Denumirea LIMBA ROMÂNĂ CU ELEMENTE

disciplinei ALE CULTURII NAŢIONALE

Obiectivul Obiectivul operaţional predării şi învăţării limbii române cu elemente ale

operaţional culturii naţionale este dobândirea de cunoştinţe funcţionale despre
sistemul limbii şi despre cultură, să poată să utilizeze limba română la
nivelul de bază în comunicare scrisă şi orală şi să-şi formeze o atitudine
pozitivă faţă de alte limbi şi culturi, precum şi faţă de propria lor limbă şi
patrimoniul cultural.

Clasa a V-a

Fondul anual de 72 de ore

ore

LIMBA ROMÂNĂ CU ELEMENTE ALE CULTURII NAŢIONALE

FINALITĂŢI
DOMENIUL/ După terminarea
TEMA domeniului/temei,
Funcţii de elevul va fi capabil ca
comunicare în comunicarea orală
şi scrisă:
Salutarea şi  să înţeleagă texte scurte
prezentarea proprie şi care se referă la salutare,
a altora şi cererea / prezentare şi cererea /
oferirea informaţiilor oferirea informaţiilor de
de bază despre sine şi natură personală
despre alţii în context  să salute la sosire şi la
social mai larg plecare, să se prezinte şi să
prezinte pe alţii folosind
mijloace lingvistice simple
 să pună întrebări şi să
dea răspunsuri simple de
natură personală
 să expună în câteva
enunţuri informaţii despre
sine şi despre ceilalţi
CONŢINUTURI
Activităţi lingvistice în situaţii de
comunicare
Audierea şi citirea textelor mai scurte şi
mai simple referitoare la situaţiile de
comunicare (dialoguri, texte narative,
formulare, etc.); reacţionarea la
impulsurile orale sau scrise ale
interlocutorilor (profesori, colegi, etc.) şi
iniţierea comunicării; oferirea
informaţiilor orale şi scrise despre sine şi
cererea respectiv oferirea informaţiilor
despre alte persoane (SMS, e-mail,
formulare, carduri de membru,
descrierea unei fotografii etc.)

CONŢINUTURI

Salut! Bună ziua! Bună seara! Noapte

bunăt!
Bună ziua, Domnule. La revedere
Doamnă.
Pe mâine. Pe curând. Imediat. Mai
târziu. Mă cheamă Ana. Eu sunt Petru.
Pe tine cum te cheamă? Eu trăiesc la
Novi Sad, în Serbia. Tu unde locuieşti?
Care este numele tău / adresa ta?
Ce mai faceţi? Cum o duci?
Sunt bine, dar dumneavoastră? Bine,
dumneata? Cine este ea (dumneaei,
dânsa)? Cum o cheamă? Eu am
unsprezece ani, tu câţi ani ai? Acesta
este fratele meu. Tu o cunoşti pe
verişoara mea? Nu, nu o cunosc.

Conţinuturi (inter)culturale:
Formule uzuale de politeţe; numele,
prenumele şi poreclele; adresa;
prezentare oficială şi neformală; gradele
de rudenie şi relaţiile de înrudire;
numerotarea etajelor

Prezentul şi trecutul pentru exprimarea

acţiunilor

Verbul a avea pentru exprimarea

posesiei.
Pronumele personale cu funcţia de
subiect – eu, tu, el / ea...
Întrebări cu: cine? ce fel de? care? când?
unde?
Forma afirmativă şi negativă a
propoziţiei
Numerele cardinale şi ordinale (1-1000)
Utilizarea prepoziţiilor (la, în) în faţa
numelui satelor, oraşelor şi ţărilor.
Utilizarea articolului hotărât şi posesiv în
construcţii cu un adjectiv sau cu un
pronume posesiv (al meu, frumoasa
mea).

 să înţeleagă o descriere
Descrierea mai simplă a persoanelor,
caracteristicilor fiinţelor, plantelor, animalelor,
obiectelor, fenomenelor obiectelor, fenomenelor
şi locurilor sau locurilor
 să compare şi să descrie
caracteristicile fiinţelor,
obiectelor, fenomenelor şi
locurilor, folosind limbaj
mai simplu
Conţinuturi (inter)culturale:
Întrebuinţează corect noţiunile de
prenume şi numele de familie în
completarea formularelorşi scrierea
adresei.
Activităţi lingvistice în situaţii de
comunicare
Audierea şi citirea unor descrieri mai
simple ale fiinţelor vii, animalelor de
companie, obiectelor, fenomenelor şi
locurilor şi compararea lor; descrierea /
compararea orală şi scrisă a fiinţelor,
obiectelor, fenomenelor şi locurilor;
alcătuirea şi prezentarea proiectelor
postere, benzi desenate, PPT, audio /
video prezentări scurte, etc.).
Conţinuturi
Prietenul meu cel mai apropiat este
Matei. El este înalt, blond, cu ochi
albaştri. Îi place sportul. Este fratele mai
mare al lui Ionuţ. Are şi o soră mai mică.
Ea are ochii castanii.
Pisica vecinilor mei este cenuşie. Eu am
un câine mare şi negru. Este cuminte şi
frumos.
Texte literare şi cântece pentru copii
1. : Când stăpânul nu-i acasă de
Emil Gârleanu (fragment sau
adaptarea textului)
2. Lupul şi mieii, Aurora Luchian
3. Vulpe tu mi-ai furat gâsca
(cântec pentru copii)
Matei are un telefon nou, de ultimă
generaţie.
Am vizitat un oraş frumos, cu muzee şi
clădiri pitoreşti.
Adjective calificative: genul, numărul.
Gradele de comparaţie ale adjectivelor
(formele mai mare, la fel de mare, cel

Invitaţie şi atitudinea  înţelege propunerile mai
faţă de invitaţie pentru simple şi răspunde la ele
participarea la o  dă o sugestie simplă
activitate comună  exprimă o scuză sau o
justificare adecvată
mai mare)
Pezentul verbelor cel mai des utilizate,
inclusiv al verbelor reflexive (mă, te,se,...)
Plimb cătelul.
Eu mă plimb.
Conţinuturi (inter)culturale:
caracteristicile geografice ale oraşelor,
satelor, habitatelor naturale; plantelor şi
animalelor.
Activităţi lingvistice în situaţii de
comunicare
Audierea şi citirea textelor simple care
conţin sugestii;
Oral şi în scris negociază, stabileşte şi
acceptă propunerile pentru participarea
în activităţi comune; întocmirea
invitaţiilor pentru o
aniversare/petrecere, scrierea e-
mailurilor / SMS-urilor prin care
stabileşte o activitate comună;
acceptarea / refuzarea propunerii, oral
sau în scris, respectând normele de bază
ale politeţei şi exprimarea adecvată a
justificării / scuzei.
Conţinuturi
Аi vrea să mergi la cinema cu mine? Te
invit să vii la mine după cursuri. Hai să
mergem împreună în curtea şcolii. Vrei să
mergem cu prietenii la piscină? Da, este o
idee bună. Da, cu plăcere.
Din păcate, nu pot. Sunt ocupat,ă. Te
invit la petrecerea mea. Va fi sâmbătă
seara, la mine, acasă, la ora 20.
Punerea întrebărilor prin intonaţie.
Imperativul.
Negare (nu, nu pot).
Conţinuturi (inter)culturale: Redactarea
unei invitaţii şi acceptarea / refuzarea
invitaţiei.
  să salute
personalul, să
ceară produse în
limba română
 să întrebe unde se
găseşte un produs
şi cât costă
Participarea activă la
viaţa publică,
comportamentul în
cofetărie, magazin,
restaurant
Înţelegerea şi  să înţeleagă şi să urmeze
oferirea instrucţiuni simple în
instrucţiunilor legătură cu situaţii din
viaţa cotidiană (reguli de
joc, reţete pentru
prepararea unei mâncări,
etc.) cu suport vizual şi fără
el
 să dea instrucţiuni simple
(de exemplu, poate să
descrie modul în care se
face / foloseşte ceva, scrie
o reţetă etc.)
Activităţi lingvistice în situaţii de
comunicare
Audierea şi citirea textelor care conţin
instrucţiuni mai simple despre modul de
de comportare în viaţa publică în
situaţiile în care solicită produse
alimentare.
Conţinuturi
Vă rog să îmi daţi...
Unde pot să găsesc?
Ce conţine acest meniu?
Cât costă?
Poftiţi! Mulţumesc!
Întrebare prin intonaţie.
Exprimă recunoştinţa.
Conţinuturi (inter)culturale:
Se comportă decent, salută,
întreabă
Activităţi lingvistice în situaţii de
comunicare
Audierea şi citirea textelor care
conţin instrucţiuni mai simple (de
exemplu, pentru jocul pe
calculator sau jocul obişnuit,
utilizarea aparatelor, reţete de
gătit, etc.) cu suport vizual şi fără
el; oferirea instrucţiunilor orale şi
scrise.
Conţinuturi
Fiţi atenţi. Să facem linişte.
Apăsaţi butonul.
Faceţi numărul 334 şi aşteptaţi semnalul
sonor. Apăsaţi pe emoticon!
Aruncaţi mingea şi fugiţi repede!
Cum vă descurcaţi? Este totul în regulă?
Tăiaţi (mărul, morcovii, ceapa, carnea
bucăţele...). Adăugaţi ouă, unt, făină...
Imperativul.
Întrebări cu cuvinte interogative (cum?

 să înţeleagă o
felicitare şi să
răspundă la ea
 să trimită o
felicitare cu caracter
ocazional,
 să înţeleagă şi, prin
limbaj simplu,
descrie cum se
aniversează zilele de
naştere, sărbătorile
şi evenimentele
importante
Descrierea şi felicitarea
sărbătorilor, zilei de
naştere şi a altor
evenimente
importante, felicitări
pentru succes şi
exprimarea regretului
Descrierea  să înţeleagă texte simple,
cât?).
Numerale cardinale până la 100, sutele
până la 1000.
Conţinuturi (inter)culturale:
feluri de mâncăruri tradiţionale /
preferate
Activităţi lingvistice în situaţii de
comunicare
Audierea şi citirea textelor simple în care
se descriu şi felicită sărbătorile, zilele de
naştere şi evenimentele importante;
descrierea sărbătorilor, zilelor de naştere
şi a evenimentelor importante; reacţia la
felicitarea transmisă în formă orală şi
scrisă; transmiterea felicitărilor cu
caracter ocazional în formă orală şi scrisă;
alcătuirea şi prezentarea proiectelor
legate de aniversarea sărbătorilor, zilelor
de naştere şi evenimentelor importante.
Conţinuturi
Importanţa colindării şi a colindelor la
români, şi a altor obiceiuri tradiţionale
Texte literare:
4. La Paşti, George Topârceanu
5. De Anul Nou, Constantin
Chelaru
6. Colind, Costel Ionescu
Садржаји
Pregătiri de Sfântul Nicolae, de Crăciun şi
Anul Nou. Ce punem pe masă şi cum
salutăm: Hristos s-a născut! / Adevărat s-
a născut! Pregătiri de Revelion – Anul
Nou fericit! Vă dorim sărbători fericite!
Sărbătoarea mea preferată este...
Propoziţii exclamative
Prezentul verbelor mai frecvente
Conţinuturi (inter)culturale: sărbători şi
evenimente importante şi modul în care
se aniversează o sărbătoare; urarea
Activităţi lingvistice în situaţii de
 în care se descriu acţiuni,
activităţi şi interese actuale
 să facă schimbul de
informaţii cu privire la o
anumită situaţie de
comunicare
 să descrie evenimente /
activităţi şi interese
curente folosind mai multe
enunţuri legate
evenimentelor şi a
intereselor curente
Descrierea  să înţeleagă texte
evenimentele la scurte care descriu
timpul trecut unele evenimente
 să descrie în
câteva enunţuri
scurte şi să facă
legătura între
evenimente la
timpul trecut
 să descrie un
eveniment istoric, o
personalitate
comunicare
Audierea şi citirea descrierii şi schimbul
de enunţuri privind evenimentele /
activităţile şi interese permanente,
obişnuite şi actuale; descrierea orală şi
scrisă a evenimentelor / activităţilor şi
intereselor permanente, obişnuite şi
actuale (discuţie directă sau telefonică,
carte poştală, mesaj SMS, e-mail, etc.).
Conţinuturi
Locuieşti la sat, sau la oraş? Stai la casă,
ori într-un apartament la bloc? Cu cine
locuieşti? Sora ta merge la şcoală? Câţi
ani are? Unde locuiesc bunicii tăi? Eu îi
ajut pe părinţii şi bunicii mei să spele
maşina, să culeagă în grădină... la alte
treburi... Când îţi faci temele? Care sunt
obligaţiile tale?
Utilizarea numeralelor.
Întrebări cu cuvinte interogative (unde?,
care?, când? câţi? ce?).
Numerale ordinale până la 20.
Adverbe de timp (acum, atunci deseori,
de fiecare dată, întotdeauna).
Prezentul verbelor mai frecvente.
Conţinuturi (inter)culturale:
viaţa de familie; viaţa în şcoală
-activităţi şcolare şi extraşcolare;
vacanţe şi călătorii.
Activităţi lingvistice în situaţii de
comunicare
Audierea şi citirea descrierilor la timpul
trecut, iar în formă orală şi scrisă explică
enunţurile referitoare la evenimentele şi
activităţile din trecut; descrierea orală şi
scrisă a evenimentelor / activităţilor din
trecut; alcătuirea şi prezentarea
proiectelor despre evenimente istorice,
personalităţi, etc
 istorică, ş.a. Conţinuturi
Ai vizionat marţi seara filmul istoric cu
haiduci? Nu, nu-mi place să urmăresc
programele tv, dar am citit un articol
despre sculptorul Constantin Brâncuşi şi
scriitorul Ion Luca Caragiale.
Fragment din opera literară:
7. D-l Goe, Ion Luca Caragiale
8. Legendă istorică, Vlad Ţepeş şi
solii turci

Perfectul compus.
Întrebarea prin intonaţie.

Conţinuturi (inter)culturale: personalităţi

istorice importante din trecut,
personalitate importantă - scriitor.

Exprimarea necesităţilor  să înţeleagă şi să Activităţi lingvistice în situaţii de

şi a sentimentelor întrebuinţeze expresii comunicare
uzuale raportate la
necesităţi şi sentimente Audierea şi citirea enunţurilor referitoare
concrete la necesităţi şi sentimente; discuţia orală
 să exprime sentimentele şi scrisă în legătură cu exprimarea
necesităţile elementare necesităţilor proprii şi ale altora
prin limbaj simplu
Conţinuturi
Îmi este cald / frig / foame / sete /somn.
Scoate-ţi haina! / ciorapii /căciula /
puloverul. Ia-ţi ciorapii!.... Mănâncă
pâine! / brânză / unt... Avem suc / apă
rece...
Sunt obosit,ă. Aş vrea să mă culc.
Eşti trist / fericit / supărat?
Da,sunt... / Nu, nu sunt

Propoziţii negative, interogative şi

enunţiative.
Condiţionalul verbului а vrea.
Prezentul verbelor mai frecvente, inclusiv
verbele la diateza reflexivă
Conţinuturi (inter)culturale: mimica şi
gesticularea, utilizarea emoticonului
  înţelege, se Activităţi lingvistice în situaţii de
informează şi comunicare
informează despre
timpul cronologic şi Audierea şi citirea textelor mai simple
condiţiile legate de cronologia timpului, condiţiile
meteorologice. meteorologice şi climatice;
 să descrie cererea şi oferirea informaţiilor despre
programul zilnic / vreme, oral şi în scris.
săptămânal al
activităţilor Conţinuturi
Cât este ora?) Este ora patru/ este
amiază. Este ora cinci şi jumătate/ este
şase fără un sfert.
Sunt născut în 15 ianuarie. Îmi plac
operele literare din secolul al XIX-lea.
Cum este vremea? (ce timp este?) Este
Exprimarea frig(rece) / cald / frumos? Mâine va fi
timpului timp frumos? Nu, mâine va ploua / va
cronologic şi a ninge. De obicei în iulie este cald. În
prognozei meteo ianuarie este foarte rece.

De ascultat: Bim-bam – cântecul

ceasului (cântec pentru copii)
Numerele cardinale până la 100, sutele
până la 1000
Întrebarea prin intonaţie.
Întrebări cu cuvinte interogative (ce?).
Adverbe de loc, mod şi timp (în, când?
cum?)
Construcţii impersonale (este ...).
Numerele ordinale până la 100.

Conţinuturi (inter)culturale:
condiţiile climatice din mediul
înconjurător
Exprimarea  să înţeleagă şi să Activităţi lingvistice în situaţii de
intereselor, reacţioneze la enunţuri comunicare
plăcerea şi simple, care se referă la
aversiunea descrierea intereselor, Audierea şi citirea textelor simple despre
hobby-urilor şi să-şi interesele, hobby-urile cuiva şi lucrurile
exprime plăcerea şi care îi plac / nu-i plac, le preferă / nu le
aversiunea faţă de ceva preferă;
 să descrie interesele şi schimbul de informaţii despre propriile
 hobby-urile proprii şi ale
altora şi să-şi exprime
plăcerea şi aversiunea faţă
de ceva prin argumentări
simple
dezvoltarea  să cunoască melodii şi
conştiinţei privind texte din patrimoniul
patrimoniul naţional
cultural  să audieze şi să facă
lectură suplimentară din
literatura populară şi
artistică
 să repovestească pe
scurt textul citit
 să expună în public
propria părere despre o
operă citită sau despre
interese şi interesele altora, hobby-uri,
plăceri şi aversiuni (conversaţie
telefonică, interviu, conversaţie obişnuită
cu prietenii la şcoală, etc.);
descrierea orală şi scrisă a intereselor, a
plăcerilor şi aversiunilor (scrierea SMS-
urilor despre interesele personale, a
hobby-urilor, a plăcerilor şi a
aversiunilor, alcătuirea listei cu ceva ce
prezintă placere / aversiune;
Conţinuturi
Îmi place foarte mult înotul. Care este
sportul tău preferat? Nu prea mă
preocupă sportul. Îmi place dansul şi
muzica. Ce gen de muzică asculţi?
Verişoara mea face balet, iar verişorului îi
place fotbalul. Sunt pasionat de lectură,
îmi plac cărţile.
Întrebare prin intonaţie.
Adverbe de cantitate (foarte mult,
extrem).
Prezentul verbelor mai frecvente, inclusiv
a celor la diateza reflexivă
Conţinuturi (inter)culturale:
Interese, hobby-uri, distracţie,
divertisment, sport şi recreaţie; artă
(literatură pentru tineri, benzi desenate,
muzică, film).
Literatura suplimentară propusă
(fragmente):
 Cinci pâini, Ion Creangă
 Ciocârlia, Ion Agârbiceanu
 Iarna pe uliţă, George Coşbuc
 Nenea directorul, adaptare
după George Şovu
 Poveşti populare din
literatura română
 Poezii de Ana Niculina
 scriitor Ursulescu şi Felicia Marina
Munteanu

CORELAŢIA CU ALTE MATERII

Limbile străine
Limba sârbă ca limbă nematernă
Istoria
Cultura muzicală
Cultura plastică
Religia
Educaţia civică

INSTRUCŢIUNI PENTRU REALIZAREA PROGRAMEI

I. PLANIFICAREA PREDĂRII ŞI ÎNVĂŢĂRII

Programa de învăţământ axată pe finalităţi oferă profesorului o libertate mai mare în crearea şi
conceperea predării şi învăţării. Rolul profesorului este de a conforma această programă cu necesităţile
elevilor dintr-un despărţământ, ţinând cont de: componenţa despărţământului şi caracteristicile elevilor;
manuale şi alte materiale didactice pe care le va utiliza; condiţiile tehnice, resursele didactice şi alte
mijloace disponibile în şcoală; resursele, posibilităţile şi necesităţile comunităţii locale în care se află
şcoala. Pornind de la finalităţile date, conţinutul şi activităţile lingvistice recomandate în situaţiile de
comunicare, profesorul îşi alcătuieşte mai întâi planul de lucru anual şi global, de unde îşi va dezvolta
ulterior planurile operaţionale. Finalităţile definite pe domenii, de exemplu, funcţiile de comunicare,
îndeamnă profesorii să-şi operaţionalizeze finalităţile la nivelul uneia sau a mai multor unităţi didactice.
Acum, profesorul pentru fiecare domeniu are definite finalităţile şi de la el se aşteaptă ca pentru fiecare
unitate didactică, în faza planificării şi a scrierii proiectului de lecţie, să definească finalităţile ţinând cont
de nivelul de cunoştinţe al elevilor. Aceasta înseamnă că finalităţile trebuie clasificate în cele pe care toţi
elevii ar trebui să le atingă, cele care pot fi obţinute de la majoritatea elevilor şi cele realizate de elevii mai
buni.

Când se planifică, trebuie de asemenea ţinut cont de faptul că finalităţile diferă, că unele pot fi
atinse mai uşor şi mai rapid, dar pentru majoritatea finalităţilor este nevoie de mai mult timp, mai multe
activităţi şi angajament în împrejurări diferite. În faza de planificare a predării şi învăţării, este important
să se aibă în vedere că manualul este un instrument didactic şi că el nu determină conţinutul disciplinei.
De aceea este necesar ca să se abordeze selectiv conţinutul prezentat în manual şi în raport cu finalităţile
care trebuie realizate. Pe lângă manual, ca unul din sursă de cunoştinţe, profesorul trebuie să ofere
elevilor posibilitatea de a avea acces şi la utilizarea altor surse de cunoştinţe.
 II. REALIZAREA PREDĂRII ŞI ÎNVĂŢĂRII

Predarea comunicativă consideră limba drept mijloc de comunicare. De aceea, programa este
îndreptată spre finalităţile care indică ce poate un elev să înţeleagă şi să redea prin comunicare.
Reprezentarea tabelară ghidează treptat profesor de la funcţiile de comunicare concepute pe domenii,
prin intermediul activităţilor care în predare, oferă elevilor abilitatea de a comunica şi folosi limba zi de zi,
în viaţa particulară, publică sau educaţională.
- limbajul dorit este utilizat în clasă în contexte bine concepute de interese pentru elevi, într-o
atmosferă plăcută şi relaxantă;
- limbajul profesorului este adaptat vârstei şi cunoştinţelor elevului;
- profesorul trebuie să fie sigur că a fost înţeles sensul mesajului, încadrând elementele
culturologice, educaţionale şi de socializare ale mesajului;
- este importantă semnificaţia mesajului lingvistic;
- cunoştinţele elevilor sunt evaluate prin criterii relativ precise şi de aceea un vorbitor nativ nu
poate servi drept model;
- pentru a îmbunătăţi calitatea materialului lingvistic, predarea se bazează pe interacţiunea socială;
munca în clasă şi în afara acesteia se efectuează prin rezolvarea problemelor în grup sau individual,
căutând informaţii din diferite surse (Internet, reviste pentru copii, broşuri şi materiale audio), precum şi
prin abordarea sarcinilor mai mult sau mai puţin complexe, în condiţii reale şi virtuale, cu context,
procedee şi obiective clar definite;
- începând cu clasa a cincea, profesorul instruieşte elevii în legile bunelor maniere ale exprimării
orale şi în scris şi a raportului reciproc dintre ele.
- toate conţinuturile gramaticale se introduc prin metoda inductivă, prin diverse exemple
contextualizate, în conformitate cu nivelul de cunoştinţe al elevilor şi fără explicaţii gramaticale mai
detaliate, cu excepţia situaţiei în care elevii insistă asupra lor, iar cunoştinţele lor sunt evaluate şi
apreciate pe baza utilizării lor într-un context comunicativ adecvat.

Abordarea comunicativ-interactivă cuprinde, de asemenea, următoarele categorii:

- însuşirea conţinutului lingvistic prin participarea orientată şi gândită la activitatea socială;
- conceperea programei şcolare ca listă dinamică, pregătită în comun şi adaptată pentru sarcini şi
activităţi;
- elevii sunt consideraţi participanţi responsabili, creativi şi activi în viaţa socială;
- manualele devin surse de activitate şi trebuie să fie însoţite de materiale autentice suplimentare;
- realizarea unui proiect ca o sarcină pusă în corelaţie cu alte discipline, încurajându-i pe elevi să
depună o muncă studioasă şi de investigare;
- pentru introducerea noilor materiale lexicale, se folosesc structuri gramaticale cunoscute şi invers.

Tehnici (activităţi)
În timp orei, se recomandă succesiunea dinamică a tehnicilor / activităţilor care nu trebuie să
dureze mai mult de 15 minute.
Ascultarea şi reacţionarea la comanda profesorului, sau la înregistrarea audio (ascultă, scrie, uneşte,
stabileşte, dar şi activităţile legate de munca în clasă: desenează, decupează, colorează, deschide / închide
caietul, etc.).
 Lucrul în perechi, grupuri mici şi mari (mini-dialoguri,jocul pe roluri, simulări etc.)
Activităţi manuale (întocmirea panourilor, prezentări, ziare, postere, etc.)
Exerciţii de audiere (sub îndrumarea profesorului sau a înregistrărilor audio leagă noţiunile, adaugă
imagini, completează informaţiile, selectează enunţurile adevărate şi false, stabileşte cronologia şi altele.)

Jocuri potrivite vârstei

Clasificare şi comparare (după cantitate, formă, culoare, anotimpuri, îmi place / nu-mi place,
comparaţii ...)
Rezolvarea "problemelor actuale" într-o clasă, prin înţelegere şi mini-proiecte
"Traducerea" enunţului în gest şi a gestului în enunţ
Face legătura între materialul sonor cu ilustraţiile şi textul dat, uneşte titlul cu textul sau denumeşte
titlul.
Crearea în comun a materialelor ilustrative şi scrise (planificarea activităţilor, raportul / jurnalul de
călătorie, afiş publicitar, programul serbării sau al altei manifestaţii.

Înţelegerea limbii scrise:

- identificarea trăsăturilor distinctive care indică particularităţile gramaticale (gen, număr, timp
verbal, persoană ...);
- identificarea legăturii dintre grupurile de litere şi sunete;
- răspunsul la întrebări simple referitoare la text, corect / incorect, alegeri multiple;
- executarea instrucţiunilor şi comenzilor citite

Exprimarea în scris:
- legarea sunetelor şi grupului de litere;
- găsirea cuvintelor omise (completarea unui şir, găsirea "intruşilor", careuri în opt direcţii, cuvinte
încrucişate, etc.);
- legarea textului mai scurt şi a propoziţiei cu imagini / ilustraţii;
- completarea formularului (anunţul la un curs, abonarea la o revistă pentru copii, etc.);
- scrierea felicitărilor şi a cărţilor poştale;
- scrierea textelor mai scurte;

Introducerea în literatura pentru copii şi transpunerea în alte medii: joc, cântec, dramă, arte
plastice.

STRATEGII DE AVANSAREA ŞI EXERSARE A COMPETENŢELOR DE LIMBĂ

Deoarece finalităţile sunt operaţionalizate prin abilităţi lingvistice, este important ca la orele de
limbă, acestea să se exerseze permanent şi simultan. Doar în acest fel, elevii pot dobândi competenţe
lingvistice care sunt în concordanţă cu scopul dat.
De aceea este important să se dezvolte strategii de avansare şi de exersare a competenţelor
lingvistice.
 Citirea

Citirea sau înţelegerea textului scris aparţine aşa-numitei abilităţi lingvistice receptive vizuale.
Astfel, cititorul primeşte şi explorează, adică decodează textul scris de unul sau mai mulţi autori şi îi
găseşte semnificaţia. În timpul cititului este necesar să se ia în considerare anumiţi factori care
influenţează asupra procesului de citire, cum ar fi: caracteristicile cititorilor, interesele, motivaţiile şi
intenţiile, caracteristicile textului care se citeşte, strategii pe care cititorii le utilizează, precum şi cerinţele
impuse de situaţia în care se citeşte.

Pe baza intenţiei cititorului, distingem următoarele tipuri de recepţie vizuală:

- citirea cu scopul îndrumării;
- citirea cu scopul informării;
- citirea pentru a urma instrucţiunile;
- citirea pentru plăcere.

În timpul citirii, distingem şi nivelul de înţelegere, astfel că citim pentru a înţelege:

- informaţii globale
- informaţii speciale,
- informaţii complete;
- sensul ascuns al unui anumit mesaj.

Scrierea

Prin producţia scrisă se subînţelege abilitatea elevului ca în formă scrisă să descrie evenimente,
sentimente şi reacţii, să transmită mesaje şi să-şi exprime opiniile, să facă rezumatul conţinutului diferitor
mesaje (din mass-media, texte literare şi artistice, etc.), să ia notiţe, să pregătească prezentări şi altele.
Greutatea exerciţiilor referitoare la de producţia scrisă depinde de următorii factori: nivelul de
cunoaştere a lexicului şi a competenţei de comunicare, capacitatea de prelucrare cognitivă, motivaţie,
capacitatea de a transmite mesajul în unităţi coerente şi legate din text
Progresiunea marchează un proces care presupune adoptarea strategiilor şi structurilor lingvistice de
la uşor la greu şi de la simplu la complex. Fiecare nivel lingvistic mai avansat presupune repetarea ciclică a
elementelor însuşite anterior, prin aprofundarea mai complexă a structurilor lingvistice, lexicale şi
abilităţilor de comunicare. Pentru această activitate lingvistică în cadrul Programei şcolare este prevăzută o
progresiune pe mai multe planuri. Sunt deosebit de relevante următoarele:
- teme (viaţa de zi cu zi a elevilor şi mediul, interes personal, evenimente actuale şi diverse
aspecte ale contextului socio-cultural, precum şi teme legate de diverse discipline şcolare);
- formele şi lungimea textului (texte formale şi neformale, rezumate, notiţe personale);
- lexicul şi funcţiile comunicative (abilitatea elevilor de a realiza diverse aspecte funcţionale, cum
ar fi descrierea oamenilor şi evenimentelor în diferite contexte temporale, exprimarea
presupunerilor, îndoielii, recunoştinţei, etc. în domenii cum ar fi cel particular, public,
educaţional şi profesional).

Vorbirea
 Vorbirea ca o abilitate productivă este privită din două aspecte, şi anume, în dependenţă de faptul
dacă este în funcţia prezentării monologice a textului, prin care vorbitorul anunţă, informează, prezintă
sau ţine o prelegere unei sau mai multor persoane, sau dacă este în funcţia interacţiei, când se face
schimbul de informaţii dintre doi sau mai mulţi interlocutori cu un anumit scop, respectând principiul
colaborării în timpul dialogului.
Activităţile de producţie ale vorbirii monologice sunt:
- adresarea în public (comunicări, oferirea de instrucţiuni şi informaţii);
- expunerea în faţa publicului (prelegeri, prezentări, reportaje, rapoarte şi comentarii asupra unor
evenimente etc.)

Aceste activităţi pot fi realizate în diferite moduri:

- prin citirea textului scris în faţa publicului;
- prin expunerea spontană sau expunerea cu ajutorul suportului vizual sub formă de tabele,
diagrame, desene, ş. a.
- prin interpretarea unui rol sau al unui cântec.

Interacţiunea subînţelege aplicarea continuă şi succesiunea strategiilor receptive şi productive, precum

şi a strategiilor cognitive şi discursive (luarea şi darea cuvântului, negociere, conformare, propunerea
soluţiilor, rezumarea, atenuarea sau evitarea neînţelegerilor sau medierea într-o neînţelegere) care sunt
în funcţia realizării cât mai reuşite a unei interacţiuni.

Interacţiunea poate fi realizată printr-o serie de activităţi, de exemplu:

- schimbul de informaţii,
- conversaţia spontană,
- discuţii neformale sau formale, dezbateri,
- intervievarea sau negocierea, planificarea şi cooperarea în comun.

Un aspect special al competenţei socio-culturale îl constituie competenţa interculturală, care

include dezvoltarea conştiinţei despre altcineva şi altcumva, cunoaştere şi înţelegerea asemănărilor şi
diferenţelor dintre lumi, respectiv comunităţi lingvistice, în care trăieşte elevul. Prin competenţa
interculturală se subînţelege, de asemenea, dezvoltarea toleranţei şi atitudinii pozitive faţă de
caracteristicile individuale şi colective ale vorbitorilor de alte limbi, apartenenţilor altor culturi, care sunt
mai mult sau mai puţin diferite de ale elevului, adică, dezvoltarea unor personalităţi interculturale, prin
ridicarea gradului de conştientizare cu privire la valorile diferitelor culturi şi dezvoltarea abilităţii de
integrare a experienţelor interculturale în propriul model cultural de comportament şi credinţă.

Instrucţiuni pentru interpretarea conţinutului gramatical

Predarea gramaticii, laolaltă cu predarea şi însuşirea lexicului şi a altor aspecte ale limbii, este una
dintre premisele învăţării limbii. Însuşirea gramaticii implică formarea noţiunilor gramaticale şi a structurii
gramaticale în vorbirea elevilor, înăţarea fenomenelor gramaticale, formarea deprinderilor şi abilităţilor în
domeniul analizei gramaticale şi aplicarea cunoştinţelor gramaticale, ca supliment la formarea şi
îmbunătăţirea culturii vorbirii.