Sunteți pe pagina 1din 248

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Ştiinţa, Chişinău;
Humanitas, Bucureşti
2015
CZU 811.135.1+821.135.1.09(075.3)
L 62

Elaborat în baza curriculumului disciplinar în vigoare şi aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei
(nr. 399 din 25 mai 2015). Editat din mijloacele financiare ale Fondului special pentru manuale

La elaborarea concepţiei actualei ediţii a manualului a contribuit Vlad Pâslaru, dr. habilitat

Comisia de evaluare: Nina Cimpac, prof. şcolar, gr. did. unu, Liceul Teoretic „Gaudeamus”, Chişinău; Larisa
Plămădeală, prof. şcolar, gr. did. unu, Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu”, Chişinău; Livia State, prof. şcolar, gr. did.
superior, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Chişinău

Recenzenţi: Tatiana Baciu, doctor în psihologie, conferenţiar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”,
Chişinău; Alexei Colîbneac, profesor universitar, şef catedră „Grafică”, Academia de Muzică, Teatru şi Arte
Plastice, maestru în arte

Responsabil de ediţie: Larisa Dohotaru


Redactori: Petru Ghencea, Mariana Belenciuc
Corector: Maria Cornesco
Redactor tehnic: Nina Duduciuc
Machetare computerizată: Vitalie Ichim, Olga Ciuntu
Copertă: Andrei Ichim

Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,


str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova;
tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27;
e-mail: prini@stiinta.asm.md; prini_stiinta@yahoo.com
www.stiinta.asm.md

DIFUZARE:
Republica Moldova: ÎM Societatea de Distribuţie a Cărţii PRO-NOI
str. Alba-Iulia, nr. 75; MD-2051, Chişinău;
tel.: (+373 22) 51-68-17, 71-96-74; fax: (+373 22) 58-02-68;
e-mail: info@pronoi.md
www.pronoi.md

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii


Limba şi literatura română: Manual pentru cl. a 5-a/ Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina
Sâmi­hă­ian [et al.]; Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa; Bucureşti Humanitas, 2015
(Tipografia „BALACRON” SRL). – 248 p.
ISBN 978–9975–67–981–7
811.135.1+821.135.1.09(075.3)

© Editura Humanitas. Bucureşti. 1997


© Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian,
Viorica Bolocan, Viorica Goraş-Postică. 2000, 2010, 2015
ISBN 978–9975–67–981–7 © Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2000, 2005, 2010, 2015
DRAGI COPII,
Aţi ales un manual care vă este prieten şi partener într-o pasionantă
aventură în lumea cărţii. Cu inteligenţă şi imaginaţie, veţi reuşi să
descifraţi această lume.
Veţi pătrunde, treptat, în universul cuvîntului rostit şi scris.
Observînd, folosindu-vă cunoştinţele şi imaginaţia, jucîndu-vă şi
exersînd, veţi ajunge la un stil personal de a lucra şi de a gîndi. Veţi
înţelege tainele de dincolo de cuvinte, descoperindu-vă pe voi înşivă
într-o lumină poate necunoscută încă.
Manualul vostru cuprinde trei părţi.
Prima parte, TEXTUL, vă familiarizează cu diverse tipuri de texte,
situaţii de comunicare şi cu elementele de limbă care stau la baza
acestora.
A doua parte, STRUCTURILE TEXTULUI, vă oferă posibili­tatea
de a descifra şi de a aprofunda felul în care sînt construite textele,
precum şi mijloacele prin care voi înşivă puteţi redacta scurte texte.
Ultima parte, UNIVERSUL TEXTULUI, vă propune o deschidere
spre spaţiul miraculos al literaturii, printr-o călătorie în basm,
legendă, snoavă şi poezie.
Cele unsprezece unităţi ale manualului, cuprinzînd texte din-
tre cele mai diverse, elemente de limba română şi de comunicare,
exerciţii de recapitulare, sînt paşii pe care îi veţi face împreună cu
Alexandru şi Roboţel, personajele acestei cărţi, şi, sperăm, prietenii
voştri într-ale învăţării.
Autorii
CUPRINS
I. CARTEA ŞI TEXTUL
1. CARTEA Cîmpul lexical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Cartea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Realitate şi ficţiune. O furnică de Tudor
Interiorul cărţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Arghezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Cartea şi biblioteca. Cele dintîi lecturi
de Mircea Eliade . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 3. TIPURI DE TEXTE
Situaţia de comunicare. Tipuri Textul literar. Sfîrşit de toamnă de Vasile
şi modalităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Alecsandri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Organizarea monologului . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Textul nonliterar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Sunetele limbii române . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
2. CUVÎNTUL ŞI TEXTUL Diftongul. Triftongul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Cuvîntul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Silaba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Familia lexicală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Organizarea textului scris . . . . . . . . . . . . . . . . 58

II. STRUCTURILE TEXTULUI


4. NARAŢIUNEA Regionalismele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Naraţiunea. Balada celor cinci motănaşi Figuri de stil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
de Ion Druţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Rezumatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
Planul simplu de idei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 Substantivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Planul dezvoltat de idei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Articolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Verbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Cazurile substantivului.
Modurile verbului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 Prepoziţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Modul indicativ. Prezentul . . . . . . . . . . . . . . . 81
Imperfectul. Perfectul compus . . . . . . . . . . . 83 6. DIALOGUL
Perfectul simplu. Mai mult ca perfectul . . . 86 Dialogul. Vizită... de Ion Luca
Viitorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 Caragiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
Modul imperativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Formule specifice dialogului . . . . . . . . . . . . . 139
Verbele predicative şi verbele nepredicative. . . 94 Organizarea dialogului . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
De la textul dialogat la textul
5. AUTOR. NARATOR. PERSONAJ narativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
Autor. Narator. Personaj. Amintiri din Pronumele personal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
copilărie de Ion Creangă . . . . . . . . . . . . . . . . 100 Numeralul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

III. UNIVERSUL TEXTULUI


7. LEGENDA POPULARĂ Subiectul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
Legenda. Dragoş-Vodă . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 Texte de interes personal . . . . . . . . . . . . . . . 213
Adjectivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
Adverbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171 10. POEZIA
Interjecţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 Poezia. Ce te legeni... de Mihai Eminescu. . 220
Atributul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
8. BASMUL Complementul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231
Basmul. Prîslea cel voinic şi merele
de aur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 11. SNOAVA
Predicatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 Snoava. Boierul şi Păcală . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
Povestirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 Conjuncţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240
Proverbul. Zicătoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
9. MITUL Ghicitoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
Mitul. Filemon şi Baúcis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202 DICŢIONAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
1

CARTEA
Alege o carte, după ce ai colindat
prin marele labirint al bibliotecii.
Priveşte-i coperta, citeşte-i titlul
şi începe o aventură care îţi va dezvălui
lumea ei minunată.

• Cartea şi biblioteca
• Situaţia de comunicare
Cartea
„Numai poetul,
Ca pasări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpului:
În ramurile gîndului,
În sfintele lunci,
Unde pasări ca el
Se-ntrec în cîntări.”
Mihai Eminescu, Numai poetul...

Ce descoperim?
Cartea – obiect cultural  Cartea, ca obiect cul-
tural şi ştiinţific, este
Exprimaţi-vă părerea! păstrătoarea cunoş-
tinţelor, a gîndurilor şi
1. Cum explicaţi, în versurile de mai sus, compararea poetului a simţirii umane, acu-
cu pasări ce zboară deasupra valurilor? mulate de-a lungul
timpului.
2. Care sînt cîntările poetului?
3. Prin ce rămîne acesta în nemărginirea timpului, adică în
veşnicie?
4. Care este mijlocul cel mai vechi prin care creaţia scriitorilor
şi a savanţilor este transmisă generaţiilor viitoare?
5. Cunoaşteţi şi alte mijloace folosite în acest scop?

 CARTEA este o scriere cu un anumit subiect, tipărită şi


legată în volum. Ea cuprinde, în general, opere de diverse
genuri, creaţii ale gîndirii şi ale simţirii umane. Este bine să mai ştiţi
Dacă este mai amplă, o lucrare unitară se poate segmenta
 Biblioteca Naţională
în volume separate. De exemplu, Fraţii Jderi de Mihail a Marii Britanii a plătit
Sadoveanu reprezintă o trilogie alcătuită din volumele: 14,3 milioane de dolari
„Ucenicia lui Ionuţ” (I), „Izvorul alb” (II), „Oamenii Mă- pentru a cumpăra o car-
riei Sale” (III) sau Cireşarii de Constantin Chiriţă este te (o copie în limba lati-
alcătuită din 5 volume. nă a Evangheliei după
Ioan). Volumul, de mări-
mea unei palme, a fost
scris în secolul al VII-lea
d. Hristos şi este cea mai
veche carte din Europa,
păstrată intactă.

6
Lectură

Părţile componente ale cărţii DICŢIONAR CULTURAL


 Ex libris (expresie în
limba latină „din căr-
„Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, ţile lui...”) – semn de
Încet gîndită, gingaş cumpănită; proprietate aplicat pe
Eşti ca o floare, anume înflorită o carte de către pose-
Mîinilor mele, care te-au deschis.” sorul ei, sub formă de
semnătură, sigiliu sau
Tudor Arghezi, Ex libris ştampilă.

Exprimaţi-vă părerea!
6. De ce i se cuvine cinste autorului unei cărţi frumoase?
7. Explicaţi versul al doilea.
8. De ce cartea este asemănată cu o floare? 1
Observaţi!
9. Examinaţi imaginea de mai jos. Arătaţi care sînt elementele
componente ale unei cărţi. Scrieţi corect!
 arghezian, -ă adj. – de
Arghezi, a lui Arghe­zi,
în memoria lui Arghe­
zi; pluralul: arghe­zieni,
argheziene.

Coperta a IV-a Cotor Coperta I


10. Care dintre aceste elemente vi se par mai importante?
11. Ce altceva mai este important într-un volum, în afară de
înfăţişarea sa exterioară?

 COPERTA reprezintă învelişul protector al unei cărţi. Ce observăm?


 COTORUL este partea laterală din stînga a unei cărţi, de  A spectul general al
cărţii
care se cos sau se leagă filele ori fasciculele şi coperta.
 Părţile componente
 FASCICULA este o parte a cărţii formată, de regulă, din ale cărţii
16 pagini; fasciculele se reunesc într-un volum prin coa-  Fiecare componentă
sere sau lipire. a cărţii contribuie la re-
 FILELE sînt foile de hîrtie care alcătuiesc cartea. darea imaginii acesteia.
 PAGINA reprezintă faţa unei file.

7
Lectură

Informaţiile de pe coperte
Observaţi! Ce observăm?
 Informaţiile furnizate
12. Ce informaţii oferă coperta I şi coperta a IV-a din desenul
şi ordinea acestora
de la pagina 7?  Repartizarea informa-
13. În ce ordine sînt prezentate informaţiile? ţiilor pe coperta I, pe co-
14. Ce informaţii apar pe cotor? Cum se evidenţiază ele? perta a IV-a şi pe cotor
 Prezentarea şi evi-
denţierea informaţiilor
Exprimaţi-vă părerea! esenţiale
 Legătura dintre text şi
15. Ce vă atrage mai mult la copertele din pagina 7? ilustraţia de pe coperta I
16. Ce legătură are ilustraţia copertei I cu titlul cărţii?
17. Cum aţi ilustra voi această copertă şi de ce?
Ce descoperim?
 COPERTA I cuprinde: numele autorului (autorilor), titlul  Prin copertă cartea
atrage atenţia cumpă-
cărţii, denumirea colecţiei sau a seriei (sigla1 acestora), rătorilor.
editura, ilustraţia de copertă.
 COPERTA a IV-a poate oferi: informaţii sumare privind
autorul sau subiectul cărţii, informaţii despre colecţia în
care apare cartea, alte date (preţul, apariţiile precedente
etc.), ilustraţii. Este bine să mai ştiţi
 Pe COTOR se pot menţiona autorul, titlul, editura, nu-  Coperta unei cărţi
mărul volumului sau ordinea acestuia într-o colecţie. este la fel de importan-
tă ca şi conţinutul aces-
 AUTORUL este persoana care a creat opera cuprinsă teia. De aceea ea ar tre-
într-un volum. bui să reprezinte ideile
 TITLUL este un cuvînt, un grup de cuvinte sau un text şi conţinutul cărţii.
aşezat la începutul unei lucrări (uneori, al unei părţi din  Unele cărţi au o co-
lucrare), pentru a indica sugestiv tema ori conţinutul pertă suplimentară. Ea
poartă denumirea de
acesteia. supracopertă şi îm-
bracă coperta de bază.
Se utilizează în scopul
Exprimaţi-vă părerea! protejării copertei şi al
prezentării grafice mai
18. Care este cea mai frumoasă carte din biblioteca voastră? estetice.
19. Ce alte cărţi v-au impresionat pînă acum şi prin ce anume?
20. Ce v-a atras mai mult la aceste cărţi?

1
Siglă, s.f. — prescurtare formată din litera sau literele iniţiale, folosită
pentru a evita cuvintele sau titlurile prea lungi; de exemplu: DSR —
Dicţionarul scriitorilor români.

8
Lectură

Interiorul cărţii
Pagina de titlu şi cuprinsul
Observaţi! Ce observăm?
 Locul şi structura pa-
1. Unde este aşezată pagina de titlu într-o carte? ginii de titlu
2. Ce informaţii în plus oferă aceasta faţă de coperta I?
3. Ce rol are pagina de titlu în ansamblul unei cărţi?
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Tiraspol
Institutul de Zoologie al AŞM 1

Ştiinţa

4. Unde poate fi aşezat cuprinsul/sumarul unei cărţi? Ce descoperim?


5. Ce anume indică acesta?  Rolul şi structura cu-
prinsului într-o carte

TABLA DE MATERII
Cuprins

Modulul I
OMUl – FIInţă sOCIAlă
Unicitatea persoanei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Calea spre eficiență. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Comunicarea eficientă şi colaborarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Învăţarea şi succesul şcolar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Evoluţia parcursului personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
În desaga pentru drum. Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Modulul II
sOCIetAteA DeMOCrAtICă
Valori şi simboluri naţionale şi europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Constituţia Republicii Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Guvernarea majorităţii şi interesul civic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Competenţele autorităţilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Societatea civilă – element al democraţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Prevenirea comportamentului delincvent şi pedeapsa legală . . . . . . . . . . . . . . . . 48
În desaga pentru drum. Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

Modulul III
VIAțA șI sănătAteA – VAlOrI persOnAle șI sOCIAle
Prietenie şi iubire adolescentină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Sănătate şi responsabilitate sexuală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Decizii pentru o viață sănătoasă şi sigură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Influențe şi presiuni cu potențial de risc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Stresul – prieten sau duşman? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Solidaritate şi voluntariat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
În desaga pentru drum. Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Modulul IV
DezVOltAreA persOnAlă șI ghIDAreA în CArIeră
Făurirea propriului destin: visuri, interese, aptitudini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Decizia pentru carieră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Planificarea carierei personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Sursele de venit ale persoanei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
În desaga pentru drum. Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Sînt un cetăţean activ şi responsabil. Autoevaluare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Exprimaţi-vă părerea!
6. Din ce tip de lucrări provin cuprinsurile prezentate în ima-
ginile de mai sus?

9
Lectură

7. Ce diferenţe există între cele trei cuprinsuri? Ce observăm?


8. Care dintre ele este mai amănunţit?  Cuprinsul este pre-
zentat în mod diferit
9. Cum sînt evidenţiate informaţiile esenţiale dintr-un cu- în cărţi.
prins?
10. Care dintre acestea vi se par mai importante şi de ce?

 PAGINA DE TITLU este prima sau a treia pagină a căr-


ţii; de cele mai multe ori, ea urmează după o filă albă
care o desparte de copertă. Pagina de titlu reia informa-
ţiile de pe copertă şi, uneori, le completează.
 CUPRINSUL, TABLA DE MATERII ori SUMARUL
este o listă aşezată la începutul sau la sfîrşitul cărţii; în
cadrul acesteia sînt enumerate capitolele şi subcapitolele,
titlurile textelor din carte, cu indicarea paginii cores-
punzătoare.

Aşezarea în pagină
Exprimaţi-vă părerea!
11. Priviţi imaginile alăturate. Cum vă explicaţi aşezarea diferită
în pagină a textelor?

 ALINEATUL este:
• un rînd retras într-un text, pentru a marca schimbarea
ideii;
• un fragment de text sau paragraf care începe cu un Pagină de carte
asemenea rînd.

Pagină de revistă Pagini dintr-un manuscris vechi

10
Lectură

Cartea şi biblioteca
„Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei BIBLIOTECI.
Alte persoane consideră că ar fi o grădină, alţii şi-l pot închipui ca un palat; eu
l-am imaginat întotdeauna ca o bibliotecă...”
Jorge Luis Borges, Cărţile şi noaptea

CELE DINTÎI LECTURI


de Mircea Eliade
În 1912 tata a fost mutat cu garnizoana1 la Cernavodă. Am rămas acolo doi
ani. În amintirile mele, timpul acela se desfăşoară, în plin soare, între Dunăre şi 1
dealurile cărămizii calcinate2, pe care creşteau măceşi şi flori mărunte, cu petale
palide, uscate.
Învăţasem deja alfabetul, dar încă nu-mi dădeam seama la ce ar putea folo-
si. Nu mi se părea atît de interesant cînd am ajuns să silabisesc o-u, ou, bo-u,
bou — nici chiar cînd am izbutit să citesc, fără să mai silabisesc, Ţara noastră
se numeşte România. Dar odată am dat peste cartea de citire a fratelui meu şi,
după prima pagină, n-am mai putut s-o las din mînă. Eram fermecat, parcă aş
fi descoperit un joc nou. Căci, din fiecare rînd citit, aflam lucruri necunoscute
şi nebănuite. Am învăţat numele judeţelor, ale rîurilor şi ale oraşelor şi am aflat
despre Daniil Sihastru şi Mînăstirea Neamţului şi cîte alte lucruri care mă uluiau,
mă copleşeau3 prin vastitatea4 şi misterele lor. Dar, după o săptămînă, cînd am
terminat cartea lui Nicu, am descoperit deodată că lucrurile
nu erau atît de simple pe cît le bănuisem eu. Căci nu mai
aveam la îndemînă o a doua carte pe care s-o pot începe
imediat. Tata avea vreo sută-două de volume frumos legate
în piele, dar erau încuiate într-o bibliotecă cu geamuri. Nu
puteam citi decît titlurile, şi nici pe ele nu le înţelegeam
întotdeauna. Erau volume care se intitulau „Roman” şi a
fost o lungă discuţie între părinţi dacă trebuie sau nu să-mi
explice acest cuvînt. Pentru încă mulţi ani, tata mi-a interzis
să citesc „romane”. Nici măcar nuvele nu-mi îngăduia să
citesc. Singurele cărţi admise de el erau cele care purtau
titlul sau subtitlul de Povestiri.
1
Garnizoană, s.f. — unitate militară stabilită într-o localitate.
2
Calcinat, adj. — care a fost uscat, ars de soare.
3
A copleşi, vb. — a emoţiona peste măsură, a impresiona puternic.
4
Vastitate, s.f. — întindere mare, imensitate.

11
Lectură

Mi se îngăduise să citesc Basmele lui Ispirescu, amintirile DICŢIONAR CULTURAL


şi povestirile lui Creangă, cînd a intervenit un episod care  J orge Luis Borges
mi-a întristat toată copilăria. Intrasem în clasa I primară (1899–1986) – scriitor
argentinian, poet, au-
şi tata poftise odată pe învăţător, ca să se consulte asupra tor de nuvele, povestiri
cărţilor pe care le-aş putea citi. Eram toţi trei în faţa biblio- şi alte scrieri.
tecii. Învăţătorul părea entuziasmat de cărţi şi, mai ales, de  Daniil Sihastru (se-
legăturile lor de piele. Răsfoind un volum de N. Iorga — îl colul al XV-lea) – călu-
văd şi acum, era Pe drumuri depărtate — a spus, arătîndu- găr şi sfetnic de taină
al lui Ştefan cel Mare.
mă: „Dar să nu-l lăsaţi să citească prea mult, căci îşi oboseşte Numele lui, Sihastru, se
ochii. Şi deja nu are ochi prea buni. L-am pus în banca întîi, explică prin faptul că a
şi totuşi nu vede întotdeauna ce scriu pe tablă”. „Văd, dacă trăit în singurătate, în
fac ochii mici”, l-am întrerupt eu. „Asta înseamnă că ai ochi munţi.
slabi, că ai să fii miop1”, a adăugat învăţătorul.  Nicolae Iorga (1871–
1940) – scriitor, istoric şi
Descoperirea aceasta a însemnat o adevărată catastrofă. politician român, autor
Tata a hotărît că nu trebuie să-mi mai obosesc ochii cu alte al unei opere ştiinţifice
cărţi în afară de cele de şcoală. Nu mai aveam voie deci să monumentale.
citesc în timpul liber. De altfel, sursa lecturilor extraşco-  Sherlock Holmes –
personaj din romanele
lare îmi fusese secată. Tata nu mai deschidea biblioteca cu poliţiste ale scriitorului
geamuri şi nu mă mai lăsa să răsfoiesc volumele legate. Mai scoţian Arthur Conan
tîrziu, mi-am dat seama că anii aceia au fost pierduţi. Setea Doyle (1859–1930), de-
mea de lectură o potoleam la întîmplare. Citeam ce-mi venit modelul detecti-
vului amator.
cădea în mînă, romane în fascicole2, Sherlock Holmes,
 Psaltirea – carte bi-
Psaltirea, Cheia visurilor, şi citeam pe ascuns, în fundul sericească; face parte
grădinii, în pod, în pivniţă. din Vechiul Testament.
Din volumul Memorii
 Cheia visurilor – car-
te de interpretare a vise-
1
Miop, s., adj. m. — (persoană) care nu distinge clar obiectele aflate
lor.
la distanţă.
2
Fasciculă, s.f. — o parte a unei lucrări unice, publicată în etape succesive.

MIRCEA ELIADE (1907–1986)


Personalitate erudită, a scris peste 30 de volume de operă artistică
şi ştiinţifică.
De mic citeşte cu pasiune literatură din diferite domenii. Primele
încercări literare le face la 10 ani, iar la 18 ani publică prima carte
(Romanul adolescentului miop, operă autobiografică). Interesul pentru
lectură îl face să studieze mai multe limbi străine.
Este unul dintre cei mai importanţi scriitori români. De un succes
deosebit se bucură opera lui fantastică.
Savant cu renume mondial, a avut o fructuoasă activitate în domeniul filosofiei şi al
istoriei religiei.

12
Lectură

................................ Observarea textului


Vocabular
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
 Cuvintele pot fi clasi-
1. Arătaţi în ce domeniu de activitate se foloseşte cuvîntul ficate după domeniile
garnizoană. Alcătuiţi propoziţii cu alte patru cuvinte aparţinînd în care se folosesc.
aceluiaşi domeniu.
2. Înlocuiţi cuvintele subliniate în construcţia dealurile cără-
mizii calcinate cu altele avînd acelaşi sens. Ce efect are această Ce observăm?
înlocuire asupra textului de bază?
3. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele de mai jos să aibă sen-
 Îmbinarea neaştep-
tată a unor cuvinte 1
suri diferite faţă de cele din text:  Cuvîntul îşi poate
• palid • a interveni • a pofti mo­difica sensul în func-
ţie de contextul în care
• a se consulta • sursă • a seca se utilizează.
• a potoli • fermecat • a descoperi
4. Găsiţi cuvinte care au acelaşi înţeles cu verbele:
• a interzice • a admite • a îngădui

Punctuaţie
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
5. Ce rol au ghilimelele în pasajul de la pagina 12, care începe  R olul folosirii unor
cu următoarele cuvinte: „Dar să nu-l lăsaţi...”? semne de punctuaţie

Biblioteca Naţională
pentru Copii „Ion
Creangă" din Chişinău
 Este principala bibli-
otecă pentru copii din
Republica Moldova.
 Biblioteca deţine o
colecţie enciclopedică
de 247 135 de docu-
mente pe diferite su-
porturi.
 În 2014 au frecventat
această instituţie de
cultură 12 877 de citi-
Concurs şcolar în Sala de lectură a Bibliotecii Naţionale pentru Copii tori.
„Ion Creangă” din Chişinău

13
Lectură

................................. Explorarea textului


Timpul şi spaţiul întîmplării
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
6. Selectaţi din textul de la paginile 11 şi 12 cuvintele privi-  Secvenţele care indi-
toare la momentul în care se desfăşoară întîmplările şi la durata că timpul şi spaţiul
acestora.  I mpresia generală
care se degajă din text
7. Ce rol au cuvintele respective în text? Oferă acestea infor-  T impul este redat
maţii precise? prin cuvinte speciale
8. Identificaţi secvenţele care surprind spaţiul de desfăşurare  Spaţiul este descris în
a faptelor relatate: mod divers
• oraşul şi împrejurimile;
• casa şi locurile în care copilul se retrage pentru a citi.
9. Cum s-au păstrat în amintirea autorului timpul şi spaţiul
despre care povesteşte? Răspundeţi găsind sensul cuvintelor
subliniate în următorul pasaj:
În amintirile mele, timpul acela se desfăşoară, în plin
soare...

Cine povesteşte
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
 Relaţia dintre întîm-
10. Identificaţi în text pronumele personale şi verbele la per- plare şi cel care o rela-
soana I. tează
11. Găsiţi pasajele care pun în evidenţă participarea afectivă a
memorialistului la întîmplările prezentate.

Faptele trăite şi rememorarea


acestora
DICŢIONAR LITERAR
Exprimaţi-vă părerea!  Memoriile sînt scrieri
în care autorul îşi adu-
12. Există o distanţă în timp între desfăşurarea propriu-zisă ce aminte de întîm-
a întîmplărilor şi rememorarea acestora? plări trăite de el însuşi
cu mult timp în urmă.
13. Care dintre timpurile trecut, prezent sau viitor este cel mai Acestea sînt povestite
des folosit în text? la persoana I.

14
Lectură

14. Cum explicaţi acest fapt?


15. De ce se foloseşte timpul prezent al verbului în enunţurile: Ce observăm?
• În amintirile mele, timpul acela se desfăşoară, în  Distanţa dintre fap-
tele trăite şi momentul
plin soare […]. aducerii-aminte
• Răsfoind un volum de N. Iorga – îl văd şi acum,
era Pe drumuri depărtate – a spus, arătîndu-mă:
[...]

Persoanele prezentate
Observaţi!
16. Numiţi persoanele de care îşi aminteşte autorul:
1
• în ordinea apariţiei;
• în ordinea importanţei lor. Ce observăm?
17. Prezentaţi, pe scurt, persoanele evocate în text, referindu-vă Participanţii la întîm-
la trăsăturile acestora şi la acţiunile întreprinse de ele. plarea relatată

............................. Interpretarea textului Este bine să mai ştiţi


 Om de carte – persoa-
nă care citeşte, studiază
Cartea şi fascinaţia lecturii mult; cărturar;
 a vorbi/a spune ca la/
Folosiţi-vă cunoştinţele! din carte – a spune ce
trebuie, cum se cere.
18. Selectaţi din text substantivele care se pot grupa, după
sensul lor, în jurul ideii de carte.
Ce observăm?
19. Găsiţi, în alineatul al doilea al textului de la pagina 11,
verbele care pun în evidenţă experienţa neobişnuită trăită de  Entuziasmul stîrnit
copilului de cărţile ci-
copil şi entuziasmul acestuia.
tite
 Perceperea lecturii
Exprimaţi-vă părerea! de către copii drept un
joc
20. De ce la început lectura i se părea copilului un joc nou?
21. Ce descoperă el prin lectură?
22. Ce sentimente trăieşte copilul pătrunzînd în lumea fas-
cinantă a cărţii?
23. Ce anume îl face să-şi dea seama, deodată, că lucrurile nu
erau atît de simple pe cît le credea la început?

15
Lectură

Biblioteca ferecată
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
24. Selectaţi amănuntele pe care personajul adult le-a reţinut Importanţa detaliilor
în legătură cu biblioteca tatălui său.

Exprimaţi-vă părerea!
25. De ce anume copilul de altădată a fost impresionat de
amănuntele respective?

Observaţi!
26. Care sînt cărţile interzise copilului de către tatăl său?

Exprimaţi-vă părerea!
27. Explicaţi de ce părinţii îi interzic copilului să citească anu-
mite cărţi.
28. Relataţi episodul în urma căruia interdicţia de a citi alte
cărţi, în afară de cele pentru şcoală, devine totală.
29. Care este adevărata catastrofă resimţită de copil?
30. De ce adultul consideră că anii în care părinţii i-au interzis
să citească altceva în afara cărţilor pentru şcoală au fost pierduţi?
31. Cum explicaţi reacţia copilului faţă de interdicţia tatălui?

Lectura – o pasiune?
Exprimaţi-vă părerea!
Ce descoperim?
32. Aţi citit vreuna dintre cărţile menţionate în text?
 Adesea, la solicitarea
33. Vi s-a întîmplat să citiţi ce vă cade în mînă? profesorului privind
34. Numiţi un roman sau o povestire pe care le-aţi citit. lectura unei cărţi, ele-
vii întreabă: există un
35. Amintiţi-vă momentul în care aţi descoperit cît de impor- film făcut după această
tante sînt pentru voi cărţile, un instrument muzical sau un gen carte? Poate fi găsit pe
de sport. Relataţi pe scurt această întîmplare. internet? Este suficient
rezumatul? (eventual,
36. Povestiţi succint subiectul cărţii care v-a impresionat cel
descărcat de pe inter-
mai mult pînă acum. Lămuriţi prin ce v-a impresionat. net). Din toate aceste
37. Citiţi textul alăturat şi explicaţi de ce cartea începe să-şi confruntări, cartea pare
piardă importanţa. să piardă importanţa.

16
Comunicare

Situaţia de comunicare.
Tipuri şi modalităţi
Ce este comunicarea

1
1 2

Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?


1. Urmăriţi cu atenţie desenele de mai sus. De ce, potrivit  C omunicarea este
esenţială în viaţa de
desenului 1, Alexandru nu se poate face înţeles de Roboţel?
toate zilele.
2. Ce modificare intervine în desenul 2?
3. De unde ştim că, în acest desen, Alexandru şi Roboţel se
înţeleg, cu alte cuvinte, comunică?
4. Cum s-ar fi putut înţelege ei chiar în prima situaţie?
5. Ce înseamnă deci a comunica?

 Ori de cîte ori are loc transmiterea unor informaţii privind


gînduri, idei, opinii, atitudini, evenimente, stări etc.,
ne aflăm în faţa unei SITUAŢII DE COMUNICARE .

3 4

17
Comunicare

Comunicarea dialogată
şi comunicarea monologată
Observaţi! Ce ne amintim?
6. Priviţi desenele de la pagina 17. Comparaţi desenele 1 şi 2  Comunicarea poate
cu desenele 3 şi 4. Ce diferenţe constataţi? fi dialogată sau mono-
logată.
7. În care dintre desenele anterioare, 3 sau 4, vi se pare că
vorbitorul este înţeles de ascultători?

 SCHIMBUL DE INFORMAŢII între două sau mai multe


persoane creează o situaţie de COMUNICARE DIALO-
GATĂ.
 Vorbirea neîntreruptă a cuiva în faţa unuia sau a mai
multor ascultători (care nu intervin în comunicare) re-
prezintă o situaţie de COMUNICARE MONOLOGATĂ.
În ambele situaţii, cei care comunică trebuie să fie atenţi
unii faţă de ceilalţi, să se audă, eventual, să se vadă etc.

Cadrul şi modalităţile comunicării


Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
8. Priviţi desenele de mai jos. Ce anume permite înţelegerea  Comunicarea are loc
dintre Alexandru şi Roboţel, deşi ei se află la mare distanţă? în diverse situaţii şi prin
diferite modalităţi.
9. Ce modalitate folosesc Alexandru şi Roboţel pentru a-şi  Pentru a se înţelege,
transmite informaţia? De ce au fost obligaţi să recurgă la această oamenii pot recurge,
modalitate? alături de cuvinte, la
10. De ce înţelege Roboţel semnul de circulaţie din desenul gesturi sau la mimică
de mai jos? (expresia feţei).

1 2

18
Comunicare

 TRANSMITEREA DE INFORMAŢII se poate realiza şi


la distanţă, prin folosirea telefonului, a telexului sau a
internetului.
În viaţa de toate zilele, informaţia poate fi transmisă nu
numai prin cuvinte, ci şi prin alte modalităţi, de exem-
plu: semne de circulaţie, afişe, anunţuri, reclame, sigle,
semnale luminoase.

Condiţii necesare comunicării


– Mai avem de mers

1
Folosiţi-vă cunoştinţele! doi kilometri.

11. Recunoaşteţi personajele din desenul alăturat? – Hai să facem


un popas
12. Cine vorbeşte primul, cui i se adresează şi ce îi spune? în poiană.
13. Cine răspunde? Cine ar fi trebuit să răspundă?
14. Între personajele din desen are loc un dialog? Argumen-
taţi-vă răspunsul!

Exprimaţi-vă părerea!
15. Copiaţi pe caiete tabelul. Marcaţi în coloana corespunză- Ce descoperim?
toare răspunsul corect în legătură cu situaţia din desen.  Comunicarea poate
avea loc dacă partici-
Cele două personaje se înţeleg pentru că: Da Nu panţii:
se cunosc de multă vreme • se văd;
se apreciază reciproc • se aud;
vorbesc aceeaşi limbă • folosesc semne înţe-
lese de către toţi;
se află în camere diferite • se urmăresc reciproc
se află în oraşe îndepărtate cu atenţie;
se văd la faţă • îşi răspund la mesaje.
nu sînt atente una faţă de cealaltă
se aud
comunică prin semne
îşi scriu
între ele se află un zid
16. Selectaţi răspunsurile afirmative.
Este bine să mai ştiţi
17. Condiţiile selectate de voi sînt suficiente pentru înţelege-
rea dintre personajele care dialoghează?  Comunicare – înşti-
inţare, ştire, veste, ra-
18. Explicaţi ce s-ar întîmpla, dacă una dintre condiţiile se- port, relaţie, legătură;
lectate de voi ar lipsi. Cum s-ar putea asigura totuşi înţelegerea? prezentare.

19
Comunicare

Componentele situaţiei de comunicare


 O comunicare dialogată presupune următoarele elemente:
• cel care vorbeşte sau transmite o informaţie, adică Bună ziua!
EMIŢĂTORUL;
• cel care primeşte informaţia, adică RECEPTORUL;
• informaţia propriu-zisă, adică MESAJUL.

 În comunicarea dialogată, receptorul poate deveni emi-


ţător, iar emiţătorul – receptor.
Bună ziua!
 Pentru a fi înţeles, mesajul trebuie construit din elemente
cunoscute deopotrivă de emiţător şi de receptor. Aceste
elemente sînt organizate într-un COD şi pot aparţine:
• unei limbi – în forma sa vorbită sau scrisă;
• unui ansamblu de gesturi sau de expresii ale feţei;
• unui ansamblu de semnale diferite; de exemplu: semne
de circulaţie, alfabetul Morse etc. Nu înţeleg
ce spui...
Dacă emiţătorul şi receptorul nu au un cod comun, me-
sajul nu poate fi înţeles.

 Pentru a ajunge de la emiţător la receptor, mesajul are


nevoie de un mediu, adică de un CANAL de transmitere:
• aerul prin care circulă vocea la mică distanţă – în co-
municarea orală;
• scrisoarea, biletul, telegrama etc. – în comunicarea
scrisă;
• telefonul, faxul etc. – în comunicarea la distanţă;
• radioul, televizorul, calculatorul.
Zgomotele, scrisul neciteţ, imaginea defectuoasă sau
greşelile de tipar îngreunează înţelegerea.

 Subiectul la care se referă mesajul reprezintă CONTEX-


TUL (de exemplu, vorbeşte despre vreme, despre cărţi,
despre o prietenă).

Exersaţi!
19. Joc de rol: a) Comunicaţi între voi numai prin gesturi şi prin
expresia feţei. Cereţi colegilor să descifreze ce au înţeles; b) Expu-
neţi ce aţi avut în vedere, ce aţi exprimat, de fapt.

20
Comunicare

20. Lucraţi în grup. Alegeţi cinci cuvinte. Pornind de la aces- Este bine să mai ştiţi
tea, realizaţi dialoguri orale scurte.  Integrama este un joc
21. Dezlegaţi pe caiete următoarea integramă, ce conţine distractiv, asemănător
cuvintelor încrucişate,
denumirile componentelor situaţiei de comunicare:
în care definiţiile con-
cise sînt cuprinse în
M R pătrăţelele ce despart
E între ele cuvintele cu
S L care se completează
A un careu.
J
C

22. Copiaţi pe caiete situaţiile în care are loc o conversaţie.


1
Argu­mentaţi.
• Maria îi spune mamei că este obosită.
• Băieţii ascultă un meci la radio.
• Trei fete discută despre filmul de duminică.
• Ionel îl întrerupe pe fratele său.
• Ana a stat de vorbă la telefon un sfert de oră. „Comunicarea este esen­
• Toţi îl întreabă şi el nu ştie ce să răspundă. ţa lucrurilor.” Mooji
23. Alcătuiţi o listă de cuvinte şi expresii care să aibă acelaşi în-
ţeles cu verbul a comunica (de exemplu: a discuta, a sta de vorbă). „Comunicarea înseam-
nă talentul de a înţele-
24. Completaţi pe caiete dialogul de mai jos: ge că nu sîntem la fel.”
Anda: – … Octavian Paler
Irina: – Toată vara am fost la bunici!
Anda: – …
Irina: – Ei, am făcut diverse lucruri: am citit, am
fost zilnic la ştrand…
Anda: – …
Irina: – Oricum, bunica avea multă treabă şi era „Toată viaţa şi toată
normal să fac şi asta. societatea, laolaltă cu
toată cultura, sînt o
25. Mimaţi în faţa clasei un dialog cu un partener imaginar. chestiune de comuni-
26. Lucraţi în pereche. Repetaţi jocul, de această dată, cu un care, dar sînt totodată
partener real. Obser­vaţi diferenţele şi discutaţi-le! şi una de cuminecare.
[...] Comunicarea e de
date, de semnale sau
Exprimaţi-vă părerea! chiar de semnificaţii şi
înţelesuri; cuminecarea
27. Faceţi cunoştinţă cu afirmaţia lui Constantin Noica în cita­ e de subînţelesuri."
tul alăturat şi comentaţi sensul cuvintelor comunicare şi cumi- Constantin Noica, Comu-
necare. nicare şi cuminecare

21
Comunicare

Organizarea monologului
ATELIER: Identificarea şi descrierea
sumară a obiectelor
Cum prezentăm o carte
„Peste cîtva timp, soseşte din Bucureşti o scrisoare neui- Ce descoperim?
tată, plină de amintiri şi de covîrşitoare duioşie şi, împreună  Prezentarea sumară
cu scrisoarea, soseşte şi un pachet, cu cele mai frumoase a obiectelor constă în:
• numirea lor;
romane tipărite în Tipografia «Dor»! Între cărţile trimise, • descrierea mai mult
era şi un volum frumos legat, tipărit pe două coloane şi cu sau mai puţin amănun-
ilustraţii în text. Era romanul Mizerabilii de Victor Hugo!” ţită a acestora;
Gala Galaction, Hîrtia şi cartea • surprinderea elemen-
telor esenţiale.

Observaţi!
1. Examinaţi manualul vostru de limba română şi descrieţi
copertele, cotorul, pagina de titlu, cuprinsul. DICŢIONAR CULTURAL
 Victor Hugo (1802–
1885) – poet, drama-
Exprimaţi-vă părerea! turg şi romancier fran-
2. Comentaţi ilustraţia şi culorile copertelor I şi a IV-a. cez. Cel mai cunoscut
3. Arătaţi ce vă atrage mai mult la prima vedere. Motivaţi-vă roman al său este Mi-
răspunsul. zerabilii.
 Gala Galaction (1879–
4. Care este diferenţa dintre acest manual şi alte cărţi din
1961) – preot ortodox,
biblioteca voastră?
profesor de teologie,
5. Prezentaţi sumar şi cît mai sugestiv propria bibliotecă. traducător al Bibliei în
6. Care dintre manualele voastre vi se par cel mai frumos ilustrat? limba română, scriitor.
Este autorul volumelor
în proză: La Vulturi, Pa-
Folosiţi-vă imaginaţia! pucii lui Mahmud, Roxa-
na, Doctorul Taifun.
7. Imaginaţi un monolog telefonic, pornind de la următoarea
temă: aţi uitat acasă o carte şi rugaţi pe mama/fratele/sora să v-o
aducă la şcoală; trebuie să-i spuneţi:
• despre ce anume carte este vorba (titlul, autorul);
• locul acesteia în bibliotecă;
• cum arată coperta şi cotorul.
8. Lucraţi în pereche. Înscenaţi un dialog telefonic despre o
carte citită recent, împărtăşind ideile de bază ale acesteia.

22
Atelier de lectură
POVESTEA FĂRĂ SFÎRŞIT
de Michael Ende
Dintr-o dată, uşa fu deschisă atît de la scoarţe, descoperi pe ele doi şerpi,
violent, că micuţul ciorchine de clopo- unul deschis şi unul închis la culoare,
ţei de alamă atîrnat deasupra ei porni muşcîndu-şi unul altuia coada şi alcă-
să sune cu zgomot şi nu se mai linişti tuind astfel un oval. Iar în oval era scris,
multă vreme. cu litere ciudate, întortocheate, titlul:
Făptaşul zarvei era un băieţel gras, Povestea fără sfîrşit.
de vreo zece sau unsprezece ani. În faţa E un lucru tare misterios cu pasiu-
lui se afla o încăpere lungă şi îngustă, ce nile omeneşti, iar în cazul copiilor totul

1
se pierdea spre fund în semiîntuneric. se petrece la fel ca şi în cazul celor ma-
De-a lungul pereţilor, pînă în sus, la turi. Cei copleşiţi de o pasiune n-o pot
tavan, erau rafturi înţesate cu cărţi de explica, iar cei ce nu au trăit niciodată
toate mărimile şi de toate formele. Din ceva asemănător nu pot înţelege.
spatele unui zid de cărţi înalt cît un stat În cazul lui Bastian Balthasar Bux,
de om, în celălalt capăt al încăperii, se pasiunea erau cărţile.
zărea lumina unei lămpi. Era limpede Cine n-a petrecut o după-amiază
că acolo şedea cineva şi într-adevăr întreagă cu urechile încinse şi cu pă-
băiatul auzi acum un glas, spunîndu-i rul zbîrlit aplecat deasupra unei cărţi,
destul de răstit, de după zidul de cărţi: citind şi iar citind, şi uitînd de lumea
— N-aveţi decît să vă miraţi stînd înă- din jurul său, şi nebăgînd de seamă că-i
untru sau afară, dar închideţi uşa. Trage. e foame sau frig?
— Mă numesc Bastian, spune băia- Cine n-a citit niciodată pe ascuns,
tul. Bastian Balthasar Bux. sub plapumă, la lumina unei lanterne
Bastian îşi dădu seama că tot timpul de buzunar, fiindcă tata sau mama,
se uitase fix la cartea pe care o avusese sau vreo altă persoană grijulie a stins
în mînă domnul Koreander. lumina pe motivul bine intenţionat că
Ridică volumul şi-l privi pe toate acum trebuie să dormi, căci mîine te
părţile. Era legat în mătase arămie şi scoli devreme?
lucea cînd era înclinat într-o parte Se uita ţintă la titlul cărţii, simţind
sau alta. Răsfoindu-l în grabă, văzu cum îl lua ba cu frig, ba cu cald. Da, asta
că textul era tipărit cu două feluri de era, la asta visase de atîtea ori şi asta îşi
litere. Nu părea să conţină poze, avea dorise de cînd fusese cuprins de pasiu-
în schimb iniţiale mari şi minunat ilus- nea sa: o poveste care să nu se sfîrşească
trate. Uitîndu-se încă o dată mai bine niciodată! Cartea tuturor cărţilor!
1. Descifraţi, cu ajutorul Dicţionarului explicativ, cuvintele necunoscute.
2. De ce textul se numeşte Povestea fără sfîrşit?
3. Relataţi o situaţie cînd aţi citit o carte „pe ascuns, sub plapumă, la lumina unei
lanterne de buzunar”.

23
Autoevaluare
CARTEA – OBIECT CULTURAL Este important
să fac probe de evaluare,
1. Arată ce informaţii oferă copertele şi cotorul. 1 p. să mă evalueze profe-
2. Precizează ce informaţii poate oferi în plus pagina 0,5 p. sorul,
de titlu faţă de coperta I. dar şi să mă autoeva-
3. Propune locul unde poate fi aşezat cuprinsul unei 0,5 p. luez,
lucrări. ca să constat ce cunosc
cu adevărat, din ce am
4. Comentează proverbul: 1 p. învăţat;
Cartea e prietenul care nu te înşală niciodată. să ştiu ce pot face,
5. Aminteşte-ţi două proverbe despre carte. 1 p. aplica şi cum sînt,
6. Citeşte versurile şi comentează, împreună cu co- 2 p. ce atitudini am faţă
de diferite idei, opinii,
legul/cole­ga de bancă, versurile, caracterizîndu-l pe un
fenomene.
„cititor aparte”:
„Dar şi cartea, orice carte, Adică să ştiu cît de
competent sînt.
Ar vrea mult să aibă parte
De un cititor aparte...”
Vasile Romanciuc, Despre cărţi
7. Improvizează în scris un dialog (la telefon) între două 1 p.
persoane care se află în oraşe îndepărtate.
8. Rescrie corect textul următor, punînd semnele orto­ 1,5 p.
grafice şi de punctuaţie necesare:
„La întoarcerea sa îi spuse ce a păţit am cumpărat ne-
vastă un ac şi neavînd cum săl aduc lam pus întrun car cu
fîn cînd neam despărţit nu lam mai găsit nebun eşti tu mă”.
Petre Ispirescu, Întîmplările lui Păcală
9. Descrie în cinci rînduri cartea din desenul de mai jos. 1,5 p.

24
2

CUVÎNTUL
ŞI TEXTUL
Acum trebuie să deschizi cartea,
dacă vrei să descifrezi misterul.
Vezi, seamănă cu o casă!
Fiecare cuvînt clădeşte textul care se naşte
din îngemănarea acestor cărămizi.
Ca să vezi cum se face vraja,
trebuie să descoperi cît valorează
fiecare vorbă într-o carte.

• Cuvîntul în comunicare
• Familia lexicală
• Realitate şi ficţiune
Elemente de limba română

Cuvîntul
„Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca
jucăria de vorbe. Copiii, ca şi oamenii
mari, sînt mai simţitori la vorbe decît la
fapte, plăcîndu-le mai mult decît faptele
făcute faptele povestite.”
Tudor Arghezi, Cartea cu jucării

Rolul cuvîntului în comunicare


Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?
1. Ce poate însemna expresia jucărie de vorbe?  C uvîntul este ele­
mentul de bază al
2. Care este deosebirea dintre faptele făcute şi faptele povestite? comu­­nică­rii.

Cuvîntul – formă şi conţinut


Învăţaţi jucîndu-vă!
3. Copiaţi pe caiete integrama de mai jos şi completaţi cu-
vintele lipsă, ştiind că pe fiecare coloană se află un cuvînt ce are
acelaşi sens cu vorbă.
Ce descoperim?
 Cuvintele pot avea
acelaşi sens, deosebin­
du-se prin sune­tele din
care sînt alcătuite.
 Cuvintele pot fi alcă-
tuite din aceleaşi sune-
4. Copiaţi pătrăţelele pe caiete şi scrieţi cuvintele necesare, te, deosebindu-se prin
completând spaţiile libere cu denumirea obiectelor indicate în sens.
desen.

SENS sau înţeles – conţinut;


Cuvîntul are

SUNETE sau înveliş sonor – formă.

26
Elemente de limba română

Dicţionarul explicativ
Verbele sînt la Prescurtările sînt ex-
forma iniţială. plicate în primele pa-
gini ale dicţionarului;
aici, cu ajutorul lor se
Adjectivele sînt indică partea de vor-
la masculin, bire.
singular. Cînd primele litere ale
cuvîntului sînt identi-
ce, clasificarea se face
Substantivele sînt după prima literă inte-

2
la singular. rioară diferită.

Dicţionarul explicativ ilustrat al limbii române (DEXI), 2007

Observaţi! Ce descoperim?
5. La ce foloseşte un dicţionar?  Dicţionarul expli­c ă
sensul cuvin­telor.
6. Ce tipuri de dicţionare cunoaşteţi?
 În dicţionar, cu­vinte-
7. Din ce fel de dicţionare s-au extras exemplele din această le sînt aşe­zate în ordine
pagină? alfabetică.
8. Ce informaţii oferă/poartă/conţine dicţionarul/articolul  Un dicţionar ne poa-
lexicologic de dicţionar? te ajuta să vorbim şi să
scriem corect.

Exersaţi!
9. Dicţionarul este deschis la litera d. Trebuie să căutaţi cuvin-
tele bibliotecă şi volum. Cum răsfoiţi paginile pentru a găsi fiecare
cuvînt: înainte sau înapoi? Este bine să mai ştiţi
 R olul dicţionarelor
10. Ordonaţi alfabetic următoarele cuvinte:
este de a consemna un
• jucărie • jucat • jucărioară anumit stadiu de dez-
• jucăuş • jucărea • jucător voltare a limbii.
 Puneţi într-un dreptunghi litera interioară după care aţi  Dicţionarele sînt căr-
făcut clasificarea. ţile de bază ale limbilor
existente şi folosite, re-
11. Aţi găsit într-un text următoarele substantive, adjective şi prezentînd suma tutu-
verbe: ror cuvintelor din limbă.
alfabetică, bibliotecari, cărţilor, coperte, edituri, ilustra-  Cuvîntul copertă are
tive, lansase, paginii, tipăriră, tipografici. două forme de plural:
coperţi şi coperte.
Ce formă a acestor cuvinte căutaţi în dicţionar?
12. Găsiţi în dicţionar sensul cuvintelor autumnal, poliglot, bi-
bliofil şi alcătuiţi enunţuri cu ele.

27
Elemente de limba română

Familia lexicală
Cuvintele derivate
Observaţi! Ce ne amintim?
1. Precum din lapte rezultă derivate, tot aşa din cuvinte se  Rădăcina este partea
pot obţine derivate, cu ajutorul sufixelor şi al prefixelor. Căutaţi comună a cuvintelor
înrudite.
aceste cuvinte în desenul de mai jos.
 Sufixele sînt sunetele
sau grupurile de su­nete
Bine, luăm adău­gate la sfîrşitul ră-
Lăptăreasa şi lăptic.
este în dăcinii pentru a forma
concediu. Avem următoarele prod ­ use un cu­vînt nou.
Lăptar: derivate din lapte:
L. Iedu unt, brînză, caşcaval,  Prefixele sînt sunete-
iaurt, smîntînă, frişcă. le sau grupurile de su­
nete adăugate înaintea
rădă­ci­nii pentru a for­
ma un cuvînt nou.

Vreau
şi lăptişor!

2. Explicaţi cum s-au format cuvintele derivate găsite în Ce descoperim?


desen.  Unui cuvînt deri­vat i
se pot adă­uga alte su-
fixe sau prefixe pen­tru
CUVINTELE DERIVATE sînt cuvintele formate cu aju-
 a forma cu­vinte noi.
torul sufixelor şi al prefixelor.

Familia lexicală sau familia de cuvinte


Observaţi! Ce observăm?
 Cuvintele se pot gru-
3. Indicaţi cuvintele înrudite ca sens cu frunză din următoarea
pa după înru­direa de
listă: desfrunzit, fructifer, a frunzări, frunzos, a înfrunta, înfrunzit, sens.
nedesfrunzit, neînfrunzit, neînfrînt.

FAMILIA LEXICALĂ sau FAMILIA DE CUVINTE cu-



prinde toate cuvintele obţinute prin derivare ori prin
alte procedee de la un cuvînt de bază. Aceste cuvinte
sînt înrudite ca sens.

28
Elemente de limba română

Exersaţi!
4. Treceţi cuvintele de mai jos pe caiete. Puneţi în dreptun-
ghiuri albastre sufixele şi în dreptunghiuri verzi prefixele acestor
cuvinte derivate de la cuvîntul de bază indicat:
băiat • băieţandru • băieţaş • băieţel • băieţesc • băieţeşte
bun • bunicel • bunişor • bunuţ • a îmbuna
5. Selectaţi cuvintele care fac parte din familia lexicală a ur-
mătoarelor cuvinte de bază:
cap • capabil • capac • căpşor • căpăţînă
orb • orbeală • orbeşte • a orbi • orbital • orbită
masă • mascare • măsuţă • mescioară • mesean
6. Formaţi patru cuvinte prin derivare cu prefixele re-, des-, Ce observăm?
2
pre-, contra- de la verbul a face.  Cînd se citează sufi-
7. Formaţi verbe cu prefixul în- şi cu unul dintre sufixele -i xele sau pre­fixele, se
sau -a de la cuvintele: nămol, negru, nor, noroi, nou. Explicaţi pune cratimă în locul
ortografia. unde se face sudura.

8. Formaţi familia lexicală a substantivului şcoală.


9. Explicaţi, utilizînd modelul, cum s-au format cuvintele de
mai jos.
Argintiu, bluziţă, a descoase, a făptui, inimos, a înmu-
guri, lungan, a prelucra. Scrieţi corect!
„a desprinde” – format prin derivare cu prefixul „des-”  Cuvintele ce au prefi-
de la verbul „(a) prinde”; xul în- şi a căror rădăci-
nă începe cu litera n se
„a înlăcrima” – format prin derivare cu sufixul „-a” şi scriu cu doi de n: înnă-
prefixul „în-” de la substantivul „lacrimă”. molit, înnegrit, înnorat,
10. Identificaţi în textul de mai jos cuvintele derivate şi explicaţi înnoroiat.
cum s-au format.
Atenţie! Pentru recunoaşterea prefixelor şi a sufixelor trebuie
să folosiţi forma din dicţionar a cuvîntului: de exemplu, căsuţă,
nu căsuţa, căsuţei etc.
„Zadarnic cred că vremea cu anii a crescut.
În fiecare toamnă reintru în trecut.
Copilăria-mi toată dă buzna la uluci
Cînd stă la poartă coşul cu struguri şi cu nuci.”
Ion Pillat, Septemvrie
11. Rescrieţi versul „Copilăria-mi toată dă buzna la uluci”, folo­
sind alte cuvinte pentru „a da buzna” şi „uluci”.
12. Creaţi. Scrieţi un eseu pe tema: „Toamna copilăriei mele”,
folosind mai multe cuvinte derivate.

29
Elemente de limba română

Cîmpul lexical
Nunta de aur a bunicilor. Duminică, 17 octombrie.
tata Ioana, mătuşa
vara lui Eleonora,
Alexandru sora tatălui
lui Alexandru
mama
unchiul George,
soţul mătuşii
Eleonora

Maria, Alexandru bunicul, bunica, Petrică,


sora lui tatăl tatălui mama tatălui vărul lui
Alexandru lui Alexandru lui Alexandru Alexandru

Gruparea unor termeni


după trăsături de sens comune
Observaţi!
Ce observăm?
1. Cine sînt tata şi mătuşa Eleonora pentru bunicul şi bunica?  Relaţiile de ru­denie
2. Cine sînt Alexandru şi Petrică pentru bunicul şi bunica? Dar sînt relaţii naturale.
Maria şi Ioana?
3. Cine sînt bunicul şi bunica pentru tatăl lui Alexandru?
4. Cine este Alexandru pentru Maria? Dar Ioana pentru Petrică?

Folosiţi-vă cunoştinţele!
Ce descoperim?
5. Cine este mama lui Alexandru pentru bunici?  Relaţiile de ru­denie
6. Cine sînt bunicii pentru mama lui Alexandru? pot fi şi relaţii sociale.
7. Cine sînt mama şi mătuşa Eleonora una faţă de cealaltă?
Dar tata şi unchiul George?
8. Explicaţi ce înseamnă: soţ, mire, logodnic, văduv, divorţat.

CÎMPUL LEXICAL cuprinde toate cuvintele care aparţin



aceluiaşi domeniu şi care au trăsături de sens comune.

30
Elemente de limba română

Lărgirea cîmpului lexical


Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
 În cîmpul lexical in-
9. Găsiţi un cuvînt cu acelaşi sens pentru cuvîntul mătuşă. tră, pe lîngă cuvintele
10. Explicaţi cum sînt formate cuvintele următoare: care aparţin aceluiaşi
domeniu şi au trăsături
tătic, tătişor, tătiţă, tătucă, tătucuţă, mămică, mămiţă, de sens comune, şi:
mămiţică, mămucă, mămucuţă. • cuvintele cu sens ase-
11. Formaţi cîte un derivat din cuvintele de mai jos: mănător (sinonimele);
bunic, bunică, frate, soră, văr, mătuşă, unchi, cumnat, • derivatele acestora;
cumnată. • expresiile pe care le for-

12. Explicaţi ce înseamnă mamă vitregă şi frate vitreg.


mează.
2
Din ce părţi de vorbire este
alcătuit un cîmp lexical
Învăţaţi jucîndu-vă!
13. Lucraţi în grup. Cîştigă grupul care în două minute va scrie
pe caiete cele mai multe nume de flori, fructe, legume.
Ce observăm?
14. Găsiţi printre cuvintele de mai jos pe cele care nu intră în cîm-  Cîmpul lexical este al-
pul lexical al termenului indicat: cătuit din aceleaşi părţi
verde • măsliniu • prăzuliu • vernil • a vernisa •verzui de vorbire (de exemplu,
a zugrăvi • a contura • a spoi • a picta • a schiţa doar sub­s tantive sau
doar adjec­tive etc.).
• a desena • a creiona • a profila

Exersaţi!
Este bine să mai ştiţi
15. Aşezaţi în ordinea crescătoare a intensităţii sentimentului
substantivele din cîmpul lexical al cuvîntului frică:  Măsliniu – (despre faţa
sau pielea oamenilor)
• agitaţie • fior • groază de culoarea măslinei:
• nelinişte • temere • spaimă bătînd în negru; smead;
16. Stabiliţi cîmpul lexical al cuvîntului locuinţă, în cazul în care  prăzuliu – de culoarea
aceasta este: a) stabilă; b) temporară. prazului, verde-deschis;
 vernil – verde-des-
17. Completaţi cîmpul lexical al cuvîntului locuinţă cu adjective chis.
potrivite.
Creaţi. Alcătuiţi o scurtă prezentare a locuinţei voastre.
18.

31
Lectură

Realitate şi ficţiune
O FURNICĂ
de Tudor Arghezi
O furnică mică, mică, Te-ai suit pînă-n cravată
Dar înfiptă, vasăzică, Şi mai ai pînă-n chelie
Ieri, la prînz, mi s-a urcat Două dealuri şi-o bărbie.
De pe vişinul uscat, Nu vrei, tată, să-ţi arăt
Pe picioare, pentru căci Cum iei drumul îndărăt?
Mi le-a luat drept nişte crăci.
Să-ţi mai pui o întrebare:
Mărunţica de făptură E aproape de culcare;
Duse, harnică, la gură Unde dormi, aici, departe?
O fărîmă de ceva, Într-o pagină de carte?
Care-acasă trebuia S-ajungi virgulă tîrzie
Aşezat în magazie Într-un op1 de poezie?”
Pentru iarna ce-o să vie.
Mă gîndesc ce-i de făcut
„Un’ te duci aşa degrabă? S-o feresc de neştiut,
Gîndul meu mîhnit o-ntreabă, Îngrijat de ce-o să zică
Încă nu te-ai lămurit Maica stareţa2 furnică
Că greşeşti şi-ai rătăcit? De-o lipsi din furnicar,
Cu merindea îmbucată Şi-o aşteaptă în zadar.
1
Op, s.n. — operă literară sau ştiinţifică; lucrare, carte.
2
Stareţă, s.f. — călugăriţă care conduce o mănăstire.

Aflaţi mai mult! Ce observăm?


 Volumul din care face
– Poezia O furnică face parte din volumul Versuri de seară. parte textul.
– Este un text integral, deoarece:
• are un titlu propriu;
• nu reprezintă un fragment dintr-un text mai amplu;
– Versurile acestea sînt citite cu interes de toate generaţiile:
copii, maturi şi vîrstnici.

32
Lectură

TUDOR ARGHEZI (1880–1967)


Unul dintre cei mai mari poeţi români din secolul al XX-lea.
Prima poezie a publicat-o la 16 ani, dar prima carte (Cuvinte po-
trivite) peste 3 decenii. Lirica sa este valoroasă prin bogăţia tematică,
profunzimea de idei, noutatea limbajului poetic. Multă preţuire are şi
proza scriitorului, care impresionează prin vastitatea gîndirii.
Operele dedicate copiilor conţin un limbaj simplu, pe înţelesul
celor mici, cu formulări populare, pline de haz (antologiile Cartea cu
jucării, Zdreanţă, Prisaca etc.).
A fost şi un mare ziarist. A colaborat la mai toate pubicaţiile din ţară.

................................ Observarea textului 2


Vocabular
Folosiţi-vă cunoştinţele!
1. Selectaţi din poezie cuvintele şi expresiile de limbă vorbită.
2. Scrieţi forma literară a cuvintelor selectate.
3. Arătaţi cum s-au format cuvintele: mărunţică, chelie, neştiut,
furnicar.
4. Găsiţi sensul din text al cuvintelor: înfiptă, făptură, fărîmă.
5. Indicaţi sinonime pentru următoarele cuvinte şi expresii:
a îmbuca, merinde, a lua drumul îndărăt, degrabă, în zadar.
6. Găsiţi cuvinte cu sens opus pentru: mică, uscat, harnică,
mîhnit, departe, tîrzie.

Ortografie şi punctuaţie
Folosiţi-vă cunoştinţele!
7. Explicaţi utilizarea celor două puncte şi a semnului întrebării
din versurile: Ce descoperm?
„Să-ţi mai pui o întrebare:  A se deprinde – a se
E aproape de culcare; obişnui, a învăţa.
Unde dormi, aici, departe?”
8. Realizaţi o dictare comentată:
„...Satule, floare de-a noastră,
M-ai deprins cu dor de casă...”
Grigore Vieru

33
Lectură

.................................Explorarea textului
Realitate şi ficţiune
Observaţi! Ce observăm?
 Poetul porneş­te de la
9. Redaţi într-o propoziţie întîmplarea surprinsă în poezia un fapt obişnuit.
O furnică.
 Acesta constituie pen-
10. Recitiţi textul şi notaţi pe caiete cuvintele care sugerează că tru autor un punct de
furnica trăieşte într-un univers de dimensiuni reduse. ple­care în constru­irea
11. Găsiţi în text aspectele imaginate de poet, care nu pot fi universului imaginar.
reale.

Exprimaţi-vă părerea!
12. Care dintre elementele imaginate de poet vi se par mai inte-
resante?
13. Prin ce v-au impresionat aceste elemente?
Ce descoperim?
 În operele sale, scriitorul imaginează un univers, recre-  „Lumea” con­s truită
ează o lume. De aceea literatura nu se confundă nicio- de poet impresionează
prin caracterul ei neo-
dată cu realitatea, fiind un produs al fanteziei creatoare bişnuit, în comparaţie
a scriitorului. Literatura are caracter de ficţiune (invenţie cu lumea reală.
sau plăsmuire).

Ce observăm?
Aflaţi mai mult!  Raportul dintre reali-
– Într-o creaţie artistică, raportul dintre realitate şi ficţiune se tate şi ficţi­une.
poate imagina ca în schema de mai jos.  Poetul porneşte de la
un „grăunte” al realită-
ţii, îl trece prin imagina-
ţia sa şi-l transformă în
ficţiune.

34
Lectură

Este bine să mai ştiţi


Învăţaţi jucîndu-vă! În volumele de poezii
14. Copiaţi pe caiete schema de mai jos şi completaţi-o, se- Cărticica de seară, Stihuri
lectînd din poezie aspectele ce au caracter de ficţiune. pentru copii, Hore este
reflectată o lume de
insecte, care devin per-
Furnica sonaje. De exemplu, în
este înfiptă. poezia O lăcustă găsim
descrierea:
„Mi-a umblat în păpădie
O goangă cu pălărie
REALITATEA
şi cămaşă stacojie.
O furnică se urcă
Avea fuste şi manta

2
pe piciorul unui
om. Tăiate din catifea
şi pieptari cu solzi de tiplă,
Căptuşit c-un fel de sticlă”.
Omul
vorbeşte
cu furnica. „Universul mărunt în
care ne introduce Ar-
ghezi are porţile larg
Lumea vietăţilor mărunte deschise către cele mai
şi universul uman grandioase miracole
ale firii.”
Ovidiu S. Crohmălniceanu
Folosiţi-vă cunoştinţele!
15. Selectaţi din text aspectele prin care lumea furnicilor este Ce descoperim?
asemănată de poet cu universul în care trăieşte omul.  Poetul îşi imagi­nează
16. Identificaţi în primele două strofe semnele prin care se lumea vie­tăţilor mă-
sugerează că furnica ar avea caracteristicile unei persoane. runte ca pe o copie de
dimensiuni redu­s e a
17. Recitiţi strofa a doua. Arătaţi ce fapte atribuite furnicii pun universului uman.
în evidenţă un comportament apropiat de cel omenesc.

 FIGURA DE STIL este un procedeu utilizat în scopul


sporirii expresivităţii unei comunicări.
 PERSONIFICAREA este o figură de stil prin care se
atri­buie însuşiri omeneşti unor fiinţe necuvîntătoare
sau unor lucruri şi fenomene ale naturii.

18. Creaţi personificările potrivite:


Norii ..., soarele ..., stelele ..., frunzele ..., păsărelele ...,
vîntul ..., sălciile ..., pisica ..., satul ... .
(plîng, rîde, clipesc, şoptesc, aleargă, dormitează, cade
pe gînduri, ne dojeneşte)

35
Lectură

............................. Interpretarea textului


Exprimaţi-vă părerea!
1. Cum o priveşte omul pe furnică? Alegeţi dintre următoarele Este bine să mai ştiţi
variante:  Furnicile datează de
• cu nepăsare • cu îngăduinţă acum 130 mil. de ani.
• cu îngrijorare • cu simpatie  În lume există 10 000
• cu mîhnire • cu superioritate de specii de furnici ce
• cu duioşie • cu dispreţ au culori variate (albas-
tru, verde, roşu, maro)
2. Argumentaţi, cu exemple din text, alegerea făcută. şi dimensiuni diferite
3. Precizaţi ce atitudini ale omului reies din versurile: (de la 2–7 mm pînă la
2,5 cm).
a) O furnică mică, mică...;  Trăiesc pe toate con-
b) Nu vrei, tată, să-ţi arăt tinentele, exceptînd
Cum iei drumul îndărăt? Antarctica, unde este
prea frig.
4. Găsiţi în poezie şi alte pasaje care sugerează aceleaşi ati-  Sînt foarte rezistente
tudini. şi eficiente în munca pe
5. Alegeţi versurile care vă atrag atenţia prin caracterul lor care o depun: pot ridi-
jucăuş şi glumeţ. ca o greutate de 20 de
ori mai mare ca a lor.
6. De ce omul consideră că furnica îl vede ca pe un uriaş? Ce
reprezintă cele două dealuri de lîngă bărbie?
7. Din ce motiv omul vrea să o ferească pe furnică de neştiut?
Ce reprezintă din punctul vostru de vedere acest neştiut?
8. Cum se produce transformarea furnicii dintr-o vietate a lu-
mii reale în virgulă a unei pagini de carte?
9. Cît trăieşte o furnică în realitate? Dar furnica devenită per-
sonaj al operei literare?

36
Atelier de lectură
POVESTEA FURNICII
de Ion Druţă
— fragment —
Trei zile a cutreierat culmea dealului găsi la marginea pălăriei vreo fărîmitură
— trei zile de vară şi toate trei au fost de miez uitată de vrăbii. Dar, cînd era de
în zadar, căci de fiecare dată se întorcea acum bine suită şi o luase spre pălărie,
fără nimic. A patra zi s-a trezit cu toate a bătut deodată vîntul şi a dat-o jos —
cele şase lăbuţe amorţite de oboseală şi furnica a căzut şi în cădere şi-a scrîntit
poate că n-ar fi fost rău să rămîie ziua un picioruş. La furnici însă nu-i mare
ceea la furnicar, să-şi mai vie oleacă în pagubă, că-i mai rămăseseră încă cinci
fire, dar aşa s-a întîmplat că nu i-a venit
gîndul ista în cap. S-a sculat dis-de-
picioare sănătoase — a pornit-o dar la
fuga mai departe, căci trecuse o bună 2
dimineaţă şi a pornit-o repejor la deal, jumătate din ziua a patra.
căci, de, cît îs de mari zilele de vară şi Din răsărită a dat într-o mirişte şi
cît îs de mici furnicile, dacă nici lor nu era vai de viaţa ei — ameţise tot ocolind
prea le ajunge vreme. tufele grîului cosit. Bine a zis cine a zis
Cînd s-a ridicat soarele sus de-o su- că nu-i pe lume lucru mai straşnic decît
liţă pe cer, ea suise şi coborîse de acum o furnică prinsă de ploaie în mirişte.
mii de bolovani, trecuse pe sub cîţiva Trebuia însă s-o treacă cu orice preţ —
snopi de păpuşoi, că era cît pe ce să-şi chiar de ar fi fost să rămîie cu un singur
dea zilele. Pe la amiază căzuse chiar în- picioruş, trebuia s-o treacă. Şi furnica
tr-o gaură de şobolan şi ce frică a mai a tre­cut-o. După mirişte a dat într-un co-
tras — noroc că nu era şobolanul acasă. dru de răsărită — o frumuseţe de codru,
A ieşit repede şi şi-a văzut de drum. Pe că-ţi rîdea inima uitîndu-te la dînsul.
urmă a pus-o păcatul să se suie pe un Înalt, verde, şi cît vezi în sus tot frunze
bostan şi s-a rătăcit — l-a înconjurat de şi frunze — mare lucru să închizi ochii şi
vreo sută de ori pînă a dat iar de pămînt. să laşi vîntul să te legene cu tot cu frunză,
Şi ar mai fi ţinut-o ea multă vreme la fu- pînă aţipeşti. Toată viaţa visase ea să se
guţa, dar în cele din urmă i s-a făcut foa- legene măcar o clipă pe-o margine de
me. S-a suit pe o răsărită să vadă de n-a frunză, dar ce să-i faci — nevoile...
1. Citiţi fragmentul de mai sus. Cine este personajul?
2. Ce secvenţe vă fac să trăiţi anumite sentimente în raport cu personajul dat?
3. Ce credeţi că se va întîmpla în ziua a patra? Continuaţi povestea.
4. Citiţi Povestea furnicii în întregime. Discutaţi în echipă episoadele care v-au impre-
sionat.
5. Lucraţi în pereche. Comentaţi şi încadraţi într-un context de viaţă povaţa:
„...du-te la furnică să vezi povara ei.”
Traian Dorz, Învaţă de la toate...

37
Autoevaluare Lectură

LEXICUL
1. Găseşte „petalele” care nu sînt din familia lexicală 0,5 p.
a cuvîntului floare.

2. Arată cum s-au format cuvintele: băietan, copilaş, fră- 1 p.


ţesc, a înlemni, a regăsi, şcolăriţă.
3. Indică cuvintele derivate din textul de mai jos. Cum 1 p.
s-au format ele?
„Acuma vedea soborul de lîngă scorbură mai depărtat,
ca printr-o sticlă fumurie. Domniţa făcu semn cu vărguţa-i
subţirică... Luminiţa luci în negura văii, apoi sui coasta dim-
potrivă. Apărea şi dispărea printre tufişuri.”
Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată
4. Care este cuvîntul învechit din textul de mai sus? 0,5 p.
Explică ce înseamnă, folosind dicţionarul.
5. Formează, cu ajutorul sufixelor şi al prefixelor, un verb 1 p.
de la substantivul negură. Explică ortografia cuvîntului for-
mat.
6. Alcătuieşte familia de cuvinte a verbului a luci. 1 p.
7. Numeşte cîte un cuvînt cu acelaşi sens pentru urmă- 1 p.
toarele cuvinte din textul de la exerciţiul 3: a sui, coastă.
8. Găseşte cuvintele cu sens opus din textul de la acelaşi 1 p.
exerciţiu.
9. Găseşte în textul de mai sus cîte un cuvînt cu sens opus 1 p.
pentru: depărtat, subţire, a sui.
10. Copiază pe caiet forma corectă din următoarele variante 1 p.
lexicale:
• cearşaf/cearceaf • mînuşă/mănuşă • patrat/pătrat
• păianjen/păiangen • feminin/ femenin • siringă/seringă
• lenjerie/lingerie • menajerie/menagerie
11. Scrie, în două minute, cît mai multe cuvinte ce aparţin 1 p.
cîmpului lexical al numelor de animale domestice.

38
3

TIPURI
DE TEXTE
Deschizi uşa şi îţi dai seama
că fiecare text are propria sa viaţă.
Pentru a-l înţelege,
trebuie să-l descifrezi pas cu pas.

• Textul literar
• Textul nonliterar
• Fonetica
• Organizarea textului scris
Lectură

Textul literar
„Luate în ansamblu, pastelurile reprezintă o lirică a
liniştii şi a fericirii rurale.” George Călinescu

SFÎRŞIT DE TOAMNĂ
de Vasile Alecsandri
Oaspeţii caselor noastre, cocostîrci şi rîndunele,
Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele;
Cîrdurile de cocoare, înşirîndu-se-n lung zbor,
Pribegit1-au urmărite de al nostru jalnic dor.
Vesela verde cîmpie acu-i tristă, vestezită;
Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;
Frunzele-i cad, zbor în aer şi de crengi se dezlipesc
Ca frumoasele iluzii2 dintr-un suflet omenesc.
Din tuspatru părţi a lumei se ridică-nalt pe ceruri,
Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri.
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un cîrd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.
Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăţ3 călare!
Vîntul şuieră prin hornuri răspîndind înfiorare. DICŢIONAR LITERAR
Boii rag, caii rînchează4, cîinii latră la un loc,  Pastel – poezie ce are
Omul, trist, cade pe gînduri şi s-apropie de foc. conţinut liric, în care se
zugră­veşte un tablou
din natură.
1
A pribegi, vb. — a rătăci, a-şi părăsi locul natal, a se refugia.
2
Iluzie, s.f. — speranţă neîntemeiată, dorinţă neîmplinită, amăgire.
3
Crivăţ, s.n. — vînt puternic şi rece care suflă iarna dinspre nord-est
în Moldova şi în Cîmpia Dunării.
4
A rîncheza, vb. — a necheza.

VASILE ALECSANDRI (1818–1890)


Mare scriitor clasic român. Este autor al unei vaste opere, care
include creaţii poetice, proză, note de călătorie, corespondenţă, dra-
maturgie etc. Fiind un admirator al folclorului naţional, a alcătuit
culegeri de literatură populară.
Cele mai importante volume de poezii ale lui Vasile Alecsandri
sînt: Pasteluri, Legende, Doine şi lăcrămioare, Ostaşii noştri. Mihai
Eminescu, în una din operele sale, l-a supranumit „rege al poeziei”.

40
Lectură

................................ Observarea textului


Vocabular
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
 Fiecare scriitor este
1. Identificaţi cuvintele ce arată că autorul a folosit forme de
exponentul timpului
limbă caracteristice epocii în care a scris poezia. în care a trăit, folosind
2. Indicaţi forma literară a cuvintelor selectate. cuvinte din această pe-
rioadă.
3. Arătaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text:

3
a înşira, a dezlipi, jalnic, omenesc, a pribegi, înfiorare.

Ce ne amintim?
Învăţaţi jucîndu-vă!  Sinonimele sînt cuvin-
4. Numiţi alte cuvinte asemenea termenului „cîrd”, care de- tele cu formă diferită şi
semnează grupuri de păsări sau de animale. Care dintre acestea cu sens asemănător.
ar putea înlocui substantivul cîrd în exemplele din text?  Antonimele sînt cu-
vintele cu sens complet
5. Găsiţi sinonime contextuale pentru cuvintele: a părăsi,
opus.
a fugi, cer, oaspete, poveste.
6. Grupaţi în perechi de antonime cuvintele: vesela, se ridică,
verde, cad, vestezită, tristă.

Folosiţi-vă imaginaţia!
7. Arătaţi ce înţeles au în text cuvintele subliniate: au fugit de zile
rele; lunca... pare ruginită; nouri negri plini de geruri; grozavii nori.
8. Alcătuiţi propoziţii în care aceste cuvinte ar avea sensul
din limbajul curent.

Sintaxă
Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?
9. Arătaţi care este, în limbajul curent, ordinea firească a cu-  În poezie, ordinea
vintelor din următoarele exemple: cuvintelor este adese-
• părăsit-au a lor cuiburi ori diferită faţă de cea
din limbajul curent.
• frumoasele iluzii
• de crengi se dezlipesc
• înşirîndu-se-n lung zbor
• grozavii nori
• vesela verde cîmpie

41
Lectură

.................................Explorarea textului
Versul. Strofa „Pe drumurile vieţii
mereu să te-nsoţească
Observaţi! şi dragostea de glie
şi vorba
10. Care este principala deosebire, din punctul de ve- românească.
dere al formei, dintre un text în proză şi o poezie? Să nu
11. Din cîte strofe este alcătuită poezia Sfîrşit de toamnă? te temi
12. Din cîte versuri se poate compune o strofă? că-n lume
vei fi sărac cu ele
13. Ce tipuri de strofe cunoaşteţi? şi-n faţa altor neamuri
14. Comentaţi structura poeziei alăturate. Ce aţi să nu baţi temenele.”
constatat? V. Tărâţeanu. Clepsidra
15. Explicaţi sensul expresiei „a bate temenele”.

 Versul este un rînd dintr-o poezie. Lungimea versuri- Tipuri de strofe


lor poate fi diferită. Există versuri scurte, formate chiar • distih – două versuri
dintr-un singur cuvînt, şi versuri lungi. • terţet – trei versuri
 STROFA este un grup din două sau mai multe versuri. • catren – patru versuri
Strofele se delimitează printr-un spaţiu alb. • cvintet – cinci versuri
Strofa alcătuită din patru versuri se numeşte CATREN. • sextină – şase versuri
• septimă – şapte versuri
• octavă – opt versuri

Rima
Exersaţi!
16. Copiaţi pe caiete prima strofă a poeziei Sfîrşit de toamnă.
Ce descoperim?
Numerotaţi versurile de la 1 la 4 şi subliniaţi cu aceeaşi culoare
sunetele identice de la sfîrşitul acestora.  Într-o poezie, sunete-
le de la sfîr­şitul a două
17. Ce versuri se termină cu aceleaşi sunete? sau a mai multe ver­suri
dintr-o strofă sînt, de
 R IMA este potrivirea ultimelor sunete de la sfîr­şitul obi­cei, identice.
versurilor, începînd de la ultima vocală accentuată.

18. Creaţi. Alcătuiţi un catren despre toamnă. Fiţi atenţi la


potrivirea sunetelor de la sfîrşitul versurilor.
19. Lucraţi în grup. Puneţi în discuţie catrenele alcătuite.
Organizaţi un recital în clasă.

42
Lectură

Imaginea toamnei
Exersaţi!
Ce observăm?
20. Selectaţi din poezie şi scrieţi pe caiete cuvintele aparţinînd  Natura este surprinsă
cîmpurilor lexicale indicate în tabelul de mai jos. în diver­sele sale forme
de existenţă.
Elemente Stări şi
Păsări Animale Culori
ale naturii sentimente

21. Repartizaţi cuvintele care desemnează elementele naturii


3
în funcţie de planul căruia aparţin:

pămînt cer

22. Completaţi pe caiete schema următoare cu acele cuvinte


din text care sugerează schimbările produse în natură:

cîndva
cîmpia
acum

Exprimaţi-vă părerea!
23. Căror anotimpuri le corespund momentele surprinse în
cele două imagini din dreapta paginii?
24. Identificaţi timpurile verbelor din poezie. Comparaţi-le
şi explicaţi care este rolul şi efectul schimbării timpului verbal
în ultimele trei strofe.
25. Ce legătură există între ceea ce se întîmplă pe pămînt cu
lunca, frunzele, cîmpia şi transformările prin care trec cerul, norii,
soarele şi vîntul?

Observaţi!
26. Asociaţi fiecăruia dintre elementele naturii menţionate
mai sus acţiunile care sugerează aceste modificări.
27. Selectaţi versurile în care sînt exprimate stările sufleteşti
ale omului faţă de schimbările din natură.

43
Lectură

Comparaţia
Observaţi! Ce descoperim?
28. Identificaţi în versurile de mai jos termenii comparaţi:  Comparaţia este o
„Frunzele-i cad, zbor în aer şi de crengi se dezlipesc figură de stil compusă
din doi termeni.
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc;
Din tuspatru părţi a lumei se ridică-nalt pe ceruri,  Ea ajută cititorul să
înţeleagă sau să-şi ima-
Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri.” gineze ceva obişnuit.
Vasile Alecsandri, Sfîrşit de toamnă
29. Ce însuşiri comune ale termenilor comparaţi pot fi iden-
tificate în exemplele date?
30. Numiţi planurile cărora le aparţin aceşti termeni.

Exprimaţi-vă părerea!
31. Care dintre următoarele comparaţii vi se par obişnuite şi
pe care le consideraţi îndrăzneţe, surprinzătoare:
• dulce ca mierea • negru ca tăciunele • alb ca zăpada
• „luna ca o vatră de jăratic” (Mihai Eminescu)
• luna „ca o pleoapă pe cornee” (Mircea Cărtărescu)
• „tare ca piatra, iute ca săgeata” (Folclor)
• „moartea neagră ca un şarpe” (Nicolae Costenco)
• „ca două turturele-s ochii tăi” (Radu Cîrneci)

 COMPARAŢIA este o figură de stil prin care se alătu-


ră doi termeni cu scopul de a-l evidenţia pe primul;
aceştia pot denumi obiecte, fiinţe, acţiuni sau noţiuni
abstracte.
Între cei doi termeni ai comparaţiei se stabileşte o re-
laţie de asemănare, marcată prin cuvinte sau grupuri
de cuvinte; de exemplu: ca, la fel ca, asemănător cu,
asemenea, precum etc.
Relaţia de asemănare se bazează pe identificarea unor
trăsături comune ale celor doi termeni.

32. Lucraţi în pereche. Discutaţi despre rostul comparaţiilor


într-un text poetic.
33. Creaţi comparaţii:
Liniştit asemenea ...; ochii mari ca ...; a fost curajos ca ...;
s-a întristat precum ...; merge agale ca ...; se simte comod
ca ...; doi prieteni nedespărţiţi precum ... .

44
Lectură

............................. Interpretarea textului


Exprimaţi-vă părerea!
34. Formulaţi în cîte un enunţ ideea care se desprinde din
fiecare strofă a poeziei Sfîrşit de toamnă.
35. Ce semnificaţie are folosirea în text a verbelor părăsit-au
şi pribegit-au? Ce prevesteşte plecarea păsărilor?
36. Ce sentimente trezeşte în sufletul poetului pribegirea
păsă­rilor? Identificaţi în poezie şi alte cuvinte şi expresii care
accentu­ează aceste sentimente.
37. Identificaţi versurile în care este surprinsă sosirea iernii. La ce
se referă şi cărui simţ (văz, auz, miros) se adresează ele în special?
3
38. Ce parte de vorbire este folosită mai frecvent în versurile
iden­tificate anterior? Ce efect produce aceasta? Este bine să mai ştiţi
39. Explicaţi schimbarea de ritm care apare între primele trei  Biblioteca Naţională
din Chişinău poartă
versuri şi versul al patrulea din ultima strofă. numele lui Vasile Alec-
40. Selectaţi secvenţele care sugerează legătura dintre tre- sandri.
cerea de la un anotimp la altul şi stările sufleteşti ale poetului.  Teatrul Naţional din
Bălţi are acelaşi nume.
41. Ce sentiment predominant se desprinde din poezie? Se-
lectaţi din lista de mai jos trei cuvinte care exprimă cel mai bine
acest sentiment. Argumentaţi-vă alegerea.
• amărăciune • încîntare • necaz • bucurie
• înfiorare • spaimă • duioşie • întristare
42. Extrageţi imaginea care v-a impresionat cel mai mult.

 OPERA LITERARĂ este o lucrare prin care autorul „Pastelurile sînt un


şir de poezii, cele mai
creează un univers imaginar propriu. multe lirice, de regulă
Orice operă literară este unică prin felul în care scriitorul descrieri, cîteva idile,
folo­seşte resursele expresive ale limbii şi prin sentimen- toate însufleţite de o
tele şi emoţiile transmise cititorului. simţire aşa de curată şi
de puternică a naturii,
scrise într-o limbă aşa
de frumoasă, încît au
Folosiţi-vă cunoştinţele! devenit fără comparare
43. Numiţi cîteva aspecte pe care le credeţi importante pentru cea mai mare podoabă
a demonstra că poezia Sfîrşit de toamnă de Vasile Alecsandri este a poeziei lui Alecsandri,
o operă literară. o podoabă a literaturii
române îndeobşte...”
44. Lucraţi în pereche. Comentaţi aprecierea dată pasteluri- T. Maiorescu, 1872
lor în citatul alăturat şi explicaţi importanţa ei pentru voi.

45
Comunicare

Textul nonliterar
Biografia şi autobiografia
Observaţi! Ce descoperim?
 E xpunerea pe scurt
1. Găsiţi în manual biografiile rezumative ale mai multor scri- a cre­aţiei scriitorului
itori. Ce includ ele?
2. Citiţi articolul de dicţionar care explică sensul cuvintelor „bi-
ografie” şi „autobiografie” şi notaţi explicaţia pe caietul de cuvinte. DICŢIONAR CULTURAL
 Grigore Vieru
Exersaţi! Născut – 14 februarie
1935, Pererîta, judeţul
3. Alcătuiţi-vă autobiografia în baza următoarelor repere: Hotin, Regatul României;
• numele şi prenumele • fraţii şi surorile: numele, părinţi – Pavel şi Eudo-
• data şi anul naşterii anul şi data naşterii, ocu- chia Vieru;
profesie – poet;
• locul naşterii paţia lor naţionalitate – român;
• numele şi prenumele • ocupaţiile tale la şcoală confesiune – ortodox;
părinţilor şi în afara ei. deputat în Parlamen-
tul Republicii Moldova
• ocupaţia lor (1990–1994).
4. Grigore Vieru şi-a completat formularul autobiografic astfel: Opera:
„- Numele şi prenumele? 1957 – Alarma (versuri
pentru copii);
- Eu. 1958 – Muzicuţe (versuri
- Anul de naştere? pentru copii);
1961 – Făt-Frumos
- Cel mai tânăr an curcu­beul şi Bună ziua,
cînd se iubeau părinţii mei. fulgilor! ;
1963 – Mulţumim pen-
- Originea? tru pace (versuri) şi Fă-
- Ar şi semăn guraşi (versuri, poves-
Dealul acela tiri şi cîntece);
din prelungirea codrilor. 1967 – Poezii de seama
Ştiu toate doinele. voastră;
1969 – Duminica cuvin-
- Profesiunea? telor (ilustrată de Igor
- Ostenesc în ocna cuvintelor. Vieru), o carte mult
îndrăgită de preşcolari;
- Părinţii? 1970 – Abecedarul, în
- Am numai mamă. colaborare cu Spiridon
Vangheli şi pictorul Igor
- Numele mamei? Vieru;
- Mama.

46
Comunicare

- Ocupaţia ei? 1972 – Trei iezi;


- Aşteaptă. 1974 – Aproape (versuri
cu ilustraţii de Isai Cîr-
- Ai fost supus mu);
Judecăţii vreodată? 1975 – Mama, carte
pentru cei mici (ilus-
- Am stat nişte ani închis trată de Igor Vieru).
În sine. 1976 – Un verde ne
vede!, volum pentru
- Rubedenii peste hotare ai? care poetului i se de-
- Da. Pe tata. Îngropat cernează Premiul de
În pămînt străin. Anul 1945.” Stat al Republicii Mol-
dova, 1978.
5. Încercaţi să vă alcătuiţi în mod original autobiografia.
3
Decedat – 18 ianuarie
6. Căutaţi pe internet şi prezentaţi colegilor biografia unui 2009 (73 de ani), Chişi-
scriitor sau artist preferat. nău, Republica Moldova.

Orarul
Observaţi!
7. Copiaţi pe caiete tabelul şi arătaţi cum folosiţi cele 24 de
ore ale zilei, marcînd minutele sau orele pentru fiecare activitate.

Activitatea Timpul
Ce observăm?
Gimnastica de dimineaţă  Pentru a folosi pro-
Igiena corporală ductiv şi eficient tim-
Îmbrăcatul, revizuirea ghiozdanului pul, este nevoie de un
program zilnic întocmit
Micul dejun riguros.
Drumul spre şcoală
Lecţiile/activităţile şcolare
Drumul de la şcoală spre casă
Masa de prînz
Odihna de după-amiază
Pregătirea temelor
Activităţile de recreare (lecturile, viziona-
rea programelor, jocurile, plimbările)
Cina şi ocupaţiile libere alese
Pregătirea pentru a doua zi
(îmbrăcămintea, ghiozdanul)
Pregătirea pentru somn (aerisirea camerei,
igiena corporală de seară)
Odihna de noapte

47
Comunicare

8. Mai puteţi să vă programaţi timpul şi astfel:

11-12 ore 5 ore


• somnul • lecţiile
3-4 ore
• pregătirea temelor
2 ore 24 ore
• igiena corporală 2-3 ore Ce observăm?
(o zi)
zilnică • odihna activă  Activitatea de bază
• masa (sportul, spectacolele) a unui elev este învă-
ţatul.
• drumul spre şcoală • activităţile libere
 Pentru a învăţa cu
succes, este nevoie
9. Explicaţi sensurile cuvintelor orar şi program, cu ajutorul de a îmbina armonios
dicţionarului explicativ. această activitate cu
odihna.
Exprimaţi-vă părerea!
10. Lucraţi în grup. Citiţi confesiunile alăturate ale unor elevi.
Prezentaţi-vă părerile colegilor de clasă. „Toată ziua sînt ocupat
şi acasă, şi la şcoală. În
Sfaturi utile: timpul liber joc fotbal şi
• Afişează-ţi orarul săptămînal în cameră pentru a-l învăţ să cînt la chitară şi
îmi place foarte mult.”
putea vedea în fiecare dimineaţă. (Sandu B., Căuşeni)
• Ai putea pune la vedere orarul pe masa de lucru şi în „Am un program încăr-
agenda de note pe care o porţi întotdeauna cu tine. cat şi divers. Mă impun
• În funcţie de complexitatea temelor de casă, zilnic şi eu, şi părinţii să-l res-
programează-ţi, notînd pe o fişă sau în agendă, timpul pect, dar, recunosc, nu
reuşesc întotdeauna.
de pregătire la fiecare obiect, alternînd activităţile de Sînt o fire creativă şi îmi
rezolvare a temelor (30-40 de minute) cu recrearea apar unele idei, ocupa-
(10-15 minute de pauză). ţii neprogramate.”
(Lenuţa M., Glodeni)
• Ţine minte: învăţarea este temeinică numai atunci cînd
poţi îmbina în mod echilibrat munca cu odihna.
• Cu cît creşti, cu atît mai mult timp vei acorda stu-
diului, muncii.
• Odihna activă înseamnă joc şi mişcare în aer liber,
vizite la muzee, expoziţii, excursii, sport, lecturi,
discuţii cu prietenii, cu părinţii etc. Din toate aceste
activităţi poţi învăţa întotdeauna ceva util pentru
viaţă.
• Discută cu cineva mai mare din familie sau rude şi
află cum îşi petrece timpul. Compară orarul personal
cu al lui.

48
Comunicare

Mesajul telefonic
Învăţaţi jucîndu-vă!
11. Lucraţi în pereche. Improvizaţi o convorbire telefonică
în care să fiţi, pe rînd, şi emiţător, şi receptor/destinatar. Vorbiţi
despre un joc preferat sau despre o carte citită recent.

emiţător mesaj receptor/destinatar

Sfaturi utile
CÎND TELEFONEZI CÎND EŞTI SUNAT
• Este politicos să telefonezi • Cînd răspunzi la tele-
numai între orele 9 şi 21. fon, trebuie să fii calm şi
• Cînd ţi se răspunde, spui amabil.
Bună ziua sau Bună seara; • Dacă este căutată la
Mă scuzaţi de deranj, în telefon altă persoană, îl
funcţie de situaţie, apoi te rogi pe cel care a sunat
prezinţi – de exemplu: Sînt să aştepte pînă o chemi.
Angela Cărăuş. • Dacă ai fost sunat în
• Ceri permisiunea celui care timp ce ai invitaţi, răs-
a răspuns să vorbeşti cu per- punzi politicos la tele-
soana pe care o cauţi: Pot să fon şi amîni convorbirea
vorbesc cu... Niciodată nu te pentru mai tîrziu sau
adresezi: „Alo, cu Dan!” vorbeşti cît mai puţin.
• Nu este politicos să repro- • Nu este politicos să-i
şezi că ai telefonat de mai neglijezi pe invitaţi,
multe ori şi nu ţi-a răspuns obligîndu-i să asculte
nimeni. De obicei, persoana o convorbire telefonică
care a sunat este cea care tre- îndelungată.
buie să pună capăt discuţiei. • Dacă sună cineva şi nu
• Dacă se întîmplă să greşeşti se prezintă, roagă-l să
numărul de telefon, atunci, spună cine este.
obligatoriu, îţi ceri scuze.

49
Comunicare

Explorarea textelor nonliterare


Observaţi! Ce descoperim?
12. Rugaţi părinţii sau pe altcineva dintre cei apropiaţi să vă  CV (Curriculum vitae)
permită să citiţi autobiografia lor (CV-ul). – expresie în limba lati-
nă, scurtă autobiogra-
13. Care este expresia uzuală folosită în limba română con- fie, care cuprinde date-
temporană sinonimă cu autobiografia? le despre starea civilă şi
14. Examinaţi-vă agenda şi constataţi numărul de ore pe care îl situaţia profesională a
unei per­soa­ne.
oferiţi zilnic pentru orele de curs, pregătirea temelor, odihnă şi pen-
tru activităţile extraşcolare şi casnice. Faceţi o reprezentare grafică
a acestor activităţi cu numărul de ore aferente.
15. Extrageţi dintr-un text o convorbire telefonică. Comentaţi
Model:
utilizarea semnelor de punctuaţie.
 Curriculum vitae
Numele, prenumele –
 TEXTELE NONLITERARE au teme foarte diverse. Spre Negru Daniel;
deosebire de textele literare, care înfăţişează întîm- Data şi anul de naştere –
plări, fapte şi situaţii aparţinînd ficţiunii, imaginaţiei 10 septembrie, 2005;
scriitorului, textele nonliterare se referă la aspecte din Locul naşterii – s. Me-
realitate. Ele pot informa, convinge sau amuza citito- reni, raionul Anenii Noi;
rul. Şcoala: Liceul Teoretic
„Emil Nicula”;
Felul în care autorii textelor nonliterare folosesc resur-
Activităţi extraşcolare:
sele expresive ale limbii poate trezi interesul cititorilor, cercul de dans şi lecţii
în funcţie de tipul textului respectiv. de limba engleză;
Performanţe: Deţin un
premiu al Festivalului
Utilitatea textelor nonliterare raional de Dans Folclo-
ric (2011) şi o menţiune
la Concursul de cîntec,
Exprimaţi-vă părerea! dans şi voie bună (Chi-
şinău, 2013);
16. Care dintre aspectele enumerate în dreapta paginii pre- Pasiuni: lectura, dansul
domină în fiecare dintre textele propuse? popular şi lucrul în gră-
17. Ordonaţi textele de la paginile 46–49 în funcţie de inte- dină.
resul pe care-l prezintă pentru voi.
18. Citiţi textul şi constataţi ce scop a atins acesta: v-a informat,
v-a convins de ceva sau v-a amuzat. Argumentaţi. Ce observăm?
Operator GSM: – Nu vă aud! Vă rog, mergeţi către o  Textele non­l ite­r are
au diverse scopuri:
fereastră!
• de a informa;
Interlocutor: – Unde să mă mai duc, domnişoară? Eu • de a convinge;
sun din Costeşti şi sînt pe acoperişul casei! • de a amuza etc.

50
Elemente de limba română

Sunetele limbii române


Bunicule, Ce zici?
dă-l mai încet! E prea încet?

3
Sunetul – cea mai mică unitate a limbii
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
1. Care sînt sursele producătoare de sunete în desenul de mai  Vocea este una dintre
sus? De ce nu înţelege bunicul ce îi spune Alexandru? sursele producătoare
de sunete.
2. Din ce cuvinte este alcătuit mesajul lui Alexandru?  Sunetul este perceput
3. Indicaţi sunetele din care este format cuvîntul bunicule. de ureche.
 Mesajul este al­cătuit
 FONETICA este ştiinţa care studiază sunetele limbii. din cu­vinte.
 Cuvintele sînt alcătu-
ite din sunete.

Sunetele limbii române


Observaţi!
A
4. Care dintre tastele alăturate au scrise vocalele limbii româ-
Ă E I Î
ne? Cîte sînt ele?
5. Care sînt consoanele scrise pe una dintre taste? O U

 VOCALELE sînt sunete la rostirea cărora aerul nu


întîm­pină niciun obstacol la ieşirea din plămîni şi din B C D F G
gură. Ele pot forma singure silabe. H J L M N P
 CONSOANELE sînt sunete la rostirea cărora aerul în­ R S Ș T Ț V Z
tîm­pină obstacole la ieşirea din plămîni şi din gură.
Ele nu pot forma singure silabe.

51
Elemente de limba română

Folosiţi-vă cunoştinţele!
6. Cîte vocale conţine o silabă?
7. Literele marcate cu un semn roşu sub ele, în cuvintele ală-
turate, transcriu vocale sau nu? Justificaţi-vă răspunsul. ie-pu-re

 SEMIVOCALELE sînt sunete care seamănă cu vocalele,


dar nu pot alcătui singure silabă.
fie-răs-trău
Semivocalele sînt: e, i, o, u.
VOCALELE;
Sunetele limbii române sînt: SEMIVOCALELE;
CONSOANELE .
oa-lă
Corespondenţa sunet – literă
Ce ne amintim?
Folosiţi-vă cunoştinţele!  L itera este sem­n ul
8. Prin ce sînt redate în scris sunetele? grafic al unui sunet.
Unele sunete pot fi
9. Cîte sunete transcriu literele din cuvîntul prună? redate prin mai multe
10. Scrieţi cuvinte în care sunetele î, c, v, i sînt redate diferit. litere.
 O literă poate reda
11. Daţi exemple de cuvinte în care litera x se pronunţă diferit. mai multe sunete: x (ks,
12. Despărţiţi în silabe cuvintele: ceas, cioban, geam, fragi, gz).
cheag, chior, gheară, unghi, celulă, cinema, general, girafă, chec, Grupurile de lite­re pot
chip, gheţar, ghidon. nota:
• un singur su­net, care
◆ Cîte sunete reprezintă grupurile de litere scrise cu roşu (unul, este consoană: č (ce, ci),
mai multe)? ğ (ge, gi), k’ (che, chi), g’
13. Căutaţi în dicţionar explicaţia cuvintelor necunoscute. (ghe, ghi);
• două sunete: consoa-
nele č, ğ, k’, g’ + vocale-
Exersaţi! le e sau i.
14. Arătaţi din ce fel de sunete sînt alcătuite cuvintele: alb, baci,
ceaun, gem, gheată, ghips, ieri, magiun, moară, unchi.
15. Copiaţi versurile şi marcaţi semivocalele cu semnul specific: Ce observăm?
„Colo sus în pomii goi s-a oprit un piţigoi,  La sfîrşitul unui cuvînt
Are pene arătoase, ca la nimeni de frumoase.” apare une­ori un -i care
Grigore Vieru, Piţigoiul nu este vocală.
16. Creaţi în grup. Alcătuiţi 2 versuri despre anotimpul toam-
nă, marcînd apoi vocalele şi semivocalele, grupurile de litere ce
notează un sunet sau două sunete.

52
Elemente de limba română

Diftongul. Triftongul
O ştiucă! Aş! O broască!

Alexandru şi Roboţel au mers la iaz să pescuiască. 3


Ce este diftongul
Observaţi!
1. Indicaţi vocalele şi semivocalele din cuvintele despărţite în ştiu-că
silabe din dreapta paginii.
2. Despărţiţi în silabe cuvintele din enunţul ce însoţeşte dese-
nul de mai sus. Identificaţi grupurile de sunete formate dintr-o
vocală şi o semivocală, pronunţate în aceeaşi silabă.

 DIFTONGUL este grupul de sunete alcătuit dintr-o


vocală şi o semivocală, pronunţate în aceeaşi silabă.

Folosiţi-vă cunoştinţele! broas-că


broscoi
3. Identificaţi diftongii din cuvintele: cadou, grîu, iarnă, mai.
Care este poziţia semivocalei faţă de vocală?

Ce este triftongul
Observaţi!
4. Care sînt vocalele şi care sînt semivocalele din cuvîntul des-
părţit în silabe din dreapta paginii? Din cîte sunete este alcătuit
grupul de sunete transcris cu roşu şi pronunţat într-o silabă?

 TRIFTONGUL este grupul de sunete alcătuit dintr-o cre-ioa-ne


vocală şi două semivocale pronunţate în aceeaşi silabă.

53
Elemente de limba română

Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?


6. Copiaţi textul de mai jos. Marcaţi semivocalele cu semnul  Diftongii şi trifton-
specific. Puneţi într-un dreptunghi diftongii şi triftongii. gii apar şi înt­re două
cuvinte pronunţate
• Alexandru mi-a spus că-i plac cărţile. Prietenii i-au în aceeaşi silabă (fapt
dăruit lui Alexandru „Enciclopedia co­piilor”. Lui Ro- marcat în scris prin cra­
boţel însă îi place să citească doar cărţi cu aventuri. timă).
Roboţel trebuie să ia exemplu de la copiii care citesc
cu mult interes variate cărţi.

Ce este hiatul
Observaţi!
7. Indicaţi în ce silabe intră vocalele scrise cu roşu în cuvintele
de sub desenele din dreapta paginii.

 HIATUL apare între două vocale alăturate, pronunţate


în silabe diferite.
du-el
Exersaţi!
8. Copiaţi cuvintele şi marcaţi semivocalele. Încercuiţi diftongii:
• cîine • deal • iute • piatră • soare • vrei • vreo • ziuă
9. Copiaţi cuvintele şi marcaţi semivocalele. Încercuiţi triftongii:
• aripioară • doreau • inimioară • lăcrimioară
10. Arătaţi care vocale sînt în hiat în cuvintele:
• aeroport • fiinţă • totdeauna • respectuos
• alcool • idee • poezie • ştiinţă ca-i-să
11. Subliniaţi forma corectă: • clujan/clujean • greşeală/greşală
• constitue/constituie • ieşire/eşire • oblojală/oblojeală.
12. Selectaţi pe coloane cuvintele care conţin diftongi, triftongi
şi vocale în hiat din textul următor:
„Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam
odată trandafiri sălbatici.
Aveau atîţia ghimpi,
Ce observăm?
dar n-am voit să-i rup.
În secvenţa de sune-
Credeam că-s muguri — te gea (g+a) nu există
şi-au să înflorească.” diftong.
Lucian Blaga, Ghimpii

54
Elemente de limba română

Silaba
„Ţapul ţesălat rupe ţîţîna porţii din
ţarc. Ţepii mărăcinilor îi ţesală blana
ţigaie bună de ţesături.”
Nichita Stănescu, Gheorghe Tomozei,
Carte de citire, carte de iubire

Ce este silaba
3
Ce ne amintim?
 Silaba este for­mată
Folosiţi-vă cunoştinţele! dintr-o vo­cală sau din-
1. Despărţiţi textul de mai sus în silabe. Indicaţi numărul de tr-un grup de sunete
silabe pe care îl are fiecare cuvînt. care conţine o vocală
şi care se pronunţă
printr-un singur efort
 Cuvîntul poate fi monosilabic – format dintr-o silabă expi­rator.
sau plurisilabic – format din două sau mai multe silabe.

Observaţi! Este bine să mai ştiţi


2. Citiţi textul de mai jos şi indicaţi culorile corespunzătoare  Despărţirea în silabe
silabelor formate: poate avea efect artis-
1) dintr-o vocală; 2) din mai multe sunete alăturate ale tic în poezii. De exem-
aceluiaşi cuvînt; 3) dintr-un cuvînt şi începutul sau sfîrşitul plu:
altui cuvînt; 4) din două cuvinte rostite împreună. „Trandafir cu guturai,
Trandafir transfigurat,
O pri - e - te - nă i-a dat un pi - soi. Ai miros scăzut şi vai
Iu - bin - du-l, ea-l a - lin - tă. Te-ai in-dus-tri-a-li-zat!”
A. Suceveanu

Accentul
Observaţi! Ce observăm?
3. Indicaţi cuvintele care se scriu la fel, dar se pronunţă diferit:  Accentul poate deo-
• „Vésela verde cîmpie acu-i tristă, vestezită.” sebi înţelesul cuvinte-
lor.
Vasile Alecsandri, Sfîrşit de toamnă
Deasupra silabei pro-
• După prînz am spălat toată veséla. nunţate mai intens se

 ACCENTUL reprezintă pronunţarea mai intensă a unei


pune semnul :
véselă, vesélă. ´
silabe dintr-un cuvînt.

55
Elemente de limba română

Exersaţi! Ce descoperim?
 În limba română ac-
4. Arătaţi pe ce silabă se pune corect accentul în cuvintele de centul nu are loc fix.
mai jos:
• antic • bolnav • caracter • duşman
• editor • fenomen • jilav • matur
• penurie • regizor • sever • tranzistor
5. Găsiţi cît mai multe cuvinte care să se termine în -ídă şi care cărămidă
să completeze zidul desenat alături.

Despărţirea în silabe
Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe

Folosiţi-vă cunoştinţele!
6. Precizaţi cîte consoane se află între două vocale în cuvintele
despărţite în silabe în dreapta paginii. În ce silabă trece consoana?
7. Despărţiţi în silabe cuvintele de mai jos: sca-ră
• pîine • stropeală • tigroaică

 O CONSOANĂ între două vocale (sau între un diftong


ori un triftong şi o vocală) la despărţirea în silabe trece
la silaba următoare. u-re-che
 Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi şi litera
x trebuie considerate ca o singură unitate.

8. Precizaţi cîte consoane se află între două vocale în cuvintele


despărţite în silabe în dreapta paginii. Indicaţi în ce silabe trec ta-xi
cele două consoane scrise cu roşu.
9. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte:
• oblon • ecluză • codru • afluent • agrafă
• pehlivan • supleţe • patru • covrig
◆ Explicaţi cu ajutorul dicţionarului sensul cuvintelor.

 DOUĂ CONSOANE între două vocale la despărţirea în mun-te


silabe trec: prima la silaba dinainte şi a doua la silaba
următoare.
Dacă în grupul de două consoane a doua este l sau r şi
prima este b, c, d, f, g, h, p, t, v, despărţirea în silabe se
face înaintea întregului grup. un-ghi-e

56
Elemente de limba română

Folosiţi-vă cunoştinţele!
10. Precizaţi cîte consoane se află între două vocale în cuvin-
tele despărţite în silabe în dreapta paginii.
11. Indicaţi în ce silabe trec consoanele scrise cu roşu. as-tru
12. Despărţiţi în silabe cuvintele: sculptură, somptuos, punctaj,
funcţie, arctic, jertfă, astmă, sandviş.

 TREI SAU MAI MULTE CONSOANE între două vocale


la despărţirea în silabe trec: prima la silaba dinainte şi mon-stru
celelalte la silaba următoare.
În grupurile de consoane lpt, mpt, ncş, nct, ncţ, rct, rtf,
stm, ndv, despărţirea se face după a doua consoană. 3
13. Precizaţi în ce silabe se află cele două vocale alăturate în
cuvîntul despărţit în silabe în dreapta paginii. fa-ni-on

 Cînd DOUĂ VOCALE sînt alăturate, despărţirea în sila­


be se face între ele.
Ce descoperim?
14. Despărţiţi în silabe cuvintele: duios, voiau.  Dacă o vocală este
urmată de un diftong
15. Despărţiţi în silabe exemplele: ’neaţa!; sal’ tare!; deodat’apare.
sau de un triftong, des­
16. Arătaţi care este forma literară a acestor exemple şi pre- părţirea se face după
cizaţi din cîte silabe este alcătuit fiecare cuvînt. vocală.
 Apostroful marchea-
ză grafic căderea acci-
Trecerea cuvintelor dintr-un rînd dentală a unor sunete
în altul de la începutul, de la
mijlocul sau de la sfîr-
şitul unui cuvînt.
Folosiţi-vă cunoştinţele!
17. Copiaţi prima strofă a pastelului Sfîrşit de toamnă. Scrieţi fie­
Ce ne amintim?
care vers în coloană, despărţind cuvintele de la sfîrşitul rîndului.
 Trecerea cuvintelor
dintr-un rînd în altul se
 La sfîrşitul rîndului, cratima nu trebuie confundată cu face pe silabe.
liniuţa de despărţire în silabe.

18. Realizaţi o dictare comentată:


„...Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gînd e mai încet,
şi inima-ţi zvîcneşte mai rar.”
Lucian Blaga, Sufletul satului

57
Comunicare

Organizarea textului scris


ATELIER: Alcătuirea textelor
funcţionale
Fişa biobibliografică
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
1. Recitiţi scurtele prezentări despre scriitorii studiaţi pînă  Fişa biobi­bli­o­grafică
acum. oferă infor­m aţii pri-
vitoa­re la viaţa şi la
2. Menţionaţi în scris ce date aflaţi din aceste prezentări. acti­v itatea literară a
unui scriitor.
Aflaţi mai mult!
– Roboţel vrea să cunoască mai bine viaţa şi opera scriitorilor,
studiată de la începutul anului şcolar. Pentru aceasta se consultă
cu Alexandru.

ARGHEZI Tudor
(pe numele său adevărat, Ion N. Theodorescu)
Scriitor român: poet, prozator şi publicist.
S-a născut la Bucureşti, la 23 mai 1880; s-a stins din viaţă
la Bucureşti, la 14 iulie 1967. De ce nu
foloseşti un
VIAŢA dicţionar de
• Provine dintr-o familie oltenească din comuna Cărbu­ literatură
română
neşti, judeţul Gorj. sau unul
• Studiază la Liceul „Sfîntul Sava” din Bucureşti. de scriitori
• Din 1910 este publicist, colaborînd la diverse ziare şi români? Am
reviste. găsit eu un
model!
OPERA
• Volume de poezii: Cuvinte potrivite (1927); Cărticică
de seară (1935); Ce-ai cu mine, vîntule? (1937); Prisaca
(1954).
• Volume de proză: Cartea cu jucării (1931); Cu bastonul
prin Bucureşti (1961); Răzleţe (1965).
• Considerat cel mai mare poet român după Mihai Emi-
nescu, a influenţat profund felul de a scrie opere artistice
în secolul XX.

58
Comunicare

Ce observăm?
Exersaţi!  Notiţele sînt însem-
3. Pornind de la modelul de la p. 58 şi folosind un dicţionar nări rezumative scrise
în timpul unei lecţii/lec-
de scriitori, alcătuiţi fişa biobibliografică a lui Vasile Alecsandri turii unei cărţi, a unui
şi cea a scriitorului vostru preferat. articol de ziar, revistă.

Notiţele
Observaţi!
4. Cereţi-i colegului de bancă să vă dea caietul său de notiţe
la limba română/istorie. Examinaţi o pagină şi notaţi pe caiet
observaţiile voastre referitoare la următoarele elemente:
• aşezarea în pagină a notiţelor • lizibilitatea
3
• aspectul general al paginii • caligrafia
• conţinutul textului scris • ortografia

Aflaţi mai mult! Ce descoperim?


– Pentru ca notiţele să vă fie într-adevăr utile, respectaţi su-  În cadrul noti­ţe­lor, se
utili­zea­ză:
gestiile de mai jos.
• capitole;
• subcapitole;
 Cînd luaţi notiţe: • idei princi­pale;
• evidenţiaţi titlul lecţiei, de exemplu: TEXTUL NON- • scheme;
LITERAR; • sublinieri;
• pentru marcarea capitolelor folosiţi cifre romane şi • prescurtări;
majusculă, de exemplu: I. Biografia şi autobiografia; • paranteze;
• pentru marcarea subcapitolelor folosiţi cifre arabe şi • culori diferite.
minusculă, de exemplu: 5. studii;
• introduceţi ideile esenţiale prin liniuţe, plasate mai în
interiorul paginii faţă de alineat;
• subliniaţi aspectele importante.

Rolul notiţelor constă în a vă ajuta să reţineţi ceea ce este


important într-o lecţie. De aceea notiţele trebuie să
consemneze esenţialul, să fie formulate şi scrise clar.

Observaţi!
5. Comparaţi modul în care profesoara de geografie formulea-
ză ideea cu felul cum Alexandru o notează pe caiet (vezi desenul
de la pagina următoare).

59
Comunicare

Soarele este o stea de


categorie mijlocie.

Soarele – stea mij


locie

Exprimaţi-vă părerea! Nu neglijaţi


6. Comentaţi modul în care a procedat Alexandru. aşezarea în
pagină!

Temele
Învăţaţi jucîndu-vă!
7. Formulaţi o temă în legătură cu un aspect învăţat în aceas-
tă unitate, pe care colegul de bancă să o rezolve acasă.
Dar şi
caligrafia!
Exprimaţi-vă părerea! Ortografia!
8. Discutaţi modul în care aţi începe voi să scrieţi această
temă.

 Cînd aveţi de făcut teme, notaţi ca titlu: Temă pentru


acasă.
Menţionaţi numărul exerciţiului şi pagina de unde l-aţi
preluat. Scrieţi întotdeauna cu alineat cerinţa temei res­
pective.

NB Este acceptată şi formula Tema de casă.


◆ Pentru care formulă optaţi? De ce?

60
Atelier de lectură şi scriere
TOAMNA ÎN MOLDOVA
de Petru Cărare
Din pomul verde şi frumos
Mai cade-o frunză, încă una...
Şi se aştern covor pufos –
Aşa e toamna-ntotdeauna!
Şi păsări zi de zi se duc,
Şi vezi doar una cîte una...
Precum o frunză-n vîrf de nuc –
Aşa e toamna-ntotdeauna!
Pe drum, pe case şi pe flori
Frumoase brume-şi pun cununa...
Se-ascunde soarele în nori –
3
Aşa e toamna-ntotdeauna.
1. Lucraţi în grup. Comentaţi semnele toamnei din poezie.
Notaţi ideile pe postere şi dezvoltaţi-le în prezentări succinte.
2. Selectaţi alte poezii despre toamnă din creaţia poeţilor români.
3. De ce poeziile despre toamnă creează o stare de spirit mai Este bine să mai ştiţi
tristă şi eroul liric este, de obicei, dezamăgit, pesimist? Acrostihul este o poe-
zie de formă fixă, în care
literele iniţiale ale versu-
Aflaţi mai mult! rilor, citite vertical, alcă-
CINQUIAN-ul este o poezie de formă fixă, alcătuită din tuiesc un cuvînt (nume
propriu, dedicaţie etc.)
cinci rînduri obligatorii (în fr. cinque – „cinci”): sau o propoziţie. De
1) un substantiv cu statut de titlu; exemplu:
2) două adjective determinative pentru acel substantiv; „Crizanteme, flori de
3) trei verbe, predicate ale acelui substantiv-subiect; toamnă,
Roua peste tine-i
4) patru cuvinte semnificative, orice parte de vorbire ce brumă...
încheagă într-o formulă imaginea generală; Iarna este mai aproape,
5) un substantiv echivalent cu primul (sinonim sau Zorii vin tot mai la urmă.
metaforă), la nivel lexical sau intratextual, prin mijlocirea Alte straturi stau
ascunse,
celor patru cuvinte anterioare. Nu mai este nici o floare,
Exemplu: Tu-ai rămas crîmpei de
„Cortina vară...
Este-n tine o splendoare
Prăfuită, monotonă, Mai ascunsă, mai aleasă,
Obosind şi legănîndu-se, căzu. Eşti frumoasă, eşti fru-
Se auzeau doar aplauzele frunzelor uscate moasă!”
(https://www.resurse-
Toamna.” Tatiana Cartaleanu crestine.ro/poezii/34783/
crizanteme_acrostih)
4. Alcătuiţi şi voi cîte un cinquian despre toamnă.

61
Autoevaluare
FONETICA
1. Arată din ce tipuri de sunete sînt alcătuite cuvintele: 1 p.
• arbori • boare • ghindă • veghea
2. Marchează cu semnul specific semivocalele din textul 1 p.
următor. Pune într-un dreptunghi diftongii din această strofă.
„Bolta şi-a cernit năframa
Ca o mamă întristată,
Floarea-soarelui pe cîmpuri
Pleacă fruntea-ngîndurată.”
Octavian Goga, Sara
3. Desparte în silabe primele două versuri şi arată cum 1 p.
sînt cuvintele după numărul de silabe care le alcătuiesc.
Precizează din ce este formată silaba a treia.
4. Pune într-un dreptunghi triftongii din textul următor: 1 p.
Aripioarele puilor păreau fragile. Te-ai întrebat
dacă vor ajunge în ţările calde?
5. Desparte în silabe următoarele cuvinte şi scrie cu 1 p.
albastru vocalele, cu negru consoanele şi cu verde semi-
vocalele: mergeam, vegheau, ziceau.
6. Desparte în silabe următoarele cuvinte şi arată ce 1 p.
reguli ai aplicat:
• acru • aerian • african • artă • atlet • cadru • cinste
• evlavie • examen • idee • înger • leoaică • maică • obraz
• constructor • ploaie • punctuaţie • rouă • ticsit • ungher
7. Pune accentul în cuvintele subliniate din următoa- 1 p.
rele propoziţii:
Ţăranul munceşte ţarina.Ţarina a sosit la palat.
8. Scrie cuvintele pronunţate astfel: blö, cau-boi, dizel, 1 p.
ferplei, sprei, uichend, pic-ap, iancheu.
Verifică ortografierea lor în dicţionar.
9. Plasează corect accentul în cuvintele subliniate din 1 p.
următoarele enunţuri:
• Am cerut copii de pe acte.
• Aveam o companie plăcută.
• Văd în curte nişte copii.
• O companie participă la paradă.
10. Alcătuieşte un text de cel mult zece rînduri utilizînd 1 p.
desenul alăturat. Aşază textul în trei coloane, despărţind
corect cuvintele în silabe la sfîrşit de rînd.

62
4

NARAŢIUNEA
Deodată, sună telefonul,
se stinge lumina...
Poate fi începutul unei naraţiuni
pe care o citeşti, o asculţi
sau o povesteşti cu pasiune.

• Naraţiunea ca mod de expunere


• Planul simplu de idei
• Verbul
• Planul dezvoltat de idei
Lectură

Naraţiunea
BALADA CELOR CINCI MOTĂNAŞI
de Ion Druţă
În partea de sus a ora­şu­  [...] Partea de sus a oraşului era socotită de mîţe
lui mai apare o pisică.
ca un fel de rai motănesc… Multe trăiau la stăpîni,
avînd nume şi culcuş, altele trăiau de azi pe mîine, dar cea mai mare parte cutre-
ierau grădinile să vadă de-s ade­vărate cele auzite despre traiul pisicilor de pe aici.
Apoi, într-o bună zi, a mai răsărit o mîţă. N-a luat-o nimeni în samă, că prea
era caraghioasă — îi erau ciupite amîndouă urechiuşele şi îi lipsea mai mult de
jumătate de coadă. A cui era, Dumnezeu ştie. Pesemne, era a nimănui — blana
ei, albă cîndva, devenise galbenă, dovada multor ani de pribegie. Începuse chiar
a se sălbătăci — avea mersul moale, hoţesc, gata de fugă.
Fiindcă se apropia vre-  A umblat o bună jumătate de zi din ogradă în
mea să facă pui, pisica se ogradă şi, cum se vede, avea de gînd să se mute cu
pre­gătea cu multă grijă. traiul încoace. Căuta întruna ceva [...].
A tot trecut pe sub garduri, a tot mirosit urma cuiva, pînă s-a oprit în fundul
unei ogrăzi, lîngă o cocioabă de scînduri [...]. A tot încercat să intre cînd pe sub
uşă, cînd printr-o crăpătură de la temelie, apoi, suind o proptea mai lungă, a sărit
pe acoperiş şi a prins a toarce mulţumită [...]. Pînă în sară n-a ieşit din cocioabă.
Pe la amurg a sărit jos şi a prins a căra în pod fel de fel de nimicuri. A suit nişte
cîrpe vechi, un deget de mănuşă, o bucăţică de blană furată dintr-o tindă. [...]
Pisica aduce pe lume  [...] tocmai a treia zi dimineaţa, a lunecat pe prop-
cinci motănaşi. tea — jigărită, numai piele şi oase.
S-a apropiat de primul prag ce i s-a întîmplat în cale şi a prins a mieuna moale
şi sfios. Cerşea. Dar n-a avut răbdare să aştepte pînă s-a trezi mila stăpînei —

ION DRUŢĂ (n. 1928)


Cunoscut prozator şi dramaturg din Republica Moldova.
Scrie despre viaţa satului. Eroii săi – oameni simpli ai pămîntu-
lui  – sînt bogaţi sufleteşte, purtători ai comorilor de înţelepciune
populară. Opera druţiană (volumele de proză La noi în sat, Frunze
de dor, Clopotniţa etc., piesele Casa mare, Doina, Frumos şi sfînt etc.)
îndeamnă la păstrarea tradiţiilor străbune, la cunoaşterea istoriei
neamului, la trezirea demnităţii naţionale şi umane. Creaţia druţiană
are un limbaj popular, ce conţine umor fin şi vorbe cu tîlc.
Ion Druţă a scris şi pentru micul cititor (Bobocel cu ale lui etc.).

64
Lectură

a intrat într-o verandă de sticlă şi a zburat îndată înapoi cu o mătură aruncată


în urma ei. Apoi a sărit în lada cu gunoi, fără să se fi aşezat la rînd de cu sară, şi
a făcut mare tărăboi printre pisoii capitalei.
Cei cinci motănaşi sînt  Pisicile uşernice îşi au demnitatea lor — o avea
crescuţi cu greu de pisica şi mîţa asta galbenă-cenuşie, dar s-a întîmplat ceva cu
fără stăpîn.
dînsa, că după dimineaţa ceea n-a rămas nici urmă din
demnitatea ei. Se milogea la fiecare uşă, se repezea la cîini, încingînd mare bătaie
pentru mîncarea aruncată lor, fura din piaţă, de prin beciuri. Se întorcea numai pe o
jumătate de ceas în podul cocioabei, apoi goana după mîncare pornea din nou. [...]
Motănaşii sug. Cinci codiţe ridicate sus se clatină încoace şi încolo a plăcere.

4
Zece urechiuşe stau ciulite, gata să se ia la sfadă cu oricine ar încerca să le strice
masa... Apoi codiţele coboară cîte-oleacă, urechiuşele picură şi motănaşii adorm
grămăjoară; numai cel dolofan iese din mijlocul lor şi, beat de somn, urcă pe
spinarea mamei — ce să-i faci, aşa-i cînd te-ai deprins...
Erau toţi cinci bălani şi curăţei, aşa cum fusese şi ea odată. Aveau urechiuşele
întregi şi codiţe frumuşele. Erau o mare minune codiţele acelea — după atîta
pribegie, sărmana mîţă, pesemne, se aştepta că şi motănaşii ei vor avea urechiuşe
ciupite şi ceva mai puţin de jumătate de coadă...
Dar a fost să fie altfel şi n-avea capăt mîndria ei de mamă. Încetişor, ca să nu-i
trezească, a prins a le linge blăniţele, de parcă ar fi vrut să le vadă toată viaţa aşa
curăţele cum au apărut pe lume... O rază de lumină strecurată prin acoperiş
a adormit deasupra motănaşilor şi erau ei frumoşi cum nu se mai poate spune. [...]
Fiindcă venea iarna cu  Era o toamnă tîrzie... Mîţele ce aveau stăpîni s-au
zăpadă şi ger, pisica nu mutat cu dormitul prin casele lor, beciurile au căpătat
mai putea să-şi crească lăcăţi, şi vînzătorii de la piaţa mică nu mai picurau, că
singură motănaşii şi le era frig... Acum mîţa găsea mai greu de mîncare...
a fost nevoită să se
despartă de ei. Abia dacă făcea vreo trei drumuri pe zi şi la întoarcere
era atît de obosită, că suia cu greu în podul cocioabei...
Dar într-o zi a dispărut dis-de-dimineaţă şi nu s-a mai întors. Motănaşii stă-
teau grămăjoară şi o aşteptau ca să vadă ce se fac ei cu atîta foame. Mîţa nu se
întorcea şi pîn’ la urmă foamea a scos motănaşii pe acoperiş. S-au încălzit o clipă
la soare, apoi au prins a depăna o jale în cinci glasuri — poate a uitat de dînşii şi
acum şi-a aminti... [...]
Cînd s-a întors biata mîţă, nu mai ştia ce să facă. În tot largul ogrăzii erau se-
mănate cinci blăniţe albe — lasă că-şi găsesc ei şi singuri de mîncare... Parcă n-au
şi ei tot cîte patru lăbuţe şi un botişor ce prinde îndată urma celor gustoase?! [...]
O noapte întreagă s-a căznit pînă i-a urcat iar în pod — acum nu era atît de
uşor să-i prinzi în gură! Dinspre ziuă, i-a văzut suiţi grămăjoară, dar nu-i putea
aduna în culcuş... [...]

65
Lectură

Cînd i-a văzut adormiţi, a coborît, pentru a se dumeri cît o să mai ţie ploaia
ceea. Dar blana ei, păţită de atîtea ori, s-a zburlit rău de tot şi i-a spus că vine
iarna — vine o iarnă grea şi amarnică, cu zăpadă şi ger... Mîţa a suit propteaua
înapoi, s-a culcat lîngă motănaşi să se încălzească şi tot sta cu ochii larg des-
chişi, căci erau cinci şi toţi cinci erau micuţi şi firavi, şi venea iarna cu zăpadă
şi ger... Nopţi întregi a tot urzit în capul ei cinci vieţi de motănaşi, care erau să
fie cele mai frumoase, apoi într-o dimineaţă n-a plecat nicăieri. A găsit cîteva
coji de pîine ascunse de ea pentru zile negre. Apoi a găsit o coadă de peşte...
Pisica-mamă găseşte cî­te  Cinci ghemuşoare albesc în umbrele amurgului,
un loc de adăpost pentru bucuroase că pleacă şi ele undeva. O boare de vînt
fiecare pui al ei. duce prin grădini răcoarea unei nopţi de toamnă...
Printre crengile goale licăresc ferestrele luminate, şi vîntul aduce de undeva de
printre case o mireasmă gustoasă-gus­toasă...
Apoi deodată mîţa s-a oprit. A adunat motănaşii lîngă o tufă. L-a luat pe cel
mai mare, mai dezmierdat şi au intrat împreună într-o ogradă. O fetiţă, căreia,
pesemne, nu-i ajunsese ziua, stătea lîngă poartă, cătînd cu jind în stradă. Mîţa
şi-a trecut motănaşul pe lîngă dînsa, apoi s-a întors şi a mai trecut o dată... Cum
a zărit motănaşul, fetiţa s-a pornit îndată pe urma lui — pis-pis! — pînă l-a prins.
Apoi a luat-o într-o goană spre casă, strigînd:
— Bunică! Bunică!
Mîţa n-a mai stat să vadă bucuria bunicii — s-a întors iute la motănaşii care
o aşteptau lîngă tufe. S-a mirat că-s numai patru... Apoi şi-a amintit...
Au mai trecut pe sub cîteva garduri, şi la o cotitură de drum a zărit numai trei
blăniţe în urma ei. Dolofanul dispăruse. [...]
S-a întors să-l caute. A dat de el cu vreo două ogrăzi în urmă. Se oprise lîngă
o ladă cu gunoi — i se făcuse foame şi găsise ceva. A vrut să-l ia cu dînsa, să-i
găsească ea însăşi un loc mai bun, dar a zărit deodată o mîţă cenuşie, ce venea
la ladă. S-a adunat ghem, gata să sară în ajutorul puiului ei, dar mîţa cenuşie s-a
apropiat de motănaş, s-a aşezat alături şi a prins a roade ceva împreună cu el.
Rodea mai mult de urît ce i se făcuse, căci se vedea bine — era o mîţă cu stăpîn,
o mîţă alintată... N-a mai chemat dolofanul în urma ei — s-a întors la motănaşi,
care rămăseseră numai trei...
Ceilalţi doi tovarăşi n-au voit să se despartă unul de altul şi mîţa i-a dus în
coridorul unei şcoli. Podeaua de ciment sufla rece şi motănaşii n-au vrut să
rămînă. S-au luat din urma ei. Mîţa i-a mai adus o dată, le-a mai cules nişte
fărîmituri, dar motănaşii au mîncat fărîmiturile şi au venit iar după ea. Totuşi,
a hotărît să-i lase cu orice preţ în coridorul şcolii. A găsit undeva pe afară un
capăt de băsmăluţă — motănaşii au prins a se juca cu ea, şi, cît se tot jucau ei,
mîţa a dispărut.

66
Lectură

Mai greu a fost cu cel micuţ. Simţise el, pesemne, că-i vorba să-l lepede —
umbla scîncind în urma ei. L-a vîrît într-un beci, dar a ieşit înapoi, l-a adormit
4
într-un coş, dar a sărit iar afară...
Tot umblînd şi scîncind, pe la miezul nopţii a căzut într-o groapă săpată pe
marginea drumului pentru copaci. Mieuna disperat. Mîţa s-a tupilat în întune-
ric şi stătea tăcută. Motănaşul mieuna întruna. Mîţa a şezut aşa multă vreme,
apoi a apărut în fundul străzii un omulean. Venea cîntînd ceva şi legănîndu-se.
A trecut pe lîngă motănaş, şi-a contenit cîntecul. S-a aplecat peste groapă, a scos
motănaşul. A stat o clipă pe gînduri, apoi şi-a văzut de drum, dar motănaşul s-a
pornit în urma lui, bocindu-se. Pînă la urmă omuleanul [...] s-a oprit, l-a vîrît
în buzunar — motănaşul a amuţit la cald, iar omuleanul a pornit mai departe,
tot legănîndu-se împreună cu cîntecul lui.
Pînă la urmă, pisica ră­­­  Băteau zorii... Vîntul umbla prin livezi culegînd
mîne singură, răb­­dînd ultimele frunze din copaci. [...] Cînd s-a luminat bine
foame şi gerul iernii, cu de ziuă, drumurile au adus-o iar la cocioaba veche de
gîndul la motănaşii ei. scînduri. A urcat iute pe proptea sub acoperiş, dar
podul era pustiu... O aştepta un cuibar răcit, un deget de mănuşă pe care nu-l mai
împărţea cu nimeni. Cuminte, sleită de puteri, mîţa s-a întins alături de cuibar
şi a rămas să zacă acolo. [...]
Şi a rămas. Apoi a venit iarna. Cînd o răzbătea gerul ori foamea, cobora din
cocioabă. Umbla prin ogradă cu ochii închişi, cu blana zbîrlită, venea lîngă lada
cu gunoi şi aştepta cuminte pînă s-a sătura ultima mîţă, ca să vadă de-a rămas
şi pentru dînsa ceva.
Rareori, cînd se abătea vreun străin în ograda ceea, mîţa se înviora. Alerga
şchiopătînd în întîmpinarea lui şi mieuna moale, de parcă vroia să-l întrebe:
— N-ai văzut mata motănaşii mei? Oare pe unde o mai fi, ce fac, cum o mai
duc ei, sărmanii?

67
Lectură

....................................Observarea textului
Vocabular
Folosiţi-vă cunoştinţele!
Ce observăm?
1. Selectaţi cuvintele şi îmbinările de cuvinte care se utilizează  Folosirea unui voca-
în spaţiul moldovenesc. bular regional
2. Indicaţi corespondentul literar al cuvintelor şi îmbinărilor
selectate.
3. Găsiţi în text sinonime pentru următoarele cuvinte:
• a vedea • a apărea
4. De ce scriitorul nu foloseşte unul şi acelaşi cuvînt, ci recurge
la sinonimele lui?
5. Construiţi familiile lexicale ale cuvintelor mîţă şi pisică.
6. Care cuvinte din text au sensul de adăpost, acoperiş deasu-
pra capului, siguranţă?
7. Raportaţi cuvintele găsite la conţinutul textului. Stabiliţi
legătura de sens pe care o pun în evidenţă.
8. Explicaţi expresiile:
• a face tărăboi
• a-şi împlini somnul
9. Marcaţi rădăcina şi sufixele în cuvintele de mai jos. Explicaţi
cum s-au format ele.
• blăniţe • botişor • bucăţică
• codiţă • curăţele • frumuşel
• ghemuşor • grămăjoară • încetişor
• micuţ • motănaş • urechiuşe
10. Ce rol au sufixele în aceste cuvinte? Ce nuanţă de sens con-
feră sufixele identificate cuvintelor date?
11. Selectaţi 4 cuvinte formate cu unele din sufixele marcate
la exerciţiul 9.
12. Realizaţi o dictare comentată:
„O noapte întreagă s-a căznit pînă i-a urcat iar în
pod – acum nu era atît de uşor să-i prinzi în gură! Dinspre
ziuă, i-a văzut suiţi grămăjoară, dar nu-i putea aduna în
culcuş.” Ion Druţă, Balada celor cinci motănaşi

68
Lectură

Exprimaţi-vă părerea!
Ce observăm?
13. Priviţi desenul de mai jos. Găsiţi elemente de peisaj care
se potrivesc substantivelor subliniate:  Evidenţierea aspec-
telor deo­sebite ale
„Cinci ghemuşoare albesc în umbrele amurgului... O boa- unor elemente ale na-
re de vînt duce prin grădini răcoarea unei nopţi de toamnă... turii
Printre crengile goale licăresc ferestrele luminate...”
14. Arătaţi ce înţeles au verbele subliniate:
„...a treia zi ...a lunecat pe proptea; a zburat îndată îna-
poi cu o mătură aruncată în urma ei; au prins a depăna
o jale în cinci glasuri; erau semănate cinci blăniţe; cinci
ghemuşoare albesc în umbrele amurgului; băteau zorii;
vîntul umbla prin livezi...” 4
15. Lucraţi în pereche. Alcătuiţi propoziţii în care aceste ver-
be să aibă alte înţelesuri decît cele din text.

Învăţaţi jucîndu-vă!
16. Grupaţi în substantive, adjective şi verbe următoarele
cuvinte derivate, extrase din text. Subliniaţi sufixele şi prefixele.
• acoperiş • a se desface • ghemuit
• amarnic • gustos • motănesc
• băsmăluţă • a răzbate • nemaipomenit

Figuri de stil
Folosiţi-vă cunoştinţele!
17. Identificaţi în enunţurile de mai jos figurile de stil învăţate.
Ce sugerează ele?
a) „Păşea încet ca la pîndă...; S-a mirat că-s numai pa-
tru...; Apoi şi-a amintit...; Motănaşul s-a pornit în urma ei
bocindu-se...; Vîntul umbla prin livezi culegînd ultimele
frunze din copaci.” Ion Druţă, Balada celor cinci motănaşi
b) „– I-auzi, draga mea păpuşă,
Zgîrie mîţa la uşă!
Dar eu nu-i deschid deloc,
Că sînt supărată foc,
A furat iar, ca o hoaţă,
Un întreg picior de raţă.”
Elena Farago, Pedeapsa mîţei

69
Lectură

.................................Explorarea textului

SUBIECTUL OPEREI LITERARE


Etapele acţiunii
Observaţi! Ce observăm?
18. Recitiţi primele trei alineate şi răspundeţi la urmă­toarele  Situaţia iniţială:
întrebări: • cadrul acţiu­nii;
• Despre cine este vorba? • atmosfera acţi­unii
• Unde are loc acţiunea?
• Cînd se desfăşoară acţiunea?
19. Explicaţi, cu ajutorul dicţionarului, sensul cuvintelor cadru
şi atmosferă.
20. Cum este prezentată pisica?

Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?


21. De ce pisica era atît de preocupată? Selectaţi din text cu-  Cauza care mo­difică
vintele care descriu această stare. situaţia iniţială
22. Găsiţi alineatul care sugerează că în viaţa pisicii a intervenit
o schimbare importantă.

Observaţi! Ce observăm?
23. Cum a început pisica să-şi crească motănaşii? Notaţi ver- Începutul acţiunii

bele care surprind acţiunile ei.
24. Citiţi frazele în care sînt prezentaţi cei cinci motănaşi.
Comparaţi cuvintele prin care este descrisă pisica cu cele prin
care sînt descrişi motănaşii. Ce aţi constatat în urma compa-
raţiei? Ce descoperim?
25. Recitiţi al treilea pasaj din text, marcat cu săgeată.  Cauza care între­rupe
26. Alegeţi frazele care descriu greutăţile ce apar în viaţa pi- viaţa liniştită a pisicii cu
sicii şi a motănaşilor. cei cinci motănaşi

27. Ce atitudine are naratorul faţă de pisică şi motănaşii


ei? Expuneţi-vă atitudinea proprie faţă de această felină şi
puii ei.
28. Realizaţi o bandă desenată, utilizînd în ordine cronologică
citate din text.
29. Relataţi textul utilizînd banda desenată.

70
Lectură

Exprimaţi-vă părerea!
30. De ce apropierea iernii cu zăpadă şi ger a impus pisica să
se gîndească la viaţa fiecărui motănaş? Care alineat surprinde
acest fapt?
31. Bănuiau ceva motănaşii despre îngrijorarea mamei lor?
Găsiţi pasajul în care este descrisă viaţa motănaşilor.

Observaţi! Ce observăm?
32. Cum a depăşit pisica situaţia dificilă în care se afla?  D epăşirea situ­a ţiei
dificile

4
33. Discutaţi hotărîrea pisicii de a-şi abandona puii. Vi se pare
justificată? Explicaţi.
34. Cum se desparte pisica de fiecare motănaş?

Exprimaţi-vă părerea!
35. Recitiţi alineatul despre revenirea pisicii la cocioaba veche.
De ce pisica a rămas singură?
36. Ce gînduri vă sugerează episodul final al povestirii? Ce observăm?
37. Ce legătură are finalul povestirii cu situaţia iniţială? Situaţia finală

Ideile principale
Exersaţi!
38. Citiţi ideile principale plasate pe fundal de pe marginea
textului.
39. Povestiţi oral întîmplările prin care trec pisica şi motănaşii,
avînd ca punct de plecare schema de mai jos:
SD SI — situaţia iniţială
DSD CA — cauza acţiunii
DA
DA — desfăşurarea acţiunii
SD — situaţia dificilă
CA DSD — depăşirea situaţiei dificile
SI SF SF — situaţia finală

Totalitatea evenimentelor care alcătuiesc conţinutul



unei  opere narative reprezintă SUBIECTUL OPEREI
LITE­R ARE.

71
Lectură

Ce este naraţiunea

Învăţaţi jucîndu-vă!
40. Ajutaţi-l pe Alexandru să ordoneze desenele de mai sus
astfel încît să refacă firul logic al întîmplărilor din Balada celor cinci
motănaşi de Ion Druţă. În ce consecutivitate aţi plasa desenele?

NARAŢIUNEA reprezintă o succesiune de întîmplări



petrecute într-o ordine temporală.

Aflaţi mai mult!


– Naraţiunea apare în filme, piese de teatru, benzi de­
senate, scrieri istorice, articole de ziar, comen­tarii sportive etc.

Exprimaţi-vă părerea!
41. Explicaţi de ce desenele ordonate de Alexandru pot fi
considerate ca reprezentînd etape ale unei naraţiuni, deşi nu
s-au folosit cuvinte.
Ce descoperim?
Naraţiunea ca mod de expunere  Într-o naraţiune lite-
rară, accentul se pune
pe cau­z a care stă la
Observaţi! baza suc­cesiunii întîm-
plărilor.
42. Citiţi seria de enunţuri din schema de mai jos:
 Verbele a nara şi
a po­vesti sînt sinonime,
Pisica a crescut A rămas singură, iar naraţiunea este nu-
cu grijă, trecînd Şi pe sleită de puteri, mită şi povestire.
prin multe necazuri, urmă? cu gîndul la
cinci motănaşi. motănaşi.

De ce?

Pentru că motănaşii au plecat în lumea mare, fiecare


avînd soarta lui.

72
Lectură

43. Găsiţi în naraţiunea Balada celor cinci motănaşi alte enun- Ce descoperim?
ţuri în care există relaţie de cauză.  Î ntr-un text literar,
44. Seria de enunţuri, din schema de la p. 72, constituie o naraţiunea alternează
naraţiune? Ce rol are a doua întrebare în comparaţie cu prima? cu descrierea.

 NARAŢIUNEA este un mod de expunere prin care se


relatează fapte şi întîmplări.
un narator sau povestitor;
Naraţiunea presupune: o acţiune;
personaje.

Observaţi!
45. Selectaţi din povestire pasajele în care este descrisă iarna.
4
46. Găsiţi pasajele în care este descrisă pisica la începutul
acţiunii şi la sfîrşitul acesteia.

............................. Interpretarea textului


Exprimaţi-vă părerea!
47. Ce sentimente are pisica faţă de propriii pui? Ce descoperim?
48. De ce pisica a dorit ca fiecare motănaş să aibă o casă?  Relaţiile dintre perso-
naje
49. De ce a fost mai grea despărţirea de motănaşul cel mai  Semnificaţia gestului
mic? final al pisicii
50. De ce, în final, gîndurile ei se îndreaptă spre motănaşi?  Instinctiv, pisica ştie
51. Comentaţi fragmentul din final de la „Şi a rămas. Apoi că motănaşii pot să se
a venit iarna...” pînă la sfîrşit. descurce singuri şi le
caută adăpost.
52. Creaţi. Inventaţi alte întîmplări prin care ar putea trece
aceste personaje (întîlnirea cu stăpînii casei şi cu animalele din
gospodăria lor).

73
Comunicare

Planul simplu de idei


Ideea principală
Folosiţi-vă cunoştinţele!
Ce descoperim?
1. Citiţi următoarele fragmente. Identificaţi enunţul care ex-
 Î ntr-un text, mai
primă ceea ce este mai important. multe enunţuri se pot
a) Pădurile au alcătuit totdeauna o mare bogăţie a grupa în jurul unei idei
României. Ele furnizează lemn pentru construcţii prin­ci­pale.
şi materie primă pentru diferite industrii. Fructele  E nunţurile care se
referă la ace­eaşi idee
multor arbori servesc drept hrană animalelor. apar, de obicei, în ace­
b) „În preajma birtului se oploşise un cîine slab şi laşi alineat.
flămînd ca vai de el. Dădea tîrcoale meselor, dar nu  Uneori, ideea princi-
pală dintr-un text este
se alegea cu mare lucru. Abia înfuleca, pe ici-colo, for­mulată ca atare.
cîteva firimituri căzute pe sub scaune. Să capete un
os ori o bucată în sos gras, nici vorbă de aşa ceva!”
Cezar Petrescu, Cîinele isteţ

I DEEA PRINCIPALĂ este o propoziţie sau o frază



care cuprinde informaţia esenţială desprinsă dintr-un
alineat ori dintr-un pasaj.

Cum formulăm ideea principală


Observaţi!
2. Recitiţi primul pasaj marcat cu săgeată în naraţiunea Balada Ce observăm?
celor cinci motănaşi de la p. 64. Copiaţi-l pe caiete.  Identificarea şi formu-
larea idei­lor principale
3. Citiţi, în stînga paginii, ideea principală corespunză­ ajută cititorul să înţe­
toare pasajului dat. Regăsiţi această idee formulată ca atare leagă şi să reţină ceea
în text? ce este esenţial într-un
text.
4. Care sînt cuvintele păstrate în formularea ideii princi-
pale?
5. Subliniaţi cu negru cuvintele care nu se regăsesc în formu-
larea ideii principale şi cu verde pasajele care au fost prezentate
într-o formă mai concentrată. Ce aspecte din primul pasaj nu se
regăsesc în ideea principală? De ce?

74
Comunicare

Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?


6. Există în textul de mai jos un enunţ care să formuleze exact  Cînd ideea prin­cipală
ideea principală? nu es­te formulată ca
ata­re, cititorul poa-
„Sînt singuri: trei fetiţe la rînd, cea mai mare să tot aibă şase te construi singur un
ani, şi un băieţel, prîslea, ceva mai săltat peste un an şi jumătate. enunţ concis care să
Fetele jur-împrejur stau greceşte, iar în mijlocul lor Nicuşor repro­ducă infor­maţia
cel mititel, drăcos şi neastîmpărat, cu capul în toate părţile ca din frag­mentul res­pec­
tiv.
un capîntortură. Şi e o larmă şi un haz şi gură de-ţi ia urechile.
 Ideea principa­lă poa-
Trebuie să-l mintă şi să-l împace pe mititel pînă vine mama.” te fi for­mu­lată diferit,
Vasile Voiculescu, Singuri

4
dar conţinutul ei tre­
◆ Formulaţi ideea principală, în baza operaţiilor: buie să fie ace­laşi.
• selectaţi cuvintele care răspund la întrebările: cine? ce face?
• numiţi elementele necesare pentru descrierea acţiunii
(cauza, modul în care se desfăşoară acţiunea, locul, timpul);
• alcătuiţi o propoziţie sau o frază care să cuprindă in­for­maţia
esenţială din fragmentul respectiv;
• redactaţi clar şi concis ideea principală.

Exprimaţi-vă părerea!
7. Comparaţi ideea principală formulată de voi cu următoarele Ce descoperim?
variante:  I deea principală a
• Copiii au rămas singuri acasă. unui text exprimată de
fiecare persoană redă
• Copiii sînt singuri acasă şi se joacă. esenţa textului.
• Copiii sînt singuri acasă, se joacă şi au grijă de
fratele lor mai mic.
• Copiii sînt singuri acasă şi încearcă să-l împace pe
fratele lor mai mic pînă cînd vine mama.
8. Care dintre enunţurile de mai sus este cel mai potrivit ca
formu­la­re pentru ideea principală din fragmentul citat?

Ce este planul simplu de idei


Folosiţi-vă cunoştinţele!
Ce observăm?
9. Notaţi ideile principale din Balada celor cinci motănaşi. La
ce momente importante ale naraţiunii se referă?  Î nlănţuirea idei­l or
principale dintr-un text
PLANUL SIMPLU DE IDEI cuprinde ideile principale,

înlănţuite în ordinea apariţiei lor în text.

75
Comunicare

Planul dezvoltat de idei


Cum formulăm ideile secundare
Folosiţi-vă cunoştinţele!
1. Citiţi al cincilea pasaj marcat cu săgeată în Balada celor cinci
motănaşi de Ion Druţă.  Fiindcă venea iarna
cu zăpadă şi ger, pisi-
2. Notaţi pe caiete amănuntele care se subordonează ideii ca nu mai putea să-şi
principale, urmărind modelul din continuare: crească singură motă-
• Pisica ... sta cu ochii larg deschişi. naşii şi a fost nevoită să
se despartă de ei.
• Erau cinci şi toţi cinci erau micuţi şi firavi...
• Venea iarna cu zăpadă şi ger.
• Nopţi întregi a tot urzit în capul ei cinci vieţi de mo-
tănaşi, care erau să fie cele mai frumoase.

 IDEILE SECUNDARE constituie o dezvoltare a ideilor


principale. Acestea surprind detalii şi oferă lămuriri cu
Ce descoperim?
privire la:
 Ideea principală în-
• acţiunile personajelor; globează una sau mai
• locul şi timpul desfăşurării acţiunilor; multe idei secundare.
• împrejurările în care se petrec faptele.

Ce este planul dezvoltat de idei


Folosiţi-vă cunoştinţele!
3. Formulaţi ideile secundare corespunzătoare ideilor princi-
pale din naraţiunea Balada celor cinci motănaşi.

PLANUL DEZVOLTAT DE IDEI cuprinde ideile prin-



cipa­le şi ideile secundare corespunzătoare acestora,
înlănţuite în ordinea apariţiei lor în text.

Exersaţi!
4. Alcătuiţi planul dezvoltat de idei al naraţiunii Balada celor
cinci motănaşi.

76
Elemente de limba română

Verbul
„A urcat iute pe proptea sub acoperiş...
O aştepta un cuibar răcit, un deget de mănuşă pe care
nu-l mai împărţea cu nimeni.”
Ion Druţă, Balada celor cinci motănaşi

Verbul ca parte de vorbire


Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce ne amintim?
 Verbul este par­tea
1. Identificaţi verbele din fragmentul de mai sus şi arătaţi ce de vorbire care arată
exprimă ele: starea, acţiunea, existenţa. acţi­u nea, starea sau
2. Indicaţi timpul, persoana şi numărul verbelor. existenţa.
 Acţiunea este realiza-
3. Puneţi verbele din text la prezent, persoana I singular şi tă de o persoană (per-
plural. Ce observaţi? soana I – care vorbeşte;
persoana a II-a – cu care
Verbul este o parte de vorbire care îşi modifică forma
 se vorbeşte; persoana a
după TIMP, PERSOANĂ, NUMĂR. III-a – despre care se vor-
beşte) (numărul singu-
lar) sau mai multe per-
soane (numărul plural).
Exprimaţi-vă părerea!
 Acţiunea ver­be­lor se
4. Priviţi schema de mai jos şi precizaţi momentul la care vă desfăşoa­ră la timpul:
raportaţi pentru a ordona întîmplările prin care trece Roboţel. trecut – înainte de mo-
mentul vorbirii;
prezent – în momentul
TIMPUL vor­birii;
viitor – după momentul
vor­birii.

TRECUT PREZENT VIITOR

77
Elemente de limba română

Verbul — nucleul comunicării


Observaţi!
Ce descoperim?
5. Citiţi fragmentul de mai jos, omiţînd verbele.  Î ntr-o comu­n i­c a­r e
„Dar într-o zi a dispărut dis-de-dimineaţă... Motănaşii verbul este esenţial
stăteau grămăjoară şi o aşteptau... Pîn’ la urmă foamea a şi reprezintă nucleul
scos motănaşii pe acoperiş.” comu­nicării.
Ion Druţă, Balada celor cinci motănaşi

Exersaţi!
6. Alexandru trebuia să claseze în trei plicuri fişele cu verbe din
setul de pe masă. Din greşeală, fişele au căzut şi s-au împrăştiat
pe podea. Ajutaţi-l să le ordoneze şi să intituleze plicurile. Ce
veţi scrie pe fiecare plic?
7. Identificaţi verbele din fragmentul următor şi daţi formele
lor din dicţionar.
„Şi a rămas. Apoi a venit iarna. Cînd o răzbătea gerul
ori foamea, cobora din cocioabă. Umbla prin ogradă cu
ochii închişi, cu blana zbîrlită, venea lîngă lada cu gunoi
şi aştepta cuminte...”
Ion Druţă, Balada celor cinci motănaşi
8. Treceţi următoarele verbe de la persoana I singular la per-
soana a III-a singular, păstrînd acelaşi timp: citesc, doream, fugi-
sem, voi lămuri, zării, am văzut.
9. Creaţi. Scrieţi o comunicare despre o întîmplare hazlie din
viaţa personală. Subliniaţi verbele. Analizaţi două verbe după
modelul dat:
„a rămas” - verb, timpul trecut, persoana a III-a, nu-
mărul singular.

78
Elemente de limba română

Modurile verbului

Ce este modul verbului


Observaţi! Ce observăm?
 Acţiunile expri­mate
1. Care acţiuni sau stări vi se par sigure, din punctul de vedere de verbe pot fi:
al realizării lor, şi care – posibile? • sigure (1–6);
• posibile (7–11).
MODUL verbului este forma pe care o ia verbul pentru

a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea.

79
Elemente de limba română

Modurile personale şi modurile


nepersonale Ce ne amintim?
 Verbele prezintă acţi-
Folosiţi-vă cunoştinţele! unea efectuată de una
sau mai multe persoa-
2. Indicaţi persoana şi funcţia sintactică a verbelor din enun- ne.
ţurile plasate în imaginea de la pagina 79.
3. Treceţi verbele date la alte persoane. Ce se întîmplă cu
forma verbelor?

Verbele care îşi modifică forma după persoană şi care



în propo­ziţie au funcţia de predicat sînt la MODURI
PERSO­NALE sau PREDICATIVE .

Observaţi!
4. Analizaţi imaginea de la pagina 79 şi schema de mai jos:
• Cîte moduri personale are verbul? Care sînt ele?
• Ce fel de acţiuni exprimă verbul a aduna la fiecare mod?
• Ce semn distinctiv are conjunctivul?
• Ce este specific pentru condiţional?
• Ce indică semnul exclamării de la imperativ?
• Care sînt sufixele specifice infinitivului? Dar gerunziului?
• Ce sufixe are participiul? Care este structura supinului?
Indicativ
am adunat
adun
voi aduna

Conjunctiv Condiţional
MODURILE
să adun aş aduna
PERSONALE
să fi adunat aş fi adunat

Imperativ
adună!
adunaţi!

5. Examinaţi tabelul: Ce observăm?


 Modurile nepersona-
Infinitiv Gerunziu Participiu Supin le ale verbului sînt:
a cînta cîntînd cîntat după cîntat
• infinitivul;
a vedea văzînd văzut de văzut
• gerunziul;
a merge mergînd mers pentru mers
a veni venind venit de venit • participiul;
a coborî coborînd coborît la coborît • supinul.

80
Elemente de limba română

Modul indicativ.
Prezentul
Acţiunea prezentului în raport
cu momentul vorbirii
Observaţi!

4
1. Care sînt verbele folosite de Alexandru şi de prietena sa?
2. Cînd se desfăşoară acţiunea în raport cu momentul vorbirii? Ce faci?
3. Indicaţi alt cuvînt în dialogul din dreapta paginii care vă
ajută să situaţi în timp acţiunea.

PREZENTUL indică desfăşurarea acţiunii în momentul



vorbirii.

Structura prezentului.
Desinenţa
4. Observaţi verbele din tabel. Remarcaţi culorile diferite pe – Acum
care le-au folosit Alexandru şi Roboţel pentru a scrie verbele de vorbesc
mai jos care sînt la modul indicativ, timpul prezent. la telefon
cu tine
(a) învăţa (a) părea (a) merge (a) dormi (a) hotărî

învăţ par merg dorm hotărăsc

înveţi pari mergi dormi hotărăşti

învaţă pare merge doarme hotărăşte


Ce observăm?
învăţăm părem mergem dormim hotărîm  Verbele au o parte re-
lativ fixă (rădăcină), co-
învăţaţi păreţi mergeţi dormiţi hotărîţi mună cu a infi­nitivului.
 Cu albastru sînt scri-
învaţă par merg dorm hotărăsc se sufixele care indică
timpul.
 Cu roşu sînt scrise
DESINENŢELE sînt sunetele sau grupurile de sunete
 desi­nen­ţele care indică
care, la verb, indică persoana şi numărul. per­soana şi nu­mă­rul.

81
Elemente de limba română

Exersaţi!
5. Identificaţi verbele primelor două versuri din Sfîrşit de toam-
nă de Vasile Alecsandri şi indicaţi timpul acestora. Scrieţi corect!
6. Puneţi accentul pe verbele de mai jos: creează
agreează
• duceţi • faceţi • mergeţi • puneţi • scrieţi • spuneţi
◆ Confruntaţi cu Dicţionarul ortografic şcolar (cu elemente de
punctuaţie).
7. Copiaţi propoziţiile pe caiete şi completaţi spaţiile libere
cu verbele a crea şi a agrea la modul indicativ, timpul prezent.
• Un scriitor ... inspirat de realitate.
• Ştiu că tu ... muzica rock.
8. Alegeţi forma corectă a următoarelor verbe la modul indi-
cativ, timpul prezent:
• aranjază/aranjează • ascut/ascuţ • copiez/copii
• crez/cred • înghiţ/înghit • prăjesc/prăjăsc
• scriţi/scrieţi • vin/viu • ţiu/ţin
9. Indicaţi forma corectă a verbelor la modul indicativ, timpul
prezent:
• Îmi acord/acordez vioara.
• Sportivul îşi contractă/contractează muşchii.
• Maşina degajă/degajează mult fum.
• Prietenii mei ordonă/ordonează cărţile din bibliotecă.
• Regizorul toarnă/turnează un nou film.
10. Analizaţi verbele la modul indicativ din textul următor, după
modelul dat.
„Tu torci. Pe vatra veche ard, / Pocnind din vreme-n vreme, /
Trei vreascuri rupte dintr-un gard, / Iar flacăra lor geme.”
George Coşbuc, Mama
„torci” — verb, modul indicativ, timpul prezent, per-
soana a II-a, numărul singular.
11. Creaţi. Alcătuiţi enunţuri în baza imaginilor. Scrieţi-le pe foi
aparte, aşezîndu-le apoi pe tablă în 3 coloane. Comentaţi.

82
Elemente de limba română

Imperfectul.
Perfectul compus
Ce aflăm?
A. „Mîţele socoteau partea de  C adrul desfăşurării
sus a oraşului un fel de rai motă­ acţiunii cuprinde:
nesc... Multe trăiau la stăpîni şi • locul desfăşu­rării ac-
ţiunii;
aveau nume şi culcuş, altele trăiau
• elementele ca­drului;
de azi pe mîine, dar cea mai mare • personajele din cadru;

4
parte cutreierau grădinile...” • felul în care ara­tă per-
so­na­jele.

Cadrul de desfăşurare
Ce aflăm?
B. „Apoi, într-o bună zi, a mai
 Acţiunile pro­voacă
răsărit o mîţă. schim­b a­r ea situaţiei
A tot trecut pe sub garduri... iniţiale.
A suit pe acoperiş şi a coborît  Verbele prezintă ac-
în­tr-un pod. Pînă în seară n-a ţiunile, eveni­mentele.
ieşit de acolo. Pe la amurg a sărit
jos şi a cărat în pod fel de fel de
nimicuri.” Acţiunile

Ce fel de acţiuni exprimă


imperfectul şi perfectul compus
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
1. Selectaţi verbele din secvenţele A şi B. Observaţi ce acţiuni  Trecutul are mai mul-
te forme.
indică în raport cu prezentul.
 Ca la o filmare, aceste
2. Ce exprimă verbele din secvenţa A, raportate la acţiunea forme de trecut cores­
verbelor din secvenţa a doua? pund:
3. Dar cele din secvenţa B arată acţiuni terminate sau neter- • cadrului de ansamblu;
minate? • scenelor de acţiune.

83
Elemente de limba română

 IMPERFECTUL exprimă o acţiune desfăşurată în trecut, Ce observăm?


dar neterminată în momentul vorbirii. Timpul trecut are mai

Într-o naraţiune, imperfectul este folosit la descrierea multe aspecte/forme.
cadrului de desfăşurare a acţiunii.
 PERFECTUL COMPUS exprimă o acţiune trecută şi ter-
minată în momentul vorbirii.
Într-o naraţiune din comunicarea curentă şi orală, per-
fectul compus se foloseşte pentru a prezenta acţiunile,
evenimentele.

Structura imperfectului
Observaţi! Ce descoperim?
4. Ce a scris cu albastru Alexandru şi cu roşu Roboţel în ver-  Imperfectul se for-
bele de mai jos? mează de la rădăcina
verbului, la care se
adaugă desinenţe spe-
(a) învăţa (a) părea (a) merge (a) dormi
cifice.
învăţam păream mergeam dormeam
învăţai păreai mergeai dormeai
învăţa părea mergea dormea
învăţam păream mergeam dormeam
învăţaţi păreaţi mergeaţi dormeaţi
învăţau păreau mergeau dormeau

Structura perfectului compus


Observaţi!
5. Analizaţi structura verbelor a cînta şi a merge la perfectul Ce observăm?
compus şi observaţi din cîte elemente se constituie:  P erfectul com­p us
este alcătuit din forme-
am -am le spe­cifice de indicativ
ai -ai prezent ale ver­b ului
a cîntat -a a avea şi parti­cipiul ver­
am -am bu­lui de conjugat.
mers
aţi -aţi
au -au

6. Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc formele de mai


sus ale perfectului compus?

84
Elemente de limba română

7. Ce a fost intercalat între elementele semănat şi am din struc- Ce observăm?


tura semănatu-le-am?  Între cele 2 compo-
nente ale perfectului
PERFECTUL COMPUS are şi forme inverse, care sînt
 compus se pot inter-
arhaice şi se păstrează în poezia populară. cala alte cuvinte.

Exersaţi!
8. Selectaţi din Balada celor cinci motănaşi trei enunţuri cu
verbe la imperfect.
9. Analizaţi verbele la modul indicativ din următorul text,
după modelul dat.
„...cu fiecare rînd citit aflam lucruri necunoscute şi
nebănuite. Am învăţat numele judeţelor, ale rîurilor şi ale
4
oraşelor şi am aflat despre Daniil Sihastru şi Mănăstirea
Neamţului şi cîte alte lucruri care mă uluiau, mă copleşeau
prin vastitatea şi misterele lor.” Mircea Eliade, Memorii
„aflam” – verb, modul indicativ, timpul trecut, forma
imperfect, persoana I, numărul singular.
10. Alegeţi, între imperfect şi perfectul compus, timpul potrivit Scrieţi corect!
pentru verbele dintre paranteze din următoarea naraţiune: la izvor
(A fi) o după-amiază de toamnă tîrzie. (A sta) cuminţi în l-a ascultat
ia creionul
bănci şi (a asculta) explicaţiile profesorului de matematică.
i-a dat pixul
Deodată, (a auzi) un zgomot puternic şi (a constata) cu
uimire că prin fereastra închisă (a pătrunde) o minge, care
(a poposi) tocmai pe catedră.
11. Selectaţi din naraţiunea Balada celor cinci motănaşi cîte
două propoziţii care conţin ortogramele: i-a, l-a.
12. Construiţi patru propoziţii cu următoarele ortograme:
i-a/ia, l-a/la.
13. Subliniaţi verbul la perfectul compus, forma inversă şi ex-
plicaţi ortografia acestuia:
„Murgule, murguţul meu,
Datu-mi-te-a taică-tău.”
Balada Toma Alimoş
14. Creaţi. Scrieţi, în zece rînduri, continuarea naraţiunii Balada
celor cinci motănaşi, folosind verbe la imperfect şi la perfectul
compus.

85
Elemente de limba română

Perfectul simplu.
Mai mult ca perfectul

„Într-al doilea ceas al serii, ploaia sosi pe vînt asupra


Cetăţii, nourii coborîră şi din văzduhul încărcat de negreaţă
fulgeră foc asupra văilor.
La cămările domneşti aprinseseră făcliile...”
Mihail Sadoveanu, Fraţii Jderi

Ce fel de acţiuni exprimă perfectul


simplu şi mai mult ca perfectul
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
1. Identificaţi verbele din primul alineat şi arătaţi dacă acţiu-  Perfectul simplu are
nile sînt terminate sau nu în trecut. un sens asemănător
perfectului compus.
 Perfectul simplu şi
 PERFECTUL SIMPLU exprimă, în limba literară, o ac- mai mult ca perfectul
ţiune petrecută şi încheiată în trecut. se folosesc mai rar în
Este timpul povestirii la persoana a III-a în literatură. vorbirea cotidiană.

2. Ce fel de acţiune exprimă verbul aprinseseră în raport cu


acţiu­nea verbelor la perfectul simplu?

MAI MULT CA PERFECTUL exprimă o acţiune trecută



şi terminată înaintea altei acţiuni trecute.

86
Elemente de limba română

Structura perfectului simplu


şi a mai mult ca perfectului
Observaţi!
3. Examinaţi sufixele de perfect simplu şi de mai mult ca per-
fect din tabelele de mai jos:

(a) învăţa (a) părea (a) merge (a) dormi


învăţai părui mersei dormii

4
învăţaşi păruşi merseşi dormişi
învăţă păru merse dormi
învăţarăm părurăm merserăm dormirăm
învăţarăţi părurăţi merserăţi dormirăţi
învăţară părură merseră dormiră

învăţasem părusem mersesem dormisem Ce observăm?


învăţaseşi păruseşi merseseşi dormiseşi  Sufixul de mai mult
ca perfectul urmează
învăţase păruse mersese dormise după sufixul de per­fect
învăţaserăm păruserăm merseserăm dormiserăm simplu.
învăţaserăţi păruserăţi merseserăţi dormiserăţi
învăţaseră păruseră merseseră dormiseră

Exersaţi!
4. Puneţi următoarele verbe la perfectul simplu, persoana I
şi a III-a, numărul singular:
• a dori • a făgădui • a primi • a sădi
• a dovedi • a munci • a pustii • a veni
• a cîntări • a povesti • a auzi • a folosi
◆ Explicaţi ortografia folosită.
5. Construiţi enunţuri cu verbele a scrie şi a vorbi la modul
indicativ, la toate timpurile trecutului, persoana a II-a, numărul
singular.
6. Creaţi. Scrieţi un text concis cu titlul: O aştepta un cuibar
răcit... Utilizaţi verbe la toate formele timpului trecut.

87
Elemente de limba română

Viitorul
Tatăl lui Alexandru citeşte ziarul. Iar o să crească
preţurile!
Luna următoare,
PREŢURILE VOR EXPLODA!
Şomajul va creşte şi puterea de cum-
părare a populaţiei va scădea.
Amănunte în p. 3

Ce fel de acţiuni exprimă viitorul


Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
1. Identificaţi verbele din titlul şi din subtitlul articolului de  Timpul viitor în lim-
ziar. Cînd se desfăşoară acţiunea acestor verbe în raport cu mo- ba română se exprimă
în mod diferit: (eu) voi
mentul vorbirii?
scrie, am să scriu, o să
2. Indicaţi alte cuvinte din ziar care vă ajută să situaţi acţiunea scriu.
în timp.

VIITORUL exprimă o acţiune care se va desfăşura după



momentul vorbirii.

Structura viitorului
Observaţi! Ce observăm?
3. La ce mod sînt scrise verbele cu albastru?  Acest tip de viitor
este lite­rar, fiind folosit,
în special, în scris.
(a) învăţa (a) părea (a) merge (a) dormi
voi voi voi voi
vei vei vei vei
va va va va
învăţa părea merge dormi
vom vom vom vom
veţi veţi veţi veţi
vor vor vor vor

VIITORUL este alcătuit din formele specifice de indicativ



prezent ale verbului a vrea + infinitivul verbului de conjugat.

88
Elemente de limba română

Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?


4. De ce tatăl lui Alexandru nu foloseşte forma de viitor din ziar?  În limba vorbită, vii-
torul se con­struieşte în
5. La ce timp sînt verbele subliniate în textele de mai jos? mai multe feluri.
„Acum, pînă una-alta, eu o să studiez harta. Să văd pe  Aceste forme fo­losite
unde se ajunge la Polul Nord într-un timp record.” în limba vorbită sînt
Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă? lite­rare, denumirea de
forme popu­la­re nejus­
„...calul ai să-l poţi alege punînd în mijlocul hergheliei tifi­cîn­du-se.
o tavă plină cu jaratic, şi care dintre cai a veni la jaratic să
mănînce, acela are să te ducă la împărăţie şi are să te scape
din multe primejdii.”
4
Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
„...ba ş-un topor îţi fac, dacă mă crezi, de-i zice «aman,
puiule!» cînd îi scăpa din mîna mea!”
Ion Creangă, Amintiri din copilărie
6. Ce fel de forme de viitor au verbele subliniate în textele
de mai sus?
Ce observăm?
 VIITORUL se construieşte în limba vorbită din:
 Există şi forme regio-
- o invariabil + conjunctivul prezent al verbului de con- nale de vi­itor:
jugat; • oi, îi (ăi, i), o (a) învăţa;
- verbul a avea la indicativ prezent + conjunctivul pre- • om, îţi (ăţi, oţi, ţi), or
zent al verbului de conjugat; învăţa.
- alte forme ale verbului a vrea + infinitivul verbului de
conjugat.

o să învăţ am să învăţ oi
o să înveţi ai să înveţi ăi (i)
o să înveţe are să înveţe o
învăţa
o să învăţăm avem să învăţăm om
o să învăţaţi aveţi să învăţaţi ăţi (ţi)
o să înveţe au să înveţe or

Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?


7. Găsiţi verbele la modul indicativ, timpul viitor. Cum se or-  Formele inverse ale
tografiază ele? Încercaţi să explicaţi. viitorului apar numai
în limba­jul poetic.
„Vom visa un vis ferice, / Îngîna-ne-vor c-un cînt/
Singuratice izvoare, / Blînda batere de vînt.”
Mihai Eminescu, Dorinţa

89
Elemente de limba română

Exersaţi! Ce descoperim?
8. Construiţi trei enunţuri cu verbe la modul indicativ, timpul  Cuvintele indicate
viitor, pornind de la următoarele determinante temporale: în exerciţiul 8 solicită
utilizarea în propoziţie
• mîine • anul viitor • în anul 3000 numai a timpului viitor.
9. Analizaţi verbele din textul următor, după modelul dat:
„Calul suia, din greu, dealul. Năduşise. Muştile îl necă-
jeau, iar zăbala îi ardea gura... Acuma mergea cu capul în
DICŢIONAR CULTURAL
pămînt... De sus cădeau razele soarelui ce-i străbăteau prin  Emil Gîrleanu (1878–
păr... În sfîrşit mai făcu cei cîţiva paşi de ajunse pînă la vîrful 1914) – prozator, regi-
dealului... Şi-n faţa lui [...] deodată, în fund, o iesle mare- zor, scenarist de film şi
mare, în care un cal, doi, o sută mănîncă straşnic din iarba jurnalist român.
coaptă... O să încapă tocmai bine.” Cel mai cunoscut
Emil Gârleanu, Gîza volum al scriitorului:
„suia” – verb, modul indicativ, timpul trecut, forma Din lumea celor care nu
cuvântă (1910), în care
imperfect, persoana a III-a, numărul singular. a relatat întâmplări ale-
10. Selectaţi verbele la modul indicativ, timpul viitor din texte­le gorice din viaţa gîzelor,
păsărilor, animalelor şi
de mai jos. Comentaţi ortografia formelor inverse de viitor. a plantelor.
„Şi poate sosi-va o vreme
Cînd munţii vor fierbe, vor geme.”
George Coşbuc, Moartea lui Gelu
Scrieţi corect!
„– Dacă n-o să vină mama va trece
Şi-o să cadă frunza? v-a trecut
– Cum nu o să vină mama? voi veni
Cum să cadă frunza?” v-oi da
Grigore Vieru, Puişorii
„Ştiu: cîndva la miez de noapte,
Ori la răsărit de Soare,
Stinge-mi-s-or ochii mie.
Tot deasupra cărţii Sale.”
Grigore Vieru, Legămînt
11. Construiţi propoziţii cu ortogramele: va/v-a, voi/v-oi, strîngeţi/
strînge-ţi, adunaţi/adună-ţi.
12. Arătaţi care este situaţia iniţială şi care este situaţia finală
a întîmplării din textul de la exerciţiul 9.
13. Creaţi. Scrieţi o povestire scurtă (1 pagină) despre Roboţel,
care-şi imaginează cum se va prezenta pe scenă recitînd o poezie.
Folosiţi verbe la modul indicativ, timpul viitor.

90
Elemente de limba română

Modul imperativ
Mănîncă tot!

Ce fel de acţiune
4
exprimă modul imperativ Dă-mi pixul!

Exprimaţi-vă părerea!
1. Prin ce este exprimat ordinul în ilustraţiile alăturate?
2. Indicaţi verbele. Arătaţi la ce mod, persoană şi număr sînt.
3. Indicaţi verbul la forma negativă.
4. Comparaţi primele două şi ultimele două verbe la impera­
tiv cu formele de indicativ, prezent ale aceloraşi verbe. Căror
persoane le corespund? Precizaţi desinenţele. Fă exerciţiul 3!

 Ordinul poate fi exprimat:


• printr-un mesaj oral sau scris;
• prin semnale sonore;
• prin semnale vizuale.
Într-o comunicare orală, ordinul se exprimă printr-un
verb la modul imperativ, care poate să apară:
• în relaţiile familiale;
• în relaţiile prieteneşti;
• în relaţiile ierarhice; Veniţi repede !
• într-o situaţie de urgenţă.
Imperativul este marcat de o intonaţie specifică, excla­
mativă.
Într-o comunicare scrisă, imperativul apare pentru a ex-
prima:
• interdicţia, îndemnul – în legi, afişe, instrucţiuni de
folosire, poezia militantă.

91
Elemente de limba română

MODUL IMPERATIV exprimă un ordin, un îndemn, un


 Ce aflăm?
sfat, o ameninţare, o rugăminte, acţiunea verbului fiind  Formă afirmativă la
persoana a II-a, sin­gu-
realizabilă. lar: Ascultă! Fii darnic!
La persoana a II-a plu-
ral: Ascultaţi! Fiţi darnici!
Structura modului imperativ  Formă negativă la
persoana a II-a, sin­gular:
Observaţi! Nu asculta! Nu fi egoist!
La persoana a II-a, plu-
5. Precizaţi ce a scris cu roşu Roboţel şi cu albastru Alexandru ral: Nu ascultaţi! Nu fiţi
la verbele de mai jos, aflate la modul imperativ. egoişti!

(a) învăţa (a) lucra (a) afla


învaţă! lucrează! află!
învăţaţi! lucraţi! aflaţi!
(a) apărea (a) merge
apari! mergi!
apăreţi! mergeţi!
(a) dormi (a) iubi (a) hotărî Ce observăm?
dormi! iubeşte! hotărăşte!  La marea majoritate
dormiţi! iubiţi! hotărîţi! a verbelor, persoana a
II-a, singular la mo­dul
imperativ are ace­eaşi
Modul imperativ are numai persoana a II-a, numerele
 formă cu persoa­na a
singular şi plural. III-a, singular la modul
Modul imperativ are:
 indicativ, pre­zent.
• FORMĂ AFIRMATIVĂ;  U nele verbe au la
• FORMĂ NEGATIVĂ, alcătuită, la persoana a II-a, sin- im­pe­rativ, persoana a
gular, din adverbul nu + verbul la infinitiv sau, la persoa- II-a, singular aceeaşi
for­mă cu persoana a
na a II-a, plural, din adverbul nu + imperativul afirmativ. II-a, singular la indica­
tiv, prezent: Fugi! Ieşi!
Taci! Şezi! Apari!
Propoziţia imperativă  Unele verbe au for-
me specifice la persoa-
na a II-a, singular: Vino!
Folosiţi-vă cunoştinţele! Fă! Zi! Du!
6. Indicaţi modul verbelor din enunţurile de mai jos.
• Scrieţi exerciţiul 2!
• Nu fiţi distraţi!
• Citeşte această carte!
• Caută pe internet şi vei găsi!

Propoziţia în care verbul este la modul imperativ se nu-


meşte PROPOZIŢIE ENUNŢIATIVĂ IMPERATIVĂ.

92
Elemente de limba română

Exersaţi! SCĂPAŢI
7. Identificaţi verbele la modul imperativ din afişul alăturat şi DE HÎRTIA INUTILĂ
DIN CASĂ!
din reţeta de bucătărie de mai jos.
Strîngeţi ziarele
şi revistele vechi,
MACAROANE CU NUCI hîrtiile uzate,
Ingrediente: 350 g de macaroane, 250 g de nuci, sare, legaţi-le şi predaţi-le
150 g de zahăr, 1 linguriţă de scorţişoară, la centrele
coaja de la o portocală. de colectare.
Atenţie!
Preparare: Fierbeţi în 3 litri de apă coaja de portocală,
apoi scoateţi-o. Adă­ugaţi o linguriţă de sare şi Nu amestecaţi

4
fierbeţi macaroanele. Strecuraţi-le şi lăsaţi- în maculatură
le să se răcească. Daţi nucile prin maşină. alte resturi menajere!
Aşezaţi pe un platou macaroanele şi puneţi ECONOMISEŞTE
peste ele nucile cu zahăr şi scorţişoară. PENTRU TINE
ŞI PENTRU
8. Lucraţi în grup. Jucaţi în clasă rolul angajaţilor dintr-un CEILALŢI!
mare restaurant. Bucătarul-şef dă ordine pentru prepararea mîn-
cărurilor, chelnerii vor transmite comenzile, patronul va ordona
cumpăra­rea produselor alimentare şi supravegherea curăţeniei.
Folosiţi verbele la modul imperativ.
9. Analizaţi, după modelul dat, verbele la modul imperativ
din următoarele texte:
a) „Strîngeţi piatra lucitoare,
Ce din soare se aprinde,
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.”
Alexe Mateevici, Limba noastră
b) „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!”
Folclor
c) „– Fii bărbat! îl dojeni Fram cu blîndeţe.
Aşeză puiul jos. Îi mormăi în şoaptă:
– Acum stai liniştit, piciule! Nu mişca! Să nu-ţi aud
glasul! Aşteaptă... Şi dacă n-are să-ţi placă, atunci să nu-mi
spui mie pe nume...” După Cezar Petrescu, Fram, ursul polar
„strîngeţi” – verb, modul imperativ, persoana a II-a,
numărul plural, forma afirmativă.
10. Explicaţi ortografia verbelor în următoarele propoziţii:
• Scrieţi tema! Strîngeţi lucrurile!
• Scrie-ţi tema! Strînge-ţi lucrurile!

93
Elemente de limba română

Verbele predicative
şi verbele nepredicative
„Eu iubesc circul. Există cineva mai viteaz ca elefantul?
De exemplu, fiind acrobată la trapez, odată am alunecat de
sub cupolă, elefantul doar a ridicat trompa că m-a şi prins
de mijloc. Eu l-am sărutat şi el a chiuit de mulţumire... În
orele libere aş fi dresat un elefant... Am idei multe şi grozave.”
După Nichita Stănescu, Gheorghe Tomozei,
Carte de citire, carte de iubire

Folosiţi-vă cunoştinţele!
11. Selectaţi verbele la modul indicativ, timpul trecut, perfec-
tul compus din textul de mai sus.
12. Identificaţi predicatul exprimat doar prin verbul a avea.
13. Arătaţi deosebirile verbului a avea în formele am alunecat Ce descoperim?
şi am idei.  Verbele pot alcă­tui
singure pre­dicat (Am o
Verbele sînt:
 idee.) sau nu pot alcă­
tui singure predi­c at
• PREDICATIVE — cînd formează singure predicat; (Am învăţat.).
• NEPREDICATIVE — cînd nu formează singure predicat.
Verbele nepredicative care ajută la formarea unor mo-

duri şi timpuri se numesc VERBE AUXILIARE.

Verbele auxiliare a avea, a vrea, a fi


Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
14. Indicaţi verbul la modul condiţional din textul de mai sus.  Verbele auxiliare nu
au sens de sine stătă-
Cu ajutorul cărui verb auxiliar s-a format?
tor, intrînd în compo­
15. Identificaţi în textele următoare verbul a vrea. Arătaţi unde nenţa unor mo­duri şi
apare ca verb auxiliar. Ce mod şi ce timp formează? timpuri.
„Cresc cît vor, şi nu-i nimica,
Barba, unghiile, chica.”
Tudor Arghezi, Ţara piticilor
„Pădurile şi toate florile
vor creşte — acoperindu-mi pieptul şi subţiorile.”
Magda Isanos, Călătorie

94
Elemente de limba română

16. Arătaţi ce fel de verb este a fi în textul de mai jos.


Să fi mers la bunici, Alexandru ar fi cules nuci şi mere,
căci în spatele casei este o mică livadă.
17. Indicaţi modurile în componenţa cărora verbul a fi este
auxiliar.

 Verbul A AVEA este auxiliar cînd ajută la formarea:


• timpului trecut, perfectul compus, modul indicativ:
am citit;
• timpului prezent, modul condiţional: aş citi.
 Verbul A VREA este auxiliar cînd ajută la formarea

4
timpului viitor: vor citi.
 Verbul A FI este auxiliar cînd ajută la formarea:
• timpului trecut, modul conjunctiv: să fi învăţat;
• timpului trecut, modul condiţional: ar fi învăţat.

Verbul a fi predicativ
Folosiţi-vă cunoştinţele!
18. Identificaţi predicatele din propoziţiile următoare:
Copilul este acasă. Accidentul a fost ieri. Ion a fost la mare.
19. Ce parte secundară de propoziţie determină verbul din
exemplele date? Ce sensuri are verbul a fi?
Ce descoperim?
Exersaţi!  Verbul a fi pre­di­cativ
este deter­minat de un
20. Arătaţi sensul verbului predicativ a fi în enunţurile: complement care răs-
• Întîmplările au fost pe la 1600. • El este din Bălţi. • Azi punde la în­trebările:
acest obicei vechi mai este încă prin unele sate. • Nu ştiu • unde?;
ce e cînd ţi se zbate ochiul. • Mîine, sînt trei luni de cînd • cînd?.
am venit de la bunici.  Verbul a fi este predi-
cativ cînd are sensul de:
21. Construiţi două propoziţii în care cuvîntul voi să fie pro­ „a se afla”;
nume personal şi verb auxiliar. „a exista”;
„a merge”;

Felul predicatelor „a călători”:


„a se petrece”;
„a se întîmpla” etc.
Folosiţi-vă cunoştinţele!
22. Identificaţi predicatele din textul de la pagina următoare.

95
Elemente de limba română

„Munţii noştri sînt bogaţi ca soarele. Au aur şi argint


în toate buzunarele... Sub pietre sînt cărbuni, cu care
desenează locomotivele aburi pufoşi. Au fier, var, sare,
dar ce n-au?” Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă?

Ce ne amintim?
VERBAL – cînd este exprimat printr-un
 Predicatul poate fi
 Predicatul verb predicativ la un mod exprimat printr-un verb
este: personal; predi­ca­tiv sau poate fi
NOMINAL – cînd este alcătuit din alcătuit din ver­bul a fi +
verb copulativ + nume predicativ altă parte de vorbire.
sînt bogaţi

Verbul copulativ a fi
Observaţi! Ce observăm?
23. Indicaţi predicatele nominale din exemplele următoare.  Verbul copulativ din-
Precizaţi la ce mod este verbul copulativ. tr-un predicat nominal
este la un mod predi­ca­
• Alexandru este elev în clasa a V-a. • El a fost harnic tiv.
întotdeauna şi a ajutat-o pe bunica la curăţenie. • Sîntem
isteţi şi avem încredere în noi. • Roboţel ar fi artist de circ,
dacă ar face antrenamente.
◆ De ce verbul copulativ a fi este nepredicativ?

VERBUL COPULATIV face legătura dintre subiect şi



numele predicativ. El nu are înţeles de sine stătător, fiind
verb nepredicativ.

Numele predicativ
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
 N umele predicativ
24. Numiţi predicatele nominale în propoziţiile de mai jos. are rolul de a preciza
Prin ce părţi de vorbire se exprimă? caracteristica subiec-
• Patria mea este frumoasă. tului.
• „Limba română este patria mea.”
Nichita Stănescu. Despre limba română

Numele predicativ se poate exprima prin adjectiv (este



frumoasă) sau substantiv (este patria).

96
Atelier de lectură
CIOBĂNILĂ
de Vasile Voiculescu
— fragment —
În zori a plecat iar, se înseninase. cînd gîgîlicile astea săltăreţe de aici din
Şi dimineaţa, cînd soarele urcase de-o ţarc aduceau cu mieii despărţiţi de-a
suliţă, el intra într-o margine de sat. başca de oi, zbierînd după mamele lor.
A încetinit mersul şi, cu băgare de Se apropie să-i miroasă...
seamă, a trecut pe lîngă cea dintîi casă, Un copilaş îl zări şi dete alarma.
de-a lungul unor uluci de ţambre, din Cîinele cu blana vîlvoi, terfelită de
dosul cărora s-auzea o larmă şi nişte pulberi şi noroaie, cu lanţul tîrîş după
zbierete parcă de miei... Prinse suflet:
erau ai lui... înaintă şi se opri în poarta
el, se înfăţişa fioros. Şi speriaţi fugiră
grămadă în pridvorul şcolii.
4
deschisă. Adevărat: în ograda ţărcuită — Domnule, strigau, domnule, un
ca o stînă zburda un ciopor, dar de un cîine, un cîine turbat!
alt soi de miei, cei mai mulţi albi: să- Numaidecît se ivi din tîrlă un om
reau, se zbenguiau, se luptau, alergau, voinic şi mustăcios cu o nuia în mînă.
cu mare ramăt. — Ce e neorînduiala asta, copii?
Cîinele, amăgit, intră înăuntru. Ni- stri­gă el.
meni nu-l băga de seamă. Mai în fund — Un cîine turbat! zbierară ei iar.
în faţa lui o clădire tot albă, cu ferestre — Unde?
mari, cum nu mai văzuse în viaţa lui. — Uite-l colo, domnule... şi copiii
Deasupra pridvorului o tăblie, pe care, arătau cu mîinile întinse spre el.
dacă ar fi învăţat buchile, Samson ar fi „Ăsta e baciul lor”, îşi zise Samson.
citit: Şcoala primară mixtă a comunei Se ridică şi se smeri, vîrînd puţin coada
Lunca-Frumoasă, cătunul Poeni. Dar între picioare.
el nu ştia carte şi nici copii nu mai vă- Învăţătorul se uită de departe la el:
zuse. Cunoscuse numai oameni mari, era hîd în adevăr, dar nu părea primej-
îndeosebi pe baciul lui şi pe păstori. dios. Sta liniştit, fără nici un gînd rău.
Ceilalţi cu care avusese de-a face nu-i Totuşi, n-avea ce căuta la şcoală. Făcu
plăcuseră. I-ar fi muşcat, dar la certarea cîţiva paşi, se plecă să ia o piatră, o az-
stăpînului se mulţumea să-i mîrîie. Pe vîrli în el şi-l huidui.
1. Citiţi fragmentul de mai sus. Numiţi personajul principal.
2. Caracterizaţi-l pe Ciobănilă, apelînd la acţiunile şi relaţiile lui cu celelalte personaje.
3. Ce i s-o fi întîmplat cîinelui înainte de a ajunge în curtea şcolii? De unde venea?
4. Cu cine îi aseamănă cîinele pe copiii din Poeni? Utilizaţi în răspuns şi formula „un
alt soi de...”. Înscenaţi fragmentul dat, respectînd intonaţia şi pauzele, conform semnelor
de punctuaţie.
5. Găsiţi la bibliotecă povestirea şi lecturaţi-o integral.

97
Autoevaluare
VERBUL
1. Indică modul următoarelor verbe: 1,8 p.
• vom scrie • am dansa • să citeşti
• scrie! • vorbind • de învăţat
• mersese • a asculta • ar fi mîncat
• fugirăm • auzeam • o să plecăm
• să fi întrebat • lucraţi • au cîntat
• furăm • citeşte! • fusesem
2. Analizează 3 verbe din textul următor, indicînd func- 3 p.
ţia lor sintactică.
„Corabia sosi cu semne de mare grabă. Ancorase în larg
şi trimise două bărci să încarce blănurile vînătorilor. Fram
privea şi înţelegea.” Cezar Petrescu, Fram, ursul polar
3. Treci verbul a sosi la modul indicativ, perfectul simplu, 1 p.
persoanele I şi a III-a, numărul singular. Explică ortografia.
4. Identifică predicatele: 1,2 p.
a) „Puţină vreme încă ne desparte
De iarna tristă, prea curînd sosită! [...]
Pustiu e cuibul blîndei turturele...
Ah, unde-i şuierul mierliţei sure!”
Ştefan Octavian Iosif, Toamnă
b) „Dulăul nu l-a cunoscut însă pe stăpîn... A mişcat
uşurel moţul cozii şi i-a zîmbit oleacă, trist, din priviri...
Cîinele, amăgit, intră înăuntru.”
Vasile Voiculescu, Ciobănilă
5. Construieşte enunţuri cu următoarele ortograme: 1 p.
ia/i-a, nea/ne-a, la/l-a, neam/ne-am.
6. Scrie o naraţiune la timpul trecut, pornind de la de- 2 p.
senele alăturate, inspirate din Povestea vorbii de Anton
Pann. Pentru aceasta:
• identifică situaţia iniţială şi descrie cadrul de desfăşurare
– Ia spune-mi, măi fră-
a acţiunii; ţioare, ursul ce lucru-ţi
• precizează cauza care determină începutul şi desfăşu- şopti/ Cînd se puse la
rarea acţiunii; urechea-ţi?/ (Şi-ncepu a
• arată cum e depăşită împrejurarea dificilă; hohoti.)/ – Mi-a poruncit
• prezintă situaţia finală, folosind citatul de sub ultimul – el răspunse – să ţiu min-
te să mă păzesc/ Şi c-un
desen; prieten ca tine să nu mai
• pune un titlu potrivit naraţiunii. călăto­resc.

98
5

AUTOR.
NARATOR.
PERSONAJ
Un autor, ascuns în spatele naratorului,
îşi mînuieşte, precum un păpuşar, personajele.
Să găsim „păpuşarul” şi „marionetele”.

• Autorul şi naratorul
• Rezumatul
• Substantivul
• Articolul
Lectură

Autor. Narator. Personaj Este bine să mai ştiţi


În 1965, la Bucureşti
(România) a fost turnat
filmul „Amintiri din co-
AMINTIRI DIN COPILĂRIE pilărie” după opera lui
de Ion Creangă Ion Creangă (regizor Eli-
zabeta Bostan). Ulterior
— fragment — acest film a fost decer-
nat cu premii naţionale
Odată, vara, pe-aproape de Moşi1, mă furişez din casă şi internaţionale.
şi mă duc, ziua miaza-mare, la moş Vasile, fratele tatei cel
mai mare, să fur nişte cireşe; căci numai la dînsul şi încă
la vro două locuri din sat era cîte-un cireş varatic, care se
cocea-pălea de Duminica Mare. Şi mă chitesc eu în mine,
cum s-o dau, ca să nu mă prindă. Întru mai întăi în casa
omului şi mă fac a cere pe Ion, să ne ducem la scăldat.
— Nu-i acasă Ion, zise mătuşa Mărioara; s-a dus cu mo-
Nică şi Smărăndiţa popii,
şu-tău Vasile sub cetate, la o chiuă2 din Condreni, s-aducă o zgîtie de copilă
nişte sumani3.
Căci trebuie să vă spun că la Humuleşti torc şi fetele şi bă-
ieţii, şi femeile şi bărbaţii; şi se fac multe giguri4 de sumani,
care se vînd [...]. Cu asta se hrănesc mai mult humuleştenii,
răzăşi fără pămînturi, şi cu negustoria din picioare5: vite, cai,
porci, oi, brînză, lînă, oloi, sare şi făină de popuşoi; sumane
mari, genunchere6 şi sărdace; iţari7, bernevici, cămeşoaie, Mama Smaranda citind
lăicere şi scorţuri înflorite; ştergare de burangic alese, şi alte cu Nică
lucruri, ce le duceau lunea în tîrg de vînzare sau joia, pe la
mănăstirile de maice, cărora le vine cam peste mînă tîrgul.
— Apoi dar, mai rămîi sănătoasă, mătuşă Mărioară!
vorba de dinioarea; şi-mi pare rău că nu-i văru Ion acasă,
că tare-aş fi avut plăcere să ne scăldăm împreună... Dar în
1
Moşi (la pl.; în tradiţiile populare), s.m. — bîlci organizat în sîmbăta
de dinaintea Rusaliilor (sărbătoare creştină de pomenire a morţilor, care Nică silabisind buchiile
cade la cincizeci de zile după Paşti).
2
Chiuă (forma literară, piuă), s.f. — instalaţie pentru împîslirea
ţesăturilor de lînă.
3
Suman, s.m., n. — ţesătură groasă de lînă lucrată în casă; haină
ţărănească lungă, făcută dintr-un material gros.
4
Gig (forma literară, vig), s.n. — val, sul de pînză sau de stofă.
5
Negustorie din picioare — negustorie ambulantă, fără prăvălie sau tejghea.
6
Genuncher, s.n. — obiect de îmbrăcăminte fără mîneci, lung pînă
la genunchi.
7
Iţari, s.m. pl. — pantaloni ţărăneşti lungi, strîmţi şi încreţiţi pe picior. Nică vînzînd pupăza la iarmaroc

100
Lectură

gîndul meu: „Ştii c-am nemerit-o? Bine


că nu-s acasă; şi, de n-ar veni degrabă,
şi mai bine-ar fi!”...
Şi, scurt şi cuprinzător, sărut mîna
mătuşei, luîndu-mi ziua bună, ca un
băiet de treabă, ies din casă cu chip că
mă duc la scăldat, mă şupuresc pe unde
pot şi, cînd colo, mă trezesc în cireşul
femeiei şi încep a cărăbăni la cireşe în
sîn, crude, coapte, cum se găseau. Şi cum
eram îngrijit şi mă sileam să fac ce-oi Nică la cireşte
face mai degrabă, iaca mătuşa Mărioara,
c-o jordie în mînă, la tulpina cireşului.
fuga, pănă ce dăm cînepa toată palancă
la pămînt3; căci, să nu spun minciuni,
5
— Dar bine, ghiavole, aici ţi-i scălda- erau vro zece-două­sprezece prăjini de
tul? zise ea, cu ochii holbaţi la mine; sco- cînepă, frumoasă şi deasă cum îi peria,
boară-te jos, tălharule, că te-oiu învăţa eu! de care nu s-au ales nimica. Şi după ce
Dar cum să te cobori, căci jos era facem noi trebuşoara asta, mătuşa, nu
prăpădenie! Dacă vede ea şi vede că nu ştiu cum, se încîlceşte prin cînepă, ori se
mă dau, zvîrr! de vro două-trei ori cu împedecă de ceva, şi cade jos. Eu, atunci,
bulgări în mine, dar nu mă chiteşte1. iute mă răsucesc într-un picior, fac vro
Apoi începe a se aburca pe cireş în sus, două sărituri mai potrivite, mă azvîrl
zicînd: „Stăi, măi porcane, că te căptu- peste gard, de parcă nici nu l-am atins,
şeşte2 ea, Mărioara, acuş!” Atunci eu mă şi-mi pierd urma, ducîndu-mă acasă şi
dau iute pe-o creangă, mai spre poale, fiind foarte cuminte în ziua aceea...
şi odată fac zup! în nişte cînepă, care se Dar mai în desară, iaca şi moş Vasile,
întindea de la cireş înainte şi era crudă cu vornicul şi pasnicul, strigă pe tata la
şi pînă la brîu de naltă. Şi nebuna de poartă, îi spun pricina şi-l cheamă să fie
mătuşa Mărioara, după mine, şi eu fuga de faţă cînd s-a ispăşi cînepa şi cireşele...
iepureşte prin cînepă, şi ea pe urma mea, căci, drept vorbind, şi moş Vasile era un
pînă la gardul din fundul grădinei, pe cărpănos ş-un puiu de zgîrie-brînză, ca
care neavînd vreme să-l sar, o cotigeam şi mătuşa Mărioara. Vorba ceea: „Au
înapoi, iar prin cînepă, fugind tot iepu- tunat şi i-au adunat”. Însă degeaba mai
reşte, şi ea după mine pănă-n dreptul clămpănesc4 eu din gură: cine ce are cu
ocolului pe unde-mi era iar greu de sărit; munca omului? Stricăciunea se făcuse,
pe de laturi iar gard, şi hîrsita de mătuşa şi vinovatul trebuia să plătească. Vorba
nu mă slăbea din fugă nici în ruptul ca- ceea: „Nu plăteşte bogatul, ci vinovatul!”
pului! Cît pe ce să puie mîna pe mine!
Şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea 3
A da palancă la pămînt, expr. — a doborî,
a culca la pămînt.
1
A chiti, vb. — a lovi, a nimeri. 4
A clămpăni, vb. — a flecări, a vorbi vrute şi
2
A căptuşi, vb. — (în text) a înşfăca, a prinde. nevrute.

101
Lectură

Aşa şi tata: a dat gloabă pentru mine, şi pace


bună! Şi după ce-a venit el ruşinat de la ispa-
şă, mi-a tras o chelfăneală ca aceea, zicînd:
— Na! satură-te de cireşe! De-amu să
ştii că ţi-ai mîncat liftiria de la mine1, spîn-
zuratule! Oare multe stricăciuni am să mai
plătesc eu pe urma ta?
Şi iaca aşa cu cireşele; s-a împlinit vorba mamei, săr- Nică atent la vorbele
tatei şi unchiului despre
mana, iute şi degrabă: „Că Dumnezeu n-ajută celui care fapta lui
umblă cu furtuşag”. Însă ce ţi-i bună pocăinţa după moarte?
D-apoi ruşinea mea, unde o pui? Mai pasă de dă ochi cu
mătuşa Mărioara, cu moş Vasile, cu văru Ion şi chiar cu
băieţii şi fetele din sat; mai ales duminica la biserică, la
horă, unde-i frumos de privit, şi pe la scăldat, în Cierul2
Cucului, unde era băteliştea3 flăcăilor şi a fetelor, doriţi unii Descoperirea isprăvii
de alţii, toată săptămîna, de pe la lucru! lui Nică
Mă rog, mi se dusese buhul despre pozna ce făcusem,
de n-aveai cap să scoţi obrazul în lume de ruşine [...].
Însă ce-i de făcut?... S-a trece ea şi asta; obraz de scoarţă,
şi las-o moartă-n păpuşoi, ca multe altele ce mi s-au în­
tîmplat în viaţă, nu aşa într-un an, doi şi deodată, ci în mai
mulţi ani şi pe rînd, ca la moară. Şi doar mă şi feream eu,
într-o părere, să nu mai dau peste vro pacoste, dar parcă
naiba mă împingea, de le făceam atunci cu chiuita4. Casa copilăriei din Humu­
leşti a lui I. Creangă

1
A-şi mînca liftiria de la cineva, expr. — a pierde încre-
derea cuiva.
2
Cier (forma literară, ceair), s.n. — (învechit şi regional)
loc de păşune; cîmpie nelucrată în apropierea unei ape.
3
Bătelişte, s.f. — loc de întîlnire, de adunare.
4
Cu chiuita — în număr mare.

ION CREANGĂ (1837–1889)


Clasic al literaturii române. Maestru neîntrecut al cuvîntului prin
arta de a povesti în limbajul popular şi cu mult haz.
Fiu de ţăran, copil silitor la învăţătură, la dorinţa mamei se face
slujitor al bisericii, dar apoi devine învăţător, autor de manuale şcolare.
La îndemnul lui Mihai Eminescu, cu care leagă o frumoasă prietenie,
îşi pune în valoare talentul literar. Devine celebru prin poveştile (Ca-
pra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac etc.), povestirile sale (Povestea unui
om leneş etc.) şi, mai ales, prin Amintiri din copilărie.

102
Lectură

Regionalismele
Ce observăm?
 Prin folosirea unor
Observaţi! cuvinte spe­cifice anu-
1. Citiţi următoarele liste de cuvinte extrase din textul studiat: mitor regiuni, scriitorul
a) popuşoi (variantă a lui păpuşoi), s.m. – porumb; redă culoa­rea locală.
sărdac, s.n. – haină lungă pînă la genunchi, de cu-
loare neagră, asemănătoare cu sumanul; caciulă
bernevici (variantă a lui berneveci), s.m. pl. – pan-
taloni ţărăneşti largi, din stofă groasă; suman
lăicer, s.n. – covor ţărănesc din lînă;
a se şupuri, vb. – a se furişa, a se strecura.
b) răzăş (forma literară, răzeş), s.m. – ţăran liber, po-
brîu
cămăşoi 5
sesor de pămînt;
prăjină, s.f. – unitate de măsură pentru suprafeţe, iţari
cizme
egală cu aproximativ 180–210 m2;
vornic, s.m. – primar al unui sat sau al unui tîrg;
ispaşă, s.f. – despăgubire, amendă plătită pentru
stricăciunile făcute pe proprietatea altuia; Costumul tradiţional
românesc de bărbaţi
gloabă, s.f. – amendă care se aplică cuiva ca urmare
a săvîrşirii unor delicte sau crime.
2. Precizaţi care dintre cele două liste, a) sau b), cuprinde
cuvinte învechite.
3. Cuvintele din cealaltă listă sînt folosite în zona geografică
în care locuiţi?

R EGIONALISMELE LEXICALE sînt cuvinte folosite nu-



mai în anumite zone ale ţării.

Folosiţi-vă cunoştinţele!
4. În ce zonă se utilizează regionalismele din textul lui Ion
Creangă?
5. Subliniaţi regionalismele din textul următor:
„Da! Să semănăm ceapă, morcovi, fasole, barabule şi
curechi.” Ioan Slavici, Popa Tanda
6. Indicaţi forma literară a cuvintelor subliniate. Care alte cu-
vinte denumesc aceleaşi legume în zona în care locuiţi?
7. Citiţi alte fragmente din Amintiri din copilărie şi selectaţi 3
regionalisme. Lăicer

103
Lectură

................................. Observarea textului


Vocabular
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
8. Selectaţi din text cel puţin 9 cuvinte şi expresii de limbă  În opera lui Ion Crean-
vorbită. gă apar numeroa­se
cuvinte şi expresii din
9. Scrieţi forma literară a cuvintelor: limba vorbită.
• vro • varatic • întăi • furtuşag
• dinioarea • băiet • ghiavol • oloi
• tălhar • pănă • naltă • a nemeri
• scorţuri • împedecă • amu • să puie
10. Care este sensul cuvîntului „trebuşoară” în text?
11. Indicaţi sinonimele următoarelor cuvinte:
• jordie • cărpănos • pacoste

Exprimaţi-vă părerea! Ce observăm?


12. Arătaţi ce sens au următoarele construcţii şi expresii  Preferinţa auto­rului
pentru con­s trucţii cu
din text: valoare expresivă
• în ruptul capului • a o lăsa moartă-n păpuşoi
• zgîrie-brînză • a i se duce buhul
• a-şi lua ziua bună • a-i veni peste mînă
13. Alcătuiţi enunţuri cu două dintre expresiile de mai sus, pe
care le folosiţi şi voi în vorbirea curentă.
14. Explicaţi următoarele zicale din text:
• Au tunat şi i-au adunat.
• Nu plăteşte bogatul, ci vinovatul.
• Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtuşag.
15. Prezentaţi o situaţie căreia i s-ar potrivi una dintre zicalele
din exerciţiul anterior.
16. Ce greşeli de exprimare observaţi în spusele mătuşii Mă­
rioara? Ce observăm?
• Scoboară-te jos, tălharule!  Folosirea în naraţiu-
ne a unor cuvinte care
17. Găsiţi în text cuvintele care imită zgomote din natură şi imi­tă zgomote din na-
indicaţi ce sugerează acestea. tură

104
Lectură

Figuri de stil
Enumeraţia
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
1. De ce s-a recurs la virgulă în al treilea alineat al textului?  Înşiruirea are ro­lul de
a detalia imagi­nea pre­
2. Găsiţi în înşiruirea din al treilea alineat mărfurile pe care zen­tată.
humuleştenii le duceau la tîrg pentru vînzare.  Enumeraţia se folo-

5
seşte în special în lim-
ENUMERAŢIA este o figură de stil care constă în înşiru-
 bajul popular.
irea unor termeni de acelaşi fel sau cu sensuri apropiate,
pentru a accentua ideea exprimată.

Exprimaţi-vă părerea!
3. Ce sugerează enumeraţiile din text cu privire la traiul ţăra-
nilor din Humuleşti?
4. Grupaţi în cîmpuri lexicale cuvintele care denumesc obiec-
tele duse de humuleşteni la tîrg.

Repetiţia
Observaţi! Ce descoperim?
 Repetarea unor cu-
5. Din cîte propoziţii este alcătuită următoarea frază? vinte sporeşte expresi­
„Şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea fuga...” vi­tatea textului.
6. Prin ce se deosebesc propoziţiile între ele?  R epetiţiile din text
ajută la memorarea
7. Ce parte de vorbire îşi schimbă forma în propoziţiile de mai
acestuia.
sus şi ce funcţie sintactică îndeplineşte aceasta?
8. Care este efectul repetiţiei în fraza de mai sus?

R EPETIŢIA este o figură de stil care constă în reluarea



unui cuvînt ori a unui grup de cuvinte pentru eviden-
ţierea anumitor aspecte ale obiectelor sau ale acţiunilor
prezentate.

9. Creaţi. Realizaţi în 5-7 rînduri un minicomentariu în care


să arătaţi semnificaţia enumeraţiilor şi a repetiţiei.

105
Lectură

.................................Explorarea textului
CE SE POVESTEŞTE
Acţiunea
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
10. Demonstraţi prin 2-3 argumente că fragmentul din Amin-  Într-o naraţiu­ne de
tiri din copilărie de Ion Creangă este o naraţiune. dimensi­u ni mari pot
exista mai multe epi­
11. Împărţiţi textul în secvenţe şi formulaţi ideile principale. soade.
12. Povestiţi pe scurt întîmplarea, urmărind cum se trece de
la situaţia iniţială la cea finală.
13. Recitiţi pasajele care se referă la urcatul în cireş şi la fuga
prin cînepă.
14. Selectaţi cuvintele prin care autorul sugerează desfăşu-
rarea alertă a acţiunii.
15. Prin ce vă amuză cele două episoade?

Personajele
Observaţi! Ce observăm?
16. Ce personaje participă la acţiune şi care sînt relaţiile dintre  Acţiunea se desfă-
acestea? Ilustraţi relaţiile date printr-o schemă. şoară prin in­terme­diul
perso­na­jelor.
17. Toate personajele au nume sau unele sînt anonime?
Exemplificaţi.
18. Ce personaj apare cel mai des în text?

PERSONAJUL este o persoană care participă la acţiunea



prezentată într-o operă literară.
PRINCIPAL sau protagonist — care ocupă

Personajul locul central în acţiune;

poate fi: SECUNDAR — care are un rol mai puţin im-
portant în acţiune;
EPISODIC — care apare într-un singur episod.

19. Rescrieţi personajele în ordinea în care apar în text.


20. Clasificaţi personajele din fargmentul citit.

106
Lectură

Nică — personajul principal


Observaţi!
Ce observăm?
21. Selectaţi pasajele de la începutul textului, care surprind de-  Diverse tră­sături ale
osebirea dintre gîndurile lui Nică şi felul în care acesta acţionează. lui Nică: şi­re­tenia, is-
22. Cum explicaţi faptul că, după întîmplarea cu mătuşa Mă- teţimea, „cuminţenia”,
rioara, Nică este foarte cuminte în ziua aceea...? plă­cerea de a face haz
de necaz

Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?

5
23. Nică este un personaj literar sau o persoană reală?  Personajul Nică nu
Explicaţi. este copilul Ion Crean-
gă!

Mătuşa Mărioara şi moş Vasile


Exprimaţi-vă părerea! Ce observăm?
 Prezentarea perso-
24. Precizaţi pasajele care se referă la vorbele şi la comporta- najului se face prin:
mentul mătuşii Mărioara. Ce imagine a personajului vă sugerează • propriile cuvin­te şi
aceste pasaje? acţiuni;
25. Ce părere are Nică despre mătuşa Mărioara şi despre moş • părerea altor persona-
Vasile? Argumentaţi răspunsul, folosind citate din text. je despre acesta.

CUM SE POVESTEŞTE
Timpul
Ce descoperim?
Exprimaţi-vă părerea!  Întîmplările nara­te
26. Alegeţi din text cuvintele care indică momentul începerii par a se petre­ce chiar
şi etapele desfăşurării acţiunii. sub ochii cititorului.
27. Ce efect are în text cuvîntul iaca?

Observaţi!
28. La ce timp sînt povestite întîmplările (sărut mîna mătuşei;
ies din casă; mă şupuresc pe unde pot şi, cînd colo, mă trezesc în
cireşul femeiei)?
29. Selectaţi din textul studiat 6 verbe la prezent, dar cu nu-
anţă de trecut.

107
Lectură

Exprimaţi-vă părerea!
30. Care este efectul folosirii acestui timp?
31. Întîmplările sînt povestite în momentul desfăşurării lor
sau ulterior acestuia?

Spaţiul
Observaţi! Ce observăm?
32. Care este spaţiul de desfăşurare a întîmplărilor?  Casa părin­teas­că este,
pentru copil, centrul lu­
33. Unde se întoarce Nică după fiecare poznă pe care o face? mii în care tră­ieşte.

Autorul şi naratorul
Observaţi!
34. La ce persoană a verbului se povesteşte?
35. Cine povesteşte?
36. Ce vîrstă are naratorul? Dar personajul principal?

Ce descoperim?
Exprimaţi-vă părerea!  Naratorul se pre­zintă
37. De ce naratorul povesteşte întîmplările la persoana I? în două ipostaze:
A fost martor sau participant direct la întîmplările relatate? • copil;
• adult.
38. Cine este autorul Amintirilor din copilărie?

AUTORUL este persoana care imaginează şi scrie o



operă literară.
 NARATORUL este persoana care povesteşte o anumită
întîmplare.
Naraţiunea poate fi relatată:
• la persoana a III-a, cînd naratorul povesteşte întîm-
plările din exterior, asemenea unui spectator, fără să
participe la acţiune; de exemplu: Balada celor cinci Ce descoperim?
motănaşi de Ion Druţă;  În cazul ope­relor lite-
• la persoana I, cînd naratorul este şi personaj, adică rare, între na­rator şi au-
participant la acţiune; de exemplu: Amintiri din copi- tor nu se pune nicioda­
tă semnul egalităţii.
lărie de Ion Creangă.

108
Lectură

..............................Interpretarea textului
Cui i se adresează naratorul
Ce observăm?
Exprimaţi-vă părerea!
 R elaţia pe care na-
39. Cui i se adresează naratorul prin cuvintele căci trebuie să ratorul o stabi­leşte cu
vă spun din alineatul al treilea al textului de la pagina 100? posibilii cititori.
40. Cui îi mărturiseşte Nică sentimentul său că era prăpădenie
cînd este surprins de mătuşă?

5
41. Cui îi împărtăşeşte Nică aprecierile sale despre moş Vasile
şi despre mătuşa Mărioara?

Umorul
Ce observăm?
Exprimaţi-vă părerea!  Mijloacele de realiza-
42. De ce poznele lui Nică vă fac să zîmbiţi? re a umo­rului.

43. Ce v-a amuzat mai mult în acest text: una dintre întîmplări,
reacţia personajelor sau felul lor de a vorbi, expresiile şi zicalele?

Semnificaţia întîmplării povestite


Observaţi! Ce descoperim?
44. Care dintre personaje rezumă învăţătura întîmplării po-  Într-un sat se află
vestite? foarte repede întîmplă-
rile din viaţa sătenilor.
45. Ce atitudine au consătenii faţă de băiat după furtul cire-
şelor?

Exprimaţi-vă părerea!
46. Ce învăţăminte trage Nică din această întîmplare?
47. Ce sentimente încearcă Nică după ce este pedepsit? Are
remuşcări sau face haz de necaz?
48. V-aţi aflat vreodată într-o situaţie asemănătoare cu aceea
trăită de Nică? Povestiţi-o pe scurt.
49. Comentaţi afirmaţia lui George Călinescu: „În Amintiri din
copilărie, Creangă povesteşte copilăria copilului universal”.

109
Comunicare

Rezumatul
Ce este rezumatul 1995. O creatură mis-
terioasă distruge un
portavion rusesc şi
Observaţi! dispare la fel de ciu-
1. Citiţi textul din dreapta paginii, apărut pe coperta a IV-a dat.
Trei sute de ani mai
a romanului Vasul Fantomă, din ciclul „Star Trek. Generaţia ur- tîrziu, consilierul
mătoare”, de Diane Carey. Deanna Troi se tre-
zeşte dintr-un coş-
mar în care aude
Folosiţi-vă cunoştinţele! şi înţelege vocile
2. Ce mod de expunere este folosit în acest text? echipajului acelui
portavion dispărut.
3. Ce întîmplare se povesteşte? Echipajul îşi pierdu-
se esenţa vitală, ab-
4. Ce rol are acest text pe coperta a IV-a a cărţii? sorbită de creatura
care-i distrusese na-
va cu multă vreme
Pregătirea rezumării în urmă.
Comandantul Picard
se vede obligat să
Folosiţi-vă cunoştinţele! găsească o cale de
a „dialoga” cu aceas-
5. Recitiţi fragmentul din Amintiri din copilărie de la paginile tă creatură. Altfel, el
100–102. Identificaţi etapele naraţiunii. şi echipajul său vor fi
6. Subliniaţi, în secvenţele delimitate, cuvintele prin care pu- absorbiţi, în acelaşi
mod, de Vasul Fan-
teţi da răspunsul la întrebările: cine?, ce face?, cînd?, unde?. tomă.
7. Urmăriţi, în exemplul de mai jos, dacă rezolvarea este
corectă.
Ce ne amintim?
„Odată, vara, pe-aproape de Moşi, [eu] mă furişez din
 Rezumatul este pre-
casă şi mă duc, ziua miaza-mare, la moş Vasile, fratele tatei zentarea în cuvinte
cel mai mare, să fur nişte cireşe.” puţine a ceea ce a fost
Ion Creangă, Amintiri din copilărie spus sau scris anterior
mai pe larg, reţinînd
8. Alcătuiţi în scris planul simplu de idei al fragmentului din esenţialul şi eliminînd
manual, extras din Amintiri din copilărie de Ion Creangă. aspectele secundare.

 Pentru a rezuma un text narativ, parcurgeţi următoarele Ce observăm?


etape:  Informaţia esen­ţială
• citirea textului; se poate găsi identi-
• identificarea şi delimitarea etapelor naraţiunii; ficînd în text răspun­su­
• găsirea elementelor de legătură dintre aceste etape; rile la între­bă­rile: cine?,
• realizarea planului simplu de idei. ce face?, cînd?, unde?.

110
Comunicare

Redactarea rezumatului
Observaţi! Ce descoperim?
9. Pornind de la cuvintele subliniate în exerciţiul 7 de la pagina  Pentru a redacta un
110, Alexandru şi Roboţel au alcătuit, fiecare, cîte un enunţ: rezumat, se porneşte
de la un text de bază.

Odată, vara, mă furişez şi mă Într-o zi de vară,


duc ziua, miaza-mare, la moş Nică pleacă la un­chi­ul
Vasile să fur nişte cireşe. său să fure cireşe.

5
10. Copiaţi tabelul pe caiete şi marcaţi cu bifă () enunţul care
evidenţiază transformările specifice rezumării:

Transformări Enunţul 1 Enunţul 2


Rezumatul este mai scurt decît
textul de bază.
Mai multe cuvinte din textul de
bază referitoare la aceeaşi idee se
reduc la un singur cuvînt.
Informaţia din textul de bază
este concentrată şi simpli­ficată.
Verbele sînt folosite la persoana
a III-a, indiferent de persoana lor
în textul de bază.

11. Citiţi şi comentaţi regionalismele şi formele de limbă vorbită


din următorul fragment:
„Şi mă chitesc eu în mine, cum s-o dau, ca să nu mă
prindă. Întru mai întăi în casa omului şi mă fac a cere pe Ce descoperim?
Ion, să ne ducem la scăldat.”  În rezumat, spre de-
Ion Creangă, Amintiri din copilărie osebire de textul de
12. Comentaţi cum a rezumat Alexandru acest fragment: bază, nu se folosesc:
• cuvinte şi ex­presii din
limba vorbită;
El s-a gîndit cum să procedeze ca să nu fie prins.
• regionalisme.
Astfel, intră în casa unchiului său şi întrebă de Ion.

111
Comunicare

 Pe măsură ce rezumaţi, faceţi legătura cu pasajul an-


terior.
De exemplu: dacă în prima frază aţi folosit substantivul
propriu „Nică”, în următoarea puteţi folosi un substan-
tiv comun („băiatul”, „copilul”) sau un pronume („el”,
„acesta”).

Exersaţi!
13. Rezumaţi următorul alineat din text:
„— Nu-i acasă Ion, zise mătuşa Mărioara; s-a dus cu
moşu-tău Vasile sub cetate, la o chiuă din Condreni,
s-aducă nişte sumani.”

Observaţi! Ce observăm?
14. Comparaţi rezumatul vostru cu cel realizat de Alexandru:  În rezumat nu se fo­
lo­seşte dialo­gul ca mod
Mătuşa Mărioara îi spune că Ion nu este acasă. de expunere.

 Cînd rezumaţi, eliminaţi amănuntele nesemnificative.


De exemplu: din textul de bază se păstrează în rezumat
numai informaţia esenţială, şi anume aceea că „Ion nu
este acasă”, fără să se menţioneze celelalte detalii obţi-
nute prin răspunsurile la întrebările: unde?, cu cine?, în
ce scop? a plecat acesta de acasă.

Exersaţi!
15. Rezumaţi următoarele trei alineate de la „– Apoi dar, mai
rămîi sănătoasă...", în cel mult zece rînduri.

Observaţi!
16. Citiţi alineatul „Dar cum să te cobori...” de la pagina 101.
Iată cum au început Alexandru şi Roboţel rezumarea acestuia:

Văzînd-o pe mătuşă Cum a văzut-o pe mătuşă


sub cireş... lîngă cireş...

17. Continuaţi rezumarea, folosind unul dintre cele două înce-


puturi din exerciţiul anterior şi sugestiile de la pagina 113:

112
Comunicare

• Prin gerunziu, un ansamblu de informaţii poate fi


concentrat într-un singur cuvînt.
• Mai multe cuvinte, folosite pentru a exprima aceeaşi
acţiune, apar în rezumat într-o formulare concentrată.
Se evită astfel repetiţiile; de exemplu: secvenţele eu fuga
iepureşte [...] şi ea pe urma mea [...], o cotigeam înapoi
[...], fugind tot iepureşte, şi ea după mine; Şi eu fuga, şi ea
fuga se pot reformula astfel: „Mătuşa Mărioara îl fugăreşte
multă vreme pe Ion”.
• Din rezumat se exclud descrierile, figurile de stil şi
termenii expresivi.

5
• Rezumatul respectă întocmai ordinea desfăşurării
întîmplărilor din textul de bază.

 Pentru a realiza legătura dintre diversele enunţuri


ale rezuma­t ului, puteţi folosi cuvinte şi expresii ca:
la început, apoi, între timp, de îndată ce, după, după
aceea, de aceea, deoarece, deşi, pe cînd, pentru + verb
la infinitiv.
• Evitaţi formulări de felul: Autorul relatează...; Acţiunea
se desfăşoară...
• Referiţi-vă strict la ceea ce se povesteşte, nu la cine şi
cum anume povesteşte.

Rezumatul oral
Învăţaţi jucîndu-vă!
18. Imaginaţi-vă că rezumaţi un meci de fotbal într-o conver- Ce descoperim?
saţie telefonică.  Rezumatul oral res-
pectă aceleaşi reguli
19. Rezumaţi, pentru colegii voştri, un film care v-a plăcut. ca şi rezumatul scris.

Exprimaţi-vă clar, cu voce tare, observînd dacă ascultă-



torii sînt atenţi sau nu. Adaptaţi-vă rezumatul la parte-
nerul de dialog: dacă acesta nu pare interesat, încercaţi
să-i atrageţi atenţia printr-o exprimare variată. Dacă
nici de această dată nu reuşiţi, renunţaţi.

113
Elemente de limba română

Substantivul
Venea Anul Nou. Era în ajun
de Sfîntul Vasile. Ninsoarea
cădea din norii plumburii.
Nică şi prietenii lui s-au
pornit cu plugul. Popa i-a
alungat, pen­tru c-au venit
prea devre­me.
O gospodină i-a fugărit,
fiindcă nu ştiau a ura
ca-n Humu­leşti. Şi aşa
s-a termi­nat uratul.

Ce este substantivul
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce ne amintim?
1. Cine povesteşte întîmplarea ilustrată mai sus?  Într-o nara­ţiune, per-
so­n ajele sînt numite
2. Cine este personajul principal al naraţiunii? prin substantive.
3. Arătaţi prin ce părţi de vorbire sînt denumite personajele.  Orice sub­stan­tiv poa-
te fi deter­minat de un
4. Indicaţi cuvîntul din al doilea enunţ al povestirii lui Alexan- adjectiv.
dru, care depinde de un substantiv.
 Substantivele comu-
5. Găsiţi substantivele comune din povestirea lui Alexandru. ne pot de­veni substan-
Arătaţi ce denumesc ele. tive proprii.
 Substantivele proprii
6. Precizaţi substantivele proprii din povestirea lui Alexandru. pot deveni substantive
Găsiţi pentru fiecare un substantiv comun corespunzător, după co­mune.
modelul: Anul Nou — sărbătoare.
7. Din ce parte de vorbire este obţinut numele de familie al
autorului Amintirilor din copilărie?
8. Căutaţi în dicţionar explicaţia substantivului subliniat în
propoziţia de mai jos:
Priveam olanda albă a feţei de masă.

 SUBSTANTIVUL este partea de vorbire care denumeşte


obiecte în sens larg: fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii,
însuşiri, acţiuni, stări sufleteşti.
Substantivele sînt COMUNE sau PROPRII.

114
Elemente de limba română

Genul şi numărul substantivelor


Folosiţi-vă cunoştinţele!
9. Indicaţi genul şi numărul substantivelor comune din po- Ce observăm?
vestirea lui Alexandru de la pagina 114.
 Unele substantive au
10. Treceţi la plural substantivele: prieten, floare, zi, gospodină, lu- aceeaşi formă la singu-
cru, tablou, pui, ochi. lar şi la plural.

DESINENŢELE sînt sunetele sau grupurile de sunete aşe-



zate la sfîrşitul substantivelor pentru a indica numărul.

Exersaţi!
5
11. Subliniaţi substantivele din fragmentul de mai jos. Indicaţi
genul şi numărul. Agenţia DOINA
„Arar se vede pui de om trecînd prin sat. Pîrtia e aco- vă propune
perită. Abia se zăresc poteci ca de lăţimea unei lopeţi. Cea o călătorie de vis
mai îngrijită potecă leagă uliţele satului de şcoală.” în România!
Barbu Delavrancea, Sultănică Descoperiţi Ardealul!
12. Indicaţi substantivele din enunţurile următoare. Puneţi lîngă În 10 zile veţi
ele un adjectiv potrivit. străbate cu auto-
carul judeţele Pra-
a) Vîntul bate. b) Frigul cuprinde plaiurile. c) Căderea hova, Braşov, Sibiu,
zăpezii mă întristează. Alba, Bihor, Cluj,
13. Scrieţi pe caiete substantivele proprii din textul afişului publi- Mureş.
citar alăturat. Veţi petrece
cîte o zi în oraşele
14. Construiţi două enunţuri cu substantivele comune: bălţi, frun- Braşov, Sibiu,
ză. Alcătuiţi alte două enunţuri în care aceste substantive să devină Oradea, Cluj.
substantive proprii. Se ajunge la
15. Ce gen au substantivele: basma, bloc, caiet, chip, cocoş, fiu, gă- izvorul rîurilor
ină, iapă, leu, mamă, plug, pom, profesor, saltea, şanţ, ziar? Mureş şi Olt.
Vă aşteptăm
16. Treceţi substantivele de la exerciţiul 14 la plural şi indicaţi de- zilnic între orele 9
sinenţele. şi 17 la sediul cen-
17. Creaţi. Scrieţi o naraţiune amintindu-vă o întîmplare perso- tral al agenţiei:
nală pe timp de iarnă. Strada Sfatul
Ţării, nr. 3,
18. Identificaţi substantivele din textul alcătuit şi analizaţi-le după Chişinău;
modelul dat: telefon: 25.18.50
„zăpada” — substantiv comun, genul feminin, numărul
singular.

115
Elemente de limba română

Articolul
Humuleşti
este un sat.
Humuleşti este
satul în care s-a
născut Nică.

Ce este articolul
Exprimaţi-vă părerea!
1. În care dintre cele două enunţuri ale lui Alexandru sub-
stantivul sat este mai bine cunoscut atît de emiţător, cît şi de
receptor?

Observaţi!
2. Citiţi formele substantivelor de mai jos. Ce descoperim?
În care dintre coloane obiectul denumit de substantiv nu este  Substantivele pot fi:
cunoscut vorbitorului? • nearticulate (pri­­ma co-
loană);
băiat – băiatul – un băiat • articulate (a II-a şi a III-a
uliţă – uliţa – o uliţă co­loa­nă).
sat – satul – un sat
3. Ce se adaugă substantivelor pentru ca vorbitorul să indice
gradul de cunoaştere a obiectului denumit de ele?

ARTICOLUL însoţeşte un substantiv arătînd în ce mă-



sură obiectul denumit este cunoscut vorbitorilor.
Cînd nu se oferă nici o informaţie cu privire la gradul de

cunoaştere a obiectului, substantivul nu primeşte articol.
În dicţionare, substantivele sînt nearticulate.

116
Elemente de limba română

Articolul hotărît
Exprimaţi-vă părerea! Ce observăm?
4. Cum consideră vorbitorul obiectele denumite de substanti­  Articolul hotărît la ge-
ve­le din a doua coloană a exerciţiului 2 de la pagina 116? nurile masculin şi neu-
5. Unde stă articolul: înainte sau după substantiv? tru, nu­mărul singular se
leagă de sub­stantiv prin
vo­ca­la de legătură -u- .
ARTICOLUL HOTĂRÎT arată că obiectul denumit de sub-
  Fac excepţie substan-
stantiv este cunoscut atît de emiţător, cît şi de receptor. tivele ter­minate în -e
Articolul hotărît se adaugă direct la sfîrşitul substantivu- (frate – fratele).

5
lui, formînd cu acesta o singură unitate sonoră şi grafică.

Observaţi!
6. Citiţi enunţurile de mai jos în care articolele hotărîte ale
substantivelor sînt scrise cu roşu de Roboţel.
Băiatul şi fata dresează cîinele. Dau mere băiatului şi fetei.
Băieţii şi fetele dresează cîinele. Dau mere băieţilor şi fetelor.
Tata a reparat scaunul. Spătarul scaunului s-a rupt.
Soarele încălzeşte plaiurile. Spătarele scaunelor s-au rupt.

 Formele articolului hotărît sînt:


genul
masculin feminin neutru
numărul
singular -l, -le, -a, -lui -a, -i -l, -le, -lui
plural -i, -lor -le, -lor -le, -lor

Articolul nehotărît
Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?
7. Citiţi substantivele din a treia coloană a exerciţiului 2 de la  1-2 sunete în cuvînt
pagina 116. Cum consideră vorbitorul obiectele denumite? modifică sensul expri-
mat de acestea.
8. Articolul este scris cu albastru. Unde este aşezat acesta
faţă de substantiv?
A RTICOLUL NEHOTĂRÎT arată că obiectul denumit

de substantiv este mai puţin cunoscut emiţătorului şi
receptorului. El stă înaintea substantivului, fiind un
cuvînt scris separat.

117
Elemente de limba română

Observaţi!
9. Citiţi enunţurile de mai jos în care articolele nehotărîte ale
substantivelor au fost scrise cu albastru de Roboţel.
Văd un băiat şi o fată în curte. Dau mere unui băiat şi unei fete.
Văd nişte băieţi şi nişte fete. Dau mere unor băieţi şi unor fete.
Am reparat un scaun. Spătarul unui scaun s-a rupt.
Am reparat nişte scaune. Spătarele unor scaune s-au rupt.

 Formele articolului nehotărît sînt:


genul
masculin feminin neutru
numărul
singular un, unui o, unei un, unui
plural nişte, unor nişte, unor nişte, unor

Exersaţi! DICŢIONAR CULTURAL


10. Realizaţi dictarea comentată a textului de mai jos.  Cezar Petrescu (1892–
Transcrieţi pe caiete, pe trei coloane, substantivele comune 1961). Opera lui – circa
nearticulate şi substantivele comune articulate cu articol hotărît 70 de volume – consti-
şi cu articol nehotărît. tuie romane, nuvele,
piese de teatru, proză
„Iarna s-a înăsprit pe la Crăciun. Viscolul se zbătea fantastică şi literatură
chiuind... Răscolea troiene... Zgîlţîia ferestre şi se prelingea pentru copii, studii,
pe sub uşi, împrăştiind o pulbere îngheţată de zăpadă... notă de călătorie şi me-
morialistică. A scris şi
Lumina era tulbure şi posomorîtă.” Cezar Petrescu, Feerie pentru copii: Fram, ur-
sul polar; Cocîrţ şi bom-
11. Articulaţi cu articol hotărît şi nehotărît, la singular şi la plural, ba atomică; Pif-Paf-Puf;
substantivele: bibliotecă, carte, pisoi, sat, brad. Omul de zăpadă; Iliuţă
12. Completaţi pe caiete textul următor cu articolele nehotărîte copil; Neghiniţă.
potrivite:
Am văzut ... carte în vitrina ... anticariat. ... prieteni
mi-au spus că este ... exemplar al ... ediţii rare. O să întreb
... specialist înainte de a-l cumpăra.
13. Articulaţi cu articol hotărît substantivele dintre paranteze
în textul de mai jos.
(Obicei) de a colinda este străvechi. (Băieţi) şi (fete) merg
pe la (case) tuturor (gospodari) din sat şi le fac urări de bel-
şug. (Colinde) ne bucură (suflet) în fiecare ajun de Crăciun.
 Încadraţi într-un chenar verde articolele hotărîte.

118
Elemente de limba română

Cazurile substantivului.
Prepoziţia
Ce este cazul Ajun de Moş Nicolae

Folosiţi-vă cunoştinţele!
1. Indicaţi funcţia sintactică a substantivului subliniat în urmă­
toarele enunţuri:
• Ghetele sînt pline de cadouri.
• Am dat ghetele cu cremă. 5
• Am dat ghetelor lustru.
• Şireturile ghetelor sînt lungi.

Forma luată de substantiv pentru a-i exprima funcţia



sintactică într-un enunţ se numeşte CAZ.

Cazul nominativ
Ce ne amintim?
Folosiţi-vă cunoştinţele!  Întrebarea spe­cifică
subiectului este cine?
2. Numiţi subiectele din propoziţiile de mai jos. Arătaţi prin
ce sînt exprimate.
Ghetuţele sînt doldora. Moşul le-a umplut. Nuieluşa
e un dar pentru copiii neascultători.

Substantivul care are funcţia sintactică de subiect este



în CAZUL NOMINATIV.

Ce este prepoziţia
Observaţi!
3. Citiţi cuvintele subliniate care preced substantivele în enun- Ce observăm?
ţurile de mai jos.
 Cuvintele sub­liniate
• Tata l-a certat pe Nică pentru poznele lui. sînt pre­poziţii.
• El a mers în sat cu uratul.

119
Elemente de limba română

Folosiţi-vă cunoştinţele!
4. Indicaţi partea de vorbire de care depind substantivele pre-
cedate de prepoziţii în enunţurile din exerciţiul 3 de la pagina 119.
5. Ce funcţie sintactică îndeplinesc substantivele precedate
de prepoziţii?

PREPOZIŢIA este partea de vorbire care leagă un com­



plement sau un atribut de cuvintele determinate.
Prepoziţia, luată separat, nu are înţeles. Ea se analizează
împreună cu părţile de vorbire pe care le precedă.

Prepoziţii simple
şi prepoziţii compuse
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
 Prepoziţii simple sînt:
6. Precizaţi prepoziţiile din enunţul următor: cu, de, du­pă, fără, în, în-
Biciul de la şcoala din Humuleşti era numit Sfîntul Nicolae. tre, la, lîngă, pe, pentru,
peste, pînă etc.
7. Din cîţi termeni este alcătuită prima prepoziţie şi din cîţi
a doua?  Prepoziţii com­puse
sînt: de la, de lîngă, de
pe, de peste, de prin, de
Prepoziţiile sînt:
 sub, pe după, pe la, pe
• SIMPLE — alcătuite dintr-un singur termen; lîngă, pe sub, de pe la, de
• COMPUSE — alcătuite din mai mulţi termeni. pe lîngă, de pe sub etc.

Cazul acuzativ Ce observăm?


 Complementul răs-
Folosiţi-vă cunoştinţele! punde la între­bările:
• pe cine?, ce?;
8. Ce funcţii sintactice îndeplinesc substantivele din enun- • pentru cine?, pentru
ţurile următoare? ce?, de la cine?, de la ce?
• Nică i-a chemat pe băieţi pentru mersul cu uratul. etc.;
• Copiii au ieşit cu nerăbdare pe uliţă la apus. • unde?, de unde? etc.;
• cînd?, de cînd? etc.;
• cum?.
Substantivul care are funcţia sintactică de complement

sau de atribut şi este precedat de prepoziţii se află în  Atributul răs­pun­de la
întrebările:
CAZUL ACUZATIV.
• care?, ce fel de?.

120
Elemente de limba română

9. Arătaţi funcţia sintactică a substantivului subliniat în pro-


poziţia de mai jos: Ce descoperim?
Copiii au primit daruri.  Complementul se
află în propoziţie, de
Substantivul în acuzativ poate să apară şi fără prepoziţie
 regulă, după predicat.
cînd are funcţia sintactică de complement şi răspunde
la întrebarea ce?

Ortografia substantivelor
în nominativ şi în acuzativ
Folosiţi-vă cunoştinţele!
5
10. Care este cazul substantivului subliniat? Ce descoperim?
Copiii au primit daruri. Darurile sînt pentru copiii buni.  La nominativ şi acu-
11. Indicaţi genul, numărul şi cazul substantivelor subliniate zativ sub­stantivele au
în enunţurile următoare: aceeaşi formă.

Am citit poeziile recomandate. Exerciţiile au fost uşoare.

Exersaţi!
12. Subliniaţi cu o linie substantivele în nominativ care au articol hotărît
funcţia sintactică de subiect. desinenţă
Din cer cad fulgi mari. Pămîntul e o mantie albă de nea. face parte
din rădăcină
13. Indicaţi substantivele în acuzativ din textul de mai jos şi
faceţi analiza acestora după modelul dat.
copiii
Pe toţi copiii îi bucură sărbătorile de iarnă. De Crăciun,
împodobesc bradul. Pun pe crenguţele lui verzi globuleţe,
ghirlande şi lumînărele. articol hotărît
desinenţă
„pe copiii” — substantiv comun, genul masculin, nu-
mărul plural, cazul acuzativ, articulat cu articolul hotărît face parte
din rădăcină
„-i”, precedat de prepoziţia simplă „pe”, funcţia sintactică
de complement.
14. Realizaţi dictarea comentată a versurilor şi analizaţi două
poeziile
substantive după modelul de la exerciţiul 13. exerciţiile
„Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte,
Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,
El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat.”
Vasile Alecsandri, Gerul

121
Elemente de limba română

Moş Crăciun aduce daruri copiilor.


Băiatului i-a dat o bicicletă.

Cazul dativ
Folosiţi-vă cunoştinţele!
15. Indicaţi funcţia sintactică a substantivelor subliniate în
propoziţiile de mai sus. La ce întrebare răspund acestea?

Substantivul care are funcţia sintactică de complement



şi răspunde la întrebarea cui? este în CAZUL DATIV.

Observaţi! Ce descoperim?
 Substantivele nume
16. Identificaţi substantivele în dativ din propoziţiile următoare: de persoane masculi­ne
• Lui Alexandru i-a adus o bicicletă. şi feminine ter­minate în
• I-a dat o carte lui Carmen. con­soană sau de origi-
ne străină sînt preceda-
• Mariei i-a adus dulciuri. te la dativ de articolul
• Vioricăi şi Olgăi le-au făcut daruri multe. hotărît lui.
17. Arătaţi genul substantivelor identificate.  Substantivele nume
de persoane feminine
terminate în -a la dativ
Cazul genitiv se termină în -ei.
 Substantivele nume
de persoane feminine
Folosiţi-vă cunoştinţele! terminate în -ca, -ga la
18. Arătaţi funcţia sintactică a substantivelor subliniate în dativ se termină în -ăi.
propoziţiile de mai jos. La ce întrebări răspund?
Crengile bradului sînt împodobite. Lumina beculeţelor
colorate se răspîndeşte în cameră.

 Substantivul care are funcţia sintactică de atribut şi răspun-


de la întrebările al, a, ai, ale cui? este în CAZUL GENITIV.
Atributul exprimat prin substantiv se numeşte atribut
substantival.
Ce descoperim?
19. Indicaţi cazul substantivului subliniat în enunţurile de mai jos:
 La dativ şi genitiv
Moş Crăciun aduce daruri copiilor. substantivele au ace-
Bucuria copiilor e mare. eaşi formă.

122
Elemente de limba română

Ortografia substantivelor
în dativ şi în genitiv
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
 Substantivele fe­mi-
20. Identificaţi substantivele în dativ şi în genitiv din enun- nine au la D.–G., sin-
ţurile următoare: gular, near­ticulat sau
Dau unei fete un dar. Dau unor fete daruri. arti­culat nehotă­rît, ace-
eaşi for­mă ca la N.– A.,
Clanţa unei uşi s-a stricat. Clanţele unor uşi s-au stricat. plural, nearti­culat sau
21. Treceţi substantivele identificate în enunţurile de mai sus arti­culat neho­tărît.

5
la forma cu articol hotărît.

Exersaţi! Este bine să mai ştiţi


 Crăciunul (sau Naş-
22. Identificaţi substantivele în dativ şi în genitiv din textul terea Domnului) este
următor şi faceţi analiza acestora, după modelul dat: o sărbătoare creştină
De Crăciun o să dăm apartamentului un aer festiv. Cu- celebrată la 25 decem-
brie (în calendarul gre-
lorile globuleţelor, strălucirea lumînărilor, mirosul răşinii gorian) sau 7 ianuarie
vor oferi camerei un alt aspect. Bucuria acestei sărbători (în calendarul iulian) în
este aceeaşi în fiecare an. fiecare an. El face par-
te din cele 12 sărbători
„apartamentului” — substantiv comun, genul neutru, domneşti ale Bisericilor
numărul singular, cazul dativ, articulat cu articolul hotărît Ortodoxe.
„-lui”, funcţia sintactică de complement.  De Crăciun se împo-
dobeşte bradul şi se
23. Găsiţi în textul de la exerciţiul 22 substantive comune fe- fac daruri „de la Moş
minine care la singular, în dativ şi în genitiv, se scriu cu desinenţa Crăciun” membrilor
-i sau -e înaintea articolului hotărît. Explicaţi ortografia lor. familiei.

24. Realizaţi dictarea comentată a versurilor. Analizaţi sub-


stantivele, indicînd funcţia lor sintactică:
a) „În munţii noştri astăzi zăpezile torc leneş,
Izvoarele îngheaţă în clinchete subţiri,
Şi caprele de munte nervoase prin poiene-şi
Urmează-n taină calea iernaticei iubiri.”
Nicolae Labiş, Scrisoare mamei

b) „Iarna, cu papuci de gheaţă Cu alai de-mpărăteasă,


Şi cu tîmplele cărunte, Pe drum de mărgăritar,
S-a pornit de dimineaţă Se prezintă viforoasă
Lunecînd din vîrf de munte. Rupînd foi din calendar.”
Tiberiu Juganaru, Iarna

123
Elemente de limba română

Copilul mic al vecinei a spart globuleţele


strălucitoare ale bradului de Crăciun.
A crezut că sînt mingi pentru el.

Ce este articolul genitival


Folosiţi-vă cunoştinţele!
25. Indicaţi substantivele din textul de mai sus şi pre-
cizaţi cazul lor.
26. Ce cuvinte se află înaintea substantivelor în genitiv?

 A RTICOLUL GENITIVAL sau POSESIV face legătura


între substantivul în genitiv şi substantivul determinat
de acesta. Formele articolului genitival sînt:
numărul
singular plural
genul
masculin al ai
feminin a ale

Ce descoperim?
Observaţi!  Articolul genitival
27. Precizaţi genul şi numărul substantivului în genitiv: se acordă în gen şi nu-
măr cu substantivul
a) „Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi de­terminat de sub­
Răspîndind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.” stantivul în ge­nitiv.
Vasile Alecsandri, Iarna
b) „Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci
pînă la adînci bătrîneţe... că Moldova n-a fost a strămoşilor
mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri
şi a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor...”
Barbu Delavrancea, Apus de soare
 Indicaţi apoi genul şi numărul substantivului determinat
de substantivul în genitiv.

Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?


28. Marcaţi prin dreptunghiuri articolele genitivale din enunţul  Într-o enumerare de
substantive în genitiv,
următor. Arătaţi cum sînt folosite articolele genitivale în acest enunţ. articolul genitival se
Basmele spuse lîngă soba caldă au fermecat copilăria reia înaintea fiecărui
nepotului, a părinţilor şi a bunicilor. substantiv.

124
Elemente de limba română

a) – Bună vremea, cumătro! Da’ ce vînt te-a abătut pe-aici?


– Bună să-ţi fie inima, cumetre, cum ţi-i căutătura... Ia,
nu ştiu cine-a fost pe la mine pe-acasă în lipsa mea, că ştiu
că mi-a făcut-o bună!
– Ca ce fel, cumetriţă dragă?
– Ia, a găsit iezii singurei, i-a ucis şi i-a crîmpoţit, de
le-am plîns de milă!...
– Da’ nu mai spune, cumătră!
Ion Creangă, Capra cu trei iezi

b) – Bunicule, ne spui o poveste?


– Nepoţilor, acum puteţi să citiţi şi singuri.
5
Cazul vocativ
Exprimaţi-vă părerea!
29. Ce arată substantivele subliniate în textele de mai sus?

 Substantivul care arată o chemare sau prin care unei


persoane i se atrage atenţia este în CAZUL VOCATIV.
Substantivul în cazul vocativ nu are, de obicei, funcţie
sintactică de parte de propoziţie.
Vocativul poate constitui singur o propoziţie neanali­
za­bilă; de exemplu: – Alexandre!

Ce observăm?
Folosiţi-vă cunoştinţele!  Substantivele în vo-
30. Care dintre substantivele în vocativ subliniate în textele cativ au:
de mai sus au desinenţe specifice? • formă pro­prie, con-
stru­ită cu de­sinen­ţele:
31. Care au aceeaşi formă cu cea de nominativ nearticulat? -e (co­pile! Ioa­ne!);
32. Care sînt formele construite cu ajutorul unui articol ho- -o (fato! Viorico!);
tărît? • aceeaşi formă cu sub-
stantivele în nominativ
(cumătră);
Punctuaţia vocativului • formă constru­ită cu
ajutorul ar­ticolului ho-
Observaţi! tărît la masculin, singu­
lar şi plural (nepoţilor).
33. Indicaţi ce semn de punctuaţie separă substantivele în  Substantivele în vo-
vocativ de restul propoziţiei în textele de mai sus. Unde este cativ au o into­n aţie
aşezat acest semn? spe­ci­fică.

125
Elemente de limba română

 Substantivul în cazul vocativ se separă de restul propo-


ziţiei prin virgulă. După substantivul în vocativ se pune
uneori semnul exclamării.
Dacă substantivul în vocativ are un determinant, se se-
pară împreună cu acesta de restul propoziţiei.

Exersaţi!
34. Puteţi da un aer festiv casei voastre la sărbătorile de iarnă.
Citiţi sfaturile practice şi completaţi textul cu articolele genitivale.
Toţi membrii familiei trebuie să petreacă fericiţi fru-
moasa sărbătoare ... Crăciunului. Înfăţişarea obişnuită
... casei trebuie să se schimbe. Îţi sugerăm să faci singur
un ornament ... uşii de la intrare. Din crenguţele rupte ...
bradului sau din vîsc împleteşte o coroniţă. Agaţă în partea
de jos o fundă roşie şi atîrnă în cercul gol ... cadrului un
ursuleţ de pluş. Aşază pe masa festivă suporturile aurii ...
lumînărilor, care vor da impresia stelelor aprinse ... cerului Că la Betleem
nopţii. Nu uita nici ambalajul atrăgător ... cadourilor. Sur- Maria,
prizele plăcute ... acestei seri vor aduce bucurii celor dragi. Săvîrşind
călătoria,
35. Analizaţi substantivele din textul de mai jos şi din textul În sărac
colindului din ilustraţie, indicînd totodată funcţia lor sintactică. lăcaş,
Peste zăpezi, sania zboară. În casă, mama face cozonaci Lîng-acel
oraş,
şi mirosul lor ne îmbată. Aşteptăm nerăbdători înserarea. Născu
Ea este clipa curată în care glasurile gingaşe ale copiilor pe Mesia.
aduc urări de mult belşug. Le vom face daruri colindăto-
rilor, mulţumindu-le că ne-au urat.
36. Analizaţi substantivele în genitiv din text după model:
Afară, auzim sunetul cristalin al colindelor de Crăciun.
Cetele copiilor cîntă sub geamurile îngheţate ale casei.
— Mamă, au venit colindătorii!
Mirosul dulce al merelor, şirurile rumene ale covrigilor,
sunetul sec al nucilor fac din coşul de la intrare un obiect
fermecat.
„al colindelor” — substantiv comun, genul neutru,
numărul plural, cazul genitiv, articulat cu articolul hotărît
„-lor”, precedat de articolul genitival „al”.
37. Identificaţi substantivul în vocativ din textul de la exerciţiul
36 şi explicaţi punctuaţia folosită.
38. Creaţi. Alcătuiţi un poster „Crăciunul în familia noastră”.

126
Atelier de discuţie
AMINTIRI DIN COPILĂRIE
de Ion Creangă
— fragment —

Şi cîte nu ne venea în cap, şi cîte închincit şi cu limba scoasă afară dina-


nu făceam cu vîrf şi îndesat, mi-aduc intea mamei, jos lîngă oale.
aminte de parcă acum mi se întîmplă. — Doamne, prinde-l-voiu strigoiul
Mai pasă de ţine minte toate cele şi acela odată la oala cu smîntînă, zicea
acum aşa, dacă te slujeşte capul, bade mama, uitîndu-se lung la mine, ş-apoi
Ioane. las’! Nănaşa din grindă are să-i ştie de
La Crăciun, cînd tăia tata porcul şi-l
pîrlea, şi-l opărea, şi-l învălea iute cu
paie, de-l înăduşea, ca să se poată rade
ştire, de nu l-or puté scoate din mîna mea
tot neamul strigoilor şi al strigoaicelor
din lume!... Se cunoaşte el strigoiul, care
5
mai frumos, eu încălecam pe porc dea- a mîncat smîntîna, de pe limbă… Urît
supra paielor şi făceam un chef de mii mi-a fost mie în viaţa mea omul viclean
de lei, ştiind că mie are să-mi deie coada şi lingău, drept să-ţi spun, dragul mamei!
porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu Şi să ştii de la mine că Dumnezeu n-ajută
grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după celui care umblă cu furtuşag, fie lucru de
ce s-a usca; ş-apoi vai de urechile ma- purtat, fie de-a mîncării, fie ori de ce-a fi.
mei, pănă ce nu mi-o spărgea de cap! „Ei, apoi! unde-o plesneşte mama
D-apoi cu smîntînitul oalelor, ce şi unde crapă!” zic eu în gîndul meu,
calamandros făceam! că doar tot nu eram aşa de prost pănă
Cînd punea mama laptele la prins, pe-acolo, să nu pricep atîta lucru.
eu, fie post, fie cîşlegi, de pe-a doua D-apoi cu moş Chiorpec ciubota-
zi şi începeam a linchi groşciorul de rul, megieşul nostru, ce necaz aveam!
pe deasupra oalelor; şi tot aşa în toate ...Cînd mă vedea intrînd pe uşă, îmi
zilele, pănă ce dam de chişleag. Şi cînd zicea cu chef: He, he! bine-ai venit, ne-
căuta mama să smîntînească oalele, purcele! Şi iar mă răbuia, făcîndu-mă
smîntîneşte, Smărandă, dacă ai ce… de rîs; şi eu iar fugeam acasă, plîngînd,
— Poate c-au luat strigoaicele mana stupind şi blestemîndu-l. Şi mama avea
de la vaci, mămucăi, ziceam eu, şezînd un chin cu mine din pricina asta...
1. Citiţi fragmentul de mai sus. Selectaţi din text elemente de limbă vorbită.
2. Identificaţi secvenţele de naraţiune şi de dialog din text.
3. Discutaţi, apoi comentaţi în 5-7 rînduri secvenţa care conţine morala textului.
4. Comparaţi fragmentul dat cu cel de la paginile 100–102. Prin ce se aseamănă şi prin
ce se deosebesc aceste texte?
5. Redactaţi 2-3 pagini de jurnal personal în care să relataţi întîmplări din copilărie.
6. Discutaţi subiectul: Relaţia mea cu părinţii. Cauzele unor conflicte. Soluţii.

127
Autoevaluare
SUBSTANTIVUL
1. Indică genul substantivelor de mai jos. Articulează-le 1 p.
hotărît şi nehotărît la singular şi la plural:
• fluture • fulger • minge • pahar • papagal • peşte • pui • ochi
2. Completează, pe caiet, spaţiile libere din textul de mai 1 p.
jos cu unul dintre substantivele proprii din coloana din stînga:
Radu Prietenii ... şi ... au hotărît să meargă în vacanţa
Dana de iarnă la schi. Domnul profesor de educaţie
Jeni fizică a văzut schiurile ..., ... şi ... şi le-a sfătuit
Monica
Magda să schimbe legăturile.
3. Indică funcţia sintactică şi cazul substantivelor din 1 p.
textul de mai jos.
Pluguşorul este un vechi obicei care exprimă dorinţa
omului de a avea o recoltă bogată în noul an. Textul lui
este o descriere poetică a muncii de cultivare a pămîntului.
Hărnicia ţăranului dă rodnicie ogorului.
4. Identifică substantivul în vocativ din textul următor 1,5 p.
şi explică punctuaţia folosită. La ce semn de punctuaţie
ar mai fi putut recurge autorul?
„Bănică recunoscu glasul mamei şi se ridică din pat.
– Scoală-te, c-au venit George şi Radu să plecaţi cu uratul.
– Mamă, spuse băiatul, a fost aici o căprioară...”
Fănuş Neagu, În ajun de Anul Nou
5. Analizează substantivele din textul de la exerciţiul 4, 1,5 p.
indicînd genul, numărul, cazul şi dacă sînt articulate sau
nu. Precizează tipul prepoziţiilor.
6. Analizează substantivele din textul următor, indicînd 1 p.
şi funcţia lor sintactică.
„Cad fulgii mari încet zburînd, Rugată, mama repeta
Şi-n casă arde focul, Cu glasul rar şi dulce
Iar noi pe lîngă mama stînd Cum sta pe paie-n frig Hristos
De mult uitarăm jocul. În ieslea cea săracă,
De mult şi patul ne-aştepta, Şi boul cum sufla milos
Dar cine să se culce? Căldură ca să-i facă.”
George Coşbuc, Colindătorii
7. Scrie o minicompunere din 8-10 enunţuri cu titlul: 3 p.
„Vacanţa de Crăciun”. Utilizează substantive proprii. Înca-
drează într-un dreptunghi articolele hotărîte şi nehotărîte.

128
6

DIALOGUL

Oamenii comunică între ei. Adeseori, scriitorii


îşi lasă personajele să se exprime direct.
Uneori, transformă cuvintele acestora,
pentru a le integra în povestire.

• Dialogul ca mod de expunere


• Organizarea dialogului
• Pronumele personal
• Numeralul
Lectură

Dialogul
VIZITĂ...
de Ion Luca Caragiale Este bine să mai ştiţi
M-am dus la Sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Po- De mai bine de 60 de
ani (1952) a fost lansat
pescu, o veche prietină, ca s-o felicit pentru onomastica pe ecran filmul „Vizită”
unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaş foarte drăguţ de după opera caragialia-
vreo opt anişori. N-am voit să merg cu mîna goală şi i-am nă de regizorul român
dus băieţelului o minge foarte mare de cauciuc şi foarte Jean Georgescu.
elastică. Atenţiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele
şi mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de
roşiori1 în uniformă de mare ţinută. După formalităţile2 de
rigoare3 am început să convorbim despre vreme, despre sor-
ţii agriculturii — d. Popescu tatăl este mare agricultor —,
despre criză ş.cl.4 Am observat doamnei Popescu că în anul
acesta nu se prea vede la plimbare, la teatru, la petreceri...
Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăşte chiar
unei femei cu petrecerile, mai ales cînd are copii.
— Să-ţi spun drept, cît era Ionel mititel, mai mergea;
acu, de cînd s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de
el; trebuie să-i fac educaţia. Şi nu ştiţi dv. bărbaţii cît timp
îi ia unei femei educaţia unui copil, mai ales cînd mama
nu vrea să-l lase fără educaţie! Un cadou pentru Ionel
Pe cînd doamna Popescu-mi expune părerile ei sănă- de ziua lui onomastică
toase în privinţa educaţiei copiilor, auzim dintr-o odaie de (cadru din film)
alături o voce răguşită de femeie bătrînă:
— Uite, coniţă, Ionel nu s-astîmpără!
— Ionel! strigă madam Popescu; Ionel! vin’ la mama!
Apoi, cătră mine încet:
— Nu ştii ce ştrengar se face... şi deştept...
Dar vocea de dincolo adaogă:
— Coniţă! uite Ionel! vrea să-mi răstoarne maşina5!...
Astîmpără-te, că te arzi!
1
Roşior, s.m. — ostaş călăreţ, îmbrăcat în haină roşie.
2
Formalitate, s.f. — (în text) cerinţă impusă de regulile de politeţe.
3
De rigoare — care este cerut de o anumită împrejurare.
4
Ş.cl. — prescurtare pentru „şi celelalte”.
5
Maşină, s.f. — spirtieră (instrument pentru pregătirea cafelei).

130
Lectură

— Ionel! strigă iar madam Popescu; Iar eu, profitînd de un moment cînd
Ionel! vin’ la mama! trîmbiţa şi toba tac, adaog:
— Sări, coniţă! varsă spirtul! s-aprinde! — Şi pe urmă, d-ta eşti roşior, în
— Ionel! strigă iar mama, şi se scoală cavalerie.
repede să meargă după el. Dar pe cînd — Maior! strigă mîndrul militar.
vrea să iasă pe uşe, apare micul maior — Tocmai! zic eu. La cavalerie nu e
de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte tobă; şi maiorul nu cîntă cu trîmbiţa;
trecerea, luînd o poză foarte marţială1. cu trîmbiţa cîntă numai gradele infe-
Mama ia pe maiorul în braţe şi-l sărută... rioare; maiorul comandă şi merge-n
— Nu ţi-am spus să nu te mai apro- fruntea soldaţilor cu sabia scoasă.
pii de maşină cînd face cafea, că dacă Explicaţia mea prinde bine. Maiorul
te-aprinzi, moare mama? Vrei să moară
mama?
descalică, scoate de după gît toba, pe
care o trînteşte cît colo; asemenea şi
trîmbiţa. Apoi începe să comande:
6
— Dar — întrerup eu — pentru cine
aţi poruncit cafea, madam Popescu? — Înainte! marş!
— Pentru dumneata. Şi cu sabia scoasă, începe să atace
— Da de ce vă mai supăraţi? straşnic tot ce-ntîlneşte-n cale. În mo-
— Da ce supărare! mentul acesta, jupîneasa3 cea răguşită
Madam Popescu mai sărută o dată intră cu tava aducînd dulceaţă şi cafele.
dulce pe maioraşul, îl scuipă, să nu-l Cum o vede, maiorul se opreşte o clipă,
deoache, şi-l lasă jos. El a pus sabia ca şi cum ar vrea să se reculeagă4 fiind
în teacă, salută milităreşte şi merge surprins de inamic. Clipa însă de recu-
într-un colţ al salonului unde, pe două legere trece ca o clipă, şi maiorul, dînd
mese, pe canapea, pe foteluri şi pe jos, un răcnet suprem de asalt, se repede
stau grămădite fel de fel de jucării. asupra inamicului. Inamicul dă un ţipăt
Dintre toate, maiorul alege o trîmbiţă de desperare.
şi o tobă. Atîrnă toba de gît, suie pe un — Ţine-l, coniţă, că mă dă jos cu tava!
superb cal vînăt rotat2, pune trîmbiţa Madam Popescu se repede să taie
la gură şi, legănîndu-se călare, începe drumul maiorului, care, în furia atacu-
să bată toba cu o mînă şi să sufle-n lui, nu mai vede nimic înaintea lui. Ju-
trîmbiţă. Madam Popescu îmi spune pîneasa este salvată; dar madam Popes-
ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuşi cu, deoarece a avut imprudenţa să iasă
că nu cred să mai ţie mult gerul aşa de din neutralitate5 şi să intervie în război,
aspru; ea n-aude nimica. primeşte în obraz, dedesubtul ochiului
— Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dinco- drept, o puternică lovitură de spadă.
lo, mamă; spargi urechile dumnealui! 3
Jupîneasă, s.f. — (învechit) menajeră, femeie
Nu e frumos, cînd sînt musafiri! de serviciu într-o casă particulară.
4
A se reculege, vb. — (în text) a-şi veni în fire,
1
Marţial, adj. — cu aer războinic. după o spaimă, după o emoţie.
2
Rotat, adj. — (despre cai) cu pete de altă 5
Neutralitate, s.f. — (în text) neamestecul
culoare decît restul părului. unei persoane într-un conflict.

131
Lectură

— Vezi? vezi, dacă faci nebunii?


era să-mi scoţi ochiul... Ţi-ar fi plă-
cut să mă omori? Sărută-mă, să-mi
treacă şi să te iert!
Maiorul sare de gîtul mamei şi o
sărută... Mamei îi trece; iar eu, după
ce am luat dulceaţa, mă pregătesc să
sorb din cafea...
— Nu vă supără fumul de tutun?
întreb eu pe madam Popescu. Pozna urîtă a micului maior
— Vai de mine! la noi se fumează... Bărbatu-meu fumează... şi... dumnealui...
mi se pare că-i cam place.
Şi zicînd „dumnealui”, mama mi-arată rîzînd pe domnul maior.
— A! zic eu, şi dumnealui?
— Da, da, dumnealui! să-l vezi ce caraghios e cu ţigara-n gură, să te prăpădeşti
de rîs... ca un om mare...
— A! asta nu e bine, domnule maior — zic eu —; tutunul este o otravă...
— Da tu de ce tragi? mă-ntrerupe maiorul lucrînd cu lingura în cheseaua1
de dulceaţă...
— Ajunge, Ionel! destulă dulceaţă, mamă, iar te-apucă stomacul...
Maiorul ascultă, după ce mai ia încă vreo trei-patru linguriţe; apoi iese cu
cheseaua în vestibul2.
— Unde te duci? întreabă mama.
— Viu acu! răspunde Ionel.
După un moment, se-ntoarce cu cheseaua goală; o pune pe masă, se apropie
de mine, îmi ia de pe mescioară tabachera cu ţigarete regale, scoate una, o pune
în gură şi mă salută milităreşte, ca orice soldat care cere unui ţivil să-i împrumute
foc. Eu nu ştiu ce trebuie să fac. Mama, rîzînd, îmi face cu ochiul şi mă-ndeamnă
să servesc pe domnul maior. Întind ţigareta mea, militarul o aprinde pe a lui şi,
fumînd, ca orice militar, se plimbă foarte grav de colo pînă colo. Eu nu-l pot admira
îndestul, pe cînd mama îl scuipă, să nu-l deoache, şi îmi zice:
— Scuipă-l, să nu mi-l deochi!
Maiorul şi-a fumat ţigareta pînă la carton. Apoi se repede la mingea pe care
i-am adus-o eu şi-ncepe s-o trîntească. Mingea sare pînă la policandrul3 din
tavanul salonului, unde turbură grozav liniştea ciucurilor de cristal.
1
Chesea (forma literară, chisea), s.f. — vas mic din sticlă, din cristal sau din porţelan în care se
serveşte dulceaţa.
2
Vestibul, s.n. — prima încăpere a unei locuinţe, în care se intră venind de afară.
3
Policandru, s.n. — candelabru cu mai multe braţe.

132
Lectură

— Ionel! astîmpără-te, mamă! Ai să spargi ceva... Vrei


să mă superi? vrei să moară mama?
Dar maiorul s-a-ndîrjit asupra ghiulelei săltătoare, care
i-a scăpat din mînă: o trînteşte cu mult necaz de parchet.
Eu aduc spre gură ceaşca, dar, vorba francezului, entre la
coupe et les lèvres...1 mingea îmi zboară din mînă ceaşca,
opărindu-mă cu cafeaua, care se varsă pe pantalonii mei de
vizită, culoarea oului de raţă.
— Ai văzut ce-ai făcut?... Nu ţi-am spus să te-astîmperi...
Vezi? ai supărat pe domnul!... al’ dată n-o să-ţi mai aducă
nici o jucărie!
Apoi, întorcîndu-se către mine, cu multă bunătate:
— Nu e nimic! iese... Cafeaua nu pătează! iese cu niţică
6
apă caldă.
DICŢIONAR LITERAR
Dar n-apucă să termine, şi deodată o văd schimbîndu-se
 Schiţa este o naraţiu-
la faţă ca de o adîncă groază. Apoi dă un ţipăt şi, ridicîndu- ne de mici dimensiuni,
se de pe scaun: în care se relatează
— Ionel! mamă! ce ai? o singură întîmplare
semnificativă din viaţa
Mă-ntorc şi văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pier- unor personaje.
duţi şi cu drăgălaşa lui figură strîmbată. Mama se repede  Parodia este o cre-
spre el, dar pînă să facă un pas, maiorul cade lat. aţie literară în care se
— Vai de mine! ţipă mama. E rău copilului!.. Ajutor! preiau tema, motivele
moare copilul! sau mijloacele artistice
ale altei opere literare
Ridic pe maiorul, îi deschei repede mondirul2 la gît şi ori ale unui autor în
la piept. scopul de a obţine un
— Nu-i nimica! zic eu. Apă rece! efect satiric sau comic.
Îl stropesc bine, pe cînd mama pierdută îşi smulge părul.  Ironia se reali­zează
prin con­tras­tul dintre
— Vezi, domnule maior? îl întreb eu după ce-şi mai vine ceea ce se spu­ne apa-
în fire; vezi? Nu ţi-am spus eu că tutunul nu e lucru bun? rent într-un enunţ şi
Al’ dată să nu mai fumezi! inten­ţia care se as­cunde
Am lăsat pe madam Popescu liniştită cu scumpul ei dincolo de cuvin­te, din-
tre ceea ce declară şi
maior afară din orice stare alarmantă şi am ieşit. Mi-am ceea ce gîn­deşte în re-
pus şoşonii şi paltonul şi am plecat. Cînd am ajuns acasă, alitate un per­sonaj sau
am înţeles de ce maiorul ieşise un moment cu cheseaua în nara­torul.
vestibul — ca să-mi toarne dulceaţă în şoşoni.
1
Entre la coupe et les lèvres (fr.) — în traducere, „între pahar şi gură”;
(în text) corespunde zicalei „socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea
din tîrg”.
2
Mondir (forma literară, mundir), s.n. — haina de la uniforma militară.

133
Lectură

ION LUCA CARAGIALE (1852–1912)


Cel mai mare dramaturg şi scriitor satiric al literaturii române.
Autor de comedii, dramă, nuvele, schiţe, parodii, poezii.
Caragiale satirizează incultura, corupţia, prostia omenească. Critica
sa, umoristică fără egal, se potriveşte şi vremurilor de azi. Marele scriitor
îşi selectează eroii din familie şi şcoală, din presă, din lumea mondenă
sau din viaţa politică.
În schiţele caragialiene (D-l Goe, Bùbico, Bacalaureat, Căldură mare
etc.) întîmplările şi personajele sînt creionate cu mult umor şi ironie.

................................ Observarea textului


Vocabular
Ce observăm?
Folosiţi-vă cunoştinţele!  În text apar:
1. Indicaţi forma literară a următoarelor cuvinte din textul • cuvinte recent intrate
schiţei Vizită... de Ion Luca Caragiale: în limba vremii;
• prietină • atenţiune • cătră • uşe • fotel • descalică • pronunţii regi­o­nale;
• ţivil • (eu) văz • (eu) viu acu • să intervie • cuvinte care nu se mai
folosesc astăzi.
2. Explicaţi cum s-au format cuvintele:
• copilaş • drăguţ • anişori • băieţel • Ionel • maioraş
• drăgălaş
„Individualizarea per-
3. Lucraţi în grup. Comentați rolul utilizării cuvintelor în sonajelor cu ajutorul
textul schiței Vizită din exercițiul 2. Ce impresie produc acestea comicului de limbaj are
asupra cititorului? în Caragiale pe cel mai
4. Selectaţi din text cuvintele care aparţin cîmpului lexical din înzestrat autor român
care face parte substantivul maior. şi unul din cei mai de
seamă reprezentanţi
5. Indicaţi sinonime pentru următoarele cuvinte din text: ai genului în literatura
• a convorbi • a expune • inamic • imprudenţă • alarmant europeană.”
Liviu Călin
6. Evidenţiaţi sensurile pe care le au în text cuvintele subliniate:
• Am observat doamnei Popescu.
• Da de ce vă mai supăraţi?
• Lucrînd cu lingura în cheseaua cu dulceaţă.

Ortografie şi punctuaţie Ce observăm?


 Vorbirea personaje-
Observaţi! lor reproduce vorbirea
7. De ce este folosit apostroful în exemplele: obişnuită din epoca
Vin’ la mama; al ’ dată? respec­tivă.

134
Lectură

Exprimaţi-vă părerea!
8. Explicaţi ce sugerează folosirea ghilimelelor în exemplul:
Şi zicînd „dumnealui”, mama mi-arată rîzînd pe domnul
maior.

................................. Explorarea textului


Timpul şi spaţiul întîmplării
Ce observăm?
Folosiţi-vă cunoştinţele!
9. Identificaţi cuvintele care arată momentul şi locul de desfăşu-
 Prezenţa unor detalii
semni­fica­tive referitoa-
re la timp şi spaţiu
6
rare a întîmplării povestite în schiţa Vizită... de Ion Luca Caragiale.
10. Ce detalii ale mobilierului şi ale altor obiecte sînt surprinse în
descrierea salonului doamnei Popescu?

Acţiunea
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
 Înlănţuirea momen-
11. Delimitaţi în text primele două momente ale vizitei: telor acţiunii
• discuţia dintre doamna Popescu şi musafir;
• conflictul dintre Ionel şi jupîneasă.
12. Care cuvînt marchează temporal începutul primului moment?
13. Identificaţi următoarele momente ale schiţei. Formulaţi scurte
enunţuri care să le corespundă. Notaţi-le pe caiet.
14. Selectaţi cuvintele care indică înlănţuirea cronologică
a epi­soadelor.

Personajele
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
15. Identificaţi personajele:  Într-o naraţiune, per-
sonajele sînt caracte-
• în ordinea apariţiei; • în ordinea importanţei. rizate fiind conturate
16. Indicaţi pasajul în care naratorul schiţează portretul lui Io- portretul fizic şi cel mo­
nel. Scrieţi pe caiete informaţiile referitoare la vîrsta şi la aspectul ral.
său fizic.

135
Lectură

17. Găsiţi pasajele care pun în evidenţă:


• felul în care se comportă Ionel;
• felul în care vorbeşte acesta.
18. Ce ironizează autorul în schiţă?

Exprimaţi-vă părerea! Ce observăm?


 Felul în care auto­rul
19. Citiţi fragmentul: înfă­ţişează personajele
– Da tu de ce tragi? mă-ntrerupe maiorul, lucrînd cu
lingura în cheseaua de dulceaţă...
20. Ce atitudine a lui Ionel exprimă cuvintele subliniate în
pasajul de mai sus?
21. Pornind de la aspectele constatate, prezentaţi-l pe Ionel
în cinci rînduri.

Ce descoperim?
Folosiţi-vă cunoştinţele!
 Naratorul întîm­plării
22. La ce persoană a verbului sînt narate întîmplările? nu trebuie identifi-
23. Care este poziţia naratorului faţă de întîmplările relatate: cat cu autorul schiţei,
I.L. Caragiale.
de participant sau de simplu martor?
24. De ce naratorul nu trebuie confundat cu autorul, chiar
dacă povesteşte la persoana I?

Ce este dialogul
Ce ne amintim?
Folosiţi-vă cunoştinţele!  Dialogul este convor-
birea din­tre două sau
25. Prin ce semn de punctuaţie se marchează faptul că mai multe persoane.
o persoa­nă sau un personaj intervine într-o discuţie?

DIALOGUL este alcătuit dintr-o înlănţuire de replici.



R EPLICA reprezintă intervenţia unei persoane în dialog.

Dialogul ca mod de expunere


Ce descoperim?
Observaţi!  Verbele care în­soţesc
26. Citiţi pasajul de mai jos: replicile personajelor
[...] auzim dintr-o odaie de alături o voce răguşită de  Înlănţuirea replicilor
femeie bătrînă:

136
Lectură

— Uite, coniţă, Ionel nu s-astîmpără!


— Ionel! strigă madam Popescu [...]
Apoi, cătră mine încet:
— Nu ştii ce ştrengar se face... şi deştept...
Dar vocea de dincolo adaogă:
— Coniţă! uite Ionel! vrea să-mi răstoarne maşina!... Ce observăm?
27. Urmăriţi cuvintele evidenţiate în pasaj (ex. 26). Comparaţi  Semnalarea re­plicilor
modul în care este anunţată intervenţia persoanelor în discuţie. se face prin:
Cele mai frecvente verbe care exprimă replici • gesturi, mi­mică;
sînt „verbele zicerii”: • verbe care ex­primă
acţiu­nea de „a spune”,
a afirma a constata a relata „a întreba”, „a răspun-
a anunţa a exclama a ruga
6
de” etc.
a arăta a îndemna a striga
a comenta a mărturisi a zice
28. Numiţi verbele care însoţesc replicile personajelor în Ce descoperim?
urmă­toarele exemple:  Verbele care în­soţesc
a) — Unde te duci? întreabă mama. replicile personajelor
— Viu acu! răspunde Ionel. pot apărea:
b) — Dar — întrerup eu — pentru cine aţi poruncit cafea? [...] • înaintea replicii unui
Mi se strigă: personaj, fiind urmate
— Pentru dumneata. de două puncte;
• după replica unui per-
sonaj, fiind precedate
Observaţi! de virgulă, de semnul
excla­mării sau de sem-
29. Selectaţi din schiţa Vizită... schimburile de replici alcătuite nul între­bării;
după modelul de mai jos: • în interiorul replicii,
• întrebare — răspuns; fiind puse între virgule
• sfat sau recomandare — respingerea recomandării. sau între linii de pauză.

Exprimaţi-vă părerea!
30. Indicaţi ce marchează semnul exclamării în următoarele
exemple:
a) — Sări, coniţă! varsă spirtul! s-aprinde!
b) — Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi
urechile dumnealui! Nu e frumos cînd sînt musafiri!
31. Observaţi ce marchează semnul întrebării în următoarele
exemple:
a) Şi zicînd „dumnealui”, mama mi-arată rîzînd pe
domnul maior.
— A! zic eu, şi dumnealui?
b) — Ai văzut ce-ai făcut?... Nu ţi-am spus să te-astîmperi...

137
Lectură

32. Indicaţi ce marchează punctele de suspensie în exemplele: Ce descoperim?


a) — Nu ştii ce ştrengar se face... şi deştept...  Semnele de punctu-
aţie mar­chea­z ă grafic
b) — Coniţă! uite Ionel! vrea să-mi răstoarne maşina!... diver­se­le valori expre­
Astîmpără-te, că te arzi! sive ale replicilor.

Într-o operă lite­rară, dialogul ofe­ră personajelor posi-



bilitatea de a se prezenta sin­gure, prin ceea ce spun şi
prin felul de a se ex­prima.
Într-un dialog scris, semnele de punctuaţie marchează:
... ezitări, întreru­peri sau pauze în vorbire;
! emoţie, furie, uimire, surpriză etc.;
? o întrebare sau o atitudine de îndoială, nedu­merire etc.

..............................Interpretarea textului
Observaţi!
33. Care sînt cuvintele mamei, repetate aproape de fiecare
dată după năzbîtiile lui Ionel?

Exprimaţi-vă părerea!
34. Ce nepotrivire observaţi între părerile sănătoase ale mamei „Eu nu scriu decît des-
pre viaţa noastră şi
în privinţa educaţiei copiilor şi comportamentul unicului său fiu?
pentru viaţa noastră,
35. Ce diferenţă există între ceea ce vrea să pară Ionel şi felul căci alta nu cunosc şi
în care se comportă? Pe cine imită el prin îmbrăcăminte şi prin nici mă interesează.”
comportament? I.L. Caragiale
36. Care este atitudinea naratorului faţă de Ionel: îi este sim- „Pe frontispiciul operei
patic, antipatic sau indiferent? caragialiene poate fi în-
37. Arătaţi ce indică în text cuvintele subliniate în enunţurile: scris un singur cuvînt –
a) Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maioraşul. IRONIE!!!”
Tudor Palladi
b) Mă-ntorc şi văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii
pierduţi şi cu drăgălaşa lui figură strîmbată.
38. Ce marchează punctele de suspensie din titlul schiţei?
Despre ce fel de vizită este vorba în această operă?
39. Comentaţi în scris (5-7 rînduri) semnificaţia punctelor de
suspensie din titlul schiţei.

138
Comunicare

Formule specifice
dialogului
Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?
 Dialogul oral se des-
1. Arătaţi în ce situaţii se pot folosi următoarele formule de făşoară în diverse situ-
salut şi de iniţiere a conversaţiei: aţii cotidiene.
• – Bună ziua! Puteţi să-mi spuneţi cît e ceasul?
• – Alo! Bună dimineaţa. Aş vrea să comand o pizza.
• – Salut! Ai auzit că Dan...?
• – Bună ziua! Îl caut pe domnul Popescu.
6
• – Bună ziua, copii! Cum vi se pare vremea azi?
Putem face lecţia de biologie în parc?
• – Bună! Ce mai faci?
2. Comentaţi semnele de punctuaţie.
Ce ne amintim?
Într-un dialog, vorbitorii trebuie să-şi adapteze limba-
  Alături de cu­vin­te, în
jul la partener şi la scopul sau împrejurările situaţiei de dialogul oral se folo-
comunicare. sesc ges­turi, o anumită
mimică şi into­naţie.

Folosiţi-vă cunoştinţele!
3. Găsiţi formule de iniţiere a dialogului, potrivite următoa-
relor situaţii:
• v-a căzut mingea în curtea vecinului;
• o căutaţi pe mama la serviciu, prin telefon.
4. Construiţi un dialog pentru una din situaţiile propuse la
exerciţiul 5, utilizînd formule de iniţiere identificate (la acelaşi
exerciţiu).

Ce observăm?
Învăţaţi jucîndu-vă!  Într-un dialog există:
5. Închipuiţi-vă că dialogaţi cu un coleg. Ţineţi seama de cîteva • participanţi ac­tivi, care
sugestii: iau par­te efectiv la dis­
cuţie;
• în dialog puteţi aborda o temă privind activitatea
• participanţi pa­sivi,
voastră la şcoală sau în timpul liber; care asistă doar la dis-
• unul dintre voi povesteşte ceva, iar celălalt joacă cuţia celorlalţi.
rolul unui bun partener de discuţie.

139
Comunicare

 Dacă nu aţi înţeles


 Respectaţi următoarele reguli: ceva, puteţi folosi ex-
• ascultaţi-l şi priviţi-l atent pe partener; primări ca:
• nu-l întrerupeţi şi nu vorbiţi în acelaşi timp cu el; • Nu am auzit. Repetă,
• prin replicile voastre, faceţi ca dialogul să avanseze. te rog!
• Poţi să repeţi ce-ai
Interesul pentru ceea ce spune partenerul de dialog poa- spus?
te fi exprimat prin ridicarea sprîncenelor, aprobarea prin
mişcările capului şi prin mimică binevoitoare.

Folosiţi-vă imaginaţia!  Nu uitaţi gesturile:


6. Lucraţi în grup. Continuaţi dialogul, în condiţiile în care • aprobarea din cap;
• ridicarea mîinilor;
intervin şi alţi colegi. Nu toţi sînt de acord cu afirmaţiile celui
• mişcările corpului.
care vorbeşte.
Nu uitaţi nici mimica!

Cînd vă exprimaţi dezacordul, puteţi folosi formulări ca:


• Eu nu cred că... • Dimpotrivă, eu cred că...  Ajutaţi-vă partenerul
• Poate n-am înţeles eu bine! • Mi se pare totuşi că... să-şi continue replica,
• Cum adică? Stai un pic! • Ce vrei să spui? Nu-i aşa! folosind formulări ca:
• Da, da…!
Dacă o replică este exagerat de lungă, partenerul de dialog • A! Interesant!
poate fi întrerupt prin formule ca: • Chiar?!
• Ia te uită!
• Fii mai scurt! • Hai că mă grăbesc!
• Spune odată! • Spune mai repede!

 Puteţi folosi formu-­


Învăţaţi jucîndu-vă! ­lă­ri ca:
7. Lucraţi în pereche. Începeţi un dialog, de exemplu, despre • Mulţumesc! Bună ziua!
cum v-aţi pierdut căţelul. La un moment dat, doriţi să schimbaţi • La revedere! Pe mîine!
tema conversaţiei. Cum procedaţi? • Drum bun!

Alegeţi, spre exemplu, una dintre următoarele formulări:


• Ah! Mi-am adus aminte de... • Apropo! Ştii că...?
• Mi-a venit o idee! • Da’ tu ştii că...?

Folosiţi-vă cunoştinţele!
8. Găsiţi formule potrivite de încheiere pentru situaţiile:
• vă despărţiţi de un verişor, după ce acesta v-a vizitat;
• vă luaţi rămas-bun de la colegii cu care aţi călătorit
împreună;
• aţi cerut colegului o informaţie.

140
Comunicare

Organizarea dialogului
Atelier: Informaţii despre persoane
sau despre obiecte
Cum cerem o informaţie
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
1. Lucraţi în grup. Imaginaţi-vă că vă aflaţi într-un magazin.  I nformaţia trebuie
Exprimaţi diverse solicitări. Puteţi recurge la formule ca:
• Fiţi amabil, arătaţi-mi...
cerută:
• clar;
• precis;
6
• Spuneţi-mi, vă rog...
• politicos.
• Puteţi să-mi arătaţi...
• Vă rog, unde aş putea găsi...
• Daţi-mi, vă rog, o informaţie...
• Vă rog să mă ajutaţi...
• Vă rog, am nevoie de...
• M-ar interesa...
• Aş vrea să ştiu...
• Nu vă supăraţi, unde se află?...
2. Reformulaţi cererea în funcţie de persoana căreia i-o
adresaţi:
• unui prieten;
• unui coleg;
• unui membru al familiei;
• unui adult necunoscut.

Folosiţi-vă imaginaţia!
3. Imaginaţi scurte convorbiri telefonice în care solicitaţi:
• o informaţie referitoare la adresa unei instituţii;
• o informaţie de la o agenţie de voiaj;
• o informaţie privind un număr de telefon.
4. Alcătuiţi mai multe enunţuri prin care solicitaţi ceva. Notaţi
apoi cele mai potrivite formule.
5. Scrieţi colegului/colegei de bancă un bileţel prin care să
îl/o rugaţi ceva.

141
Comunicare

Cum oferim o informaţie


Folosiţi-vă imaginaţia!
6. Continuaţi dialogul început mai jos:
– Ştiţi, m-am rătăcit şi nu găsesc...
– ...................................................
– Mulţumesc.
7. Lucraţi în grup. O persoană să solicite, iar cealaltă să ofere Ce descoperim?
informaţii referitoare la:  Orice informaţie tre-
• un film; buie formu­lată:
• un loc unde îţi poţi petrece sfîrşitul de săptămînă; • corect;
• un animal domestic; • clar;
• un traseu prin oraş; • precis;
• un spectacol; • politicos;
• o colecţie de timbre sau de abţibilduri; • cu bunăvoinţă.
• o formaţie sau un cîntăreţ preferat;
• un meci de fotbal.
8. Oferiţi informaţii despre:
• cea mai bună carte pe care o aveţi acasă;
• cel mai apropiat dintre prietenii voştri;
• cele mai ecologice fructe din Moldova;
• covoarele moldoveneşti;
• iile naţionale.

Cum convingem
Folosiţi-vă imaginaţia!
9. Completaţi dialogul de mai jos, rescriindu-l pe caiete, ast-
fel încît vînzătorul să-l convingă pe cumpărător în legătură cu
achiziţionarea unui obiect:
Cumpărătorul: – Bună ziua! Vreau să cumpăr acest...
Vînzătorul: ...

Pentru a convinge pe cineva cu privire la calităţile şi utili­ta­


tea unor obiecte:
• arătaţi întîi calităţile vizibile;
• atrageţi atenţia asupra unor calităţi mai puţin evidente;
• insistaţi asupra utilităţii lor imediate şi de viitor;
• arătaţi cît de utile v-au fost vouă aceste obiecte.

142
Comunicare

De la textul dialogat
la textul narativ
Vorbirea directă şi vorbirea indirectă
Ce descoperim?
Observaţi!  Cuvintele perso­na­
1. Citiţi cu atenţie următoarele texte: jelor pot fi re­date prin
vorbire directă sau prin
Dar vocea de dincolo adao- Dar vocea de dincolo îi vorbire indirectă.
gă:
– Coniţă! uite Ionel! vrea
să-mi răstoarne maşina!...
strigă coniţei că Ionel vrea să-i
răstoarne maşina. Servitoarea
îi spune lui Ionel să se astîm-
6
Astîmpără-te, că te arzi! pere, pentru că se va arde.
– Ionel! strigă iar madam Madam Popescu îl cheamă
Popescu; Ionel! vin’ la pe Ionel să vină la ea.
mama! Slujnica o roagă pe coniţă
– Sări, coniţă! varsă spirtul! să îi sară în ajutor, fiindcă Io-
s-aprinde! nel varsă spirtul şi se aprinde.
– Ionel! strigă iar mama, şi Mama îl strigă iar pe Ionel
se scoală repede să meargă şi se scoală repede să meargă
după el. după el.

VORBIREA DIRECTĂ se realizează prin reproducerea



întocmai a cuvintelor atribuite unei persoane/unui per-
sonaj.
VORBIREA INDIRECTĂ se realizează prin relatarea,

într-o naraţiune, a spuselor unei persoane/unui personaj.

Trecerea vorbirii directe


în vorbire indirectă
Folosiţi-vă cunoştinţele!
2. Comparaţi cele două texte de mai sus şi arătaţi ce
semne de punctuaţie au dispărut prin transformarea vor-
birii directe în vorbire indirectă.
3. Care este persoana verbelor şi a pronumelor din cel
de-al doilea text?

143
Comunicare

4. Subliniaţi cuvintele care au rolul de a introduce re-


plicile transpuse din vorbirea directă în vorbire indirectă.
5. Ce mod al verbului corespunde în vorbirea indirectă
modului imperativ folosit în vorbirea directă?
6. Care este cazul utilizat în vorbirea indirectă, cores-
Exemplu:
punzător vocativului din vorbirea directă?
Mama a repetat rugă-
mintea: „Nu uita să te
 Trecerea vorbirii directe în vorbire indirectă se reali- întorci la timp”.
zează prin: Mama mi-a repetat ru-
• semnalarea replicilor prin verbe care exprimă acţiunea gămintea ca să nu uit
de „a spune”; să mă întorc la timp.
• plasarea, după aceste verbe, a unor cuvinte precum:
că, să, ca să, dacă, unde, cînd, care etc.;
• transformarea persoanei I şi a II-a ale verbelor şi ale
pronumelor în persoana a III-a;
• reproducerea cît mai exactă a cuvintelor vorbitorului;
• transformarea modului imperativ în conjunctiv;
• transformarea cazului vocativ în acuzativ sau dativ;
• eliminarea exclamaţiilor, a liniei de dialog.

Exersaţi!
7. Treceţi următorul fragment dialogat în vorbire indirectă:
– Frumuşel căţel aveţi, zic eu cocoanii, după cîteva mo­
mente de tăcere; da rău!
– Aş! nu e rău, zice cocoana, pînă se-nvaţă cu omul; dar
nu ştiţi ce cuminte şi fidel este, şi deştept! Ei bine! e ca un
om, frate! doar că nu vorbeşte...
Apoi către paner, cu multă dragoste:
– Unde-i Bùbico?... Nu e Bùbico!...
Din paner se aude un miorlăit sentimental.
– Să-i dea mama băieţelului zăhărel?... Bùbico! Bùbi!! [...]
– Madam! pentru Dumnezeu, ţineţi-l să nu se dea la
mine! eu sînt nevricos, şi nu ştiu ce-aş fi în stare... de frică...
Dar cocoana, luînd în braţe pe favorit şi mîngîindu-l
cu toată duioşia:
– Vai de mine! cum crezi d-ta?... Noi sîntem băieţi cu-
minţi şi binecrescuţi...
Apoi cocoana scoate din săculeţul de mînă o bucăţică
de zahăr:
– Cui îi place zăhărelul?... I.L. Caragiale, Bùbico

144
Elemente de limba română

Pronumele personal
Eu sînt mult mai bine Adică el e mai
cres­cut decît Ionel. mic, că-n rest...
Tu ce zici?

Ce este pronumele personal


Observaţi!
1. Care este pronumele personal folosit de Alexandru în dis-
cuţia cu Roboţel? Poate fi înlocuit printr-un alt cuvînt? 6
PRONUMELE es­te partea de vor­bire care ţine locul unui

sub­stantiv într-o comuni­care.
PRONUMELE PER ­SONAL indică dife­r itele per­soane

care parti­cipă la actul co­mu­ni­cării.

Persoana, numărul şi genul


pronumelui personal
Ce ne amintim?
Folosiţi-vă cunoştinţele!  Pronumele per­sonal
are trei per­soane:
2. Indicaţi pronumele personale folosite de Alexandru şi Ro- • persoana I;
boţel în discuţia lor. Precizaţi persoana şi numărul pronumelor. • persoana a II-a;
3. Precizaţi pronumele personale de persoana a III-a. • persoana a III-a.
Pronumele per­s onal
PRONUMELE PERSONAL are gen numai la persoana
 are număr:
a III-a: masculin (el, ei) şi feminin (ea, ele). • singular;
• plural.

Cazul pronumelui personal Ce descoperim?


4. Arătaţi cazul substantivelor subliniate în textul de mai jos.  Pronumele per­sonal
Înlocuiţi-le cu pronumele personale potrivite. stă în ace­laşi caz cu
sub­s tantivul că­ruia îi
Roboţel e înfumurat. Cînd îi întîlneşte pe copii la joacă, se ţine locul.
laudă mereu. Băieţilor le spune că e mare sportiv. Talentul
robotului se reduce însă la urlatul pe teren:
– Alexandru, dă mai bine în minge!

145
Elemente de limba română

Formele şi funcţiile sintactice


ale pronumelui personal în cazul
nominativ
Folosiţi-vă cunoştinţele!
5. Indicaţi funcţia sintactică a pronumelor personale din
urmă­toarele enunţuri:
• Eu am spart ceaşca. • Noi rîdem.
• Tu vorbeşti mult. • Voi mergeţi la film.
• El a pus dulceaţă în şoşoni. • Ei discută.
• Ea împleteşte o flanelă. • Ele citesc.

 Formele de nominativ ale pronumelui personal sînt:


numărul singular plural
persoana
persoana I eu noi
persoana a II-a tu voi
persoana a III-a el, ea ei, ele

Pronumele personal în cazul nominativ este în propo-



ziţie subiect.

Exersaţi!
6. Înlocuiţi substantivele subliniate în textul următor cu pro-
numele personale potrivite.
Băieţii au organizat un concurs de aruncat bulgări. Dana
le-a spus să fie atenţi, dar Mihai a spart un geam.
7. Identificaţi pronumele personale din textul de mai jos. In-
dicaţi cazul şi funcţia sintactică a acestora.
El e un copil bine crescut. Noi apreciem comportamen-
tul său. Voi aţi văzut că el vorbeşte frumos cu toţi colegii.
Ele consideră că e cel mai amabil băiat din clasă.
8. Construiţi enunţuri în care pronumele eu, tu, el, ea să fie
subiecte.
9. Continuaţi textul de la exerciţiul 6, imaginîndu-vă două va-
riante de rezolvare a situaţiei dificile. Folosiţi pronume personale.

146
Elemente de limba română

– Aceasta e fotografia de la ziua mea, cînd ai mei m-au


lăsat să-i invit pe toţi prietenii.
– Pe noi ne-a prins în cadru?
– Sigur! Uite-vă pe voi şi pe mine. Iată-l pe el. Iat-o pe ea.
Pe tine nu ştiu de ce nu te văd. Pe ele le-am zărit în altă poză.

6
Formele şi funcţiile sintactice ale
pronumelui personal în cazul acuzativ
Folosiţi-vă cunoştinţele!
Scrieţi corect!
10. Cine dialoghează în textul de mai sus? Arătaţi pronumele  Roboţel ia aparatul
personale din dialog. de fotografiat pentru a
11. Precizaţi care dintre acestea pot primi în vorbire accent. face un cadru.
12. Ce funcţie sintactică au pronumele personale identificate?  După ce i-a fotogra-
fiat pe copii, o întreabă
13. Indicaţi funcţia sintactică a pronumelor personale din pe Maria dacă ea do-
enunţurile de mai jos. Precizaţi ce cuvinte le precedă. reşte să se fotografieze
• Am vorbit despre tine. • Mergeţi la el. aparte.
• Dansaţi ca ea. • Florile de la ei sînt frumoase.

 Formele de acuzativ ale pronumelui personal sînt:


numărul singular plural
forme forme forme forme
forme accentu- neaccen- accentu- neaccen-
Ce descoperim?
persoana ate tuate ate tuate
 La acuzativ pro­nu­me­
persoana I (pe) mine mă, m- (pe) noi ne le personal are:
persoana • forme accentuate;
(pe) tine te (pe) voi vă, v-
a II-a • forme neac­centuate.
persoana (pe) ei,  Formele accentuate
(pe) el, ea îl, l-, o îi, i, le
a III-a ele ale pronu­melui perso-
nal în acuzativ sînt pre­
cedate de pre­poziţii.
Pronumele personal în cazul acuzativ este în propoziţie

complement sau atribut pronominal.

147
Elemente de limba română

Formele şi funcţiile sintactice


ale pronumelui personal în cazul dativ
– Să vă arăt şi vouă ce daruri am primit.
– Nouă să ne spui care dintre cadouri ţi-a făcut ţie cea
mai mare bucurie.
– Mie îmi plac darurile neaşteptate şi mi-a produs
o surpriză pixul cu un calculator mic, primit de la Răzvan.
Scapi de calcule la lucrarea de matematică.
– Dana i-a dat lui ideea.
– Lor le vin mereu idei trăsnite.

Folosiţi-vă cunoştinţele!
14. Indicaţi pronumele personale din dialogul de mai sus,
precizînd forma lor. Ce funcţie sintactică au acestea?
Ce descoperim?
 Formele de dativ ale pronumelui personal sînt:
 La dativ pronu­mele
numărul singular plural per­sonal are:
forme forme forme forme forme • forme accentuate;
accentu- neaccen- accentu- neaccen- • forme neac­cen­tuate.
persoana ate tuate ate tuate
persoana I mie îmi, mi nouă ne, ni
persoana a II-a ţie îţi, ţi vouă vă, v-, vi
persoana a III-a lui, ei îi, i lor le, li

Pronumele personal în cazul dativ este în propoziţie com-



plement.

Exersaţi! Scrieţi corect!


15. Realizaţi o dictare comentată. Subliniaţi cu o linie pronumele Lui i-au spus o poveste.
personale în acuzativ şi cu două linii pronumele personale în dativ. Pe aceştia nu-i iau în
seamă.
„Eu nu-l pot admira îndestul, pe cînd mama îl scuipă, Pe aceştia îi iau acum.
să nu-l deoache, şi îmi zice:
– Scuipă-l, să nu mi-l deochi!”
Ion Luca Caragiale, Vizită...
16. Construiţi enunţuri cu următoarele ortograme: laţi/l-aţi,
var/v-ar, laş/l-aş, navă/na-vă.
17. Alcătuiţi două propoziţii în care cuvîntul o să fie pronume
personal şi articol nehotărît.

148
Elemente de limba română

De ziua lui, Alexandru a pus tartinele cu şuncă pe


marginea ferestrei. Atrasă de mirosul lor, pisica vecinilor
a constatat că sînt şi pe gustul ei, nu doar al copiilor.

Formele şi funcţiile sintactice ale


pronumelui personal în cazul genitiv
Folosiţi-vă cunoştinţele!
18. Indicaţi pronumele personale din textul de mai sus.


19. Ce funcţie sintactică au ele?

Formele de dativ ale pronumelui personal sînt:


Ce descoperim?
 C azul genitiv apa-
6
numărul singular plural re numai la persoana
a III-a.
genul
masculin feminin masculin feminin
persoana
persoana lui ei lor lor
a III-a
Pronumele personal în cazul genitiv este în propoziţie

atribut pronominal.

Formele pronumelui personal


în cazul vocativ
20. Indicaţi pronumele personale din enunţurile de mai jos.
– Hei, tu! Adă-mi mingea.
– Hei, voi! Liniştiţi-vă!
– O, voi! Cîntaţi un imn de slavă ţării. Ce descoperim?
21. Care dintre acestea au formă accentuată şi ce arată ele?  Cazul vocativ apare
numai la persoana a II-a.
22. Ce semn de punctuaţie apare după aceste pronume?  Pronumele per­sonal
în cazul vocativ are ace­
 Formele de vocativ ale pronumelui personal sînt: eaşi formă cu pronu-
numărul mele per­sonal în cazul
singular plural nominativ.
persoana
 Pronumele per­sonal
persoana a II-a tu! voi! în cazul vocativ se se­
pa­ră prin virgulă de
Pronumele personal în cazul vocativ nu are funcţie sin-
 restul propozi­ţiei.
tactică, nu este parte de propoziţie.

149
Elemente de limba română

Alte pronume personale

Ei sînt invitaţii mei


şi dînşii – părinţii lor.

Exprimaţi-vă părerea!
23. Înlocuiţi, în afirmaţia lui Alexandru, cuvîntul subliniat cu
o altă parte de vorbire.

 La persoana a III-a există şi alte pronume personale:


numărul singular plural
genul masculin feminin masculin feminin
cazul
N.–A. dînsul dînsa dînşii dînsele
D.–G. dînsului dînsei dînşilor dînselor
Ce descoperim?
Unii vorbitori îl simt ca avînd nuanţă de politeţe, situîn-
  În limba literară, pro­
du-l între el şi dumnealui (dar în limba literară nu poate fi numele dînsul înlocu-
ieşte doar nume de
sinonim cu acesta din urmă). În unele regiuni pronumele per­soană.
dînsul se foloseşte şi pentru lucruri.

Exersaţi!
24. Analizaţi pronumele personale din textul de mai jos, după
modelul dat. Comentaţi ortograma le-a.
Cadourile lor sînt frumoase. Mama lui le-a dus în ca-
mera ei, ca să nu fie împrăştiate prin sufragerie.
„lor” - pronume personal, persoana a III-a, numărul
plural, genul masculin, cazul genitiv, funcţie sintactică de
atribut pronominal.
25. Subliniaţi pronumele personale în cazul vocativ din
următorul dialog:
– Ehei, voi! Veniţi la joacă!
– Ehei, tu! De ce nu vii încoace?
26. Identificaţi pronumele personal din enunţul următor şi
indicaţi funcţia lui sintactică:
„...n-am mai dat de dînsa nicăiri.”
Ion Creangă, Amintiri din copilărie
27. Alcătuiţi trei enunţuri în care cuvîntul lui să fie pronume
personal în cazul dativ, în cazul genitiv şi articol hotărît.

150
Elemente de limba română

Dumneavoastră Dumneata, bunicule,


doriţi încă o porţie? mai serveşti un ceai?

Ceaşca dumnealui
e pe măsuţă.
Alexandru, propune-i
şi dumneaei!
6
Pronumele personal de politeţe
Folosiţi-vă cunoştinţele!
28. Identificaţi pronumele personale de politeţe folosite în
replicile de mai sus.
29. Indicaţi persoana, numărul şi cazul acestora. Care dintre
pronumele identificate au forme specifice pentru gen?

 PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE sau DE REVE­


RENŢĂ arată respectul faţă de o persoană.
Formele pronumelui personal de politeţe sînt:
persoana Ce descoperim?
singular plural
a II-a  Pronumele per­sonal
N.–A.–V. dumneata (d-ta) dumneavoastră de politeţe are numai
persoana a II-a şi a III-a.
D.–G. dumitale (d-tale) (dv., dvs., d-voastră)
 Pronumele per­sonal
persoana singular plural de politeţe se diferen-
a III-a masculin feminin masculin feminin ţiază după gen doar
N.–A. dumnealui dumneaei dumnealor dumnealor la persoana a III-a, sin-
(d-lui) (d-ei) (d-lor) (d-lor) gular.
D.–G.
30. Alcătuiţi 3 enunţuri de mulţumire, folosind 3 pronume
personale de politeţe.
31. Redactaţi o scrisoare adresată unei persoane mai în vîrstă.
Utilizaţi în două situaţii pronume de politeţe.

151
Elemente de limba română

Exprimaţi-vă părerea!
32. Ce exprimă cuvîntul subliniat în replica bunicului?

 În limbajul familiar şi regional există şi alte variante ale


pronume­lui personal de politeţe: mata, ’neata, matale,
mătălică, tălică. Mata ai venit
Aceste pronume exprimă politeţea faţă de un inferior singur?
sau respectul dintre egali şi dintre cei apropiaţi. Ele re-
prezintă cel mai scăzut grad de respect.

Formule reverenţioase
de adresare şi de referire Ce descoperim?
 Există şi alte pro­nume
Excelenţei Sale, personale de politeţe.
domnului prim-ministru
al Republicii Moldova Măria Sa,
Piaţa Marii Adunări regele roboţilor!
Naţionale, nr.1, Chişinău

Procurorul general Soroca. Domnia Sa


al Republicii Mol- le-a cerut colabora-
dova a avut o întîl- torilor consecvenţă şi
nire cu lucrătorii de competenţă în activi-
poliţie din raionul tatea lor.

Exprimaţi-vă părerea!
33. Ce arată grupurile de cuvinte subliniate în adresa de pe
scrisoare, în replica din visul lui Roboţel şi în ştirea din ziar?
34. În ce împrejurări sînt folosite aceste formule?

 FORMULELE REVERENŢIOASE , precum Domnia Ta, Ce observăm?


Domnia Sa, Domnia Voastră, Măria Ta, Înălţimea Sa,  Aceste formule reve­
Excelenţa Sa, Luminăţia Voastră etc. se folosesc în lim- renţioase se scriu cu
ma­jusculă.
bajul solemn, oficial şi protocolar.
Formulele reverenţioase exprimă cel mai înalt grad de
respect.

152
Elemente de limba română

Folosiţi-vă cunoştinţele!
35. La ce persoană şi la ce număr este utilizat verbul cînd vă
exprimaţi un grad mai mare de respect?

Folosiţi:
 Ce descoperim?
 În pronumele de
persoana a II-a singular persoana a II-a plural politeţe dumneata,
limbaj solemn, oficial, dumnealui, dumneaei,
limbaj familiar protocolar dumnealor se conţine
substantivul domnia
• între prieteni • pe stradă care a suferit modifi-
• între colegi de şcoală • într-un mijloc de transport cări fonetice.
sau de serviciu
• în familie
• într-un loc public
• la locul de muncă 6
• cu un prieten • cu un necunoscut
• cu un coleg • cu o persoană mai în vîrstă
• cu cineva din familie • cu un cadru didactic
• cu cineva de vîrstă mai mică • cu un superior
• cu cineva de aceeaşi vîrstă în relaţiile de serviciu

Exersaţi!
36. Subliniaţi pronumele personale de politeţe şi formulele
reverenţioase din următoarele texte:
„Îmi dai voie, sînt învăţătorul Gheorghe Vasile, tatăl – Ţi-am adus nişte
dumnealui. Apostol, cum ne spuneţi dumneavoastră...” flori. Ia-le, sînt din
Mircea Eliade, Noaptea de Sînziene grădina mea!
„Codrule, Măria Ta,
Lasă-mă sub poala ta.”
Mihai Eminescu, Codrule, Măria Ta...
„Şi Înălţimei Voastre gînd bun şi mînă slobodă...”
Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
„Vai de mine, Iliuţă! strigă ea repede. Mi-a luat hultanul
găina cea mare, neagră. O ştii cît era de frumoasă! Şi matale
îţi era dragă!” Mihail Sadoveanu, Hultanul
37. Lucraţi în grup. Formulaţi întrebări ca şi cînd aţi fi:
• în autocar, în troleibuz sau în tren;
• la şcoală, cînd vorbiţi cu persoanele mature;
• pe stradă, cînd discutaţi cu o persoană necunoscută; – Mi-ar trebui şi
• în faţa blocului, cînd vorbiţi cu un copil mai mic decît voi; mie nişte yale.
• acasă, cu părinţii sau cu fraţii.

153
Elemente de limba română

Numeralul

Ce este numeralul
Ce observăm?
Folosiţi-vă cunoştinţele!
 Numeralele apar frec-
1. Arătaţi ce numere apar în ilustraţiile de mai sus şi precizaţi vent în comu­nicarea de
pentru ce sînt utilizate. fiecare zi.
2. Indicaţi pagina la care este această temă şi unitatea din
care face parte.

NUMERALUL este partea de vorbire care exprimă un



număr sau ordinea obiectelor prin numărare.

Numeralul cardinal Este bine să mai ştiţi


 Cardinal – 1. adj.
Folosiţi-vă cunoştinţele! principal, esenţial, fun-
damental; 2. s.m. titlu în
3. Indicaţi numeralele din numărătoarea de mai jos:
ierarhia Bisericii Catoli-
„O găină cu doi pui ce; 3. s.m. mică pasăre
Numără din doi în doi: cîntătoare, originară
Doi, patru, şase, opt, zece; din America de Nord.
O maimuţă cu cercei
Numără din trei în trei:
Trei, şase, nouă.”
Emilia Comişel, Folclorul copiilor
4. Ce exprimă numeralele identificate?

NUMERALUL CARDINAL exprimă un număr concret



de obiecte.

154
Elemente de limba română

Folosiţi-vă cunoştinţele!
5. Indicaţi numeralele din textul de mai jos şi arătaţi dacă pot
avea şi altă formă.
„Bătrînul o mîngîie şi zise băiatului:
– Bine, să prinzi şi pentru tine, să prinzi şi pentru ea.
– Ţie două şi mie două... nu e aşa, tată moşule?
– Fireşte, ţie două, lui două şi mie una.”
Barbu Delavrancea, Bunicul

Numeralele unu (un) şi doi îşi modifică forma în funcţie



de gen.
6
6. Cîte fructe sînt desenate în fiecare grup din dreapta paginii?
Alcătuiţi o minicompunere pornind de la aceste imagini şi folosiţi
numerale cardinale.

Numeralele cardinale simple


şi numeralele cardinale compuse
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
 Următoarele nu­me­
7. Găsiţi numeralele cardinale din textele următoare:
rale cardi­nale se scriu
„Acolo căutăm o săniuţă, dacă se poate cu ataş, şi-nhă- şi se pronunţă corect:
măm la ea doisprezece iepuraşi.” • paisprezece;
Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă? • şaisprezece;
„Trei papuci cu opt papuci • şaizeci.
Patruzeci şi cinci de nuci.”  Pentru exprimarea
da­tei se folo­sesc nume-
Nina Cassian, Eu şi tata
ralele cardinale, în afară
de prima zi a lunii.
 Numeralele cardinale sînt:  Pentru compu­sele lui
• simple – de la unu la zece, sută, mie, milion, miliard; unu se foloseşte mas­
• compuse – a) de la unsprezece la nouăsprezece, formate culinul (două­zeci şi unu
mai), iar pentru doi şi
din numeral + prepoziţia spre + zece; compusele lui – femi-
b) de la douăzeci la nouăzeci şi nouă, formate din nu- ninul (două­zeci şi două
meral + zeci + şi + numeral; mai).
c) de la o sută în sus, formate din numeral care exprimă
sute sau mii + numeral simplu sau compus.
Numeralele car­dinale com­puse care con­ţin pe unu (un)
şi doi îşi modi­f ică forma în funcţie de gen.

155
Elemente de limba română

Valorile morfologice şi funcţiile


sintactice ale numeralului cardinal
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
 Numeralul cardinal
8. Înlocuiţi numeralele cardinale din enunţurile următoare
poa­te înlocui un sub-
cu o altă parte de vorbire. Ce funcţie sintactică au numeralele stantiv într-o comuni­
cardinale? care.
Trei au plecat la săniuş. Pe doi îi cunosc.

 Numeralul cardinal poate avea valoare substantivală.


De exemplu: Zece este nota mare.
Ca şi pronumele, numeralul cardinal este în această
situaţie un substitut (un înlocuitor) al substantivului.

9. Arătaţi prin ce parte de vorbire a fost înlocuit numeralul


cardinal doi din următorul enunţ:
Doi
Frumoşii pisoi dorm.
Tărcaţii
10. Ce funcţie sintactică îndeplineşte numeralul cardinal în
enunţul din exerciţiul 9?
Vînd vilă cu
Numeralul cardinal poate avea valoare adjectivală.
 5 camere, două
De exemplu: Robo­ţel a cumpărat cinci caiete. etaje, scară
interioară,
2 băi,
curte mare.
Exersaţi! Tel.: 62.37.34
11. Scrieţi cu litere numerele: 29 • 36 • 216 • 345 • 1 953 • 15 955.
12. Analizaţi numeralele cardinale din anunţurile publicitare
din dreapta paginii, după modelul dat.
„cinci” — numeral cardinal simplu cu valoare adjecti-
vală, cazul acuzativ, funcţia sintactică de atribut. Firmă particulară
13. Subliniaţi în enunţurile de mai jos numeralele cardinale cu de construcţii
o linie şi articolele nehotărîte cu două linii. ANGAJEAZĂ
14 zidari
• Un băiat pofticios a cumpărat patru napolitane, 4 dulgheri
cinci acadele, două ciocolate şi un pateu. 2 tîmplari
• O fată şi doi băieţi se dau pe derdeluş cu o sanie veche. 1 şofer
1 casieră
• Nouă copii din clasa a V-a și alții nouă din clasa Tel.: 25.27.13
a VI-a au format cîte o echipă de fotbal.

156
Atelier de lectură
D-L GOE
de Ion Luca Caragiale
— fragment —
...Ca să nu mai rămîie repetent şi nului, se aud bubuituri în uşa com-
anul acesta, mam’mare, mamiţica şi partimentului, unde nu intră decît o
tanti Miţa au promis tînărului Goe să-l persoană.
ducă-n Bucureşti de 10 mai. — Goe, maică, acolo eşti?
...Tînărul Goe poartă un frumos — Da!
costum de marinar, pălărie de paie, cu — Aide! zice mam’mare, ieşi odată!
inscripţia pe pamblică le Formidable
6
ne-ai speriat!
şi sub pamblică biletul de călătorie, — Nu! nu pot...
înfipt de tanti Miţa, că „aşa ţin bărbaţii — E încuiat! zice mam’mare vrînd
biletul”. să deschidă pe dinafară.
...Pe cînd Goe îşi mănîncă ciucala- — Nu pot deschide! zbiară Goe
ta, cocoanele se dau în vorbă de una desperat.
de alta...Trenul aleargă acuma de spre — Vai de mine! Îi vine rău băiatului
Grivina către Periş. înăuntru!
— Ia mai vezi ce face băiatul afară, În sfîrşit, iacătă conductorul cu
mamiţ! zice mamiţa către mam’mare. biletul: primeşte paralele şi eliberează
Mam’mare se ridică bătrîneşte şi se pe captiv, pe care toate trei cocoanele îl
duce în coridor. sărută dulce, ca şi cum l-ar vedea după
— Goe! Puişorule! Goe! Goe! o îndelungată absenţă. Şi mam’mare
Goe nicăieri. se hotărăşte să stea în coridor pe un
— Vai de mine! ţipă cocoana, nu-i geamantan străin, să păzească pe Goe,
băiatul! Unde-i băiatul!... s-a prăpădit să nu se întîmple ceva puişorului. Pu-
băiatul! işorul vede o linie de metal în colţul
Şi toate cocoanele sar... coridorului, care are la capătul de sus
Dar deodată, cu tot zgomotul tre- o maşină cu mîner...
1. Citiţi fragmentul de mai sus. Realizaţi lectura comentată a episodului.
2. Identificaţi elementele comune cu schiţa Vizită... de acelaşi autor.
3. Faceţi portretul dlui Goe, insistînd asupra trăsăturilor de caracter ce reies din faptele
şi vorbele sale, din atitudinea altor personaje etc.
4. Lucraţi în pereche. Povestiţi colegului de bancă episodul care v-a amuzat cel mai mult.
5. Comentați afirmația:
Schiţa este compusă dintr-o succesiune de fapte şi întîmplări, care se produc în
timpul unei călătorii din provincie la Bucureşti, avîndu-l ca personaj principal pe
dl Goe, un copil răsfăţat şi obraznic, a cărui educaţie lasă mult de dorit.

157
Autoevaluare
PRONUMELE ŞI NUMERALUL
1. Analizează pronumele personale din textul următor: 1 p.
– Alo! Răzvan?
– Da.
– Dana la telefon. Mi-ai spus să te sun ca să mergem
să-i cumpărăm lui Alexandru un cadou pentru ziua lui.
– Voi aţi discutat ce-am putea cumpăra?
– Noi n-am hotărît nimic şi am dori să le cerem părerea
şi părinţilor noştri. Ei ne-au sfătuit deja să-i luăm mamei lui
un buchet de flori, iar pentru el să căutăm un cadou amuzant.
– Eu mai am de scris un exerciţiu la matematică şi peste
o jumătate de oră sînt în colţul străzii.
– Bine! Îl sun şi pe Victor. Salut!
– Salut!
2. Construieşte enunţuri cu următoarele ortograme: 1 p.
ai/a-i, iar/i-ar, la/l-a, nea/ne-a, nul/nu-l.
3. Alcătuieşte scurte dialoguri inspirate din desenele 2 p.
alăturate. Precizează persoana la care ai folosit pronumele
şi justifică alegerea.
4. Alege forma corectă. 1 p.
„De ce (m-aţi/ma-ţi/maţi) dus de lîngă voi?
De ce (m-aţi/ma-ţi/maţi) dus de-acasă?
Să fi rămas fecior (l-a/la) plug,
Să fi rămas (l-a/la) coasă.”
Octavian Goga, Bătrînii
5. Redactează un text-naraţiune pe tema: „La săniuş”, 2 p.
în care să utilizezi cel puţin 3 pronume personale.
6. Scrie cu litere următoarele numere de telefon: 1 p.
• 222 37 85 • 335 78 61 • 676 98 42
7. Analizează numeralele cardinale din textul următor, 1 p.
indicînd şi funcţia lor sintactică.
Astăzi sînt programate şase partide, urmînd ca mîine să
se desfăşoare alte trei meciuri. În clasament, echipa nr. 1
este „Zimbru”, iar pe locul doi se află „Tiligul”.
8. Selectează forma corectă a numeralelor cardinale 1 p.
din următoarele enunţuri:
• Ziua mea e pe doi/două mai.
• Pe douăsprezece/doisprezece iulie voi pleca la mare.
• Pe douăzeci şi una/douăzeci şi unu iunie terminăm
anul şcolar.

158
7
LEGENDA
POPULARĂ
În legende se explică apariţia lumii,
a plantelor, a animalelor, a ţinuturilor sau
se povestesc fapte ieşite din comun.

• Legenda — creaţie populară


• Adjectivul
• Adverbul
• Interjecţia
Lectură

Legenda
DRAGOŞ-VODĂ
Dragoş-Vodă era un român deştept şi voinic din Mara-
mureş. El era un bun vînător şi-i plăcea să străbată pădurile,
ca să ucigă fiarele sălbatece. Într-o zi, se porni la vînătoare
cu o haită de cîini. Apucă prin nişte codri mari; umblă cît
umblă şi cîinii dibuiră1, în sfîrşit, un taur sălbatec cu nişte
coarne tari încovoiate şi cu o barbă stufoasă. Era un bour
sau un zimbru, adică un fel de fiară puternică şi mare ce nu
se mai găseşte acum prin ţară la noi. Cîinii luară la goană
pe acel bour care fugea ca turbat prin codri şi părea că are
aripi la picioare. Dragoş-Vodă alerga şi el călare în urma
haitei de cîini, cari lătrau toţi de urlau pădurile.
Astfel fugiră cu toţii o zi şi o noapte, fără ca să se oprească.
Bourul fugea tot mai repede, iar cîinii, cîte unul-unul, cădeau
morţi de oboseală. Numai o căţea mai rămăsese, care nu se
lăsa de fugă şi p-aci, p-aci era să ajungă pe bour. Dar fiara,
sosind la malul unui rîu mare, se repezi în apă ca să treacă
gîrla înot. Căţeaua se aruncă şi ea în apă, dar puterile nu
o mai ţinură; ea se zbătu din răsputeri, pînă ce deodată se
afundă în valuri şi se înecă. Dragoş sosi şi el acolo şi, văzînd
pierzania2 bietei căţele, azvîrli după bour ghioaga3 sa cea
ţintuită4 cu cuie de fier. Ghioaga izbi fiara drept în creştet şi
apa rîului se roşi de sîngele ei. Atunci Dragoş prinse bourul,
îi tăie capul şi-l luă cu sine, ca un semn de izbîndă.
Dragoş se făcu stăpîn pe ţara unde se petrecuse această
vestită vînătoare. Gîrlei în care se înecase vrednica lui că-
ţea îi dete numele de Moldova, fiindcă pe căţea o chema
Molda; şi toată ţara dimprejur luă numele gîrlei, iar semnul
noii domnii din Moldova fu capul bourului ucis în apa
Moldovei de viteazul Dragoş.
DICŢIONAR CULTURAL
Din Legende populare româneşti
 Dragoş (mijlocul se-
1
A dibui, vb. — a da de urma cuiva. colului al XIV-lea) – vo­
2
Pierzanie, s.f. (pop.) — moarte năprasnică, violentă. ievod ro­mân din Mara­
3
Ghioagă, s.f. — armă veche de luptă, alcătuită dintr-un ciomag din mureş, con­si­d e­r at în
lemn sau din fier, cu ţinte (cuie scurte de metal). tradiţia ora­lă drept înte­
4
Ţintuit, adj. — (în text) acoperit cu ţinte. me­ietor al Mol­dovei.

160
Lectură

Legenda — creaţie populară


Aflaţi mai mult!
– Legenda este o creaţie populară, care circulă oral şi
este consemnată în scris de culegătorii de folclor.
– Există şi legende culte, scrise de autori cunoscuţi, care
prelucrează motive din legendele populare.

................................Observarea textului
Vocabular 7
Folosiţi-vă cunoştinţele!
1. Indicaţi forma literară a următoarelor cuvinte din text:
• sălbatec • cari • p-aci
2. Formaţi familia de cuvinte a verbului a vîna.
3. Găsiţi sinonime pentru următoarele cuvinte din text:
• deştept • voinic • dibuiră • (pădurile) urlau • fiară Ce observăm?
• gîrlă • vrednic  Apariţia, în text, a unor
4. Cunoaşteţi şi alte sensuri ale substantivului corn? cuvinte şi construcţii
dife­rite de cele din lim-
5. Alcătuiţi o listă cuprinzînd sinonimele expresiei: ba literară
a o lua la goană.

Morfologie şi sintaxă
Folosiţi-vă cunoştinţele!
6. Indicaţi forma literară a verbelor să ucigă, îi dete.

Exprimare
Observaţi!
7. Arătaţi prin ce diferă alăturarea cuvintelor din exemplele
de mai jos de exprimarea literară:
• fără ca să se oprească;
• ţintuită cu cuie de fier.

161
Lectură

................................. Explorarea textului


Timpul şi spaţiul întîmplării
Observaţi! Ce descoperim?
8. Identificaţi în legenda Dragoş-Vodă pasajele referitoare la  Indicii de spaţiu şi de
spaţiul în care se petrece întîmplarea. timp
9. Care este punctul de plecare al vînătorilor? Dar cel de sosire?
10. Indicaţi rolul articolelor nehotărîte în exemplele de mai jos:
• Apucă prin nişte codri mari.
• Fiara sosind la malul unui rîu mare...
11. Care este semnificaţia adjectivului mare în exemplele de mai
sus?
12. Selectaţi pasajele din text care surprind momentul desfăşu-
rării acţiunii.
13. Notaţi cuvintele care sugerează că întîmplarea se petrece în
urmă cu mult timp.

Exprimaţi-vă părerea! Ce observăm?


14. Ce vă sugerează, referitor la durata acţiunii, construcţia  Deşi unele elemen-
te privind lo­c ul sînt
subliniată în enunţul următor: Dragoş umblă cît umblă?
menţio­n ate, spaţiul
15. Credeţi că urmărirea bourului a durat într-adevăr o zi şi pro­priu-zis al întîmplă-
o noapte? rii nu poate fi precizat.
 Timpul în care se pe-
trec întîmplă­rile este
Folosiţi-vă cunoştinţele! un tre­cut foarte înde­
16. Ce asemănări şi ce deosebiri există între timpul şi spaţiul părtat.
din acest text şi cele din basm?

Personajele
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
 Eroul este înso­ţit în
17. Care sînt personajele din legenda Dragoş-Vodă? Numiţi-le căutarea sa de aju­
în ordinea apariţiei lor. toare.
18. Realizaţi, pe baza textului, portretul lui Dragoş-Vodă.
Evidenţiaţi trăsăturile fizice şi morale ale eroului.
19. Prin ce mijloace este caracterizat personajul?

162
Lectură

20. Care sînt ajutoarele lui Dragoş-Vodă la vînătoare?


21. Cine este „călăuza” voievodului pe acest drum?
22. De ce urmărirea bourului se sfîrşeşte tragic pentru căţeaua
Molda?

Observaţi! Ce observăm?
 În unele texte, exis-
23. Identificaţi modalităţile prin care este prezentat bourul. tă şi por­tre­te ale unor
24. La ce mod şi la ce timp sînt verbele utilizate în descrierea animale.
personajelor?
25. Arătaţi ce vă sugerează următoarele secvenţe în care este
descris bourul:
• un fel de fiară; 7
• care fugea ca turbat prin codri şi părea că are aripi
la picioare.

Acţiunea
Folosiţi-vă cunoştinţele!
26. Notaţi pe caiete etapele naraţiunii.
27. Copiaţi tabelul de mai jos. Completaţi-l cu verbele care
indică acţiunile personajelor din legenda de la pagina 160.
Ce observăm?
Dragoş cîinii bourul cu toţii căţeaua
 Verbele indică ritmul
se porni dibuiră fugea fugiră rămăsese desfă­şu­rării acţiunii.
................. ................. ................. ................. .................
................. ................. ................. ................. .................
................. ................. ................. ................. .................
................. ................. ................. ................. .................
................. ................. ................. ................. .................

Observaţi!
28. Numiţi verbele care apar în tabel cel mai frecvent. Ce le-
gătură este între sensurile lor?
29. Identificaţi verbele din text. Arătaţi în ce ritm se desfăşoară
acţiunea.
30. Stabiliţi aspectele de trecut, indicativ ale verbelor identi-
ficate la exerciţiul 29.

163
Lectură

..............................Interpretarea textului
Exprimaţi-vă părerea! Este bine să mai ştiţi
 Culegerile de legen-
31. Ce formă ia „căutarea” în acest text? de ne oferă mai multe
32. Ce descoperă Dragoş-Vodă la capătul drumului parcurs? tipuri:
• legende despre plan-
33. Cine este „călăuza” voievodului pe acest drum? te;
34. Cum se explică existenţa capului de bour pe stema noului • legende despre origi-
pămînt descoperit? nea unor localităţi;
• legende despre ani-
35. De ce naşterea unei ţări sau ridicarea unei construcţii pre- male.
supune, în credinţa populară, o jertfă? Cunoaşteţi şi alte creaţii
cu această temă?
36. Cum este explicată în text denumirea Moldovei?
37. De ce poporul păstrează în amintire această întîmplare ca
pe o vestită vînătoare?

 LEGENDA este o naraţiune populară, în proză sau în


versuri, în care realitatea şi ficţiunea se împletesc.
În legendă se explică originea unor fiinţe, plante sau ani-
male, desfăşurarea unor momente istorice sau faptele unor
eroi.
De obicei, în legende se dă o explicaţie imaginară unui DICŢIONAR LITERAR
fapt real; de exemplu: întemeierea şi denumirea statului  A descăleca – a se
Moldova, printr-o întîmplare fantastică. aşeza sta­tor­nic într-un
loc, întemeind o ţară.
Termenul a fost folosit
Aflaţi mai mult! mai ales de cronicari,
în legă­tură cu înte­me­
– Citiţi şi discutaţi următoarele observaţii ale lui Mircea Elia­de, ierea Mol­dovei şi a Ţării
referitoare la tema legendei studiate: Româneşti.
„Urmărirea zimbrului are ca rezultat descoperirea unei  M it – poves­ti­re fa-
buloasă, care cuprinde
ţări necunos­cute şi, în cele din urmă, întemeierea unui credin­ţele popoarelor
stat. Această temă mitică este extrem de răspîndită, fie sub despre originea univer-
formă de mituri ale originii (originea popoarelor, a statelor, sului şi a fenomenelor
a dinastiilor etc.), fie sub formă de legende folclorice.” naturii, despre zei şi
eroi legendari.
– În legenda Dragoş-Vodă se povesteşte modul în care memo-
ria colectivă a păstrat momentul întemeierii Moldovei. Această
întîmplare este deseori relatată sub denumirea de Legenda des-
călecatului.

164
Elemente de limba română

Adjectivul
E mic şi iute.
Ce este adjectivul La prima privire
pare a fi
Folosiţi-vă cunoştinţele! colţuros, dar
eu cred că e
1. Indicaţi adjectivele folosite de Alexan- simpatic.
dru în descrierea lui Roboţel.
2. Arătaţi ce parte de vorbire determină adjectivele din enun- Ce observăm?
ţurile de mai jos.

7
 Adjectivul se folo-
• Mie îmi plac animalele blînde. seşte pentru a descrie
• M-a bucurat milionul cîştigat la Concursul de Şah. ceva sau pe cineva.
3. Din ce parte de vorbire a provenit adjectivul din al doilea
enunţ?

A DJECTIVUL este partea de vorbire care exprimă în-



Ce descoperim?
suşirea unui obiect.
 Adjectivul deter­mină
PROPRIU-ZISE: alb, mic, bun; un sub­s tantiv sau un
Adjectivele sînt: PROVENITE DIN ALTE PĂRŢI
 substitut al aces­tuia
DE VORBIRE: sfios, liniştit, adunat. (pro­nu­me sau nume­
ral).

Adjectivele variabile
şi adjectivele invariabile
Folosiţi-vă cunoştinţele!
4. Precizaţi genul, numărul şi cazul substantivelor determinate
de adjective în enunţurile de mai jos.
• Băiatul bun iubeşte animalele. • Băieţii buni au făcut
un coteţ căţelului. • Fetiţa bună îngrijeşte o pisică. • Fetiţele Ce descoperim?
bune dau de mîncare porumbeilor.  Desinenţa indi­că mo­
dificarea for­mei adjec-
◆ Citiţi literele scrise cu roşu de Roboţel pentru a marca în scris tivului în funcţie de
sunetele care indică modificarea formei adjectivelor. gen, număr şi caz.
5. Selectaţi substantivele determinate de adjectivul gri din
enunţurile de mai jos, precizînd genul şi numărul lor.
• Cotoiul gri e pe acoperiş. • Pisoii gri sînt puii lor.
• Pisica gri îl cheamă. • Pisicuţele gri se joacă cu ei.
6. Arătaţi diferenţele de formă ale adjectivelor bun şi gri.

165
Elemente de limba română

VARIABILE — cînd îşi modifică



Adjectivele sînt:
 forma în vorbire;
INVARIABILE — cînd nu îşi mo-
difică forma în vorbire.

Acordul adjectivului
cu substantivul determinat
Folosiţi-vă cunoştinţele!
Ce observăm?
7. Indicaţi adjectivele şi substantivele determinate de ele din
enunţurile de mai jos.  Adjectivul se acordă
în gen, număr şi caz cu
• Lupul rău a mîncat iezii neascultători. substantivul determi-
• Mezinul i-a povestit întîmplarea caprei iubitoare. nat.
• Dorinţa mamei triste era să se răzbune.
◆ Precizaţi genul, numărul şi cazul acestor substantive şi ad-
jective. Ce constataţi?
bej
Exersaţi!
8. Subliniaţi cu o linie adjectivele propriu-zise şi cu două linii bleu
adjectivele provenite din alte părţi de vorbire din textul următor:
„Era într-adevăr o veveriţă, un ghem de blăniţă de
culoarea flăcării, cu coada stufoasă adusă pe spinare spre bordo
urechi, c-un căpşor minuscul. Am avut un simţămînt intens
de simpatie pentru fărîma ei simbolică de viaţă.” cenuşiu
Mihail Sadoveanu, Veveriţa
9. Arătaţi care dintre adjectivele de mai jos şi din dreapta
paginii sînt variabile şi care sînt invariabile: crem
• adînc • bălai • cuminte • deştept • dibaci • dulce • greoi
10. Analizaţi adjectivele din textul următor, după modelul dat. maro
În curtea largă, cocoşii frumoşi se înfruntau mereu. Ei aveau
pieptul lucios şi pene albăstrii. Creasta roşie împodobea un mov
cap ce se înălţa cu mare trufie pe deasupra lighioanelor ogrăzii.
„largă” — adjectiv propriu-zis, variabil, se acordă în gen, roşu
număr şi caz cu substantivul „curtea” (feminin, singular,
acuzativ). vernil
11. Creaţi. Descrieţi în cinci rînduri o mică vieţuitoare, folosind
cel puţin şase adjective.

166
Elemente de limba română

Funcţiile sintactice
ale adjectivului
Folosiţi-vă cunoştinţele!
12. Indicaţi adjectivele din replicile lui Alexandru şi Roboţel
din imaginile alăturate. Ce funcţie sintactică au ele?

Adjectivul are funcţie sintactică de:



• ATRIBUT — Pisica harnică prinde şoareci.
• NUME PREDICATIV — Pisica este harnică.
7
Locul adjectivului faţă
de substantivul determinat Pe o carte
serioasă de
Folosiţi-vă cunoştinţele! filozofie
nu poate
13. Arătaţi unde sînt aşezate adjectivele faţă de substantivul dormi decît
determinat. un şoarece
inteligent.
„Şi-a risipit Apolodor
În triluri lungi, răsunătoare,
Superba-i voce de tenor.”
Gellu Naum, Cărţile cu Apolodor
◆ Ce se întîmplă cu cele aşezate înaintea substantivului?

Adjectivul poate sta înainte sau după substantivul de-



terminat. Cînd adjectivul stă înaintea substantivului,
preia de la acesta articolul hotărît. Cred că e cult.

Exersaţi!
14. Realizaţi dictarea comentată a textului. Analizaţi adjecti-
vele din text, indicînd şi funcţia lor sintactică.
Blîndele dealuri îşi arcuiau coamele spre cerul înalt
şi  limpede. În lumina slabă a palidului soare de sfîrşit
de iarnă, coasta golaşă era cenuşie. Peisajul cu tonuri
gri era  trist şi doar mugurul verde al ierbii încolţite îl
înveselea.

167
Elemente de limba română

Vă rog, daţi-mi
un mărţişor auriu.

Adjective formate cu sufixe


Folosiţi-vă cunoştinţele!
1. Găsiţi adjectivele derivate cu sufixe din replica lui Alexandru
şi din reclama de pe panou.
2. Arătaţi cum sînt formate adjectivele următoare:
• amarnic • bărbătesc • cărămiziu • darnic • domnesc clopoţei
• fermecător • fumuriu • gălbui • lemnos • milos • osos
• pămîntiu • roşiatic • străveziu argintii
3. Copiaţi enunţurile de mai jos. Completaţi spaţiile libere cu
adjec­tivul auriu. face parte
din sufix
• Mi-am pus cerceii ... • ... lauri împodobeau fruntea desinenţă
statuii.
articol
Adjective formate cu prefixe hotărît
desinenţă
face parte
Folosiţi-vă cunoştinţele! din sufix

4. Arătaţi cum sînt formate următoarele adjective: argintiii


• neatent • neaşteptat • nedrept • nesigur
clopoţei
Prefixul ne- formează antonime.

5. Adjectivele strălucit, descusut, reales sînt derivate sau nu?


Justificaţi-vă răspunsul.

 Sînt derivate cu prefixe verbele a străluci, a descoase,


a realege, şi nu adjectivele provenite din participiul aces-
tor verbe.

6. Formaţi cu ajutorul prefixului în adjective de la cuvintele:


nou, nor, negru, nod, nămol.

168
Elemente de limba română

Substantive provenite din adjective


Folosiţi-vă cunoştinţele!
7. Ce parte de vorbire sînt cuvintele evidenţiate în enunţurile
următoare:
• Leneşul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgu­
beşte. Folclor
• Un bolnav s-a însănătoşit.

7
Adjectivele devin substantive prin articulare.

Exersaţi!
8. Explicaţi cum sînt formate următoarele adjective:
• albăstrui • castaniu • cîinos • cîntător • dăscălesc
• grabnic • lumesc • mijlociu • necalificat • neserios • nepre-
văzut • roşiatic • tomnatic • tuciuriu • voinicesc
9. Completaţi spaţiile libere cu adjectivele potrivite din co-
loana din stînga, făcînd acordul cu substantivul.
Scrieţi corect!
zglobiu Cîţiva nori ... erau pe cerul primăvăratic. pirpiriii copii;
hazliu Odată cu primele raze de soare, ... copii pustiii copaci;
cenuşiu
grijuliu încep ... lor jocuri. Veselia vîrstei ... îi face să arămiii codri;
propriu uite de sfaturile ... ale părinţilor. cafeniii muguri;
albăstriii toporaşi
10. Indicaţi substantivele provenite din adjective din următoarea
propoziţie:
Albastrul pur al cerului se reflectă în apa de un verde-
deschis.
11. Realizaţi o dictare comentată a textului de mai jos.
„Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pămîntului, căpri-
oara stă jos, lîngă iedul ei. Acesta şi-a întins capul cu botul
mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui. Căprioara îl
linge, şi limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă
a iedului.” Emil Gîrleanu, Căprioara
12. Analizaţi adjectivele din fragmentul de la exerciţiul 11, indicînd
şi funcţia lor sintactică.

169
Autoevaluare
ADJECTIVUL
1. Găseşte cît mai multe adjective care pot determina 1 p.
substantivele de mai jos.

ghiocel maşină mărţişor


Ştefan Luchian. Anemone
2. Descrie florile din buchet, folosind adjective refe- 1 p. (ulei pe pînză)
ritoare la:
• culoare • miros • formă
3. Găseşte în horoscopul din dreapta paginii adjec- 1 p.
tivele prin care sînt descrise caracteristicile zodiei. Treci
textul la plural.
4. Transcrie, trecînd la plural, următoarele enunţuri: 1 p.
• Tricoul vişiniu e în dulap.
• Timpuriul ghiocel a răsărit.
5. Explică modul în care sînt formate următoarele ad- 1 p.
jective:
• cenuşiu; Peşti
• înviorător;
• neînmugurit;
• firesc;
• luminos; 19 februa­rie — 20 martie
• vîrstnic.
6. Analizează adjectivele din textele de mai jos, in- 1 p. Caracteristici
dicînd şi funcţia lor sintactică. ale nativului
„Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Este şovăitor, neho­
Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură. tă­rît în acţiuni.
În curînd şi el apare pe-orizontul aurit, Este un tip mi­los şi
Sorbind roua dimineţii de pe cîmpul înverzit.” darnic. Este sincer şi
Vasile Alecsandri, Dimineaţa afec­tuos, dar uneori
are un compor­ta­
7. Completează textul cu adjective potrivite. 1 p. ment agresiv.
„Eşti ..., eşti ... o, ţara mea ... ai copii ..., care te În munca lui este in­
iubesc, ai cartea ... a trecutului şi viitorul ... înaintea ta ... ge­­ni­os.
Pentru ce curg lacrămile tale?” După A. Russo În relaţiile cu cei­lalţi
este timid.
8. Rescrieţi caracteristicile zodiacale proprii, folosind 2 p.
cel puţin 5 adjective.
9. Formaţi grupuri conform zodiilor şi identificaţi ase- 1 p.
mănările.

170
Elemente de limba română

Adverbul
Ce este adverbul
Folosiţi-vă cunoştinţele!
1. Arătaţi ce parte de vorbire determină cuvîntul evidenţiat:
Era un bour sau un zimbru, un fel de fiară puternică şi
mare ce nu se mai găseşte acum prin ţară la noi.

A DVERBUL este partea de vorbire neflexibilă care de-



termină un verb.
Ce descoperim?
 Adverbul poate să
de­termine şi un adjec-
7
tiv sau un alt adverb.
2. Identificaţi adverbele. Ce părţi de vorbire determină?
• El a fost destul de mîndru de izbînda sa.
• Domnul s-a gîndit aproape totdeauna la unire.

Felul adverbului
Învăţaţi jucîndu-vă!
3. Lucraţi în grup. Primul grup să găsească în textul următor
adverbele care arată locul, al doilea – pe cele care arată timpul şi
al treilea – pe cele care arată felul în care se desfăşoară acţiunea.
Atunci am plecat departe de locurile acelea. Trăisem
bine acolo, dar le-am părăsit lesne, imediat ce se ivise oca-
zia. Dincolo, anevoie mi-aminteam de vremurile trecute.
Scrieţi corect!
După înţeles, adverbele sînt:
  Nu-i place deloc ca-
• DE LOC — acolo, aici, aproape, deasupra, dedesubt, feaua.
împrejur, jos, sus, departe; Acesta este un adverb
de loc.
• DE TIMP — acum, atunci, astăzi, devreme, ieri, îndată, De şapte ori măsoară şi
odată, poimîine, niciodată; o dată taie.
• DE MOD — abia, alene, anevoie, astfel, aşa, bine, Odată, cînd eram la
bărbăteşte, degrabă, fireşte, repede, încît. grădiniţă...

4. Subliniaţi adverbele în proverbele de mai jos:


Mergi încet, departe ajungi. Focul tăciunelui se stinge
repede. Gura satului n-o închizi niciodată.

171
Elemente de limba română

Adverbe provenite din adjective


şi adverbe provenite din substantive
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
 A djectivul devine
5. Indicaţi ce părţi de vorbire sînt cuvintele evidenţiate în adverb atunci cînd de-
enunţurile următoare: termină un verb.
• Oul frumos este încondeiat de bunica.  S ubstantivele care
• Mama a roşit frumos ouăle. denumesc anotimpu-
• Primăvara este un anotimp plăcut. rile, părţile zilei, zilele
• Paştele se sărbătoreşte primăvara. săptămînii devin ad-
verbe de timp cînd de-
termină un verb.
Aflaţi mai mult!
– Unele adverbe sînt formate prin derivare cu sufixe:
• prieteneşte • chiorîş • pieptiş • literalmente • româneşte

Funcţia sintactică a adverbului Se fac pregătiri


pentru Paşte.
Folosiţi-vă cunoştinţele!
6. Indicaţi funcţia sintactică a adverbelor din cuvintele mamei
(imaginea alăturată). Acum pune coşul
cu ouă roşii acolo.
Aşază-l bine!
În general, adverbele au funcţia sintactică de complement.

Exersaţi!
7. Grupaţi următoarele adverbe după felul lor:
• numai • aievea • iar • îndată • încă • mereu • nicăieri
• cîndva • uneori • niciodată • aiurea • aidoma • adesea
• brusc
8. Indicaţi adverbele provenite din alte părţi de vorbire din
textul următor:
Primăvara facem curăţenie pentru Paşte. Luni am bătut
bine covoarele şi miercuri vom spăla toate geamurile.
9. Alcătuiţi 8 enunţuri în care cuvintele des, rău, rece, uşor să
fie adjective şi adverbe.
10. Scrieţi după dictare următoarele cuvinte:
• afară • altminteri • odată • apoi • încoace • încolo • mîine
• cumva • undeva • nicicînd • negreşit • deodată • anevoie.

172
Elemente de limba română

Interjecţia
Hai să mă ajuţi
Ce este interjecţia la bucătărie!

Exprimaţi-vă părerea!
1. Ce arată cuvintele evidenţiate în replicile din desenele ală-
turate?

 INTERJECŢIA este partea de vorbire care, folosită excla-


mativ, exprimă stări sufleteşti, îndemnuri sau reproduce
sunete din natură. 7
De obicei, interjecţia nu are funcţie sintactică, nu este O, cît mă bucur
parte de propoziţie. că vine Paştele!

Tipuri de interjecţie
Exprimaţi-vă părerea!
2. Arătaţi ce exprimă interjecţiile din desenele alăturate.

 Interjecţiile exprimă:
• senzaţii sau stări sufleteşti;
• acte de voinţă (îndemnuri, ordine).
 Interjecţiile care reproduc sau imită sunete şi zgomote
Uf, ce greu e!
din natură se numesc onomatopee.

Buf! Au, mă doare!

Ah, cît
mă bucur!
Vai, Cucurigu!
ce rău îmi
pare!
Brrr!
Ce frig!

173
Elemente de limba română

Rolul interjecţiei în comunicare Măi copile,


ţi-ai făcut
tema?
Exprimaţi-vă părerea!
3. Ce rol au interjecţiile în dialogul din desenul alăturat?
Iat-o!
 În comunicare, interjecţiile pot fi folosite:
• pentru a te adresa direct unei persoane: măi, mă, fă,
bre (au acelaşi rol ca şi vocativul);
• pentru a atrage atenţia cuiva asupra unui lucru: ia, iacă,
iată, uite, ian.

Punctuaţia interjecţiei
Observaţi!
4. Arătaţi ce semne de punctuaţie s-au folosit după interjecţii
în exemplele din această temă (paginile 173, 174). Ce descoperim?
5. Cu ce literă se continuă comunicarea după semnul excla-  După interjecţie se
mării în următoarele exemple: poate pune:
a) – Ei! Aţi cumpărat iepuraşi de ciocolată? • virgulă;
b) – Vai! am uitat cozonacul în cuptor! • semnul excla­mării.
 Semnul excla­m ării
pus după interjecţie nu
Exersaţi! este considerat semn
de punctuaţie finală.
6. Indicaţi interjecţiile pe care vi le sugerează imaginile din Co­m unicarea poate
dreapta paginii. con­tinua cu literă mică.
7. Realizaţi dictarea comentată a textului. Identificaţi interjec-
ţiile din textul de mai jos:
– Ei! Bravo! Aţi făcut singuri curăţenie în camera voastră.
– A, ce credeai că nu sîntem în stare?
– De, pînă acum n-aţi prea dovedit-o!
– Uf, dragă mamă, tot nu eşti mulţumită?
– E, dacă asta se întîmplă numai din an în Paşte!
– Acum, la o sărbătoare aşa de mare, hai! fii şi tu înţele-
gătoare! Uite, îţi promitem că o să facem săptămînal curat.
8. Construiţi enunţuri în care cuvîntul o să fie interjecţie, pro-
nume personal, articol nehotărît, numeral cardinal.
9. Lucraţi în pereche. Improvizaţi un dialog cu colega/cole-
gul de bancă, folosind cît mai multe interjecţii.

174
Atelier de lectură şi scriere
LEGENDA LĂCRIMIOAREI
de Vasile Alecsandri
În rai nici o minune plăcută nu lipsea.
Văzduhul lin, răcoare, a crini amirosea,
Căci albele potire în veci tot înflorite
Scoteau din a lor sînuri arome nesfîrşite.
Lumina era moale şi-ndemnătoare şopţii.
Nici noaptea urma zilei, nici ziua urma nopţii.
Prin arbori cîntau păsări, prin aer zburau îngeri,
Şi nu găseau răsunet în el a lumii plîngeri;
Căci scris era pe ceruri, pe frunze şi pe unde:
Nici umbra de durere aice nu pătrunde”.
7
Pe maluri verzi, frumoase, de rîuri limpezite,
Stau sufletele blînde, iubinde, fericite,
Gustînd în liniştire cerească veselie
Ce-n fiecare clipă cuprinde-o vecinicie.
Dulce-adăpost de pace, grădină-ncîntătoare...
Avea orice minune, dar îi lipsea o floare.
Şi iată că soseşte un oaspe de pe lume,
Un suflet alb şi tînăr pe-un nor de dulci parfume;
Iar sufletele toate îi ies lui înainte,
Primindu-l cu zîmbire, cu gingaşe cuvinte,
Şi-i zic: „În raiul nostru bine-ai sosit, copile!
Curînd plecaşi din viaţă! Nu plîngi a tale zile?”
„Nu, căci am dat o clipă de viaţă trecătoare
Pe alta mai ferice şi-n veci nepieritoare.”
„Şi nu ţi-e dor acuma de lumea pămîntească?”
„Nu, căci mai mult îmi place întinderea cerească.”
„Cum? Nu laşi nici o jale pe urma ta duioasă?”
„Ah! las o mamă scumpă, o mamă drăgăstoasă
Şi vecinic după dînsa voi plînge cu durere!”
Zicînd, copilul plînge, lipsit de mîngîiere,
Şi lacrimile-i calde se schimbă-n lăcrimioare.
De-atunci nu mai e lipsă în rai de nici o floare!
1. Citiţi poezia şi demonstraţi prin două argumente că este o legendă.
2. Citiţi poezia Lăcrimioare de acelaşi autor şi redactaţi reacţia cititorului (VAS/Bliţ).
3. Comparaţi aceste două texte şi completaţi diagrama Venn.

175
Autoevaluare
ADVERBUL ŞI INTERJECŢIA
1. Indică felul adverbelor din textul următor, precizînd 1 p.
şi funcţia lor sintactică.
Mîine e Paştele şi acum Alexandru face ultimele cum-
părături.
– Acolo, jos, în raft aveţi o cutie de bomboane. Vă rog
frumos, să mi-o daţi!
– Îţi spun cinstit că are termenul depăşit şi te sfătuiesc
prieteneşte să iei vişine în ciocolată. Ieri, am mîncat o cutie
întreagă, fiindcă sînt delicioase.
2. Alege forma corectă a cuvintelor subliniate: 1 p.
• Altădată/altă dată mama făcea drob de Paşte.
• Bunicului îi e totuna/tot una dacă face şi cozonaci,
fiindcă are diabet şi nu mănîncă dulciuri.
• Bineînţeles/bine înţeles că vom merge toţi la slujba
de Înviere. Poc! Cioc!
3. Construieşte enunţuri cu următoarele ortograme: 1 p.
odată/o dată; întruna/într-una; deloc/de loc; deoparte/de
o parte; altfel/alt fel; demult/de mult.
4. Corectează greşelile de folosire a adverbelor din 1 p.
următorul text:
Am cumpărat trei cărţi noi apărute în colecţia „Tezaur”.
Sîntem fermi convinşi că sînt interesante. La lansarea lor
au venit destul de mulţi elevi.
5. Alcătuieşte patru propoziţii în care cuvintele repede 1 p.
şi greu să fie adjective şi adverbe.
6. Construieşte patru enunţuri în care cuvintele seara 1 p.
şi iarna să fie substantive şi adverbe.
7. Identifică interjecţiile din textul de mai jos: 1 p.
Familia s-a întîlnit la masa de Paşte. Tata spune:
– Hai să ciocnim cîte un ou roşu.
– Sigur! Să vedem cine sparge mai multe.
Spre surprinderea tuturor, Alexandru reuşeşte să
le spargă pe toate.
– A! Sper că n-ai trişat şi că oul nu e din lemn!
– Vai, mamă, cum poţi să crezi aşa ceva? Uite, ia-l şi tu!
– Hristos a înviat!
– Adevărat a înviat!
8. Redactează în 10 rînduri o legendă despre floarea 3 p.
preferată.

176
8

BASMUL
În basm, cu o simplă baghetă fermecată,
totul este posibil
şi binele învinge întotdeauna răul.

• Basmul — creaţie populară


• Predicatul
• Povestirea
Lectură

Basmul
PRÎSLEA CEL VOINIC
ŞI MERELE DE AUR
— fragmente —
A fost odată ca niciodată...
Era odată un împărat puternic şi mare, şi avea pe lîngă
palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori, şi meş-
teşugită nevoie mare! Aşa grădină nu se mai văzuse pînă
atunci, p-acolo. În fundul grădinei avea şi un măr care făcea
mere de aur şi, de cînd îl avea el, nu putuse să mănînce din
pom mere coapte, căci, după ce le vedea înflorind, crescînd
şi pîrguindu-se, venea oarecine noaptea şi le fura tocmai
cînd erau să se coacă. Toţi paznicii din toată împărăţia şi cei
mai aleşi ostaşi, pe care îi pusese împăratul ca să pîndească,
n-au putut să prindă pe hoţi. În cele mai de pe urmă veni
fiul cel mai mare al împăratului şi-i zise:
— Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat
prin astă grădină de atîtea ori, şi am văzut roade foarte
frumoase în pomul din fundul grădinei, dar n-am putut
gusta niciodată din ele; acum a dat în copt, dă-mi voie ca
nopţile astea să păzesc însumi, şi mă prinz că voi pune
mîna pe acel tîlhar care ne jefuieşte.
[Tatăl se lăsă înduplecat, dar fiul cel mare nu reuşi să prindă pe
tîlhari; peste un an, nici fiul cel mijlociu nu izbuti. Împăratul,
deznădăjduit, hotărî să taie pomul, dar Prîslea, fiul cel mic, îl
rugă pe tatăl său să-i îngăduie şi lui să păzească mărul de aur.]
— Tată, atîţia ani l-ai ţinut, ai suferit atîtea necazuri după
urma acestui pom, mai lasă-l, rogu-te, şi anul acesta, să-mi
încerc şi eu norocul.
— Fugi d-aci, nesocotitule, zise împăratul. Fraţii tăi cei
mai mari, atîţi şi atîţi oameni voinici şi deprinşi cu nevo-
ile n-au putut face nimic, şi tocmai tu, un mucos ca tine,
o să izbutească? N-auzi tu ce prăpăstii spun fraţii tăi? Aici
trebuie să fie ceva vrăji.
— Eu nu mă încumet, zise Prîslea, a prinde pe hoţi, ci
zic că o încercare de voi face şi eu nu poate să-ţi aducă
nici un rău.

178
Lectură

Împăratul se înduplecă, mai lăsă Niciodată n-a simţit împăratul o


pomul netăiat încă un an. mai mare bucurie decît cînd a văzut
Sosi primăvara: pomul înflori şi mai la masa sa merele de aur, din care nu
frumos şi legă mai mult decît altădată. gustase niciodată.
Împăratul se veseli de frumuseţea flo- — Acum, zise Prîslea, să căutăm şi
rilor şi de mulţimea roadelor sale, dară pe fur.
cînd se gîndea că nici în anul acesta n-o Dară împăratul, mulţumit că pipăise
să aibă parte de merele lui cele aurite, merele cele aurite, nu mai voia să ştie
se căia că l-a lăsat netăiat. Prîslea se de hoţi. Fiul său însă nu se lăsa cu una,
ducea adesea prin grădină, da ocol cu două, ci, arătînd împăratului dîra de
mărului şi tot plănuia. În sfîrşit, merele sînge ce lăsase pe pămînt rana ce făcuse
începură a se pîrgui. […]
Cum veni seara, se duse, îşi luă cărţi
hoţului, îi spuse că se duce să-l caute şi
să-l aducă împăratului chiar din gaură 8
de cetit, două ţepuşe, arcul şi tolba cu să- de şarpe. Şi chiar de-a doua zi, vorbi
geţile. Îşi alese un loc de pîndă, într-un cu fraţii lui ca să meargă împreună pe
colţ, pe lîngă pom, bătu ţepuşele în urma hoţului şi să-l prinză.
pămînt şi se puse între ele, aşa cum să-i [Fraţii începură să-l duşmănească pe
vină unul dinainte şi altul la spate ca, Prîslea, pentru că, prin izbînda lui, îi
dacă îi va veni somn şi va moţăi, să se făcuse de ruşine. Hotărîră să plece toţi
lovească cu barba în cel de dinaintea trei în căutarea hoţului. Fraţii mai mari
lui, şi dacă ar da capul pe spate, să se plănuiră să-l „piardă” pe cel mic. Ajunşi
lovească cu ceafa în cel dinapoi. la o prăpastie, spre care îi condusese dîra
Astfel, pîndi pînă cînd, într-una din de sînge, coborîră pe o frînghie. Singurul
nopţi, cam după miezul nopţii, simţi care avu curajul să se lase pînă jos fu
că-l atinge încetişor boarea zorilor, care Prîslea. Fraţii se sfătuiră să-l aştepte ca
îl îmbăta cu mirosul său cel plăcut, o pi- să vadă dacă reuşeşte să prindă hoţul.]
roteală moleşitoare se alegă de ochii lui;
dară loviturile ce suferi, vrînd să moţă-
iască, îl deşteptară şi rămase priveghind
pînă cînd, pe la revărsat de zori, un uşor
fîşîit se auzi prin grădină. Atunci, cu
ochii ţintă la pom, luă arcul şi sta gata;
fîşîitul se auzi şi mai tare şi un oarecine
se apropie de pom şi se apucă de ramuri-
le lui; atunci, el dete o săgeată; dete două
şi cînd dete cu a treia, un geamăt ieşi de
lîngă pom şi apoi o tăcere de moarte se
făcu; iară el, cum se lumină puţin, culese
cîteva mere din pom, le puse pe o tipsie
de aur şi le duse la tatăl său.

179
Lectură

Prîslea ajunse pe tărîmul cellalt, se — Cine este acela care a cutezat să


uită cu sfială în toate părţile, şi cu mare calce hotarele mele şi să intre în casa
mirare văzu toate lucrurile schimbate: mea?
pămîntul, florile, copacii, lighioni altfel — Eu sînt, zise Prîslea.
făptuite erau p-acolo. Deocamdată îi cam — Dacă eşti tu, îi răspunse zmeul,
fu frică, dară, îmbărbătîndu-se, apucă am să te pedepsesc amar pentru neso-
pe un drum şi merse pînă dete de nişte cotinţa ta. Cum ai vrut, venit-ai; dară
palaturi cu totul şi cu totul de aramă. nu te vei mai duce cum vei voi.
Nevăzînd nici un pui de om pe care — Cu ajutorul lui Dumnezeu, îi răs-
să-l întrebe cîte ceva, intră în palat, ca punse Prîslea, am eu ac de cojocul tău.
să vază cine locuia acolo. În pragul uşei, Atunci se învoiră să se ia la luptă
îl întîmpină o fată frumuşică. dreaptă:
[Prîslea află că este fata unui împărat de pe şi se luptară,
tărîmul lui şi fusese răpită, împreună cu şi se luptară,
două surori ale ei, de către trei fraţi zmei, zi de vară
pe moşia cărora se aflau. Zmeii voiau pînă seara;
să le ia de soţii, dar ele se împo­triveau, iară cînd fu pe la nămiez, se făcură
cerîndu-le tot felul de minunăţii. Prîslea îi
povesti fetei cum a ajuns acolo şi o între-
amîndoi două focuri şi aşa se băteau;
bă despre puterea zmeilor, plănuind să-i un corb însă le tot da ocol, croncănind.
înfrunte. El îi pro­mise că va încerca să le Văzîndu-l, zmeul îi zise:
elibereze. Prîslea se luptă mai întîi cu pri- — Corbule, corbule! ia seu în un-
mii doi zmei, pe care îi răpuse. Se îndreptă ghiile tale şi pune peste mine, că-ţi voi
apoi spre palatul de aur al zmeului care da stîrvul ăsta ţie.
furase merele din grădina tatălui său.] — Corbule, corbule! îi zise şi Prîslea,
Văzînd palaturile de aur în care dacă vei pune peste mine seu, eu îţi voi
locuia zmeul cel mic, rămase cam pe da trei stîrvuri.
gînduri, dară, luîndu-şi inima în dinţi, — Unde dă Dumnezeu să cază un
intră înăuntru. asemenea noroc chior peste mine!
Cum îl văzu fata, îl rugă ca pe Dum- Mi-aş sătura sălaşul întreg.
nezeu să o scape de zmeu, care, zicea
ea, e hotărît ca, îndată ce se va face
sănătos bine, să o silească oricum să se
însoţească cu dînsul.
Abia isprăvise vorba, şi buzduganul,
izbind în uşă şi în masă, se puse în cui.
Prîslea întrebă ce putere are zmeul şi
îi spuse că aruncă buzduganul cale de
trei conace; atunci, el îl aruncă şi mai
departe, lovindu-l în piept.
Zmeul, tulburat de mînie, se întoar-
se numaidecît acasă.

180
Lectură

— Adevăr grăieşte gura mea, îi răspun­se Prîslea.


Corbul, fără a mai întîrzia, aduse în unghiile sale seu,
puse peste viteazul Prîslea, şi prinse mai multă putere.
Către seară, zise zmeul către fata de împărat, care privea
la dînşii cum se luptau, după ce se făcuseră iară oameni:
— Frumuşica mea, dă-mi niţică apă să mă răcoresc, şi-ţi
făgăduiesc să ne cununăm chiar mîine.
— Frumuşica mea, îi zise Prîslea, dă-mi mie apă, şi-ţi
făgăduiesc să te duc pe tărîmul nostru, şi acolo să ne cu-
nunăm. […]
Fata de împărat dete apă lui Prîslea şi bău, şi prinse mai
multă putere; atunci strînse zmeul în braţe, îl ridică în sus,
şi, cînd îl lăsă jos, îl băgă pînă în genunchi în pămînt; se
opinti şi zmeul, ridică şi el în sus pe Prîslea, şi lăsîndu-l
8
jos, îl băgă pînă la brîu; puindu-şi toate puterile, Prîslea
mai strînse o dată pe zmeu de-i pîrîi oasele şi, aducîndu-l,
îl trînti aşa de grozav, de îl băgă pînă în gît în pămînt, şi-i
şi tăie capul; iară fetele de bucurie se adunară împrejurul
lui, îl luau în braţe, îl sărutau şi îi ziseră:
— De azi înainte frate să ne fii.
Îi spuseră apoi că fiecare din palaturile zmeilor are cîte
un bici, cu care loveşte în cele patru colţuri ale lor şi se fac
nişte mere. Aşa făcură, şi fiecare din fete avură cîte un măr.
Se pregătiră deci să se întoarcă pe tărîmul nostru.
Ajungînd la groapă, cletenă frînghia de se lovi de toate
marginile groapei. Paznicii de sus pricepură că trebuie să
tragă frînghia. Se puseră la vîrtejuri şi scoaseră fata cea mare
cu mărul ei de aramă.
Ea, cum ajunse sus, arătă un răvăşel ce-i dase Prîslea, în
care scria că are să ia de bărbat pe frate-său cel mai mare.
Bucuria fetei fu nespusă cînd se văzu iară pe lumea
unde se născuse.
Lăsară din nou frînghia şi scoase şi pe fata mijlocie, cu
mărul ei cel de argint şi cu o altă scrisoare, în care o hotăra
Prîslea de soţie fratelui celui mijlociu.
Mai lăsară frînghia şi scoase şi pe fata cea mică; aceasta
era logodnica lui Prîslea; însă mărul ei cel de aur nu-l dete,
şi-l ţinu la sine.
El simţise de mai-nainte că fraţii săi îi poartă sîmbetele
şi, cînd se mai lăsă frînghia ca să-l ridice şi pe el, dînsul
legă o piatră şi puse căciula deasupra ei, ca să-i cerce; iară

181
Lectură

fraţii, dacă văzură căciula, socotind că — Pune-te deasupra mea cu me-


este fratele lor cel mic, slăbiră vîrtejile rinde cu tot şi, de cîte ori oi întoarce
şi dete drumul frînghiei, care se lăsă în capul, să-mi dai cîte o pîine şi cîte o
jos cu mare iuţeală, ceea ce făcu pe fraţi bucată de carne.
să crează că Prîslea s-a prăpădit. Se aşezară şi porniră, dîndu-i, de
Luară deci fetele, le duseră la împă- cîte ori cerea, pîine şi carne. Cînd era
ratul, îi spuseră cu prefăcută mîhnire că aproape, aproape să iasă deasupra, pa-
fratele lor s-a prăpădit, şi se cununară sărea uriaşă mai întoarse capul să-i mai
cu fetele, după cum rînduise Prîslea. dea demîncare; dară carnea se sfîrşise.
Iară cea mică nu voia cu nici un chip Atunci Prîslea, fără să-şi piardă cum-
să se mărite, nici să ia pe altul. pătul, trase paloşul şi-şi tăie o bucată
Prîslea, care şedea deoparte, văzu de carne moale din coapsa piciorului
piatra, care căzuse cu zgomot, şi se gîn- de sus, şi o dete zgripsoroaicei.
dea ce să facă ca să iasă afară. Pre cînd După ce ajunseră deasupra şi văzu
se gîndea şi se plîngea dînsul, auzi un că Prîslea nu putea să umble, îi zise
ţipăt şi o văietare care îi umplu inima de zgripsoroaica:
jale; se uită împrejur şi văzu un balaur — Dacă nu era binele ce mi-ai făcut
care se încolăcise de un copac, şi se şi rugăciunea puilor mei, mai că te
urca ca să mănînce nişte pui de zgrip- mîncam. Eu am simţit că carnea care
sor. Scoase paloşul Prîslea, se repezi la mi-ai dat în urmă era mai dulce decît
cea de mai înainte, şi n-am înghiţit-o;
balaur şi numaidecît îl făcu în bucăţele.
rău ai făcut de mi-ai dat-o.
[Puii îi mulţumiră lui Prîslea şi cînd sosi Apoi o dete afară dintr-însa, i-o puse
mama lor, zgripsoroaica, ei i-l arătară pe la loc, o unse cu scuipat de-al său şi se
voinic.] lipi. Atunci se îmbrăţişară, îşi mulţumi-
[…] iară ea, de bucurie, îl strînse în ră unul altuia şi se despărţiră; ea se duse
braţe şi cît p-aci era să-l înghiţă, dacă în prăpastia de unde ieşiseră, şi Prîslea
nu l-ar fi acoperit puii. plecă către împărăţia tatălui său.
— Ce bine vrei să-ţi fac şi eu, pentru [Află că fraţii săi s-au căsătorit şi că fata
că mi-ai scăpat puii de moarte? cea mică nu vrea să se mărite decît cu
— Să mă scoţi pe tărîmul celălalt, acela care îi va aduce „o furcă cu caierul şi
răspunse Prîslea.
— Greu lucru mi-ai cerut, îi zise
zgripsoroaica, dară pentru că ţie îţi
sînt datoare mîntuirea puilor mei, mă
învoiesc la asta. Pregăteşte o sută de oca
de carne făcută bucăţele de cîte o oca
una, şi o sută de pîini.
Făcu ce făcu Prîslea, găti pîinile
şi carnea şi le aduse la gura groapei.
Zgrip­soroaica zise:

182
Lectură

fusul cu totul de aur”, care „să toarcă singură”, aşa cum primise
de la zmeu. Auzind acestea, Prîslea merse la argintarul căruia
împăratul îi poruncise să facă furca şi îi promise că, dacă îl ac-
ceptă ca ucenic, în trei zile el o va face. Prîslea scoase furca din
mărul de aur al zmeului primit de la fata cea mică şi argintarul
o duse împăratului.]
Fata, cum văzu furca, îi trecu un fier ars prin inimă; ea
cunoscu furca şi pricepu că Prîslea cel viteaz trebuie să fi
ieşit d-asupra pămîntului.
[Ea mai ceru atunci împăratului o „cloşcă cu pui cu totul şi cu
totul de aur”, aşa cum îi dăruise zmeul. Prîslea scoase şi cloşca
din mărul zmeului, iar argintarul, fericit, o duse împăratului.
Acesta îi spuse fetei că acum, după ce toate voile îi fuseseră
8
împlinite, trebuia să se pregătească de nuntă.]
— Tată, îi mai zise fata, cine a făcut astea două lucruri,
trebuie să aibă şi mărul de aur al zmeului; porunceşte,
rogu-te, argintarului, să aducă pe meşterul care le-a făcut.
Primind porunca asta argintarul, se înfăţişă împăratului,
rugîndu-se să-l ierte şi zicîndu-i:
— Cum o să aduc înaintea Măriei Tale pe meşter, fiindcă
este un om prost1 şi trenţeros şi nu este vrednic să vază
luminata faţă a Măriei Tale.
Împăratul porunci să-l aducă oricum ar fi.
Atunci, argintarul, după ce puse de spălă pe Prîslea şi-l
curăţă, îl îmbrăcă în nişte haine noi şi-l duse la împăratul;
iară împăratul îl înfăţişă fetei.
Cum îl văzu fata, îl şi cunoscu. Ea nu putu să-şi ţie la-
crimile care o podidiseră, de bucurie mare ce avu, şi zise
împăratului:
— Tată, acesta este viteazul care ne-a scăpat din mîna
zmeilor.
Şi, dînd în genunche, îi sărută mîinile şi pe faţă, şi pe dos.
Luîndu-i seama bine împăratul, îl cunoscu şi dînsul,
măcar că foarte mult se schimbase. Îl îmbrăţişă şi-l sărută
de sute de ori. Dar el tăgăduia.
În cele din urmă, inima lui înduioşată de rugăciunile ta-
tălui său, ale mamei sale şi ale fetei care rămase în genunche
rugîndu-l, mărturisi că, în adevăr, el este fiul lor cel mai mic.
1
Prost, adj. — (în text) de condiţie socială modestă, din popor, de
jos, de rînd.

183
Lectură

Prîslea le povesti apoi toată istoria sa, le spuse şi cum a ie-


şit deasupra pămîntului şi le arătă şi mărul de aur al zmeului.
Atunci împăratul, supărat, chemă pe feciorii lui cei mai
mari; dar ei cum văzură pe Prîslea, o sfecliră. Iară împăratul
întrebă pe Prîslea cum să-i pedepsească? Viteazul nostru zise:
— Tată, eu îi iert şi pedeapsa să o ia de la Dumnezeu.
Noi vom ieşi la scara palatului şi vom arunca fiecare cîte
o săgeată în sus, şi Dumnezeu, dacă vom fi cineva greşiţi,
ne va pedepsi.
Aşa făcură. Ieşiră cîte trei fraţii în curte, dinaintea pa-
latului, aruncară săgeţile în sus şi, cînd căzură, ale fraţilor
celor mai mari le căzură drept în creştetul capului şi-i
omorîră, dar a celui mai mic îi căzu dinainte.
Iară dacă îngropară pe fraţii cei mai mari, făcură nuntă
mare, şi Prîslea luă pe fata cea mică. Toată împărăţia s-a
bucurat că le-a adus Dumnezeu sănătos pe fiul cel mai
mic al împăratului şi se mîndrea, fălindu-se de vitejiile ce
făcuse el; iară după moartea tătîne-său, se sui el în scaunul
împărăţiei şi împărăţi în pace de atunci şi pînă în ziua de
astăzi, de or fi trăind.
Trecui şi eu pe acolo şi stătui de mă veselii la nuntă, de
unde luai
O bucată de batoc,
Ş-un picior de iepure şchiop,
şi încălecai p-o şa şi v-o spusei dumneavoastră aşa.
Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor

Plăcerea lecturii
Aflaţi mai mult!
– Citiţi integral basmul Prîslea cel voinic şi merele de aur.

Basmul — creaţie populară


Aflaţi mai mult!
– Obiceiul de a povesti este străvechi şi există la toate po-
poarele.
– La sate, acest fenomen se manifesta cu diferite prilejuri: la
şezători, la clăci, după terminarea muncii, la păzitul vitelor, la
moară etc.

184
Lectură

Trăsăturile caracteristice ale basmului popular:


caracter oral  este transmis prin viu grai;
caracter anonim  autorul este necunoscut;
caracter colectiv  este rezultatul contribuţiei mai
multor creatori anonimi.

................................ Observarea textului


Vocabular
Folosiţi-vă cunoştinţele!
Ce observăm?
 Sensul unitar al unor
grupuri sta­bile de cu-
8
1. Indicaţi forma literară a următoarelor cuvinte din text: vinte folosite în limbă
• mă prinz • să piarză • să crează • să înghiţă • să vază
• să ţie • umere • genunche • trenţeros • palaturi • p-acolo
• d-aici • cetit • lighioni • cellalt
2. Explicaţi cum s-au format cuvintele: mîhnire, moleşitor,
a îmbărbăta, zgripsoroaica, a se înduioşa.
3. Alcătuiţi propoziţii cu verbul a povăţui şi cu sinonimele
acestuia.
4. Daţi sinonime pentru următoarele expresii din text: a o
sfecli, a pune mîna pe, a face voia cuiva, a-şi încerca norocul,
a purta sîmbetele, noroc chior, a avea ac de cojocul cuiva.
5. Alegeţi două dintre expresiile de mai sus pe care le folosiţi
în vorbirea curentă. Construiţi cîte un enunţ cu acestea.

Exprimaţi-vă părerea!
6. Iată ce a înţeles Roboţel după ce Alexandru i-a citit basmul:

Zmeii se fac luntre şi punte pentru a Prîslea îşi ia inima în dinţi


îndeplini dorinţele fetelor de împărat. şi intră în palatul de aur.

185
Lectură

7. De ce a făcut Roboţel aceste confuzii? Discutaţi cu colegul/


colega de bancă.
8. Lucraţi în grup. În primul grup va cîştiga elevul care va
găsi cele mai multe sinonime pentru prima expresie înţeleasă
greşit de Roboţel. În al doilea grup va cîştiga elevul care va găsi
cele mai multe expresii cuprinzînd substantivul inimă.

Ce descoperim?
Folosiţi-vă cunoştinţele!
 Cuvinte cu sen­suri
9. Care este sensul cuvîntului fur din text? Se mai foloseşte multiple
astăzi acest cuvînt?
10. Ce înţeles are cuvîntul rugăciune în enunţul: Prîslea veni cu
rugăciune către tată-său?
11. Alcătuiţi o propoziţie în care acest cuvînt să fie folosit cu
sensul lui curent.

Construcţii sintactice
specifice limbii vorbite
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
12. Identificaţi, în următoarele construcţii, cuvintele care apar  Ordinea neobiş­nuită
a cuvintelor în enunţ
într-o altă ordine decît cea obişnuită: nepovestită fu mirarea
tatălui său, rogu-te, o încercare voi face şi eu, adevăr gră-
ieşte gura mea, scoase paloşul Prîslea.

Exprimaţi-vă părerea!
13. Care este efectul inversării ordinii obişnuite a cuvintelor în
exemplele menţionate mai sus?
14. Restabiliţi cuvintele din enunţurile de mai jos într-o ordine
obişnuită. Ce aţi observat?
• Prîslea, cu mare mirare, văzu toate lucrurile schimbate.
• El, auzind de toate acestea, nu puţin s-a întristat în
sufletul lui.
• Cum ai vrut, venit-ai, dară nu te vei mai duce cum
vei voi.

186
Lectură

.................................Explorarea textului
Timpul şi spaţiul întîmplării
Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?
15. Ce vă sugerează formula: A fost odată ca niciodată, folosită  Basmul constituie o
la începutul basmului? lume unde totul este
posibil.
16. Se poate stabili cu precizie momentul în care se petrece
acţiunea basmului? Argumentaţi.

Observaţi!
17. Cîţi ani trec de la încercarea fiului cel mare al împăratului
Ce observăm?
 Ritmul şi durata în­
8
de a-l prinde pe hoţul merelor pînă cînd Prîslea îl răneşte pe tîm­plărilor.
răufăcător?
18. Cîte zile îi cere Prîslea argintarului să aştepte pentru a-i
aduce furca de aur? Argumentaţi.

Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?


19. Unde se desfăşoară întîmplările povestite? Aţi putea indica  În basm, întîm­plările
acest loc pe o hartă a lumii? Explicaţi. se petrec pe două tărî-
muri diferite.
20. Ce reprezintă în basm cele două tărîmuri?

Folosiţi-vă imaginaţia!
21. Recitiţi următorul pasaj:
„Prîslea ajunse pe tărîmul cellalt, se uită cu sfială în toate
părţile, şi cu mare mirare văzu toate lucrurile schimbate:
pămîntul, florile, copacii, lighioni
altfel făptuite erau p-acolo. Deo-
camdată îi cam fu frică, dară, îm-
bărbătîndu-se, apucă pe un drum
şi merse pînă dete de nişte palaturi
cu totul şi cu totul de aramă.”
◆ Cum vă închipuiţi tărîmul în care
a ajuns voinicul Prîslea? Descrieţi-l
într-o jumătate de pagină.

187
Lectură

22. Priviţi ilustraţiile de mai jos. Indicaţi o altă modalitate prin


care personajele basmelor pot călători între cele două tărîmuri.

 Timpul şi spaţiul în basm sînt imaginare; prin urmare,


nu pot fi indicate cu precizie.
Între povestitor şi ascultător există o convenţie (o înţe-
legere), conform căreia în basm orice este posibil.
În basme există două tărîmuri. Acestea se află la mare
distanţă unul de celălalt, au o înfăţişare diferită şi se
conduc după legi diferite.

Personajele
Observaţi! Ce descoperim?
23. Care este personajul principal al basmului Prîslea cel voinic  Personajele epi­so­di­
şi merele de aur? ce apar într-un singur
epi­sod al basmului.
24. Care sînt personajele secundare? Dar personajele episo-
dice?

Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?


 În basm, perso­najele
25. Copiaţi pe caiete tabelul de mai jos. Completaţi-l cu per- reprezintă modele mo-
sonajele care reprezintă binele şi cele care reprezintă răul. rale opuse.

Personaje reprezentînd binele Personaje reprezentînd răul

188
Lectură

Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?


26. Identificaţi în basm: Ajutoarele
• fiinţele cu însuşiri supranaturale
• animalele sau păsările care îl ajută pe erou.
• obiectele fermecate
27. Povestiţi pe scurt întîmplarea prin care zgripţuroaica îşi
dovedeşte calităţile supranaturale.
Adversarii
28. Selectaţi din basm:
• fiinţele cu însuşiri supranaturale care i se împotri­
• personajele aparţinînd lumii
eroului
vesc eroului.
8
29. Personajele au nume sau sînt prezentate prin caracteristici
generale, referitoare la vîrstă ori la comportament?

Eroul basmului
Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?
30. De ce Prîslea iese întotdeauna învingător?  Supranaturalul inter-
vine în acţi­u­nile erou-
31. Cum îl apreciază împăratul pe Prîslea la începutul basmu- lui.
lui? Dar la sfîrşit? Cum evoluează eroul faţă de poziţia în care se
găsea la început?
32. Citiţi cu atenţie fragmentul de la paginile 180–181, în care
se prezintă lupta dintre Prîslea şi zmeul care furase merele. În ce
se transformă cele două personaje?
33. Care sînt probele pe care le trece Prîslea pentru a-i dovedi
fetei de împărat cine este el?
34. Care sînt calităţile lui Prîslea?

Observaţi! Ce observăm?
35. Cîţi feciori are împăratul?  Repetarea unor cifre
magice
36. Cîte fete de împărat sînt răpite de zmei?
37. Cîţi zmei se luptă cu Prîslea?
38. Care cifră apare cel mai des în basm?
39. Ce alte cifre aţi întîlnit în basmele citite pînă acum?
40. Căutaţi într-un dicţionar de simboluri semnificaţia cifrelor
magice din basm.

189
Lectură

Situaţii specifice basmului


Folosiţi-vă cunoştinţele!
41. Identificaţi în basmul Prîslea cel voinic şi merele de aur:
• situaţia iniţială; Este bine să mai ştiţi
• cauza care determină acţiunea;  În basme cifrele 3, 6,
• peripeţiile eroului; 9 şi 12 sînt cifre magice.
• depăşirea situaţiei dificile;
• situaţia finală.
42. Din cîte episoade este alcătuită acţiunea? Delimitaţi-le.

Observaţi!
43. Identificaţi în basm următoarele situaţii şi precizaţi perso-
najele care se află în centrul lor:
• plecarea de acasă; Expresii din basme
• punerea la cale a vicleşugului;
– Merseră nici prea
• drumul între două tărîmuri;
tare, să nu obosească,
• lupta; nici prea încet, să nu
• victoria; întîrzie...
• întoarcerea acasă; – Abia-şi vorbi vorba.
• încercarea grea; – El îşi întări inima, deşi
• recunoaşterea meritelor eroului; îl furnica în spinare fio-
• dezvăluirea vicleşugului; rii de spaimă.
• căsătoria; – Atît era de frumoa-
• încoronarea. să, încît lupii păzeau
turma cînd o vedeau
Basmele sînt construite pe o schemă asemănătoare, în
 pe dînsa păstoriţă.
– Ca să nu-l cuprindă
centrul căreia se află căutarea binelui şi a dreptăţii de somnul, se culcă pe un
către erou. pat de spini, cu jăratic
dedesubt.

Folosiţi-vă cunoştinţele!
44. Completaţi pe caiete schema generală a basmului, pre-
zentată mai jos, cu elementele corespunzătoare.

Personajul care
suferă din cauza unei Personajele
păgubiri sau a unei Căutarea care se bucură
lipse întreprinsă de erou pentru de victoria eroului
a îndepărta păgubirea
Ajutoarele sau lipsa Adversarii

190
Lectură

Formule specifice basmului


Exprimaţi-vă părerea!
A fost odată
45. Recitiţi începutul basmului Prîslea cel voinic şi merele de ca niciodată...
aur. Observaţi formula iniţială.
46. Daţi exemple de alte formule iniţiale întîlnite de voi în
basme.
47. Ce alte formule finale aţi observat în basmele citite?
48. Identificaţi, în formulele iniţiale şi în cele finale, elementele
care sugerează timpul şi spaţiul specifice basmului.
49. Unde apar în basm formule ca următoarea: Şi-nainte cu
poveste, că de-aicea mult mai este?
8
 Basmul are formule specifice:
• INIŢIALE — prin care se anunţă intrarea în lumea
ficţiunii;
• MEDIANE — prin care este semnalată continuarea
acţiunii;
• FINALE — prin care se indică ieşirea din lumea ficţiunii. Şi încălecai
pe-o şa...

Ce este basmul
Exprimaţi-vă părerea!
50. Care sînt cele mai importante episoade ale basmului
studiat?
51. Ce forţe se confruntă în basm?
52. Cum este finalul basmului: optimist sau trist?
53. Rezumaţi în scris un episod din basmul Prîslea cel voinic
şi merele de aur.

BASMUL este o naraţiune populară în proză, de mare



întindere şi cu multe personaje, cel mai adesea cu forţe
supranaturale, unele reprezentînd binele şi altele – răul. Ce descoperim?
Finalul basmului aduce întotdeauna victoria binelui asu-  Formulele medi­ane
pra răului. şi formulele finale sînt
ade­seori exprimate în
54. Daţi exemple de basme pe care le-aţi citit anterior. versuri.

191
Lectură

..............................Interpretarea textului
Semnificaţia basmului
Exprimaţi-vă părerea!
55. Cum reuşeşte Prîslea să cîştige încrederea împăratului şi Expresii din basme
să-l convingă să mai lase un an pomul netăiat? – Viteazului îi tremura
fiori o dată de sus în
56. Care sînt calităţile eroului şi cum se comportă el în final jos, o dată din jos în sus,
cu fraţii săi? o dată cruciş şi o dată
57. De ce fraţii îi poartă sîmbetele lui Prîslea? curmeziş.
– Pe iarbă răsărea tot
58. Prin ce vi se pare că reuşeşte Prîslea să-şi învingă adversarii?
flori de flori, iar pe flori
59. De ce îl sprijină ajutoarele pe erou? dormea zîne de zîne.
60. De ce se întoarce Prîslea în împărăţia tatălui său sub înfă- – Voinicul nu era de
ţişarea unui om simplu? ieri, de alaltăieri; era
om pe sine.
61. Cum vi se pare în general lumea basmului? – Calea e lungă, lumea
62. Lucraţi în grup. Discutaţi și aflaţi diverse puncte de ve- e rea... Să te feri de
dere despre lumea basmului. lume, să nu-ţi ieşi din
cale.
63. Care dintre aspectele specifice acestei lumi vi se par fas-
– Venea aşa de iute că
cinante?
nu făceau colb copitele
64. Prin ce se deosebeşte basmul de alte specii literare pe cailor.
care le-aţi studiat?
65. De ce în basm binele învinge întotdeauna răul?

Folosiţi-vă imaginaţia!
66. Numiţi cele trei obiecte datorită cărora fata cea mică a
împăratului îl recunoaşte pe Prîslea sub înfăţişarea ucenicului
argintarului.
67. Descrieţi şi apoi desenaţi unul dintre personajele sau
obiectele indicate mai jos, aşa cum vi le închipuiţi:
• Prîslea;
• cei doi fraţi ai lui Prîslea;
• fata cea mică a împăratului;
• împăratul;
• grădina împărăţiei;
• zgripţuroaica;
• zmeul care a furat-o pe fata cea mică;
• furca de aur;
• cloşca cu puii de aur.

192
Elemente de limba română

Predicatul
Ziceam că eu sînt un zmeu şi tu eşti un
năzdră­van din basme. Eu am furat fata de
împărat şi tu pleci să o cauţi. Ce vei face?

CE ESTE PREDICATUL
Felurile predicatului
Folosiţi-vă cunoştinţele! 8
1. Identificaţi predicatele din textul de mai sus.
Ce observăm?
 Comunicarea se or-
 PREDICATUL este partea principală de propoziţie care ganizează în jurul pre-
arată ce face, cine este, ce este sau cum este subiectul. dicatului.
Predicatul poate fi VERBAL, exprimat printr-un verb pre-
dicativ la un mod personal (Ziceam.), sau NOMINAL, al-
cătuit din verb copulativ+nume predicativ (Sînt un zmeu.).

Predicatul verbal
Folosiţi-vă cunoştinţele!
2. Găsiţi predicatele din următorul text şi indicaţi felul lor:
„A fost odată un morar. El lăsă la moartea sa drept
moştenire celor trei fii: o moară, un asin şi un motan. Celui
mare îi promisese moara, celui de-al doilea asinul şi celui
de-al treilea nu-i mai rămînea decît pisoiul.
Năzdrăvan, motanul îi ceru stăpînului o pereche de
cizmuliţe roşii şi îi zise:
– Stăpîne, fă ce spun eu! O să cîştigi de pe urma mea
mai mult decît fraţii tăi.
Băiatul ar fi vrut să-l creadă, dar gîndi că un pisoi nu
poate să facă mare lucru pentru el.”
După Charles Perrault, Motanul încălţat
3. Spuneţi prin ce parte de vorbire se exprimă predicatele şi
faceţi analiza ei morfologică.

193
Elemente de limba română

 PREDICATUL VERBAL se exprimă printr-un verb la


un mod personal:
• indicativ — El povesteşte o întîmplare.
• conjunctiv — Tu să asculţi la lecţie.
• condiţional — Aş citi o carte.
• imperativ — Scrie corect!

Exersaţi!
4. Alcătuiţi trei propoziţii cu predicate verbale.
5. Realizaţi dictarea comentată a textului de mai jos.
„În nişte bălării de la marginea unui conac stătea o raţă Scrieţi corect!
în cuibar şi clocea. Din ouă au ieşit nişte pui frumoşi. Doar raţă – raţe
dintr-un singur ou a apărut o răţuşcă urîtă, care nu semăna casă – case
cu celelalte. În ogradă, pe aceasta care ieşise din ou la urmă ogradă – ogrăzi
şi care era aşa de urîtă, toate păsările o ciupeau, o înghion- sămînţă – seminţe
teau, încît, într-o zi, a zburat peste gard în lume. Năpăstuită
şi adăpostită ici şi colo peste iarnă, de-abia primăvara ea
întîlni nişte păsări albe şi frumoase. În luciul apei văzu că
seamănă cu ele şi o mare fericire o cuprinse.”
După Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urîtă
6. Identificaţi predicatele verbale de la exerciţiul 5 şi analizaţi
verbele, după modelul dat:
„stătea” — predicat verbal exprimat prin verb predicativ,
modul indicativ, timpul trecut, forma imperfect, persoana
a III-a, numărul singular.
7. Construiţi în baza imaginii două propoziţii cu predicat ver-
bal exprimat prin verb la modul imperativ.

194
Elemente de limba română

Făt-Frumos, eroul bas­me­lor româneşti,


este un flă­cău înzestrat cu puteri supra­
natu­rale. El este curajos şi dove­deşte în
lupta cu adver­sarii cali­tăţile sale. Totoda-
tă, personajul este tînăr, frumos şi modest.
Dintotdeauna, el a fost întru­chiparea

8
binelui în creaţia populară.

Predicatul nominal
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce ne amintim?
1. Identificaţi predicatele nominale din textul de mai sus.  Verbul copulativ:
2. Cîte predicate nominale sînt în textul dat? • nu are înţeles de sine
stătător;
3. Indicaţi modul, timpul, persoana şi numărul verbelor co- • face legătura dintre
pulative. subiect şi numele pre-
dicativ.
În predicatul nominal, verbul copulativ este la un mod
  Numele predicativ se
predicativ: poate exprima prin:
Făt-Frumos este viteaz. • adjectiv;
Făt-Frumos era viteaz. • substantiv.
Numărul predicatelor nominale dintr-un text este egal

cu numărul verbelor copulative.

Valorile sintactice ale verbului a fi


Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
4. Indicaţi valorile sintactice ale verbului a fi în următoarele  Verbul a fi este:
enunţuri: • copulativ;
Ţara noastră este Republica Moldova. Republica Mol- • predicativ;
dova este în Europa de Sud-Est. Noi am fi dorit o călătorie • auxiliar.
şi prin alte ţări europene.

195
Elemente de limba română

Numele predicativ simplu


şi numele predicativ multiplu
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
5. Indicaţi felul numelor predicative din textul de la pagi-  N umele predicativ
na 195 din punctul de vedere al numărului de termeni. exprimă caracteristica
subiectului.
6. Arătaţi prin ce părţi de vorbire se exprimă numele predi-
cative identificate.

Numele predicativ este:



• SIMPLU — cînd este alcătuit dintr-un singur termen
(Alexandru este harnic.);
• MULTIPLU — cînd este alcătuit din mai mulţi termeni Ce descoperim?
(Alexandru este harnic şi cuminte.).  Între termenii nume-
lui pre­dicativ multiplu
se pune:
7. Precizaţi ce se poate pune între termenii numelui predicativ • virgulă;
multiplu. • un cuvînt de legătură:
8. Formulaţi concluzia cu privire la cele învăţate despre nu- şi, dar, sau etc.
mele predicativ.
Este bine să mai ştiţi
Exersaţi!  I leana Cosînzeana
9. Subliniaţi cu o linie predicatele nominale şi cu două linii este personajul prin-
cipal feminin din bas-
predicatele verbale din textul următor:
mele româneşti. Ea are
„A fost odată un împărat care era bogat şi puternic. chipul unei fecioare
Acest împărat avea un fecior şi o fată. Feciorul a murit şi întotdeauna foarte
frumoase, curajoase,
fata ceru să-l petreacă la groapă. Ea a îmbrăcat o rochie deştepte şi năzdrăva-
neagră şi părul ei curgea despletit pe spate. Lumea văzu ne. Această zînă repre-
că era gingaşă şi plăpîndă. O priveau toţi cu nesaţ cum era zintă idealul feminin al
puţintică şi drăgălaşă. Tot pe atunci era în cetate o femeie lui Făt-Frumos.
care era o văduvă săracă. Ea avea un fiu. El era cumsecade,
smerit şi sfiicios ca o fată mare.”
După Petre Ispirescu, Fata de împărat şi fiul văduvei
◆ Găsiţi sinonimele literare ale cuvintelor: nesaţ, puţintică,
sfiicios. Încadraţi-le în enunţuri.
10. Construiţi trei enunţuri în care verbul a fi să aibă valoare
sintactică de verb copulativ, predicativ şi auxiliar.
11. Alcătuiţi şase enunţuri cu predicate nominale în care să o
descrieţi pe Ileana Cosînzeana. Folosiţi verbe copulative la toate
timpurile modului indicativ.

196
Comunicare

Povestirea
Exprimaţi-vă părerea!
1. Priviţi desenele de mai jos.

8
2. Arătaţi care dintre indiciile de timp şi de spaţiu enumerate
mai jos sînt mai importante pentru situaţia din primul desen:
• ieri după-amiază • la colţul străzii
• cît ai bate din palme • într-un cartier
• deodată • undeva, în Europa
• astă-iarnă • lîngă blocul meu
3. Selectaţi dintre aspectele de mai jos pe cele mai sugestive
pentru desenul al doilea:
• toamna • pe lună
• seara • în oraşul selenar PX-15
• în anul 6015 • în galaxia QKY
• pe la mijlocul celei • pe cosmodromul 7
de a şaptea ere solare

Exersaţi! Ce ne amintim?
4. Scrieţi o povestire de o jumătate de pagină, pornind de la  Etapele unei ac­ţiuni
unul dintre desenele de mai sus. sînt:
5. Dezvoltaţi în scurte povestiri una dintre următoarele situaţii • situaţia iniţială;
iniţiale: • cauza acţi­unii;
• Privită de departe, pădurea părea liniştită. • desfăşurarea acţiunii;
• Seara se lăsă pe neaşteptate, răcoroasă şi umedă. • depăşirea si­tua­ţiei difi­
cile;
• Ziua începuse bine; eram fericit că a venit bunica.
• situaţia finală.
• Căpitanul Spark stătea calm şi urmărea atent mo-
nitorul rachetei.

197
Comunicare

6. Reconstituiţi într-o povestire scurtă ce s-a petrecut înainte


şi după fiecare dintre următoarele întîmplări:
• Pe neaşteptate, simţi o zguduitură puternică în stînga
aeronavei.
• Auzind un zgomot asurzitor, girafa ciuli speriată
urechile.
• Abia atunci îmi dădui seama că uitasem cheia la şcoală.
7. Pornind de la una dintre următoarele situaţii finale, scrieţi
o povestire scurtă:
• Salvamontiştii erau fericiţi, iar cabana devenise din
nou un loc cald şi primitor.
• În cele din urmă, armonia dintre animalele fermei
se restabili ca din senin.
• Abia atunci îşi dădu seama că la bine ţi se răspunde
cu bine.

Folosiţi-vă imaginaţia!
8. Citiţi propoziţiile de mai jos, aparţinînd unor povestiri diferite.
• Acesta răspunse imediat, cu o voce sugrumată de emoţie.
• Deodată se auzi un ţipăt.
• Liniştea se lăsă peste satul cufundat în întuneric.
• Grădina zoologică abia se deschisese.
• La vară, voi merge într-o excursie la munte.
◆ Cărei etape din povestirile respective credeţi că îi corespund
aceste enunţuri?
9. Selectaţi cel puţin două dintre enunţurile de mai sus, în
aşa fel încît să poată fi incluse în aceeaşi povestire. Scrieţi pe
scurt povestirea cu întîmplările pe care le-aţi ales, adăugînd şi
altele, imaginate de voi.
10. Reconstituiţi oral una dintre celelalte povestiri sugerate de
enunţurile de mai sus.

Învăţaţi jucîndu-vă!
11. Realizaţi, la alegere, o scurtă povestire distractivă, pornind de
la titlurile: Călătorie pe planeta Marte; Un raliu în deşert; Un meci de
fotbal; 1 aprilie.
12. Lucraţi în grup. Citiţi povestirile create. Spuneţi-vă părerea
despre fiecare povestire şi sugeraţi-le colegilor ce ar fi bine de îm-
bunătăţit.

198
Atelier de lectură şi scriere
ZÎNA MUNŢILOR
de Petre Ispirescu
- fragmente -
A fost odată ca niciodată. fiu-său acestui vînător ca să-l învețe
A fost odată un împărat foarte vi- meșteșugul său.
teaz: toate împărățiile de prinprejurul După ce veniră filozofii, învăță de la
împărăției sale îi cerea sfaturi: atîta era dînșii cîte în lună și în soare. Bucuria
de drept și înțelept. Cînd se isca sfadă tatălui era așa de mare unde vedea că
între dînșii, la acest împărat plecau mai fiu-său are să fie pricopsit ca niciunul

8
întîi la judecată și, cum zicea el, așa se din fiii de împărați, încît se uita la el ca
și făcea, fiindcă era judecător drept la soare. Iară el de ce se mărea d-aia se
și iubitor de pace. Cînd fu aproape făcea mai cu minte și mai frumos...
de bătrînețe, îi dărui Dumnezeu un ...Fel de fel de împărați voiau să-şi
fecior. Nu se poate spune cîtă bucurie dea fetele după el, dară el nu voi să se
simți împăratul cînd a văzut că dobîndi însoare așa de tînăr.
un moștenitor. Toți împărații vecini Într-una din zile, mergînd la vînă-
i-au trimis daruri. Ei nu mai puțin se toare, văzu o turturică, care tot sărea
bucurau că vecinul lor, care îi ajuta cu înaintea lui...
sfaturi și povețele lui cele de mult folos, Lui îi fu milă să o vîneze; el căuta
a dobîndit fecior. vînaturi mari, fiindcă nu se temea de pri-
După ce se mări, îl puse de a învăța mejdii: era vînător meşter şi viteaz. Dacă
carte. El era așa de silitor, încît se mirau văzu şi văzu că tot îi sărea în cale, întinse
dascălii de dînsul cum învăța așa repe- arcul şi dete cu o săgeată. El se miră prea
de. Ceea ce învățau ceilalți copii într-un mult cum de nu o putu omorî el, care
an, el învăța numai într-o săptămînă. era aşa de bun vînător, ci o răni puţin în
Ajunsese să nu mai aibă dascălii ce să-l aripă, care, aşa rănită, se duse de nu o mai
învețe. Iară tată-său scrise carte împără- văzu. Cum se duse turturica, simţi, nu
tească la niște filozofi vestiți ca să vie să ştiu cum, nu ştiu de ce, că îi tîcîia inima...
ispitească cu învățăturile lor pe fiul său. După ce se întoarse acasă, era tot
La curtea acelui împărat se afla pe cam galeș. Împăratul văzînd că tînjește
atunci un vînător vestit; și pînă să vie fiu-său cu sănătatea, îl întrebă ce are,
filozofii cei vestiți, împăratul dete pe iară el răspunse că n-are nimic.
1. Citiți fragmentele din basm. Recitiţi începutul basmului și observați caracteristicile
specifice acestuia. Argumentaţi fiecare caracteristică cu cîte un enunţ relevant din text.
2. Lucraţi în grup. Improvizați continuarea și sfîrșitul basmului.
3. Selectați formele populare ale cuvintelor și scrieți forma lor literară. Exemplu:
de prinprejurul împărăţiei = din jurul împărăţiei.
4. Citiți basmul în întregime. Înscenați cîteva fragmente.

199
Autoevaluare
PREDICATUL
1. Indică felul predicatelor din următoarele instrucţiuni 1 p.
de folosire şi arată la ce mod sînt verbele prin care se exprimă.

Garanţia calităţii • Spălaţi cu apă la 40oC.


• Nu stoarceţi prin răsucire.
• Uscaţi pe suprafaţă plană.
Lînă 100% • Nu călcaţi.

2. Transcrie şi subliniază pre­dicatele din povestirea bunicii. 2 p.


„A fost cîndva o împărăteasă. Ea era frumoasă,
dar rea. Într-o zi, oglinda ei fermecată i-a spus că Albă-ca-
Zăpada, fiica sa vitregă, o întrecuse în frumuseţe. Atunci
împărăteasa îi porunci unui vînător să ducă fata în pădure
şi s-o ucidă. Acesta a cruţat-o însă şi ea a găsit adăpost în
casa piticilor.” După Fraţii Grimm, Albă-ca-Zăpada
3. Nepoata a adormit şi nu ştie cum s-a terminat poves- 3 p.
tea. Reconstruieşte-o, punînd în ordine enunţurile ames-
tecate mai jos. Subliniază predicatele şi indică felul lor.

Prinţesa a înviat şi cei doi au făcut


racla
nuntă mare.  El a căzut cînd a coborît
Albă-ca-Zăpada a murit rul a sărit din gît lejul fetei.
după ce a şi mă
muşcat dintr-un măr otrăv
it oferit criu
de mama vitregă.
ii au p us- o într-un si nţi.
Pitic mu
au dus-o în
A încercat s-o ucidă, de cristal şi
dar piticii au salvat-o. Mama vitregă a găsit-o cu
ajutorul oglinzii.
iul la palat.
Un prinţ care a văzut-o a vrut să ia sicr

4. Analizează părţile de vorbire prin care se exprimă 1 p.


primele cinci predicate din textul de la exerciţiul 2.
5. Construieşte patru propoziţii cu predicate nominale 1 p.
prin care să arăţi cum era mama vitregă a Albei-ca-Zăpada.
6. Subliniază predicatele şi arată valorile sintactice ale 2 p.
verbului a fi:
• Eu eram la bunici.
• Bunicii mei erau povestitori neîntrecuţi de basme.
• Basmele buneilor sînt frumoase şi vechi, iar pentru
mine întotdeauna vor fi o încîntare.

200
9

MITUL

Miturile povestesc despre timpuri,


întîmplări şi personaje fabuloase prin
reprezentări concrete ale fenomenelor
enigmatice de la începuturile
existenţei lumii şi a omului, înţelese ca
manifestări supranaturale.

• Mitul antic
• Subiectul
• Texte de interes personal
Lectură

Mitul
FILEMON ŞI BAÚCIS
din Legendele Olimpului de Alexandru Mitru Este bine să mai ştiţi
 „ Legendele Olim-
Plecarea spre Arcadia pului” este un ciclu de
povestiri alcătuit din
Zeus şi-a preschimbat sceptrul de aur într-un toiag din 2 părţi (intitulate „Zeii”
lemn de corn. Mantia lui sărbătorească, ţesută de mîna şi „Eroii”), autorul fiind
Atenei, a prefăcut-o într-o haină de om sărac şi necăjit. Alexandru Mitru. În lu-
Sub haină însă şi-a vîrît fulgerul cel scînteietor. crare sînt redate faptele
legendare ale unor per-
A luat-o-ntîi şi-ntîi prin munţi, către Arcadia ferice. sonaje din mitologia
A străbătut naltul Menala, un munte potopit de fiare, apoi; greacă. Volumul I na-
Cilene şi Liceul cel tot învăluit în brazi, şi-a ajuns în Arca- rează despre geneza şi
dia. Era la vremea cînd amurgul aduce după sine noaptea viaţa zeilor, iar al doilea
volum povesteşte des-
cea misterioasă pe pămînt. Acolo-a cerut adăpost, sub un pre eroii legendari (se-
acoperiş măreţ: palatul regelui Licaon. mizei) ai Greciei antice.
Şi a dat semne tuturor că este el, stăpînitorul.
— Temeţi-vă! le spunea aspru. Acel pe care-l ospeţiţi
nu-i om de rînd, şi s-ar putea să fie-un zeu…
Numai că regele Licaon ura pe zei şi s-a gîndit: „Stai,
am să pun la încercare puterea-ţi, călătorule!”…
Şi s-a hotărît să îl lovească, în timpul nopţii, pe ascuns.
Mai înainte, ca să rîdă, a vrut să-l şi batjocorească. I-a dat
bucate să mănînce, din carnea unui rob ucis.
— Să văd şi eu dacă-şi dă seama zeul acesta îngîmfat ce
carne-nfulecă la masă, a spus nechibzuit Licaon slugilor
sale din palat.
Acum, fie c-a fost trădat, fie că Zeus, cu puterea-i, a prins
de veste-nşelăciunea, destul e că s-a înfuriat şi a trîntit
talgerul plin cu ruşinoasele bucate. DICŢIONAR CULTURAL
— Nemernice! i-a strigat el. Crima ta este fără margini.  A lexandru Mitru
(1914–1989), scriitor ro-
Vrei să-l răpui pe însuşi Zeus. Pedeapsa mea te va ajunge… mân, autor de literatură
Şi a scos fulgerul său groaznic de sub mantie, şi-a lovit. pentru copii şi tineret.
Palatul regelui Licaon a ars pînă în temelii. Iar regele, cînd A mai scris: „Din mari-
a-ncercat să mai rostească un cuvînt, a şi simţit cum glasul le legende ale lumii”
(antologie din miturile
lui se schimbă-n urlete de fiară. Trupul i s-a-nvelit în blană. celebre ale omenirii);
Braţele şi picioarele s-au prefăcut şi ele-n labe. Licaon s-a făcut „Poveşti despre Păcală
un lup, o fiară cruntă, ce-a fugit să se ascundă prin păduri. şi Tîndală” ş.a.

202
Lectură

În Frigia nările lui Zeus. Nemaiputînd răbda


De-acolo Zeus a umblat din ţară-n ispita, a şi bătut degrabă-n poartă:
ţară, pînă cînd a ajuns şi în Frigia. — Hei, oameni buni, ne găzduiţi?
Era acum însoţit şi de pristavul său, Vă-ntreb în numele lui Zeus, stăpîni-
de Hermes. torul din Olimp.
Mergînd aşa, ’ntr-o bună zi, zeii au Nu i s-a dat niciun răspuns. Poate că
intrat într-un sat. Zeus, avînd toiagu-n oamenii aceia nu auzeau în larma curţii
mînă, se-nfăţişa ca un bătrîn sărac şi sau poate nu vroiau s-audă numele ce
foarte obosit. Hermes, la fel de zdren- li se rostea.
ţuit, se prefăcea că-l sprijină. Mergeau Atunci zeii, blestemînd, au luat-o
prin praful drumului. Se arătau nepă- iarăşi mai departe.
sători, însă cu ochii cercetau, iscoditori,
orişice loc — pe prispe, prin ogrăzi, pe
drum — să vadă tot ce se întîmplă.
N-au mers prea mult, şi-n calea
lor s-a arătat un alt lăcaş. Aici femeia
mulgea lapte, un lapte gros, de bivoliţă,
9
Era la ceasul cînd drumeţii îşi caută tocmai cum îi plăcea lui Zeus. De-aceea
un acoperiş, să poată înnopta tihniţi. a strigat la gazdă:
Cerul era imens şi roşu ca o tipsie — Deschide-n numele lui Zeus! Îţi
de aramă. Prin arborii grădinilor se cerem să ne ospeţeşti...
cerneau ultimele dîre din ziua ca- Numai că gospodina ceea era grăbită
re-ncet trecea, lăsînd în urmă numai peste poate. Ridicînd capul către Zeus,
pete întunecate, de rugină. Murmurul a răsturnat un vas cu lapte. S-a supărat
cel molcom al serii chema pe oameni şi a răspuns:
la odihnă. — Plecaţi de-aici!... Am răsturnat,
Tot cercetînd cu grijă satul, au ajuns din cauza voastră, un şiştar... Vedeţi-vă
lîng-o locuinţă. O locuinţă arătoasă, de altă casă.
ţinută bine, pe stîlpi groşi, cu trepte Şi tot aşa, nu ştie nimeni cum
largi şi acoperită, în chip temeinic, s-a-ntîmplat în acea seară, că dînşii
cu şindrilă. Prin curte mergeau vite n-au găsit niciunde un adăpost şi niscai
grase, ce se-ntorseseră sătule de la hrană, deşi le spuneau tuturor că vin în
păşunile din deal. Erau boi mari, cu numele lui Zeus.
părul alb, bivoli cu coarnele întoarse
şi cai puternici, murgi şi roibi. Oile Filemon şi Baúcis
behăiau cuminţi într-un saivan, mai la Tocmai se pregăteau să-şi facă cul-
o parte. Caprele, ca de obicei, săltau, tot cuşul, pentru acea noapte, într-o căpi-
neastîmpărate, şi, nesătule, mai rupeau ţă-nmiresmată de fîn, ce se afla pe
mlădiţe pe lîngă zăplaz. cîmp, cînd iacătă o luminiţă… Uitîn-
În cuhnia din dosul casei se-auzeau du-se ceva mai bine, au înţeles că-i o
zgomote de vase. Stăpîna pregătea mîn- colibă, cea mai sărmană dintre toate
carea. Fumul se ridica alene, în lungi cîte văzuseră în sat.
fuioare cenuşii. Mirosuri calde, aţîţă- Hermes s-a apropiat de uşă şi a bătut
toare, de carne friptă şi fierturi, gîdilau uşor în ea.

203
Lectură

Uşa micuţă s-a deschis încetinel uscată, cam coşcovită şi-aplecată, şi în-
şi scîrţîind. În prag s-a arătat un chip velită cu şovar. Alături de coliba lor era
cuminte de bătrîn, şi-n urma lui o un petic de grădină, tăiat în două de-un
bătrînică. pîrîu. Aici lucra de dimineaţă şi pînă sea-
— Poftiţi!... Poftiţi în casa noastră, ra Filemon, săpînd şi cultivînd legume
au rostit ei, fără să-ntrebe măcar o vor- sau îngrijind pomii şi viţa, care creşteau
bă pe drumeţi, de unde vin şi cine sînt. la marginea pămîntului ce-l stăpîneau.
Cei doi bătrîni, aşa de buni şi pri- Erau săraci, dar acest lucru nu-i îm-
mitori, se numeau Filemon şi Baúcis. piedica deloc să îşi găsească mulţumirea
Deşi erau atît de-nvîrstă, rar să fi în dragostea ce îi lega, în înţelegerea de-
fost pereche-n lume mai strîns unită plină ce domnea veşnic între ei. Aşa se
decît ei. Se îndrăgiseră din vremea face că puteau să-ndure orişice necazuri
cînd amîndoi erau copii. Mai tîrziu, se şi lipsuri grele, fără teamă sau plînsete
legaseră prin lanţul dulce-al căsniciei zadarnice. Ba uneori mai ajutau şi
şi rămăseseră-mpreună şaizeci sau pe-alţii, care-aveau nevoie, fie cu roade
şaptezeci de ani, dacă nu, poate, şi mai din grădină, fie cu sfaturi înţelepte.
bine... Iar lumea îi dădea drept pildă de În casa lor nu se găseau slugi şi
căsnicie trainică. stăpîni, ca pe la alţii. Singuri îşi porun-
Fetelor, cînd se măritau, părinţii le ceau şi tot ei îşi aduceau la-ndeplinire,
făceau urarea: sîrguincios, poruncile.
— Să fii la fel de fericită, în anii tăi de
căsnicie, cum este doar bătrîna Baúcis. O masă întinsă cu toată inima
Băieţilor, la-nsurătoare, părinţii le Aceştia erau pămîntenii la care Zeus
spuneau la fel: şi cu Hermes au poposit în acea seară.
— Să fii iubit ca Filemon de credin- Cu feţe calde, primitoare, cu firea
cioasa lui soţie! lor deschisă, bună, i-au poftit grabnic
Şi dacă e să vorbim drept, nu avuse- în colibă pe cei doi mîndri-olimpieni,
seră bătrînii nici un belşug în viaţa lor. fără să cate nici la haine, nici la cuvinte
Coliba-n care locuiau era din trestie sau la feţe. Ba, tocmai fiindcă olimpie-
nii păreau trudiţi, săraci, flămînzi, cei
doi bătrîni s-au arătat mai săritori ca
totdeauna, mai dornici să-i primească
bine. Iar Filemon i-a îmbiat:
— Uitaţi-vă... laviţa asta. Şedeţi şi
odihniţi-vă de osteneala drumului, cît
timp o să pregătim masa.
Baúcis a-ntins pe scîndură o pătură
din lînă moale, ţesută chiar de mîna ei;
apoi, s-a repezit la vatră, dezvelind din
cenuşă jarul; a pus pe jar frunze uscate,
Adam Elsheimer. Filemon şi Baúcis surcele şi un lemn mai gros, suflînd

204
Lectură

din răsputeri într-însul. Focul a pîlpîit Mai ales Filemon, bătrînul, le turna vin
pe-ncetul, iar cînd a ars cu vîlvătaie, neîncetat. Dar ce să vezi? Oricît turna
Baúcis a potrivit deasupra-i un ceaun vinul în căni, vasul de lut rămînea plin.
mare, plin cu apă. În vremea asta,
soţul ei îi adusese din grădină legume Zeii se arată cine sînt
proaspete, pe care le-au şi pus în ceaun Stăpînul cerului dăduse, în acest
să fiarbă. Filemon a mai coborît şi o fel, un semn că este un prea-puternic
bucată de slănină, care stătea de mult în olimpian.
grindă, păstrată pentru sărbători. Din Filemon a priceput semnul. Che­
ea a retezat bătrînul o felioară, nu prea mînd-o lîngă el pe Baúcis, s-au plecat
groasă, şi i-a dat drumul în fiertură, să-i zeilor cu teamă. Amîndoi şi-au cerut
dea gust puţintel mai bun.
Pentru că masa-ntîrzia, gazdele, ca
să-nşele vremea, stăteau cu oaspeţii de
iertare că cina a fost prea săracă.
Pentru că în coliba lor aveau şi-o 9
pasăre, o gîscă, s-au repezit s-o prindă
vorbă, glumind şi arătîndu-se veseli şi iute şi s-o gătească zeilor. Numai că ei
binevoitori. erau bătrîni. Picioarele le tremurau. Iar
Filemon a turnat apă caldă într-un li- gîsca era sprintenă. Sărea-n colibă ici
ghean din lemn de tei. S-a aplecat singur şi colo şi gîgîia înfricoşată. Ba, parcă
de şale, să spele, după datină, picioarele presimţin­du-şi soarta ce o pîndea,
drumeţilor. Pe urmă-a luat un covoraş, pasărea şi-a căutat scăparea chiar sub
cam învechit şi ros de timp, şi totuşi cel picioarele lui Zeus.
mai bun din casă. L-a aşternut frumos Acesta însă i-a oprit:
pe patul unde urma să doarmă zeii. — Lăsaţi-o, n-o sacrificaţi. Este des-
Umblînd grăbită, bătrînica ştersese tul tot ce ne-aţi dat.
masa c-un mănunchi de mentă strînsă Şi Zeus, mulţumit în sine, pentru c-a
din grădină, iar pe masă adusese măs- fost recunoscut, a mai rostit bătrînilor:
line puse-n saramură, cicoare, napi, — Aţi fost pentru noi gazde bune.
brînză de vaci şi ouă coapte-n spuza Vecinii voştri însă nu ne-au primit ca
caldă. Şi-ntr-un vas larg pusese vinul, oaspeţi, precum se cuvenea, deşi ceru-
destul de vechi şi aromat, în faţa fiecărui sem adăpost în numele Olimpului. Pen-
zeu era cîte o cană mică, din lemn de tru nelegiuirea asta, ei au să fie pedepsiţi.
fag, şi smălţuită cu ceară albă de albine. Numai pe voi vă vom cruţa; dar trebuie
După gustare a-mpărţit fiertura cal- să ne urmaţi pe muntele din apropiere...
dă de legume. Pe urmă a adus bătrînul Bătrînii cunoşteau prea bine că nu
un coşuleţ umplut cu fructe. Erau acolo e chip să stea-mpotrivă, cînd zeii hotă-
nuci, curmale, prune ca nişte pietre răsc ceva. Le părea rău de casa lor, unde
scumpe, struguri cu boabe mari şi roşii, trăiseră o viaţă, în înţelegere deplină.
smochine dulci şi, la mijloc, un fagure Dar nu aveau, bieţii, ce face. Au trebuit
de miere albă. să se supună.
Nu mai ştiau cum să-i slujească pe cei Luîndu-şi cîte-un toiag în mîini, au
doi oaspeţi, ce să le dea, cum să-i îmbie. pornit după cei doi zei.

205
Lectură

Au mers ce-au mers şi au ajuns negreşit. Pacea şi dragostea în care am


aproape-n vîrful muntelui. Atunci vieţuit cu buna-mi Baúcis sînt lucruri
Filemon a-ntors capul, să vadă ce s-a de nepreţuit. De-aceea, dacă vrei să faci
petrecut şi ce osîndă au dat zeii satului unor bătrîni sărmani un dar, îngăduie
lor. Da-n locurile cunoscute, voinţa să-nchidem ochii, amîndoi, în aceeaşi cli-
zeilor schimbase satul întreg într-un pă. Să nu-mi vadă soţia rugul pe care îmi
lac negru, care sclipea tăcut sub lună, vor arde trupul. Nici eu pe-al ei nu vreau
închizînd taina-n apa sa. să-l văd, căci m-ar îndurera prea tare...
Priveliştea i-a-ndurerat pe cei doi şi — Numai atîta vă doriţi?
lacrimi le-au ţîşnit din ochi. — Darul acesta ni-i destul... a dat
— De ce aţi scufundat tot satul? din cap bătrîna Baúcis.
a spus bătrînul Filemon. Chiar dacă — Bine. Fie pe voia voastră...
unii dintre ei greşiseră faţă de voi, cei- Şi Zeus a făcut un semn. Amîndoi
lalţi erau nevinovaţi. zeii au pierit. N-au mai rămas, acolo-n
— Taci, Filemon, a rostit Zeus. Os- munte, decît bătrînii.
înda noastră, cum o fi, este întotdeauna Filemon şi iubita-i Baúcis s-au cobo-
dreaptă. Priviţi mai bine spre coliba în rît pînă la templu. S-au aşezat în tinda
care voi ne-aţi ospeţit... lui, dorind să stea-n aceleaşi locuri, în
Un stejar mîndru, care vieţuiseră încă pe cînd erau copii.
ce parcă-mbrăţişează un tei Anii s-au scurs pe îndelete. Cei doi
în floare... s-au gîrbovit mai mult. Ochii li s-au
Într-adevăr, cătînd bătrînii înspre înceţoşat; nu mai vedeau nici la un pas.
coliba lor cea veche, n-au mai văzut-o. Ş-aşa, precum spune legenda, şe-
Însă pe locul unde fusese ea-nainte, deau bătrînii, într-o zi, pe trepte-n faţa
se ridicase-o insulă. Pe insulă era un templului. Nişte drumeţi îi întrebau
templu din marmură în care Zeus avea despre-ntîmplarea petrecută odinioară
o statuie de aur. Porţi mari, sculpta- în coliba unde se odihnise Zeus. Ei po-
te-nchideau templul. Grădini pline de vesteau, cu vorbă moale, tremurătoare,
flori şi rodii se întindeau în jurul său. tot ce-a fost: cum le-a schimbat coliba
— Voi o să locuiţi în templu, a glă- Zeus în acel templu aurit.
suit solemn stăpînul. Vreau să vă dau şi Pe cînd vorbea aşa, bătrînul a simţit
o răsplată, pentru că i-aţi cinstit pe zei. că îl înfăşoară o scoarţă rece, pe la tălpi.
Spuneţi o singură dorinţă. Poate vreţi Scoarţa creştea şi către mijloc, şi se urca
aur, tinereţe sau frumuseţea mult rîv- spre gît, spre cap.
nită, putere, slavă sau mărire? Spuneţi Baúcis simţea acelaşi lucru. Înţe-
ce vreţi, şi vă voi da. legînd că i-a sosit sfîrşitul aşteptat,
Filemon a privit spre Baúcis. Ea a spus uşor lui Filemon:
către el, cu înţeles. Se deprinseseră cu — Soţul meu scump, a sosit ceasul!...
timpul să îşi grăiască fără vorbe, numai îţi spun adio...
privindu-se în ochi. — Adio!... a grăit şi dînsul, şi-a
— Nu, mare Zeus, nu vreau asta, a dat sărutat-o lin pe frunte. Îţi mulţumesc
răspuns Filemon. Aurul mult se risipeşte. pentru credinţa ce mi-ai purtat-o pînă
Puterea scade. Tinereţea trece cu anii, la ultima suflare!

206
Lectură

Şi poate că şi-ar fi spus cei doi bătrîni şi alte vorbe


de-adio şi de mîngîiere; dar gurile le-au amuţit.
În preajmă s-a făcut tăcere. Cei care se-ntîmplaseră să
se găsească lîngă ei priveau înmărmuriţi. Bătrînul nu mai
era om, ci se făcuse-un stejar falnic. Baúcis, în schimb,
era un tei subţire, alb, cu flori micuţe, dar cu mireasmă-
ameţitoare.
Legenda spune despre templu că s-a sfărîmat, bătut de
vînturi; dar multă, foarte multă vreme, s-ar fi văzut încă aco-
lo cei doi copaci: un stejar mîndru şi puternic, ce-mbrăţişa
cu ramurile sale un tei cu trunchiul alb şi plin de floare...

................................ Observarea textului DICŢIONAR MITOLOGIC


9
 Zeu – fiinţă sfîntă, di­
vinitate.
Vocabular  Olimp – munte sfînt,
unde se credea că tră-
iau zeii.
Folosiţi-vă cunoştinţele!
 Zeus (în mitologia
1. Explicaţi sensul cuvintelor: grea­că) – divinitate
• toiag • şindrilă • saivan supremă, „tatăl zeilor
• prispă • şiştar • zăplaz şi al oamenilor”. Zeu al
cerului, al ploii şi al tu-
• tipsie • coşcovit • cuhnie netului, apoi şi al drep-
◆ Apelaţi la un dicționar explicativ, apoi discutaţi cu părinții tăţii şi al ordinii sociale
sau bunicii și vedeţi care dintre cuvintele de mai sus se mai în- stabilite. Fiu al Geei şi al
trebuinţează și astăzi. lui Cronos, l-a detronat
pe tatăl său, instaurînd
2. Arătaţi cum s-au format cuvintele: stăpînirea zeilor olimpi-
a înnopta, a găzdui, bivoliţă, stăpînitor, recunoscut, eni.
înceţoşat, înmărmurit, căsnicie.  Hermes – Zeul co-
merţului şi al drumurilor,
3. Selectaţi din text cinci cuvinte care fac parte din cîmpul fiul lui Zeus şi al Maiei.
lexical al noţiunii animale domestice.
4. Găsiţi sinonime pentru următoarele cuvinte.
• larmă • nelegiuire • a se sfărîma
• pildă • a vieţui • în preajmă
• belşug • scoarţă • grabnic
• spuză • falnic • pe îndelete
5. Explicaţi cu ajutorul Dicţionarului explicativ sensul adjec-
tivelor murg şi roib.
6. Alcătuiţi cîte un enunţ cu sensul direct şi cel figurat al cuvîn-
tului fuior.

207
Lectură

................................. Explorarea textului


Exprimaţi-vă părerea!
7. Explicaţi expresiile:
• era grăbită peste poate • lanţul dulce-al căsniciei
• ca să-nşele vremea • căsnicie trainică
8. Explicaţi legătura dintre noţiunile: casă, casnic, căsătorie,
căsnicie.

Timpul şi spaţiul întîmplării


Observaţi!
9. Care a fost punctul de plecare „în lume” al lui Zeus?
10. Prin care ţinuturi istorice au călătorit Zeus şi Hermes?

Folosiţi-vă cunoştinţele!
11. Selectaţi cîte cinci indicii de spaţiu din fiecare dintre cele
6 fragmente/povestiri.
12. Distribuiţi în două coloane indiciile care se referă la noţiunea
de spaţiu interior şi la cea de spaţiu exterior.
13. Completaţi enunţurile:
• Lăcaşul zeilor se afla într-un spaţiu ...
• Locuinţa lui Filemon şi a lui Baúcis era într-un
spaţiu ...
14. Selectaţi din fiecare fragment cîte 2 cuvinte/îmbinări de
cuvinte care semnifică timpul acţiunii.

Exprimaţi-vă părerea!
15. În care anotimp sînt plasate întîmplările din fragmentul În Fri-
gia? Argumentaţi cu citate din text.
16. În ce epocă se petrec întîmplările descrise în mit? Alegeţi unul
din răspunsurile de mai jos. Argumentaţi alegerea.
• un trecut foarte îndepărtat • un trecut îndepărtat
• un trecut apropiat
17. Ce puteţi spune despre timpul şi spaţiul întîmplărilor din:
mitul Filemon şi Baúcis; basmul Prîslea şi merele de aur şi le-
genda Dragoş-Vodă?

208
Lectură

Personajele
Ce descoperim?
Exprimaţi-vă părerea!  Personajele mitice
18. Care personaje sînt înzestrate cu trăsături supranaturale? sînt făpturi supranatu-
Demonstraţi utilizînd secvenţe din text. rale cu caracter simbo-
lic: zei, semizei, eroi.
19. Lucraţi în grup. Găsiți şi caracterizaţi personajele princi-
pale (grupul I), secundare (grupul II) și pe cele episodice (grupul
III) din mitul Filemon și Baúcis, folosind cuvinte din text.
20. Finisaţi, pe caiete, frazele de mai jos:
• Personaje principale ...
• Personaje secundare ...
• Personaje episodice ... 9
• Personaje care trezesc admiraţie ...
• Personaje care trezesc revoltă ...
21. Numiţi 5 trăsături care deosebesc zeii de oameni.

Folosiţi-vă cunoştinţele!
22. Selectaţi secvenţele ce se referă la cei doi bătrîni şi scrie­
ţi-le pe caiet după modelul oferit în tabel.

Pasajul Trăsături Trăsături Modalităţi de


din text fizice morale caracterizare
a personajului
Filemon...
Baúcis...

Ce este mitul
Folosiţi-vă cunoştinţele!
23. Mitul Filemon şi Baúcis explică originea mai multor feno-
mene. Enumeraţi-le.

MITUL este o povestire al cărei subiect se referă, de obi-


 Mitul „relatează un eve-
cei, la un eveniment creator (al întregului Univers sau al niment care a avut loc
unei părţi din el: un teritoriu geografic, o stea, o specie într-un timp primordial,
în timpul fabulos al în-
vegetală sau animală, un sentiment etc.) petrecut la în- ceputurilor”.
ceputul lumii. El reprezintă prima treaptă a cunoaşterii. M. Eliade, Aspecte ale mitului

209
Comunicare

............................. Interpretarea textului


Observaţi!
24. Comparaţi gospodăriile întîlnite în cale de zei. Ce impre-
sionează cel mai mult în fiecare din ele?
DICŢIONAR CULTURAL
Caracteristici Prima Gospodăria  Minerva – zeiţa înţe-
gospodărie bătrînilor lepciunii la romani.
• atmosfera creată de gazde  O vidiu (43 î.Hr.–
c. 17 d.Hr.) - poet latin.
• nivelul de trai
• atitudinea gazdelor

25. Recitiţi povestirea a III-a şi identificaţi mesajul. Este bine să mai ştiţi
26. Ce semnifică simplitatea traiului din casa lui Filemon şi Minerva este de ase-
Baúcis? menea zeiţa artelor
şi a meşteşugurilor
27. Cărui pasaj din text îi corespunde fragmentul dat? patronînd deopotri-
„Pune măsline necoapte, fructul curatei Minerve, vă mobilitatea minţii.
Coarne de toamnă muiate, andive, ridichi şi un bulgăre Pentru romani a fost
şi inventatoarea con-
Mare de caş, apoi vine cu ouă încet învîrtite-n strucţiilor navale.
Spuză mocnită, în vase de lut toate-s puse. Aduce
Şi o ulcică lucrată-n acelaşi argint şi pahare
Din fag lucrate, cu galbenă ceară spoite pe partea
Lor cea scobită. Puţină zăbavă şi vatra trimis-a
Caldul ospăţ, apoi vinul, ce vechi prea tare nu este,
Loc ca să facă, îl dă puţin la o parte şi-aduce
Nuci şi uscate smochine, cu creţe curmale de-a valma,
Prune şi mere ce-nalţă miresme din largile coşuri,
Struguri culeşi de pe împurpuratele viţe. La mijloc
Stă alb un fagure de miere; dar pe lîngă acestea...”
Ovidiu, Metamorfoze. Cartea a VIII-a
28. Identificaţi asemănările. Enumeraţi felurile de bucate care
se serveau în Antichitate la gustare, la prînz şi după prînz.

Exprimaţi-vă părerea!
29. Lucraţi în grup. Comentaţi situaţiile de mai jos:
• Ţi s-a întîmplat să fii în casa cuiva oaspete nepoftit. Cum ai
fost primit?
• Ai servit pe cineva atotputernic. El e gata să-ţi dea orice.
Tu ce i-ai fi cerut? Statuia zeiţei Minerva

210
Elemente de limba română

Subiectul
Ce este subiectul
Exprimaţi-vă părerea!
1. Construiţi propoziţii cu subiectul Dragoş.

SUBIECTUL este partea principală de propoziţie care



arată cine face acţiunea exprimată de un predicat ver-
bal sau cui i se atribuie o însuşire ori o caracteristică
exprimată de un predicat nominal. 9
Subiectul exprimat şi subiectul
neexprimat
Ce observăm?
Folosiţi-vă cunoştinţele!  Subiectul este:
• exprimat;
2. În fraza de mai jos sînt propoziţii în care subiectul nu este • neexprimat.
exprimat. Ce număr au acestea? Sînt propoziţii cu su-
Alexandru a hotărît1/ să facă o plimbare prin parcul de biect ine­xis­tent.
lîngă şcoală2/ ca să vadă magnoliile înflorite.3/
3. Alcătuiţi o propoziţie în care verbul-predicat verbal să ex-
prime fenomenul naturii sugerat de desenul alăturat.

Subiectul simplu şi subiectul multiplu


Observaţi! Ce descoperim?
 Termenii subiec­tului
4. Indicaţi subiectele din enunţurile următoare şi precizaţi multiplu:
din cîţi termeni sînt alcătuite. • pot urma unul după
A venit primăvara. Caişii, piersicii şi cireşii au înflorit. altul;
Ghiocei albi, toporaşi violeţi, zambile roz şi albastre au • pot fi despărţiţi de alte
apărut printre frunzele uscate pe straturile din parc. părţi de propoziţie.
 Între termenii subiec-
tului mul­tiplu se pune:
Subiectul este:
 • virgulă;
• SIMPLU — cînd este alcătuit dintr-un singur termen; • un cuvînt de le­gătură.
• MULTIPLU — cînd este alcătuit din mai mulţi termeni.

211
Elemente de limba română

Părţile de vorbire prin care


se exprimă subiectul
Folosiţi-vă cunoştinţele!
5. Arătaţi prin ce părţi de vorbire se exprimă subiectele din
textul de mai jos şi faceţi analiza lor.
Rîndunelele au venit la vechile lor cuiburi. Alexandru
le presară zilnic boabe pe marginea ferestrei. Ele ciugulesc
toate seminţele. Două au deja pui.

 SUBIECTUL se exprimă prin substantiv comun sau pro-


priu, pronume personal, numeral cardinal cu valoare
substantivală.
Substantivul, pronumele şi numeralul cu funcţie sintac-
tică de subiect sînt în cazul nominativ.

Exersaţi!
6. Subliniaţi cu o linie subiectele simple şi cu două linii subiec-
tele multiple din textul de mai jos. Explicaţi folosirea virgulei.
Soarele încălzeşte mai puternic. Aburi albicioşi apar
deasupra pămîn­tului reavăn. Iarba, florile şi pomii au înviat
din somnul iernii. Cărăbuşi lucitori, gîndăcei negri, fluturi
de toate culorile zboară prin grădină.
7. Analizaţi subiectele din textul următor, după modelul dat.
„Pe vremea domniei lui Vlad Ţepeş, un neguţător anunţă
că a pierdut o pungă cu o mie de lei. El făgădui o sută de
lei drept recompensă. Un creştin îi aduse punga.
— Eu socotesc că e a dumitale.
Păgubaşul numără banii şi spuse:
— Punga are doar nouă sute de lei.
Omul, supărat, a mers la Vodă ca să-i facă dreptate.
— Jupîne, tu ai pierdut o pungă cu o mie de lei, deci
creştinul a găsit altceva. Aşa că dumneata aşteaptă pînă vei
afla punga bună. Pe aceasta o ia găsitorul.”
După Întîmplări din viaţa domnitorilor
„un neguţător” — subiect exprimat prin substantiv co-
mun, genul masculin, numărul singular, cazul nominativ,
articulat cu articolul nehotărît „un”.

212
Comunicare

Texte de interes personal


Relatarea unor întîmplări personale
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
 Într-un text de inte-
1. Povestiţi pe scurt, în scris, o întîmplare deosebită din viaţa res personal se prezin-
voastră. Ţineţi seama de următoarele sugestii: tă pro­priile expe­rienţe,
gînduri, stări sau senti-
mente.

9
DACĂ ESTE O ÎNTÎMPLARE DE GROAZĂ,
• asiguraţi înlănţuirea rapidă a etapelor naraţiunii, folosind
Nu uitaţi!
propoziţii şi fraze scurte;
Acest tip de
• realizaţi momente de suspans, care să stîrnească curiozitatea scri­ere se face
şi teama cititorului; în acest scop, folosiţi formulări precum: întot­deauna la
încetul cu încetul; deodată; pe cînd...; pe neaşteptate; de după...; per­soana întîi.
fără să-mi dau seama; din întuneric; din depărtare... etc.

DACĂ ESTE O ÎNTÎMPLARE HAZLIE,


• imprimaţi un ritm vioi acţiunii;
• imaginaţi personaje care să stîrnească rîsul;
• daţi întîmplării o tonalitate glumeaţă şi veselă.

Anunţul în interes personal


V îrsta: 11 ani
oezie şi de
Colecţionez pos
tere Pasionată de p ă (mai ales Caut prieteni p
oz entru cores­
cu actori, cîntăr literatură în pr pondenţă, pe
eţ ă), doresc să următoarele
celebre. Ofer, în i şi formaţii cea fa nt as tic
un băiat teme: fotbal, O
sc
postere cu spor himb, corespon­dez cu iuni. Aştept răspun
ZN, turism.
tivi. şi p as s la căsuţa
avînd acelea poştală nr. 1/10
1 — Bălţi.

Observaţi!
2. Citiţi anunţurile de mai sus, extrase dintr-o revistă pentru
copii. Realizaţi portretele sumare ale autorilor acestor anunţuri,
aşa cum vi-i imaginaţi voi.

Folosiţi-vă imaginaţia!
3. Răspundeţi, printr-o scurtă scrisoare, anunţului care vă
interesează.

213
Comunicare

Scrisoarea. Tipuri de scrisori


Exersaţi!
4. Pornind de la tabelul de mai jos, redactaţi o scrisoare. Ale-
geţi varianta cea mai interesantă din punctul vostru de vedere.
Puteţi combina informaţiile din coloane diferite.

Cine scrie? Oana, 11 ani Andrei, 10 ani Tatăl lui Andrei


Cui îi scrie? unei prietene mamei primarului
sistemul
Din ce cauză nu s-au văzut vrea să mai de încălzire
scrie? demult stea la bunici al cartierului Ce descoperim?
s-a defectat  Limbajul şi tonul fo-
s-o roage losite într-o scrisoare
s-o felicite să facă trebuie adaptate la:
În ce scop? să-l mai lase
de ziua ei o reclamaţie • destinatar;
la bunici
entuziast, • scopul pentru care scri­
cald, ferm, eţi.
Pe ce ton? cu dorinţa
prietenos dar politicos
de a convinge
În ce limbaj? familiar familiar oficial

Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?


 În funcţie de destina-
5. Identificaţi tipul scrisorilor indicate în tabel, pe baza clasi-
tar, scri­soarea poate fi:
ficării din dreapta paginii.
• familiară, cînd vă adre-
saţi unor membri ai fa­
Folosiţi-vă imaginaţia! mi­liei sau unor prie­teni;
• oficială, cînd vă adre-
6. Alcătuiţi răspunsul la una dintre scrisorile anterioare. saţi unor in­stituţii sau
unor persoane ofi­ci­ale.
 Scrisorile pot fi:
Învăţaţi jucîndu-vă! de felici­tare (care poate
7. Lucraţi în grup (de cîte trei elevi). Alegeţi una dintre vari- fi fami­liară sau oficială
antele de mai jos şi redactaţi o scrisoare: şi este scrisă cu ocazia
sărbă­to­ri­lor, a zi­lelor de
• în care să îi comunicaţi unui prieten planul vostru naştere etc.);
de a înfiinţa un club; • de infor­mare;
• trimisă din tabără părinţilor; • de rugă­minte;
• adresată unui coleg, cu ocazia zilei sale de naştere. • de con­doleanţe etc.
8. Schimbaţi textele între voi. Discutaţi felul în care au fost
redactate.

214
Comunicare

9. Maria şi Alexandru s-au hotărît să plece în vacanţă la mare. Ce descoperim?


Au la Mangalia un unchi, care are o fetiţă de 13 ani, Alina. Maria a  Scrisoarea nu impu-
scris verişoarei ei o scrisoare. Completaţi scrisoarea ce urmează, ne nici o limită în ceea
imaginîndu-vă ce ar mai putea scrie. ce priveşte amploarea
textului.

Soroca, 15 iunie 2015


Dragă Alina,
Sînt sigură că aştepţi cu nerăbdare vacanţa. Ca şi mine, de
altfel! Alexandru şi cu mine ne-am şi făcut planuri. Am
vrea să venim la voi pentru o săptămînă sau două. Ne pri- 9
miţi? Dacă da, anunţă-ne ce perioadă ţi-ar conveni. Abia
aştept să ne vedem şi să ne facem de cap!
Îţi aminteşti cît de bine ne-am distrat anul trecut, cînd ai
fost la noi? Mai ştii cum am… Ca să nu mai vorbim de… De
cîte ori le povesteam prietenilor peripeţiile noastre, rîdeau cu
lacrimi.
Pune-ţi şi tu imaginaţia la contribuţie şi inventează ceva
pentru cînd venim. N-o să ne lăsăm mai prejos ca anul tre-
cut.
În materie de jocuri pe calculator, avem o groază de surprize
pentru tine. Mai ales la unul să te ţii!
Cu şcoala, de bine, de rău, am scos-o la capăt. Cred că iau şi
eu o menţiune. Alexandru stă mai bine… Tu? Sper că…
Aşteptăm „acceptul “ tău şi „indici temporali“ precişi. Evi-
dent, să-ţi faci socotelile bine, ca să poţi veni şi tu la noi măcar
pentru cîteva zile.
Te sărut şi aştept răspunsul tău.
Cu drag şi cu chef de nebunii,
Maria

215
Comunicare

10. Ce fel de scrisoare (familiară sau oficială) este cea de Ce ne amintim?


mai sus?  Elementele specifice
11. Scrieţi o scrisoare pe aceeaşi temă, prin care Maria şi Ale- unei scrisori:
xandru se adresează unchiului lor. • localitatea şi data re-
dactării;
12. Notaţi pe caiete diferenţele existente între cele două • formula de adresare;
scrisori. Referiţi-vă la formula de adresare şi la cea de încheiere • introducerea;
folosite, precum şi la modul în care limbajul este adaptat des- • conţinutul propriu-zis;
tinatarului. • formula de încheiere;
13. Redactaţi o scrisoare de felicitare cu o anumită ocazie. • semnătura.
Respectaţi parametrii de realizare a unui discurs de felicitare.

Ce descoperim?
DISCURSUL DE FELICITARE  Limbajul şi tonul scri­
sorii sînt alese în func-
Parametri de realizare ţie de relaţia (ofici­ală,
de prietenie etc.) dintre
• Datarea, menţionarea localităţii, plasate în dreapta-sus
expeditor şi destinatar
a paginii; şi de sco­pul ei (rugă­
• Adresarea (Dragă/Dragi/Stimat/Stimată/Dragă Domnu- minte, reproş etc.).
le ..., Iubite amice) plasată în centrul primului sfert de sus al
paginii;
• Conţinutul discursului (un text scurt, care cuprinde feli-
citarea propriu-zisă: consideraţia, aprecierea, urările de bine/
de voie bună; urările de fericire, de sănătate) uşor distanţat
de adresare;
• Limbajul folosit este adaptat, de fiecare dată, destinata-
rului scrisorii („se redactează în termenii cît mai călduroşi, fără
exagerări de stil” [C. Parfene, Compoziţie...]);
• Formula de încheiere (Cu drag, Cu mult drag etc.) şi sem-
nătura plasate în dreapta paginii, uşor distanţate de textul
propriu-zis.

14. Miniproiect de grup:


a) Alcătuiţi o listă a sărbătorilor/ocaziilor, în care să se
poată redacta discursuri de felicitare.
b) Alegeţi cine va fi destinatarul: un prieten/un coleg/
un profesor/un primar etc.
c) Redactaţi un discurs de felicitare cu o anumită ocazie
(„fără exagerări de stil”).
d) Faceţi prezentări ale discursurilor.

216
Atelier de discuţie
UN CÎNTĂREŢ FĂRĂ DE SEAMĂN
de Alexandru Mitru
— fragment —
Lira lui măiastră îi fermeca pe toţi. groaznic, care păzea-n Colhida acea
Cîntecul său era atîta de frumos, că oa- lînă de aur, şi-a nimicit, prin cîntec,
menii ascultîndu-l îşi uitau întristarea. vraja amăgitoare a unor fete-păsări, ce
Dar ce spun eu de oameni — cînd se chemau sirene şi încercau s-afunde
fiarele pădurii veneau în jurul său! Şi tot pe marinari în valuri.
felul de păsări se adunau pe ramuri. Ba A mai făcut Orfeu şi-alte isprăvi de

9
chiar, de vreţi să ştiţi, elinii povesteau seamă. Dar n-a luptat cu lancea, sabia
că lira lui vrăjită făcea să se desprindă sau arcul. Arma lui i-a fost lira, şi totuşi
din rădăcini copacii. Ei lunecau pe văi a învins.
şi veneau să-i umbrească fruntea îngîn- Ar fi să spunem totuşi că el s-a-ndră-
durată şi plină de visări. Munţii se clăti- gostit de-o nimfă, pe nume Euridice.
nau. Pietrele se mişcau şi se rostogoleau Adesea Euridice îl ruga pe Orfeu
pînă lîngă Orfeu. Natura, fermecată, să-şi reverse din liră divina-i armonie,
căuta să se apropie de aed cît mai mult ca ea, cu alte nimfe, să poată dănţui în
şi să-i asculte viersul, poemele sublime, tactul muzicii.
neîntrecute încă de nimeni pînă-atunci. Orfeu o asculta şi atingea înda-
Şi, devenind Orfeu flăcău în toată le- tă coarda melodioasă c-un beţigaş
gea, a însoţit eroii plecaţi către Colhida de-argint, făcînd să izbucnească din
să dobîndească lîna berbecului de aur. liră un nou val de sunete vrăjite. Vroia
De n-ar fi fost cu ei Orfeu, n-ar fi s-o-nvese­lească pe preafrumoasa nimfă.
putut niciunul să-şi mai revadă casa, Nu bănuia, sărmanul, soarta-nspăimîn-
părinţii şi copiii. Prin sunete de liră a tătoare ce-i era hărăzită, peste puţină
domolit mînia unor stînci fioroase, care vreme; căci draga-i Euridice n-avea să
striveau adesea corăbiile eline. Tot el a aibă parte, prea mult, de bucuria ce-o
adormit în viers moleşitor balaurul cel răspîndea Orfeu, prin cîntecele sale.

1. Citiţi fragmentul de mit şi discutaţi reacţia cititorului.


2. Explicaţi sensul cuvîntului liră. Stabiliţi legătura de sens dintre
substantivul liră şi adjectivul liric. Consultaţi şi Dicţionarul explicativ.
3. Unde se află Colhida?
4. Porniţi o discuţie de la enunţul: „Arma lui i-a fost lira, şi totuşi
a învins”.
5. Citiţi, din Legendele Olimpului de Alexandru Mitru sau din Lecturi
literare. Antologie pentru clasele V–VI, mitul despre Orfeu şi Euridice.
Discutaţi-l cu colegii.

217
Autoevaluare
SUBIECTUL
1. Subliniază cu o linie subiectele simple şi cu două 1 p.
linii subiectele multiple din textul următor:
„Odată împăratul păsărilor a voit să afle pe supusul său
cu glasul cel mai frumos. Păsările au hotărît să trimită la
curte trei dintre ele. Astfel, graurul, mierla şi privighetoarea
porniră spre împărat. Primul avea pene aurii, strălucitoare,
a doua avea ciocul auriu şi pene ca mătasea, a treia era
mică şi mergea cu umilinţă în urma lor. Ea a cîntat însă
cel mai frumos şi împăratul a pus-o în fruntea celorlalţi.
De atunci, privighetoarea este cea mai mare cîntăreaţă din
neamul păsărilor.”
După Simion Florea Marian, Legendele păsărilor noastre
2. Acordă, în textul de mai jos, predicatele verbale cu 1 p.
subiectele:
Eu (a citi) legenda lăcrămioarei şi (a afla) că această
floare (a apărea) din lacrimile unui prinţ care (a plînge)
prima dată cînd sora lui (a muri).
3. Analizează părţile de vorbire prin care sînt exprimate 1 p.
subiectele identificate la exerciţiul 1.
4. Desparte textul, de la exerciţiul 1, în propoziţii. 1 p.
5. Desparte (prin bară) textul de mai jos în propoziţii. 2 p.
„Cînd a făcut Dumnezeu zăpada, i-a zis:
– Să-ţi cauţi singură culoarea.
Ea a mers pe la toate florile, dar ele nu i-au ascultat
rugămintea. A ajuns şi la ghiocel şi i-a spus:
– Vrei să-mi dai culoarea ta?
– Dacă doreşti, o împart bucuros cu tine.
Drept recunoştinţă, zăpada îl lasă să scoată în afară căpu­
şorul, cum vine primăvara.” După Ilie I. Mirea, Legende
◆ Subliniază subiectele, indicînd cazul fiecăruia. 2 p.
6. Adaugă următoarelor subiecte multiple predicate 2 p.
nominale cu nume predicative exprimate printr-un singur
adjectiv:
• toporaşii şi brebeneii;
• cocorii şi rîndunelele;
• cîmpiile şi munţii;
• oile şi mieii.

218
10

POEZIA

O stare sufletească, un joc de cuvinte,


o armonie sonoră, imagini şi ritmuri -
într-un cuvînt, o poezie.

• Ce este o poezie?
• Atributul
• Complementul
Lectură

Poezia
CE TE LEGENI...
de Mihai Eminescu
— Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vînt,
Cu crengile la pămînt?
— De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Bate vîntul frunza-n dungă —
Cîntăreţii mi-i alungă;
Bate vîntul dintr-o parte —
Iarna-i ici, vara-i departe.
Şi de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vîrf de rămurele
Trec în stoluri rîndurele,
Ducînd gîndurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rînd, pe rînd,
Zarea lumii-ntunecînd,
Şi se duc ca clipele,
Scuturînd aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Vestejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngîn numai cu el!

MIHAI EMINESCU (1850–1889)


Este poetul nostru naţional (poetul reprezentativ al românilor).
Poezia eminesciană îndeamnă la reflecţii despre scurgerea timpului,
destinul uman, universul cosmic; elogiază dragostea, natura, trecutul
măreţ al neamului. Poetul demonstrează frumuseţea limbii române prin
limpezimea expresiei, muzicalitatea versului, naturaleţea limbajului.
Mihai Eminescu a scris, de asemenea, proză, dramaturgie, a fost şi
un veritabil ziarist. Opera eminesciană este citită pe toate meridianele
planetei în 64 de limbi ale lumii.

220
Lectură

................................ Observarea textului


Vocabular
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
1. Care este forma literară a cuvintelor rîndurele, aripe, ici şi  Folosirea unor forme
vestejit, folosite în text? diferite de cele din lim-
ba literară
2. Ce sens au în poezia Ce te legeni... cuvintele menţionate  Sensuri mai pu­ţin fo-
mai jos? losite ale unor cuvinte
• a se legăna • cîntăreţ • frunza-n dungă cunoscute
• noroc • a îngîna • pe rînd, pe rînd
3. Identificaţi în text cuvintele aparţinînd cîmpului lexical al
10
substantivelor codru şi pasăre.
4. Care este sensul cuvîntului ce din titlu?

Morfologie
Observaţi!
Ce observăm?
5. Indicaţi modul şi timpul verbului subliniat în versurile:  Valoarea unor mo-
– De ce nu m-aş legăna, duri verbale
Dacă trece vremea mea!
6. La ce alt mod se poate trece acest verb, fără ca sensul pro-
poziţiei să se schimbe?
7. Există în text un pasaj asemănător construit cu alt mod? Este bine să mai ştiţi
 Codru – pădure ma­
Exprimaţi-vă părerea! re, deasă şi bătrînă.
 Codru de pîine/co-
8. Citiţi versurile următoare. Arătaţi ce exprimă forma neaccentu- dru de mămăligă – fe-
ată a pronumelui personal de persoana I în cazul dativ: lie, bucată mare.
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.

Ortografie şi punctuaţie
Folosiţi-vă cunoştinţele!
9. Ce rol are linia de dialog? Dar cratimele?

221
Lectură

.................................Explorarea textului
Forma poeziei „În locul plopului sau
al bradului din poezia
populară, Eminescu a
Folosiţi-vă cunoştinţele! ales ca partener de di-
alog obişnuitul codru,
10. Prin ce se deosebeşte poezia Ce te legeni..., din punctul simbol al permanenţei,
de vedere al formei, de alte texte în versuri pe care le-aţi stu- căruia i se adresează ca
diat? unei fiinţe cunoscute,
apropiate.”
George Călinescu
Dialogul imaginar
Exprimaţi-vă părerea! Ce observăm?
 Specificul dialo­gului
11. Ce moduri de expunere sînt folosite în poezia Ce te legeni...? poetic
12. Prin ce se deosebeşte acest text de altele realizate pe baza
dialogului?

Figurile de stil
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce ne amintim?
 Figurile de stil sînt
13. Prin ce figură de stil îi sînt atribuite codrului însuşiri
procedee prin care
umane? se modifică înţelesul
14. Care sînt aceste trăsături? propriu al unui cuvînt
pentru a da mai multă
15. Identificaţi figurile de stil din versurile de mai jos: expresie unei imagini.
a) Bate vîntul frunza-n dungă — Cele mai frecvente fi-
Cîntăreţii mi-i alungă; guri de stil sînt:
comparaţia;
Bate vîntul dintr-o parte — personificarea;
Iarna-i ici, vara-i departe. epitetul;
b) Şi se duc pe rînd, pe rînd, metafora;
Zarea lumii-ntunecînd. inversiunea;
repetiţia;
c) Şi se duc ca clipele, enumeraţia.
Scuturînd aripele.
d) Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
e) Trec în stoluri rîndurele,
Ducînd gîndurile mele
Şi norocul meu cu ele.

222
Lectură

Epitetul
Folosiţi-vă cunoştinţele!
16. Alegeţi din enunţul de mai jos cuvintele care determină
substantive şi verbe, atribuindu-se însuşiri deosebite.
„Pădurea bătrînă şi nestricată de mînă de om ... urca domol
coline trăgănate.” După M. Sadoveanu

EPITETUL este o figură de stil care exprimă însuşiri de-


 Ce observăm?
osebite, surprinzătoare ale obiectelor ori ale acţiunilor,  Din cîţi termeni poa-

10
determinînd un substantiv sau un verb. te fi alcătuit epitetul

17. Selectaţi epitetele din secvenţa de mai jos:


„Peste vîrf de rămurele
Trec în stoluri rîndurele „Epitetul este partea de
vorbire care determină,
.......................................... în lucrurile sau acţiuni-
Şi mă lasă pustiit, le exprimate printr-un
Vestejit şi amorţit substantiv sau verb,
Şi cu doru-mi singurel, însuşirile lor estetice,
adică acelea care pun
De mă-ngîn numai cu el!” în lumină felul cum le
Mihai Eminescu. Ce te legeni... vede sau le simte scrii-
18. Comparaţi între ele epitetele de mai jos. Indicaţi numărul torul şi care au un răsu-
de termeni din care sînt alcătuite: net în fantezia şi sensi-
bilitatea cititorului.”
• brad străvechi; Tudor Vianu
• ploaie deasă şi caldă;
• chemare nedesluşită, moale, stinsă.

În funcţie de numărul de termeni din care este alcătuit,



epitetul este SIMPLU, DUBLU sau TRIPLU.

19. Identificaţi în textele date epitetele care exprimă valoarea.


Ce descoperim?
„Îmi mîngîia obrajii îmbujoraţi şi moi.”
Nicolae Labiş, Scrisoare Mamei  Epitetele care se refe-
ră la culoare se numesc
„Peste creştet de dumbravă cromatice.
Norii suri îşi poartă plumbul.”
Octavian Goga, Toamna
„Pe fereastră se vedeau în fund, departe, munţii sinilii
ai Bucovinei.” Mihail Sadoveanu, Fraţii Jderi

223
Lectură

............................. Interpretarea textului


Exprimaţi-vă părerea!
20. Ce sentimente faţă de codru se degajă din întrebarea de
la începutul poeziei Ce te legeni...?
21. Exprimaţi în cuvinte proprii starea sufletească surprinsă
în versurile:
– De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
22. Explicaţi semnificaţia următoarelor versuri, construite pe
baza unor antonime:
Ziua scade, noaptea creşte; Iarna-i ici, vara-i departe.
23. Extrageţi din poezie şi alte exemple care ilustrează ideea
trecerii timpului.
24. Ce stare sufletească sugerează cuvintele „rostite” de codru?
25. Ce sens daţi versului: Zarea lumii-ntunecînd? Este doar
o ima­gine a stolurilor care întunecă orizontul sau sugerează o
atmosferă generală de tristeţe?
26. Ce impresie de ansamblu se desprinde din finalul poeziei?
27. Despre ce se spune în poezie că „trec”, „se duc” sau „sînt
alungate”? Cum explicaţi acest fenomen?

Folosiţi-vă imaginaţia!
28. Imaginaţi-vă că altcineva (soarele, luna, un fluture, o fur-
nică) se adresează codrului. S-ar modifica sensul poeziei?
Aurel David. Arborele
Eminescu
Exprimaţi-vă părerea!
29. Citiţi poezia Revedere de Mihai Eminescu, poezie care are
o structură asemănătoare.
30. Identificaţi şi plasaţi într-o diagramă Venn asemănările şi
deosebirile dintre poeziile Ce te legeni... şi Revedere.
31. Ce exprimă ultima strofă din poezia Revedere? DICŢIONAR CULTURAL
32. Vi s-a întîmplat ca o anumită trăire sau stare sufletească  Aurel David (1935–
de moment să influenţeze modul în care vedeţi lumea înconju- 1984) – pictor, grafici-
rătoare? Relataţi într-o pagină de caiet o asemenea experienţă. an, sculptor din Chi-
şinău. Una dintre cele
33. În pictura Arborele Eminescu de A. David, poetul este în- mai valoroase lucrări
făţişat cu trup arborescent, ieşit din adîncurile pămîntului. Care ale sale este pictura
este semnificaţia acestei întruchipări a poetului? „Arborele Eminescu”.

224
Lectură

BAT E V Î N T
de Dumitru Matcovschi
Bate vînt. Se-apleacă pom
Peste suflet larg de om:
„Omule, Măria Ta,
Pune-mi ramurei proptea!”
Sare, ca un frate, omul,
Să înfrunte vînt cu pomul,
Vîntul vîntură pămîntul,
Se-nfruntă negru vîntul;
Dar se ţine om de pom
Şi se ţine pom de om,
Şi apoi pom şi om se ţin
10
De ascunse rădăcini;
Şi apoi rădăcinile
Caută-adîncimile,
Şi apoi adîncimile
Izvorăsc fîntînile.
Şi rodeşte roşu pomul
Şi fruct roşu mîncă omul,
Şi din sîmbur ce rămîne
Creşte pui din azi în mîine.
Iar din pui, la vremea lui,
Creşte iarăşi verde pui,
Iar apoi, din puiu-acel,
Creşte pui mai mititel –
Tot cu omul lîngă el
Creşte pui mai mititel...

DUMITRU MATCOVSCHI (1939–2013)


Poet, prozator, dramaturg, publicist.
Prin poezia limpede, simplă, sonoră a venerat baştina, casa părintească,
femeia, graiul, omenia, demnitatea. Cei mai importanţi compozitori au
creat cîntece pe versurile sale, îndrăgite apoi de toată lumea (Bucuraţi-vă,
prieteni; Chişinăul meu cel mic; Inimă de mamă etc.). Volumele de proză
ale scriitorului (Duda, Toamna porumbeilor albi etc.) reflectă viaţa satului
de pe plaiurile nistrene. Dramele sale de mare succes (Tata, Troiţa, Pomul
vieţii etc.) sînt montate pe scenele teatrale din ţară şi de peste hotare.
A fost un publicist de mare curaj.
Dumitru Matcovschi este un exemplu al demnităţii în istoria
neamului nostru.

225
Lectură

................................ Observarea textului


Vocabular
1. Rescrieţi forma literară a cuvintelor mîncă, sîmbur, mititel.
2. Scrieţi pe coloane cuvintele ce aparţin cîmpurilor lexicale
ale cuvintelor:
pom om
3. Definiţi cuvintele:
Este bine să mai ştiţi
adîncime, pui, a se ţine.
 Copac – plantă cu
◆ Confruntaţi definiţiile alcătuite de voi cu cele din DEX. trunchiul lemnos şi
4. Ce sensuri poate avea verbul a bate? Aflaţi cu ajutorul înalt, ale cărei crengi
DEX-ului ce înseamnă în text verbul a bate? se ramifică, formînd o
coroană; arbore.
5. Găsiţi sinonime contextuale pentru cuvintele:
 Pom – nume generic
• pom • ramură • a înfrunta • a creşte. pentru arbori care pro-
duc fructe comestibile.

Morfologie  E xpresia „pomul de


Crăciun” vine de la po-
6. Indicaţi modul şi timpul verbelor din text. mul cunoştinţei binelui
şi răului sau pomul ra-
7. La ce caz este substantivul omule? iului – amintit în Biblie,
8. Identificaţi formulele reverenţioase din text. plantat în mijlocul gră-
dinii Edenului (raiului),
9. Ce părţi de vorbire exprimă cuvintele subliniate: din care Adam şi Eva au
„Şi rodeşte roşu pomul cules mărul, fructul in-
Şi fruct roşu mîncă omul.” terzis, ce simbolizează
izvorul cunoaşterii.

Ortografie şi punctuaţie
10. Ce rol are cratima în sintagma pune-mi?
11. Formulaţi regula de ortografiere a substantivelor: rădăcinile,
adîncimile, fîntînile.
12. Argumentaţi utilizarea semnelor de punctuaţie din prima
strofă.
13. Realizaţi o dictare comentată:
„Nu mi-e teamă nici de-o vamă,
Voi pleca şi voi cînta:
– Te-am iubit ca pe o mamă,
– Scumpa mea, Moldova mea.”
D. Matcovschi. Nu mi-e teamă
14. Comentaţi scrierea adverbului iarăşi. Care alte cuvinte se
scriu conform aceleiaşi reguli?

226
Lectură

................................. Explorarea textului


15. Din ce tipuri de strofe este alcătuită poezia: terţine/catre-
ne, cvintete, sextine?
16. Identificaţi rimele din poezie.
17. Marcaţi accentul fonetic în cuvintele-rimă. Ce aţi constatat?

Figuri de stil
18. Rescrieţi din text figurile de stil şi încadraţi-le în tabelul

10
de pe caiete după modelul oferit mai jos.

Alte figuri
Epitet Comparaţie Repetiţie
de stil
strofa I
strofa a II-a
strofa a III-a

..............................Interpretarea textului
19. Ce puteţi spune despre frecvenţa în text a cuvintelor pom
şi om?
20. Lucraţi în pereche. Discutaţi despre ce este poezia:
• despre un pom;
• despre un om;
• despre un pom şi un om;
• despre rezistenţa pomului;
• despre rezistenţa/demnitatea omului;
• despre altceva?
◆ Alegeţi o variantă şi comentaţi-o.
21. „Traduceţi” în proză sensul fiecărei strofe. Povestiţi con-
ţinutul poeziei.
22. Transcrieţi versurile în care poetul pune în paralel noţi-
unile de om şi pom. De ce D. Matcovschi face această paralelă?
Comentaţi.
23. Lucraţi în grup. Creaţi un poster în care să ilustraţi relaţia
omului cu pomul în baza poeziei lui D. Matcovschi, dar şi a altor
opere.

227
Lectură

24. Recitiţi strofa a treia. Formulaţi 3-4-6 întrebări în cheia


tehnicii 6 De ce?, pornind de la versul „Dar se ţine om de pom”.
25. Ilustraţi prin desen conţinutul unei strofe/al poeziei. Or-
ganizaţi o expoziţie cu aceste desene.
26. Găsiţi şi transcrieţi două proverbe care au cuvîntul-cheie
om şi două proverbe care au cuvîntul-cheie pom.
27. Explicaţi oral/în scris două dintre proverbele atestate la
exerciţiul 24.
28. Căutaţi peisaje de toamnă în creaţia pictorilor moldoveni.
Organizaţi o vizită în realitate sau on-line la muzeul de arte şi
studiaţi aceste picturi.
29. Arătaţi care este, în limbajul curent, ordinea firească a cu-
vintelor din următoarele versuri:
„Şi rodeşte roşu pomul
Şi fruct roşu mîncă omul.”
30. De ce poetul încalcă această ordine? Comentaţi.
31. Recitiţi cu voce strofa a II-a. Comentaţi efectul sonor pro-
dus de aceleaşi grupuri de sunete (vînt, vîntul, vîntură).
32. Citește acasă cu cei din familie poezia și scrie mesajul
transmis de poet în 3-5 enunțuri.

CARTEA-OM ŞI OMUL-CARTE DICŢIONAR CULTURAL


 Ion Hadârcă (n.1949)
de Ion Hadârcă – poet, traducător și
Încă stau timizi, deoparte, om politic din Republi-
Micul om și marea Carte: ca Moldova, deputat în
Parlamentul Republicii
Ea-și visează Tatăl-ram, Moldova între 1990 și
El deschide primul geam! 1998 și din 2009 pînă
în 2014.
Prin biblioteci, uitată,
Cartea cea însingurată
Frunzărește fără vînt
Negre foi cu alb cuvînt.
Pom cu om încă-un strop,
Greu se-aprinde acest Glob
Dornic lumii să-nveșmînte
Adevărurile sfinte.
Dar minune! Ce-i în mînă
Celui răsfoind lumină?
Impreună-s fără moarte
Cartea-Om și Omul-Carte!

228
Elemente de limba română

Atributul
Ce este atributul
Ce ne amintim?
Folosiţi-vă cunoştinţele!  Întrebările la care răs-
1. Identificaţi în versurile de mai jos atributele. Indicaţi cuvîn- punde atri­bu­tul sînt:
tul determinat şi precizaţi prin ce parte de vorbire este exprimat. • care?;
„Sus, prin crîngul adormit, Stol bălai • ce fel de?;
A trecut în taină mare, De îngeraşi • al, a, ai, ale cui?;
De cu noapte, risipind
Din panere de argint,
Cu alai
De toporaşi.
• cît? cîtă? cîţi? cîte?.
10
Primăvară, cui le dai?
Primăvară, cui le laşi?”
George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară
2. Indicaţi ce părţi de vorbire determină atributele subliniate
în enunţurile următoare:
• Dumneata, binevoitor, m-ai ajutat.
• Prima intrată în teren a fost echipa Republicii Moldova.

ATRIBUTUL este partea secundară de propoziţie care



deter­mină un substantiv sau un substitut (un înlocuitor) al
acestuia (pronume sau numeral cu valoare substantivală).

Observaţi! Ce descoperim?
 Un substantiv poate
3. Identificaţi atributele din textele de mai jos. Arătaţi unde avea unul sau mai mul-
stau ele faţă de cuvîntul determinat (înainte sau după el). te atribute.
a) „Vii să-mi baţi iar în fereastră,
Tînăr soare auriu,
Şi zăpada de pe coastă
Fuge ca argintul-viu.”
Ştefan Octavian Iosif, Cîntec de primăvară
b) „Mîndra apelor crăiasă,
Ne-ntîlnirăm azi în cale.”
Octavian Goga, La mal
c) „Răsuflul cald al primăverii
Adus-a zilele-nvierii.”
George Coşbuc, La Paşti

229
Elemente de limba română

Folosiţi-vă cunoştinţele!
4. Identificaţi în versurile de mai jos atributele exprimate prin
adjective şi prin substantive.
a) „Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,
Un gîndăcel, un flutur, un clopoţel în floare,
După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit,
Aprind un soare dulce în sufletul uimit.”
Vasile Alecsandri, Sfîrşitul iernei
b) „Bate vînt de primăvară şi pe murguri îi deschide;
Vîntul bate, frunza creşte, şi voioasă lunca rîde...
Este timpul re-nvierii, este timpul re-nnoirei,
Ş-a sperărei zîmbitoare, şi-a plăcerei, ş-a iubirei.”
Vasile Alecsandri, Lunca din Mirceşti

Exersaţi!
5. Subliniaţi în versurile următoare atributele exprimate prin
adjective.
a) „Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,
Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură.
În curînd şi el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineţii de pe cîmpul înverzit.”
Vasile Alecsandri, Dimineaţa
b) „Cu vreascuri uscate, puse mai dinainte la adăpost,
aţîţai un foc uriaş, şi întunecimile îngrozite fugiră...”
Calistrat Hogaş, În munţii Neamţului
6. Indicaţi atributele exprimate prin substantive din urmă-
toarele versuri:
a) „Şi prin vuietul de valuri,
Prin mişcarea naltei ierbi,
Eu te fac s-auzi în taină
Mersul cîrdului de cerbi.”
Mihai Eminescu, O, rămîi...
b) „Sufletul satului fîlfîie pe lîngă noi
ca un miros sfios de iarbă tăiată.”
Lucian Blaga, Sufletul satului
7. Construiţi o propoziţie în care substantivul floare la numărul
plural să aibă funcţia sintactică de atribut.
8. Continuaţi textul început mai jos şi subliniaţi atributele care
sînt epitete: Dacă aş fi o pasăre albastră...

230
Elemente de limba română

Complementul
timpul modul
PISICA SALVATOARE
Ieri, la Orhei, cetăţenii din- cătărie a ars mocnit. Copilul
tr-un bloc cu opt etaje au scă- a adormit, dar pisica l-a trezit. modul
pat de un incendiu care ar fi Pompierii au intervenit rapid,
locul putut să distrugă toate apar- au localizat focul şi pagu­bele
tamentele. Ionuţ, un băieţel au fost mici. Locatarii au ţinut
de cinci ani, nu a stins bine să-i mulţu­mească pisicii şi

modul
chibritul folosit ca să aprindă
aragazul şi mocheta din bu-
i-au cumpărat îndată cinci
cutii de „Kitekat”. timpul
10
Ce este complementul
Folosiţi-vă cunoştinţele!
1. Ce funcţie sintactică îndeplinesc cuvintele încercuite în
ştirea din ziar?
2. Ce parte de vorbire determină cuvintele subliniate?

COMPLEMENTUL este partea secundară de propoziţie



care determină un verb.

Complementele circumstanţiale
şi complementele necircumstanţiale
Exprimaţi-vă părerea! Ce descoperim?
3. Ce arată complementele subliniate în ştirea din ziar?  Un verb poate avea
unul sau mai multe
4. Găsiţi celelalte complemente din text şi arătaţi dacă, după com­ple­mente.
înţeles, pot fi apropiate sau nu de cele subliniate.

Complementele sînt:

• CIRCUMSTANŢIALE — cînd arată împrejurările
(locul, timpul, modul) în care se desfăşoară o acţiune;
• NECIRCUMSTANŢIALE — cînd nu arată împrejurările
în care se desfăşoară o acţiune.

231
Elemente de limba română

Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?


5. Identificaţi în enunţurile următoare complementele şi pre- Întrebările la care răs-
punde complementul
cizaţi ce arată acestea.
circumstanţial de loc
• Soroca se află în Republica Moldova. sînt: unde?, de unde?,
• Oamenii locuiau departe. pe unde?, pînă unde?,
încotro?.
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE LOC arată
 Luni, 28 mai
locul în care se petrece o acţiune. Mîine este ziua Danei.
Să iau un cadou!
6. Arătaţi ce părţi de propoziţie sînt cuvintele subliniate în
Marţi, 29 mai
notiţele făcute de Alexandru în agendă şi reproduse în dreapta În vacanţă o să mer-
paginii. La ce se referă acestea? gem la munte şi ne
trebuie un rucsac. Să
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP arată
 mă uit prin magazine
timpul în care se petrece o acţiune. după unul mai mare.

Ce observăm?
7. Arătaţi ce părţi de propoziţie sînt cuvintele subliniate în
enunţurile de sub ilustraţiile din dreapta paginii. La ce se referă Întrebările la care răs-
acestea? punde complementul
circumstanţial de timp
sînt: cînd?, de cînd?, pînă
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE MOD arată
 cînd?, cît timp?.
felul, modul în care se petrece o acţiune.
Ce observăm?
Întrebările la care răs-
Exersaţi! punde complementul
8. Identificaţi complementele circumstanţiale din textele de circumstanţial de mod
mai jos. sînt: cum?, în ce fel?, cît?.
• În vacanţă mergem la munte. Noi, pe cărările abrupte,
nu urcăm niciodată singuri. Pot să apară, brusc, pericole.
• Zilnic merg cu plăcere la bazinul de înot. Cu grijă,
antrenorul ne pregăteşte pentru campionatul şcolar care o
să se desfăşoare luna viitoare.
• Prîslea ajunse pe tărîmul celălalt. Privi cu sfială spre Şoricelul răspunde voi-
palatele zmeilor. niceşte motanului.
• „Ce-a făcut ieri şi alaltăieri face azi, va face mîine şi
poimîine.” Ion Agârbiceanu, Bunica
9. Alcătuiţi patru propoziţii în care cuvintele dimineaţă şi
toamnă să fie substantive şi adverbe.
10. Redactaţi un text cu titlul Vine vacanţa mare, folosind cel Ei împart prieteneşte un
puţin patru complemente circumstanţiale. pahar cu suc.

232
Atelier de lectură şi scriere
LA MIJLOC DE CODRU
de Mihai Eminescu
La mijloc de codru des
Toate păsările ies,
Din huceag de aluniş,
La voiosul luminiş,
Luminiş de lîngă baltă,
Care-n trestia înaltă
Legănîndu-se din unde,
În adîncu-i se pătrunde
Şi de lună şi de soare
Şi de păsări călătoare, 10
Şi de lună şi de stele
Şi de zbor de rîndurele
Şi de chipul dragei mele.
1. Citiţi poezia, apoi învăţaţi-o pe de rost.
2. Găsiţi în poezie explicaţia de dicţionar a cuvintelor subliniate.
3. Comparaţi forma poeziei de mai sus cu Ce te legeni..., observînd modalitatea de
aranjare a versurilor şi rimele din poezii.
4. Identificaţi atributele din poezie şi stabiliţi partea de vorbire prin care sînt exprimate
şi partea de vorbire pe care o determină.
5. Scrieţi un text – reacţia cititorului – despre poezia La mijloc de codru de M. Eminescu.
6. Organizaţi un recital de poezii despre natură din opera lui M. Eminescu.

233
Autoevaluare
ATRIBUTUL. COMPLEMENTUL
1. Indică atributele din textul de mai jos: 1 p.
„Rîd în grămadă: flori de nalbă şi albe flori de mărgărint,
De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint.”
Dimitrie Anghel, În grădină
2. Subliniază atributele şi complementele din urmă- 1 p.
toarea ştire din ziar:

O CISTERNĂ BUCLUCAŞĂ
Ieri, în Chişinău, trei su- veci­ne şi a intrat într-o cister-
dori au muncit două ore ca nă de lapte. El a agăţat repede
să salveze dintr-o cisternă de încuie­toarea şi a blocat-o. VIORICA–
lapte un copil neastîmpărat. Copiii au înţeles perico- COSMETIC S.A.
Tiberiu a vrut să se ascundă lul şi le-au povestit paznici- Miracolul naturii!
de prietenii de joacă. Băiatul a lor despre năz­bîtia făcută, ca Propunem
sărit gardul în curtea fabricii să-l elibereze pe captiv. o gamă variată
de produse cosmetice
cu extracte din
3. Identifică atributele din reclamele alăturate. Anali- 1 p. plante.
zează părţile de vorbire prin care se exprimă.
4. Construieşte propoziţii cu următoarele adjective: 1 p.
lungă, repede, veştezit, amorţit, singurel. Indică funcţia sin-
tactică a acestora.
5. Identifică complementele circumstanţiale din tex- 2 p.
tele de mai jos şi analizează părţile de vorbire prin care
se exprimă.
a) „Ici era o pasăre fantastică, dincolo capul straniu
al unui uriaş. Era tăcere pretutindeni. Şi deodată un arc
sîngeros de lumină crescu în răsărit.”
Mihail Sadoveanu, Ciocîrlia
b) Vara mergem la bunici. Luni, mama o să cumpere bi- PRIMĂVĂRATIC
letele şi seara o să sune la ei ca să le spună ora sosirii noastre. Noul detergent
6. Arată prin ce părţi de vorbire sînt exprimate atribu- 1 p. pentru curăţarea
tele şi complementele din textul de mai jos. geamurilor,
„Prin iarba arsă greieri cu ţîrîit prelung a oglinzilor
Tăcerea nesfîrşită a zilei o împung.” şi a cristalurilor.
Aduce în casă
Ion Pilat, Cuptor
mirosul de flori
7. Prezintă, în cel mult zece rînduri, o întrecere sportivă, 3 p. şi de iarbă verde.
precizînd locul, timpul şi modul în care s-a desfăşurat.
Subliniază în text complementele.

234
11

SNOAVA

Rîsul este semnul bucuriei de a trăi.


Să rîdem împreună cu Păcală!

• Snoava, proverbul, zicătoarea,


ghicitoarea — creaţii populare
• Formule specifice dialogului
Lectură

Snoava
BOIERUL ŞI PĂCALĂ
Odată Păcală stătea la marginea unei păduri şi se gîndea
ce să mai facă. Şi cînd se uită pe drum, vede o trăsură ve-
nind spre el. Repede se scoală, ia un trunchi mare de copac
şi-l ridică drept în sus. În trăsură era boierul, cucoana şi
vizitiul, care mîna caii. Boierul, văzînd pe Păcală, spuse
vizitiului să oprească trăsura şi zice:
— Bună ziua!
Păcală răspunse:
— Mulţămim!
— Dar ce faci aici?
— D-apoi, cucoane, ia, am pus şi eu lemnul ista să se
hodinească olecuţă, că apoi îl duc acasă. Da Dumneavoas-
tră unde vă duceţi?
— Eu am auzit de unul Păcală, care păcăleşte oamenii,
şi mă duc să-l găsesc, să mă păcălească şi pe mine.
Păcală zice boierului:
— Nu te mai duce, cucoane, mai departe, că eu-s Păcală!
Dar acum nu pot să vă păcălesc, că am uitat păcălitorul
acasă. Dacă însă voiţi să vă păcălesc, mă duc pînă ici în sat,
acasă, să-mi aduc păcălitorul, şi apoi am să vă păcălesc.
Şi ca să vin mai degrabă, daţi-vă jos din trăsură şi cucoana,
şi vizitiul! Dumneavoastră, cucoane, ţineţi lemnul ista bine,
să nu se clatine nici într-o parte, că eu vin îndată.
Se dă jos cucoana şi vizitiul, şi boierul ţinea cît putea
trunchiul să nu se clatine. Păcală s-a suit în trăsură, şi pe
ici ţi-i drumul! Se face noapte. Păcală nu mai vine. Stau aşa
toată noaptea şi a doua zi pînă după amiază.
Numai ce trece un om pe acolo.
— Bună ziua, zice omul.
— Bună ziua, îi răspunde boierul.
— Dar ce staţi dumneavoastră acolea?
Atunci boierul spune omului că ţine copacul în sus,
„pînă ce-a veni Păcală de-acasă cu păcălitorul să ne pă-
călească”.

236
Lectură

— Mi-a spus că vine degrabă cu trăsura, şi nu mai vine.


Atunci omul spune boierului:
— D-apoi, cucoane, nu-i destulă păcăleală asta, că s-a
dus cu trăsură şi cu cai cu tot?
Din Satire populare

Aflaţi mai mult!


– Snoava este o creaţie populară în proză.
– Personajele cele mai cunoscute ale snoavei româneşti sînt
Păcală şi Tîndală.
– Snoava este înrudită cu anecdota, prin nota glumeaţă şi
prin trimiteri la situaţii reale.
11
................................ Observarea textului
Vocabular
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
 Apariţia, în text, a unor
1. Scrieţi pe caiete forma literară a următoarelor cuvinte:
cuvinte şi construcţii
• ista • hodinească • ici • mulţămim dife­rite de cele din lim-
2. Notaţi pe caiete cuvîntul de bază al derivatelor păcălitor şi ba literară
păcăleală şi încercuiţi sufixele.  Forme carac­te­ristice
limbii vor­bite
3. Indicaţi sinonime pentru următoarele cuvinte:
• a se uita • copac • a zice • a vedea • repede

Învăţaţi jucîndu-vă!
4. Imaginaţi-vă un scurt dialog care să conţină expresiile:
pe dată; pe ici ţi-e drumul; d-apoi. Precizaţi cadrul şi personajele.

Morfologie
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
5. Arătaţi care este forma literară a verbelor din următoarele  Forme aparţinînd va-
construcţii: eu-s Păcală; pînă ce-a veni Păcală. riantei popu­la­re a limbii
6. Explicaţi ce este greşit în exemplele de mai jos:
• În trăsură era boierul, cucoana şi vizitiul.
• Se dă jos cucoana şi vizitiul.

237
Lectură

................................. Explorarea textului


Etapele naraţiunii
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce observăm?
7. Selectaţi cuvintele care se referă la momentul şi la locul acţi-  Într-o naraţi­une, rit-
unii din snoava Boierul şi Păcală. Oferă acestea informaţii precise? mul acţiunii poate fi
8. În ce alte texte studiate aţi întîlnit acest mod de prezentare redat prin:
a cadrului acţiunii? • numărul mare de ver-
be;
9. Identificaţi etapele naraţiunii. • alternanţa tim­purilor
10. Alcătuiţi pe baza acestora planul simplu de idei. verbale;
• folosirea unor adverbe;
11. Selectaţi din text verbele care indică acţiunile corespunză- • lungimea enun­ţurilor.
toare fiecărei etape a naraţiunii. Grupaţi-le după următorul model,
transcris pe caiete:

Verbe la timpul trecut Verbe la timpul prezent

Exprimaţi-vă părerea! Ce observăm?


12. Ce rol au verbele folosite la timpul prezent în surprinderea  Structura unei nara-
desfăşurării acţiunii? ţiuni cuprinde/conţine
următoarele etape:
13. Găsiţi cuvintele din text care indică derularea rapidă a ac-
ţiunii. • situaţia iniţială;
• cauza acţiunii;
14. Ce enunţuri imprimă un ritm alert acţiunii: enunţurile lungi • desfăşurarea acţiunii;
sau enunţurile scurte? • situaţia dificilă;
• depăşirea situaţiei di-
ficile;
Personajele • situaţia finală.

Folosiţi-vă cunoştinţele!
15. Numiţi personajul principal şi personajele secundare din
snoavă.
16. Identificaţi, în lista de mai jos, adjectivele potrivite fiecărui
personaj din text: naiv, isteţ, zeflemitor, inteligent, credul, spontan,
şiret, batjocoritor.
17. Completaţi lista de adjective care se referă la personajul
principal.

238
Lectură

Învăţaţi jucîndu-vă!
18. Realizaţi un portret-robot al lui Păcală, amintindu-vă şi
alte snoave în care apare.
19. Scrieţi pe caiete un singur cuvînt prin care să surprindeţi
caracte­ristica dominantă a acestui personaj.
20. Citiţi fiecare ce aţi scris pe caiete. Notaţi pe tablă numai
cuvin­tele care nu se repetă. Alegeţi, prin vot, cuvîntul care credeţi
că îl defineşte cel mai bine pe Păcală.
21. Există un Păcală printre colegii sau cunoscuţii voştri?
De ce vi se pare că acesta seamănă cu Păcală?

Dialogul 11
Observaţi! Ce ne amintim?
22. Citiţi pe roluri replicile personajelor din snoava Boierul şi  Dialogul are un rol
Păcală. important în desfăşu-
23. Evidenţiaţi prin exemple aspectele care creează impresia rarea acţiunii şi în con-
turarea personajelor.
unui dialog real.

..............................Interpretarea textului
Exprimaţi-vă părerea! Este bine să mai ştiţi
 Cuvîntul snoavă vine
24. Cum explicaţi dorinţa boierului de a fi păcălit de Păcală? din limba slavă: изъ
25. Ce se ascunde în spatele cuvintelor politicoase şi binevo- нова (se pronunţă iz
itoare ale lui Păcală? nova) (= din nou).
26. Arătaţi ce anume din replicile de mai jos demonstrează
faptul că Păcală este pus pe şotii:
• Am pus şi eu lemnul ista să se hodinească olecuţă.
• Mă duc pînă ici în sat, acasă, să-mi aduc păcălitorul.
27. De ce boierul, deşi pregătit să fie păcălit, cade aşa de uşor
în cursa întinsă de Păcală?
28. Argumentaţi de ce situaţia redată în naraţiune este una
plină de haz.

SNOAVA este o scurtă naraţiune populară umoristică, în



care se ironizează şi se face haz pe seama unor defecte
omeneşti (lenea, prostia, îngîmfarea, minciuna sau hoţia).

239
Elemente de limba română

Conjuncţia
Ce este conjuncţia
Folosiţi-vă cunoştinţele!
1. Indicaţi predicatele în enunţurile de mai jos. Arătaţi ce leagă
cuvîntul şi în aceste enunţuri.
Maria şi Ioana vor merge în vacanţă la munte. Fetele vor
urca pe crestele înalte şi periculoase. Cărările străbătute vor
fi întunecoase şi strîmte. Vor dormi în cort şi în cabane. Ce descoperim?
 C onjuncţia nu are
CONJUNCŢIA este partea de vorbire care leagă în pro-
 funcţie sin­t a­c­ti­c ă de
poziţie două părţi de propoziţie de acelaşi fel (subiecte, parte de propoziţie.
nume predicative, atribute, complemente).

Conjuncţii simple şi conjuncţii


compuse
Folosiţi-vă cunoştinţele! Ce descoperim?
2. Identificaţi conjuncţiile din următorul enunţ şi arătaţi din  C onjuncţii simple
sînt: şi, iar, dar, ci, însă,
cîţi termeni sînt alcătuite: Vreau să merg la mare ca să înot.
sau, deci, că, să, căci, da-
că, de, încît etc.
Conjuncţiile sînt:
  Conjuncţii com­puse
• SIMPLE — alcătuite dintr-un singur termen; sînt: ca să, ci şi etc.
• COMPUSE — alcătuite din mai mulţi termeni.

Exersaţi!
3. Indicaţi felul conjuncţiilor din textul de mai jos şi din ver-
surile din dreapta paginii.
Roboţel e ciudat şi colţuros, dar n-are suflet rău. Dacă
încerci să-l înţelegi, cîştigi un prieten, fiindcă e sentimental. Deşi încă o iubesc,
Trebuie s-o pedepsesc,
4. Copiaţi pe caiet proverbele, utilizând conjuncţiile potrivite: C-a fost rea şi duşmănoasă
Leneşul mai mult aleargă... scumpul mai mult păgubeş- Şi n-o las să intre-n casă.
te. Vede paiul din ochiul altuia... nu vede bîrna din ochiul lui. Elena Farago,
Folclor Pedepsirea mîţei
 Comentaţi înţelesul fiecărui proverb.

240
Lectură

Proverbul. Zicătoarea
Este bine să mai ştiţi
Folosiţi-vă cunoştinţele!  Un proverb este un
1. Cu ce ocazii recurgem la proverbe şi zicători? discurs de înţelepciune
redus la o singură frază.
2. Spuneţi colegilor ce ghicitori şi proverbe cunoaşteţi.  B iblia este o carte
care conține și multe
PROVERBUL este o specie populară scurtă, care conţine
 proverbe. Ia aminte la
o învăţătură morală, născută din experienţa de viaţă, unul din ele: „Învăţătu-
ra tatălui tău şi îndru-

11
exprimată concis şi sugestiv, ritmic sau rimat. mările mamei tale sînt
ZICĂTOAREA este o specie folclorică exprimată printr-o
 o cunună plăcută pe
frază scurtă, uneori rimată prin care se redă o constatare capul tău şi un lanţ de
de ordin general, filozofic, un principiu etic, o normă aur la gîtul tău”.
de conduită etc.

Aflaţi mai mult!


– „Acest dicţionar cuprinde circa 5 000 de proverbe. El te ajută
să înţelegi de ce proverbul este puternic şi a supravieţuit diferitor
mode în comunicarea umană. Dincolo de 3-5 cuvinte semnificati-
ve, se ascunde o lume întreagă. Un proverb este arcul comprimat
al înţelepciunii celor care l-au tîlcuit.”
T. Cartaleanu, Olga Cosovan, Dicţionarul de proverbe comentate

Exersaţi!
3. Clasificaţi tematic proverbele de mai jos.
Vorba dulce mult aduce. Înţeleptul învîrteşte de şapte
ori limba în gură înainte de a vorbi. Munca e comoară
mare. Vorba e de argint, tăcerea de aur. Lenea e cucoană
mare, care n-are de mîncare. Din vorbă se face faptă şi din
faptă – vorbă. Cine spune multe face puţine. Lucrul bun
nu se face iute. Lucrul laudă pe meşter. Înţeleptul adună
şi prostul risipeşte.

Învăţaţi jucîndu-vă!
4. Lucraţi în grup. Comentaţi proverbele:
• În ţara orbilor cel cu un ochi e rege. • Nu mor caii cum
vor cîinii. • Răbdarea-i din rai.

241
Lectură

5. Organizaţi o minişezătoare în care să vă întreceţi la spus DICŢIONAR CULTURAL


proverbe, zicători şi la dezlegarea ghicitorilor. Comentaţi sensul  Anton Pann (1796–
proverbelor şi zicătorilor. 1854) – scriitor, folclorist
şi muzician român. Este
celebru mai ales prin
Exprimaţi-vă părerea! culegerea de proverbe
6. Căutaţi cîte 3-5 proverbe şi zicători despre înţelepciune, denumită Povestea vor-
adevăr, sinceritate, prietenie şi sănătate. Comentaţi-le înţelesul. bii.

7. Citiţi şi comentaţi proverbele despre învăţătură: Ce descoperim?


• Ce înveţi în tinereţe, aceea ştii la bătrîneţe.  În cîteva cuvinte sem-
• Omul în copilărie lesne-nvaţă orice fie. nificative se ascunde o
• Meşteşugul la om este brăţară de aur. lume întreagă de înţe-
lepciune a celor care
• Niciun meşteşug nu e rău, ci oamenii sînt răi. le-au tîlcuit.
• Cine-nvaţă în tinereţe se odihneşte la bătrîneţe.
„Înţelepciunea poporu-
• Calul bătrîn nu se învaţă în buiestru. lui e mai tare ca toate
• Cine are carte are patru ochi. cărţile.”
• Orice cu bătaie de cap se dobîndeşte, pe drumuri George Călinescu
nu se găseşte. Anton Pann, Povestea vorbii
Este bine să mai ştiţi
 Proverbele sînt mani-
Folosiţi-vă cunoştinţele! festarea eticii şi a înţe-
8. Citiţi proverbele şi zicătorile de mai jos. Amintiţi-vă în ce lepciunii populare.
lucrări ale lui Ion Creangă le-aţi întîlnit. Comentaţi aceste învă-
ţături morale.
• Golătatea înconjură, iar foamea dă de-a dreptul. „Mama care n-avea
• Omul sfinţeşte locul. timp în copilăria mea
să-mi spună poveşti,
• Fală goală, traistă uşoară. vorbea cu mine mai
• În care cămaşă s-a mîniet, în aceea s-a dezmînie. mult prin proverbele
• Nu aduce anul cît aduce ceasul. noastre.”
Grigore Vieru
9. Ilustraţi pe un poster cîte un proverb, la alegere.
10. Citiţi comentariul proverbului din dicţionar.
Copilul nepedepsit ajunge nepricopsit = Copilul căruia
i se trece cu vederea greşelile nu va ajunge un om aşezat.
Avertizează părinţii prea iertători de necesitatea unor
pedepse.
◆ Procedaţi în mod asemănător la următoarele proverbe,
explicîndu-le prin 2-3 enunţuri:
Omul informat este puternic. Cine aleargă după doi
iepuri nu prinde niciunul. Motanul cu clopoţei nu prinde
şoricei. Cerul curat de trăsnet nu se teme.

242
Lectură

Ghicitoarea
Învăţaţi jucîndu-vă!
11. Citiţi şi ghiciţi:
c) Cuie mici cu măciulie soare,
a) Oglinda cerului Floare şi insoare
Strălucesc pe cer o mie, n
În adăpostul pămîntului. Ploaie şi rînd
Dar cînd iese soarele e
Se lasă p furînd...
b) Ce vă trec prin mîini, Fug de-şi rup picioarele. o pţi
Zile, n

11
Fără de-a le fi stăpîni;
d) Ia gîndeşte-te şi spune N-are culoare,
Se păstrează-n sîn şi-n ladă,
Cine-i mai bogat în lume? N-are miros;
Fără ei nu faceţi treabă?
Dar la toţi
GHICITOAREA este o specie populară scurtă, în care se
 E de folos.
cere să se ghicească, prin asocieri logice, obiecte, fiinţe
sau fenomene, prezentate indirect, metaforic.

12. Lucraţi în echipă: Cine-i mai isteţ? Propuneţi ghicitori cu


plante şi animale, cu fruncte şi legume.
13. Citiţi şi reflectaţi asupra semnificaţiei figurilor de stil din DICŢIONAR LITERAR
textul poetic de mai jos.  Cimilitură – varianta
populară a cuvîntului
GHICITOARE FĂRĂ SFÎRŞIT „ghicitoare”.
de Grigore Vieru
Ce izvor se ia după om? Cad amîndouă odată?
Glasul mamei. Ochii mamei.
Ce e dulce Ce se ară
Şi nu se aduce? Cu lacrima?
Buzele mamei. Chipul mamei. Este bine să mai ştiţi
Care spice cresc Ce este nemărginit  Primele ghicitori ro-
Cu vîrful în jos? Şi nu calcă iarbă străină? mâneşti (cimilituri) au
Braţele mamei. Sufletul mamei. fost publicate la mij-
Care stele pe cer locul sec. al XIX-lea de
Teodor Stamati. Con-
14. De ce oare poetul o cinsteşte astfel pe mama sa? Aflaţi unele comitent, Anton Pann
date biografice ale lui şi veţi putea răspunde la această întrebare. adună cimilituri în 2
volume: „O şezătoare la
15. Căutaţi 3-5 proverbe despre părinţi şi copii. Scrieţi-le pe caiet. ţară” sau „Povestea lui
16. Vizitaţi site-ul www.grădinapoveştilor.ro/ghicitori. Puneţi Moş Albu”, care aveau
la încercare mintea voastră. Dacă aţi aflat o ghicitoare dificilă sau să reapară în mai multe
frumoasă, trimite-o pe adresa dată şi va fi publicată. ediţii.

243
Atelier de lectură şi scriere
DACĂ ŞI FACE!
Un om îl pofteşte pe Păcală la masă. Se aşază Păcală şi, cum era pe masă carne
şi borş, începe să înfulece grăbit numai carne.
— Măi Păcală, da’ mai mănîncă şi borş, bre! zice omul.
— Dacă şi carnea-i bună!
— Bună-bună, măi Păcală, da’-i şi scumpă!
— Dacă şi face!
ION ARGAT
Ion, un ţăran între două vîrste, cu mîncărime la limbă şi poznaş nevoie mare,
era, cică, slugă la un boier tare hapsîn.
— Măi Ioane, du sacii la moară!
— Să trăieşti, boierule, nu-i duc!
— Măi Ioane, pleacă la prăşit!
— Să trăieşti, boierule, n-oi pleca!
— Măi Ioane, să nu te pună păcatul să pleci de-acasă cumva!
— Ba am să plec, boierule!
Dacă văzu boierul că argatul său face totul pe dos, începu să dea porunci şi
el tot pe dos.
Într-o zi boierul plecă de acasă cu Ion. Mergînd ei aşa, întîlnesc un pîrîu cam
mare, peste care trebuiau să treacă. Punte nu era. Atunci Ion se descalţă, ia pe
boier în cîrcă şi intră cu el în apă. Boierul simţea puţină răcoare la picioare.
— Măi Ioane, zice el atunci, ia să-mi dai drumul în pîrîu, să fac şi eu o baie!
— Hai, boierule, să te-ascult şi eu o dată şi să fac cum spui mata! zise Ion şi
dădu buf! cu boierul în apă.
1. Citiţi snoavele şi amuzaţi-vă.
2. Lucraţi în grup. Înscenaţi, cu colegii de clasă, dialogurile de mai sus.
3. Alegeţi proverbe şi zicători potrivite pentru situaţiile din snoavele citite.
4. Citiţi proverbele. Copiaţi-le pe caiet. Consultaţi Dicţionarul de proverbe comentate
şi aflaţi explicaţia celor pe care nu le înţelegeţi.
Mîna care nu ştie să scrie dă vina pe condei. Lupu-şi schimbă părul, dar
năravul ba. Omul harnic, muncitor/ De pîine nu duce dor. Cinstea cîntăreşte
mai mult decît banul. Ascultă cu urechile, vezi cu ochii şi taci cu gura. Pomul
se cunoaşte după roade şi omul după fapte. Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face! La
plăcinte înainte,/ La război înapoi. Prietenul la nevoie se cunoaşte. Cine se scoală
de dimineaţă departe ajunge. Noaptea e un sfetnic bun. Cine sapă groapă altuia,
cade singur în ea. După faptă şi răsplată. Lăcomia strică omenia. Nemulţumitu-
lui i se ia darul. Lauda de sine nu miroase-a bine. Minciuna are picioare scurte.
Ulciorul nu merge de multe ori la apă.

244
Autoevaluare
CONJUNCŢIA Este important
să fac probe de evalu-
1. Citeşte textul şi convinge-te că ai înţeles gluma. 2,5 p. are,
Identifică cinci conjuncţii diferite în textul de mai jos. să mă evalueze profe-
sorul,
Păcală şi Tîndală în pădure (snoavă)
dar şi să mă autoeva-
Păcală şi Tîndală mergeau printr-o pădure. Într-un luez,
copac, ei văzură o pasăre. ca să constat ce cunosc
– Măi Tîndală, uite o pasăre! Hai s-o prindem, s-o cu adevărat, din ce am
frigem şi s-o mîncăm boiereşte, zise Păcală lingîndu-şi învăţat;
degetele. să ştiu ce pot face,
aplica şi cum sînt,
– Că bine zici. Dar cum s-o mîncăm fără sare? Să stai
tu s-o păzeşti ca să nu zboare şi eu dau fuga în sat să aduc
nişte sare! Cînd voi veni, va fi vai de mama ei şi halal de noi.
ce atitudini am faţă
de diferite idei, opinii,
fenomene.
11
Fugi Tîndală cît îl ţineau picioarele în sat după sare, iar Adică să ştiu cît de
cel rămas se gîndeşte că n-ar fi rău pînă atunci să se suie competent sînt.
în copac şi să prindă fripturica. Tocmai cînd se apropiase
de pasăre, nebăgînd de seamă, alunecă de sus de pe cracă
şi căzu.
Pasărea zbură în depărtare, lăsîndu-l pe Păcală să se
vaiete. Iată că soseşte şi Tîndală cu sarea. Văzînd că pasărea
nu este nicăieri şi auzind pe Păcală că se văieta, zise:
– Vezi mă, prostule, că dacă ai mîncat nesărat, te-ai
îmbolnăvit?!
2. Extrage din text şi scrie pe caiet cuvintele şi pro- 1,5 p.
poziţiile dintre care fac legătura conjuncţiile identificate.
3. Găseşte în text 2 enunţuri în care virgula înlocuieşte 1 p.
conjuncţia şi.
4. Completează propoziţiile de mai jos cu conjuncţiile 1 p.
potrivite:
Păunul să tacă, ... vrea să placă. Una zice ... alta face.
Copilul înfrumuseţează casa, ... oaspetele – masa. ... pă-
ianjenul ţese, ... din pînza lui nu se fac haine.
5. Alcătuieşte o propoziţie folosind, cel puţin, 2 con- 1 p.
juncţii.
6. Comentează în 3-5 enunţuri expresia de mai jos. 2 p.
S-a găsit Păcală cu Tîndală – Şi-a găsit sacul
peticul.
7. Scrie alte expresii cu Păcală şi Tîndală. Subliniază 1 p.
conjuncţiile.

245
Dicţionar

DICŢIONAR
A cineva sau ceva prin însuşiri ieşite din comun.
afecta, vb. a mîhni, a întrista. finisare, s.f. executarea ultimelor operaţii asupra unei
alternanţă, s.f. revenire succesivă. lucrări, pentru a-i da forma definitivă.
anima, vb. a face mai activ sau mai expresiv, a da frison, s.n. tremurături însoţite de o senzaţie de frig.
sau a căpăta mai multă viaţă. frontispiciu, s.n. 1. (arhit.) partea superioară a faţadei
anonim, adj., s.m. şi f. (persoană) cu nume necunos- principale a unui edificiu; 2. prima pagină a unei cărţi,
cut; adj. (despre un text) al cărui autor nu este cunoscut. care conţine titlul, numele autorului, anul apariţiei.
B G
barabulă, s.f. (regionalism) cartof. girofar, s.n. dispozitiv de semnalizare vizuală şi
belciug, s.n. inel din metal de care se prinde un lacăt auditivă intermitentă, folosit de maşinile de poliţie,
sau un lanţ. de ambulanţe etc.
boare, s.f. adiere de vînt. gîde, s.m. călău.
boltă, s.f. arc de verdeaţă format de ramurile unite
gîrlă, s.f. apă curgătoare mică.
ale copacilor; construcţie cu partea superioară arcuită.
bucluc, s.n. încurcătură, necaz. glazură, s.f. strat subţire de zahăr ars, de ciocolată
sau de şerbet, care se pune peste prăjituri.
C
H
cacofonie, s.f. asociaţie supărătoare de sunete.
candid, adj. nevinovat, pur. harapnic, s.n. (regionalism) bici mare.
ceremonios, adj. cu politeţe exagerată. havuz, s.n. bazin de apă descoperit construit în par-
cîrmui, vb. a conduce, a guverna. curi, cu fîntînă arteziană în centru.
coclauri, s.n. pl. locuri neumblate, pustii. hîrsit, adj. zgîrcit, cărpănos.
consemna, vb. a înregistra, a însemna, a nota. I
consideraţie, s.f. 1. stimă, respect; 2. motiv; 3. pă- incitant, adj. care întărîtă sau aţîţă, trezeşte interesul.
rere, idee. indiciu, s.n. semn după care se poate recunoaşte un
corigent, adj. elev care nu a obţinut o notă de trecere obiect, o fiinţă sau un fenomen.
la una sau la două materii şi care va fi examinat din ingenios, adj. (despre oameni) care are spirit inventiv.
nou, toamna. ingredient, s.n. substanţă accesorie din compoziţia
cotidian, s.n. de fiecare zi; zilnic; (fig.) obişnuit. unui medicament, aliment etc.
crîmpoţi, vb. (regionalism) a tăia, a rupe, a ciopîrţi. iritare, s.f. enervare.
cronologic, adj. dispus în ordinea succesiunii în timp.
cuminecare, s.f. (bis.) împărtăşire; ritual care constă Î
în gustarea de către credincioşi a vinului şi a pîinii care, întrupa, vb. a lua sau a da formă concretă, de trup
sfinţite de preot, devin Sîngele şi Trupul lui Hristos. omenesc; a se concretiza.
D J
divinitate, s.f. (teol.) fiinţă supremă, unică, care a jantă, s.f. partea roţii, pe care se fixează anvelopa.
creat lumea. jilţ, s.n. scaun înalt cu spetează şi cu braţe.
E M
echilibristică, s.f. arta de a-şi păstra echilibrul în magic, adj. misterios, tainic.
diferite poziţii dificile ale corpului; număr de circ. mărgean, s.n. 1. animale de culoare roşie sau albă
eficient, adj. care produce efectul aşteptat; care dă care trăiesc, în apele calde, înfipte pe un schelet cal-
un rezultat pozitiv. caros (coral); 2. şirag de mărgele făcute din mărgean.
emigra, vb. a pleca din patrie şi a se stabili într-o mîntuire, s.f. 1. salvare, scăpare; 2. (în limbaj bise-
altă ţară. ricesc) iertarea păcatelor.
eolian, adj. care este produs de vînt. monden, adj. care aparţine sau se referă la cercurile
erudit, adj. care dovedeşte cultură vastă. înalte ale societăţii.
escalada, vb. a se căţăra pe un zid sau pe un obstacol moţăi, vb. a aţipi şezînd, a dormita.
înalt, pentru a trece pe partea cealaltă. N
evoca, vb. a zugrăvi în cuvinte imaginea unor fapte năbădăios, adj. care se supără uşor, capricios.
petrecute demult. nămiez (forma literară, namiază), s.f. amiază.
exterioriza, vb. a comunica, a exprima gînduri şi
O
sentimente prin cuvinte sau gesturi.
oacheş, adj. cu pielea feţei de culoare închisă şi cu
F ochii, părul şi spîncenele negre, brunet.
fabulos, adj. 1. care aparţine lumii legendelor; fan- oca, s.f. veche unitate de măsură pentru capacităţi
tastic, minunat; 2. imaginar, ireal. şi greutăţi, egală cu aproximativ un litru (sau un kilo-
fascinaţie, s.f. atracţie puternică pe care o provoacă gram) şi un sfert.

246
Dicţionar

olandă, s.f. ţesătură deasă şi fină, folosită la confec- etc. pe care se imprimă prin apăsare o pecete.
ţionarea lenjeriei. simbrie, s.f. răsplată în bani sau în natură.
oploşi, vb. a-şi găsi refugiu, a se pune la adăpost. sitar, s.m. pasăre călătoare de mărimea unui porum-
osîndă, s.f. condamnare, pedeapsă. bel, cu ciocul lung şi subţire şi cu pene cafenii.
ozeneu, s.n. prescurtare de la cuvintele obiect zbu- smalţ, s.n. material lucios care acoperă suprafaţa
rător neidentificat (OZN). unor obiecte.
P smarand (forma literară, smarald), s.n. piatră preţioa-
să strălucitoare de culoare verde, foarte transparentă.
parodie, s.f. imitaţie a unei opere literare, făcută cu solicita, vb. a cere să i se acorde ceva, a ruga.
scopul de a satiriza, de a realiza efecte comice.
somptuos, adj. de o eleganţă impunătoare, luxos.
pasaj, s.n. fragment dintr-un text scris.
soroc, s.n. 1. termen fixat pentru îndeplinirea unei
pastel, adj. (despre culori) cu tonuri palide, delicate.
obligaţii; 2. dată cînd se pomenesc morţii.
pehlivan, s.m. 1. (învechit) personaj comic (acrobat,
stînjen, s.m. veche unitate de măsură pentru lungime
jongler, scamator etc.); 2. şiret, poznaş.
penurie, s.f. lipsa unor lucruri necesare traiului. (cuprinsă între 1,96 m şi 2,23 m).
piroteală, s.f. moleşeală, somnolenţă. sudură, s.f. 1. (tehn.) locul în care s-a realizat îmbina-
pizmui, vb. a invidia pe cineva; a duşmăni, a urî pe cineva. rea pieselor sudate; 2. (fig.) legătură strînsă; îmbinare.
pîrg, s.n. fază de început a coacerii unor fructe/ sugestiv, adj. care are puterea sau calitatea de a
legume. stîrni anumite reprezentări sau idei.
pîrpăli, vb. 1. a frige un animal sau o bucată de carne suspans, s.n. moment dintr-un film, dintr-un spectacol
la frigare, pe jăratic etc.; 2. a se zvîrcoli de durere. sau o operă literară, cînd acţiunea se întrerupe, ţinînd
plăieş, s.m. (în Evul Mediu) locuitor de la graniţă, spectatorul într-o stare de tensiune.
însărcinat cu paza frontierelor. T
portavion, s.n. navă militară, de tonaj mare, a cărei tămîios, adj. 1. (despre struguri) cu gust aromat;
punte permite transportul, decolarea şi aterizarea 2. varietate de viţă-de-vie.
avioanelor de luptă. tărîm, s.n. 1. ţinut, regiune, meleag: 2. (fig.) domeniu,
postură, s.f. situaţie în care se află cineva la un sferă de activitate.
moment dat. tipsie, s.f. tavă rotundă, din metal.
prezida, vb. a conduce, în calitate de preşedinte, tîrlici, s.m. pl. papuci moi de casă, fără tocuri, con-
o adunare, o dezbatere. fecţionaţi din postav sau tricotaţi.
primordial, adj. 1. care este primul (într-o succesiune
toacă, s.f. timp al zilei, după răsăritul soarelui sau
temporală); 2. care este de cea mai mare importanţă.
înainte de apus, cînd se oficiază liturghia sau vecernia
priveghea, vb. 1. a face de pază; 2. a sta treaz, a nu
la biserică.
dormi; a sta de veghe noaptea la mort.
prizărit, adj. care nu s-a dezvoltat bine; mic, slab. tocălie, s.f. (regionalism) morişcă din lemn, ca
prîslea, s.m. mezinul dintr-o familie. re,  învîrtită de vînt, produce zgomot şi sperie pă­
să­rile.
R tribut, s.n. obligaţie (în bani sau în bunuri) pe care o
regenera, vb. 1. a se reface; 2. a se primeni, a se înnoi. impune o putere cuceritoare unui popor învins.
rememorare, s.f. acţiunea de a-şi aminti.
revendica, vb. a cere insistent un bun care i se cuvine. Ţ
reverenţios, adj. foarte politicos, respectuos. ţesăla, vb. a curăţa, a peria un animal cu o perie
rubrică, s.f. spaţiu rezervat permanent într-un ziar, specială (ţesală).
revistă, manual etc. ţigaie, adj. 1. lînă scurtă şi creaţă, mătăsoasă. 2. oi cu
astfel de lînă.
S
V
satin, s.n. ţesătură din mătase, bumbac sau fibre
vastitate, s.f. amploare, complexitate.
sintetice, cu o faţă lucioasă, folosită pentru căptuşeli.
vătrar, s.n. (forma literară, vătrai) unealtă metalică
savura, vb. a mînca sau a bea încet şi cu plăcere,
folosită pentru scoaterea cenuşii din vatră.
pentru a simţi bine gustul.
vocabulă, s.f. cuvînt, spusă, zisă.
sălaş, s.n. 1. adăpost; culcuş; 2. sat; familie.
sceptru, s.n. toiag împodobit, purtat de regi, de dom- W
nitori şi de unii conducători de stat, ca simbol al puterii.
week-end (în engleză), s.n. timpul liber de la sfîrşitul
sclipui, vb. a aduna cu greu, a agonisi.
săptămînii.
secvenţă, s.f. 1. şir de imagini sau de scene dintr-un
film; 2. serie de fapte, de evenimente, stări etc. Z
sfetnic, s.m. 1. (în trecut) înalt dregător sau boier cu zăbală, s.f. partea căpăstrului care se introduce în
care se sfătuia domnitorul unei ţări în problemele de gura calului pentru a-l struni.
conducere; 2. (actual) sfătuitor, consilier. zghihui, vb. (regionalism) a scutura cu putere,
sigiliu, s.n. 1. pecete; 2. ceară roşie sau plumb, bronz a zgîlţîi.

247
Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova

Liceul/Gimnaziul
Manualul nr.

Anul de Numele de familie Anul Aspectul manualului


folosire şi prenumele elevului şcolar la primire la restituire
1
2
3
4
5

Dirigintele controlează dacă numele elevului este scris corect.


Elevul nu trebuie să facă niciun fel de însemnări în manual.
Aspectul manualului (la primire şi la restituire) se va aprecia cu calificativele: nou, bun, satisfăcător, nesatisfăcător.

Surse fotografice: www.cultural.bzi.ro; din fondurile Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion
Creangă” din Chişinău; www.vk.com; www.laurafrunza.com; www.edituragama.ro; www.dia-
nacaragiu.blogspot.com; www.kid.ru; www.articole.famouswhy.ro; www.clujtoday.ro; ©123RF:
Cathy Yeulet; stockyimages; Balázs Justin; www.tu.no; www.2.avaya.de; www.otto.de; www.
vandenborre.be; www.nationalfm.md; www.thewallpapers.org; www.icr.ro; www.ebloguri.ro;
www.stildeviata.com; www.cinemagia.ro; www.n24plus.ro; www.rotobe.eu; www.colectiacine-
mateca.ro; www.ioncreanga.eu; din arhivele Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală;
www.cimec.ro; www.botosaninecenzurat.ro; www.port.hu; www.e-theatrum.com; www.scrie-
rile.com; lurir.ru; www.printerest.com; www.littlespyeye.wordpress.com; www.ro.wikipedia.org;
www.unswscience.wordpress.com; www.basmoteca.eu; www.operturearts.com; www.ilog.ro;
www.misteriosdosdeuses.blogspot.com; www.fon2org; www.bibliografiicaie.bogspot.com;
www.getacover.com; www.rabstol.net

Î.E.P. Ştiinţa se obligă să achite deţinătorilor de copyright, care încă nu au fost contactaţi, costurile de repro-
ducere a imaginilor folosite în prezenta ediţie.

Imprimarea la Tipografia „BALACRON” SRL, str. Calea Ieşilor, 10;


MD-2069, Chişinău, Republica Moldova.
Comanda nr. 645

S-ar putea să vă placă și