Revizuit Zbirka Rumunski Jezik 2019 V1b PDF

Republica Serbia
INSTITUTUL PENTRU EVALUAREA CALITĂȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ȘI EDUCAȚIEI

ПРОСВЕТНИ ПРЕГЛЕД Д.О.О.
CULEGERE DE EXERCIȚII LA
LIMBA ROMÂNĂ
PENTRU EXAMENUL FINAL ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ȘI EDUCAȚIA ELEMENTARĂ
DIN ANUL ȘCOLAR 2018/2019
Belgrad, 2019
CULEGERE DE EXERCIȚII LA LIMBA ROMÂNĂ
Editura
Institutul pentru Evaluarea Calității Învățământului și Educației
Привредно друштво „Просветни преглед” д.о.о. Београд
Pentru editură
dr. Branislav Ranđelović, a.d. directorul Institutului pentru Evaluarea Calității Învățământului și
Educației
Goran Pavlović, director, „Просветни преглед” д.о.о.
Redactor
Anișoara Țăran
Lector
Anișoara Țăran
Dragi elevi și eleve,
Vă oferim o Culegere de exerciții la limba română. Culegerea este
menită exersării și pregătirii pentru susținerea examenului final. După
complexitate, exercițiile din culegere sunt clasificate pe niveluri: de bază,
mediu și avansat. În cadrul fiecărui nivel, exercițiile sunt repartizate
pe următoarele domenii: Abilități de citire și înțelegere a textului citit,
Exprimarea în scris, Gramatica, Lexicul, Limba română literară și
Literatura. În partea finală a Culegerii sunt date soluțiile și lista standardelor
de învățământ după care sunt alcătuite exercițiile din Culegere.
Testul pe care îl veți rezolva la examenul final va conține exerciții prin care
se va examina realizarea standardelor de învățământ pe cele trei niveluri: de
bază, mediu și avansat.
Vă dorim spor la muncă!
Autorii
CUPRINS
Nivelul de bază
Abilități de citire și înțelegere a textului citit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Exprimarea în scris. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Gramatica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Lexicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Limba română literară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Literatura. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
NIvelul mediu
Abilități de citire și înțelegerea textului citit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Exprimarea în scris. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Gramatica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Lexicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Literatura. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
nivelul avansat
Abilități de citire și înțelegerea textului citit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Exprimarea în scris. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
Gramatica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
Lexicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
Literatura. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
Soluțiile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
Lista standardelor de învățământ după care sunt alcătuite exercițiile pentru examenul final
Nivelul de bază . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208
Nivelul mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
Nivelul avansat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210
Lista exercițiilor cu cifrul standardului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211

Nivelul de bază
Abilități de citire și înțelegere

a textului citit
1. Analizați mai întâi textul, apoi încercuiți litera din fața enunțului corect:
Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din poveşti: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de
oglindă. Şi-n cuprinsul larg, uriaşul policandru al cerului îşi aprinde, una câte una, luminile,
ca într-o nemăsurată sală de dans. Vieţuitoarele pustietăţii sunt îmbătate de farmecul acesta:
păsările zbor ca ziua; lupul poposeşte pe labe, în hăţişuri, şi priveşte nemişcat; vulpea stă
lângă vizuină şi nu se-ndură să meargă la vânat; veveriţa pleacă creangă lângă creangă şi
hoinăreşte, ca o deşucheată, pădurea-ntreagă.
Iar iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a ieşit tiptil-tiptil din curătură,
şi când a ajuns la margine şi-a văzut întinderea lucie de zăpadă, a-nceput să sară de bucurie:
„Poate mai întâlnesc un prieten”, îşi zise iepuraşul.
Şi gândul îi răspunse:
„Poate mai întâlneşti un prieten…”
(Fricosul, Emil Gârleanu)
a) textul este neartistic, nu are autor, iar cel care vorbește este lupul;
b) textul este neartistic, are autor, iar cel care vorbește este vulpea;
c) textul este artistic, are autor, iar cel care vorbește este iepurele.
2. Înconjurați litera din fața imaginii unde ne este redat un text artistic:
A B C

7
3. Citiți textul, apoi încercuiți litera din fața răspunsului corect:
Începui a merge și eu alăturea de el, pe cărarea proaspăt zbicită. Cerul era limpede, soarele
umplea câmpiile de lumină și, din când în când, se vedea Siretul scânteind la cotituri.
– Uite, asta-i oaia pălita... îmi zise Niculăeș, atingând cu bățul mioara care pășea încet,
șchiopătând, în urma cârdișorului. Apoi, dac-a pieri și asta, are ce mă păli și mustra tătuca...
parcă nu mi-ar ajunge mie supărarea pe care-o am!
Smârcâi din nas și-și trecu pe deasupra buzelor mâneca lungă a anteriului. Apoi oftă adânc.
– De ce oftezi, Niculăeș?
La o asemenea întrebare de prisos copilul nu-mi răspunse.
a) textul este artistic, dar nu conține figuri de stil și nici moduri de expunere;
b) textul este neartistic, are moduri de expunere și figuri de stil ;
c) textul este artistic, se pot observa modurile de expunere, conține figuri de stil.
4.
GARNIER ULTRA DOUX
Şampon foarte bun, mai ales pentru persoanele cu părul gras. Curăţă extrem de bine părul,
iar după ce vă spălaţi cu şampon, o să aveţi o senzaţie de înviorare.
Dacă aveţi probleme cu mătreaţa,vi-l recomand cu cea mai mare căldură!
Nouă din zece persoane preferă acest şampon!
Textul de mai sus este o reclamă pentru şampon şi el este un text artistic.
DA NU
Înconjuraţi răspunsul exact.
5. Textul de mai jos se poate juca pe scenă. Scrieți pe linie cărui stil funcțional aparține:
EFIMIȚA (impacientată): Leonido, deșteaptă sunt eu acuma?

LEONIDA: Apoi de! Mițule, asta dumneata știi.
EFIMIȚA (atinsă): Bravos, bobocule! nu m-așteptam ca tocmai dumneata să te pronunți
cu așa iluzii în contra mea; te credeam mai altfel... îmi pare rău!... Cucoane Leonido, sunt
deșteaptă; am auzit acum cum te-auz și m-auzi... revuluție, bătalie mare!
LEONIDA: Bine, Mițule, stăi, nu te importa degeaba. De când m-ai deșteptat pe mine, ai mai
auzit ceva?
EFIMIȚA: Nu.
LEONIDA: Apoi de! cum vine treaba asta? spune matale...
EFIMIȚA (cam în nedomirire): De, soro, știu și eu?
Stilul este cel __________________________________________
8
6. Pe baza fragmentului şi a imaginii date, scrieţi pe linie numărul din faţa stilului funcţional
corespunzător din chenarul din dreapta :
A.
A căzut cerul din ochii tăi
1. stilul ziaristic sau publicistic
Şi s-a fărâmiţat.
2. stilul artistic sau beletristic
A căzut de pe faţa ta soarele
3. stilul tehnico-ştiinţific
şi-a îngheţat.
Încremenit e vântul cel răcoros
Fără harnicele tale mâini.
Căutîndu-te pe tine,
S-au tăinuit izvoarele-n ţărâni ____
B. Reclamă (prospect) ____
9
7. Determinați cărui stil funcțional aparțin cele trei texte și scrieți pe linii numărul din fața
stilurilor funcționale date:
1. tehnico-științific
2. publicistic (jurnalistic, ziaristic)
3. artistic (beletristic)
4. administrativ-juridic
a) Străbatem iarăși parcul, la pas, ca mai-nainte.

Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte.
____
Aceeași bancă-n frunze ne-așteaptă la fântâni.
Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini.
b) C
elula este unitatea de bază, structurală și funcțională, a
tuturor organismelor vii. Este cea mai mică unitate de viață,
____
care poate fi clasificată ca o vietate, și este adesea numită
bloc de viață.
c) Încă o ediție a „Zilelor de Teatru ale Românilor din

Voivodina”; una jubiliară care, conform așteptărilor, trebuia
să aducă ceva nou și inedit – consemnându-se astfel treizeci
de ani de existență a acestei manifestări culturale de la noi, și ____
mai ales să dea posibilitatea ca anii ce urmează să aducă pe
scena „Zilelor” cât mai multe trupe de teatru și cât mai bune
spectacole de calitate.
8. Determinați stilul funcțional din textul dat, apoi încercuiți litera din fața răspunsului corect.
„Localitatea Maramorac surprinde trecătorii cu spațiile publice frumos amenajate,

spre deosebire de alte localități din împrejurimi. Acest fapt se datorează eforturilor făcute de
localnici pentru a avea un sat modern, cu infrastructura indispensabilă.
Din păcate, intențiile maramorăcenilor dintotdeauna le-a zădărnicit politica. Așa este și
acum, afirmă Milka Novosel, președinta Consiliului Comunității Locale și Goran Vujović,
consilier în Adunarea comunei Cuvin.
Ei susțin că situația actuală este nefavorabilă pentru toate satele din Voivodina. Picătura
care a vărsat paharul în acest sat a fost anularea transportului comun spre Cuvin. Singurii
care beneficiază de transportul cu autobuzul, sunt elevii. Maramorăcenii care lucrează în
Cuvin, ori persoanele bolnave care au nevoie de consultații medicale, nu au cum să ajungă în
orașul-sediu al comunei.”
Textul este scris în stil

a) artistic
b) științific
c) ziaristic
d) colocvial
10
9. Dacă primești o felicitare de la prietenul tău asemănătoare cu cea dată în imagine, se poate
spune că aparține stilului funcțional:
a) artistic
b) științific
c) colocvial
Încercuiți litera din fața răspunsului exact.
10. Citiţi textul:

„Cânii, pisicile, iepurii sau orice alte animale comunică între ele prin limbajul nonver-
bal şi mai puţin prin voce. Acelaşi limbaj îl folosesc şi cu oamenii.
Este foarte important să cunoaştem acest tip de limbaj, pentru că doar aşa putem comuni-
ca cu prietenii noştri necuvântători şi le putem înţelege starea afectivă.
Pisicile
Pisicile sunt animale care ştiu ce vor. Au o personalitate puternică pe care şi-o manifestă
ori de câte ori au ocazia.
Când le mângâi şi acest lucru le face plăcere, pisicile se întind şi torc. Încep să scarmene
diverse materiale textile. Uneori vin singure, se aşază pe tine şi încep să-ţi facă masaj cu lăbu-
ţele din faţă.
Pisicilor le place să fie mângâiate, dar nu pe burtică. Dacă se insistă prea mult la acest nivel,
pot trece dintr-o stare în alta. O pisică jucăuşă se poate transforma imediat într-una care sare
să te atace.”
(Ziare com.)
Textul de faţă este un articol de ziar şi el aparţine:
a) stilului administrativ;
b) stilului publicistic;
c) stilului artistic.
Înconjuraţi litera din fața răspunsului exact.
11. Fiţi atenţi la textul de mai jos:

Demonstraţie experimentală: Pe o sită de azbest se încălzeşte un amestec, format din 4g sulf
și 3g magneziu pulbere. Amestecul se aprinde cu o uşoară explozie şi arde cu flacără străluci-
toare. Produsul rezultat, o pulbere cenuşie, este sulfură de magneziu MgS.
Pe linie, scrieţi cărui stil funcţional îi aparţine textul.
____________________________________________________
11
12. Transcrieți pe linie citatul din următorul text:
Creangă insistă asupra stării de nevinovăție a lui Nică, stare pe care o evocă de la începutul
până la sfârșitul cărții: „hai mai bine despre copilărie să vorbim, căci ea singura este veselă și
nevinovată...”. Copilul nu conștientizează răul, el doar se joacă, glumește, este pus pe nazbâtii
și pozne.
(Referat – Jocul și joaca în Amintiri din Copilărie)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
13. Citiți mai întâi textul, apoi completați enunțurile date mai jos:
ZÂNA ZORILOR
de Ioan Slavici
A fost ce-a fost: dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti.
A fost odată un împărat, – un împărat mare și puternic; împărăția lui era atât de mare, încât
nici nu se știa unde se începe și unde se sfârșește.
Unii ziceau că ar fi fără de margini, iar alții spuneau că (...)
Despre împăratul acesta a fost mers vorba cât e lumea și țara, cum că cu ochiul cel de-a
dreapta tot râde, iară cu cel de-a stânga tot lăcrămează neîncetat. În zadar se întreba țara că
oare ce lucru să fie acela, că ochii împăratului nu se pot împăca unul cu altul. Dacă mergeau
voinicii la împaratul, ca să-1 întrebe, el zâmbea a râde și nu le zicea nimic. Așa rămase vrajba
dintre ochii împăratului o taină mare despre care nu știa nimeni nimic, afară de împăratul.
1. Basmul se intitulează: _________________________________

2. Acest fragmet are (scrie cu litere câte) ______________ alineate.
14. Efectuați corespondențele dintre partea 1. și partea 2., punând litera din fața definițiilor
potrivite, pe liniile din fața părților de bază ale unui text:
1. 2.
_____ bibliografie A) rând retras într-un text pentru a marca schimbarea ideii;
_____ alineat B) cuvânt sau text pus înaintea unei lucrări;
_____ titlu C) listă a scrierilor care tratează aceeași problemă ca și lucrarea
realizată
12
15. Se dă textul:
„Balada Mioriţa a fost descoperită de Alecu Russo în Munţii Vrancei şi a fost publicată de
către Vasile Alecsandri în volumul de Poezii populare în anul 1852.
Între creaţiile folclorice Mioriţa ocupă un loc deosebit şi este capodopera literaturii româ-
ne. Este o baladă inspirată dintr-o practică a oierilor – transhumanţa.
În afară de versiunea lui Alecsandri, Mioriţa are mai multe variante, dar aceasta este cea
mai frumoasă.”
Pe linia dată, copiaţi cuvântul prin care cititorul este informat că balada Mioriţa este cea mai
însemnată operă artistică a literaturii populare române.
____________________________________________________
16. Găsiți și transcrieți proverbul din textul dat:

„– Aiștia-s mânzii popii, fiule. Niște zile mari ca aceste le așteaptă și ei, cu mare bucurie, tot
anul. Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște, turte cu julfă și vărzare? Gătit, cinstite părinte; poftim
de ne blagosloviți casa și masa și poftim de mai ședeți, să ne șadă pețitorii.
Când auzeam noi de masă, tăbăram pe dânsa, ș-apoi, aține-te, gură! Vorba ceea: „De plă-
cinte râde gura, de vărzare, și mai tare”. Ce să faci, că doar numai de două ori pe an este ajunul!
Ba la un loc, mi-aduc aminte, ne-am grămădit așa de tare și am răsturnat masa omului, cu
bucate cu tot, în mijlocul casei, de i-am dogorit obrazul părintelui de rușine.”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
_____________________________________________________________________
17. Citiți textul, apoi completați răspunsurile:
În cârciumă e arababură mare. Firitiseală nepomenită ţine nea Nicola Grecul, cu fruntaşii
satului, de ziua sa.
O dată pe an e Sf. Niculae.
În uşa prăvăliei stă un ţăran nalt, spătos, cu faţa conabie ca sfecla; uneori scutură din cap,
râde şi îndrugă singur.
– Aşa e omul... un ciocan, încă unul ş-al treilea, până ajungi la tinichea... d-acolo-ncolo...
Dumnezeu cu mila... torni, parcă torni într-o pârnaie... Dar Sanda ce-o să zică... că mi-a dat
Sfântul muiere harnică, dar rea, topenia pământului!...
(B. Șt. Delavrancea, Sultănica)
a) Acțiunea se petrece în _______________________________________________ .

b) Sărbătoarea bisericească amintită în text este _____________________________ .
c) Pe femeia amintită în text o cheamă _____________________________________ .
13
18. Citiți fragmentul dat, apoi înconjurați literele din fața informațiilor adevărate care se referă la text:
„A fost odată ca niciodată. A fost un împărat evlavios și bun. El avea trei feciori. Pe lângă
multe bunătăți ce făcuse oamenilor din împărăția lui, a ridicat o monastire de care să se ducă
pomina. A împodobit-o în aur, cu pietre nestemate și cu tot ceea ce meșterii din acea țară au
socotit mai scump și mai frumos. Cărțile cele mai alese erau zestrea monastirii aceleia. Cu cât
se bucura împăratul de frumusețea ei cu atât se întrista că nu poate să o săvârșească pe deplin,
căci turnul se surpa.”
(Pasărea măiastră, Petre Ispirescu)
a) Mănăstirea e ridicată de un împărat evlavios și bun;

b) Împăratul a împodobit mănăstirea cu picturi;
c) Cărțile erau averea mănăstirii;
d) Se bucură de frumusețea ei și de surparea turnului.
19. Citiţi textul cu atenţie Banul muncit de Alexandru Mitru şi răspundeţi la cerinţe:
„Trăia odată un om tare harnic, pe nume Petcu. Avea Petcu şi un fecior, care se
numea Iliuţă. Cât era ziua de mare, Iliuţă nu ştia altceva să facă decât să doarmă. Într-o zi,
Petcu l-a chemat pe Iliuţă şi i-a zis:
—De mâine să mergi la lucru şi să nu te întorci până nu ai să câştigi un galben.
A plecat Iliuţă. S-a făcut că munceşte un timp. Apoi i-a cerut mamei sale un galben.
Ea i-a dat.
—Iată, tată, banul muncit!
Părintele a luat banul şi l-a aruncat în foc spunând:
—Acesta nu e ban câştigat de tine!
A plecat Iliuţă. Era trist că îşi necăjise părinţii. S-a apucat de muncă.
Pe la sfârşitul lunii, el se întoarcea acasă.
—Te uită, tată! Zice Iliuţă, şi îi întinde un galben cu zimţii noi. Tata îl cântăreşte în palmă
şi îl azvârle în foc.
—Nu, tată! Începu să strige Iliuţă, nu-l arunca! E galben muncit!
Se repede cu mâinile în flăcări, se frige, dar scoate galbenul. Se luminează faţa tatălui:
— Vezi, Iliuţă?Aşa e banul muncit: îl preţuieşti cu adevărat!”
Înconjuaţi literele din faţa proverbelor care credeţi că corespund textului:

a) Leneşul la toate zice că nu poate;
b) Omul din munca sa când se foloseşte, cu mai mare silinţă de muncă se sârguieşte;
c) Lenea caută şi ea de lucru, dar nu doreşte să-l găsească;
d) Un tată prea blând şi prea milos îşi nenoroceşte copiii;
e) Dragostea şi respectul faţă de părinţi sunt sentimente sfinte.
14
20. Citiți fragmentul de mai jos, apoi pe linii scrieți răspunsul.
„A fost odată un împărat care nu avea decât o singură fată. Și cum era doar una la părinți,
tatăl ei o răsfăța fără margini, împlinindu-i toate poftele, care mai de care mai trăznite. Și, într-o
bună dimineață, pe când se plimba prin grădina palatului, rămase cu privirea asupra perlelor
de rouă care pâlpâiau pe florile și frunzele din jur. Îi veni o idee năstrușnică și alergă într-un
suflet la tatăl ei, cu gândul să-i îndeplinească și această dorință:
– Tată, dă poruncă să mi se facă o coroniță din picăturile de rouă. Sunt mai frumoase și
mai sclipitoare decât perlele adevărate!
Tatăl ei, știind bine că asemenea ispravă nu e cu putință, încercă în fel și chip să-i schimbe
gândurile, dar fata atâta îl rugă și atâta plânse, încât bietul om se lăsă convins de ea și dădu
poruncă să i se facă prințesei coronița din perle de rouă.
Au fost aduși la palat cei mai pricepuți bijutieri din ținut. Și, la cerința prințesei, li s-a spus
că cel ce va reuși va primi zece saci cu galbeni, iar cei ce nu vor fi în stare, după trei zile și trei
nopți, o vor plăti cu capul. Bijutierii ascultară porunca și în gând își rosteau rugăciunea cea din
urmă. Se sfătuiră în ce chip ar putea să se salveze de năpastă.”
(Coronița de rouă, poveste franceză)
A fost odată un împărat care avea o singură ___________. Aceasta dorea să i se facă o ______
_________________________________________________.
Împăratul i-a chemat pe cei mai pricepuți _________________să îndeplinească neobișnuita
dorință a prințesei.
21. Se dă textul:
Mărturisesc sincer, cu plăcere chiar, îl invidiez pe Gogu Buzdugan. Și nu atât pentru
bicepșii lui de beton (și la nevoie de cauciuc), cât pentru caracterul său cutezător și generos,
și mai ales, da, mai ales pentru cavalerismul său. „Onoarea mai presus de orice” pare să fie
deviza sa care, nescrisă pe vreo eșarfă, scapără cu prisosință în ochii lui înflăcărați. Nimic nu
scapă acestor ochi. Nici cea mai milimetrică – dar ce zic eu? – microscopică abatere de la legile
onoarei. Pesimiștii n-au decât să deplângă agonia cavalerismului. Bocetul lor mă lasă rece. Ei
nu-l cunosc pe Gogu Buzdugan! Ei nu l-au văzut repezindu-și scrutător privirea și, la nevoie,
pumnii, întru apărarea nobilului ideal: onoarea!!
(Cavalerul dreptății, Mircea Sântimbreanu)
Din cuvintele date mai jos, înconjurați-l pe acela care este important pentru acest text:
istețimea curajul onoarea
jignirea obrăznicia
15
22. Citiți textul, apoi răspundeți la întrebări și completați enunțul:
Vine toamna repejor
Cu mâncarea la cuptor
Și cu frunze ruginii
Pentru mantii argintii.
Iarna vine pe timp rece
Tot așa și timpul trece
Focul arde-n casa noastră
Și crăiasa la fereastră.
Primavăra se ivește
și zăpada se topește.
Cresc și florile-n grădină
Supărarea mi-o alină.
Dar frumoasă ca și vara
nu-i nimic, nu-i primăvara.
Soarele ne încalzește
Și ploaia ne răcorește.
a) În ce strofă apare ploaia? ___________________________________

b) Despre ce anotimp este vorba în strofa a treia? ___________________________________
c) Anotimpurile care apar în poezie sunt: ___________________________________
23. Citiți textul, apoi în careuri scrieți DA în cazul în care considerați că fragmentul luat este
important pentru înțelegerea conținutului textului, sau NU, dacă nu este important:
Un clopoțel a început să se smucească deasupra ușii, speriat. Parcă vrea să-și rupă frânghiuța
și s-o ia la fugă. Intrăm în clasă.
Pupitrul e înalt. Mă ridic în vârful picioarelor, mă sprijin în coate și abia izbutesc să mă
așez, strâmb, pe-o margine de bancă. Fetele se foiesc o vreme, pe urmă se astâmpără. E așa de
liniște, că se aude cum își strigă Hună, pe stradă, covrigeii lui sărați…
– Casian Alexandra!
E numele meu. Știu. Dar nu răspund. Pe mine nu mă strigă nimeni așa. Toată lumea mă
strigă Luchi…
Îmi vine-a râde. Așa-i de caraghios să te strige cineva Casian Alexandra! Ca și cum ar
striga-o tata pe mama, în loc de Catia, Casian Ecaterina.
(Otilia Cazimir, A murit Luchi)
1. Un clopoțel a început să se smucească deasupra ușii, speriat. Parcă vrea

să-și rupă frânghiuța și s-o ia la fugă.
2. Intrăm în clasă.
3. – Casian Alexandra!
E numele meu. Știu. Dar nu răspund. Pe mine nu mă strigă nimeni așa.
Toată lumea mă strigă Luchi…
16
24. Citiţi fabula de mai jos şi apoi încercuiţi litera din faţa informaţiilor importante legate de
acest text:
„Jupânul Corb, pe-o creangă cocoţat
Ţinea în clonţ un boţ de caş furat.
Ademenită de mirosul caşului,
Cumătra Vulpe-i spuse-aşa borfaşului:
-Să ne trăiţi mulţi ani , Măria Voastră,
că sunteţi zău, ca din cutie scos!
Iar de-aţi avea şi glasul mlădios
Pe cât v-arată penele frumoase
- Mă prind c-aţi fi vreo Pasăre Măiastră!
Ci corbul, auzind-o, pe gânduri nu mai şade.
Deschide ciocul. Prada cade.
Şi vulpea, înghiţind-o, îl dăscăleşte:- Bade,
Liguşitorii-nu ştiai, se pare-
Trăiesc pe seama cui le dă crezare.
Dar lecţia pe care o-nvăţaşi
O fi făcând cât botul tău de caş!
Înmărmurit, crocanul juratu-s-a cumplit
Că n-o să se mai lase de-acum păcălit.”
(Corbul şi vulpea, La Fontaine)
a) Corbul sta cocoţat pe-o creangă;
b) Vulpea ademenită de mirosul caşului pune la cale să-l înşele pe corb;
c) Corbul este pasăre măiastră;
d) Corbul jură că n-o să se mai lase păcălit
17
25. Pe baza textului, încercuiți literele din fața răspunsurilor corecte:
IORDACHE (şade pe un scaun şi dă un brici la piatră, fredonând):
„Şi mă cere, mamă, cere. - Cine dracul te mai cere? -Şi mă cere d-un bărbier...”
PAMPON(intrând prin fund): Aici este frizăria lui d. Nae Girimea?...
IORDACHE (sculându-se politicos): Da, poftiţi... Barba? Părul?
PAMPON: Nimic...
IORDACHE: Atunci, poate, vă spălaţi la cap?
PAMPON: Eu nu mă spăl niciodată la cap, pentru că sufăr de...
IORDACHE: De măsea? Ştii cum ţi-o scoţ? Odată... pac!
PAMPON: Ei, nu de măsea... sufăr de bătăi...
IORDACHE: De bătăi?... Ştii cum le...
PAMPON: Ei! Lasă-mă-n pace, omule; nu mă spăl la cap pentru că sufăr de bătăi de inimă.
Înţelege odată că n-am venit pentru alişveriş.
IORDACHE: Atunci, pentru ce?
PAMPON: Am o trebuinţă cu d. Nae Girimea... Nu cumva eşti d-ta?
IORDACHE: Nu, eu sunt calfă...
(I.L. Caragiale, D-ale carnavalului)
a) Personajele care vorbesc sunt Pampon și Nae Girimea.
b) Iordache este calfă.
c) Pampon a venit la frizerie să se spele pe cap.
d) Pampon a venit la frizerie pentru că are trebuință cu Nae Girimea.
26. Citiți mai întâi fragmentul, apoi încercuiți răspunsul corect:

„... Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie cu inscripția pe
pamblică: le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că „așa poartă
bărbații biletul”.
– Vezi ce bine-i șade lui – zice mama mare – cu costumul de marinel?
– Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel?
– Da cum?
– Marinal...
– Ei! ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit
întâi moda asta la copii – marinel.
– Vezi că sunteți proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe...”
Din fragmentul dat se poate constata că Goe este un băiat care știe să-și respecte membrii
familiei:
DA NU
18
27. Pe baza textului dat, analizați care este starea în care se găsește personajul amintit:
„Busuioc însă, bogătoiul, era om care știe ce voiește. Pe vrute, pe muncite, pe chibzuite,
el ajunsese gospodar ce ară cu patru pluguri zece zile de-a rândul și seamănă brazdele numai
cu grâu bob ales, și de aceea se putea simți destoinic a scoate la capăt lucruri pe care alții nici
măcar de gând a și le pune nu se încumetau. Se ivise holeră-n țară, iar Busuioc nu voia să știe de
ea. Holeră-n timpul secerișului?! La aceasta nu s-a gândit și nici acum nu voia să se gândească.
Avea patruzeci de jugăre de pământ acoperite cu grâu, un singur lan ce șovăia mereu sub sarci-
na de spicuri grele; holeră, neholeră el trebuia să-și adune rodul în timp de trei zile, căci puțin
se scutură de la cei săraci, dar mult de la dânsul.
Simțind apropierea timpului de secere, pădurile se pun în mișcare colibă cu colibă, sat cu
sat se adună, văile pornesc întregi spre câmpia întinsă, și în câteva zile cât ține locul din Mureș
până în părțile Orăzii și până la izvoarele Crișurilor nu mai rămân prin sate decât moșnegii
neputincioși, babele bătrâne și copiii nevârstnici; setea de viață îi ia și-i duce pe toți la sărbă-
toarea cea mare ce se ține în fieștecare an o dată pentru împărțirea pânei de toate zilele. (…)
Acum stăpânirea oprise această serbare: se dăduse de știre și cu toba prin sat, și în auzul
oamenilor adunați la biserică precum că nimeni nu are voie să părăsească de seceriș hotarul
satului său, nici să primească de seceriș oameni din alte sate.
– Să văd eu cine mă oprește pe mine a-mi strânge rodul muncii mele! strigă Busuioc.
Curată nebunie!”
(Pădureanca , Ioan Slavici)
Personajul, Busuioc, este:
a) nebun
b) neliniștit
c) liniștit
d) revoltat
Încercuiți literele din faţa răspunsurilor corecte.
19
28. Se dau textele:
Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și
lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puțin pe gânduri, apoi a pus
nume scaunului Calul Balan și l-a lăsat în școală. În altă zi ne trezim că iar vine părintele la
școală, cu moș Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de școală nouă, un drăguț de biciușor
de curele, împletit frumos, și părintele îi pune nume Sfântul Nicolai, după cum este și hramul
bisericii din Humulești…
(Amintiri din copilărie, I. Creangă)
Fiind băiet păduri cutreieram
Și mă culcam ades lângă isvor,
Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa sună-ncetișor:
Un freamăt lin trecea din ram în ram
Și un miros venea adormitor.
(Fiind băiet păduri cutreieram, M. Eminescu)
Analizând cele două opere, observăm că ambii autori se referă la aceeași perioadă din viața
omului și anume:
a) adolescență
b) copilărie
c) maturitate
d) bătrânețe
Înconjurați litera din fața răspunsului exact.
29. Citiți textul, apoi transcrieți pe linie cum sunt caracterizați împăratul și împărăteasa:
„În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului,
pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în
vremea veche trăia un împărat întunecat și gânditor ca miază-noaptea și avea o împărăteasă
tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei.
Cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui. Murise vecinul și lăsase
de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba de sânge.”
(Mihai Eminescu, Făt – Frumos din lacrimă)
Împăratul era ________________________________________________________________
Împărăteasa era ______________________________________________________________
30. Pornind de la încheierea analizei literare făcută poeziei Luceafărul de Mihai Eminescu.
„Oricare ar fi interpretarea care i se dă, Luceafărul rămâne o culme artistică greu de egalat
în opera eminesciană, şi o sinteză a acesteia. Tudor Vianu îl va considera un testament al poe-
tului, care „lămureşte posterităţii chipul în care şi-a conceput propriul lui destin.”
Putem observa că ea se poate egala cu o:
1. argumentare;
2. concluzie;
3. opinie.
Înconjuraţi cifra din faţa răspunsului exact.
20
Exprimarea în scris
31. Pe linia dată transcrieți cu litere de mână următoarea propoziție, ținând cont de scrierea
corectă:
SPUNELE TOT CE ȘTI, DE ALTFEL CINE ȘTIE CE SĂ POATE ÎNTÂNPLA!
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
32. Propoziția dată este scrisă greșit. Transcrieți cu litere de mână propoziția înlăturând greșelile:
ÎN CLASA MIA SUNT ÂNSCRIȘI DOĂZECI DE COPI.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
33. Sunt date trei cuvinte scrise corect şi trei cuvinte scrise incorect. Pe linie, scrieţi forma
corectă a cuvintelor scrise incorect.
fluare, ziuă, rouă, suoare, doamna, cureaoa

_____________________________________________________
34. Încercuiți litera din fața enunțului scris corect:

a) Vreau s-ămi corectez notele.
b) Copii vecinului au placat l-a America.
c) Unele specii de animale sălbatice sunt în pericol.
35. Alegeți varianta corectă (l-a sau la) și trageți o linie peste varianta incorectă:
a) Stau l-a mătușa. / Stau la mătușa.
b) La iarnă voi fi mai mare. / L-a iarnă voi fi mai mare.
c) L-a întrebat pe Ion ceva. / La întrebat pe Ion ceva.
d) Adrian la văzut pe Andrei la cinema. / Adrian l-a văzut pe Andrei la cinema.
21
36. Completează cuvintele date:
A B
cu â sau î cu m sau n
v_nzător po_pier
sf_rşit li_pede
_nger sâ_bătă
rom_n î_tunecat
37. Treceţi cuvintele din paranteză la plural, pentru ca propoziţiile să fie scrise corect din punct
de vedere gramatical.
1. În şcoala noastră (clasa) ____________ sunt mari.

2. Pe cer au apărut câteva (stea) _______________ .
3. Mătuşa are trei (copil) ________________ .
38. Corectați propozițiile din punct de vedere gramatical, astfel că pe linia dată veți scrie forma
corectă:
a) Copiii este ____________ plini de viață.

b) Televizoarele nu mai sunt atât de scumpi ____________.
c) Mariana și Cristiana are ______________ părul lung.
d) Coșurile sunt plini _____________ cu fructe.
39. Înlocuiți pronumele personale cu formele adecvate ale pronumelui personal de politețe:
a) (Tu) _____________ mergi cu noi la bibliotecă?
b) (Ei) ______________ vizitează pentru prima dată școala noastră.
c) Pe (ea) ______________ o roagă să meargă cu noi.
d) (El)________________ ne-a condus la gară.
e) (Voi) ______________ ați fost la Târgul de cărți?
40. Se dau explicațiile a două cuvinte din dicționar (a combate și a dezbate). Alegeți cuvântul
care se potrivește enunțului dat mai jos și transcrieți-l pe linia dată.
• DEZBÁTE - A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune, etc. cu una sau

mai multe persoane; a supune ceva discuției. A examina o cauză, un proces (cu participarea
ambelor părți).
• COMBÁTE - A lupta împotriva unor atitudini, unor idei și împotriva persoanelor care
le susțin. 2. Tranz. A lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei boli etc.
În școli se _______________________ problema siguranței pe Internet.
22
41. Citiți explicația cuvântului, apoi încercuiți DA, sau NU, dacă enunțul dat mai jos este exact:
CANAPEÁ, canapele, s. f. Mobilă (cu spătar și cu brațe, uneori capitonată) pe care se stă și
se poate dormi. – Din ngr. kanapés. Cf. fr.c a n a p é , germ. K a n a p e e .
Această explicație a cuvântului o găsim în Îndreptarul ortografic .
DA NU
42. Analizați atent conținutul informațiilor din tabelă, apoi încercuiți litera din fața răspunsului
corect:
Întârzia
verb tranzitiv infinitiv

(a) întârzia a) Este explicat sensul cuvântului a
numărul persoana prezent întârzia, și îl putem găsi în dicționare.
singular I (eu) întârzii
a II-a (tu) întârzii b) Este redată forma corectă a conjugării
a III-a (el, ea) întârzie verbului a întârzia la prezent și o putem
găsi în îndreptare ortografice.
plural I (noi) întârziem
a II-a (voi) întârziați
a III-a (ei, ele) întârzie
43. Când nu suntem siguri cum se scrie sau pronunță un cuvânt în limba română, regulile de
scriere și pronunțare corectă le găsim în:
a) Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române
b) Dicționarul de sinonime
c) Dicționarul de paronime
Îcercuiți litera din fața răspunsului corect.
44. Expresia:
„A îndruga (la) verzi și uscate” înseamnă a înșira, a spune fleacuri, minciuni, vrute și nevrute.
Sensul acestei expresii se poate găsi în:
a) Dicționare explicative
b) Îndreptare ortografice
c) Îndreptare ortoepice
45. Încercuiți litera din fața propoziției scrise corect:

a) Alexandru, poț-i sămi împrumuți creonul tău?
b) Alexandre, poți sămi împrumuți creionul tieu?
c) Alexandru, poți s-ămi înprumuți creionul tău?
d) Alecsandru, poți să-mi înprumuți creonul tău?
e) Alexandru, poți să-mi împrumuți creionul tău?
23
46. Pe liniile date scrieți forma de plural a următoarelor cuvinte:
prăjitură _______________________
pijama _______________________
ușă _______________________
farfurie _______________________
ac _______________________
cuvânt _______________________
47. Înconjoară litera din faţa propoziţiei scrise corect.

a) Am fost cu Vlad la vârşeţ.
b) Mihai nu merge în excursie.
c) Ângheţata mea a avut gust de ciocolată.
48. Completaţi cuvintele de mai jos cu literele m sau n după cum cere regula.
întâ__plare
bo___boane
gâ__dire
î___preună
ca___pion
câ___tec
49. Pe baza particularităților date mai jos, determinați despre ce valori poate fi vorba:
Basmul se situează într-un univers care cuprinde două lumi; cea reală a oamenilor și cea
imaginară creată de fantezia poporului. Timpul în care se petrec evenimentele este un timp
imaginar. În orice basm, personajele sunt pozitive și negative, sau cele care aparțin spațiului
omenesc și cele care aparțin lumii fantastice. Personajele spațiului uman au însușiri obișnuite
omului atât defecte cât și calități (vitejie, înțelepciune, modestie, credință, lașitate, ipocrizie,
trufie, răutate, invidie); personajele imaginare sunt înzestrate su puteri supraomenești care
depășesc forțele obișnuite ale oamenilor (vorbesc graiul oamenilor, au capacitatea de a trans-
forma obiectele). Binele va ieși intotdeauna victorios, iar personajele negative vor fi învinse
de personajele pozitive. În lupta pentru stabilirea dreptății și a adevărului, eroul principal va
încerca să întruchipeze idealurile omenirii (dreptatea, libertatea, iubirea, credința, adevărul).
Limbajul folosit este simplu, popular, caracteristic comunicării orale. Expresiile folosite vor fi
cele specifice lumii satului, dar încarcate de figuri de stil.
a) artistice, etice și culturale;

b) neartistice, economice;
c) juridice, religioase.
Încercuiți litera din fața răspunsului exact.
24
50. Citiți textul, apoi încercuiți DA, sau NU, dacă sunteți de acord cu enunțul de mai jos:
A fost odată un flăcăiandru sărman de părinţi. El argăţea pe la unii şi pe la alţii ca să-şi
câştige hrana vieţii. Şi fiindcă avea darul de a fi curăţel, toţi flăcăii din sat îl pizmuiau. Ceilalţi
argaţi căşunaseră pe dânsul şi-l tot luau peste picior, iară el nu lua aminte la flecăriile lor şi-şi
căuta de treaba lui. Când se adunau seara şi bârfeau verzi şi uscate, el se făcea că nu înţelege
vorbele aruncate în pofida lui; se arăta prostănac. Pentru aceasta ei îl porocleau zicându-i căs-
căundul satului.
Stăpânii unde slujea el erau foarte mulţumiţi de dânsul şi se băteau care de care să-l apuce.
Când trecea prin sat, fetele îşi dau coate şi se uitau la dânsul pe subt sprâncene. Şi ce e drept că
aveau la ce se uita. El era curat la faţă şi chipeş; chica lui neagră, ca pana corbului flutura ca o
coamă pe grumajii lui albi ca zăpada; mustăcioara abia mijea, de parcă era o umbră pe buza lui
cea de sus; dară apoi ochii? Avea nişte ochi, neiculiţă, de băgase pe toate fetele în boale.
Când era la adăpatul vacilor, fetele care de care se întrecea să-i dea pricină de vorbă; dară el
nu băga pe nimeni în seamă; se făcea ca nu pricepe ce vor ele. Pentru aceasta ele ca să arate că
nu le pasă de nebăgarea lui de seamă, între ele, îl porocleau cu numele de Făt-Frumos al satului.
Şi de unde să nu fie aşa!
(Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat)
Flăcăul era foarte harnic, deștept și chipeș și de aceea fetele l-au poreclit căscăundul satului.
DA NU
51. Găsiți care este trăsătura negativă a omului din această fabulă:
Toporul şi pădurea
Minuni în vremea noastră nu văz a se mai face,
Dar că vorbea odată lemne şi dobitoace
Nu rămâne-ndoială; pentru că de n-ar fi,
Nici nu s-ar povesti.(…)
Într-o pădure veche, în ce loc nu ne pasă,

Un ţăran se dusese să-şi ia lemne de casă.
Trebuie să ştiţi, însă, şi pot să dau dovadă,
Că pe vremea aceea toporul n-avea coadă.
Astfel se încep toate: vremea desăvârşaşte

Orice inventă omul şi orice duhul naşte.
Aşa ţăranul nostru numai cu fieru-n mână
Începu să sluţească pădurea cea bătrână.
Tufani, palteni, ghindarii se îngroziră foarte:

„Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte,
Începură să zică, toporul e aproape!
În fundul unei sobe ţăranu-o să ne-ngroape!”
25
- „E vreunul de-ai noştri cu ei să le ajute?”
Zise un stejar mare, ce avea ani trei sute
Şi care era singur ceva mai la o parte.
"Nu." - "Aşa fiţi în pace: astă dată-avem parte;
Toporul şi ţăranul alt n-o să izbutească,
Decât să ostenească."
Stejaru-avu dreptate:
După multă silinţă, cercări îndelungate,
Dând în dreapta şi-n stânga, cu puţină sporire,
Ţăranul se întoarse fără de izbutire.
Dar când avu toporul o coadă de lemn tare,

Puteţi judeca singuri ce tristă întâmplare.
Istoria aceasta, de-o fi adevărată,
Îmi pare că arată
Că în fiece ţară
Cele mai multe rele nu vin de pe afară,
Nu le aduc străinii, ci ni le face toate
Un pământean de-ai nostri, o rudă sau un frate.“
(Fragment din fabula Toporul și pădurea de Grigore Alexandrescu)
a) zgârcenia
b) lenevia
c) trădarea
d) lăcomia
Încercuiți litera din fața răspunsului corect
26
Gramatica
52. Pe linie, scrieţi corect adjectivele din paranteză, pentru ca propoziţia să fie corectă din punct
de vedere gramatical.
1. Sora mea este (frumos) __________________ .

2. Munţii noştri nu sunt foarte (înalt) ______________.
3. Maria este elevă (sârguincios) _________________.
4. Brazii sunt mereu (verde) _________________.
53. Subliniați formele cuvintelor scrise corect din propozițiile date:

1) E un băiat bine crescut / bine-crescut / binecrescut.
2) Oaspeții sunt bine-veniți / bineveniți / bine veniți în casa noastră.
54. Completaţi propoziţia cu numeralele potrivite.

Eu am ____ cap, ____ ochi, ____ urechi, ____ nas, ____ gură, ____ mâini şi ____ picioare.
55. Se dau propoziţiile în care Mihai Sadoveanu descrie câinele cu numele Patrocle.
„Patrocle era un boldei roşcat. Cu picioarele scurte şi strâmbe, cu capul mare.”
Pe linie, cu litere de mână, scrieţi adjectivele din propoziţii.

________________________________________________________________
56. Se dă enunţul:
„D. Lefter a căzut pe o canapea sfărâmat de oboseală.”
Cuvântul Lefter ca parte de vorbire este un:
a) substantiv propriu;
b) substantiv comun;
c) substantiv mobil.
Înconjuraţi litera din faţa răspunsului exact.
57. Analizați părțile de vorbire din enunțul dat și în spațiul liber din dreptul fiecărei cifre, scrieți
litera corespunzătoare răspunsului corect:
O rază de soare a luminat camera.
1) O ____ A) substantiv
2) rază ____ B) verb
3) de ____ C) articol
4) soare ____ D) prepoziție
5) a luminat ____
6) camera ____
27
58. Încercuiți litera din fața frazei care respectă semnele de punctuație:
a) – Păi bine, bine dacă merg și eu la pescut, voi fi o problemă.
b) – Păi, bine, bine dacă merg și eu la pescut voi fi o problemă!
c) – Păi, bine, bine, dacă merg și eu la pescut, voi fi o problemă?
59. Transcrieți propozițiile și puneți semnele de punctuație corespunzătoare:

1. Cine este acolo ___________________________________________________________
2. – Scufita Roșie a răspuns lupul _______________________________________________
60. În replica dată:

„– Mă rog, dacă nu vă supărați, aveți apă?
– Da!”
Comunicarea dintre cele două persoane este introdusă de o linie care ca semn de punctuație
este:
a) liniuță de unire;
b) cratimă;
c) linie de dialog;
d) linie de pauză
61. În enunțurile de mai jos respectați regulile de ortografie completând spațiile goale cu
ortogramele va / v-a; ați / a-ți:
a) El _______ veni la noi.
b) El ______ chemat să veniți la noi.
c) Bine ______ venit la noi!
d) M-am pregătit _______ da un cadou.
62. Rescrieţi propoziţiile corect și cu litere de mână:

1. ne-am petrecut frumos în ekscursie.
________________________________________________________________
2. noi mîine mergem la oraș.
________________________________________________________________
3. sau mergi, sau rămâi.
________________________________________________________________
63. Transcrieţi textul următor îndreptând greşelile de ortografie.

„Mamă, batemă, ucidemă, spânzurămă, fă ce ştii cu mine, numai dămi ceva demâncare că
mor de foame.”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
28
64. Se dă propoziția:
Azi nu este joi.
La această propoziție pe care o veți transcrie pe liniile date, puneți semnele de punctuație,
astfel ca să primiți o propoziție:
a) exclamativă: ______________________________________________________
b) interogativă: ______________________________________________________
65. Tăiați forma incorectă a numeralelor:

a) două zeci / douăzeci
b) optsprezece / opt spre zece
c) șasesprezece / șaisprezece
d) osută / o sută
66. Transcrieți cu litere de mână următorul enunț:

DE PAȘTI ȘI DE CRĂCIUN SUNTEM CU TOȚII LA NOVI SAD, LA BUNICI.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
67. Sunt date părțile de vorbire:
adverbul, substantivul, verbul, prepoziția, articolul, numeralul, conjuncția, adjectivul,

interjecția, pronumele
Transcrieți-le pe liniile corespunzătoare clasificându-le în cele două categorii:

1. Părți de vorbire flexibile sunt: _________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Părți de vorbire neflexibile sunt: _______________________________________________

___________________________________________________________________________
68. Analizaţi propoziţia după cerinţele date în tabelă, punând + părţii de vorbire căreia îi
aparţine cuvântul.
Noi am sădit o floare minunată.
substantiv articol adjectiv pronume verb

Noi
am sădit
o
floare
minunată
29
69. Se dau enunțurile:
Noi vom pleca, iar voi îi veți aștepta pe ceilalți.
Ana și Angela au plecat.
A întârziat la oră, fiindcă nu s-a sculat mai devreme.
Cuvintele subliniate sunt părți de vorbire neflexibile și anume:

a) adverbe
b) prepoziții
c) conjuncții
d) interjecții
70. Transcrieți cuvintele din propoziția dată, clasificându-le în cuvinte care sunt părți de vorbire
flexibile, respectiv neflexibile:
Paznicii au stat cu ochii în patru.

flexibile sunt: _____________________________
neflexibile sunt: _____________________________
71. Din șirul părților de vorbire date, clasificați-le și scrieți-le în cele două coloane
corespunzătoare părților de vorbire flexibile și neflexibile:
adverbul, verbul, articolul, prepoziția, adjectivul, interjecția, substantivul, numeralul,

conjuncția, pronumele.
părți de vorbire flexibile părți de vorbire neflexibile
72. Din propoziția dată mai jos, transcrieți toate cuvintele pe liniile corespunzătoare pentru cele
două categorii date:
„Ieri, o bătrână scotea apă din fântâna părăsită.”
а) Părți de vorbire flexibile: ___________________________________________

b) Părți de vorbire neflexibile: _________________________________________
30
73. Numeralul cardinal compus, 763, este scris corect în soluţia:
a) şaptesute şaizeci şi trei

b) şapte sute şaizeci şitrei
c) şapte sute şaizeci şi trei
d) şapte sute şai zeci şi trei
Înconjuraţi litera din faţa răspunsului corect.
74. Încercuiți litera din fața variantei care conține categoriile gramaticale corespunzătoare
cuvântului subliniat din proverbul:
„Așchia nu sare departe de trunchi.”
a) Substantiv propriu, genul feminin, singular, cazul nominativ;

b) Substantiv comun, genul feminin, singular, cazul nominativ;
c) Substantiv propriu, genul masculin, plural, cazul nominativ;
d) Substantiv propriu, genul neutru, singular, cazul acuzativ.
75. Din cuvintele date mai jos, transcrieți pe linie substantivele care se află la numărul plural.
Zile, mână, nopți, fericire, muguri, primăvară, raze, frunze
_______________________________________________________
Determinați genul și numărul substantivelor date:
a) floare _____________________________________
b) cataloage __________________________________
c) morcov ____________________________________
d) brazi ______________________________________
Mânuțele elevilor stăteau pe bănci.
Substantivului subliniat din propoziția dată îi corespund următoarele categorii gramaticale:

a) genul neutru, plural, nominativ;
b) genul masculin, plural, acuzativ;
c) genul masculin, plural, genitiv.
Înconjurați litera din fața răspunsului corect.
31
78. Treceți verbele subliniate la perfect compus:
1. … Casian Alexandra! răspund repede. _________________________
2. O şcolăriţă cuminte clipeşte mărunţel _________________________
3. Voi înghițiți lacrimile cu gust de cenuşă. _________________________
4. Luchi era fericită. _________________________________________
79. Identificați modul și timpul verbelor subliniate în propoziții, apoi scrieți pe linie numărul
din fața modului și timpului corespunzător din chenarul din dreapta:
a) Andrei, fii mai indulgent! ______ 1. Indicativ, prezent

b) Copiii ar vrea vacanțe mai lungi. ______ 2. Condițional-optativ, prezent
c) Când veți veni la noi? ______ 3. Imperativ
d) Noi scriem în fiecare zi. ______ 4. Indicativ, viitor
80. Identificați modul și timpul verbelor subliniate din versurile date:

„Și de-ncercam să merg în șoaptă
Pe lângă poarta lui Grivei
Pe naiba! Începea să latre
Mai supărat c-alaltăieri.”
1. să merg – _________________________________
2. începea – _________________________________
81. Verbele: a cânta, cântă, să cânte, cântând sunt toate la modul indicativ.
DA NU
Înconjurați răspunsul exact.
82. Din seria cuvintelor date mai jos, înconjurați litera din față unde apar numai moduri
personale ale verbelor:
a) infinitiv, conjunctiv, participiu, supin;
b) indicativ, infinitiv, conjunctiv, participiu;
c) indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ;
d) imperativ, condițional-optativ, infinitiv, participiu.
83. Treceți verbele la modul și timpul cerut în paranteză:

1. Nu-ți pare bine? (indicativ, imperfect) _________________________________________
2. Adela cânta mai bine decât noi. (condițional-optativ, perfect) _______________________
3. Mă făcui un băiat așezat și înțelept. (indicativ, viitor) ______________________________
4. Băiatul avusese timp liber (indicativ, prezent) ______________________________
32
84. Scrieți în dreptul fiecărei propoziții, modul la care se găsește verbul subliniat:
a) Andrei ne va veni în vizită. ___________________________________________________
b) Astfel, fugind cât le țineau picioarele, se ascunseră la mătușa Mărioara. ________________
c) Ionel vruse să intre, dar nu putu. ______________________________________________
d) Teza era predată, nu mai putea făcea nimic ______________________________________
e) Măriuca răspunse că ar vrea să se facăo fetiță bună. ________________________________
85. Pe linii, ordonaţi cuvintele pentru a forma propoziţii enunţiative, exclamative şi interogative
corecte, iar la sfârşitul lor, puneţi semnele de punctuaţie cerute după pronunţare.
a) strada, se, noastră, numeşte, cum

___________________________________________________
b) minunată, clasă, ce, avem
___________________________________________________
c) ghiocelul, zăpadă, sub, şi-a, capul, de , scos
___________________________________________________
86. Pe liniile date extrageți subiectul și predicatul din propoziția:

Grupe de muncitori taie malul de lut în terase.
1. Subiectul este ______________________

2. Predicatul este ______________________
87. Pe liniile date, scrieți ce funcție sintactică îndeplinesc cuvintele din propoziția scrisă vertical:
Mariana este elevă bună.
Mariana ____________________________
este elevă ____________________________
bună ____________________________
88. Scrieţi cuvântul din propoziţia de mai jos care îndeplineşte funcţia sintactică de complement
direct:
Ionel îşi scrie tema cu pixul.
______________________
89. Subliniaţi predicatele din propoziţiile date.

1. După casă era un pom.
2. Sofia nu ascultă sfaturile profesorei.
3. Toţi vorbim frumos limba română.
33
90. Scrieți, în spaţiul liber din dreptul fiecărei cifre, litera corespunzătoare răspunsului corect,
dat în chenar:
1. _____El nu a ajuns la timp.

2. _____ A citi este pasiunea mea. A. Predicat
3. _____ Bunica povestește un basm. B. Subiect
4. _____ Andrei a devenit medic.
91. Înconjurați litera din fața soluției în care cuvântul viteji îndeplineşte funcția sintactică de atribut:
a) Curajoșii sunt viteji în toate.
b) Vitejii se luptă pentru dreptate.
c) Elevii viteji s-au anunțat primii să răspundă.
92. Se dau verbele: muncește, mănâncă, s-a oprit și complementele: cireșe, la semafor, cu
sârguință.
În tabela dată mai jos le îmbinați în așa fel ca să formați complement direct, complement
circumstanțial de loc și complement circumstanțial de mod.
Complement direct Complement circumstanțial Complement circumstanțial

de loc de mod
93. Analizaţi fraza de mai jos, apoi scrieţi pe linie în ce raport se află aceste propoziţii:
Nu vrea să răspundă, dar doreşte notă mare.
___________________________________________
94. Urmăriți cerințele referitoare la fraza:

Mintea e bună,1/dacă e soră cu norocul. 2/
a) transcrieți pe linia dată propoziția principală:

___________________________________________
b) raportul stabilit între o propoziție principală și una subordonată se numește raport de
___________________________________________
34
95. Analizați raportul dintre propoziții, apoi pe liniile date scrieți S, dacă este raport de
subordonare, respectiv C, dacă propozițiile stau în raport de coordonare:
a) Calul alb era bătrân și orb și rămase neputincios. ____

b) Anii au trecut, Fefeleaga a îmbătrânit, îmbătrânise și calul. ____
c) Calul necheza ca și cum ar fi răspuns. ____
d) Îl urmărea pe vechiul ei prieten, care îi dăduse cel din urmă ajutor. ____
96. Analizați raportul dintre propoziții, apoi pe liniile date scrieți S, dacă este raport de
subordonare, respectiv C, dacă propozițiile stau în raport de coordonare:
a) Apoi a venit peste câteva săptămâni dascălul Clăiță cu Budulea și cu nevasta lui Budulea,
care era mama lui Huțu. _______________________
b) El era băiet de cinci ani când plecase maică-sa. _______________________
c) Grivei îl cunoștea și lătra de bucurie. _______________________
97. Determinați raportul dintre propozițiile din fraza dată, apoi încercuiți litera din fața
răspunsului corect:
„Budulea își netezi părul pe frunte, își potrivi hainele pe trup, ieși din bancă, înaintă cu pași
hotărâți, se opri și așteptă să fie întrebat.”
a) Fraza este alcătuită din șase propoziții și toate sunt în raport de coordonare.
b) Fraza este alcătuită din șapte propoziții și conține și raport de coordonare și raport de su
ordonare.
c) Fraza este alcătuită din șapte propoziții care sunt în raport de subordonare.
98. Pe linia dată scrieți unul din cuvintele de legătură corespunzătoare (sau, și, cum, iar,
deoarece) pentru a primi un raport de subordonare:
Copiii au înțeles ______________ să scrie.
99. Se dau propozițiile:

Mâine mergem la ștrand. Ne vom plimba. Vom înota. Vom face plajă.
Pentru a alcătui o frază din aceste propoziții în raport de coordonare copulativ, trebuie să
folosim:
a) virgula după fiecare propoziție;
b) numai conjuncția și;
c) după primele trei virgula, iar între a treia și a patra conjuncția și.
100. Raportul de coordonare între propozițiile din frază poate fi realizat prin:
a) __________________________
b) __________________________
Completați răspunsurile.
35
101. Completați spațiile cu formele articolului posesiv-genitival:
a) Cartea este ________ elevului.
b) Gloanțele erau _________ vânătorului.
c) Pantofii aceștia nu-mi aparțin mie, pentru că sunt ________ mamei.
d) Creionul acela este ______________ lui Ionuț.
102. Faceţi analiza sintactică a propoziţiei date mai jos, scriind la fiecare parte de propoziţie şi
partea de vorbire prin care este exprimată:
Eu învăţ la gramatică.
Eu ________________________
învăţ ________________________
la gramatică ________________________
103. Completați tabelul cu formele substantivului oraș la cazurile date:

N. _______________ are o arhitectură frumoasă.
G. Străzile ______________________ sunt largi.
D. I-am făcut și eu cadou ____________________ o statuie impozantă.
A. Am vizitat ____________________ Belgrad.
104. Încercuiți literele din fața propozițiilor în care subiectul este exprimat prin pronume:
a) Andrei a vorbit cu Alexandra.
b) Eu mă duc la școală.
c) Ambii practică sportul.
d) Dânsul a plecat în vacanță.
e) Ai noștri ne așteaptă.
36
Lexicul
105. Identificaţi felul perechilor de cuvinte date mai jos şi pe linie scrieţi numărul din faţa
răspunsului dat în partea dreaptă:
a) cornul de la casă / cornul caprei ___________ 1. antonime
b) a vorbi / a tăcea ________ 2. paronime
c) a adula / a aduna ______ 3. sinonome
d) colb / praf _________ 4. omonime
106. Citiţi propoziţiile de mai jos:

Barca pluteşte pe lac.
Pantofii sunt din lac.
Cuvintele subliniate din aceste două propoziţii au aceeaşi formă, dar înţeles diferit şi din
punct de vedere lexical ele sunt:
a) antonime
b) sinonime
c) omonime
d) paronime
Încercuiţi litera din faţa răspunsului exact.
107. În textul de mai jos, apare un antonim cu perechea lui. Identificați aceste cuvinte și copiați-le
pe linia dată:
Ionel a întârziat la ora de limba română. A deschis ușa de la cabinet, dar imediat a închis-o,
căci colegii au fost plecați la bibliotecă.
______________________________________
108. Puneți numărul din fața cuvântului care îi corespunde ca sinonim verbului subliniat în
următoarele propoziții:
a) ______ Doctorul rosti câteva cuvinte. 1. a zbura
b) ______ Stolul trecu destul de repede. 2. a se distra
c) ______ Bolovanul se rostogoli năprasnic. 3. a spune
d) ______ Vecinii petrec cu prietenii lor. 4. a se prăbuși
109. Puneţi X în pătrăţeaua din faţa acelei propoziţii în care omonimul roman are înţeles de carte.
Am un roman cu personaje fantastice.
Poporul roman a fost un popor curajos.
37
110. Scrieți infinitivul verbelor provenite de la următoarele onomatopei:
a) scârț! - a __________________________
b) vâj, vâj! – a __________________________
c) zum – zum – zum! - a __________________________
d) mac – mac – mac! - a __________________________
111. Adăugați prefixele: în-, des-, in-, stră – , pentru a obține cuvinte noi:
1. a face – ________________________
2. nepot – ________________________
3. capabil – _______________________
4. a călca – _______________________
112. Formați câte un cuvânt nou prin adăugarea sufixelor și prefixelor: dez-, -leț, -enie, pre-, -ar, în-
a) rudă __________________________
b) plic ___________________________
c) pădure ________________________
d) școlar _________________________
e) a lipi __________________________
f) nod ___________________________
113. Subliniați cuvintele care au aceeași rădăcină:

grădină, pădurar, înflorit, pădure, muncitor, a împăduri, munți, vânător, pădurice, frunze,
reîmpădurire, copaci, păduros.
114. Se dau mai multe cuvinte: înalt, fericit, frumoasă, apus, vicleană, răsărit. Pe linia din faţa
fiecărei propoziţii, scrie care cuvânt este sinonimul cuvântului subliniat.
a) _______________ Vulpea este şireată.

b) _______________ Sunt bucuros că am primit notă mare la teză.
c) _______________ Soarele a asfinţit.
115. Încercuiți literele din fața cuvintelor care sunt sinonime pentru cuvântul subliniat în text:
„Еxistă un drum mai prost decât cu 200 de ani în urmă, când măcar era pietriş pe jos, nu
gropi! Cratere! Nici cociile nu pot trece pe-acolo. Doar cei mai avuţi, cu jeep-uri, treceau ca
fulgerul, nepăsători şi probabil râzând în barbă, pe lângă Fiesta mea.”
a) roabă
b) trăsură
c) mașină
d) căruță
38
116. Găsiţi şi scrieţi pe linie sinonimul potrivit cuvântului subliniat din propoziţia de mai jos:
Copilul cu păr bălai se bucură de venirea primăverii.
_____________________
117. Găsiţi sensul sau sinonimele pentru expresia de prisos găsită în textul de mai jos, potrivit
DEX-ului:
„Tot astfel semăna tânărul cu unii din acei lorzi, ale căror priviri, mâini şi surâsuri Van
Dyck şi, după el, Van-der-Faës le-au hărăzit nemuririi. Zic unii din acei lorzi, fiindcă mai toţi
sunt la fel. În trecut, în castelele restrânse, celor de aproape şi înmulţit înrudiţi, trăind împre-
ună, cu acelaşi port şi obiceiuri, fiecare epocă le întipăreşte acelaşi aer dacă nu chiar aceeaşi
înfăţişare. Se întâmplă iarăşi ca, acolo unde cu gândul nu gândeşti, să răsară fiinţe cărora le
trebuie căutată aiurea, în alte ţări, la alte neamuri, în alte veacuri, adevărata asemănare, fără a li
se putea bănui măcar, în vreun fel, cu aceia de cari îi despart prăpăstii de timp şi de stirpe, vreo
cât de îndepărtată înrudire.
Era de prisos dar orice presupunere despre obârşia tânărului cu pricina, făceam însă tot
soiul de reflexii asupra fiinţei lui, unică într-adevăr şi stranie, impunându-se poruncitor luărei
aminte. Mă subjugase prestigiul recei trufii a tânărului ce, în deplină frumuseţe, păşea singur
în viaţă, nepăsător, cu fruntea sus.”
(Mateiu Caragiale, Remember)
Sursa DEX:
PRISÓS, prisosuri, s. n. 1. Ceea ce depășește necesarul, ceea ce întrece o anumită limită;
prisosire, prisosință, prisoseală, surplus, excedent; p. ext.belșug, abundență. ◊ Loc. adj. și adv.
De prisos = (care este) în plus; p. ext. (care este) inutil, fără rost. ◊ Loc. adv. Cu prisos = în
plus; din plin, din belșug. 2.(La pl.; înv. şi reg.) Teren agricol care prisosea moșierului și pe
care acesta îl arenda țăranilor.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
39
118. Determinați sinonimul cuvântului subliniat din versurile:
„Nu te-ai priceput!
Zici că-s mândră şi n-am vrut
Ca s-ascult vorbele tale?
Dar de unde ştii? În cale
Ţi-am umblat şi-n deal şi-n vale,
Şi-orişiunde te-am ştiut.
Zile lungi mi le-am pierdut,

Să mă-mprietenesc cu tine:
Tu-mi umblai sfios, Sorine,
Şi plângea durerea-n mine,
Că tu nu te-ai priceput.”
Sfios înseamnă:
a) timid
b) vesel
c) supărat
d) rușinos
e) hotărât
Încercuiți literele din fața variantelor corecte.
119. Găsiți sinonimul potrivit cuvintelor date mai jos din seria îngâmfat, sfat, conflict, înclinație,
și scrieți-le pe linia din dreapta lor.
Îndrumare _____________
Arogant _____________
Talent _____________
Ceartă _____________
120. Cu ajutorul sufixelor -cios, -iu, -al, -esc formați adjective de la cuvintele:
a) trimestru ________________________
b) vișină ________________________
c) prietenie ________________________
d) a mânca ________________________
121. Explicaţi prin ce procedeu de îmbogăţire a vocabularului s-au format următoarele cuvinte:
româneşte __________________
zgârâie-brânză ____________________
înflorit ______________________
DEX ______________________
şoricel ______________________
40
122. Folosiți compunerea prin abreviere ca procedeu de îmbogățire a vocabularului, iar în dreptul
fiecărei noțiuni date, scrieți abrevierea acestuia, drept cuvânt nou:
a) Statele Unite Americane _______________________________________________

b) Organizația Națiunilor Unite ____________________________________________
c) Uniunea Europeană ___________________________________________________
d) Căile Ferate Române __________________________________________________
e) Transporturile Aeriene Române _________________________________________
123. Subliniaţi în textul de mai jos cuvintele care alcătuiesc o familie de cuvinte:
Mama mea e florăreasă. Ea lucrează la o florărie din centrul orașului, unde vinde flori de
diferite specii.
124. La rădăcina verbelor date, puneți sufixele corespunzătoare : – eț, – ist, – tor, – ie, – mânt,
pentru a obține substantive:
1. a cânta ________________________
2. a învăța ________________________
3. a copilări ________________________
4. a munci ________________________
125. Formați cuvinte noi cu ajutorul prefixelor și sufixelor: dez-, des-, -iță, -ie, și a cuvintelor:
a) bucate ________________________
b) cheie ________________________
c) a copilări ________________________
d) a lipi ________________________
126. Aranjați următoarele cuvinte în ordine alfabetică:

tigru, tigaie, univers, creion, cuvânt, urs, furculiță, fugar
1) _________________
2) _________________
3) _________________
4) _________________
5) _________________
6) _________________
7) _________________
8) _________________
41
127. Citiți informația de mai jos:
„LIDIA, regiune istorică și stat în V Asiei Mici. Întemeiat în sec. 8 î.Hr.de către triburile
indo-europene ale lidienilor care pun bazele unui puternic regat, sub conducerea lui Gyges
(680-652 î. Hr.). Epoca de maximă înflorire economică și culturală este atinsă în timpul
luiCresus (562-544 î. Hr.). Cucerit în 547 î. Hr. de Cirus II, a fost transformat în provincie a
Imp. Persan.“
Acest articol de dicționar aparține unui:

a) dicționar de sinonime
b) dicționar enciclopedic
c) dicționar ortografic
128. Citiţi enunţurile de mai jos, apoi pe linie, notaţi cu 1 definiţia dată de Dicţionarul explicativ
al limbii române, cu 2 pe cea dată de Dicţionarul de sinonime şi cu 3 pe cea dată de
Dicţionarul de neologisme, pentru cuvântul tandru:
a) ________TÁNDRU, -Ă, tandri, -e, adj. Care manifestă sau denotă tandreţe, plin de duioşie,
de gingăşie, de delicateţe, de sensibilitate; drăgăstos. – Din fr. tendre.
b) ________Tandru, -ă (<fr. tandre) – neologism Tandru,-a (adj.) – care manifesta sau denota
tandreţe; duios, gingas.
c) ________Tandru, -ă - prietenos, afabil, călduros, ataşat, cordial, frăţesc. Drăgăstos
(drăgăstoasă)
42
Limba română literară
129. Adevărat sau fals!

În dreptul fiecărei propoziții scrieți A (adevărat), dacă este scrisă corect, sau F (fals), dacă
propoziția nu este scrisă corect:
1. Pentru a-ți exprima liber părearea, trebuie să ai curaj!

2. Bine a-ți venit la noi!
3. Dumneavoastră ați mai fost prin locurile noastre?
4. Mi se pare că a-ți fost și anul trecut la mare.
5. Nu mă încumet ați spune totul.
130. Alegeţi variantele corecte încercuind literele din faţa enunţurilor scrise în limba română
literară:
a) Sora mea are patrusprăzece ani.

b) Sora mea are paisprezece ani.
c) Ionuț este al optălea în catalog.
d) Ionuț este al optulea în catalog.
131. Găsiți cuvintele care sunt scrise incorect, apoi transcrieți pe linie forma lor corectă:
1. În pădure trăiau și munceau șepte pitici. ________________________
2. Copiii au rezolvat exercițiul fără nicio greșală. ________________________
3. Erau mulțumiți de cum erau servită mâncarea. ________________________
4. În compartiment era și un grup de franceji. ________________________
132. Pe linii, scrieți forma corectă a cuvintelor date în paranteză, pentru a face acordul între
subiect și predicat:
Bucătarul ______________. Zidarii ____________________.

(gătesc/gătește) (construiește/construiesc)
Păsărelele ______________. Copiii ___________.

(zboară/zbor) (merge/ merg)
133. Citiţi enunţul de mai jos în care cuvântul subliniat e scris greşit.
Toţi îl respectă, fincă e un profesor bun.
Înconjuraţi litera din faţa cuvântului care respectă normele gramaticale:
a) fiincă
b) fiindcă
c) findcă
43
134. În propozițiile de mai jos, îndreptați greșelile de exprimare:
Are o părere foarte negativă. _______________________________
Vine la mine la ora doisprezece. _______________________________
135. Transcrieți pe linie toate cuvintele din text care nu sunt scrise în limba română literară:
„Din amarnica închisoare
Nu crediam să es la soare
Zmeul azi e înfrânt
și eu iatamă-s la sânu-ți sfânt
De unde n-are să mă poată
Să mă zmulgă o lume toată.”
__________________________________________________________________________
136. Transcrieți pe linii strofa în limba literară:

Lupi, urși, mâță, oi, cornuce,
Fel dă fel da joavini sluce;
Chițorani, ariși și vulturi,
Dă prân lume, dân țânuturi
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
137. În strofa dată, două cuvinte sunt date în formă populară. Pe linia dată transcrieți aceste cuvinte:
Făr-a pierde vreme, vițelul pornește,
Ajunge la unchiul, cearcă a intra;
Dar pe loc o slugă vine și-l oprește:
„Acum doarme — zice — nu-l poci supăra.”
___________________________________________________
138.
Ne-am aşăzat la fruştuc.
Acest enunţ reprezintă o formă de exprimare în limba română literară.
DA NU
44
139. Înconjuraţi literele din faţa dialectelor istorice ale limbii române.
a) dacoromân
b) maramureşean
c) crişan
d) istroromân
e) meglenoromân
f) aromân
g) bănăţean
140. Încercuiți răspunsul corect referitor la enunțurile date:

1. Limba română face parte din familia de limbi indo-europene.
DA NU
2. Limba română a luat naștere din latina clasică.

DA NU
3. Din anul 1860 prin decretul lui Alexandru Ioan Cuza, limba română se folosește de
alfabetul latin.
DA NU
141. Cel mai vechi text în limba română este:

a) Scrisoarea lui Neacșu
b) Scrisoarea lui Alexandru Ioan Cuza
c) Scrisoarea lui Chiril și Metodiu
Încercuiți litera din fața răspunsului corect.
142. Poporul român a luat naștere prin contopirea popoarelor:

a) dacii cu tătarii
b) slavii cu dacii
c) dacii cu romanii
45
143. În limba română, cuvintele sunt de origine latină în măsură de:
a) 20% c) 60% e) 100%
b) 40% d) 80%
144. Cuvintele abur, brânză, brad, mazăre, căciulă provin din limba:
latină slavonă greacă geto-dacă
Subliniaţi limba din care provin.
145. Până în anul 1860 românii au folosit alfabetul:

a) latin b) grecesc c) chirilic d) glagolitic
146. Subliniați varianta literară:

scamn / scaun
a scrie / a scria
gingei / gingii
eu mănânc / eu mânc
147. Citiţi fragmentul, apoi răspundeţi la cerinţe:

„- Băiatu – ăla mare, care... i de clasa patra.
- Cum, nu ăla micu?
- Nu, bre! Ăla mare.”
Textul este o variantă a limbajului popular:

DA NU
148. Scrieți varianta literară a cuvintelor subliniate:

M-am întors acas la şină. ____________________
Dă mâncat, n-am prea mâncat: ________________
Ochii niegri dă vieşină ______________________
Suflietu m-or tulburat. ______________________
46
Literatura
149. Scrieţi pe linia din dreptul fiecărui autor din coloana A, litera corespunzătoare titlului operei
literare, din coloana B.
A B
Ion Creangă ________ a) Nunta Zamfirei
Ionel Teodoreanu _______ b) Toate culorile lumii
George Coşbuc _______ c) Într-o noapte de toamnă
Miroslav Antić _______ d) Moş Ion Roată şi Unirea
150. În dreptul numelor scriitorilor dați, scrieți titlul operelor care le aparține: Boul și vițelul, În
limba ta, Prinț și cerșetor, Odă simplisimei flori, Toporul și pădurea.
Grigore Vieru ________________________________________________________

Grigore Alexandrescu __________________________________________________
Lucian Blaga _________________________________________________________
Mark Twain __________________________________________________________
151. Faceți legătura dintre scriitori și operele lor, înscriind numărul din fața operei
corespunzătoare autorului:
a) George Coșbuc ________ 1. Vizită

b) I. L. Caragiale ________ 2. Toporul și pădurea
c) Grigore Alexandrescu ________ 3. Nunta Zamfirei
d) Otilia Cazimir ________ 4. A murit Luchi
152. Înconjuraţi litera din faţa operei căreia îi aparţine personajul:

1.
Zoe Trahanache
a) Tigva fandosită
b) O scrisoare pierdută
2.
Viorel
a) Crăiasa din poveşti
b) Nunta Zamfirei
47
153. Se dă fragmentul:
„Un bou ca toți boii, puțin la simțire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Și decât toți frații mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.
– Un bou în post mare? – Drept, cam ciudat vine,
Dar asta se-ntâmpla în orcare loc:
Decât multă minte, știu că e mai bine
Să ai totdeauna un dram de noroc.”
(Boul și vițelul)
Această fabulă este scrisă de:

a) George Coșbuc
b) Grigore Alexandrescu
154. Pe baza caracteristicilor fragmentelor date, determinați cărui gen literar aparțin, astfel că veți
scrie DA în una din căsuțele corespunzătoare:
genul genul genul

epic liric dramatic
1. Povestind aşa minunile şi închinându-se,
Hagiul a vândut lemn sfânt bătrânilor, babelor
şi văduvelor.
De multe ori Hagiul, vesel că s-a pus bine cu
Dumnezeu şi fericit că şi-a întors paralele
cheltuite cu hagialâcul - ba a mai şi câştigat -,
bombănea, uitându-se în toate părţile:
- Ce negoţ, ce daraveri, ce bănet s-ar face!
Lemnul sfânt merge găitan! Acum patruzeci de
ani o prăvălie cu lemn sfânt ar fi fost un potop
de aur.
2. Melancolia face în pieptu-mi să tresalte
Neînţelese doruri, în vreme ce-aţipind
Fiinţa mea de astăzi, în locu-i răsar alte
Vechi suflete apuse, mult mândre, mult înalte
48
155. Citiţi cu atenţie versurile:
„Pe lângă plopii fără soţ
Adesea am trecut;
Mă cunoşteau vecinii toţi –
Tu nu m-ai cunoscut.
La geamul tău ce strălucea

Privii atât de des;
O lume toată-nţelegea –
Tu nu m-ai înţeles.”
(Mihai Eminescu, Pe lângă plopii fără soţ)
Versurile se încadrează în:
a) genul liric; b) genul epic; c) genul dramatic.
Încercuiţi litera din faţa răspunsului corect.
TIPĂTESCU: Ei! neică Zahario, ce e? ia spune, te văz cam schimbat!...
TRAHANACHE: Ai puţintică răbdare, să vezi... Azi-dimineaţă, pe la opt şi jumătate, intră
feciorul în odaie, — nici nu-mi băusem cafeaua, — îmi dă un răvăşel şi-mi zice că aşteaptă
răspuns... De la cine era răvăşelul?
TIPĂTESCU: De la cine?
TRAHANACHE: De la onorabilul d. Nae Caţavencu
Acest text aparține genului epic.

DA NU
Încercuiți răspunsul corect.
157. Pe baza caracteristicilor date, scrieți DA în una din căsuțele corespunzătoare genului literar:
Caracteristicile genurilor literare genul epic genul liric genul dramatic
1. Operele exprimă o narațiune și
majoritatea sunt scrise în proză.
2. Operele redau sentimentele autorului și
de obicei sunt scrise în versuri.
3. Operele sunt scrise sub formă de
dialog, pentru a fi jucate pe scenă.
49
158. Citiţi versurile şi completaţi enunţul:
„Pân-o fost Horea-mparat,
Domnii nu s-au desculţat,
Nici în pat nu s-au culcat,
Nici la masă n-au mâncat.”
(Folclor)
Versurile de mai sus sunt grupate în patru rânduri şi formează o ____________________,
iar rima ei este ____________________.
159. Se dau câteva tipuri de strofe. Pe linie scrieți cum se numesc aceste strofe în dependență de
numărul de versuri:
„Toţi au fost un timp. Eu sunt. „Cu geanta ta m-atinge pe pleoape,

Eu în cer. Ei în pământ.” Să simt fiorii strângerii în brațe –
Pe veci pierduto, vecinic adorato!”
(Tudor Arghezi, Inscripţie pe biserică) (M.Eminescu, Când însuși glasul)
____________________ ____________________
160. Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii şi încercuiţi litera A, dacă o consideraţi corectă, sau
litera F, dacă o consideraţi falsă:
A F - Versul este un rând dintr-o poezie.

A F - O strofă este alcătuită din versuri.
A F - Există doar strofe din patru versuri.
A F - Versurile tuturor poeziilor sunt grupate pe strofe.
A F - Rima este potrivirea sunetelor de la sfârşitul versurilor începând cu vocală accentuată
161. Citiţi versurile şi urmăriţi cerinţele:

„Trei călători fantastici cutreieră pământul:
Soarele splendid, gerul îngrozitor şi vântul
Unul dă viaţă, altul dă moarte, aparând

Al treilea mângâie cu aripa-i, zburând
Ei întâlnesc o fată, voioasă căprioară,

Ca soarele de vie, ca vântul de uşoară.”
Aceste versuri fac parte din pastelul Soarele, vântul şi gerul de Vasile Alecsandri închinată
anotimpului iarna. Versurile sunt grupate pe strofe.
Strofa formată din două versuri se numeşte ___________________.
50
162. Se dau textele:
1.
„— Mătușă Anghelina, i-a zis tata, să faci foc în odaia cea mare și să gătești așternut pentru
cumnatul nostru.
— Numaidecît, domnu inginer a nostru, a răspuns bătrâna.
— Ba s-avem iertare, cumnate Manole, s-a amestecat unchiul Haralambie; eu n-oi putea dormi
la dumneavoastră.
— Se poate una ca asta ? a întrebat tata cu mirare.”
(Mihail Sadoveanu, Nada Florilor)
2.
„Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic,
Rumenind străvechii codri şi castelul singuratic
Ș-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind în ropot;
De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot.”
(Mihai Eminescu, Călin (file din poveste))
Aceste fragmente sunt:

a) dialogate
b) descriptive
c) narative
Înconjurați literele din fața răspunsurilor corecte.
163. Se dă textul:
“Brișca intră în arie. În brișcă, pe capră, țanțoșă, cu biciul într-o mână, cu hățurile în alta,
îmbrobodită de i se vedea numai vârful nasului, cu flori mari de fluturi pe tulpan, mătușa Uțupăr
de la Secara. La spate, îngropată până la mijloc în fân, fata mătușii Uțupăr, Dița, vară-mea.
Se bucura mama că-i veneau neamurile, s-o mai întindăcu ele la vorbă.
Era străină în sat, mama. Pe uliță, nicio prietenă.
Cu tata se măritase de-a doua. Bărbatul ei dintâi o luase din prispa bunicului – nici nu
împlinise cincisprezece ani – și-o dusese pe Călmățui în sus, peste trei sate, la Stănicuț...»
(Zaharia Stancu, Desculț)
Acest fragment este:
a) dialogat b) descriptiv c) narativ
51
164. Se dă textul:
„Înfiorarea vieţii mărunte se strecura prin marginea aceasta de pădure, ca-n orice dimineaţă
de vară. Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucişau, fluturi jucau pe
deasupra ierbii dese, în care începeau să se îngrămădească miresme calde. Şi într-un covru
scurmat în pământ, între frunze şi păiuş, sta un iepure roşcat, pitit pe labe, cu urechile lăsate
pe spatele gheboşat.
Pe cărări, înlăuntru, era încă umezeală. Numai ici-colo, mişcarea vieţii: răzbătea o chemare
nedesluşită moale, stânsă; o gârneaţă subţire se clătina încet; foşneau un timp foile galbene ale
anilor trecuţi.”
(Mihail Sadoveanu, În pădurea Petrișorului)
În text se îmbină două moduri de expunere:
a) naraţiunea şi dialogul
b) dialogul şi descrierea
c) naraţiunea şi descrierea
165. Citiţi textul:

„Pădurile de pe coastele acestea se văd din depărtare ca un mare covor în fel de fel de feţe.
Jos, de-a lungul drumului, sunt mai ales nuci bătrâni şi groşi acoperiţi de un frunziş încă des,
dar atins de asprimea vânturilor toamnei şi oarecum istovit.
Nu sunt două frunze la fel, dar toate împreună lasă în ochi simţirea dulce a unui verde ce
bate în galben. Mai la deal, prin acest verde, prin acest verde ies la iveală pete mici, fâşii pre-
lungi ori cotite: ici roşeaţa frasinului, acolo verdeaţa crudă a stejarului îndărătnic, mai departe,
risipit, albul plopilor şi al răchitei – nesecat amestec de culori şi forme.”
(Ion Slavici, O zi de toamnă)
Modul de expunere predominant în acest fragment este:

a) naraţiunea; b) dialogul; c) descrierea; d) monologul.
Înconjuraţi litera din faţa răspunsului exact
166. Transcrieți pe linii versurile în întregime în care se află comparații ca figuri de stil:
„Lin vioarele răsună, iară cobza ţine hangul.
Dar ce zgomot se aude ? Bâzâit ca de albine?
Toţi se uită cu mirare şi nu ştiu de unde vine,
Până văd păinjenișul între tufe ca un pod,
Peste care trece-n zgomot o mulţime de norod.”
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
52
167. În versul:
„Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie”,
ca figură de stil este inclusă:

a) metafora
b) comparaţia
c) repetiţia
168. Recunoașteți figurile de stil subliniate:

„Surorile mele nu poartă șir de icușari de aur lucitori, sunători, zornăitori, poartă
mărgelușe de sticlă colorată, bălțată.
Cerceii mamei sunt mici, rotunzi, ca niște bănuți.”
Cuvintele subliniate sunt:

a) onomatopei
b) comparații
c) epitete
d) personificări
169. Recunoașteți figurа de stil predomonantă:

„Neguri albe, strălucite
Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie;
S-adun flori în şezătoare
De painjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă.”
a) onomatopeea
b) comparația
c) personificarea
d) antiteza
53
170. În enunțurile de mai jos pentru redarea toamnei și a fructelor este folosită o figură de stil.
Pe linia dată scrieți denumirea ei.
A venit toamna îmbelșugată. În livadă se culeg merele rumene și perele galbene.
_____________________
171. În enunțul:
„Cerceii mamei sunt mici, rotunzi, ca niște bănuți.”
Figurile de stil sunt:

a) epitetul și antiteza;
b) epitelul și comparația;
c) epitetul și onomatopeea.
172. Citiți textul, apoi completați răspunsurile:

În amurgit sosim la Curtea-de-Argeș. Cine-ar mai zice azi că acest orășel retras, liniștit,
cu căsuțele lui joase, împrăștiate pe coasta unui deal, a fost odinioară capitala țării! Nimic
-nici măcar ruinele nu i-au mai rămas din vechea-i mărime. În jurul Bisericii Domnești, unde
se odihnesc oasele primului nostru voievod, Radu Negru, de-abia se mai văd din bălării ur-
mele vechiului palat al Basarabilor. Și, totuși, călătorii din toate părțile lumii se abat cu drag
prin părțile acestea. Ei vin să vadă minunata zidire care întrupează visul voievodului-artist
de-acum patru sute de ani. În mijlocul unei lunci, ce se așterne puțin mai în sus pe malul stâng
al Argeșului, la poalele Carpaților, ca din vrăjirea unor basme, răsare uimitor de frumoasă, cu
turlele ei zvelte aurite, încinsă de brâie albe sculptate în piatră, strălucitoare ca un juvaier, mân-
dra biserică a Curții-de-Argeș. Ridicată pe la începutul veacului al șaisprezecilea de înțeleptul
și cuviosul domn Neagoe Basarab, stricată apoi de vreme, de foc și de cutremure, ea a fost din
nou întemeiată și împodobită după vechile-i izvoade în zilele gloriosului nostru rege Carol.
(Alexandru Vlahuţă, România pitoreasă)
1. Orășelul amintit în text este ____________________________________

2. Biserica amintită în text datează din veacul al ____________________________________
3. Biserica a fost ridicată de către __________________________________
54
173. Citiţi textul de mai jos , apoi înconjuraţi numărul din fața enunţurilor adevărate care se
referă la text:
„În Asiria se află multe oraşe destul de însemnate, dar cel mai vestit şi cel mai puternic, care
după căderea Ninivei ajunsese cetate de scaun, era Babilonul. Iată care era înfăţişarea acestui
oraş. Oraşul se află aşezat într-o câmpie întinsă, e pătrat şi fiecare latură avea o întindere de
o sută douăzeci de stadii… Oraşul întrece în frumuseţe toate celelalte oraşe despre care avem
cunoştinţă. Mai întâi este înconjurat de un zid adânc şi lat, plin cu apă; urmează un zid de
întărire… Sus pe coama zidului au clădit la margine nişte turnuri cu o singură încăpere… În
zid, de jur împrejur, sunt deschise porţi cu totul de aramă… Oraşul se împarte în două: el este
tăiat drept pe la mijloc de un fluviu mare, adânc şi repede numit Eufrat.”
(Herodot, Istorii)
1. Oraşul Babilon era aşezat într-o câmpie întinsă;
2. Babilon era un oraş obişnuit;
3. Oraşul era înconjurat de un zid scund, plin cu apă;
4. El era tăiat drept la mijloc de fluviul Eufrat.
174. Determinați despre ce anotimp este vorba și de unde se aud copiii țipând.
A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine,

Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum
Sunt copii. Cu multe sănii,

De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând
a) Vara, la râu
b) Toamna, la râu
c) Iarna, pe coastă
d) Primăvara, pe uliță
e) Primăvara, pe coastă
55
175. Citiți textul și completați răspunsurile:
„Mârcu e un han așezat pe valea Negrei, cam la jumătate calea dintre Șarul Dornei și
Broșteni.
Eram la 18 iulie, cu două zile adică înainte de iarmarocul de la Fălticeni și, prin urmare, o
mulțime de care țărănești, încărcate cu de-ale vânzării, se opriseră aici din drumul lor spre iar-
maroc. În mic, se putea vedea tot comerțul și toată industria muntelui: oale, străchini, mangal,
doage, cofe, putini, piei de oaie, sumane, țesături groase de cânepă, pânză de bumbac, ștergare
de borangic (...) și alte câteva produse ale unei industrii cu totul primitive.
Așa, călare, cum mă găseam, stătui un moment să privesc cu de-amănuntul la toate acestea.”
(Calistrat Hogaș, Jupâneasa Zamfira)
a) Hanul Mârcu se află ____________________________ cam la jumătate de cale dintre

_________________________________________.
b) Autorul se întâlnește cu o mulțime de țărani care se duc la ______________ de la Fălticeni.
176. Citiţi textul de mai jos:

„A încetat ploaia. E primăvară. Totul luceşte verde. E ceva subtil în aerul limpede. Natura
învinge urâţenia de aici. Razele soarelui curate, şi încă reci, pun pe toate, pe casele strâmbe
şi gardurile neegale, o poleială care dă un prestigiu surprinzător. Glasurile trecătrilor de pe
stradă, sonore şi clare, vin parcă din depărtare.”
(Garabet Ibrăileanu, Adela)
În text este descris anotimpul __________________________.
„Se face noapte, şi Păcală nu mai vine. Stau aşa toată noaptea şi a doua zi după-amiaza.
Numai ce trece un om.
- Bună ziua! zice omul.
- Bună ziua! îi răspunde boierul.
- Dar de ce staţi dumneavoastră acolea?
- Aşteptăm să vină Păcală de-acasă cu păcălitorul, să ne păcălească. Mi-a spus că vine
degrabă cu trăsura, şi nu mai vine.
Atunci omul spune boierului:
- D-apoi, cucoane, nu-i destulă păcăleală asta, că s-a dus cu trăsură şi cu cai cu tot?
Şi aşa rămase boierul păcălit şi fără trăsură.”
Boierul şi Păcală (snoavă populară)
Înconjuraţi literele din faţa trăsăturilor care corespund personajului Păcală:
a) isteţ
b) naiv
c) şiret
d) viclean
e) neştiutor
f) prost
56
178. Dezbinați trăsăturile fizice de cele morale, introducându-le în tabel:
înalt, bun, darnic, blond, gingaș, chel, brunet, gras, sincer, înțelegător, bătrân
Trăsături fizice Trăsături morale
179. Descoperiți trăsătura morală a băiețelului din fragmentul dat și o scrieți pe linie:
„Ce mai faci, tu, măi flăcăule? Îl întrebai eu. Ai ieșit cu oile la păscut?
– M-a trimes tătuca să le mai port! îmi răspunse el serios, cu glasu-i subțirel și peltic, și se
opri. Oile se opriră și ele și întoarseră capul către călăuzul lor.
– Dar ești tu vrednic, bre Niculăieș!”
____________________________
180. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

„Un cap prelung şi tânăr de fată, încărcat de bucle, căzând până la umeri. Fata, subţirică,
îmbrăcată într-o rochie foarte largă pe poale, dar strânsă tare la mijloc şi cu o mare coleretă de
dantelă pe umeri, îi întinse cu franchete un braţ gol şi delicat...”
(George Călinescu, Enigma Otiliei)
În fragmentul citat este redat portretul __________________ al personajului.
181. Identificați unul din momentele operei literare redat în fragmentul dat, apoi încercuiți litera
din fața răspunsului corect:
— Iertați-mă.
— Poate să trăiască, șopti Vitoria. Stăpânirea facă ce știe cu el.
— Iartă-mă, femeie! ceru muribundul. (...) Mă duc și eu după Nechifor Lipan și trebuie să
mă ierți.
— Dumnezeu să te ierte, ii zise Vitoria. Își strânse buzele, îl privi neclintit o vreme. După
aceea se retrase.
— Vină încoace, Gheorghiță, vorbi ea, trezită din nou de griji multe. Vezi de țesală caii, după
moda noua care am aflat-o aici, și-i întărește cu orz, căci drumurile încă nu ni s-au sfârșit. Fa-
cem cu domnu Toma toate socotelile și-i plătim cinstit, mulțămindu-i frumos. Plătim preoților,
oamenilor care s-au ostenit și tuturora. Pe urmă, stăm și ne hodinim trei zile, după care facem
parastasul întâi tatălui tău. (...) La patruzeci de zile vom fi iar aici și vom ruga pe domnu Toma
și pe părintele să ne-ajute a împlini datoria de patruzeci de zile. Atuncea om face praznic mai
bun, cu carne de miel de la turma cea nouă. Om aduce atuncea de la mănăstirea Văraticului
și pe soră-ta Minodora, ca să cunoască mormântul. Ș-apoi după aceea ne-om întoarce iar la
Măgura, ca să luăm de coadă toate câte-am lăsat. Iar pe soră-ta să știi că nici c-un chip nu mă
pot învoi ca s-o dau după feciorul acela nalt și cu nasul mare al dăscăliței lui Topor.
a) expozițiunea d) desfășurarea acțiunii

b) intriga e) punctul culminant
c) deznodământul
57
182. Citiţi textul dat:
„Şi, când colo, numai iaca ce le ies înainte împăratul Verde, fetele sale, Spânul şi toată cur-
tea împărătească, ca să-i primească. Şi văzând Spânul cât e de frumoasă fata împăratului Roş,
odată se repede să o ia în braţe de pe cal. Dar fata îi pune atunci mâna pe piept, îl brânceşte cât
colo şi zice:
— Lipseşte dinaintea mea, Spânule! Doar n-am venit pentru tine, ş-am venit pentru Ha-
rap-Alb, căci el este adevăratul nepot al împăratului Verde.
Atunci împăratul Verde şi fetele sale au rămas încremeniţi de ceea ce au auzit. Iar Spânul,
văzând că i s-a dat vicleşugul pe faţă, se repede ca un câine turbat la Harap-Alb şi-i zboară
capul dintr-o singură lovitură de paloş, zicând:
— Na! aşa trebuie să păţească cine calcă juramântul! Dar calul lui Harap-Alb îndată se
repede şi el la Spân şi-i zice:
— Pân-aici, Spânule! Şi odată mi ţi-l înşfăca cu dinţii de cap, zboară cu dânsul în înaltul
cerului, şi apoi, dându-i drumul de-acolo, se face Spânul până jos praf şi pulbere.”
(I. Creangă, Harap-Alb)
Încercuiţi litera din faţa momentului operei literare în care se poate încadra acest text:
a) expoziţiunea
b) intriga
c) desfăşurarea acţiunii
d) punctul culminant
e) deznodământul
183. Aranjați în ordine momentele operelor literare:

intriga, punctul culminant, expozițiunea, deznodământul, desfășurarea acțiunii
1. _________________________
2. _________________________
3. _________________________
4. _________________________
5. _________________________
184. În compoziţia operei literare, momentul în care autorul prezintă locul, timpul şi spaţiul,
precum şi câteva dintre persoanje se numeşte:
a) punctul culminant
b) deznodământul
c) expoziţiunea
58
NIvelul mediu
Abilități de citire și
înțelegerea textului citit
185. Tezele de mai jos reprezintă câteva reguli de conduită în sala de spectacole:
Punctualitatea
• Nu întârziem la spectacol!
• Dacă am întârziat, așteptăm prima pauză.
• Când intrăm printre rânduri, ne scuzăm pentru deranj și pășim cu fața la cei pe lângă care
trecem.
• Stăm până la sfârșitul reprezentației.
Când aplaudăm?
• Aplaudăm la ridicarea cortinei și după scenele care ne-au plăcut foarte mult.
• La final, aplaudăm ridicându-ne în picioare.
Aceste reguli aparţin textului:

literar nonliterar
Subliniaţi răspunsul exact.
186. Pe linia dată scrieți dacă textul este artistic, sau neartistic:
1.
Legumele rădăcinoase sunt plante cultivate pentru rădăcina lor îngroșată, unde sunt de-
pozitate substanțele de rezervă, iar unele dintre aceste legume sunt cultivate pentru frunzele
lor aromate (pătrunjel, țelină). Din această grupă fac parte morcovul, pătrunjelul, păstârnacul,
țelina, ridichile, sfecla roșie.
______________________________
2.
Iencușor și Mitică era doi copii cari se iubea ca niște frați. Vecini fiind, ei crescuseră împre-
ună, se jucaseră, merseseră la școală. În toată copilăria lor, ei fuseseră nedespărțiți.
Pe Iancu îl trimise tată-său, după ce se mai mări, la un frate al său, negustor mare, în alt
oraș depărtat. Gândul lui era de a face din Iancu un negustor de frunte și procopsit. Iancu se
supuse voinței părintești, fără să cârtească. El trăia bine la unchiu-său. Cu toate astea, Mitică
era nelipsit din amintirea sa.
Mitică, rămas acasă, crescu. Învăță și el un meșteșug, se făcu flăcău, se însură, deschise
prăvălie și trăia bine cu nevestica lui. Trebile îi mergeau minunat.
_______________________________
59
3. Punctul 1.
Adoptarea Procesului verbal de la şedinţa a IV-a din 27 decembrie 2017 a Consiliului de
Administraţie al ICRV.
Preşedintele deschide dezbaterea asupra acestui punct al Ordinei de zi.
Membrii în unanimitate au adoptat următoarea:
HOTĂRÂRE
Se adoptă Procesul verbal de la şedinţa a IV-a din 27 decembrie 2017 a Consiliului de
Administraţie al ICRV
_______________________________________
187. Citiți textele, iar pe linia dată scrieți dacă textul este artistic sau neartistic:
1.
Într-o dimineaţă, plecând la pădure ca să aducă ceva uscăturele pentru casă, văzu într-un
copac un cuib de pasăre, cum nu mai văzuse el până atunci. Se miră niţel, apoi parcă-i da
cineva ghes, vru să ştie ca ce fel de pasăre să fie aceea ce se adăpostea în astfel de cuib. Îşi lepădă
calevrii, îşi scuipă în palme şi se agăţă de copaci ca să se urce în el. Încet, încet, el se sui până
la cuib, se uită într-însul; pasărea nu era; când, ce să vaz? un ou ca de găină. Aşa de frumos era
oul şi lucios, lucios, încât parcă-i era milă să puie mâna pe dânsul. În cele din urmă, îl luă şi-l
băgă în sân. După ce se dete jos, culese câteva uscături, făcu o sarcină mică, luă la spinare şi
plecă cu dânsa acasă.
Copiii, când văzură oul, săreau de bucurie. Se miră şi femeia lui, căci nici ea nu mai văzuse
un astfel de ou. Nu ştiau cum să umble mai binişor cu dânsul, ca să nu-l scape jos să se spargă.
Unul zicea ca să-l coacă în spuză şi să mănânce toţi dintr-însul; altul zicea ca să-l fiarbă; altul
zicea ca să-l păstreze.
_____________________________
2.
Studiul, la care au participat 1.200 de voluntari cu vârsta medie de 61 de ani, a sugerat
că ouăle contribuie la crearea plăcii de aterom, o substanţă ceroasă care blochează circulaţia
în vasele sangvine şi este asociată maladiilor cardiace. Astfel, prezenţa acestei plăci era mai
probabilă la persoanele care consumau cel puţin două ouă pe săptămână. Cercetătorii dau vina
mai ales pe gălbenuşuri.______________________________.
188. Citiți textele, iar pe linia dată scrieți dacă textul este artistic sau neartistic:
a)
Când să iasă Nicolae Tabără din casă, se poticni în prag și cât p-aci să se prăvale cu desagii
de-a umăr, cum era.
– Bagă de seamă, bărbate, îi zise nevastă-sa cu glasul răgușit de spaimă, bagă de seamă să
nu pățești ceva, că asta nu înseamnă bine!
– Ia taci mulcom, măi drace, nu-mi tot cobi a rău, mormăi țăranul necăjit, bojdicăind până
în mijlocul ogrăzii. Da ce să pățesc? urmă apoi mai răspicat. Numai voi s-aveți grijă să nu-mi
ticluiți vreo poznă până ce ne întoarcem noi... Să fii cu ochii în patru la pologul cela din livadă,
să nu-l lași să vi-l mănânce toți câinii!...
_____________________________
60
b)
Aspirina a fost descoperită de chimistul Felix Hoffman la finalul secolului XIX și în scurt
timp s-a dovedit a fi cel mai de succes medicament. Administrată în dozele recomandate, aspi-
rina poate fi utilizată fără efecte adverse importante, în ameliorarea unei arii largi de afecțiuni,
de la febră până la inflamații sau afecțiuni ale inimii.
______________________________
c)
Pasagerii sunt foarte inventivi când vine vorba despre ocuparea unui loc bun în avion.
Motorul turistic de căutare Kayak, împreună cu personalul companiei aeriene britanice Dan
Air, au aflat de la cei 1.000 de pasageri intervievați ce așteptări au de la locul din avion și ce ar
fi dispuși să facă pentru a-l obține.
______________________________
189. Pe linia din fața textului puneți 1, dacă textul este artistic și 2, dacă este neartistic.
a) ______ Articolul 2. Reglementarea raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate
nemijlocit de acestea
(1) Prezentul cod reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă,
controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicţia muncii,
precum şi alte raporturi legate nemijlocit de raporturile de muncă.
(2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi organice şi prin
alte acte normative.
b)
______ “Greierul în desfătare,
Tecând vara cu cântare,
Deodată se trezeşte
Că afară viscoleşte,
Iar el de mâncat nu are.
La vecina sa furnică
Alergând, cu lacrimi pică
Şi se roagă să-i ajute,
Cu hrană să-l împrumute,
Ca de foame să nu moară,
Numai pân' la primăvară.
Furnica l-a ascultat,
Dar aşa l-a întrebat:
- Vara, când eu adunam,
Tu ce făceai?
- Eu cântam
În petrecere cu toţi.
- Ai cântat? Îmi pare bine.
Acum joacă, dacă poţi,
Iar la vară fă ca mine.”
(Greierul şi furnica, Alecu Donici)
61
190. Citiţi cu atenţie textul de mai jos, apoi precizaţi stilul în care este scris:
„Emisferele cerebrale formează cea mai mare parte a creierului uman şi sunt situate dea-
supra celorlalte structuri ale creierului. Acestea sunt acoperite cu un strat cortical (cortexul
cerebral). Sub emisferele cerebrale se află trunchiul cerebral, care seamănă cu o tulpină pe
care se „sprijină” creierul. În spatele creierului, sub emisferele cerebrale şi în spatele trunchiu-
lui cerebral se află cerebelul, o structură cu o suprafaţă brazdată orizontal, cortexul cerebelos
(scoarţa cerebeloasă), îi conferă un aspect diferit de orice alta zona a creierului. Creierul „viu”
este foarte moale, cu o consistenta asemănătoare gelatinei sau a brânzei din soia (tofu). În ciuda
faptului că se vorbeste adesea de materie cenuşie, culoarea creierului „viu” este roz-bej şi uşor
mai decolorată la interior.”
a) stilul publicistic;
b) stilul administrativ;
c) stilul ştiinţific.
Încercuiţi litera din faţa răspunsului exact.
191. În chenarele de mai jos sunt date două texte despre gâşte care aparţin stilurilor funcţionale
diferite. Înconjuraţi cifra din faţa textului care aparţine stilului ştiinţific:
1. Povestea gâștelor 2. Gâsca

de George Coșbuc Gâsca este o pasăre pe care o întâlnim
„Un gâscan cu pene lucii, adesea în gospodăriile oamenilor. Ea este
Cum trecea pe pod prin sat mai mare decât rața, de obicei cenușie
Și-ntr-o mână avea papucii, pe spate și albă pe piept, cu gâtul lung.
Nu știu cum i s-a-ntâmplat, Picioarele și ciocul ei sunt de culoare roz-
Că papucii lui căzură… pal.
Ce păcat, o, ce păcat! Gâsca fuge foarte bine și este o bună
Căci erau cu-alesătură, înotătoare.
Fără leac de tivitură – Ea se hrănește cu iarbă, seminţe, rădăcini
Ce păcat!” sau insecte.
Oamenii cresc gâște pentru carnea, ouăle,
untura și fulgii lor.
62
192. Pe baza textelor date mai jos, scrieți pe linie care este stilul funcțional:
1.
„Într-o vreme, jidovul zise din urmă:
— Dumneata, nevastă, după, cât văd eu, ești pornită pe lungă cale. Gheorghiță rămase
înainte, Vitoria își struni calul și-l potrivi în latura dreaptă a saniei, întrebă, fără a privi pe
negustor:
— De unde știi dumneata asta? ți-a spus ceva domnu Iordan?
— Parcă era nevoie să-mi spuie? Vreau sa zic că nu-i atât lungă calea, cât cotită. Să admitem
că dumneata vrei să te duci la Dorna, ca să-ți găsești bărbatul. Asta nu-i mare lucru. Te sui într-
o sanie, feciorul dumitale și un om mână caii și te cară la Dorna. Acum, cât mai ține omătul,
drumurile-s ușoare. Ori, mai degrabă, te repezi până la Piatra, te sui în tren și gata..”
______________________________
2.
SECŢIUNEA 1
Obiect, scop şi principii
ART. 1
„Prezenta lege reglementează modul de realizare a achiziţiilor publice, procedurile de atri-
buire a contractelor de achiziţie publică şi de organizare a concursurilor de soluţii, instrumen-
tele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică,
precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziţie publică.”
______________________________
3.
______________________________
63
193. Pe baza textelor date mai jos, scrieți pe linie care este stilul funcțional:
a)
„Autoritatea părintească” [...] constituie cadrul general cu privire la drepturile și îndatori
rile părintești privind persoana și bunurile copilului minor, exercitarea autorității părintești și
decăderea din exercițiul drepturilor părintești. [...] părinții au dreptul și îndatorirea de a crește
copilul, asigurându-i o dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală și socială armonioasă. Au
toritatea părintească se exercită împreună de ambii părinți, în principiu chiar și atunci când
sunt divorțați.”
__________________________________
b)
„În vaduri ape repezi curg
Și vuiet dau în cale,
Iar plopi în umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Cărări ce duc la moară
Acolo, mamă, te zăresc
Pe tine-ntr-o căscioară.”
__________________________________
194. Citiți cu atenție textele de mai jos, iar apoi înconjurați litera din fața textului în care este
folosit stilul juridic:
A) „Electronegativitatea este o proprietate generală a elementelor chimice. Acestora le pot fi

atribuite numere care reprezintă tendința lor de a atrage electroni (electronegativitatea).
Scara electronegativității se întinde de la cesiu la francium până la fluor.”
B) „Art. 98 – Măsurile privitoare la persoana și bunurile copiilor se iau de către părinți, de

comun acord.”
C) “Noul Perlan Bonux – alegerea cumpărătorului isteț.”
195. Aranjați în ordine termenii dați începând de la deschiderea unei cărți:

prima pagină cu titlul și autorul, textul propriu-zis, capitolul, cuprinsul, coperta
1. __________________________________
2. __________________________________
3. __________________________________
4. __________________________________
5. __________________________________
64
196. Se dă o listă cu numele scriitorilor şi operelor lor care sunt sugerate pentru o lectură şcolară
obligatorie. De asemenea, în listă s-au strecurat şi trei titluri care nu aparţin acestei liste.
Subliniaţi-le!
• Ştefan Munteanu şi Vasile Ţâra – Istoria limbii române literare

• Mihail Sadoveanu – Baltagul
• Petre Ispirescu – Basme
• Mircea Măran – Românii din Voivodina
• Costache Negruzzi – Alexandru Lăpuşneanu
• Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
197. Citiți textul și completați enunțul ținând cont de cerințe:

“Alergia - reacţia exagerată, anormală a organismului unor persoane care intră în contact
cu un alergen, o substanţă care la majoriatatea celorlalte persoane nu produce acest efect.
Ca să fie alergenă, substanţa a mai venit o dată în contact cu organismul. Acesta s-a
sensibilizat, alergenul determinând apariţia în organism a unor anticorpi şi modificări ale unor
globule albe.
La următorul contact al acestora cu substanţa alergenă, se declanşează o reacţie tip
antigen-anticorp. Exemple de manifestări alergice sunt: urticaria, rinita alergică, astmul,
eczemele atopice. Uneori se transmite genetic această sensibilitate, alteori organismul se
sensibilizează la un moment dat, în cursul vieţii.
Diganosticul este pus de medicul alergolog, iar tratamentul începe cu evitarea alergenului,
iar în cazul contactului cu alergenul, se insitituie adminsitrare de antihistaminice. Se mai poate
folosi în unele cazuri şi desensiblizarea la alergenul respectiv, în etape, sub supravegherea
strictă a medicului.“
Pentru a ne informa despre simptomele alergiei, în cazul de față s-a folosit un dicționar de
specialitate din domeniul ___________________.
198. Studiați atent imaginea, apoi răspundeți la cerință:
Acest Atlas de anatomie se folosește ca literatură de specialitate în:

a) fizică b) medicină c) chimie
65
199. Citiți cele două texte date mai jos și răspundeți la cerințe:
1.
„Gheorghe Asachi înființase la Iași, cam cu 50 de ani în urmă, o școală prin care urmărea
o alfabetizare masivă. Într-o sală de clasă un singur profesor lucra în același timp cu 400 de
elevi. Aici profesorul preda câte un ceas numai școlarilor mai răsăriți, iar școlarii ceilalți aveau
alt program: scriau câte un ceas, apoi citeau câte un ceas, alții scriau pe hârtie sau pe nisip, în
timp ce alții silabiseau. Elevii erau așezați în bănci. Școala lancasteriană a fost o iluzie deșartă.”
(Ion Ghica, Școala de acum 50 de ani)
2.
,,În școala din Humulești nu putea fi vorba de bănci și de semicercuri. Elevii de aici citeau
și scriau pe genunchi și pe brânci”, iar toți desfășurau aceeași activitate în același timp. David
Creangă din Pipirig își trimitea feciorii să învețe carte la Broșteni, chiar dacă era școală în sat,
dar la aceasta învățau doar câțiva feciori de fețe bisericești. Era lucru ciudat ca femeile să știe
să scrie și să citească, ba chiar era considerat ca fiind lucru fără rost. Omului firește că îi prinde
măcar bine olecuță de carte, să știe a citi și a însemna...”
(Savin Bratu – Ion Creangă)
În spațiul de intersecție al diagramei Wenn, scrieți elementele comune din cele două texte.
200. Notaţi cu litera O textul care consideraţi că exprimă o opinie (părere) şi cu litera F textul care
se referă la fapte reale.
___ Mihai Eminescu este poetul cel mai de seamă al literaturii române.
___ Planeta Pământ este a treia planetă din Sistemul Solar.
___ Eroii mei sunt părinţii. Nu văd pe altcineva înlocuindu-i! (Michael Jordan)
66
201. Faceți paralelă între cele două texte, iar apoi în dreptul fiecărui enunț dat, scrieți A dacă
enunțul este adevărat și F, dacă enunțul este fals.
1.
Ciocârlia africană ar putea fi prima pasăre de pe teritoriul Africii care este inclusă pe lista
animalelor pe cale de dispariție.
Un studiu recent arată ca doar câteva exemplare mai trăiesc în prezent pe teritoriul Etio-
piei. Oamenii de știință avertizează că ciocârlia ar putea fi doar prima dintr-o listă lungă de
păsări ce vor intra pe lista roșie a animalelor pe cale de dispariție, din cauza limitării habitatului
lor natural. Păsările mai au doar o bucată restrânsă de teritoriu dintre câmpia Liben și sudul
Etiopiei unde mai pot trăi.
2.
Din vremuri de demult n-a fost fată mai frumoasă ca Lia, fată de împărat. Fața ei albă, ochii
albaștri și părul bălai, frumusețea trupului ei acoperit de haine scumpe, fermecau inimile tutu-
ror celor care o priveau. Despre frumusețea Liei s-a dus vestea în lumea întreagă. De peste nouă
mări și nouă țări au venit să o pețească feciori de împărați, mândri și viteji. Au venit împăratul
Roșu și Alb împărat și Peneș împăratul și alții, mulți ca frunza și ca iarba ... Lia, însa, nu il voia
pe niciunul dintre ei.Lia privea mereu cu drag la Soare și mereu avea ochii plini de lacrimi. Ni-
meni nu știa de ce, din cauza luminii Soarelui sau din cauza vreunui dor ascuns. Nu-i cunoștea
nimeni taina, nici cerul, nici pământul, doar umbra ei știa.(...) Cand frumoasa fata de imparat
ii spunea Soarelui ca e singura ei dorinta, ca vrea sa il intalneasca si sa-i fie mireasa, umbra ei
suspina si ii spunea ca isi cauta singura pierzania. Lia raspundea ca nu ii pasa, ca va umbla zi si
noapte pana isi va gasi iubitul.
Mama o blestemă pe Lia și căzu moartă la pământ. Blestemul urcă până la cer și Lia se pră-
văli și ea din ceruri, prefăcându-se în mică ciocârlie, pasărea care se înălța mereu către Soare,
cântându-i primăvara cântece de dor. Așa spune legenda ciocârliei.
a) În ambele texte se amintește ciocârlia. ____________

b) Ambele texte vorbesc despre habitatul natural al păsării. ____________
c) Textul numărul 2 este artistic și este o legendă. _____________
d) Textul numărul 1 este un text în care apar personaje. _____________
67
202. Pe baza textelor din coloana A și B, scrieți în căsuțe DA, sau NU, dacă enunțurile de mai jos
sunt exacte:
A B
„A ruginit frunza din vii „A,a,a, acum e toamnă da.
Și rândunelele-au plecat Frunza-n codru-ngălbenește
Pustii sunt locuri și câmpii Iarba-n câmp se vestejește
Pustii sunt horele din sat A,a,a, acum e toamnă da.
E,e,e, plăcută vreme e.
Ref:Tra la ,la-la,la la la la ,la-la,la,la,la-la,la Mere, prune, nuci și pere
Tra la ,la-la,la la la la ,la-la,la,la,la-la,la Noi avem după plăcere
E,e,e, plăcută vreme e.
Când rândunica va sosi I,i,i, veniți copii la vii.
Și codru verde va-nverzi Strugurele must se face
Din lăstărel va răsări Și nouă mustul ne place
Frunza butucilor de vii I,i,i, veniți copii la vii.
O,o,o, se duc cocori în stol.
Ref:Tra la ,la-la,la la la la ,la-la,la,la,la-la,la Se duc cuci și rândunele
Tra la ,la-la,la la la la ,la-la,la,la,la-la,la” Și ne pare rău de ele
O,o,o, se duc cocori în stol.”
1. În ambele cântece doar rândunica se amintește dintre păsări.

2. Strofele cântecelor sunt alcătuite din catrene.
3. Ambele cântece au rimă încrucișată.
4. Cântecul A se referă la două anotimpuri, iar B doar la un anotimp.
203. Citiţi cu atenţie textul şi alegeţi varianta corectă din cerinţele date mai jos:
„Elevul model, după părerea mea, este tipul elevului conştiincios, care face tot posibilul
să aibă rezultate bune la învăţătură, elevul care se implică în viaţa şi problemele şcolii, care
ar fi dispus să renunţe la o întâlnire importantă în favoarea şcolii, elevul care e implicat şi în
probleme extraşcolare. Prin implicarea în activităţi extraşcolare, în activităţi de voluntariat,
elevul poate cunoaşte situaţii diferite, poate descoperi lumea din jurul său altfel decât din cărţi,
filme sau prezentări făcute de alţii, se poate autodescoperi, devenind mai sensibil, mai receptiv
şi astfel mai bine pregătit pentru viaţă.”
Comunicarea dată reprezintă:

A B C
opinie intenţie argumentare
68
204. Determinați dacă informațiile din texte sunt subiective, sau obiective:
1.
În anii în care producția este normală, stabilirea momentului de recoltare se face atunci
când strugurii ating maturitatea. Există însă un aspect de mare importanță, care poate devasta
momentul culesului. Este vorba de starea de sănătate a strugurilor.
2.
A ruginit frunza din vii
Și rândunele-au plecat,
Pustii sunt lanuri și câmpii
Pustii sunt horele din sat.
a) ambele texte sunt subiective
b) ambele texte sunt obiective
c) primul text este subiectv, iar al doilea este obiectiv
d) primul text este obiectiv, iar al doilea subiectiv
Înconjurați litera din fața răspunsului corect
205. Analizați care este atitudinea scriitorului pe baza fragmentului dat:

„Nu-mi place cum mănâncă mătușa Uțupăr. Oasele acelea înșirate pe masă îmi dau greață.
Ies și îmbuc în tindă, pe vatră. Nu-mi place nici Dița. Ciorba i se prelinge printre dinții de jos,
pe bărbie.
După masă, de-a ciuciumișul ne jucăm prin odaie, cu Dița. Are șolduri groase Dița și
picioarele știubeie, butuci. (...) Mă ia ciuș, mă țin de gâtul ei și-o lovesc cu călcâiele în șolduri.
(...) – chirăie și-și întoarce spre mine fața lată, oacheșă, buza crăpată, de iepure. Mă dau jos din
spinarea ei, pun mâinile la ochi, să n-o mai văd. Mă ascund după ușă.
– Ciuciumiș…
Praful, până-n grindă… Ne ia la goană mama.»
Scoateți cele trei propoziții negative din text care ne arată că atitudinea autorului nu este
pozitivă față de personajele redate:
1. _________________________________________________________________________
2. _________________________________________________________________________
3. _________________________________________________________________________
69
206. Citiți textul, apoi pe linie scrieți dacă informațiile date sunt subiective, sau obiective.
„Oamenii muncesc în general prea mult pentru a mai putea fi ei înșiși. Munca este un
blestem. Iar omul a făcut din acest blestem o voluptate. A munci din toate forțele numai pen-
tru muncă, a găsi o bucurie într-un efort care nu duce decât la realizări irelevante, a concepe
că te poți realiza numai printr-o muncă obiectivă și neîncetată, iată ceea ce este revoltator și
ininteligibil.
Munca susținută și neîncetată tâmpește, trivializeaza și impersonalizează. Ea deplasează
centrul de preocupare și interes din zona subiectivă într-o zonă obiectivă a lucrurilor, într-
un plan fad de obiectivitate. Omul nu se mai interesează atunci de destinul său personal, de
educația lui lăuntrică, de intensitatea unor fosforescențe interne și de realizarea unei prezențe
iradiante, ci de fapte, de lucruri…În loc ca omul să tindă la o prezență strălucitoare în lume, la
o existență solară și sclipitoare, în loc să trăiască pentru el însuși – nu în sens de egoism, ci de
creștere interioară – a ajuns un rob păcătos și impotent al realității din afară”.“
(Emil Cioran despre muncă)
__________________________________________________________
207. Citiți textul:

„L-am văzut cum își curăța pomii din livadă, începu Ștefan cu un zâmbet misterios. Stam
pe prispă și-l observam. Atunci l-am înțeles. M-am convins că munca lui e de o altă calitate de-
cât muncile noastre. Eram pregătit, de altfel, pentru asta, continuă Ștefan după o scurtă pauză,
pentru că ceva din beatitudinea asta o cunoscusem și eu, când pictam. Numai că, în cazul meu,
nu era vorba de o muncă responsabilă, cu un obiect precis, ca în cazul lui. El își curăța pomii de
omizi. Îl observam și-l simțeam cum era prezent în fiecare gest. În fața pomului nu era distrat,
nu se gândea la nimic altceva. Dar ghiceam că pomul acela i se revela în totalitatea lui. Nu era
un simplu obiect, unul dintre o mie la fel cu el, așa cum ni se arată nouă, majorității oamenilor.
Lui, pomul acela, pe care-l curăța, îi revela, în acel moment, Universul întreg. Îl vedea în tota-
litatea lui: cu rădăcinile, cu ramurile, cu frunzele și paraziții lui…”
(Mircea Eliade, Noaptea de Sânziene)
Care este atitudinea personajului, Ștefan, față de activitatea la care asistă – curățarea pomilor
de omizi:
a) este indiferent față de această muncă;
b) Ștefan constată că, curățirea pomilor de omizi e o muncă responsabilă;
c) atitudinea lui Ștefan față de această muncă este una de respect și admirație;
d) Ștefan trage concluzia că muncitorul care efectua această muncă era distrat în fața pomului.
Înconjurați litera din fața răspunsurilor exacte.
70
208. Citiți mai întâi textul, apoi pe baza informațiilor din text, înconjurați litera din fața
răspunsurilor corecte:
„Era în 1907. Fusesem greu bolnav în Bucureşti şi mă întorceam la Berlin acasă. Însănă-
toşirea mea se făcea cu anevoinţă, cerând îngrijiri mari. La plecare, doctorul m-a sfătuit să mă
feresc până şi de cele mai uşoare zguduiri sufleteşti. Bietul doctor! Am dat din umeri, zâmbind
şi i-am spus să fie pe pace.
După un surghiun de doi ani revedeam Berlinul. Am de Berlin mare slăbiciune; nici îm-
prejurări foarte triste nu m-au împiedicat să-l revăd cu plăcere. L-am regăsit cum îl lăsasem: tot
numai flori. Aşa frumos chiar ca în acel început de iunie nu-mi păruse totuşi niciodată.
Ca să-l vântur însă şi să-l colind ca odinioară, nu mai mergea. Oboseam repede şi oboseala
putea înlesni reivirea boalei. M-am resemnat dar câtăva vreme a sta pe acasă, jertfă de care
mă despăgubea, în parte, frumuseţea muzicei vechi ce se făcea la noi de dimineaţa până seara.
Năpădit de o dulce aromeală, îmi lăsam visările să nască şi să se topească în voie în noianul
de armonii sublime, uitându-mă pe fereastră, cu ochii pe jumătate închişi, cum unduiau cur-
cubeuri în pulberea fluidă a fântânii din larga piaţă-grădină. Lina boare a asfinţitului legăna
ciucurii purpurii ai trandafirilor agăţaţi pe terasa casei din faţă, purtându-le mireasma până la
mine. Seara da însufleţire umbrelor, în oglinzi, tainic, treceau fiori. Acesta era ceasul pe care-l
aşteptam ca să admir colţul cel mai frumos al pieţei — un petec de pădure rămas neatins în
plin oraş — câţiva bătrâni copaci frunzoşi şi sumbri, vrednici să slujească de izvod celor mai
cu faimă meşteri ai zugrăvelii.”
(Mateiu Caragiale, Remember)
a) Autorul vorbește fără de emoții de timpurile trecute, fiind bolnav.
b) Autorul vorbește la persoana a treia, vorbind de necazurile prietenului său.
c) Autorul este mișcat de perioada când era bolnav și-i plăcea nespus de mult Berlinul.
d) Ceea ce-l impresiona foarte mult, erau florile și piața, un petec de pădure cu copaci
frunzoși.
209. Analizați textul, apoi încercuiți DA, sau NU, dacă sunteți de acord cu enunțul de mai jos:
„Pe Dița o s-o mărite cu un băiat din Ologi, din spița lui Durie. Băiatul e mut, încolo e ca
toți oamenii… Piele o să-i dea fetei de zestre un ciopor de oi. Or să muncească, or să ducă bună
casă. Poate să le dea soarta și copii. Unii muți, unii cu buză de iepure, alții zdraveni. Lumea e
plină de fel de fel de oameni. Nu toți sunt frumoși. Vezi arbori înalți, drepți, stufoși, rămuroși,
bogați, rotați, și arbori chirciți, pricăjiți, noduroși, buboși. Pădurea rămâne pădure. Lumea
rămâne lume. Soarele răsare și trece cu lumina lui peste oameni și peste dobitoace, peste câm-
puri și peste ape, apune și a doua zi răsare iar, și tot așa mereu, mereu...»
Autorul observă că în viață, oamenii, ca și copacii, sunt diferiți, și că așa va fi mereu.

DA NU
71
210. Citiți textul cu atenție, apoi dați răspuns la cerințe:
„Un Gând s-a rătăcit într-o parcare. S-a trezit brusc în miros de benzină, printre mașini în-
ghesuite și oameni nervoși. Ultimul lucru pe care și-l amintea era cum stătea liniștit în capul lui
Simon, în timp ce băiatul, răcit cobză, butona de zor la computer, strănutând întruna. Probabil
așa fusese aruncat în lume: printr-un strănut. (...)
Speriat și derutat, gândul lui Simon nu știa încotr-o s-o apuce și ce să facă. Se tot uita în
jur cu speranța că va vedea ceva sau pe cineva cunoscut. Dar totul era străin pentru el. O lume
necunoscută într-o hărmălaie de culori, de mirosuri și de sunete, o adevărată aventură pentru
un gând de copil, care chiar și la locul lui e destul de sfios...”
(Laura Grunberg – Poveste cu un gând strănutat)
Pe baza informațiilor din text, completați tabelul dat cu A dacă informația este adevărată și cu
F dacă informația este falsă.
1. Autoarea textului este Laura Popescu.
2. Gândul lui Simon s-a rătăcit într-o benzinărie.
3. Gândul s-a trezit printre mașini înghesuite și oameni

calmi.
4. Motivul strănutatului a fost o răceală cobză.
5. Simon s-a simțit speriat și derutat, deoarece s-a trezit

într-o lume străină și necunoscută.
72
211. Citiți textul, apoi pentru fiecare enunț scrieți în table DA, dacă este adevărat, și NU, dacă nu
este adevărat:
„Eram cel din urmă copil. Adormeam totdeauna, ca pe puf, într-o troacă aşternută cu
scutece vechi şi arse de atâţia copii cari se odihniseră pe ele.
Voi, cari aţi supt lapte strein şi v-aţi legănat pe braţe plătite, aveţi dreptate să nu înţelegeţi.
Când m-am săltat şi alergam prin grădină şi prin viile din apropiere, odihna şi somnul pie-
riseră cu cele dintâi cuvinte, cu cele dintâi dorinţi conştiente, cu prima vrere înţeleasă şi voită.
Îmi plăceau basmele, zisele din bătrâni şi mai ales întâmplările apucate de neamul meu. Nu
m-ai fi luat p-o împărăţie din poala bunicii; şi, în serile când fetele mari, cosând la gherghef,
spuneau câte istorii toate, de m-ai fi bătut nu m-aş fi vârât în plapumă.
Încetul, pe nesimţite, creierul meu se turbura, se aprindea; în fitece noapte tresăream din
somn, speriat, cu pumnii încleştaţi şi cu răsuflarea năbuşită. Muma-Pădurii, Zmeoaica cea bă-
trână, Strigoiul şi Ielele cari fierbeau într-un cazan, roşu ca para focului, mintea fetei de împărat
mi-apăreau în vis. Le vedeam mai limpede de cum vedeam troscotul şi nalba din bătătură; mai
real mi-apăreau ca dudul din fundul grădinii în vârful căruia mă suiam. Glasul lor de dihănii,
ascuţimea ghearelor şi văpăile de pe beregată îmi spărgeau urechile, mi-ameţeau vederea şi-mi
dogoreau obrajii. Biată mama, lângă care dormeam, se trezea din somn şi în zadar aprindea vă-
paiţa şi mă mângâia, dându-mi să beau o cană cu apă. Eu, cu ochii deschişi, nu vedeam nimic,
n-auzeam nimic, şi obrajii mi-erau aprinşi încât mă usturau, parc-ar fi fost părpăliţi pe spuză.
Rar deşteptam pe mama cu râsul meu, la miez de noapte, căci rar mi-apăreau Fata din
dafin, fericitul Cheleş, fata cea mai mică de împărat şi Zâna cea bună care trecea pe Făt-Frumos
prin valea lacrimelor.“
(Trubadurul, B.ȘT. Delavrancea)
Autorul vorbește despre amintirile și frumoase și mai puțin frumoase din

1.
copilăria unui băiat.
2. Poveștile cu Muma-Pădurii, strigoi și iele îl linișteau.
3. Băiatul avea mai mult vise tulburătoare decât frumoase.
4. Mama se îngrijea de băiat și-l mângâia noaptea.
73
212. Subliniați varianta corectă dintre cuvintele date mai jos:

mamăsa / mamă-sa nul / nu-l (asculta)
trecândui-le / trecându-i-le l-au / la-u (ascultat)
iao / ia-o (cartea) mi-a / mia (dat)
213. Pe linii, scrieţi varianta corectă a ortogramelor date în partea stângă:

ia / i-a Maria ______ o carte de la bibliotecă.
ia / i-a El_____ autobuzul până la prima staţie.
ia / i-a Mihai ______ spus mamei ce note are.
214. Scrieți pluralul articulat al substantivelor:

Farfurie __________________________
Cal __________________________
Pantof __________________________
Geamgiu __________________________
Munte __________________________
Tabelă __________________________
215. Citiți atent propozițiile date și rescrieți pe linie propoziția scrisă corect.
a. Îmi amintesc de gustul bonboanelor cu ciocolată pe care le primeam de sărbători când
eram copii.
b. Mai sunt câteva zile până la Crăciun și dorim să ne împodobim cât mai frumos pomul cu
globuri multicolore.
c. Focul a fost stins de toți pompieri din sat și de cei mai curajoși localnicii.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
216. Descoperiți cuvintele scrise greșit, iar pe linie scrieți forma lor corectă.
a) Vi la mine?
_____________________________________________
b) Ia este o femee cumsecade.

_____________________________________________
c) La oraș există mai multe liceuri la care te poți înscrie.

______________________________________________
d) Ai primit nota cinci, fincă ai învățat.

______________________________________________
74
217. Rescrieți fraza, corectând greșelile care apar:
Numi m-ai vorbii despre Ioana, fincă mam c-am supărat pe ia.
_________________________________________________________________
218. Citiți textul, iar apoi înconjurați literele din fața enunțurilor corecte:
„Și fiindcă eram nerăbdător și doream să văd iar pe Huțu cu bățul, m-am dus și după prânz
la școală. Simt și acum adânca dezamăgire ce mă cuprinsese când văzui pe un alt băiat cu
vergeaua, căci în zadar, atât de strașnic ca el nu mai era nici unul.
Dar peste puțin iar a venit Huțu, ne-a luat pe noi, care eram mai mici, și ne-a scos afară,
iară după ce ne-a scos afară ne-a pus în rânduri și ne-a întrebat dacă știm să stăm într-un picior.
Eu am stat mai bine și mai mult decât toți ceilalți băieți; pentru aceea eram foarte fericit și,
întorcându-mă acasă, i-am arătat mamei cum zice Huțu ca să stai într-un picior și i-am spus
că Huțu e cel mai mare în școală și că a vorbit cu mine și c-a zis că eu stau mai bine decât toți
ceilalți într-un picior.
După aceea m-am dus iar la școală. Mama-mi dăduse două pere, una pentru mine, alta
pentru Huțu. Eu le-am păstrat pe amândouă pentru dânsul; dar am plecat plângând de la școală
și plângând am ajuns acasă, fiindcă el nu le ceruse de la mine, iară eu nu îndrăzneam să i le dau.
Și fiindcă prea eram nenorocit, mama a trimis pe Barbura să aducă pe Huțu, pentru ca să-i
dau cele două pere: iară de aci înainte, mergând la școală, el trecea totdeauna și mă lua și pe
mine.
Pus fiind astfel sub ocrotirea celui mai strașnic dintre „cenzorii” din școală, nu mă mai
temeam de nimeni și de nimic.
Știam, afară de aceasta, că și eu trebuie să mă fac odată ca Huțu, și pentru aceea îi prin-
deam apucăturile și, înainte de toate, din copil neastâmpărat ce eram, mă făcui un băiat așezat
și înțelept ca dânsul. Nu-i vorbă, el era tot mai așezat și mai înțelept decât mine; dar când îl
vedeam pe el zicând Tatăl nostru, citind irmosul ori cântând Apostolul în biserică, inima îmi
bătea mai tare, căci un glas tainic îmi șoptea: "Și tu vei fi odată ca dânsul". Mergeam dar tot-
deauna cu el, de el ascultam totdeauna și la dânsul căutam scăpare când eram năpăstuit.
Căci Huțu era puternic, pentru că dascălul nu ținea la nimeni mai mult ca la dânsul.”
(Budulea Taichii, Ioan Slavici)
a) Autorul vorbește frumos despre Huțu

b) Povestea cu perele scoate în evidență firea naivă de copilul inocent.
c) Huțu este un personaj care nu lasă nicio impresie asupra băiatului.
d) În fragment, Huțu reprezintă întruchiparea puterii și înțelepciunii.
e) Huțu este redat ca un băiat care se impune.
75
219. Citiţi cu atenţie textul de mai jos extras din opera lui Vasile Alecsandri, Chiriţa în Provinţie:
„...ȘARL: Comme?... Ah oui, oui... vous dites comme ça en moldave. Oui... oui.
CHIRIȚA: Da ian să-i fac eu un examen... Guliță, spune nineacăi, cum se cheamă franțuzește
furculița?
GUGULIȚĂ: Furculision.
CHIRIȚA: Frumos... dar friptura?
GUGULIȚĂ: Fripturision.
CHIRIȚA: Prea frumos... dar învârtita?
GUGULIȚĂ: Învârtision.
CHIRIȚA: Bravo... Guliță... bravo, Guliță... (Îl sărută.)
ȘARL (în parte): Gogomanition, va!...”
Din acest fragment reiese:
a) comicul de limbaj;
b) comicul de situaţie;
c) comicul de moravuri.
220. Subiectul operei literare este constituit din succesiunea faptelor, a evenimentelor la care
participă personaje literare caracterizate tocmai prin intermediul întâmplărilor relatate.
Acesta are mai multe momente (părţi). Faceţi legătura acestor momente cu definiţiile lor, pe
liniile din dreapta, punând cifra din faţa lor
1. Expoziţiunea ______ partea cea mai întinsă, care cuprinde faptele,
2. Intriga întâmplările determinate de intrigă;
3. Desfăşurarea acţiunii _______ ultima parte, care cuprinde sfârşitul acţiunii, al
4. Punctul culminant evenimentelor;
5. Deznodământul _______ partea introductivă în care autorul prezintă
locul, timpul acţiunii şi unele dintre personaje);
_______ momentul sau faptul important care determină
intreaga desfăşurarea acţiunii;
_______ partea care cuprinde momentul de maximă
încordare, de intensitate în desfăşurarea acţiunii.
76
221. Citiţi versurile de mai jos:
„Străbatem iarăş parcul, la pas, ca mai-nainte.
Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte.
Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni.
Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini.
Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins.
Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins.
Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut
Ca orbul, ca să cânte, spărturile pe flaut.”
Versurile date aparţin poeziei Toamna de Tudor Arghezi şi ca creaţie literară este:
a) lirică
b) epică
c) dramatică
iar expresia: Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins, simbolizează:
a) o seară de toamnă
b) o metaforă a stării triste de care este cuprins poetul
c) o dragoste împlinită
222. Se dă textul:
“Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre pe
când începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul
Humuleşti, din târg drept peste apa Neamţului; sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi, care se
ţin tot de una: Vatra satului, Delenii şi Bejenii.
Ş-apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, nu erau numai aşa, un sat de oameni fără căpătâi, ci
sat vechi răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul şi unul, cu flăcăi
voinici şi fete mândre, care ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de vatale în toate
părţile; cu biserică frumoasă şi nişte preoţi şi dascăli şi poporeni ca aceia, de făceau mare cinste
satului lor. Şi părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic şi cu bunătate mai era! Prin
îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în ţintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streşinit
cu şindilă, şi ce chilie durată s-a făcut la poarta bisericii pentru şcoală; ş-apoi, să fi văzut pe
neobositul părinte cum umbla prin sat din casă în casă, împreună cu bădiţa Vasile a Ilioaei,
dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos şi voinic, şi sfătuia pe oameni să-şi dea copiii la
învăţătură. Şi unde nu s-au adunat o mulţime de băieţi şi fete la şcoală, între care eram şi eu, un
băiat prizărit, ruşinos şi fricos şi de umbra mea. Şi cea dintâi şcolăriţă a fost însăşi Smărăndiţa
popii, o zgâtie de copilă ageră la minte şi aşa de silitoare, de întrecea mai pe toţi băieţii şi din
carte, dar şi din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la şcoală şi vedea ce se petrece…“
(Amintiri din copilărie, I. Creangă)
Înconjurați litera din fața răspunsurilor exacte care se referă la text:
a) Ion Creangă evocă vârsta maturității cu toate ipostazele ei;
b) Partea introductivă a amintirilor începe cu descrierea satului natal;
c) Sătenii sunt prezentați în timpul muncii și a jocului, fiind harnici și veseli;
d) Satul are biserică, școală, preot și dascăl care fac cinste locului;
e) Smărăndița popii era o fată leneșă care întrecea pe toți băieții din nebunii.
77
223. Citiți poezia de Mihai Eminescu, apoi pe linia dată completați enunțul:
Sara pe deal
Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.
Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară,

Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,
Stelele nasc umezi pe bolta senină,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină.
Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Streşine vechi casele-n lună ridică,
Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.
Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.
Ah! în curând satul în vale-amuţeşte;

Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbeşte:
Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă,
Ore întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti dragă.
Ne-om răzima capetele-unul de altul

Şi surâzând vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcâm. - Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?.
Poezia de dragoste Sara pe deal doar în strofa a ________________ nu cuprinde elemente de

dragoste, ci doar descriere a naturii.
78
224. Citiţi cu atenţie textul:
„Herodot din Halicarnas/Halikarnassos (greacă: Ήροδοτος, Herodotos, n.484 î.Hr. - d.
cca.425 î.Hr.) a fost un istoric grec. Herodot este considerat părintele disciplinei istoriei, prin
modul în care a tratat evenimentele pe care le-a consemnat în scrierile sale. Până la el eveni-
mentele erau tratate în cronici sau epopei. Este cunoscut pentru scrierile sale despre conflictul
greco-persan, precum și pentru descrierile oamenilor și locurilor vizitate.Opera sa, Istorii, este
o capodoperă literară cu multe digresiuni și anedocte, măiestrit inserate în istorisirile sale, scri-
să în dialect ionic şi împărțită în epoca elenistică în 9 cărți, Herodot își propune programatic
să abordeze prima mare confruntare dintre lumea orientală (Asia) și cea apuseană (Grecia),
dintre despotismul oriental și democrația elenă, culminând cu războaiele medice.”
(Wikipedia)
Pe linia din faţa enunţurilor date scrieţi A, dacă informaţia este adevărată şi F, dacă este falsă:
1. ______ Herodot a fost un istoric roman care a descris conflictul dintre greci şi romani.
2. ______ Herodot este întemeietorul istoriei şi este de origine greacă.
3. ______ Capodopera lui Herodot este opera Istorii.
4. ______ Capodopera lui Herodot, este scrisă în grai popular şi împărţită în 9 cărţi.
79
225. Citiţi textul de mai jos şi pe linii scrieţi căror momente ale subiectului aparţin ideile
principale date mai jos.
„Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara sta jos lângă iedul ei. Acesta
şi-a întins capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui, şi cu ochii închişi se
lăsa dezmierdat. Căprioara îl linge, şi limba ei subţire culca uşor blana moale, mătăsoasă, a
iedului. Mama îl priveşte şi-n sufletul ei de fugamică încolţeşte un simţământ stăruitor de milă
pentru fiinţa fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să
se despartă chiar azi, căci vremea înţărcatului venise de mult încă. Şi cum se uita aşa, cu ochi
îndureraţi, din pieptul căprioarei scăpa ca un muget înăbuşit de durere; iedul deschide ochii.
Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare şi porneşte spre ţancurile de stânca din zare, printre
care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit şi de duşmănia lupului, şi de iscusinţa vânătorului,
căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi ştiut
ca lângă dansa. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara îşi azvârle
picioarele în fuga fulgerătoare, în salturi îndrăzneţe – să încerce puterile iedului. Şi iedul i se
ţine voiniceşte de urmă; doar la săriturile ameţitoare se opreşte, câte o clipă, ca şi cum ar mirosi
genunea, apoi se avântă ca o săgeată şi, behăind vesel, zburda de bucurie, pe picioarele subţiri
ca nişte lujere.
Dar trebuie să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre ţancuri. Căprioara
conteneşte fuga; păşeşte încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi sub bolţi de
frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeaţă, până ce pătrunde în inima întunecată, ca un
iad, a pădurii.
Şi-au mers mult aşa până ce au dat în sfârşit de luminiş. Iedul, bucuros, o ia înainte sărind.
Dar în aceeaşi clipă caprioara se opreşte, ca de-o presimţire, adulmecând. In faţa ei, de sub o
cetină, ochii lupului străluceau lacomi. Un salt şi iedul ar fi fost sfâşiat. Atunci căprioara dă un
zbieret adânc, sfâşietor, cum nu mai scosese încă, şi dintr-un salt, cade în mijlocul luminişului.
Lupul văzând prada mai mare, uită iedul şi se repede la ea…
Prăbuşită în sânge, la pământ, sub colţii fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul
ei. Şi numai când acesta, înspăimântat, se topeşte în adâncul pădurii, căprioara simte durerea,
iar ochii i se tulbură de apa morţii.”
(E. Gârleanu, Căprioara)
a) __________________ Iedul îşi continuă drumul, iar viaţa căprioarei se stinge.

b) __________________ Căprioara se jertfeşte pentru puiul ei.
80
226. Citiți textul și faceți o analiză scurtă, completând enunțurile:
SCENA I
LEONIDA: Aşa, cum îţi spusei, mă scol într-o diminează, şi, ştii obiceiul meu, pui mâna întâi
şi-ntâi pe „Aurora Democratică“, să văz cum mai merge ţara. O deschiz... şi ce
citesc? Uite, ţiu minte ca acuma: '11/23 Făurar... a căzut tirania! Vivat Republica!'
EFIMIŢA: Auzi colo!
LEONIDA: Răposata dumneaei - nevastă-mea a d-întâi - nu se sculase încă. Sar jos din pat şi-i
strig: 'Scoală, cocoană, şi te bucură, că eşti şi dumneata mumă din popor; scoală,
c-a venit libertatea la putere!'
EFIMIŢA: (afirmativ) Ei!
LEONIDA: Când aude de libertate, sare şi dumneei răposata din pat... că era republicană! Zic:
găteşte-te degrab', Miţule, şi... hai şi noi pe la revuluţie. Ne îmbrăcăm, domnule,
frumos, şi o luăm repede pe jos pân' la teatru... (Cu gravitate:) Ei, când am văzut...
ştii că eu nu intru la idee cu una cu două...
1. Textul dat aparție genului (literar) __________________________________________.

2. Personajul masculin din text este (numele) _________________________________ .
3. Convorbirea dintre două sau mai multe personaje se numește _______________________ .
4. Ziarul amintit în text se numește ___________________________________________
81
Gramatica
227. Înconjurați litera din fața seriei cuvintelor corect despărțite în silabe:
a) cre-de-ai, spa-imă, scul-ptu-ră, a-cru;
b) cre-deai, spai-mă, sculp-tură, ac-ru;
c) cre-deai, spai-mă, sculp-tu-ră, ac-ru;
d) cre-deai, spai-mă, sculp-tu-ră, a-cru.
228. Subliniați vocala accentuată în cuvintele date:

p o p o r, s o a r e , c â n t e c , a c t o r, g e a n t ă
229. Subliniaţi varianta care respectă regulile de despărţire a cuvintelor în silabe:

• Lă-co-mie / lăco- mie / lă-co-mi-e
• În-tâl-ni-re / înt- âl-ni-re / în-tâl-nire
• Împ-ă-ră-tea-să / îm-pă-ră-tea-să / îm-pă-ră-te-a-să
• Vor-beş-te / vor-be-şte / vorb-eş-te
230. Pune A, lângă cuvântul despărţit în silabe corect, iar lângă cuvântul despărţit în silabe greşit
pune F.
a-cru, _____________,
ce-re-a-le _____________,
in-egal ______________,
li-tru __________________
ve-cin ________________.
punct-aj ________________.
231. 1. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte ținând cont de regulile de despărțire în silabe:
voiau __________________; funcție ________________; istorie ______________;
fructuos _______________; nouă _______________; paie ________________.
2. Aceleași cuvinte le transcrieți pe linia corespunzătoare, dependent de ce conțin

(diftongi, triftongi, hiat).
diftongi: ________________________________________
triftongi: ________________________________________
hiat: ____________________________________________
82
232. Sunt date cuvintele: iarnă, aripioară, poezie, creioane, scaun, broască.
Despărţiţi cuvintele în silabe şi treceţi fiecare cuvânt la unitatea fonetică corespunzătoate.
Diftong: ___________________________________
Triftong: ___________________________________
Hiat: ______________________________________
233. Înconjuraţi litera din faţa seriei de cuvinte în care avem un diftong, un triftong şi vocale în
hiat
a) fiinţă, ac, leoaică

b) râu, leoarcă, aer
c) moară, suiau, două
234. Pe liniile date scrieți care sunt semivocalele din cuvintele:

a) a-crea-lă ____________________
b) ma-iou ____________________
c) școa-lă ____________________
d) ie-pu-re ____________________
e) plopi ____________________
235. În dreptul fiecărui cuvânt scrie care sunt semivocalele:

a) poartă ________________
b) vreau _________________
c) franțuzoaică ______________
d) plopi ___________________
e) oaie ____________________
f) muiat ___________________
g) iepure __________________
h) găini ___________________
236. Cuvântul frumos este adjectiv în propoziția:

1. Timpul frumos ajunge odată cu primăvara.
2. Nu-i frumos să fii zgârcit.
3. E frumos să-ți iubești părinții.
Înconjurați cifra din fața răspunsului exact.
83
237. Transcrieți pe linia dată toate substantivele care apar în text:
– Ei, dar uite, mă iau prea mult cu vorba, semn că încep a îmbătrâni…
– Și nu-ți place bătrânețea? întreabă mama.
– Parcă-i place cuiva? Dar n-ai ce face.
___________________________________________________________________________
238. Alegeți din coloana B forma corespunzătoare a pronumelui din enunțurile din coloana A,
apoi le notați pe liniile date:
A B
Acesta m-a impresionat. ________________________ pronume interogativ
Cine a plecat? ________________________ pronume personal
Nu știu care va fi alegerea ei. ________________________ pronume demonstrativ
Oricine știe ce are de făcut. ________________________ pronume posesiv
Ai noștri au câștigat cupa. ________________________ pronume nehotărât
El este învingătorul. ________________________ pronume relativ
239. Identificați părțile de vorbire din propoziția scrisă vertical:

Carnea _________________
de _________________
pește _________________
are _________________
multe _________________
oase _________________
240. Identificați căror părțile de vorbire aparţin cuvintele subliniate:

a) În caiet am scris cu un pix roşu ce trebuie să învăţ. __________________
b) Eseul scris de mine a fost lăudat de profesor şi este propus să fie publicat în revista şcolară.
__________________
241. Se dă propoziția: Odată, Lia ajunse la Soare.

Pe linii scrieți funcția sintactică și partea de vorbire prin care este exprimată:
Odată _____________________________________________________________
Lia _____________________________________________________________
ajunse _____________________________________________________________
la Soare _____________________________________________________________
84
242. Pe linie, scrieţi cărei părți de vorbire aparţin cuvintele subliniate şi ce de ce fel:
a) Câinele este al meu, ea a vrut o pisică. _____________________________________
b) La gimnastică sunt al treilea, iar Petru este pe locul doi. ____________________________
243. Așezați pe linii formele corecte ale verbului A FI și apoi puneți semnele de punctuație
corespunzătoare:
- Elevule _____ bun _____ drept ____ tolerant dar mai ales nu _____ imprudent
244. Înconjurați litera din fața răspunsului unde construcția este incorectă:
a) compunere originală
b) numeral ordinar
c) răspuns oral
245. Corectați propozițiile și puneți semnele de punctuație necesare:

știi ce era, domnule Steaguri muzici chiote tămbălău lucru mare şi lume lume,... de-ţi venea
ameţeală
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
246. Îndreptați textul din punct de vedere ortografic și de punctuație:

Atunci, zise
așteptați! strigă el. dacă nu veniți voi la mine mă duc eu la voi! Și apoi porni popa la colindă.
Cît e ziua de mare gura lui nu se mai oprea. unde prindea oamenii acolo îi ținea la sfaturi
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
247. Citeşte propoziţiile date şi răspunde corect cerinţelor:

A
Subliniază forma corectă a ortogramelor din propoziţii:
1. Chiar toţi sau / s-au anunţat la concurs?
2. Ah, într-o / întro săptămână am citit cartea!
3. Crezi că ne tragem din acelaşi neam /ne-am?
4. Astăzi mam /m-am jucat cu Ionel.
B
Încercuieşte DA dacă sunt puse corect semnele de punctuaţie la sfârşitul propoziţilor,
respectiv NU, dacă punctuaţia este pusă greşit.
DA NU
85
248. Pe linii, transcrieţi propoziţiile aplicând regulile de ortografie şi de punctuaţie:
1. Voi îmi spuneți că sânt din același neam cu familia Popescu
______________________________________________
2. Se schimbă ceasul s-au nu
______________________________________________
3. La mulți ani cu sănătate cu fericire și mult noroc
______________________________________________
4. Acum ninge liniștit dar e tare frig
______________________________________________
249. Identificați cazul substantivelor subliniate în propozițiile de mai jos:

Propoziția Cazul
Frunzele copacilor s-au vestejit.
Mihai este un băiat exemplar.
Mihaela, vino la masă!
Ionel este nepotul bunicii.
I-am mulțumit colegului pentru ajutor.
250. Se dau versurile:

„Sfioase-s bolțile spre sară, și mai sfioasă-i iasomia:
Pe fața ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia
Seninului de zare stânsă, și-n trandafiri cu foi de ceară
Trăiesc mâhnirile și plânge norocul zilelor de vară.”
(Dimitrie Anghel – În grădină)
Din punct de vedere morfologic, părțile de vorbire subliniate sunt:

a) Substantiv, adjectiv, pronume, conjuncție, verb;
b) Adjectiv, pronume, substantiv, prepoziție, numeral;
c) Adjectiv, substantiv, pronume, prepoziție, verb;
d) Adjectiv, substantiv, verb, prepoziție, adverb.
251. Determinați părțile de vorbire și felul cuvintelelor subliniate:

„Eu până la Dorna vreau să poposesc la hanuri, ori pe la oameni de prin sate, să vad, s-aud.”
(Mihail Sadoveanu, Baltagul)
cuvântul subliniat parte de vorbire felul părții de vorbire

Eu
86
252. Adevărat sau fals! În propoziţiile în care cuvintele subliniate sunt pronume personale, pe
linie adăugaţi A (adevărat), iar în care nu sunt adăugaţi F (fals).
a) Ne-au invitat şi pe noi la spectacol. ______

b) În acest an şcolar vom studia noi texte. ______
c) La vară voi pleca în tabără. ______
d) Voi sunteţi cei mai buni prieteni ai mei. ______
253. Vorbele lui Dumitru deveneau din ce în ce tot mai dure.

1. Pe linia dată mai jos:
a) extrageți adjectivul, _______________________________________________
b) scrieți câte forme are (formele lui) ____________________________________
c) și la ce grad de comparație se află. ____________________________________
2. Cuvântul vorbele din propoziția de mai sus este:

a) ca parte de vorbire ___________________________________________
b) de genul ______________________________________________________
c) la numărul ____________________________________________________
d) în cazul ______________________________________________________
254. Treceți verbele la modul și timpul dat în paranteză:

a) Maria este (imperfect) __________________ la bunici.
b) Noi am mers (viitor) ____________________ în excursie.
c) Ești (imperativ) ________________________ cuminte!
d) Suntem (mai mult ca perfectul) ________________________ de multe ori prezente.
255. Indicaţi modul şi timpul verbelor de mai jos:

a ajuta _______________
voi privi _______________
mergând _______________
să râd _____________
treceau _________________
aş memora ________________________
de scris _______________
am organizat __________________
întâlnit _________________
căutaţi! ______________________
87
256. Scrieți formele adjectivului deștept la gradele de comparație date:
257. Scrieți pluralul articulat cu articol hotărât al substantivelor:

floare ________________________ cal ____________________________
tablou _______________________ munte _________________________
farfurie ______________________ izvor __________________________
dinte ________________________ ochelari ________________________
258. Treceți propozițiile la plural ținând cont de persoană:

1. Tu mănânci pizza cu ciuperci?
_____________________________________________________________________
2. Eu mă voi duce la Paris.
_____________________________________________________________________
3. El scrie patru eseuri.
_____________________________________________________________________
259. Treceți verbele la modurile și timpurile date în paranteză:

a) Ana ia (indicativ, perfect simplu) ________________________cărți de la bibliotecă.
b) Voi stați (indicativ, viitor) _______________________________ mai mult în parc?
c) Eu vreau (condițional-opativ, perfect) ___________________________ o înghețată.
d) Cineva își scrie (indicativ, perfect compus) _____________________________tema.
88
260. În versurile eminesciene date mai jos, părțile de vorbire subliniate sunt verbe la:
“…Văcărescu cântând dulce a iubirii primăveră,
Cantemir croind la planuri din cuțite și pahară,
Beldiman vestind în stihuri pe războiul inamic …”
(M.Eminescu)
a) supin
b) invinitiv
c) gerunziu
d) participiu.
261. Puneți verbele la modurile și timpurile precizate în paranteză:

a) a crea – (indicativ imperfect, persoana a II-a, sg.) ______________________
b) a ține – (conjunctiv prezent, persoana a III-a, sg.) ______________________
c) a vedea – (indicativ viitor, persoana I, sg.) _____________________
d) a povesti – (gerunziu) _____________________
e) a observa – (indicativ perfect compus, persoana a III-a, pl.) ___________________
262. Treceți în coloanele corespunzătoare ale tabelului, verbele nepersonale subliniate în

propoziții:
Am de scris la matematică. Băiețelul venea plângând.

Umbla cântând. A citi e foarte ușor.
Poezia citită e lungă. Are mult de săpat în grădină.
infinitiv participiu gerunziu supin
263. Treceți verbele la imperfect:

a) Marina este elevă bună. _______________________________
b) Noi vom intra pe rând ________________________________
c) Ele vor fi citit instrucțiunile. ___________________________
d) Tu ai fi fost mulțumit cu condițiile acelea? ________________
264. Scrieți formele verbelor la modurile și timpurile cerute:

a) a vedea (gerunziu) ______________________________
b) a hotărî (pers.I, sing. perfect simplu) ________________________________
c) a bea (imperfect, pers.a II-a plural) _________________________________
d) a zice (supin) _____________________________________
89
265. Citiţi propoziţia dată şi completaţi cerinţele:
În pădure, ei şi ele au cules fragi.
a) Subiectul este: ____________________
b) Partea de vorbire prin care este exprimat ____________________
266. Se dă fraza:
Nea Budulea, înainte de toate, avea un picior mai scurt decât celălalt și era un om scurt, gros,
rotund la față și zâmbea mereu când vorbeai cu el.
1. Prin linii verticale delimitați propozițiile din fraza de mai sus și numerotați-le.
2. Pe linie transcrieți predicatele și felul lor.
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
267. Pe linia dată scoateți predicatele, apoi scrieți ce fel de predicate sunt:
Băieții au luat-o la fugă și acum sunt neliniștiți.
1. _________________________________________________________________________
2. _________________________________________________________________________
268. Delimitați prin linii verticale propozițiile din fraza:

Şi Sultănica deschide repede nişte ochi ca pruna de mari, iar mama Stanca, ferind-o de
scântei, îi zice încetinel: "Dormi puiul mamii!"
269. Analizați atributele subliniate din următoarea propoziție, apoi înconjurați litera din fața
răspunsului exact:
Pe câmpul înverzit zburdă mieii ciobanului.

a) atribut adjectival + atribut substantival genitival
b) atribut adverbial + atribut substantival genitival
c) atribut adjectival + atribut substantival în dativ
270. Determinați felul propozițiilor subliniate:

a) Stau să văd cum răsare soarele. ________________________________
b) Cânt pentru că-mi place. ____________________________________
c) Am citit poezia care-mi place. ________________________________
d) Fetele cântă, dansează și râd. __________________________________
90
a) Puii berzelor au învățat să zboare. ________________________________________
b) Vânătorul aruncase lațul în care se prinsese bietul animal. ____________________
c) Azi, unii dau binețe doar cui vreau. _______________________________________
d) La școală vin ca să învăț. ________________________________________________
272. Cinci degete sunt la o mână / şi nu seamănă unul cu altul.

1 2
/
Fratele-i frate, / dar brânză-i pe bani. /
1 2
Frazele date mai sus stau în raport de coordonare şi ele sunt:

a) două copulative
b) copulativă şi disjunctivă
c) copulativă şi adversativă
d) disjunctivă şi adversativă
Înconjuraţi litera din faţa răspunsului exact

a) La şezători s-a dus o singură dată de când e fată mare. ________________________
b) Când se mânia, nu mai vede înaintea ochilor. ________________________________
c) Sultănica îi zise mamei să nu mai plângă. _____________________________
d) Ea își spunea necazul cui dorea să-l știe. _______________________________
274. În fraza de mai jos apar mai multe propoziții. Le delimitați și urmăriți cerințele.
“De câteva zile, mama se scoală de dimineață, ne îmbracă în hăinuțe de duminică, luăm
ceaiul în fugă și venim toți șase la gară.”
Fraza este alcătuită:

a) numai din propoziții coordonate;
b) numai din propoziții subordonate și regentă;
c) din propoziții coordonate și subordonate.
275. Completați propozițiile cu prepozițiile și conjuncțiile adecvate: din, în, dar, la, și.
a) Am fost __________ America.
b) Mă duc ___________ Belgrad.
c) A ieșit __________ apă.
d) Am intrat ___________ clasă.
e) A stat _______ a privit lung.
f) L-am rugat, _______ nu m-a ascultat.
g) Ai mai fost ________ Coștei?
91
276. În propoziția:
El este profesor bun.
Substantivul subliniat este:

a) în cazul acuzativ, complement direct;
b) în cazul nominativ, nume predicativ;
c) în cazul nominativ, subiect.
277. Stabiliți cazul și funcția sintactica a substantivului copil din propozițiile date:
Propoziția Cazul Funcția sintactică
1) Copilul este cuminte.
2) Acesta este copilul meu.
3) Toți îl laudă pe copilul cuminte.
4) Mingea copilului este mare.
5) Copilule, fii cuminte!
278. Completați propozițiile cu formele articolului genitival-posesiv (a, al, ale ai)
a) Cuibul este _____________ rândunicii.
b) Aceste cărți sunt ____________ elevilor.
c) Bradul meu este mai mic decât ___________ Anei.
d) Acești cai sunt ______________ împăratului.
e) Frunza pe care am luat-o, este _____________ stejarului.
92
Lexicul
279. Grupaţi pe serii de sinonime cuvintele: trist, a diminua, profund, a micşora, melancolic,
adânc, inamic, a suspecta, a bănui, duşman.
______________ - ______________
______________ - ______________
______________ - ______________
______________ - ______________
______________ - ______________
280. Expresia:
„A-i lăsa gura apă după ceva.”
înseamnă:
a) a saliva
b) a-și uda gura
c) a-și dori ceva
d) a clăti gura
281. Citiți textul dat și pentru cuvântul subliniat alegeți sinonimele din următoarele cuvinte
propuse: a zăpăci, a slăbi, a epuiza, a înfometa, a obosi, apoi transcrieți-le pe linie.
După multe încercări nereușite de-a termina lucrarea, munca l-a extenuat.
__________________________________
282. Pentru a avea înțeles deplin, proverbele date mai jos, le completați cu antonimele cuvintelor
subliniate:
• La _______________ se simte cine s-a cruțat la tinerețe

• Ferește-mă de prieteni, că de _____________ mă feresc eu
• ___________ nu crede celui sărac și nici sătulul celui ___________
93
283. Legați sensul expesiilor românești din stânga, cu semnificația adecvată din partea dreaptă,
astfel că veți pune pe linii numărul din fața explicației potrivite.
a) A trăi ca-n sânul lui Avram _______ 1. a garanta

b) A băga mâna în foc ________ 2. a ajuns sărac
c) A ajuns la sapă de lemn _______ 3. a fi în elementul său, a o duce bine
d) A ieși basma curată _______ 4. a scăpa de învinuiri
284. Citiți versurile din poezia „ Primăvara”, de Vasile Alecsandri, iar apoi înconjurați litera din
fața explicațiilor corecte care se referă la expresia subliniată:
„Dintr-o creangă-n alta zboară

Sturzul galben aurit;
Salutare, primăvară!
Timp frumos, bine-ai venit!”
a) penele sturzului sunt suflate cu aur;

b) sturzul are pete gălbui pe pene;
c) penele sturzului sunt galbene ca aurul
285. Scrieți numărul din fața cuvintelor sinonime potrivite celor din coloana stângă:
a) cătănie  1. deplasare
b) decepționare  2. prieten
c) călătorie  3. dezamăgire
d) amic  4. încorporare
286. Citiţi textul de mai jos, apoi completaţi propoziţiile folosindu-vă de cuvintele tare şi iute.
Ambele cuvinte se utilizează de două ori în exerciţiu:
„Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi:
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir.
____ ca piatra,
____ ca săgeata.
____ ca fierul,
____ ca oţelul.
La anul şi la mulţi ani!”
94
287. Scrieți diminutivele următoarelor cuvinte:
buze ___________________
dinți ___________________
mână ___________________
batistă ___________________
ochi ____________________
obraji ____________________
288. Din expresiile date, alegeți-o pe cea care are înțelesul de a nu renunța, a merge la nesfârșit:
a) A-i pica fisa.
b) A avea ac de cojocul cuiva.
c) A fi prins cu mâța-n sac.
d) Până în pânzele albe.
e) Greu la deal cu boii mici și la vale cu juninci.
289. Se dau verbele: a fi nerebdător, a fi distrus, a fi epuizat, a fi fericit, a informa pe care le veți
introduce în tabelă, la epresia care îi coresunde după înțeles.
Expresia Verbul
A aduce la cunoștință
A-l ajunge oboseala
A fi în al nouăsprezecelea cer
A nu se alege nici praf
A nu-și afla locul
290. Pe linie scrieţi numărul din faţa cuvintelor care li se potrivesc, din coloana stângă:
a) ____ antiteză 1. a cuteza
b) ____ reușită 2. succes
c) ____ a isprăvi 3. sfat
d) ____ îndrăzni 4. a termina
e) ____ povață 5. opoziție
95
291. Pe linia de lângă cuvânt, adăugaţi litera din faţa procedeului de îmbogăţire a vocabularului,
prin care s-a format cuvântul:
1. cumsecade _____ A) derivare cu sufix

2. ONU _____ B) derivare cu prefix
3. confrate _____ C) compunere prin contopire
4. cântăreţ _____ D) compuere prin abreviere
292. Din versurile date, determinați despre ce fel de perechi de cuvinte este vorba apoi încercuiți
litera din fața răspunsului corect și transcrieți acele cuvinte pe linia dată:
„În toamnă plec la Cotnari

Că intru-n campanie.
Verișorilor la vie
Le voi ține companie”
a) omonime
b) sinonime
c) antonime
d) paronime
Perechea de cuvinte este: ____________________________________
293. Pe linia dată extrageți din text cuvintele antonime:

Afară ninge liniștit,
În casă arde focul,
Iar noi, pe lângă mamă stând,
De mult uitarăm jocul!
E noapte. Patul e făcut.

Dar cine să se culce?
Când mama spune de Iisus,
Cu glasu-i rar și dulce.
_____________________________________
294. Citiți versurile și subliniați perechea de antonime din ele:

„Cu pene albe, pene negre
O pasăre cu glas amar
Străbate parcul secular...”
96
295. Urmăriți textul dat și-l completați cu cerințele necesare:
Primul document cunoscut scris în limba română este o scurtă scrisoare din anul _______,
Scrisoarea lui ______________, adresată judelui Hans Benkner, în care îl înștiința despre
mișcarea trupelor turceşti pe Dunăre, iar primele texte traduse din limba slavonă sunt:
1. ____________________________
2. ____________________________
3. ____________________________
4. ____________________________
296. Extrageți pe linie perechea de paronime din textul:

„Croitorul a primit
Stofă, tergal și batist.
- Nea Ilie, zice Tase
Fă-mi și mie
O batistă de mătase.“
______________________________________
297. Formaţi antonime obţinute prin derivare cu prefixe de la următoarele cuvinte:

ascuţit - _____________
corect - _____________
serios - _____________
a bloca - _____________
dreptate - _____________
298. Cuvintele: absurd, activ, agă, cioareci, complex, cucuruz, curechi, descriptiv,
eolian, fain, glod, hatman, ienicer, lapidar, lubeniță, musai, le introduceți în tabel după
cerințe.
neologisme regionalisme arhaisme
97
299. Citiți cele două texte și explicația verbului a pasa din DEX, apoi încercuiți literele din fața
răspunsurilor corecte:
1. Exerciții și formații pentru învățarea și consolidarea pasei din deplasare : perechi, la

distanța de 3 m unul de altul, jucătorii își pasează mingea alergând pe loc: jucătorii așezați
în șir câte unul, aleargă pe rând către antrenor, primesc mingea, o pasează înainte și se
deplasează, ocolind antrenorul la coada șirului...
2. Cartofii dulci. Sunt delicoși, plac fără excepție copiilor mici și sunt o prețioasă sursă de fier
și vitamina A. Conțin calciu și alte minerale prețioase. Fierbe cartofii, cu tot cu coajă la abur,
circa 40 de minute, sau îi poți coace. Pasează-i bine, fără nimic altceva. Pune apă plată până
ajunge la consistența agreată de copil.
DEX: PASÁ, pasez, vb. I. Tranz. 1. (Sport) A trimite mingea unui coechipier. 2. (Fam.) A da
sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia. 3. A
trece prin sită fructe sau legume; a zdrobi, a mărunți. – Din fr. passer.
a) și în textul nr.1. și în textul nr. 2., a pasa înseamnă același lucru;

b) în textul nr. 1. a pasa înseamnă a zdrobi, a mărunți;
c) în textul nr. 2. a pasa înseamnă a da cuiva ceva
d) în textul nr. 2. a pasa înseamnă a zdrobi;
e) în textul nr. 1. a pasa înseamnă a trimite mingea unui jucător;
f) din explicația cuvântului a pasa din Dex, niciuna nu corespunde semnificației cuvântului
folosit în ambele texte.
300. Se dă un articol de dicționar conform DEX-ului:

CRÉȘTET, creștete, s. n. 1. Vârful capului; sinciput. ◊ Expr. Din (sau de la creștet) până în
tălpi sau din tălpi până în creștet = de sus până jos, în întregime, peste tot trupul. ♦ Părul (din
vârful) capului. ♦ (Rar) Căpătâi. 2. Vârf, culme, pisc, înălțime. – Crește + suf. -et.
În propoziția de mai jos găsiți indicația care corespunde cuvântului creștet și o copiați pe linie.
Pe creștetul muntelui zăpada se menține și în timpul primăverii.
_____________________________________________
98
301. Scrieți cu litere de mână numeralele date:

a) al IV-lea _____________________________________________________________
b) 215 _________________________________________________________________
c) 4851 ________________________________________________________________
d) a XIX-a ______________________________________________________________
302. Treceți adjectivele înaintea substantivelor (articulați-le cu articol hotărât).

Bărbații politicoși - _____________________________________________
Fiii hazlii - ____________________________________________________
Sacii cenușii - _________________________________________________
Codrii măreți- _________________________________________________
Norii cenușii- _________________________________________________
Haine vișinii - _________________________________________________
303. În seria cuvintelor date mai jos,

înconjurați litera din fața acelora care toate respectă normele
gramaticale ale limbii române adică, scrierea corectă a substantivelor proprii:
a) Amintiri din copilărie, Evul Mediu, Arcul De Triumf;

b) Amintiri din Copilărie, Evul mediu, Arcul de Triumf;
c) Amintiri din copilărie, Evul Mediu, Arcul de Triumf;
d) Amintiri din copilărie, Evul Mediu, Arcul de triumf;
304. Transcrieţi enunţul, corectând greşelile, folosind limba literară.

Neai ivit prea tîrzîu, dă nam avut nici măcar vriemie să nie pregăcim pentru cea ce a urmat
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
99
305. Citiţi textul cu atenţie, apoi transcrieţi cuvintele îngroşate din graiul bănăţean în limba
literară:
M-am dus astădz la loc să îm astrâng cucurudzu. Nu am mânat io aşa tarie pră drum şî
când am ajung la loc, văd că m-am zuitat să pun sacii în pricoliţă. Năroc că am avut mobilni la
minie şî am sunat la copilu mieu să îi aducă. Ce să fac, mi-s batrân şî mă zăuit!
Când a vinit a adus sacii şî câta dă mâncarie. M-a adus clisă, duauă părădăis, câta ai şî pită
da caldă, scoasă dîn cuptori.
Năroc că am aşa bun copil!
M-am dus la loc _________________

cucurudzu _________________
pricoliţa _________________
mobilni _________________
duauă părădăis _________________
câta ai _________________
pită _________________
306. În fragmentul dat există patru cuvinte care nu sunt scrise în limba română literară. Extrageți-
le pe linia dată:
„La voi fără sfială viu singur lăcrămând

Şi de vederea voastră cea tristă insuflat
A noastră neagră soartă descopăr ne-ncetat.
Mă văz lângă mormânt al slavei strămoşeşti
Şi simţ o tânguire de lucruri omeneşti;
Şi mi se pare încă c-auz un jalnic glas
Zicând aceste vorbe: "Ce, vai! a mai rămas,
Când cea mai tare slavă ca umbra a trecut,
Când duhul cel mai slobod cu dânsa a căzut”
(Vasile Cîrlova, Ruinurile Târgoviștei)
_______________________________________________________________________
307. Scrieţi numărul din faţa cuvintelor din graiul bănăţean potrivite celor din coloana stângă:
1. biceag ___ usturoi
2. ai ___ corn
3. chiflă ___ castravete
4. crâstăviecie ___ bolnav
100
308. În enunţul dat, identificaţi şi subliniaţi cuvintele care aparţin limbii dialectale.
- Măi, Ioanie, de ce ai intrat în cucuruzu meu? M-am gândit în minie că or fi venit lotri să îl
fure!
309. Transcrieți strofa dată în limba literară:

“În vară, cățelandrii își făcuseră și ei fiecare câte un culcuș.
Ieșind la vânătoare, fiecare încotro putea, auziră iarăși pe stăpânul viei, care venea din când
în când să-și vază via, că are de gând să și-o sape.
– Mamă, zise unul, după ce se adunară cu toții împregiurul bătrânei vulpi, am auzit azi pe
stăpânul viei că are să puie să smulgă cu mânele burianul din vie și să-i dea o săpătură țeapănă,
căci prea s-a înțelenit pământul.
– Ia cătați-vă de treabă, vă spui eu, și n-ascultați la fleoanca lui, zise bătrîna.
Trecu și vara asta și nici un buruian nu se clinti din loc”.
(Vulpea firoscoasă, P. Ispirescu)
• ________________ – __________________
• ________________ – __________________
• ________________ – __________________
• ________________ – __________________
• ________________ – __________________
310. Scrieți varianta literară a regionalismelor din propozițiile date:

a) Toamna se culege cucuruzu. _____________________________________________
b) Pe casa vecinului s-au pus mulți golâmbi ____________________________________
c) Anul acesta s-au scumpit șî părădăisâle, șî crumpii _____________________________
d) Cânile meu latră la lună __________________________
311. În enunțurile date, subliniați forma corectă a variantelor literare:

Cei doi pădurari/pădurarii pornesc prin pădurea deasă și întunecoasă pentru a răzbate/
răsbate până la tufișurile cu mure.
Pădurarul așează/așază cu grijă ulciorul cu mure ca iele/ele să nu se cadă pe iarbă.
312. Copiați enunțurile și înlocuiți variantele populare cu cele literare ținând cont și de ortografie:
• Ni-am dus la bioscop. _________________________________
• Exercițiul la matematică o fost binieînțălies de elevi. ______________________________
• Aplicat la școală. _____________________________________
• Magnetul a tragie fierul. ___________________________________
• Caietul este a lu elev. ________________________________
101
Literatura
313. În textul de mai jos sunt redate câteva personaje mitologice care apar în Legendele Olimpului
de Al. Mitru.
„Tinerii zei (Zeus, Hades, Poseidon, Hestia, Demetra, Hera) şi-au făcut tabăra pe muntele
Olimp. Zeus a fost ales lider şi au început pregătirile de luptă cu zeii cei bătrâni. Ei i-au eliberat
pe ciclopi şi hecatonhiri din temniţele în care îi ţinuse Cronos. Mulţumiti, ciclopii au făurit
fulgerele, tunetele şi trăsnetele, pe care i le-au oferit lui Zeus, apoi o furcă mare cu trei dinţi,
tridentul, pentru Poseidon şi o casăa fermecată, ce îl făcea nevăzut când o punea pe cap, lui
Hades.”
Zeii amintiţi fac parte din:

a) perioada Greciei vechi
b) perioada romană
314. Citiți fragmentul luat din poezia epică Baba Novak și cneazul Bogosav:
„Când mă apropiai de România,
Iată că-ntâlnesc nuntă turcească;
Nuntașii o duceau pe cadână.
Toți nuntașii-n liniște trecură,
Rămase doar turculețul mire
Câlâri pe un murguleț cam mare,
El nu vru să mă lase în pace
Ci începu să mă biciuiască
Cu bici ferecat la trei capete
Mă biciuia cu el peste spate.”
În poezie este cuprinsă:

a) perioada de robire sub turci
b) perioada de cotropire a fascismului
c) perioada din timpul răscoalei țărănești
315. Notați pe linia de lângă opera literară numărul din fața evenimentului istoric redat în operă:
Opera literară: Evenimentul istoric:
a) Ion Roată și Cuza Vodă, I Creangă ______ 1. Lupta cu tătarii
b) Baba Novac și cneazul Bogosav, poezie pop.______ 2. Lupta cu turcii
c) Piatra Corbului, Al. Russo _______ 3. Unirea Principatelor
102
316. În reportajul literar Munții Apuseni de Geo Bogza sunt amintite figurile istorice ale unor
purtători de revolte și răscoale din Ardeal și anume:
a) Horia, Cloșca și Crișan
b) Ștefan cel Mare
c) Gruia lui Novac
d) Avram Iancu
e) Gheorghe Doja
Înconjurați litera din fața răspunsurilor exacte.
317. Despre creațiilelui Eminescu se spune că aparțin:

a) modernismului;
b) clasicismului;
c) poeziei de avangardă;
318. Pe baza fragmentelor date, scrieți pe linie cărui gen literar aparțin:
1.
– Într-o zi, la amiazi, mă pregăteam tocmai să plec de la slujbă, când mi se aduse un răvășel
de la ghenerăleasa P. Mă poftea foarte stăruitor să viu numaidecât și neapărat la dânsa.
Mi-am zis că de data asta n-a voit să se mai întoarcă Ivan.
Se deprinsese lumea de toată teapa ca, de câte ori se afla în încurcătură, să alerge la mine
– pe câți nu i-am scăpat, și pe câte, de pagubă, de rușine, de necinste, de moarte chiar, așa
cum mă vezi. Mi-am făcut biserică în cer, biserică de mușama. Cel mai ales însă, eram înghe-
suit de cocoane pentru fleacuri, istorii de slugi de obicei, așa cum era întotdeauna și aceea a
ghenerălesei.
Avea un bucătar rus, Ivan. Deși rus și bucătar, Ivan nu bea, dar avea alta, dintr-un nimic îi
sărea țandăra și atunci lăsa tot baltă și pleca. Ghenerăleasa, care, nu chiar pe ne-drept, credea
că bucătar ca el altul nu era, trimitea la mine să i-l aduc cu orice preț îndărăt; lucru ușor; Ivan,
cum se supăra, așa-i și trecea.
Genul literar este cel ______________________________
2.
Crăcănel: În garda națională... Știi, pentru ca să-mi mai uit focul... (plânge.) Și închipuiește-
ți d-ta acum și Mița! (plânge) și garda națională s-a desființat!...
Pampon: Care va să zică este un Bibicul...
Crăcănel: Se-nțelege; n-ai văzut biletul?
Pampon: Care va să zică este un Bibicul, care devine în chestie de traducere și pentru mine și
pentru d-ta...
Crăcănel: Firește...
Pampon: (cu tărie) Nu mai plânge, nu șade frumos, un volintir ca d-ta...
Crăcănel: Dacă nu pot să mă stăpânesc! Mi-e naturelul simțitor...
Genul literar este cel ______________________________
103
319. Pe baza fragmentelor, a personajelor și caracteristicilor generale, găsiți și scrieți pe linie cărui
gen literar aparțin textele A și B:
A.
- Ştii tu ce, popă? zise ea într-o dimineață. Eu aș gândi că ar fi bine să fac câteva straturi
colo de-a lungul gardului.
- Straturi?
- Da! să semănăm ceapă, morcovi, fasole, barabule și curechi. Părintele rămase uimit. Îi
părea că asta ar fi peste putință. Straturi în Sărăceni! Dar câteva zile capul îi era plin de straturi,
de barabule, de curechi și fasole; așa, peste iar câteva zile locul era săpat, straturile erau făcute.
Nu era ziuă în care atât popa, cât și preoteasa să nu fi mers măcar de zece ori la straturi, pentru
ca să vadă dacă nu erau răsărite semințele. Mare a fost bucuria într-o zi. Popa s-a sculat mai de
dimineață.
- Muiere, scoală!
- Ce-i?
- Au răsărit! Toată ziua aceea popa și preoteasa cu copii cu tot au petrecut vremea șezând
pup între straturi. Care vedea mai multe semințe încolțite, acela era mai norocos.
B.
De când erau ca iarba anticii codri deşi
Şi mici ca muşuroaie Carpaţii urieşi,
Şi văile profunde, şi latele vâlcele
Ca pe o apă lină uşoare vălurele;
De când în lume lupii erau păstori de oi
Şi urşii cu cimpoaie mânau cirezi de boi;
De când purta-n cosite Ileana Cosânzeană
O floare cântătoare, o floare năzdrăvană,
N-a fost copilă-n viaţă mai dulce, mai aleasă
Decât frumoasa Lia, fecioară-mpărăteasă!
Născută-n faptul zilei cu faţa-n răsărit,
Luceferii, văzând-o, mai viu au strălucit,
Ferice de-a atinge cu-o rază argintie,
Cu ultima lor rază aşa minune vie.
Şi astfel, de lumina cerească dezmierdată,
Ea, răsărind ca floare, a înflorit ca fată;
Ş-acum e fala lumii, a minţii încântare,
Al inimilor farmec, a ochilor mirare.
Textul A face parte din genul literar _________________

Textul B face parte din genul literar _________________
104
320. Personalitatea poetului Mihai Eminescu apare descrisă în lucrarea literară: Amintiri din
copilărie de Ion Creangă, Domnu Trandafir de Mihail Sadoveanu sau Într-o noapte de toamnă
de Ionel Teodoreanu.
Subliniaţi varianta corectă.
321. Pe baza fragmentelor, a personajelor și caracteristicilor generale, determinați cărui gen

literar îi aparține fragmentul dat:
„Atât de fragedă, te-asemeni

Cu floarea albă de cireş,
Şi ca un înger dintre oameni
În calea vieţii mele ieşi.
Abia atingi covorul moale,
Mătasa sună sub picior,
Şi de la creştet până-n poale
Pluteşti ca visul de uşor.
Din încreţirea lungii rochii
Răsai ca marmura în loc –
S-atârnă sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi şi noroc”
Este vorba de o specie a genului:

a) liric
b) dramatic
c) epic
105
322. Citiți textele:
1. _______________
Băiatul se numea Bănică, iar cățelul, pentru că fusese prins de două ori cu botul într-o
cratiță, primise porecla Tocănel.
Era în februarie, ninsese o zi și o noapte – acum zăpezile acopereau geamul până la două
palme de marginea de sus a cercevelelor și ei ședeau în odaie: Bănică în pat, iar Tocănel lângă
ușă, vârât într-un ciorap de lână, căruia băiatul îi deșirase laba, transformându-l astfel într-un
costum, pe care cățelul îl privea cu mândrie ori de câte ori ieșea afară în aer. Soba frigea – ar
deau în ea lemne de brad cu miros de cetină – și undeva, într-o spărtură a peretelui, cânta un
greier, parcă bătându-și joc de vântul care gonea pe sub streșini, răsucind zăpada și aruncând-o
peste coama salcâmilor.
(F. Neagu, Târziu, când zăpezile sunt albastre)
2. _______________
Foicica fagului,
La poalele muntelui,
Muntelui Pleșuvului,
În mijlocul
Câmpului
La puțul
Porumbului,
Pe câmpia verde, – ntinsă,
Și de cetine coprinsă,
Șade Toma Alimoș,
Haiduc din Țara-de-Jos,
Nalt la stat,
Mare la sfat
Și vitez cum n-a mai stat.
(Balada Toma Alimoș)
Pe linia din fața textului puneți litera E dacă fragmentul aparține genului epic, L dacă este liric
și D dacă este dramatic.
106
323. Pe baza fragmentelor, a personajelor și caracteristicilor generale, determinați genul literar:
1.
O dungă roşie-n zări se iscase
şi plopii, trezindu-se brusc, dinadins
cu umbrele lor melodioase
umerii încă dormind, mi i-au atins.
Mă ridicam din somn ca din mare,

scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte, visele,
sprâncenele cristalizate de sare,
abisele.
2.
Un beţiv din lumea toată
(Care se numeşte Nae),
Ce fusese rupt odată
De nevastă-sa-n bătaie,
Auzind cum că nevasta unui prieten i-a cârpit
Şi aceluia o palmă, foarte mult s-a veselit…
Morala:
Râde ruptul de cârpit.
3.
TRAHANACHE: E comèdie, mare comèdie, Fănică, stăi să-ți spui. (îi face semn să expedieze
pe Pristanda)
PRISTANDA (răpede) : Mai aveți ceva să-mi ordonați, coane Fănică?
TIPĂTESCU: Nu... Nu uiți de ce-am vorbit. Trebuie să avem dezlegarea istoriei cât mai degrabă.
PRISTANDA: Ascult.
TIPĂTESCU: Nene Zahario, e lung ce ai să-mi spui? Nu mi-o poți spune la dejun?
TRAHANACHE: Ai puțintică răbdare... Nu trebuie să știe Joițica... E comèdie mare, Fănică.
(șade pe canapea, cu spatele spre fund)
TIPĂTESCU (uitându-se la ceas) : Atuncea treci, Ghiță, pe la nenea Zaharia p-acasă și lasă-i
vorbă coanei Joițichii — nu-i așa, nene Zahario? — să fie așa de bună să nu
se supere dacă om întârzia de la dejun... avem ceva politică de vorbit între
bărbați.
Textul 1 aparține genului literar _________________

Textul 2 face parte din genul literar _________________
Textul 3 face parte din genul literar __________________
107
324. Citiţi versurile de mai jos şi rezolvaţi cerinţele:
„Gruiţa Corbul vedea
Şi bine mi-l cunoştea,
Şi din grai aşa grăia:
- Du-te tu la tatăl meu
Şi spune-i că am zis eu
Să lase hodina toată,
Vină aici să mă scoată!
Şi spune tătucului
Care-i gândul turcului,
Că pe vineri dimineaţa
Se gătesc să-mi ia viaţa
Că funarii împletesc
Şi bârdaşii tot cioplesc.
Furcile îmi pregătesc.
Şi vineri, la prânzul mare,
Mă vor scoate la pierzare!”
(Gruia lui Novac, Folclor)
În poezie ne este prezentat cunoscutul haiduc, Gruia din creaţia epică populară, și este:
a) baladă
b) epopee
c) poem
108
325. Se dă un scurt fragment dintr-o operă literară populară:
„Fost-au, cică, un Novac,
Un Novac, Baba-Novac,
Un viteaz de-ai lui Mihai
Ce sărea pe șapte cai,
De striga Craiova vai!
El un fecioraș avea
Și tot astfel îi zicea:
- Fecioraș, Gruiuțul meu!
Ascultă de ce-ți zic eu,
Să nu cazi la vreun loc rău,
La loc rău și mult departe,
în neagra străinătate.
Dacă sorții te-or purta
Țările de-a vântura
Și-n Stambul de a intra
Tu de asta nu uita:
Vamă dreaptă să plătești,
Armele să-ți oțelești,
Hainele să-ți priminești
Ca să pari un biet sărac,
Să nu semeni cu Novac,
Că nu-i turcilor pe plac.”
Acest fragmet ca specie literară este:

a) baladă
b) fabulă
c) legendă
109
326. Citiţi fragmentul dat, apoi completați răspunsul:
„Fost-au, cică, un Novac,
Un Novac, Baba-Novac,
Un viteaz de-ai lui Mihai
Ce sărea pe șapte cai,
De striga Craiova vai!
El un fecioraș avea
Și tot astfel îi zicea:
- Fecioraș, Gruiuțul meu!
Ascultă de ce-ți zic eu,
Să nu cazi la vreun loc rău,
La loc rău și mult departe,
în neagra străinătate.
Dacă sorții te-or purta
Țările de-a vântura
Și-n Stambul de a intra
Tu de asta nu uita:
Vamă dreaptă să plătești,
Armele să-ți oțelești,
Hainele să-ți priminești
Ca să pari un biet sărac,
Să nu semeni cu Novac,
Că nu-i turcilor pe plac.”
(Toma Alimoş, Folclor)
Autorul anonim, prezintă în versuri,o întâmplare deosebită din trecut, săvârşită de personajul
Toma, cu însuşiri ieşite din comun. Această creaţie ca specie epică este o ____________.
110
327. Determinați care fragment este luat dintr-o baladă și care dintr-un poem, completând
răspunsul pe linii:
1. 2.
„Cine trece-n Valea-Seacă A fost odată ca-n povești
Cu hamgerul fără teacă A fost ca niciodată,
Şi cu pieptul dezvelit? Din rude mari împărătești,
Andrii-Popa cel vestit! O prea frumoasă fată.
Şapte ani cu voinicie Și era una la părinți
Şi-a bătut joc de domnie Și mândră-n toate cele,
Şi tot pradă ne-ncetat, Cum e Fecioara între sfinți
Andrii-Popa, hoţ bărbat! Și luna între stele.
Zi şi noapte, de călare, Din umbra falnicelor bolți
Trage bir din drumul mare, Ea pasul și-l îndreaptă
Şi din ţară peste tot! Lângă fereastră, unde-n colț
Fug neferii cât ce pot, Luceafărul așteaptă.
Căci el are-o puşcă plină Privea în zare cum pe mări
Cu trei glonţi la rădăcină, Răsare și străluce,
Ş-are-un murg de patru ani, Pe mișcătoarele cărări
Care muşcă din duşmani, Corăbii negre duce,
Ş-are fraţi de cruce şapte, Îl vede azi, îl vede mâni,
Care-au supt sânge cu lapte. Astfel dorința-i gata;
Şi nu-i pasă de nimic, El iar, privind de săptămâni,
Andrii-Popa cel voinic!” Îi cade dragă fata
Fragmentul este luat din Fragmentul este luat din

_________________________ _________________________
111
328. Se dă un scurt fragment dintr-o operă literară populară:
„ E lung pământul, ba e lat,
Dar ca Săgeată de bogat
Nici astăzi domn pe lume nu-i,
Şi-avea o fată, - fata lui -
Icoană-ntr-un altar s-o pui
La închinat.
Şi dac-a fost peţită des,

E lucru tare cu-nţeles,
Dar dintr-al prinţilor şirag,
Câţi au trecut al casei prag,
De bună seamă cel mai drag
A fost ales.
El, cel mai drag! El a venit

Dintr-un afund de Răsărit,
Un prinţ frumos şi tinerel,
Şi fata s-a-ndrăgit de el.
Că doară tocmai Viorel
I-a fost menit.“
(Nunta Zamfirei, G. Coșbuc)
Ca specie literară, această poezie este o _________________ ____________ și aparține genului

___________ literar în care ne este prezentat ceremonialul unei nunți țărănești la români,
transfigurat într-o lume de basm.
112
329. Citiți cele două creaţii în versuri, le analizaţi şi apoi scrieţi pe linii care este baladă şi care
poem.
1. 2.
“Foicică trei gutui, “Din umbra falnicelor bolţi
Trei gutui, trei alămâi, Ea pasul şi-l îndreaptă
Iancule, de unde vii? Lângă fereastră, unde-n colţ
- Ia, d-aci, de peste Jii! Luceafărul aşteaptă.
- Iancule, ce-ai târguit?
- Dat-am aur și argint Privea în zare cum pe mări
Pe vro cinci oca de plumb,
Răsare şi străluce,
Să duc la băieți în crâng;
Pe mişcătoarele cărări
Că băieții, făr-de minte,
Corăbii negre duce.
Risipesc la gloanțe multe,
Nu le stă nimeni-nainte
Îl vede azi, îl vede mâini,
Și nu știu trage la ținte:
Că băieții, cam zglobii, Astfel dorinţa-i gata;
Trag la naiba, prin pustii, El iar, privind de săptămâni,
Nu ca mine, -n cărnuri vii!.” Îi cade draga fată.”
(Iancu Jianu, poezie populară) (Luceafărul, M. Eminescu)
__________________________ _________________________
330. Citiţi enunul de mai jos, iar pe linie scrieţi despre ce text este vorba:
Textul prin care cineva își notează cele mai sincere trăiri, își analizează faptele și își
interpretează gesturile, îşi face o analiză a faptelor pe care le-a săvârșit, (zilnic sau temporar)
pentru a trage apoi concluzii se numeşte _____________.
113
331.
LIVIU REBREANU
(1885–1944)
Liviu Rebreanu (*27 noiembrie 1885, în comuna Târlișua, județul Bistrița-Năsăud,
†1 septembrie 1944, în Valea Mare, județul Argeș) este primul născut dintr-o serie de 14 copii
ai familiei Vasile Rebreanu, învățător, și Ludovica din Beclean.
1891 Termină școala primară în Maieru.
1895–1899 Absolvă gimnaziul în Năsăud și Bistrița.
1900–1903 Urmează cursurile Liceului militar din Sopron.
1903–1908 Își continuă educația militară la Academia Militară din Budapesta, devine ofițer la
Gyula, post din care își dă demisia.
1908–1909 E funcționar în Măgura Ilvei, Vărarea. Debutul literar în revista Luceafărul din
Sibiu. Trece munții și se stabilește în București.
1910 La cererea guvernului maghiar este arestat, închis la Văcărești și extrădat, va fi închis la
Gyula până în luna august, după care se întoarce la București.(...)
Textul dat mai sus este un text științifico-literar care poartă numele de:
a) autobiografie
b) biografie
c) jurnal
332. Citiți următorul text:

„Stau cu ochii deschiși în întuneric. Nu se vede nimic. Parcă am pe ochi căpăcele negre. Și
nu se mai face ziuă. Dacă nu se mai face ziuă niciodată ? Oare cum ar fi dacă n-ar mai răsări
soarele în veci de veci ? Nici ceasul de dincolo nu se mai aude. Nu s-aude nimic, nu se vede
nimic: ca pe ceea lume.
Mama intră în odaie în vârful picioarelor. Crede că dorm. Ridică storurile. Afară parcă-i fum.
– Plouă, mamă?
– Ce, nu dormi? Nu, nu plouă .. Stai acolo că-i devreme.
Bine că nu plouă! Mi-ar fi stricat șorțul de uniformă pe care nu l-am îmbrăcat încă. Mi l-a
adus aseară madama Janeta, iar Tasia l-a scuturat bine, l-a stropit și l-a mai călcat odată, „că
miroase a madama Janeta”. E drept că nu miroase frumos: a gaz, a mucegai și a ceapă prăjită în
untdelemn. Dar mie îmi place să-mi miroase rochiile a madama Janeta: se cheamă că-s noi, chiar
dacă-s făcute, ca de obicei, din vechi .
Toată noaptea n-am putut să dorm din pricina șorțului. Stă întins pe spătarul scaunului, și
parc-ar fi cineva viu acolo, cineva care o să fiu eu, dar încă nu-s ...”
Textul face parte din textele științifico-literare și este:
a) biografie
b) autobiografie
c) note de drum
114
333. Se dă textul:
„La începutul lui martie, zăpada se topi sub adierile vântului. Iarba se grăbi să-şi arate acele
verzi şi fragede . Într-o seară, iarna dădu drumul zăpezilor şi dimineaţa era alb cât bătea ochiul.
Oamenii nu se înspăimântaseră de toanele iernii. Ei începură să iasă cu plugurile.“
- N-am apucat să ar primăvara fără să aud ciocârlia.
- Vom auzi-o, n-avea grijă! Să se ivească numai soarele. Ea ce aşteaptă?
N-a durat mult până când soarele s-a ivit strălucitor de prospeţime, de tinereţe şi se înălţă
biruitor în seninătatea cerului. Vântul cald de la miazăzi, cu mireasmă de verdeaţă a umplut
lumea, fugărind norii.”
(I. Agârbiceanu, Ciocârlia)
Modurile de expunere folosite de scriitor sunt:

a) naraţiunea, dialogul, descrierea
b) monologul, dialogul, descrierea
c) naraţiunea, monologul, descrierea
334. Înconjurați litera din fața răspunsurior exacte, urmărind cerinţele:

În propoziţia
Fata babei era leneșă.
predicatul este :
1. era
2. era leneșă
și este un:
1. predicat verbal
2. predicat nominal
3. ambele
iar verbul era este un verb:

1. predicativ
2. auxiliar
3. copulativ
115
335. Citiţi fragmentele de mai jos:
Leonardo da Vinci, Cristofor Columb
“ Miercuri, 19 septembrie 1492
“Leonardo di ser Piero da Vinci Vreme liniştită. La orele 10 din această zi
(n. 15 aprilie 1452, Vinci - d. 2 mai veni la Santa Maria un pelican, iar seara
1519, Amboise), cunoscut sub apăru un altul; ceea ce e un semn sigur
numele de Leonardo da Vinci, a fost de pământ apropiat.
cel mai de seamă reprezentant al Joi, 20 septembrie
Renașterii italiene din perioada de Au prins în palme o pasăre care semăna
apogeu a acesteia. Spirit universalist: cu un percăruş şi avea ghearele ca de
pictor, sculptor, arhitect, muzician, pescăruş, dar era pasăre de râu şi nu de
mare.
inginer, inventator, anatomist,
geolog, cartograf, botanist și scriitor. Vineri, 21 septembrie
Leonardo da Vinci este considerat Apăru la orizont atât de multă iarbă,
adesea cel mai de seamă geniu din încât părea că marea prinsese cheag.
Marea era liniştită ca un fluviu şi aerul
întreaga istorie a omenirii.“
era cel mai bun din lume. Văzură o
balenă, semn că se aflau aproape de
(De la Wikipedia) pământ, deoarece aceste animale se
găsesc totdeauna pe lângă coastă.”
Aceste texte ştiinţifico-literare sunt:
a) autobiografie
b) note de drum
c) jurnal
d) biografie
Încercuiţi litera din faţa răspunsurilor exacte.
336. În chenar sunt date câteva figuri de stil. Recunoașteți figura de stil cea mai marcantă în text,
apoi pe linie scrieți figura de stil corespunzătoare fragmentului dat:
Așa țăranul nostru, numai cu fieru-n mână,
1. hiperbolă
Începu să sluțească pădurea cea bătrână.
2. comparație
Tufani, palteni, ghindarii, se îngroziră foarte;
3. personificare
Începură să zică, toporul e aproape! 4. antiteză
În fundul unei sobe țăranu-o să ne-ngroape!”
– „E vreunul d-ai noștri cu ei să le ajute?”
Și care era singur ceva mai la o parte;
–„Nu.”– „Așa fiți în pace: astă dată-avem parte;
Toporul și țăranii alt n-o să izbutească,
Decât să ostenească.”
(Grigore Alexandrescu, Toporul și pădurea)
___________________________
116
337. Citiţi versurile lui George Coşbuc:
„Uite-i, mă, căciula, frate,
Mare cât o zi de post –
Aoleu, ce urs mi-a fost!
Au sub dânsa şapte sate
Adăpost!”
Figura de stil subliniată din aceste versuri este:
a) comparaţie
b) hiperbolă
c) metaforă
338. Recunoașteți o figură de stil predominantă dintre cele date, apoi încercuiți răspunsul corect:
Iar în urmă-i, din tufișuri,
De prin tainice-ascunzișuri,
Se ivesc pe jumătate,
Păsărele ciufulite,
Alarmate
Și-ngrozite:
– Cine-i?...Ce-i?...Ce-a fost pe-aici?...
Ciripesc cu glasuri mici
Cinteze și pitulici.
Doar un pui de pițigoi,
Într-un vârf de fag pitic
Stă cu penele vulvoi
Și, făcând pe supăratul:
– Ce să fie? Nu-i nimic.
A trecut Acceleratul...
1. hiperbola 2. comparația 3. personificarea
339. În versurile:
“Câte culori au fost, o, Doamne,
Și-acum totul e alb, totul e alb...
Până departe sub dealuri
Zăpada sărută întinderile”.
(A.E. Baconsky)
Figura de stil subliniată este _____________________________

(scrieți denumirea ei)
117
340. Recunoașteți figurile de stil care apar cel mai mult în acest text, apoi încercuiți litera din fața
răspunsului corect:
N-am fost supărat niciodată pe mere
că sunt mere, pe frunze că sunt frunze,
pe umbră că e umbră, pe păsări că sunt păsări.
Dar merele, frunzele, umbrele, păsările
s-au supărat deodată pe mine.
Iată-mă dus la tribunalul frunzelor,
la tribunalul umbrelor, merelor, păsărilor,
tribunale rotunde, tribunale aeriene,
tribunale subțiri, răcoroase.
Iată-mă condamnat pentru neștiință,
pentru plictiseală, pentru neliniște,
pentru nemișcare.
Sentințe scrise în limba sâmburilor.
Acte de acuzare parafate
cu maruntaie de pasăre
răcoroase penitențe gri, hotarâte mie.
a) hiperbola și comparația
b) epitetul și antiteza
c) repetiția și enumerația
341. Citiți textul dat care se referă la, Ciobănilă de Vasile Voiculescu, pe care îl știți din clasele mai
mici, apoi încercuiți litera din fața răspunsului corect:
„Într-o zi un câine stătea jos: părea mort. A încercat să se ridice, dar a căzut înapoi. De-
odată un om îi puse un lanț și îl legă de un lemn. Îi dăduse câteva bucățele de mămăligă și îl
lăsă acolo. A stat puțin câinele... dar nu a mai rezistat, a rupt lanțul și a plecat. Acest câine era
ciobănesc, și înainte păzea oile, dar baciul nu mai avuse mâncare pentru el și îl dăduse acelui
om care l-a legat.
Câinele a mers un pic pe drum, până a văzut o clădire; era o școală. El credea că aici,copiii
erau mieii și dascălul baciul. Prima dată copiii s-au speriat de el...dar apoi le-a fost drag de
acesta. Învățătorul a adoptat cățelul. Aceștia i-au pus numele Ciobănilă. Ciobanilă era un cățel
cuminte. Iarna mergea cu copiii la colindat, iar vara pe câmp. Cu toate acestea, cățelul nu putea
uita de vechea sa familie.
Într-o zi, pe neașteptate, turma lui veche trecu pe acolo, cu baciul în frunte.Văzându-l,
fără să se uite înapoi, Ciobanilă o luă la fugă spre acesta. I-a sărit în brațe baciului și a plecat
împreuna cu el...”
a) Este o povestire după textul original, un rezumat.

b) Textul dat este un fragmet din opera originală a lui Voiculescu.
c) Este o descriere.
d) Este vorba de un monolog.
118
342. Citiţi poezia şi urmăriţi cerinţele:
„Cu părul nins, cu ochii mici
Şi calzi de duioşie,
Aieve parc-o văd aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus după fus,

Din zori şi până-n seară;
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasă de nespus
În portu-i de la ţară...
Căta la noi aşa de blând,

Senină şi tăcută;
Doar suspina din când în când
La amintirea vreunui gând
Din viaţa ei trecută.
De câte ori priveam la ea,

Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce mă cuprindea,
Asemuind-o-n mintea mea
Duminicii preasfinte...”
În această poezie, poetul Şt. O. Iosif a redat un cald portret al bunicii.

Pe linia dată scrieţi modul de expunere prin care este realizat portretul.
________________________________
119
343. Citiți texul de mai jos:
“Era o zi senină de toamnă.Soarele strălucea cu putere peste plaiurile îndepărtate,norii cei
pufoși și albi ca o manta de zăpadă, pluteau molcom pe bolta albastră.
Doi prieteni, Alex și Mihai stăteau de vorbă .
- Mihai,ce spui,ce părere ai despre carte?Ce folos are?
- Măi, Alex, știi foarte bine că eu iubesc cărțile! Cartea are un rol foarte important în viața
oricărui om de pe pământ,ea având rolul de a te învăța.
- Da, măi,bine zici,dar nu e mai bun televizorul?
- Televizorul?Ai dreptate, și de la ea înveți lucruri multe, dar cartea nu costă nimic,ea nu îți
distruge vederea și te învață fără să aibă reclame sau alte lucruri neadecvate copiilor .
- Să știi că îmi place cum gândești!Te-am întrebat lucrul acesta, deoarece m-a întrebat
profa de limba română și i-am zis că îi voi spune astăzi.
Când ajunse la școală,elevul îi spuse profesoarei exact aceleași cuvinte pe care le-a auzit de
la prietenul său și profesoara a rămas uimită. Dânsa era o femeie înaltă,subțirică, ochii căprui,
părul negru și cu un glas domol care te atrăgea să asculți cu drag lecțiile făcute de ea.
Așa trecuse acea zi și copilul învăța de la amicul său,că cartea e cel mai bun prieten al unui
om. Astfel a început și el să descopere cartea și să o aprecieze.“
Modurile de expunere folosite în text sunt:

a) naraţiunea, descrierea şi monologul
b) naraţiunea, descrierea şi dialogul
c) naraţiunea , monologul şi dialogul
d) descrierea, monologul şi dialogul
120
344. Analizați modurile de expunere din fragmet, apoi încercuiți litera din fața răspunsurilor
corecte:
„Pupitrul e înalt. Mă ridic în vârful picioarelor, mă sprijin în coate şi abia izbutesc să mă
aşez, strâmb, pe-o margine de bancă. Fetele se foiesc o vreme, pe urmă se astâmpără. E aşa de
linişte, că se aude cum îşi strigă Hună, pe stradă, covrigeii lui săraţi…
– Casian Alexandra!
E numele meu. Ştiu. Dar nu răspund. Pe mine nu mă strigă nimeni aşa. Toată lumea mă
strigă Luchi…
Îmi vine-a râde. Aşa-i de caraghios să te strige cineva Casian Alexandra! Ca şi cum ar
striga-o tata pe mama, în loc de Catia, Casian Ecaterina.
Doamna se uită la mine şi râde.
Are-un dinte de aur, drept în faţă.
– Cu mata vorbesc fetiţo… Cum te cheamă?
Am uitat că banca e înaltă şi cad de sus, bocănind, în picioare. Simt în jurul meu râsul
stăpânit al clasei.
– Cum îţi zice mama acasă? stăruie doamna tot blând, dar c-un fel de nerăbdare parcă.
– Luchi! sare de lângă mine, răpezind înainte două degete ascuţite, una bondoacă si zbur-
lită, Luchi, ca la căţei!
Toate fetele se uită la mine. Încă nu râd, dar ochii lor împung şi dor. Şi dintr-o dată mi-e
ruşine de numele meu, mi-e ruşine de mine, mi-e ruşine de tot.
– Nu-i adevărat! Acasă, mama îmi zice… Casian Alexandra! răspund repede, ca să se ispră-
vească odată, uitându-mă urât spre zburlită.
S-a isprăvit. Nu mă mai întreabă nimeni nimic. Mă aşez la locul meu şi mă uit la mine, la
fetiţa asta nouă pe care-o cheamă Casian Alexandra şi pe care parcă n-o cunosc.
Casian Alexandra are şorţ negru, de sub care nu i se mai văd genunchii, ciorapi lungi
prinşi cu gumă de pieptăraş, şi guler de pichet alb, care-o supără puţin, cum o supără şi cozile
împletite prea strâns, care-i trag ochii spre tâmple ca la chinezoaice. Stă cuminte cu mâinile pe
pupitru şi i-e ruşine că o cheamă Luchi, ca pe căţei…
Dar nu-i adevărat. N-o cheamă Luchi. Luchi nu mai este. A rămas pe undeva pe-acasă,
poate în lădiţa din cămară, printre resturile de jucării pe care nu le mai ştie ce-au fost şi care
nu mai au nume.
Luchi era mică, Luchi era proastă, Luchi era caraghioasă. Luchi era fericită…
Lui Casian Alexandra i-e milă de Luchi. I-e milă, ca de păpuşa moartă căreia i-a cules ochii
verzi şi reci de pe covor, într-o dimineaţă de Crăciun… demult...”
Modurile de expunere prezente în fragment sunt:

a) dialogul
b) monologul exerior
c) monologul interior
d) descrierea
e) comparația
121
“Din când în când dai peste unii părinți care au o atitudine total opusă, nearătând niciun
fel de interes față de copiii lor; acest gen de părinți este, firește, mult mai rău decât al „adora-
torilor”. Domnul și doamna Wormwood făceau parte din această categorie. Ei aveau un fiu pe
nume Michael și o fiică pe nume Matilda; pe aceasta din urmă, mai ales, o priveau ca pe crusta
unei răni.
E destul de rău atunci când părinții îi tratează pe copiii obișnuiți ca și cum ar fi ceva de
nebăgat în seamă, dar situația devine mult mai rea atunci când copilul respectiv este extraor-
dinar, iar prin asta înțeleg sensibil și inteligent. Matilda era înzestrată cu ambele calități, dar,
mai presus de toate, era de o inteligență sclipitoare. Avea o minte atât de ageră și învăța cu atâta
ușurință, încât aptitudinile ei ar fi sărit în ochi chiar și celor mai încuiați părinți. Numai că
domnul și doamna Wormwood aveau niște capete pătrate și erau atât de absorbiți de viața lor
neînsemnată, că nu reușeau să observe absolut nimic ieșit din comun la propria fiică. Învățase
să vorbească perfect până la un an și jumătate și folosea la fel de multe cuvinte ca majoritatea
adulților. Părinții ei, în loc să o laude, o porecliseră moară stricată și îi spuneau, pe un ton tăios,
că fetițele trebuie să fie văzute, nu auzite.”
(Matilda, Roald Dahl)
Extrageți din text trăsăturile morale prin care este caracterizată Matilda de către autor
____________________________________________________________________
Cum este poreclită de către părinți? _____________________________________________
346. Se dă textul:
„A fost un om genial – cine i-a putut tăgădui serios această însușire?-a dispus de cunoștințe
neobișnuite în toate domeniile, așa încât oricând putea uimi pe cei mai mulți; a avut un spirit
elastic cum cu greu s-ar mai putea găsi altul, și, pe lângă aceasta, pătrunzător, ascuțit; a fost
un convorbitor care aducea în discuție puncte de vedere noi, și, când nu putea lumina, orbea
prin scăpărarea scânteilor. Chiar biruit în fața lumii, el își înconjura retragerea de-o strălu-
cire meșteșugită care silea ochii să se închidă și lăsa întotdeauna impresia unei superiorități
omenești netăgăduite.”
(Nicolae Iorga, „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, în vol. „Scrieri”)
În acest text autorul ne face cunoștință cu o personalitate înaltă a literaturii române Bogdan
Petriceicu Hasdeu. Este descris cu ajutorul unui procedeu literar care scoate în evidență
caracterul psihic al lui.
Scrieți despre ce procedeu este vorba ____________________
122
347. Citiți textul, apoi pe linie scrieți ce fel de portret al părintelui Trandafir este redat:
„Pe părintele Trandafir să-l ţină Dumnezeu! Este om bun; a învăţat multă carte şi cântă
mai frumos decât chiar şi răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! şi totdeauna vorbeşte drept
şi cumpănit, ca şi când ar citi din carte. Şi harnic şi grijitor om este părintele Trandafir. Adună
din multe şi face din nimica ceva. Strânge, drege şi culege, ca să aibă pentru sine şi pentru alţii.
Mult s-a ostenit părintele Trandafir în tinereţea lui. Şcolile cele mari nu se fac numai iac-aşa,
mergând şi venind. Omul sărac şi mai are, şi mai rabdă. Iară cu capul se lucrează mai greu
decât cu sapa şi cu furca. Dar toate s-au făcut şi nici n-au rămas lucru zadarnic. Trandafirică
a ajuns popă în satul tătâne-său, în Butucani, bun sat şi mare, oameni cu stare şi cu socoteală,
dar la pomeni şi la ospeţe părintele Trandafir nu mergea bucuros. Minunat om ar fi părintele
Trandafir dacă nu l-ar strica un lucru. Este cam greu la vorbă, cam aspru la judecată: prea de-a
dreptul, prea verde-făţiş. El nu mai suceşte vorba, ci spune drept în faţă, dacă i s-a pus ceva pe
inimă. Nu e bine să fie omul aşa.
Oamenii se prea supără când le luăm căciula din cap. Şi e bine să trăim bine cu lumea.
Aceasta s-a văzut şi cu alde părintele Trandafir. Un om ca el nici doi ani n-a putut să stea în
Butucani. Când una, când alta: odată da cu vorba-n săteni, altă dată-n protopop. Şi este ştiut
că, mai ales cu protopopul, preoţii trebuie să nu facă multă vorbă. Decât vorbele, la protopopi,
darurile au mai mult înţeles. Iar asta părintele Trandafir nu voia s-o priceapă.”
____________________________________________________________
348. Citiţi textele date în tabelul de mai jos şi însemnaţi cu X trăsătura caracteristică a personajului
la care se referă
Trăsătura
Textul
morală fizică
1. ”Fetele, nu-i vorbă, erau frumoase, dar pe cât de luminos le era
chipul, pe atât de întunecat şi plin de răutate le era sufletul.“
2. ”Omul acela era ceva de speriat; avea nişte urechi clăpăuge
şi nişte buzoaie groase şi dăbălăzate. “
3. ”Împărăteasa născu o fetiţă albă ca zăpada, cu gura roşie ca
sângele şi cu păr negru ca abanosul. “
349. La alcatuirea unui jurnal de lectură a operei literare, avem nevoie de următoarele elemente:
1. Date despre autor
2. Date generale despre operă (anul, locul apariției, explicația titlului, )
3. Rezumatul
4. Personajele
5. Îmbrăcămintea personajelor
6. Valoarea artistică a lucrării
7. Părerea personală
Înconjurați litera din fața intrusului
123
nivelul avansat
Abilități de citire și
înțelegerea textului citit
350. Citiți cele două texte date:

PROCES – VERBAL
Încheiat astăzi, 20.12. 2015, în cadrul ședinței cu părinții elevilor clasei a V-a.
La ședință sunt prezenți 10 părinți din totalul de 17, un număr de 5 părinți lipsind motivat,
iar restul de 2 părinți, nemotivat.
Pe ordinea de zi se află:
1. disciplina elevilor
2. rezultatele la învățătură pe semestrul I
3. organizarea excursiei pe anul școlar 2015/2016
Părinții au luat la cunoștință problemele de disciplină și rezultatele de la învățătură de pe
semestrul I, și au propus ca bunurile deteriorate, conform regulamentului școlar, să fie achitate
de părinții copiilor care se fac vinovați de distrugeri.
În ceea ce privește învățătura au hotărât ca să supravegheze mai atent copiii acasă și să-i
trimită la pregătirile complementare organizate de profesorii de limba română și matematică,
în incinta școlii.
Excursia se va organiza la Vârșeț, pe data de 3 iunie 2016, iar ca însoțitori vor participa
diriginții claselor V – VIII.
Drept care s-a încheiat prezentul proces – verbal.
Întocmit de diriginta clasei: G. E.
DOMNULE DIRECTOR,
Subsemnatul (a),………………., angajată a companiei ……………, cu functia de
………………, în Departamentul ……………………., vă rog să-mi aprobați cererea de con-
cediu de odihnă începând cu data de …………….., pentru o perioadă de …………………zile.
Solicit ca drepturile bănești care mi se cuvin în contul concediului legal de odihnă să le
primesc odată cu încasarea salariului din luna……………….
Vă mulțumesc,
Data
Semnătura
În texte sunt folosite stilurile:
a) publicistic și științific c) numai administrativ
b) colocvial și științific d) administrativ și publicistic
124
351. Analizați textul și completați enunțurile:
„Tufani, palteni, ghindarii se îngroziră foarte:
Începură să zică, toporul e aproape!
În fundul unei sobe țăranu-o să ne-ngroape!”
– „E vreunul de-ai noștri cu ei să le ajute?”
Și care era singur ceva mai la o parte.
„Nu.” – „Așa fiți în pace: astă dată-avem parte;
Toporul și țăranul alt n-o să izbutească,
Decât să ostenească.”
Stejaru-avu dreptate:
După multă silință, cercări îndelungate,
Dând în dreapta și-n stânga, cu puțină sporire,
Țăranul se întoarse fără de izbutire.
Dar când avu toporul o coadă de lemn tare,
Puteți judeca singuri ce tristă întâmplare.
Istoria aceasta, de-o fi adevărată,
Îmi pare că arată
Că în fiece țară
Cele mai multe rele nu vin de pe afară,
Nu le aduc străinii, ci ni le face toate
Un pământean de-ai noștri, o rudă sau un frate.”
1. Textul dat este scris în stil __________________________________.
2. Se poate povesti, de aceea aparține genului __________________.
3. O
perele alegorice care după structură sunt scrise de obicei în versuri, și care sunt alcătuite
din narațiune și morală, se numesc _______________________________.
125
352. Comparaţi cele două texte în care ne este prezentat anotimpul primăvara şi pe linie scrieţi
cărui stil funcţional aparţin textele:
„Sub flori de măr „Primăvara este unul din cele patru

Ce mi se scutură în păr anotimpuri ale zonei temperate, marcând
Se umple sufletul de soare; tranziţia de la iarnă spre vară. Din
Pe orice frunţi suferitoare, punct de vedere astronomic, marcarea
Oh! ningeţi, albe flori de măr. începutului primăverii este, de cele mai
Sub liliac multe ori, legată de echivalenţa dintre
Sunt paseri dulci ce nu mai tac, durata temporală a zilei şi a nopţii, timp
Concert de voci mângâietoare al anului numit echinox în astronomie.
Sărmani cu inimi gemătoare, Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de
Uitaţi, dormiţi sub liliac. primăvară este datat astronomic în jur
Pe sub cais de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în
Din aripi bate albul vis emisfera sudică, acelaşi echinox este în
De-o inocenţă răpitoare: jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu
Amanţi cu inimi arzătoare, existenţa unui echinox într-una din cele
E fericirea sub cais. două emisfere ale Terrei, echinoxul "opus"
Sub nucul lat marchează cealaltă emisferă.
Te afli însă izolat Similar, terminarea primăverii şi începutul
Şi-n umbra lui îmbătătoare verii astronomice sunt considerate a fi în
Trecutul naşte ca o floare jurul datei când ziua devine maximă, iar
Ah! de-aş muri sub nucul lat.” noaptea minimă, timp al anului numit
(Alexandru Macedonski, Primăvara) solstiţiu de vară. Astfel, în emisfera
1. ________________________ nordică, solstiţiul de vară este datat în jurul
datei de 21 iunie, respectiv în emisfera
sudică, acelaşi solstiţiu este plasat temporal
în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu
"antinomia" echinoxurilor de la începutul
primăverii, simultan cu existenţa unui
solstiţiu într-una din cele două emisfere ale
Terrei, solstiţiul "opus" marchează cealaltă
emisferă”
(Wikipedia)
2. ________________________
126
353. Se dă enunțul:
„Un film nu este opera unei agenţii de turism, nu este finanţat de un program pentru
atragerea străinilor pe litoral, ci este o operă de artă şi un act de cultură. El îşi are propriul său
univers.”
Dacă am scoate ce este important, vom alege următoarea variantă:

a) Filmul este opera unei agenții de turism, pentru a atrage străinii pe litoral;
b) Filmul se produce în univers;
c) Filmul este o operă de artă și un act de cultură, care are propriul său univers.
d) Filmul este finanțat de străinii de pe litoral.
354. Analizați textele și răspundeți la cerințe:

A.
„Se spune că în noaptea de Sânzâiene „se deschid cerurile”. Că îți poți afla destinul și ur-
situl, că plantele devin miraculoase, iar zeițele coboară pe Pământ pentru a cânta și a dansa
alături de muritori.
Chiar dacă nu ne pricepem să dăm puteri magice plantelor (deși promitem că încercăm),
vă invităm la o seară de magie sonoră în compania cântecului popular, dar și religios, al doine-
lor și jocurilor, al incantațiilor și podobiilor.
Drăgaică sau Sânzâiene – indiferent cum alegeți să-i spuneți, noi vă invităm să o sărbătoriți
alături de noi în seara de 23 iunie, începând cu ora 19.00, în Livada Muzeelor Minovici (Muze-
ele Minovici, str.Nicolae Minovici, nr.1, sector 1).”
B.
Noaptea de Sânzâiene – programul:
Expoziții:
„Inscripții” – expoziție de pictură; artist: Flavia Lupu.
„Lemn” – expoziție de fotografie; artiști: Luiza Ramona, Ștefan Bonciocat.
„Valorile mele. Mod de întrebuințare” – fragmente din eseurile premiate la ediția de anul
trecut.
Pentru scrierea acestor texte este folosit stilul literar-beletristic

DA NU
Încercuiți răspunsul corect referitor la enunțul dat.

Extrageți elementul comun din cele două texte: ______________________________
127
355. Citiţi, cu atenție, textul extras din revista EcoMagazin, din 1 decembrie 2009:
„O echipă de cercetători americani a realizat o maşinărie care transformă gazele cu efect
de seră în benzină sau motorină. Specialiştii vor ca noul dispozitiv să fi folosit ca alternativă la
metoda de captare şi de stocare sub pământ a dioxidului de carbon.
Maşinăria inventată de cercetătorii de la Laboratoarele Naţionale Sandia din SUA foloseşte
energia solară şi o serie de reacţii chimice pentru a converti dioxidul de carbon emis de cen-
tralele electrice în benzină, motorină sau combustibil pentru avioane.
Ellen Stechel, unul dintre oamenii de ştiinţă care au paticipat la realizarea proiectului,
spune că se ştie de foarte mult timp că, teoretic, dioxidul de carbon poate fi reciclat. Mulţi
cercetători nu se gândeau însă că acest proces poate fi exploatat tehnic sau economic.
Dispozitivul cilindric, a cărui denumire prescurtată este CR5, are două părţi şi 14 inele
rotative, învelite în fier oxidat. Printr-un sistem de atragere a luminii solare, una dintre părţile
maşinăriei este încălzită la o temperatură de până la 1500 grade Celsius. Fierul oxidat este supus
unor reacţii chimice în urma cărora sunt eliberate molecule de oxigen ce ajută mai departe la
crearea monoxidului de carbon.
Amestecând monoxidul de carbon cu hidrogen cercetătorii pot crea „syngazul”, un tip de
combustibil. Înainte ca automobilele noastre să fie alimentate cu derivaţi din combustibilul
obţinut din dioxid de carbon, oamenii de ştiinţă au recunoscut că trebuie să îmbunătăţească
eficienţa maşinăriei. Potrivit acestora, tehnologia va putea fi utilizată la scară largă peste cel
puţin 15 ani.
Liderul proiectului ştiinţific, Rich Diver, speră ca dispozitivul să fie folosit ca alternativă la
tehnologia de captare şi de stocare sub pământ a dioxidului de carbon din atmosferă.”
Textul aparţine stilului funcţional:

1. ştiinţifico-tehnic
2. publicistic-jurnalistic
3. administrativ-oficial
Înconjuraţi cifra din faţa răspunsului corect.
128
356. Analizați textul, apoi răspundeți la întrebări:
Art.6. (1) În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform
legislației în vigoare.
(2) Regimul actelor de studii emise de unitățile și de instituțiile de învățământ se stabilește
prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(3) Conținutul și formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărârea Guvernului, inițiată
de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Art.7. (1) În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației
și formării profesionale sunt interzise activitățile care încalcă normele de moralitate și
orice activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor
și a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, precum și
activitățile de natură politică și prozelitismul religios.
(2) Privatizarea unităților și a instituțiilor de învățământ de stat este interzisă.
Art.8. Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele
autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv.
Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri
proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat,
minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.
1. De către cine sunt stabilite formatul și conținutul actelor de studii?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. În care articol și alineat se vorbește despre privatizarea unităților și instituțiilor de învățământ?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. În ce stil este scris textul?

___________________________________________________________________________
4. Ce fel de activități sunt interzise în unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile

destinate educației și formării profesionale?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
129
357. Găsiți greșelile făcute intenționat în text, le corectați și rescrieți textul corect:
Andrei și Ionel se întorc de la şcoală.
Ionel îl întreabă pe Andrei?
! Vrei să mergem la bibliotecă –
? Sigur că da – trebuie să citesc pentru ora de lectură Romanul baltagul de Mihai
sadoveanu
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
358. Analizați textul, apoi completați enunțurile:

PROZELITÍSM s. n. 1. Zel, râvnă, strădanie de a face prozeliți. 2. Devotament, atașament
(la o credință, la o doctrină etc.) specific prozeliților. – Din fr.prosélytisme.
1. Astfel de explicații le putem găsi în _______________________________.

2. Stilul funcțional de scriere este cel ________________________________
3. Cuvântul prozelitism provine din limba ____________________________
130
359. Corectați textul:

Copii sau întors în grădină și au văzut că petalele flori lor preferate se ofilesc. Alina la
întrebat pe profesorul de ștințe naturale care e cauza, de-și la ora de botanică au învățat. Era
deja târziu când au plecat a casă.
– Tu ști ce temă avem pentru mâine la istorie? zi-se Mircea.
– Da, știu, avem de făcut o compunere despre perioada lui Mircea cel bătrân.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
360. Îndreptaţi greşelile care s-au strecurat în textul de mai jos şi îl transcrieţi pe linii:
Eu veni la voi acasă findcă mă gândiii să vă comunic cum sa dezfăşurat serbarea dedicată
crăciunului, unde au participat şi iei, vecini noştrii.
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
361. Introduceți forma corectă folosind variantele ce-l, cel, n-o, nu-i pe liniile din următoarele
enunțuri:
a) Daniel este _________ mai bun prieten.

b) De ________ întreabă numai de mine?
c) Ioana învață _________ mai bine.
d) Drumul _________ vezi este _________ corect.
e) Dacă vrei tu, __________ să-i zic nimic.
f) Nicăieri ________ mai bine ca acasă.
g) Știu sigur că _________ să vrea.
h) Magazinul din colț _________ deschis.
362. Rescrieți textul corect, îndreptând greșelile de ortografie:

Demi părea bine?
Dar sențelege cămi părea bine!
Când mil aduc aminte pe dînsul, mi se desfășoară înaintea ochiilor întreaga lume a tinereții,
cu toate farmecele ei, acum pierdute pentru todeauna.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
131
363. Încercuiți varianta literară:
a) Tu vii la mine / vini la mine
b) Ele se așează / se așază
c) Ei erau îngâmfați / îngânfați
d) Am fost la Istanbul / Istambul
e) Mă încântă curcubeiele / curcubeurile
364. Subliniați varianta scrisă corect :

a) neîmpăcat / neâmpăcat
b) gît / gât
c) înger / Ânger
d) Femeia aceia / aceea
e) Cerul s-a înorat / înnorat
f) Andrei a înnotat bine / a înotat
365. Scrieți în tabel pluralul și pluralul articulat al cuvintelor date:

singular plural pluralul articulat cu articol
hotărât
câine
pantaloni
cămașă
copie
sămânță
șervețel
laptop
132
366. Citiți mai întâi textul, îl analizați și apoi răspundeți.
„Am avut dintotdeauna o fascinație pentru citit și pentru scris.
Nimeni din familia mea nu-și amintește cine și când m-a învățat literele. În orice caz, când
eram în clasa întâi, le știam deja. Îmi place să cred că le-am deprins spontan, de la sine. Pe la
cinci-șase ani, citeam orice „text” care-mi cădea sub ochi: afișe, reclame, titluri, flutura și elec-
torali (în 1946!), lozinci etc. Nu neapărat ziare sau cărți, la vârsta aceea. Cititul a început a fi,
probabil, un exercițiu de silabilisire menit a mă face să ghicesc cuvintele scrise. Un joc. Cred că
asta mă și amuza și mă determina să continuu. Nu m-am plictisit niciodată să citesc. Fără scop
precis, uneori, și fără întrerupere. Și astăzi citesc în autobuz ori în tren, iar dacă n-am ce, mă uit
pe fereastră și citesc inscripțiile de pe stâlpi sau de pe case. O treime din viață mi-am petrecut-o
citind, altă treime, dormind și ultima, ocupându-mă de toate celelalte lucruri cotidiene. [...]
Ca și cititul, scrisul trăiește din diferență. Nu citim toți aceeași carte, nu scriem toți aceeași
carte. Nici măcar nu citim, nu scriem de fiecare dată aceeași carte. Cititul și scrisul sunt un act
pur individual, ca o amprentă. Ne prelungim în ele ființa cea mai originală sau, poate, acea
parte din ființa noastră care este unică și irepetabilă. Spune-mi ce citești, ce scrii, ca să-ți spun
cine ești.”
(Nicolae Manolescu, articolul Spune-mi ce citești, ce scrii, ca să-ți spun cine ești)
A.
Încercuiți litera din fața răspunsurilor corecte:
a) autorul ne mărturisește opinii personale din viața lui;
b) evenimentele sunt redate la persoana a III-a;
c) tema articolului este lectura și scrierea ca definire a sinelui;
d) în articol sunt redate și date biografice.
B. Transcrieți proverbul la care se referă textul ______________________________
133
367. Citiți și analizați textul, apoi în căsuțe scrieți A (adevărat), sau F (fals) raportat la enunțurile
date mai jos:
„Drumul de ţară vine din oraş, trece pe lângă Valea-Seacă şi merge mai departe pe laValea-
Răpiţii. Unde se întâlnesc drumurile, la împreunarea celor două văi, pe Răpiţa, este o moară,
lângă Răpiţa este o rugă, lângă rugă este o fântână, iar lângă fântână sunt opt paltini frumoşi.
Locul acesta se zice: "La rugă la Sărăceni!" De aici până la Sărăceni nu este decât cale de un
ceas. Cu toate aceste, de câte ori vine din oraş, sărăceneanul se opreşte aici, adapă caii şi mai
stă puţină vreme, aşteptând ca să vie vreun drumeţ care să întrebe: "Ce sat e acela unde se vede
biserica cea frumoasă cu pereţi albi şi cu turn sclipitor?" Fiind întrebat astfel, el îşi netezeşte
mustăţile şi răspunde privind fălos spre acel loc: "Acolo sus pe Gropniţa? Acela e satul nostru,
Sărăcenii. Dar clopotele să le auzi; ce clopote sunt în turnul acela!... S-aude cale de trei ceasuri!"
Unde se despart drumurile este un stâlp cu două braţe: pe un braţ stă scris: "Spre Valea-Ră-
piţii", pe celălalt: "Spre Valea-Seacă". Drum ca acela care trece prin Valea-Seacă înspre Sărăceni
jur-împrejur nu este. Neted ca masa şi vârtos ca sâmburele de cireaşă. Se vede că sărăcenenii
l-au făcut de dragul lor. În dreapta şi în stânga, tot zece-cincisprezece paşi unul de altul, sunt
nişte nuci stufoşi, la care omul priveşte cu drag. Albia pârâului rămâne la dreapta: drumul trece
pe coaste, mai pe sus, ca să nu-l atingă năpădirea apei. Sărăcenenii au trebuit să sfarme stânci
în calea lor; dar au făcut-o bucuros, fiindcă din stânci şi-au făcut drumul.”
1. Autorul vorbește cu sfială de drumurile de la țară pentru că sunt făcute din piatră
sfărâmată.
2. Sărăcenii este un sat de câmpie care nu are drum.
3. Autorul vorbește cu mândrie de frumusețile locurilor folosind enumerația
pentru a reda câte minunății și bogății se pot vedea.
4. Autorul scoate în evidență hărnicia, truda și mândria sătenilor din Sărăceni.
5. Biserica este frumoasă, cu turnul sclipitor, dar clopotele nu se aud bine, decât
dacă te îndepărtezi cale de trei ceasuri.
368. Citiţi cu atenţie următorul text:

„Înainte nu se vedea niciun drum, doar câmpul ce ducea spre Dunăre şi spre scăpare,
acoperit de zăpadă până la pieptul cailor. Crânguri de pădure tânără şi rară, cu nuielele încre-
menite în aerul îngheţat, ca desenate pe aer cu un tuş sepia, erau lăsate în urmă de o parte şi
de alta. Ciorile, ca nişte frunze negre, migrau de pe un copac pe altul scuturând zăpada de pe
crengi. Soarele de aur topit împingea umbre străvezii în urma săniilor şi desena copaci subţiri
pe valurile de zăpadă, ieşiţi din aceeaşi rădăcină cu cei verticali, dar mai alungiţi parcă şi mai
rămuroşi.”
(Mircea Cărtărescu, Orbitor)
În fragment ne este prezentat un tablou de _________ 1. epitet dublu
Crengile sunt caracterizate printr-un ________ 2. frunze negre
Sentimentele de înfiorare sunt sugerate prin apariţia 3. iarnă
ciorilor comparate cu _________ 4. copaci subţiri pe valurile
Soarele de aur desena ________ de zăpadă
134
369. Analizați textul după cerințe date mai jos:
Zările, de farmec pline,
Strălucesc în luminiș;
Zboară mierlele-n tufiș
Și din codri noaptea vine
Pe furiș!”
Care cu poveri de muncă
Vin încet și scârțâind;
Turmele s-aud mugind,
Și flăcăii vin pe luncă
Hăulind.
Cu cofița, pe-ndelete,
Vin neveste de la râu;
Și cu poala prinsă-n brâu
Vin cântând în stoluri fete
De la grâu.
De la gârlă-n pâlcuri dese
Zgomotoși copiii vin;
Satul e de vuet plin;
Fumul alb alene iese
Din cămin.
Dar din ce în ce s-alină
Toate zgomotele-n sat,
Muncitorii s-au culcat.
Liniștea-i acum deplin
Și-a-nnoptat.
Focul e-nvelit pe vatră,
Iar opaițele-au murit,
Și prin satul adormit
Doar vreun câne-n somn mai latră
Răgușit.
1. Determinați care este momentul dinamic din prima strofă și transcrieți versul:
__________________________________________________________________________
2. Transcrieți strofa în care apar copiii:
__________________________________________________________________________
3. În momentele de linițte totală, cineva sparge liniștea. Cine este? Transcrieți versul:
__________________________________________________________________________
135
370. Citiţi textul dat şi fiţi atenţi la cerinţe:
„Îl începe o frunză –cu glasul stins de sfială, cu obrajii dogorâţi, şoptindu-l:,, A fosst odat’!’’
Dar şoapta îi sporeşte în freamăt răspândit prelung, şi frunzele, ‘mpreună, murmură
întrebător:,,A fosst?
De departe gânsacul hotărăşte :,, A fosssst…’’ Şi gâştele îl încuvinţează dând din cap:,,
Da-da, da-da, da-da.’’ broscoi cocliţi îngână, bleg, croncănitul ciorilor de zgură. Cra-craaa,
cuac-cuac…
Iar firele de iarbă alergând de-a valma, s-apleacă şi se roagă suspinând:“ ssspune…“
Prunii, deşteptaţi din toropeala verii, deschid ochi vineţi, aiuriţi.
Merele şi perele fug de prin aşternutul crengilor, zugrăvindu-şi chipurile colorate pe feţele
frunzelor, ca să nu le bage nimeni în samă fuga.Dar vântul descoperă înşelăciunea şi, pornind
în căutarea lor, se uită pe fereşti, le vede şi le cheamă prin horn.
Gutuile îngălbenesc de spaimă, privind pe sora lor mai mare, Luna, care-a albit de groază
pe marginea prăpastiei.
Bostanii au cozi fudule, râd pe-nfundate de fratele lor, Soarele, că-i berbec.
Nucii cu miros amar se-ntreabă de unde li s-a tras atata mâhnire frunzelor şi, framântaţi
de gânduri, creierii închişi în nuci se zbârcesc mohorât.
Frunzele viei prind culori aprinse şi se clatină de beţie, că doar sunt mici, şi o boabă de
poamă e damigeana de must pentru o frunză.”
(I. Teodoreanu, Basmul toamnei)
În fragmentul de faţă predomină diferite imagini artistice. Descifraţi imaginile vizuale,
auditive şi dinamice extrase şi pe linie scrieţi denumirea lor:
• firele de iarbă alergând de-a valma __________________________
• perele fug de prin aşternutul crengilor ___________________________
• frunzele viei se clatină de beţie ______________________________
• croncănitul ciorilor: cra-craaa ______________________
• vântul le vede ________________________
136
Gramatica
371. Despărțiți în silabe cuvintele:

ridiche _________________________________
Alexandru _______________________________
ghețuș __________________________________
fructe ___________________________________
timbru __________________________________
cimpanzeu ______________________________
372. Înconjurați litera din fața cuvintelor despărțite corect în silabe:

a) Ab-stract, as-cul-ta, despre, flu-ctu-a – ți-e, gâ-tlan;
b) Abs-tra-ct, as-cul-ta, des-pre, fluc-tu-a-ție, gât-lan;
c) Ab-stract, as-cul-ta, de-spre, fluc-t-a-ți-e, gâ-tlan;
d) Abs-tract, a-scul-ta, de-spre, fluc-tu-a-ți-e, gâ-tlan.
373. Ordonaţi silabele şi formaţi cuvinte:

a) ţi, bra, vi, e ________________
b) te, stră, ceş, lu ________________
c) toa, vi, pri, ghe, rea _____________________
d) ţă, in, şti ___________________

a) funcţie ____________________________
b) plouă ____________________________
c) exerciţiu ____________________________
d) sculptor _____________________________
e) explozie _____________________________
f) lingvist ______________________________
g) ureche ________________________________
h) covrig ________________________________
i) vârstă _______________________________
137
a) sculptor _____________________________
b) explozie _____________________________
c) somptuos ____________________________
d) lingvist ______________________________
e) teorie ________________________________
f) micșunea _____________________________
g) croat ________________________________
h) vârstă _______________________________
376. 1. Completați enunțul:

Vocalele limbii române sunt: _____________________________________________
2. Desparte în silabe următoarele cuvinte, apoi pe linie scrieți semivocalele din cuvântul dat:
cuvântul desparte în silabe scrie semivocalele

floare
cimpoi
inimioară
oaie
seară
377. 1. Despărţiţi în silabe cuvintele date.

2. În careu treceți cuvintele care conțin hiat.
a) greșeală __________________________
b) imaginație ________________________
c) nouă ____________________________
d) cadouri __________________________
e) inerție ___________________________
378. Citiți cu atenție afirmaţiile de mai jos, apoi înconjurați litera A, dacă o considerați adevărată
sau litera F, dacă o considerați falsă:
A F Sunt întotdeauna vocale sunetele a, ă, î, e.

A F În cuvântul visează, grupul de sunete ea este diftong și anume, a este vocală şi
e semivocală.
A F În cuvântul geam există 4 litere şi 3 sunete.
A F În cuvântul feudal există vocale în hiat.
A F În cuvântul păun există un diftong.
A F În cuvântul pomi ultimul i este semivocală.
138
379. Pe linie treceți cuvintele care conțin hiat.
aeroport, broască, soare, ziuă, respectuos, rouă, voiau , biologie
________________________________________________________
380. În propoziţia dată analizaţi substantivele:

Mama este o femeie harnică.
Înconjuraţi litera fiecărui răspuns corect:
1. Substantivul mama este în cazul:

a) dativ
b) acuzativ
c) nominativ
şi are funcţia sintactică de:
a) complement direct
b) atribut
c) subiect
2. substantivul femeie în text este:

a) articulat cu articol hotărât
b) articulat cu articol nehotărât
c) nearticulat
şi este de genul:
a) masculin
b) feminin
c) neutru
381. În propozițiile date mai jos se găsesc două pronume: interogativ și relativ. Subliniați-le și pe
linia de lângă propoziție scrieți felul lor.
Nu înțeleg ce mi se întâmplă. ___________________

Ce anotimp îți place? ___________________
382. În propozițiile date, substantivele subliniate stau în cazul nominativ numai că se deosebesc
după funcția sintactică pe care o îndeplinesc în propoziție. Pe linii notați funcția lor sintactică.
Merele sunt dulci. ___________________

Domnul Ionescu este profesorul meu. ____________________
Colega mea, Ana, mă ajută. ___________________
139
383. Analizați părțile de vorbire subliniate ținand cont de categoriile gramaticale:
Sublocotenentul Andrei P. nu fu plâns de nimeni, deoarece nu avea de cine.
Partea de numărul genul cazul modul timpul diateza

vorbire
flexibilă
Sublocotenentul masc.
Andrei
fu plâns
nimeni
avea verb
cine
384. Analizați părțile de vorbire subliniate, apoi completați careurile ținând cont de categoriile
gramaticale:
Fiul cel mare se îmbrăcă cu hainele ce le avea el mai bune, luă oaste cu dânsul şi bănet de ajuns.
parte de
gen număr caz mod timp persoană
vorbire
adjectiv
luă
singular
plural
385. Scrieți pe liniile din faţa pr din coloana A. litera corespunzătoare exemplului din coloana B.
A. B.
_____ 1.pronume personal, cazul D. a) cartea elevului;
_____2.substantiv, cazul G.; b) ducându-i;
_____ 3. pronume reflexiv; c) s-a gândit;
_____4. adjectiv pronominal posesiv. d) sora sa.
140
386. Se dă fraza:
Undeva, în adâncul meu, am știut mereu adevărul, dar preferam să nu îl recunosc. Atunci
am renunțat.
1. Aici se pot distinge:
a) două propoziții
b) trei propoziții
c) patru propoziții
2. Din fraza dată, în adâncul meu,îndeplinește funcția de:
a) apoziție
b) atribut
c) complement direct
d) complement circumstanțial de loc
e) complement circumstanțial de timp
387. Citiți cu atenție frazele următoare și stabiliți ce fel de propoziții sunt propozițiile subliniate:
a) Cursurile încep când vine toamna. _________________
b) Am dat ajutor cui îmi era prieten. _________________
c) Am parcurs ce aveam de citit. _________________
d) A construit un zmeu care este de hârtie. ________________
388. Completaţi propoziţiile cu substantivele date în paranteză, la cazurile cerute:

a) (mamă,caz N.) ____________ a gătit prânzul.
b) Mama a cumpărat (fiul , caz D.) ____________ un papagal.
c) L-am întâlnit (Ionel, caz Ac.) ____________ în curtea (şcoală, caz G.) ___________.
d) Casa (bunici, caz G.) ___________nu e departe.
389. Analizați sintactic propoziția scrisă vertical, precizând și părțile de vorbire prin care sunt
exprimate:
Ei _____________________________________________________________
au scos _________________________________________________________
băncile _________________________________________________________
din bibliotecă _____________________________________________________
141
390. Analizați morfosintactic fraza:
„El purta fluierul totdeauna în șerpar; altfel nu l-am văzut de când îl țin minte și nici nu-
mi pot închipui un Budulea făr' de fluier în șerpar.”
1. Subiectul în prima propoziție este (scrieți cuvântul) __________________ și este exprimat
prin (partea de vorbire și felul ei) ________________________
2. Cuvântul șerpar îndeplinește funcția sintactică de ______________________________
3. Propoziția subliniată este o propoziție _____________________________________
4. Cuvântul fluier din frază îndeplinește funcția de _______________________________
391. Se dă fraza :
Mergând spre răsărit, crăișorul ajunse la curtea unui împărat care avea o fată, singură la părinţi.
Completați enunțurile:
a) Fraza are (câte) ______________________ propoziții.
b) Ele stau în raport de ____________________________________ .
c) Ultima propoziție este (felul) _____________________________ .
d) Predicatele sunt (felul) __________________________________ .
e) Subiectul primei propoziții este (rescrieți-l) __________________ .
392. Numiţi propoziţiile subordonate din frazele de mai jos:

1. A organizat o serbare cum n-a mai fost. ____________________________
2. M-am gândit să rezolv exerciţiile. ____________________________
3. E bine să ajungă ce şi-a dorit. ____________________________
4. Fuge cum fuge o rândunică. __________________________________
5. Obiceiul lui este să nu întârzie niciodată. ___________________________
393. Pe liniile date scrieți raportul dintre propoziții și felul propozițiilor subliniate:
a) Am primit flori cum n-am mai văzut. _____________________________________
b) Merg la școală ca să învăț. ______________________________________________
c) Am răspuns bine, deci voi avea punctaj frumos. _____________________________
d) Cine se scoală de dimineață, departe ajunge. ________________________________
394. Analizaţi propoziţiile coordonate, subliniate în frazele de mai jos şi puneţi pe linie 1 dacă
propoziţia este copulativă, 2 dacă este adversativă, 3 disjunctivă şi 4 conclusivă:
a) ________ Serbarea a fost scurtă, dar foarte reuşită.
b) ________ E frumos, însă năravul îl strică.
c) ________ Vrei notă mare, deci învăţă.
d) ________ Rămâi sau pleci.
e) ________ Nici nu ninge, nici nu plouă.
142
395. Analizați:
Lucica surâdea cum surâsese cândva.
a) Este dată o propoziție principală;

b) Este o frază cu un predicat;
c) Este o frază cu două predicate;
d) Este o frază cu două predicate, propozițiile fiind în raport de coordonare;
e) Este o frază cu două predicate, propozițiile fiind în raport de subordonare;
f) Este o frază cu o propoziție principală și una predicativă;
g) Este o frază cu o propoziție principală și una circumstanțială de mod
Încercuiți literele din fața răspunsurilor corecte.
396. Completați propoziția regentă din coloana A, alăturând câte o subordonată corespunzătoare
din coloana B, pentru a forma fraze.
A B
Am povestit __________________________________ 1. cum ai ajuns până aici.
Am aflat __________________________________ 2. unde se țin cursurile.
Întrebarea este __________________________________ 3. care este proaspăt vopsită.
A intrat în casa __________________________________ 4. cum s-a întâmplat.
397. În dreptul fiecărei fraze scrieți: raportul, felul propoziției subliniate, DA, dacă este scrisă
corect din punct de vedere ortografic, sau NU, dacă nu este scrisă corect.
1. Fiul cel mai mic, nu plecase în munți ci mai rămăsese la palat încă o noapte.
a) raportul _________________________________
b) felul propoziției ___________________________
c) scrisă corect ortografic _____________________
2. Prințul văzu o nuia lungă de alun pe care o luă, aşa de florile mărului.
a) raportul _________________________________
b) felul propoziției ___________________________
c) scrisă corect ortografic _____________________
143
Lexicul
398. Găsiţi sensurile cuvintelor subliniate în poezie şi le adăugaţi pe linia din faţa explicaţiilor
date mai jos:
„Din asfinţit, de peste munte,

Răsfrângeri roşii de amurg
Se sfărmâ-n licăriri mărunte
Şi-n Dunărea umbrită curg.
Dar unda tulbure le-ngroapă

Când, subt răchitele din vale,
De-abia mai tremură pe ape
Ca nişte coji de portocale.
Acolo jos, peste cunună

Întunecatului boschet,
Sclipeşte-n aer semilună
Din vârful unui minaret.
Şi parcă zugrăvit anume,

Îşi culcă umbra până-n mal
Ostrovul izolat de lume
Ca un castel medieval.”
(G. Topîrceanu, Pastel)
a) insulă fluvială - ______________
b) a răspândi o lumină slabă, de-abia întrezărită; a sclipi, a luci - _______________
c) grup de arbuşti - ____________________
399. Înconjuraţi cifra din faţa enunţului în care cuvântul FAŢĂ (obraz) este folosit cu sensul său
propriu:
1. Bătrânul nuc stă falnic în faţa casei.

2. Intrând în clasă am întâlnit feţe necunoscute.
3. Faţa lumii e ciudată.
4. Pe faţă i s-au ivit câteva pete roşii.
400. Subliniaţi cuvântul comun din ambele propoziţii şi scrieţi prin ce părţi de vorbire sunt
exprimate ele:
1) Noi am organizat o expoziţie cu lucrări literare. ____________________
2) Pantofii noi sunt din piele. ________________________
144
401. Se dau sensurile verbului A FACE: a construi, a găti, a parcurge, a întocmi, a obliga.
Pe linia dată înlocuiţi verbul cu acela care corespunde în context.
1. L-a făcut /_____________/ să-şi corecteze nota.
2. A făcut /o ramă _____________/ din lemn.
3. La ora de limba română a făcut /______________/ o compunere.
4. A făcut /________________/ până la mare.
5. Ioana a făcut /_________________/ o tocană de pui.
402. Se dă enunțul:
S-a luat de gânduri că nu va primi nota cinci, deoarece nu a dat răspuns exact la un exercițiu.
Expresia a se lua de gânduri în enunțul dat are înțelesul verbului:
a) a se liniști
b) a se alarma
c) a se îngrijora
Înconjurați literele din fața răspunsurilor corecte.
403. Folosiți unul din cuvintele: jilț, hieroglifă, poliglot, dubă, care este adecvat enunțului:
Mi-a făcut deosebita plăcere să întâlnesc un om care cunoaște atâtea limbi,
e ________________ adevărat.
404. Încercuiți literele din fața expresiilor scrise corect:

a) Nu am decât o sută de dinari.
b) Am decât o sută de dinari.
c) Vreau decât sănătate.
d) Nu vreau decât sănătate.
e) Astăzi oriunde ai fii, nu uita de unde vi.
f) Astăzi oriunde ai fi, nu uita de unde vii.
g) De mult nu am mai fost la mare.
h) A fost odată demult...
405. Din textul dat, extrageți cel puțin patru neologisme și în dreptul lor scrieți sinonimul, sau
explicația lor:
A apăsat pe o tastă greșită deoarece nu știa să manevreze computerul. Eroarea apăru subit
pe calculator.
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
406. Sensul cuvântului a implementa are înțeles de:

a) a asocia b) a reproșa c) a integra d) a investi
145
407. Citiți fragmentul Meșterul Manole și rezolvați cerințele:

„Pe Argeș în gios,
Pe un mal frumos,
Negru-vodă trece
Cu tovarăși zece:
Nouă meșteri mari,
Calfe și zidari
Și Manole – zece,
Care-i și întrece.
Merg cu toți pe cale
Să aleagă-n vale
Loc de mănăstire
Și de pomenire.
Iată, cum mergea
Că-n drum agiungea
Pe-un biet ciobănaș
Din fluier doinaș.”
Identificați în versurile de mai sus două cuvinte ale căror formă nu corespund normelor limbii
române literare. Copiați aceste cuvinte pe liniile date și scrieți forma lor literară.
1. ________________ = _________________
2. ________________ = _________________
146
408. Poezia de mai jos este scrisă în grai bănăţean. Pe baza textului găsiţi sensul cuvintelor date
mai jos şi scrieţi forma lor literară.
Măriuţa lu Scovardă cu Brânduşa Capdăcal

S-or suit în graba mare în vagon la personal.
C-or plecat cu noapcea-n nasuri ca să vindă la Oraş
Câcea meră, câcea peră şî câcea fălii dă caş.
Şî să vez atunşi năcazu, dă parcă n-aveau dăstule,

Măi veni şî domnu boactăr să le-ntrăbe dă ţâdule:
- Douăzăşi dă bani amenda pântru fată şî mătuşa!...
- Că-i prea scumpă! i-o răspuns baba Brânduşa.
Dă-ne una d-a măi lesne, iaca stăm şî în pişioare,

Numa taie-ne-o ţâdulă măi dân scurt, la fiecare!...
-Bine, zâşe domnu boactăr, dă-m metale
Ş-apăi puneţ cotăriţa cu bucace unge vrei!...
Scovardă - _____________________
Boactăr - ______________________
Ţâdulă - ________________
Lesne - ________________
Cotăriţă - ____________________
147
409. Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi adăugaţi 1 în faţa textului scris în formă literară şi 2,
la cel scris în formă dialectală.
______ ______
„Iacă am primit o carce Un tip, zis Nătăfleaţă
Dîla Stacili Unice Mă sună într-o dimineaţă:
Dîla Ventilă şî Părăschie -Te rog să te-ntâlneşti cu mine
Că-s duş acolo pă gostie Vreo câteva ore, mâine,
Şî-n carce Ventilă-m scrie Să mergem să vedem lacul.
C-acolo nu beau răchie - Nu pot. Mâine o să mă doară … capul.
Că o bagă-n limuzină - Să ne plimbăm cu bacul.
Să ardă în loc de benzină - Nu pot. Mâine o să mă doară capul.
Aşa-i moda l-America - Doream să-ţi donez bacul
Da pă mine m-o luat frica Dar, dacă te doare capul…
Când vine Ventilă-năpoi - Dar poţi să mi-l donezi.
Ş-aduce moda şî la noi” - Şi durerea?
- O reprogramez.
______ ______
„Interesul lui merge de la criza globală din „Mi dor dă lătrat dă câni
societate care se reflectă şi asupra lui, peste Şî dă larma dân vieşini
calculele permanente legate de rentabilitatea Dă cântatu dă cocoş
livrării produselor agricole şi până la D-un cârnaţ, d-un cărtăboş
greutăţile pe care ţăranul le întâmpină ”
cu prilejul procurării materialului de
reproducţie sau a puilor de găină.”
410. Folosiţi diagrama lui Venn pentru a clasifica cuvintele masă, dolap, bucurie, zăpadă, niauă,
golâmb, bătrân, cinăr, carte.
În partea A, selectaţi cuvintele dialectale, în partea B, cuvintele literare, iar în intersecţia
cercurilor, cele care se pronunţă la fel în ambele variante.
A B
411. Extrageți regionalismele și în dreptul lor scrieți forma literară:

Era o dimineață faină, cu raze zâmbitoare de soare. Pe casa vecinului doi golâmbi stăteau
cioc în cioc, de parcă se pupau. Uite că și cocostârcul dă din aripi.
- Unde-i ștergarul? mă întrerupse bunica din vis.
- În orman, buno.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
412. Eroul lui Caragiale, Zaharia Trahanache, pronunță greșit cuvintele însemnate. Scrie forma
lor literară.
„Zaharia Trahanache: Ai puțintică răbdare... Nu de ambiț că ne era prieten – pentru ente-
resul partidului... Un om endependent, care a făcut servicii partidului...”
Forma literară: ______________________________________________
413. În propoziţiile date mai jos, subliniaţi varianta corectă a cuvintelor:

Cât este / face ceasul?
El creează / creiază lucruri minunate.
Picsul / pixul de pe bancă e al meu.
El trebuie să aibă / aibe dreptate.
Mi-ar plăcea / place să fac gimnastică în fiecare dimineaţă.
149
414. Subliniați varianta corectă:
A fost ales ca și președinte. / A fost ales președinte.
Învață să scri corect! / Învață să scrii corect!
Nu fi obraznic! / Nu fii obraznic!
Noi creem / Noi creăm.
415. În următoarele propoziții putem observa unele abateri de la acordul gramatical. Care sunt
acestea? Încercuiți litera din fața propozițiilor scrise incorect:
a) Fiecare avem rostul nostru.
b) Am câștigat din cauza lui.
c) Mama băiatului acesta.
d) Fiecare are rostul lui.
e) Am pierdut datorită lui.
f) Care este acolo?
g) Am câștigat datorită lui.
416. Pe liniile date scrieți forma literară a cuvintelor subliniate:

Proful _______________________ de mate __________________________________
m-a scos la tablă, iar eu, mi-am zis în sinea mea:
„Mersi __________________________ de o așa onoare, ies la tablă, că doară ____________
știu să rezolv”, iar în gândul meu... „ei, că ești gata, mai bine paore ____________________ ,
decât elev.”
150
Literatura
417. Pe baza fragmentului dat, recunoașteți genul literar, specia, titlul și autorul creației:
„Când să iasă Nicolae Tabără din casă, se poticni în prag şi cât p-aci să se prăvale cu desagii
de-a umăr, cum era.
— Bagă de seamă, bărbate, îi zise nevastă-sa cu glasul răguşit de spaimă, bagă de seamă să
nu păţeşti ceva, că asta nu înseamnă bine!
— Ia taci mulcom, măi drace, nu-mi tot cobi a rău, mormăi ţăranul necăjit, bojdicăind
până în mijlocul ogrăzii. Da ce să păţesc? urmă apoi mai răspicat. Numai voi s-aveţi grijă să
nu-mi ticluiţi vreo poznă până ce ne întoarcem noi... Să fii cu ochii în patru la pologul cela din
livadă, să nu-l laşi să vi-l mănânce toţi câinii!...
Mai boscorodi el vreo trei vorbe, apoi îşi scoase pălăria de paie zdrenţuită, îşi făcu cruce,
închinându-se ca la mătanie, şi rosti domol:
— Doamne-ajută!...
Pe urmă îşi îndesă pălăria în cap, tuşi de două ori, scuipă ascuţit şi se întoarse spre feciorul
său, care aştepta somnoros deoparte:
— Hai, băiete, să pornim, să nu întârziem!...”
Menţionaţi pe linii:
a) Genul şi specia literară: ____________________________________
b) Titlul operei: _________________________
c) Autorul: _____________________________
151
418. Pe baza fragmentelor date spuneţi despre care operă este vorba.
... Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe
pamblică: le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că „așa țin
bărbații biletul.” ...
... „– Mamițoo! mam' maree! tantii!
– Ce e? Ce e? sar cocoanele.
– Să oprească! zbiară și mai tare Goe, bătând din picioare. Mi-a zburat pălăria! să
opreascăăă!!!
Tot într-un timp, iacătă conductorul intră să vază cine s-a suit de la stația din urmă.
– Biletele, domnilor!
Cocoanele arată biletele dumnealor, explicând d-lui conductor de ce nu poate și Goe să facă
același lucru: fiindcă biletul era în pamblica pălăriei, și, dacă a zburat pălăria, firește c-a zburat
cu pamblică și cu bilet cu tot. Dar avea bilet...
– Parol! chiar eu l-am cumpărat! zice tanti Mița.”...
Completaţi:
1. Titlul operei literare şi autorul _____________________________________________
2. Personajul principal al acestei opere ________________________________________
3. Personajele secundare găsite în fragmente sunt ________________________________
4. Specie a genului epic de o dimensiune redusă care înfăţişează o relatare din viaţa unuia sau
a mai multor personaje se numeşte ______________________________________________
419. Determinați personajele principale care apar în text, genul și specia literară:
„Sanda umbla în urma lui, privindu-l furiș, iar când el stete locului și se întoarse la ea,
amândoi rămaseră ca în cea dintâi clipă a întâlnirii lor.
— Eu mă duc acasă! zise Sanda cu glas tremurător.
— Te duci acasă?
— Da! mă duc! răspunse ea, plecând. Pascu plecă în urma ei. Acuma se opri Sanda.
— Dar unde ai plecat? o întrebă Pascu.
— Am fost numai iac-așa!
— Ce duci în cârpă? Sanda privi la cârpă, apoi la Pascu. Ochii începură să i se împăienje-
nească. (...).
— Ți-am adus niște struguri! zise ea, fără ca să-și șteargă lacrima. Sărmanul, a venit la noi.
Mai departe nu putu vorbi.
Nu știu ce și nu știu cum... Pascu se simți că nu se mai știe... Fără de a putea să-și dea seamă
în ce chip, el se trezi că o îmbrățișează pe Sanda.”
Menţionaţi pe linii:
a) Personajele principale care apar în fragment: _____________________________
b) Genul și specia literară: ______________________________________________
152
420. Pe baza fragmentului dat, a personajelor caracteristice, spuneți despre ce operă este vorba:
„Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maiorașul, îl scuipă, să nu-l deoache, și-l lasă
jos. El a pus sabia în teacă, salută militărește și merge într-un colț al salonului unde, pe două
mese, pe canapea, pe foteluri și pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul
alege o trâmbiță și o tobă. Atârnă toba de gât, suie pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbița
la gură și, legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână și să sufle-n trâmbiță. Madam
Popescu îmi spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuși că nu cred să mai ție mult gerul așa
de aspru; ea n-aude nimica.
– Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos,
când sunt musafiri!
Iar eu, profitând de un moment când trâmbița și toba tac, adaog:
– Și pe urmă, d-ta ești roșior, în cavalerie.
– Maior! strigă mândrul militar.
– Tocmai! zic eu. La cavalerie nu e tobă; și maiorul nu cântă cu trâmbița; cu trâmbița cântă
numai gradele inferioare; maiorul comandă și merge-n fruntea soldaților cu sabia scoasă.
Explicația mea prinde bine. Maiorul descalică, scoate de după gât toba, pe care o trântește
cât colo; asemenea și trâmbița. Apoi începe să comande:
– Înainte! marș!
Și cu sabia scoasă, începe să atace strașnic tot ce-ntâlnește-n cale. În momentul acesta,
jupâneasa cea răgușită intră cu tava aducând dulceață și cafele.”
1. Titlul operei este _______________________________________.
2. Autorul operei este _____________________________________.
3. E
ste de dimensiuni reduse și înfățișează un episod caracteristic din viața unuia sau mai
multor personaje și ca specie a genului epic se numește _____________________________.
153
421. Urmăriţi tabelul de mai jos şi completaţi locurile libere ţinând cont de fragmentul dat:
Titlul operei literare Fragmentul Numele autorului
„Acum Bubico scoate capul

foarte sus şi, vrând să sară
afară de la locul lui, începe
să latre şi mai grozav ca
adineaori. Eu întind biletul
meu conductorului, care mi-l
perforează. Conductorul face
1. Bubico
un pas către cocoana, care-şi
caută biletul ei în săculeţul de
mână, pe când Bubico latră şi
chelălăie desperat, smucindu-se
să iasă din paner.
– Bubico! zice cocoana, şezi
mumos, mamiţo!“
“-Hai în codrul cu verdeaţă,

Und-izvoare plâng în vale,
2. Mihai Eminescu
Stânca stă sã se pravale
In prăpastia măreaţă.”
“E lung pământul, ba e lat,

Dar ca Săgeată de bogat
Nici astăzi domn pe lume nu-i,
3.
Şi-avea o fată, - fata lui -
Icoană-ntr-un altar s-o pui
La închinat.”.
154
422. Se dă textul:
„Cică Decebal avea o soră numită Dochia. Era aşa de tânără, de vitează şi de frumoasă
încât, atunci când a văzut-o, împăratul Traian a prins mare dragoste pentru dânsa. I-a zis:
- Te-am văzut, Dochia, cu cât curaj ţi-ai apărat cetatea de la Sarmizegetusa. Acum, câneu
l-am biruit pe fratele tău Decebal şi am cucerit Dacia, iar războiul s-a sfârşit, vreau să vii cu
mine la Roma. Vei trăi acolo în bogăţie şi mărire, în palatul meu cel cu pereţi auriţi şi împodo-
bit numai cu lucruri scumpe.
- Mulţumesc, împărate, a zis Dochia. Admir vitejia şi bunătatea ta. Dar eu la Roma nu pot
merge.
- De ce?
- Pentru că sunt sora lui Decebal. Iar el şi-a curmat singur zilele ca să nu ajungă prizonierul
tău. Oricât de frumos ar fi palatul tău, eu acolo tot o biată roabă aş fi. Şi apoi sunt multe fete
dace mai frumoase ca mine; dacă vrei, însoţeşte-le cu romani de-ai tăi, să se zămislească un nou
popor, care să aibă în firea lui dârzenia şi vitejia noastră şi măreţia voastră. Eu însă de aici nu
plec, voiesc să mă îngrop aici, în pământul sfânt al Daciei.”
1. Povestea frumoasei Dochia de Dumitru Almaş este:

a) un basm
b) o legendă
c) o schiţă
2. şi face parte din genul literar
a) liric
b) dramatic
c) epic
Înconjuraţi răspunsurile exacte.
155
423. Urmăriți cu atenție imaginile de mai jos și dați răspuns la cerințe.
1. 2.
Pe Argeș în jos Măi bădiţă, floare dulce,
Pe un mal frumos, Unde te-aş găsi te-aş smulge,
Negru-vodă trece Şi-acasă la noi te-aş duce,
Cu tovarăși zece, Şi te-aş răsădi-n grădină,
Nouă meșteri mari, Şi te-aş secera cu milă;
Calfe și zidari, Şi te-aş face stog în prag,
Și Manole, zece, Şi te-aş îmblăti cu drag;
Care-i și întrece. Şi te-aş măcina mărunt
Merg cu toți pe cale La morişca de argint;
Să aleagă-n vale Şi te-aş cerne
Loc de mănastire Prin sprâncene,
Și de pomenire. Şi te-aş frământa-n inele,
Iată, cum mergeau Şi te-aş da inimii mele
Că-n drum ajungeau Să se stâmpere de jele...
Pe-un biet ciobănaș
Din fluier doinaș,
Și cum îl vedea
Domnul îi zicea:
„Mândre ciobănaș,
Din fluier doinaș!
Pe Argeș în sus
Cu turma te-ai dus,
Pe Argeș în jos
Cu turma ai fost.
1. Textul 1. aparține genului literar ______________________

2. Textul 2. aparține genului literar ______________________
156
424. Citiţi versurile de mai jos şi completaţi enunţul cu cerinţele necesare:
„Foicică de lipan,
Măi podar,
Măi cârciumar,
Trage podul,
Să trec Oltul!
L-oi trage
De mi-i da ortul!
Măi podar,
Măi cârciumar,
Ai auzit d-un Jiian,
D-un puişor de oltean
Şi d-un hoţ de căpitan
Ce căzneşte pe podari,
Bea vin de la cârciumari,
Ia mieii de la ciobani
Şi pâinea de la brutari,
Bea, mănâncă, nu dă bani?
Că d-oi sta să tot plătesc,
Geaba că mai haiducesc!”
Fragmentul citat face parte din opera folclorică, „Iancul Jianul” şi ca creaţie literară este o
_____________ care aparţine genului ________ popular.
425. Citiți textul de mai jos și completați enunțul urmărind cerințele:

„Zăpada scânteia, luminozitatea îi era orbitoare, ai fi zis că pe pământ fuseseră presărate
cioburi de sticlă. Asemenea împrejurimi idilice m-au speriat și mă bucuram că în curând voi
călca pe asfaltul parizian. La fel, ducându-mă la cealaltă fereastră, m-am bucurat să-l văd pa
Raymond, care (...)ștergea cu un burete și o galeată mașina noastră, pe care o remorcase la
prima oră a dimineții.”
(Pascal Bruckner, Hoții de frumusețe)
În fragmentul dat modul de expunere folosit este ___________________________
și aparține genului _____________ literar.
426. Ce figuri de stil apar în versurile marcate:

„În grădina-n care scriu
Cerne aur argintiu
O tipsie ca de jar,
Spânzurată-ntr-un arțar.”
(Creion ,T. Arghezi)
Figurile de stil sunt:
aur argintiu ______________________
tipsie ca de jar ______________________
157
427. Găsiți comparația ca figură de stil și treceți elementele comparate pe linie:
„Și parcă zugrăvit anume,
Își culcă umbra până-n mal
Ostrovul izolat de lume
Ca un castel medieval.”
(G. Topârceanu, Pastel)
_______________________________________
428. Căutați versurile în care apare comparația ca figură de stil, apoi transcrieți acele versuri pe
liniile date:
„A căzut cerul din ochii tăi
Și s-a fărâmițat.
A căzut de pe fața ta soarele
Și-a înghețat.
Încremenit e vântul cel răcoros
Fără harnicele tale mâini.
Căutându-te pe tine,
S-au tăinuit izvoarele-n țărâni.
Ca un pom doborât
Însuși graiul
Parcă se aude căzând.
Doamne, atât de singur,
Atât de singur
N-am fost nicicând!.”
(A căzut cerul din ochii tăi, Grigore Vieru)
___________________________________________
___________________________________________
___________________________________________
429. Subliniați în versurile de mai jos o comparație și o enumerație:

“Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri
Și niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară
Povești și doine, ghicitori, eresuri.”
(Trecut-au anii, M. Eminescu)
158
430. Din versurile date extrageți comparațiile și personificările:
A venit toamna
ca un sfârşit de lume.
Copacii în vânt
îşi aruncă epoleţii de aur
şi fug în neştire.
Adorm în camera amintirilor

ca în casa cea mare
ocrotită de mirosul
gutuilor coapte.
comparațiile -
___________________________________________
___________________________________________
personificările
___________________________________________
___________________________________________
431. Citiți textul și răspundeți la întrebări:

„Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din
gaura lui de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară.
Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi,
asta-i asta: cașcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase?Și brânza-i
proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca
aceasta de acuma.
Să încerce. Face câțiva pași mărunți până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă.
Unde-o fi?
De unde-l vrăjește, din ce colț îl pofetește cu atâta stăruință la dânsa? A! Uite-o colo, pe far-
furie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe lângă perete până la divan. Așa, bun!
Pe urmă... pe urmă pe unde s-o ia? Pe lângă dulap? Nu. Pe lângă jilțul cela? Nici așa. Atunci?
Păi lucrul cel mai bun e să se suie de-a dreptul pe perdea și de-acolo să treacă pe marginea
lăvicerului din perete până la poliță. Și-odată la cașcaval, lasă, n-are el nevoie să-l învețe alții ce
să facă cu dânsul. Dar motanul? E-hei! La dânsul nu se prea gândise. Și, Doamne, mulți fiori i-a
mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie. Ha? Nu era. Nu. Orișicum, să mai
aștepte puțin, să vadă, nu se mișcă nimeni, nu-l pândește cineva?”
(Emil Gârleanu – Când stăpânul nu-i acasă!)
1. Fragmentul este intitulat: ____________________________________________

2. Personajul principal al acestei narațiuni este ____________________________
3. D
upă modul de expunere este _______________________, și face parte din genul
____________ literar.
159
432. Citiţi versurile:
„Frunziş al pădurii bătrâne,
Doineşti, o tovarăşe-al meu!
Doineşte şi vântul prin grâne,
Iar apa-n izvoare murmură
Şi spune tot, tot spune din gură,
Tot spune mereu.
Sub paltin aici e răcoare,

Ies umbre pe dealuri şi pier,
Născute din dungi plutitoare
De nori ce-n grăbire s-adună
Pe munţi, aurită cunună
La margini de cer.”
(G. Coşbuc, Pierde-vară)
În faţa următoarelor afirmaţii, înconjuraţi litera A, dacă o consideraţi adevărată şi F,

dacă e falsă.
a) A F - Opera Pierde-vară este o creaţie lirică în versuri.
b) A F - În poezie apare anotimpul toamna.
c) A F - Prin verbul a doini poetul ne redă o imagine auditivă.
d) A F - Paltinul este prezentat ca un pom roditor.
e) A F - Cuvântul tovarăş este o semnificaţie metaforică a cuvântului frunziş.
f) A F - Structura pădure bătrână formează un epitet.
160
433. Citiţi cu atenţie textul dat şi încercaţi să răspundeţi la cerinţele ce se referă la acest text:
(OASPEŢII ÎNCEP SĂ PLECE PE RÂND. PLEACĂ ŞI LĂUTARII ŞI SLUJITORII. APOI
SE RETRAG ŞI MEMBRII CASEI CAPOLETTO. RĂMÂN JULIETA ŞI CU DOICA.)
JULIETA: (CARE RE VENISE PE SCENĂ) Ia spune-mi, Doica, cine e signorul ce
iese-acuma?
DOICA: E moştenitorul şi fiul lui Tiberio, moşneagul.
JULIETA: Dar cel ce trece chiar acuma pragul?
DOICA: E tânărul Petruchio, se pare.
JULIETA: Dar cel ce n-a luat parte la serbare şi n-a dansat?
DOICA: Nu-l ştiu, cu-adevărat. ( E ROMEO)
JULIETA: Te rog să-l afli.
(DOICA PLEACA).
(William Shakespeare, Romeo şi Julieta)
1. Totalitatea operelor scrise pe roluri pentru a fi prezentate pe scena unui teatru aparţine
genului _________________________________ .
2. Instrucţile (din paranteză) date către actori din partea autorului pentru a duce la bun sfărşit
piesa de teatru se numeşte:
a) didascalii
b) scenetă
c) roluri
d) mimică
3. Persoana care se ocupă de costumaţia actorilor precum şi de decorul scenei se numeşte:
a) cosmograf
b) regizor
c) costimograf
d) costimolog .
434. Analizaţi textul dat şi scrieţi răspunsul pe liniile date:

„Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte
Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,
El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat,
Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat!
Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri,
Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri,
Iar pe fete de copile înfloreşte trandafiri,
Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.”
(Vasile Alecsandri, Gerul)
a) Felul rimei din a doua strofă este ____________________________________.
b) Strofa alcătuită din patru versuri se numeşte __________________________.
c) Expresiile: focul vesel, cristalul îngheţat, pod de gheaţă, ghirlandă de cristaluri ca figuri de stil
sunt ___________________________________.
d) Anotimpul care predomină în strofe este _________________________________.
161
435. Citiți textul și dați răspuns la cerințe:
„Cel mai primitiv tip de locuinţă romană era coliba ţărănească de formă rotundă, cu acope-
rişul din paie sau stuf. Pereţii casei erau făcuţi din crengi de arbori căptuşiţi cu lut. Elementele
esenţiale ale acestui tip de construcţie s-au menţinut până târziu la Roma, la anumite sanctuare
legate de culte străvechi.
O formă mai evoluată a locuinţei romane era casa cu patru pereţi şi cu acoperişul în două
sau patru ape. Din Etruria a pătruns apoi în Laţiu o formă de acoperiş prevăzut în vârf cu o des-
chizătură dreptunghiulară, pe unde ieşea fumul şi în acelaşi timp intra lumina şi apa de ploaie.
În urma acestei modificări a acoperişului, casele puteau fi construite una lângă alta, ba chiar
puteau avea pereţi comuni, iar apa colectată în bazinul din mijlocul casei era întrebuinţată de
locatari pentru nevoile lor.
O dată cu modificările aduse acoperişului, s-a transformat şi locuinţa: de la vechea colibă
s-a ajuns la o încăpere mai spaţioasă, cunoscută sub numele de atrium. În atrium, ca încăpere
unică a locuinţei, îşi petreceau ţăranii timpul când nu erau ocupaţi cu munca câmpului sau
cu alte activităţi gospodăreşti în afara casei. Acolo stătea întreaga familie, în jurul vetrei, care
era în acelaşi timp şi altar al zeilor protectori ai casei (lares). Pe vatră se gătea mâncarea şi se
aduceau jertfe zeilor de către capul familiei. În jurul vetrei, mama familiei îşi petrecea o bună
parte din timp, torcând sau ţesând împreună cu fiicele şi nurorile ei. La peretele opus intrării
se afla patul conjugal.
Acest tip de casă cu încăpere unică s-a menţinut până târziu, în epoca imperială. El a fost
înlocuit cu un alt tip de-abia când acumularea bogăţiilor, ca urmare a cuceririlor, şi mai ales
influenţa greacă, au sporit cerinţele pentru confort şi au dezvoltat gustul pentru lux.“
(Casa la romani)
A) Pe liniile de mai jos scrieți numele locuințelor la romani:
1. _____________________________________________
2. _____________________________________________
3. _____________________________________________
B) Mama , fiicele și nurorile romanilor îşi petreceau o bună parte din timp, _____________
sau _____________.
C) Casa cu încăpere unică s-a menținut pâna în _________ ___________ când a fost
înlocuită cu un alt tip de case sub influiența ___________.
162
436. Analizați textul după criteriile date:
„Spre apusul de jăratic
Cu livezi scăldate-n aur,
Trece-un nour singuratic
Alb și mare cât un taur.”
(Aeroplanul, G. Topârceanu)
a) După numărul de versuri, această strofă se numește ______________________.

b) Rima este ________________________________________.
c) singuratic, alb, mare ca figuri de stil sunt _________________________.
d) Comparația este în versurile (transcrie versurile):
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
437. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

„Sociatatea noastră se află într-o permanenţă schimbare, iar acelaşi lucru se întâmplă şi cu
inovaţiile tehnice şi ştiinţifice. Calculatorul este un instrument ce a schimbat viaţa oamenilor,
însă întocmai acest instrument aduce atât avantaje, cât şi dezavantaje în fiecare zi, în special
în rândul copiilor. Un avantaj al calculatorului ar putea fi asigurarea învăţării prin jocuri sau
descoperire, însă toat acest avantaj ar putea fi transformat într-un dezavantaj deoarece copiii
nu se mai joacă afară în vederea practicării sportului şi nu mai socializează faţă în faţă cu alte
persoane, ci stă pe un calculator descoperând şi jucându-se singur felurite feluri de jocuri.”...
1. Fragmentul de faţă este un text argumentativ prin care autorul:

a) aduce argumente pro şi contra
b) aduce doar argumente
c) aduce argumente şi concluzii referitor la textul dat
2. Cuvântul cheie al acestui text este:

a) avantaje
b) dezavantaje
c) calculatorul
3. Din textul de mai sus reiese că:

a) exista atât un argument pro cât şi unul contra calculatorului
b) existră numai argument pro
c) există numai argument contra
4. Textul dat este axat pe avantajul şi dezavantajul calculatorului în rândul:

a) tinerilor
b) bătrânilor
c) copiilor
d) profesorilor
Încercuiţi litera din faţa răspunsurilor exacte .
163
438. Citiți textul, apoi răspundeți la întrebări:
Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii şi cu mitropolitul
ţării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era şi moş Ion Roată, om cinstit şi cuviincios,
cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni. Numai atâta, că moş Ion Roată, după câte
văzuse şi după câte păţise el în viaţa sa, nu prea punea temei pe vorbele boiereşti şi avea gâdilici
la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormolea ceva la inimă. Aşa
e ţăranul: nu prea ştie multe. Şi moş Ion Roată, fiind ţăran, cum v-am spus, deşi se-nvrednicise
a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său.
În Divanul ad-hoc din Moldova erau boieri de toată mâna: şi mai mari, şi mai mici; şi mai
bătrâni, şi mai tineri; şi mai învăţaţi, şi mai neînvăţaţi, cum îi apucase timpul. Între aceşti din
urmă erau de-alde bătrânul Alecu Forăscu, poreclit şi Tololoiu, Grigore Cuza şi alţi câţiva de-
alde aceştia, care, ţinându-se de obiceiurile strămoşeşti, în toate sărbătorile ascultau cu evlavie
slujbă bisericească de la început până la sfârşit, cântând şi citind la strană de-a valma cu dascălii
şi preoţii bisericii; iar la zile mari, ca să le ticnească veselia, împărţeau bucăţica de pâine cu
orfanii, cu văduvele şi cu alţi nevoiaşi, cum apucară din părinţi. Atâta-i ajungea capul, atâta
făceau şi ei pe vremea lor, Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească, unde-or fi acolo, că bună
inimă mai aveau!
Dar să ne întoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca în toate adunările de felul acestora, se
făcea vorbă multă; şi era lucru firesc să se facă, fiind în luptă timpul de faţă cu cel trecut, pentru
cea mai dreaptă cauză a neamului românesc: Unirea, sfânta Unire!
Boierii cei mai tineri, crescuţi de mici în străinătate, numai cu franţuzească şi nemţească,
erau cârtitori asupra trecutului şi cei mai guralivi totodată. Vorba, portul şi apucăturile bătrâ-
neşti nu le mai veneau la socoteală. Şi din această pricină, unii, în aprinderea lor, numeau pe
cei bătrâni: rugini învechite, işlicari, strigoi şi câte le mai venea în minte, după cum le era şi
creşterea; dă, învăţaţi nu-s?
1. Cum se numește personajul principal?

_________________________________________________________________
2. Când și unde a avut loc Divanul ad-hoc?

____________________________________________________________________
3. Care era scopul Divanului?

____________________________________________________________________
4. Cum îi numeau tinerii crescuți în străinătate pe bătrâni?

___________________________________________________________________
164
439. Citiţi textul şi apoi răspundeţi la întrebările date referitoare la text:
„Moș Crăciuneste versiunea mai nouă a Sfântului Nicolae care și-a făcut apariția în secolul
III. El apare ca un om bătrân prietenos care împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de
Crăciun (de 24 spre 25 decembrie). Chiar dacă mitul poate varia de la zonă la zonă, în special
în funcție de clima în perioada Crăciunului (care pleacă de la o iarnă înghețată în emisfera nor-
dică și ajunge la o vară călduroasă în emisfera sudică), în general Moș Crăciun este imaginat ca
fiind îmbrăcat într-un costum roșu, având o barbă lungă și albă și locuind într-o țară nordică
(mai frecvent în Finlanda sau în Canada).
Spiridușii îl ajută la pregătirea cadourilor. El împarte cadourile cu ajutorul unei sănii zbu-
rătoare, ce este trasă de reni (sau pe o planșă de surf în Australia). Moș Crăciun intră în case
prin horn (dacă există unul) și pune cadourile sub pomul de Crăciun sau în cizmele pregătite
special pentru aceasta.”
1. Cuvântul cheie din acest fragment este:

a) Spiriduşi
b) Crăciun
c) Moş Crăciun
2. Moş Crăciun împarte cadourile în Australia cu ajutorul _______________________.

3. Clima care predomină în emisfera de sud în ziua în care Moş Crăciun împarte cadourile
este _______________________.
440. Analizați textul de mai jos și completați tabelul cu elementele cerute din text:
,,Nu mai avem decât 26 de zile de şcoală.Se simte parcă, de pe acum, atmosfera de sfârşit
de an şcolar.Copacii din grădină, acum înfrunziţi şi înfloriţi,îşi aştern umbra deasă asupra
aparatelor de gimnastică.
Este anotimpul cireşilor, al fluturilor,al micilor orchestre de pe bulevarde şi al plimbă-
rilor la ţară.
(...)Toţi sunt pregătiţi sufleteşte pentru vacanţă; în fiecare zi ieşim din şcoală mai
nerăbdători şi mai mulţumiţi de faptul că a mai trecut o zi!
- Începi să înţelegi poezia şcolii, Enrico, dar deocamdată tu nu vezi şcoala decât
dinlăuntrul ei; ţi se va părea mai frumoasă şi mai plină de poezie peste vreo treizeci de
ani, când îţi vei aduce aici proprii copii.Atunci o vei vedea pe dinafară, aşa cum o văd eu
acum,când vin şi te aştept pe tine la ieşire.
Oamenii îşi întorc capetele spre acel aşezământ nobil şi plin de virtute, fiindcă şcoala este
Simbolul tinereţii şi speranţelor.
(,,CUORE’’,Edmondo de Amicis ,fragment)
Copacii din grădină sunt...

Anotimpul este al...
Școala este ...
165
441. Citiți cu atenție fragmentul de mai jos:
„Față colțuroasă, osoasă, avea bunica, voce pietroasă. Parcă mereu zvârlea ucazuri. Se tră-
gea, după neamuri mai vechi, dintr-un turc care lepădase legea din dragoste. Migdalați, puțin
pieziș, arătau ochii bunicii. Și urechile – ferfeniță pe margini, parcă i le crestase cineva cu
foarfeca!… (...) Poți să mănânci la masă cu mătușa Uțupăr? Dacă vrei, poți. Văd că toți ceilalți
mănâncă. Mătușa Uțupăr are dinți mari, ca de cal, verzui la rădăcină, negri, galbeni. Soarbe
ciorbă… Ia peștele și-l desface cu degetele. Carnea o-nghite fără s-o mestece, oasele le așează pe
masă, în fața ei. Dița are dinți mici, ca de șoarece, și buza de jos tăiată în două – buză de iepure.
Așa a născut-o mătușa Uțupăr pe Dița, cu buză de iepure.»
(Desculț, Zaharia Stancu)
1. Portretul personajelor din fragment este:

a) fizic
b) psihic
c) și fizic și psihic
2. Portretul este redat:

a) direct
b) indirect
3. În fragment este redat portretul a:

a) patru persoane
b) trei persoane
c) două persoane
d) unei persoane
166
442. Citiţi cu atenţie textul apoi răspundeţi la cerinţele date:
„Astfel gingaşa Ruxanda ajunsesă a fi parte biruitorului. Când intră în sală, ea era îmbră-
cată cu toată pompa cuvenită unii soţii, fiice şi surori de domn. Peste zobonul de stofă aurită,
purta un benişel de felendreş albastru blănit cu samur, a căruia mânice atârnau dinapoi; era
încinsă cu un colan de aur, ce se închia cu mari paftale de matostat, împregiurate cu petre
scumpe; iar pe grumazii ei atârna o salbă de multe şiruri de margaritar. Şlicul de samur, pus
cam într-o parte, era împodobit cu un surguci alb şi sprijinit cu o floare mare de smaragde.
Părul ei, după moda de atuncea, se împărţea despletit pe umerii şi spatele sale. Figura ei avea
acea frumuseţă care făcea odinioară vestite pre femeile României şi care se găseşte rar acum,
degenerînd cu amestecul naţiilor străine. Ea însă era tristă şi tânjitoare, ca floarea espusă arşiţii
soarelui, ce nu are nimică s-o umbrească.”
(Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanu)
1. Portretul personajului din fragment este:
a) fizic
b) fizic şi psihic
c) psihic
2. Există două cuvinte prin care personajul operei, Ruxandra, se caracterizează direct prin
portretul psihic, iar acestea cuvinte sunt __________________________________.
3. Dacă Ruxandra este caracterizată drept o femeie gingaşă, îmbrăcată într-o stofă aurită cu un
benişel albastru blănit cu samur atunci ea este caracterizată direct de autor şi prin portretul
__________________________________.
443. Încercuiește calitățile pozitive ale persoanelor:

egoism generozitate omenie corectitudine
invidie lene violență
hărnicie nesinceritate îngăduință creativitate
politețe bunătate toleranță
167
444. Citiți ambele texte apoi încercuiți DA, sau NU, potrivit enunțului de mai jos:
A.
„Eminescu era un român de tip carpatin dintre aceia care, trăind în preajma munților, mai
cu seamă în preajma munților, mai cu seamă în Ardeal și Moldova de sus, sub greaua coroană
habsburgică, cresc mai vânjoși și mai aprigi și arată pentru încercările de smulgere a lor din
pământul străbun lungi rădăcini firoase, asemenea acelora ce apele curgătoare descoperă în
malurile cu copaci bătrâni. El avea ca atare un suflet etic, simțitor la toate ideile și sentimentele
care alcătuind tradiția unei societăți, sunt ca grinzile afumate ce susțin acoperișul unei case,
nefiind lipsit totdeodată de viziunea unui viitor mai drept. Nu nutrea nici o aspirație pentru
sine, ci numai pentru poporul din care făcea parte, fiind prin aceasta mai mult un exponent
decât un individ...”
G. Călinescu
B.
„Era o frumusețe! O figura clasică încadrată de niște plete mari negre: o frunte înaltă și
senină, niște ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un
zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoa-
nă, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare[…]
Așa l-am cunoscut atunci, așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și trist;
comunicativ și ursuz; blând și aspru; mulțumindu-se cu nimic și nemulțumit întotdeauna de
toate; aici de o abstinență de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieții; fugind de oameni și
căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! –
fericită pentru artist, nenorocită pentru om!”
În ambele texte este redat doar portretul moral:

DA NU
Încercuiți varianta corectă.
445. Citiţi cu atenţie fragmentul de mai jos, apoi pe linie scrieți despre ce fel de portret este vorba:
„ Moş Ion Roată, simţindu-se lovit până în suflet, răspunde atunci cu glas plângător:
– Dar bine, cucoane, dacă nu v-a fost cu plăcere să picepem şi noi câte ceva din cele ce
spuneţi dumneavoastră, de ce ne-aţi mai adus aici să vă bateţi joc de noi? Ei, cucoane, cucoa-
ne! Puternic eşti, megieş îmi eşti, ca răzeş ce mă găsesc, şi ştiu bine că n-are să-mi fie moale
când m-oi întoarce acasă, unde mă aşteaptă nevoile. Dar să nu vă fie cu supărare, ia, palmele
aceste ţărăneşti ale noastre, străpunse de pălămidă şi pline de bătături, cum le vedeţi, vă ţin
pe d-neavoastră deatâta amar de vreme şi vă fac să huzuriţi de bine. Şi mai mult decât atâta:
orice venetic, în ţara asta, este oploşit de dumneavoastră, şi-l priviţi cu nepăsare cum ne suge
sângele, şi tăceţi şi-l îmbrăţişaţi! Numai noi, vite de muncă, vă suntem dragi ca sarea în ochi…
Din mojici, din ghiorlani şi din dobitoci nu ne mai scoateţi! Dumnezeu să ne ierte, şi să ne
iertaţi şi dumneavoastră, cucoane, dar cu adevărat aşa este: v-aţi deprins a lua focul totdeauna
cu mâinile noastre cele mojiceşti… şi tot noi cei horopsiţi!
– Sfânt să-ţi fie rostul, moş Ioane, că ai vorbit din durere, răspunse atunci cuconul Alecu
Forăscu; şi sunt fericit că stai alăturea cu mine. Decât un bonjurist c-o mână de învăţătură, mai
bine un ţăran cu un car de minte! .“
Este redat portretul __________________________________
168
446. În balada dată sunt prezente două personaje. Analizați-le, apoi răspundeți cerințelor de mai jos:
„Foicica fagului, Ochii-și negri d-arunca,
La poalele muntelui, Peste câmpuri se uita
Muntelui Pleșuvului, Și departe ce-mi zărea?
În mijlocul Că-mi venea, mare, venea
Câmpului Stăpânul
La puțul Moșiilor
Porumbului, Și domnul câmpiilor,
Pe câmpia verde-ntinsă, Manea, slutul
Și de cetine coprinsă, Și urâtul;
Șade Toma Alimoș, Manea, grosul
Haiduc din Țara-de-Jos, Ș-arțăgosul;
Nalt la stat, Venea, mare, ca vântul,
Mare la sfat Ca vântul și ca gândul,
Și vitez cum n-a mai stat. Cu părul lăsat în vânt,
Șade Toma tolănit Cu măciuca de pământ.
Și cu murgul priponit Pân’ la Toma când sosea,
În pripoane de argint, Din guriță mi-i grăia:
Și manâncă frumușel, – Buna ziua, verișcane!
Și bea vin din burdușel, – Multumescu-ți, frate Mane!,
Și grăiește în ăst fel: Dat-mi-te-a taică-tău
– Închinar-aș, și n-am cui! Ca să-mi fii de ajutor
Închinar-aș murgului, La nevoie și la zor,
(...) Sa te-ntreci cu șoimii-n zbor
Pin-o fi ca sa nu mor.
1. Personajele sunt: ________________________________________________

2. Personaj negativ este cel care poartă numele: ____________________________
3. Versurile de unde reies trăsăturile negative sunt:
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
169
447. Se dă un fragment dintr-o operă literară în câteva părți mai mici. Aranjați-le în ordine
logică, înscriind numărul din fața elementelor date:
1.
Dete drumul cărucioarei şi rămase lângă fiul împăratului, carele în scurt timp se făcu să-
nătos. Apoi făcu o nuntă d-ale împărăteştile şi după moartea tatălui său, rămaseră ei în scaunul
împărăţiei, şi domnesc şi astăzi dacă nu vor fi murit.
2.
Zâna munţilor de Petre Ispirescu
3.
După ce se mări, îl puse de învăţă carte. El era aşa de silitor, încât se mirau dascălii de
dânsul cum de învaţă aşa repede. Ceea ce învăţa ceilalţi copii într-un an, el învăţa numai într-
o săptămână. Ajunsese să nu mai aibă dascălii ce să-i dea să înveţe. Iară tată-său scrise carte
împărătească la nişte filosofi vestiţi ca să vie să ispitească cu învăţăturile lor pe fiul său.
La curtea acelui împărat se afla pe atunci un vânător vestit; şi, până să vie filosofii cei vestiţi,
împăratul dete pe fiu-său acestui vânător ca să-l înveţe meşteşugul său.
4.
A fost odată un împărat foarte viteaz; toate împărăţiile de prinprejurul împărăţiei sale îi
cerea sfaturi: atâta era de drept şi înţelept. Când se isca sfadă între dânşii, la acest împărat
mergeau mai întâi la judecată şi, cum zicea el, aşa se şi făcea, fiindcă era judecător drept şi
iubitor de pace. Când fu aproape de bătrâneţe îi dărui Dumnezeu un fecior. Nu se poate spune
câtă bucurie simţi împăratul când a văzut că dobândi un moştenitor. Toţi împăraţii vecini i-au
trimis daruri. Ei nu mai puţin se bucurau că vecinul lor, care îi ajuta cu sfaturi şi poveţele lui
cele de mult folos, a dobândit fecior.
_________________________________________________
170
448. Ca să respectăm forma scrierii corecte, alegeți din șirul de mai jos ce trebuie să cuprindă o
lucrare dintr-un domeniu:
a) cuprins
b) bibliografie
c) notițe de subsol
d) prefață
e) pagina de început cu titlul, numele autorului și numele mentorului
f) date care să menționeze locul și ora scrierii lucrării
g) conținutul lucrării
h) biografia
Încercuiți literele din fața răspunsurilor corecte.
449. Citiți atent termenii și răspundeți la întrebare:

titlul, introducerea, corpul articolului cu interpretări și rezultate, concluzii, bibliografia
Cuvintele de mai jos aparțin:
a) metodologiei lucrărilor scrise

b) listei de abrevieri
c) notelor de subsol
171
450. Citiți cu atenție scrisoarea lui Alexandru Vlahuță către fiica sa, Margareta, atunci când
a împlinit șaptesprezece ani și răspundeți la cerințe . În prezent, epistola se păstrează în
original la casa memorială a lui Vlahuţă de la Agapia.
„Să fii bună, pentru ca să poți fi fericită. Cei răi nu pot fi fericiți.
Ei pot avea satisfacții, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că, mai întâi cei răi nu
pot fi iubiți, și-al doilea,…al doilea…de! norocul și celelalte „pere mălaiețe”, care se aseamănă
cu el, vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora n-ai nicio stăpânire și nicio
putere, pe când fericirea, adevărata fericire, în tine răsare și-n tine-nflorește și leagă rod, când
ți-ai pregătit sufletul pentru ea.
Și pregătirea este o operă de fiecare clipă, – când pierzi răbdarea, împrăștii tot ce-ai înșirat
și iar trebuie s-o iei de la început. De aceea și vezi așa de puțini oameni fericiți… Atâți câți
merită…
A, dacă nu ne-am iubi pe noi așa fără de măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana
noastră și dacă ne-am dojeni de câte ori am mințit sau ne-am surprins asupra unei răutăți ori
asupra unei fapte urâte, dacă, în sfârșit ne-am examina mai des și mai cu nepărtinire (lesne-i
de zis!), am ajunge să răzuim din noi partea aceea de prostie fudulă, de răutate și de necinste
murdară, din care se îngrașă dobitocul ce se lăfăiește în nobila noastră făptură. Se știe că durerea
e un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte, trage învățătura și din durerile altora. Eu
am mare încredere în voința ta. Rămâne să știi doar ce să vrei. Și văd c-ai început să știi asta.
Doamne, ce bine-mi pare c-ai început să te observi, să-ți faci singură mustrări și să-ți cauți
singură drumul cel adevărat!
Așa, ceartă-te de câte ori te simți egoistă, de câte ori te mușcă de inimă șarpele răutății,
al invidiei sau al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii și suflet larg cu cei răi. Fă-te
mică, fă-te neînsemnată de câte ori deșteptăciunea te îndeamnă să strigi: „Uitați-vă la mine!”
Dar mai ales aș vrea să scriu de-a dreptul în sufletul tău aceasta: Să nu faci nicio faptă, a cărei
amintire te-ar putea face vreodată să roșești. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici
mulțumire deplină, ca o conștiință curată.
Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi de 50 de ani, ai s-o înțelegi mai bine. Să dea Dumnezeu
s-o citești și atunci cu sufletul senin de azi.
Te îmbrățișează cu drag,
Al. Vlahuță”
Răspundeți la cerințe:
a) Expeditorul scrisorii este:
 ¨ Ion Creangă  ¨ Al. Vlahuță  ¨ fiica Margareta
(Bifați răspunsul exact)
b) Scrieți sinonimul de la scrisoare ______________

c)Formula de încheiere este : __________________________________________
d)Destinatarul scrisorii este: ___________________________________________
172
Soluțiile
1. c) textul este artistic, are autor, iar cel care vorbește este iepurele.
2. B
3. c) textul este artistic, se pot observa modurile de expunere, conține figuri de stil.
4. NU
5. Stilul este cel artistic, literar sau beletristic (una din aceste variante)
6. A -2; B – 1
7. a) – 3 artistic
b) – 1 științific
c) – 2 publicistic
8. c) ziaristic
9. c) colocvial
10. b) stilului publicistic
11. Stilului ştiinţific
12. „hai mai bine despre copilărie să vorbim, căci ea singura este veselă și nevinovată...”
13. 1. Basmul se intitulează: Zâna Zorilor
2. Acest fragmet are (scrie cu litere câte) patru alineate.
14. C bibliografie
A alineat
B titlu
15. capodopera
16. De plăcinte râde gura, de vărzare, și mai tare.
17. a) Acțiunea se petrece în cârciumă.
b) Sărbătoarea bisericească amintită în text este Sf. Niculae.
c) Pe femeia amintită în text o cheamă Sanda.
18. a) Mănăstirea e ridicată de un împărat evlovios şi bun;
c) Cărţile erau averea mănăstirii;
19. b) Omul din munca sa când se foloseşte, cu mai mare silinţă de muncă se sârguieşte;
d) Un tată prea blând şi prea milos îşi nenoroceşte copiii;
e) Dragostea şi respectul faţă de părinţi sunt sentimente sfinte.
20. fată;
coroniță din picături de rouă;
bijutieri
21. onoarea
22. a) în a patra
b) despre primăvară
c) toamna, iarna, primăvara și vara
173
23.
1. Un clopoțel a început să se smucească deasupra ușii, speriat. Parcă vrea
NU
să-și rupă frânghiuța și s-o ia la fugă.
2. Intrăm în clasă. DA
3. – Casian Alexandra!
E numele meu. Știu. Dar nu răspund. Pe mine nu mă strigă nimeni așa. DA
Toată lumea mă strigă Luchi…
24. b) Vulpea ademenită de mirosul caşului pune la cale să-l înşele pe corb;
d) Corbul jură că n-o să se mai lase păcălit
25. b) Iordache este calfă.
d) Pampon a venit la frizerie pentru că are trebuință cu Nae Girimea.
26. NU
27. b) neliniștit
d) revoltat
28. b) copilărie
29. Împăratul era întunecat și gânditor ca miază-noaptea.
Împărăteasa era tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei.
30. 2. concluzie
31. Spune-le tot ce știi, de altfel cine știe ce se poate întâmpla!
32. În clasa mea sunt înscriși douăzeci de copii.
33. floare, soare, cureaua
34. c) Unele specii de animale sălbatice sunt în pericol.
35. a) Stau l-a mătușa. / Stau la mătușa.
b) La iarnă voi fi mai mare. / L-a iarnă voi fi mai mare.
c) L-a întrebat pe Ion ceva. / La întrebat pe Ion ceva.
d) Adrian la văzut pe Andrei la cinema. / Adrian l-a văzut pe Andrei la cinema.
36. A B
vânzător pompier
sfârşit limpede
înger sâmbătă
român întunecat
37. 1. În şcoala noastră clasele sunt mari.
2. Pe cer au apărut câteva stele.
3. Mătuşa are trei copii.
38. a) Copiii sunt plini de viață.
b) Televizoarele nu mai sunt atât de scumpe.
c) Mariana și Cristiana au părul lung.
d) Coșurile sunt pline cu fructe.
174
39. a) Dumneata d) Dumnealui
b) Dumnealor e) Dumneavoastră
c) Pe dumneaei
40. În școli se dezbate problema siguranței pe Internet.
41. NU
42. b) Este redată forma corectă a conjugării verbului a întârzia la prezent și o putem găsi în
îndreptare ortografice.
43. a) Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române
44. a) Dicționare explicative
45. e) Alexandru, poți să-mi împrumuți creionul tău?
46. prăjitură – prăjituri
pijama – pijamale
ușă – uși
farfurie – farfurii
ac – ace
cuvânt – cuvinte
47. b) Mihai nu merge în excursie
48. întâmplare
bomboane
gândire
împreună
campion
cântec
49. a) artistice, etice și culturale;
50. NU
51. c) trădarea
52. 1. Sora mea este frumoasă.
2. Munţii noştri nu sunt foarte înalţi.
3. Maria este elevă sârguincioasă.
4. Brazii sunt mereu verzi.
53. 1) E un băiat bine crescut / bine-crescut / binecrescut.
2) Oaspeții sunt bine-veniți / bineveniți / bine veniți în casa noastră.
54. Eu am un cap, doi ochi, două urechi, un nas, o gură, două mâini şi două picioare.
55. ATENŢIE! Cuvintele trebuie scrise cu litere de mână!
roşcat, scurte, strâmbe, mare
56. a) substantiv propriu
175
57. 1. C
2. A
3. D
4. A
5. B
6. A
58. c) – Păi, bine, bine, dacă merg și eu la pescut, voi fi o problemă?
59. 1. – Cine este acolo?
2. – Scufița Roșie, a răspuns lupul.
60. c) linie de dialog
61. a) va
b) v-a
c) ați
d) a-ți
62. 1. Ne-am petrecut frumos în excursie.
2. Noi mâine mergem la oraș.
3. Sau mergi, sau rămâi.
Obligator trebuie scris cu litere de mână.
63. “Mamă, bate-mă, ucide-mă, spânzură-mă, fă ce ştii cu mine, numai dă-mi ceva de mâncare
că mor de foame.”
64. a) Azi nu este joi!
b) Azi nu este joi?
65. a) două zeci /
b) / opt spre zece
c) șasesprezece /
d) osută /
66. De Paști și de Crăciun suntem cu toții la Novi Sad, la bunici.
67. 1. Părți de vorbire flexibile sunt: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul,
verbul
2. Părți de vorbire neflexibile sunt: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția
68.
substantiv articol adjectiv pronume verb
Noi +
am sădit +
o +
floare +
minunată +
69. c) conjuncții
176
70. flexibile sunt: paznicii, au stat, ochii, patru
neflexibile sunt: cu, în
71.
părți de vorbire părți de vorbire
flexibile neflexibile
substantivul adverbul
articolul prepoziția
adjectivul conjuncția
pronumele interjecția
numeralul
verbul
72. a) Părți de vorbire flexibile: o, bătrână, scotea, apă, fântâna, părăsită
b) Părți de vorbire neflexibile: ieri, din
73. c) şapte sute şaizeci şi trei
74. b) Substantiv comun, genul feminin, singular, cazul nominativ;
75. Zile, nopți, muguri, raze, frunze
76. a) floare – feminin , singular
b) cataloage – neutru , plural
c) morcov – masculin, singular
d) brazi – masculin, plural
77. c) genul masculin, plural, genitiv.
78. 1. … Casian Alexandra! răspund repede. – am răspuns
2. O şcolăriţă cuminte clipeşte mărunţel – a clipit
3. Voi înghițiți lacrimile cu gust de cenuşă. – ați înghițit
4. Luchi era fericită. – a fost
79. a) Andrei, fii mai indulgent! 3
b) Copiii ar vrea vacanțe mai lungi. 2
c) Când veți veni la noi? 4
d) Noi scriem în fiecare zi. 1
80. 1. să merg – conjunctiv, prezent
2. începea – indicativ, imperfect
81. NU
82. c) indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ
83. 1. Nu-ți pare bine? (indicativ, imperfect) – părea
2. Adela cânta mai bine decât noi. (condițional-optativ, perfect) – ar fi cântat
3. Mă făcui un băiat așezat și înțelept. (indicativ, viitor) – (mă) voi face
4. Băiatul avusese timp liber (indicativ, prezent) – are
177
84. a) Andrei ne va veni în vizită. – indicativ
b) Astfel, fugind cât le țineau picioarele, se ascunseră la mătușa Mărioara. – gerunziu
c) Ionel vruse să intre, dar nu putu. – conjunctiv
d) Teza era predată, nu mai putea făcea nimic – participiu
e) Măriuca răspunse că ar vrea să se facăo fetiță bună. – condițional-optativ
85. a) Cum se numeşte strada noastră?
b) Ce clasă minunată avem!
c) Ghiocelul şi-a scos capul de sub zăpadă.
86. 1. Subiectul este grupe
2. Predicatul este taie
87. Mariana – subiect
este elevă – predicat
bună – atribut
88. Ionel îşi scrie tema cu pixul.
89. 1. După casă era un pom.
2. Sofia nu ascultă sfaturile profesorei.
3. Toţi vorbim frumos limba română.
90. 1. B 2. B 3. A 4. A
91. c) Elevii viteji s-au anunțat primii să răspundă.
92.
Complement direct Complement circumstanțial de loc Complement circumstanțial de mod
mănâncă cireșe s-a oprit la semafor muncește cu sârguință
93. Raport de coordonare

94. a) Mintea e bună
b) subordonare
95. a) Calul alb era bătrân și orb și rămase neputincios. C
b) Anii au trecut, Fefeleaga a îmbătrânit, îmbătrânise și calul. C
c) Calul necheza ca și cum ar fi răspuns. S
d) Îl urmărea pe vechiul ei prieten, care îi dăduse cel din urmă ajutor. S
96. a) Apoi a venit peste câteva săptămâni dascălul Clăiță cu Budulea și cu nevasta lui Budulea,
care era mama lui Huțu. – S
b) El era băiet de cinci ani când plecase maică-sa. – S
c) Grivei îl cunoștea și lătra de bucurie. – C
97. b) Fraza este alcătuită din șapte propoziții și conține și raport de coordonare și raport de
subordonare.
98. Copiii au înțeles cum să scrie
99. c) după primele trei virgula, iar între a treia și a patra conjuncția și.
178
100. a) juxtapunere
b) joncţiune sau conjuncţii
101. a) Cartea este a elevului.
b) Gloanțele erau ale vânătorului.
c) Pantofii aceștia nu-mi aparțin mie, pentru că sunt ai mamei.
d) Creionul acela este al lui Ionuț.
102. Eu - subiect, pronume
învăţ - predicat, verb
la gramatică - complement indirect, substantiv cu prepoziţie
103. N. Orașul are o arhitectură frumoasă.
G. Străzile orașului sunt largi.
D. Am făcut și eu cadou orașului o statuie impozantă.
A. Am vizitat orașul Belgrad.
104. b) Eu mă duc la școală.
d) Dânsul a plecat în vacanță.
e) Ai noștri ne așteaptă.
105. a) cornul de la casă / cornul caprei 4
b) a vorbi / a tăcea 1
c) a adula / a aduna 2
d) colb / praf 3
106. c) omonime
107. deschis – închis
108. a) 3. Doctorul rosti câteva cuvinte.
b) 1. Stolul trecu destul de repede.
c) 4. Bolovanul se rostogoli năprasnic.
d) 2. Vecinii petrec cu prietenii lor.
109. x Am un roman cu personaje fantastice.
110. a) scârț! - a scârțâi

b) vâj, vâj! – a vâjâi
c) zum – zum – zum! - a zumzăi
d) mac – mac – mac! - a măcăi (sau – măcăni)
111. 1. a face – a desface
2. nepot – strănepot
3. capabil – incapabil
4. a călca – a încălca
112. a) rudă - rudenie, înrudi
b) plic – pliculeț
c) pădure – pădurar
d) școlar – preșcolar
e) a lipi – dezlipi
f) nod – înnoda , deznoda
179
113. pădurar, pădure, a împăduri, pădurice, reîmpădurire, păduros
114. a) vicleană Vulpea este şireată.
b) fericit Sunt bucuros că am primit notă mare la teză.
c) apus Soarele a asfinţit.
115. b) trăsură
d) căruță
116. blond
117. (care este) în plus; p. ext. (care este) inutil, fără rost.
118. a) timid
d) rușinos
119. Îndrumare sfat
Arogant îngâmfat
Talent înclinație
Ceartă conflict
120. a) trimestru – trimestrial
b) vișină – vișiniu
c) prietenie – prietenesc
d) a mânca – mâncăcios
121. româneşte - derivare cu sufix
zgârâie-brânză - compunere prin alăturare
înflorit - derivare cu prefix
DEX - compunere prin abreviere
şoricel - derivare cu sufix
122. a) Statele Unite Americane - SUA
b) Organizația Națiunilor Unite - ONU
c) Uniunea Europeană - UE
d) Căile Ferate Române – CFR
e) Transporturile Aeriene Române – TAROM
123. Florăreasă, florărie, flori
124. 1. a cânta – cântăreț ,cântător
2. a învăța – învățător, învățământ
3. a copilări – copilărie
4. a munci – muncitor , muncitorie
125. a) bucate – bucătărie
b) cheie – cheiță (descheia)
c) a copilări – copilărie
d) a lipi– dezlipi
180
126. 1) creion
2) cuvânt
3) fugar
4) furculiță
5) tigaie
6) tigru
7) univers
8) urs
127. b) dicționar enciclopedic
128. a) 1
b) 3
c) 2
129.
1. Pentru a-ți exprima liber părearea, trebuie să ai curaj! A
2. Bine a-ți venit la noi! F
3. Dumneavoastră ați mai fost prin locurile noastre? A
4. Mi se pare că a-ți fost și anul trecut la mare. F
5. Nu mă încumet ați spune totul. F
130. b) Sora mea are paisprezece ani.
d) Ionuț este al optulea în catalog.
131. 1. În pădure trăiau și munceau șepte pitici. – șapte
2. Copiii au rezolvat exercițiul fără nicio greșală – greșeală
3. Erau mulțumiți de faptul cum erau servită mâncarea. – era (servită)
4. În compartiment era și un grup de franceji. – francezi
132. Bucătarul gătește. Zidarii construiesc.
Păsărelele zboară. Copiii merg.
133. b) fiindcă
134. Are o părere negativă.
Vine la mine la ora douăsprezece.
135. „Din amarnica închisoare
Nu crediam să es la soare
Zmeul azi e înfrânt
și eu iatamă-s la sânu-ți sfânt
De unde n-are să mă poată
Să mă zmulgă o lume toată.”
136. Lupi, urși, mâțe, oi, cornute,
Fel de fel da joavini slute;
Chițorani, arici și vulturi,
De prin lume, din ținuturi
137. cearcă, (nu-l) poci
181
138. NU
139. a) dacoromân,
d) istroromân
e) meglenoromân
f) aromân
140. 1. DA
2. NU
3. DA
141. a) Scrisoarea lui Neacșu
142. c) dacii cu romanii
143. c) 60%
144. geto-dacă
145. c) chirilic
146. scamn / scaun
a scrie / a scria
gingei / gingii
eu mănânc / eu mânc
147. DA
148. M-am întors acas la şină. - cină
Dă mâncat, n-am prea mâncat: - De
Ochii niegri dă vieşină - negri
Suflietu m-or tulburat. – sufletul
149. Ion Creangă – d)
Ionel Teodoreanu – c)
George Coşbuc – a)
Miroslav Antić – b)
150. Grigore Vieru - În limba ta
Grigore Alexandrescu - Boul și vițelul, Toporul și pădurea
Lucian Blaga - Odă simplisimei flori
Mark Twain - Prinț și cerșetor
151. a) George Coșbuc 3
b) I. L. Caragiale 1
c) Grigore Alexandrescu 2
d) Otilia Cazimir 4
152. 1) b) O scrisoare pierdută
2) b) Nunta Zamfirei
153. b) Grigore Alexandrescu
182
154.
genul genul genul
epic liric dramatic
1. Povestind aşa minunile şi închinându-se, Hagiul a DA
vândut lemn sfânt bătrânilor, babelor şi văduvelor.
De multe ori Hagiul, vesel că s-a pus bine cu
Dumnezeu şi fericit că şi-a întors paralele cheltuite
cu hagialâcul - ba a mai şi câştigat -, bombănea,
uitându-se în toate părţile:
- Ce negoţ, ce daraveri, ce bănet s-ar face! Lemnul
sfânt
merge găitan! Acum patruzeci de ani o prăvălie cu
lemn sfânt ar fi fost un potop de aur.
2. Melancolia face în pieptu-mi să tresalte DA

Neînţelese doruri, în vreme ce-aţipind
Fiinţa mea de astăzi, în locu-i răsar alte
Vechi suflete apuse, mult mândre, mult înalt
155. a) genul liric
156. NU
157.
Caracteristicile genurilor literare genul epic genul liric genul dramatic

1. Operele exprimă o narațiune și
DA
majoritatea sunt scrise în proză.
2. Operele redau sentimentele autorului și
DA
de obicei sunt scrise în versuri.
3. Operele sunt scrise sub formă de
DA
dialog, pentru a fi jucate pe scenă.
158. Versurile de mai sus sunt grupate în patru rânduri şi formează o strofă , iar rima ei este
monorimă.
159.
„Toţi au fost un timp. Eu sunt. „Cu geanta ta m-atinge pe pleoape,
Eu în cer. Ei în pământ.” Să simt fiorii strângerii în brațe –
Pe veci pierduto, vecinic adorato!”
(Tudor Arghezi, Inscripţie pe biserică) (M.Eminescu, Când însuși glasul)
distih Terțet ( terțină)

160. A; A; F; F; A
161. Strofa formată din două versuri se numeşte distih.
183
162. a) dialogate
b) descriptive
163. c) narativ
164. c) naraţiunea şi descrierea
165. c) descrierea
166. Dar ce zgomot se aude ? Bâzâit ca de albine?
Până văd păinjenișul între tufe ca un pod,
167. b) comparaţia
168. c) epitete
169. c) personificarea
170. epitet
171. b) epitelul și comparația
172. 1. Orășelul amintit în text este Curtea-de-Argeș.
2. Biserica amintită în text datează din veacul al șaisprezecilea.
3. Biserica a fost ridicată de către Neagoe Basarab.
173. 1. Oraşul Babilon era aşezat într-o câmpie întinsă;
4. El era tăiat drept la mijloc de fluviul Eufrat.
174. c) Iarna, pe coastă
175. a) Hanul Mârcu se află pe valea Negrei cam la jumătate de cale dintre Șarul Dornei și
Broșteni.
b) Autorul se întâlnește cu o mulțime de țărani care se duc la iarmarocul de la Fălticeni.
176. În text este descris anotimpul primăvara.
177. a) isteţ,
c) şiret,
d) viclean
178.
Trăsături fizice Trăsături morale
înalt, blond, chel, brunet, gras, bătrân bun, darnic, gingaș, sincer, înțelegător
179. vrednic
180. În fragmentul citat este redat portretul fizic al personajului.
181. c) deznodământul
182. c) desfăşurarea acţiunii
183. 1. Expozițiunea
2. Intriga
3. Desfășurarea acțiunii
4. Punctul culminant
5. Deznodământul
184
184. c) expoziţiunea
185. nonliterar
186. 1. neartistic
2. artistic
3. neartistic
187. 1. Artistic
2. Neartistic
188. a) artistic
b) neartistic
c) neartistic
189. a) 2
b) 1
190. c) stilul ştiinţific
191. 2. Gâsca
192. 1. artistic sau beletristic
2. juridic-administrativ (oficial)
3. colocvial
193. a) juridic-administrativ (oficial)
b) artistic sau beletristic
194. B)
195. 1. coperta
2. prima pagină cu titlul și autorul
3. capitolul
4. textul propriu-zis
5. cuprinsul
196. Ştefan Munteanu şi Vasile Ţâra – Istoria limbii române literare
Mircea Măran – Românii din Voivodina
Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
197. medicinei
198. b) medicină
199. școala, cititul, scrisul
200. F Mihai Eminescu este poetul cel mai de seamă al literaturii române.
F Planeta Pământ este a treia planetă din Sistemul Solar.
O Eroii mei sunt părinţii. Nu văd pe altcineva înlocuindu-i! (Michael Jordan)
201. a) În ambele texte se amintește ciocârlia. – A
b) Ambele texte vorbesc despre habitatul natural al păsării. – F
c) Textul numărul 2 este artistic și este o legendă. – A
d) Textul numărul 1 este un text în care apar personaje. – F
185
202.
1. În ambele cântece doar rândunica se amintește dintre păsări. NU
2. Strofele cântecelor sunt alcătuite din catrene. DA
3. Ambele cântece au rimă încrucișată. NU
4. Cântecul A se referă la două anotimpuri, iar B doar la un anotimp. DA
203. A - opinie
204. d) primul text este obiectiv, iar al doilea subiectiv
205. 1. Nu-mi place cum mănâncă mătușa Uțupăr.
2. Nu-mi place nici Dița.
3. (Mă dau jos din spinarea ei, pun mâinile la ochi,) să n-o mai văd.
206. Informațiile sunt subiective
207. b)
c)
208. c) Autorul este mișcat de perioada când era bolnav și-i plăcea nespus de mult Berlinul.
d) Ceea ce-l impresiona foarte mult, erau florile și piața, un petec de pădure cu copaci
frunzoși.
209. DA
210.
1. Autoarea textului este Laura Popescu. F
2. Gândul lui Simon s-a rătăcit într-o benzinărie. F
3. Gândul s-a trezit printre mașini înghesuite și oameni calmi. F
4. Motivul strănutatului a fost o răceală cobză. A
5. S imon s-a simțit speriat și derutat, deoarece s-a trezit într-o lume străină și
A
necunoscută.
211.
Autorul vorbește despre amintirile și frumoase și mai puțin frumoase din
1. DA
copilăria unui băiat.
2. Poveștile cu Muma-Pădurii, strigoi și iele îl linișteau. NU
3. Băiatul avea mai mult vise tulburătoare decât frumoase. DA
4. Mama se îngrijea de băiat și-l mângâia noaptea. DA
212. mamăsa / mamă-sa nul / nu-l (asculta)

trecândui-le / trecându-i-le l-au / la-u (ascultat)
iao / ia-o (cartea) mi-a / mia (dat)
213. Maria ia o carte de la bibliotecă.
El ia autobuzul până la prima staţie.
Mihai i-a spus mamei ce note are.
186
214. Farfurie – farfuriile
Cal – caii
Pantof – pantofii
Geamgiu – geamgiii
Munte – munții
Tabelă – tabelele
215. b. Mai sunt câteva zile până la Crăciun și dorim să ne împodobim cât mai frumos pomul cu
globuri multicolore.
216. a) Vii la mine?
b) Ea este o femeie cumsecade.
c) La oraș există mai multe licee la care te poți înscrie.
d) Ai primit nota cinci, fiindcă ai învățat.
217. Nu-mi mai vorbi despre Ioana, fiindcă m-am cam supărat pe ea.
218. a) Autorul vorbește frumos despre Huțu
b) Povestea cu perele scoate în evidență firea naivă de copilul inocent.
d) În fragment, Huțu reprezintă întruchiparea puterii și înțelepciunii.
219. a) comicul de limbaj
220. 3 partea cea mai întinsă, care cuprinde faptele, întâmplările determinate de intrigă;
5 ultima parte, care cuprinde sfârşitul acţiunii, al evenimentelor;
1 partea introductivă în care autorul prezintă locul, timpul acţiunii şi unele dintre personaje);
2 momentul sau faptul important care determină intreaga desfăşurarea acţiunii;
4 partea care cuprinde momentul de maximă încordare, de intensitate în desfăşurarea
acţiunii.
221. a) lirică;
b) o metaforă a stării triste de care este cuprins poetul
222. b), c), d)
223. Poezia de dragoste Sara pe deal doar în strofa a treia nu cuprinde elemente de dragoste, ci
doar descriere a naturii.
224. 1. F Herodot a fost un istoric roman care a descris conflictul dintre greci şi romani.
2. A Herodot este întemeietorul istoriei şi este de origine greacă.
3. A Capodopera lui Herodot este opera Istorii.
4. F Capodopera lui Herodot, este scrisă în grai popular şi împărţită în 9 cărţi.
225. a) Deznodământul
b) Punctul culminant
226. 1. Textul dat aparție genului (literar) dramatic.
2. Personajul masculin din text este (numele) Leonida.
3. Convorbirea dintre două sau mai multe personaje se numește dialog.
4. Ziarul amintit în text se numește „Aurora Democratică“.
227. d) cre-deai, spai-mă, sculp-tu-ră, a-cru.
228. popor, soare, cântec, actor, geantă
187
229. • Lă-co-mie / lăco- mie / lă-co-mi-e
• În-tâl-ni-re / înt- âl-ni-re / în-tâl-nire
• Împ-ă-ră-tea-să / îm-pă-ră-tea-să / îm-pă-ră-te-a-să
• Vor-beş-te / vo-rbe-şte / vorb-eş-te
230. a-cru, A,
ce-rea-le F
in-e-gal F
li-tru A
ve-cin A.
punct-aj F
231. 1. vo-iau; func-ți-e; is-to-ri-e; fruc-tu-os; no-uă; pa-ie.
2. diftongi: nouă, paie
triftongi: voiau
hiat: funcție, istorie,fructuos
232. Diftong: iar-nă, broas-că
Triftong: ari-pioa-ră, cre-ioa-ne
Hiat: po-e-zi-e, sca-un
233. b) râu, leoarcă, aer
234. a) a-crea-lă – e
b) ma-iou – i, u
c) școa-lă – o
d) ie-pu-re – i
e) plopi –i
235. a) poartă – o
b) vreau – e, u
c) franțuzoaică – o, i
d) plopi – i
e) oaie – o, i
f) muiat – i
g) iepure – i
găini ___________________
236. 1. Timpul frumos ajunge odată cu primăvara.
237. vorba, semn, bătrânețea, mama
238. Acesta m-a impresionat. pronume demonstrativ
Cine a plecat? pronume interogativ
Nu știu care va fi alegerea ei. pronume relativ
Oricine știe ce are de făcut. pronume nehotărât
Ai noștri au câștigat cupa. pronume posesiv
El este învingătorul. pronume personal
188
239. Carnea - substantiv
de – prepoziție
pește – substantiv
are – verb
multe – adjectiv
oase – substantiv
240. a) verb
b) adjectiv
241. Odată – complement circumstanțial de timp, adverb de timp
Lia – subiect, substantiv propriu
ajunse – predicat vrebal, verb
la Soare – complement circumstanțial de loc, substantiv cu prepoziție
242. a) al meu - pronume posesiv; ea – pronume personal
b) al treilea - numeral ordinal; doi – numeral cardinal
243. - Elevule, fii bun, fii drept, fii tolerant, dar mai ales, nu fi imprudent!
244. b) numeral ordinar
245. Știi ce era, domnule? Steaguri(,) muzici(,), chiote(,) tămbălău(,) lucru mare(,) şi lume(,)
lume,... de-ţi venea ameţeală(.)
246. Atunci(, )zise(:)
( - ) Așteptați(!) strigă el. Dacă nu veniți voi la mine (,) mă duc eu la voi! Și apoi porni popa
la colindă. Cât e ziua de mare (,) gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii(,) acolo îi
ținea la sfaturi(.)
247. A
1. Chiar toţi sau / s-au anunţat la concurs?
2. Ah, într-o / întro săptămână am citit cartea!
3. Crezi că ne tragem din acelaşi neam /ne-am?
4. Astăzi mam /m-am jucat cu Ionel.
B
DA
248. 1. Voi îmi spuneți că sunt din același neam cu familia Popescu?
2. Se schimbă ceasul, sau nu?
3. La mulți ani cu sănătate, cu fericire și mult noroc!
4. Acum ninge liniștit, dar e tare frig.
249.
Propoziția Cazul
Frunzele copacilor s-au vestejit. Genitiv
Mihai este un băiat exemplar. Nominativ
Mihaela, vino la masă! Vocativ
Ionel este nepotul bunicii. Nominativ
I-am mulțumit colegului pentru ajutor. Dativ
189
250. c) Adjectiv, substantiv, pronume, prepoziție, verb
251.
Eu pronume personal
Dorna substantiv propriu
ori conjuncție coordonatoare
pe la prepoziție compusă
sate substantiv comun
252. a) A
b) F
c) F
d) A
253. 1.
a) extrageți adjectivul, – dur(e)
b) scrieți câte forme are (formele lui) – patru forme - dur, dură, duri, dure
c) și la ce grad de comparație se află. – comparativ de superioritate
2. Cuvântul vorbele din propoziția de mai sus este:
a) ca parte de vorbire – substantiv comun
b) de genul – feminin
c) la numărul – plural
d) în cazul – nominativ
254. a) Maria este (imperfect) - era la bunici.
b) Noi am mers (viitor) - vom merge în excursie.
c) Ești (imperativ) fii cuminte!
d) Suntem (mai mult ca perfectul) fuseserăm de multe ori prezente.
255. a ajuta - infinitiv, prezent
voi privi - indicativ, viitor
mergând – gerunziu
să râd - conjunctiv, prezent
treceau - indicativ , imperfect
aş memora - condițional-optativ, prezent
de scris – supin
am organizat - indicativ, perfect compus
întâlnit - participiu
căutaţi! - imperativ
190
256.
257. floare - florile cal - caii

tablou - tablourile munte – munții
farfurie – farfuriile izvor – izvoarele
dinte – dinții ochelari – ochelarii
258. 1. Voi mâncați pizza cu ciuperci ?
2. Noi ne vom duce la Paris.
3. Ei scriu patru eseuri.
259. a) Ana ia (indicativ, perfect simplu) luă cărți de la bibliotecă.
b) Voi stați (indicativ, viitor) veți sta mai mult în parc?
c) Eu vreau (condițional-opativ, perfect) aș fi vrut o înghețată.
d) Cineva își scrie (indicativ, perfect compus) și-a scris tema.
260. c) gerunziu
261. a) creai
b) să țină
c) voi vedea
d) povestind
e) au observat
262.
infinitiv participiu gerunziu supin
a citi citită cântând de scris
plângând de săpat
191
263. a) Marina este elevă bună. – era
b) Noi vom intra pe rând – intram
c) Ele vor fi citit instrucțiunile. citeau
d) Tu ai fi fost mulțumit cu condițiile acelea? – erai (mulțumit)
264. a) a vedea (gerunziu) – văzând
b) a hotărî (pers.I, sing. perfect simplu) – hotărâi
c) a bea (imperfect, pers.a II-a plural) – beați
d) a zice (supin) – (de) zis
265. a) ei şi ele
b) pronume personal
266. 1. Nea Budulea, înainte de toate, avea un picior mai scurt decât celălalt 1/,și era un om scurt,
gros, rotund la față 2/ și zâmbea mereu 3/ când vorbeai cu el. 4/
2. Avea – predicat verbal
era un om – predicat nominal
zâmbea – predicat verbal
vorbeai – predicat verbal
267. 1. au luat-o la fugă – predicat verbal
2. sunt neliniștiți – predicat nominal
268. Şi Sultănica deschide repede nişte ochi ca pruna de mari,/ iar mama Stanca, ferind-o de
scântei, îi zice încetinel: /"Dormi puiul mamii!"/
269. a) atribut adjectival + atribut substantival genitival
270. a) Stau să văd cum răsare soarele. propoziție principală
b) Cânt pentru că-mi place. subordonată circumstanțială de cauză
c) Am citit poezia care-mi place. subordonată atributivă
d) Fetele cântă, dansează și râd. principală
271. a) Puii berzelor au învățat să zboare – completivă directă
b) Vânătorul aruncase lațul în care se prinsese bietul animal. - atributivă
c) Azi, unii dau binețe doar cui vreau – completivă indirectă
d) La școală vin ca să învăț - circumstanțială de scop (finală)
272. c) copulativă şi adversativă
273. a) La şezători s-a dus o singură dată de când e fată mare. – principală
b) Când se mânia, nu mai vede înaintea ochilor. – subordonată circumstanțială de timp
c) Sultănica îi zise mamei să nu mai plângă. – completivă directă
d) Ea își spunea necazul cui dorea să-l știe. – completivă indirectă
274. “De câteva zile, mama se scoală de dimineață, / ne îmbracă în hăinuțe de duminică,/ luăm
ceaiul în fugă/ și venim toți șase la gară.”/
a) numai din propoziții coordonate
192
275. a) Am fost în America.
b) Mă duc la Belgrad.
c) A ieșit din apă.
d) Am intrat în clasă.
e) A stat și a privit lung.
f) L-am rugat, dar nu m-a ascultat.
g) Ai mai fost la Coștei?
276. b) în cazul nominativ, nume predicativ
277.
Propoziția Cazul Funcția sintactică
1) Copilul este cuminte. Nominativ Subiect
2) Acesta este copilul meu. Nominativ Nume predicativ
3) Toți îl laudă pe copilul cuminte. Acuzativ Complement direct
4) Mingea copilului este mare. Genitiv Atribut
5) Copilule, fii cuminte! Vocativ /
278. a) al.
b) ale
c) al
d) ai
e) a
279. trist - melancolic
a diminua - a micşora
profund - adânc
inamic - duşman
a suspecta - a bănui
280. c) a-și dori ceva
281. a slăbi, a obosi, a epuiza
282. • Bătrânețe
• dușmani
• Bogatul; flămând
283. a) A trăi ca-n sânul lui Avram - 3. a fi în elementul său, a o duce bine
b) A băga mâna în foc – 1. a garanta
c) A ajuns la sapă de lemn – 2. a ajuns sărac
d) A ieși basma curată -4. a scăpa de învinuiri
284. b) sturzul are pete gălbui pe pene;
c) penele sturzului sunt galbene ca aurul
285. a) cătănie 4 b) decepționare 3 c) călătorie 1 d) amic 2
286. Tare ca piatra,
Iute ca săgeata.
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
193
287. buze – buzișoare
dinți – dințișori
mână – mânuță
batistă – batistuță
ochi – ochișor (i)
obraji – obrăjori
288. d) Până în pânzele albe.
289.
Expresia Verbul
A aduce la cunoștință a informa
A-l ajunge oboseala a fi epuizat
A fi în al nouăsprezecelea cer a fi fericit
A nu se alege nici praf a fi distrus
A nu-și afla locul a fi nerebdător
290. a) 5 antiteză
b) 2 reușită
c) 4 a isprăvi
d) 1 îndrăzni
e) 3 povață
291. 1. cumsecade - C
2. ONU - D
3. confrate - B
4. cântăreţ - A
292. d) paronime
Perechea de cuvinte este: campanie / companie
293. afară – în casă
ninge – arde focul
294. albe – negre
295. 1521; Neacșu
1. Codocele Voronețean
2. Psaltirea Voronețeană
3. Psaltirea Șcheiană
4. Psaltirea Hurmuzachi
296. batist - batistă
297. ascuţit - neascuţit
corect - incorect
serios - neserios
a bloca - a dezbloca
dreptate - nedreptate
194
298.
neologisme regionalisme arhaisme
absurd, activ, complex, cioareci, cucuruz, curechi, agă, hatman, ienicer
descriptiv, eolian, lapidar fain, glod, lubeniță, musai
299. d) în textul nr. 2. a pasa înseamnă a zdrobi
e) în textul nr. 1. a pasa înseamnă a trimite mingea unui jucător
300. Vârf, culme, pisc, înălțime.
301. a) al patrulea
b) două sute cincisprezece
c) patru mii opt sute cincizeci și unu
d) a nouăsprezecea
302. Bărbații politicoși - politicoșii bărbați
Fiii hazlii - hazliii fii
Sacii cenușii - cenușiii saci
Codrii măreți - măreții codri
Norii cenușii - cenușiii nori
Hainele vișinii – vișiniile haine
303. c) Amintiri din copilărie, Evul Mediu, Arcul de Triumf
304. Ne-ai anunţat prea târziu, de n-am avut nici măcar timp (vreme) să ne pregătim pentru
ceea ce a urmat.
305. M-am dus la loc - M-am dus la holdă
cucurudzu – porumbul
pricoliţă – remorcă
mobilni – celular
duauă părădăis – două roşii
câta ai - puţin usturoi
pită - pâine
306. Lăcrămând, (mă) văz, simț, auz
307. 2 usturoi
3 corn
4 castravete
1 bolnav
308. - Măi, Ioanie, de ce ai intrat în cucuruzu meu? M-am gândit în minie că or fi venit lotri să îl
fure!
309. Vază – vadă
Împregiurul – împrejurul
Puie – pună
Mânele – mâinile
Fleoancă – gură
195
310. a) Toamna se culege cucuruzu. - porumbul
b) Pe casa vecinului s-au pus mulți golâmbi- porumbei
c) Anul acesta s-au scumpit șî părădăisâle, șî crumpii- și roșiile, și cartofii
d) Cânile meu latră la lună – câinele
311. pădurari; răzbate
așază; ele
312. • Ne-am dus la cinema.
• Exercițiul la matematică a fost bine înțeles de elevi.
• A plecat la școală.
• Magnetul atrage fierul.
• Caietul este al elevului.
313. a) perioada Greciei vechi
314. a) perioada de robire sub turci
315. a) Ion Roată și Cuza Vodă, I Creangă 3
b) Baba Novac și cneazul Bogosav, poezie pop 2
c) Piatra Corbului, Al. Russo 1
316. a) Horia, Cloșca și Crișan
d) Avram Iancu
e) Gheorghe Doja
317. b) clasicismului
318. 1. epic
2. dramatic
319. Textul A face parte din genul literar epic.
Textul B face parte din genul literar epic.
320. Într-o noapte de toamnă de Ionel Teodoreanu.
321. a) liric
322. 1. E
2. E
323. Textul 1 face parte din genul literar liric
Textul 2 face parte din genul literar epic
Textul 3 face parte din genul literar dramatic
324. a) baladă
325. a) baladă
326. Autorul anonim, prezintă în versuri,o întâmplare deosebită din trecut, săvârşită de personajul
Toma, cu însuşiri ieşite din comun. Această creaţie ca specie epică este o baladă.
327. 1. baladă
2. poem
328. Ca specie literară, această poezie este o baladă cultă și aparține genului epic literar în care ne
este prezentat ceremonialul unei nunți țărănești la români, transfigurat într-o lume de basm.
196
329. 1. baladă
2. poem
330. jurnal
331. b) biografie
332. b) autobiografie
333. a) naraţiunea, dialogul, descrierea
334. 2, 2, 3
335. c) jurnal
d) biografie
336. 3. personificare
337. b) hiperbolă
338. 3. personificarea
339. personificarea
340. c) repetiția și enumerația
341. a) Este o povestire după textul original, un rezumat.
342. descrierea
343. b) naraţiunea, descrierea şi dialogul
344. a) dialogul
c) monologul interior
d) descrierea
345. Inteligentă, minte ageră
moară stricată
346. Portret
347. Portret moral (psihic)
348. 1. morală; 2. fizică; 3. fizică
349. 5. Îmbrăcămintea personajelor
350. c) numai administrativ
351. 1. Textul dat este scris în stil artistic (beletristic).
2. Se poate povesti, de aceea aparține genului epic.
3. Operele alegorice care după structură sunt scrise de obicei în versuri, și care sunt alcătuite
din narațiune și morală, se numesc fabule.
352. 1. Literar (beletristic, artistic)
2. Ştiinţific
353. c) Filmul este o operă de artă și un act de cultură, care are propriul său univers.
354. NU
noaptea de Sânzâiene
197
355. 2. publicistic-jurnalistic
356. 1. Conținutul și formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărârea Guvernului, inițiată de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
2. Art.7. alineat 2
3. Oficial – administrativ
4. Sunt interzise activitățile care încalcă normele de moralitate și orice activități care pot
pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv
a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, precum și activitățile de natură
politică și prozelitismul religios.
357. Andrei și Ionel se întorc de la şcoală.
Ionel îl întreabă pe Andrei:
– Vrei să mergem la bibliotecă?
– Sigur că da !
– Trebuie să citesc, pentru ora de lectură, romanul baltagul de Mihai Sadoveanu.
358. 1. Astfel de explicații le putem găsi în dicționare
2. Stilul funcțional de scriere este cel tehnico-științific
3. Cuvântul prozelitism provine din limba franceză
359. Copiii s-au întors în grădină și au văzut că petalele florii lor preferate se ofilesc. Alina l-a
întrebat pe profesorul de științe naturale care e cauza, deși la ora de botanică au învățat. Era
deja târziu când au plecat acasă.
– Tu știi ce temă avem pentru mâine la istorie? zise Mircea.
– Da, știu, avem de făcut o compunere despre perioada lui Mircea cel Bătran.
360. Eu venii la voi acasă fiindcă mă gândii să vă comunic cum s-a desfăşurat serbarea dedicată
Crăciunului, unde au participat şi ei, vecinii noştri.
361. a) cel c) cel e) n-o g) n-o
b) ce-l d) ce-l; cel f) nu-i h) nu-i
362. De-mi părea bine?
Dar se-nțelege că-mi părea bine!
Când mi-l aduc aminte pe dânsul, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinereții,
cu toate farmecele ei, acum pierdute pentru totdeauna.
363. a) Tu vii la mine
b) Ele se așază
c) Ei erau îngânfați
d) Am fost la Istanbul
e) Mă încântă curcubeiele
364. a) neîmpăcat
b) gât
c) Înger
d) Femeia aceea
e) Cerul s-a înnorat
f) Andrei a înotat
198
365.
singular pluralul pluralul articulat cu articol
hotărât
câine câini câinii
pantaloni pantaloni pantalonii
cămașă cămăși cămășile
copie copii copiile
sămânță semințe semințele
șervețel șervețele șervețelele
laptop laptopuri laptopurile
366. A. a) autorul ne mărturisește opinii personale din viața lui;
c) tema articolului este lectura și scrierea ca definire a sinelui;
d) în articol sunt redate și date biografice.
B. Spune-mi ce citești, ce scrii, ca să-ți spun cine ești
367.
1. Autorul vorbește cu sfială de drumurile de la țară pentru că sunt făcute din
F
piatră sfărâmată.
2. Sărăcenii este un sat de câmpie care nu are drum. F
3. Autorul vorbește cu mândrie de frumusețile locurilor folosind enumerația
A
pentru a reda câte minunății și bogății se pot vedea.
4. Autorul scoate în evidență hărnicia, truda și mândria sătenilor din Sărăceni. A
5. B
iserica este frumoasă, cu turnul sclipitor, dar clopotele nu se aud bine, decât
F
dacă te îndepărtezi cale de trei ceasuri.
368. În fragment ne este prezentat un tablou de 3
Crengile sunt caracterizate printr-un 1
Sentimentele de înfiorare sunt sugerate prin apariţia ciorilor comparate cu 2
Soarele de aur desena 4
369. 1. Zboară mierlele-n tufiș
2. De la gârlă-n pâlcuri dese
Zgomotoși copiii vin;
Satul e de vuet plin;
Fumul alb alene iese
Din cămin.
3. Doar vreun câne-n somn mai latră
370. • firele de iarbă alergând de-a valma - imagine dinamică
• perele fug de prin aşternutul crengilor – imagine dinamică
• frunzele viei se clatină de beţie – imagine dinamică
• croncănitul ciorilor: cra-craaa - imagine auditivă
• vântul le vede – imagine vizuală
199
371. Ridiche – ri-di-che
Alexandru – A-le-xan-dru
ghețuș - ghe-țuș
fructe – fruc-te
timbru – tim-bru
cimpanzeu – cim-pan-zeu
372. d) Abs-tract, a-scul-ta, de-spre, fluc-tu-a-ți-e, gâ-tlan.
373. a) vibraţie
b) străluceşte
c) privighetoarea
d) ştiinţă
374. a) funcţie – func-ţi-e
b) plouă – plo-uă
c) exerciţiu – e-xer-ci-ţiu
d) sculptor – sculp-tor
e) explozie – ex-plo-zi-e
f) lingvist – lin-gvist
g) ureche – u-re-che
h) covrig – co-vrig
i) vărstă – vâr-stă
375. a) sculptor – sculp-tor
b) explozie – ex-plo-zi-e
c) somptuos – somp-tu-os
d) lingvist – lin-gvist
e) teorie – te-o-ri-e
f) micșunea – mic-șu-nea
g) croat – cro-at
h) vărstă – vâr-stă
376. 1. Vocalele limbii române sunt: A, Ă, Â, E, I, Î, O,U.
2.
cuvântul desparte în silabe scrie semivocalele
floare floa-re o
cimpi cim-poi i
inimioară i-ni-mioa-ră i, o
oaie oa-ie o, i
seară sea-ră e
377. a) greșeală – gre-șea-lă

imaginație
b) imaginație – i-ma-gi-na-ți-e
c) nouă – no-uă cadouri
d) cadouri – ca-do-uri inerție
e) inerție – i-ner-ți-e
200
378. F, A, A, A, F,A
379. aeroport, respectuos, biologie
380. 1. c, c
2. b, b
381. Nu înțeleg ce mi se întâmplă. Pronume relativ
Ce anotimp îți place? Pronume interogativ
382. Subiect
Nume predicativ
Apoziție
383.
Partea de numărul genul cazul mod timp diateza
vorbire
flexibilă
Sublocotenentul substantiv sing. masc. N
Andrei substantiv sing masc N
fu plâns verb sing indicativ perfect pasivă
simplu
nimeni pronume A
avea verb
cine pronume sing A indicativ imperfect activă
384.
parte de
gen număr caz mod timp persoană
vorbire
bune adjectiv faminin plural acuzativ
perfect
luă verb singular indicativ a III-a
simplu
dânsul pronume masculin singular acuzativ a III-a
fiul substantiv masculin singular nominativ
hainele substantiv feminin plural acuzativ
385. 1. b
2. a
3. c
4. d
386. 1. c) patru propoziții
2. d) complement circumstanțial de loc
387. a) Propoziție subordonată circumstanțială de timp
b) Propoziție subordonată completivă indirectă
c) Propoziție subordonată completivă directă
d) Propoziție subordonată atributivă
201
388. a) Mama
b) fiului
c) pe Ionel; şcolii
d) bunicilor
389. Ei – subiect, pronume personal
au scos – predicat, verb
băncile – complement direct, substantiv
din bibliotecă – complement circumstanțial de loc, substantiv cu prepoziție
390. 1. Subiectul în prima propoziție este (scrieți cuvântul) el și este exprimat prin (partea de
vorbire și felul ei) pronume personal.
2. Cuvântul (în) șerpar îndeplinește funcția sintactică de complement circumstanțial de loc.
3. Propoziția subliniată este o propoziție (felul ei) subordonată circumstanțială de timp.
4. Cuvântul fluier din frază îndeplinește funcția de complement direct.
391. a) Fraza are (câte) două propoziții.
b) Ele stau în raport de subordonare
c) Ultima propoziție este (felul) atributivă
d) Predicatele sunt (felul) verbale
e) Subiectul primei propoziții este (rescrieți-l) crăișorul
392. 1. Propoziţie subordonaţă atributivă
2. Propoziţie subordonată completivă directă
3. Propoziţie subordonată subiectivă
4. Propoziţie subordonată circumstanţială de mod
5. Propoziţie subordonată predicativă
393. a) Am primit flori cum n-am mai văzut. – subordonare, atributivă
b) Merg la școală ca să învăț. – subordonare, circumstanțială de scop
c) Am răspuns bine, deci voi avea punctaj frumos. – coordonare, conclusivă
d) Cine se scoală de dimineață, departe ajunge. – subordonare, principală
394. a) 2
b) 2
c) 4
d) 3
e) 1
395. a) Este dată o propoziție principală;
b) Este o frază cu un predicat;
c) Este o frază cu două predicate;
d) Este o frază cu două predicate, propozițiile fiind în raport de coordonare;
e) Este o frază cu două predicate, propozițiile fiind în raport de subordonare;
f) Este o frază cu o propoziție principală și una predicativă;
g) Este o frază cu o propoziție principală și una circumstanțială de mod.
396. Am povestit cum s-a întâmplat.
Am aflat unde se țin cursurile.
Întrebarea este cum ai ajuns până aici.
A intrat în casa care este proaspăt vopsită.
202
397. 1. Fiul cel mai mic, nu plecase în munți ci mai rămăsese la palat încă o noapte.
a) raportul de coordonare
b) felul propoziției - adversativă
c) scrisă corect ortografic - NU
2. Prințul văzu o nuia lungă de alun pe care o luă, aşa de florile mărului.
a) raportul de subordonare
b) felul propoziției - principală
c) scrisă corect ortografic - DA
398. a) Ostrovul
b) licăriri
c) boschet
399. 4. Pe faţă i s-au ivit câteva pete roşii.
400. 1) Noi – pronume
2) noi - adjectiv
401. 1. a obliga
2. a construi
3. a întocmi
4. a parcurge
5. a găti
402. b) se alarma c) a se îngrijora
403. b) Mi-a făcut deosebita plăcere să întâlnesc un om care cunoaște atâtea limbi, e poliglot
adevărat.
404. a) Nu am decât o sută de dinari.
d) Nu vreau decât sănătate.
f) Astăzi oriunde ai fi, nu uita de unde vii.
g) De mult nu am mai fost la mare.
h) A fost odată demult...
405. tastă – buton
a manevra – a mânui
computer – calculator
eroare – greșeală
subit – brusc, repede
406. c) a integra
407. 1. gios = jos
2. agiungea = ajungea
408. Scovardă – clătită
boactăr – controlor, conductor
lesne - ieftin
ţâdulă – bilet
cotâriţă – coş
203
409.
2 1
1 2
410. A – dolap, niauă, cinăr, golâmb

B – bucurie, zăpadă, carte
În intersecţia cercurilor – masă, bătrân
411. faină – frumoasă
golâmbi – porumbei
cioc – plisc
pupau – sărutau
cocostârc – barză
ștergar – prosop
orman – dulap
buna – bunica
412. ambiții, interesul, independent
413. Cât este / face ceasul?
El creează / creiază lucruri minunate.
Picsul / pixul de pe bancă e al meu.
El trebuie să aibă / aibe dreptate.
Mi-ar plăcea / place să fac gimnastică în fiecare dimineaţă.
414. A fost ales ca și președinte / A fost ales președinte
Învață să scri corect! / Învață să scrii corect!
Nu fi obraznic! / Nu fii obraznic!
Noi creem / Noi creăm
415. a) Fiecare avem rostul nostru.
b) Am câștigat din cauza lui.
c) Mama băiatului acesta.
e) Am pierdut datorită lui.
416. Profesorul de matematică m-a scos la tablă, iar eu, mi-am zis în sinea mea:
„Mulțumesc de o așa onoare, ies la tablă, că doar știu să rezolv”, iar în gândul meu... „ei,
că ești gata, mai bine аgricultor (țăran) decât elev.”
417. a) Genul şi specia literară: epic, nuvelă
b) Titlul operei: Proștii
c) Autorul: Liviu Rebreanu
418. 1. D-l Goe, I.L. Caragiale
2. D-l Goe
3. mam' mare, mamiţica, tanti Miţa, conductorul.
4. schiţa
419. a) Personajele principale care apar în fragment: Sanda și Pascu
b) Genul și specia literară: epic, nuvelă
204
420. 1. Titlul operei este VIZITĂ.
2. Autorul operei este I. L. CARAGIALE.
3. Este de dimensiuni reduse și înfățișează un episod caracteristic din viața unuia sau mai
multor personaje și ca specie a genului epic se numește SCHIȚĂ.
421. 1. Bubico, I. L. Caragiale
2. Floare-albastră, Mihai Eminescu
3. Nunta Zamfirei, George Coșbuc
422. 1. b) o legendă
2. c) epic
423. 1. epic
2. liric
424. Fragmentul citat face parte din opera folclorică, „Iancul Jianul” şi ca creaţie literară este o
baladă care aparţine genului epic popular.
425. narațiunea; epic
426. metaforă
comparație
427. Ostrovul ca un castel
428. Ca un pom doborât
Însuși graiul
Parcă se aude căzând.
429. “Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri
Și niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară
Povești și doine, ghicitori, eresuri.”
430. comparația – a venit toamna ca un sfârșit de lume, adorm în camera amintirilor ca în casa cea
mare
personificare – copacii aruncă epoleții, copacii fug
431. 1. Când stăpânul nu-i acasă!
2. șoricelul
3. monolog; epic
432. a) A
b) F
c) A
d) F
e) A
f) A
433. 1. Totalitatea operelor scrise pe roluri pentru a fi prezentate pe scena unui teatru aparţine
genului genul dramatic
2.a) didascalii
3. c) costimograf
205
434. a) împerecheată
b) catren
c) epitete
d) iarna
435. A) 1. coliba ţărănească
2. casa cu patru pereţi şi cu acoperişul în două sau patru ape
3. atrium
B) Mama , fiicele și nurorile romanilor îşi petreceau o bună parte din timp, torcând sau
țesând.
C) Casa cu încăpere unică s-a menținut pâna în epoca imperială când a fost înlocuită cu un
alt tip de case sub influiența greacă.
436. a) După numărul de versuri, această strofă se numește catren.
b) Rima este încrucișată.
c) singuratic, alb, mare ca figuri de stil sunt epitete.
d) Comparația este în versurile:
Trece-un nour singuratic
Alb și mare cât un taur.
437. 1. a)
2. c)
3. a)
4. c)
438. 1. Ion Roată
2. În 1857, în Moldova
3. Unirea
4. Rugini învechite, işlicari, strigoi şi câte le mai venea în minte.
439. 1. c) Moş Crăciun
2. Moş Crăciun împarte cadourile în Australia cu ajutorul planşei de surf ‚ unei planşe de
surf.
3. Clima care predomină în emisfera de sud în ziua în care Moş Crăciun împarte cadourile
este vara.
440.
Copacii din grădină sunt... înfrunziți și înfloriți
Anotimpul este al... cireşilor, al fluturilor, al micilor orchestre
Școala este ... şcoala este Simbolul tinereţii şi speranţelor.
441. 1. Portretul personajelor din fragment este: c) și fizic și psihic
2. Portretul este redat: a) direct
3. În fragment este redat portretul a: b) trei persoane
442. 1. b) fizic şi psihic
2. tristă şi tânjitoare
3. fizic
206
443.
egoism generozitate omenie corectitudine
invidie lene violență
hărnicie nesinceritate îngăduință creativitate
politețe bunătate toleranță
444. NU
445. Este redat portretul moral.
446. 1. Personajele sunt: Toma Alimoș și Manea
2. Personaj negativ este cel care poartă numele Manea
3. Versurile de unde reies trăsăturile negative sunt:
Manea, slutul
Și urâtul;
Manea, grosul
Ș-arțăgosul;
Venea, mare, ca vântul,
Ca vântul și ca gândul,
Cu părul lăsat în vânt,
Cu măciuca de pământ.
447. 2, 4, 3, 1
448. a) cuprins
b) bibliografie
e) pagina de început cu titlul, numele autorului și numele mentorului
g) conținutul lucrării
449. a)
450. a) Al. Vlahuță
b) epistolă
c) Te îmbrățișează cu drag
d) fiica Margareta
Dacă aveţi comentar sau sugestie privind exerciţiile sau soluţiile din această culegere, vă
rugăm să le trimiteţi pe adresa zbirke@ceo.gov.rs.
207
_ Lista standardelor de învățământ după care sunt alcătuite
exercițiile pentru examenul final
Nivelul de bază
Următoarele enunțuri descriu ce trebuie elevul/eleva să știe și să realizeze la nivelul de bază.
ABILITĂȚI DE CITIRE ȘI ÎNȚELEGEREA TEXTULUI CITIT

În domeniul abilități de citire și înțelegerea textului citit elevul/eleva:
LR.1.1.2. face diferența dintre un text artistic și neartistic, știe să stabilească felul textului: expozițiunea, descripția,
narațiunea, argumentarea
LR.1.1.3. recunoaște stiluri funcționale diferite în exemple simple
LR.1.1.4. face diferența dintre părțile de bază ale textului și ale cărții (titlul, subtitlul, textul de bază, capitolul, alineat,
notițe de substol, cuprins, prefață, postfață); recunoaște citatul
LR.1.1.5. găsește informațiile de bază din text după criterii date
LR.1.1.6. face distincția dintre informațiile importante și cele neimportante dintr-un text
LR.1.1.7. face corelația dintre informațiile și ideile prezentate în text, sesizează relațiile temporale, de scop, cauză –
consecință etc. și trage concluzia pornind de la conținutul și mesajul din text
EXPRIMAREA ÎN SCRIS
În domeniul exprimarea în scris elevul/eleva:
LR.1.2.1. știe să scrie corect
LR.1.2.2. alcătuiește o propoziție corectă din punct de vedere gramatical
LR.1.2.6. știe să folosească dicționare și îndreptare ortografice
LR.1.2.7. aplică normele ortografice în exemple simple
LR.1.2.8. identifică valorile artistice, etice și culturale dintr-un text citit
GRAMATICA, LEXICUL, LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ

În domeniul gramatica elevul/eleva trebuie:
LR.1.3.1. să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical
LR.1.3.2. să identifice în propoziții scurte părțile de vorbire învățate
LR.1.3.3. să respecte regulile de punctuație în scris și în citire
LR.1.3.4. să aplice regulile de ortografie în scris
L.R.1.3.5. să scrie citeț și corect după dictare și în compuneri
LR.1.3.6. să cunoască părțile de vorbire flexibile și neflexibile
LR.1.3.7. să cunoască categoriile gramaticale ale părților de vorbire flexibile
LR.1.3.8. să identifice și să folosească corect modurile și timpurile verbelor
LR.1.3.9. să identifice unitățile sintactice dintr-o propoziție sau frază
LR.1.3.10. să însușească raportul dintre propoziții în frază
LR.1.3.11. să sesizeze raportul de coordonare și subordonare în frază
LR.1.3.12. să aplice normele morfosintactice în comunicarea scrisă și orală
În domeniul lexicul elevul/eleva trebuie:
LR.1.3.13. să identifice sensul cuvintelor (sinonime, antonime, omonime, paronime)
L.R.1.3.14. să-și îmbogățească vocabularul cu cuvinte și expresii noi
LR.1.3.15. să găsească sinonime pentru cuvintele din textul citit
LR.1.3.16. să aplice procedeele de îmbogățire a vocabularului pentru a forma cuvinte noi
LR.1.3.17. să știe să folosească dicționare, îndreptare și enciclopedii
În domeniul limba română literară elevul/eleva trebuie:
LR.1.3.18. să utilizeze corect limba română literară în diferite situații.
LR.1.3.19. să sesizeze abaterile de la normele gramaticale într-un mesaj oral și scris
L.R.1.3.20. să facă distincția dintre formele de exprimare în limba română literară și dialectală
LR.1.3.21. să cunoască evoluția limbii române și dezvoltarea limbii române literare
LR.1.3.22. să înțeleagă importanța variantei literare a limbii române față de exprimarea dialectală
208
LITERATURA
În domeniul literatura elevul/eleva trebuie:
LR.1.4.1. să facă legătura dintre titlurile operelor literare citite (prevăzute prin programa școlară pentru clasele V –
VIII) și numele scriitorilor
LR.1.4.2. să recunoască genurile literare de bază (genul liric, epic și dramatic)
LR.1.4.3. să identifice noțiunile elementare de versificație (versul, strofa, rima, ritmul etc.)
LR.1.4.4. să facă distincția dintre textele narative, descriptive și dialogate
LR.1.4.5. să recunoască figurile de stil de bază (epitetul, comparația, onomatopeea)
LR.1.4.7. să recunoască ideile principale și secundare dintr-un text; observă elementele importante dintr-un text literar
(timpul și locul acțiunii, personajele...)
LR.1.4.8. să stabilească trăsăturile fizice și morale ale personajelor principale din text
LR.1.4.9. să identifice momentele subiectului unui text literar (expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul
culminant și deznodământul)
Nivelul mediu

LR.2.1.2. diferențiază un text artistic și neartistic pe baza cunoștințelor și abilităților însușite
LR.2.1.3. identifică textele scrise în diferite stiluri funcționale
LR.2.1.4. face diferența dintre toate părțile textului și ale cărții, inclusiv indicele de nume, literatura de specialitate și
dicționarul de terminologie literară
LR.2.1.5. face paralelă între informațiile din mai multe texte
LR.2.1.6. face distincția dintre subiectivitatea și obiectivitatea informațiilor dintr-un text citit
LR.2.1.7. recunoaște atitudinea scriitorului pe baza informațiilor, ideilor și mesajelor prezentate în text
LR.2.2.4. aplică normele ortografice ale limbii literare
L.R.2.2.5. recunoaște valorile artistice ale unui text
L.R.2.2.6. face analiza simplă a unui text literar

LR.2.3.1. să respecte regulile de despărțire a cuvintelor în silabe
LR.2.3.2. să aplice regulile de scriere corectă a unităților fonetice proprii limbii române (diftongi, triftongi etc.)
LR.2.3.3. să identifice în propoziții părțile de vorbire
LR.2.3.4. să aplice regulile de ortografie și de punctuație
LR.2.3.5. să identifice și să analizeze părțile de vorbire flexibile și neflexibile
LR.2.3.6. să folosească corect categoriile gramaticale ale părților de vorbire flexibile
LR.2.3.7. să alcătuiască paradigma verbelor după modurile și timpurile însușite
LR.2.3.8. să facă distincția dintre unitățile sintactice în propoziție și frază
LR.2.3.9. să știe felurile propozițiilor din frază
L.R.2.3.10. să aplice normele morfosintactice în comunicare scrisă și orală
LR.2.3.11. să identifice sensul unui cuvânt necunoscut
L.R.2.3.12. să-și îmbogățească vocabularul cu expresii și cuvinte noi
LR.2.3.13. să recunoască omonimele, antonimele și paronimele din textele literare
LR.2.3.14. să folosească dicționare pentru înțelegerea neologismelor din textile citite
LR.2.3.15. să respecte normele gramaticale într-un mesaj oral și scris
L.R.2.3.16. să facă distincția dintre formele de exprimare în limba română literară și dialectală
LR.2.3.17. să cultive varianta literară a limbii române în toate situațiile de comunicare
209
LITERATURA
LR.2.4.1. să facă legătura dintre operele literare obligatorii cu perioada în care au fost scrise și perioada care a fost
descrisă
LR.2.4.2. să recunoască genurile literare pe baza fragmentelor, personajelor și situațiilor caracteristice
LR.2.4.3. să facă distincția dintre scrierile lirice și epice (baladă și poem)
LR.2.4.4. să facă distincția textelor științifico-literare: biografia, autobiografia, jurnal, note de drum
LR.2.4.5. să recunoască figurile de stil (personificarea, metafora, hiperbola, etc)
LR.2.4.7. să facă distincția dintre descriere, povestire, monolog și dialog
LR.2.4.8. să stabilească trăsăturile fizice și morale ale personajelor din text
LR.2.4.9. să știe să alcătuiască un jurnal despre operele literare citite
Nivelul avansat

LR.3.1.2. analizează textele scrise în diferite stiluri funcționale
LR.3.2.3. aplică normele ortografice ale limbii literare
LR.3.2.4. identifică și analizează valorile artistice ale unui text

LR.3.3.1. să aplice regulile de despărțire a cuvintelor în silabe
LR.3.3.2. să cunoască noțiunile de fonetică a limbii române
LR.3.3.3. să analizeze părțile de vorbire ținând cont de categoriile gramaticale
LR.3.3.4. să facă distincția dintre unitățile sintactice în propoziție și frază
LR.3.3.5. să știe felurile propozițiilor coordonate și subordonate din frază și ortografia lor
LR.3.3.6. să știe să găsească sensul unui cuvânt necunoscut și să-l aplice în vorbirea cotidiană
LR.3.3.7. să folosească cuvintele și expresiile însușite în toate situațiile de comunicare
LR.3.3.9. să distingă formele de exprimare literară și dialectală
LR.3.3.10. să cultive varianta literară a limbii române în toate situațiile de comunicare
LITERATURA
LR.3.4.1. să recunoască titlul operei literare, autorul, genul și speciile literare pe baza fragmentelor date, personajelor
caracteristice, temelor și motivelor
LR.3.4.2. să recunoască caracteristicile esențiale ale genurilor literare într-un anumit text
LR.3.4.3. să determine figurile de stil în operele literare
LR.3.4.4. să analizeze operele literare citite
LR.3.4.5. să analizeze trăsăturile fizice și morale ale personajelor din text
LR.3.4.7. să respecte metodologia lucrărilor scrise
210
Lista exercițiilor
cu cifrul standardului
Numărul Numărul Numărul

curent al Standardul curent al Standardul curent al Standardul
exercițiului exercițiului exercițiului
1–4 LR.1.1.2. 139–145 LR.1.3.21. 292–296 LR.2.3.13.
5–11 LR.1.1.3. 146–148 LR.1.3.22. 297–300 LR.2.3.14.
12–15 LR.1.1.4. 149–153 LR.1.4.1. 301–303 LR.2.3.15.
16–20 LR.1.1.5. 154–157 LR.1.4.2. 304–309 LR.2.3.16.
21–24 LR.1.1.6. 158–161 LR.1.4.3. 310–312 LR.2.3.17.
25–30 LR.1.1.7. 162–165 LR.1.4.4. 313–317 LR.2.4.1.
31–36 LR.1.2.1. 166–171 LR.1.4.5. 318–323 LR.2.4.2.
37–39 LR.1.2.2. 172–176 LR.1.4.7. 324–329 LR.2.4.3.
40–44 LR.1.2.6. 177–180 LR.1.4.8. 330–335 LR.2.4.4.
45–48 LR.1.2.7. 181–184 LR.1.4.9. 336–340 LR.2.4.5.
49–51 LR.1.2.8. 185–189 LR.2.1.2. 341–344 LR.2.4.7.
52–54 LR.1.3.1. 190–194 LR.2.1.3. 345–348 LR.2.4.8.
55–57 LR.1.3.2. 195–198 LR.2.1.4. 349 LR.2.4.9.
58–59 LR.1.3.3.. 199–202 LR.2.1.5. 350–358 LR.3.1.2.
60–65 LR.1.3.4. 203–206 LR.2.1.6. 359–365 LR.3.2.3.
66 LR.1.3.5. 207–211 LR.2.1.7. 366–370 LR.3.2.4.
67–72 LR.1.3.6. 212–217 LR.2.2.4. 371–375 LR.3.3.1.
73–77 LR.1.3.7. 218–223 LR.2.2.5. 376–379 LR.3.3.2.
78–84 LR.1.3.8. 224–226 LR.2.2.6. 380–385 LR.3.3.3.
85–92 LR.1.3.9. 227–230 LR.2.3.1. 386–391 LR.3.3.4.
93–97 LR.1.3.10. 231–235 LR.2.3.2. 392–397 LR.3.3.5.
98–100 LR.1.3.11. 236–242 LR.2.3.3. 398–401 LR.3.3.6.
101–104 LR.1.3.12. 243–248 LR.2.3.4. 402–406 LR.3.3.7.
105–109 LR.1.3.13. 249–253 LR.2.3.5. 407–411 LR.3.3.9.
110–113 LR.1.3.14. 254–258 LR.2.3.6. 412–416 LR.3.3.10.
114–119 LR.1.3.15. 259–264 LR.2.3.7. 417–421 LR.3.4.1.
120–125 LR.1.3.16. 265–269 LR.2.3.8. 422–425 LR.3.4.2.
126–128 LR.1.3.17. 270–274 LR.2.3.9. 426–430 LR.3.4.3.
129–130 LR.1.3.18. 275–278 LR.2.3.10. 431–440 LR.3.4.4.
131–134 LR.1.3.19. 279–284 LR.2.3.11. 441–446 LR.3.4.5.
135–138 LR.1.3.20. 285–291 LR.2.3.12. 447–450 LR.3.4.7.
211
CULEGERE DE EXERCIȚII LA LIMBA ROMÂNĂ
Autorii
Anișoara Țăran
Elena Cojocar
Romanța Glanda-Crăciun
212
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
213
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
214
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
215
Institutul pentru Evaluarea Calităţii Învăţământului şi Educaţiei
Fabrisova 10, 11000 Belgrad
Tel: 011/ 206 70 00

Fax: 011/ 206 70 09
E-mail: office@ceo.edu.rs
www.ceo.edu.rs
Привредно друштво „Просветни преглед” д.о.о. Београд

Dečanska 6/3, 11103 Belgrad
Tel: 011/323 53 78
Fax: 011/334 10 84
E-mail: kontakt@prosvetni-pregled.rs
www.prosvetni-pregled.rs
Tiparul
ЈП „Службени гласник”, Београд
Tiraj
150
ISBN

Revizuit Zbirka Rumunski Jezik 2019 V1b PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revizuit Zbirka Rumunski Jezik 2019 V1b PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Republica Serbia

INSTITUTUL PENTRU EVALUAREA CALITĂȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ȘI EDUCAȚIEI

Vă dorim spor la muncă!

Lista exercițiilor cu cifrul standardului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211

Abilități de citire și înțelegere

EFIMIȚA (impacientată): Leonido, deșteaptă sunt eu acuma?

Stilul este cel __________________________________________

B. Reclamă (prospect) ____

a) Străbatem iarăși parcul, la pas, ca mai-nainte.

c) Încă o ediție a „Zilelor de Teatru ale Românilor din

„Localitatea Maramorac surprinde trecătorii cu spațiile publice frumos amenajate,

Textul este scris în stil

10. Citiţi textul:

11. Fiţi atenţi la textul de mai jos:

1. Basmul se intitulează: _________________________________

16. Găsiți și transcrieți proverbul din textul dat:

17. Citiți textul, apoi completați răspunsurile:

a) Acțiunea se petrece în _______________________________________________ .

a) Mănăstirea e ridicată de un împărat evlavios și bun;

Înconjuaţi literele din faţa proverbelor care credeţi că corespund textului:

a) În ce strofă apare ploaia?  ___________________________________

1. Un clopoțel a început să se smucească deasupra ușii, speriat. Parcă vrea

26. Citiți mai întâi fragmentul, apoi încercuiți răspunsul corect:

SPUNELE TOT CE ȘTI, DE ALTFEL CINE ȘTIE CE SĂ POATE ÎNTÂNPLA!

fluare, ziuă, rouă, suoare, doamna, cureaoa

34. Încercuiți litera din fața enunțului scris corect:

1. În şcoala noastră (clasa) ____________ sunt mari.

a) Copiii este ____________ plini de viață.

• DEZBÁTE - A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune, etc. cu una sau

În școli se _______________________ problema siguranței pe Internet.

verb tranzitiv infinitiv

45. Încercuiți litera din fața propoziției scrise corect:

47. Înconjoară litera din faţa propoziţiei scrise corect.

a) artistice, etice și culturale;

Într-o pădure veche, în ce loc nu ne pasă,

Astfel se încep toate: vremea desăvârşaşte

Tufani, palteni, ghindarii se îngroziră foarte:

Dar când avu toporul o coadă de lemn tare,

1. Sora mea este (frumos) __________________ .

53. Subliniați formele cuvintelor scrise corect din propozițiile date:

54. Completaţi propoziţia cu numeralele potrivite.

Pe linie, cu litere de mână, scrieţi adjectivele din propoziţii.

59. Transcrieți propozițiile și puneți semnele de punctuație corespunzătoare:

60. În replica dată:

62. Rescrieţi propoziţiile corect și cu litere de mână:

63. Transcrieţi textul următor îndreptând greşelile de ortografie.

65. Tăiați forma incorectă a numeralelor:

66. Transcrieți cu litere de mână următorul enunț:

67. Sunt date părțile de vorbire:

adverbul, substantivul, verbul, prepoziția, articolul, numeralul, conjuncția, adjectivul,

Transcrieți-le pe liniile corespunzătoare clasificându-le în cele două categorii:

2. Părți de vorbire neflexibile sunt: _______________________________________________

Noi am sădit o floare minunată.

substantiv articol adjectiv pronume verb

Cuvintele subliniate sunt părți de vorbire neflexibile și anume:

Paznicii au stat cu ochii în patru.

adverbul, verbul, articolul, prepoziția, adjectivul, interjecția, substantivul, numeralul,

părți de vorbire flexibile părți de vorbire neflexibile

„Ieri, o bătrână scotea apă din fântâna părăsită.”

а) Părți de vorbire flexibile: ___________________________________________

a) şaptesute şaizeci şi trei

„Așchia nu sare departe de trunchi.”

a) Substantiv propriu, genul feminin, singular, cazul nominativ;

a) Străbatem iarăși parcul, la pas, ca mai-nainte.

c) Încă o ediție a „Zilelor de Teatru ale Românilor din

a) În ce strofă apare ploaia? ___________________________________

a) Calul alb era bătrân și orb și rămase neputincios. ____

Bucătarul . Zidarii ______.

Păsărelele ____. Copiii _.

a) Hanul Mârcu se află ____________________________ cam la jumătate de cale dintre