•1

Capitolul 1
Decembrie 1973
Cu albumul deschis ITnga ea pe patul cu baldachin, Meredith
Bancroft taie cu' grija fotografia din Chicago Tribune. Titlul de
deasupra anunta: Copiii oamenilor din Tnaita societate a ora§ului
Chicago, fmbracati Tn costume de spiridu§i, participa la un gran-
dios spectacol de binefacere la spitalul Oakland Memorial, apoi
le Tn§ira numele. Sub titlu era o fotografie a „spiridu§ilor“, cinci
belief §i cinci fe te jn clusiv Meredith, oferind daruri pu§tilor din
saionul copiilor. Tn StTnga, supraveghind buna desfa§urare a
evenimentului, se afia un tTnar frumos de optsprezece ani, pre-
zentat drept .Parker Reynolds al lll-lea, fiul domnului §/' doamnei
Parker Reynolds din Kenilworth".
Straduindu-se sa fie cTt mai nepartinitoare, Meredith se com-
para cu celelalte fete Tmbracate in spiridu§i, Tntrebtndu-se cum
de reu§eau sa fie atTt de Tmpiinite la trup §i cu picioare lungi cTnd
ea arata...
- Bondoaca! decreta, strTmbTndu-se Tndurerata.
Nu i se parea deloc cinstit ca toate celelalte fete de pai-
sprezece ani, doar cu cTteva saptamini mal mari ca ea, sa arate
atTt de minunat, Tn timp ce ea aducea mai degraba cu o sperie-
toare, prea Tndesata, cu pieptul plat §i proteza dentara. Privirea
Ti trecu' la fotografie §i regret§ din nou impulsul de vanitate care
o feicuse sa-§i scoata ochelarii; fara ei se uita un pic cruci§, a§a
cum se TntTmpla §i Tn fotografia aceea blestemata.
- Lentilele de contact sTnt singura solutie, trase ea con-
cluzia. Ochii Ti cazura pe imafijinea lui Parker, iar buzele i se
rSsfrinsera Tntr-un suris visatop, strmgTnd taietura din ziar la
c eea ce ar fi trebuit sa fie sTni, daca i-ar fi avut, dar nu-i avea.
Inca nu. §i Tn ritmul asta, probabil niciodata.
U§a dormitorului se deschise, iar Meredith smuci fotografia
de la piept uitTndu-se la batrTna menajera, o femeie vTnoasa de
vreo §aizeci de ani, venita sa ia tava cu cina.
- N-ai mTncat desertul, o certa doamna Ellis.
 - STnt grasa, spuse Meredith. Ca sa i-o dovedeasca se
dadu jos din patul vech'r§i mar§alui hotarTta spre oglinda de la
masuta de toaleta. Uita-te la mine, spuse ea TndreptTnd un deget
acuzator spre imaginea ei. N-am talie!
- E§ti doar un pic mai plinuta, nimic mai mult.
- N-am nici §olduri. Arat ca un butoi ambulant. Nu-i de mi-
rare ca n-am prietene...
Doamna Eliis, care nu lucra decTt de un an pentru familia
Bancroft, o privi uluita.
- Nu ai prietene? De ce?
Dorindu-§i cu disperare sa se confeseze cuiva, Meredith
spuse:
- M-am prefacut doar ca la §coala totul e Tn regula. Dar,
sincera sa fiu, e Tngrozitor! STnt o venetica. Ca Tntotdeauna.
- Vai de mine! N-am mai pomenit a§a ceva. Copiii de la
§coala probabil ca...
- Nu e vorba de ei, ci de mine, dar ma voi schimba, afirma
Meredith cu toata convingerea. Voi tine regim §i vreau sa fac
ceva cu parul meu. Arata jalnic.
- Da’ de unde! o contrazise doamna Ellis uitTndu-se la parul
ei de un blond-deschis lung pTna la umeri, apoi la ochii alba§tri-
verzui. Ai ni§te ochi superbi §i un par frumos. Frumos, des §i...
- Decolorat.
- Blond.
- Am aproape un metru §aptezeci §i cu putin noroc voi
Tncerca sa mai cresc Tnainte sa ma transform Tntr-un gigant! Dar
nu sTnt cu totul lipsita de speranta, am Tnteles-o duminica. SprTn-
cenele doamnei Ellis se Tmpreunara dTndu-i o Tnfati§are con-
trariata.
- Ce s-a TntTmplat duminica de te-a facut sa-^i schimbi pare-
rea despre tine?
- Oh, nimic care sa fi zguduit pamTntuI, replica Meredith. Ba
da, ceva cutremurator, continua ea Tn gTnd. La spectacolul de
Craciun, Parker mi-a zTmbit. Mi-a adus o stida de Cola fara sa
i-o fi cerut-o. M-a rugat sa-i pastrez un dans pentru petrecerea
doamnei Eppingham, de duminica. Cu §aptezeci §i cinci de ani
Tn urma stramo§ii lui Parker fondasera banca unde era depozitat
capitalul firmei Bancroft & Company, iar prietenia dintre cele
 doua familii dura de mai multe generatii. Toate se vor schimba,
nu numai felu! cum arat, continua Meredith fericita TntorcTnd spa-
teie ogiinzii. Voi avea §i o prietena. La §coala a venit o fata
noua, iar ea nu §tie ca nimeni altcineva nu ma place. E de§-
teapta, a§a ca mine, §i m-a sunat Tn seara asta ca sa ma Tntrebe
ceva despre tema pentru mTine. M-a sunat.
- Am observat ca n-ai adus acasa prietene de la §coala,
spuse doamna Ellis frTngTndu-§i mTinile nelini§tita, dar am crezut
ca e din cauza ca locuie§ti atTt de departe.
- Nu, nu e vorba de asta, spuse Meredith trTntindu-se pe pat
§i uitTndu-se stingherita la papucii de casa, replici Tn miniatura a
celor purtati de tatal ei. Tn ciuda averii, tatallui Meredith avea un
respect deosebit pentru b^ni; toate hainele ei erau de o calitate
excelenta, cumparate doar cTnd era necesar, avTndu-se Tntot-
deauna Tn vedere rezistenta lor. Nu ma potrivesc nicaieri, Tnte-
legi?
- Pe vremea cTnd eram doar o fetita, spuse doamna Ellis
aruncTndu-i brusc o privire plina de Tntelegere, nu-i prea simpati-
zam pe cei cu note mari.
- Nu e numai atTt, replica Meredith strfmbTnd din nas. E mai
mult decTt felul cum arat §i notele mari. E tot ce ma Tnconjoara,
rosti ea facTnd un gest larg spre Tncaperea mare, destul de
austera, cu mobila veche, o camera care semana cu toate cele-
, lalte patruzeci §i cinci de camere ale re§edintei Bancroft. STnt
considerate o ciudatenie fiindca tata insista ca Fenwick sa ma
duca la §coala cu ma§ina.
- §i ce e rau Tn asta, ma rog frumos?
- Ceilalti copii vin pe jos sau cu autobuzul §colii.
- S i?
- §i nu ajung la §coala Tntr-un Rolls condus de un §ofer.
Aproape melancolica, Meredith adauga: Tatii lor sTnt instalatori
sau contabili. Unul dintre ei lucreaza la magazinul nostru.
- Dar fata asta noua de la §coala, ei nu i se pare neobi§nuit
ca Fenwick te duce cu ma§ina?
Nu, raspunse Meredith scotTnd un chicot vinovat, crede ca
Fenwick e tatal meu. l-am spus ca tata lucreaza pentru ni§te
oameni bogati, proprietari ai unui mare magazin.
-N u s e p o a te !
 - Ba da, §i nu-mi pare rau. A rfi trebuit sa raspTndesc vestea
asta gjca de acum cTtiva ani, dar|j-am vrut sa minp4jj|i
c ; - §i acum np rninti? Tntreba doamna Ellis pogorTnd asupra e l
o privire mustratoare.
- Nu e o minciuna, adica nu tn Tntregime, spuse Meredith,
vocea implonndu-i Tntelegere. Tata mi-a explicat problerna cu
mult limp Tn urma. Bancroft & Company e o corporate, iar o
corporate este proprietatea unor actionari. A§a ca, de§i e pre§e-
dinte la Bangroft & Company, tata e, din punct de vedere tehnic,
angajatul actionarilor, Intelegi? j
- Probabil ca nu, replica ea pe un ton categoric. Cine detine
actiunile?
Meredith atinti asupra ei o privire Tncarcata de vinovatie.
• Noi.
Doamna Ellis considera mult prea complicat modul de func-
tionare al firmei Bancroft & Company, un magazin faimos din
central ora§up Chicago, dar Meredii| daduse dovada, nu de
putine ori, de o Tntelegere cu totul neobi§nuita a afacerijOr. De§i,
T§i zise doamna Ellis cu o rnTriie neputincioasa Tndreptata Tmpo-
triva tatalui lui Meredith, nil era ceva chiar atTt de neobi§nuit,
omul nu se arata interesat de fiica sa decTt atunci cTnd Ti tinea
prelegeri despre magazin. De fapt, ,T§i continua doannna Ellis
§irul gTndurilor, era foarte probabil ca Philip Bancroft sa fie sin-
guruKesponsabil pentru Ificapacitatea^lu,} Meredith de a fi ca
toate celelalte fete de vTrsta ei. T§i trata fata ca pe un adult §j
avea pretentia ca ea sa se poarte §i sa actioneze ca un adult.
• t Ai dreptate Tn privinta u n u ^ u c ru , spuse Meredith. N-o mai
pot pacali pe Lisa Pontini. Am crezut doar ca daca va avea
destul timp sa ma cunoasca, nu va mai conta ca Fenwick e de
fapt §oferul nostru. Singurul motiv pentru care n-a aflat Tnca e ca
nu cunoa§te pe nimeif^altdneva la §coalagar dupa ore trebuie
sa piece direct acasa. Are §apte fra f ;§i surori, §i trebuie sa-§i
ajute mama.
Dimineata lucrurile nu mai par atTt de sumbre, declara ea;
apelTnd, a§a cum o facea deseori, la unul din cli§eele vechi pe
care, din propria experienta, le gasea deosebit de reconfortante.
Lua tava cu cina, apoi se opri Tn prag. §i nu uita, fiecare pasare
pe limba ei piere!
 L - Multumesc, doamna Ellis, spuse ea, e o mare alpare.
Urmari Tntr-o tacere jignita u§a TnchizTndu-se in urma menajerei.
OftTnd din adTncul- sufletului, dadu Inapoi paginile albumului.
Cele de la Tnceput contineau-cTteva taieturi foarte vechi, Tngalbe-
nite de vreme, fotografiile fiind aproape §terse. Albumul apar-
tinuse mamei ei, Caroline, §i, dintre toate lucrurile care se aflau
Tn casa, era singura dovada ca doamna Caroline Edwards Ban­
croft existase cu adevarat. Orice altceva care avusese cTt de cTt
legatura cu ea fusese TndepSrtat conform instructiunilor li§ f Philip
Bancroft.
Caroline Edwards fusese actrita, gj|na nu prea talentata,
daca era sa te iei dupa cronicile din revistele de specialitate, dar
de o stralucire indiscutabila. Meredith studie fotografiile neclare,
Tnsa nu mai citi ce scrisese cronicarul, cunoscTnd fiecare cuvlnt
pe de rost. §tia ca la decernarea premiilor Oscar, din 1955,
mama ei fusese Tnsotita de Cary Grand, ca David Niven de-
clarase ca mama ei era cea mai friimoasa femeie pe care o
vazuse Tn viata lui §i ca David Selznick o dorise Tntr-unul din
filmele lui. §tia ca mama ei avusese roluri Tn trei spectacole
muzicaie de pe Broadway, criticii desfiintTndu-iinterpretarea, dar
ridicTndu-i Tn slavi picioarele frumoase.
Reporterii rubricilor de bTrfe facusera aluzii la legaturi amo-
roase dintre Caroline §i mai toti partenerii ei. Taieturile din ziare
o Tnfati§au Tnve§mTntata Tn blanuri, luTnd parte la o petrecere Tn
Roma; Tmbracata Tntr-o rochie neagra, fara umert, jucind la ru-
leta din Monte Carlo. Una din,fotografii o prezenta Tntr-un bikini
minuscul pe plaja din Monaco, o. alta schiind Tn Gstaad alaturi de
un elvetian, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice. Pentru Me­
redith era foarte clar ca, oriunde s-ar fi dus, mama ei fusese
Tnconjurata de barbati chipe§i §i faimo§i.
p|JJtima ta ie ^ a pastrata de mama ei o arata pe aceasta la
§ase luni dupa cea dirp'.Gstaad. Purta o rochie magnifica de
mireasa §i alerga rTzInd pe treptele catedralei la bratul lui Philip
Bancroft sub o ploaie de orez. Reporterii de la rubricile mondene
se tntrecusera pe sine cu descrierile extravagante ale nuntii. La
receptia de la Hotelul Palmer House se interzisese prezenta
presei, dar ziari§tii Tn§irasera con§tiincio§i Tn articolele lor toti
invitatii faimo§i, de la familiile Vanderbilt §i Whitney, la un
judecator al Curtii Supreme §i patru senatori. Casatoria durase
doi ani, suficient ca frumoasa Caroline sa ramTna Tnsarcinata, sa
nasca, sa aiba o aventura cu un antrenor de cai, apoi sa fuga Tn
Europa cu un a§a-zis print italian, oaspete chiar Tn aceasta
casa. Tn afara acestor lucruri, Meredith nu §tia mai nimic despre
fiinta care o adusese pe lume, doar ca mama ei nu se deranjase
niciodata sa-i trimita vreo scrisoare sau o felicitare de ziua ei de
na§tere. Tatal lui Meredith, care punea mare accent pe demni-
tate §i valorile vechi, demodate, afirmase ca mama ei era o
femeie egoista, fara nici cea mai vaga idee despre fidelitatea
conjugala sau raspunderea materna. CTnd Meredith Tmplinise un
an, Tnaintase actfunea de divort, cerTnd ca fiica sa-i fie Tncre-
dintata Igi, pregatit sa fac uz de considerabila influenta politica §i
sociala a familiei Bancroft, ca sa obtina ce-§i dorea. Dupa cTte Ti
povestise el, mama ei nu se obosise sa a§tepte hotarTrea tribu-
nalului §i nu Tncercase sa i se opuna.
Dupa ce Meredith fusese lasata Tn grija lui, tatal ei T§i da-
duse toata silinta sa se asigure ca nu va urma niciodata exem-
plul mamei ei. Era ferm hotarit ca Meredith sa-§i ocupe locul
bine meritat Tn §irul lung al femeilor demne de respect din familia
Bancroft, care dusesera o existenta irepro§abila, dedicata ope-
relor de binefacere, §i ale caror vieti nu fusesera atinse de um­
bra nici unui scandal.
CTnd venise vremea ca fiica lui sa mearga la §coala, Philip
descoperise, spre marea lui nemultumire, ca standardele de
conduita erau mai putin stricte, chiar §i printre membrii propriei
clase sociale. Multe dintre cuno§tintele sale adoptau un punct
de vedere mai liberal privind comportamentul progeniturilor, tri-
mitTndu-§i copiii la §coli „progresive“, cum ar fi Bentley §i Rid-
geview. InspectTnd §colile acestea, auzise cuvinte ca „lecfli
nestructurate" §i „autoexprimare“. Educatia progresiva suna lip-
sita de disciplina: prevestea standarde mai joase de instruire §i
conduita. RespingTnd ambele institute, o luase pe Meredith cu el
sa vada St. Stephen, o §coala catolica condusa de calugarite
benedictine, aceea§i §coala pe care o urmasera matu§a §i
mama lui.
Tn ziua Tn care vizitasera St. Stephen, tatal ei se aratase
TncTntat de absolut tot ce vazuse: treizeci §i patru de fete din
clasa TntTi Tn uniforme modeste dintr-un material gri cu albastru
§i zece baieti Tn cama§i albe §i cravate albastre se ridicasera Tn
picioare respectuos, ca la comanda, imediat ce calugarita des-
chisese u§a clasei. Patruzeci §i patru de voci tinere intonasera
Tn cor Buna dimineafa, domnule. In plus, la St. Stephen materiile
erau predate Tnca Tn stilul obi§nuit, spre deosebire de Bentley,
unde vazuse copii pictTnd cu degetul, Tn vreme ce alti elevi, care
preferasera sa Tnvete, rezolvau probleme de matematica. Un
avantaj Tn plus era ca aid Meredith va primi §i o pregatire mo-
rala demna de o vrednica urma§a a familiei Bancroft.
Tatal ei nu ignorase Tn totalitate deteriorarea cartierului care
Tnconjura cladirea §colii, dar era obsedat de ideea ca Meredith
sa fie crescuta precum celelalte femei, integre §i cinstite, din
neamul Bancroft, care urmasera cursurile acestei institutii timp
de trei generatii. Rezolvase problema cartierului, punTndu-§i §o-
ferul sa o duca §i sa o aduca pe Meredith de la St. Stephen.
Singurul lucru de care nu-§i daduse seama era ca fetele §i
baietii care mergeau, aid, la §coala nu erau micile fiinte vir-
tuoase pe care le vazuse Tn ziua aceea. Erau copii obi§nuifl din
familii apartinTnd clasei mijlocii, unele dintre ele foarte sarace; se
jucau Tmpreuna, mergeau oriunde Tmpreuna §i Tmparta§eau
acelea§i suspiciuni fata de cineva dintr-un mediu cu totul diferit
§i mult mai prosper.
Prima zi de §coala se desfa§urase destul de bine, dar luase
o Tntorsatura cu totul nefavorabila cTnd lectiile se terminasera,
iar elevii se revarsasera Tn curte §i Tn parcare. Fenwick o a§tep-
tase Tn uniforma lui neagra ITnga Rolls-ul lucios. Ceilalti copii se
oprisera, facusera ochii mari, apoi trasesera concluzia ca era
bogata, deci „diferita“.
Constatarea Tn sine fiisese suficienta ca sa le stTrneasca
prudenta §i lipsa de amabilTtate, dar spre sfTr§itul saptamTnii des-
coperisera §i alte lucruri despre „fata bogata". Tn primul rTnd,
Meredith Bancroft vorbea mai degraba ca un adult decTt ca un
copii; pe deasupra nu cuno§tea nici unul din jocurile pe care le
jucau Tn recreatii, iar cTnd lua totu§i parte la ele, lipsa de expe-
rienta o facea sa para stTngace. §i culmea culmilor, dupa cTteva
zile ajunsese preferata profesoarei fiindca era de§teapta.
Tn decursul unei iMni, Meredith fusese analizata Tn amanun-
 time de colegi, care o catalogasera ca fiind o intrusa, o fiinta
extraterestra, apartinTnd ipiei alte lumi, o proscrisa. Daca ar%
fost destiJjde draguta ca saffnspire admiratie, cu timppl• d i|
ferentele s-agfi aplanat, d a r i^ e r a / Ba noua arii T§i facuse
aparitia la §coala purtTnd ochelari. La doisprezeceani avea pro-
teza dentara; la treisprezece era cea maifrialta din clasa.
CU o saptamTna Tff-'urma, dupa ani In care Meredith T§i pier-
duse orice speranta ca af^putea avea o prietena adevarata,
lucprile se schimbasera. Lisa Pontini se Tnscrisese Tn clasa a
opta. Mai Tnaita cu doi centimetri ca Meredithv Lisa pa§ea ca un
manechin §i rezolva plictisita probleme complicate de algebra ca
o eleva eminenta. p recreatia de prTnz, Meredith se a§ezase pe
#n zid mic de piatra din curtea §colii, mTncTndu-§i sandvieiu^ a§a
cum facea Tn fiecare zi, cu o carte deschisa pe genunchi. fhce-
puse sa-§i aduca o carte de citit ca sa aplaneze situatia de
izolare, singuratatea ei sa nu sara Tn ochi. Dar din clasa a
cincea devenise o cititoare avida.
Se pregatea sa Tntoarca pagina cTnd Tn fata ochilor plecati
aparuse o pereche de teni§i scofTlcifil §i iat-o pe Lisa Pontini
uitTndu-se curioasa la ea. Pielea ei m astpe §i pletele de cu~
loarea rugtrBo faceau opusul lui MeredTtRTn plus, a e r|i|e d e fi-
hit de Tndrazneaia §i Tncredere Ti conferea ceea ce revista
Seventeen jfiumea s tiL 'Tn loc sa poarte modesta pe umeri
jacheta gri a §colii, a§a ca Meredith, Lisa Ti Jegase mTnecile
peste piept.
- Dumnezeule, ce gramada de amarTti! decretase Lisa, a§e-
zTndu-se l%ga Meredith §i privind M l ^ ' f i i viata mea n-am mai
vazut atTtia baieti mici de statura. Probabil ca se pune ceva Tn
apa din fTntmile astea, anume ca sa nq creasca! Ce medie ai?
Notele la St. Stephen se exprimau Tn procente, zecimalele
avTnd o importanta hotarTtoare.
97,8, spusese Meredith u§or ametita de remarcile rapide
ale Lisei §i de amabilitatea ei cu totul nea§teptata.
’ A mea e 98,T4 parase Lisa, iar Meredith observase ca
avea urechile gauriteMn perimetrul §coH cerceii §i rujul erau
'strict interzise. Tn timp ce Meredith observa toate astea, Lisa o
studia la rTndui ei. ZTmbind nedumerita, o Tntrebase pe §leau:
- E§ti de feful tau o singuratica sau ai ajuns o paria?
 u. - Nu mi-a trecut prin minte a§a ceva, mintise Meredith.
- CTt timp mai trebuie sa porti proteza aia?
• - Tnca un an, spusese Meredith hotarTnd ca Lisa Pontini nu-i
placea deloc. TnchizTnd cartea, se ridicase, bucuroasa ca urma
sa sune clopotelul cTt de curTnd.
| - Tn dupa-amiaza aceea, a§a cum era obiceiul Tn fiecare ul­
tima vineri din luna, elevii se al|niau Tn biserica, a§teptTnd sa-§i
confeseze pacatele preotilor de la St. Stephen. Simtindu-se, ca
Tntotdeauna, o pacatoasa lipsita de gratie, Meredith Tngenunche
Tn confesional §i Ti marturisi parintelui Vickers infractiunile co-
mise, inclusiv faptul ca n-o simpatiza pe sora Mary Lawrence §i
se gTndea prea mult la Tnfati§area ei. TerminTnd, lasa u§a des-
chisa pentru persoana urmatoare, apoi Tngenunche Tn strana §i
T§i spuse rugaciunile indicate drept pedeapsa.
Eleviifiind liberi sa piece acasa, Meredith se duse afara
a§teptTndu-l pe Fenwick. CTteva minute mai tTrziu, pe treptele
bisericii coborT Lisa, TmbracTndu-§i jacheta. Tresarind pTna §i
acum din cauza comentariilor Tntepatoare aie Lisei referitoare la
faptul ca era o singuratica §i purta proteza, Meredith o urmari
prudenta pe cealalta fata cum se uita Tn jur, apoi porni agale
spre ea.
- Tti vine sa crezi, o anunta Lisa, ca Vikers m-a pus sa spun
mai multe rugaciuni drept pedeapsa pentru un pic de giugiu-
leala? Nici nu vreau sa ma gTndesc ce fel de pedeapsa ar da
pentru un sarut frantuzesc! adauga ea cu un zTmbet obraznic,
a§ezTndu-se pe lespede ITnga ea.
Meredith nu §tiuse ca nationalitatea determina stilul sarutu-
lui, dar presupuse din observatia Lisei ca oricum ar fi facut-o
francezii, preotii de la St. Stephen nu voiau ca elevii sa-i imite.
IncercTnd sa para atot§tiutoare, replica:
- Daca te saruti a§a, psirintele Vickers te pune sa faci cura-
tenie Tn biserica.
Lisa chicoti, studiind-o curioasa pe Meredith.
- Prietenul tau are §i el proteza dentara?
Meredith se gTndi la Parker §i T§i clatina capul.
- Atunci e bine, replica Lisa cu un suns m olipsitor. M-am
Tntrebat mereu cum se pot saruta doi oameni cu proteze dentare
fara sa se Tncurce Tntre ei. Pe prietenul meu TI cheama Mario
Campano. E Tnalt, brunet §i frumos. Care e numele prietenului
tau? Cum arata?
Meredith arunca o privire spre strada, sperTnd ca Fenwick
sa nu-§i fi amintit ca astazi terminau §coala mai devreme. Lisa
Pontini o fascina §i sesiza ca, dintr-un motiv necunoscut Tnca,
fata voia sa se Tmprieteneasca cu ea.
- Are optsprezece ani, spuse Meredith sincera, §i arata ca
Robert Redford. Se nume§te Parker.
- Care e prenumele?
- Asta e prenumele. Numele de familie e Reynolds.
- Parker Reynolds, repeta Lisa, strTmbTnd din nas. Suna ca
un snob din Tnalta societate. Se pricepe?
- La ce?
- La sarutat, fire§te.
- Oh! Pai, da. E fantastic.
Lisa o privi amuzata.
- Nu te-a sarutat niciodata. Te faci roz la fata cTnd mintf.
Meredith se ridica brusc.
- Asculta, Tncepu ea furioasa. Nu ti-am cerut sa vii aid §i
eu...
- Ei, nu te ambala. Sarutatul nu e o chestie a§a grozava.
Adica, atunci cTnd Mario m-a sarutat pentru prima oara a fost
clipa cea mai jenanta din toata viata mea.
Acum, ca Lisa era pe cale sa marturiseasca ceva despre
propria persoana, furia lui Meredith disparu ca prin minune, §i se
a§eza la loc.
- A fost jenant ca te-a sarutat?
- Nu, a fost jenant fiindca m-am sprijinit de u§a de la intrare
§i am atins soneria cu umarul. Tata a smucit u§a, iar eu i- am
cazut Tn brate cu buzele lui Mario lipite de ale nriele. Au trecut
secole pTna ne-am descurcat mTinile §i picioarele, §i ne-am ridi-
cat de la podea.
Hohotul de rTs al lui Meredith se termina brusc vazTnd Rolls-ul
dTnd coltul strazii.
- Vine sa ma ia, replica ea ambiguu, trezindu-se la realitate.
- Sfinte Sisoe, ala e un Rolls?
DTnd din cap stingherita, Meredith T§i lua cartile §i spuse
ridicTnd din umeri:
 - Locuiesc la mare distanta §i tata nu vrea sa merg cu
autobuzul.
- Tatal tau e §ofer? Tntreba Lisa mergTnd cu Meredith spre
ma§ina. Trebuie sa fie grozav sa te plimbi Tntr-o astfel de ma­
rina, pretinzTnd ca e§ti bogat. Tata e lucrator la drumuri. Sindi-
catul lui e Tn greva, a§a ca ne-am mutat aid unde chiriile slnt
mai mici. §tii cum merg treburile-astea.
- E greu, cum sa nu, spuse ea, apoi, sub impulsul momen-
tului, adauga: Vrei sa te due pTna acasa?
Daca vreau!? Nu, a§teapta, o putem lasa pe saptamTna
viitoare? Am §apte frati §i surori, §i imediat ce ajung acasa
mama ma pune la lucru. Mai bine ramTn aici §i ma Tntorc acasa
la ora obi§nuita.
Asta se TntTmplase cu o saptamTna Tn urma, iar tentativa de
Tmprietenire din ziua aceea Tnflorise §i crescuse, alimentata de
alte confidente §i povestiri Tnsotite de chicote. Acum, uitTndu-se
la fotografia lui Parker din album §i gTndindu-se la dansul de
duminica, hotarT ca mTine sa ceara sfatul Lisei. Lisa §tia o mul-
time de lucruri despre coafuri §i rochii. Ti va sugera poate ceva
care sa o faca mai atragatoare Tn ochii lui Parker.

A doua zi, a§ezTndu-se sa-§i manTnce sandviciul de prTnz,

Meredith T§i puse planul Tn aplicare.
- Ce parere ai? o Tntreba ea pe Lisa.
- Ochelarii §i protezele nu sTnt tocmai elemente care sa
inspire pasiune, glumi ea. Scoate-ti ochelarii §i ridica-te.
Meredith Ti facu pe plac, apoi surTse amuzata §i Tndurerata
cTnd Lisa se plimba Tn jurul ei studiind-o din cap pTna Tn picioare.
- Chiar ca-ti dai silinta sa arati cTt mai urTta, trase ea con-
cluzia. Ai ni§te ochi grozavi, iar parul tf-e superb. Daca te ma^
chiezi putin, renunti la ochelari §i Tti schimbi coafura, dragul de
Parker s-ar putea sa te bage Tn seama.
- Crezi ca ma va dbserva? Tntreba Meredith gTndindu-se la
el, Tn ochii ei reflectTndu-se tot ce simtea.
- Am spus s-ar putea, o corecta Lisa cu o sinceritate nemi-
loasa. E mai batrin ca tine, deci vTrsta ta e un obstacol. Ce
rezultat ai obtinut la ultima problema de la testul de mate din
dimineata asta?
 Meredith Ti spuse rezuitatui, iar Lisa replica:
c - La fel ca al meu. Cu doua creiere ca ale noastre, o tachina
ea, nu poate fi decTt rezuitatui corect. §tii ca toata lumea din
§coala asta idioata crede ca Rolls-ul ala e al tatalui tau? -
- Nu le-am spus niciodata ca n-ar fi a§a, declara Meredith
fara sa minta.
- De ce-ai face-o? Daca-s atTt de pro§ti TncTt sa-§i Tnchipuie
ca un copii bogat poate sa mearga la §coala asta, probabil ca §i
eu i-a§ fi lasat sa creada acela§i lucru.
Tn dupa-amiaza aceea, Lisa accepta din nou ca „tatal“ lui
Meredith sa o duca acasa, a§a cum Fenwick o facuse toata
saptamTna, ce-i drept, fara prea mult entuziasm. CTnd Rolls-ul
opri Tn fata cladirii din caramida cafenie Tn care locuia familia
Pontini, Meredith masura cu invidia obi§nuita Tngramadeala de
copii §i jucarii din curte. Mama Lisei statea pe veranda, Tnfa§u-
rata Tn nelipsitul §ort.
- Lisa, striga ea, Tn voce simtindu-se puternic accentul ita-
lian, te cauta Mario la telefon. Vrea sa-ti vorbeasca. Buna, Me­
redith, adauga ea, facTndu-i semn cu mTna. Stai la cin§. §i dormi
aid, ca tatal tau sa nu mai vina seara sa te ia.
- Multumesc, doamna Pontini, striga Meredith fluturTndu-§i
mTna din interiorul ma§inii. Visase mereu ca va fi a§a, sa aiba o
prietena cu care sa vorbeasca, sa fie invitata sa ramTna peste
noapte, iar acum era Tn al noualea cer.
Lisa trTnti u§a §i se apleca pe fereastra.
- Mama ta a spus ca te cauta Mario la telefon, Ti reaminti
Meredith.
- E bine sa faci un tip sa a§tepte, spuse Lisa, TI pune pe
gTnduri. Nu uita sa ma suni duminica §i sa-mi poveste§ti tot ce
se va TntTmpla cu Parker mTine seara. A§ vrea sa-ti pot aranja
parul Tnainte de petrecere.
- §i eu, spuse Meredith, de§i §tia ca n-o va putea Tmpiedica
pe Lisa sa afle ca Fenwick nu era tatal ei, odata ce-i va face o
vizita acasa. T§i propunea Tn fiecare zi sa-i spuria adevarul, dar
tragea de timp zicTndu-§i ca cu cTt Lisa va ajunge sa o cunoasca
mai bine, cu atTt va conta mai putin daca tatal lui Meredith era
bogat sau sarac. Continua pe un ton melancolic: Daca ai veni
mTine, ai putea petrece noaptea la mine. Ti-ai face temelp cTt
timp a§ fi la petrecere, iar apoi ti-a§ povesti cum a fost.
- Dar nu pot. MTine seara am TntTlnire cu Mario, o anunja
Lisa fara sa fi fost necesar. Meredith fusese uluita aflTnd ca la
paisprezece ani parintii Lisei Ti permiteau sa iasa Tn ora§ cu un
baiat, dar Lisa se multumise sa rTda spunTnd ca Mario nu §i-ar
permite sa Tntreaca masura cu ea, §tiind ca daca ar face-o n-ar
mai scapa viu din mTinile tatalui §i unchilor ei. TndepartTndu-se
de ma§ina, Lisa i se adresa cu vocea ei muzicala:
- Nu uita ce te-am Tnva^at, O.K? Cocheteaza cu Parker §i
prive§te-l Tn ochi. §i poarta parul sus, te facE mai eleganta.
Tot drumul spre casa Meredith Tncerca sa-§i imagineze cum
i-ar sta sa cocheteze cu Parker. LasTndu-§i capul pe bancheta,
Meredith Tnchise ochii visTnd ca arata ca un manechin superb,
rostind lucruri amuzante §i inteligente, iar Parker Ti sorbea fie-
care cuvTnt.

Capitolul 2
Cu inima Tndurerata, Meredith se uita la imaginea din oglin-
da. Doamna Ellis facu un pas Tnapoi, aprobmdu-i Tnfa|i§area
printr-o Tnclinare a capuiui. SaptamTna trecuta, cTnd plecase la
cumparaturi cu menajera, rochia de catifea paruse sa aiba nu-
anta unui topaz stralucjtor. Tn seara asta arata ca o catifea de un
cafeniu metalic, iar pantofii, vopsiti ca sa se asorteze, aratau, cu
tocurile lor mici §i groase, ca ale unei babute. Asta era gustul
doamnei Ellis. Tn plus, amTndoua primisesera ordine stricte de la
tatal ei sa aleaga o rochie „potrivita pentru o trnara de vTrsta §i
educatia lui Meredith". Se Tntorsesera acasa cu trei rochii §i,
supunTndu-le aprobarii, aceasta fusese singura pe care tatal ei
n-o gasise prea „decoltata“ sau prea „transparenta“.
Singurul lucru din Tnfati§area ei care n-o umplea de o dispe-
rare crTncena era parul. De obicei T§i purta parul liber, atTrnTndu-i
pTna la umeri, despar^it Tntr-o parte cu o agrafa prinsa deasupra
urechii, dar observatiile Lisei o convinsesera ca avea nevoie de
o coafura noua. Tn seara asta o Tnduplecase pe doamna Ellis sa
i-l prinda sus Tntr-un manunchi de bucle groase, cu cTteva §uVite
atTrnTndu-i peste ureche. Meredith era de parere ca arata ex-
celent.
 - Meredith, spuse tatal ei intrTnd Tn camera, fluturTnd Tn mTna
ni§te bilete de Opera, Park Reynolds are nevoie de doua bilete
Tn plus pentru Rigoletto §i i-am spus ca le poate folosi pe ale
noastre. Vrei sa i le dai Tn seara asta cTnd... T§i ridica ochii, o
tintui cu privirea §i se Tncrunta. Ce-ai facut cu parul tau? se rasti
el.
- Am crezut ca pentru seara asta ar fi bine sa-l port sus.
* — Eu TI prefer a§a cum TI porti Tn fiecare zi, Meredith, rosti el
Tnvrednicind-o pe doamna Ellis cu o cautatura dezaprobatoare,
apoi i se adresa pe un ton taios: CTnd ai intrat Tn serviciul meu,
stimata doamna, am crezut ca, pe ITnga Tndatoririle de mena-
jera, Ti vei putea fi de folos fiicei mele Tn caz ca vor aparea
anumite chestiuni de ordin feminin. Coafura asta e ideea dumi-
tale despre...
- Tata, eu i-am cerut doamnei Ellis sa-mi aranjeze parul
a§a, interveni Meredith vazTnd ca domana Ellis pale§te §i Tncepe
sa tremure.
- Ar fi trebuit sa-i ceri mai TntTi sfatul, se burzului Philip, Tn
loc sa-i spui ce-ai vrea sa faca.
- Da, bineTnteles, replica Meredith. Ura sa-§i dezamageasca
tatal sau sa-l supere. Daca TI necajea o facea sa se simta ca
singura raspunzatoare pentru succesul sau e§ecul unei zile.
- Nu-i nimic, se Tnmuie el vazTnd-o pe Meredith regretTndu-§i
Tndrazneala. Tnainte de plecare doamna Ellis Tti va aranja parul
a§a cum Tti sta bine. Draga mea, ti-am adus ceva. Un colier,
adauga el, scotTnd din buzunar o cutie plata din catifea, de un
verde-Tnchis. Tl poti purta Tn seara asta, va arata foarte bine cu
rochla ta. Meredith a§tepta cTt el se chinui sa scoata capacul,
imagimndu-§i un lanti§or de aur sau poate...
- STnt perlele bunicii tale, o anunta el, iar Meredith se stradui
din rasputeri sa-§i ascunda groaza care puse stapTnire pe ea
vazTnd §iragul c'o perle groase. Tntoarce-te, ti le prind eu.
Douazeci de minute mai tTrziu, Meredith se afla Tn fata oglin-
zii TncercTnd curajoasa sa se convinga ca arata draguta. Parul Ti
cadea iar pe umeri, a§a cum TI purta Tntotdeauna, dar perlele
fura lovitura de gratie. Bunica ei le purtase aproape zilnic, mu-
rise avTndu-le la gTt, iar acum cTntareau cTt ni§te ghiulele pe
pieptul ei inexistent.
 - Scuzati-ma, domni§oara. Vocea cunoscuta a majordomu-
lui o facu sa se rasuceasca. A sosit o anume Lisa Pontini care
pretinde ca va e colega de §coala.
Tncolflta, Meredith se lasa sa cada pe pat, cautTnd Tnne-
bunita o solutie care sa o salveze din aceasta situatie neplacuta,
dar nu exista nici una, o §tia foarte bine.
- (nvit-o sa urce, te rog.
Nu trecu un minut §i Lisa pa§i Tn camera uitTndu-se Tn jurul ei-
de parca s-ar fi aflat pe o alta planeta.
- Am Tncercat sa te sun, spuse ea, dar telefcnul a fost
ocupat mai bine de o ora, a§a ca m-am hotarit sa-mi asum riscul
§i sa vin aid. Se opri §i se roti, studiind totul. Cui Ti apartine
mormanul asta de pietroaie?
Tn oricare alt moment, descrierea cu totul lipsita de respect a
casei ar fi facut-o pe Meredith sa chicoteasca vesela. Acum, nu
putu decTt sa rosteasca cu o voce §optita, Tncordata:
-Tatalui meu.
Expresia de pe chipul Lisei se Tnaspri.
- Am Tnteles-o §i eu cTnd tipu’ care mi-a deschis u§a de la
intrare te-a numit domni§oara Meredith pe acela§i ton cu care
parintele Vickers spune „SfTnta Fecioara". Rasucindu-se pe cal-
cTie, Lisa dadu sa piece.
! - Lisa, a§teapta! o implora Meredith.
- Te-ai distrat destul. A fost Tntr-adevar o zi grozava,
adauga Lisa sarcastic TntorcTndu-se spre ea. Mai TntTi Mario ma
duce la o plimbare cu ma§ina §i Tncearca sa ma dezbrace, iar
cTnd ma due acasa la ..prietena mea“ aflu ca §i-a batut joc de
mine.
- Nu, nu-i adevarat! striga Meredith. Te-am lasat sa crezi ca
Fenwick, §oferul, e tatal meu fiindca m-am temut ca adevarul ne
va desparti.
- Oh, da! Cum sa nu, rosti Lisa indignata §i dispretuitoar'e.
Fetita bogata T§i dorea cu disperare sa se Tmprieteneasca .cu
fetita saraca. Pun pariu ca te-ai distrat grozav cu prietenii tai
bogati pe seama mamei mele povestindu-le cum te ruga sa
manTnci spaghetti cu noi §i...
I - Destul! izbucni Meredith. Nu Tntelegi! Tmi plac parintii tai, §i
am vrut sa fii prietena mea. Ai frati, surori, matu§i §i unchi, tot ce
mi-am dorit vreodata. Ce te face sa crezi ca daca traiesc Tn casa
asta idioata totul devine automat ca-n basme? Uita- te numai
cum te-ai suparat! O singura privire §i, gata, nu mai vrei sa ai
de-a face cu mine. De cTnd ma tin minte a fost a§a. Iar pentru
informarea ta, Tncheie ea, afla ca ador spaghetele. Ador case ca
a ta, unde oamenii rTd §i striga. |
Se Tntrerupse cTnd furia de pe chipul Lisei fu Tnlocuita de un
zTmbet ironic.
- Vrei sa spui ca-fl place zgomotul?
Meredith zTmbi Tn coltul gurii.
- Cred ca da.
- §i cum ramTne cu prietenii tai bogati?
- Nu am nici unul. Adica, cunosc tineri de vTrsta mea §i Ti
TntTlnesc din cTnd Tn cTnd, dar ei merg toti la acelea§i §coli §i sTnt
prieteni de mai multi ani. Pentru ei sTnt o intrusa, o ciudatenie.
- De ce te-a trimis tatal tau la St. Stephen?
- Pai, dupa parerea luftTmi va modela caracterul. Bunica §i
sora lui au facut §coala tot acolo.
- Tatal'tau Tmi pare cam Tntr-o ureche.
' - Probabil, dar are intentii bune.
- Tn cazul asta e la fel ca toti tatii. Era o concesie, o Tncer-
care slaba de reconciliere, iar Tn Tncapere se facu tacere. Sepa­
rate de un pat cu baldachin, stil Ludovic al XlV-lea, §i de un
uria§ abis social, doua tinere, extraordinar de inteligente, con-
statara diferentele dintre ele §i se uitara una la alta cu un ames-
tec de speranta nebuna §i prudenta maxima. Cred ca ar fi mai
bine sa plec, spuse Lisa.
Meredith arunca o privire trista plasei de nailon adusa de
Lisa, dovedindu-i intentia de a-§i petrece noaptea Tn casa ei.
Ridica mTna, un gest mic de implorare muta, apoi o lasa sa cada
§tiind ca era inutil.
- Tn curTnd va trebui sa plec §i eu, spuse ea.
- Distractie... placuta.
- Dupa ce ma lasa la hotel, Fenwick te poate duce acasa.
- lau autobuzul, Tncepu Lisa, apoi observa pentru prima
oara rochia lui Meredith §i se Tntrerupse Tngrozita: Cine Tti alege
hainele, Muma Padurii? Doar n-o sa mergi a§a la petrecere!
- Ba da. E chiar atTt de Tngrozitoare?
 - Chiar vrei sa §tii?
- Mai bine nu.
- Hm, tu cum ti-ai descrie rochia?
Meredith dadu din umeri, expresia de pe chip tradmdu-i su-
ferinta.
- CuvTntuI desuet Tnseamna ceva pentru tine?
Mu§cTndu-§i buza ca sa-§i mascheze rTsul, Lisa T§i Tnalta
sprfncenele.
- Daca §tii ca e urTta, de ce-ai mai cumparat-o?
- Ti place tatei.
- Tatal tau are un gust nasol.
- N-ar trebui sa folose§ti cuvinte ca nasol, spuse Meredith
tncet, §tiind ca Lisa avea dreptate Tn ceea ce privea rochia. Te
fac sa pari dura §i grosolana, iar tu nu e§ti a§a. Nu §tiu cum sa
m3 Tmbrac sau cum sa-mi port parul, dar §tiu ca am dreptate
d n d e vorba de vorbit corect.
Lisa se uita la ea cu gura cascata, apoi se petrecu ceva, o
apropiere u§oara Tntre doua spirite cu totul diferite, care Tnteleg
brusc ca au ceva foarte deosebit de oferit unul altuia. Un zTmbet
fugar lumina ochii Lisei, apoi T§i Tnclina capul Tntr-o parte, scru-
ttnd gTnditoare rochia lui Meredith.
- Trage putin umerii rochiei mai jos pe bra^e, sa vedem daca
uratci mai bine, o sfatui ea pe nea§teptate.
Meredith surTse recunoscatoare §i o asculta tragTnd de ma­
terial.
- Parul Tti sta ca dracu’, nasol, groaznic, se corecta Lisa,
apoi se uita Tn jur, privirea oprindu-i-se asupra unui buchet de
flori artificiale, din matase lucioasa aflat pe un serin. O floare Tn
pfir sau prinsa de e§arfa ar mai schimba ceva.
Cu instinctul sigur al stramo§ilor Bancroft, Meredith presimti
<:8 victoria nu era departe, a§a ca profita de avantajul obtinut.
- Vrei sa dormi aici? Ma Tntorc pe la miezul noptii §i nimanui
nu-i va pasa cTnd ne vom culca.
Lisa §ovai, apoi surTse.
- Tn regula.
TndreptTndu-§i din nou atentia asupra Tnfati§arii lui Meredith,
spuse:
. - De ce ti-ai ales ni§te pantofi cu tocuri a§a groase?
 - Nu ma fac atTt de Tnalta.
- E la moda sa fii Tnalta, prostuto. Trebuie neaparat sa portf
perlele alea?
- A§a vrea tata.
- Dar le poti scoate Tn ma§ina, nu?
- Daca ar afla, s-ar sim^i teribil de jignit.
- Eu n-o sa-i spun. Tti Tmprumut rujul meu, adauga ea scoto-
cindu-se deja prin po§eta dupa trusa cu farduri. §i ochelarii? Tti
trebuie neaparat?
- Numai daca vreau sa vad.
Meredith pleca dupa patruzeci §i cinci de minute. Lisa Ti
spusese ca avea un talent Tnnascut pentru a decora orice, de la
oameni la camere, iar. acum Meredith o credea. Floarea de ma-
tase prinsa Tn par Tn spateie urechii o facea pe Meredith sa se
simta mai eleganta. Pudra de pe obraji o mai Tnviora, iar rujul,
de§i Lisa Ti spusese ca era prea lucios pentru tenul ei, Ti dadea
lui Meredith o senzatie de maturitate §i rafinament. Regasindu-§i
Tncrederea Tn sine, Meredith se Tntoarse Tn pragul u§ii §i le facu
semn cu mTna Lisei §i doamnei Ellis, apoi Ti zTmbi noli ei prie­
tene.
- Daca vrei, Tmi potf rearanja camera cTt timp voi fi plecata.
Lisa Ti facu vesela semnul victoriei.
- Nu-I lasa pe Parker sa te a§tepte.

Capitolul 3
Decembrie 1973
Clopotele din creierul lui Matt Farrell erau depa§ite de bubui-
tu! putenic al inimii, pe masura ce se Tngropa tot mai adTnc Tn
trupul dornic, nerabdator, al Laurei, TnfigTndu-se Tn ea Tn timp
ce-l cSlarea, §oldurile ei silindu-l s-o patrunda Tn Tntregime. Era
Tnnebunita... apioape de culme... Clopotele Tncepura sa dan-
gane ritmic. Dar nu era sunetul melodios al celor din turnul
bisericii construite Tn centrul ora§ului, sau al ma§inii pompierilor
de pe cealalta parte a strazii.
- Hei, Farrell, e§ti Tnauntru? Ding-dong.
Oh da, categoric era „Tnauntru“. Tn ea, gata sa explodeze.
Ding.
 - Fir-ar sa fii, Farrell... Dang. Unde dracu’, ding, ai disparut?
§i tn clipa aceea realitatea patrunse Tn mintea lui: ITnga pompele
de benzina un barbatrsarea pe un furtun §i Ti striga numele.
Laura Tngheta, un urlet de groaza dTnd sa-i tf§neasca pe gTt.
- Dumnezeule, a venit cineva! Prea tTrziu. El nu se mai
putea opri, nu mai voia sa se opreasca. Nu dorise sa porneasca
toata treaba asta aid, dar ea insistase, TI ademenise, iar acum
trupul lui nu mai voia sa tina seama de nici un pericol. ApucTndu-S'
fesele rotunde, o trTnti jos, se Tnfipse Tn ea §i termina. Un singur
zvicnet al pulsului drept odihna, apoi se rostogoli Tntr-o parte
ImpingTnd-o de pe el cu bITndete, dar Tn mare graba. Laura T§i
trSgea deja fusta §i T§i aranja puloverul. O Tmbrinci Tn spatele
unei gramezi de anvelope §i se ridica Tn picioare tocmai cTnd
u§a se deschise, iar Owen Keenan pa§i Tft stafla de benzina
Incruntat §i teribil de suspicios.
- Ce naiba se TntTmpla aici, Matt? Am strigat pTna am ragu-
flt.
- Am facut o mica pauza, replica Matt trecTndu-§i o mTna
prin parul rava§it de mTngTierile patima§e ale Laurei. Ce vrei?
- Taica-tu e beat la birtul lui Maxime. Au chemat §eriful. Ar fi
bine sa ajungi primul, daca nu vrei sa-§i petreaca noaptea Tn
celula betivilor.
Dupa plecarea lui Owen, Matt lua de jos paltonul Laurei, pe
care se Tntinsesera, TI scutura de praf §i i-l tinu ca sa-l Tmbrace.
Laura Ti ceruse unei prietene sa o aduca aici, asta TnsemnTnd ca
nu putea pleca singura.
- Unde ti-ai lasat ma§ina? Tntreba el.
Ea Ti spuse §i Matt dadu din cap.
- Te due acolo Tnainte sa-mi salvez tatal de la Tnchisoare.
La intersectiile de pe Main Street era Tn§irata o multime de
beculete de Craciun, culorile lor fiind estompate de fuigii de§i ai
zfipezii care Tncepuse sa cada; Tn partea de nord a ora§ului, pe
pancarta care anunta BUN VENIT IN EDMUNTON, INDIANA,
POP. 38124 atTrna o coroana din plastic ro§u. Difuzorul pus la
dlspozitia primariei de Clubul Elks transmitea ..Silent Night" mai
mult sub forma de zbierete decTt ca melodie, luTndu-se la Tntre-
cere cu sunetele cTntecului „Jingle Bells“ venind dintr-o sanie de
plastic de pe acoperi§i$|magaz&iului Horton.
 Matt T§i opri camioneta tntr-un. colt Tntunecat al parcarii de
ITnga magazinul §||| Jackson, acolo unde Laura T§i ISsase ma-
§ina, iar ea se trase mai aproape de el.
t- Sa nu uiti, spuse tTnara punTndu-§i bratele Tn jurul gTtifui
Vii sa ma iei la §apte.de la poalele colinei, §i terminam ce-am
Tnceput cu o ora Tn urma. Apropo, Matt, ai grija unde parchezl
Ultima data tata ti-a vazut camioneta §i a Tnceput sa puna Tntre-
bari.
Matt se uita la ea, scTrbit dintr-o data de atraetia sexuala
simtita pentru fata de ITnga el. Era frumoasa, bogata, rasfatata §i
egoista, §tia foarte bine. Cu exceptia atractiei sexuale, nu aveau
absolut nimic Tn comun. Tatal Laurei Frederickson era ceta-
teanul cel mgj^bogat al ora§ului, iar ea era Tn anul TntTi la un
colegiu scumpNJin estul tarii. Matt Jucra ziua la o fabrica de o{el,
facea pe mecanicul la sfTr§it de saptamTna §i urma cursurile
serale la sectia locals a Universitatii statuli^Jndiana.
Apleclndu-se peste genunchii ei, deschise u§a camionetei,
rostind apoi cu o voce dura §i categorica:
- Ori te iau de la u§a, ori Tti faci alte planuri pentru seara
asta.
- Dar ce-i voi spune l§S taticu' cTnd Tti va vedea camioneta?
Nepasator la expresia distrusa de pe chipul ei, Matt replica
sardonic:
- Spune-i ca mi s-a stricat limuzina.

Capitolul 4
Decembrie 1973
Lunga procesiune a limuzihelor se tTra spre intrarea. aco-
perita de o copertina a Hotelului Chicago's Drake. Aici opreau,
permitTnd tinerilor pasageri sS coboare.
Portani se mi§cau Tnainte §i Tnapoi Tnsotind fiecare grup de
nou-sositi de la ma§ina Tn holul hotelului, Portarii de la Drake
n-ar fi Tndraznit sS-§i exprime prin cuvinte sau priviri nici cea mai
vagS urniS de amuzament sau superioritate fats de tinerii in-
vitati, veniti Tn smochinguri fScute |a comanda, sau Tn rochii de
seara. Nu erau tineri obi§nuiti, Tmpopotonati pentru un bal sau
pentru o nunta, cople§iti de luxul din jur §i nesiguri de cum sS se
poarte. Erau copiii celor mai proeminente familii din Chicago;
p§§eau siguri de ei, Tncrezatori, §i poate singura dovada a ti-
neretii lor era entuziasmul debordant pentru noaptea care Ti a§-
tepta.
. Undeva, spre capatul procesiunii de automobile conduse de
§oferi Tn uniforme, Meredith Ti urmarea pe ceilalti tineri coborTnd.
La fel ca ea, erau aici pentru a lua parte la dineul §i dansul anual
prezidat de Miss Eppingham. tn seara asta elevii lui Miss Ep-
plngham vor trebui sa-§i demonstreze deprinderile sociale do-
blndite §i §lefuite pe parcursul cursului de §ase luni condus de
oa, deprinderi de care vor avea nevoie ca sa se mi§te cu gratie
prin stratul social rarefiat pe care se presupunea ca-l vor popula
automat, imediat ce vor ajunge adulti. Din acest motiv, toti cei
cincizeci de elevi, Tnve§mTntati a§a cum se cuvine Tn haine de
seara, vor fi TntTmpinati de un comitet de primire, vor face fata
unei mese cu douasprezece feluri de mTncare, apoi vor lua parte
la dans.
Prin geamurile ma§inii, Meredith se uita la fetele vesele ale
celorlalti elevi adunati Tn holul hotelului. Observa ca era singura
care sosea neTnsotita. Vazu cum celelalte fete veneau Tn grupuri
sau cu „escorte‘‘, de obicei frati mai mari sau veri care ab-
solvisera deja cursul lui Miss Eppingham. Remarca Tndurerata
rochiile superbe ale celorlalte fete, le vazu coafurile moderne, Tn
pfirul lor Tmpletindu-se panglici de catifea, prins la spate cu ben-
ili(e §i pietre pretioase.
Miss Eppingham rezervase salonul mare, iar Meredith tra-
vors§ holul de marmura urcTnd scarile, simtind un gol mare Tn
Htomac, genunchii tremurTndu-i din cauza emotiei. Ajunsa la pa-
ller zari toaleta pentru femei §i porni direct spre ea. Tnauntru, se
<luse la oglinda dorind §a se asigure Tn privinta Tnfati§arii ei.
| InTnd seama de mijloacele reduse cu care Lisa fusese silita sa
Ittiprovizeze, Meredith constata ca nu arata chiar atTt de rau.
I’flrul blond era despartit de o carare Tn partea dreapta, prins
dupa ureche cu floarea de matase, apoi cadea drept ca o per-
doa pTna la umeri. Floarea Ti conferea o imagine misterioasa,
maturS, hotarT ea mai mult cu speranta decTt cu convingere.
VIrTnd mTna Tn po§eta scoase rujul Lisei §i-l trecu u§or peste
buze. Multumita de rezultat ridica mTinile la gTt, desfacu colierul
de perle §i-l ascunse tn po§eta, apoi t§i scoase ochelarii §i ti
tnghesui ttnga perle.
- A§a e mult mai- bine, reflecta ea un pic mai ISii§tita. Dac
nu se-uita chiort§, iar iiiminile nu vor fi prea puternice, avea
toate §ansele ca Parker sa o considere draguta.
Pe co rido rlfde ITnga salonul de receptii, elevii Eppingham
t§i faceau semne cu mtna unul altuia §i se adunau'trrgrupuri,
dar ei nimeni nu-i facu vreun semn §i nici nu spuse „Sper ca
vom sta la aceea§i masa, tu nu?“. Nu era vina lor, Meredith §tia
acest lucru. In primutirtnd, majoritatea celor prezenti se cuno-
§tea din leagan; partnfli lor erau prieteni; se duceau tmpreuna la
zilele onomastice. Elita societatii din Chicago era o clica nu-
meroasa, pretentioasa, iar membrii simteau povara fireasca a
datoriei de a pastra pretentiile acestei clici asigurtndu-se ca
odraslele lor vor fi admise ‘tn ea. Tatal lui Meredith era singurul
disident al acestei filozofii de viata; pe de' o parte, dorea ca
Meredith sa-§i ocupe locul cuvenittn societate, pe de alta parte,
nu voia sa fie corupta de copii ai caror parinti erau mai indulgenti
ca el. Meredith trecU fara probleme de comitetul de primire, apoi
porni spre mese.
•' - Buna, Meredith, o salutara fetele tn cor.
Alungtnd cu tnver§unare convingerea neplacuta ca Rose­
mary vorbea despre ea, Meredith se uita fericita tn jurul ei,
prefactndu-se fascinata de albul §i ro§ul podoabelor §i decora-
tiilor de Craciun. P u p mai ttrziu afla ca scaunul de Itnga ea
urma sa fie vacant, cel destinat a-l ocupa fiind bolnav de gripa,
Meredith trezindu-se astfel tn situatia jenanta de a nu avea par-
tener.
Dineul tnainta, felurile de mtncare succedtndu-se tn ordinea
fireasca, Meredith alegtnd automat tactmul corect din cele doua-
sprezece aranjate Tn jurul farfuriilor. Pentru Meredith, ca §i pen­
tru multi dintre elevii lui Miss Eppingham, a mTnca folosindu-se
de atTtea linguri §i furculite era o simp|a rutitta, a§a ca nici macar
nesiguranta nu-i putu abate atentia de la izolarea stTnjenitoare
simtita Tn vreme ce asculta discutiile despre ultimele filme.
|||p i^ a i vazut, Meredith? o Tntreba Stephen Mormont, aderTnd
tardiv la regula impusa de Miss Eppingham de a-i include pe toti
cei prezenti la conversatiile din jurul mesei.
 - Nu, ma tern ca nu-. Fu scutita de a mai spune §i altceva de
orchestra care Tncepu sa cTnte. U§ile se deschisera larg, dTnd de
in|eies tinerilor ca se a§tepta de ia ei sa-§i Tncheie cTt mai natu-
fal discutiile de la mese §i sa se Tndrepte demni spre salonul de
dans.
Parker promisese ca va veni odata cu Tnceperea dansului,
Ini cum sora lui era acolo, Meredith era sigura ca o va face. Tn
plus, fratia lui de la colegiu dadea o petrecere Tntr-una din cele-
lulte saloane, a§a ca se afla deja Tn hotel. RidicTndu-se, T§i ne-
lozi parul, trase burta Tnauntru §i porni spre salonul de dans.
Tn urmatoarele doua ore, Miss Eppingham T§i facu datoria de
gazdd plimbTndu-se printre oaspetii ei, asigurindu-se ca fiecare
nre cu cine sa stea de vorba §i sa danseze. Meredith o vazu Tn
lopetate rTnduri expediind cTte un tTnar Tn directia ei cu ordinul de
n o invita la dans.
Pe la unsprezece, cei mai multi dintre elevii Eppingham se
ImpSrtisera Tn grupuri, iar ringul de dans ramase aproape pustiu,
un fapt datorat fara Tndoiala muzicii demodate cmtate de or­
chestra. Meredith era una din cele patru cupluri care continuau
h& danseze, iar Stuart Whitmore, partenerul ei, vorbea plin de
verva despre.telul lui Tn via{a, §i anume, acela de a intra Tn firma
tlo avocati a tatalui.sau. Era serios §i de§tept, la fel ca Meredith,
lur ei Ti placea mai mult decTt oricare din ceilalti baieti, mai ales
pentru ca dorise sa danseze cu ea. Tl asculta pe Stuart cu ochii
flxatf asupra intrarii Tn salonul de dans, cTnd Parker se materia­
lis'd brusc Tn pragul u§ii, avTnd alaturi trei din prietenii sai de la
colegiu. Inima Ti sari drept Tn gTt vazTndu-l cTt de superb arata Tn
Hmochingul negru, cu parul blond decolorat de soare §i fata
bronzata. Tn comparatie cu el, toti ceilalti masculi din Tncapere,
Inclusiv cei careT! Tnsotisera, aratau cu totul necemnificativ.
ObservTnd ca Meredith Intepenise, Stuart T§i Tntrerupse brusc
discursul despre cerintele ^colii de drept §i se uita Tn directia Tn
care erau Tndreptati ochii ei. -
- Aha, a venit fratele lui Rosemary, spuse el.
- Da, §tiu, replica Meredith, fara sa-§i dea seama de timbrul
visator al vocii ei.
Stuart TI auzi §i se strTmba.
- Oare ce-o fi avTnd Parker Reynolds de toate fetele Tncep
 perlele, rostogolindu-se pe podea. Se apleca repede sa le ridice
sa trepideze §i sa gTffie ca dupa o cursa cu obstacole? Tntreba el | in aceea§i clipa cu Parker §i T§i izbi fruntea de a lui. Scuze!
indignat, TncercTnd sa glumeasca. Adica, l-ai prefera doar pentru nxclama ea cTnd lui Ti scapa un ,Au“ dureros. IndreptTndu-§i
ca e mai Tnalt, mai batrtn §i arata de §ase ori mai distins ca ;patele, rujul Lisei cazu din po§eta deschisa, iar Jonathan Som­
mine? mers, unul dintre prietenii lui Parker, se apleca sa-l ridice.
- N-ar trebui sa-ti minimalizezi calitatile, replica Meredith 1 - Ce-ar fi sa-ti rastorni toata po§eta, ca sa putem lua pe rTnd
involuntar de sincera, urmarindu-l pe Parker traversTnd salonul ce-ai Tnauntru? glumi Jonathan, respiratia mirosindu-i a alcool.
pentru dansul obligatoriu cu sora lui. E§ti foarte inteligent §i * Teribil de con§tienta de chicotelile elevilor care urmareau
foarte simpatic. icena, Meredith Tmpinse plicul spre Parker, T§i vTrT perlele §i rujul
- A§a e§ti §i tu. Inapoi Tn po§eta, apoi se Tntoarse, chinuindu-se sa-§i retina la-
- Vei ajunge un avocat stralucit, la fel ca tatal tau. crimile, ferm hotarTta sa Tnfrunte cu capul sus retragerea umili-
- Ai vrea sa ie§im Tmpreuna sTmbata viitoare? loare. Tn spatele ei, Parker T§i aminti Tn stTr§it de dansul promis.
- Ce? Meredith ramase cu gura cascata, privirea revenindu-i - Cum ramTne qu dansul? Tntreba el bine dispus.
urgent la chipul lui. Adica, spuse ea repede, e dragut din partea ; - Oh! Eu, am uitat. Vrei? Adica sa dansezi?
ta ca ma inviti, dar tata nu ma lasa sa ma TntTlnesc cu baieti pTna - E cea mai grozava propunere din aceasta seara, replica el
nu Tmplinesc §aisprezece ani. dalant, iar cTnd orchestra Tncepu sa cTnte „Dunarea albastra",
- Da-mi voi sa-mi exprim adTnca mea recuno§tinta pentru Meredith se lasa purtata de bratele lui Parker, traind senzatia
refuzul tau politicos. unui vis devenit realitate. Simti cu vTrful degetelor materialul fin
- Dar n-am refuzat! spuse Meredith, apoi uita de restul lumii ill smochingului negru §i mu§chii tari ai spatelui. Apa de colonie
fiindca unul din prietenii lui Parker Ti Tntrerupse dansul, deter- i.u care, se daduse pe fata mirosea Tntepator §i minunat, §i era
minTndu-l sa se Tntoarca spre u§ile salonului. Scuza-ma, Stuart, iin dansator excelent. Meredith, cople§ita fara putere de sca-
spuse Meredith cam agitata, dar trebuie sa-i dau ceva lui Par­ pare, T§i rosti gTndurile cu voce tare:
ker. Fara sa realizeze ca atragea privirile amuzate ale mai mul- - E§ti un dansator minunat! spuse ea.
tor perechi de ochi, Meredith se grabi- sa traverseze -ringi||de - Multumesc.
dans, ramas pustiu, §i-l ajunse din urma pe Parker tocmai cTnd % - §i arati foarte bine Tn smoching.
acesta se pregatea sa iasa cu prietenii lui. O studiara curio§i, de El rTse u§or, iar Meredith T§i dadu capul pe spate, bucurTn-
parc-ar fi fost o gTnganie pierduta Tn spatiu, aparuta pe nea§tep- du-se de caldura zimbetului lui.
tate Tn fata lor, dar zTmbetuI 1ui' Parker era plin de caldura §i - §i tu arati foarte bine, replica el.
sincer. Simfind ca o ro§eata pune stapTnire pe obrajii ei, T§i Tntoarse
f § ||- Buna, Meredith, te-ai distrat bine? ropede capul §i se uita la um§rul lui. Din nefericire, aplecarile §i
Meredith dadu din cap, sperTnd ca-§i va amintipromisiunea rldicarile, Tnclinarea capului Jntr-o parte §i Tn alta slabisera agra-
de a dansa cu ea, moralul coborTndugg brusc cTnd el continua sa (a care Ti prindea floarea Tn p§r, aceasta alunecTnd neobservata,
a§tepte ca ea sa spuha orice ar fi fost acel ceva pentru care iijungTnd sa se legene de tulpina din sTrma. Scormonindu-§i cre-
venise Tn fuga spre el. Doua pete trandafirii Ti patara obrajii Itrul ca sa spuna ceva cTt mai inteligent §i matur, T§i dadu capul
descoperind prea tTrziu ca se holba la el Tntr-o tacere plina de pe spate §i Tntreba vesela:
veneratie. - Te bucuri de vacanta de Craciun?
v - Am, am ceva pentru tine, rosti ea cu o voce tremuratoare, f - Foarte mult, spuse el privirea coborTndu-i spre vgcinatatea
jenata, scotocind prin po§eta. Adica, tata mi-a cerut sa-ti dau iimSrului §i spre floarea cazut&. §i tu?
asta. Smulse plicul cu biletele de Opera, dar odata cu el ie§ira §i
 - Da, foarte mult, raspunse ea, simtindu-se incredibil de
neTndemTnatica.
Bratele lui Parker se lasara jos imediat ce muzica Tnceta §i
T§i lua ramas bun de la ea cu un zTmbet amabil. §tiind ca nu
putea sta pe loc §i privi Tn urma lui, Meredith se Tntoarse §i T§i
surprinse imaginea Tntr-una dintre oglinzile de pe perete. VazTnd
floarea atTrnTnd proste§te de o §uvita de par, §i-o smulse, spe-
nnd ca se desprinsese abia atunci.
A§teptTnd sa-§i ia paltonul de la garderoba, se uita Tmbuf-
nata la floarea din mTna temTndu-se ca i se leganase pe umar Tn
timpul dansului. Arunca o privire piezi§a fetei de ITnga ea, iar
aceasta, parca citindu-i gTndurile, T§i Tnclina capul.
- Thm. Ji-a atTrnat de par cTt ai dansat cu el.
- De asta ma temeam §i eu.
TTnara zTmbi Tntelegatoare, iar Meredith T§i aminti numele ei,
Brooke. Brooke Morrison. Lui Meredith i se paruse Tntotdeauna
o fata de treaba.
- Anul viitor unde vei merge la §coala?
- La Bensonhurst, Tn Vermont, Ti raspunse Meredith.
- Bensonhurst? repeta Brooke, strTmbTnd din nas. La dra-
cu’n praznic §i are un regim de Tnchisoare. Bunica a fost la
Bensonhurst.
- §i a mea, replica Meredith, dTnd drumul unui oftat disperat,
dorindu-§i ca tatal ei sa nu staruie atTt de mult sa o trimita acolo.
CTnd Meredith deschise u§a camerei le gasi pe Lisa §i pe
doamna Ellis trintite pe scaune.
- Ei? Tntreba Lisa, sarind Tn picioare. Cum a fost?
- Minunat, raspunse Meredith, facTnd o mutra acra, daca nu
pUnem la socoteala faptul ca vrTnd sa-i dau felicitarea lui Parker
mi-am golit po§eta pe ringul de dans. Ca am bolborosit cTt arata
de grozav §i cTt de fantastic danseaza. Se lasa sa cada pe
scaunul eliberat de Lisa §i remarca cu TntTrziere ca nu mai era la
locul obi§nuit. Realiza abia acum ca Tntreaga ei camera fusese
rearanjata.
- Ei, ce zici? Tntreba Lisa, buzele ei fiind arcuite Tntr-un
zTmbet impertinent cTnd Meredith se uita Tncet Tn jurul ei, fata
reflectTndu-i surpriza §i placerea. Lisa nu numai ca mutase mo-
bila, dar scosese florile de matase din vaza §i le prinsese de
baldachinul patului. Mai Tmprumutase cTteva ghivece cu plante
din alte par^i ale casei, iar Tncaperea austera emana acum o
atmosfera feminina, de gradina.
I - Lisa, e§ti fantastical
| - E adevarat, zTmbi vesela. Doamna Ellis m-a ajutat.
- Eu n-am facut altceva decTt sa aduc plantele, o contrazise
doamna Ellis. Lisa s-a ocupat de restul. Sper ca tatal tau sa
n-aiba nimic Tmpotriva, adauga ea nelini§tita, ridicTndu-se sa
piece.
Odata ie§ita din camera, Lisa spuse:
- §tii, speram ca tatal tau sa treaca pe aici. Mi-am pregatit
chiar §i un mic discurs. Vrei sa-l auzi?
j Meredith zTmbi la rrndul ei §i Tncuviinta printr-o Tnclinare a
capului. FacTnd dovada unor maniere impecabile §i vorbind cu o
dictie perfecta, Lisa T§i Tncepu cuvTntarea:
- „Buna seara, domnule Bancroft. STnt Lisa Pontini, prietena
lui Meredith. Vreau sa ajung decoratoare de interioare §i Tmi
puneam talentul la Tncercare. Sper ca nu aveti nimic Tmpotriva?1'
T§i juca rolul atTt de perfect, ca Meredith izbucni Tn rTs, apoi
spuse:
- N-am §tkit ca vrei sa devii decoratoare.
- Sa fiu bucuroasa daca apuc sa tirm in liceul, ce sa mai
vorbim de colegiu sau o §coala de specialitate. N-avem bani de
colegiu, continua cu o voce Tncarcata de admiratie §i teama.
Doamna Ellis mi-a spus ca tatal tau e pre§edintele firmei Ban­
croft. E plecat cumva?
- Nu, e la un dineu cu directorii executivi, raspunse Meredith
yi presupunTnd ca Lisa va fi fascinata de modul cum functiona o
flrma mare ca Bancroft & Company vorbi mai departe: Agenda
de lucru e teribil de interesanta. Doi dintre directori sTnt de pa-
rere ca Bancroft ar trebui sa se extinda §i Tn alte ora§e. Contabi-
lul zice ca, financiar, e o actiune iresponsabila, dar directorii
comerciali insista ca noua putere de cumparare ne va cre§te
profiturile'.
'$■' - Poti sa vorbe§ti cTt vrei despre chestiile astea, eu tot n-o
sd Tnteleg ceva, spuse Lisa, ficusul mare dintr-un colt al camerei
atrSgTndu-i atentia. Tl trase cT^iva centimetri mai Tn fata, iar efec-
tul acestei mici schimbari fu de-a dreptul uluitor.
- Unde vei merge la liceu? Tntreba Meredith admirTndu-§i]
dormitorul transformat §i gTndindu-se cTt era de nedrept ca o fata
cu talentul §i inteligenta Lisei sa nu poata merge la colegiu,
profitTnd din plin de darurile cu care o Tnzestrase natura.
- Kemmerling, raspunse Lisa.
Meredith tresari. Tn drum spre St. Sthepen trecea Tn fiecare
zi pe ITnga Kemmerling. §coala St. Stephen era veche, dar
foarte curata §i Tngrijita, Tnsa cladirea liceului era mare, urTta, iar
elevii pareau delasatori §i duri. Tatal ei accentuase deseori ideea
ca o educatie excelenta nu se putea obtine decTt Tn institutii]
excelente.
Cu mult dupa ce Lisa adormi, Tn mintea lui Meredith Tncolti o
idee §i T§i planui strategia cu mare grija, a§a cum nu mai facuse
niciodata, cu exceptia ThtTlnirilor imaginare cu Parker.

Capitolul 5
Tn dimineata urmatoare, Fenwick o duse acasa pe Lisa, iar
Meredith coborT Tn dining-room unde tatal ei citea ziarul, a§tep-
tTnd sa ia micul dejun cu ea. Tn mod normal ar fi fost curioasa sa
afle rezuitatui Tntrevederii din seara trecuta, dar avea o pro-
blema mult mai presanta. LasTndu-se pe scaunul ei, spuse buna
dimineata, apoi T§i lansa campania cTt atentia lui era Tnca Tndrep-
tata spre articolul pe care TI citea.
- N-ai afirmat tu mereu cTt de vitala este o educatie buna?
Tncepu ea. §i n-ai spus ca multe dintre §colile publice au pro-
fesori putini, cu o pregatire care lasa de dorit?
- Da, replica el, dTnd iar din cap.
- §i nu mi-ai povestit cum familia Bancroft ofera, de zeci de
ani, fonduri §colii Bensonhurst?
-th m , mormai el, TntorcTnd pagina ziarului.
- Ei bine, zise Meredith TncercTnd sa-§i stapTneasca entuzias-
mul, la St. Stephen e o eleva stralucita, o fata minunata, dintr-o
familie foarte credincioasa. E de§teapta §i talentata. Vrea sa
ajunga decoratoare de interioare, dar trebuie sa mearga la liceul
Kemmerling fiindca parintii ei nu-§i pot permite sa o trimita la
§coala aia buna. Nu e pacat?
 - Thm, spuse el iar, TncruntTndu-se din cauza articolului de­
spre Richard Daley. Membrii Partidului Democrat nu se numa-
rau printre persoanele simpatizate de Philip Bancroft.
I — Nu e§ti de parere ca e tragic sa se piarda atTta talent,
inteligenta §i ambitie?
Tatal ei T§i ridica capul, fulgermd-o cu o privire apriga. La
patruzeci §i doi de ani era un barbat atragator, elegant, cu o fire
aspra, ochii alba§tri patrunzatori §i par castaniu Tncaruntit la
tTmple.
K - §i ce anume propui, Meredith?
R - O bursa. Daca Bensonhurst nu ofera una, le-ai putea cere
sa foloseasca o parte din banii donati ca sa o Tnfiinteze.
>t - §i le-a§ putea sugera ca bursa sa fie acordata fetei despre
care mi-ai vorbit, nu-i a§a? Vorbea de parca Meredith i-ar fi
propus ceva lipsit de etica, dar ea §tia ca tatal ei era dispus sa-§i
foloseasca puterea §i legaturile cu orice prilej §i Tn orice situatie,
daca prin asta §i-ar fi atins scopul propus. E ceva normal sa
profiti de putere, i-o spusese el de sute de ori.
■ Ea dadu Tncet din cap, ochii zTmbindu-i.
p--D a.
p - Intel eg.
& - Nu vei gasi o persoana mai merituoasa, insista ea cu elan.
§i, adauga cuprinsa de o inspiratie de moment, daca nu facem
ceva pentru.Lisa, s-ar putea ca Tntr-o zi sa depinda de asistenta
sociala. Asistenta sociala era un subiect garantat sa stTrneasca
o reactie negativa din partea tatalui ei. Meredith T§i dorea cu
disperare sa-i povesteasca tatalui ei mai multe despre Lisa, §i
cTt de importanta era prietenia lor, dar un al §aselea simt o opri.
In trecut, tatal sau se purtase atTt de protector, ca nici un copii
nu Tntrunise calitatile necesare ca sa-i fie ei prin preajma. Va fi
mai u§or de convins ca Lisa merita o bursa decTt prietenia lui
Meredith.
■ - Tmi aminte§ti de bunica ta, spuse el dupa o mica pauza Tn
care ramase pe gTnduri. Se interesa deseori de sufletele meri-
toase, dar mai putin norocoase.
Simti un junghi de vinovatie fiindca interesul ei pentru pre­
zenta Lisei la Bensonhurst era tot atTt de egoist, pe cTt era de
nobil, dar urmatoarele lui cuvinte o facura sa uite totul:
 - Sun-o mTine pe secretara mea. Da-i orice informatii aj
despre fata asta §i cere-i sa-mi aminteasca sa dau un telefon la
Bensonhurst.
Tn urmatoarele trei saptamTni, Meredith a§tepta cu un fel de
suspans amestecat cu agonie, temTndu-se sa-i marturiseasca
Lisei ce punea la cale, fiindca nu voia sa o dezamageasca, dar
incapabila sa-§i imagineze ca §coala ar Tndrazni sa refuze cere-
rea tatalui ei. Scrisoarea de la Bensonhurst sosi Tn saptamTna
urmatoare, iar Meredith ramase nelini§tita ITnga scaunul tatalui
ei a§teptfnd ca el sa o citeasca.
- Scrie aici, Ti spuse tatal ei Tn cele din urma, ca-i acorda
domni§oarei Pontini singura bursa existenta pe baza rezultatelor
extraordinare obtinute la Tnvatatura §i a recomandarii calduroase
din partea familiei Bancroft. Meredith scoase un chicot cu totul
nedemn de o tTnara distinsa, determinTndu-§i tatal sa o calmeze
cu o privire rece Tnainte de a continua: Bursa va acoperi studiile,
caminul §i cantina. Va trebui sa vina pe cont propriu la Vermont-
§i sa-§i faca singura rost de banii de cheltuiala.
Meredith T§i mu§ca buza. Nu se gTndise la costul unei cala-
torii cu avionul sau la banii de cheltuiala, dar, reu§ind pTna aici,
era convinsa ca va gasi solutii §i la celelalte probleme. T§i va
convinge tatal ca ar fi mai bine sa mearga cu ma§ina, iar atunci
Lisa va putea ealatori cu ei.
A doua zi, Meredith lua cu ea la §coala toate bro§urile de­
spre Bensonhurst §i scrisoarea despre bursa. Ziua paru sa se
tTrasca la nesffr§it, dar pTna la urma ajunse Tn bucataria familiei
Pontini. Mama Lisei se agita Tn jurul ei, oferindu-i prajituri cro-
cante §i gem de caise facut Tn casa.
- Pe zi ce trece e§ti tot mai slaba, ca Lisa, spuse doamna
Pontini, iar Meredith ciuguli ascultatoare dintr-o prajitura, deschi-
zTnd ghiozdanul §i scotTnd afara bro§urile despre Bensonhurst.
Destul de stingherita de rolul de filantrop, vorbi plina de
vioiciune despre Bensonhurst §i Veimont, despre bucuria de a
ealatori, apoi anunta ca Lisei i se oferise o bursa. O clipa se lasa
o tacere de mormTnt, doamna Pontini §i Lisa parTnd incapabile
sa priceapa aceasta ultima afirmatie, apoi Lisa se ridica Tncet.
- Ce sTnt eu, izbucni ea, noua ta opera de binefacere!? Cine
naiba te crezi?
 - Lisa, am Tncercat doar sa te ajut!
- Sa ma ajuti? se rasti Lisa rotindu-se spre ea. Ce te face sa
icrezi c-am chef sa merg la §coala cu o gramada de snobi bogatf
ca tine, care sa ma considere demna de mila? Parca vad, o
§coala plina de scorpii rasfatate pITngTndu-se ca trebuie sa se
descurce cu numai o mie de dolari trimi§i lunar de taticii lor.
- Nu va §ti nimeni ca e§ti acolo cu o bursa, numai daca le
spui tu, Tncepu Meredith, apoi pali furioasa §i jignita. N-am §tiut
ca ma crezi „o snoaba bogata" sau „o... o scorpie rasfatata".
- Uita-te la tine, nu reu§e§ti sa spui scorpie fara sa te Tneci.
E§ti atTt de pedanta §i Tnfumurata!
- Tu e§ti snoaba, Lisa, nu eu, o Tntrerupse Meredith Tncet,
vocea sunTndu-i Tnvinsa. Vezi totul numai prin prisma banilor. §i
n-ar trebui sa-fl faci probleme ca nu te vei integra la Benson­
hurst. Eu sTnt cea care nu-§i gase§te locul nicaieri, nu tu. Spuse
toate astea cu un calm plin de demnitate, o atitudine care i-ar fi
facut mare placere tatalui ei, apoi se Tntoarse §i pleca.
Fenwick o a§tepta Tn ma§ina parcata ITnga casa Pontini.
Meredith se urea Tn spate. T§i dadu seama pentru a nu §tiu cTta
oara ca ceva nu era Tn regula cu ea. Nu-i trecu prin minte ca ar
putea fi vorba de cu totul altceva, o anume delicatefe §i sensibili-
tate, care-i Tndemna pe ceilalti copii sa o Tnjoseasca sau sa se
tina cTt mai departe de ea. Dar Ti trecu prin minte Lisei, urmarind
ma§ina departTndu-se, urind-o pe Meredith pentru ca putea sa
faca pe zTna cea buna, §i dispretuindu-se pentru sentimentele ei
meschine, nedrepte.
; A doua zi la prTnz, Meredith statea la locul ei obi§nuit, Tnfa-
§urata Tn palton, mTncTnd un mar, cu o carte deschisa pe ge-
nunchi. O vazu cu coada ochiului pe Lisa venind spre ea §i se
concentra §i mai tare asupra cartii.
- Meredith, spuse Lisa, Imi pare rau pentru ce s-a TntTmplat
ieri.
Nu-i nimic, replica Meredith, fara sa-§i ridice capul. Las-o
balta.
» - Tmi vine greu sa uit ca m-am purtat nasol cu cea mai buna
§i cea mai draguta persoana pe care am cunoscut-o vreodata.
i Meredith se uita la ea, apoi reveni la carte, dar vocea i se
mai Tnmuie, de§i suna foarte hotarTta:
 - Nu mai conteaza.
A§ezTndu-se ITnga ea pe lespedea de piatra, Lisa continua
TncapatTnata:
- leri m-am purtat ca o bestie dintr-o multime de motive
egoiste, proste§ti. Mi s-a facut mila de mine Tnsami. Tmi ofereai o
§arisa formidabila de a merge la o §coala deosebita, de a ma
simti deosebita, iar eu §tiam ca nu voi putea pleca. Mama are
nevoie de ajutorul meu la treburile casei §i la cre§terea copiilor,
§i chiar daca n-ar avea, mi-ar trebui bani pentru calatoria Tn
Vermont §i pentru o multime de alte chestii, odata ajunsa acolo.
- Nu mi-a trecut prin minte ca mama sau tatal tau nu ti-ar da
voie sa urmezi colegiul, recunoscu Meredith, uittndu-se la Lisa
pentru prima oara. M-am gTndit ca parin^ii vor Tntotdeauna o
viata mai buna pentru copiii lor, daca a§a ceva e posibijpi
- Ai dreptate, dar numai pe jumatate, spuse Lisa, iar Me­
redith observa abia acum ca Lisa fremata de fericire. Mama
vrea. Dupa ce-ai plecat s-a certat cU tata. El zice ca o fata n-are
nevoie de §coala, treaba ei este sa se marite §i sa faca copii.
Mama a scos lingura de lemn §i i-a fluturat-o sub nas, tipTnd ca
eu sTnt capabila de mult mai multe, apoi totul s-a petrecut cu o
repeziciune uluitoare. Mama a chemat-o pe bunica, iar ea le-a
chemat pe matu§ile §i unchti mei, au venit la noi acasa §i Tn
curTnd toti T§i aduceau contributia financiara la educatia mea. Nu
e decTt un Tmprumut. Tmi imaginez ca daca trag tare la Benson­
hurst trebuie sa pun mTna pe o bursa ia vreun colegiu. Iar apoi
voi obtine o slujba grozava §i voi da Tnapoi banii primiti.
Sub impulsul momentului, strTnse mTna lui Meredith, ochii
stralucindu-i.
- Cum e, Tntreba ea cu bITndete, sa §tii ca schimbi Tn Tntre-
gime viata cuiva? Sa §tii c-ai dus la Tmplinire'visurile mele, ale
mamei §i ale matu§ilor mele...
Meredith simti pe nea§teptate Tntepatura lacrimilor.
- Bine, spuse ea, foarte bine.
- Crezi c-am putea fi colege de camera?
Meredith dadu din cap, chipul ei TncepTnd sa radieze de
bucurie.
La cTtiva metri distanta, cTteva fete care mTncau Tmpreuna
Tntoarsera capetele,. facTnd ochii mari: Lisa Pontini, fata cea
noua, §i Meredith Bancroft, cel mai ciudat specimen din §coala,
se ridicasera brusc, pITngTnd, rTzTnd, Tmbrati§Tndu-se §i sarind de
pe un picior pe altul.

Capitolul 6
lunie 1978
Camera pe care Meredith o Tmpartise timp de patru ani cu
Lisa la liceul Bensonhurst era plina de cutii §i valize umplute pe
jumatate. Pe u§a dulapului atTrnau robele §i tichiile albastre pur-
tate la ceremonia de absolvire din ziua precedents, Tmpreuna cu
epoletii de aur, semn ca amTndoua terminasera §coala cu note
maxime. Tatal lui Meredith T§i petrecuse noaptea la un han din
apropiere §i trebuia sa soseasca Tn cel mult o ora, dar Meredith
pierduse notiunea timpului. Cople§ita de nostalgie, fruhzarea un
album gros scos dintr-un sertar, zTmbind amintirilor evocate de
fiecare fotografie.
Anii petrecuti Tn Vermond fusesera minunati atTt pentru ea,
cTt §i pentru Lisa. Contrar temerilor Lisei c-ar putea fi o proscrisa
la Bensohurst, reu§ise instantaneu sa devina un fel de model
pentru celelalte fete, acestea considerTnd-o Tndrazneata §i unica
In felul ei. Tn primul an, Lisa fusese cea care organizase un raid
Tncununat de succes asupra caminului baietilor din Litchfield,
drept razbunare pentru Tncercarea nereu§ita de a le fura chilo^ii
din dormitoare. Tn cel de-al doilea an, Lisa concepuse sceno-
grafia pentru piesa de teatru, reu§ind sa creeze un decor atTt de
uluitor, ca ziarele din mai multe ora§e publicasera fotografii pe
prima pagina. Tn cel de-al treilea an, Lisa, cine altcineva, fu
Invitata de Bil Fletcher la Balul primaverii din Litfield. Pe ITnga
titlul de capitan al echipei de fotbal, Bill Fletcher era extraordinar
de chipe§ §i foarte de§tept. Tnaintea balului marca de doua ori
pe teren §i o facu §i a treia oara Tntr-un motel din apropiere,
unde Lisa Ti darui virginitatea. Dupa grandiosul eveniment, Lisa
se Tntorsese Tn camera Tn care locuia cu Meredith §i relatase
vestea celor patru fete adunate acolo. TrTntindu-se pe pat, zTm-
bise afectat §i anunta:
- - Nu mai sTnt virgina. De acum Tncolo sTnteti libere sa-mi
cereti orice informatii sau sfaturi doriti!
 - Nu-mi vine sa cred ca ai facut a§a ceva! izbucnise Me­
redith, Daca ramTi Tnsarcinata? Daca celelalte fete vor rasplndi
vestea prin toata §coala? Daca afla parintii tai?
Reactfa Lisei fusese la fel de exploziva:
- Nu e§ti gardianul meu §i nu e§ti raspunzatoare pentru
actele mele, a§a ca nu te mai purta de parca mi-ai fi mama!
Daca speri ca Parker sau un alt erou legendar sa te ia pe sus §i
sa te vire Tn pat, treaba ta, darifiu te a§tepta ca toata lumea sa
fie ca tine! N-am crezut||ici o iota din toate aiurelile alea despre
puritate, cu care calugaritele de la St. Stephen ne-au Tmpuiat
capul, continuase Lisa, azvTrlindu-§i blazerul Tn dulap. Daca ai
fost destul de prostuta ca sa le crezi, atunci n-ai decTt sa ramTi
tTnara neprihanita, dar nu te a§tepta sa fiu §i eu! §i nu sTnt atTt
de neglijenta, TncTt sa ramTn Tnsarcinata... Bill a folosit un prezer-
vativ. Iar celelalte fete nu vor scoate nici un cuvTnt despre is-
prava mea, ele au facut-o deja! Singura virgina §ocata din
Tncapere e§ti tu!
- Destul, o Tntrerupsese Meredith pe un ton aspru, pornind
spre masa ei. Tn cjuda calmului«afi§at, sentimentul de vinovatie
§i jena nu-i dadeau pace. Se simtea raspunzatoare pentru Lisaf
ea era cea care o adusese la Bensonhurst. In plus, Meredith
§tia prea bine ca principiile ei erau cam arhaice §i nu avea nicj,
un drept sa4 impuna restrictii Lisei numai fiindca Ti erau impuse
ei. N-am avut intentia sa te judec, Lisa. Am fost doar Tngrijorata
pentru tine.
Dupa o clipa de tacere Tncordata, Lisa se Tntorsese spre ea
§i spusese:
- Mer, Tmi pare rau.
- Las-o balta, replicase Meredith. Ai dreptate.
- Nu, nu-i adevarat, spusese ea, uitTndu-se la Meredith cu o
privire staruitoare, disperata. Doar ca nu sTnt ca tine, §i nu pot fi.
Nu ca n-ar fi Tncercat, a§a, din cTnd Tn cTnd.
Marturisirea adusese un zTmbet crispat pe buzele lui Me­
redith.
- De ce-ai vrea sa fii ca mine?
- Pentru ca, rosti Lisa surTzTnd, apoi TI imita pe Hamphrey
Bogart §i spuse: Ai clasa, fetito. Clasa cu C mare.
Prima lor confruntare adevarata se Tncheiase cu un armisti-
tiu, pecetluit cu o crema de ciocolata la cofetaria din ora§. UitTn-
du-se la fotografii, Meredith se gTndi la acea seara, dar amintirile
tl fura Tntrerupte de Lynn McLaughlin, care vrn capul pe u§a
spuntnd:
- Nick Tierney a sunat nu demult la telefonul din hoi. Mi-a
zis ca telefonul v-a fost deja deconectat §i ca va veni cit de
curTnd.
- Cu care din noi a vrut sa vorbeasca? Tntreba Lisa.
Lynn Ti raspunse ca o cautase pe Meredith, iar cTnd pleca,
Lisa T§i puse mTinile Tn §olduri §i se Tntoarse prefacTndu-se fu-
rloasa.
- §tiam eu! Toata noaptea abia daca §i-a putut dezlipi ochii
de la tine, de§i mai ca n-am stat Tn cap ca sa-i atrag atentia.,
N-ar fi trebuit sa te Tnvat niciodata cum sa te machiezi §i sa-ti
alegi rochiile!
- Iar ai Tnceput, para Meredith abordTnd un zTmbet afectat,
8§-ti asumi meritul pentru succesul meu neTnsemnat la cTtiva
bSieti. Nick Tierney era student Tn anul doi la Yale §i venise ca
un frate mai mare sa-§i urmareasca sora absolvind liceul, reu-
§ind sa ameteasca toate fetele cu fata lui frumoasa §i trupul bine
legat.- La cTteva minute dupa ce daduse cu ochii de Meredith, cel
ametit fusese el, §i nu facuse nici un secret din preferinta lui.
- Succes neTnsemnat la cTtiva baieti? repeta Lisa, aratTnd
superb chiar §i cu parul strTns anapoda Tntr-un coc Tn vTrful
capuluff Daca ai fi ie§it numai cu jumatate din baietii care te-au
invitat, mi-ai fi depa§it deja recordul de TntTlniri.
Se pregatea sa spuna mai multe, dar sora lui Nick Tierney
bStu Tn u§a deschisa.
- Meredith, spuse ea cu un zTmbet greu de stapTnit. Nick e
Jos cu un grup de colegi veniti din New Haven. Spuhe cs-i e ferm
hotM t sa te ajute sa-ti faci bagajele §i apoi sa te ceara de
nevasta sau de sotie, cum preferi.
- Trimite-I sus pe bietul barbat bolnav de amor §i lasa-i §i
prietenii sa urce, spuse Lisa rTzTnd. Dupa plecarea lui Trish Tie­
rney, Lisa §i Meredith se uitara amuzate una la cealalta, diferite
Tn toate privintele, dar mereu de acord.
Ultimii patru ani adusesera multe schimbari Tn felul lor de a
fi, Tn cazul lui Meredith Tnsa schimbarile fusesera de-a dreptul
revolutionare. Lisa fusese Tntotdeauna frumoasa; actiunile nu-i
fusesera restrTnse de nevoia ochelarilor §i nu fusese blestemata
cu o dezvoltare tTrzie. Lentilele de contact cumparate de Mere­
dith cu doi ani Tn urma din alocatia primita de la tatal ei elimi-
nasera nevoia ochelarilor §i Ti permisesera sa iasa Tn evidenta.
Natura §i timpul se ocupasera de restul, accentumdu-i trasa-
turile delicate, transformTndu-i culoarea parului Tntr-un.blond mai
deschis, rotunjindu-i §i subtiindu-i silueta exact Tn locurile potri-
vite.
La optsprezece ani, Lisa, cu parul ei cTrliontat, arzTnd ca o
flacara, era stralucitoare §i plina de viata. Prin contrast, Meredith
era mai tacuta, echilibrata §i de o frumusete serena. Vioiciunea
Lisei aduna barbatii Tn jurul ei; atitudinea rezervata a lui Mere­
dith Ti incita. Oriunde ar fi mers Tmpreuna, fetele atrageau pri-
virile tuturor barbatilor. Lisa se bucura de toata aceasta atentie;
adora senzatia palpitanta conferita de TntTlniri §i se dadea Tn vTnt
dupa cTte o noua aventura amoroasa. Meredith descoperi dudat
de searbada noua ei popularitate Tn rTndul membrilor sexului
opus. De§i Ti placea compania baietilor care o duceau la schi, la
baluri sau la petrecerile lor, disparuse noutatea senzatiei de a fi
invitata, TntTlnirile cu baieti pentru care nu simtea decTt prietenie
devenise ceva placut, dar nu atTt de emotionat pe cTt T§i imagi-
nase. Simtea acela§i lucru §i Tn ce privea sarutul. Lisa atribuia
raceala ei faptului ca-§i formase, Tn mod gre§it, un ideal din
Parker, iar acum compara cu el fiecare mascul. Asta explica,
fara Tndoiala, o parte din retinerea lui Meredith. Dar adevarul era
ca Meredith fusese crescuta Tntr-o casa de adulti, dominata, pe
deasupra, de un om de afaceri dinamic, foarte serios. § i'c u
toate ca baietii cu care se TntTlnea erau simpatici, se simtea Tn
mod invariabil mult mai matura ca ei.
Meredith §tiuse Tnca din copilarie ca voia sa-§i ia diploma de
studii §i sa-§i ocupe locul care i se cuvenea la firma Bancroft &
Company. Baietii de la Ritchfield, ba chiar §i fratii lor mai mari de
la colegiu nu pareau sa aiba nici un scop Tifiviata, nici o preocu-
pare Tn afara de sex, sport §i bautura. Pentru Meredith, ideea de
a-§i da virginitatea unui baiat al carui singur tel era sa-i adauge
numele pe lista de virgine Bensonhurst deflorate de barbatii
Litchfield, lista despre care se afirma ca atTrna Tn sala de scrima
de laptchfield, nu eraffuimai ceva lipsit.de sens, ci de-a dreptul
umilitor §i sordid. CTnd va ajunge' sa aiba o relatie intima, voia sa
fie cu cineva pe care TI admira §i Tn care putea sa aiba Tncre-
dere. Dupa ce Tncercase doi ani la rmd, fara nici un succes, sa
comunice cu tatal ej, sa se apropie de el, Meredith era ferm
hotarTta ca posibilul ei iubit sa fie cineva cu care putea sta de
vorba, un barbat dispus sa-§i Tmparta gtndurile cu ea. §i ori de
cTte ori !§i imagina acel iubit ideal, Tn fata ochilor ft- aparea Par­
ker.
Tn anri petrecuti la BensontSsirst, Meredith reu§ise sa-l vada
destul de des Tn vacantele petrecute acasa,. o stradanie u§urata
§i de faptul ca atTt'familia lui Parker, cTt §i a ei erau membrii
clubului Glenmoor Countru. La Glenmoor, traditia cerea ca toti
membrii clubului sa fie prezenti la balurile importante §i la eveni-
mentele sportive. PTna acum cTteva Juni, cTnd Meredith Tmplinise
optsprezece ani, i se interzisese sa ia parte la activitatile mem-
brilor adul^i, dar reu§ise sa se foloseasca de celelalte §anse
oferite de Gelnmoor. Tn fiecare vara Ti cerea lui Parker sa-i fie
partener la concursul de tenis. El acceptase Tntotdeauna cu
multa amabilitate, chiar daca meciurile lor fusesera ni§te TnfrTn-
geri teribile, datorate mai ales emotiei lui Meredith de a juca
alaturi de el.
I De-a lungul anilor se folosise §i de alte mici §iret!ieuri, cum
ar fi sa-§i convinga tatal ca Tn fiecare vara sa dea mai multe
petreceri, una dintre ele avTndu-l Tntotdeauna ca invitat pe Par-?
ker §i familia lui. Din moment ce familia-lui era proprietara bancii
cu care lucra firma Bancroft & Company, Parker fiind deja unul
dintre functionarii importantly era practic obligat sa ia parte la un
dineu, atTt pentru afaceri, cTt §i ca Tnsotitor al lui Meredith.
I Tn perioada Craciunului, reu§ise sa se afle de doua ori sub
vTscul agatat Tn hoi exact cTnd Parker §i familia lui se aflau Tn
obi§nuita vizita anuala cu qcazia sarbatorilor de iarna, §i mergea
Tntotdeauna cu tatal ei cTnd venea vremea sa le Tntoarca vizita.
| Ca rezultat al §mecheriei cu vTscul din primul an de liceu,
Parker fusese cel care.Ti daruise lui Meredith primul ei sarut;
traise cu amintirea lui pTna la Craciunul urmator, visase la atin-
gerea, mirosul §i felul cum Ti zTmbise Tnainte sa o sarute.
| Ori de CTte ori Parker venea la cina, lui Meredith Ti placea
Sa-f asculte discuttnd despre afacerile bancare §i Ti placeau §i
mai mult plimbarile pe care le faceau Tmpreuna cTt timp parintl
lor serveau cite un cotiac. Tntr-una din-plimbSrfle acelea din
vara trecuta, Meredith facuse descoperirea umilitoare ca Parker
§fUse mereu ca avea o slabiciune pentru el.
- De fiecare data cTnd te vad e§ti tot mai frumoasa. Banuiesc
ca am §tiut dintotdeauna ca pTna la urma cineva Tmi va ocupa
locul din inima ta, dar n-am crezut niciodata ca-mi va fi uzurpat
de un mucos care iti salveaza schiul. Adevarul e, o tachina el>,
ca am tnceput sa ma obi§nuiesc sa fiu eroul romantic preferat
rostise el.
MTndria §i bunul-simt o Tmpiedicasera pe Meredith sa-i de­
clare ca Tntelesese gresit §i ca fiimeni nu®luase locul; seriozi-
tatea o oprise sa pretihda ca n-ar fi ocupat niciodata un loc Tn
inima ei. §Hcufn nu parea distrus de tradarea ei imaginara,
facuse singurul lucru posibil; tncercase sa salvaze prietenia tra-
ttnd, la rtndul ei; slabiciunea pentru el ca pe o treaba hazlie
apartintnd trecutultii.
- Ai §tiut ce simt pentru tine? Intrebase ea, reu§ind sa ztm-
beasca.
- A m §tiut, recunoscuse el, privind-o melancolic, Obi§nuiam
sa ma tntreb daca tatal tau va observa §i ma va alunga cu
pu§ca. Are o atitudine foarte protectoare fata de tine.
- Am observat §i eu, glumise Meredith, de§i chestitinea In
speta era departe de a fi ceva amuzant, atiihci sau acum.
Parker rtsese u§or de remarca ei, apoi redevenise serios:
- Chiar daca inima tti apartine unui schior, sper ca asta sa
nu puna capat plimbarilor, cinelor §i partidelor de tenis. Mi-au
facut tntotdeauna o mare placere.
Au continuat discutia vorbind despre planunie lui Meredith
de a urma colegiul §||ntentia ei de a pa§i pe urmeie stramo§ilor,
ocupfnd biroul pre§edintelui de la Bancroft & Company. Parea
sa fie singurul care sa tnteleaga ctt de mult t§i dorea sa-§i ia
locul care i se cuvine la firma, §i credea sincer ca straduintele ei
vor fi tncununate de succes.
Acum, stlnd tn camera de la camin §i gtndindu-se ca urma
sa-l vada din nou dupa aproape un an, Meredith se pregatea
deja pentru posibilitatea ca Parker sa nu-i fie niciodata altceva
decTt un prieten. Ideea Ti sff§ia inima, dar era sigura de prietenia
lui, iar asta Tnsemna enorm pentru ea.
B |n spatele lui Meredith, Lisa ie§i din dulapul zidit Tn perete,
cu ultimul brat de haine §i le azvtrli pe pat ITnga valiza deschisa.
I - Te gtnde§ti. la Parker, o lua ea peste picior. Faci mereu
mutra asta le§inata cTnd... Se Tntrerupse, Tn pragul u§ii aparTnd
Nick Tierney §i cei doi prieteni, blocati vederii de umerii lui jafi.
- Le-am spus tjpilor astora, anunja el aratfnd cu capul spre
prietenii aflati, undeva, Tn spate, ca Tn camera asta vor vedea
doua fete frumoase cum nu exista aitele Tn Tntreg statul Con­
necticut, dar din moment ce-am ajuns primul am dreptul sa aleg,
iar eu o iau pe Meredith. FacTndu-i cu ochiul Lisei, se dadu la o
parte.
| - Domnilor, rosti el facTnd un gest larg cu bratul, permiteti-mi
sa va prezint „celeilalte“ frumuseti. Cei doi pa§ira Tn Tncapere
parTnd plictisiti, TngTmfati, plini de teribilismul specific studentilor
din Ivy League. li aruncara Lisei o singura privire §i Tncremenira.
Blondul musculos T§i reveni primul. ■ , >,'■
Trebuie sa fii Meredith® i se adresa el Lisei, expresia Tndu-
rerata de pe chip dTnd de fnteles ca Nick luase tot ce era mai
bun. Ma numesc Craig Huxford, iar acesta este Chase Vouthier.
t§i tntoarse capul spre brunetul de douazeci §i unu de ani de
ITnga el, acesta studiind-o pe Usa ca un barbat venit Tn sfTr§it Tn
contact cu perfectiiffiea.
: Lisa T§i Tmpreuna bratele la piept §i se uita amuzata la amTn-
doi.
| - Nu sTnt Meredith.
| Capetele li se Tntoarsera ca la comanda spre celalalt colt al
camerei. Acolo se afla Meredith.
I - Dumnezeule! §opti Craig Huxgord.
- Dumnezeulel repeta Chase Vauthier, uitTndu-se amTndoi
de la o fata la alta. k 4
I Meredith T§i mu§ca buza ca sa nu rTda de reactia lor cara-
ghioasa. Lisa T§i Tnalta sprmcenele §i rosti pe un ton agasafc
R - Dupa ce va terminati rugaciunile, va dam cTte o Cola sa ne
ajutati la bagaje.
[Ei facura un pas Tnainte, zTmbind proste§te. Tn spatele lor
aparu Philip Brancroft, sosit cu o jumatate de ora mai devreme,
 §i se opri brusc, chipul Tntunecmdu-i-se de furie la vederea celor
trei tineri.
- Ce naiba se TntTmpla aici?
Cei cinci ocupanti ai Tncaperii Tnghetara, apoi Meredith se
duse la tatal ei §i mcerca sa aplaneze situatia prezentTndu-i cei
trei baieti. IgnorTndu-i efortul, acesta le arata u§a cu capul.
- Afara! se rasti eli- iar dupa plecarea lor se Tntoarse spre
fete. Credeam ca regulile acestei §coli interzic intrarea Tn afuri-
sita de cladire a altor barbati Tn afara parintilor.
Nu „credea“, o §tia foarte bine. Cu doi ani Tn urma Ti facuse
lui Meredith o vizita surpriza, iar la sosirea lui, Tntr-o duminica la
patru dupa-amiaza, vazuse baieti Tn holul de jos, dincolo de
u§ile principale. tnainte de acel weekend, Vizitatorilor de sex
opus li se permisese accesul Tn holul caminului Tn dupa-amie-
zele de la sffr§it de saptamTna. Dupa ziua aceea, persoanelor
de sex masculin li se interzisese complet accesul Tn cladire.
Philip reu§ise sa schimbe regulile, dTnd buzna Tn biroul direc-
toarei §i acuzTnd-o de toate pacatele posibile, de la neglijenta
crasa la favorizareadelincventei minorilor, apoi amenintase ca
va anunta toti parintii de aceste fapte reprobabile §i T§i va re-
trage fondul anual daruit institutiei.
Acum, Meredith se lupta cu furia §i umilinta din cauza pur-
tarii lui fata de cei trei baieti.
- tn primul rTnd, spuse ea, §coala s-a termpat ieri, a§a ca
regulile nu se mai aplica. tn al doilea rTnd, nu faceau decTt sa ne
ajute sa ducem jos cutiile, ca sa le expediem acasa §i sa putem
pleca...
- Aveam impresia, o Tntrerupse el, ca eu eram cel care
trebuia sa vin aici dimineata §i sa ma ocup de treburile astea.
Cred ca de aceea m-am sculat din pat la... Se Tntrerupse din
tirada auzind vocea directoarei:
- tmi cer scuze, domnule Bancroft, spuse ea. STnteti chemat
urgent la telefon.
CTnd el pleca, Meredith se lasa sa cada pe pat, iar Lisa trTnti
sticla de Cola pe masa.
- Nu-I pot Tntelege pe omul asta! izbucni ea furioasa. E pur
§i simplu imposibil! Nu te lasa sa te TntTlne§ti cu nici un tTnar pe
care nu-l cunoa§te din frageda pruncie §i sperie pe oricine ar
 tncerca. CTnd ai Tmplinit §aisprezece ani ^i-a facut cadou o ma­
rina, dar nu te lasa sa o conduci. Am patru frati care smt italieff|
flr-ar sa fie, dar toti la un loc nu sTnt nici pe departe atTt de
sfcTitor de protectori'ca tatal tau. Fara sa-§i dea seama ca spu-
sele ei nu faceau decTt sa accentueze nemultumirea §i furia lui
Meredith, se a§eza pe pat ITnga ea. Meratrebuie sa faci ceva cu
ol, altfel vara asta va fi §i mai cumplita ca ultima. Eu.voi fi
plecata, a§a ca n-o sa ma ai jTnga tine. Profesorii de la Bensonl
hurst fusesera atTt de impresionati de notele Lisei §i de talentul
ei artistic, ca-i obtinusera o bursa de §ase saptamTni Tn Europa,
Iar studenta trimisa avea dreptul sa aleaga ora§ul cel mai potrivit
viitoarei cariere. Lisa se hotarTse pentru Roma §i se Tnscrisese
la un curs de deeoratiuni interipare.
\ Meredith T§i sprijini spatele de perete.
B - Nu ma Tngrijoreaza atTt de mult vara asta, cTt ce va fi peste
treipni.
| Lisa §tia ca se referea la batalia dusa cu tatal ei privind
colegiul pe c a re * va urma. Mai multe universitati Ti oferisera
Lisei ,burse integrale, iar ea alesese Northwestern pentru ca
Meredith voia sa mearga acolo. Tatal l,ui Meredith Tnsa insista ca
ea sa se Tnscrie la Maryville College, care-nu era decTt un felde
jcoala postliceala de elita, dintr-o suburbie a ora§ula1§Chicago.
Meredith facuse un compromis §i T§i prezentase cererea de Tn-
scriere la ambele §colfifiind acceptata de amTndoua. Iar acum,
Tntre ea §i tatal ei se declan§ase un fel de stare de razboi din
cauza colegiului pe care TI va urma.
- Chiar crezi ca vei reu§i sa-l convingi sa nti. te trimita la
Maryville?
Nu ma due acolo!
- O §tii.tu, o §tiu §i eu, dar tatal tau e cel care trebuie sa fie
de acord sa-ti plateasca taxele de §colarizare.
; - Va ceda. Ma paze§te ca un cerber, dar vrea tot ce e mai
bun pentru mine, pe cuvTnt, iar §coala de management de la
Northwestern e cea mai buna. O diploma de la Maryville nu
valoreaza nici cTt hTrtia pe care e scrisa.
B: Furia Lisei ceda locul nedumeririi, gTndindu-se la Philip Ban­
croft, un barbat pe care ajunsese sa-l cunoasca, dar pe care nu
reu§ea sa-l Tnteleaga.
 - Tmi dau seama ca vrea tot ce e mai bun pentru tine, spuse
ea. §i recunosc ca nu e ca majoritatea parinfilor care T§i trimit
copiii aici;- Lui macar Ti pasa. Te suna Tn fiecare saptamTna §i a
fost prezent la toate evenimentele importante. Tn primul an pe-
trecut la Bensonhurst, Lisa descoperise, §ocata, ca cei mai multi
dintre parintiijfetelor de acolo pareau sa duca o viata cu totul
separata de cea a copiilor lor, iar cadourile costisitoare trimise
prin po§ta erau de obicei un surogat pentru vizite, telefoane §i
scrisori. Poate n-ar fi rau sa vorbesc cu el tn particular §i sa
Tncerc sa-l conving sa te lase la Northwestern.
• - §i ce crezi ca vei obtine?
- Acela?i lucru pe care I-am obtinut §i ultima oara, cTnd I-am
Tnfruntat §i ti-am luat apararea, de§i Tncepe sa creada am o
influenta proasta asupra ta. Ca sa-l Tmpiedice pe Philip sa
creada a§a ceva, Lisa TI tratase, cu o singura exceptie, ca pe un
binefacator iubit §i respectat, care fi favorizase intrarea la Ben-
so lW fst. Tn prezenta lui era Tntruchiparea politetii pline de stima
§i a decentei feminine, un rol atTt de opus firii ei deschise, fara
ascunzi§uri, fapt care o enerva la cuime, iar pe Meredith o facea
sa rTda cu lacrimi.
La Tnceput, Philip paruse sa o considere pe Lisa un gen de
orfelina sprijinita financiar, care TI surprinsese placut achitTn-
du-se admirabil de Tndatoririle ei la Bensonhurst. Cu trecerea
timpului Tnsa, Ti arata Tn feiul sau aspru, deloc expansiv, ca era
mTndru de ea §i simtea chiar un minimum de afectiune. Parintii
lis e i nu puteau veni la Benosnhurst pentru diferite festivitati §i
Tntreceri, a§a ca Philip T§i asumase rolul lor, invitTnd-o la cina
Tmpreuna cu Meredith, dTnd dovada de un interes moderat pen­
tru activitatile ei §colare. Tn primavara primului an de liceu, Fhilip
mersese atTt de departe, TncTt T§i pusese secretara sa o sune pe
doamna Pontini §i sa o Tntrebe daca nu voia sa-i duca el ceva
Lisei, cTnd va pleca cu a v io ll||la Vermont pentru „Weekend-ul
parintilor". Doamna Pontini acceptase propunerea cu mare bu-
curie §i stabilisera sa se TntTlneasca la aeroport. Acolo TI Tncar-
Case cu o cutie alba cu prajituri de casa §i o punga maronie ,cu
bucati de salam. Enervat ca va trebui sa urce la bordul avionului
aratTnd, a§a cum Ti marturisise mai tTrziu lui Meredith, ca un
amarTt de navetist urcTnd Tn autobuz cu pachetelul cu mTncare
sub brat, Philip pusese totu§i pachetele Tn mTinile Lisei, con-
tlnuTnd sa faca pe tatal sever. Seara trecuta, Tn cinstea ab-
solvirii, Ti facuse cadou lui Meredith un lanti§or masiv de aur, cu
un medalion din topaz Tn forma de trandafir lucrat la Tiffany's.
Lisei Ti daduse ceva mai putin costisitor, dar la fel de frumos, o
br§tara de aur avTnd gravate pe suprafata cu linii §erpuitoare
initialele ei §i data. Fusese lucrata tot la Tiffany’s.
B; La Tnceput, Lisa nu §tiuse cum sa-i interpreteze atitudinea,
fiindca, de§i incredibil de politicos, era Tntotdeauna distant §i
sobru, la fel cum se purta cu Meredith. Mai tTrziu, dupa ce-|
cTntarise actiunile §i Ti descifrase comportamentul rezervat, Lisa
o anuntase vesela pe Meredith ca, dupa parerea ei, Philip Ban­
croft era de fapt un dulau cu inima buna, care mai mult latra
decTt mu§ca. Concluzia, cu totul eronata, o Tndemnase sa in-
tervina Tn sprijinul |§i Meredith Tn timpul verii de dupa cel de-al
doilea an de liceu. ti spusese lui Philip, foarte politicoasa §i cu
cel mai dulce zTmbet al ei, ca Meredith merita mai mi)lt§ libertate
pe perioada vacantei. Reactia lui Philip, la ceea ce numise ,jn-
gratitudinea" §i ..amestecul" Lisei, fusese de-a dreptul exploziva
§i numai scuzele ei imediate §i umile TI Tmpiedicasera sa-§i duca
la Tndeplinire amenintarea de a pune capat prieteniei ei cu Mere­
dith §i de a sugera directiunii §colii sa acorde bursa ei cuiva mai
„meritos“. Confruntarea o zguduise pe Lisa nu doar datorita ati-
tudjnf lui schimbatoare. Din ceea ce-i spusese, Lisa Tntelesese,
Tn sffr§it, ca Philip nu numai ca o propusese pentru bursa, dar o
crease anume din fondul acordat §colii. Descoperirea o facuse
sa se simta ca o mare ingrata, iar reactia lui furtunoasa Ti lasase
un gust amar.
Acum, Lisa simtea aceea§i furie neputincioasa §i uluiala,
VazTnd restrictiile rigide impuse lui Meredith.
I - Crezi, Tntr-adevar, ca motivul pentru care se poarta cu tine
ca un cTine de paza e ca mama ta l-a Tn§elat? Tntreba ea.
p - Nu l-a Tn§elat doar o data, a fost o tTrfa Tn toata regula.
Dupa casatorie s-a culcat cu toti barbatii, de la antrenori de cai
la §oferi de camioane. A preferat tot felul de canalii, anume ca
sa-§i bata joc de tatal meu. Anul trecut I-am Tntrebat pe Parker §i
el mi-a povestit ce §tiau parint||lui despre ea. Se pare ca toata
lumea era la curent cu ispravile ei.
 - Mi-ai mai spus toate astea, dar ce nu Tnteleg, continua
Lisa cu amciraciune, e de ce tatal tau se poarta de parea mora-
vurile ar fi un fel de defect genetic pe care s-ar putea sa-l fi
mo§tenit.
- Se poarta a§a, fiindca asta e parerea lui, replica Meredith.
CTnd Philip Bancroft reveni Tn camera, se uitara la el cu un
sentiment de vinovatie.
- Ce s-a TntTmplat?
- Bunicul tau a murit azi-dimineata, spuse el cu o voce
mirata, aspra. Infarct. Ma due sa platesc motelul §i sa-mi iau
bagajele. Am aranjat sa plecam cu un avion care decoleaza
peste o ora. Se Tntoarse spre Lisa. Ma bazez pe tine sa-mi duci
ma§ina acasa. Meredith TI convinsese sa mearga acasa cu ma-
§ina §i nu cu avionul, pentru ca Lisa sa poata veni cu ei.
- Cum sa nu, domnule Bancroft, spuse Lisa repede. Condo-
leante pentru tatal dumneavoastra.
CTnd el pleca, Lisa se uita la Meredith.
- Mer, nu te simti bine?
- Ba da, spuse Meredith pe un ton ciudat.
- Bunicul asta e tipul care s-a Tnsurat acum cTtiva ani cu
secretara lui?
- El §i cu tata nu s-au prea Tnteles. Ultima oara cTnd I-am
vazut aveam unsprezece ani. Mai telefona din cTnd Tn cTnd,
vorbea cu tata despre lucrurile de la magazin, §i cu mine. Era,
era, Tmi era darg, Tncheie ea cu o voce pierduta. §i m-a iubit. Se
uita la Lisa, ochii lucindu-i tri§ti. Tn afara tatalui meu a fost sin­
gura mea ruda. Nu mi-au mai ramas decTt ni§te veri Tndepartati,
pe care nici macar nu-i cunosc.

Capitolul 7
Tn salonul casei lui Philip Bancroft, Jonathan Sommers §ovai
nesigur, cautTnd cu privirea prin multimea venita ca §i el Tn vizita
de condoleante cu ocazia TnmormTntarii lui Cyril Bancroft. Opri
unul dintre oamenii angajati sa serveasca bauturi §i iua doua
pahare de pe tava. BTnd votca dintr-o singura Tnghititura, Jona­
than puse paharul gol pe marginea unui ghiveci, apoi sorbi din
paharul cu scotch, strTmbTnd din nas fiindca nu era Chivas Re­
gal. Vodca, combinata cu ginul baut dintr-o sticlu^a plata de la
bordul ma§inii, II facu sa se simta ceva mai pregatit pentru Tn-
fruntarea momentelor funerare. LTnga el, o batrTnica slabuta se
sprijinea de un baston §i-l studia curioasa. Din moment ce bu-
nele maniere cereau ca el sa i se adreseze, Jon T§i stoarse
creierii Tn cautarea unui subject de conversatfe adecvat situatiei.
I - Urasc TnmormTntarile, dumneavoastra nu?
I - Mie Tmi plac, replica ea pe un ton TngTmfat. La vtrsta mea
consider fiecare TnmormTntare drept un triumf personal, mai ales
ca n-am fost eu oaspetele de onoare.
P Jon T§i Tnghiti hohotul de rTs, rTsul zgomotos Tntr-o astfel de
atmosfera austera ar fi fost o Tncalcare nepermisa a etichetei, pe
care fusese crescut sa o respecte cu sfintenie. CerTndu-§i scuze,
puse pe o masa de ITnga el paharul cu ce mai ramase din
scotch §i porni Tn cautarea unei bauturi mai bune. Tn spatele lui,
batrTnica firava lua paharul §i-l duse delicat la buze.
I - Scotch ieftin! decreta ea scTrbita §i puse paharul la loc.
I CTteva minute mai tTrziu, Jon TI repera pe Parker Reynolds
stlnd Tn sufragerie alaturi de doua tinere §i un alt barbat. Dupa
ce facu o oprire la bufet ca sa-§i ia un alt pahar, porni sa se
alature prietenilor sai.
- Un chef pe cinste, nu-i a§a, spuse el rinjind sarcastic.
- Parea urai TnmormTntarile §i nu veneai la nici una, spuse
Parker la Tncheierea saluturilor.
I‘ - Le urasc, cum sa nu. N-am venit aici ca sa-l jelesc pe Cyril
Bancroft, am venit sa-mi protejez drepturile. Jon sorbi din pahar
IncercTnd sa alunge amaraciunea simtita. Tata ma ameninta cu
dezmo§tenirea, doar ca de data asta cred ca ticalosul ala batrTn
vorbe§te serios.
Leigh Ackerman, o bruneta draguta cu o silueta adorabila, TI
privi amuzata §i neTncrezatoare.
■ - Tatal tau are de gTnd sa te dezmo§teneasca daca nu iei
parte la TnmormTntari?
I - Nu, frumoasa mea, tata ameninta sa ma dezmo§teneasca
daca „nu-mi revin" §i nu fac urgent ceva cu viata mea. Tn tra-
ducere libera Tnseamna ca trebuie sa apar la TnmormTntarile
unor vechi prieteni, cum e aceasta, §i sa particip activ la noua
afacere din cacfrul familiei.
■
- Suna cumplit, replica Parker schittnd un zTmbet sever. §i
carei noi afaceri i-ai fost destinat?
- Puturi petroliere, spuse el. Alte puturi petroliere. Acum,
tata a Tncheiat o Tntelegere cu guvernul .venezuelean ca sa se
ocupe de petrolul de acolo.
Shelly Fillmore privi peste umarul lui Jon la mica oglinda
Tncadrata Tntr-o rama aurita §i T§i duse degetul la coltul gurii
§tergTnd o pata minuscula de ruj roz.
- Sa nu-mi spui ca te trimite Tn America de Sud?
- Nimic nu i se pare mai important, rTse Jon batjocoritor.
Tata mi-a acordat deosebita onoare de a lasa Tn seama mea
angajarea personalului care va lucra acolo. M-a numit §ef al
departamentului personal. Apoi, §titi ce-a facut ticalosul ala fara
suflet?
Prietenii lui erau la fel de obi§nuiti cu tiradele Tmpotriva tata­
lui, ca §i cu betiile, dar a§teptara sa-i asculte §i ultimele ne-
multumiri.
- Ce-a facut? Tntreba Doug Chalfond.
- M-a verificat. Dupa 'ce am angajat primii cincisprezece
oameni cu experienta, tata a insistat sa-i TntTlneasca pe toti cei
cu care am stat de vorba, ca sa-mi poata evalua capacitatea de
a alege lucratorii, A respins jumatate din cei numiti de mine.
Singurul care i-a placut cu adevarat a fost un tip pe nume Far­
rell, muncitor Tntr-o fabfica de otel, pe care eu nu aveam de gmd
sa-l pun pe statul de plata. Singura data cTnd Farrell s-a apropiat
de o platforma petroliera a fost acum doi ani, cTnd a lucrat la
cTteva puturi mici din Dumnezeu §tie ce cTmp cu porumb din
Indiana. Habar n-are ce-i aia o platforma petroliera mare, a§a
cum avem noi Tn America de Sud. Tn plus, pe Farrell TI doare Tn
cot de petrol. Singurul lucru care TI intereseaza e prima de o
suta cincizeci de mii de dolari pe care o va prrmi daca rezista doi
ani acolo. l-a spus-o pe §leau tatalui meu.
- Atunci de ce l-a angajat, totu§i?
- Mi-a zis ca i-a placut stilul lui Farrell, rinji Jon, dTnd pe gTt
ce mai ramasese Tn pahar. l-a placut ce vrea sa faca Farrell
odata ce va pune mTna pe bani. La dracu’, mai ca ma a§teptam
ca tata sa nu-l mai trimita pe Farrell Tn Venezuela §i sa-i ofere
postul meu. Iar acum, am primit instructiuni clare sa-l iau cu
mine luna viitoare §i „sa-l familiarizez cu modul de lucru §i sa-i
fac cuno§tinta cu restul baietilor".
- Jon, spuse Leigh foarte calma, te Tmbeti §i vorbe§ti prea
tare.
1 - Scuze, mormai el, dar de doua zile tot TI aud pe tata
ridicTndu-l Tn slavi. Fiti atenti ce va spun, Farrell e un ticalos
arogant §i ambitios. N-are maniere, n-are bani, n-are nimic.
| - Pare de-a dreptul irezistibil, glumi Leigh.
Cum ceilalti trei ramasera tacuti, Jon rosti pe un ton defen-
siv:
« - Daca credeti ca exagerez, TI aduc la club, la balul de 4
lulie §i va las sa judecani singuri cam ce fel de om vrea tata sa
ajung.
I - Nu fi idiot, TI mustra Shelly. Tatal tau poate ca-l simpa-
tizeaza ca angajat, dar te castreaza daca te prezinti la Glen­
moor cu cineva ca el.
- §tiu, replica Jon cu un zTmbet fortat, dar merita.
I - Numai nu ni-l lasa pe cap, TI preveni ea dupa ce schimba o
privire cu Leigh. N-o sa ne petrecem seara stTnd de vorba cu un
muncitor numai ca tu sa-i faci Tn ciuda tatalui tau.
^ - Nici o problema. tl las pe Farreii de capul lui, sa se zbata
ca pe§tele pe uscat, iar tata TI va urmari cum se chinuie sa
aleaga furculita potrivita. BatrTnul nu-mi va putea repro§a nimic.
In fond, el mi-a cerut „sa-l pun la curent pe Farrell" §i „sa am
grija de el“ cTt timp va fi Tn Chicago.
Parker rTse pe Tnfundate de expresia feroce de pe chjpul lui
Jon.
I - Trebuie sa existe o cale mai u§oara de a-ti rezolva pro­
blema.
f - Exista, spuse Jon. Mi-a§ putea gasi o nevasta bogata care
sd ma tina Tn palme, §i atunci i-a§ putea spune scumpului meu
IStic sa se duca la dracu’n praznic. Privi peste umar §i facu
semn unei tinere dragute, Tmbracatia Tn uniforma de camerista,
purtTnd Tn mTna o tava cu bauturi. Ea se grabi sa vina ITnga el,
Iar Jon Ti zTmbi. Nu e§ti numai frumu§jca, Ti spuse el punTnd
paharul gol pe tava §i luTnd altul, dar mi-ai salvat §i viata. Din
modul stingherit Tn care fata surTse, apoi ro§i, Jon deduuse, la
fal ca restul grupului, ca nu era cu totul imuna la statura lui
vTnjoasa de un metru optzeci §i la trasaturile placute. AplecTn-
du-se spre ea, Jon se prefacu a vorbi Tn §oapta. Nu exista nici o
§ansa ca munca sa fie doar o distractie pentru tine, iar tatal tau
sa fie proprietarul unei band sau a unei mari firme?
- Ce? Vreau sa spun nu, rosti ea, TmbujorTndu-se.
ZTmbetuI lui Jon deveni frivol §i teribil de cuceritor.
- N-are banca? Nici macar o fabrica sau puturi de petrol?
- E... e instalator, Ti scapa ei.
Atunci nici nu se pune problema casatoriei. Orice candi­
date la titlul de sotie a mea trebuie sa Tndeplineasca anumite
conditii financiare §$ sociale. Totu§i, am putea avea o mica aven-
tura. Ce-ar fi sa ma a§tepti Tn ma§ina mea peste o jumatate de
ora? E Ferrari-ul ro§u din fata casei.
Fata pleca, aratTnd Tmbufnata §i contrariata.
- Ce-ai facut e absolut respingator, spuse Shelly, dar Doug
Ti dadu un ghiont §i chicoti:.
- Pun pariu pe cincizeci de dolari ca fata te va a§tepta Tn
ma§ina.
Jon Tntoarse capul §i dadu sa-i raspunda, dar atenfia Ti fu
atrasa brusc de o blonda superba Tntr-o rochie neagra dreapta
cu guler malt §i mTneci scurte. TTnara cobora scarile intrtnd Tn
salon. Se holba la ea cu gura larg deschisa, vazTnd-o ca se
opre§te sa vorbeasca unui cuplu mai Tn vTrsta, apoi cTnd un grup
de oameni se mi§ca §i o ascunse, se apleca Tntr-o parte Tncer-
cTnd sa n-o scape din ochi.
- La cine te uiti? Tntreba Doug privind Tn directia Tn care Ti
erau Tndreptati ochii.
- Nu §tiu cine e, dar mi-ar placea sa aflu.
- Unde? Tntreba Shelly §i toti T§i Tntoarsera capetele Tn di­
rectia Tn care se uita el.
- Acolo! spuse Jon aratTnd cu paharul spre multimea care
se mi§ca Tn jurul blondei, permitTndu-i s-o studieze.
Parker o recunoscu §i zTmbi.
- O cunoa§teti toti, doar ca n-ati vazut-o demult. Patru fete
nedumerite se rasucira spre el, iar zTmbetuI lui se largi. Scumpii
mei prieteni, cea de colo e Meredith Bancroft.
- Ti-ai pierdut mintile! exclama Jon. O fixa atent, dar nu gasi
nici o asemanare Tntre fata urTta §i stTngace de care T§i amintea
§i frumusetea serena pe care o avea Tn fa^a ochilor. Disparuse
grasimea, ochelarii, proteza §i nelipsita bentita din par. Pletele
aurii erau prinse Tntr-un coc simplu, cTteva §uvite coborTndu-i
deasupra urechilor, TncadrTnd o fata de o frumusete clasica,
desenata parea cu penelul. Tn clipa aceea, ea T§i ridica privirea
§i T§i Tnclina capul spre cineva din dreapta grupului lui Jon, iar el
fl vazu ochii.1 Se uita de-a curmezi§ul Tncaperii la ochii aceia
alba§tri-verzui §i T§i aminti cum aceia§i ochi uluitori se atiritisera
asupra lui cu mult timp Tn urma.
Ciudat de obosita, Meredith ramase pe loc, ascultTnd oa-
menii care i se adresau, zTmbindu-le cTnd Ti zTmbeau, fiindu-i
greu sa accepte realitatea ca bunicul ei murise., §i sa Tnfrunte
forfota zecilor de oameni ce pareau sa pluteasca dintr-o camera
tn alta. Faptul ca nu-l cunoscuse prea bine reducea suferinta din
ultimele zile la o durere surda.
Tl zarise pe Parker la ceremonia religioasa de la cimitir §i §tia
c3 trebuie sa fie undeva prin casa, dar tinTnd seama de circum-
#tante i se paru deplasat §i lipsit de respect sa porneasca Tn
cfiutarea lui, gata sa Tncurajeze relatia romantioasa Tn astfel de
momente. Tn plus, Tncepuse sa se cam plictiseasca sa tot fie ea
cea care TI cauta; i se parea ca venise clipa ca el sa faca o
mi§care spre ea. De parea gTndurile l-ar fi atras ITnga ea, auzi Tn
ureche o voce masculina, dureros defamiliara.
- Tn salon e un barbat care m -a am enintat ca-§i pune capat
vietii d a c i nu te due imediat acolo.
ZTmbind deja, Meredith se Tntoarse §i T§i puse mTinile Tn
palmele Tntinse ale lui Parker, apoi simti cum i se Tnmoaie ge-
itunchii cTnd acesta o trase spre el §i o saruta pe obraz.
- E§ti frumoasa, §opti el, dar arati foarte obosita. Ce-ar fi sa
facem una din micile norastre plimbari dupa ce terminam cu
Indatoririle sociale?
- Bine, spuse ea mirata §i u§urata ca vocea Ti suna calma.
Ajunsa Tn salon, Meredith se trezi Tn situatia ridicola de a fi
prezentata unor oameni pe care Ti cuno§tea deja, patru oameni
care, ultima data cTnd Ti TntTlnise, cu multi ani Tn urma, se pur-
tasera cu ea de parea ar fi fost invizibila, dar care acum pareau
teribil de dornici sa-i fie prieteni §i sa o includa Tn activitatile lor.
Shelly o invita la o petrecere pentru saptamTna viitoare, iar Leigh
starui sa stea la masa lor la dineul din 4 lulie de la Glenmoor.
Parker, Tn mod intentionat, TI lasa pe Jon ultimul.
- Nu-mi vine sa cred ca e§ti tu, spuse el, dar alcoolul TI
facea sa vorbeasca cu mici Tntreruperi. Domni§oara Brancroft,
continua el abordTnd surTsul lui cel mai cuceritor, tocmai le expli-
cam celor prezenti ca am o nevoie urgenta §i disperata de o
sotie bogata §i superba. Vrei sa te mariti cu mine saptamTna
viitoare?
Tatal lui Meredith pomenise frecvent de desele neTntelegeri
dintre Jon §i paring lui dezamagiti: Meredith presupuse ca „ne-
voia urgenta" de „o sotie bogata" era probabil rezuitatui uneia
dintre acestea, iar atitudinea lui i se paru teribil de amuzanta.
- SaptamTna viitoare e perfect, spuse ea, aruncTndu-i un
zTmbet stralucitor. Dar tata ma va dezmo§teni fifndca m-am ma-
ritat Tnainte de a-mi termina studiile, a§a ca va trebui sa locuim
la paring tai.
- Doamne fere§te! se cutremura Jonathan, §i rTsera toti,
inclusiv Jonathan.
PunTndu-§i mtna pe cotul ei, Parker o salva de alte idiotenii, )
spunTnd:
- Meredith are nevoie de putin aer. Mergem sa facem o ,
mica plimbare.
Ajun§i afara, traversara peluza TndreptTndu-se spre aleea
pietruita.
- Cum mai merge? Tntreba el.
- Bine, pe cuvTnt, doar ca sTnt cam obosita. Tn tacerea care
se lasa, Meredith se gTndi la o replica prompta §i spirituala, dar
cum nu-i veni nimic Tn minte se multumi sa spuna simplu:
- Tn anul care s-a scurs trebuie s i se fi TntTmplat foarte
multe.
El dadu din cap §i rosti ultimul lucru pe care Meredith §i-ar fi
dorit sa-l auda.
- Ma poti felicita. Safe Ross §i cu mine urmeaza sa ne
casatorim. Ne vom anunta logodna la o petrecere din seara de
duminica.
PamTntuI paru sa se cutremure. Meredith §tia cine era Sara
Ross §i n-o placea. Cu toate ca era foarte draguta §i plina de
viata, lui Meredith i se paruse superficiala §i TngTmfata.
 I - Tti doresc multa fericire, spuse ea ascunzTndu-§i cu grija
tndoiaia §i dezamagirea.
| - Mi-o doresc §i eu.
Vreme de o jumatate de ora se plimbara prin jurul casei
discutTnd despre planurile lui de viitor, apoi despre ale ei. Era
rriinunat sa stea de vorba cu el, T§i zise Meredith traind senzatfa
dureroasa a unei mari pierderi, o Tncuraja §i o Tntelegea, sprijiritri-
du-i Tn Tntregime hotarirea de a urma colegiul la Northwestern, §i
nu la Maryvielle.
Se Tndreptau deja Tnapoi spre casa cTnd pe alee opri o
llmuzina, iar- din ea coborT o bruneta superba urmata de doi
lineri avTnd Tn jur de douazeci de ani.
- Vad ca vaduva Tndoliata s-a hotarTt, Tn sfTr§it, sa-§i faca
nparitia, spuse Parker cu un sarcasm cu totul neobi§nuit pentru
el, uitTndu-se la Charlotte Bancroft. Tn urechi Ti atTrnau cercei
mari de diamant §i cu tot costumul simplu de|fn gri-Tnchis reu-
vea sa arate foarte ispititoare §i voluptuoasa. Ai bagat.de seama
oS n-a varsat nici o lacrima? Femeia asta Tmi aminte§te de
I ucrefla Borgia.
Tn sinea ei, Meredith era Tntru totul de acord cu comparatia
lui.
- N-a venit sa primeasca condoleante. Vrea ca testamentul
n(\ fie citit Tn aceasta dupa-amiaza, imediat ce casa se va goli,
08 diseara sa se poata Tntoarce la Palm Beach.
- Apropo de golirea casei, spuse Parker uitTndu-se la ceas,
peste o ora am o TntTlnire de afaceri. AplecTndu-se depuse un
nArut fratesc pe obrazul ei. Transmitei salutarile mele tatalui tau.
Meredith TI privi TndepartTndu-se, luTnd cu el visurile roman-'
llco ale adolescentei ei. Deschise portiera ma§inii, T§i scoase
|ncheta §i o puse pe scaunul de ITnga volan. Apoi T§i ridica
privirea §i Ti facu semn cu rnTna. TncercTnd disperata sa nu sta-
tule prea mult asupra pierderii suferite, se sili s-o TntTmpine pe
Charlotte. Tn timpul ceremoniei religioase nu-i adresase nici un
ouvTntJ nici eivnici tatalui ei; se multumise sa stea Tntre fiii ei,
(shlpui fiindu-i lipsit de orice expresie.
- Cum te simti? o Tntreba Meredith politicoasa.
- Nerabdatoare s§ plec acasa, se rasti femeia pe un ton de
ulieata. CTt de repede ne putem ocupa de problemele noastre?
 - Casa e Tnca plina de oamenjg spuse Meredith §ocata de
atitudinea Charlottei. Va trebui sa-l Tntrebi pe tatal meu cTnd se
va citi testamentul.
- |- a m mai vorbit cu tatal tau din ziua aceea, din Palm
Beach. O voi face doar cTnd totul||m rva apartine, iar el ma va
implora sa-i vorbesc. PTna atunci, Meredith, daca voi avea ceva
sa-i spun, voi apela la ajutorui tau. Intra Tn casaflancata de fiii
sa i.:
Meredith se uita cu ochi mari la spatele ei, Tngrozita de ura
care emana din tntreaga ei fiinta. Ziua din Palm Beach la care
se referise Charlotte era Tnca foarte vie Tn memoria lui Meredith.
Cu §apte arfi Tn urma, ea §i tatal ei plecasera cu avionul Tn
Florida la invitatia bunicului ei, care se mutase acolo dupa pri­
mul infarct. Odata ajun§i, descoperisera ca nu fusesera invitati
numai pentru vacanta de Pa§te, ci mai degraba pentru a asista
la o cununie, casatoria 4ui Cyril Bancroft cu Charlotte, secretara
lui timp doua decenii. Era cu treizeci de ani mai tTnara ca el,
vaduva cu doi baieti, cam de aceea§i vTrsta ca Meredith.
Meredith nu aflase niciodata de ce Philip §i Charlotte se
urau atTt de muit unul pe celalalt, dar din--cTte auzise din cearta
furtunoasa care izbucnise Tntre tatal §i bunicul ei, animozitatea
dintre ei Tncepuse cu mult timp Tn urma, Tnca de pe vremea cTnd
Cyril mai locuise Tn Chicago. Cu Charlotte de fata, Philip o nu-
mise o tTrfa mTr§ava, intriganta §i ambitioasa, §i T§i facuse tatal
un prost batrTn, pacaiit sa se Tnsoare numai ca fiii ei sa puna
mTna pe banii lui.
Atunci T§i Vazuse bunicul pentru ultima oara. Continuase
•sa-§i controleze investittile, dar lasase tatalui ei conducerea fir-
mei Bancroft & Company, a§a cum facuse TncepTnd cu ziuapn
care se mutase Tn Palm Beach. De§i magazinui reprezenta mai
putin de o patrime din averea familiei, prin fiatura sa, cerea
Tntreaga atentie a tatalu|^ei. Spre deosebire de celelalte pro-
prietati imense ale familii, magazinui era mai mult decTt o firma
cu actionari §i dividende; reprezenta originea averii familiei §i
era un motiv de mare mTndrie.

- Acesta este testamentul lui Cyril Bancroft, Tncepu avocatul

bunicului ei, dupa ce Meredith §i tatal ei se a§ezara Tn biblioteca
Impreuna cu Charlotte §i fiii ei. Primele hotarTri din document se
lofereau la mari sume de bani acordate mai multor institutii de
binefacere, dupa care urmara altele patru pentru servitorii lui
Cyril Bancroft, cTte cincisprezece rnii de dolari pentru §ofer, me-
najera, gradinar §i Tngrijitor.
Din moment ce avocatul insistase ca Meredith sa fie pre-
/enta, banuia deja ca-i lasase §i ei o suma oarecare. Tnsa chiar
9I a§a, tresari Tndata ce Wilson Riley Ti rosti numele.
- Nepoatei mele, Meredith Bancroft, Ti las mo§tenire suma
ile patru milioane de dolari. Meredith ramase cu gura cascata
iiuzind suma uria§a §i trebui sa faca un efort ca sa se concen-
Ireze cTnd Riley continua: De§i distanta §i circumstantele m-au
tmpiedicat sa o cunosc mai bine pe Meredith, cfnd am vazut-o
ultima oara era o fata inteligenta, plina de caldura §i stnt sigur
Ot va folosi banii cu mare Tntelepciune. Ca sa ma asigur de
,i$ta, suma va fi depusa Tntr-un cont bancar de care va putea
illspune cu tot cu dobfnda abia la vtrsta de treizeci de ani. fl
numesc pe fiul meu, Pihilp Edward Bancroft, administrator al
contului amintit.
Oprindu-se ca sa-§i dreaga glasul, Riley se uita de la Philip
in Charlotte §i fiii ei, Jason §i Joel, apoi Tncepu sa citeasca din
nou cuvintele lui Cyril:., =
- fn interesul corectitudinii mi-am tmpartit restul averii ctt
mai egal posibil Tntre ceilalti mo§tenitori. Fiului meu, Philip Ed­
ward Bancroft, fi las actiunile firmei Bancroft & Company, un
magazin care reprezinta aproximativ o patrime din bunurile care
Imi apartin. Meredith auzi ce citise avocatul, dar nu reu§i sa
Injeleaga. „Tn interesul corectitudinii" lasase singurului sau fiu o
pfltrime din avere? Daca voia sa Tmparta totul Tn mod egal,
Mtunci sotia lui nu avea dreptul decTt la o jumatate, nu la trei
pitrimi. Apoi, de undeva, dih depiartare, TI auzi pe avocat Tnche-
ind; Sotiei mele ?/' fiilor adoptati legal, Jason §i Joel, le acord
i>,)rti egale din cele trei patrimi ale bunurilor mele. O numesc pe
Charlotte Bancroft mandatara a partilor lui Jason §i Joel pfnS
rJnd ei vor atinge vtrsta de treizeci de ani.
Cuvintele adoptati legal sfT§iara inima lui Meredith, mai ales
ilupa ce vazu expresia Tndurerata de pe chipul pamTntiu al tata­
lui ei, §tiind ca se simtea tradat. Tncet, acesta T§i Tntoarse capul
§i se uita la Charlotte; ea Ti Tnfrunta privirea fara sa clipeascal
zTmbetuI rautacios, triumfator, largindu-i-se pe fata.
- Catea mincinoasa, rosti el printre dintii Tncle§tati. Ai zis c-ol
sa-l faci sa-i adopte, §i-ai reu§it.
- Te-am avertizat acum cTtiva ani. Te avertizez din nou dS|
noi doi nu ne-am Tncheiat Tnca socoteiiie, adauga ea, zTmbetuI
marindu-i ochii de parea s-ar fi bucurat de furia ei. Sa nu uitiJ
Philip. Ai sa ramTi treaz noptile gTndindu-te unde voi lovi §i ce-fll
voi lua. Grijiile §i necazurile te vor tine treaz, a§a cum mi le-ai|
tinut §i tu Tn urma cu optsprezece ani.
Philip Bancroft T§i Tncle§ta maxilarele, ca sa se abtina de lal
vreun comentariu. Meredith T§i dezlipi privirea de la cei doi §i sel
uita la fiii Charlottei.
Chipul lui Jason era o replica fidela a mamei lui, triumfator §i|
plin de rautate. Joel T§i privea pantofii TncruntTndu-se." Joel el
moale, Ti spusese tatal ei cu multi ani Tn urma.
Charlotte §i Jason sTnt ca ni§te rechini Tnfometati, dar macar
de la ei §ti la ce sa te a§tepti. Cel tTnar, Joel, Tmi da flori, ceva nu
e Tn regula cu el.
Simtind parea ca se uita la el, Joel T§i ridica privirea, dar pe
fata lui nu se putea citi nimic.'Nu arata deloc ciudat, nici macar
amenintator. De fapt, cTnd TI vazuse ultima oara, cu ocazia nun-
tii, Joel T§i daduse toata silinta sa se poarte frumos cu ea. La
vremea aceea lui Meredith Ti fusese mila de el, fiindca mama lui
nu facea nici un secret din faptul ca-l prefera pe Jason, iar
Jason, care era cu doi ani mai mare, parea sa nu simta decTt
dispret pentru fratele mai mic.
Brusc, Meredith nu mai putu suporta atmosfera apasatoare
din Tncapere.
- Daca n-aveti nimic Tmpotriva, i se adresa ea avocatului
care punea ni§te documente pe masa, voi a§tepta afara.
- Va trebui sa semnezi hTrtiile astea, domni§oara Bancroft.
- Le voi semna Tnainte de a pleca, dupa ce tata le va citi.
Tn loc sa urce Tn camera ei, Meredith se hotarT sa iasa afara.
Se Tntuneca, iar ea coborT alene treptele, lasTnd aerul rece al
serii sa-i racoreasca fata.
Auzi u§a deschizTndu-se Tn spatele ei §i se Tntoarse, gTn-
dindu-se ca era avocatul care o chema Tnapoi. Tn prag aparu
Joel, Tncremenit cu mTna pe clanta, la fel de uluit ca ea de faptul
Oi se aflau fata Tn fata.
Ezita, dorind parea sa ramTna, dar nefiind sigur ca era bine-
vnnit.
Cum i se bagase Tn cap Tnca de mica ca trebuie sa te porti
tiumos cu oricine ti-ar fi oaspete, Meredith Tncerca sa zTmbea-
ucS.
- E placut afara, nu-i a§a?
Joel dadu din cap, acceptTnd invitatia nerostita de a ramTne
•.11 ea, §i coborT treptele. La cei douazeci §i trei de ani ai sai era
cu cTfiva centimetri mai scund ca fratele sau §i nu la fel de
<;hipe§. Se opri §i se uita la ea, de parea n-ar fi §tiut ce sa
»pun§.
- Te-ai schimbat, rosti el Tn cele din urma.
- Banuiesc ca da. Au trecut §apte ani de cTnd m-ai vazut
ultima oara.
I - Dupa tot ceea ce s-a TntTmplat Tnauntru, probabil ca-ti
dore§ti sa nu fi dat vreodata ochii cu noi.
Tnca am etita de termenii testamentului bunicului ei §i incapa-
inia sa vizualizeze cum i se va schim ba viitorul, M eredith ridica
din umeri.
- MTine s-ar putea sa simt a§a cum zici, dar, acum, sTnt
amortita.
I - A§ vrea sa §tii, spuse el pe un ton §ovaielnic, ca n-am
complotat sa fur afecfiunea bunicului tau sau averea lui.
NeputTnd nici sa-l urasca, dar nici sa-l ierte pentru ca primise
ceea ce i s-ar fi cuvenit tatalui ei, Meredith ofta §i se uita la cer.
- Ce-a vrut sa spuna mama ta, ca nu §i-a Tncheiat Tnca
•ocotelile cu tatal meu?
S? - Tot ce §tiu eu e ca se urasc de cTnd ma tin minte. Habar
n-am cum a Tnceput, dar §tiu foarte bine ca mama nu se va opri
plna nu-§i va satisface setea de razbunare.
- Dumnezeule, ce situafie penibila!
s - Meredith, replica el cu toata convingerea, abia a Tnceput.
* Auzindu-i profetia sumbra, Meredith fu strabatuta de un fior
rece §i T§i muta privirea de la cer spre ochii lui, dar el se multumi
ifi-§i mi§te sprTncenele, refuzTnd sa intre Tn amanunte.
 Capitolul 8
Meredith trase din duiap rochia, pe care urma sa o poarte la
petrecerea de 4 lulie, o arunca pe pat §i T§i dezbraca halatul de
baie cu mi§cari smucite. Vara Tnceputa cu o TnmormTntare de-
generase intr-o batalie de cinci saptamTni din cauza colegiului
pe care TI va urma, batalie care ajunsese Tn ziua precedents la
un razboi Tn toata regula.
Tn trecut, Meredith se supusese mereu Tn fata vointei tatalui
ei, numai ca sa-i fgca pe plac; cTnd era exagerat de sever T§i
spunea ca o facea pentru ca o iubea §i voia sa o protejeze; cTnd
o repezea fara nici un motiv se consola ca munca §i raspun-
derea conducerii magazinului TI obosisera, dar acum, acum cTnd
descoperi, destul de tardiv, ca planurile lui pentru ea se bateau
cap Tn cap cu ale ei, nu era dispusa sa renunte la visurile ei
numai ca sS-l Tmpace.
Presupusese Tnca din copilarie ca Tntr-o buna zi va pa§i pe
urmele stramo§ilor ei §i-§i va ocupa locul meritat la cTrma firmel
Bancroft & Company. Fiecare generatie a barbatilor Bancroft T§i
croise drumul prin ierarhia magazinului, pornind ca §ef de birou,
apoi trecTnd la postul de vicepre§edinte, iar mai tTrziu, pre§edinte
§i manager executiv. Tn final, gata sa predea §tafeta fiilor lor,
deveneau pre§edinti ai consiliului de conducere. Tn cei aproape
o suta de ani nu se TntTmplase niciodata ca un Bancroft sa nu
parcurga cu succes acest drum §i nu se TntTmplase nici macar o
data ca un Bancroft sa fie ironizat de presa sau de angajatil
magazinului din cauza incompetentei sau a lipsei de merit pern
tru func^iile detinute. Meredith credea, §tia, ca §i-ar fi putut do-
vedi calitatile necesare, daca i s-ar fi acordat o §ansa. Nu-§l
dorea §i nu se a§tepta la nimic altceva decTt la acea §ansa. Iar
singurul motiv pentru care tatal ei refuza sa i-o acorde era ca nu
avusese decenta sa fie baiat Tn loc de fata.

Frustrate pTna la lacrimi, T§i puse rochia, tragTnd fermoarul la

spate §i TndreptTndu-se apoi spre oglinda de la masuta de toa-
leta. Inspecta cu o totala lipsa de interes rochia de seara, farS
umeri, cumparata cu mai multe saptamTni Tn urma anume pentru
■iceasta ocazie. Medalionul de topaz s-ar fi potrivit perfect cu
rochia, dar tatal ei mergea §i el la Genmoor §i nu voia sa-i dea
aatisfactia.de a o vedea ca-l purta, Felul cum arata o lasa cu
lotul rece; singurul motiv pentru care mergea la petrecere era ca
n-ar fi suportat gTndul sa rarmna acasa §i sa-§i lase nemultu-
mlrea s-o scoata din minti, Tn plus Ti promisese lui Shelly Eijmore
yl prietenilor$jJJonathan ca va fi acolo.

A§ezTndu-se pe ||n scaunel, Tncalta o pereche de pantofi

sleganti cumparati anume pentru rochie. CTnd se ridica, privirea
TI cazu pe un numar vechi din Business Week, atTrnTnd Tntr-o
rama pe perete. Fotografia de pe coperta prezenta magazinu|
Bancroft cu portarii Tn uniforma de la intrarea principals. Cladi-
10a cu paisprezece etaje era Itepunct de atractie al ora§uluif
Chicago, portarii fiind un simbol istoric al perseveren|ei magazi-
nului de a-§i servi client||prompt §i cu marfa de calitate. Tn
paginile revistei era un articol lung, pli^i de iaude la adresa ma-
gazinlilui, afirmTndu-se ca marca Bancroft devenise un etalon al
ileganteljlitera B de pe pungi era emblema cumparatorului cu
gusturi.fine. Articol^f facea comentarii elogioase la componenta
mo§tenitorilor Bancroft de a-§i conduce afacerile. Scria acolo ca
lalentul §i dragostea pentru a vinde fusese inoculata Tn genele
familiei Bancroft de fondatoruf firmei, James D. Bancroft.
CTnd reporterul, care-Ti luase un interviu bunicului lui Mere­
dith, TI <Tntrebase despre asta, Cyril nsese §i spusese ca era
posibil. Adaugase totu§i ca James Bancroft pornise o traditie
care se transmisese de la tata la flu, o traditie de pregatire a
mo§tenitorului TncepTnd odata cu primii pa§i §i mesele luate cu
pSrintii.?:La cina fiecare tata Ti vorbise fiu|Lji-,sau despre tot ce se
IntTmpla la magazin. Pentru cQpil. rezumatele zilnice despre ope-
r«|iunile pagazinului erau eqhivalentul pove§tilor spuse Tnainte
d« culcare. A§a se crea starea de suspans §i emotie, setmpar-
li§eau cuno§tintele necesar6, total absorbit. pe nesimtite. Mai
Hrziu, problemele simple erau supuse atenflei §i discutate cu
mo§tenitorul ajuns la vTrsta adolescentei. I se cereaa solutii §i
iicestea erau luate Tn considerare, de§i rareori erau viabile. Tnsa
fliire a solutiilor nu era scopul real; scopul era ca viitoryl con-
duccitor al firmei sa fie Tnvatat, stimulat §i Tncurajat.
 La sffr§itul articolului, reporterul TI Tntrebase pe Cyril despre lul, operatiunile comerciale §i garantia unui produs. Acestea
succesorul lui §i, gtndindu-se, acum, la raspunsul bunicului ei, 1 »rau lucrurile care o fascinau, pe care voia sa le studieze §i
lui Meredith i se puse un nod Tn gTt. n-avea de gTnd sa-§i petreaca urmatorii patru ani din viata ur-
- Fiul meu a pa§it deja Tn locul meu, spusese Cyril. Are doar mlnd cursuri despre limbi romanice §i arta Rena§terii.
un copii, iar cTnd va veni momentul ca Meredith sa preia con-1 <1, CTnd Ti comunicase tatalui ei gTndurile ei, acesta T§i trTntise
ducerea firmei Bancroft & Company, sTnt convins ca nepoata tulma pe masa, facTnd farfuriile sa sara.
mea se va descurca foarte bine. A§ vrea doar sa fiu Tn viata sa o k - Vei merge la Marayville, unde au absolvit §i bunicile tale,
vad. y| vei continua sa locuie§ti acasa. Acasa! repeta el. Clar? Am
Meredith §tia ca daca ar fi fost dupa tatal ei n-ar fi ajuns incheiat discutia. Apoi, T§i Tmpinsese scaunul §i se ridicase de la
niciodata la conducerea firmei. De§i discutase cu ea problemele inasa.
magazinului, a§a cum facuse tatal sau cu el, se opunea din Copii fiind, Meredith facuse totul ca sa-l multumeasca, §i-l
rasputeri ca ea sa lucreze vreodata acolo. Facuse descoperirea multumise Tntr-adevar, cu notele, cu manierele §i cu compor-
la o cina, cu putin dupa moartea bunicului ei. Tn trecut, amintise uimentul ei. Fusese o fiica model. Acum, Tncepea, Tn sfTr§it,
Tn repetate rTnduri de intentia ei de a urma traditia familiei §i de v§i dea seama ca prejul pentru multumirea tatalui ei §i pentru
a-§i ocupa locul cuvenit la firma, Tnsa fie ca n-o ascultase, fie i instrarea pacii era mult prea ridicat. Cerea subjugarea individua-
n-o crezuse. Tn seara aceea o luase Tn serios §i o informase, cu \m { renuntarea la propriile visuri legate de viitor, Tn plus sacrifi-
o franchete fara mila, ca nu se a§tepta ca ea sa-i fie succesoare (irea vietii sociale.
§i nici n-o voia. Era un privilegiu pe care planuia sa-l rezerve Atitudinea lui absurda privind TntTlnirile §i participarea la pe-
unui viitor nepot. Apoi o pusese la curent pe Meredith, pe ace- Ireceri nu era problema care sa o framTnte cel mai mult Tn clipa
la§i ton rece, cu o traditie cu totul diferita, una pe care i-o indica <)• fata, dar Tn vara asta ajunsese un punct de disputa §i jena.
s-o urmeze: femeile Bancroft nu lucrau la magazin, de fapt nu Aoum, ca avea optsprezece ani, Tn loc sa restringa restrictiile, Ti
lucrau nicaieri. Tndatorirea lor era sa fie sotii §i mame exem- iinpunea altele §i mai severe. Daca Meredith urma sa iasa Tn
plare, §i sa doneze orice fel de alte talente Tn plus activitatilor nra§ cu un baiat, TI TntTmpina personal §i-l supunea unui intero-
civice §i operelor de binefacere. Oitoriu Tndelungat, tratTndu-l cu un dispret de-a dreptul jignitor,
Meredith nu era dispusa sa accepte a§a ceva; nu putea, Tn scopul fiind intimidarea tTnarului ca sa n-o mai invite niciodata.
nici un caz acum. Era prea tTrziu. Cu mult Tnainte de a se fi Apoi, stabilea ca trebuia sa se Tntoarca acasa la miezul noptii.
Tndragostit de Parker sau sa-§i fi imaginat doar, se Tndragostise DacS T§i petrecea noaptea la Lisa, inventa un motiv oarecare ca
de magazinui „ei“. La §ase ani Ti §tia deja pe nume pe toti • I o sune §i sa se asigure ca era acolo. Daca pleca seara la o
portarii §i paznicii. La doisprezece ani cuno§tea numele tuturor pllmbare cu ma§ina, voia un itinerariu al strazilor; Tntoarsa acasa
vicepre§edintilor §i care le erau responsabilitatile. La treispre- voia un raport asupra fiecarui minut cTnd nu fusese ITnga el,
zece, ceruse permisiunea tatalui ei sa-l Tnsoteasca la New York, Dupa toti ace§ti ani petrecufi Tn §coli particulare, cu cele mai
unde T§i petrecuse Tntreaga dupa-amiaza vizitTnd faimosul Blo- *tricte reguli posibile, voia sa simta gustul libertatii totale. O
omingdale, Tn timp ce tatal ei luase parte la o conferinta Tn aula <Iftigase. O merita. Ideea de a-§i petrece urmatorii patru ani
magazinului. PlecTnd din New York, T§i formase deja propriile «cas§ sub ochiul vigilent al tatalui ei era de nesuportat.
opinii, nu toate corecte, despre ce facea ca Bancroft sa-i fie PTna acum nu se razvratise niciodata pe fata, rebeliunea nu
superior lui ,J3loomie’s“. (•cea decTt sa atTte furia tatalui ei. Ura ca sa i se Tmpotriveasca
Acum, la optsprezece ani, avea deja cuno§tinte generale i ineva §i, odata stTrnit, putea ramTne suparat §i sobru saptamTni
despre problemele legate de salariile angajatilor, limitele profitu- In $ir. Tnsa nu numai teama de mTnia lui o facuse atTt de malea-
 bila. Tn primul rTnd, o parte din ea tfnjea dupa aprecierea lui. Tn a l
doilea rTnd, Tntelegea foarte bine umilinta pe care o simtise e l
datorita purtarii mamei ei §i scandalului care urmase. CTnd Par-J
ker Ti povestise tot ce §tia despre divortul parintilor ei, Ti spusesel
ca atitudinea exagerat de protectoare a tatalui ei se datora pro*|
babil fricii ca o va pierde, era tot ce avea, §i fricii ca ar puteal
reTnvia, din nechibzuinta, discutiile despre scandalul creat del
mama ei. Lui Meredith nu-i prea placuse aceasta ultima idee!
dar o acceptase §i T§i petrecuse cinci saptamTni din vara Tncer-I
cTnd sa ajunga la o Tntelegere cu el; cum nu reu§ise, trecuse la
metode mai putin delicate, cum ar fi cearta. leri Tnsa, ostilitatilel
atinsesera un punct culminant. Universitatea Northwestern Ti triJ
misese formularul pentru plata taxelor de studii, iar ea TI dusesel
tat§lui ei Tn biroul lui. Ti vorbise calma §i hotarTta:
- Nu mS due la Maryville. Ma due la Northwestern §i voll
obtine o diploma care valoreaza ceva.
- Serios? rTnjise el batjocoritor. §i cum ai de gTnd sa-ti pla-l
te§ti taxele? Ti-am spus ca nu le voi plati §i pTna la treizeci del
ani nu te poti atinge de nici un ban din mo§tenirea ta. E preal
tTrziu sa obtii o bursa §i nu vei Tndeplini niciodata conditiile penJ
tru un Tmprumut bancar pe perioada studiilor, a§a ca las-o balta.I
Vei loeui aici §i vei merge la Maryville. M-ai Tnteles, Meredith?
Anii de indignare reprimata se revarsasera din ea, navalindl
peste bariera controlului.
- Te porti abs,urd! strigase ea. De ce nu poti Tntelege ca...
- Ba Tnteleg foarte bine! pufnise el furios. Tnteleg ca sTntj
lucruri pe care vrei sa le faci, §i oameni cu care vrei sa le fa c ij
§tii al naibii de bine ca nu le voi accepta. De asta vrei sa pleci la
o universitate mare §i sa locuie§ti Tntr-un campus. Ce-ti place cell
mai mult, Meredith? §ansa de a trai Tn dormitoare comune, cul
baietii roind pe coridoare §i vTrTndu-se Tn patul tau? Sau...
- E§ti bolnav!
- Iar tu e§ti exact ca mama ta! Ai primit tot ce era mai bun,1
dar nu-ti dore§ti decTt sa te vTri Tn pat cu toate leprele lumii...
- Du-te dracului! zbierase Meredith, uluita de forta de ne*l
controlat a furiei ei. Pentru asta n-o sa te iert niciodata. Nicio-1
datct. RSsucindu-se pe calcTie, pornise spre u§a.
Tn spatele ei vocea lui bubuise ca un tunet:
 - Nu pled nicaieri!
k - Ba da! Ti strigase ea peste umar. §i Tnca ceva, nu ma voi
futoarce la miezulffioptii. Gata curestrictiile.
- Vino Tnapoi! urlase el. Meredith TI ignorase, traversase
holul §i ie§ise pe u§a din fata. Furia nu facuse decTt sa-i crea-
•cS, cTnd se trTntise Tn Porshe-ul alb primit Tn dar la §aisprezece
uni. Tatal ei era nebun. Bolnav! T§i petrecuse noaptea cu Lisa §i
rflmasese ia ea pTna aproape de trei dimineata. La Tntoarcere,
liltSI ei o a§teptase plimbTndu-se Tncoace §i Tncolo prin hoi. O
Intfmpinase cu zbierete, adresTndu-i cuvinte care-i sff§iara inima,
dar, pentru prima oara Tn viata ei, Meredith nu se mai.temea de
mfnia lui. Tndura atacul rautacios §i salbatic, iar fiecare cuvTnt
IncSrcat de cruzime nu facuse decTt sa-i Tntareasca hotarTrea de
ii I sfida.

Protejat de intru§i §i de vizitatori de un gard Tnalt de fier §i de

un paznic la poarta, clubul Country Glenmoor se Tntindea pe mai
multi acri de pamTnt cu iarba deasa, presarat cu tufi§uri Tnflorite
fl ronduri cu flori. O alee sinuoasa luminata de lampi ornamen-
Inle §erpuia pTna la u§a din fata printre stejari §i artari maies-
Uio§i, apoi se Tntorcea pe un drum la fel de ocolit la §oseaua
prlncipala. Clubul Tn sine, o cladire din caramida alba, cu trei
ntaje, dotata cu numeroase coridoare §i o fatada impunatoare
nprijinita de coloane albe, era Tnconjurat de doua terenuri de golf
§1 de multe altele de tenis. Tn partea din spate, u§ile din sticla
ilSdeau spre terase largi,; pline de arbu§ti Tn ghivece §i mese cu
umbrelute. De la terasa de jos treptele din dale de piatra duceau
*pre cele doua bazine olimpice. Tn noaptea asta piscinele erau
Inchise, dar pe §ezlongurile din jur se pusesera perne groase,
f t l un galben stralucitor, pentru acei membri care ar fi dorit sa
urmareasca focurile de artificii dintr-o pozitie mai comoda, sau
• I se odihneasca Tntne dansuri cTnd orchestra va ie§i sa cTnte
rifara.
i Amurgul se lasa Tncet cTnd Meredith trecu pe ITnga u§ile
principale, unde angajatii clubului ;Ti ajutau pe membrii clubului
l i coboare din ma§inile lor. Conduse pTna Tn parcarea aglome-
r*ta, unde T§i lasa ma§ina Tntre un Rolls kicios §i nou, apartinTnd
bogatului fondator al unei fabrici de textile, §i un Chevrolet de
opt ani al unui om de afaceri §i mai bogat. De cele mai multe ori
amurgul Tnsemna ceva deosebit pentru ea, reu§ind sa-i readuca
Tntotdeauna buna dispozitie, dar acum, coborTnd din ma§ina, era
mult prea deprimata §i preocupata. Tn afara garderobei nu avea
nimic de vTndut ca sa-§i poata face rost de bani pentru colegiu.
Ma§ina era pe numele tatalui ei, iar mo§tenirea sub controlul lui.
Contul ei bancar nu continea decTt §apte sute de dolari. Scor-
monindu-§i creierul ca sa gaseasca o modalitate de platire a
taxelor. se Tndrepta alene spre intrarea clubului.
Tn nopti ca acestea, oamenii din paza clubului se ocupau §|
de parcarea ma§inilor. Unul dintre ei urea Tn fuga treptele, des-
chizTndu-i u§a.
- Buna seara, domni§oara Bancroft, spuse el, Tnvrednicind-o
cu surTnsul lui cel mai ispititor. Era un tip cu mu§chi, atragator,
student la medicina la Universitatea din llinois. Meredith §tia
toate astea fiindci le aflase de la el saptamTna trecuta, cTnd
venise aici sa se bronzeze.
- Buna, Cris, spuse ea absenta.
4 lijie nu reprezenta doar Ziua fndependentei, ci era consi­
derate §i data fondarii clubului Glenmoor, a§a ca saloanele §i
coridoarele erau pline de conversatii animate, membri cu pahare
Tn mTna plimbTndu-se dintr-o Tncapere Tn alta, Tnve§mTntati Tn
smochinguri §i rochii de seara, tinuta Obligatorie pentru sarba-
toarea dubla. Meredith Tnsa nu era impresionata de pretentiile
clubului §i nici de membrii lui. Erau doar ni§te figuri familiare, pe
unele cunoscTndu-le foarte bine, pe altele deloc. PlimbTndu-se
pe coridor, dadu' din cap §i zTmbi din reflex oamenilor pe care Ti
§tia, uitTndu-se prin diferitele Tncaperi dupa cei pe care trebuia
sa-i TntTlneasca. Unul dintre saloane fusese transformat Tntr-o
imitatie a unui cazinou,
Tn seara asta pTna §i locul asta era aglomerat, iar Meredith
se pregatea sa faca cale Tntoarsa cTnd le zari pe Shelly Filmore
§i pe Leigh Ackerman. AmTndoua TI telefonasera reamintindu-i
ca o a§teptau. Stateau Tn picioare la capatul Tndepartat al baru-
lui, alaturi de alti prieteni ai lui Jonathan §i de un cuplu mai Tn
vTrsta, Meredith recunoscTndu-i pe domnul §i doamna Russell
Sommers, unchiul §i matu§a lui Jonathan. AbordTnd surTsul obli-
gatoriu, Meredith merse spre ei, apoi Tncremeni cTnd T§i observa
tatal cu un alt grup de oameni, imediat Tn stTnga lor.
P - Meredith, spuse doamna Summers, dupa ce ea saluta pe
toata lumea, Tmi place enorm rochia ta! Unde ai gasit a§a ceva?
Meredith trebui sa se uite Tn jos ca sa vada Tn ce era Tmbra-
cat§.
r - La magazinui Bancroft.
I - Unde altundeva? o lua peste picior Leigh Ackerman.
Domnul §i doamna Sommers se Tntoarsera sa vorbeasca cu
dltcineva, iar Meredith ramase cu un ochi la tatal ei, sperTnd ca
no va tine cTt mai departe de ea. Ramase cTteva clipe nemi§-
cat§, lasTndu-se cople§ita de prezenta lui, apoi Ti trecu brusc prin
cap ca tatal ei reu§ea sa-i strice pTna §i aceasta seara. HotarT,
supSrata, ca nu Ti va permite, nu era Tnca complet TnfrTnta. Se
tntoarse §i ceru unuia dintre barmani un cocktail de §ampanie',
npoi TI Tnvrednici pe Doug Chalfond cu cel mai stralucitor zTmbet
al ei, mimTnd, cu talent, o fascinatie teribila pentru ceea ce-i
apunea.
Afara, amurgul fu Tnghitit de noapte; Tnauntru conversable
i.rescusera Tn volum direct proportional cu alcoolul consumat.
Meredith sorbea din al doilea pahar de cocktail, TntrebTndu-se
tlac§ va fi nevoita sa-§i ia o slujba undeva, prezentTndu-i tatalui
•lu Tnca o dovada a faptului ca era ferm hotarTta sa mearga la
un colegiu bun. Arunca o privire oglinzii din spatele barului §i-l
•urprinse uitTndu-se la ea, mijind ochii nemultumit. Se Tntreba
Intr-o doara ce anume nu-i convenea de data asta. Posibil sa fi
fost rochia fara umeri, Tnsa mult mai probabil era atentia acor-
«l.ita de Doug Chalfond. Dar la fel de bine ar fi putut fi paharul
din mTna. A§a cum i se pretinsese sa vorbeasca ca un adult,
imodiat ce Tnvatase sa pronunte cuvintele, tot a§a i se pretin-
Mse o comportare demna de cea a unui adult. La doisprezece
■nl, tatal ei Ti daduse voie sa ramTna la masa cTnd avea invitati.
La §aisprezece ani Tnvatase deja sa se poarte ca o gazda per-
fucta, §i sorbea vin cu ceilalti invitati, fire§te, cTt mai moderat.
Shelly Filrnore, aflata ITnga ea, Ti anunta ca ar fi mai bine sa
inlie Tn salonul cu mTncare, altfel vor risa sa piarda masa rezer-
vtiifl. Meredith se trezi din toropeala, amintindu-§i cam tTrziu
promisiunea de a nu-§i lasa tatal sa-i strice seara.
- Jonathan mi-a spus ca va veni aici Tnainte de cina, spuse
Shelly. Nu l-a vazut rvimeni? Lungindu-§i gttul, Shelly se uita prin
salonul tot mai gol, multi dintre invitati Tndreptindu-se spre sala
de mese. Dumnezeule! izbucni ea ramTnTnd cu ochii atintiti asu­
pra intrari|| Cine-i aia? E superb! Observatfa, facuta mai tare
decTt intentionase, stTrni interesul celor din jur, nu niumai al gru-
pului cu care era Meredith, ei §i al altora care Ti auzisera ex-
clamatia.
- Despre cine vorbe§ti? Tntreba Leigh Ackerman scrutTnd
Tncaperea. Meredith, aflata cu fata la intrarea Tn salon T§i ridica
privirea §i §tiu imediat cine provocase acea expresie de ad-
miratie §i lacomie de pe chipul lui Shelly. Tn pragul u§ii, cu mTna
dreapta vTrTta Tn buzunarul pantalonilor, se afla un barbat de cel
putin un metru optzeci §i cinci, cu parul aproape la fel de riegru
ca smochingul lipit de umerii lati §i picioarele lungi. Fata Ti era
bronzata, ochii vioi §i, a§a cum statea acolo, studiindu-i alene pe
membrii eleganti ai clubului Glenmoor, Meredith se Tntreba cum
de Shelly TI putuse descrie drept „superb“. Trasaturile lui aratau
de parea i-ar fi fost daltuite Tn granit de un sculptor a carui
intentie fusese sa portretizeze forta bruta §i virilitatea cruda, nu
frumusetea masculina. Avea barbia patrata, nasul drept, maxi-
larul fiind o dovada a vointei de nestramutat. Luat Tn Tntregime,
dupa opinia lui Meredith, arata arogant, rnmdru §i dur. Dar ea nu
fusese niciodata atrasa de masculii bruneti, plini de energie §i
vigoare.
r Uita-te la umerii aia, Ti zise Shelly, uita-te la fata aia. Ei
bine, Douglas, se Tntoarse ea spre Doug Chalfond tachinTndu-l,
asta se cheama sex-appeal pur, suta la suta!
Doug se uita la barbatul Tnalt §i ridica din umeri rTnjind.
- N-are nici un efect asupra mea. AdresTndu-se unuia dintre
tinerii pe care Meredith Ti cunoscuse Tn acea seara, Tntreba: Tu
ce zici, Rick? Te excita?
vjr Nu voi §ti pTna nu-i voi vedea picioarele, glumi Rick. STnt
un om al picioarelor, §i de-aia Meredith e cea care ma excita.
Tn clipa aceea, Jonathan aparu §i el'Tn pragul u§ii, cam
nesigur pe picioare, punTndu-§i bratul Tn jurul umerilor nou-veni-
tului §i privind prin salon.
Meredith vazu zTmbetuI triumfator adresat prietenilor sai ime­
diat ce-i zari pe toti la eapatul barului. T§i dadu seama ca era
destul de beat, dar fu cu totul zapacit de chicotelile lui Leigh §i
Shelly.
I ' - Oh, nu, spuse Leigh, uitTndu-se de la Shelly la Meredith cu
0 disperare comica. Nu-mi spunefl ca acel magnific specimen
masculin e muncitorul angajat de Jonathan sa lucreze la una din
platformele lor petroliere.
'r Hohotele de ris ale lui Doug Chalfond acoperira mai toate
cuvintele lui Leigh, a§a ca Meredith se apleca spre ea.
P - Scuza-ma, ce-ai spus?
S' Vorbind repede ca sa termine Tnainte ca acei doi barbatrsa
njunga ITnga ei, Leigh Ti explica:
- Barbatul adus de Jonathan este muncitor Tntr-o otelarie din
Indiana. Tatal lui Jon l-a angajat ca sa lucreze la platforma lor
petroliera din Venezuela.
Contrariata nu numai de privirile amuzate aruncate de Jona­
than prretenilor sai, ci §i de explicatia lui Leigh, Meredith zise:
- De ce-l aduce aici?
- E o gluma, Meredith! Jon s-a suparat pe tatal sau fiindca
l-a obligat sa-l angajeze, apoi i l-a dat drept exemplu. Jon l-a
ndus aici ca sa-i faca Tn ciuda tatalui sau, §tii, ca sa-l sileasca sa
•Ib3 de-a face cu modelul demn de urmat §i pe plan social. §i
ftil care e partea cea mai amuzanta, §opti ea tocmai cTnd cei doi
ae oprira Tn fata lor, matu§a lui Jon ne-a spus ca mama §i tatal
lui s-au hotarTt Tn ultima clipa sa-§i petreaca weekend-ul la vila
din munti, Tn loc sa vina aici...
Salutul lui Jonathan, rostit mult prea puternic, Ti facu pe toti
nil din jur sa-§i Tntoarca capetele §i sa se uite la el cu ochi mari,
Inclusiv matu§a lui §i tatal lui Meredith.
- Bine v-am gasit, trTmbita el, fluturTndu-§i mTna Tntr-un gest
nxpansiv. Ma bucur sa vaivad, mai ales pe tine, matu§a Harriet.
A?tepta ca sa atraga atentia tuturor. Vreau sa va prezint un
siinic de-al meu, Matt Terrel, nu F-Farrell, sughita el. Matu§a
1lurriet, unchiule Russell, continua el rTnjind larg, ura^i-i bun venit
lui Matt. Reprezinta ultimul exemplu dat de tatal meu de cum sa
flu cTnd voi cre§te mare.
I - IncTntata de cuno§tinta, spuse matu§a lui Jonathan pe un
ton civilizat. lndepartTndu-§i privirea de la nepotul beat, facu fara
prea mare tragere de inima efortul de a fi politicoasa cu barbatul
adus de el. De unde e§ti, domnule Farrell?
- Din Indiana, replica el cu dezinvoltura.
- Indianapolis? Tntreba matu§a lui Jonathan TncruntTndu-se.
Nu cred sa cunoa§tem vreo familie Farrell Tn Indianapolis.
- Nu sTnt din Indianapolis. §i sTnt sigur ca nu-mi cunoa§teti
familia.
- Mai exact de unde e§ti? se rasti tatal lui Meredith, gata sa
ia la Tntrebari §i sa intimideze orice tTnar aflat Tn apropierea lui
Meredith.
Matt Farrell se Tntoarse, iar Meredith urmari cu o admiratie
ascunsa cum TntTlne§te fara sa clipeasca privirea necrutatoare a
tatalui ei.
- Edmunton, la sud de Gary.
- Cu ce te ocupi? Tntreba el brutal.
- Lucrez Tntr-o otelarie, riposta el, reu§ind sa arate la fel de
dur §i de rece ca §i tatal ei.
Revelatia fu urmata de o tacere apasatoare. CTteva cupluri
de vTrsta mijlocie, care ramasesera, sa-i a§tepte pe unchiul §i pe
matu§a lui Jonathan, se uitara stTnjeni^i unii la altii, apoi se de-
partara. Doamna Sommer hotarT evident sa se retraga cu ace-
ea§i graba.
- O seara placuta, domnule Farrell, rosti ea pe un ton Tnte-
pat §i se Tndrepta spre salonul de mese la braful sotului ei.
Brusc, toata lumea se puse Tn mi§care.
- Bine! spuse Leigh Ackerman plina de vioiciune, uitTndu-se
la toti cei din grupul ei, cu exceptia lui Matt Farrell, ramas mai Tn
spate §i putin lateral. Sa mergem sa mTncam. PunTndu-§i mTna
pe bratul lui Jon §i TntorcTndu-l spre u§a, accentua urmatoarele
cuvinte: Am rezervat o masa pentru noua persoane.
Meredith facu o socoteala rapida; Tn grupul lor erau noua
persoane, fara Matt Farrell. ParalizatS de scTrba din cauza lui
Jon §i a prietenilor ei, ramase pe loc. Tatal ei o vazu stTnd,
undeva, Tn apropierea lui Farrell. Se opri din drum §i o strTnse de
cot.
- Scapa de el, spuse destul de tare ca Farrell sa-l auda,
apoi porni cu pa§i apasati Tn urma prietenilor sai.
Cuprinsa de furie §i de o razvratire sfidatoare, Meredith TI
urmari plecTnd, apoi se uita la Matt Farrell, nesigura de ce sa
faca Tn continuare. Acesta se Tntoarse spre u§ile de sticla, uitTn-
du-se la oamenii de pe terasa cu indiferenta plina de supe-
rioritate a cuiva care se §tie un intrus nedorit, vrTnd sa dea de
Inteles ca prefera ca lucrurile sa ramTna a§a.
I Chiar daca n-ar fi spus ca lucra Tntr-o otelarie din Indiana,
Meredith §i-ar fi dat seama, la numai cTteva minute dupa ce l-ar
fl cunoscut, ca locul lui nu era acolo. Tn primul rind, smochingul
nu se potrivea perfect cu umerii lui latf, a§a cum ar fi trebuit sa
arate unul facut la comanda, asta TnsemnTnd ca era probabil
Jnchiriat, apoi n.u vorbea cu siguranta de sine, adTnc Tnradaci-
nata, a unui om de societate care se a§teapta sa fie primit §i
IntTmpinat politicos oriunde s-ar duce. Tn plus, purtarii lui voit
arogante Ti lipsea eleganta, avea Tn ea ceva dur §i brutal, in-
trigTnd-o §i provocTndu-i Tn acela§i timp o senzatie de dezgust.
it TinTnd seama de toate astea, era uluitor ca-i aminti pe ne-
a§teptate lui Meredith de ea Tnsa§i. Dar a§a se TntTmpla. Se uita
la el cum sta complet singur, de parea nu i-ar fi pasat ca era un
proscris, §i se vazu pe sine Tnsa§i la St. Stephen, petrecTndu-§i
toate recreape cu o carte pe genunchi, straduindu-se sa se
prefaca ca nu-i pasa.
- Domnule Farrell, Tntreba ea cu un aer cTt mai firesc, n-ai
vrea sa bei ceva?
El se Tntoarse surprin?, §ovai o clipa, apoi dadu din cap.
• - Scotch cu apa.
Meredith Ti facu semn ospatarului, care se grabi sa vina
ilnga ea.
- Jimmy, domnul Farrell ar dori un pahar de scotch cu apa.
CTnd se rasuci Tnapoi, descoperi ca Matt Farrell o studia
u?or Tncruntat, privirea lui trecTnd de la fata la sTnii §i talia ei,
urcTnd din nou la ochi, suspicios parea fata de acest avans §i
tncercTnd sa Tnteleaga ce anume o determinase sa-l faca.
- Cine e tipul care ti:a cerut sa scapi de mine? Tntreba el pe
un ton aspru.
Ei nu-i placu ca-l va alarma spunTndu-i adevarul.
-Tatal meu.
- Sincere condoleante, rosti el pe un ton de o gravitate
r.omica, iar Meredith izbucni Tn rts nu numai pentru c i nimeni nu
mat Tndraznise sa-i critice tatal, chiar §i. indirect, ci §i pentru ca
sesiza dintr-o data ca Matt Farrell era un ..rebel", a§a cum se
hotarTse §i ea sa fie. Asta-I facea un spirit Tnrudit, §i Tn loc sa-i fie
mila de el sau sa simta repulsie, TI considers mai degraba ca pe
un fel de corcitura curajoasa aruncata pe nedrept Tntr-un grup
de aristocrati TngTmfati. Se hotari sa-l salveze.
- Vrei sa dansezi? Tntreba ea, zTmbindu-i ca unui vechi prie-
ten.
El Ti arunca o privire amuzata.
- Ce te face sa crezi, printeso, ca un muncitor dintr-o ote­
larie §tie sa danseze?
- Nu §tie?
- Cred ca o sa ma descurc.
Era o apreciere foarte modesta a priceperii lui, remarca Me­
redith Tn sinea ei cTteva minute mai tTrziu dansTnd pe terasa Tn
ritmul lent al melodiei interpretate de mica formatie. Adevarul
era ca nu-i lipsea competenta, dar nu se relaxase §i stilul Ti era
conservator.
- Ei, cum rr\a descurc?
Cu totul incon§tienta de Tntelesul dublu care se putea desci-
fra Tn estimarea ei inocenta, Meredith replica:
- PTna acum nu pot spune decTt ca ai ritm §i te mi§ti bine.
De fapt doar asta conteaza. ZTmbindu-i ca sa alunge orice urma
de critica pe care ar fi putut-o citi Tn mod gre§it Tn urmatoarele ei
cuvinte, Ti marturisi: N-ai nevoie decTt de un pic de antrenament.
- §i cam cTt antrenament Tmi recomanzi?
- Nu prea mult. O singura noapte ar fi de-ajuns ca sa Tnveti
ni§te mi§cari noi.
- Nu §tiam ca exista mi§cari „noi‘‘.
- Exista, spuse Meredith, dar mai TntTi trebuie sa Tnveti sa te
relaxezi.
- Mai TntTi? repeta el. §i eu care credeam ca relaxarea vine
dupa.
Meredith pricepu brusc la ce se gTndea. InfruntTndu-l cu o
privire rece, spuse:
- Vorbim despre dans, domnule Farrell?
Dojeana din glas era de neconfundat, iar lui nu-i scapa. O
clipa o studie cu un interes crescTnd, judecTnd-o §i evaluTnd-o
din nou. Meredith observa ca ochii lui nu erau de un albastru-
deschis, a§a cum crezuse la Tncepufici de un gri-metalic, iar
pSrul de un castaniu-Tnchis §i nu- negru. CTnd i se adresa, Ife
vocea lui se simti regretul:
I - Acum cTteva saptamTni mi-am rupt un ligament de la pi-
ciorul drept.
- Tmi pare rau, rosti Meredith scuzTndu-se ca-|invitase sa
danseze. Te doare?
Pe fata lui se a§ternu un zTmbet surprinzator de sincer.
- Numai cTnd dansez.
Meredith rTse de gluma lui §i uita de propriile grijy Ramasera
afara pentru Tnca un dans, vorbind despre nimicuri, cum ar fi
muzica de proasta calitate §i vremea frumoasa. Revenind Tn
salon, Jimmy le aduse bautuiie. Tmboldita de un pic de rautate
§i pica pentru comportarea lui Jonathan, Meredith spuse:
I - Jimmy, trece bauturile astea In contul domnului Sommers.
Se uita la Matt §i vazu mirarea de pe chipul lui.
- Nu e§ti membra a clubului?
- Ba da, replica Meredith cy an surTs malitios. E o razbunare
neTnsemnata din partea mea.
I - Pentru ce?
K , - Pentru... TntelegTnd destupde tTrziu ca, indiferent ce-ar
spune ar suna drept mila §i l-ar pune Tntr-o situate jenanta,
ridica din umeri. Nu-mi prea place Jonathan Sommers.
El o privi ciudat, lua paharul §i sorbi din el.
I t - Probabil ca ti-e foame. Te las sa te alaturi prietenilor tai.
H p'Era un gest politicos din partea lui de a o scuza, dar acum
Meredith nu mai avea chef sa se alature grupului lui Jon §i, dupa
ce se uita prin salon, Tntelese ca daca TI lasa pe Matt Farrell
acolo nimeni nu se va deranja sa-i vorbeasca. De fapt toti cei
din salon se {ineau la o distanta respectabila de el.
; - Adevarul e, spuse ea, ca mTncarea de aici nu e chiar atTt
de buna.
| El masura din priviri salonul, apoi T§i puse paharul jos cu un
gest hotarit, care-i dadu de Tnteles ca intentiona sa piece.
i : - Nici oam eniLtr^K^S
- Sa §tii ca nu ne ocolesc din rautate sapl din aroganta, Tl
asigura ea.
- De ce crezi tu ca o fac?
 - Pai, Tn primul rind, stnt jena^i de purtarea lui Jonathan, i
Apoi, pentru ce-au aflat despre tine, unde locuie§ti, cu ce-ti cT§ - 1
tigi existenta, cei mai multi au ajuns la concluzia ca n-au nimic Tn
comun cu tine.
Matt Ti zTmbi, fiind clar ca, dupa parerea lui, TI trata de sus,
apoi spuse:
-Trebuie sa plec.
- Nu poti pleca Tnca, decreta ea pe un ton hotarTt. Vino cu
mine §i ia-ti paharul.
Ochii lui se Tngustara.
- De ce?
- Fiindca, rosti Meredith cu un neastTmpar TncapatTnat, pen-
tru treaba' asta e mai bine sa ai un pahar Tn mTna.
- Care treaba? insista el.
Plimbatul prin multime, declara ea. Vom trece de la un
grup la altul §i vom sta de vorba.
- Nici nu ma gTndesc. Matt o apuca de Tncheietura mtinii ca
sa o traga Tnapoi, dar era prea tTrziu. Meredith stabilise brusc
sa-l vTre pe gTtuI tuturor, fara sa-i pese de atitudinea lor.
- Te rog, fa-mi pe plac, spuse ea cu bITndete, ochii ei im-
plorTndu-l.
Buzele lui se rasfrinsera Tntr-un zTmbet fugar.
- Ai cei mai incredibili ochi...
- De fapt nu vad prea bine, sTnt Tngrozitor de mioapa, TI
tachina ea cu zTmbetuI ei cel mai ademenitor. Am prostul obicei
sa intru Tn pereti. E o imagine jalnica. Ce-ar fi sa-mi oferi bratul
§i sa ma conduci Tn foaier ca sa nu ma Tmpiedic?
El nu ramase indiferent fata de umorului ei §i nici de acel
zTmbet.
- E§ti §i foarte sincera, replica el rizTnd u§or §i oferindu-i
bratul fara prea mult entuziasm, dar pregatit sa-i Tndeplineasca
dorinta.
La jumatatea treptelor care duceau spre foaier, Meredith
vazu un cuplu de batrTni pe care Ti cuno§tea.
- Buna seara, domnule Foster. Doamna Foster, aratati mi­
nunat, Ti TntTmpina Meredith vesela pe cei doi care dadura sa
treaca mai departe fara sa o bage Tn seama.
Se oprirS imediat.
 ^ - Ei, buna, Meredith, spuse doamna Foster, apoi ea §i so{ul
ei Ti surisera politico§i lui Matt.
- A§ vrea sa va prezint un prieten de-al tatalui meu, afirma
Meredith, Tn§bu§indu-§i rTsul la vederea mutrei facute de Matt.
El e Matt Farrell. Din Indiana. Se ocupa cu fabricile de otel.
- Ma bucur sa te cunosc, spuse domnul Foster cu un aer
flresc, scuturTnd mTna lui Matt. §tiu ca Meredith §i tatal ei nu
joaca golf, dar sper c-au amintit de cele doua terenuri de golf ale
clubului. Vei sta destul aici ca sa joci cTteva partide?
- Nu §tiu daca voi sta destul aici ca sa apuc sa-mi termin
bfiutura, spuse Matt, a§teptTndu-se evident sa fie dat afara cu
forta Tndata ce tatal lui Meredith va afla ca-l prezenta drept
prietenul lui.
Domnul Foster dadu din cap, TntelegTnd perfect.
F - Afacerile au prostul obicei sa-ti Tntrerupa clipele de destin-
dere. Dar cel putin vei vedea focurile de artificii, STnt cele mai
grozave din tot ora§ul.
I. - Le vom vedea cu siguranta, prezise Matt, privirea lui atin-
tindu-se asupra expresiei nevinovate de pe chipul lui Meredith.
Domnul Foster reveni la golf, evident subiectul lui preferat,
Iar Meredith facu tot posibilul sa ramTna cTt mai serioasa.
- Care-i handicapul tau? TI Tntreba el pe Matt.
- Tn seara asta cred ca eu sTnt handicapul lui Matt, interveni
Meredith fulgerTndu-l cu o privire amuzata, provocatoare.
; - Poftim? clipi domnul Foster nedumerit.
Tnsa Matt nu-i raspunse, iar Meredith nu putu fiindca privirea
lui se fixase asupra buzelor ei zTmbitoare, iar cTnd sclipirile gri
din ochii ei revenira, Tn adTncurile lor era ceva cu totul diferit.
- Sa mergem, dragul meu, spuse doamna Foster, vazTnd
expresiile pierdute de pe fetele lui Matt §i Meredith. Tinerii a§tia
nu vor sa-§i petreaca seara discutTnd despre golf.
Revenindu-§i cam tTrziu, Meredith T§i zise ca bause prea
multa §ampanie, apoi T§i strecura mTna sub bratul lui Matt.
- Vino cu mine, spuse ea pornind deja spre sala de dans de
unde se auzea melodia cTntata de orchestra.
Timp de aproape o ora TI conduse de la un grup la altul, ochii
ecaparindu-i malitio§i rostind calma explicatii revoltatoare, pig-
mentate cu frinturi de adevar despre cine era §i cu ce se ocupa.
Iar Matt statea ITnga ea, fara sa o ajute, observTndu-i ingenui-
tatea, sincer amuzat.
- Vezi, anunta ea vesela dupa ce lasara Tn urma zgomotul §i
muzica, ie§ind pe u§ile din fata §i plimbTndu-se pe peluza. Nu
conteaza ce spui, conteaza ce nu spui.
- O teorie extrem de interesanta, o tachina el. Mai ai §i
altele?
Meredith T§i clatina capul, atentia fiindu-i Tndreptata spre ceva
ce observase incon§tient pe tot parcursul serii.
- Nu vorbe§ti ca un om care lucreaza Tntr-o otelarie.
- CTti cuno§ti?
- Doar unul, recunoscu ea.
Timbrul vocii lui suferi o modificare brusca, devenind foarte
serios.
- Vii des aici?
I§i petrecura prima parte a serii ca parteneri la un joc pros-
tesc, dar Meredith sesiza ca el nu mai voia sa se joace. Nici ea;
iar momentul acela marca o schimbare distincta Tn atmosfera
dintre ei. Hoinarind printre tufele de trandafiri §i rondourile cu
flori, Matt Tncepu sa-i puna Tntrebari despre ea. Meredith Ti spuse
ca fusese plecata la §coala §i absolvise de curTnd. Cum ur-
matoarea lui Tntrebare se referi la cariera pe care voia sa o
urmeze, Meredith T§i dadu seama ca el Tntelesese gre§it §i pre-
supusese ca absolvise colegiul. In loc sa-l corecteze §i sa ri§te
cine §tie ce reactie Tngrozita odata ce va descoperi ca avea
optsprezece ani §i nu douazeci §i doi, evita raspunsul, TntrebTn-
du-l repede despre planurile lui.
Matt Ti povesti ca peste §ase saptamTni va pleca Tn Vene­
zuela §i ce va face cTt timp va fi acolo. Iar de acolo discutia trecu
cu o u§urinta uluitoare de la un subiect la altul, pTna cTnd se
oprira ca sa se poata concentra mai bine la ce-§i spuneau. StTnd
sub un ulm batrin, nepasatoare ca scoarta aspra Ti atingea spa-
tele gol, Meredith TI asculta vrajita. Afla ca Matt avea douazeci §i
§ase de ani. Descoperi ca, pe ITnga faptul ca era de§tept §i ca
vorbea extraordinar de corect §i fluent, avea un fel de a asculta
atent tot ce-i spunea ea, de parea nimic pe lumea asta n-ar fi
contat mai mult. O tulbura §i o flata imens. Iar atitudihea lui crea
o stare falsa de intimitate absoluta §i izolare totala. Meredith
rldea de o gluma spusa de el, cTnd o gTza mare tf§ni prin fata ei,
blzTindu-i apoi Tn jurul urechii. Tresari, strimbTndu-se §i TncercTnd
•A vada Tncotro zburase.
- E Tn par? Tntreba ea jenata, aplecTndu-§i capul.
I - Nu, o lini§ti el. N-a fost decTt un mic fluture de noapte.
[ - Fluturii de noapte sTnt scTrbo§i, iar asta era cTt un papagal.
Cum el izbucni Tn ris, Meredith TI fulgera cu o privire voit obraz-p
nlca. N-o sa mai rizi cu o a§a pofta peste §ase saptamTni, cTnd
n-o sa poti pa§i fara sa te Tmpiedici de §erp|||s
'% - Oare? murmura el, dar gura ei Ti atrase atentia, iar mTinile
fi urcara pe gTt cuprinzTndu-i fata cu tandrete.
, - Ce faci? §opti Meredith proste§te cTnd el Tncepu sa-§i
frece degetul mare de buzele ei.
| - Tncerc sa m a hotarasc daca ar trebui sa m a bucur de
focurile de artificii.
- Focurile de artificii nu vor Tncepe decTt peste o jumatate de
or§, spuse ea tremurind, §tiind foarte bine ca urma sa fie saru-
iat§.
- Am o presimtire, §opti el coborindu-§i capul Tncet, ca vor
Incepe exact acum.
* §i Tncepura. Gura lui o acoperi pe a ei, sarutul §ocant de
leducator trimitTnd scTntei prin tot trupul lui Meredith. La Tnceput
lu u§or, ademenind-o; gura lui o contura pe a ei, explorTndu-i
delicat buzele. Meredith mai fusese sarutata §i cu alte ocazii,
dar Tntotdeauna de baieti cam lipsiti de experienta §i mult prea
grdbiti. nimeni n-o mai sarutase cu Tncetineala meticuloasa a lui
Matthew Farrell. MTinile i se mi§cara, una coborindu-i pe spate
ca sa o traga mai aproape, cealalta alunecTnd spre ceafa, iar
gura lui o deschise u§or pe a ei. Pierduta Tn sarut, Meredith T§i
Itrecura mTinile Tnauntrul smochingului, sus spre piept, peste
umerii largi, apoi T§i Tnfa§ura mTinile Tn jurul gTtului lui.
Tn clipa Tn care se lipi de el, gura lui se deschise mai mult,
llmba frecTndu-se fierbinte de buzele eiSndemTndu-le s5 se des-
parta, apoi poruncindu-le. Iar cTnd Meredith i se supuse, limba i
ee adTnci Tn gura, sarutul explodTnd. MTna Ti acoperi sTnul, mTn-
gfindu-l prin materialul fin al. rochiei, apoi trecu Tnfrigurata Tn
epatele ei cuprinzTndu-i fesele, facTnd-o dureros de con§tienta
de trupul lui excitat. Intimitatea fortata o facu pe Meredith sa
devina putin rigida, apoi, fara nici un motiv logic, T§i vTri degetele
Tn parul lui §i T§i zdrobi buzele despartite de ale lui.
I se paru ca se scursesera ore pTna cTnd Matt T§i smulse Tn
cele din urma gura de pe buzele ei. Cu inima zvTcnindu-i Tnne-
bunita, ramase Tn cercul bratelor lui, fruntea sprijinita de pieptul
tare, TncercTnd sa faca fata senzatiilor ametitoare. Undeva, Tn
mintea ei drogata Tncolti ideea ca Matt va considera foarte ciu-
data reactia ei la ceea ce fusese de fapt doar un sarut. Acea
posibilitate stingheritoare o determina sa-§i Tnalte capul. A§tep-
tTndu-se sa se uite la ea amuzat, T§i Tnalta privirea spre trasa-
turile daltuite, Tnsa ce vazu acolo nu era ironie. Ochii straluceau,
fata Ti era salbatica §i patima§a, iar bratele i se strinsera auto­
mat Tn jurul ei, refuzTnd parea sa-i dea drumul. Realiza cu TntTr-
ziere ca trupul lui era la fel de excitat §i simti un fel de placere §i
mTndrie ca fusese, §i era Tnca, la fel de afectat de sarut ca §i ea.
Fara sa se gTndeasca la ce face, privirea Ti coborT spre gura lui.
Forma buzelor ferme exprima o senzualitate plina de Tndraz-
neala, cu toate astea o parte din sarutarile lui fusesera incredibil
de tandre. Chinuitor de bITnde... TTnjind sa-i simta din nou gura
peste a ei, Meredith T§i ridica privirea, dorinta neexprimata lu-
minTndu-i ochii.
Matt Ti Tntelese dorinta, iar din pieptul lui tT§ni un sunet, ceva
Tntre geamat §i rTs, bratele strTngTndu-se deja Tn jurul ei.
- Da, raspunse el cu un glas gutural §i Ti cuprinse buzele
Tntr-o sarutare dura, pradalnica, care o lasa fara respiratie §i o
Tnnebuni de placere,
Putin mai tTrziu se auzira ni§te rTsete, iar Meredith se smuci
stTngace din bratele lui, rasucindu-se alarmata. Din cladirea clu­
bului ie§eau zeci de perechi pornind spre peluza, dornici sa
urmareasca focurile de artificii, iar cu mult Tn fata lor se afla tatal
ei venind spre ea, furia crescTndu4 cu fiecare pas mare §i hota-
rit.
- Oh, Dumnezeule! §opti ea. Matt, trebuie sa pleci. Tntoar-
ce-te §i pleaca Acum!
-N u .
- Te rog! Nu voi pati nimic, nu-mi va spune nimic aici, va
a§tepta pTna vom fi singuri, dar nu §tiu ce-ti va face tie. Tnsa
descoperi foarte curTnd.
 b - Farrell, am chemat doi oameni ca sa te conduca afara,
»uiera tatal ei cu chipul schimonosit de furie. Se Tntoarse spre
Meredith §i Ti prinse bratul ca Tntr-o menghina. Tu vii cu mine.
Doi dintre ospatarii clubului traversau deja aleea. CTnd tatal ei o
•muci brutal, Meredith TI implora din nou pe Matt vorbindu-i pe-
»te umar:
I - Te rog, te rog, pleaca, nu face o scena.
Tatal ei o trase doi pa§i Tnainte. Meredith nu putu face alt-
cflva decTt sa-l urmeze sau sa se lase tTrTta. Respira u§urata
ulnd cei doi ospatari care se Tndreptau spre Matt Tncetinira, apoi
•a oprira. Matt pornise deja spre §osea, iar Tn ochii lui Meredith
npSrura lacrimi de bucurie. Tatal ei trebuie sa fi ajuns la aceea§i
ooncluzie, pentru- ca, atunci cTnd cei doi se uitara la el Tn a§tep-
(area altor instructiuni, le spuse:
- Lasati-I pe ticalos sa piece, dar sunati la poarta §i asigu-
ra(i-va ca nu se mai Tntoarce. Apropiindu-se de u§ile clubului, se
nlsuci spre Meredith, chipul fiindu-i livid. Mama ta s-a facut de
rts fn acest club §i al naibii sa fiu daca-tl voi permite sa-i calci pe
urme. Ai auzit?! Ti azvTrli bratul de parea pielea Ti fusese con-
laminata de atingerea lui Matt, dar nu ridica vocea. Un Bancroft,
orlcTt ar fi fost de suparat, nu-§i spala niciodata rufele Tn public.
Du-te acasa §i ramTi acolo. Tti trebuie douazeci de minute ca sa
ajungi: peste douazeci §i cinci de minute te voi suna §\ va fi vai
il« pielea ta daca nu-mi vei raspunde la telefon.
Dupa asta se rasuci pe calcTie §i intra furios Tn club. Traind o
•enzatie de adTnca umilinta, Meredith TI urmari disparTnd Tn hoi,
apoi intra la rTndul ei sa-§i ia po§eta. Tn drum spre parcare, vazu
liti perechi de tineri ascun§i Tn umbra copacilor, toti sarutTn-
du-se.
Cu ochii Tnceto§ati de Igcrimile unei furii neputincioase, Me-
mdlth depa§i silueta singuratica care mergea agale cu haina
■mochingului agatata de umarul drept, realizTnd abia dupa aceea
i,A era Matt. Apasa pe frina, atTt de cople§ita de vinovatia la care
II iupusese, TncTt nu Tndrazni sa-l priveasca imediat.
El veni Tn partea volanului ma§inii §i se apleca u§or, uitTn-
ilu se la ea prin fereastra deschisa.
- Nu te simti bine?
- Ba da. Se uita la el facTnd o Tncercare, deloc reu§ita, de a
 parea frivola.fjata e un Bancroft, iar cei din familia Bancroft nu
se cearta niciodata Tn public.
El Ti vazu lacrimile din ochi. TntinzTnd mTna prin geamul des-
chis, T§i lasa vTrfurile batatorite ale degetelor pe obrazul-ei, ca-
tifelat.
- §i nu pITng Tn fata altora, a§a-i?
:'V - thm, recunoscu ea straduindu-se sa se mdlipseasca de
minunata luilindiferenta fata de tatal ei. Ma... ma due acasa. Te
pot lasa undeva?
Privirea lui trecu de la fata ei la mTinile care strTngeau vo-
lanul cu disperare.
- Da, dar numai daca ma la§i pe mine la volan. Vorbi de
parea n-ar fi dorit decTt §ansa de a-i conduce ma§ina, dar urma-
toarele cuvinte Ti aratara Tngrijorarea pentru capacitatea ei de a
conduce Tn starea de spirit Tn care se afla. Ce-ar fi sa te due eu
acasa §i sa chem apoi un taxi?
- Cu placere, spuse Meredith bine dispusa, hotarTta sa sal-
veze rama§ita de mTndrie ramasa. Pa§i afara din ma§ina-, o ocoli
§i urea pe locul pasagerului.
Matt nu avu nici o problema cu pornirea motorului, iar peste
eTteva clipe automobilul aluneca lin pe alee tT§nind apoi pe auto­
strada. Nu-§i spusera nimic. VTntuI patrundea prin geamurile
lasate, Tntunericul fiind Tntrerupt de felinare uria§e. Undeva, Til
departare, pe partea stTnga a §oselei, alte focuri de artificii atin-
sera finalul grandios Tntr-o cascada spectaculoasa de ro§u, alb
§i albastru. Meredith urmari scTnteile stralucitoare sclipind, apoi
scazTnd Tn intensitate, plutind spre pamTnt. Amintindu-§i cu TntTr*
ziere de bunele maniere, spuse:
- Vreau sa-mi cer sciaze pentru ce s-a TntTmplat Tn seara
asta, mai exact pentru tatal meu.
- El e cel care ar trebui sa-§i ceara scuze. M-am simtit adTnc
jignit de cei doi ospatari cam batrlf||§i slabanogi trimi§i sa ma
dea afara. Ar fi trebuit sa trimita cel putin patru, ca sa nu-mi
§ifoneze orgoliul.
Meredith se uita la el cu gura cascata, uluita ca nu era deloc
fntimidat de furia tatalui ei, apoi zTmbi, fiindca era minunat sa fie
alaturi de cineva caruia nu-i pasa de el. UitTndu-se un pic mai
Tnveselita la umerii lui lati, spuse:
 f - Daca ar fi vrut neaparat sa te dea afara cu forta, ar fi fost
mai Tntelept din partea lui sa fi trimis §ase.
v - Orgoliul meu §i cu mine Tfi sTntem profund recunoscatori,
rosti el zTmbind lene§, iar Meredith, care cu numai cTteva clipe Tn
urma ar fi putut jura ca nu va mai zTmbi niciodata Tn viata ei,
l/bucni Tn ris.
i - Ai un ris minunat, spuse el Tficet.
1 - Multumesc, replica ea surprinsa §i excesiv de TncTntata de
complimentul lui. Tn lumina slaba a tabloului de bord Ti studia
profilul neclar, urmarind vmtul rava§indu-i parul, TntrebTndu-se ce
iinume din el facea ca ni§te cuvinte simple rostite Tncet sa para
cu o mTngTiere fizica. Ti, reveni Tn minte exclamatia lui Sheliy
Fllmore, oferindu-i raspunsul probabil... „sex-appeal pur, suta la
nuts'. Acum cTteva ore nu-l considerase extraordinar de atra-
ufitor. Tntre timpT§i schimbase parerea. De fapt, era convinsa ca
fomeile roiau Tn jurul lui. §i fara Tndoiala ele erau motivul pentru
care §tia sa sarute atTt de bine. Avea sex-appeal cu nemiluita §i
o experienta vasta Tn’ domeniul sarutului. la-o pe aici, spuse ea
un sfert de ora mai tTrziu cTnd se apropiara de ni§te porti uria§e
<Un fier forjat. Tntinse mTna §i apasa pe un buton de pe tabloul de
oomanda, iar portile se deschisera.

Capitolul 9
- lata §i casa mea, spuse Meredith dupa ce el opri ma§ina
In fata unei cladiri uria§e.
Matt se uita la constructia impunatoare cu ferestrele Tnalte,
Moredith descuind u§a de la intrare.
- Arata ca un muzeu.
- Cel putin n-ai spus mausoleu, rosti ea zTmbindu-i peste
umSr.
- Nu, dar am gTndit-o'.
Meredith Tnca zTmbea de remarca lui grosolana, conducTn-
' lu-l spre biblioteca Tntunecata situata Tn partea din spate a ca-
■el §i aprinzTnd lumina. dar cTnd Ti vazu ca se duce direct la
Inlefon, simti o durere Tn piept. Ar fi vrut ca el sa ramTna, sa
lioata discuta ,cu el, ar fi dorit sa faca orice numai sa alunge
dl8perarea care o va cuprinde imediat ce va fi din nou singura.
 - N-ai de ce sa pled atTt de devreme. Tata va juca carti pTna
la doua dimineata, cTnd se Tnghide clubul.
- Meredith, nu-mi fac probleme pentru mine, dar tu trebuie
sa locuie§ti cu el. Daca vine acasa §i ma gase§te aid...
- Nu va veni, Ti promise Meredith. Tata n-ar permite nici
femeii cu coasa sa-i Tntrerupa jocul de carti; e un jucator pasio-
nat, cTteodata chiar obsedat.
- E al naibii de obsedat §i de tine, spuse Matt pe un ton
categoric, iar Meredith T§i tinu rasuflarea cTt timp el ramase pe
gTnduri, apoi puse telefonul la loc. Va fi probabil ultima seara
placuta pe care d va petrece Tn lunile care vor urma, §i era ferm
hotarita sa profite din plin.
- Vrei nt§te cOniac? Ma tem ca nu-ti pot oferi nimic de
mTncare, servitorii s-au culcat deja.
- Ma multumesc cu coniacul.
Meredith se duse la bar §i scoase o sticla de coniac. tn
spatele ei TI auzi pe Matt TntrebTnd:
- Servitorii tai Tncuie frigiderul pe timpul noptii?
Meredith se opri cu sticla In mTna.
- Cam a§a ceva, evita ea un raspuns direct.
Dar Matt nu se lasa pacalit. Meredith Tntelese asta imediat
ce aduse paharul §i Ti vazu sclipirile jucau§e din ochi.
- Nu §ti sa gate§ti, nu-i a§a, printesa?
- STnt sigura ca a§ putea, glumi ea, daca cineva mi-ar arata
unde e bucataria §i apoi mi-ar indica care e cuptorul §i frigiderul.
Buzele lui se arcuira Tntr-un zTmbet dezarmant, dar se
apleca Tnainte §i T§i puse paharul pe masa. Meredith §tiu ce
avea de gmd sa faca Tnainte de a o apuca de mTna §i a o trage
spre el.
- §tiu ca poti, spuse el ridicTndu-i barbia.
- Ce te face a§a sigur?
* - Faptul ca, §opti el, cu mai putin de o ora Tn urma m-ai pus
pe jaratic.
Gura lu i se gfla la cTtiva centimetri de a ei cTnd sunetul
telefonului o facu sa se smuceasca din bratele lui. RidicTnd re-
ceptorul, vocea tatalui ei o izbi ca o rafala de vTnt polar.
- Ma bucur ca ai avut bunul-sirht sa faci ce ti-am spus. §i
Meredith, adauga el, eram pe cale sa te las sa pleci la North­
western, dar acum nici nu mai poate fi vorba de a§a ceva.
Purtarea din seara asta e o dovada vie ca nu e§ti demna de
tncrederea mea.
Meredith puse receptorul la loc cu degete amortite. Simti
cum bratele Tncep sa-i tremure, apoi picioarele, pTna ce Tntreg
trupul Ti fu zguduit de neputinta §i furie, trebuind sa se sprijine cu
palmele de masa ca sa-§i pastreze echilibrul.
Tn spatele ei aparu Matt. T§i puse mTinile pe umerii ei.
- Meredith, spuse el, timbrul vocii aratTndu-i Tngrijorarea.
Cine a fost la aparat? Ce s-a TnTmplat?
f - Tata controlTndu-ma daca am venit acasa, a§a cum mi-a
poruncit.
; - Ce-ai facut de are atTt de putina Tncredere Tn tine?
Acuzatia implicate de Tntrebarea lui Matt Ti sfT§ie inima, dis-
liugTnd rapid ce mai ramase din puterea ei de stapTnire.
- Ce-am facut? repeta ea, vocea ridicTndu-i-se isteric. Ce-am
B u t?
- Trebuie sa-i fi dat un motiv ca sa-§i Tnchipuie ca trebuie sa
lit pazeasca a§a.
Resentimentul salbatic clocoti Tn pieptul lui Meredith, tT§nind
Ifare Tntr-o explozie de furie. Cu ochii lucindu-i de lacrimi §i ni§te
Idei doar pe jumatate formate, se roti spre el §i T§i lasa mTinile pe
pieptul lui tare. '
- Mama a fost o femeie u§oara. Nu se putea tine departe de
•Iti barbati. Tata ma paze§te fiindca §tie ca sTnt ca ea. ■
Ochii lui Matt se Tngu'stara cTnd ea T§i Tnfa§ura plina de
tnfldcarare bratele Tn jurul gTtului lui.
- Ce dracu’ Tti imaginezi ca faci?
t - §tii ce fac, §opti ea, §i Tnainte ca el sa-i poata raspunde, T§i
llpl trupul de al lui, sarutTndu-l Tndelung §i apasat.
O voia, Meredith o §tiu imediat ce bratele lui o Tncercuira,
llplnd-o strTns de trupul cu mu§chii Tncordati. O voia. Gura lui
puse stapTnire pe a ei, saruttnd-o Tnfometat, mistuitor, iar ea T§i
dfidu toata silinta ca el sa nu se razgTndeasca, §i ca ea sa nu se
poati razgmdi. Degetele stTngace §i insistente trasera de nas-
luril cama§ii lui, desfacTnd-o, apoi T§i lasa palmele sa alunece Tn
mm pe pieptul lui, departTnd larg marginile materialului alb, dez-
Vtlind ceea ce parea a fi un acru de mu§chi bronzafi cu fire de
par negre, apoi Tnchise strTns ochii, duse mTinile la spate §i
Tncepu sa traga de fermoarul rochiei. Voia sa se TntTmple, T§i
cT§tigase acest drept, T§i zise ea cu Tnver§unare.
- Meredith?
Vocea lui calda §i vibranta o facu sa-§i smuceasca capul,
dar nu avu curajul sa ridice privirea mai sus de pieptul lui.
- Ma simt al naibii de flatat, dar Tnca n-am mai Vcizut o
femeie gata sa-§i rupa hainele de pe ea dupa numai un sarut.
infnnta Tnainte sa fi Tnceput macar, Meredith T§i lasa capul
pe pieptul gol. MTna lui se a§eza pe umarul ei, degetele lungi
cuprinzTndu-i ceafa, mTngTindtO u§or, cealalta mTna strecurin-
du-se Tn jurul taliei ei, aducTnd-o mai aproape de el. Apoi de­
getele Ti coborTra pe spatele gol pTna la fermoarul rochiei. Partea
de sus a unei rochii de matase foarte scumpa se largi imediat.
Tnghitind cu greu, dadu sa-§i ridice bratele ca sa se acopere,
apoi §ovai:
- Eu... eu nu prea ma pricep la a§a ceva, spuse ea ridicTn-
du-§i ochii spre ai lui.
- Oare? §opti el cu o voce Tngro§ata, plecTndu-§i capul.
Meredith voia sa gaseasca nirvana; o cauta Tn sarutul urma-
tor. §i o gasi. Cu degetele apasTndu-i mu§chii Tncordati ai spa-
telui, TI saruta plina de pasiune, iar cTnd buzele lui se deschisera,
mi§cTndu-se insistent peste ale ei, Ti TntTmpina bucuroasa invazia
seducatoare a limbii. Ti imita gestul facTndu-l sa geama §i sa o
Tmbrati§eze mai strTns. Apoi, dintr-o data, pierdu complet con-
trolul; nu mai fu con§tienta de nimic altceva decTt de senzatii.
Gura lui i-o devora pe-a ei cu o patima de nestapTnit, rochia
cazu la picioare §i simti aerul racoros. Parul i se revarsa pe
umeri, eliberat de mTinile lui, iar Tncaperea se TnvTrti cu ea. Se
simti ridicata sus §i pusa pe canapea ITnga un trup de barbat,
gol, puternic §i insistent.
Apoi totul se opri.
- Ce faci? §opti ea, iar vocea subtire, pierduta, nu parea sa-i
apar^ina.
- Ma uit la tine. Vorbind, privirea lui coborT spre sTni, trecTnd
de talie, apoi Tn jos pe coapse §i picioare. Stingherita, Meredith TI
opri atingTndu-§i buzele de pieptul lui. Mi§cTndu-§i buzele pe
pielea lui Ti §imti mu§chii tresarind, apoi mTna lui se cufunda Tn
pSrul el §i o cuprinse de ceafa. De data asta, cTnd T§i ridica
privirea spre el, Matt T§i cobori capul. Ti captura gura aproape
brutal, limba despartindu-i buzele, patrunzTnd necrutatoare, sa­
rutul fiind erotic §i primitiv, aprinzTndu-i Tntreg trupul. AplecTn-
du-se deasupra ei, o saruta pTna ce Meredith se auzi gernTnd
Uforl apoi gura lui aluneca spre sTnii ei, facTndu-i s-o doara,
degetele explorind-o, torturTnd-o, silind-o sa se arcuiasca. f§i
lungi trupul peste al ei, §oldurile staruitoare, buzele dure §i bITnde
po gTt §i obraz. Gura Ti reveni la a ei, despratindu-i buzele; T§i
Inghesui picioarele Tntre ale ei, departTndu-i coaspele, Tn tot tim-
pul asta frecTndu-§i limba de a ei, scotTnd-o §i afundTnd-o tot mai
•dfnc. Apoi se opri.
f - Uita-te la mine.
Meredith reu§i cumva sa iasa din ameteala senzuala; T§i
lorta pleoapele sa se deschida §i se uita Tn ochii lui gri, arzatori.
In clipa aceea Matt se Tnfipse Tn ea cu o forta care Ti smulse un
utrlgat adTnc §i Ti facu trupul sa se arcuiasca Tn acea fractiune de
•ecunda realiza ca-i luase virginitatea, iar reactia lui fu mult mai
vlolenta ca a ei. Tncremeni, stringTnd din Ochi. Cu umerii §i bra-
jele Tncordate, ramase Tnauntru, fara se se mi§te.
- De ce? Tntreba el cu o §oapta aspra.
Ea se Tnfiora de Tnvinuirea pe care crezu ca o aude Tn vocea
lui §i Tntelese gre§it Tntrebarea;
- Pentru ca n-am mai facut-o.
Raspunsul ei TI facu sa deschida ochii, iar ceea ce vazu Tn ei
flU era dezamagire sau acuzatie, ci tandrete §i regret.
- De ce nu mi-ai spus? M-a§ fi purtat cu mai multa bITndete.
PunTndu-§i degetele pe obrazul lui, Meredith spuse cu un
rlrnbet aincer, lini§titor:
- Dar te-ai purtat. §i-a fost perfect.
- Ai idee, §opti el, cTt e§ti de excitanta §i de sensibila?
Meredith nu-i raspunse, realitatea a ,ceea ce se TntTmplase
htrecurmdu-se amenintator Tn mintea ei. Nu acum, nu tnca. Ni-
rnlc nu va strica clipa asta de beatitudine. Tnchise ochii, as-
iiiiltTnd lucrurile frumoase pe care el continua sa i le spuna Tn
limp ce-§i punea mTna pe obrazul ei.
Apoi Tntreba ceva care necesita un raspuns, iar magia se
mtrase, disparTnd dincolo de granitele realului.
 - De ce? Tntreba el Tncet. De ce Tn seara asta? De ce cu
mine?
tntrebarea dificila, insistenta, Ti dadu o stare de tensiune
emotionala, facTnd-o sa ofteze trista, apoi se desprinse din bra­
tele lui §i se Tnfa§ura Tn pledul de ITna de la marginea canapelei.
§tiuse ce Tnsemna intimitatea fizica a actului sexual, dar n-o
avertizase nimeni despre senzatia stranie, tulburatoare, de dupS.
Se simtea golita de orice emotie, expusa, lipsita de aparare,
stTngace.
- Cred ca ar fi mai bine ca amTndoi sa ne Tmbracam, rosti ea
nelini§tita, §i apoi Tti voi spune tot ce vrei sa §tii. Ma Tntorc
imediat.
Tn camera ei, Meredith Tmbraca un halat alb cu albastru, se
lega cu cordonul §i coborT tot Tn picioarele goale. Arunca o
privire orologiului din hoi. Tatal ei se va Tntoarce peste o ora.
Matt vorbea de la telefonul din biblioteca, gata Tmbracat, cravata
atTmTndu-i din buzunarul pantalonilor.
- Care e adresa? Tntreba el. Ea i-o spuse, iar el o transmise
companiei de taxiuri. Le-am spus sa trimita un taxj peste o
jumatate de ora, o anunta el. DucTndu-se la masuta de ITngS
canapea, lua paharul cu coniac uitat acolo.
- Tti mai pot oferi altceva? Tntreba Meredith pentru ca i se
paru ca a§a se purta o gazda buna cTnd seara se apropia de
sffr§it. Era mai degraba replica unei chelnerite, T§i zise ea minu-j
nmdu-se de propria-i prostie.
- Da, vreau un raspuns, spuse el. Ce te-a facut sa te hota-
ra§ti pentru seara asta?
- Ani la rTnd tata m-a tratat ca pe o... o nimfomaniaca §i
n-am facut absolut nimic ca s-o merit. Tn seara asta, cTnd ai
insinuat ca trebuie sa aiba un motiv pentru care sa ma „pazea-
sca“, ceva s-a frTnt Tn mine. Cred ca m-am hotarTt ca din mo­
ment ce tot sTnt tratata ca o tfrfa, macar sa §tiu ce Tnseamna sa
te culci cu un barbat. §i, Tn acela§i timp, mi-a venit ideea asta
nebuneasca de a te pedepsi, pe tine §i pe el. Am vrut sa-ti arat
ca te Tn§eli.
Dupa CTteva clipe de tacere apasatoare, Matt spuse taios:
- M-ai.1T putut convinge ca ma Tn§el mai simplu, spunTndu-mi
ca tatal tau e un ticalos banuitor, despotic. Te-a§ fi crezut.
 r Tn adTncul inimii_ei, Meredith §tia ca era adevarat §i se uita la
•I stingherita, TntrebTndu-se daca furia fusese singurul motiv pen­
tru ceea ce se TntTmplase sau daca nu se folosise de el drept
•cuza ca sa duca la Tmplinire acel magnetism sexual simtit toata
teara. Se folosise. Asta era cuvTntuI corect. Tntr-un fel se simtea
vlnovata ca se folosise de un barbat care-i placea enorm numai
ca sa se razbune pe tatal ei. Tn tacerea care se prelungea, Matt
pSru sa analizeze ce-i spusese §i ce nu-i spusese, apoi sa
ghiceasca la ce se gTndea. Indiferent care ar fi fost concluziile la
Care ajunse, era clar ca nu-i facura nici o placere. Puse brusc
paharul pe masa §i se uita la ceas.
- Voi merge pe jos pTna la capatul aleii.
- Te conduc. Propozitii rostite pe un ton politicos Tntre doi
BtrSini care facusera lucrurile cele mai intime cu nici o jumatate
de ora Tn urma. Tndreptfndu-§i umerii, remarca absurditatea si-
luatiei. Tn clipa aceea privirea lui trecu de la picioarele goale la
fafa ei, apoi rico§a la parul unduindu-i pe umeri. Desculta, cu
pfirul lasat pe spate §i Tntr-un halat lung, Meredith nu arata deloc
ca fata Tn rochia fara umeri cu parul ridicat Tntr-un coc §ic. §tiu
Imediat care va fi urmatoarea lui Tntrebare:
I - CTti ani ai?
■ - Nu... nu chiar atTt de multi pe cTt ai crezut.
- CTti? insista el.
f- - Optsprezece.
Se a§tepta la un fel de reactie din partea lui. Oar el se
multumi sa-i arunce o privire lunga, patrunzatoare, apoi facu
ceva ce i se paru cu totul lipsit de sens. Se Tntoarse, se duse la
masa §i scrise ceva pe o bucata de hTrtie.
- Asta-i numarul meu de telefon din Edmound, spuse el
calm, TntinzTndu-i hTrtfa. Tn ucmatoarele §ase saptamTni ma ga-
nǤti acolo. Dupa aceea, Sommers va gasi o cale ca sa dea de
mine.
Dupa plecarea lui, urea sus TncruntTndu-se. Daca asta era
modul lui Matt de a-i sugera ca ea sa-i telefoneze, era arogant,
grosolan §i absolut respingator. §i... umilitor.

Cea mai mare parte a primei saptamTni, Meredith tresarise

da fiecare data cTnd auzise telefonul, temTndu-se ca ar putea fi
Matt. Numai amintirea faptelor pe care- le facusera Tmpreuna o
umpleau de jena §i voia sa le uite, a§a cum voia sa-l uite §i pe
el.
Dar Tn a doua saptamTna nu mai voise sa uite nimic. OdatS
ce disparuse vinovatia §i teama de a fi descoperita, se trezise
gTndindu-se doar la el, retraind acelea§i momente pe care dorise
sa le uite. ZacTnd noaptea Tn pat, cu fata Tn perna, Ti simtise
buzele fierbinti pe gTt §i pe obraz, amintindu-§i fiecare cuvTnt
seducator §i tandru pe care TI rostise Tn §oapta. Se gTndise §i la
alte lucruri, cum ar fi placerea de a fi cu el, atunci cTnd se
plimbasera pe peluza de la Glenmoor, §i cum risese de glumele
ei. Se Tntrebase daca se gTndea la ea §i, daca da, de ce n-o
su'na...
Cum nu-i telefonase nici Tn saptamTna care urmase, Mere­
dith ajunsese la concluzia ca Ti fusese u§or sa o uite, ca n-o
considerase deloc „incitanta“ sau „sensibila“. Trecuse Tn revista
de mai multe ori tot ceea ce-i spusese lui Matt Tnainte de a
pleca, TntrebTndu-se daca nu cumva cuvintele ei erau motivul
tacerii lui. Se gTndise ca era posibil sa-i fi ranit mTndria atunci
cTnd Ti spusese adevarul despre ceea ce o facuse sa se culce
cu el... Matthew Farrell nu era nici pe departe nesigur de atractia
sa sexuala, purtase cu ea acel schimb de repJici cu dublu Tnteles
la cTteva minute dupa ce se cunoscusera, cTnd dansasera prima
oara. Mai mult ca sigur ca nu sunase considerind-o prea tTnara
ca sa-§i bata capul cu ea.
La sfTr§itul lunii, nu mai voia sa §tie nimic despre existenta
lui. Ciclul Ti TntTrziase cu doua saptamTni §i T§i dorise din tot
sufletul sa nu-l fi cunoscut niciodata pe Matthew Farrell. Pe
masura ce zilele se tTrau una dupa alta, nu se mai putea gTndi la
altceva decTt la posibilitatea Tngrozitoare ca ar putea fi Tnsarci­
nata. Lisa era Tn Europa, a§a ca nu avusese cu cine sa vor­
beasca sau cine sa o ajute ca timpul sa treaca mai repede.
A§teptase, se rugase §i promisese cu ardoare ca, daca nu era
Tnsarcinata, nu va mai avea relatii sexuale pTna nu va fi casato-
rita.
Tnsa ori Dumnezeu nu-i asculta ruga, ori nu se lasa Tnduple-
cat de mituirea ei. De fapt, singurul care parea sa observe §i
sa-i pese de tacerea chinuitoare Tn care traia ea era tatal ei.
 | - Ce s-a TntTmpIat, Meredith? o Tntrebase el de mai multe
ori. Cu putin timp Tn urma, marea problema a existentei ei fu-
uose faptul ca nu putea merge la colegiul pe care §i-l dorea.
Acum i se parea ceva cu totul neTnsemnat.
i - Nu s-a TntTmpIat nimic, Ti raspunsese ea.
I Fusese mult prea preocupata de alte probleme, ca sa se
mai certe cu el pentru ceea ce se petrecuse cu Matt la Glen-
fnoor, iar de atunci mult prea nelini§tita ca sa se angajeze Tn
orice fel de batalie.
I La §ase saptamTni dupa ce-l cunoscuse pe Matt, lui Me­
redith nu-i veni nici a doua oara ciclul fa data la care ar fi trebuit,
i«r teama ei se transforma Tn teroare. tncercTnd sa se consoleze
|U gTndul ca nu-i era grea^a dimineata, se hotarT sa se lase
•xaminata de un doctor §i sa-§i faca analizele.
Cinci minute dupa ce puse receptorul jos, tatal ei batu Tn
o|fi. IrivitTndu-l sa intre, el pa§i Tnauntru §i Ti Tntinse un plic mare.
Fusese trimis de Universitatea Northwestern,
i - Ai cT§tigat, spuse el scurt §i concis. Nu mai suport starea
■■ta Tn care te gase§ti acum. Du-te la Northwestern, daca este
■iilt de important pentru tine. Dar ma a§tept sa vii acasa la
flacare sfTr§it de saptamTna, iar Tn privinta asta nu admit sa flu
oontrazis.
Meredith deschise plicul ce conjinea scrisoarea prin care era
nnuntata ca era Tnscrisa la colegiu, §i reu§i sa schiteze un zTm-
btt.

Meredith nu se duse la doctorul care o Tngrijise de mica, era

unul din amicii tatalui sau. Prefera sa mearga la o clinica cu
aspect destul de dubios, din partea de sud a ora§ului, unde fu
algura ca nu va fi recunoscuta de nimeni. Doctorul obosit, hartuit
•In numarul mare al pacientilor, Ti confirma temerile: era Tnsarci-
nctfi.
Meredith Tnregistra faptiil cu o serenitate cam ciudata, dar
Otnd ajunse acasa calmul ceda locul unei panici cu totul iratio­
nale. Nu putea face fata unui avort, nu credea c-ar fi suportat
'u'i §i dea copilul spre adoptiune §i nu Tndraznea sa-§i anunte
i«l;3l ca urma sa devina mama necasatorita §i un nou scandal Tn
familia Bancroft. Nu exista decTt o singura alternative, a§a ca
 Meredith facu lucrul cel mai logic date fiind circumstantele. Sunl
*ila numarul dat de Matt. Cum nu-i raspunse nimeni, Ti telefona lull
• Jonathan Sommers §i Ti spuse ca gasise ceva ce-i apartinea lui
Matt §i trebuia sa i-l trimita. Jonathan Ti oferi adresa lui Matt §i o
informa ca nu plecase Tnca Tn Venezuela. Tatal ei nu era In
ora§, a§a ca T§i Tmpacheta cTteva lucruri Tntr-o valiza mica, H
lasa un bilet anunJTndu-l ca pleca Ta, vizita la ni§te prieteni, sn
urea Tn ma§ina §i porni spre Indiana.
In starea deznadajduita Tn care se afla, vazu ora§ul Edmun-
ton ca pe o Tngramadire sumbra de fabric!, otelarii §i furnale,
Adresa lui Matt era undeva Tntr-o zona rurala, care ei i se paru
|ja fel de sumbra. Dupa o jumatate de ora de condus pe mai
multe §osele, Meredith renunta la ideea de-a gasi de una sin­
gura §oseaua potrivita §i opri pentru informatii la o statie do
benzina.
Din cladirea joasa ie§i un mecanic gras, de vTrsta mijlocie,
ochii lui studiind Porche-ul lui Meredith, apoi pe ea cu o privire
care-i facu pielea sa se Tncreteasca. li arata adresa pe care voia
sa o gaseasca, dar Tn loc sa-i spuna unde era se Tntoarse §lj
zbiera peste umar:
- Hei, Matt, asta nu-i drumu’ spre casa ta?
Ochii lui Meredith se marira cTnd barbatul, aflat cu capul i
plecat sub capota unui camion vechi aflat Tn atelierul cu u§ilo
deschise, T§i Tndrepta Tncet spatele §i se rasuoi spre ea. Era:
Matt; mTinile Ti era mTnjite de unsoare, blugii vechi §i decoloratl,!
§i arata exact ca un mecanic auto dintr-un ora§el uitat de Dum*j
nezeu. Meredith fu prea uluita de Tnfati§area lui §i prea depri-1
mata de sarcina ei ca sa-§i mai poata ascunde reactia cTnd el
porni spre ma§ina ei. El i-o vazu pe chip §i Ti §terse rapid|zTm*|
betul de surpriza de pe trasaturi. Chipul i se Tnaspri, iar, cTnd i se ;
adresa, vocea Ti fu lipsita de orice intonatie:
t f Meredith, rosti el, salutTnd-o cu o scurta Tnclinare a capu-
lui. Ce te aduce aici?
In loc sa se uite la ea, se concentra asupra mTinilor, §ter-
gTndu-le cu o cTrpa scoasa din buzunarul de la spate al pantalo-1
nilor, iar Meredith avu revelatia dureroasa ca el ghicise deja ce o
aducea acolo, fiind singura explicatie a racelii bru§te din com-1
portarea lui.
 I - Mai nimic, minti ea rtztnd fals, TndreptTndu-§i deja mtna
•pre cheia de contact. M-am hotarTt sa fac o plimbare cu ma§ina
ji m-am trezit venind Tncoace. Dar cred c-ar fi mai bine sa plec
II...
Privirea lui parasi cTrpa din mTini §i se Tndrepta spre ea, iar*
Vocea lui Meredith se pierdu cTnd o pereche de ochi gri, patrun-
pfitori, Ti fixara pe ai ei... Ochi red, banuitori, duri. Ochi care
jtiau. Matt Tntinse mTna §i deschise portiera.
| ... - Conduc eu, Ti reteza el orice alte cuvinte, iar Tn starea ei
(19 Tncordare, Meredith i se supuse automat, ie§ind din ma§ina
i ! TnconjurTnd-o. Matt se uita peste umar la grasanul care pTn-
dea ITnga capota automobilului elegant, urmarind scena cu o
privire obraznica. Ma Tntorc peste o o ri.
I - La dracu’ Matt, e deja trei jumatate, spuse mecanicul,
chipul latindu-i-se Tntr-un rTnjet care Ti dadu la iveala un canin
lipsa. Poti sa-ti iei liber. O bucatica pe cinste ca asta merita mai
mult de o ora din timpul tau.
Umilinta lui Meredith nu cunoscu margini, iar ca nenorocirea
Bft-i fie completa Matt arata parea ie§it din minti pornind motorul
9! tujnind spre §osea, cauciucurile Tmpra§tiind pietri§ul aleii din
fata benzinariei.
[ - Vrei sa Tncetine§ti? Tntreba ea speriata, surprinsa §i u§u-
ratcl cTnd el ridica imediat piciorul de pe accelerator. Simtind ca
•e impunea o conversatie, spuse singurul lucru care Ti trecu prin
minte Tn clipa aceea: Credeam ca lucrezi Tntr-o otelarie.
- Lucrez acolo cinci zile pe saptamTna. Tn celelalte doua fac
mecanicul la atelierul benzinariei.
- Oh! rosti ea stTnjenita. CTteva minute mai tTrziu, dupa 0
curba, Matt semnaliza, apoi opri ma§ina Tntr-o mica parcare
fnconjurata de copaci, avTnd Tn mijloc 0 masa veche, roasa de
vreme. Pe iarba zacea a pancarda de lemn, ale carei litere
fterse anuntau ca aid fusese cTndva o zona de camping, con-
olruita prin bundvointa clubului de fotbal al ora§ului Edmunton.
Matt opri motorul, iar Tn tacerea care se lasa Meredith privi
drept Tn fata, auzindu-§i sTngele zvTcnindu-i Tn urechi, TncercTnd
'1a se Tmpace cu ideea ca strainul enigmatic de ITnga ea era
I 0ela§i barbat cu care rTsese §i facuse dragoste Tn urma cu
f is e saptamTni. Dilema care 0 trimisese acolo atTrna deasupra
 ei ca o sabie gata sa-i reteze gttul; nehotarirea o muncea pa!
dinauntiu, iar lacrimile pe care refuza sa le verse Ti Tntepau ochii,]
El se mi§ca, iar eallresari, ||torcTndu-§i repede capul spre e ll
dar Matt nu facu altceva decTt sa iasa d ii ma§ina. O Tnconfflra, fl
deschise portiera §i Meredith coborT. UitTndu-se Tn -jurul ei §1
mim ftd jflteresul, Meredith spuse:
- E frumos aid, rosti ea, dar vocea Ti suna Tncordata §i plinfl
de sarcasm pTna §i Tn urechile ei. Acum trebuie sa ma Tntorc.
Tn loc sa-i raspunda, |/latt se sprijini cu §oldul de mas3,j
lasTndu-§i greutatea pe celalalt picior, §i Tnalta o sprTnceanS,
a§teptfnd, banuia ea, un fel de explicate Tn plus pentru vizita ei.
GTndifle care Ti trecusera prin cap toata ziua T§i Tncepura din
nou incantatia terorizanta: era Tnsarcinata, Urma sa aiba un copii
din flori; tatal ei T§i va ie§i din minti de furie §i durere. Era
Tnsarcinata! Era tnsarcinata! Era Tnsarcinata, iar barbatul semi-!
raspunzator pentru chiriurile ei statea acoloprmarind-o, framTn-
tTndu-se cu interesi||deta§at al unui om de §tilnta observmd la
microscop zvTrcolirile unei insecte. Tnfurilndu-se brusc §i cu totul
irational, Meredith se roti spre e H R
- Te supara ceva sau e§ti doar pervers refuzTnd sa spui
ceva?
- A§tept ca tu sa Tncepi, replica el calm.
- Oh! Meredith fi cerceta chipul Irp|§tit,, izbucnirea ei de furie
cedTnd locul nefericirii §i nesigurantei. Ti va cere sfatul, hotari ea,
revenind asupra deciziei .de acum cTteva minute. Doar sfatul,
atTta tot. Dumnezeule, trebuia sa vorbeasca cu cineva! Tncru-j
ci§Tndu-§i bratele la piept, voind parea sa se apare de reactia lui
Matt, T§i dadu capul pe spate, Tnghitind cu greu §i, prefaeTndu-se
ca studia bolta de frunze de deasupra, spuse: Adevarul e ca am
avut un motiv sa vin astazi aici.
Am presupus frliediat,
Se uita la el' Tncercmd sa ghiceasca daca presupune §i alt-
. ceva, d?r pe chipul lui nu se putea citi nimic. Reveni cu prijfrea
la frunze, vazTndille ca prin ceata cTnd ochii i se amplura de
lacrirhi.
- STnt aici... Dar nu rosti cuvintele urTte, ru§inoase.
- Pentru ca e§ti gravida, termina ei fraza pe un ton sec.
- Cum de ti-ai dat seama? Tntreba ea sufoeTndu-se.
 I - Doar douci lucruri te-ar fi putut aduce aici. Asta e unul din
•Is .
h Cople§ita de nenorocirea ei, Tntreba:
i - §i care e celalalt?, .
i - Talentul meu de dansator?
i Glumes, iar reactia cu totul nea§teptata topi farTma de con-
tii>1 pe care o mai avea. Zagazul lacrimilor se frinse; T§i acoperi
(•(a cu mTinile §i hohotele de pITns Ti zguduira tot trupul. Ti simti
Ifllinile aproape de umeri, §i-l lasa sa o traga Tntre coaspele lui,
euprinzTnd-o cu bratele.
I - Cum poti glu... glumi Tn astfel de momente? pITnse ea la
ptaptul lui, dar Ti fu dureros de recunoscatoare de alinarea tacuta
f tmbrati§arii lui. Ti Tmpinse o batista Tn mTini, iar Meredith se
tnfiora, chinuindu-se cu disperare sa se stapTneasca. Hai, spu-
fli-o, Ti zise ea §tergTndu-§i ochii. Am fost o proasta ca am lasat
#A se TntTmple a§a ceva.
> - N-am sa te contrazic.
- Multumesc, replica ea sarcastic, suflTndu-§i nasul. Acum
mfi simt mult mai bine. Pricepu abia atunci ca Matt reactiona cu
mi calm admirabil, uluitor, §i ca atitudinea ei nu facea decTt sa
Inr§utateasca situatia.
- E§ti sigura ca ai ramas Tnsarcinata?
- M-am dus Tn dimineata asta la o clinica §i mi-au spus ca
larcina e de §ase saptamTni. §i sTnt sigura ca e al tau, Tn caz ca
•$ti prea politicos sa Tntrebi;
- Nu chiar atTt de politicos, riposta el batjocoritor. Privirea
ochilor ei alba§tri-verzui, Tnlacrimati, zvTcni spre a lui, scaparmd
ligniti de ceea ce ea considera a fi o provocare din partea lui,
dar el T§i clatina capul ca sa o lini§teasca. Nu politetea m-a oprit
te Tntreb, ci cuno§tintele de biologie. Nu ma Tndoiesc ca eu
stnt cel responsabil.
Meredith se a§teptase la Tnvinuiri, la §oc, la scTrba; faptul ca
reactiona cu o logica calma §i lipsita de orice emotie era incredi-
bll de reconfortant §i teribil de derutant. UitTndu-se la nasturele
cfima§ii lui albastre, T§i §terse o lacrima §i-l asculta punTndu-i
calm Tntrebarea care o tortura de cTteva ore:
- Ce vrei sa faci?
- Sa ma sinucid! recunoscu ea distrusa.
 - Care-i a doua varianta?
- Toate variantele stnt oribile. Cei de la clinica mi-au spus
ca avortul e alegerea cea mai logica... A§tepta, convinsa pe
de-a-ntregul ca ova Tndemna spre un avort. Daca n-ar fi zarit o
mi§care imperceptibila a maxilarului l-ar fi crezut fie indiferent,
fie Tntru totul de acord. A§a Tnsa, nu era tocmai sigura. Privi Tn
departare, iar vocea i se frTnse: Dar... dar nu cred c-a§ putea
Tnfrunta a§a ceva, Tn nici un caz de una singura. Chiar daca a?
face-o, nu cred ca a§ reu§i sa ma mai suport dupa aceea. Trase
adTnc aer Tn piept, straduindu-se sa elimine orice tremur din
voce: A§ putea na§te copilul §i apoi sa-l dau spre adoptiune, dar
Dumnezeule!, asta n-ar rezolva nimic. Nu pentru mine. Tot va
trebui sa-i spun tatalui meu ca voi avea un copii din flori, iar asta
Ti va sfT§ia inima. Nu ma va ierta niciodata. STnt ferm convinsSI
§i... §i ma tot gTndesc la ce va simti copilul meu mai tTrziu,
TntrebTndu-se de ce I-am abandonat. §i §tiu ca mi-a§ petrece
restul vietii uitTndu-ma la copii, TntrebTndu-ma care din ei ar pu­
tea fi al meu. I§i §terse Tnca o lacrima. Nu cred c-a§ putea trai cu
acea Tndoiaia sau cu senzatia de vinovatie. Se uita pe furi§ la
trasaturile lui aspre. N-ai nimic de comentat? Tntreba ea indig-
nata.
- O voi face imediat ce Tmi vei spune ceva cu care sa nu fiu
de acord, o informa el pe un ton autoritar, pe care nu-l mai
folosise niciodata cu ea. Te anunt eu...
- Tata a divortat de mama fiindca se culca cu alti barbati. ’
Daca ma due acasa, §i Ti spun ca sTnt Tnsarcinata, cred ca ma va
da afara. Nu am nici un ban, dar voi mo§teni ceva cTnd voi
Tmplini treizeci de ani. A§ putea Tncerca sa-mi cresc copilul pTnS
atunci, cumva...
- Copilul nostru.
Meredith aproba dTnd din cap, Tnduio§ata pTna la lacrimi ca TI
considera a§a.
- Ultima alternative e una care tie... tie n-o sa-ti placa. Nu-mi
place nici mie. E obscena... Lasa fraza Tn suspensie, umilita §i
Tngrozita, apoi T§i aduna curajul §i o lua de la Tnceput, vorbind
repede: Matt, vrei sa ma ajuti sa-l conving pe tatal meu ca
ne-am Tndragostit unul de altul §i ne-am hotarit sa... sa ne casa-
torim imediat? Apoi peste cTteva saptamTni Ti putem spune ca
itnt Tnsarcinata. Fire§te, dupa na§terea copilului vom divorta.
ly ti de acord cu un astfel de aranjament?
f - Fara prea mare chef, se rasti el dupa o tacere prelungita.
| Sufocata de umilinta la care o supunea lunga lui ezitare §i
icordul dat Tn sila, Meredith Ti Tntoarse spatele.
\ - Tti multumesc ca e§ti atTt de galant, replica ea sarcastic. Tti
ilgu oricTnd Tn scris ca n-am nevoie de nimic de la tine pentru
oopil §i ca-ti voi acorda divortul. Am un stilou Tn po§eta, adauga
I I pornind furioasa spre ma§ina, cu intentia nu prea clara de a
Itdacta o Tntelegere cTt mai repede.
I CTnd trecu pe ITnga el, mTna lui Ti prinse bratul, oprind-o
biusc §i rasucind-o spre el.
I - Cum naiba te a§tepti sa reactionez? o repezi el, Nu crezi
0l e cam lipsit de romantism din partea ta sa Tncepi prin a-mi
npune ca ideea casatoriei cu mine ti se pare „obscena“ §i sa
Vorbe§ti despre divort Tn acela§i minut Tn care pomene§ti de
oisdtorie?
- Lipsit de romantism? repeta Meredith, uitTndu-se cu gura
fl|8cata la trasaturile sale puternic reliefate, oscilTnd Tntre rTsul
literic Tn fata monumentalei subestimari a situatiei §i alarma ia
Ofndul furiei lui. Apoi restul spuselor o izbi Tn plin, alungTndu-i
veselia §i facTnd-o sa se simta ca un copii fara minte. Tmi pare
ulu, replica ea uitTndu-se drept Tn ni§te ochi arginii §i enigmatici.
Sincer. N-am vrut sa spun ca a ma casatori cu tine e ceva
nbscen pentru mine. Ma refeream la faptul ca a ne casatori
numai pentru ca sTnt deja Tnsarcinata e un motiv obscen pentru
■ face ceva care... care ar trebui sa se TntTmple cTnd doi oameni
•e iubesc.
Observa u§urata cum expresia de pe chipul lui se mai Tm-
|ltnze§te.
- Daca ajungem la-tribunal Tnainte de cinci, spuse el, dezli-
plndu-se de masa §i preluTnd controlul situatiei, ne putem scoate
autorizatia astazi §i ne casatorim sTmbata.

Obtinerea unei autorizatii i se paru lui Meredith ceva extrem

Me simplu §i revoltator de lipsit de sens. Statea ITnga Matt ara- •
llnd documentele necesare care sa-i dovedeasca vTrsta §i iden-
lltatea, urmirindu-l trecTnd pe formular numele lui, apoi pe-al ei.
t
 La scurt timp ie§ira din cladirea veche a tribunalului, aflata !nj
centrul ora§ului, portarul a§teptTnd nerabdator sa Tncuie u§ile In]
urma lor. Urmau sa se casatoreasca. O combinatie simpla, farN
complicatii sentimentale.
- Am ajuns la timp, rosti ea. Unde mergem acum? adaugB
ea cTnd urcara Tn ma§ina, lasTndu-l automat pe el la volan fiindcfl
nu voia sa-§i bata capul cu condusui ma§inii.
- T e due acasS.
p Acasa? repeta ea cu o voce aspra, observTnd ca nu s«
arata mai TncTntat decTt ea de ceea ce facusera. Nu pot mergil
acasa pTna nu ne vom casatori.
- Nu ma refeream la fortareata aia din Chicago, o corecta el,
a§ezTndu-se pe scaunul de ITnga ea. Ma refeream la casa mea
A§a obosita §i naucita cum se simtea, felul cum o spuse o facu
sa zTmbeasca. Tncepea sa-§i dea seama ca Matthew Farrell nu
se lasa impresionat sau intimidat de nimeni §i de nimic. Tntor-J
cTndu-se spre ea, T§i puse bratul pe spatarul scaunului ei §i zise:
Tnainte de a face pasul final, trebuie sa ajungem la o Tntelegere
Tn privirta unor lucruri.
- Ce fel de lucruri?
- Nu-§tiu Tnc3. Mai discutam acasa.
Patruzeci §i cinci de minute mai tTrziu, Matt parasi §oseaua
marginita de o parte §i de alta de cTmpuri Tngrijite de porumt',
cotind pe un drum de tara piin de hTrtoape. Ma§ina se salta pe
scTnduriie de lemn ale unui podet Tnaltat deasupra unui pTriia§,
facu o curba, iar Meredith avu Tn fata ochilor ceea ce numea el
acasa. AvTnd drept fundal lanurile de porumb din departare,
cladirea, destul de bizara, arata parasita, avTnd mare nevoie de
un strat nou de vopsea. Tn curte, multa iarba §i buruieni, iar u§a
hambarului din stTnga casei atTrna Tntr-o singura balama. Cu
toate astea, existau dovezi evidente ca cineva iubise cTndva
locul asta §i Ti placuse sa traiasca aici; trandafiri roz Tnfloreau din
*bel§ug pe spalierul de ITnga veranda, iar un leagan vechi atTrna
de creanga unui stejar uria§ din mijlocul curtii.
Tn drum spre aceasta casa, Matt Ti povestise ca mama lui
murise Tn urma cu §apte ani( dupa o lupta Tndelungata cu can-
cerul, §i ca traia acolo cu tatal sau §i cu sora sa de §aisprezece
ani. Extrem de agitata la ideea ca urma sa-i TntTlneasca familia,
Meredith arate cu capul spre dreapta, unde un fermier T§i con-
ducea tractorul pe cTmp.
£ - Acela e tatal tau?
Matt se opri o clipa uitTndu-se Tn directia indicata de ea, apoi
l§i clatina capul §i Ti deschise portiera.
• - E un vecin. Ne-am vTndut mai demult cea mai mare parte
a pamTnturilor, iar ce a mai ramas I-am Tnchiriat lui. Dupa moar-
tea mamei, tata §i-a pierdut orice interes fata de ferma. UrcTnd
treptele verandei Ti vazu Tncordarea de pe chip §i T§i puse mTna
pe bratul ei. Ce s-a TntTmpIat?
I - STnt moarta de frica ca-ti voi cunoa§te familia.
- N-are de ce sa-ti fie teama. Sora mea te va considera
grozava §i eleganta fiindca e§ti din ora§. §ovai putin, apoi
adauga: Tata bea, Meredith. A Tnceput cTnd i-au spus ca mama
nu mai poate fi salvata. T§i pastreaza slujba §i nu e niciodata
violent. Tti spun astea ca sa-l Tntelegi §i sa fii Tngaduitoare cu el.
De doua luni n-a pus nimic Tn gura, dar se poate apuca oricTnd.
Nu era o scuza, ci o simpla relatare rostita pe un ton calm,
cumpatat.
jfe - Tnteleg, spuse ea, de§i nu cunoscuse Tn viata ei vreun
alcoolic §i nu Tnfelegea mai nimic.
Fu scutita de nevoia de a-§i face alte griji. Tn clipa aceea u§a
cu plasa fu deschisa larg, iar o tTnara subtire, cu parul castaniu
ca al lui Matt §i cu ochi gri ie§i Tn fuga pe veranda, privirea
r§mTnTndu-i fixata la ma§ina din curte.
- Sfinte Sisoe, Matt, un Porche! Avea parul aproape la fel
de scurt ca al lui, trasaturile fiindu-i §i mai accentuate. Se Tn­
toarse spre Meredith cu chipul luminat de o admiratie fara mar-
gini. E al tau?
Meredith dadu din cap, luata prin surprindere de valul de
simpatie instantanee simtit pentru aceasta fata care Ti semana
atTt de mult lui Matt, dar nu avea nimic din rezerva lui.
- Probabil ca e§ti incredibil de bogat, continua ea candid.
Adica, Laura Frederickson e foarte bogata, dar ea n-a avut nici­
odata un Porche.
- Termina, Julie, o preveni el.
- Oh, Tmi pare rau, spuse ea zTmbindu-i. Apoi se Tntoarse
spre Meredith §i rosti: Buna. STnt Julie, sora incredibil de prost
crescuta a lui Matt. Verity inauntru? Deschise u§a cu plasa. S-a
trezit §i tata, adauga ea catre Matt. SaptamTna asta lucreaza Tn
schimbul de noapte, a§a ca cina va fi la §apte treizeci. E bine
a§a?
- Bine, spuse Matt punlndu-§i mTna pe spatele lui Meredith
§i TmpingTnd-o u§or Tnauntru. Meredith se uita Tn jurul ei, adunln-
du-§i curajul pentru TntTlnirea cu tatal lui Matt, Interiorul casei
arata aproape la fel cu exteriorul, bizar, cu semne de neglijenta
§i uzura, punTnd Tn umbra farmecul stilului american timpuriu.
ScTndurile de lemn ale podelelor erau zgTriate §i roase, iar co-
vora§ele tesute de mTna Tmpra§tiate pe jos, subtiate §i decolo-
rate. Tn partea dreapta a caminului, cu rafturi pentru carti zidite
Tn perete, doua fotolii verzi erau puse Tn fata unei canapele a
carei tapiterii trebuie sa fi semanat cTndva cu frunzele toamnei.
Dincolo de sufragerie era un dining room cu mobile din lemn de
artar, iar u§a deschisa din capatul ei dadea spre o bucatarie cu
o chiuveta cu picioare. Treptele din dreapta camerei Tn care se
servea masa duceau la primul etaj, iar un barbat foarte Tnalt §i
slab, cu p ir Tncaruntit §i fata brezdata de riduri adTnci, le cobora
cu un ziar Tmpeturit Tntr-o mTne, iar Tn cealalta cu un pahar plin
cu un lichid Tntunecat. Din nefericire, Meredith nu-l vezuse ime­
diat, iar tulburarea simtite dupe ce se uitase prin case Ti era Tnce
Tntiperite pe chip cTnd privirea i se afinti asupra paharului din
mTna lui.
> - Ce se TntTmpie aici? Tntreba el pe§ind Tn sufragerie, uitTn-
du-se de la Meredith la Matt §i Julie, aceasta stTnd Itnga cemin
§i admirind pe furi§ pantalonii eleganti ai lui Meredith, sandalele
italiene§ti §i cama§a kaki.
Ti raspunse Matt, prezentTnd-o pe Meredith.
-N e -a m cunoscut luna trecute, cTnd, am fost Tn Chicago,
adeuge el. Ne cesetorim sTmbata.
- Ce faci? rosti tatal seu apesat.
- Fantastic! strige Julie, atragTnd atentia tuturor. Mi-am dorit
Tntotdeauna o sora mai mare, dar nu mi-am Tnchipuit vreodata
c-o se apare Tn propriul Porche!
- Tn propriul ce? T§i Tntrebe Patrick Farrell fiica debordTnd de
errtuziasm.
- Porche, repete Julie, perind Tn al noualea cer, alergTnd la
fereastra §i dTnd perdeaua la o parte ca sa-i arate. Ma§ina lui
Meredith sclipea Tn soare, lucioasa, alba §i scumpa, la fel de
Inoportuna cum se simtea §i persoana careia Ti apartinea. Pa­
trick Farrell era evident §i el de aceea§i parere, fiindca, TntorcTnd
capul de la ma§ina la Meredith, Tncretiturile dintre ochii de un
albastru spalacit se transformara Tn ni§te cute foarte adTnci.
- Chicago? Tntreba el. Ai stat acolo doar cTteva zile.
i* - DragOste la prima vedere, decreta Julie, TntrerupTnd tace-
rea apasatoare. Ce romantic!
fc Patrick Farrell vazuse expresia nelini§tita de pe chipul lui
Meredith cTnd se uitase prin casa cu cTteva clipe mai devreme §i
Ti atribuise reactia dispretului pentru caminul lui §i pentru el Tn-
su§i, Tn nici un caz nesigurantei TnspaimTntatoare privind viitorul.
Se uita din nou pe fereastra la ma§ina ei, apoi la chipul ei
Tncremenit.
- Dragoste la prima vedere, repeta el studiind-o fara sa-§i
ascunda Tndoiala. A§a sa fie?
- Cum altfel, spuse Matt pe un ton care TI avertiza sa re-
nunte la acest subiect, apoi o salva pe Meredith printr-o metoda
expeditiva TntrebTnd-o daca nu voia sa se odihneasca Tnainte de
cina. Meredith ar fi vrut orice, numai sa iasa din situatia asta.
Dupa clipa penibila Tn care trebuise sa-i marturiseasca lui Matt
Cei era Tnsarcinata, acesta era momentul cel mai umilitor al vietii
ei. Dadu din cap spre Matt, Tn timp ce Julie insista sa ia camera
el. Matt se duse la ma§ina sa-i aduca saco§a.
Sus, Meredith se a§eza Tmbufnata pe patul lui Julie, iar Matt
Ti puse bagajul pe un scaun.
- Ce-a fost mai greu a trecut, Ti spuse el cu bITndete.
Fara sa-§i ridice privirea, Meredith T§i clatina capul, fringTn-
du-§i mTinile Tn poala;
- Nu cred. Abia a Tnceput. AlegTnd problema cea mai neTn-
semnata dintre toate celelalte pe care le avea de Tnfruntat, spuse:
Tatal tau m-a urit imediat.
Matt Ti raspunse, abtinTndu-se cu greu sa nu rida:'
- Lucruriie ar fi stat putin altfel daca nu te-ai fi uitat la pa­
harul cu ceai din mTna lui ca la un §arpe veninos.
TrTntindu-se pe pat, Meredith fixa tavanul Tnghitind cu greu,
ru§inata §i naucita.
 - Am facut eu a§a ceva? Tntreba ea cu o voce ragu§ita,
TnchizTnd ochii, dorind sa alunge imaginea.
Matt se uita la ea, iar cu ochii mintii o vazu a§a cum fusese
la club cu §ase saptamTni Tn urma, plina de malitiozitate, pusa
pe ^otii, facTnd tot posibilul ca el sa se simta cTt mai Tn largul
sau. Observa schimbarile din ea, simtind o stringere de inima
ciudata §i cu totul necunoscuta, ratiunea scotfndu-i Tn evidenta
absurditatile dilemei lor: Nu se cuno§teau bine, poate doar intim.
In comparatie cu toate femeile cu care se culcase pTna acum,
Meredith era de o inocenta dezarmanta; era Tnsarcinata cu copi­
lul lui.
Prapastia sociala dintre ei avea o adTncime de mii de kilo-
metri; o vor trece pe podul numit casatorie. Apoi o vor largi din
nou prin divort.
Nu aveau nimic Tn comun; nimic, cu exceptia unei incredibile
nopti de iubire, o iubire ginga§a, patima§a, Tn care seducatoarea
insistenta §i ispititoare din bratele lui devenise o virgina cuprinsa
de panica, apoi o dulce §i chinuitoare TncTntare.
O neuitata noapte de iubire care-i bTntuise gTndurile sapta­
mTni Tn §ir, o noapte Tn care se lasase sedus de bunavoie, ca
apoi sa ajunga seducatorul sTrguincios, mai domic ca niciodata
Tn viata lui sa le ofere la amTndoi un extaz al simturilor pe care
sa nu-l uite niciodata.
§i Ti reu§ise pe deplin. Multumita silintei de neTntrecut §i
eficientei stradanii depuse, devenise tata. In clipa de fata o sotie
§i un copii nu intrau Tn planurile lui Matt. Pe de alta parte, acum
zece ani, cTnd T§i concepuse planurile de viitor, §tiuse ca mai
devreme sau mai tTrziu ceva i se va TntTmpla, iar el va adapta
noua situate cerintelor lui. Responsabilitatea pentru Meredith §i
copii aparea la un moment cu totul nepotrivit, dar Matt era obi§-
nuit sa-§i asume raspunderi enorme. Nu, responsabilitatea nu-l
deranja la fel de mult ca alte lucruri, cel mai important fiind lipsa
sperantei §i a veseliei de pe chipul lui Meredith Bancroft. Posi-
bilitatea ca, din cauza a ceea ce se petrecuse cu §ase sapta­
mTni Tn urma, chipul acesta fermecator sa nu se mai Jumineze
niciodata, TI deranja mai mult decTt ar fi crezut. De aceea se
apleca peste ea, T§i puse palmele de o parte §i de alta a ume-
rilor ei, iar cu o voce care se voia amuzanta, porunci taios:
 . - Capul sus, frumoasa adormita!
Ochii ei se deschisera, se Tngustara, coborind spre zTmbetuI
de pe buzele lui, apoi se ridicara din nou spre ai lui, expresia lor
fiind plina de o jale confuza.
i - Nu pot, §opti ea cu o voce groasa. Ideea asta e nebu-
neasca, Tmi dau seama abia acum. Casatorindu-ne, nu vom
face decTt sa ne complicam vietile §i pe cea a copilului.
't - De ce spui a§a ceva?
- De ce? repeta ea, Tmbujorindu-se de umilinta. Cum de ma
poti Tntreba de ce? Dumnezeule, dupa noaptea aceea nici ma­
car n-ai mai vrut sa ma inviti Tn ora§. Nici macar nu mi-ai tele-
fonat. Cum de poti sa...
- Am vrut sa-ti telefonez, o Tntrerupse el, iar ea T§i dadu
ochii peste cap auzind afirmatia lui, dar Matt continua: Peste un
an sau doi, dupa ce m-a§ fi Tntors din America de Sud. Daca nu
s-ar fi simtit atTt de trista, Meredith i-ar fi ris Tn nas, dar cuvintele
urmatoare, lostite calm, o zapacira complet, Tnabu§indu-i impul-
sul: Daca a§ fi crezut macar pentru un minut ca voiai Tntr-adevar
sa ai de-a face cu mine, te-a§ fi sunat cu mult Tnainte de a se fi
TntTmpIat toate astea.
OscilTnd Tntre neTncredere. §i speranta chinuitoare, Meredith
Tnchise ochii, TncercTnd fara succes sa faca fata reactiilor ei
ametitoare, de necontrolat. Tot ce traia era Tn cantitati exage-
rate, excess de disperare, de u§urare, de speranta, de bucurie.
£ - Fruntea sus! Ti porunci Matt din nou, fericit peste masura
ca, dupa tonul vocii ei, Meredith voise sa-l revada. Printre alte
lucruri presupuse Tn urma cu §ase saptamTni, era §i cea ca la
lumina zilei ea va reevalua situatia hotarind ca lipsa banilor
combinata cu lipsa unui statut social vor fi obstacole de netrecut
Tntr-o posibila relatie^ viitoare. Era clar ca nu se gTndise la a§a
ceva. Fata din fata lui trase adTnc aer Tn piept, iar Matt nu realiza
decTt cTnd vorbi ca se straduia curajoasa sa-i asculte Tndemnul
de a se Tnveseli. SchitTnd un suris tremurator, spuse sumbru:
I - Ai de gTnd sa devii o pacoste cicalitoare?
- Ar fi trebuit sa fie replica mea.
- Serios?
- Thm, confirma el. Sotiile srnt cicalitoare.
i - §i ce fac sotii?
 El Ti arunca o privire de o TngTmfare prefacuta.
- Sotii poruncesc.
Tn contrast cu urmatoarele ei cuvinte, zTmbetuI §i vocea Ti I
fura de o ginga§ie Tngereasca:
- Vrei sa pariem?
Matt T§i desprinse privirea de pe buzele ei Tmbietoare §i se I
uita Tn ochii stralucind ca ni§te bijuterii. Fermecat, raspunse cu
toata sinceritatea:
- Nu.
Apoi se petrecu ultimul lucru la care se a§teptase. Tn loc sa I
se Tnveseleasca, T§i dadu seama ca pITnge §i, tocmai cTnd se 1
Thvinuia pentru lacrimile ei, Meredith T§i puse bratele Tn jurul lui I
§i-l trase ITnga ea. TngropTndu-§i fata la gTtuI lui, i se rasuci Tn I
brate cTnd el se Tntinse pe pat ITnga ea, umerii ei fragili zgu- I
duindu-se de suspine. CTteva clipe mai tfrziu vorbi, hohotele I
facTndu-i cuvintele greu de Tnteles:
- Logodinca unui fermier trebuie sa puna muraturi?
MattT§i reprima risul surprins, mTngTindu-i parul matasos.
-N u .
- Bine, fiindca nu ma pricep.
sjj Nu sTnt fermier, o lini§ti el. §tii doar.
- SaptamTna viitoare a rfi trebuit sa Tncep colegiul. Trebuie I
sa ma due la colegiu. Mi-am dorit.. mi-am dorit dintotdeauna sa 1
ajung pre§edinte, Matt.
Luat prin surprindere,; iyiatt||l|ridica barbia TncercTnd sa-i |
vada fatei.
- Un tel dat dracului, spuse el Tnainte sa se poata opri.
Pre§edinte al Statelor Unite!
- Nu al Statelor Unite, ei al unui magazin, TI corecta ea, iar
ochii minunati pe care Ti atinti asupra lui Tnotau acum Tn lacrimi
de rTs §i nu>de disperare.
- Slava DOmnului! o necaji el, atTt de dornic sa o vada
vesela, TncTt nu mai acorda atentie impiicatiilor spuselor sale, Ma
a§tept ca Tn cTtiva arii sa devin un om destul de bogat, Tnsa,
chiar §i atunci, sa-ti cumpar pre§edintia Statelor Unite s-ar putea
sa-mi depa§easca limitele.
- Mukumesc, §opti ea.
- Pentru ce?
 ■ ■ ■ ' ' .. I
, - Pentru ca m-ai facut sa r!d. N-^m mai pirns atTt de mult din
copilarie. Acum parea nu ma mai pot opri.
- Sper ca n-ai rTs de faptul ca am spus ca voi fi bogat.
t: Tn ciuda tonului frivol, Meredith sesiza ca vorbea foarte se-
rios §i T§i reveni repede. Vazu hotarirea de pe chipul lui, inteli-
genja §i experienta amara din ochii aceia gri. Viata nu-i
acordase nici unul din avantajele oferite barbatilor aparfinTnd
clasei ei sociale, dar realiza instinctiv ca Matt Farrell avea o forta
rara combinata cu o vointa Tndaratnica de a reu§i. Mai sesiza §i
altceva Tn legatura cu el, ca, Tn ciuda atitudinii arbitrare §i a
cinismului destul de pronuntat Tntrezarite de ea, exista Tn el o
mare bITndete. Comportarea lui era o dovada de netagaduit.
Noaptea de iubire de acum §ase saptamTni fusese initiata de ea,
iar sarcina §i casatoria facute Tn graba erau la fel de dezas-
truoase pentru viata lui, cTt §i pentru a ei. Cu toate astea n-o
repezise nici macar o data pentru prostia §i neglijenja ei §i nicf
n-o trimisese la dracu’ cTnd Ti ceruse sa se Tnsoare cu ea, a§a
cum se a§teptase sa faca.
Urmarind-o studiindu-l, Matt §tiu ca-i cTntarea §anseie de
reu§ita Tn a-§i transpune pretentiiie Tn realitate; §tia, de aseme-
nea, cTt de distonanta trebuia sa-i para aceasta pretentie, mai
ales acum. Tn seara Tn care.o cunoscuse, paruse cel pu^in un
om al succesului.
Acum Tnsa, §tia din ce fel de mediu provenea; TI vazuse cu
capul vTrit sub capota unui camion, cu mTinile mTnjite de vaselina
§i T§i aminti expresia fugara de §oc §i de repulsie de pe chipul ei.
A§a ca, uitTndu-se Tn jos la acel chip frumos, se a§tepta sa o
vada rTzTnd de ambitiile lui, nu, nu sa rida, era mult prea bine
crescuta ca sa-i rTda Tn fata; ar spune ceva plin de amabilitate,
iar el ar §ti Tntr-o clipa,. fiindca ochii aceia atTt de expresivi i-ar
trada imediat adevaratele gTnduri. CTnd vorbi, vocea ei era
calma:
- A§a deci, vrei sa cucere§ti lumea?
| - Vreau sa o stapTnesc, afirma el cu tarie.
- STnt convinsa ca vei reu§i, Matt.
Matt deschise gura sa spuna ceva, dar nu putu vorbi; atin-
gerea degetelor ei, apropierea trupului §i privirea din ochi TI ame-
tira complet. Cu §ase saptamTni Tn urma se simtise puternic
atras de ea; Tn mai putin de un minut atractia aceea latent^
erupse cu a§a o forta ca se apleca §i Ti cuprinse gura, devorTnd-o
cu un sarut apasat, pradalnic. Se Tnfrupta cu dulceata ei, sur-
prins de propria-i dorinta, Uluit cTnd trebui sa se opreasca §i sa-i
Tndemne buzele sa se deschida, §tiind instinctiv ca §i ea simtea
putin din tot ceea ce simtea §i el...
Iar cTnd buzele ei se deschisera §i se mi§cara odata cu ale
lui, fu §ocat de senzatia de triumf. Ratiunea disparu. Matt se
Tntinse peste ea §i aproape ca gemu cTnd ea cTteva clipe mai
tfrziu T§i dezlipi buzele de ale lui, punTndu-§i mTinile pe pieptul lui
ca sa-l tina la distanta..
- Familia ta, icni ea disperata. STnt jos...
Matt T§i trase Tn sila mTna de pe sTnul ei dezgolit. Familia lui!
Uitase de ea. li fusese foarte clar ca tatal sau ajunsese la con-
cluzia justa privind motivul casatoriei lor §i la cea gre§ita despre
genul de fata care era Meredith.
Trebuia sa coboare sa lamureasca lucrurile cu tatal sau, iar
ramTnTnd cu ea Tn dormitor nu va face decTt sa-i confirme pare-
rea ca Meredith era o tTrfa cu bani.
II contraria faptul ca uitase; era §i mai contrariat de lipsa lui
de control Tn ceea ce o privea. Nu avusese de gTnd s i faca
dragoste cu ea pe Tndelete, sa o savureze, scopul sau fusese sa
o posede rapid, total, iar a§a ceva nu i se mai TntTmplase nicio­
data.
- Cu riscul de a parea scandalos de impulsiv, spuse el cu un
aer firesc, Tncep sa descopar ca ideea casatoriei pentru sal-
varea aparentelor ,ni se pare o notiune nu numai barbara, ci cu
totul nepractica. E clar ca Tntre noi exista o puternica atractie
fizica. Am facut §i un copii Tmpreuna. Poate n-ar strica sa Tn-
cercam sa traim ca doi oameni casatoriti. Cine §tie, adauga el,
TnaltTndu-§i umerii largi §i zTmbind §mechere§te Tn coltul gurii,
s-ar putea sa ne placa.
Meredith n-ar fi fost mai surprinsa daca i-ar fi crescut aripi
§i-ar fi Tnceput sa zboare prin camera, apoi Tntelese ca Ti pre­
zenta ideea ca pe o posibilitate, nu facea o propunere. §ovaind
Tntre indignarea pentru atitudinea lui non§alanta §i o senzatie
ciudata de placere §i recuno§tinta pentru ca adusese vorba de­
spre a§a ceva, nu spuse nimic.
 E. - Nu-i nici o graba, adauga el cu un zTmbet dracesc. Avem
[cTteva zile la dispozitie ca sa vedem ce hotarTre vom lua.

I Indiferent de ceea ce-i spusese Matt tatalui ^au Tnainte ca

Meredith sa coboare la cina, T§i facuse efectul fiindca Patrick
Farrell paru sa accepte fara comentarii faptul ca se vor casatori.
Dar, chiar §i a§a, vorbaria neTntrerupta a lui Julie Tmpiedica ca
atmosfera sa se transforme pentru Meredith Tntr-o tortura a ner-
vilor. Pe parcursul cinei, Matt ramase mai mult tacut §i dus pe
gtnduri. Paru Tnsa sa domine Tncaperea §i chiar conversatia prin
•impla lui prezen{a.
I Patrick Farrell, cel care ar fi trebuit sa fie capul acestei fa-
milii, abdicase Tn favoarea lui Matt. Un barbat slab, introspectiv,
cu o fata purtTnd urmele distrugerii fizice §i ale tragediei, Ti cerea
pfirerea lui Matt ori de cTte ori venea vorba despre ce trebuia sa
faca fiecare dintre ei. Meredith TI considera vrednic de mila §i
cam TnspaimTntator, continuTnd sa aiba impresia ca persoana ei
nu-i era prea simpatica.
? Julie, care parea sa fi acceptat de bunavoie rolul de buca-
tSreasa §i menajera a celor doi barbati, era ca un foe de artificii;
orice gTnd Ti trecea prin cap U§nea pe buzele ei Tntr-un torent de
cuvinte plin de entuziasm. Devotamentul ei pentru Matt era total;
sfiri sa-i aduca cafeaua, Ti ceru sfatul §i asculta orice cuvTnt de
parea ar fi vorbit Tnsu§i Dumnezeu. Meredith, straduindu-se din
rflsputeri sa nu se gTndeasca la necazurile ei, se Tntreba cum de
reu§ea Julie sa-§i pastreze entuziasmul §i optimismul Tn locul Tn
care traia; se Tntreba cum de o fata care parea atTt de isteata
renunta de bunavoie la orice cariera de dragul Tngrijirii tatalui ei.
Cufundata Tn propriile gTnduri nu realiza imediat ca Julie i se
adresase ei.
- Tn Chicago este un magazin mare numit Bancroft, spuse
Julie. Le vad reclamele Tn Seventeen, dar de cele mai multe ori
In Vogue. Au ni§te lucruri fantastice. Odata, Matt mj-a cumparat
chiar o e§arfa de acolo. §tii unde e?
Meredith dadu din cap, zTmbetuI Tncalzindu-i-se incon§tient
la pomenirea magazinului, dar nu intra Tn amanunte. Nu avu-
•ese timp sa-i spuna lui Matt de legatura ei cu magazinui, iar
Patrick reactionase deja atTt de negativ la vederee ma§inii ei ca
nu voia sa staruie asupra detaiiilor. Din nefericire, Julie nu-l
d§du de ales.
- E§ti ruda cu acei Bancroft, oamenii carora le apartine
magazinui?
-D a .
- O ruda apropiata?
- Destul de apropiata, spuse ea neajutorata, amuzata de
sclipirea surescitata din ochii gri ai lui Julie.
- CTt de apropiata? Tntreba Julie punTnd jos furculita, exa-
minTnd-o cu mare atentie. Matt se opri cu cea§ca de cafea ITng3
buze, privind-o tinta, iar Patrick Farrell se lasa pe speteaza sca-
unului, TncruntTndu-se la ea.
ScotTnd un mic oftat §i dTndu-se batuta, Meredith recunoscu:
- Magazinui a fost fondat de stra-stra-strabunicul meu.
- Fantastic! §tii ce-a facut stra-stra-strabunicul meu?
- Nu, ce? Tntreba Meredith atTt de atrasa de entuziasmul
molipsitor al lui Julie, ca uita sa mai priveasca la Matt ca sa-i
vada reactia.
- A emigrat dinj lrlanda §i a pus bazele unei ferme de cai,
spuse Julie, ridicTndu-se §i TncepTnd sa duca vasele.
Meredith zTmbi §i se ridica sa o ajute.
- Al meu a fost un hot de cai! Tn spatele lor, cei doi barbati
T§i ridicara ce§tile de cafea §i le luara cu ei Tn sufragerie.
- Chiar a fost hot de cai? Tntreba Julie, umplTnd chiuveta cu
apa §i detergent. E§ti sigura?
- Foarte sigura, sustinu Meredith cu toata convingerea, re-
fuzTnd cu TncapatTnare sa Tntoarca capul ca sa-l urmareasca pe
Matt departTndu-se. A murit Tn §treang.
CTteva clipe muncira Tntr-o tacere prietenoasa, apoi Julie
spuse:
- Tn zilele urmatoare tata lucreaza Tn doua schimburi.
Tmi voi petrece noaptea la o prietena, Tnvattnd. Dar ma voi Tn-
toarce dimineata ca sa va pregatesc micul dejun.
Tulburata de remarca lui Julie privind Tnvatatul, lui Meredith
Ti scapa faptul ca urma sa-§i petreaca noaptea singura cu Matt.
- Tnveti? Nu e§ti Tn vacanta?
- Urmez cursurile de vara. A§a voi reu§i sa termin Tn de-
cembrie, la doua zile dupa ce voi Tmplini §aptesprezece ani.
 - Vei fi o absolventa foarte tinara.
- Matt a avut §aisprezece.
- Oh, spuse Meredith TntrebTndu-se ctt de buna putea fi o
§coal§ dintr-un ora§el care permitea tuturor sa o termine atTt de
repede. Ce vei face dupa absolvire?
- Voi merge la colegiu. Voi studia una din §tiintele naturii,
numai ca nu m-am hotarTt TncS care. Probabil biologia.
i - Serios? /
Julie dadu din cap §i spuse cu mTndrie:
- Am primit o bursa Tntreagi. Matt nu a vrut sa piece, a
a§teptat ca sa fie sigur ca ma voi descurca de una singura. A
fost chiar mai bine a§a, pentru ca, a§teptTnd sa cresc, Matt a
avut §ansa sa obtina diploma de MBA. Tot ar fi trebuit sa ramTna
Tn Edmunton §i sa lucreze, ca sa terminam de platit spitalizarea
mamei.
Meredith se rasuci spre ea cu gura cascata.
I - Matt a avut §ansa s i obtina ce?
- MBA, §tii doar, diploma de licenta, afaceri, administrate §i
a§a mai departe. Ce urmeaza dupa diploma de absolvire a cole-
giului, o lamuri ea prompt. Matt a primit una cu doua specializari,
studii economice §i financiare. Inteligenta e o caracteristica a
familiei, adauga ea, apoi vazu mutra §ocata a lui Meredith §i se
opri. Spuse §ovaind: Nu, nu prea §tii multe despre Matt, nu-i
a§a?
Numai cum saruta §i face dragoste, T§i zise Meredith ru-
§inata.
- Nu prea multe, recunoscu ea Tn §oapta.
- Pai, n-ai de ce sa te Tnvinovate§ti. Cei mai multi TI con-
sidera pe Matt greu de cunoscut, iar voi doi va §titi doar de doua
zile. Cuvintele sunara atTt de sordid ca Meredith se Tntoarse cu
spatele, incapabila sa se-uite la ea. Lua o cea§ca §i Tncepu sa o
§tearga cu o cTrpa. Meredith, rosti Julie, privind Tngrijorata felul
cum T§i freca fata, n-are de ce sa-ti fie ru§ine, adica, pentru mine
nu-i mare scofala ca e§ti Tnsarcinata. Meredith scapa cea§ca,
aceasta rostogolindu-se sub chiuveta. Ei bine nu e! insista Julie
aplecTndu-se sa o ridice.
- Ji-a spus Matt ca sTnt Tnsarcinata? bTigui Meredith. Sau ai
priceput de una singura?
 - Matt a vorbit cu tata, iar eu am tras cu urechea, de§i, daca
e sa spun adevarul, am c-am Tnteles totul de la bun Tnceput.
- Minunat! rosti Meredith venindu-i sa intre Tn pamTnt de
ru§ine.
- Mie mi se pare ceva foarte frumos', continua Julie. Adic§,
pTna Matt i-a povestit tatei despre tine credeam ca sTnt singura
ramasa Tnca virgina la §aisprezece ani.
Meredith Tnchise ochii, simtindu-se ametita de conversatia
revelatoare purtata Tn absenta ei §i furioasa pentru ca Matt dis-
cutase despre ea cu tatal lui.
- Trebuie sa fi fost o adevarata conferinta de bTrfe, replica
ea cu amaraciune.
- Matt nu te-a bTrfit. l-a explicat doar tatei ce fel de fata e§ti.
Asta o facu pe Meredith sa se simta cu mult mai bine, iar Julie,
observTnd transformarea, continua Tntr-o directie putin diferita:
Anul asta, din cele doua sute de fete ale liceului, treizeci §i opt
sTnt gravide. Adevarul e, Ti marturisi ea putin cam abatuta, ca eu
n-a trebuit niciodata sa-mi fac probleme. Celor mai multi baieti le
e teama sa ma sarute.
- De ce?
- Din cauza fui Matt, replica Julie scurt. Toti baietii din Ed-
munton §tiu ca Matt Farrell e fratele meu. §tiu ce le-ar face Matt
daca ar descoperi ca ar Tncerca ceva cu mine. CTnd vine vorba
de pastrarea „virtutii“ unei femei, adauga ea oftTnd amuzata, sa-l
ai pe Matt prin preajma e ca §i cum ai purta o Centura de
castitate.
- Mie, Tncepu Meredith Tnainte sa se poata opri, chestia asta
mi se pare un pic exagerata.
Julie rise, iar Meredith se trezi rizTnd Tmpreuna cu ea. CTnd
se alatura barbatilor, Meredith T§i aduna curajul pentru o seara
jenanta petrecuta Tn fata televizorului, dar §i de data asta Julie
rezolva problema de una singura.
*- Ce sa facem? Tntreba Julie uitTndu-se rabdatoare de la
Matt la Meredith. §tiu, ce-ar fi sa jucam ceva? Carti? Nu, stati
putin, ce-ati zice de ceva Tntr-adevar copilaresc. Se Tntoarse
spre rafturile cu carti, trecTndu-§i degetele peste mai multe cutii
cu jocuri. Monopoly! spuse ea privind peste umar.
- Eu nu, spuse Patrick, prefer sa ma uit la filmul asta.
 Matt n-avea nici un chef sa joace vreun joe, mai ales asta, §i
fu pe punctul de a propune ca Meredith §i cu el sa piece sa faca
o plimbare, dTndu-§i apoi seama ca avea nevoie de relaxare §i
nu de o discutie intensa precum cea pe care ar fi purtat-o afara.
Doua ore mai tfrziu recunoscu Tn sinea lui ca Monopoly fusese
un succes nea§teptat de care se bucurase pTna §i el. Cu Julie,
ca instigatoare principals, jocul devenise un fel de farsa, amTn-
doua fetele facTnd pe dracu’n patru ca sa-l bata §i, nereu§ind,
tri§Tnd fara ru§ine. O prinse de doua ori pe Julie furindu-i b^nii
cT§tigati, iar acum Meredith venea cu ni§te pretentii absu^de
privind plata datoriilor.
!= - De data asta fara scuze, o preveni el cTnd jetonul ei ateriza
pe o proprietate detinuta de el. Pe chestia asta Tmi datorezi o
mie patru sute.
- Nu, nu-^i datorez nimic, Ti arunca ea un zTmbet obraznic.
Arata micile hoteluri din plastic puse pe proprietatea lui, lovind
cu degetul unul din ele. Hotelul asta Tmi violeaza serVitutea. Ai
construit pe pamTntuI meu, Tn concluzie Tmi e§ti dator.
- O sa-ti violez eu servitutea pe bune daca nu-mi dai banii
care mi se cuvin, o ameninta el chicotind.
RTzTnd, Meredith se Tntoarse spre Julie.
, - N-am decTt o mie. Ma poti Tmprumuta?
- Cum sa nu, spuse Julie, de§i Y§i pierduse deja to{i banii,;
Tntinse mTna §i apuca mai multe bancnote de cinci sute de dolari
din gramada lui Matt §i i le dadu lui Meredith. CTteva clipe mai
tTrziu, Meredith se recunoscu Tnvinsa, Julie se duse la cartile ei,
iar Meredith aduna jocul, apoi se ridica §i-l puse la loc pe raft. Tn
spatele ei Patrick Farrell se ridica §i el.
; - E timpul sa ma pregatesc de plecare, Ti spuse el lui Matt.
Ai lasat camioneta la garaj? CTnd Matt Ti spuse ca da §i ca mTine
va ruga pe cineva sa i-o aduca, Patrick i se adresa lui Meredith.
Pe tot parcursul jocului lor galagios Ti simtise ochii Tndreptati
asupra ei. Acum Ti zTmbi, un zTmbet fugar, Tn coltul gurii. Noapte
buna, Meredith.
Matt se ridica §i o Tntreba daca avea chef, de o mica plim­
bare. Bucuroasa pentru orice motiv care TntTrzia mersul la cul-
care, Meredith spuse:
- Mi-ar face o mare placere.
 Afara, aerui noptii era Tnmiresmat, iar razele lunii faceau o
carare lata de-a curmezi§ul curtii. Abia ce pa§ira pe treptele
verandei cTnd Julie Ti ajunse din urma, cu un pulover pe umeri §i
manualele de la §ocala sub brat.
- Ne vedem dimineata. Joelle vine sa ma ia de la capatul
aleii. Ma due la ea sa Tnvat
Matt se rasuci spre ea TncruntTndu-se.
- La zece seara?
Ea se opri cu mTna pe balustrada, pe fata draguta aparind
un zTmbet exasperat.
- Matt, spuse ea dTndu-§i ochii peste cap de prostia lui.
Iar atunci el se prinse.
- Transmite-i salutari lui Joelle. Julie pleca Tn fuga spre
luminile ma§inii de la capatul aleii acoperite de pietri§, iar Matt
se Tntoarse spre Meredith TntrebTnd-o ceva ce parea sa-l fi nedu-
merit. Cum de §ti despre violarea servitutilor?
DTndu-§i capul pe spate, Meredith se uita la luna plina atfr-
nTnd deasupra lor ca un uria§ disc auriu...
- Tata vorbea Tntotdeauna cu mine despre afacerile lui. Am
avut o astfel de problema cTnd am construit o sucursala a ma­
gazinului Tn suburbii. Din moment ce el pusese deja o Tntrebare,
.Meredith Ti puse Tntrebarea care nu-i dadea pace de cTteva ore.
Oprindu-se, Tntinse mTna §i smulse o frunza de pe o creanga de
deasupra, TncercTnd fara succes sa-§i ascunda tonul acuzator.
Julie mi-a spus ca ai MBA. De ce m-ai lasat sa cred ca e§ti un
simplu muncitor Tntr-o otelarie, dornic sa piece Tn Venezuela ca
sa-§i Tncerce norocul pe platformele de petrol?
- Ce te face sa crezi ca muncitorii din otelarii sTnt oameni
simpli, iar cei cu o diploma MBA deosebiti?
Meredith distinse repro§ul u§or din voce §i tresari involuntar.
Sprijinindu-§i umerii de scoaila copacului, spuse:
- Am vorbit ca o snoaba?
- E§ti o snoaba? Tntreba el vTrindu-§i mTinile Tn buzunarele
pantalonilor, studiind-o.
- Eu.. §ovai scrutTndu-i trasaturile aflate Tn umbra, ciudat de
tentata sa rosteasca indiferent ce credea ca voia ca el sa auda,
rezistTnd Tnsa tentatiei. Probabil ca da.
Nu-§i auzi dezgustul din voce, dar Matt da, iar stralucirea
JzTmbetului sau lene§, nea§teptat, Ti accelera bataile inimii.
i - Ma Tndoiesc.
I - De ce?
L - Pentru ca snobii nu-§i fac probleme daca sTnt snobi sau
nu. Totu§i, ca sa-ti raspund la Tntrebare, motivul pentru care
n-am amintit de licenta mea e ca nu Tnseamna nimic decTt daca
§i cTnd nu m i voi folosi de ea. Tn clipa de fata n-am decTt o
multime de idei §i planuri care s-ar putea sa nu reu§easca a§a
cum vreau eu.
Julie spusese ca majoritatea oamenilor TI considera greu de
cunoscut, iar Meredith Tntelegea foarte bine de ce. §i totu§i,
existau momente, ca acesta, de exemplu, cTnd se simtea Tntr-o
armonie atTt de stranie cu el, TncTt aproape ca-i putea citi gTn-
durile. Spuse calma:
- Banuiesc ca celalalt motiv pentru care m-ai lasat sa cred
ca e§ti un muncitor, e ca ai vrut sa vezi daca pentru mine are
vreo importanta. A fost un test, nu-i a§a?
Asta TI facu sa rTda u§or.
- Presupun ca da. Cine §tie, s-ar putea sa nu reu§esc nicio­
data sa ajung altcineva.
- Iar acum ai trecut de la otelarie ia platformele petroliere, TI
tachini ea, ochii rTzTndu-i, fiindca ai vrut o meserie cu mai multa
stralucire Tn ea, a§a-i?
FacTnd un efort, Matt rezista tentatiei de a o strTnge Tn brate
§i a-i Tnabu§i rTsul sirutTnd-o. Era tTnara §i rasfatata, iar el pleca
Tntr-o tara straina unde multe dintre lucrurile simple ale vietii de
aici vor fi un lux. Acest impuls brusc, nebunesc, de a o lua cu el,
care nu-i dadea pace, era a§a cum §i-l caracteriza singur, ne­
bunesc. Pe de alta parte, fata era curajoasa, dulce §i Tnsarcinata
cu copilul lui. Copilul lui! Copilul lor! Poate ca ideea nu era chiar
atTt de trasnita. LasTndu-§i capul pe spate ca sa se uite la luna,
Tncerca sa ignore ideea, dar, chiar Tn timp ce o facea, se trezi
propunTnd ceva care TI va ajuta sa se hotarasca.
: - Meredith, spuse el, majoritatea cuplurilor are nevoie de
mai multe luni ca sa se cunoasca Tnainte de a ajunge la casato-
rie. Noi doi avem doar cTteva zile §i mai putin de o saptamTna
Tnainte de plecarea mea Tn Venezuela. Crezi ca am putea Tn-
ghesui cTteva luni Tn cTteva zile?
 - Cred ca da, spuse ea.
- Tn regula, zise Matt, ciudat de Tncurcat cum sa Tnceapa,
acum ca ea acceptase. Ce-ai vrea sa §tii despre mine?
Tnghitindu-§i un hohot de ris, Meredith se uita la el stupe-
fiata, apoi se Tntreba daca se referea la problemele genetice pa
care §i le-ar putea pune ea tfnTnd seama de faptul ca el era tatal
copilului. ExaminTndu-l cu aten{ie, spuse §ovaind:
- Adica daca ar trebui sa te Tntreb lucruri, cum ar fi... dacS
exista cazuri de nebunie Tn, familia ta sau daca ai cazier la
politie?
- Nu, la ambele. Dar la tine?
Meredith clatina din cap cu un aer solemn.
- Nici nebunie, nici cazier.
Ti vazu .atunci sclipirea amuzata din ochi §i pentru a doua
oara Tn decurs de cTteva clipe trebui sa-§i retina impulsul de a o
stringe la piept.
- Acum e rlndul tau sa ma Tntrebi ceva, propuse ea Tn joaca.
Ce-ai vrea sa §tii?.
- Doar un lucru, rosti el direct, punTndu-§i mTna sus pe
scoarta copacului din spatele ei. E§ti pe jumatate la fel de dulce
pe cTt cred eu ca e§ti?
- Probabil ca nu.
Matt T§i Tndrepta umerii §i zTmbi, fiindca era aproape sigur cS
se Tn§ela.
- Hai sa ne plimbam, Tnainte sa uit ce-ar trebui sa facem
aici. §i ca sa fiu absolut sincer, adauga el cTnd se Tntoarsera §i
pornira agale pe poteca care ducea spre §oseaua principala,
tocmai mi-am amintit ca am totu§i cazier. Meredith se opri brusc,
iar el se rasuci spre ea §i spuse: la nouasprezece ani am fost
arestat de doua ori.
- Ce faceai?
- Ma cafteam. Mai bine-zis, ma luam la harta cu oricine.
Tnainte de moartea mamei am reu§it sa ma conving ca daca ar fi
avut doctorii cei mai buni §i-ar fi fost tratata Tn spitalele cele mai
bune, doar cele mai bune, atunci n-ar fi murit. Tata §i cu mine
i-am oferit tot ce putea fi mai bun. CTnd ni s-au terminal banii de
asigurare, am vTndut ma§inile fermei §i toate lucrurije pe care
am putut obtine bani numai ca sa platim spitalizarea. A murit
oricum, spuse Matt pe un ton lipsit de vreo emotie. Tata s-a
apucat de baut, iar eu am pornit sa caut alte lucruri de care sa
ma apuo Luni la rTnd dupamoartea ei cautam bataia cu lumT-
narea §i| jcum nu puteam sa-mi pun mTinile pe Dumnezeul Tn
care mama a crezut atTt de mult, ma multumeam cu oricare
muritor dispus sa ma bage Tn seama. Tn Edmunton nu e atTt de
greu sa dai peste cineva gata sa || traga c^iva pumni, adauga el
cu un zTmbet silit, §i realiza abia atunci ca-i marturisea unei fete
de optsprezece ani lucruri pe care nu le recunoscuse Tn fata
nimanui, nici macar Tn sinea lui. Iar fata de optsprezece ani se
uita la el cu o Tntelegere care Ti sfida vTrsta. Sticletii au intervenit
la doua dintre bataiie mele, Tncheie el, §i ne-au dus la areot pe
toti cei prezenti. N-a fost mare scofala. Numele meu nu e anintit
decTt Tn raportul politiei din Edmunton.
- Ai iubit-o foarte mult. Cori§tienta ca atingea o latura deli-
cata, continua: Eu nu mi-am cunoscut mama. Dupa divort a
plecat Tn Italia. Probabil ca am fost norocoasa ca n-am ajuns sa
o cunosc, sa o iubesc §i apoi sa o pierd, ce zici?
Matt Tntelese exact unde batea §i nu-§i batu joc de eforturile
ei.
E . - Foarte amabil din partea ta, spuse el cu o voce grava.
Apoi alunga tristetea §i anunta strimbTnd din nas: Am un gust
excelent la femei.
I Meredith izbucni Tn ris, simtind un fior de placere cTnd el T§i
puse mTna pe spatele ei, cuprinzTndu-i talia, tragTnd-o spre el §i
continuTndu-§i a§a plimbarea. Dupa cTtiva pa§i, un gTnd aparut
pe nea§teptate o facu sa se opreasca brusc.
- Ai mai fost casatorit?
» - Nu. §i tu? adauga el tachinTnd-o.
- §tii foarte bine ca n-am, n-am facut... Se Tntrerupse, stin-
gherita de subiectul discutiei.
r ; - Da, §tiu, Tncuviinta el. Dar ceea ce nu Tnteleg e cum de
cineva care arata ca tine a reu§it sa ajunga la optsprezece ani
fira sa-§i piarda virginitatea cu unul din pu§tii,de liceu bogati §|
buni de gura.
|i - Nu-mi plac pu§tii de liceu,replica Meredith, apoi se uita la
elmirata. PTna acum nici nu mi-am dat seama.
I** Asta-i facu o mare placere lui Matt, fiindca era al naibii de
sigur ca nu se marita cu unul ca ei. A§tepta ca ea sa spuna mai
multe. Cum nu zise nimic, starui nedumerit:
- Asta-i tot? Asta sa fie motivul?
- Doar o parte. Adevarul Tntreg e ca pTna la §aisprezece ani
am fost atTt de urTta ca baietii nu-mi acordau nici o atentie. CTnd
am depa§it faza de larva, eram atTt de furioasa pe ei ca m-au
ignorat Tn toti anii a§tia, TncTt nu m-au mai interesat.
- Chiar ai fost urTta?
- Ca sa fiu mai explicita, replica ea sec, sa zicem ca daca
vom avea o fetita o va duce mult mai bine daca Tn copilarie va
semana cu tine.
; Hohotul de rTs al lui Matt exploda Tn tacerea noptii §i o trase
Tn bratele lui. ContinuTnd sa rTda, T§i Tngropa fata Tn parul ei
parfumat, surprins de sentimentul de tandrete pentru ca fusese
urTta sau a§a se crezuse, emotionat ca i-o marturisise, extaziat
fiindca... fiindca... Refuza sa se gTndeasca de ce... Nu conta
decTt ca rTdea §i ea, punTndu-§i bratele Tn jurul taliei lui. Cu un
zTmbet solemn, T§i freca barbia de capul ei §i §opti:
- Am un gust excelent la femei.
- Hm, cu doi ani Tn urma n-ai fi zis la fel, spuse ea rizTnd'§i
lasTndu-se Tn bratele lui.
- STnt un om cu viziunea viitorului, o asigura el calm. Mi-af fi
dat seama Tnca de atunci.
O ora mai tTfziu stateau fata Tn fata pe treptele verandei
sprijinindu-se cu spatele de balustrada. Matt se afla sus, cu
picioarele lungi Tntinse Tnaintea lui. Pe o treapta mai jos, Mere­
dith statea cu genunchii tra§i la piept §i bratele Tn jurul lor. Nu
mai faceau efortul de a se cunoa§te, pentru ca Meredith era
Tnsarcinata §i urmau sa se casatoreasca. Erau doar un cuplu
stTnd afara Tntr-o minunata noapte de vara, bucurindu-se unul
de altul. LasTndu-§i capul pe spate, Meredith asculta cTntecul
greierilor cu ochii Tnchi§i pe jumatate.
- La ce te gTnde§ti? Tntreba el Tncet
- Ma gTndesc ca Tn curind va fi toamna, spuse ea ridicTndu-§i
privirea spre ochii lui. Toamna e anotimpul meu preferat. Fru-
musetea primaverii e exagerata. E umezeala, iar copacii sTnt
Tnca goi. larna se tTra§te la nesfir§it, vara e placut, dar nu e
acela§i lucru. Toamna e altfel. Adica, exista vreun parfum pe
 | lume care sa se poata compara cu mirosul frunzelor arse? Tn-
■ treba ea cu un surTs cuceritor. Matt T§i zise ca mirosea de o mie
de ori mai bine ca frunzele arse, dar o lasa sa continue: Toamna
e incitanta, se petrec o multime de schimbari. E ca amurgul.
r-A m u rg u l?
| - Pentru mine, amurgul e momentul preferat al zilei, din
I acela§i motiv. CTnd eram mica obi§nuiam sa ma due vara, la
apusul soarelui, la capatul aleii §i sa stau ITnga gard urma rind
ma§inile trecTnd cu farurile aprinse. Toti cei de la volan aveau
unde sa mearga, ceva de facut. Tncepea noaptea... Jenata, lasa
fraza Tn suspensie. Suna incredibil de prostesc.
- Suna incredibil de singuratic.
I - N-am fost singuratica, pe cuvTnt. Visam doar cu ochii des-
1 chi§i. ?tiu ca Tn noaptea aceea la Glenmoor ti-ai facut o impresie
Tngrozitoare despre tatal meu, dar nu e capcaunul pe care ti-l
• Imaginezi. Ma iube§te §i a Tncercat Tntotdeauna sa ma protejeze
§i sa-mi ofere tot ceea ce e mai bun. Fara vreun motiv anume,
minunata stare de spirit a lui Meredith disparu ca prin farmec,
realitatea izbind-o Tn plin. Iar drept recuno§tinta, peste cTteva zile
ma voi duce acasa Tnsarcinata §i...
- Ne-am Tnteles ca Tn noaptea asta sa nu discutam despre
problemele noastre, o Tntrerupse el.
- Daca toamna Tti place atTt de mult, care e lucrul care tti
place cel mai putin? Tntreba Matt TncercTnd sa-i abata atentia.
Meredith se gTndi cTteva clipe.
p : - Parcelele cu pomi de Craciun a doua zi dupa Craciun. E
foarte trist sa vezi pomii aceia frumo§i pe care nu i-a cumparat
, nimeni. STnt ca ni§te orfani pe care nu-i dore§te nimeni. Se opri
dTndu-§i seama, ce spunea §i Tntoarse repede capul.
I - E trecut de miezul noptii, spuse Matt ridicTndu-se, §tiind ca
nimic nu-i mai putea salva starea de spirit. Ce-ar fi sa ne cul-
cSm?
Tntrebarea suna de parea el ar fi considerat ca e ceva de la
sine Tnteles ca se vor culca sau ar trebui sa se culce Tmpreuna,
Iar Meredith fu strabatuta de un fior bolnavicios de panica. Era
Tnsarcinata, iar el se va casatori cu ea pentru ca se vedea silit
sS o faca; Tntreaga situate era deja atTt de sordida, ca se simtea
cu totul lipsita de valoare §i umilita.
 Ajun§i Tn sufragerie, stinsera luminile, apoi pornira p, sus pe
trepte. Camera lui Matt era imediat ITnga seara, iar a '0 \ Julie Tn
stTnga, la capatul coridorului, cu o baie Tntre ele. CTnd a||nsera
In dreptul u§ii lui, Meredith rezolva problema de una singura.
- Noapte-biifta. Matt, spuse ea cu o voce care tremura|ii§or.
Ocolindu-I, Ti arunca pestesumar ^-zTmbet crispatpasTndu-l Tn
pragyl u§fc Cum el nu facu nici o J§cercare sa o opreasca,
emotiile ei cotira brusc de la||§urare la suferinta. Se parea, T§i
zise ea pa§ind spre camera lui Julie, ca femeile Tnsarcinate n-au
nici un fel de sex-appeal, nici macar pentru barbatul care T§i
ie§ise din minti Tn pat cu ea cu numai cTteva saptamTni In urma.
Deschise u§a §i dadu sa Tntre Tn camera lui Julie. Tn spatele ei,
Matt rosti cu voce calma, Tngro§ata:
- Meredith?
Ea se rasuci §i-l vazu tot acolo, cft umarul spnijya.it de cadrul
u§ii §i c§jbratele Thcruci§ate peste piept, Intr-o atitudine non§a-
lanta.
-D a ?
- §tii care e lucrul care Tmi place cel mai putin? Timbrul
aspru al glasului lui Ti dadu de Tnteles ca nu era doar o simpla
Tntrebare, §i T§i datina capu|jnesigura de ceea ce avea sa auda.
N-o lasa sa se framTnte prea mult Sa dorm singur cTnd la capa­
tul coridorulgi e cineva care §tlu al naibii de bine c-ar trebui sa
doarma cu mine. Matt voise sa fie o invitatie §i nu o observatie
rostita autoritar, iar lipsa lui de tact cu ea TI lua prin surprindere.
Vreo zece expresii se alungara uina pe alta pe fata ei frumoasa,
jena, timidltate^lndoiala, neisguranta. apoi se cazni sa zTmbea-
sca, §ovai §i spuse ferm:
- Noapte buna.
Matt o urmari intrind In camera lui Julie §i Tnchizlnd u§a Tn
urma ei, §tiind foarte bine ca daca se ducea dupa ea §i Tncerca
sa o ia cu bini§orul ar fi putut-o convinge cu u§urinta sa vina Tn
patul Ifj,; Cu toate astea, fara vreun, motiv anime, descoperi
brusc ca nu era deloc dispus Sa o faca. Se Tntoarse, intra Tn
camera lui, dar lasa u§a deschisa, convins Tnca ca Meredith
voia sa fie cu el §pdaca era a§a, va veni la el imediat dupa ce
se va pregati de culcare.
Tmbracat Tn ni§te pantaloni de pijama, dupa care trebuise sa
scotoceasca prin sertare, statea la fereastra privind paji§tea lu-
minata de razeie lunii. O auzi pe Meredith ie§ind din baie dupa
ce facuse un du§ §i se Tncorda ascultTndu-i pa§ii. Se retrasera
spre capatul coridorului, apoi o u§a se Tnchise. Hotarirea ei era
luata, T§i zise el simtind surpriza, supararea §i dezamagirea do-
minTndu-l cu forte egale. §i totu§i, nici una din aceste emotii nu
avea de-a face cu dorinta sexuala nesatisfacuta. Voia un fel de
semn de la ea ca era pregatita pentru o relate adevarata cu el;-
oricTt de mult ar fi sperat-o nu era dispus sa faca nimic ca sa o
convinga. Fusese hotarirea ei, alegerea ei, nimeni n-o influen­
c e . Facuse acea alegere cind se departase de el §i pornise
spre capatul coridorului. Daca ar fi avut Tndoieli Tn legatura cu
ceea ce voia el, atunci ceea ce-i spusese mai devreme ar fi
trebuit sa i le spulbere.
IntorcTndu-se de la fereastra, scoase un oftat de nemultu-
mire §i Tnfrunta faptul ca se a§tepta probabil la prea multe de la
o tinara de optsprezece ani. Necazul era ca-i venea al naibii de
greu sa-§i aminteasca ctt de tmara era Meredith. DTnd cuvertura
la o parte, se Tntinse Tn pat §i T§i puse mTinile sub cap, fixa
tavanul §i se gTndi la ea. Tn seara asta Ti povestise despre Lisa
Pontini §i cum ajunsesera sa se Tmprieteneasca, §i Tntelese, din
cTte Ti spusese ea, ca Meredith se simtea Tn largul ei nu numai Tn
cluburile selecte, ci §i Tn casa familiei Pontini. Era cu totul lipsita
de prefacatorie sau de afectare, T§i zise Matt, §i totu§i avea Tn
ea un rafinament imposibil de trecut cu vederea, o elegan^a
Tnnascuta care erau pentru el la fel de pline de farmec ca §i
chipul TncTntator §i zTmbetuI cuceritor. Oboseala T§i spuse cuvTn-
tul §i Matt Tnchise ochii. Din nefericire, daca nu simtea ceva
pentru el, nici unul din atributele astea n-o va ajuta §i nu-i va
face mai ademenitoare ideea de a-l Tnsofl Tn America de Sud. §i
era clar ca sentimentele ei erau cu totul altele, altfel ar fi fost
demult ITnga el. Ideea de a convinge o fata de optsprezece ani,.
rifatata §i sceptica, sa piece cu el Tn Venezuela, cTnd ea nu
avea curajul sau convingerea necesara sa traverseze coridorul
spre el, era nu numai revoltatoare, dar §i inutila.

Cu capul plecat, Meredith statea Tn picioare ITnga patul lui

Julie, §ovaind Tntre dorinte mistuitoare §i mari Tndoieli pe care nu
parea sa le mai poata controla sau prevedea. Sarcina nu avea
Tnca nici un efect asupra fizicului ei, dar era clar ca facea ravagil
printre em ope ei. Cu mai putin de o ora Tn urma nu-§i dorise si
fie Tn pat cu Matt, dar acum se razgTndise. Bunul-simt o avertiza
ca viitorul Ti era §i a§a TnspaimTntator de nesigur, iar a ceda
atractiei tot mai mari fata de el va complica lucrurile §i mai mult.
La cei douazeci §i §ase de ani ai sai Matt era cu mult mai Tn
vTrsta decTt ea, cu o experienta mai bogata Tn orice domeniu al
vietfi, o viat§ complet diferita de a ei. Acum §ase saptamTni,
Tmbracat Tn smoching, iar ea aflmdu-se Tntr-un anturaj familiar, I
se paruse ca unul dintre barbatii pe care Ti cuno§tea. Dar aid,
Tmbracat Tn blugi §i cama§a, avea Tn el ceva primitiv care o
atragea §i o alarma Tn acela§i timp. Dorise ca ea sa vina Tn
noaptea asta Tn patul lui §i i-o spusese fara ocoli§uri.
§i chiar Tn timp ce se gTndea la toate astea mintea i se
razvratea la ideea ca Matt nu avea pentru ea alte sentiments
decTt o atractie sexuala. Daca nu se gTndise decTt la sex, de ce
nu Tncerca sa o convinga sa vina Tn patul lui, cTnd Ti aratase
foarte elocvent ca o dorea acolo? T§i aminti de privirea tandrfi
din ochii lui cTnd o Tntrebase daca era la fel de dulce pe cTt §i-o
imagina. §i stTnd pe veranda, aceea§i privire Ti Tncalzise ochii
cenu§ii de nenumarate ori.
Meredith T§i Tndrepta umerii, tremurmd u§or din cauza ne-
sigurantei, trecTndu-§i incon§tienta mTinile peste abdomenul plat.
Era speriata, tulburata §i cumplit de atrasa de un barbat pe caro
nu-l cuno§tea §i nu-l Tn^elegea. Cu inima bubuindu-i Tn piept,
deschise fara zgomot u§a camerei lui Julie. El lasase u§a des-
chisa, o vazuse cTnd se Tntorsese de la du§.’ Daca dormea deja,
T§i zise ea, se va Tntoarce §i se va culca. Va lasa destinul sA
hotarasca.
Dormea, realiza ea stTnd Th pragul u§ii lui, urmarindu-l Tn
lumina lunii patrunzTnd prin materialul subtire al draperiilor. BS
taile inimii revenira la un ritm normal, dar ramase pe loc ml-
nunTndu-se de influenza lui asupra emotiilor ei, influenza care o
facuse de la bun Tnceput sa se Tndrepte spre el. StTnjenita cA
statea Tn pragul u§ii lui urmarindu-l dormind, se Tntoarse Tncet.
Matt habar nu avu ce anume TI trezise sau de cTnd statea Tn
cadrul u§ii, dar cTnd deschise ochii, pleca. O opri cu primelo
 cuvinte cu totul lipsite de noima care Ti trecura prin minte:
- N-o face, Meredith!
Ordinul taios o opri pe Meredith, rasucind-o spre el, cu parul
revarsTndu-i-se peste umarul sting. Nesigura la ce se referea
sau la ce se gtndea, Tncerca sa-i vada fizionomia fetei prin
Tntuneric, dar cum nu reu§i porni spre el.
Matt o urmari apropiindu-se. Purta o cama§a de noapte din
matase, atTt de scurta ca abia daca Ti acoperea partea de sus a
coapselor frumoase. Se trase la o parte §i ridica cuvertura pen­
tru ea. Meredith §ovai §i se a§eza doar pe marginea patului,
§oldul atingtndu-l pe al lui, ochii mari uitTndu-se Tncruntati Tn ai
lui. CTnd vorbi, vocea Ti fu joasa §i tremuratoare:
- Nu §tiu de ce, dar de data asta mi-e §i mai frica.
Pe buzele lui Matt flutura un zTmbet melancolic. I§i duse
mina la obrazul ei, apoi o coborT spre ceafa.
- §i mie. Mi se pare corect sa te avertizez, §opti el cTnd
mina Ti strinse u§or ceafa, apasTnd-o ca sa-i aduca gura spre a
lui, ce se va TntTmpla acum s-ar putea dovedi un rise chiar mai
mare decTt cel pe care ft l-ai asumat acum §ase saptamTni.
Meredith se uita Tn ochii mistuiti de dorinta §i §tiu ca avertismen-
tul se referea la o posibila implicare profunda a sentimentelor.
Hotara§te-te, §opti el cu un glas Tngro§at.
- Eu, spuse ea, dTnd sa-§i clatine capul §i sa se ridice, dar
ceva o opri. Cu un geamat Tnabu§it, Meredith se apleca §i-l
sdruta, zdrobindu-§i buzele de ale lui, iar bratele lui Matt o cu-
prinsera, tinTnd-o aproape, apoi stringTnd-o ca Tntr-o menghina
yi rostogolind-o pe spate, gura lui punTnd stapTnire pe a ei,
uprinsa §i insistenta. Magia se porni din nou la fel ca Tn urma cu
‘ yase saptamTni, doar ca de data asta era altfel, mai TnfierbTntata,
mai ginga§a, mai salbatica.

« - Ai dormit bine? Tntreba Julie a doua zi dimineata stTnd la

masa din bucatarie §i ungTnd cu unt o felie de pTine prajita.
- Foarte bine, spuse Meredith TncercTnd disperata sa nu
urate ca §i cum §i-ar fi petrecut noaptea facTnd dragoste cu
fratele ei. Te pot ajuta cu ceva la micul dejun?
- Cu nimic. SaptamTna viitoare tata lucreaza Tn tura dubla,
i Id la trei dupa-masa la §apte dimineata. CTnd vine acasa nu-§i
dore§te altceva decTt sa manTnce §i sa se culce. I-am pregatit
deja micul dejun. Matt nu manTnca nimic dimineata. Vrei sci-i
duci cafeaua? I-o due eu de obicei Tnainte sa sune ceasul de§-
teptator, ceea ce se va TntTmpla, se uita la ceasul de plastic din
bucatarie Tn forma de ceainic, peste zece minute.
TncTntata de ideea de a face ceva atTt de domestic, cum ar fi
trezirea lui Matt cu o cafea, Meredith Tncuviinta §i turna cafea
Tntr-o cana, apoi se uita la cutia cu zahar §i §ovai nesigura.
- O bea amara, spuse Julie, zTmbind de Tncruntatura lui
Meredith. §i, apropo, dimineata e foarte morocanos, a§a ca nu
te a§tepta sa ai cu cine sa vorbe§ti.
- Serios? Meredith reflecta la aceasta savuroasa mica in-
formatie.
- Nu e rau, e doar ursuz.
Se dovedi ca Julie avusese partial dreptate. CTnd Meredith
batu la u§a lui §i intra, Matt se rostogoli pe spate aratTnd cu totul
dezorientat. Singurul salut fu un mic zTmbet recunoscator, ridi-
cTndu-se apoi Tn capul oaselor §i TntinzTnd mTna dupa cea§ca de
cafea. Meredith ramase ITnga pat, ne§tiind prea bine ce sa faca,
urmarindu-l cum bea cu pofta, apoi se rasuci sa piece, simtin-
du-se Tn plus. El o prinse de Tncheietura mTinii ca sa o opreascci
§i, ascultatoare, Meredith se a§eza ITnga el.
- De ce sTnt eu singurul obosit Tn dimineata asta? Tntreba
Matt Tn cele din urma, vocea fiindu-i Tnca ragu§ita de somn.
e- Eu am obiceiul sa ma trezesc foarte devreme, spuse Me­
redith. Mai mult ca sigur ca dupa-amiaza voi motai.
Ochii lui trecura la cama§a cadrilata a lui Julie pe care Me­
redith §i-o legase cu un nod Tn talie §i apoi la pantalonii scurti,
albi ai surorii lui.
- Combinatia asta arata pe tine ca o reclama la Tmbracamin-
tea sport.
Era primul compliment pe care i-l facea, exceptTnd cuvintele
pe care i le murmura cTnd faceau dragoste. Meredith nu punea
mare pret pe complimente, dar pe asta §i-l Tntipari Tn minte. Nu
pentru ce-i spusese, ci pentru modul tandru Tn care Ti vorbise.
Patrick veni acasa, servi micul dejun §i se duse la culcare.
Julie pleca la opt §i jumatate, fluturindu-§i vaselsi mTna §i anun-
tTnd ca dupa §coala se ducea la prietena ei, rarnTnTnd acolo
 peste noapte. La ora noua §i jumatate, Meredith se hotarT sa
I eune acasa §i sa lase majordomului un mesaj pentru tatal ei. Ti
rSspunse Albert §i Ti dadu el un mesaj din partea domnului Ban-
■croft. Tatal ei Ti cerea sa vina acasa imediat §i spera sa aiba o
■ixplicatie buna pentru disparitia ei. Meredith Ti ceru lui Albert
* *3-i spuna tatalui ca avea un motiv Tntemeiat pentru plecarea de
| acasa §i ca va sosi duminica.
Dupa aceea timpul paru sa se tTrasca. AvTnd grija sa nu-l
trezeasca pe Patrick, se duse Tn sufragerie cautTnd ceva de citit.
j Rafturile cu carti Ti oferira mai multe posibilitati, dar era mult prea
plina de neastfmpar ca sa se poata concentra asupra unui ro-
I man lung. Printre revistele §i ziarele de pe raftul de sus, Mere-
I dith dadu peste o bro§ura veche despre cro§etat. O studie cu
I Interes crescTnd, tot felul de boto§ei lucrati artistic prinzTnd forma
I tn mintea ei.
Posibilitatile de distractie fiind reduse, chiar inexistente, se
I hotarT sa-i dea cro§etatului o §ansa, a§a ca se hotarT sa se duca
I cu ma§ina Tn ora§. La magazinui din centru cumpara o carte
dedicata Tn Tntregime cro§etatuiui, cTteva gheme de a\a groasa
yi un ac de cro§etat cu un cTrlig gros cTt degetul ei, vTnzatoarea
asigurTnd-o ca era cel mai potrivit pentru o Tncepatoare. Tocmai
t§i descuia ma§ina parcata Tn fata magazinului de aparate elec-
trice, cTnd Ti trecu prin minte ca Tn seara aceea responsabilitatea
cinet s-ar putea sa cada pe umerir ei. AruncTnd Tn ma§ina plasa
cu ghemele, traversa din nou strada se duse la raionul de
> alimente. Timp de cTteva minute se multumi sa treaca pe inter-
valurile dintre marfurile expuse, asaltata de Tndoieli explicative
privind talentele ei culinare. Studie, mu§cTndu-§i buzele, pache-
l(»le din vitrina cu carne. Seara trecuta chifteiele lui Julie fuse-
eera delicioase, dar, indiferent ce va pregati, va trebui sa fie
ceva simplu. Privirea li trecu de la feliile de carne pentru friptura,
la pulpele de pui, ficatul de pprc, apoi, venindu-i inspiratia, ra-
masa fixata asupra pachetelor de cremvru§ti. Cu putin noroc va
putea transforma cina dintr-o catastrofa culinara Tntr-o aventura
nostalgica. ZTmbind TncTntata cumpara cremvru§ti §i cornuri.
Tntoarsa acasa, Meredith lasa alimentele la bucatarie §r se
■§eza Tn sufragerie cu acul de cro§etat §i revista cu sfaturile
pentru Tncepatori. Conform instructiunilor, la baza oricarei creatii
din domeniul cro§etatului se afla ochiul de ianf, iar Tncepatorilor
nu le era recomandat sa treaca la faza urmatoare pTna nu vor
realiza cel putin o suta de ochiuri de lant perfect uniforme. Mere­
dith se supuse ascultatoare, lucrtnd la ochiurile de lant fiecare
ie§ind de vreo trei centimetri datorita aculut mare §i firului. gors.
Pe masura ce dimineata Tnainta spre dupa-masa, grijiile Tn-
cepura sa o haituie din nouga§a ca, dorind sa le alunge, i§l
continua cro§etatul cu §i mai multa con§tiinciozitate. Nu se vu
gTndi la medici... sau cum va fi na§terea... daca Matt va dori s.i
viziteze copilul... la gradinite... daca Matt vorbise serios cTnd
spusese sa aiba o casatorie adevarata...
Ochiurile de lant t>§neau din acul gros, mari §i uniforme,
formtnd la picioarele ei o balta mare de. ata crem. Se uita jos,
§tiind foarte bine ca venise vremea sa se opreasca §i sa treacfl
la etapa urmatoare, dar nu prea avea nici un chef de lucruri
complicate, Tn plus, repetarea mi§carii Ti dadea un fel de satis*
factie sumbra, o senzatie de control extrem de necesar. La ora
doua, sarcina, care pTna acum nu paruse tocmai reala, se facu
cunoscuta printr-o nevoie brusca de soinn, iar Meredith puse jos
acul de cro§etat. Ghemuindu-se aproape recunoscatoare pe ca-
napea, Meredith se ujta la ceas. Avea timp suficient sa traga un
pui de somn §i sa ascunda apoi ata §i acul Tnainte ca Mg|t s§
vina acasa. tnainte ca Matt sa vina acasa... GTndul ca se Tntor-
cea la ea dupa o zi de munca o umplu de fericire. PunTndu-$i
obrazul pe brat, i§i aminti felul cum facuse dragoste cu ea §1
trebui sa se gTndeasca la altceva, fiindca amintirea era atTt de
puternica §i de excitanta, TncTt TI dori cu tot trupul. Era Tn mare
pericol sa se Tndragosteasca de tatal copI||(i|| ei. Mare pericol?
T§i zise ea surTzTnd u§o^Ce-ar putea fi mai minunat, atTta timp
cTt Matt simtea la fel. §i credea ca da.
Sunetuf cauciucurilor Tmpro§cTnd pietri§u! pluti Tn camera prin
fereastra deschisa, iar ochii ei se deschisera brusc, privirea zbu-
rTndu-i la ceas. Era patru §r jumatate. Se ridica Tn fund, T§i trecu
degetele prin par, dTndu-l la o parte de pe frunte. IntinzTnd mTna
sa ia ata §i acul, u§a de la intrare se deschise, iar inima Ti tresarl
puternic la vederea lui.
- Buna, spuse ea imaginTndu-§i dintr-o data alte zile ca
aceasta Tn care Matt se va Tntoarce acasa la ea. Se Tntreba
daca se gTndise cTt de cTt la ea, apoi se mustra pentru prostia ei.
Ea era cea cu prea mult timp liber; el fusese ocupat, absorbit
f5ra Tndoiala de alte probleme. Cum a fost la lucru?
Matt se uitd la ea cum statea Tn picioare ITnga canapea,
Imagini ale unor zile asemanatoare defilTndu-i prin minte, luni §i
ani Tn care se va Tntoarce acasa la o zei^a cu par de aur cu un
zTmbet care-l facea Tntotdeauna sa se simta de parea ar fi rapus
un dragon cu o singura mTna, ar fi gasit leacul Tmpotriva guturaiu-
lui sau ar ft descoperit calea spre pacea pe glob.
- A fost bine, spuse el zTmbind. Tu ce-ai facut?
| T§i petrecuse o parte a zilei facTndu-§i griji, iar restul gTndin-
du-se §i visTnd la el. Dar din moment ce nu i-o putea mcirturisi,
spuse;
I - Am hotarit sa ma apuc de cro§etat. Ridica ghemul ca sa-i
demonstreze.
1 - 0 activitate foarte casnica, o tachina Matt, apoi privirea Ti
aluneca spre §irul de ochiuri pornind din ghem §\ terminTndu-se
sub masa. Ochii i se marira. La ce lucrezi?
Meredith T§i Tnabu§i stTnjenita micul hohot de ris, fiindca nu
avea nici cea mai vaga idee.
1 - Ghici, spuse Meredith, TncercTnd sa iasa cu fata curata,
sperind ca el sa se gTndeasca la ceva.
Venind spre ea, Matt se apleca, apuca capatul atei §i Tncepu
ea pa§easca Tnapoi derulTnd ochiurile de lanf pTna ajunse
aproape de celalalt capat al sufrageriei.
I - Un covor? se aventurS el pe un ton grav.
■ Meredith reu§i cumva sa-§i controleze mu§chii fetei §i sa
arate jignita.
Fire§te ca nu e un covor.
: El deveni imediat serios §i porni spre ea plin de remu§cari.
- Da-mi un indiciu, spuse el cu bITndete.
p - N-ai nevoie de nici un fel de incidiu. E clar ce vrea sa fie.
LuptTndu-se sa-i vorbeasca cTt mai convingator, anunta: intentia
mea e sa mai adaug cTteva §iruri la ce-am cro§etat deja, ca
bucata sa fie mai lata, apoi mi-am pus Tn gTnd s-o apretez, iar tu
o vei putea folosi ca sa-ti pui un gard Tn jurul fermei.
Cu ochii umezi zguduindu-i-se de ris Matt o trase, cu totul
nepasator la acul de cro§etat care Ti Tmpungea pieptul.
 - A m cumparat cTte ceva pentru cina, Ti spuse ea sprijinin-
du- se cu spatele de bratele lui.
Matt voise sa o scoata Tn ora§. T§i coborT capul spre e l
zTmbind surprins.
- Parea ziceai ca nu §tii sa gate§ti.
- Vei Tntelege cTnd vei vedea ce-am cumparat, spuse ea, iar
el T§i puse bratul Tn jurul umerilor ei §i pornira spre bucatarie,
Scoase cremvru§tii din frigider, iar privirea lui se Tndrepta asupn
cornurilor din co§.
- Foarte inteligent din partea ta, rosti el zTmbind amuzal,
Te-ai gTndit la o cale sa ma faci pe mine sa gatesc.
- Crede-ma, spuse ea pe un ton raspicat, e mai sigur a§a. j
Matt era acasa de zece minute §i era pentru a doua oara cl
simtea ca lumea se umpluse brusc de fericire §i de veselie.
Meredith aduse o patura §i mTncarea, iar Matt pregati un foo
de tabara. T§i petrecura seara afara, mTncTnd cremvru§ti Tn corn,
cremvru§ti prajiti pe gratar, de fapt mai mult ar§i decTt praji(l;
vorbira despre o multime de lucruri, de la terenurile petroliere
din America de Sud, la totala lipsa a simptomelor sarcinii el,
Terminara de mTncat la apusul soarelui, iar Meredith aduna far-
furiile, apoi le duse Tn bucatarie sa le spele. Matt o a§tepta sa se
Tntoarca, cu privirea trecTndu-i alene de la cerul tot mai Tntunecal
de deasupra la frunzele adunate §i aruncate peste foe ca sS-l
faca o surpriza. .
CTnd Meredith ie§i din casa, Tn aer plutea aroma delicioasa a
toamnei, iar Matt statea pe patura TncercTnd sa arate ca §i cum
n-ar fi fost nimic neobi§nuit Tn mirosul frunzelor arse Tn august.
Tngenunche pe patura Tn fata lui, se uita la foe, T§i ridica chipul
spre al lui §i, cu tot Tntunericul, Matt Ti vazu ochii lucind.
- multumesc, spuse-ea simplu.
- Cu placere, replica el cu o voce ciudat de Tngro§ata chiar
§i pentru urechile lui. Ti Tntinse mTna, apoi trebui sa se lupte cu
valul de dorinta cTnd ea Ti interpreta gre§it invitatia de a se a§eza
ITnga el §i i se puse Tntre picioare, cu spatele la pieptul lui,
uitTndu-se la foe. Dorinta fu urmata o clipa mai tTrziu de o sen-
zatie de pura TncTntare cTnd o auzi marturisindu-i Tncet:
- E cea mai frumoasa seara din viata mea, Matt.
- Dar seara trecuta?
 K - Atunci asta e a doua.
H Matt zTmbi §i o mu§ca u§or de ureche, dar pasiunea Ti erup-
6<jse deja Tn trup, zvTcnindu-i prin vene ca o flacara, refuzTnd
orice Tmpotrivire sau TntTrziere. Zguduit de forta ei, Ti Tntoarse
fa(a spre ei §i Ti explora gura. Buzele ei se frecara de ale lui, mai
VitTi u§or, delicat, apoi cTnd limba i se strecura Tnauntru, tot mai
provocator. Matt pierdu controlul. T§i strecura mTna Tn interiorul
aim a§ii ei, degetele TnchizTndu-se peste un sTn, iar geamatul ei
^ ■ placere rupse §i ultimul fir fragil al retinerii. Rasucind-o Tn
bra^e, o Tntinse pe patura, trupul lui acoperindu-l pe al ei, T§i
Infipse degetele Tn parul moale, facTnd-o prizoniera unui sarut
$Stima§. Era atTt de sensibil la reactiile ei, ca-i sesiza imediat
Mitarea momentana, ferocitatea Tnflacararii lui uluind-o, parali-
Jlnd-o. Fu mirat la rTndul lui de nevoia disperata, staruitoare, de
H o poseda complet, de necesitatea de a face un efort con§tient
on sa-§i Tncetineasca mi§carile. Tl consuma cu atTta forta, TncTt
I |iu-§i dadu seama ca ezitarea ei nu se datora fricii de pasiunea
I tumultuoasa, ci lipsei de experienta §i nesigurantei privind modul
Oum sa raspunda la fel. Tnsa chiar daca §i-ar fi dat seama, ar fi
I jlovElit sa-i arate atunci cum sa o faca, fiindu-i incredibil de greu
I l ip! se TnfrTneze ca sa prelungeasca actul iubirii. A§a ca o dez-
trflca Tncet, degetele stTngace tremurindu-i, §i o saruta pTna se
liVTrcoli sub ei, mTinile ei alergTnd peste pielea lui, amTndoi Tnfier-
i hlntati. Atingerea mTinilor §i a gurii ei TI faceau sa-§i piarda min-
I |llo, §i fiecare sunet scos de ea era o mTngTiere §i un blestem. O
I purta de la o culme la alta, mai Tnalta, murmurind §oapte gutu-
f*le, ametind-o cu vorbele tainice ale placerii. Ea TI urma, i se
•Ifltura strigTnd, Tntreg trupul fiindu-i strabatut de spasme, §i
I Atunci se varsa Tn ea.
; ZacTnd ITnga ea, se gTndi sa lase naibii planul lui §i sa ra-
mln§ aici, dar nu putea. Meredith era obi§nuita cu tot ce era mai
bun. Merita cu prisosinta avantajele oferite de avere, iar el voia
i M I le ofere. §i singura cale prin care putea spera la a§a ceva
era sa piece Tn America de Sud.
GTndul ca o lasa singura §i ca ar putea-o pierde fiindca s-ar
ifltura sa-l a§tepte sau §i-ar pierde Tncrederea Tn capacitatea lui
(It a reu§i, l-ar fi facut Tn mod normal sa-§i piarda mintile. Avea
lima un atuu. Era Tnsarcinata cu copilul lui. Copilul va fi un motiv
Tntemeiat sa-l a§tepte §i sa aiba Tncredere Tn el.
Aceea§i sarcina pe care Meredith o privise ca pe o calami*
tate, era considerate acum de Matt drept un dar nea§teptat al
sortii. CTnd o lasase Tn Chicago, se gTndise ca vor trece cel putin
doi ani Tnainte sa apuce sa-i faca curte, a§a cum se obi§nuie§tt
Tn lumea ei, asta Tn cazul Tn care n-ar fi pierdut-o deja Tn fa-
voarea altcuiva. Era frumoasa, captivanta §i, cTt ar fi fost plecnt,
Tn jurul ei s-ar fi TnvTrtit sute de barbati. Unul dintre ei ar fi prins-o
cu siguranfa, iar Tn noaptea Tn care o parasise §tiuse foarte bint
acest lucru.
Dar iata ca destinul intervenise §i-i pusese lumea la picioare,
Faptul ca destinul nu prea fusese bITnd cu cei din neamul Farrell
nu reu§i sa-i taie avTntul. Era dispus acum sa creada Tn Dum*
nezeu, soarta §i bunatatea universala, toate din cauza lui Mera*i
dith §i a copilului.
Singurul lucru care i se parea cam greu de crezut era cfl
mo§tenitoarea distinsa TntTlnita la clubul select, blonda fermecS-
toare care bea §ampanie §i se purta cu un calm desavT§it, era
ghemuita Tntr-adevar ITnga el, adormita Tn bratele lui, copilul lui
adapostit Tn pTntecele ei.
Copilul lui.
Matt T§i rasfira degetele peste abdomenul ei §i zTmbi cu
buzele lipite de gTtuI ei, fiindca Meredith habar nu avea ce sim*
tea el pentru acest copii §i fata de ea pentru ca nu Tncercase
scape de el, sau de muncitorul dintr-o otelarie. In ziua Tn care II
prezentase optiunile ei, cuvTntuI avort Ti daduse o senzatie da
greata.
Voia sa vorbeasca despre copii cu ea, sa-i spuna exact ct
simtea, dar avea senzatia ca era un ticalos egoist aratTndu-sa
atTt de TncTntat de ceva care Ti provoca ei o durere atTt de mare!
Apoi, Meredith era Tngrozita de confruntarea cu tatal ei, iar po*
menirea sarcinii parea sa-i reaminteasca de ce o a§tepta.
Confruntarea cu tatS! ei... ZTmbetuI lui Matt se §terse. Omul
aia era un mizerabil, dar reu§ise cumva sa creasca cea mai
fascinanta femeie pe care Matt o cunoscuse vreodata, iar pentru
asta Matt Ti era profund recunoscator. Gratitudinea lui mergea
pTna acolo, TncTt era dispus sa faca tot ceea ce-i va sta Tn putinti
ca sa slabeasca fensiunea dintre Meredith §i tatal ei cTnd o va
 lice duminica Tn Chicago. Va Tncerca sa tina minte ca Meredith
B singurul copii al lui Philip Bancroft, iar din motive care Ti erau
lire doar ei, TI iubea din toata inima pe acel mizerabil arogant.

B Capitolul 10
I - Unde e Meredith? o Tntreba Matt pe Julie, TntorcTndu-se de
| lucru Tn dupa-amiaza urmatoare.
E Ea T§i ridica privirea de la masa din dining room, unde T§i
j fflcea temeie.
I B - A plecat sa calareasca. Mi-a spus ca se va Tntoarce Tnain-
iciii ta, dar tu ai venit cu doua ore mai devreme, adauga zTmbind
mulitioasa. Oare ce te-o fi adus acasa atTt de repede?
I - Mucoaso, spuse Matt, ciufuiindu-i parul negru §i pornind
ipre u§a din spate.
j Meredith Ti povestise cu o zi Tn urma ca Ti placea sa cala-
wisca, a§a ca Tn acea dimineata Matt TI sunase pe vecinul lor §i
I Mnjase ca ea sa calareasca unul dintre caii lui Dale.
Ajuns afara, traversa curtea, trecu pe ITnga bucata de pa-
mlnt plina de buruieni, care fusese cTndva gradina de legume a
ftiamei lui, scrutTnd cTmpia Tn cautarea ei. Era la jumatatea dru-
j tnului spre gard cTnd o vazu verrind spre el. Imaginea ei Ti dadu
Dori pe §ira spinarii. Calul alerga Tn galop de-a lungul gardului,
Meredith aplecata mult pe gTtuI lui, parul saltTndu-i pe umeri.
Ctnd se apropie, T§i dadu seama ca avea de gTnd sa se Tntoarca
! || conduca calul spre hambarul lor. Matt schimba direcfia,
I plmind Tntr-acolo, urmarind-o atent, pulsul revenindu-i la un ritm
mai normal pe masura ce frica Ti disparea Tncetul cu Tncetul.
Mtredith Bancroft calarea ca o adevarata aristocrata, u§or §i
iin|ios, complet stapTna pe calul de sub ea.
E - Buna! striga ea cu fata Tmbujorata §i stralucitoare oprind
nliil Tn curtea hambarului, ITnga o gramada de ffn. Va trebui sa-l
j m sa se lini§teasca putin, spuse ea cTnd Matt Tntinse mTna
dipfi capastru, apoi. totul se petrecu cu o repeziciune uluitoare:
Alctiul lui Matt se prinse Tn dintii unei furci lasate pe pammt
iiiiir Tn clipa Tn care Meredith Tncepu sa descalece, mTnerul
I fcjfcll se ridica §i izbi calul Tn bot. NechezTnd revoltat, calul se
I vnuci §i se retrase Tnapoi. Matt dadu drumul capastrului vrind
sa o prinda pe Meredith, dar ea aluneca pe spate ateriztnd tit
fund pe gramada de ffn, rostogolindu-se apoi pTna jos.
- Fir-ar sa fie! izbucni el, Tngenunchind ITnga ea §i apucind-d
de umeri. Te-ai lovit?
Gramada de ffn Ti amortizase caderea, iar Meredith nu p.‘i
tise nimic, era doar umiiita §i nedumerita de ce i se TntTmplase, I
- Sa ma fi lovit? repeta ea strTmbmdu-se Tn gluma, luTnd o
expresie §ocata. MTndria mea e mai mult decTt lovita. E complnl
demolata, distrusa...
El se uita la ea, mijindu-§i ochii Tngrijorat.
- Dar copilul?
Meredith se opri din a se scutura de pamTnt §i fm.
- Matt, TI informa ea cu o privire superioara, punTndu-§i mfM
nile pe fund, copilul nu e aici.
El realiza Tn sfTr§it unde Ti erau mTinile §i pe ce cazuao
Respira u§urat §i amuzat, apoi se rhinuna stupefiat:
- Nu?
CTteva minute Meredith se multumi sa stea nemi§cata, ur-
marindu-l §tergTnd calul, apoi T§i aminti de ceva §i zTmbi.
- Ti-am terminat de cro§etat puloverul.
El se opri brusc §i se holba la ea, avTnd pe chip o expresld
sceptica.
- Ai facut un... un pulover din chestia aia lunga §i labartatftv
Pentru mine?
- Fire§te ca nu, spuse Meredith reu§ind sa arate jignitA
Chestia aia lunga §i labartata n-a fost decTt de Tncercare. Ast3/I
ti-am facut un pulover. De§i e mai degraba o vesta. Vrei s-d
vezi?
El spuse ca da, Tnsa arata atTt de Tncrucat ca Meredith trebUB
sa-§i mu§te buza ca sa nu izbucneasca Tn rTs. CTnd ie§i din casfl
cTteva minute mai tTrziu purta Tn mTini un pulover bej, cu acul di
cro§etat vTrTt Tnauntru.
Matt tocmai pa§ea agale afara din hambar §i se TntTlniri
iTnga gramada de ffn.
- Poftim, spuse ea aratTnd ce ascunsese la spate. Ce zici?
Privirea lui aluneca cu o groaza nedisimulata spre mTinile al,
se fixa asupra puloverului apoi se ridica spre fata ei inocentji
Era uluit §i impresionat.' Era vizibil emotionat ca TI lucrase pentru^
el. Meredith nu se a§teptase la asta §i se simti cam stingherita
de gluma ei.
r - E fantastic! spuse el. Crezi ca mi se potrive§te?
Meredith era sigura. Gontrolase puloverele din dulapul lui ca
s§ fie sigura ca-1 va cumpara unul pe masura. Dupa ce TI adu­
sese acasa, Ti-scosese eticheta cu mare grija.
1: - Eu zic ca da.
t - Da-mi-t sa-l Tncerc.
p - Aici? Tntreba ea, iar cTnd el dadu din cap trase afara acul
de cro§etat, luptTndu-se cu senzatia tot mai ptiternica de vi-
novatie. Incet, cu mare grija, Matt lua puloverul din mTinile ei §i TI
tmbraca, netezindu-l peste cama§a Tn dungi, aranjTndu-i gulerul.
^ - Cum Tmi sta? Tntreba el pozTnd Tn fata ei cu mTinile la
folduri §i picioarele u§or departate.
■ Arata superb, umeri largi, §olduri Tnguste, frumos ca un print
din basme, mortal de seducator, chiar daca era Tn ni§te blugi
vechi §i un pulover ieftin.
i - Tmi place, mai ales ca l-ai facut pentru mine.
- Matt, spuse ea ru§inata, pregatita sa-i marturiseasca ade-
vSrul.
I - Da?
I ■- Tn legatura cu puloverul...
^ - Nu, scumpa mea, o Tntrerupse el, nu-ti cere scuze ca n-ai
avut timp sa faci §i altele pentru mine. O poti face mTine.
Senzatia ametitoare data de vocea lui adTnca numit-o „scumpa
inea“ o facu pe Meredith sa i se TnvTrteasca capul, apoi cuvintele
tl patrunsera Tn minte §i vazu stralucirea amuzata din ochii lui.
Cu un gest voit amenintator Matt se apleca §i lua de jos un bat,
porrimd spre ea, iar Meredith Tncepu sa mearga cu spatele,
tlzTnd fara sa se poata opri.
| - Sa nu Tndrazne§ti! chicoti ea ocolind gramada de fTn §i
IndreptTndu-se tot cu spatele spre hambar. Umerii i se lovira de
peretele cladirii §i vru sa faca o saritura laterala, dar Matt o
lirinse de Tncheietura mTinii, o opri §i T§i apasa tot trupul de ea.
h - Acum ca m-ai prins, TI provoca ea, ce-ai de gTrtd sa faci cu
mine?
| - Buna Tntrebare, replica el cu o voce Tngro§ata. Privirea lui
# • fixa pe buzele ei, T§i apleca capul §i o saruta cu o senzuali-
tate lenta pTna ce Meredith Ti raspunse, apoi aprofunda sarutul
despartfndu-i buzele cu ale lui, explorTndu-i gura cu limba. Iar
Meredith uita ca se aflau Tn fata casei §i puteau fi vazuti da
oricine. Ti cuprinse ceafa cu mTria, finTndu-l aproape, hranindu-l
foamea cu a ei, TntTmpinTnd ritmurile lene§e, sugestive, ale limbll
lui. CTnd Matt Ti ridica Tn sfTr§it capul, amTndoi respirau greoi, iar
trupul lui excitat lasase o amprenta vizibila pe al ei.
- Cred ca e timpul sa stam putrn de vorba, deciara el Tndrep-
tTndu-§i umerii §i uitTndu-se la ea. Ti-am spus atunci cTnd am
acceptat sa ma Tnsor cu tine ca s-ar putea sa pun ni§te condi|il,
Atunci nu eram sigur care ar putea fi. Acum da.
- §i care sTnt ele?
- Vreau sa vii cu mine Tn America de Sud. Dupa ce facu
anuntul, Matt a§tepta.
OscilTnd Tntre §ocul aparitiei unei conditii, placerea incredi-
bila data de continutul ei §i exasperare din cauza tonului dictato*
rial, Meredith spuse:
- A§ dori sa Tnteleg ceva. Vrei sa spui ca daca nu accept s&
fac ce-mi ceri, casatoria se anuleaza?
- Tnainte sa-ti raspund la Tntrebare a§ prefera ca tu sa ras-
punzi la a mea.
Lui Meredith Ti trebuira cTteva clipe ca sa priceapa Tn sfir§lt
ca dupa ce o silea implicTnd c-ar putea refuza sa se Thsoare cu
ea, Matt voia acum sa vada daca ar accepta §i fara amenintarea
lui. ZTmbind Tn sinea ei de modul exagerat §i arbitrar adoptat
pentru a-§i atinge scopul, Meredith se prefacu ca analizeazS
problema cu foarte mare atentie.
- Vrei sa plec cu tine Tn Africa de Sud?
El Tncuviinta dTnd din cap.
- Am vorbit astazi cu Sommers. Conditiile de cazare §i aju-
tor medical sTnt adecvate. Va trebui sa le vad cu ochii mei §i sS
ma asigur ca e a§a cum spune el. Daca sTnt acceptabile, vreau
sa vii acolo.
- Nu cred ca e o propunere prea corecta, spuse ea cTt mai
serioasa, TmpingTndu-se de la peretele hambarului §i obligTndu-l
sa-i a§tepte raspunsul, ca razbunare pentru metodele folosite.
El se Tncorda u§or.
- Tn clipa de fata e tot ce pot face..
 ; - Nu cred ca te descurci prea bine, spuse Meredith pornind
agale spre casa ca sa-§i ascunda zTmbetuI. Eu ma aleg cu un
sot, un copii, o casa numai a mea, plus o calatorie aventuroasa
Tn America de Sud. Tu te alegi cu o nevasta care probabil Tti va
gSti cama§ile, T§i va apreta mTncarea, T§i va pierde...
r Jipa cTnd o lua prin surprindere, apoi rTse cTnd mTna lui Matt
ateriza pe umarul ei. O rasuci brusc, iar trupuUfrse izbi de-al lui.
Tnsa Matt nu zTmbea. Se uita Tn jos la ea avTnd pe chip o
expresie indescifrabila, dupa care o strTnse tare la piept.

Tn bucatarie Julie statea la fereastra urmarindu-l pe Matt

SfirutTnd-o pe Meredith, apoi dmdu-i drumul fara prea mare chef.
CTnd ea pleca de ITnga el, ramase cu mTinile pe §olduri uitTn-
du-se §i zTmbind Tn urma ei.
- Taticule, spuse Julie, aruncTnd o privire radioasa, Ifluita,
peste umar, Matt e Tndragostit!
| - Atunci Dumnezeu sa-l ajute!
- Nu-ti place Meredith?
'■ - Am vazut cum s-a uitat la casa asta cTnd a pus pidorul Tn
ea. Cu o privirea dispretuitoare pentru cum arata §i tot ce avea
InSuntru,
Chipul lui Julie se Tntrista.
- Era speriata. Mi-am dat seama imediat.
i - Matt e cel care ar trebui sa fie speriat. Daca nu ajunge atTt
de departe pe cTt planuie§te, TI va lasa balta pentru cine §tie ce
tlcfilos bogat, iar el nu se va alege cu nimic, nici macar cu
dreptul de a-mi vizita nepotufc "-
I - Nu cred.
| - §ansele lui de a fi fericit cu ea sTnt de unul la un milion,
mplica Patrick cu asprime. §tii ce Tnseamna pentru un barbat sa
fie Tnsurat cu femeia pe care o iube§te §i sa doreasca sa-i ofere
tot ce e mai bun, sau macar ceva mai bun decTt a avut Tnainte
da a se casatori cu el, §i apoi sa nu reu§easca? Tti poti imagina
cum se simte cTnd se uita Tn oglinda Tn fiecare dimineata §i T§i da
siiama ca nu reu§e§te, iar din cauza asta e un ratat?
; - Te gTnde§ti la mama, rosti Julie, uitTndu-se la fata lui trasa.
Mama nu te-a considerat un ratat. Ne-a spus de sute de ori, mie
$l lui Matt, cTt de fericita ai facut-o.
 - Destul de rau. Mai bine a§ fi facut-o mai putin fericita §i a§
fi tinut-o Tn viata, afirma el cu amaraciune, dTnd sa piece. Logica
gre§ita §i semnele de deprimare nu-i scapara lui Julie. Schimbul
dublu din saptamTna asta T§i spunea cuvTntul. Julie §tia. Probabil
ca, Tn curind, poate chiar mTine, se va Tmbata crita. Mama a trait
cu cinci ani mai mult decTt i-au prezis doctorii, Ti reaminti Julie.
Iar daca Matt vrea ca Meredith sa stea cu el, va gasi o cale. E
ca mama. Nu se da niciodata batut.
Patrick se Tntoarse §i se uita la ea cu un zTmbet sumbru.
- E o aluzie adresata mie?
- Nu, spuse ea, e un mod de a te implora sa nu te mai
Tnvinovate§ti pentru ca n-ai pututface mai mult. Mama s-a luptat
din rasputeri, iar tu §i Matt atf luptat alaturi de ea. Atf reu§it ca Tn
vara asta sa terminati plata spitalizarii. Nu crezi ca a venit mo-
mentul sa uiti?
Patrick Farrell Tntinse mina §i Ti ridica barbia.
- Julie, sTnt oameni care simt iubirea Tn inimile lor. Altii o
simt pTna Tn adTncul sufletului. Cei ca noi nu uita niciodata. T§i
coborT mTna, se uita pe fereastra, iar privirea lui se Tnaspri.
Pentru binele lui Matt, sper ca el sa nu fie a§a. Are planuri mari
de viitor, asta Tnseamna multe sacrificii, iar fata n-a facut vreun
sacrificiu Tn viata ei. Nu va avea curajul sa ramTna alaturi de el,
§i-o va lua la fuga.Tn clipa Tn care lucrurile se vor complica.
Meredith statea Tn pragul u§ii, cuvintele auzite tintuind-o pe
loc.
El se Tntoarse sa piece §i ajunsera fata Tn fata. Patrick avu
bunul-simt sa arate jenat, dar nu ceda.
- M-ai auzit, Meredith, §i Tmi pare rau. Tnsa este ceea ce
simt.
Era jignita, Patrick vedea asta foarte bine, dar TI privi drept Tn/
ochi. Rosti plina de demnitate:
- Sper ca veti fi la fel de nerabdator sa va recunoa§teti
gre§eala, domnule Farrell, cTnd va veti da seama ca v-ati Tn§elat
Tn privinta mea.
Se Tntoarse §i urea scarile lasTndu-l pe Patrick cu gura cas-
cata. Tn spatele lui, Julie spuse pe un ton obraznic:
- Vad c-ai speriat-o de moarte, taticule. Tnteleg acum de ce
spui ca Meredith e lipsita de curaj.
 • Patrick se Tncrunta, dar pornind spre lucru se opri §i se uita
tn sus la treptele care duceau la etaj, Meredith cobora cu un
pulover, dar §ovai pe treapta de jos. Sperind din tot sufletul ca
ea sa aiba dreptate, rosti:
- Daca Tmi arati ca m-am Tn§elat, Meredith, ma vei face un
om foarte fericit.
Era o tentativa de Tmpacare, iar ea o accepta printr-o Tncli-
nare a capului.
- Tmi porti nepotul, adauga el. Mi-ar placea sa-l vad crescmd
cu doi parinti care vor ramTne casatoriti §i cTnd va termina cole-
giul.
i - §i mie, domnule Farrell.
Afirmatia ei aproape ca-i smulse un zTmbet.

Capitolul 11
Lumina soarelui cadea piezi§ pe parbriz, iar Meredith o ur-
mSri reflecTndu-se pe verigheta pusa de Matt pe degetul ei Tn
ziua precedents Tn cadrul unei ceremonii civile simple dusa la
Tmplinire de un judecator local, avTndu-i ca martori doar pe Julie
§i Patrick. Tn comparatie cu nuntile costisitoare, tipice mediului
din care provenea, a ei fusese scurta §i expeditiva. Meredith se
gTndi la luna ei de miere frecTndu-§i Tntr-o doara inelul de rochia
de vara Tmprumutata de Julie. Tn pat, Matt daruia mereu, daruia,
dfiruia §i iar daruia, cu toate astea nu parea sa doreasca sau sa
aiba nevoie ca ea sa faca ceva sa-l multumeasca. Uneori, pe
ctnd facea dragoste cu ea, tTnjea sa-i ofere aceea§i desfatare
mistuitoare pe care o revarsa asupra ei, dar ezita sa preia initia-
tlva fara vreo forma de Tncurajare din partea lui. Dar cTnd se
mi§ca deasupra ei §i se Tmpingea adTnc Tn trupul toropit, Me­
redith uita de orice altceva. Uita de restul lumii.
Tn aceasta dimineata, cTnd Tnca mai fusese pe jumatate
udormita, Matt pusese pe noptiera tava cu micul dejun §i se
n§ezase pe pat ITnga ea. Meredith §tia ca T§i va aminti toata
vla^a ei stralucirea zTmbetului sincer, de pu§ti fericit.
s - Treze§te-te, frumusete adormita §i da-i un sarut broscoiu-
lul.
Acum, se uita la el §i nu era nimic de pu§tan Tn falca patrata
§i barbia hotarTta, dar existau alte clipe, clipe ctnd ridea sau ctnd
dormea §i parul ii era ciufulit, iar atunci trasaturile Ti era absolut
Tnduio§atoare, deloc colturoase. §i genele acelea!
O surprinse examinTndu-l §i o tachina:
- Am uitat cumva sa ma barbieresc?
- De fapt, ma gTndeam ca ai ni§te gene pentru care o fata ar
face moarte de om.
- Ai grija ce vorbe§ti, o avertiza el, prefacTndu-se Tncruntat.
Tn clasa a §asea I-am batut pe unul numai fiindca a Tndraznit
sa-mi spuna ca am gene ca o fata.
Meredith rTse, dar pe masura ce se apropjau de casa ei §l
de confruntarea cu Philip Bancroft, buna d isp o se pe care se
straduisera amTndoi sa o pastreze Tncepea sa se risipeascS.
Peste doua zile, Matt urma sa piece Tn Venezuela, iar timpul
petrecut Tmpreuna era pe terminate. §i cu toate ca acceptase sS
nu-i spuna Tnca tatalui ei de sarcina, idea nu-l TncTnta.
Nu-i placea nici lui Meredith. Se adauga senzatiei ei de
mireasa ne§tiutoare §i ura sa se simta a§a. PTna i se va alatura
lui Matt Tn America de Sud, era ferm hotarTta sa Tnvete sa gatea-
sca. Tn ultimele zile ideea de a fi o sotie adevarata, cu un sot §i
un camin Tncepuse sa i se para tot mai atragatoare, Tn ciuda
descrierii descurajatoare pe care i-o facuse asupra locului unde
urmau probabil sa traiasca.
- Am ajuns, spuse Meredith cTteva minute mai tTrziu cTnd
intrara pe alee. Casa mea mult iubita.
- Daca tatal tau te iube§te atTt de mult pe cTt crezi, Ti spuse
Matt cu o siguranta de sine lini§titoare, ajutTnd-o sa coboare din
ma§ina, va Tncerca sa se Tmpace cu situatia asta nea§teptatS
imediat ce-i va trece §ocul. Meredith spera sa aiba dreptate,
pentru ca, daca nu avea, va trebui sa locuiasca la ferma cTt timp
Matt va fi plecat, iar asta nu-§i dorea, mai ales ca Patrick Farrell
nu se aratase prea TncTntat de persoana ei.
Din moment ce sunase Tn aceasta dimineata §i Ti transmi-
sese lui Albert ca va sosi dupa-amieza, Meredith presupuse ca
tatal ei o a§tepta. Nu se Tn§ela. Tn clipa Tn care deschise u§a,
ie§i furios din biblioteca, aratTnd de parea nu dormise o sapta­
mTna.
- Unde naiba ai fost? bubui el, parTnd gata sa o zgTpe. FarS
sa-l observe pe Matt aflat la cTtiva pa§i Tn spatele ei, racni mT-
nios: Vrei sa Tncerci sa ma scoti din minti, Meredith?
| - Calmeaza-te §i Tti explic, spuse Meredith ridicTnd mTna Tn
directia lui Matt.
El se uita Tn stTnga §i vazu cu cine fusese Meredith.
- Ticalosule!
r - Nu e ceea ce crezi! striga Meredith. Ne-am casatorit.
| - Ce-ati facut?
t Ti raspunse Matt cu o voce calma, necrutatoare:
P - Ne-am casatorit.
I ' Tn numai trei secundem Philip Bancroft ajunse la singurul
motiv plauzibil care ar fi facut-o pe, Meredith sa se casatoreasca
cu cineva pe care nu-l cuno§tea. Era Tnsarcinata.
. - Oh, Dumnezeule!
Expresia distrusa de pe fata lui, sunetul Tndurerat al vocii o
dureau pe Meredith mai mult decTt orice i-ar fi putut spune sau
face. §i tocmai cTnd T§i zise ca nu putea fi mai rau, T§i dadu
seama ca batalia dintre ei abia Tncepuse. §ocul §i tulburarea
furS Tnlocuite de o furie crunta. Rasucindu-se pe calcTie, Philip le
porunci sa intre Tn biblioteca, apoi trTnti atTt de tare u§a Tn urma
lor, TncTt zgudui Tntreaga casa.
Ignorind-o complet pe Meredith, se plimba Tncoace §i Tncdlo
ca o pantera Tnnebunita, §i de fiecare data cTnd se uita la Matt
ochii Ti scaparau ucigatori §i plini de ura. Un timp, care paru sa
dureze ore, TI blestema pe Matt, aducTndu-i toate acuzatiile posibile,
de la viol la rapire, iar faptul ca Matt Ti asculta tirada salbatica
Intr-o tacere impasiva, cu buzele strTnse, aducTnd cu indiferenta,
II TntarTta §i mai tare.
Tremurind de nervi §i cople§ita de ru§ine, Meredith se a§eza
Itnga Matt pe.canapeaua pe care facusera dragoste. Era atTt de
!nfrico§ata ca-i trebuira cTteva clipe pTna sa-§i dea seama Tn
sftr§it ca tatal ei era mai putin furios din cauza sarcinii, ctt de
cSsatoria cu „un degenerat ambitios, de cea mai joasa speta".
Ajungtnd la capatul puterilor §i a cuvintelor, se trTnti pe scaunul
din spatele biroului lovind Tn el cu cutitul de deschis scrisori,
privirea ramTnTndu-i fixata asupra lui Matt.
Usturind-o gTtuI din cauza lacrimilor retinute, Meredith rea­
lize ca Matt se Tn§elase. Tatal ei nu se adapta situatiei §i nici nu
se va Tmpaca cu ea. Va fi alungata din viata lui, a§a cum i se
TntTmplase §i mamei ei, §i, Tn ciuda tuturor neTntelegerilor lor, se
simtea zdorbita. Matt era Tnca un strain, dar TncepTnd cu ziua de
azi §i tatal ei va fi un strain. Nu avea nici un sens sa explice sau
sa-l apere pe Matt, pentru ca ori de cTte ori Tncercase sa Tntre-
rupa tirada tatalui ei, el fie o ignorase, fie se Tnfuriase §i mai
mult.
RidicTndu-se, spuse cu toata demnitatea de care se simtea
Tn stare:
- Aveam de gTnd sa ramTn aici pTna la plecarea Tn America
de Sud. E clar ca va fi imposibil. Ma due Tn camera mea sa-mi
Tmpachetez cTteva lucruri. Se Tntoarse spre Matt sa-i propuna sS
o a§tepte Tn ma§ina, dar tatal ei o Tntrerupse,'vocea fiindu-i
Tncordata ca un arc gata sa plesneasca:
- Meredith, asta e casa ta §i locul tau e aici. Tnsa Farrell §i
cu mine trebuie sa stam de vorba.
Lui Meredith nu-i placu ce banuia ca urma, dar Matt dadu
scurt din cap, iar ea ie§i din biblioteca. Dupa ce u§a se Tnchise
Tn urma ei, Matt se a§tepta la o noua tirada, dar Bancroft parea
sa-§i fi epuizat cuvintele Tnjurioase. Ramase la birou, TmpreunTn-
du-§i degetele, aruncTndu-i lui Matt o privire lunga, staruitoare,
cTntarind Tn gTnd, banuia Matt, calea cea mai potrivita de a duca
la bun sfTr§it, indiferent ce planuia Tn continuare. Furia nu-i folo­
sise la nimic, a§a ca Matt §tia ca va Tncerca un alt atac. Tnsa nu
se a§tepta Tn nici un caz ca Philip Bancroft sa dea peste singu­
rul lui punct vulnerabil Tn ceea ce o privea pe Meredith: senti-
mentul de vinovatie. §i nici nu se a§tepta sa fie de o elocventa
atTt de plina de cruzime.
- Felicitari, Farrell, rinji Bancroft batjocoritor, adresTndu-i-se
pe un ton Tncarcat de amaraciune §i sarcasm. Ai reu§it sa la§i
Tnsarcinata o fata inocenta de optsprezece ani, o fata cu toatci
viata Tnaintea ei, o viata care i-ar fi permis sa mearga la colegiu,
sa calatoreasca, sa se bucure de tot ce exista mai bun pe lumea
asta. Masurindu-I cu o privire dispretuitoare, spuse: §tii de ce
exista cluburi ca Glenmoor? Matt se abtinu de la vreun comen-
tariu, iar Bancroft Ti dadu raspunsul: Ca sa ne protejeze familiile,
fiicele de ni§te jeguri lingu§itoare ca tine.
Bancroft paru sa-§i fi dat seama ca remarcile lui patrunse-
sera Tn came vie §i, cu instinctul unui vampir, Ti vru tot sTngele.
- Meredith are optsprezece ani, iar tu i-ai furat tineretea. Ai
lasat-o Tnsarcinata, ceea ce a facut-o sa se casatoreasca cu
tine. Acum vrei sa o tTra§ti dupa tine, vrei sa o iei Tn America
Latina, sa traiasca ca servitoarea unui muncitor. Am fost Tn
America de Sud §i TI cunosc bine pe Bradley Sommers. §tiu
exact ce fel de platforma petroliera planuie§te el pentru Vene­
zuela, unde se afla §i cum arata. Ca sa ajungeti de la ceea ce
trece drept civilizatie acolo pTna la locul de forare va trebui sa va
croiti drum prin jungla. Cu prima ploaie poteca va disparea.
Proviziile sTnt aduse cu elicopterul, nu exista telefon, nici in-
stalatii de aer conditional nu exista nimic! Iar tu vrei sa-mi duci
fiica Tn iadul aia?
Matt §tiuse foarte bine ca prima de o suta de cincizeci de mii
era oferita drept compensatie pentru conditiile nefavorabile, dar
era ferm convins ca va reu§i sa aranjeze lucrurile pentru el §i
Meredith. Tn ciuda silei inspirate de Philip Bancroft, §tia ca omul
din fata lui avea dreptul la un fel de asigurare privind viitorul lui
Meredith. Vorbi pentru prima oara de cTnd intrase Tn casa:
- La §aptezeci de kilometri e un sat mare, Tncepu el hotarit,
sigur de sine.
- Aiurea! §aptezeci de kilometri Tnseamna opt ore cu jeep-ul,
presupunTnd ca poteca pe care ai taiat-o n-a fost acoperita deja
de plantele junglei. §i Tn satul aia ai de gTnd sa-mi arunci fiica
vreme de un an §i jumatate? CTnd ai de gTnd s-o vezi? Din cTte
§tiu vei lucra Tn schimburi de cTte douasprezece Ore.
- Exista casute §i Tn apropierea locului de forare, Ti atrase
atentia Matt, chiar daca banuia, §i i-o spusese deja lui Meredith,
ca s-ar putea sa nu fie conform standardelor Obi§nuitefjndife-
rent ce-ar fi pretins Sommers. §tia, de asemenea, ca Bancroft
avea dreptate Tn ceea ce privea terenul §i dificultatile de trans­
port. Miza pe faptul ca Venezuela i se va parea frumoasa lui
Meredith §i va considera timpul petrecut acolo ca pe o aventura.
- Ti oferi o viata extraordinary i-o reteza Bancroft cu un
dispret mu§cator. O baraca la locul de forare sau un bordei
Intr-un sat uitat de Dumnezeu! Schimba brusc unghiul de atac.
Ai pielea groasa, Farrell, trebuie sa recunosc. Ai primit totul fara
macar sa clipe§ti, Ma Tntreb Tnsa daca ai §i o con§tiinta. I-ai
vTndut fetei mele visurile tale Tn schimbul Tntregii ei vieti. A avut
§i ea visurile ei, ticalosule! A vrut sa mearga la colegiu. A fost
Tndragostita de acela§i barbat Tnca din copilarie, fiul unui ban-
cher care i-ar fi putut darui tot ce §i-ar fi dorit. Habar n-are cS
§tiu, dar eu o cunosc foarte bine. Tu cTt de multe §tii despre ea?
Matt strTnse din maxilare, dar nu spuse nimic.
- Spune-mi ceva, de unde are rochia de pe ea? Fara sa
a§tepte raspunsul, Philip rinji. E cu tine de cTteva zile §i nici
macar nu mai arata la fel. Arata ca o saltimbaca. §i a§a, rosti
Philip pe tonul cu care T§i negocia afacerile, ajungem la pro-
blema urmatoare, care sTnt convins ca este vitala pentru tine -
banii. Nu vei vedea nici un ban din averea lui Meredith. Am fost
destul de clar? se rasti el, aplecTndu-se tnainte. I-ai furat deja
tineretea §i visurile, dar nu vei obtine nimic din banii ei. Vreme
de doisprezece ani se vor afla doar sub controlul meu. Daca,
prin absurd, dupa doisprezece ani va fi tot cu tine, Ti voi investii
averea Tn lucruri pe care sa nu le poata vinde sau schimba nici
peste douazeci de ani.
Cum Matt pastra o tacere de gheata, Bancroft continua:
- Daca te gTnde§ti ca mi se va face mila de felul Tn care
traie§te cu tine §i voi Tncepe sa-i trimit bani ca sa-i u§urez viata,
§i pe a ta, atunci nu ma cuno§ti foarte bine. Te crezi dur, Farrell,
dar nu §ti Tnca cum e sa fii necrutator. Nu ma voi da Tn ISturi“de
la nimic ca sa o scap pe Meredith de tine, iar daca asta Tn-
seamna sa o las Tn zdrente, desculta §i gravida, o voi face, te
asigur. PTna aici e clar? trTmbita el, lipsa vreunei reactii din
partea lui Matt facTndu-l sa-§i piarda din nou stapTnirea de sine.
- Foarte clar, riposta Matt. §i acum lasa-ma sa-ti reamintesc
ceva, continua el cu o expresie crTncena, dezmintind criticile
primite pentru vinovatia lui. E vorba de un copii. Meredith e deja
Tnsarcinata, a§a ca mai tot ce-ai spus e lipsit de importanfa.
- Ar fi trebuit sa mearga la colegiu, para Philip. §tie toata
lumea. O trimit undeva sa nasca. §i mai e Tnca timp sa luam Tn
considerare o alta alternative...
Furia tT§ni Tntr-o clipa din ochii lui Matt.
- Copilul nu va pati nimic, TI avertiza el cu o voce joasa,
salbatica.
- Bine. II vrei, n-ai decTt sa-l iei.
 In tot haosul din saptamTna trecuta nici unul din ei nu se
gTndise la aceasta alternative. Pentru ca, dupa cum se aran-
jasera lucrurile dintre ei, nu mai fusese necesar. Cu mult mai
multe convingere decTt simtea de fapt, Matt spuse:
- Chestiunea nici riu se discuta. Meredith vrea sa stea cu
mine.
- Fire§te ca vrea, se burzului Philip. Sexul e ceva nou pen­
tru ea. AruncTndu-i lui Matt o privire Tncarcata de dispret, atot§tiu-
toare, adauga: Dar nu §i pentru tine, nu-i a§a? Ca doi dueli§ti, T§i
dadeau tTrcoale cu mintile, dar sabia lui Philip era mai ascutita,
iar Matt se afla. Tn defensive. CTnd vei fi plecat, iar sexul nu va
mai face parte din atractia exercitata de tine, Meredith va gTndi
mult mai limpede, afirma Philip cu toata convingerea. I§i va dori
visurile ei, nu ale tale. Va dori sa mearga la colegiu §i sa iasa cu
prietenii ei. A§a ca, trase el concluzia, Tti cer o concesie §i sTnt
dispus sa rasplatesc cu generozitate. Sarcina nu va deveni vizi-
bila decTt cTnd va trece de §ase luni. §i ca sa aiba destul timp sa
se gTndeasca vreau sa o lamure§ti sa pastreze secrete sarcina
§i aceasta casatorie revoltatoare.
Tn loc sa-l lase pe Philip se creada ca-l convinsese, Matt
rosti raspicat:
- S-a hotarit deja sa o faca pTna va veni Tn America de Sud.
Expresia TncTntata de pe chipul lui Bancroft TI facu pe Matt sa
strTnga din dinti.
- Bine, daca nu §tie nimeni ca v-ati casatorit va fi mult mai
simplu sa divortati. Uite ce-ti ofer, Farrell: O la§i pe fata mea Tn
pace, iar eu contribui cu o suma considerabila la oricare ar fi
planurile tale nebune§ti dupa plecarea din America de Sud.
Tntr-o tacere mormmtala, Matt TI urmari pe Philip Bancroft
scotTnd din sertarul biroului un carnet de cecuri. Din simpla do­
rinta de razbunare, Matt ramase nemi§cat §i TI lasa pe Bancroft
s§ completeze cecul/ Voia sa-l pune la treaba Tnainte de a-l
refuza. Era o rasplata neTnsemnata pentru zbuciumul interior la
care TI supusese. TerminTnd de scris, Bancroft T§i arunce stiloul
pe mase §i Tnconjure trufa§ biroul. Matt se ridice la rindul lui.
- La cinci minute dupe ce vei ie§i pe u§a voi cere bencii sa
retina cecul, TI preveni Bancroft. Imediat ce o vei convinge pe
Meredith sa renunte la mascarada asta de casetorie §i se te
lase sa cre§ti copilul, voi instrui banca sa-ti onoreze cecul. Banii
a§tia, o suta cincizeci de mii de dolari, stnt recompensa ta pen­
tru a nu distruge viata unei fete de optsprezece ani. la-l, poruncl
el, TntinzTnd mtna.
Matt i-o ignora.
- la cecul, fiindca stnt ultimii bani pe care Ti vei vedea de la
mine.
- Nu ma intereseaza dolarii tai afurisifi!
- Te avertizez, Farrell, spuse el, chipul TntunecTndu-i-se din
nou de furie, ia cecul.
Cu un calm dezarmant, Matt spuse:
- Baga-ti-l Tn...
Pumnul lui Bancroft tT§ni spre el cu o forta surprinzatoare.
Matt se feri, apuca bratul lui Bancroft, TI trase spre el, apoi i-l
rasuci la spate, ridicTndu-l sus. Rosti tare §i raspicat:
- Asculta cu atentie, Bancroft. Peste cTtiva ani voi avea bani
suficienti ca sa te cumpar §i sa te vTnd, dar daca tti bagi nasul Tn
casnicia mea, te Tngrop de viu! Am fost destul de clar?
- Da-mi drumul, ticalosule.
Matt TI Tmpinse Tnainte §i porni furios spre u§a. Tn spatele lui,
Bancroft T§i reveni cu o repeziciune uimitoare.
- Duminica servim masa la trei, se ratoi el. A§ prefera sa n-o
necaje§ti pe Meredith povestindu-i ce s-a TntTmpIat aici. DupS
cum bine mi-ai atras atentia e Tnsarcinata. Oprindu-se cu mTna
pe clanta, Matt se Tntoarse, tacerea reprezentTnd consimtamTn-
tul lui, dar Bancroft nu terminase. Tn mod surprinzator, furia paru
sa i se fi risipit, iar acum accepta Tn sila faptul ca nu putea pune
capat casatoriei §i ca alte Tncercari ar putea provoca o ruptura
permanenta Tntre el §i Meredith.
- Nu vreau sa-mi pierd fiica, Farrell, rosti el cu o voce ta-
ioasa. Mi se pare evident ca noi doi nu ne vom ttttelege nicio­
data, dar, de dragul ei, am putea macar Tncerca.
Matt studie fata Tncordata §i furioasa a barbatului, dar nu
descoperi Tn expresia lui nici un semn de duplicitate. Tn plus,
ceea ce-i propunea era logic, de buri-simt, §i Tn interesul lui, §i al
lui Meredith. Matt dadu scurt din cap §i accepta propunerea.
- Putem Tncerca.
Philip Bancroft TI urmari ie§ind §i TnchizTnd u§a, apoi rupse
Tncet cecul Tn bucati, buzele lui latindu-se Tntr-un rTnjet plin de
cruzime.
- Farrell, spuse el Tn bataie de joc, ai facut doua gre§eli
enorme, ai refuzat cecul asta §i ti-ai subestimat adversarul.

Tntinsa ITnga Matt, Meredith se uita la baldachinul de deasu­

pra patului, alarmata de schimbarea intervenita Tn el dupa dis-
cutia avuta cu tatal ei. CTnd TI Tntrebase ce se petrecuse Tn
biblioteca, tot ce-i spusese Matt fusese „ca a Tncercat sa ma
convinga sa dispar din viata ta“. iar din moment ce, de la acea
discutie, barbatii se purtasera politicos unul cu altul, Meredith
presupusese ca ajunsesera la un fel de armistitiu, §i-l Tntrebase
Tn gluma ,A reu§it?“. Matt Ti raspunsese ca nu, iar ea TI crezuse,
dar Tn noaptea asta facuse dragoste cu ea cu un fel de dispe-
rare sumbra, care nu-i semana deloc. Era de parea ar fi vrut sa
o Tnfieze cu trupul lui sau se pregatea de inevitabila despartire...
T§i lua inima Tn dinti §i TI privi pe furi§; era treaz, cu falcile
Tncle§tate, pierdut Tn gTnduri, dar n-ar fi putut spune daca era
furios, trist sau pur §i simplu preocupat de ceva. Se cuno§teau
doar de §ase zite §i Tntelese acum, mai mult ca niciodata, cTt de
mare era acest handicap care o Tmpiedica sa-i ghiceasca starea
de spirit.
- La ce te gTnde§ti? Tntreba el taios.
' - Ma gTndeam ca nu ne cunoa§tem decTt de §ase zile.
Un zTmbet ironic Ti arcui buzele senzuale, de parea s-ar fi
a§teptat ca ea sa spuna a§a ceva.
s - E o idee excelenta ca sa renunti la idea casatoriei, nu-i
a§a?
- Trfii ceri opinia sau mi-o spui pe a ta?
- Te-am Tntrebat daca la asta te gTnde§ti.
Cuprinsa de o senzatie de u§urare, Meredith surTse, T§i da­
ting capul §i Ti explica:
Ma gTndeam ca Tmi e greu sa te Tnteleg pentru ca nu te
cunosc decTt de foarte putin timp. Cum Matt nu facu nici un
comentariu, se uita la el §i vazu ca era tot Tncruntat §i preocu­
pat. E rindul tau, spuse ea cu un zTmbet crispat, dar hotarTt. Tu
la ce te gTndeai?
Tn seara asta tacerea lui o tulburase profund; acum ca Tn-
cepuse sa vorbeasca, cuvintele Ti dadura fiori.
- Ma gTndeam ca motivul pentru care ne-am casatorit a fost
dorinta ta ca bebelu§ul sa se nasca legitim. §i pentru ca n-ai
vrut sa-i spui tatalui tau ca e§ti Tnsarcinata. Copilul va fi legitim.
Tatal tau §tie deja ca e§ti Tnsarcinata. In loc sa Tncercam sa
facem casnicia sa mearga, mai exista §i o alta solute, una la
care nu ne-am gTndit Tnainte, dar ar trebui sa o facem acum: pot
lua copilul sa-l cresc singur.
Hotarirea ei de a reactiona cu calm §i maturitate se evapora
§i trase imediat concluzia cea mai evidenta:
- Asta te-ar scuti de povara unei sotii nedorite, nu-i a§a?
— Nu asta a fost motivul propunerii mele.
- Oare? spuse ea dispretuitoare.
- Nu. Se Tntoarse pe o parte §i Ti atinse bratul, mTngTindu-i
pielea cu ginga§ie.
Temperamentul lui Meredith exploda.
- Sa nu Tndrazne§ti sa faci iar dragoste cu mine! izbucni ea,
smucindu-§i bratul. Poate ca sTnt tfnara, dar am tot dreptul sa
§tiu ce se TntTmpla, nu sa fiu folosita toata noaptea ca un... un
trup fara creier. Daca vrei sa renunti la casatoria asta nu trebuie
decTt sa o spa
Reactia lui fu aproape la fel de violenta ca §i a ei:
- La naiba, nu Tncerc sa renunt la nimic! MS Tnec Tn vino-
vStie, Meredith. Vinovatie, nu la§itate! Te-am lasat Tnsarcinata,
iar tu ai venit la mine speriata, a§a ca te-am luat de nevasta.
Dupa cum s-a exprimat tatal tau, adauga el cu un dispret amar
fata de propria persoana, ti-am furat tineretea. Ti-am furat visu­
rile §i ti le-am impus pe ale mele.
Bucuroasa ca vinovafe §i nu regretul era cauza starii lui de
spirit, Meredith dadu drumul aerului din plamTni vrind sa spuna
ceva, dar acum Matt era hotarit sa-i demonstreze ca se simtea
Tntr-adevar vinovat, fiindca Ti furase tineretea §i ca sperantele ei
pentru un viitor Tn comun erau probabil ireale...
- Ai spus ca nu vrei sa ramTi la ferma cTt timp voi fi plecat, Ti
atrase el atentia. Ti-a trecut cumva prin minte ca ferma e un loc
poate de o mie de ori mai placut decTt cel Tn care vom locui?
Sau traie§ti cu un fel de impresie infantila ca Tn Venezuela sau,
dupa ce ne vom Tntoarce, vei trai ca aici? Daca da, vei suferi un
§oc teribil. Chiar daca lucrurite vor merge exact cum cred eu,
vor trece ani pTna voi reu§i sa-ti ofer stilul de viata cu care e§ti
obi§nuita. La naiba, s-ar putea sa nu-mi pot permite niciodata o
casa ca asta...
' - O casa ca asta,, TI Tntrerupse Meredith uitTndu-se la el
Tngrozita, apoi T§i ascunse fata Tn perna §i Tncepu sa rida din
toata inima.
- Nu e deloc amuzant.
- Ba da, este, spuse ea, rTzTnd Tn perna. E... e o casa
groaznica! Neprimitoare, nu mi-a placut niciodata. Cum el nu
comenta, Meredith reu§i sa se controleze cTt de cTt §i se sprijini
din nou Tn coate, apoi T§i dadu parul peste cap §i arunca o
privire fugara fizionomiei lui Tncremenite. Vrei sa §tii ceva? TI
tachina ea, gmdindu-se la marturisirea lui ca-i furase tineretea.
Hotarit sa o faca sa Tnteleaga sacrificiile la care o supunea,
Matt T§i retinu impulsul de a-§i trece mTna peste parul ei lucios §i
bogat revarsat pe spate, dar nu-§i putu ascunde zTmbetuI.
- Ce? §opti el tandru.
Meredith fu cuprinsa de o noua criza de ris, iar umerii Tnce-
pura sa-i tremure.
- Nu mi-a placut nici tineretea mea. Sperase ca anuntul ei
sa provoace o reactie favorabila §i o obtinu. Matt Ti captura gura,
sSrutTnd-o apasat, lipsind-o de aer §i de abilitatea de a gTndi.
Cum Tnca mai Tncerca sa-§i revina de pe urma sarutului, Matt
spuse pe un ton sever:
- Promite-mi un lucru, Meredith. Daca te razgTnde§ti cTt timp
voi fi plecat, promite-mi ca rau vei scapa de copii. Fara avort. Tl
voi create singur.
- Nu ma voi razgTndi.
- Promite-mi ca nu vei scapa de copii.
DTndu-§i seama ca nu avea nici un sens sa-l contrazica, se
uita adTnc Tn ochii gri, amenintatori.
- Tti pormit, spuse ea cy un zTmbet cuceritor.
Rasplata pentru promisiunea ei fu o alta ora de iubire, dar
de data asta Matt fu barbatii pe care TI cuno§tea.

Meredith era pe alee §i-l saruta pe Matt de ramas bun pen­

tru a treia oara Tn acea dimineata. Ziua nu Tncepuse prea bine.
La micul dejun tatal ei Tntrebase daca mai §tia cineva despre
casatoria lor, iar asta Ti reaminti lui Meredith ca saptamTna tre-
cuta, cTnd nu raspunsese nimeni la casa din Edmunton, Ti da-
duse telefon lui Jonathan Sommers.
Ca sa nu se faca de ru§ine, Ti spusese lui Jonathan ca Tn
seara Tn care TI dusese pe Matt cu ma§ina de la club gasise o
carte de credit de-a lui, §i nu §tia unde sa i-o trimita. Jonathan o
informase ca Matt era Tnca Tn Edmunton. A§a cum Ti atrasese
atentia tatal ei, ideea anuntarii casatoriei lor la numai doua zile
dupa acel telefon era de-a dreptul ridicola. Propusese ca Mere­
dith sa piece Tn Venezuela §i sa lase pe toata lumea sa creada
ca se casatorisera acolo. Meredith §tia ca avea dreptate, dar nu
se pricepea la Tn§elatorii §i era suparata pentru ca, fara voia ei,
provocase una de proportii.
Acum, plecarea lui Matt atTrna deasupra ei ca un nor.
- Te sun de la aeroport, promise el. Imediat ce ajung Tn
Venezuela §i vad conditiile de acolo, te voi suna, dar nu va fi de
la un telefon. Vom comunica prin radio cu statia de forare cen-
trala care e dotata cu un telefon. Legatura nu va fi buna §i nu voi
avea acces la ea decTt Tn cazuri de urgentS. Ti voi convihge ca a
te suna ca sa te anunt ca am sosit cu bine e o urgenta, adauga
el. Dar nu voi reu§i sa o fac din nou.
- Scrie-mi, spuse ea TncercTnd sa zTmbeasca.
- Tn regula. Dar po§ta va functiona ca vai de ea, a§a ca nu
te mira daca vor trece zile fara sa prime§ti nici o scrisoare §i vor
sosi toate gramada.
Ramase pe alee, urmarindu-r plecTnd, apoi se Tntoarse Tncet
Tn casa, gTndindu-se ca peste cTteva saptamTni, cu putin noroc,
vor fi din nou Tmpreuna. Tatal ei era Tn hoi §i o Tnvrednici cu o
privire compatimitoare.
- Farrell e genul de barbat care are tot timpul nevoie de alte
femei, de alte locuri, de alte provocari. Nu te baza pe el, Tti va
fringe inima.
- Destul, TI preveni Meredith, refuzTnd sa se lase influentata
de cuvintele lui. Te Tn§eli. Vei vedea.

Matt T§i tinu promisiunea §i o suna de la aeroport, iar Tn

urmatoarele doua zile Meredith T§i gasi tot felul de lucruri de
facut prin casa a§teptfnd sa o cheme din Venezuela. Primi tele­
fonul Tn cea de-a treia zi, dar Meredith nu era acasa; a§tepta
nelini§tita Tn cabinetul ginecologului, temTndu-se ca va pierde
copilul.
- STngerarile din primele trei luni nu sTnt ceva cu totul ne-
obi§nuit, Ti spuse doctorul Arledge dupa ce Meredith se Tmbraca
§i lua loc pe scaunul din cabinetul lui. S-ar putea sa nu Tnsemne
nimic. Totu§i, cele mai multe avorturi au loc Tn primele trei luni.
0 spuse de parea s-ar fi a§teptat ca ea sa fie u§urata. Doctorul
Arledge era un prieten al tatalui ei. Meredith TI cuno§tea de mai
multi ani §i nu se Tndoia ca ajunsese la aceea§i concluzie ca §i
tatal ei, se casatorise fiindca era Tnsarcinata. In clipa de fata,
adauga el, nu exista nici un motiv sa presupunem c-ai putea
pierde copilul.
CTnd TI'Tntreba despre plecarea Tn Venezuela, doctorul se
Tncrunta u§or.
- Nu te sfatuiesc s-o faci decTt daca e§ti foarte sigura de
conditiile sanitare de acolo.
Meredith T§i petrecuse la Tnceput aproape 0 luna sperind cu
Tnver§unare ca, daca totu§i era Tnsarcinata, va avea poate un
avort spontan; acum, era incredibil de fericita ca nu va pierde
copilul lui Matt... Copilul lor.
GTndul'o facu sa zTmbeasca tot drumul spre casa.
- Te-a chemat Farrell, spuse tatal ei cu aceea§i voce scTr-
bita pe care o folosea ori de cTte ori pomenea de Matt. A zis ca
va Tncerca sa te sune din nou diseara.
CTnd telefonul suna Tn sfir§it, Meredith TI ridica, iar Matt nu
exagerase cTnd Ti spusese ca legatura va fi defectuoasa.
I - Ideea lui Sommers despre ce Tnseamna conditii de trai
decente e de-a dreptul macabra, Ti spuse el. Nici vorba sa vii
nici. Locuim claie peste gramada Tn baraci. Tnsa vestea cea
buna e ca Tn cTteva luni una din casute se va elibera.
- O.K., rosti ea vesela, fiindca nu voia sa-i spuna de ce se
dusese la doctor.
' - Nu pari prea dezamagita.
P - STnt foarte dezamagita! exciama ea. Dar doctorul mi-a
•pus ca cele mai multe avorturi au loc Tn primele trei luni, a§a ca
poate e mai bine sa ramTn aici.
 - Exista vreun motiv anume pentru care ai Tnceput sa te
Tngrijorezi Tn privinta unui avort? Tntreba el Tn pauza urmatoare
dintre pTriielile §i zgomoteie de pe fir.
Meredith TI asigura ca se simtea excelent. CTnd Matt Ti spu­
sese ca n-o va putea suna decTt o data, se simtise dezamagita,
dar era atTt de greu sa-i auda vocea cu toata galagia §i glasurile
din jurul lui ca n-o mai deranja atTt de mult. Scrisorile, hotarT ea
dupa ce puse jos receptorul, vor fi mijlocul de comunicare.
La doua saptamTni dupa plecarea lui Matt, Lisa se Tntoarse
din Europa, dornicli sa Tnceapa cursurile la colegiu, iar reactia ei
aflTnd de la Meredith cum TI TntTlnise §i se casatorise fu de-a
dreptul comica, odata ce Tntelese ca Meredith nu regreta nimic
din ce i se TntTmplase.
- Nu-mi vine sa cred! Repeta iar §i iar stTnd pe patul lui
Meredith §i holbTndu-se la ea cu gura cascata. Ceva nu-i Tn
regula, o tachina ea. Eu eram cea Tmpra§tiata, iar tu un fel de
Mary Poppins la Bensonhurst, plus cea mai prudenta fiinta de
pe suprafata pamTntului. Daca uneia din noi i-ar fi cazut cu tronc
un tip de la prima vedere, ar fi ramas Tnsarcinata §i s-ar fi
maritat, aceea ar fi trebuit sa fiu eu.
Meredith zTmbi de buna ei dispozitie molipsitoare.
- Era timpul sa ti-o iau Tnainte macar cu ceva.
Lisa deveni serioasa.
- E un tip minunat, Matt? Adica, daca nu e absolut fantastic,
atunci nu e destul de bun pentru tine.
Era o experienta noua §i complexa, vorbind despre Matt §i
despre sentimentele ei pentru el, mai ales ca Meredith §tia cTt ar
parea de ciudat sa afirme ca-l iubea cunoscTndu-l doar de putin
timp. A§a ca se multumi sa dea din cap §i rosti emotionata:
- E mai mult decTt minunat. Dar odata ce Tncepu, descoperi
ca Ti era greu sa se opreasca. AdunTndu-§i picioarele sub ea,
Tncerca sa explice: Lisa, ai TntTlnit vreodata pe cineva §tiind dupS
numai cTteva minute ca e barbatul cel mai deosebit pe care TI vei
JntTl'ni Tn toata viata ta?
- Tn general, fiecare barbat cu care ma TntTlnesc Tmi lasS
aceea§i impresie... Glumeam. Izbucni Tn ris cTnd Meredith aruncS
cu o perna Tn ea.
- Matt e deosebit, vorbesc serios. E de o inteligenta extraor-
 dinara, ie§ita din comun. E incredibil de puternic, iar uneori cam
autoritar, dar, undeva, Tn adTncul lui, exista cu totul altceva, ceva
delicat §i bun, §i...
- N-ai cumva vreo fotografie a acestui model de perfec-
tiune? o Tntrerupse Lisa, fascinata atTt de stralucirea de pe chi­
pul lui Meredith, cTt §i de cuvintele ei.
Meredith i-o arata imediat.
? - Am gasit-o Tntr-un album de familie aratat de sora lui, iar
Julie mi-a spus ca pot sa o iau. A fost facuta cu un an Tn urma
§i, chiar daca e doar un instantaneu nu prea reu§it, Tmi amin-
te§te de ceva mai mult decTt de personalitatea lui. Ti Tntinse Lisei
fotografia lui Matt; acesta stringea putin ochii din cauza soarelui,
avea mTinile vTrite Tn buzunarele blugilor §i Ti zTmbea Juliei, care
se uita la el.
- Oh, Dumnezeule! exclama Lisa uimita. Asta da magnetism
animalic! A§a mai zic §i eu charisma... sex-appeal...
f RTzTnd, Meredith Tnhata fotografia.
- Nu mai visa la sotul meu.
Lisa se uita la ea cu ochi mari.
Ti-au placut Tntotdeauna baietii blonzi, curatei, tipic ameri-
cani.
- Adevarul e ca prima oara cTnd am dat cu ochii de el nu mi
s-a parut cine §tie ce. Dar de atunci gusturile mele au evoluat.
Lisa o Tntreba, u§or Tngrijorata:
- Mer, crezi ca te-ai Tndragostit de el?
- Tmi place sa fiu cu el.
p - Nu-i acela§i lucru.
Meredith zTmbi neajutorata §i spuse:
- Da, dar suna mai putin proste§te decTt sa afirmi ca iube§ti
un barbat pe care TI cuno§ti de putina vreme.
Multumita, Lisa tT§nl Tn picioare.
- Sa mergem sa sarbatorim! Plate§ti tu.
- S-a facut, rTse Meredith TndreptTndu-se deja spre dulap ca
8S-§i schimbe hainele.

Serviciul po§tal din Venezuela functiona mult mai prost decTt

o prevenise Matt. Tn urmatoarele opt saptamTni, Meredith Ti scri-
sese lui Matt de trei sau patru ori pe saptamTna, dar nu primise
de la el decTt cinci scrisori, un fapt remarcat cu regularitate de
tatal ei, mai mult cu sobrietate decTt cu satisfactie. Meredith fi
reamintea invariabil ca scrisorile pe care le primea erau foarte
lungi, de zece sau douasprezece pagini. Tn plus, Matt lucra cTte
douasprezece ore pe zi, o munca fizica dura, §i nu-i putea pre-
tinde sa-i scrie atTt de des ca ea. Ceea ce nu-i spusese era
faptul ca ultimele doua scrisori fusesera mai putin personale
decTt cele precedente. La Tnceput Matt Ti scrise despre cTt de
mult Ti. ducea dorul §i despre planurile lui. Acum, Ti scria despre
munca la puturile de petrol §i peisajul din Venezuela. Tnsa, indi-
ferent de subiect, descrierile lui erau foarte vii. T§i zise ca-i scria
despre lucrurile astea nu pentru ca !§i pierdea interesul pentru
ea, ci pentru ca voia sa-i trezeasca interesul pentru tara Tn care
urma sa piece.
A§teptTnd trecerea timpului, Meredith Tncerca sa-§i gasea-
sca diferite ocupatii, citi carti despre sarcina §i cre§terea copiilor,
cumpara hciinute pentru bebelu§, facu planuri §i visa la viata ei
viitoare. Sarcina, care la Tnceput nu paruse reala, T§i facea sim-
tita prezenta provocTnd obi§nuitele greturi §i stari de oboseala
care ar fi trebuit sa apara mai devreme, apoi ni§te dureri de cap
cumplite, care o sileau pe Meredith sa se Tntinda pe pat Tn
dormitorul cufundat Tn Tntuneric. Dar suporta totul fericita, avTnd
convingerea ca era o experienta deosebita. Pe masura ce zilfele
se scurgeau una dupa alta, deprinsese obiceiul de a vorbi copi-
lului pumndu-§i palma pe abdomenul Tnca plat, pretinzTnd c3
acesta ar putea-o auzi.
- Sper ca te simti bine acoio, domni§oara, spuse ea Tntr-o zi,
Tntinsa pe pat, durerea de cap cedTnd Tn sfTr§it, fiindca pe mine
ma faci sa sufar ca un cTine. Dorind sa fie impartiala, i se adresa
copilului cTnd cu „domni§oara“, cTnd cu „tinere“, neavTnd vreo/
preferinta anume.
Pe la sfTr§itul lui octombrie, sarcina de patru luni a lui Mere­
dith Tncepuse deja sa-i Tngroa§e talia, iar comentariile regulate
ale tatalui ei despre dorinta lui Matt de a renunta la casatorie
Tncepura sa sune tot mai adevarate.
- Ai facut foarte bine ca nu i-ai spus decTt Lisei despre
casatoria cu el, comenta el cu cTteva zile Tnainte de Halloween.
Tnca mai poti alege, Meredith, nu uita, adauga el cu o blTnde|e
 rar TntTlnita la el. CTnd sarcina va Tncepe sa se vada vom anunta
c-ai plecat la colegiu pentru semestrul de iarna.
B p La naiba, riu mai vorbi a§a! exploda Meredith §i urea gra-
bita Tn camera ei. Se hotarT sa-i atraga atentia lui Matt ca nu-i
scria destul de des, rarind numarul scrisorilor ei. tn plus, Tncepea
sa se simta ca o imbecila, tot trimitmdu-i scrisori, cTnd el nu se
deranja nici macar cu o ilustrata.
Lisa o suna pe la sffr§itui dupa-amiezei. Sesiza imediat Tn-
cordarea lui Meredith §i presupuse cauza.
- N-ai primit nici azi scrisoare de la Matt? ghici ea. Iar tatal
tau fredoneaza melodia preferata, da?
[ - Exact, spuse Meredith. Au trecut doua saptamTni de la
scrisoarea numarul cinci.
- Hai sa ie§im Tn ora§, propuse Lisa. Ne Tmbraeam frumos,
asta te face Tntotdeauna sa te simti mai bine, §i mergem Tntr-un
loc placut.
- Ce-ar fi sa luam cina la Glenmoor? Tntreba Meredith pu-
nTnd Tn practica un plan la care se gTndise toata saptamTna. §i
poate, marturisi ea putin trista, Jon Sommers va fi §i el acolo. t§i
petrece la club mai toate serile. Tu te-ai putea interesa de plat-
formele de petrol, iar el ar aminti poate de Matt.
- Bine, accepta Lisa, dar Meredith §tia ca parerea ei despre
Matt era tot mai proasta cu fiecare zi Tn care nu aparea nici o
scrisoare.

Jonathan era Tn salon Tmpreuna'cu alfi barbati., stTnd de

vorba §i bTnd. Intrarea lui Meredith §i a Lisei provoca senzatie §i
le fu foarte u§or sa se faca invitate la masa lor. Pret de aproape
o ora, Meredith statu la cT^va pa§i de locul unde se aflase cu
Matt Tn urma cu patru luni, urmarind-o pe Lisa interpreted un rol
demn de un Oscar, ducTndu-l de nas pe Jonathan §i facTndu-l sa
creada ca voia sa-§i dea diploma din geologie §i sa se specia-
llzeze Tn forajele petrolfere. Meredith afla mai multe decTt ar fi
vrut despre titei §i exploatarea lui, dar absolut nimic despre Matt.

Doua saptamTnj mai tTrziu, doctorul lui Meredith nu-i mai

vorbi surTzTnd §i plin de Tncredere. STngera din nou, mult mai
ubundent. La plecare i se interzisera strict orice fel de activitati.
Meredith T§i dori mai mult ca niciodata ca Matt sa fie ITnga ea.
Ajunsa acasa, o suna pe Julie, numai ca sa vorbeasca cu ci­
neva care TI cuno§tea. O sunase pe Julie Tnca de doua ori din
acela§i motiv §i de fiecare data ea §i tatal ei primisera Tn acea
saptamTna cTte o ilustrata de la Matt.
Tn noaptea aceea Meredith ramase treaza, dorindu-§i din tot
sufletul ca bebelu§ul sa nu pateasca nimic §i ca Matt sa-i scrie.
Trecuse o luna de la ultima lui scrisoare. O anunta ca era ex-
trem de ocupat, iar noaptea foarte obosit. Tntelegea foarte bine,
dar nu pricepea de ce Matt putea sa-i scrie familiei lui §i ei nu.
Meredith T§i puse mTna pe abdomen.
- Taticul tau, §opti ea copilului, va primi o scrisoare foarte
severa din partea mea.
Presupuse ca aceasta T§i facuse efectul, fiindca Matt mer-
sese opt ore cu ma§ina ca sa ajunga la un telefon §i sa o sune.
Se bucura atTt de mult sa-l auda ca fu cTt pe ce sa rupa recep-
torul. Dar vocea lui suna aspra §i putin cam rece:
- Casuta nu e liberS Tnca, Ti spuse el. Am gasit un alt loc,
Tntr-un sat din apropiere. Dar nu voi reu§i sa ajung acolo decTt la
sffr§it de saptamTna.
Meredith nu putea pleca, nu acum, cTnd doctorul Ti ceruse sa
vina la control Tn fiecare saptamTna. Nu putea pleca §i nu voia
sa-l sperie pe Matt spunTndu-i ca, dupa parerea doctorului, era
pe care sa piarda sarcina. Pe de alta parte, era atTt de furioasa
pe el pentru ca nu-i scrisese §i atTt de Tngrozita pentru viata
copilului, TncTt se hot§ri sa-l sperie.
- Nu pot veni, spuse ea. Doctorul m-a sfatuit sa ramTn Tn
casa §i sa nu ma mi§c prea mult.
- Ce ciudat, riposta el. Sommers a trecut pe aici saptamTna
trecuta §i mi-a spus ca tu §i prietena ta, Lisa, ati fost la Glen­
moor, ametindu-i pe toti barbatii de acolo.
- Asta s-a TntTmpIat Tnainte ca doctorul sS-mi ceara sa stau
Tn casa.
- Tn{eleg.
- Ce-ai vrea sa fac, replica Meredith cu sarcasm, sa a§tept
zi de zi dupa cTte o scrisoare din partea ta?
- N-ar strica sa Tncerci, se rasti el. Apropo, nici scrisorile tale
nu sTnt cine §tie ce.
 Meredith o lua drept o critica la stilul ei de a scrie §i se
Tnfurie atTt de tare, TncTt aproape ca trTnti telefonul.
- Presupun ca nu ai nimic altceva de spus?
- Nu prea multe.
Dupa ce Tncheiara convorbirea, Matt se sprijini cu mTna de
peretele de ITnga telefon, Tnchise ochii, TncercTnd sa alunge gus-
| tul amar al discutiei §i agonia a tot ce se TntTmpla. Plecase de
trei luni, iar Meredith nu mai voia sa vina Tn America de Sud.
Nu-i scrisese de cTteva saptamTni; T§i reluase vechiul ei stil de
f viata, dar TI mintea ca statea Tn pat. Nu avea decTt optsprezece
ani, T§i reaminti el cu amaraciune. De ce nu §i-ar dori sa iasa Tn
lume?
- Fir-ar sa fie! §opti el neputincios, dar dupa cTteva minute
| T§i Tndrepta umerii, luTnd o hotarire. Tn cTteva luni, situatia de la
locul de forare va fi sub control, iar el va insista sa i se dea patru
' zile libere ca sa poata pleca acasa sa o vada... Meredith TI dorea
■ §i voia sa fie maritata cu el; oricTt de putine scrisori i-ar fi scris §i
orice ar fi facut, Tn adTncul inimii lui §tia ca tinea la el. Va pleca
acasa, iar odata ce vor.fi Tmpreuna va reu§i sa o convinga sa se
f Tntoarca cu el.
Meredith Tnchise telefonul, se trTnti pe pat §i pITnse pTna nu-i
mai ramasera lacrimi. CTnd Ti spusese de casa pe care o gasise,
f nu Tncercase sa i-o prezinte Tntr-o lumina atragatoare, ci Ti vor-
bise de parea nu i-ar fi pasat prea mult daca venea sau nu. CTnd
se satura de pITns, T§i §terse ochii §i Ti scrise o scrisoare lunga,
! cerindu-§i scuze pentru ca nu-i scrisese mai des. T§i ceru scuze
[ ca se Tnfuriase §i, renuntTnd la orice urma de mTndrie, Ti marturisi
P ctt de importante erau pentru ea scrisorile lui. Ti explica Tn ama-
| nuntime tot ceea ce-i spusese doctorul.
TerminTnd, o duse jos §i i-o dadu lui Albert s-o trimita la
po§ta. Renuritase deja sa stea la pTnda ITnga cutia de la capatul
aleii, a§teptTnd scrisorile lui Matt. Albert, care lucra ca major-
dom, §ofer §i Tngrijitor, intra Tn biblioteca, avTnd Tn mTna'o cTrpa
de §ters praful. Doamna Ellis T§i luase un concediu de trei luni,
iar Albert preluase o parte din sarcinile ei.
- Vrei sa pui scrisoaea asta la po§ta, Albert? Tntreba ea.
I - Cum sa nu, spuse el. Dupa plecarea ei, Albert se duse
direct Tn biroul domnului Bancroft, descuie un sertar §i arunca
plicul peste celelalte, jumatate din ele trimise din Venezuela.
Meredith urea Tn camera ei, iar ctnd hemoragia incepu se
afla ITnga scaunul de la masuta de toaleta. Petrecu doua zile Tn
aripa Bancroft a spitalului Cedars Hills, aripa numita a§a Tn
onoarea donatiilor uria§e, rugTndu-se ca sTngerarea sa nu por-
neasca din nou §i ca Matt sa se hotarasca ca prin minune sS
vina acasa. T§i voia copilul T§i voia sotul, avTnd Tnsa o pre­
simtire Tngrozitoare ca-i va pierde pe amTndoi.
Doctorul Arledgo o lasa sa piece din spital, dar numai cu
conditia sa ramTna Tn pat pe tot parcursul sarcinii. Imediat ce
ajunse acasa, Meredith Ti scrise lui Matt o scrisoare nu numai ca
sa-l informeze despre pericolul de a pierde copilul lor, dar dorind
§i sa-l sperie ca sa-§i faca griji pentru ea. Era dispusa la orice
numai ca sa n-o uite.
Odihna la pat parea sa fi rezolvat problema avortului imi-
nent, dar cum nu putea face altceva decTt sa citeasca, sa se uite
la televizor §i sa se Tngrijoreze, Meredith avu destul timp la
dispozitie ca sa reflecteze la trista realitate; pentru Matt fusese
doar o convenabila partenera de pat, iar acum, ca erau departe
unul de altui, o uitase cu totul. Tncepu sa se gTndeasca la calea
cea mai potrivita sa creasca singura copilul.
Era Tnsa o problema pentru care T§i facea probleme Tn mod
cu totul inutil. La sffr§itul celei de-a cincea luni de sarcina, Tn
mijlocul noptii, Meredith avu o noua hemoragie. De data asta
nici una din metodele cunoscute de §tiinta medicala nu reu§i sa
salveze fetita pe care Meredith o boteza Elizabeth Tn cinstea
mamei lui Matt. Abia daca reu§ira sa o salveze pe Meredith,
starea ei ramTnTnd critica timp de trei zile.
Vreme de o saptamTna zacu Tn pat cu tuburi ie§indu-i din
vene, a§teptmd nerabdatoare sa auda pe coridor sunetul pa§ilor
mari, grabiti, ai lui Matt. Tatal ei Tncercase sa-l sune, dar; cum
nu reu§ise sa dea de el, Ti trimisese o telegrama. Matt nu veni.
Nu-i telefona. Tn cea de-a doua saptamTna petrecuta Tn spital Ti
trimise totu§i o telegrama. Era scurta, la obiect §i ucigatoare:
Divortul e o idee excelenta. De acord.
Meredith fu atTt de zdruncinata de cele §apte cuvinte, TncTt
refuza sa creada ca el era Tn stare sa-i trimita o astfel de tele­
grama, nu cTnd ea era Tnca Tn spital.
 . - Lisa, pITnse ea isteric, ar trebui sa ma urasca ca sa:mi
scrie a§a ceva, iar eu n-am facut nimic ca Matt sa ma urasca!
Nu mi-a trimis telegrama asta, nu! Nu se poate! Ti ceru Lisei sa
apeleze din nou la talentul ei de actrita pentru cei de la po§ta §i
sa afle cine trimisese telegrama. Serviciul po§tal se lasa convins
§i Ti furniza informatia dorita, confirmind ca telegrama fusese
trimisa Tntr-adevar de Matthew Farrell, din Venezuela,
r Tntr-o dimineata friguroasa de decembrie, Meredith ie§i din
spital avTndu-i alaturi pe Lisa §i tatal ei. Se uita Tn sus la soarele
stralucitor §i constata ca arata diferit, strain. Tntreaga lume i se
parea straina.
La insistentele tatalui ei, se Tnscrise la Northwestern pentru
semestrul de iarna §i se muta Tn camera cu Lisa. O facu pentru
ca parea sa fie ceea ce voiau ei de la ea, dar cu timpul T§i aminti
de tot ceea ce Tnsemnase cindva atTt de mult pentru ea. T§i
aminti §i de alte lucruri, cum sa zTmbeasca §i apoi cum sa rida.
Doctorul o avertizase ca o alta sarcina ar fi Tnsemnat un pericol
§i mai mare pentru copii sau pentru viata ef. Ideea ca va ramTne
fara copii o duru Tngrozitor, dar, cumva, reu§i sa se Tmpace §i cu
asta.

Viata Ti daduse cTteva lovituri puternice, dar le supravietuise

descoperind astfel o forta interioara de a carei existenta riu §ti-
use.
Tatal ei angajase un avocat care sa se ocupe de divort. Nu
mai primise nici o veste de la Matt, dar ajunsese Tn cele din
urma la stadiul Tn care se putea gTndi la el fara durere sau
du§manie. Era evident ca se casatorise cu ea pentru ca fusese
Tnsarcinata, iar el lacom. CTnd T§i daduse seama ca tatal ei
detinea controlul absolut asupra banilor ei, nu mai avusese ne­
voie de ea. Cu timpul, Meredith Tnceta sa-l mai Tnvinovateasca.
Motivele pentru care se maritase cu el nu fusesera tocmai lipsite
de egoism; ramasese Tnsarcinata §i se temuse sa Tnfrunte con-
secintele. §i chiar daca T§i imaginase ca-l iubise, el n-o mintise
niciodata pretinzind c-ar iubi-o, se mintise singura. Se casato-
risera din motive cu totul gre§ite, casatoria lor nu avusese nici o
§ansa de reu§it§.
Tn anul doi de colegiu TI vazuse pe Jonathan Sommers la
Glenmoor. Acesta Ti povestise ca tatalui sau Ti placuse atTt de
mult una dintre ideile lui Matt, TncTt formasera un parteneriat §l
investise bani Tn afacere.
Afacerea fusese Tncununata de succes. Tn urmatorii doispre­
zece ani multe alte afaceri de-ale lui Matt fura Tncununate de
succes. Tn reviste §i ziare apareau deseori articole despre el,
Tnsotite de fotografii. Meredith TI vazu, dar era ocupata cu pro­
pria cariera §i nu mai conta ce facea el. Conta Tnsa pentru
presa. Pe masura ce anii treceau, mass-media devenise tot mai
obsedata de succesele lui rasunatoare §i de superbele parte-
nere de pat, printre care se.numarau cTteva stele de cinema.
Pentru omul obi§nuit, Matt reprezenta visul american, un baiat
sarac reu§ind Tn viata. Pentru Meredith, nu era decTt un strain cu
care avusese cTndva o relatie intima. Din-moment ce nu-i folo­
sise numele niciodata, iar de casatorie nu §tiau decTt Lisa §i tatal
ei, aventurile lui amoroase prezentate pe larg Tn presa de scan­
dal nu-i adusesera nici un fel de daune personaie.

Capitolul 12
Noiembrie 1989
VTntuI biciuia valurile, facTndu-le sa se rostogoleasca §i sa-§i
lase spuma pe nisipul aflat la §ase metri sub stTnca unde Bar­
bara Walters se plimba alaturi de Matthew FarreU. Mersul le era
urmarit de un aparat de filmat, ochiul din sticla neagra observTnd
perechea, Tncadrind-o pe fundalul reprezentat Tn stTnga de re§e-
dinta californiana a lui Farrell, un adevarat palat, iar tn dreapta
de zbuciumul Oceanului Pacific.
Ceafa plutea Tn fundal ca o patura groasa, unduitoare, Tm-
pinsa Tnainte de acelea§i rafale de vTnt care faceau ravagii din
parul Barbarei Walters §i aruncau nisip Tn lentilele aparatului de
filmat. Tn locul stabilit dinainte, Barbara se opri, T§i Tntoarse spa­
tele spre ocean §i Tncepu sa-i puna o alta Tntrebare lui Farrell.
Aparatul se roti la rindul lui, dar acum cupful parea sa fi fost
Tnghitit de ceata Tntunecata, vTntUl rava§ind parul reporterei.
- Stop! striga ea, dTndu-§i enervata parul de pe fata, Tncer-
cTnd sa desprinda §uvitele lipite de buzele rujate. TntorcTndu-se
spre femeia care se ocupa de machiaj, spuse:
; - Tracy, n-ai ceva care sa-mi fixeze parul pe vtntul asta?
- Lipid? propuse Tracy facTnd o tentativa de destindere a
atmosferei, aratTnd cu mTna spre camionul parcat sub copacii
din partea stTnga a proprietatii lui Farrell. Dupa ce-§i ceru scuze,
Barbara pleca cu Tracy spre cabina de machiaj instalata Tn
camion.
- Urasc cea^a! declara operatorul pe un ton Tncarcat de
amaraciune, aruncTnd o cautatura feroce pTclei dese, cenu§ii,
Tnvelind tarmul Tntr-un fel de giulgiu, acoperind imaginea pano-
ramica asupra golfului Half Moon pe care TI prevazuse drept
fundal pentru acest interviu. Urasc ceata, repeta el, TndreptTn-
du-§i spre cer chipul Tncruntat. §i urasc vTntuI, lua-l-ar naiba!
. T§i adresa pITngerea direct celui Atotputernic, iar, drept ras-
puns, un pumn de nisip se ridica ca un vTrtej Tn miniatura la
picioarele lui, izbindu-l apoi Tn piept §i Tn fata. Asistentul sau
chicoti:
- Dupa cTte se pare, Cel de Sus nu te prea are azi la inima,
remarca el urmarindu-l pe barbatul Tnfuriat la culme §tergTndu-§i
nisipul de pe sprincene. Ti Tntinse o cea§ca de cafea aburinda.
Ce zici de ni§te cafea?
- O urasc §i p-asta, bombani operatorul, dar lua cea§ca.
Asistentul sau arata cu capul spre barbatul Tnalt aflat la cT­
tiva metri departare, privind oceanul.
. . - De ce nuH ceri lui Farrell sa opreasca vTntuI §i sa alunge
ceata? Din cTte am auzit, e foarte posibil ca Dumnezeu sa-i
asculte poruncile.
- Daca vreti sa §titi parerea mea, li se alatura Alice Cham­
pion sorbind §i ea dintr-o cea§ca de cafea, Matthew Farrell e
Dumnezeu. AmTndoi barbatii aruncara o privire ironica secretarei
de platou, dar.nu spusera nimic, iar Alice §tiu ca tacerea lor era
o dovada a admiratiei §i respectului pentru acel barbat.
Se uita la Farrell pe deasupra marginii ce§tii de cafea, studi-
Indu-I cum statea privind oceanul, conducatorul singuratic, cam
misterios, al unui imperiu financiar numit Intercorp, un imperiu
pe care TI crease din propria sudoare §i Tndrazneala. Un monarh
Tnalt, rafinat, rasarit din otelariile Indianei, Matthew Farrell reu-
jlse sa se descotoroseasca de orice caracteristica care i-ar fi
Indicat originea modesta.
 Acum, a§a cum statea pe terasa, a§teptind continuarea in-
terviului, Alice T§i zise ca emana doar succes, tncredere Tn sine
§i virilitate. §i putere. Mai mult decTt orice altceva, Matthew Far­
rell emana o forta bruta, necrutatoare. Era bronzat, elegant §i
Tmbracat impecabil, dar avea Tn el ceva ce nu putea fi ascuns
nici de hainele facute la comanda, nici de surTsuf politicos, o
cruzime care-i determina pe cei din jurul lui sa-l distreze, nu sa-l
Tnfurie. Era de parea Tntreaga lui atitudine degaja avertismentul
tacut ca nimeni sa nu i se Tmpotriveasca.
- Domnule Farrell? Tntreba Barbara Walters coborTnd din
carul de reportaj, fixTndu-§i de tTmple parul ciufulit de vTnt. Vre-
mea e imposibila. Va trebui sa ne instalam Tn casa. Ne va lua
cam treizeci de minute. Putem folosi sufrageria?
- Da, spuse Matt, ascunzTndu-§i enervarea sub un zTmbet
scurt. Nu-i placeau reporterii de nici un fel, oricare ar fi fost
domeniul Tn care lucrau. Singurul motiv pentru care Ti permisese
Barbarei Walters sa-i ia un interviu fusese publicitatea exageratS
acordata vietii lui personale §i aventurilor amoroase, Intercorp
avTnd mai mult de profitat de o imagine Tn care era prezentat ca
om de afaceri §i manager al unei corporatii. CTnd venea vorba
de Intercorp, Matt facea orice sacrificiu ar fi fost necesar. Cu
noua ani Tn urma, dupa ce terminase lucrul Tn Venezuela, se
folosise de prima §i de banii primiti de la Sommers ca sa cum-
pere o companie mica, producatoare de subansamble de ma-
§ini, aflata Tn pragul falimentului. Un an mai tTrziu o vTnduse cu
un pret dublu fata de cel cu care o cumparase. Folosindu-se de
partea lui din profit §i de banii primiti, se Tmprumutase de la
banci §i investitori privati, §i forma Intercorp, iar Tn anii care
urmara continuase sa cumpere companii aflate Tn pragul fali­
mentului, nu pentru ca n-ar fi fost bine conduse, ci pentru ca nu'
dispuneau de capital suficient, apoi le valorifica prin intermediul
Intercorp-ului §i a§tepta un cumparator.
Mai tTrziu, Tn loc sa vTnda companiile mai departe, Tncepuse
un program de achizitionare foarte minutios pus la punct. Drept
rezultat, Tntr-o decada, reu§ise sa faca din Intercorp imperiul
financiar pe care §i-l imaginase Tn acele zile §i nopti sumbre cTnd
lucrase la otelarie sau transpirase la sondele de titei. Astazi,
Intercorp era un conglomerat masiv, cu cartierul general Tn Los
Angeles, controlTnd companii extrem de diverse, de la labora-
toare de cercetari farrriaceutice la fabrici de textile.
PTna de curTnd, Matt T§i facuse un obicei din a cumpara
numai anumite companii puse Tn vTnzare. Cu un an Tn urma
Tnsa, intrase Tn tratative pentru cumpararea unei companii mul-.
timiliardare de electronica, cu sediul Tn Chicago. La originea
negocierilor se aflase Tnsa§i conducerea companiei, care abor-
dase Intercorp-ul TntrebTnd daca nu erau interesati de achizitio-
narea ei.
Lui Matt Ti placuse ideea, dar dupa ce cheltuise o mare parte
din venit §i pierduse luni finalizTnd contractul final, consiliul de la
Haskell Electronics refuzase brusc sa mai accepte termenii asu­
pra carora cazusera de acord. Furios ca Intercorp fusese silit sa
piarda bani §i timp, Matt se hotarise sa cumpere compania cu
sau fara consimtamTntuI celor din conducere. Ca urmare a aces­
tei decizii, urmase o batalie dura, relatata pe larg Tn presa. La
sffr§itul ei, directorii §i managerii de la Haskell zaceau schiloditi
pe cTmpul bataliei financiare, iar Intercorp cT§tigase o companie
extrem de profitabila. Victoria Ti adusese lui Matt reputatia unui
om de afaceri nemilos. Asta nu-l prea deranja; nu era cu nimic
mai enervanta decTt reputatia lui de playboy international. Publi-
citatea nefavorabila §i pierderea vietii personale erau preturile
platite pentru succes, iar el le accepta cu aceea§i indiferenta
filozofica pe care o simtea pentru ipocrizia lingu§itoare TntTlnita
pe plan social §i manevrele lipsite de scrupule ale adversarilor
s£i. Succesul extraordinar aducea cu sine lingai §i du§mani, §i,
tr§ind Tn preajma lor, ajunsese extraordinar de cinic §i precaut.
Nimic din toate astea nu-l deranja; ceea ce-l deranja cu
adevarat era ca succesorul nu-l mai multumea. Euforia simtita
atunci cTnd avea de Tnfruntat o problema complicata de afaceri
disparuse complet Tn ultimii ani §i asta, probabil, T§i zise el,
fiindca succesul era practic o concluzie acceptata din start. Nu
mai ramasese nimic care sa-i trezeasca interesul, cel putin pma
In clipa Tn care se hotarise sa preia Haskell Electronics. Acum,
pentru prima oara Tn ultimii ani,, simtea ceva din vechiul entuzi-
usm. Haskell era o provocare; corporatfa uria§a trebuia restruc-
lurata. Structura manageriala era mult prea Tncarcata; mijloacele
(ie productie uzate, strategiile de marketing depa§ite. Toate as-
tea vor trebui schimbate Tnainte ca Haskell Electronics sa reali- j
zeze profitul scontat, iar Matt era nerabdator sa piece la Chi-
cago §i sa se puna pe treaba. Tn trecut, ori de cTte ori achizitfonase \
o companie noua trimisese la fata locului §ase oameni, pe care
Business Weelkey Ti botezase „echipa de preluare", sa evalueze l
organizarea §i sa faca recomandari. Erau deja de doua sap- j
tamTni la Haskell, muncind Tn cladirea cu §ase etaje proprietate
a companiei, a§teptfnd ca Matt sa li se alature. Din moment ce ]
urma sa-§i petreaca acolo o mare parte a anului, T§i cumparase
§i un apartament. Totul era pregatit, el fiind nerabdator sa piece
§i sa Tnceapa.
Cu o seara Tn urma, se Tntorsese din Grecia, unde tratativele
de cumparare a unei companii navale Ti luasera patru saptamTni
lungi §i obositoare, §i nu doua, a§a cum prevazuse initial. Acum, 1
singurul lucru care TI mai retinea aici era interviul asta blestemat. !
Tnjurind Tn gTnd, Matt se Tntoarse spre casa. Pe peluza din stTnga
TI a§tepta elicopterul gata sa-l duca la aeroport, iar de acolo j
urma sa zboare la Chicago cu avionul personal.
Pilotul elicopterului raspunse privirii lui Matt printr-o fluturare
a mTinii, apoi T§i ridica degetele, semn ca aparatul era pregatit
de plecare. Se uita Tnsa Tngrijorat la peretele de ceata venind
spre ei, iar Matt §tiu ca pilotul era la fel de nerabdator ca §i el Scl
se afle Tn aer. TraversTnd terasa acoperita cu dale intra tn casS
prin u§ile de sticla care dadeau spre biroul lui. Tocmai Tntindea
mTna spre telefon, intentionTnd sa sune la sediul din Los Ange- j
les, cTnd u§a din celalalt capat al Tncaperii fu izbita de perete.
■ - Salut, Matt. Joe O’Hara T§i vTrT capul Tnauntru, vocea as- 1
pra, marcata de un accent puternic, §i Tnfati§area neTngrijita con- 1
trastTnd puternic cu eleganta biroului cu podea din marmura, cu
covor gros §i cu o masa acoperita cu sticla. Oficial, O’Hara era /
§oferul lui Matt, neoficiai, garda de corp, §i probabil mult mai ;
potrivit pentru acest rol, pentru ca atunci cTnd se a§eza la vo- I
lanul unei ma§ini conducea de parea voia sa cT§tige marele
premiu de Formula 1.
- Plecam la Chicago? vru O’Hara sa §tie.
- Imediat ce termin cu afurisitul asta de interviu.
- O.K. Am telefonat, iar limuzina ne va a§tepta pe pista de
aterizare. Dar nu asta am venit sa-ti spun, continua O’Hara, j
ducindu-se la fereastra §i dTnd la o parte draperiile. FacTndu-i
semn lui Matt sa vina ITnga el, arata spre aleea lata care §erpuia
printre chiparo§ii din fata casei. Chipul lui dur se TmblTnzi, iar
vocea Ti deveni joasa, Tncarcata de dorinte. Uita-te la frumuse-
tea aia de acolo, spuse el cTnd Matt veni la fereastra. Oricine
altcineva s-ar fi a§teptat ca „frumusetea aia“ sa fie o femeie, dar
Matt TI cuno§tea bine. Dupa moartea sotiei, singura lui mare
dragoste erau ma§inile. E a unuia dintre operatorii care au venit
cu muierea aia, Walters. „Frumusetea“ era cu Cadillac ro§u,
decapotabil, din 1959, Tn perfecta stare.
- Uita-te la globurile alea, spuse O’Hara, referindu-se la
farurile ma§inii cu vocea plina de o admiratie lasciva, ca a unui
adolescent studiind un poster din Playboy. §i curbele alea! O
mTndrete de ma§ina, Matt. Tti vine s-o dezmierzi! Ti dadu un
ghiont barbatului tacut de ITnga el. Ai mai vazut vreodata ceva
mai frumos?
Matt fu scutit de raspuns de sosirea secretarei echipei de
filmare, care TI anunta politicoasa ca terminasera cu pregatirile
din sufragerie.

Vreme de aproape o jumatate de ora interviul se derula

conform normelor previzibile, apoi u§a se deschise brusc, iar o
femeie intra grabita, pe fata ei frumoasa aparTnd un zTmbet.
; - Matt, dragul meu, te-ai Thtors. Cei din Tncapere se rotira ca
la comanda §i ramasera cu gura cascata. Toata lumea uita de
Interviu cTnd Meryl Saunders alerga spre Matt, Tmbracata Tntr-un
neglijee atTt de transparent, TncTt i-ar fi facut sa ro§easca pTna §i
pe vTnzatorii din magazinele cu lenjerie fina din Hollywood.
Dar echipa de filmare nu se uita la trupul ei, ci la fata ei, o
fa|a cunoscuta de pe ecranele cinematografelor §i a televizoare-
lor de pe Tntreg globul; o fata a carei ginga§ie de fetita §i convin-
geri religioase facusera din ea preferata Americii. Adolescentii o
pISceau fiindca era draguta §i arata tTnara; parintii o placeau
pentru ca reprezenta un model pentru adolescentii lor; iar pro-
ilucatorii o placeau pentru ca era o actrita al naibii de buna, §i
fiecare film Tn care aparea garanta un profit de multe milioane.
Ce mai conta ca avea douazeci §i trei de ani, §i un puternic
■petit sexual.
 DTnd dovada de aceea§i; Tndrazneala ca §i pe platouilln ■
filmare, Meryl zTmbi politicoasa grupului ramas fara grai, ?l e f l
scuze lui Matt ca TI Tntrerupsese; apoi se Tntoarse §i ie§i cu t o f l
demnitatea unei regine.
Fata Barbarei Walters era o oglinda a reactiilor ei c o n lid rM
torii, iar Matt T§i aduna curajul pentru inevitabilele Tntrebuil M
coditoare despre Meryl, parindun rau ca imaginea ei puNum
lucrata cu atTta grija, era pe cale sa se prabu§easca. Dm huM
bara Walters Tntreba doar daca Meryl Saunders era un
frecvent Tn casa lui. Matt replica ca lui Meryl Ti placea sa r.in a fl
casa asta ori de cTte ori era libera, iar asta se TntTmpla de:.Itil im
des.
Spre surprinderea lui, reportera Ti'accepta raspunsul <iv m h
§i se Tntoarse la subiectul discutat Tnainte de intrarea lui M n n l
AplecTndu-se u§or Tnainte pe scaunul ei, Tntreba:
- Ce parere ai despre numarul tot mai mare de com|infl(
profitabile preluate prin forta de corporatii?
- E un curent pe cale sa continue pTna nu vor fi s tiiliillld
anumjte limite care sa-l tina sub control, replica Matt.
- Intercorp planuie§te sa Tnghita §i alte companii?
O Tntrebare de baraj, dar nu una nea§teptata, iar Matt o o<M
elegant:
- Intercorp este Tntotdeauna interesat de achizitionarea imnn
companii bune, marind astfel profiturile noastre §i ale lor.
- Ctiiar daca compania nu vrea sa fie preluata?
- Este un rise pentru toti, chiar §i pentru Intercorp, roplliM
Matt, zTmbind politicos.
- Dar ar fi nevoie de un alt gigapt ca sa Tnghita IntercofM
Exista cineva imun la o preluare fortata de catre corpora(in t «
prieteni, §i a§a mai departe? Adica, TI tachina ea, e posibll >a
reteaua ABC sa fie urmatoarea ta prada?
- ObiecuL unei Tncercari de preluare se nume§te tints $l mi
prada, replica el plictisit. Totu§i, giumi el, puteti sa fiti linl^tM
Intercorp nu §i-a pus Tnca ochii pe reteaua ABC.
Ea rise, apoi Ti acorda zTmbetuI ei cel mai profesionist.
-■Am putea discuta putin despre viata ta privata?
AscunzTndu-§i cu grija enervarea sub un zTmbet dezann.mi,
Matt Tntreba: -
 B - Te pot Tmpiedica?
ZTmbetuI ei se largi, T§i clatina capul §i Tncepu:
P - Se zvone§te ca Tn ultimii ani ai avut aventuri amoroase cu
nidi multe stele de cinema, o printesa §i de curind cu Maria
Cfllvaris, mo§tenitoarea unei companii navale grece§ti. Aven-
Itirlle astea descrise pe larg Tn presa au fost reale sau inventate
11# autorii rubricilor mondene?
■ - Da, replica Matt ferindu-se sa-i dea un raspuns clar.
Barbara Walters rise de eschivarea lui voita, apoi spuse
lerioasa:
- Dar casatoria ta? Am putea discuta despre ea?
Matt fu Tntr-atTt luat prin surprindere, TncTt o clipa ramase
glas.
I - Despre ce? Tntreba el, fara sa-i vina sa creada ca o auzise
bind. Fara sa vrea sa creada. Nimeni nu descoperise casatoria
lui scurta, dezastruoasa, de acum unsprezece ani cu Meredith
Bancroft.
I - N-ai fost casatorit niciodata, TI lamuri ea, §i ma Tntrebarn
inert te gTnde§ti sa te Tnsori Tn viitorul apropiat.
Matt se relaxa §i raspunse neutru:
S - N-ar fi exclus.

Capitolul 13
Noiembrie 1989
Muty dintre locuitorii ora§ului Chicago se plimbau agale pe
pitihigan Avenue, mersul lor lent datorindu-se Tn parte zilei de
HOtombrie nea§teptat de calda, Tn parte aglomeratiei adunata Tn
l ^ i vitrinelor magazinului Bancroft, Tmpodobite deja pentru Cra-
Mun >
IncepTnd cu 1891, Tn anii care urmasera deschiderii magazi-
htilui, Bancroft evoluase de la o cladire din caramida cu trei
■ | |t la o constructie de cincisprezece etaje din sticla §i mar-
H N , ocupTnd Tntreg spatiul dintre doua strazi. Dar, Tn ciuda
Hunifiroaselor modificari aduse magazinului, un lucru ramasese
Ulichimbat: doi portari Tmbracati Tn uniforme maronii §i aurii
aintlnuau sa faca de straja la intrarea principala. Acest semn al
•l«U*intei maiestuoase se^ pastrase de-a lungul anilor, o dovada
vizibila a importantei acordate de Bancroft demnitatii §i curtoa
ziei.
Cei doi portari Tn vTrsta se aflau Tntr-o competitie atTt do
Tncrincenata unul cu celalalt, TncTt Tn cei treizeci de ani de cTnd
lucrau Tmpreuna abia daca T§i vorbisera. Acum, urmareau po
furi§ sosirea unui BMW negru §i fiecare din ei T§i dori din tot
sufletul ca ma§ina sa opreasca Tn partea lui.
Ma§ina Tncetini spre bordura trotuarului §i Leon, aflat de o
parte a u§ilor, T§i tinu respiratia, apoi ti dadu drumul, oftTnd vexat
cTnd acesta aluneca pe ITnga el §i opri exact Tn fata teritoriului
adversarului sau.
- Gagauta norocoasa! bombani Leo catre colegul sau, iar
Ernest se grabi spre ma§ina.
- Buna dimineata, domni§oara Bancroft, spuse Ernest des-
chizTnd portiera pentru Meredith §i facTnd o plecaciune. Cu doua­
zeci §i cinci de ani Tn urma, deschiTnd portiera pentru tatal ei, o
vazuse pentru prima oara §i spusese exact acela§i lucru, pe
acela§i ton respectuos.
- Buna dimineata, Ernest, spuse Meredith dTndu-i cheile ma-
§inii. Vrei sa-l rogi pe Carl sa-mi parcheze ma§ina? Am avut
multe de adus cu mine Tn dimineata asta §i n-am vrut sa le car
din parcare.
Parcarea ma§inilor de catre oameni special angajafi era Tnc§
unul dintre avantajele oferite de Bancroft.
- Cum sa nu,; domni§oara Bancroft.
- Transmite-i salutari Ameliei, adauga ea referindu-se la so-
tia lui. Meredith se afla Tn termeni familiari cu multi dintre vechii
angajati ai magazinului; erau ca o familie pentru ea, iar magazi­
nui acesta, cel mai mare din §irul de magazine, tot mai nu-
meroase deschise Tn diferite ora§e, reprezenta pentru ea un
camin, la fel de mult ca §i casa Tn care crescuse sau apartamen-
tul Tn care locuia acum.
Oprindu-se pe trotuar, se uita la multimea de oameni adu-
nati Tn fata vitrinelor. Buzele i se arcuira Tntr-un zTmbet, iar inima
Ti tresari de bucurie. Era o senzatie pe care o Tncerca de fiecare
data cTnd T§i ridica privirea spre fatada eleganta, o senzatie de
mTndrie, de entuziasm §i de dorinta TncrTncenata de a proteja.
Astazi Tnsa fericirea ei era nemarginita, fiindca noaptea trecutS
Parker o luase Tn bra^e §i Ti spusese pe un ton solemn §i tandru:
- Te iubesc, Meredith. Vrei sa te cSsatore§ti cu mine? Dupa
care Ti strecurase pe deget un inel de logondS.
- Anul asta vitrinele sTnt mai reunite ca niciodata, Ti spuse ea
lui Ernest cTnd putu privi printre oamenii aflati Tn mi§care prin
fata vitrinelor, iar Meredith vazu rezuitatui uluitor al talentului §i
priceperii Lisei.
Lisa Pontini T§i cT§tigase deja o reputatie binemeritatS pentru
munca depusa Tn cadrul magazinului. Peste un an, dupa ce
§eful ei va ie§i la pensie, Lisa va ocupa postul de directoare.
NerSbdStore sa o gSseascS pe Lisa §i sa-i dea vestea cea
buna despre Parker, Meredith deschise portiera ma§inii §i lua de
pe scaunul de ITngS volan doua serviete §i cTteva dosare groase,
pornind apoi spre u§ile principale.” Imediat ce intra, unul dintre
agentii de securitate o zSri §i veni spre ea.
- Va pot ajuta cu ceva, domni§oarS Bancroft?
Meredith vru sa refuze, dar bratele o dureau deja §i, Tn plus,
simtea o nevoie irezistibilS sa se plimbe prin magazin Tnainte de
a merge sa o vada pe Lisa, sa savureze din plin ceea ce,
bazTndu-se pe multimea de cumpSrStori Tmbulzindu-se la tej-,
ghele §i dTnd navala pe intervalele dintre rafturi cu mSrfuri, arata
a fi Tnca o zi de vTnzSri record.
- Multumesc, Dan, Tti ramTn TndatoratS, spuse ea, punTndu-i
pe brat dosarele grele §i dTndu-i cele doua serviete.
Dupa ce el se Tndrepta spre ascensor, Meredith T§i aranja
absenta e§arfa din mStase albastrS trecuta lejer peste reverele
paltonului alb §i, vTrTndu-§i mTinile Tn buzunare, se plimba agale
printre rafturile cu produse cosmetice. CumpSrStorii o TmpinserS
la o parte, grSbiti sS urce scSrile rulante din interiorul magazinu­
lui, dar agitatia din jurul ei Ti spori doar pIScerea.
Cu capul ISsat pe spate, se uita Tn sus la pomii de CrSciun
de peste trei metri .TnSltTndu-se deasupra rafturilor, crengile lor
Tmpodobite cu luminite ro§ii sclipitoare, panglici uria§e din ca­
tifea ro§ie §i globuri de toate culorile. Cununi festive decorate cu
eSniute §i clopotei atTrnau de coloanele pStrate dotate cu oglinzi
rSspTndite prin tot magazinui, iar din difuzoare se auzeau co-
linde. O femeie care studia o po§etS o vSzu pe Meredith §i Ti
dSdu un ghiont prietenei ei.
 - Nu-i Meredith Bancroft? Tntreba ea.
- Ba cum sa nu! decreta ea. Ziaristul care a scris ca sea-
mana cu Grace Kelly a avut dreptate!
Meredith auzi, dar nu le acorda atentie. Tn ace§ti ultimi ani
se obi§nuise ca oamenii s-o priveasca cu ochi mari §i sa vor­
beasca despre ea. Women’s Wear Daily o numise Jntruchi-
parea elegantei". Cosmopolitan o categorisise „absolut §\c“. The
Wall Street Journal o botezase „printesa de la Bancroft'. Iar Tn
spatele u§ilor, consiliul de conducere al magazinului, directorii o
numeau „marea pacoste".
Pentru Meredith conta numai ultima descriere; nu-i pasa ce
scriau despre ea revistele sau ziarele, doar daca articolele fa-
ceau sa creasca prestigiul magazinului. Tnsa consiliul de con­
ducere conta, statea Tn puterea lui sa i se Tmpotriveasca, sa-i
blocheze visurile de expansiune a companiei Bancroft Tn toate
ora§ele tarii. Pre§edintele consiliului n-o trata nici el cu mai multa
afectiune sau entuziasm decTt directorii. §i era tatal ei.
Tnsa astazi, nici macar batalia continua cu tatal ei ?i cu
consiliul de conducere privind planurile de expansiune nu-i pu­
tea Tntuneca starea de spirit. Se simtea atTt de fericita, TncTt
trebui sa-§i Tnfrineze impulsul de a fredona oolinda de Craciun
cu voce tare. Buna dispoztye o determina sa faca ceva ce obi§-
nuise sa faca Tn copilarie: se duse la una din coloanele cu
oglinzi, T§i apropie capul, studiindu-se atenta Tn oglinda, prefa-
cTndu-se ca-§i aranjeaza parul, apoi zTmbi.
Se Tntoarse §i porni spre scarile rulante. Lisa avusese idea
extraordinara sa decoreze fiecare etaj Tntr-o culogre diferita §i sa
asorteze nuantele cu marfurile specifice fiecarul raion. Meredith
considera efectul ul.uitor,.: mai ales dupa ce ajunse la etajul TntTi,
unde se afla raionul de blanuri §i rochii unicat. Aici, toti pomii albi
erau conturati Tntr-un mov placut de beteala aurie, stralucitoare.
Exact Tn fata scarilor rulante se afla un Mo§ Craciun Tmbracat Tn
alb §i auriu. Pe genunchii sai era un manechin, o femeie fru-
moasa Tntr-o rochie de seara din dantela, aratTnd cu degetul
spre o haina de blana de douazeci §i cinci de mii de dolari,
captu§ita cu matase mov.
ZTmbetuI ramas ascuns Tn inima lui Meredith i se a§ternu pe
chip cTnd recunoscu ca aura de lux extravagant prezentata de
aceasta scena era o invitajie subtila §i eficienta pentru cumpara-
tori sa se aventureze la acest etaj §i sa-§i permita extravagante
similare. JudecTnd dupa numarul mare de barbati studiind blanu-
rile §i numeroasele femei TncercTnd rochii Tn cabi.ne, invitatia
fusese acceptata. La acest etaj fiecare dintre creatorii de moda
T§i avea propriul salon Tn care T§i expuneau colectiile. Meredith
porni pe coridorul principal, salutTndu-i pe angajatii cunoscuti. Tn
salonul lui Geoffrey Been, doua femei voinice, Tn blanuri de
nurca, admirau o rochie fina cu margele albastre, pretul de pe
eticheta ridicTndu-se la §apte mii de dolari.
- O sa arati ca un sac de cartofi Tn chestia aia, Margaret, o
avertiza prietena ei. IgnorTnd-o, femeia se Tntoarse spre vTnza-
toare.
- Aveti cumva §i marimea 54? Tntreba ea.
Tn salonul urmator, o femeie T§i TndemTna fiica, o tTnara de
aproximativ. optsprezece ani, sa Tncerce o rochie Valentino din
catifea, vTnzatoarea stTnd discret deoparte, gata sa le servea-
sca.
- Daca asta vrei, spuse fata, trintindu-se pe canapeaua
tapisata cu matase, n-ai decTt s-o por^i tu. Nu ma due la petre-
cerea aia idioata. Ti-am spus ca vreau sa-mi petrec Craciunul Tn
Elvetia.
- §tiu, draga mea, replica mama, avTnd pe chip o expresie
vinovata §i spa§ita Tn timp ce-i vorbea adolescentei Tmbufnate',
dar ne-am gTndit ca de data asta ar fi placut sa petrecem Craciu­
nul acasS.
Meredith se uita la ceas, vazu ca se facuse deja ora unu §i
porni spre scarile rulante ca sa o gaseasca pe Lisa §i sa-i dea
vestea cea buna. T§i petrecuse cea mai mare parte a diminetii Tn
biroul arhitectului, studiind schitele pentru magazinui din Hous­
ton, §i o a§teptak,o dupa-amiaza Tncarcata. Salonul de design
era de fapt un depozit uria§ aflat la subsol, sub nivelul strazii, un
loc unde erau Thgramadite vitrinele magazinului Tn ultima de-
cada. Meredith T§i croi drum prin tot acel talme§-balme§ cu ex-
perienta unui fost locatar, cum §i era de altfel. Tn perioada de
pregatire lucrase Tn fiecare departament al magazinului.
. - Lisa! striga ea, §i cele zece capete ale asistentilor Lisei T§i
ridicara privirile spre ea. Lisa?
 - Aici! se auzi o voce Tnabu§ita, apoi pTnza din jurul mesei fu
data la o parte, iar capul cu par ro§u §i cret al Lisei ie§i afara.
Acum ce mai e? se indigna vocea, ochii caprui studiind atenta
picioarele lui Meredith. Cum sa apuc sa-mi vad de treaba, cu
toate Tntreruperile astea?
- Habar n-am, replica Meredith vesela, sprijinindu-§i §oldul
de masa §i zTmbind figurii mirate a Lisei. N-o sa Tnteleg niciodata
cum de reu§e§ti sa gase§ti ceva Tn harababura asta, daramite
sa mai §i creezi lucruri noi.
- Salut, spuse Lisa potolita, tTrTndu-se Tn patru labe de sub
masa. Am Tncercat sa prind cu sTrma pTnza, ca masa sa fie gata
pentru festivitatea de Craciun de. la raionul de mobila. Cum a
mers TntTlnirea cu Parker din seara trecuta?
- Oh, bine, raspunse Meredith. Ca de obicei, mai mult sau
mai putin, minti ea, netezindu-§i anume reverul paltonului cu
mTna stTnga pe care avea un inel de logodna cu un safir mare. Ti
spusese ieri Lisei ca avea o presimtire ca Parker o va cere de
nevasta.
Lisa T§i puse mTinile Tn §olduri.
- Ca de obicei. Dumnezeule, Mer, e divortat de doi ani §i ai
ie§it cu el de peste noua luni! Petreci cu fiicele lui aproape tot
atTta timp ca §i cu el. E§ti frumoasa, inteligenta, barbatii se pierd
cu firea imediat ce dau cu ochii de tine, dar Parker „te verifica"
deja de luni, Tn amanuntime, §i cred ca-ti pierzi vremea cu el.
Daca imbecilul aia ar fi avut de gTnd sa-ti propuna casatoria, ar fi
facut-o deja. ^
- A facut-o, spuse Meredith zTmbind triumfatoare, dar Lisa
se lansase Tn discursul ei favorit §i trecura cTteva clipe pTna sa
priceapa Tntelesul cuvintelor lui Meredith.
- Oricum nu-i bun pentru tine. Ai nevoie de cineva care sa te
scoata din cochilia ta conservatoare §i sa te Tndemne la lucruri
impulsive, nebune§ti, cum ar fi sa votezi cu democratii macar o
data sau sa te duci la Opera vinerea Tn loc de sTmbata. Parker tti
seamana prea mult, e prea organizat, prea cuminte, prea preva-
zator, prea... Glume§ti! Te-a cerut de sotie?
Meredith dadu din cap, iar privirea Lisei cazu, Tn sfTr§it, pe
safirul Tntunecat din montura veche.
- Inelul de logodnS? Tntreba ea, TnhatTnd mTna lui Meredith,
dar, Tn timp ce-i examina inelul, zTmbetuI Ti pieri Tnlocuit de o
Tncruntatura nedumerita. Ce e asta?
- Un safir, replica Meredith, fara s-o deranjeze lipsa vizibila
de entuziasm pentru bijuteria veche. In primul rind, Ti placuse
Tntotdeauna franchetea Lisei. In al doilea, nici macar Meredith,
care TI iubea pe Parker, nu se putea convinge pe sine ca inelul
era ame^itor de frumos. Era fin, vechi, o bjiuterie de familie; ei Ti
era Tndeajuns.
- Ma gTndeam ca e un safir, dar ce sTnt pietricele alea? Nu
stralucesc ca ni§te diamante de calitate.
- STnt taiate ca pe vremuri, fara prea multe fatete. Inelul e
vechi. A apartinut bunicii lui Parker.
- Nu §i-a putut permite unul nou? o necaji ea. §tii, pTna sa te
cunosc pe tine credeam ca cei cu bani T§i cumpara lucruri su-
perbe, iar pretul n-arej nici o importanta...
- A§a fac cei Tmbogatty de curind, o dojeni Meredith. Cei
care au avut bani dintotdeauna se bucura de lucruri mai simple.
- Ihm, bine, atunci cei cu bani dintotdeauna ar putea Tnvata
cTte ceva de la cei care s-au Tmbogatit de curind. Tineti cu dintii
de ni§te lucruri pTna se Tnvechesc. Daca ma voi logodi vreodata,
iar tipul va Tncerca sa ma TncTnte cu inelul demodat al bunicii,
gata, am terminat-o cu el. §i, continua ea revoltata, din ce e
facuta montura? Nu e prea lucioasa.
- E platina, replica Meredith TnecTndu-se de ris.
- Am §tiut eu, banuiesc ca n-o sa se uzeze niciodata, pro-
babil la asta s-a gTndit §i persoana care l-a cumparat acum doua
sute de ani.
- Exact, raspunse Meredith, umerii scuturindu-i-se de ris.
lip - Zau, Mer, replica* Lisa rizTnd §i ea, dar ochii Ti erau Tn
lacrimi. Daca n-ai simti ca trebuie sa fii un fel de reclama ambu-
lanta la Bancroft & Company, ai umbla §i acum cu hainele din
colegiu.
■ - Numai daca ar fi foarte simple.
Fara sa se mai prefaca, Lisa o Tmbrati§a strTns.
- Nu e destul de bun pentru tine. Nimeni nu e.
- E perfect pentru mine, o contrazise Meredith, stringTnd-o
§i ea Tn brate. Balul Operei va fi mTine seara. Iti fac rost de doua
bilete pentru tine §i Phil, spuse Meredith referindu-se la un foto-
graf, prieten al Lisei. Dupa aceea, vom da o petrecere de lo-
godna.
- Phill e Tn New York, spuse Lisa, dar eu voi fi prezenta. In
fond, Parker urmeaza sa devina un membru al familiei noastre,
iar eu va trebui sa Tnvat sa-mi placa. De§i refuza sa acorde
credite vaduvelor, chiar daca acestea Tndraznesc sa-i surTda
dulce...
- Lisa, spuse Meredith ceva mai serioasa. Parker ura§te
glumele tale cu bancheri, iar tu §tii foarte bine. Acum, ca sTntem
logoditi, n-ai putea Tnceta sa te tot legi de el?
-Tmi voi da silinta, promise ea. Gata cu glumele.
- §i nu-i mai spune Terminator.
- Pe cuvTnt de onoare! jura Lisa.
0 Jp Multumesc, spuse Meredith ridicTndu-se. Lisa se Tntoarse
repede, devenind ciudat de preocupata de netezirea creturilor
unei bucati de catifea. Ce s-a TntTmpIat?
- Ce sa se TntTmple? Tntreba Lisa rasucindu-se spre ea,
chipul fiindu-i luminat de un surTs TncTntator. Cea mai buna prie­
tena a mea s-a logodit cu barbatul viselor ei. Cu ce te vei
Tmbraca mTine seara? Tntreba ea repede, schimbTnd subiectul.
- Nu m-am hotarTt Tnca. Voi trece mTine pe la etajul TntTi §i-mi
voi alege ceva trasnet. Iar daca tot voi fi acolo, n-ar strica sa
arunc o privire §i rochiilor de mireasa. Parker e hotarTt sa facem
o nunta mare, a§a cum scrie la carte. Nu vrea ca eu sa ma simt
nedreptatita numai pentru ca el a avut o nunta grozava.
- §tie, §tie despre chestia aia, despre cealalta „nunta'‘ a ta?
- §tie, spuse Meredith, vocea ei TntristTndu-se imediat. Par­
ker a fost foarte dragut §i Tntelegator, Tncepu ea, apoi se Tntre­
rupse brusc cTnd Tn difuzoare se auzi sunetul unor clopotei.
Cumparatorii erau obi§nuiti sa-l auda §i TI ignorara, dar fiecare
raion avea un cod anume §i reactionau cTt mai repede posibil.
Meredith se opri §i asculta: doua sunete scurte, pauza, apoi
Tnca unul. Pe mine ma cauta, spuse ea oftTnd. Oricum trebuia sa
plec. Peste o ora am o §edinta §i mai am ni§te Tnsemnari de
parcurs.
- Fa-i praf! Ti ura Lisa, apoi se tTrT repede sub masa, amin-
tindu-i lui Meredith de un copii jucTndu-se sub un cort ridicat Tn
sufragerie.
 Meredith se duse la telefonul de pe perete §i suna centrala
telefonica a magazinului.
- STnt Meredith Bancroft, se prezenta ea. M-ati chemat?
1 - Da, domni§oara Bancroft, spuse telefonista. Domnul Bran-
den de la serviciul de securitate va roaga sa veniti ctt mai re­
pede Tn biroul lui. Mi-a cerut sa va transmit ca e ceva important.

Capitolul 14
Birourile serviciului de paza se aflau la etajul §ase, dupa
raionul de jucarii, ascunse cu grija Tn spatele unui zid fals. Ca
vicepre§edinta a operatiunilor magazinului, departamentul de se-
curitate cadea Tn grija lui Meredith, iar acum, trecTnd pe ITnga
rafturile ITnga care cumparatorii examinau trenulete electrice §i
papu§i victoriene, se Tntreba sumbra pe cine prinsera furind de
era nevoie de prezenta ei, Nu putea fi vorba de un hot obi§nuit,
fiindca s-ar fi ocupat singuri de el, a§a ca trebuia sa fie un
angajat. Angajatii magazinului, de la §efii de raioane pTna la
simplii vmzatori, erau supravegheati atent de serviciul de paza.
Cu toate ca optzeci la suta din furturile Tnregistrate Tn magazin
se datorau hotilor, fraudele cele mai mari erau provocate de
angajati. Spre deosebire de hoti, care furau numai ce puteau
ascunde §i scoate afara, angajatii aveau zilnic zeci de posibilitati
§i zeci de metode de a sustrage diferite marfuri. Luna trecuta
prinsesera un func^ionar care daduse banj prietenilor pentru
marfuri fictive returnate, iar cu o luna Tnainte unul dintre lucratorii
de la raionul de bijuterii fusese concediat pentru ca luase mita Tn
vaioare de zece mii de dolari ca sa cumpere marfa de calitate
inferioara de la trei furnizori diferiti. Meredith considerase Tntot­
deauna ca paguba produsa de un angajat era ceva extraordinar
de revoltatoare; Ti era greu sa nu se simta tradata. LuTndu-§i
inima Tn dinti, se opri Tn fata unei u§i pe care scria Mark Bran-
den, Director serviciu de paza, §i intra Tn sala de a§teptare aflata
ITnga biroul lui Mark.
Doua femei, una Tn jur de douazeci de ani, iar alta de vreo
§aptezeci stateau pe scaunele dipf' vinilin de ITnga perete, sub
supravegherea atenta a unui agent Tn uniforma. Femeia cea
tTnara era ghemuita pe scaun, cu bratele Tn jurul ei, §i cu obrajii
pEatati de urmele lacrimilor; arata neTngrijita §i Tngrozita. Tn con­
trast cu ea, cealalta era imaginea perfecta a femeii de societate,
vesela, eleganta, un fel de papu§a de portelan fnbracata Tntr-un
costum Chanel ro§u cu negru. Statea dreapta pe scaun, cu
po§eta pusa pe genunchi.
- Buna dimineata, draga mea, spuse ea cu o voce piti-
gajata, imediat ce-o zari pe Meredith. Ce mai faci?
- Bine, doamna Fiorenza, spuse Meredith stapTnindu-§i ne-
multumirea cTnd recunoscu femeia Tn vTrsta. Sotul lui Agnes
Fiorenza era nu numai un stTIp al comunitatii §i tatal unui sena­
tor, ci §i un membru al consiliului de conducere al magazinului,
ceea ce facea ca Tntreaga situatie sa devina extrem de delicata,
acesta fiind, fara Tndoiala, motivul pentru care Meredith fusese
chemata de directorul serviciului de paza. Dumneavoastra ce
mai faceti? Tntreba Meredith Tnainte sa se poata opri.
- STnt foarte nefericita, Meredith. Stau aici de o jumatate de
ora §i, a§a cum i-am explicat domnului Branden, nu-mi pot per-
mite sa pierd vremea. Peste o jumatate de ora trebuie sa iau
parte la un dejun Tn onoarea senatorului Fiorenza, care va fi
foarte suparat daca nu voi fi acolo. Dupa care ma voi adresa
fetelor din Junior League. Nu s-ar putea sa grabe§ti putin lu-
crurile cu domnul Branden?
- Sa vad ce pot face, spuse Meredith, pastrind o expresie
cTt mai neutra §i deschizTnd u§a biroului lui Mark. Acesta, spriji-
nindu-se de marginea mesei §i avTnd Tn mTna o cana cu cafea
aburinda, vorbea cu agentul care o vazuse pe femeia cea tTnara
luTnd marfurile gasite Tn po§eta ei.
Un barbat atragator, solid, de patruzeci §i cinci de ani, cu
par de culoarea nisipului §i cu ochi caprui, Branden lucrase la
serviciul de paza din cadrul aviatiei §i T§i lua slujba de la Ban­
croft la fel de Tn serios pe cTt T§i luase responsabilitatea de a
pastra siguranta nationala. Meredith nu numai ca avea Tncre-
dere Tn el §i-l respecta, dar TI §i simpatiza. Tl informa cu un
'bet silit:
Am dat de Agnes Fiorenza Tn sala de a§teptare. Tti trans-
o retii de la un dejun extrem de important.
4en ridica mTna, un gest de enervare §i dispret, apoi o
^ '* ,w
Sb.. a.
 - Am primit instructiuni sa te las pe tine sa te ocupi de
aiurita asta.
- Ce-a mai §terpelit de data asta?
- O curea Lieber, o po§eta Givenchy §i astea. Ti Tntinse ni§te
cercei din cristal albastru, uria§i, fipatori, care ar fi aratat cel
pu^in bizar Tn urechile batrinicii mici de statura.
- CTt mai are pe cartea de credit? Tntreba Meredith, refe-
rindu-se la contul instituit anume pentru astfel de situatii de sotul
tracasat de nazbTtiile sotiei.
- Patru sute de dolari. Prea putin.
- Vorbesc eu cu ea, dar mai TntTi a§ putea bea putina cafea?
Tn sinea ei, Meredith se saturase pTna peste cap sa o tot mena-
jeze pe batrina doamna, Tn timp ce altii precum tfnara care
a§tepta ITnga ea, urmau sa sufere consecintele legii. Dupa
treaba de astazi, le voi spune portarilor sa-i interzica sa mai intre
Tn magazin, hotarT Meredith cu voce tare,'§tiind foarte bine ca
decizia va stTrni mtnia sotului e||TTnara ce-a furat?
- Un palton de copii, manu§i §i doua pulovere. Neaga,
spuse el, ridicTnd fatalist din umeri, dTndu-i cea§ca cu cafea. O
avem Tnregistrata pe video. Valoarea marfurilor furate se ridica
la doua sute de dolari.
Meredith dadu din cap, sorbind, dorindu-§i din tot sufletul ca
mama neTngrijita de afara sa-§i fi recunoscut furtul. NegTnd, silea
magazinui sa dovedeasca furtul §i sa o dea pe mTna politiei, ca
sa se protejeze de posibilele procese, daca pretindea ca ar fi
retinut-o nejustificat. Are cazier?
- Legatura mea de la police zice ca nu.
- E§ti dispus sa renunti la acuzatii, daca semneaza o de-
claratie prin care recunoa§te furtul?
- De ce naiba am face a§a ceva?
- Tn primul rTnd, e mult mai costisitor sa o dam Tn judecata §i
nu are nici cazier. Tn al doilea rind, mi se pare inechitabil sa o
lasam pe doamna Fi6 renza sa scape numai cu o miea mustrare
pentru ca a furat lucruri spumpe pe care le-ar fi putut plati, dar
sa acuzam o femeie ca a luat hainute pentru copilul ei.
- Uite cum facem, tu Ti interzici Fiorenzei sa mai puna pi-
ciorul aici, iar eu o las pe cealalta sa piece, cu conditia sa
recunoasca furtul. E bine a§a?
 - Perfect, spuse Meredith cu toata convingerea.
- Cheam-o pe batrTna, Ti ceru Mark agentului.
Doamna Fiorenza intra Tn camera Tntr-un damf de parfum
Joy, toata numai zTmbete, dar parind foarte grabita. _
- Dumnezeule!, dar mult ti-a mai trebuit, domnule Branden.
- Doamna Fiorenza, spuse Meredith, asumTndu-§i raspun-
derea, ne-ati creat nenumarate probleme staruind sa luati lucruri
fara sa le platiti mai TntTi.
- §tiu ca uneori sTnt cam suparatoare, Meredith, dar asta
nu-ti da dreptul. sa folose§ti tonul asta cu mine.
- Doamna Fiorenza, zise Meredith, enervTndu-se §i mai tare
pentru ca i se vorbea ca unui copii prost crescut, sTnt oameni
care fac Tnchisoare multi ani pentru ca au furat lucruri care
valoreaza mai putin ca astea. Arata cu mTna spre curea, po§eta
§i cercei. Tn sala de dincolo este o femeie care a lua haine
pentru copilul ei, fi ea se afla Tn pericol de a fi arestata... Dar
dumneata, dumneata iei nimicuri de care n-ai nevoie...
- Dumnezeule mare, Meredith! o Tntrerupse doamna Fio­
renza Tngrozita. Doar nu crezi ca am luat cerceii aia pentru
mine!? Sa §tii ca nu sTnt egoista. Ma ocup de acte de binefa-
cere.
Tncurcata, Meredith §ovai:
- Vre{i sa spuneti ca donati lucrurile pe care le furati, cum ar
fi cerceii aia, unor institutii de binefacere?
- Vai de mine! exclama ea, chipul ei de papu§a luTnd o
expresie scandalizata. Care organizatie care se respecta ar ac­
cepta a§a ni§te cercei? STnt oribili! Nu, i-am luat ca sa-i dau
cameristei mele. Are un gust Tngrozitor. Ti vor placea la nebunie!
De§i ar trebui sa-i at'ragi atentia celui care i-a cumparat pentru
Bancroft ca nu fac o reclama prea buna magazinului. Locul lor
ar fi mai degraba la Goldblatt, dar nu vad cum de Bancroft...
- Doamna Fiorenza, interveni Meredith, ignorTnd directia ab-
surda spre-care se Tndrepta discutia, v-am prevenit luna trecuta
ca daca veti.fi prinsa furTnd din nou Ti voi-cere portaruf§ sa nu va
mai lase sa intrati Tn magazin.
- Nu se poate sa vorbe§ti serios.
- STnt foarte serioasa.
- Mi se interzice sa mai cumpar de la Bancroft?
 -D a .
- E scandalos!
- Tmi pare rau.
- Sotul meu va fi pus Tn tema, spuse ea, dar vocea Ti suna
timida, patetica.
- Va afla numai daca doriti sa-i spuneti, replica Meredith,
sesizTnd ca amenintarea batrinei avea Tn ea mai muita spaima
decTt furie.
T§i ridica capul cu mTndrie, dar, cTnd vorbi, glasul Ti tremura
u§or:
- Nu voi mai cumpara niciodata din magazinui asta. De
acum Tncolo ma voi duce la Margin. Cei de acolo n-ar Tndrazni
sa puna Tn vitrina cercei ca a§tia!
T§i lua po§eta pusa pe masa, T§i aranja parul alb, din care nu
se mi§case nici o §uvita, §i pleca.
Sprijinindu-se cu spatele de perete, Meredith se uita la cei
doi barbafl §i sorbi din cafea, simtindu-se trista §1 jenata, de
parea tocmai ar fi palmuit o batrTna.
Tn fond, so^ul ei platea pTna la urma pentru toate lucrurile
furate, a§a ca magazinui nu pierdea bani, cel putin nu cTnd era
prinsa.
Dupa o clipa, i se adresa lui Mark:
- Ai observat ca parea, hm, demna de pITns?
- Nu.
- Presupun ca e spre binele ei, continua Meredith studiind
expresia ciudata de pe fata lui. Cine §tie, pedepsind-o Tn loc sa
ignoram ce face, s-ar putea sa-i fi dat o lectie. Ce crezi?
Branden schita un zTmbet, amuzat parea de ceva, apoi, fara
sa-i rSspunda, ridica receptorul §i apasa patru butoane.
- Da, Ti spuse el unuia dintre agentii de la parter. Doamna
Fiorenza coboara. Opre§te-o §i cere-i sa-ti dea cureaua Lieber
din po§eta. Exact, spuse el Tn receptor, zTmbind vazTnd expresia
fndurerata de pe chipul lui Meredith, aceea§i curea pe care ai
prins-o furind-o putin mai devreme. A §terpelit-o din biroul meu.
Dupa ce Mark puse jos receptorul, Meredith T§i reveni din
uluiala §i se uita la ceas, gTndurile TndreptTndu-i-se spre §edinta
din acea dupa-amiaza. Ne vedem la §edinta. Raportul e prega­
tit? :
 - Da. Departamentul meu sta bine. Pierderile au scazut cu
opt procente fata de anul trecut.
- Excelent, spuse ea, sincer TncTntata.
Acum, mai mult ca niciodata, Meredith voia ca partea ma­
gazinului care se afla Tn raspunderea ei sa se prezinte Tntr-o
lumina cTt mai buna. Cardiologul tatalui ei insista ca el sa se
retraga de la conducerea firmei sau sa-§i ia macar un concediu
de §ase luni. El se hotarise sa-§i ia un concediu, iar ieri se
TntTlnise cu consiliul de conducere pentru a stabili cine va fi
pre§edinte interimar Tn absen^a lui. Meredith T§i dorea cu dispe-
rare sa-i tina locul cTt timp va fi plecat. La fel ca alfl patru
vicepre§edinti. Muncise mult pentru functia asta, mai mult decTt
oricare dintre ei; nu pe o perioada la fel de lunga ca doi dintre ei,
dar cu o con§tiinciozitate feroce pentru un succes indiscutabil. Tn
plus, Tn scaunul pre§edintelui se aflase Tntotdeauna un Bancroft.
Bunicul ei fusese mai tTnar ca ea cTnd preluase conducerea
firmei, dar libertatea lui de actiune nu-i fusese Tngradita de preju-
decata tatalui sau privind sexul sau de un consiliu de conducere
cu un control mult prea mare asupra hotaririlor.
Restrictiile erau Tn parte §i din vjna lui Meredith. Ea fusese
cea care insistase §i se luptase ca Bancroft sa se extinda §i Tn
alte ora§e. Ca sa faca a§a ceva le trebuise un capital enorm §i
nu reu§isera sa-l adune decTt facTnd compania publica, vTnzTnd
actiuni la bursa. Acum, oricine putea cumpara o actiune, acea­
sta valorind cTt un vot. Tn consecinta, membrii consiliului de
conducere erau ale§i de actionari §i erau raspunzatori Tn fata lor,
Tn loc sa fie ni§te marionete alese sau concediate de tatal ei.
Partea proasta pentru Meredith era ca toti membrii consiliului de
conducere detineau ei Tn§i§i cea mai mare parte a actiunilor,
putmd sa voteze cum voiau, detinTnd astfel o putere §i mai
mare. Partea buna era ca cei doisprezece erau tot aceia§i oa­
meni care se aflasera de ani de zile Tn consiliul de conducere de
la Bancroft; prieteni §i cuno§tinte ale tatalui §i ale bunicului ei,
a§a ca Tnca aveau tendinta sa faca ce sugera tatal ei.
Meredith avea nevoie de pre§edintia ihterimara pentru a le
demonstra atTt tatalui ei, cTt §i consiliului de conducere ca, atunci
cTnd tatal ei se va retrage, va fi Tn stare sa conduca compania.
Daca tatal ei va recomanda ca Meredith sa-i ia locul pe
perioada concediului, directorii T§i vor da aprobarea. Tatal ei
Tnsa fusese enervant de discret privind Tntrevederea cu con­
ducerea §i chiar cu data cTnd hotarirea va fi anuntata.
PunTnd cea§ca de cafea pe masa lui Mark, Meredith arunca
o privire scurta hainutelor de copii furate de femeia din cealalta
Tncapere §i simti aceea§i tristete plina de durere care o cuprin-
dea ori de cTte ori avea de Tnfruntat faptul ca nu va putea avea
copii. Tnvatase Tnsa, cu mult timp Tn urma, cum sa-§i ■ascunda
emotiile fata de colegii ei, iar cTnd vorbi, zTmbi:
- Voi vorbi cu femeia Tn drum spre biroul meu. Cum o
cheama?
Mark Ti spuse, iar Meredith.se duse Tn sala de a§teptare.
- Doamna Jordan, i se adresa ea mamei tinere §i palide,
care furase hainutele de copii. STnt Meredith Bancroft.
- Ti-am vazut fotografia prin reviste, riposta Sandra Jordan.
§tiu cine e§ti. Ei §i?
- §i daca continui sa negi ca ai furat lucrurile astea, magazi­
nui se va vedea obligat sa te dea Tn judecata.
Expresia ei era atTt de du§manoasa, TncTt, daca Meredith
n-ar fi §tiut ce luase §i daca nu i-ar fi vazut sclipirea Tnspai-
mTntata din ochii Tnlacrimati, ar fi fost tentata sa renunte la actul
ei caritabil. ::
- Asculta bine ce-ti spun, doamna Jordan, fiindca este Tn
interesul tau. Urmeaza-mi sfatul sau suporta consecintele: daca
negi ca ai luat lucrurile astea §i te lasam sa pled fara sa te
acuzam, fara sa dovedim ca ai furat, te-ai p’Citea hotarT sa ne dai
pe noi Tn judecata pentru ca te-am acuzat §i te-am retinut pe
nedrept. Magazinui nu-§i pOate permite a§a ceva; deci, daca
negi acum ca te-am prins trebuie sa trecem prin tot calvarul
impus de lege. PTna aici ai Tnteles? Exista o caseta video care
demonstreaza ca ai furat hainele de la raionul de copii. Putem §i
vom prezenta caseta Tn cazul unui proces nu numai ca sa dove-
dim ca e§ti vinovata, dar §i ca am avut tot dreptul sa te retinem.
E clar?
Meredith se opri §i se uita la chipul rigid al tinerei, ne§tiind
daca pricepea ca i se Tntindea un colac de salvare.
- Vrei sa cred ca lasati hotii sa piece daca recunosc ca au
furat? Tntreba ea, aratTnd banuitoare §i dispretuitoare.
 - E§ti o hoata, doamna Jordan? para Meredith. Asta e§ti, o
hoata care fura din magazinele Tn care intra? Tnainte ca femeia
sa o atace din nou verbal, Meredith T§i Tnmuie vocea. Femeile
de vTrsta ta care fura de prin magazine iau de obicei rochii sau
bijuterii. Tu ai luat haine de iarna pentru copii. La politie nu
exista nici o dovada ca ai mai fi fost arestata pTna acum. Prefer
sa cred ca e§ti o mama care a actionat din disperare §i din
dorinta de a-§i Tmbraca copilul cu haine mai cSlduroase.
TTnara, mai obi§nuita sa Tnfrunte raceala oamenilor decTt
bunatatea lor, paru sa se prabu§easca sub privirea lui Meredith.
Ochii i se umplura de lacrimi care Tncepura sa-i curga pe obraji.
- Am vazut la televizor ca nu trebuie sa recuno§ti nimic pTna
ce avocatul tau nu e §i el de fata.
- Ai un avocat?
- Nu.
- Daca nu recuno§ti ca ai furat hainele, vei avea nevoie de
unul.
Femeia Tnghiti cu greu.
- Tnainte sa recunosc, vrei sa-mi,dai Tn scris, sa fie legal, ca
n-o sa trimiti politia dupa mine?
A§a ceva nu i se mai TntTmplase lui Meredith. Fara sa se
consulte cu avocatii magazinului nu avea cum sa fie sigura ca
un astfel de document nu va constitui mai tTrziu o forma de
„mita“ sau ar putea fi cauza altor complicatii.
- Doamna Jordan, nu e nevoie.
TTnara mama fu cuprinsa de teama §i Tndoiala, apoi trase
aer Tn piept tremurind u§or.
- Daca a§ recunoa§te ca am furat, Tmi dai cuvTntul tau ca nu
vei chema politia?
- Ai Tncredere Tn cuvTntul meu? Tntreba Meredith.
CTteva clipe femeia scruta fata lui Meredith.
|P iN - a r trebui? Tntreba femeia, Tn voce rasunTndu-i groaza.
Meredith dadu din cap §i expresia chipuluM se TmblTnzi.
- Ba da..
Tnca o ezitare, un suspin lung, gTtuit de emotie, apoi femeia
T§i Tnclina capul, acceptTnd astfel cuvTntul lui Meredith.
- Ei bine, da, am furat lucrurile acelea.
Privind peste umar spre Mark Branden, care deschisese
Tncet u§a §i ascultase discutia lor, Meredith spuse:
- Doamna Jordan recunoa§te ca a furat.
- Bine, spuse el pe un ton fara inflexiuni. Avea Tn mina
declaratia pe care sarmana femeie trebuia sa o semneze §i i-o
Tntinse Tmpreuna cu un stilou.
- Nu mi-ai spus, se Tntoarse ea spre Meredith, ca va trebui
sa semnez.
- Dupa ce semnezi, poti pleca, replica Meredith lini§tind-o.
Fu studiata din nou cu o privire lunga, patrunzatoare. MTna Ti
tremura, dar semna, apoi Ti dadu hTrtia lui Mark.
- Puteti pleca, doamna Jordan, spuse el.
Ea se apuca de spatarul scaunului, aproape sa se prabu-
§easca, respira u§urata, iar ochii i se atintira asupra lui Meredith.
- Multumesc, domni§oara Bancroft.
- Cu placere.
Meredith era deja la jumatatea coridorului, TndreptTndu-se
spre raionul de jucarii. Sandra Jordan o ajunse din urma.
- Domni§oara Bancroft?
Meredith se opri §i se Tntoarse, iar tTnara vorbi bTlbTindu-se:
- Te-am vazut, adica, v-am vazut de cTteva ori la televizor Tn
locuri selecte, Tmbracata Tn blanuri §i Tn rochii de seara, §i vreau
sa va spun ca Tn realitate aratati mult mai draguta decTt la televi­
zor.
- Multumesc, replica Meredith aruncTndu-i un zTmbet scurt,
stingherit.
- §i.. §i vreau sa §titi ca n-am mai Tncercat sa fur niciodata
pTna acum, adauga ea, ochii implorind-o pe Meredith s-o
creada. Priviti, spuse ea tragTnd portmoneul din po§eta §i sco-
tTnd o fotografie. Reprezenta chipul unui bebelu§ cu ochi al-
ba§tri, enormi, cu un ZTmbet TncTntator, §i lipsit de dinti. Ea e
mica mea Jenny, spusS Sandra, vocea devenindu-i trista §i tan-
dra. SaptamTna trecuta s-a Tmbolnavit foarte tare. Doctorul mi-a
spus sa o tin la caldura, dar acum nu-mi pot permite sa platesc
curentul electric. A§a ca m-am gTndit ca daca ar avea haine
calduroase... Ochii i se umplura de lacrimi §i clipi des, furioasa
pe sine. Tatal lui Jenny §i-a luat talpa§ita imediat ce-a aflat ca
am ramas Tnsarcinata, dar nu conteaza, fiindca Jenny §i cu mine
ne avem una pe cealalta, iar asta e destul. Dar n-a§ suporta
 ideea ca a§ putea-o pierde pe Jenny. Deschise gura de parea ar
fi vrut sa spuna mai multe, apoi se rasuci pe calcTie §i o lua la
fuga. Meredith o urmari alergTnd printre rafturile pline de sute de
ur§i de plu§, dar ceea ce continua sa vada Tn fata ochilor era
bebelu§ul din fotografie cu o fundita roz prinsa Tn par, avTnd
zTmbetuI unui Tnger.
CTteva minute mai tTrziu, Sandra Jordan fu oprita la ie§irea
din magazin.
- Doamna Jordan, va rugam sa a§teptati cTteva clipe. Dom­
nul Branden va coborT imediat, o informa agentul de paza, iar pe
Sandra o strabatura fiori de groaza TntelegTnd ca fusese pacalita
sa semneze declaratia, ca acum sa fie data pe mTna politiei. Fu
§i mai sigura cTnd Branden veni spre ea ducmd Tn mma o plasa
mare cu Tnsemnele magazinului, Tn care observa imediat cos-
tuma§ul roz, Tmpreuna cu toate celelalte lucruri pe care Tncer-
case sa le sustraga, plus un ursulet de care nu se atinsese.
- M-ati mintit! striga ea cu o voce gTtuita, cTnd Branden Ti
Tntinse plasa.
- Lucrurile astea va sTnt date ca sa le duceti acasa, doamna
Jordan, o Tntrerupse el, schitTnd un zTmbet impersonal, vorbind
pe tonul cuiva care repeta ce i se ceruse sa spuna. Surprinsa §i
recunoscatoare, Sandra lua plasa, strmgTnd-o protector la piept,
Magazinui Bancroft va ureaza un Craciun fericit! spuse el sec,
dar Sandra §tiu ca darurile nu erau de la el §i nici o donate din
partea magazinului. RidicTndu-§i ochii Tnceto§ati de lacrimi spre
* balustrada de la etajul TntTi, Sandra o cauta din privire pe tTnara
frumoasa care se uitase la fotografia lui Jenny cu un surTs de o
bITndete extraordinara. Crezu ca o vazu, Meredith Bancroft, Tn
paltonul alb, uitTndu-se la ea §i zTmbindu-i. Nu era sigura... la-
crinriile fierbinti Ti Tntepau ochii, revarsTndu-se pe obraji.
- Spuneti-i, rosti ea cu o voce gTtuita de emotie, ca eu §i
Jenny Ti multumim.

Capitolul 15
Birourile directorilor executivi se aflau la etajul paisprezece,
' situate de o parte §i de alta a unui coridor lung, lat, acoperit de
mocheta, raspTndindu-se Tn direcfii opuse spatiului din centru
reprezentat de salonul de primire. Pe peretii lui, deasupra ca-
napelelor §i a scaunelor stil Queen Anne, puse la dispozitia
vizitatorilor, atTrnau fotografii Tn rame aurite ale pre§edintilor ma­
gazinului Bancroft. Tn stTnga mesei receptionerei se afla biroul §i
sala de consiliu care aparflnusera dintotdeauna pre§edintelui
firmei Bancroft. Tn dreapta erau birourile directorilor, fiecare cu
secretara lui, despartite Tntre ele prin pereti nu numai functionali,
dar §i ornamentali din lemn de mahon sculptat,
Meredith pa§i afara din lift §i arunca o privire scurta portretu-
lui lui James Bancroft, fondatorul magazinului, stra-strabunicul
ei. Buna ziua, stra-strabunicule, spuse ea Tn gTnd. Tl saluta Tn
fiecare zi, §tia ca era copilaresc §i cam stupid, dar barbatul cu
par des, blond, barba lunga §i guler tare avea Tn el ceva anume
care o umplea de afecfiune. Tn ciuda atitudinii extrem de demne,
ochii alba§tri, stralucitori, Ti dezvaluiau Tndrazneala §i firea naz-
dravana.
§i fusese Tntr-adevar un om Tndraznet, punTnd Tn practica
multe idei novatoare. Tn 1891, James Bancroft se hotarTse sa o
rupa cu traditia §i sa ofere preturi egale tuturor cumparatorilor.
PTna atunci cumparatorii locali plateau preturi mai mici decTt cei
straini de ora§, indiferent daca intrau Tntr-un magazin de fierarie
sau la Bancroft & Company. James Bancroft cutezase Tnsa sa
puna Tn vitrina magazinului o placuta la vederea trecatorilor.
Acela§i pret pentru toti. Nu peste mult, James Cash Penney, un
alt proprietar de magazin, la fel de Tntreprinzator, adoptase ace-
ea§i metoda de a-§i vinde marfurile, iar Tn deceniile care urmara;
meritele schimbarii comertului Ti fura atribuite lui. Meredith §tia,
citind Tntr-un jumal vechi, ca hotarTrea lui James Bancroft de a
cere cumparatorilor acela§i pret o precedase pe cea a lui J.C.
Penney.
Portrete ale altor stramo§L atTrnau de-a lungul peretilor Tn
rame identice, dar Meredith abia daca se uita la ei. GTndurile i se
Tndreptau deja spre obi§nuita §edinta saptamTnala.
GTnd intra, gasi sala de consiliu neobi§nuit de tacuta, tensi-
unea din aer fiind aproape palpabila. La fel ca Meredith, toti cei
prezenti sperau ca astazi Philip Bancroft le va da o indicatie cTt
de mica privind cine Ti va fi succesorul temporar. LuTnd loc pe un
scaun aflat aproape de capatul mesei lungi, T§i Tnclina capul
 spre cei noua barba^i §i o femeie care, ca §i ea, erau vicepre-
§edi||i §i reprezentau-direetprjjjexecutivi ai companiei. lerarinia
de la Bancroft era simpla §i eficienta. Pe ITnga contabil||-§ef,
rasp||izator de problemele financiare, §i avocatB principal, care
se ocupa de aspectele legale, mai existau cinci vicepre§edinti,
fiecare Tradeplinind §i funcfla de director managerialjjmpreuna,
cei cinci erau raspunzatori de cumpararea marfurilor pentru Tn-
tregul magazin §i pentowfiecare raionf§n parte. Separat, ges-
tioriau un grup prestabitj|iJe marfuri. De§i fiecare dintre ei avea
Tn subordine manageri care le prezentau rapoarte, tinTndi* la
c|fent, functionari a caror sarcina era cautarea §i cumpararea
marfurilor, raspunderea Ifa la pentru succes§j sau insuccesul
propriilor departamente cadea doar pe umerii lor.
La masa se mai aflau yicepre§edintele sectiei de publicitate
§i promovare a vTnzarilor, a carui echipa se ocupa de lansarea
campaniilor de vTnzari §i cumpara spatiile de reclama de la radio
§i televiziune, §is|/icepre§edintele raspunzator de prezentarea
vizuala, pentru care lucra Lisa, §i a caryj echipa se ocupa de
expunerea marfurilor Tn toate magazinele.
Tn sarcina lui Meredith, ca vicepre§edinta a operati|S or fir­
mei, cadea tot ceea ce avea legatura cu conducerea magazi-
nelor, de la paza §i personal la expansiune §i proiecte de viitor.
Iar Tn acest ultim domeniu, Meredith: T§i gasise locul preferat,
facTndu-se remarcata de Tntreaga comunitate a com erpui cu
amanuntujw Pe ITnga cele cinci magazine, deschise deja sub
Tndrumarea e||se alesesera deja locurile pentru alte cinci, iar la
doua dintre ele constructiile erau Tn plina desfa§urare.
La masa mai era o singura femeie care raspundea de pro­
blemele de creatie. Sarcina ei era sa prevada diwciimp tendintele
modei §i sa faca recomandari celorlalti directori. Bheresa Bi­
shop, care detinea aceasta functie, statea vizavi de M eredi®
discutTnd calma cu contabilul-§e£ -
- Buna dimineata, rosti tataJ ei cu o voce puternica §i vioaie
intrind cu pa§i man Tn sala §i ocupTndu-§i locul din capStuhme-
sei. Urmatoarele cuvinte Ti adusera pe toti cei prezenti Tntr-o
stare de a§teptare plina de nerabdare: |p caz ca va Intrebati
daca s-a ajuns la vreo hotarTre privind pre§edintele interimar,
raspunsul este s^C Tnd hotarTrea va fi luata, yeti fi informati a§a
cum se cuvine, Sa trecem peste acest subiect §i sa discutam
problemele magazinelor. Ted, privirea i se muta la Ted Roth-
man, vicepre§edintele raspunzator de cumpararea cosmeticelor,
articolelor intime, pantofilor §i paltoanelor, conform rapoartelor
primite aseara de la toate magazinele, vtnzarea paltoanelor a
scazut cu unsprezece procente fata de aceea§i saptamTna a
anului trecut. Care este explicatia?
- Explicatia, replica Rothman zTmbind, este ca vrernea e
neobi§nuit de calda, iar cumparatorii nu se Tmbulzesc'asupra
hainelor specifice anoflmpu||Ma§a cum ar face-o Tn mod normal
In aceasta perioada a ariilui. Vorbifid, seYidica $i se duse la
unul dintre ecranele computerelor;- dispuse Tntr-o ni§a dirt pe­
rete, §i apasa repede pe tastatura. Sistemul de informatii com-
puterizate al magazinului fusese modernizat de Meredith cu mult
timp Tn urma, cb un efort financiar considerab® a§a ca, orice
clipa, sa aiba la dispozitie cifrele privind vTnzarite din fiecare
raion al fiecarui magazine ca §i comparafSs cu cele din sapta­
mTna, luna sau anul trecut. VTnzarea paltoanelor Tn Boston, unde
temperatura a ajuns Tn acest weekend la un nivel mai normal
anotimpului, se opri el.prmarind ecranul, a crescut saptamTna
trecuta cu opt procente.
-itKlu ma intereseaza ce a fost saptamTna trecuta. Vreau sa
§tiu de ce vTnzarea paltoanelor a scazut fata de anul trecut.
Meredith, care vorbise aseara cu o prietena de la Women’s
Wear Daily, se uita la chipul Tncruritat al tatalui ei.
. — Conform revistei WWD, vTnzarea paltoanelor a scazut Tn
toate magazinele. In numarul viitor vor publica un articol referitor
la aceasta problema.
- Nu vreau scuze, vreau explicatii! se rasti tatal ei. Tn sinea
ei, Meredith tresari. O i|i ziua Tn-care psilise s-o recunoasca ca
un manager valoros-al firmei, tatSI ei facuse tot posibilul sa le
demonstreze atTt ei, pTt §i celorlalfi ca fiica l ^ | i se bucura de
nici un fel de favoritism. Ba, dimpotriva.
» Explicatia. spuse ea calma, sTnt jachetele. VTnzarea jache-
telor de ia rn i a crescut cu douasprezece procente pe plan'na^
tional. Au Tncetinit vTnzarea paltoanelor.
Philip o auzi, dar nu binevoi sa-i multumeasca pe:p|ru in-
formatia valoroasa nici macar printr-o Tnclinare a capului. Se
Tntoarse spre Rothman, TntrebTnd cu o voce iritata:-
- §i ce vom face cu toate paltoanele care au ramas?
- Am redus deja comenzile pentru paltoane, replica Roth­
man rabdator. Nu ne a§teptam la vreun surplus. Cum |nu adauga
ca Theresa Bishop fusese cea care-l sfatuise sa cumpere cTt
mai multe jachete de iarna §i sa reduca numarul paltoanelor,
Gordon Mitchell, vicepre§edintele raspunzator cu haine, acce-
sorii §i Tmbracaminte pentru copii, Ti atrase repede atentia asu­
pra omisiunii facute:
- Dupa cTte Tmi amintesc, spuse el, s-au cumparat jachete
Tn loc de paltoane, pentru ca Theresa ne-a spus ca moda fuste-
lor scurte va face ca anul asta femeile sa-§i cumpere mai de-
graba jachete decTt paltoane.
Meredith §tia foarte bine ca Michell nu deschisese gura ca
meritul sa-i revina Theresei, ci pentru ca nu voia ca Rothman sa
fie laudat. Mitchell nu scapa nici o ocazie de a Tncerca sa-i faca
pe ceilalti vicepre§edinti sa arate mai putin competenti ca el. Era
un barbat meschin, rautacios, care-i provocase tntotdeauna scTrba
lui Meredith, Tn ciuda Tnfati§Srii sale placute.
- STntem cu totii adTne recunoscatori clarviziunii Theresei Tn
ceea ce prive§te moda, spuse P h fe cu un dispret mu§cator.
Nu-i placea sa aiba femei printre vicepre§edinti §i toata lumea
§tia asta. Theresa T§i dadu ochii peste cap, dar nu se uita la
Meredith cautTnd Tntelegere; g e s || ar fi demonstrat un fel de
dependenta mutuala, Tn concluzie slabiciune, iar amTndoua aveau
destula minte ca sa nu dea dovada de a§a ceva Tn fata severului
pre§edinte. Cum e cu parfumul cel nou ce urmeaza sa fie lansat
de starul rock, vru sa §tie Philip, uitTndu-se Tn Tnsemnarile sale,
apoi la Ted Rothman.
- Carisma. Rothman Ti aduse la cuno§tinta numele parfumu-
luj §i al starului. Numele ei este Cheryl Aderly, e un star rock,
sex-simbol, care..
- §tiu cine e! se rasti Philip. Ti vom lansa parfumul sau nu?
- Nu §tim Tnca, raspunse Rothman cam jenat. Parfumurile
reprezentau unu|pdintre articolele cele mai profitabile dintr-un
magazin, iar obtinerea dreptului exclusiv de a prezenta Tntr-un
ora§ un nou parfum reprezenta o mare lovitura. Insemna re-
clama pe gratis din partea companiei de parfumuri, publicitate
 pe gratis cTnd starul va veni la magazin sa-l lanseze §i un flux
masiv de femei Tnghesuite la standuri ca sa-l cumpere §i sa-l
Tncerce.
- Cum adica, nu §tim Tnca? T§i Tnalta Philip vocea. Ai spus
ca totul e ca §i semnat.
- Aderly nu ne-a dat Tnca un raspuns sigur, recunoscu el.
Din cTte am Tnteles e gata sa se debaraseze de imaginea ei de
star rock §i sa se apuce serios de actorie, dar...
Philip T§i arunca dezgustat stilou'l pe masa. *f
- Pentru numele lui Dumnezeu! Ma doare Tn cot de telurile
ei artistice. Tot ceea ce vreau e sa §tiu daca Bancroft va pune
mTna pe dreptul de lansare a parfumului §i, daca nu, de ce?
- Tncerc sa-ti raspund Philip, spuse el cu o voce prudenta,
Tmpaciuitoare. Aderly vraa sa-§i lanseze parfumul la un magazin
elegant care sa-i confere la rTndul lui o imagine de eleganta.
- Ce-ar putea fi mai elegant ca Bancroft? se indigna Philip
TncruntTndu-se §i, fara sa mai a§tepte raspunsul la aceasta Tntre-
bare retorica, spuse: Ai aflat pe care magazin TI are Tn vedere?
- Cel apartinTnd lui Marshall Fields.
- E un escroc! Fields n-are nici pe departe mai multa ele­
ganta ca noi, §i nu se pricepe mai bine la reclama.
- Tn clipa de fata problema pare sa fie „eleganta“ noastra,
| ridica mTna Ted Rothman cTnd chipul lui Philip se facu de un
ro§u-aprins. CTnd am Tnceput negocierea acestui contract, Aderly
a vrut o imagine eleganta, dar, acum, irripresarul §i consilierii ei
aproape ca au convins-o ca ar fi o gre§eala sa Tncerce sa re-
I nunte la imaginea de sex-simbol §i star rock, care i-a adus atTt
de multi admiratori Tn rTndul adolescentilor. Acesta este motivul
pentru care discuta cu Fields, considered lansarea acolo un
gen de imagine de compfomis.
- Vreau lansarea aja aici, Ted, declara Philip pe un ton
categoric. Vorbesc serios. Daca e nevoie, le poti oferi un pro-
| cent mai mare din cT§tiguri sau spune-le ca vom finan^a o parte
din costurile reclamei locale. Nu da mai mult decTt e necesar,
dar obtine contractul.
- Tmi voi da toata silinta.
- N-ai facut-o pTna acum? TI lua la rost Philip. Fara sa mai
r a§tepte raspunsul, i se adresa vicepre§edintelui de ITnga Roth-
man, apoi Ti lua la rind pe toti cei aflati Tn jurul mesei, supunTndu-i
pe fiecare aceluia§i interogatOriu ca pe Rothman. VTnzarile erau
excelente §i vicepre§edintii extrem de competent^, Philip §tia
asta foarte bine, dar pe masura ce sanatatea i se Tnrautatea, la
fel se TntTmpla §i cu starea lui de spirit. Gordon Mitchell fu ultimul
supus atacului lui. •..
- Rochiile Dominic Avanti arata ca naiba, ca ni§te resturi de
anul trecut §i nu se vTnd.
Unul dintre motivele pentru care nu se vTnd, anunta Mit­
chell pe un ton amar, aruncTnd o privire acuzatoare §efului Lisei,
e ca oamenii tai s-au straduit din rasputeri sa le faca sa arate
ridicol. Ce sens avea sa puneti pe manechinele alea palarii §i
manu§i cu paiete?
§eful Lisei, Neil Nordstrom, se uita de sus la vicepre§edin-
tele furios, fara sa fie tulburat de aceasta izbucnire.
- Cel putin Lisa §i echipa ei, comenta el, au reu§it sa faca
chestiile alea cTt de cTt interesante.
- Destul, domnilorj se rasti Philip, putin cam obosit. Sam,
zise el TntorcTndu-se sa-i vorbeasca lui Sam Green, avocatul
principal al magazinulu||a§ezat imediat Tn s tT n g a ||| ce e cu
procesul intentat de femeia aia, cea care pretinde ca s-a Tmpie-
dicat Tn raionul de mobila §i s-a lovit la spate?
- E o mincinoasa, replica Sam Green. Agentul de la asf-
gurari a descoperit ca. a intentat Tnca patru procese altor maga­
zine dip acela§i motiv. Nu vor sa ajunga la nici o Tntelegere cu
ea. Va trebui sa aduca cazul Jn instan^a §i va pierde.
Philip dadu din cap §i privi spre-Meredith cu o cautatura de
gheata.
- Cum e cu contractu! proprietatji Smobiliare din Houston, pe
care e§ti atTt de hotarTta s-o cumperi?
- Sam §i cu mine definitivam Ultir.iele detalii. VTnzatorul a
acceptat sa Tmparta proprietatea §i sTn.em preg;atiti sa Tntocmim
contractul.
O Tnvrednici cu o scurta Tnclinare a capuly'i, apoi i se adresa
contabilului a§ezat Tn dreapta sa:
- Allen, ce ai de raportat?
Contabilul se uita la carnetul cu linii galbene din fata lui.
Functia pe care o detinea Tn cadrul companiei TI facea pe Allen
Stanley raspunzator de toate problemele financiare, inclusiv de
creditul bancar al magazinului. Cei douazeci de ani de ..bataiii"
financiare stresante cu Philip Bancroft Ti provocasera, Tn opinia
lui Meredith, pierderea parului, Tmbatrinindu-I Tnainte de vreme.
Bietul de el arata de §aizeci §i cinci de ani §i nu de cincizeci §i
cinci, cTti avea Tn realitate.
Contabilul §i subordonatii lui nu aduceau nici un profit ma­
gazinului. La fel ca avocatil §i sectia personal. Dupa parerea lui
Philip, cele trei departamente trebuiau tolerate ca pe un rau
necesar, dar le considera ca pe un fel de lipitori. In plus, dis-
pretuia faptul ca §efii celor trei departamente Ti prezeritau la
nesfir§it motive pentru care nu putea face ce voia, Tn loc sa-l
sfatuiasca cum sa-§i atinga scopurile. Allen Stanley mai avea
Tnca cinci ani pTna Is pensionare §i erau momente cTnd Meredith
se Tntreba cum va reu§i sa reziste pTna atunci. CTnd deschise
gura, Allen vorbi cu un glas limpede, ezitfnd vizibil:
- Luna trecuta am Tnregistrat un numar record de cereri
pentru carti de credit, aproape opt mii.
- CTte ai aprobat?
- Cam §aizeci la suta.
- Cum dracu’, racni Philip mTnios, lovindu-§i stiloul de masa
ca sa accentueze fiecare cuvTnt, poti justifica respingerea a trei
mii de cereri? Tncercam sa atragem noi detinatori de carti de
credit, iar tu Ti respingi imediat ce semneaza formularele? N-ar
trebui sa-ti spun cTt de profitabile sTnt dobTnzile acelor carti de
credit. §i nici nu mai stau sa numar beneficiile pierdute de ma­
gazin prin cumparaturile facute cu acele carti de credit. Amin-
tindu-§i parea de inima lui slaba, facu un efort sa se calmeze.
- Am respins cererile celor care nu-fi puteau permite carti
de credit, Philip, declara Allen pe un ton ferm. Vagabonzii, dupa
cum bine §tii, nu platesc ce cumpara. Crezi ca respingerea ace­
lor cereri ne-a costat bani, dar, a§a cum vad eu lucrurile, oa-
menii mei au scutit magazinui de pierderea unei averi Tn datorii
irecuperabile. Am stabilit ni§te conditii de baza care trebuie Tn-
deplinite Tnainte de eliberarea unei car^i de credit Bancroft, iar
adevarul e ca trei mii de cereri n-au facut fata acestor conditii.
- Fiindca conditiile impuse sTnt mult prea pretentioase, inter-
veni Gordon Mitchell pe un ton mieros.
 - Ce te face sa spui a§a ceva? Tntreba Philip curios, gata
oricTnd sS-§i contrazica contabilul.
- O spun, replica Mitchell cu o satisfactie rautacioasa, pen*
tru ca nepoata mea a spus ca magazinui i-a respins cererea
pentru o carte de credit.
- Asta TnseamnS ca nu Indeplinea conditiile necesare elibe-
rSrii unei cSrfl de credit, riposta contabilul.
- Serios? rosti el tSraganat. Atunci cum se face ca ma­
gazinele Field & Marcy i-au eliberat carti de credit noi? Dupa
cum mi-a relatat nepoata mea, students Tn anul doi la colegiu, Tn
scrisoarea de refuz se afirma ca nu are antecedente necesare
ob||nerii ih e i carti de credit. Presupun ca asta tnseamna ca n-ati
gasit nimic despre ea, b in sau rau, 61
Contabilul T§i Tnclina capul, chipul sau palid, plin de riduri,
TncruntTndu-se.
^ Daca se afirma a§a ceva, Tnseamna ca e adevSrat.
f n i Dar cei de la Field & Marcy? Tntreba Philip, aplecTndu-se
Tnainte. Se pare ca au acces la mai multe |Bformatii decTt tine §i
subordonatii tai.
- Nu, m-au. Folosesc ca §i noi acela§i birou de verificare a
solicitantilor cartilor de credit.- E clar ca au impus conditii mai
tolerante decTt ale mele.
. Nu sTnt ale tale, fir-ar sa fie, magazinui asta hu e al tau... 4
M ereditl:‘i htervenll §tiind ca,: Tn timp ce ' contabilil T§i va
apara cu Tnver§unare propriile a c f|« r a r e o r i avea cu ra j# sa-i
atraga atentia l | i Philip asupra propriilor gre§e||mai ales asupra
erorilor lui de judecata precum cea aflata acum Tn discutie. Moti­
vate de o dorinta altruista de a-l apSra pe Allen Stanley §i de
una extrem de egoista de a evita o altS disputS de durata, la
care ea §i restul vicepre§edintilor vor fi obligati sS asiste, Tntre­
rupse tirada tatalui ei:
- Ultima oarS cTnd a venit vorba despre subiectul Ssta, Ti
spuse ea, reu§ind sS fie politicoasS §i obiectivS, ai fost de pSrere
ca procentele demonstreazS cS studentii la colegiu sTnt u n lfsc
pentru eliberarea cartilor de credit. I-ai cerut lui Allen sa refuze
studentilor cSrti de credit, exceptTnd unele cazuri rare.
Sala se cufundS Tntr-o tScere stranie, aceea§i tScere stranie,
vigilentS, care se ISsa ori de cTte ori Meredith T§i Tnfrunta tatSI;,
dar astazi era mai apasatoare ca niciodata fiindca toti a§teptau
un semn de indulgenta din partea lui Philip pentru fiica lui, semn
care ar indica ca o va alege drept succesoare. Adevarul consta
Tn faptul ca tatal ei nu era mai exigent decTt concurenja repre-
zentata de magazinele Saks sau Marcy, sau oricare alt mare
magazin. O deranja Tnsa stilul sau dur, dictatorial, nu pretentiile
pe care le avea. Directorii adunati Tn jurul mesei alesesera vm-
zarea cu amanuntul drept cariera, §tiind dinainte ca era o lume
frenetica, care cerea sacrificii, Tn care saptamTna de lucru de
§aizeci de ore era norma obi§nuita, nu exceptia, pentru cine
voia sa ajunga Tn vTrf §i sa ramTna acolo. Meredith §tiuse asta la
fel ca §i ceilalti, a§a cum §tiuse ca va trebui sa munceasca mai
mult §i mai eficient decTt toti, daca dorea sa-§i revendice pre-
§edintia care i-ar fi revest Tn mod normal Tn cazul Tn care s-ar fi
nascut baiat.
Interyeni acum Tn discutie, con§tienta ca, de§i ar cT§tiga pro­
babil respectul tatalui ei, va stTrni un resentiment cu totul dispro-
portionat. El Ti arunca o privire dispretuitoare.
- Ce propui tu,. Meredith? Tntreba el fara sa recunoasca sau
sa nege ca regula i-ar fi apartinut.
- Acela§i lucru pe care I-am propus §i data trecuta, ca stu-
dentilor despre care nu detinem informatii proaste sa li se
acorde carti de credit, dar cu o limita mai scazuta, sa zicem cinci
sute de dolari pentru primul an. La sfTr§itul anului, daca oamenii
lui Allen sTnt satisfacuti de plata dobTnzilor, atunci suma poate fi
marita.
O clipa, el se multumi sa se uite la ea, apoi T§i Tntoarse capul
§i'continua §edinta fara sa dea de Tnteles c-ar fi auzit-o. O ora
mai tTrziu, Tnchise mapa cu Tnsemnari §i artinca o privire circu-
lara spre directorii de la masa.
- Domnilor... §i cfoamnelor, adauga el pe un ton de o ama-
bilitate superioara, care o facea Tntotdeauna pe Meredith sa
vrea sa-i dea un ghiont, am astazi un program nea§teptat de
Tncarcat. Va multumesc pentru prezenta. §edinta se suspenda.
Allen, spuse el cu non§alanta, poti sa oferi carti de credit cu o
limita de cinci sute de dolari studentilor fara antecedente.
§i cu asta gata. Nu recunoscu ca ideea Ti apartinea lui Merer
dith §i nici nu-§i arata aprecierea Tn vreun fel. Se purta a§a cum
facea deseori ctnd fiica lui, atTt de talentata, dadea dovada de o
excelenta putere de judecata: Ti accepta Tn sila sugestiile, fara
sa le confirme vreodata valoarea. Dar erau valoroase §i toata
lumea §tia acest lucru. Inclusiv Philip Bancroft.
Meredith T§i aduna hTrtiile §i parasi sala de §edinte alaturi de,
Gordon Mitchell. Dintre toti candidatflpentru functia de pre§e-
dinte interimar, Mitchell §|$Meredith aveai|f§ansele cele mai
mari. La cei treizeci §i §apte de ani, Mitchell avea mai miH| ani
Tn comert decTt Meredith, dar lucra pentru Bancroft & Company
de numai trei aniflvieredith lucra de §apte aJgTn cadrul firmei §i,
ce era mai important, lansase cu succes extinderea magazinului
In alte state; adusese argumente logice §i de ordin sentimental,
iar pTna la urma reu§ise sa-§i convinga tatal §i pe bancherii
magazlffllSi sa finanteze extinderea. Alesese ea Tnsa§i locatiile
pentru noile magazine §i se ocupase de una singura de nenu-*
maratele detalii legate de Oonstrujrea cladirilor §i de depozitarea
marfurilor. Din cauza asta, ca §i a experientei.dobTndite Tn toate
departamentele §i raioanele de la Bancroft, avea de oferit con­
siliului de conducere un lucru pe care nici unul dintre candidati,
inclusiv Gordon Mitchelfpnu-I putea oferi, §i anume, o mobtJitate
multilaterala. Pips o cunoa§tere mult mai larga a activitatilor din
cadrul u n i| magazin. Se uita pe furi§ la Gordon §i Ti vazu e){-
presia evaluatoare din ochii atintiti asupra ei.
P lfip mi-a spus ca Tn timpul concedipHl, >-ta indicative doc-
torilor, va pleca Tntr-o croaziera, Tncepu Gordon pe cTnd pa§eau
unul ITnga celalalt pe coridorul acoperit de mocheta, trecTnd pe
ITnga ni§ele sertarelor din fata biroului fiecarui vicepre§edinte.
Unde are de gTnd sa... Se Tntrerupse cTnd secretara til se ridifca
de la mass §i, rostind destul de tare ca sa se faca auzita, spuse:
- Domnule Mitchell, sTnteti cautat de domnul Bender. Secre­
tara lui zice ca e ceva important.
- Debbie, se rasti el, ti-am spus sa nu raspunzi la tele-
foanele de pe iB a privata.
ScuzTndu-se fata de Meredith, Mitchell trecisjfurios pe itnga
secretara §i intra Tn birou, TnchizTnd u§a Tn urma lui. Pe coridor,
Debbie Novotny T§i mu§ca limba, uitTndu-se la Meredith Ban­
croft, . care se departa Tncet. Ori de cTte ori suna ..secretara
domntilui Bender", Gordon devenea Tncordat §i surescitat, Tnchi-
zTnd Tntotdeauna u§a. De aproape un an ■ tot promitea ca va
divorta de sotia lui, ca sa se poata casatori cu Debbie, dar acum
o Tngrozi brusc gTndul ca motivul pentru care tragea de timp era
ca ..secretara domnului Bender" reprezenta de fapt numele fals
al unei noi amante *iMai facuse §i alte p ro m is i^ pe care nu §i le
tinuse, una dintre ele fiind ca o va avansa pe Debbie de la
secretara la asistenta §i Ti va mari s a la rw C u inima gata sa-i
sara din piept, Debbie ridica cu: grija receptorul. Vocea lui Gor­
don era joasa, alarmanta:
- Ti-am spus sa nu ma mai suni la b iro ||s f
- Calmeaza-te, nu^te voi retine mult, spuse Bender. Mi-a
mai ramas un morma||din bluzele pe care le-ai lasat aici §i un
munte de bijuterii, false. Tti dau de doua ori partea obi§nuitag
daca ma scapi de ele. Era vocea u n || barbat, iar Debbie se
simti atTt de u§urata, TncTt dadu sa Tnchida, dar realiza ca ceea
ce spunea Bender suna a mita.
- iijjp o t, se rasti Gordon. Am vazut zdrentele §i bijuteriile
pe care le-ai’irimis aici §i sTnt p § te rahaturi. Ne-a mers pTna
acum cu aranjamentul nostru fiindca marfa ta a fost cTt de cTt de
calitate. Daca cineva de aici va arunca o singura privire ultimului
transport, va dori imediat sa §tie cine l-a cumparat §i de ce. Apoi
managerii mei ma vor arata cu degetul §i vor declara ca le-am
spus sa cumpere de la tine.
. 7- Daca asta te Tngrijoreaza, replica Bender, concediaza-i pe
amTndoi §i nu te vor mai arata cu degetul.
Va trebui sa o fac, dar asta nu schimba cu nimic lucrurile.
Uite ce-i, Bender, spuse Gordon pe ciruton hotarTt, relatia noa-
stra a fost profitabila pentru amTndoi, dar s-a terminat. E prea
riscant. ffeaal doilea rind, cred ca mi se va oferi pre§edintia
interimara. Iar atunci nu voi mai putea sa ma ocup de cum­
pararea marfurilor.
Vocea lui Bender deveni amenintatoare:
- Asculta-ma bine. gagauta, fiindca n-o sa-ti spun decTt o
data. Noi doi am pus la cale o treaba foarte buna, iar ambitiile
tale nu ma privesc. Anul trecut ti-am platit o suta de mii...
- Afacerea s-a terminat.
pA.lsfu se terming pma hotarasc eu. Daca ma superi; Ti dau
telefon b a tr in ifi Bancroft...
 - §i ce-o sa-i spui? rise Gordon batjocoritor. Ca am refuzat
banii de la tine pentru marfa ta de rahat?
- Nu, Ti voi explica ca sTnt un om de afaceri cinstit, iar tu ma
seci de bani Tnainte de a-ti lasa oamenii sa-mi cumpere marfa
excelenta. §i nu se mai cheama mita, ci §antaj. Se opri o clipa
pentru ca Gordon sa Tnteleaga semnificatia spuselor sale, dupa
care continua: Apoi mai e §i Garda Financiara, nu? Daca vor
primi un telefon anonim §i vor Tncepe sa-ti verifice conturile din
banca, pun pariu pe ce vrei ca vor da de o suta de mii de dolari
ascun§i pe undeva §i pe care nu i-ai declarat. Evaziunea fiscala
se nume§te frauda, scumpule.
Cu toata panica care pusese stapTnire pe el, Gordon auzi Tn
telefon zgomotul Tnabu§it al unui sertar Tnchis.
- A§teapta o clipa, spuse el repede, trebuie sa-mi scot ceva
din servieta. Ignorind servieta lasata pe podea, se duse la u§a
biroului §i apasa Tncet pe clanta, deschizTnd-o cTt sa vada afara.
Secretara statea la masa ei, cu receptorul la ureche, cu mTna pe
microfon, iar pe telefon era aprins un singur beculet. Alb de furie
§i de panica, Tnchise u§a §i reveni la telefonul lui. Va trebui sa
Tncheiem discutia diseara, se rasti el. Suna-ma acasa.
- Te previn...
- Bine, bine. Suna-ma acasa. Gasim noi o solutie.
- A§a mai merge. Nu sTnt cu totul lipsit de Tntelegere. Din
moment ce va trebui sa refuzi propunerea lui Bancroft, sTnt dis­
pus sa-ti maresc partea.
Gordon puse jos receptorul §i apasa pe butonul interfonului.
- Debbie, vrei sa vii putin?
O clipa mai tTrziu, Debbie deschise u§a, cu stomacui Tntors
pe dos, cu iluziile spulberate, Tngrozita ca fata o va trada.
- inchide u§a §i Tncui-o, Ti ceru Gordon, silindu-se sa-i vor­
beasca pe un ton vibrind de dorinta, ocolind masa §i mergTnd
spre canapea. Vino aici, adauga el.
Tulburata de nota senzuala din voce §i, raceala din ochi,
Debbie se apropie prudenta, apoi T§i Thabu§i un tipat cTnd o
trase Tn bratele lui.
- §tiu ca mi-ai ascultat convorbirea, spuse Gordon, luptTn-
du-se cu impulsul de a-§i pune mTinile Tn jurul gTtului ei. O fac
pentru noi, Debbie. Dupa divort, sotia ma va lasa fara nici un
sfant. Am nevoie de bani, ca sa-ti ofer lucrurile pe care le meriti.
Ma Tntelegi, nu-i a§a, iubito?
Debbie se uita la chipul frumos, vazu implorarea Tnduio-
§atoare din ochi §i Tntelese. II crezu. Degetele lui Ti desfaceau
nasturii rochiei, iar ctnd o trase spre el, ea se lipi de trupul lui,
daruindu-i iubirea §i tacerea ei.

Meredith se pregatea sa ridice receptorul, ctnd secretara

trecu prin fata u§ii biroului.
- Am fost la copiator, Ti explica Phyllis, intrTnd Tn birou. La
douazeci §i §apte de ani, Phyllis Tilsher era inteligenta, dadea
dovada Tn orice Tmprejurare de intuitie §i bun-simt, cu o singura
exceptie: era atrasa Tn mod irezistibil de barbatf iresponsabili, Tn
care nu se putea avea Tncredere. Era o slabiciune despre care
discutase, rizTnd, cu Meredith de-a lungul anilor Tn care lucra-
sera Tmpreuna. Te-a sunat Jerry Keaton de la personal, con­
tinua Pyllis, §i, cu eficienta obi§nuita, Ti transmise lui Meredith
mesajele telefonice primite. Mi-a zis ca e posibil ca unul dintre
angajatii no§tri sa ne dea Tn judecata pentru discriminare rasiala.
- A discutat cu avocatii firmei?
- Da, dar vrea sa discute §i cu tine, v
- Eu trebuie sa ma Tntorc la biroul arhitect'ului, sa revedem
schitele pentru magazinui din Houston, replica Meredith. Spune-i
lui Jery ca ne vedem luni la prima ora.
- O.K. A sunat §i domnul Savage. Se Tntrerupse cTnd Tn
cadrul u§ii aparu Sam Green.
- Scuzati-ma, li se adresa el la amTndoua, apoi adauga:
Meredith, ai cTteva minute?
Meredith dadu din cap.
- Ce s-a TntTmpIat?
- Am vorbit la telefon cu Ivan Thorp, spuse el pa§ind Tn
birou cu chipul Tncruntat. S-ar putea sa existe un obstacol Tn
contractul pentru terenul din Houston.
Meredith petrecuse mai mult de o luna Tn Houston, cautTnd
locul potrivit Tn care Bancroft sa poata construi nu doar un ma­
gazin nou, ci o Tntreaga zona comerciala.
Daduse Tn cele d i!| urma peste un loc, perfect Tn apropiere
de The Galleria, iar de cTteva luni negociau cu Thorp Develop-
merit, firma careia Ti apartinea terenul.
- Ce fel de obstaeol?
- CTnd ham spus ca sTntem gata sa semnam contractul,
mi-a adus la cuno§tinta c-ar putea avea deja un cumparator
pentru proprietatile lor, inclusiv pentru terenul aceia.
Thorp Development era o companie din Houston, care deti­
nea mai multe cladiri cu birouri, spatii comerciale §i terenuri
virane, dar nu era un secret pentru nimeni ca fraff Thorp voiau
sa-§i VTnda Tntreaga companie.
- Crezi c-au Tntr-adevar un cumparator? Sau vor sa ne faca
s§ le oferim mai mult?
- Probabil cea de-a doua varianta. Dar am vrut sa §tii ca ar
putea exista un competitor pe care nu I-am avut In vedere.
Atunci va trebui sa gasim o alta solutie, Sam. Vreau sa
construiesc viitorul nostru magazin pe terenul aia, mai mult decTt
mi-am dorit sa construiesc oricare alt magazin. Amplasamentui
e perfect. Houston-ul Tncepe sa-^i danme cocioabele, dar pre-
turile de constructie sTnt Tnca mici. CTnd ne vom deschide ma­
gazinui, economia lor va fi Tn plina dezvoltare.
Meredith se uita la ceas §i se ridica. Era ora trei dupa-masa
Tntr-o zi de vineri, ceea ce Tnsemna ca traficul era deja aglo-
merat.
' - Trebuie sa plec, spuse ea scuzTndu-se cu un zTmbet. Vezi
daca prietenul tau din Houston poate sa afle ceva despre un
eventual cumparator al companiei Thorp.
- I-am telefonat deja. S-a pus pe treaba.

Capitolul 16
Limuzina lui Matt se strecura prin traficul din. acea dupa-
amiaza de vineri, croindu-§i drum spre cladirea de §aizeci de
etaje care reprezenta cartierul general al companiei Haskell
Electronics. Pe bancheta din spate, Matt T§i ridica privirea de pe
raportul din mTna chiar Tn clipa cTnd Joe O'Hara depa§i un taxi,
trecu pe ro§u §i, apasTnd frenetic pe claxon, pacali ni§te pietoni
cutezatori, facTndu-i sa-i dispara din cale. La mai putin de cinci
metri de garajul subteran al cladirir, Joe apasa brusc pe frine §i
coti spre intrare.
 - Scuze, Matt, spuse el, ridicTndu-§i privirea §i vazTndu-l pe
Matt TncruntTndu-se u§or Tn oglinda retrovizoare.
- Tntruna din zilele astea, replica Matt cu o voce taioasa,
exasperata, mi-ar placea sa-mi explici ce anume te face sa vrei
sa transformi pietonii Tn podoabe pe capota. Vocea i se pierdu
cTnd partea din fata a ma§inii se Tnclina Tn jos, cauciucurile
scri§nind la infinit rotindu-se spre locul de parcare rezervat celor
din conducere, evitTnd peretele la cTtiva centimetri. OricTt de ele­
ganta sau de scumpa ar fi fost ma§ina, O’Hara o conducea ca
un adolescent neTnfricat la volanul unui Chevy cu o blonda pe
genunchi §i cu un pachet de cutii de bere pe scaunul de ITnga el.
Daca reflexele nu i-ar fi fost tot la fel de iuti ca ale unui adoles­
cent, §i-ar fi pierdut demult perrrxsul de conducere, probabil §i
viata.
Cutezanta Ti era egalata de loialitate, iar acum zece ani cele
doua trasaturi l-au facut sa-§i ri§te viata scotTndu-l pe Matt din
camionul ramas fara frine, care plonjase peste un dig §i luase
foe. Pentru eforturile lui, Joe primise o lada din whisky-ul sau
preferat §i ve§nica recuno§tinta a lui Matt.
Sub haina, Joe avea prins de umar un pistol automat, achizi-
tionat cu ani Tn urma cTnd condusese ma§ina lui Matt printre
camioanele unei companii pe care tocmai o cumparase. Dupa
opinia lui Matt, pistolul era Tn plus.
De§i nu avea decTt un metru §aizeci, Joe cTntarea peste o
suta de kilograme, era tot numai mu§chi, cu o fata bataioasa,
mai degraba urita, §i o Tncruntatura teribil de amenintatoare. Era
mai potrivit pentru activitatea de bodyguard, decTt pentru cea de
§ofer.
- Uite ca am ajuns, spuse Joe reu§ind sa opreasca lin ma-
§ina ITnga ascensorul privat de sub cladire. Caminul nostru mult
iubit.
- Pentru un an sau mai putin, spuse Matt TnchizTnd servieta.
Tn mod normal, atunci cTnd cumpara o companie noua, Matt
ramTnea la fata locului doar o luna sau doua, timp suficient ca
oamenii sa evalueze capacitatea manageriala a firmei §i sa faca
recomandari. Tn trecut Tnsa, cumparase doar companii bine con-
duse, care dadusera de necazuri din cauza lipsei de capital.
Schimbarile din cadrul acelor companii fusesera de cele mai
multe ori minore, facute pentru a le integra mai bine opera-
tiunilor din cadrul Intercorp.
Haskell era cu totul altceva. Metodele §i procedurile vechi
vor trebui Tnlocuite cu cele noi; beneficiile vor fi recalculate,
salariile reglate, urmmd ca Tn zona suburbana Southville, unde
cumparase deja un teren, sa se construiasca o fabrica noua.
Haskell avea nevoie de o restructurare majora. Pentru reor-
ganizarea de la Haskell, Matt va lucra zile §i nopti lungi, cu
Tnver§unare, dar era obi§nuit. La Tnceput, o facuse dintr-un fel
de dorinta disperata, obligatorie, de a reu§i, de a demonstra ca
putea. Chiar §i acum, cTnd se bucura de un succes care depa-
§ise cele mai Tndraznete visuri ale sale, pastra acela§i ritm ex-
tenuant, dar nu pentru ca i-ar face placere sau pentru ca ar simti
nevoia de alte reunite, ci pentru ca a§a traia el.
§i pentru ca nimic altceva nu-i oferea o satisfactie mai mare.
Muncea din greu, iar atunci cTnd T§i oferea cTte o scurta vacanta,
se distra cu aceea§i rivna. Nici una din activitati nu avea vreo
semnificatie deosebita. Dar aducerea companiei Haskell pe linia
de plutire, transformarea ei Tn ceea ce ar fi trebuit sa fie, de­
venise o tinta care merita efortul. Poate asta fusese gre§eala lui,
T§i zise Matt intrind Tn ascensorul privat, care urma sa-l duca la
etajul rezervat directorilor. Crease un conglomerat uria§ cum-
parind companii bune, eficient conduse, care aveau nevoie de
sprijinul financiar dat de Intercorp. N-ar fi stricat sa fi cumparat
cTteva care sa fi avut nevoie de ceva mai mult. Echipa lui era
aici de doua saptamTni, facTnd evaluarile. Erau sus, a§teptTnd sa
se TntTlneasca cu el, iar Matt era plin de nerabdare.
La etajul §aizeci, receptionera ridica receptorul §i asculta
informatia transmisa de paznicul Tn uniforma, care facea §i pe
portarul din holul cladirii. Dupa ce Tnchise, Valerie se duse la
secretara din dreapta ei.
- Pete Duncan zice ca Tn garaj a intrat o limuzina argintie,
§opti ea. Crede ca e Farrell.
- Argintiul trebuie sa fie culoarea lui preferata, replica Jo­
anna, aruncTnd o privire plina de subTnteiesuri placii arginii cu
latura de un metru §i jumatate, reprezentTnd sigla companiei
Intercorp atTrnata de peretele cu lambriuri din lemn de trandafir
din spatele ei.
 La doua saptamTni dupa preluarea firmei Haskell, Tn cladire
T§i facuse aparitia un grup de tTmplari condus de un tip care se
prezentase drept §eful sectiei de design interior de la Intercorp.
La plecarea lui, doua saptamTni mai tTrziu, Tntregul salon de
primire, la fel ca §i sala de consiliu §i viitorul birou al lui Matt
Farrell fusesera complet redecorate. Acolo unde cTndva se afla-
sera covoare orientale uzate §i piese de mobilier u§or zgTriate
de trecerea vremii, erau acum un covor argintiu, acoperind fie­
care centimetru de podea, §i canapele din piele de un ro§u-
Tnchis, aranjate Tn grupuri, Tn jurul §i ITnga masute de cafea.
Mania lui Matt Farrell de a-§i redecora fiecare companie nou
achizitionata, ca sa semene cu celelalte detinute de Intercorp,
se bucurase de o mare publicitate Tn presa.
Valerie §i Joanna, la fel ca alte secretare de la etajul lor,
erau familiarizate deja nu numai cu reputatia §i ciudateniile lui
Matthew Farrell, ci §i cu lipsa lui de scrupule. La cTteva zile dupa
preluarea companiei, pre§edintele, domnul Vern Haskell, fusese
silit sa se retraga urgent din functie. La fel se TntTmplase cu doi
din vicepre§edintii sai, unul fiind fiul lui Vern Haskell, celalalt
ginerele lui. Un alt vicepre§edinte refuzase sa se retraga de
bunavoie §i fusese concediat. Birourile acelor vicepre§edinti lo-
iali, situate la acest etaj, dar Tn partea opusa a cladirii, erau
ocupate acum de trei din acolitii lui Farrell. Alti trei erau stabiliti
Tn alte par^i ale cladirii; care, conform zvonurilor, spionau pe
toata lumea, T§i bagau nasul peste tot, puneau Tntrebari, Tntoc-
mind fara Tndoiala liste cu personalul care urma sa fie concediat.
Iar ca lucrurile sa mearga §i mai prost, vechii directori exe­
cutive nu fusesera singuri alungati din posturile lor; secretara
domnului Haskell avusese de ales Tntre a lucra pentru un direc­
tor mai putin important sau a pleca odata cu §eful ei, fiindca Matt
Farrell insista sa-§i aduca propria lui secretara din California.
HotarTrea lui stTrnise noi furori printre secretarele ramase, dar
asta nu se comparase nici pe departe cu ce simtisera cTnd
secretara lui Farrell T§i facuse aparitia: Eleanor Stern era un
tiran, o pacoste, dreapta ca un bat, scheletica, §i cu un par
sTrmos, care le pTndea cu ni§te ochi de vultur folosind Tnca
cuvinte precum „impertinenta“ §i „bunacuviinta“. Sosea la birou
Tnaintea tuturor, pleca ultima, iar cTnd u§a biroului er era des-
chisa, ceea ce nu era cazul acum, auzea pTna §i risul cel mai
slab sau bTrfele cele mai nevinovate. CTnd se TntTmpla a§a, se
ridica de la masa §i se posta Tn cadrul u§ii, ca un sergent major
scos din tftTni, pTna ctnd diversiunea creata de sporovaiala T§i
dadea inevitabilul §i ob§tescul sffr§it. Acesta era motivul- pentru
care Valerie rezista impulsului de a le suna pe cTteva dintre
secretare, ca sa vina cu o scuza oarecare pentru a-l vedea.
Revistele de cinema §i cele de scandal TI prezentau ca pe un
fel de zdrahon frumos §i distins, care se TntTlnea cu stele de film
§i aristocrate europene. Tntr-un articol din Wall Street Journal se
afirmase ca era „un om de afaceri genial, dotat cu talentul lui
Midas". Tn ziua Tn care plecase, domnul Haskell declarase ca
Matthew Farrell era „un ticalos arogant, inuman, cu instinctele
unui rechin §i principiile morale ale unui lup de prada", A§teptTnd
sa-i arunce macar o privire, Valerie §i Joanna erau pregatite
deja sa-l anticipeze pe loc. §i a§a se TntTmpla.
Clinchetul fin al ascensorului zgudui salonul de primire, de
parea ar fi fost sunetul unui clopot. Matt Farrell ie§i cu pa§i mari,
iar atmosfera paru sa se Tncarce de energia retinuta a prezentei
lui. Bronzat puternic, cu alura unui atlet, veni repede spre ele,
citind un raport §i ducTnd Tn mTna o servieta, cu haina din ca§mir
bej atTrnata de brat. Valerie se ridica Tn picioare.
- Buna ziua, domnule Farrell. Politetea Ti fu rasplatita de
privirea intimidanta a doi ochi cenu§ii, o scurta Tnclinare din cap,
apoi trecu pe ITnga ele ca vTntuI, puternic, tulburator, cu totul
indiferent la ni§te muritoare de rTnd.
Matt, mai fusese aici cu ocazia unei §edinte de seara §i intra
cu o siguranta infailibila Tn partea de birouri particulare care
apartinusera pre§edintelui Haskell §i secretarei lui. Nu-§i abatu
atentia de la raportul a carui citire o Tncepuse Tn ascensor decTt
dupa ce u§a biroului se Tnchise Tn urma lui §i o facu doar ca sa
arunce o privire superfieiala secretarei care lucra pentru el de
noua ani. Nu se salutara §i nu-§i Tngaduira discutii de prisos; n-o
facusera niciodata.
- Cum merge treaba?
- Destul de bine, replica Eleanor Stern.
- Programul §edintei e pregatit deja? Tntreba' el, pornind
spre u?ile mari din lemn de trandafir care dadeau spre biroul lui.
 - Fire§te, replica ea, adaptTndu-se perfect stilului sau vioi.
Formasera un cuplu ideal din ziua Tn care sosise la biroul lui
Tmpreuna cu alte douazeci de secretare, majoritatea tinere §i
atragatoare, trimise de o agentie. Putin mai devreme Tn acea zi,
Matt vazuse o fotografie a lui Meredith Tntr-un numar din Town
and Country, uitat de cineva la cafenea. Zacea pe o plaja din
Jamaica alaturi de un atlet faimos, Titlul afirma ca-§i petrecea
vacanta cu prietenii. Ca rezultat al acelei fotografii, fusese mai
hotarTt ca niciodata sa reu§easca Tn tot ceea ce-§i propusese,
iar asta Ti fusese starea de spirit cTnd Tncepuse discutiile cu
femeile care solicitau postul. Cele ma[,multe erau cu capul Tn
nori sau flirtau fara ru§ine, dar el nu era dispus sa tolereze nici
prostia, nici §iretlicurile femeie§ti. Ceea ce voia §i avea nevoie
era o persoana inteligenta, pe care sa se poata baza, cineva
care sa tina pasul cu noua forta de a ajunge Tn vTrf. Tocmai
aruncase la gunoi cererea ultimei solicitante a postului de secre­
tara, cTnd T§i ridicase capul §i o vazuse pe Eleanor Stern mar§a-
luind spre el cu pantofii ei cu tocuri joase, costum negru, simplu,
§i un par carunt prins Tntr-un coc strTns. Tmpinsese spre el curri­
culum vitae §i a§teptase Tntr-o tacere stoica cTt timp Matt citise
datele pertinente care includeau faptul ca avea cincizeci de ani,
era necasatorita §i putea bate la ma§ina o suta douazeci. de
cuvinte pe minut §i stenografia o suta §aizeci. Matt T§i ridicase
privirea spre ea, gata sa o ia la Tntrebari, dar avusese surpriza
sa o auda rostind cu o voce rece, defensiva:
- STnt absolut con§tienta de faptul ca am cu douazeci de ani
mai mult decTt celelalte solicitante §i arat de douazeci de ori mai
putin atragatoare. Insa cum n-am fost niciodata o femeie fru-
moasa, va trebui sa ma bazez pe celelalte calitati ale mele.
Luat prin surprindere, Matt Tntrebase:
- §i care ar fi ace^te calitati?
glv- Mintea §i priceperea mea, replicase ea. Pe ITnga deprin-
derile de a bate la ma§ina §i a stenografia, sTnt §i o contabila
foarte buna. Tn plus pot face ceva ce majoritatea celor de douaj|
zeci de ani nu mai §tiu sa faca...
- §i anume?
- Sa scriu corect. Observatia, cu toata superioritatea ei Tn-
gTmfata §i cu dispretul implicat pentru lipsa perfectiunii, Ti pla-
cuse enorm lui Matt. Avea Tn ea o anumita mTndrie aroganta,
admirata imediat de Matt, §i sesizase ca o mTna aceea§i ho-
tarire rigida de a duce lucrurile la bun sfTr§it. BazTndu-se pe o
Tncredere instinctiva ca era persoana potrivita pentru postul de
secretara, o informase fara menajamente:
- Se munce§te mult, iar deocamdata salariul nu e prea mare.
STnt abia la Tnceput. Daca ajung Tn vTrf te iau cu mine. Salariul
va create Tn functie de contributia adusa.
- D e acord.
- Voi ealatori mult. Mai tTrziu, s-ar putea sa existe ocazii Tn
care vei fi silita sa ma Tnsote§ti.
Tn mod cu totul nea§teptat, ochii ei deschi§i la culoare se
Tngustasera.
- Poate n-ar strica sa fii mai exact Tn privin{a Tndatoririlor
mele, domnule Farrell. Femeile te gasesc fara Tndoiala un bar-
bat atragator; totu§i...
Naucit ca-§i imagina ca planuia sa se dea la ea §i Tnfuriat de
critica oferita benevol despre cTt placea el altor femei, Matt ri-
postase pe un ton chiar mai rece ca al ei:
- Tndatoririle tale se refera doar la munca de secretara, la
nimic altceva. Nu ma intereseaza o aventura sau un flirt; nu
vreau torturi de ziua mea. N-am nevoie de rasfaturi, cu atTt mai
putin de pareri despre probleme personale, care ma privesc
doar pe mine. Nu vreau decTt timpul §i priceperea dumitale.
Fusese mai dur decTt Tn mod obi§nuit, atitudinea lui datorTn-
du-se mai mult fotografiei lui Meredith decTt purtarii lui Eleanor
Stern, dar pe ea nu paruse s-o deranjeze cTtu§i de putin. De
fapt, paruse sa prefere genul de aranjament prezentat de Matt.
- STnt Tntru totul de acord, TI anuntase ea.
- CTnd poti Tncepe?
- Acum.
Nu regretase niciodata hotarTrea. Descoperise Tntr-o sapta­
mTna ca Eleanor Stern putea lucra, ca §i el, Tntr-un ritm infernal,
nonstop, fara sa fie vreodata istovita sau plictisita. Responsa-
bilitatile Tn plus le Tndeplinea cu aceea§i con§tiinciozitate. Nu
depa§isera niciodata bariera stabilita Tn acea prima zi, cTnd TI
Tntrebase despre intentiile lui. La Tnceput, fusesera prea ab-
sorbiti de munca lor, ca sa aiba timp de altceva. Mai tTrziu, paru
sa nu mai aiba importanta; atinsesera un gen de rutina §i func-
tiona magnific pentru amTndoi. Matt reu§ise sa ajunga Tn vTrf, iar
ea lucrase alaturi de el zi §i. noapte, fara sa se pITnga. Adevarul
era ca ajunsese un bun de nepre^uit al vietii sale de om de
afaceri §i, tinTndu-§i promisiunea, Ti rasplatise din plin eforturile §i
loialitatea: salariul secretarei lui era de §aizeci §i cinci de mii de
dolari anual, mai mare decTt al oricarui manager de la Intercorp.
Acum, TI urma Tn biroul lui §i a§tepta ca el sa-§i puna
servieta pe lemnul lustruit al mesei. fn mod normal, Ti dadea pe
putin o minicaseta cu instructiuni §i dictari pe care urma sa le
transcrie.
- N-am nimic de dictat, o anunta Matt, deschizTnd servieta §i
TntinzTndu-i un teanc de dosare. §i n-am putut verifica Tn avion
contractul cu Simpson. Avionul meu a avut o problema la mo-
toare, a§a ca a trebuit sa iau o cursa obi§nuita. Pe copilul din
fata mea trebuie sa-l fi durut tare mult urechile, ca a zbierat pe
tot parcursul zborului.
Fiindca el deschise discutia, domni§oara Stern se simti obli­
gate sa participe: ’
- Cineva ar fi trebuit sa faca ceva pentru el.
- Barbatul de ITnga mine s-a oferit sa-l sugrume, spuse Matt,
dar mama copilului nu s-a aratat mai atrasa de solutia lui decTt
de a mea.
- §i care a fost solutia?
- Un pahar de vodca urmat de unul de coniac. TnchizTnd
servieta, Tntreba: Cum se descura secretarele de aici?
- CTteva dintre ele sTnt foarte competente. Totu§i, Joanna
Simpson, pe ITnga care ai trecut venind Tncoace, nu e deloc
potrivita. Se vorbe§te ca a fost mai mult decTt o secretara pentru
domnul Morrisey, iar eu sTnt Tnclinata sa dau crezare acestor
bTrfe. Din moment ee nu se pricepe la mai nimic din ce-ar trebui
sa faca aici, e la mintea oricui ca tatentele ei se Tndreapta Tntr-o
cu totul alta directie.
Matt abia daca sesiza tonul taios §i dezaprobator. TnclinTn-
du-§i capul spre sala de consiliu lipita de biroul lui, spuse:
- STnt toti prezenti?
- BineTnteles.
- Au copii ale agendei de lucru?
 - BineTnteles.
- Tn ora urmatoare a§tept un telefon din Bruxelles. Fa-mi
imediat legatura, dar nu ma deranja pentru altceva.
§ase dintre cei mai talentati vicepre§edinti de la Intercorp
stateau pe doua canapele din piele de un ro§u-Tnchis, dispuse
fata Tn fata de o parte §i de alta a unei mese de cafea din
marmura. Se ridicara Tn picioare la intrarea lui Matt, fiecare din
ei scuturTndu-i mTna §i studiindu-i trasaturile ca sa descopere
vreun indiciu al rezultatului calatoriei Tn Grecia.
- E bine ca te-ai Tntors, spuse ultimul dintre barbati, dTnd
mTna cu Matt. Haide, nu ne mai tine pe ghimpi, adauga Tom
Anderson. Cum a fost la Atena?
- Extrem de placut, replica Matt, dupa ce luara loc pe sca-
unele de la masa lunga. Intercorp define acum §i o flota de
tancuri petroliere.
Senzatia de triumf, Tn toata deplinatatea §i puterea ei, Ti
cuprinse pe toti cei din sala, iar vocile lor se ridicara cTnd Tnce-
pura sa discute planuri pentru utilizarea acestei noi „ramuri a
familiei".
LasTndu-se cu spatele pe spatarul scaunului sau, Matt Ti
observa pe cei §ase directori, a§ezati acum Tn jurul lui. Toti erau
barbati dinamici, dedicati muncii lor, cei mai buni din domeniile
Tn care lucrau. Cinci dintre ei venisera de la Harvard, Princeton,
§i Yale; de la UCLA §i MIT, cu diplome variind Tntre afaceri
bancare intemafionale §i marketing. Cinci dintre ei purtau cos­
tume de comanda de opt sute de dolari, cama§i egiptene cu
monograme discrete §i cravate de matase alese cu grija. Luati
Tmpreuna, a§a cum erau acum, aratau ca o reclama Tn patru
culori pentru Brooks Brothers, ceva intitulat: „CTnd ai ajuns pe
culme, nu-fi pofi permite decTt ce e mai bun". Tn contrast cu ei,
cel de-al §aselea barbat, Tom Anderson, facea o figura teribil de
distonanta cu jacheta simpla, verde cu maroniu, pantaloni verzi
§i cravata Tn carouri. Pasiunea lui Anderson pentru hainele Tn
tonuri Tnchise era o sursa de mare amuzament pentru ceilalti
barbafi de la masa, Tmbracati impecabil, dar rareori TI luau peste
picior. Tn primul rind, era greu sa-ti bati joc de un barbat de
peste un metru nouazeci §i cTntarind Tn jur de o suta de kilo-
grame.
 Anderson avea o diploma echivalTnd cu cea de liceu, nu
urmase colegiul, §i era plin de o mTndrie agresiva pentru rea-
lizarile lui. ..Diploma mi-am luat-o la §coala vietii", declara el ori
de cTte ori era intrebat despre educatia lui. Ce lasa nerostit era
ca poseda un talent cu totul neobi§nuit, pe care nu i I-ar fi putut
oferi nici o §coala: era dotat cu o sensibilitate instinctiva, intui-
tiva, la toate nuantele naturii umane. Tn cTteva minute de discutie
cu un om, §tia ce-l stimula, ce-i facea placere sau daca era
vorba de vanitate, lacomie, ambitie ori ceva cu totul diferit.
La suprafata era o namila de barbat, vorbind fara ocoli§uri,
caruia Ti placea sa lucreze cu mTnecile suflecate. Sub aceasta
fatada necizelata se ascundea talentul lui de negociator §i o
abilitate extraordinara de a atinge punctul dificil al unei pro-
bleme, mai ales atunci cTnd trata cu sindicatele Tn numele Inter-
corp-ului.
Dintre toate calitatile lui, exista una pe care Matt o aprecia Tn
mod deosebit: Tom Anderson era loial. De fapt, era singurul din
Tncapere ale carui talente nu erau de vTnzare celui care ar fi
oferit mai mult. Lucrase pentru prima companie cumparata de
Matt. Dupa ce o vTnduse, Tom preferase sa-§i Tncerce norocul
cu Matt Tn loc sa ramTna cu noii proprietari, care Ti oferisera un
post excejent §i un salariu mai mare.
Matt T§i platea oamenii din echipa de achizitionare suficient
de bine ca sa se asigure ca nu vor fi tentati sa vTnda informatii
unei corporatii rivale; TI platea pe Anderson cu §i mai mult pentru
ca se dedica Tn Tntregime lui §i /nfercorp-ului. Nu regretase nicio­
data cTt TI costau, fiindca, ca echipa, erau cei mai buni, Tnsa Matt
era cel care le canaliza energiile Tn directia potrivita. Planul ma-
ret pentru dezvoltarea /nfercorp-ului era doar al lui §i TI schimba
dupa cum i se parea potrivit.
- Domnilor, spuse el TntrerupTnd discutiile despre tancurile
petroliere. Vom vorbi alta data despre compania navala. Sa ana-
lizam problemele de la Haskell.
Metodele Tntrebuintate de Matt dupa preluarea unei com­
panii erau unice §i eficiente. Tn loc sa piarda timp TncercTnd sa
sorteze problemele companiei, sa gaseasca cauzele §i rezol-
varile posibile, §i sa elimine directorii a caror competenta nu se
ridica la standardele /nfercorp-ului, Matt facea ceva cu totul di-
ferit: trimitea grupul de barbati adunati acum Tn sala de §edinte
ca sa lucreze cot la cot cu vicepre§edintii companiei preluate.
Fiecare dintre cei §ase era expert Tntr-un anumit domeniu, iarTn
cTteva saptamTni se familiarizau pe deplin cu departamentele lor,
cTntareau talentele vicepre§edintilor §i- localizau slabiciunile §i
punctele forte ale fiecarui sector Tn parte.
- Elliot, i se adresa Matt lui Elliot Jamison, sa Tncepem cu
tine. Cum se prezinta departamentul de marketing de la Has­
kell?
- Nici prost, dar nici prea grozav. Au prea multi manageri
aici, ca §i Tn birourile-regionale, §i prea putini reprezentanti pe
piata, care sa le vTnda produsele. Clientilor existenti li se acorda
o importanta exagerata, iar comis-voiajorii n-au timp sa gasea-
sca altii. TinTnd seama de calitatea deosebita a produselor Has­
kell, compania ar fi trebuit sa aiba'de trei sau patru ori mai multf
cilenti decTt are Tn prezent. A§ propune sa adaugam cincizeci de
comis-voiajori ca sa Tntarim forta de vTnzare. Dupa ce fabrica din
Southville va fi construita §i va functiona la deplina capacitate,
a§ zice sa mai adaugam Tnca cincizeci.
Matt T§i nota ceva Tn mapa galbena de pe masa §i T§i Tn-
drepta din nou atentia asupra lui Jamison.
-Altceva?
- Paul Cranshaw, vicepre§edintele de la marketing, va tre­
bui sa piece, Matt. E la Haskell de douazeci §i opt de ani, iar
ideile lui de marketing sTnt vechi §i proste§ti. Tn plus, este in-
flexibil, refuzlnd categoric sa-§i schimbe metodele.
- Ce vTrsta are?
- Tn dosare scrie cincizeci §i §ase.
- Va accepta sa iasa mai repede la pensie?
- Posibil. Nu va pleca de bunavoie, de asta sTnt sigur. E un
ticalos arogant §i se opune pe fata preluarii companiei.
Tom Anderson T§i ridica privirea, dupa un studiu atent al
carourilor cravatei.
- Nimic surprinzator. E un var Tndepartat al batrTnului Has­
kell.
Elliot se uita la el uluit.
- Serios? Tntreba el, fascinat fara sa vrea de abilitatea lui
Tom de a descoperi informatii importante fara sa para ca-§i da
silinta. Chestia asta nu aparea Tn dosarul lui. Cum de-ai aflat?
- Am avut o conversatie edificatoare cu o batrTnica fermeca-
toare de la sectia de sicuri. Este cea mai veche salariata de aici
§i e un fel de jurnal ambulant de informatii prefloase.
- Nu e de mirare ca acest Cranshaw se poarta atTt de ostil.
Va trebui neaparat sa piece, printre altele reprezinta §i o teribila
problema morala. Acestea sTnt chestiunile generate. Matt. Ne
TntTlnim saptamTna viitoare §i trecem Tn revista detaliile.
Matt se Tntoarse spre John Lambert, a§teptTnd informatiile
financiare. Tn^elegTnd aluzia, Lambert se uita la Tnsemnarile lui §i
spuse:
- Profiturile sTnt bune, dar asta o §tiam §i Tnainte. Exista Tnsa
destul loc pentru accelerarea procesului de productie §i reduce-
rea cheltuielilor. Tn plus, se descurca jalnic cu adunarea platilor.
Conturile sTnt onorate abia dupa §ase luni, §i asta numai pentru
ca Haskell n-a adoptat o politica mai agresiva de achitare a
obligatiilor financiare.
- Va trebui sa Tnlocuim contabilul-§ef?
Lambert §ovai:
- Mi-e greu sa spun. Contabilul pretinde ca Haskell a fost
cel care n-a cerut clientilor sa plateasca mai repede. Zice ca
Tncearca de c^iva ani sa implementeze o procedura mai agre­
siva, dar batrinul Haskell nici n-a vrut sa auda de ea. LasTnd
asta la o parte, T§i conduce sectorul cu o mTna de fier. Moralul
subordonatilor e ridicat §i T§i cunosc bine meseria. N-are mai
mul|i oameni decTt ar fi nevoie, iar a§tia T§i fac treaba a§a cum
trebuie. Te poti baza pe departamentul lui.
- Cum a reactionat cTnd i-ai invadat Tmparatia? S-a aratat
dornic sa se adapteze schimbarilor?
- Nu e genul care sa conduca, prefera sa urmeze instruc-
tiuni, dar e con§tiincios. Spune-i ce vrei sa faca §i se va face. Pe
de alta parte, daca vrei inovatii §i proceduri mai agresive nu e
omul care sa vina cu idei proprii.
- Pune-I la curent cu metodele noastre, spuse Matt dupa-o
clipa de ezitare. Dupa ce vom numi un pre§edinte, vom putea
sa-l tinem sub observatie. Departamentul financiar e foarte mare;
se pare ca se prezinta Tntr-o forma destul de buna. Daca mo­
ralul e ridicat, mi-ar placea sa ramTna a§a.
 - De acord. Luna viitoare voi fi pregatit sa discutam despre
buget §i despre noua structure a preturilor.
- Bine. Matt se Tntoarse spre barbatul scund, blond, speciali-
zat Tn probleme de personal. David, cum stau lucrurile la capi-
tolul resurse umane?
- Nu prea rau. De fapt, destul de bine. Procentajul de an-
gajati ai minoritatilor e cam mic, dar nu destul de mic ca sa
ajungem pe prima pagina a ziarelor sau sa pierdem contractele
guvernamentale, replica David Talbot. Departamentul personal
a facut o treaba buna Tn stabilirea §i mentinerea unor practici
sanatoase de angajare §i promovare. Lloyd Waldrup, vicepre§e-
dintele, e iute §i bine pregatit pentru functia sa.
- E un fanatic deghizat, TI contrazise Tom Anderson, aplel
cTndu-se sa-§i toarne o cafea din serviciul de argint aflat Tn
centrul mesei.
- O afirmatie ridicola, spuse Talbot enervat. Lloyd Waldrup
mi-a aratat documentele cu numarul femeilor §i minoritatijor din
cadrul diferitelor categorii de slujbe, §i exista un procentaj nor­
mal al celor propu§i pentru posturi de conducere.
- Eu nu cred ce scrie Tn documentele alea.
- lisuse, ce e cu tine, Tom! se rasti el, rasucind-se pe scaun
ca sa se uite Tncruhtat la trasaturile imperturbabile ale lui Tom.
De fiecare data cTnd preluam o companie te iei de cei de la
personal. Ce anume te face sa-i antipatizezi aproape Tntotdea­
una?
- Pentru ca sTnt aproape Tntotdeauna ni§te lingai ahtiati
dupa putere.
- Inclusiv Waldrup?
- Mai ales Waldrup.
- §i care din pretfoasele tale instincte te duce la aceasta
concluzie?
- Mi-a laudat hainele doua zile la rind. N-am Tncredere nicio­
data Tn cineva care Tmi lauda hainele, mai ales cTnd poarta un
costum cenu§iu foarte sobru.
Tncordarea crescTnda din Tncapere fu Tntrerupta de chicoteli,
iar David se relaxa la rTndul lui.
- Exista vreun alt motiv ca sa crezi ca minte Tn privinta
practicilor de angajare §i promovare?
 - Thm, exista, spuse Tom, mtinzmdu-se dupa zahar §i fe-
rindu-§i cu grija mTneca de cafea. De doua saptamTni tot hoina-
resc prin cladirea asta, cTt timp tu ai fost ocupat cu treaba ta de
la personal, §i n-am putut sa nu observ ceva. Se opri ca sa-§i
amestece zaharul Tn cafea, iar asta Ti scoase din sarite pe toti
cei prezenti, cu exceptia lui Matt, care continua sa-1 priveasca
cu un calm plin de interes, apoi Tom se lasa pe spate, cu
cea§ca Tn mTna.
- Tom! rosti David cu tTfna. Vrei sa treci la obiect ca sa ne
putem Tncheia §edinta? Ce anume ai observat hoinarind prin
cladire?
La fel de lini§tit ca de obicei, Tom !§i Tnalta sprincenele
stufoase §i spuse:
- Am vazut barbati Tn birouri.
- Ei §i?
- Dar n-am vazut nici o femeie, exceptTnd contabilitatea,
unde au fost Tntotdeauna mai multe femei. §i numai doua dintre
femeile aflate Tn birouri aveau secretare. Ceea ce ma face sa
ma Tntreb daca amicul tau, Waldrup, nu acorda posturi de con-'
ducere doar cu numele, ca femeile sa fie fericite, iar el sa „arate“
bine Tn documentele de angajare §i promovare. Daca femeile
din rapoarte au Tntr-adevar posturi de conducere, unde le sTnt
secretarele? Unde le sTnt birourile?
- Voi verifica, spuse David oftTnd suparat. A§ fi descoperit
oricum mai devreme sau mai tTrziu, dar e bine sa o §tiu de pe
acum. IntorcTndu-se spre Matt, continua: fntr-un viitor nu prea
Tndepartat va trebui sa aliniem concediile angajatilor §i treptele
de salarizare de la Haskell la cele de la Intercorp. Haskell ofera
oamenilor. sai concediu de trei saptamTni, dupa o perioada de
trei ani, §i patru saptamTni, dupa opt ani. Politica asta costa
compania o avere Tn timpul de lucru pierdut §i nevoia constants
de angajare a unui ajutor suplimentar.
- Care sTnt treptele salarizarii? Tntreba Matt.
- Mai joase ca ale noastre. Ideea lui Haskell era-sa le dea
concedii mai lungi, dar sa-i plateasca mai putin. O sa discutam
Tn amanuntime, dupa ce voi stabili ni§te cifre §i recomandari.
tn urmatoarele doua ore, Matt Ti asculta pe ceilalti prezentTn-
du-§i rapoartele din domeniile lor §i a§teptTnd solutii. Dupa ce
terminara de discutat despre Haskell, Matt le prezenta ultimele
noutati privind alte probleme de la Intercorp, care i-ar fi putut
interesa acum sau mai tTrziu, probleme variind Tntre greva cu
care ameninta sindicatul unei fabrici de textile din Georgia, de-
sign-ul §i capacitatea de produce a noii fabrici Haskell, pe care
voia s-o construiasca pe terenul cumparat deja Tn Southville.
Pe parcursul Tntregii §edinte, un singur barbat, Peter Van-
derwild, ramase tacut §i atent, ca un proaspat absolvent de
colegiu, inteligent §i u§or cuprins de admiratie, TntelegTnd abso-
lut tot, dar TnvaJTnd de la experti abordarea problemelor delicate.
La douazeci §i opt de ani, Peter era un fost „copil-minune" de la
Harvard, cu un coeficient de inteligenta demn de un geniu, spe-
cializat Tn revizuirea companiilor pe care Intercorp le avea Tn
vedere, analizTnd profitul potential, apoi facTndu-i recomandari
lui Matt. Haskell Electronics fusese una din'alegerile lui Peter §i
urma sa fie al treilea succes la rTnd. Matt TI trimisese la Chicago
cu echipa de preluare pentru ca voia ca Peter sa experimenteze
la fata locului ce se TntTmpla dupa ce o companie era achi-
zitionata. Voia ca el sa observe ce nu se putea vedea din docu­
mentele financiare pe care Peter se baza atTt de mult cTnd T§i
facea recomandarile pentru cumpararea unei companii, cum ar
fi contabilii care erau cam neglijentf cu adunarea platilor §i direc­
torii de personal, care T§i ascundeau bigotismul sub masca co-
rectitudinii.
Matt TI adusese aici ca sa observe §i sa fie observat. Tn
ciuda succesului indiscutabil de pTna acum, Matt §tia cS Peter
mai avea nevoie de sprijin. Pe deasupra era Tncrezut §i hiper-
sensibil, obraznic §i timid, depinzTnd de situatie, iar el voia sa-i
struneasca pornirile. Avea o cantitate enorma de talent brut; nu
trebuia decTt canalizat Tn directia justa.
- Peter? Ceva nou Tn domeniul de care te ocupi? Tntreba
Matt.
- Am Tn vedere mai multe companii care ar constitui ni§te
achizitii excelente, anunta Peter. Nu sTnt la fel de mari ca Has­
kell, dar sTnt profitable. Una e o mica companie producatoare
de soft pentru computere...
- Fara companii de soft, Peter, spuse Matt pe un ton cate­
goric.
 - Dar JLH este...
- Fara companii de soft, TI Tntrerupse Matt. In momentul de
fata sTnt mult prea riscante. Vazu cum obrajii lui Vanderwilt se
Tmbujoreaza de jena. Amintindu-§i ca scopul sau era sa ghideze
enormultalent al tTnarului, nu sa-i distmga entuziasmul, Matt T§i
stapTni nerabdarea §i adauga. Hotarirea mea n-are nimic cu
tine, Peter. Nu ti-am spus niciodata parerea mea despre com-
paniile soft. Ce altceva ai vrea sa ne recomanzi?
- Ai amintit ca vrei sa extinzi departamentul comercial,
spuse Peter §ovaind. Exista o companie Tn Atlanta, alta aici, Tn
Chicago, §i o a treia la Houston. Toate trei cauta pe cineva sa le
cumpere. Primele doua detin cladiri Tnalte cu birouri. Cea de-a
treia, din Houston, are capitalul investit Tn spatii comerciale.
Compania e proprietatea unei familii, iar cei doi frati Thorp care
o conduc nu se sufera unul pe altul. Tndurerat Tnca de modul dur
§i rapid Tn care Matt Ti respinsese ultima recomandare, Peter se
grabi sa scoata Tn evidenta piedicile. Economia din Houston a
stagnat mult timp §i nu cred sa existe vreun motiv ca revenirea
recenta sa fie de durata. Tn plus, cum fratii Thorp nu ajung
niciodata la vreun acord, afacerea ne-ar crea probabil mai multe
necazuri decTt merita...
- Tncerci sa ma convingi ca e o idee buna sau proasta?
Tntreba Matt zTmbind, ca sa atenueze asprimea de mai Tnainte.
Tti faci propunerile bazTndu-te pe judecata ta, iar eu le iau Tn
considerare. E treaba mea, iar daca vei Tncepe sa faci treaba
mea plus a ta, nu voi avea nimic de facut. Ma voi simti de
prisos. -
Observatia, rostita Tn gluma, fu TntTmpinata de risete §i, ridi-
cTndu-se de la masa, Peter Ti TnmTna dosarul pe care era scris
Achizitii recomandate/Companii comerciale. Tn el se aflau docu-
mente privind cele trei companii mentionate, plus altele mai pu­
tin interesante. Ceva mai relaxat, Peter se a§eza la loc pe
scaunul sau.
Matt deschise dosarul §i observa ca rapoartele erau lungi,
iar analizele lui Peter complete. Preferind sa nu-i mai retina pe
ceilalti barbati, Matt spuse:
- Domnilor, Peter nu s-a dezmintit nici de data asta, iar
dosarul asta Tmi va lua ceva timp. Cred c-am trecut Tn revista tot
ce era mai important. SaptamTna viitoare ma voi TntTIni cu fiecare
Tn parte. Anuntati-o pe secretara mea cTnd vetf fi pregatiti sa
analizam problemele Tn detaliu. Vino la mine Tn birou, Peter.
Imediat ce se a§eza pe scaunul din piele, auzi interfonul, iar
domni§oara Stern TI anunp ca era chemat din Bruxelles. Cu
receptorul Tntre umar §i falca, Matt Tncepu sa studieze analiza
financiara a companiei din Atlanta, recomandata de Peter.
- Matt, spuse Josef Hendrik, vocea lui TncTntata ridicTndu-se
peste pTrTielile de pe fir, legatura e foarte proasta, prietene, dar
ve§tile excelente nu pot a§tepta una mai buna. Oamenii mei sTnt
Tntru totul de acord cu parteneriatul limitat propus de mine luna
trecuta. Nu s-au Tmpotrivit nici uneia dintre conditiile impuse de
tine.
E minunat, Josef! replica el, dar entuziasmul Ti fu domolit
TntrucTtva de diferenta de fus orar §i de faptul ca era mult mai
tTrziu decTt crezuse. Dincolo de ferestrele mari ale peretelui care
dadea spre ora§, cerul era Tnvaluit Tn Tntuneric, iar Tn zgTrie-norii
din apropiere sclipeau mii de luminite. Jos, pe Michigan Avenue,
se auzeau claxoanele ma§inilor apartinTnd naveti§tilor, dornici sa
se strecoare prin traficul aglomerat, Tncercmd sa ajunga cTt mai
repede acasa. Tntinse mTna §i aprinse veioza de pe birou, apoi
se uita la Peter, care se ridica §i aprinse candelabrul de sus.
Peter, s-a facut tTrziu §i mai am Tnca cTteva telefoane de dat. Voi
lua dosarul acasa §i-l voi studia Tn weekend. Discutam despre el
luni la ora zece.

Capitolul 17
Tnviorat de sauna §i du§, Matt T§i Tnfa§ura Un prosop Tn jurul
taliei §i Tntinse mTna dupa ceasul aflat pe masuta de marmura
neagra ce Tnconjura vana circulara. Telefonul suna, iar el ridica
receptorul.
- E§ti gol? Tntreba vocea Tnvaluitoare a Aliciei Avery Tnainte
sa fi rostit vreun cuvTnt.
- Ce numar ati format? se prefacu el confuz.
- Pe al tau, scumpule. E§ti gol?
- Pe jumatate, spuse Matt, §i Tn mare TntTrziere.
- Ma bucur atTt de mult ca e§ti Tn Chicago. CTnd ai sosit?
 - leri.
- Am pus ghearele pe tine! RTse, un ris ispititor, molipsitor.
Nici nu-ti poti imagina fanteziile pe care le-am avut gTndindu-ma
la noaptea asta, ctnd ne vom Tntoarce de la balul Operei. Mi-ai
lipsit, Matt, adauga ea, direct §i fara ocoli§uri ca Tntotdeauna.
- Ne vom vedea peste o ora, promise Matt, dar numai daca
n-o sa ma mai tii de vorba la telefon.
- Tn regula. De fapt, tata m-a pus sa te sun. Se temea ca ai
uitat de dineul Tn beneficiul Operei. E aproape la fel de nerab­
dator ca §i mine sa te vada, din motive cu totul diferite, fire§te.
- Fire§te, glumi Matt.
- Oh, §i ar fi mai bine sa te previn ca te va propune ca
membru al'clubului Glenmoor Country. Balul va fi locul potrivit
ca sa fii prezentat cTtorva dintre membri, pentru a le obtine votul,
a§a ca, daca TI la§i, va Tncerca sa te tTrasca peste tot dupa el.
Nu ca ar fi necesar sa se deranjeze, adauga ea. E§ti ca §i
* acceptat. Oh, §i presa va fi prezenta, a§a ca pregate§te-te sa fii
asaltat din toate partile. E foarte umilitor, domnule Farrell, TI
tachina ea, sa §tiu ca partenerul meu din seara asta va provoca
mai multa vTlva decTt mine...
Mentionarea clubului Glenmoor Country, unde o cunoscuse
pe Meredith cu multi ani Tn urma, TI facu sa stringa din maxilare
§i abia daca mai auzi ce-i spuse Alicia Tn continuare. Era deja
membru al altor doua cluburi din Tnalta societate, ambele la fel
de pretentioase ca §i Glenmoor. Trecea rareori pe la cluburile
carora le apartinea §i daca va intra Tn unul din Chicago, lucru pe
care nu §i-l dorea, Tn nici un caz nu va fi la Glenmoor Country.
- Spune-i tatalui tau ca-i multumesc pentru bunele intentii,
dar a§ prefera sa nu-mi depuna candidatura. Tnainte sa poata
spune mai multe, Stanto Avery Ti vorbi de la un alttelefon:
- Matt, spuse el cu o voce sincera, inimoasa. N-ai uitat balul
Operei din seara asta, nu-i a§a?
- Mi-am amintit, Stanton.
- Bun, bun. Ne-am gTndit sa te luam la ora noua, sa ne
oprim sa bem ceva la Yacht Club, apoi sa mergem mai departe
la hotel. A§a nu va trebui sa suportam La Traviata Tnainte de
Tnceperea petrecerii. Sau e una din piesele tale preferate?
- Opera ma face sa intru Tn coma, glumi Matt, iar Stanton
rise cu pofta, fiind Tntru totul de acord. Tn ultimii ani, Matt luase
parte la zeci de spectacole §i simfonii, mi§cTndu-se Tntr-un strat
al societatii Tn care sponsorizarea §i participarea la evenimen-
tele culturale erau necesare din punctul de vedere al afacerilor.
Acum, ca ajunsese sa le cunoasca, opinia lui de la Tnceput nu
se schimbase: le considera al dracului de plictisitoare §i mult
prea lungi. La noua e bine, adauga el.
Tn ciuda antipatiei pentru muzica de opera §i a asaltului
presei, Matt a§tepta seara cu destula nerabdare. T§i prinse cea­
sul la mTna §i lua aparatul de barbierit. Tl TntTlnise pe Stanton
Avery, cu patru ani Tn urma, Tn California §i ori de cTte ori Matt
era Tn Chicago sau Stanton Tn California Tncercau sa-§i petreaca
timpul Tmpreuna. Spre deosebire de ceilalti diletan^i TntTlniti de
Matt, Stanton era un om de afaceri dur, direct, cu picioarele pe
pamTnt, iar lui Matt Ti placeau enorm aceste calitati. Daca ar fi
fost sa-§i aleaga un socru, Stanton ar fi fost unul ideal. Alicia Ti
semana mult tatalui ei, distinsa §i manierata, dar al naibii de
directa cTnd venea vorba sa obtina ce dorea. Voisera amTndoi
sa-i Tnsoteasca la balul Operei din seara asta §i n-ar fi acceptat
un refuz din partea lui. Ajunsese nu numai sa-i Tnsoteasca, dar
§i sa contribuie cu cinci mii de dolari.
Cu doua luni Tn urma, cTnd Alicia fusese cu el Tn California,'
facTnd aluzii foarte clare ca ar trebui sa se casatoreasca, Matt
Tmbratifase scurt ideea, dar impulsul disparu repede. Se bucura
de Alicia Tn pat §i Tn afara lui, Ti placea stilul ei, dar avea deja la
activ o casatorie dezastruoasa cu o tTnara bogata §i rasfatata a
lumii bune din Chicago, §i nu intentiona sa repete experienta.
Dimpotriva, nu se gTndise niciodata serios sa se recasatorea-
sca, pentru ca nu fusese Tn stare sa creeze un duplicat dupa
sentimentele avute pentru Meredith, acea dorinta violenta, pose-
siva, nebuna, de a o vedea, de a o atinge §i de a ride cu ea;
acea pasiune vulcanica care TI dominase §i nu se lasase satis-
facuta. Nici o alta femeie nu se mai uitase la el facTndu-l sa se
simta umil §i puternic Tn acela§i timp, §i nici nu sttrnise Tn el acea
nevoie disperata de a dovedi ca putea fi mai bun. Sa se casa­
toreasca cu cineva care nu avea aceea§i influents asupra lui ar
fi Tnsemnat sa se multumeasca cu rama§ite, iar rama§itele Tn
orice domeniu nu erau destul de bune pentru el. Tn plus, nu
 avea nici un chef sa retraiasca emotiile acelea chinuitoare, fur-
tunoase, zdrobitoare. Fusesera pe ctt de dureroase, pe atTt de
placute, iar cTnd casatoria lui nefericita luase sfTr§it, doar gTndul
la ele §i la tTnara §i tradatoare lui sotie, pe care o adorase, Ti
facusera viata un iad ani la rTnd.
Adevarul era ca daca Alicia ar fi reu§it sa i se strecoare pe
sub piele la fel ca Meredith, ar fi rupt-o imediat cu ea. Nu voia,
nu-§i va mai permite niciodata sa fie atTt de vulnerabil. Acum, ca
se afla Tn Chicago, Alicia nu va renunta atTt de u§or la ideea
casatoriei. Tn cazul asta, fie ca se va vedea silit sa-i dea de
Tnteles foarte clar ca a§a ceva nici nu intra Tn discutie, fie va
trebui sa puna capat legaturii lor.
TmbracTndu-§i haina smochingului, Matt ie§i tacticos din dor-
mitor §i intra Tn sufragerie. Mai avea Tnca cincisprezece minute
pTna la sosirea lui Stanton §i a Aliciei, a§a ca se duse spre coltul
Tndepartat al apartamentului, urcTnd pe platforma ridicata pe
* care se afla un bar §i cTteva canapele aranjate confortabil pentru
conversatii. Alesese aceasta cladire §i acest apartament fiindca
toti cei patru pereti erau din sticla groasa, oferind o priveli§te
uluitoare spre Lake Shore Drive §i asupra ora§ului Chicago. O
clipa ramase pe loc privind afara, apoi porni spre bar, cu intentia
de a-§i turna un pahar de coniac. TntorcTndu-se, haina i se freca
de ziarul lasat de menajera pe masa din centru, iar ziarul cazu,
cu paginile desfacute.
§i o vazu pe Meredith. Fotografia ei Ti sari Tn ochi de pe
pagina din mijloc, zTmbetuI perfect, parul perfect, expresia per­
fects Tipic pentru Meredith, T§i zise el cu o repulsie de gheata,
ridicTnd ziarul §i uitTndu-se la imaginea ei, eleganta §i distinsa
pentru efect §i aparente.
Fusese o adolescenta frumoasa, dar persoana care Ti facea
fotografiile pentru presa T§i dadea toata silinta sa o prezinte ca
pe o Grace Kelly tTnara. Privirea lui trecu de la fotografie la
articolul de sub ea §i pret de o secunda se Tncorda surprins:
conform semnatarei rubricii mondene, Meredith se logodise de
curTnd cu Jubirea din copilarie", Parker Reynolds al lll-lea, iar
Bancroft & Company urma sa-i sarbatoreasca nunta din februa-
rie cu o reducere de preturi Tn toate magazinele sale.
Un rinjet ironic §i amuzant arcui buzele lui Matt. ,
 Arunca ziarul §i se duse la fereastra. Fusese Tnsurat cu
scorpia aceea mica, tradatoare, §i nici macar nu §tiuse ca avu­
sese o Jubire din copilarie". Tnsa n-o cunoscuse cu adevarat, T§i
reaminti Matt. Iar ceea ce §tia despce ea, dispretuia din tot
sufletul.
Tn mijlocul acelui gTnd, Matt realiza brusc ca ceea ce gTndea
nu se potrivea deloc cu ceea ce simtea. Reactia lui se datora
unei vechi obi§nuinte, acum ca n-o mai dispretuia. Tot ceea ce
simtea pentru ea era o aversiune rece. Ce existase Tntre ei se
petrecuse cu multa vreme Tn urma, timpul erodase toate senti-
mentele puternice avute pentru ea, pTna §i dispretul. Tn locul lui
nu mai ramasese nimic Tn afara de aversiune §i mila. Meredith
fusese mult prea lipsita de caracter ca sa fie tradatoare; lipsita
de caracter §i cu totul dominata de tatal ei.
CTnd fusese Tnsarcinata aproape de luna a §asea avortase
copilul §i Ti trimisese apoi o telegrama, anuntTndu-l ceea ce fa­
cuse §i ca voia sa divorteze. §i cu toate astea, el venise imediat,
cu intentia nebuna de a o face sa se razgTndeasca Tn privinta
divortului. Odata ajuns la spital, fusese informat la ghi§eul din
aripa Bancroft ca Meredith nu voia sa-l vada, iar un agent de
paza TI Tnsotise pTna la u§a. GTndindu-se ca instructiunile fuse­
sera date de Philip Bancroft, nu de Meredith, Matt se Tntorsese
a doua zi, dar fusese TntTmpinat la u§a de un politist care Ti
trintise Tn mTna o hotarire judecatoreasca, hotarTre obtinuta de
Meredith, prin care i se interzicea sa se-apropie de ea.
Ani la rind, Matt Tmpinsese acele amintiri, ca §i suferinfa
pentru copii Tntr-un colt Tntunecat al mintii, pentru ca nu supor-
tase sa se gTndeasca la ele. Alungarea lui Meredith din minte
devenise o arta practicata Tndelung §i adusa la perfectiune. La
Tnceput, o facuse din spirit de conservare. Mai tTrziu, din obi§-
nuinta. Acum, uitTndu-se la farurile ma§inilor sclipind departe pe
Lake Shore Drive, T§i dadu seama ca nu mai are nevoie sa o
faca. Meredith Tncetase sa mai existe pentru el.
CTnd hotarise sa-§i petreaca anul acesta Tn Chicago, §tiuse
ca TntTlnirea lui cu Meredith va fi inevitabila, dar refuza s-o lase
sa-i afecteze planurile. Realiza acum ca n-ar fi trebuit sa-§i faca
probleme, nu mai conta. Erau amTndoi adulti; trecutul disparuse.
Meredith era o femeie cu maniere irepro§abile. Vor reu§i amTn|
 doi sa faca fata TntTlnirii cu politetea c a re se a§tep ta de la adulti
Tn astfel de situatii.

M a tt urea Tn lim uzina lui S tan ton §i strTnse mTna prietenului

sau, apoi privirea i se m uta sp re A licia, Tnfa§urata Tntr-o b land .de
s a m u r lunga pm a la g lezn e , d e a c e e a § i cu loare ca §i a parului ei
lucios. A c e a s ta Tntinse mTna §i §i-o p u se Tntr-a lui, zTmbindu-i
se ducato r, direct, ispititor.
- A trecu t m ult d e cTnd nu n e -a m v a z u t, rosti e a cu v o c e a ei
adTnca, m elo d fo asa.
- P re a m ult, replica el cu to a ta se rio zita te a .
- C inci luni, Ti ream inti e a . A i d e gTnd sa -m i stnngi mTna sau
m a saruti a § a cu m treb u ie?
Matt Ti arunca tatalui ei o privire amuzata, neajutorata, o
explicate a intentiei lui. Stanton raspunse printr-un suns parin-
tesc, Tngaduitor, apoi Matt apuca mTna Aliciei §i o trase fara
ru§ine Tn brate.
- §i cam cum ar trebui? Tntreba el.
E a zTmbj §i sp use:
- Tti arat eu.
Numai Alicia ar fi Tndraznit sa sarute un barbat de fata cu
tatal ei. Tnsa putini tati ar fi surTs §i §i-ar fi Tndreptat politicos
privirea spre fereastra, Tn timp ce fiica lor saruta un barbat cu
toata senzualitatea lenta desemnata a-l stTrni sexual. Alicia o
facu, iar Matt o dori imediat.
- Cred ca ti-a fost Tntr-adevar dor de mine, spuse ea.
- Iar eu cred, replica el, ca unul din noi ar trebui sa aiba
bunul-simt §i sa ro§easca.
- O atitudine foarte provinciala, dragul meu, TI informa ea
nztnd, luTndu-§i fara chef mTinile de pe umerii lui. Tipica clasei
de mijloc.
- A existat o vreme, sublinie el, ctnd a face parte din clasa
de mijloc ar fi fost un pas Tnainte.
- E§ti mTndru de ce e§ti, nu-i a§a? TI tachina ea.
- Presupun-ca da.
Ea aluneca de pe genunchii lui, T§i Tncruci§a picioarele, iar
blana lunga se deschise dTnd la iveala rochia neagra, despicata
pTna la coapsa.
 - La ce te gTnde§ti? Tntreba ea.
- O sa afli mai tTrziu la ce se gTnde§te, spuse Stanton,
devenit brusc impacientat de monopolul fiicei asupra prietenului
sau. Matt, ce §tii despre zvonurile ca Edmund Mining se va uni
cu Ryeerson Consolidated? Tnainte de a-mi raspunde, spuse el,
ce mai face tatal tau? Tot mai insista sa ramTna la fe rm i?
- E bine, spuse Matt. §i era adevarat. De unsprezece ani,
Patrick Farrell nu mai pusese picatura de alcool Tn gura... L-am
convins Tn sffr§it sa vTnda ferma §i sa se mute la ora§. V a sta cu
mine cTteva saptamTni, apoi se va duce Tn vizita la sora mea.
Luna asta va trebui sa tree pe la ferma sa Tmpachetez lucrurile.
El n-are inima s-o faca.

Uria§a sala de receptii a hotelului, cu coloanele Tnalte de

marmura, candelabra sclipitoare de cristal §i magnificul tavan
boltit, era Tntotdeauna splendida, darTn seara asta lui Meredith i
se paru mai minunata ca oricTnd. Comitetul de organizare o
transformase Tntr-un superb tarim al craieselor de iarna, cu mici
foi§oare acoperite de o mantie de zapada artificiala, pline de
boboci de trandafiri. Aproape de centrul Tncaperii, pe o platforma
Tnconjurata de ..troiene", se afla orchestra care aducea un oma-
giu lui Rodgers §i Hart.
Din fmtTni marginite de turturi artificiali tT§neau adevarate
gheizere de §ampanie, iar chelnerii treceau printre invitati ofe-
rind aperitive celor care nu doreau sa se serveasca din pla-
tourile gigantice din argint Tncarcate cu mTncare.
Tn noaptea asta bogatia podoabelor era accentuata de stra-
lucirea matasurilor §i catifelelor pline de bijuterii, cTntaretii de la
opera aparind Tn costumele de pe scena. Tn apropiere de mijlo-
cul salii, Meredith statea ITnga Parker, cu mTna lui pusa posesiv
Tn jurul taliei ei, acceptTnd felicitarile de la prietenii §i cuno§tintele
care citisera despre logodna lor. Dupa plecarea ultimului grup,
Meredith se uita la Parker, chipul luminTndu-i-se de un surTs cu
totul nea§teptat.
- Ce ti se pare atTt de amuzant? Tntreba el cu un zTmbet
tandru.
- CTntecul interpretat de orchestra, Ti explica ea. E acela§i
pe care I-am dansat cTnd aveam treisprezece ani. VazTndu-i
expresia nedumerita, adauga: La petrecerea lui Miss Epping­
ham, de la hotelul Darke.
- A h a , obligatoarea seara de groaza a lui Miss Eppingham.
- A fost Tntr-adevar groaznica, fu de acord Meredith. Mi s-a
rasturnat po§eta, te-am lovit la cap §i te-am calcat pe picioare Tn
timpul. dansului.
- fi-a i rasturnat po§eta §i ne-am lovit capetele, spuse el cu
acea sensibilitate pentru stentimentele ei, dar nu m-ai calcat pe
picioare. Tn seara aceea ai fost adorabila. De fapt, a fost prima
seara cTnd am observat cTt de uluitori sTnt ochii tai, continua el
cu un zTmbet sincer. Te-ai uitat la mine cu cea mai ciudata §i
Tnflacarata expresie pe...
Meredith izbucni Tn rTs.
- M a gTndeam probabil la modul cel mai potrivit sa te cer de
barbat!
El surTse, stringTndu-§i bratele Tn jurul ei.
- Serios?
- Categoric. ZTmbetuI Ti tremura, observTnd o reportera de la
rubrica de bTrfe uitTndu-se Tn directia lor. Parker, rosti ea repede,
ma due la toaleta pentru cTteva minute. Sally Mansfield se Tndreapta
Tncoace §i nu vreau sa vorbesc cu ea pTna luni, cTnd sper sa
descopar cine i-a spus ca Bancroft va sarbatori nunta m ea prin-
tr-o reducere de preturi. Persoana care a facut-o va trebui sa o
roage sa publice o dezmintire, replica Meredith ferm hotarTta,
desprinzTndu-se Tn sila din bratele logodnicului ei. Nu va exista
nici un fel de reducere de preturi. Caut-o pe Lisa, te rog, adauga
ea pornind spre scarile maiestuoase ce duceau la mezanin. Ar fi
trebuit sa ajunga demult.

- Am sosit la ipomentul potrivit, Matt, spuse Stanton cTnd

acesta lua blana de pe umerii Aliciei §i i-o dadu fetei de la
garderoba. Matt TI auzi, dar atentia Ti fu atrasa pentru moment
de extinderea Tndrazneata a decolteului rochiei din catifea nea-
gra lipita de trupul Aliciei.
- Asta da rochie! rosti el, expresia din ochi dezvaluindu-i
amuzamentul §i dorinta.
Ea Ti sustinu privirea, dTndu-§i u§or capul pe spate, un zTm­
bet semnificativ fluturTndu-i pe buzele ro§ii.
 - E§ti singurul barbat, spuse ea cu vocea ei groasa, care
poate face ca „asta da rochie" sa sune ca o invitatie irezistibila
de a ramTne Tn pat cel putin o saptamTna.
Matt rise u§or, apoi se Tndreptara spre luminile orbitoare §i
zarva petrecerii. Vazu Tn fata doi fotografi §i o echipa de televizi-
une, §i T§i aduna fortele pentru atacul inevitabil al presei.
- Asta a fost? Tntreba Alicia, imediat ce tatal ei se opri sa
discute cu ni§te prieteni.
- Ce sa fie? Tntreba Matt, luTnd doua pahare de §ampanie
de pe tava unui chelner.
O invitatie pentru o saptamTna de regulat furtunos, a§a
cum s-a TntTmpIat acum doua luni?
- Alicia, o mustra el cu bITndete, dTnd din cap politicos spre
doi barbati pe care Ti cuno§tea, fii cuminte. Ar fi mers mai de­
parte, dar Alicia ramase TncapatTnata pe loc, studiindu-l cu o
ardoare crescTnda. De ce nu te-ai Tnsurat-niciodata?
- Discutam despre asta cu alta ocazie.
- Am Tncercat de doua ori cTnd am fost Tmpreuna, dar ai
evitat mereu subiectul.
Suparat de TncapatTnarea ei, de subiect §i de momentul ales,
Matt T§i puse mTna sub bratul ei §i o conduse spre marginea
salii.
- Presupun, spuse el, ca vrei sa discutam despre chestia
asta aici §i acum.
- Exact, rosti ea, TntTlnindu-i privirea.
- Ce pui la cale?
- Casatoria.
El se opri, iar Alicia vazu raceala brusca din ochi, dar ceea
ce spuse fu §i mai dur decTt expresia din ochi:
- Cu cine?
Jignita de insulta voita §i furioasa pe ea pentru tactica groso-
lana prin care Tncercase sa-i forteze mTna, arunca o cautatura
cumplita trasaturilor calme ale fetei lui, apoi Tncordarea o parasi.
- Banuiesc c-o meritam, recunoscu ea.
- Nu, spuse Matt taios, furios din cauza lipsei lui de tact, n-o
meritai.
Alicia se uita la el cu ochi mari, Tncurcata §i prudenta, apoi
schita un zTmbet.
 - Cel putin §tim cum stam, deocamdata.
Raspunsul lui fu un zTmbet fugar, rece, cu totul descurajator.
OftTnd, Alicia T§i strecura mTna pe sub cotul lui.
- E§ti cel mai tare barbat pe care I-am cunoscut vreodata! Ti
declara ea cu o franchete dezarmanta, aplecTndu-se spre el.
IncercTnd sa aduca un pic de frivolitate clipei, Ti arunca o privire
piezi§a §i adauga cu toata sinceritatea: §i fizic, §i sentimental,
fire§te.

Lisa Tmpinse invitatia gravata cu litere aurite spre portarul

postat Tn fata salii de receptie. Oprindu-se doar cTt sa-§i scoata
paltonul §i sa-l dea la garderoba, intra scrutTnd multimea Tn cau­
tarea lui Parker §i a lui Meredith. Zarind capul blond al lui Parker
Tn apropierea orchestrei, se Tndrepta spre el, atingTnd-o din mers
pe Alicia Avery, care se plimba la bratul unui barbat foarte Tnalt,
brunet §i cu umeri lati, al carui profil Ti parea destul de cunoscut.
Pe cTnd T§i croia drum prin multime, barbatii T§i Tntorceau capul
dupa ea, uitTndu-se admirativ la imaginea prezentata, o ro§cata
mladioasa Tmbracata Tn pantaloni largi din satin §i o haina din
catifea neagra, cu o bentita neagra legata Tn jurul fruntii, o com-
binatie distonanta, cu totul nepotrivita, dar Tn care Lisa reu§ea
sa arate fantastic.
Era parerea altor barbati, dar nu §i a lui Parker.
- Salut, spuse ea venind ITnga el, pe cTnd Parker T§i umplea
paharul la una din fmtTnile cu §ampanie.
El se Tntoarse, ochii TngustTndu-i-se dezaprobatori la vede-
rea hainelor ei, iar Lisa puse friu criticii lui nerostite.
- Oh, nu! exclama ea teatral, uitTndu-se cu prefacuta spaima
la fata lui frumoasa, Tncruntata. Pretul de cost a crescut din
nou?
Privirea lui enervata se smuci de la decolteul expus de ja-
cheta la expresia obraznica.
- De ce nu te Tmbraci ca alte femei? Tntreba el indignat.
- Nu §tiu, raspunse ea, oprindu-se ca pentru a se gTndi bine,
apoi anunta cu Un zTmbet radios: E probabil acela§i impuls per-
vers care te face §i pe tine sa te bucuri cTnd refuzi credite
vaduvelor §i orfanilor. Unde e Meredith?
- La toaleta.
 RasfatTndu-se astfel cu genul de grosolanii cam neobi§nuite
firii lor, dar care crescuse Tntre ei de-a lungul anilor, cautara
amTndoi cu stoicism sa nu se mai uite unul la celalalt, TndreptTn-
du-§i atentia asupra multimii. Tn aceea§i clipa, Tn stTnga lor se
declan§a o u§oara agitatie §i T§i Tntoarsera capetele Tn acea
directie, urmarind echipele de la posturile de televiziune §i re­
porterii, care pTna atunci se plimbasera printre invitati sau se
retrasesera pe margine, cum trecura brusc la actiune, alergTnd
spre prada lor. Blitz-urile aparatelor de fotografiat scaparara, iar
Lisa se apleca mai spre dreapta reu§ind sa vada cum TI luau cu
asalt pe barbatul brunet de ITnga Alicia Averty. Obiectivele ca-
merelor de luat vederi erau atintite spre figura lui, el conducmd-o
calm pe tTnara femeie prin explozia de lumini §i hoarda de re-
porteri ce T§i Tmpingeau microfoanele spre el.
- Cine e tipu'? Tntreba Lisa uitTndu-se nedumerita la Parker.
- Nu vad bine, Tncepu Parker, urmarind freamatul cu un
interes indulgent, dar, cTnd multimea se dadu la o parte* -se
Tncorda brusc. E Farrell!
Numele de familie, Tmpreuna cu prim-planul figurii bronzate
a lui Farrell fura suficiente ca Lisa sa-§i dea seam a ca barbatul
de ITnga Alicia era fostul sot, necredincios §i lipsit de inima, al lui
Meredith. Aversiunea exploda Tn ea imediat. Tl urmari oprindu-se
sa raspunda Tntrebarilor strigate de reporteri, Alicia Averty atTr­
nTndu-i zTmbitoare de brat. CTteva clipe lungi, Lisa ramase ne-
mi§cata, amintindu-§i suferinta provocata de el. lui Meredith,
cochetTnd cu ideea de a mar§alui spre el §i a-l declara un ticalos
de fata cu toata acea presa pierduta Tn admiratie. Lui Meredith
Tnsa nu-i va placea. Tn plus, doar ea §i Parker §tiau ca Meredith
avusese vreo legatura cu el. Meredith! GTndul Ti izbi pe amTndoi
Tn acela§i moment, §tergTnd de pe chipul lui Parker expresia
calma, civilizata, cu care TI studia pe Farrell.
- Meredith §tia ca va fi aici? gemu ea Tn aceea§i secunda Tn
care Parker Ti apuca bratul §i porunci:
- Caut-o pe Meredith §i avertizeaz-o ca Farrell e aici.
P e cTnd Lisa Tnainta cu capul plecat, croindu-§i drum prin
multime, numele |ui Matthew Farrell trecu printre cei prezenti ca
un fel de incantatie §optita. Scapase de presa, cu exceptia lui
Sally Mansfield, aflata Tn spatele lui, §i statea acum de vorba cu
Stanton Averty. UitTndu-se cu un ochi la Farrell, ca sa o poata
preveni pe Meredith, iar cu celalalt la balcon, Lisa se avTnta mai
departe, apoi se opri neajutorata §i distrusa cTnd Meredith aparu
brusc Tn partea de sus a scarilor, TncepTnd sa coboare.
Din moment ce nu mai putea ajunge la ea Tnainte ca M ere­
dith sa treaca pe ITnga Farrell, Lisa ram ase nemi§cata, bucurm-
du-se pe deplin de faptul ca prietena ei nu aratase niciodata mai
superb ca acum, cTnd scTrba ei de fost sot urma sa o vada
pentru prima oara dupa unsprezece ani. SfidTnd moda ve§min-
telor mulate pe corp, Meredith purta o rochie fara umeri, cu o
fusta larga dintr-un satin alb, stralucitor, §i cu un corsaj avTnd
cusut Tn el perle, paiete §i cristale minuscule. La gTt avea un
colier magnific din rubine §i diamante, care era fie un dar din
partea lui Parker, lucru la care Lisa se cam Tndoia, fie Tmprumu-
tat de la raionul de bijuterii de la Bancroft, ceea ce Lisei i se
parea mult mai probabil.
La jumatatea treptelor, Meredith se opri sa vorbeasca unui
cuplu de batrini, iar Lisa T§i flnurasuflarea. Parker pa§i ITnga ea,
privirea lui trecTnd nelini§tita de la Farrell la Sally Mansfield, apoi
la Meredith.
Atent la ce-i spunea Stanton, Matt se uita Tn jur dupa Alicia,
care se dusese la toaleta, §i T§i auzi numele strigat de cineva
sau a§a i se paru lui. JntorcTndu-§i capul, cauta sursa acelei
voci, ridica privirea mai sus, spre trepte... §i Tncremeni. Cu pa­
harul de §ampanie aproape de gura, Matt se holba la femeia de
pe trepte, care, atunci cTnd o vazuse ultima oara fusese o fata
tTnara, nu sotia lui. Iar Tn clipa aceea Tntelese de ce presei Ti
placea sa o com pare cu G race Kelly. Cu parul blond prins
Tntr-un manunchi elegant la ceafa, Tmpletit cu mici trandafiri albi,
Meredith Bancroft era o imagine fascinanta a rafinamentului §i
serenitatii. Tn anii care se scursesera de cTnd o vazuse ultima
oara, silueta i se Tmplinise, iar trasaturile delicate ale fetei em a-
nau o stralucire fermecatoare. §ocul lui Matt disparu la fel de
repede pe cTt aparu §i reu§i sa-§i bea §ampania, dTnd aprobTnd
ceea ce Ti spunea Stanton, dar continua sa studieze frumusetea
captivanta de pe trepte, doar ca acum o facea cu interesul
deta§at al unui expert examinTnd o piesa de arta careia Ti cuno-
§ t e l heajunsurile, §tiind ca e un fals.
 Doar ca nici macar el nu reu§ea sa-§i Tntareasca Tn Tntre-
gime inima Tmpotriva ei, a§a cum statea acolo, ascultTnd cuplul
de batrini care o oprise la jumatatea treptelor. Se simtise Tntot­
deauna bine cu oameni mai Tn vTrsta decTt ea, T§i aminti Matt,
gTndindu-se la seara cTnd, la club, TI luase sub aripa ei, iar inima
i se Tnmuie §i mai mult. Cauta la ea semnele femeii de afaceri
Tncrincenate, dar ceea ce vazu fu un zTmbet Tnduio§ator, ochii
alba§tri-verzui, sclipitori, §i o aura cu totul nea§teptata de...
cauta Tn minte cuvTntul potrivit §i nu se putu gTndi decTt la nevi-
novatie. Poate se datora rochiei albe sau poate faptului ca, Tn
timp ce majoritatea femeilor purtau rochii strTmte, decoltate §i
crdpate pTna sus pe coapse, Meredith T§i dezgolise doar umerii,
reu§ind chiar §i a§a sa arate mai provocatoare decTt ele. Provo-
catoare, regala §i de neatins.
Simti cum i se risipesc §i ultimele vestigii ale amaraciunii.
Mai mult decTt frumusetea, avea Tn ea o bITndete, bITndete care,
ca ea sa fi acceptat acel avort, trebuie sa fi fost calcata Tn
picioare de o adevarata teroare. Fusese atTt de tTnara cTnd se
vazuse silita sa se marite cu el, T§i zise Matt acum, §i nu-l
cunoscuse deloc. Se a§teptase fara Tndoiala sa traiasca Tn vreun
ora§ murdar ca Edmunton, casatorita cu un betivan, a§a cum
fusese tatal lui, TncercTnd sa creasca copilul lor. Tatal ei se
straduise din rasputeri sa o convinga ca a§a se va TntTmpla; ar fi
fost Tn stare de orice sa puna capat legaturii ei cu un nimeni,
inclusiv sa o lamureasca sa faca un avort §i sa divorteze. Spre
deosebire de tatal ei, Meredith nu fusese niciodata o snoaba,
dimpotriva. Bine crescuta, da, dar niciodata atTt de snoaba ca
sa-i faca lucrurile acelea lui §i copilului lor. O convinsesera frica,
tineretea §i presiunea din partea tiranicului ei tata. Tntelegea
abia acum. Dupa unsprezece ani trebuise sa o vada din nou ca
sa-§i dea seama cine fusese atunci. §i cine era Tnca.
- Frumoasa, nu-i a§a? Ti dadu Stanton un ghiont lui Matt.
- Foarte.
- Vino cu mine sa-ti fac cuno§tinta cu ea §i cu logodnicul ei.
Tot trebuie sa vorbesc cu el. Apropo, n-ar fi rau sa Tntretii o
legatura cTt mai strTnsa cu Parker, controleaza una dintre cele
mai mari band din Chicago.
Matt §ovai, apoi dadu din cap. Urma sa se TntTlneasca cu
Meredith la tot felul de evenimente sociale; era mai bine sa
treaca ctt mai repede peste obstacolul primei confruntari. Cel
putin de data asta nu se va mai simti ca o lepra sociala.
ScrutTnd multimea Tn cautarea lui' Parker, Meredith coborT
ultima treapta, oprindu-se apoi la auzul Vocii raspicate, joviale, a
lui Stanton Avery.
- Meredith, spuse el, retinTndu4 :bratul cu o mTna hotarTta,
da-mi voi sa-ti prezint pe cineva.
Ea zTmbea deja, se pregatea sa Tntinda mTna, mutTndu-§i
privirea de la rinjetul lui Stanton la gTtuI bronzat al unui barbat
Tnalt, apoi la fata lui. Fata lui Matthew Farrell. Naucita, simtind o
stringere Tn pTntece, auzi ca prin vis glasul lui Avery rostind:
- Acesta este prietenul meu, Matt Farrell...
Si vazu barbatul care o lasase sa zaca singura Tntr-un spital,
dupa ce-§i pierduse copilul, apoi Ti trimisese o telegrama anurt-
tTnd-o ca vrea sa divorteze.
Acum Ti zTmbea, acela§i zTmbet de neuitat, intim, fermecator,
detestabil, TntinzTnd mTna sa o ia pe a ei, §i ceva exploda Tnaun-
trul ei. f§i smulse mTna dintr-a lui Matt, se uita la el cu un dispret
de gheafa, apoi i se adresa lui Stanton Avery:
- Ar trebui sa-ti alegi prietenii cu mai multa grija, domnule
Avery.
TntorcTndu-le spatele, Meredith lasa Tn urma ei trei persoane
cu stari diferite - Sally Mansfield era fascinate Stanton Avery
uluit, iar Matthew Farrell Tnfuriat peste masura.

Se facuse deja trei dimineata cTnd ultimii dintre invitatii lui

Meredith §i ai lui Parker Ti parasira, lasTndu-i cu tatal ei.
- N ^ r trebui sa ramTi pTna la ora asta, Ti spuse ea, lasTn-
du-se sa cada pe un scaun stil Queen Anne, acoperit cu o husa
din pTnza creponatl. Chiar §i acum, la cTteva ore dupa ce-l
Tnfruntase pe Matthew Farrell, se mai simtea zguduita.
O bTntuia enervarea §i furia salbatica din ochii lui, cTnd TI
lasase cu mTna Tntinsa, aratTnd ca un prost.
HI- §tii foarte bine de ce sTnt Tnca aici, spuse Philip, turnTn-
du-§i un pahar de sherry. Nu aflase despre TntTlnirea dintre ea §i
Farrell decTt cu o ora Tn urma, cTnd Ti fusese relatata de Parker,
dar acum intentiona sa fie pus la curent cu toate detaliile.
 - Nu bea. Doctorii tf-au interzis sa te atingi de alcool.
- La dracu’ cu doctorii, vreau sa §tiu ce ti-a spus Farrell.
Parker mi-a povestit ca i-ai Tntors spatele.
- N-a avut ctnd sa-mi spuna ceva, replica Meredith, apoi Ti
explica ce se TntTmplase.
Dupa ce termina, urmari tacuta §i vexata cum da pe gTt
bautura interzisa. Devenise un barbat TmbatrTnit, impresionant,
cu par argintiu, Tmbracat Tn smoching. Ti dominase §i Ti manipu-
lase cea mai mare parte a vietii, pTna T§i gasise curajul §i tSria
de caracter sa se opuna fortei vointei lui de fier §i temperamen-
tului vulcanic.
Tnsa, Tn ciuda tuturor manevrelor lui, TI iubea §i T§j facea griji
pentru el. Era singura ei ruda, familia ei, iar acum era tras la fata
din cauza bolii §i a oboselii. Imediat ce-§i va lua concediul, va
pleca Tntr-o croaziera lunga, iar doctorul TI silise sa promita ca
nu-§i va face probleme pentru Bancroft & Company, pentru afa-
cerile internationale.
Pe parcursul celor §ase saptamTni cTt va fi plecat, nu va
urmari §tirile, nu va citi ziarele, ci va face doar lucruri placute §i
odihnitoare.
DesprinzTndu-§i privirea de la tatal ei, Meredith se uita la
Parker §i spuse:
- A§ vrea sa nu-i fi povestit tatei ce s-a TntTmpIat Tn seara
asta. Nu era necesar.
OftTnd, Parker se lasa pe speteaza scaunului §i Ti aduse la
cuno§tinta un lucru despre care ea nu §tiuse.
- Meredith, Sally Mansfield a vazut §i probabil a auzit Tn-
tregul episod. Vom avea mare noroc daca mTine nu vor citi toti
articolul ei.
- Spera sa-l publice, spuse Philip.
- Eu nu, TI contrazise Parker, ignorind cautatura du§ma-
noasa a lui Philip cu calmul lui obi§nuit. Nu vreau ca oamenii sa
se Tntrebe ce motiv a avut Meredith sa-i dea peste nas.
fnclinTndu-§i capul pe spate, Meredith lasa sa-i scape un
suspin §i Tnchise ochii.
- Daca a§ fi avut timp sa gTndesc, n-a§ fi facut-o, nu Tn
public, Tn orice caz.
- Mai multi dintre prietenii no§tri m-au Tntrebat deja, spuse
Parker. V a trebui sa ne gmdim la o explicate... Tncepu el, dar
Meredith TI Tntrerupse:
- Te rog, nu Tn noaptea asta. A§ vrea sa ma due la culcare.
- Ai dreptate, spuse Parker §i se ridica, obligTndu-l astfel pe
Philip sa piece odata cu el.

Capitolul 18
Se facuse aproape am iaza cTnd Meredith ie§i de sub du§.
Tmbracata Tn ni§te pantaloni de ITna de un ro§u-Tnchis §i un
pulover de aceea§i culoare, cu parul prins Tntr-o coada de cai,
intra agale Tn sufragerie §i se uita cu o groaza reTnnoita la
numarul de duminica din Tribune aruncat pe canapea, dupa ce
vazuse articolul lui Sally Mansfield. Prima propozitie scrisa de
Sally Mansfield se referea la episodul de la Opera:
«Femeile din lumea tntreaga par sa cada prada farmecului
legendar al lui Matthew Farrell, dar Meredith Bancroft a noastra
e cu siguranta imuna. La balul Operei de sfmbata seara, faimo-
sul om de afaceri a fost, a§a cum s-ar fi spus pe vremuri - „pus
la puncf. Frumoasa noastra Meredith, cunoscuta pentru buna-
tatea §i tntelegerea de care da dovada tn .orice situatie, a re-
fuzat sa dea mtna cu Matthew Farrell. Ne fntrebam de ce?»
Prea Tncordata sa lucreze §i prea obosita ca sa iasa Tn ora§,
Meredith ramase Tn centrul Tncaperii, uitTndu-se la masutele §i
scaunele de epoca de parea i-ar fi fost la fel de straine ca §i
zbuciumul interior. Covorul persan de sub talpi era lucrat Tn
modele de un verde §i roz-pal, pe un fundal crem. Totul era a§a
cum T§i dorise, de la draperiile din pTnza creponata trase la
marginea ferestrelor, la biroul frumos sculptat, adjudecat la o
licitatie din New York. Apartamentul cu vedere spre ora§ fusese
singura ei extravaganza adevarata, pe ITnga BMW -ul cumparat
acum cinci ani. Astazi, Tncaperea i se parea o harababura de
nerecunoscut, exact cum Ti erau §i gTndurile.
AbandonTnd deocamdata ideea de a lucra, se duse Tn buca­
tarie §i T§i turna o cea§ca de cafea. Cu spatele la chiuveta, sorbi
din lichidul fierbinte, a§teptTnd ca senzatia de ireal sa dispara,
evitTnd sa se gTndeasca la ceea ce se TntTmplase, pTna mintea
nu i se va limpezi. Astazi cerul era mohorit. A§a era §i ea.
Cafeaua aburinda avu mai mult efect asupra ei decit du§ul,
TndepartTnd amorteala care Ti cuprinsese creierul, iar cTnd se
trezi de-g binelea suporta cu greu furia §i ru§inea pentru pur-
tarea ei. Spre deosebire de Parker §i de tatal ei, Meredith nu
regreta ceea ce facuse de team a repercusiunilor articolului lui
Sally Mansfield.
C eea ce o deranja era ca-§i pierduse controlul. Cu ani Tn
urma, Tncetase sa mai dea vina pe Matt Farrell, nu atTt de dragul
lui, cTt de-al ei, pentru ca furia §i durerea cauzate de tradarea lui
fusesera peste puterile ei. La un an dupa avort se sili sa se
gTndeasca din nou, obiectiv, la tot ceea ce se TntTmplase Tntre ei;
se luptase din greu pentru acea obiectivitate §i odata gasita se
tinuse cu dintii de ea, devenind parte din fiinta ei.
Obiectivitatea §i un psiholog cu care statuse de vorba Tn
timpul colegiului Ti permisesera sa Tnteleaga ca ceea ce se pe-
trecuse Tntre ei fusese absolut inevitabil. Fusesera siliti sa se
casatoreasca §i, cu exceptia copilului p e care TI concepusera
Tmpreuna, nu exista nici un motiv pentru care sa fi ramas casa-
toriti. Nu aveau nimic Tn comun §i nu vor avea niciodata. Matt se
purtase foarte crud cu ea, ignorindu-i rugamintea de a se Tn-
toarce din America de Sud, dupa ce pierduse copilul, §i.daduse
dovada de o cruzime §i mai mare cerind imediat divortul. Sub
farmecul lui de suprafata fusese Tntotdeauna dur §i intransigent.
Cum sa fi fost altfel, tinTnd seama de mediul din care provenea?
Trebuise sa se lupte ca sa razbeasca Tn viata, facTnd fata unui
tata betiv, unei surori mai tinere, unei slujbe Tntr-o otelarie...
Daca n-ar fi fost dur, de neclintit, devorat de dorinta de a reu§i,
n-ar fi plecat niciodata de acolo. Cu unsprezece ani Tn urma,
cTnd o tratase pe Meredith cu acea indiferenta dureroasa, se
purtase cu ea a§a cum era de fapt; dur, crud, necrutator. T§i
facuse datoria §i se Tnsurase cu ea, Tndemnat partial §i de la-
comie. T§i daduse seama curind ca Meredith nu avea banii ei,
iar cTnd ea pierduse copilul, nu mai existase nici un motiv sa
ramTna casatorit cu ea. Nu respecta acelea§i valori ca ea, iar
daca ar fi ramas casatoriei, i-ar fi frint inima.
Ajunsese sa Tnteleaga toate astea sau cel putin a§a cre-
zuse. Dar noaptea trecuta, pret de o clipa oribila, chinuitoare, T§i
pierduse obiectivitatea §i stapTnirea de sine. N -ar fi trebuit sa se
TntTmple niciodata §i nici nu s-ar fi TntTmpIat daca ar fi fost pre-
venita cu cTteva minute Tnainte de a da ochii cu el, sau daca el
nu i-ar fi zTmbit Tn felul aceia calduros, familiar, intim. O mTncase
mTna §i abia se abtinuse sa nu-i traga o palma peste zTmbetuI
aceia prefacut.
C eea ce-i spusese lui Stanton fusese exact ce simtise; dar
ce o Tngrozea cel mai mult erau sentimentele putemice, apasa-
toare §i obsedante care o determinasera sa vorbeasca. §i se
tem ea ca i s-ar putea TntTmpla din nou. Tnsa chiar Tn timp ce
gTndul acesta Ti trecea prin minte T§i dadu seam a ca a§a ceva
era imposibil.
ExceptTnd indignarea ca Matt era §i mai chipe§, dobTndind
un farm ec mai mare decTt ar fi avut dreptul oricare alt barbat, cu
lipsa lui totala de scrupule, Meredith nu mai simtea nimic. Ex-
plozia emotiilor ei din noaptea trecuta nu fusese decTt eruptia
slaba a unui vulcan mort.
Acum, ca judecase totul la rece, Meredith se simtea mult
mai bine. TurnTndu-§i Tnca o cea§ca de cafea, o duse Tn su­
fragerie §i se a§eza la birou, apucTndu-se de lucru. Frumosul ei
apartament era din nou ordonat, familiar, seren, a§a cum Ti era
§i mintea.
S e uita la telefonul de pe masa §i simti pentru o clipa impul-
sul de a-l suna pe Matt Farrell §i de a face ceea ce-i dicta
educatia primita; sa-§i ceara scuze pentru scena creata. Alunga
cu o ridicare din umeri impulsul lipsit de sens, deschise servieta
§i scoase dosarul continTnd datele financiare ale magazinului din
Houston. CTnd fusesera casatoriti, pe Matthew Farrell TI duruse
Tn cot de ce gmdea §i facea ea. Tn consecinta, cu siguranta ca
nu-i pasa de ce facuse noaptea trecuta. Tn plus, era atTt de
Tncrezut §i cu o piele atTt de groasa, TncTt nimic nu I-ar putea rani
sau ofensa.

Capitolul 19
Exact la ora zece Tn dimineata
prezenta la domni§oara Stern, pe
„Sfinxul“, apoi a§tepta ca un §colar
ia act de prezenta lui. Tnsa ea T§i
de luni, Peter Vanderwilt se
care o botezase Tn secret
plin de neastTmpar ca ea sa
atinti asupra lui privirea de
 reptila, numai dupa ce-§i termina treaba §i Tnceta sa mai bata la
ma§ina de scris.
- Am o Tntrevedere cu domnul Farrell pentru ora zece, o
informa el.
- Domnul Farrell este Tntr-o §edinta. Te va primi peste cinci-
sprezece minute.
- Credeti ca ar trebui sa a§tept?
- Doar daca n-ai altceva de facut Tn urmatoarele cincispre-
zece minute, replica ea pe un ton glacial.
Trimis la plimbare ca un baietel neascultator, Peter porni
teapan spre ascensor §i se Tntoarse Tn biroul lujfi I se paru un
gest mult mai Tntelept decTt sa ramTna la etajul §aizeci, dTndu-i
motiv sa creada ca nu avea nimic de facut Tn urmatoarele cinci-
sprezece minute.
La zece §i un sfert. se duse din nou la domni§oara Stern,
care Ti facu semn sa intre Tn sanctuarul de dihcolo de biroul ei, Tn
timp ce trei dintre vicepre§edintii de la Haskell ie§eau din sala
de §edinta. Tnainte ca Peter sa apuce sa deschida gura, se auzi
telefonul de pe masa lui Farrell.
- la loc, Peter, spuse Matt. Discutam imediat. Cu receptorul
la ureche, Matt deschise dosarul achizitiilor posibile lasat la el
de Peter. Erau corporatii care detineau cladiri de imobile comer­
ciale, iar Matt le studiase pe fiecare Tn acel sffr§sit de saptamTna.
Era multumit de mai multe dintre alegerile lui Peter, impresionat
de extraordinara munca de documentare §i u§or surprins de
cTteva dintre recomandarile lui. Dupa ce puse receptorul Tn furca,
se lasa pe speteaza scaunului §i-§i Tndrepta Tntreaga atentie
asupra lui Peter.
- Ce anume Tti place la compania din Atlanta?
- Mai multe lucruri, replica Peter, uimit de bruschetea Tntre-
barii. Proprietatile ei sTnt Tn majoritate cladiri comerciale noi,
ocupate aproape Tn Tntregime. Mai toti chiria§ii sTnt corporatii
cunoscute, cu contracte de Tnchiriere pe termen lung, §i toate
cladirile sTnt foarte bine amenajate §i Tntrefnute. Am vazut-o cu
ochii mei cTnd am fost Tn Atlanta sa le studiez.
- Dar compania din Chicago?
Define cladiri cu apartamente mari §i chifti ridicate, situate
Tn cartiere elegante, iar profiturile sTnt excelente.
 Privirea lui Matt se fixa asupra tmarului, subliniind ni§te lu­
cruri fara menajamente.
- Din cTte mi-am dat eu seama consultTnd dosarul asta,
majoritatea cladirilor au peste treizeci de ani. Peste §apte, zece
ani costul renovarilor §i al reparatiilor se va Tnfrupta din plin din
acele profituri excelente.
- Am luat §i asta Tn considerare cTnd am pregatit raportul,
spuse Peter. Dar pammtul pe care sTnt construite va valora
Tntotdeauna o avere.
Mulfumit, Matt dadu din cap §i deschise dosarul urmator.
Recomandarea asta TI puse pe gTnduri, a§a-zisul geniu al lui
Peter putTnd fi o exagerare, la fel ca puterea lui de discernamTnt.
Tncruntfndu-se la Vanderwilt pe deasupra dosarului, Matt spuse:
■c - Ce te-a facut sa alegi compania din Houston?
- Daca Houston-ul T§i continua rena§terea economica, va-
loarea proprietatilor va urea considerabil §i...
- Tmi dau seama, TI Tntrerupse Matt nerabdator. Ce vreau sa
§tiu e de ce ne-ai recomanda sa achizitionam Thorp Develop­
ment. Oricine cite§te Wall Street Journal §tie ca e de vTnzare de
cTtiva ani, §i mai §tie de ce nu s-a vTndut pTna acum: pretul e
ridicol de mare, iar compania prost condusa.
Simtindu-se de parea scaunul pe care statea fusese conec-
tat la o retea de curent electric, Peter T§i drese glasul §i continua
cu TncapatTnare:
- Ai dreptate, dar daca ma asculti cTteva clipe s-ar putea sa
te razginde§ti. Cum Farrell dadu scurt din cap, Peter se lansa
mai departe cu explicatiile: Thorp Development e o companie
detinuta de doi frati care au mo§tenit-o de la tatal lor, mort acum
zece ani. De cTnd au ajuns la conducerea companiei au facut o
multime de investi{ii proaste, ipotecTnd cea mai mare parte a
proprietatilor dumparate de tatal lor de-a lungul anilor. Rezuitatui
e ca sTnt Tndatorati pTna peste cap la Continental City Trust, din
Houston. Cei doi frati nu se suporta unul pe altul §i nu cad de
acord asupra nici unui lucru. Tn ultimii doi ani, unul din ei Tn-
cearca sa vTnda Tntreaga companie cu toate bunurile ei, iar
celalalt vrea sa Tmparta bunurile §i sa o vTnda pe bucati. Aeum
Tnsa nu-§i mai pot permite nici una din variante, Banca Conti­
nental pregatindu-se sa le Tnchida compania.
 - Cum de-ai aflat toate astea? Tntreba Matt.
- Tn octombrie, cTnd am fost Tn Houston sa-mi vizitez sora,
m-am gTndit sa arunc o privire companiei §i sa o verific, daca tot
eram acolo. Am facut rost din Max Thorp de numele bancherului
lor §i I-am sunat cTnd m-am Tntors aici. Collins dorea cu dispe-
rare sa „ajute“ compania Thorp sa gaseasca un cumparator §i a
vorbit pTna m-a ametit. Pe parcursul conversatiei am Tnceput sa
banuiesc ca motivul entuziasmului sau e ca voia sa scape de
Tmprumuturile Thorp. M-a sunat joia trecuta §i mi-a spus ca
Thorp e dornic sa ajunga la o Tntelegere cu noi §i ca vor vinde
foarte ieftin. M-a Tndemnat sa analizez bine situatia §i sa le fac o
oferta. Daca ne mi§cam repede, s-ar putea sa punem mTna pe
toate proprietatile Thorp cumparindu-le la valoarea.ipotecilor §i
nu la cea reala. Collins e pe cale sa refuze un alt Tmprumut, iar
Thorp §tie foarte bine asta.
- Ce te face sa crezi ca va refuza un alt Tmprumut?
Peter schita un zTmbet.
- Am sunat un prieten de-al meu, bancher Tn Dallas, §i I-am
Tntrebat daca TI cunoa§te pe Collins de la Continental City Trust.
Mi-a spus ca da §i i-a dat un telefon vorbind ca Tntre colegi
despre starea trista a bancilor din Texas. Collins a fost cel care
i-a povestit ca cei din conducerea bancii fac presiuni asupra lui
sa recupereze mai multe Tmprumuturi mari, neonorate demult,
printre care §i al lui Thorp. Peter se opri, urmTnd un fel de tacere
triumfatoare Tn care a§tepta un compliment cTt de mic din partea
§efului sau imperturbabil pentru con§tiinciozitatea §i rezultatele
cercetarii sale; obtinu un zTmbet scurt §i o Tnclinare aproape
imperceptibila din cap. I se paru ca fusese binecuvTntat de Dum­
nezeu. Tncurajat peste masura de acest gest simplu, Peter se
apleca Tnainte: Vrei sa afli cTte ceva despre proprietatile detinute
de Thorp? Doua dintre ele sTnt terenuri excelente, care ar putea
fi dezvoltate §i vTndute pentru o avere.
- Te ascult, spuse Matt, de§i nu era atTt de interesat de
cumpararea §i dezvoltarea terenurilor virane, pe cTt era de cum­
pararea unor cladiri comerciale.
- Proprietatea cea mai valoroasa a companiei Thorp e o
parcela grozava de cincisprezece acri de pamTnt situata la doua
intersectii de The Galleria, un enorm §i elegant centru comercial,
cu propriile sale hoteluri. Tn complexul Galleria expune Neiman-
Marcus; prin apropiere se afla o multime de buticuri ale creato-
rilor de moda Tn voga, iar autostrada e la doi pa§i. Proprietatea
lui Throp e Tntre alte doua complexe comerciale §i e locul perfect
pentru un alt magazin cu marfuri de calitate.
- Am vazut zona, am fost acolo cu afaceri, interveni Matt.
- Atunci §tii ce chilipir ar fi sa cumparam bucata aceea de
pamTnt pentru numai douazeci de milioane de dolari. Am putea
construi noi Tn§ine sau am putea pastra terenul §i sa-l vindem
mai tTrziu cu un profit uria§. Cu cinci ani Tn urma valora patruzeci
de milioane. Daca Houston T§i continua revenirea economica, va
valora Tn curind la fel de mult.
Matt facea Tnsemnari Tn dosarul Thorp, a§teptTnd o pauza Tn
expunerea lui Peter ca sa-i poata explica ca prefera ca Intercorp
sa investeasca Tn cladiri comerciale, cTnd Peter adauga:
- Daca te intereseaza, trebuie sa ne mi§cam repede, pentru
ca atTt Thorp cTt §i Collins au dat de Tnteles ca a§teapta Tn orice
clipa o oferta pentru terenul aceia. PTna n-au Tnceput sa spuna
nume am crezut ca vor sa-mi forteze mTna. Se pare ca Bancroft
& Company, de aici, din Chicago, T§i dore§te enorm terenul aia
§i nu e de mirare. Nu mai exista altul la fel Tn tot Houston-ul. La
naiba, I-am putea Tnhata acum pentru douazeci de milioane §i
I-am putea vinde peste cTteva luni celor de la Bancroft pentru
douazeci §i cinci sau treizeci de milioane, cTt valoreaza Tn reali-
tate... Peter lasa fraza Tn suspensie, pentru ca Matthew Farrell
T§i ridicase brusc capul §i se holba la el cu o expresie foarte
ciudata.
- Ce-ai spus? Tntreba el.
- Am spus ca Bancroft & Company vrea sa cumpere tere­
nul, replica Peter pus pe gTnduri de privirea rece, calculate,
prevestitoare de rele.din ochii lui Farrell. CrezTnd ca Farrell vrea
mai multe informatii, adauga repede: Bancroft e ca magazinui
Bloomingdale sau Neiman-Marcus, vechi, distins, clientii apar-
finTnd lumii bune. Au Tnceput sa se extinda cTnd...
; - Cunosc Bancroft, replica Matt cu o voce taioasa. Privirea i
se muta spre dosarul Thorp §i studie evaluarea terenului din
Houston cu un interes crescTnd. Vazu cifrele §i-§i dadu seama
ca pamTntuI era foarte ieftin, iar profitul uria§. Dar nu la profit Ti
statea lui mintea acum. t§i aminti cu o furie §i mai mare de
gestul lui Meredith din noaptea de sTmbata.
- Cumpara-I, spuse el Tncet.
- Dar nu te intereseaza §i celelalte proprietati?
- Nu ma intereseaza nimic altceva decTt terenul pe care TI
vrea Bancroft, la legatura cu departamentul juridic de la Inter­
corp §i Tntocme§te contractul pentru cumpararea terenului. Te
duci mTine la Houston §i-l prezinti personal lui Thorp.
- Un contract? se bTlbTi Peter. Pentru cTt?
- Ofera-le cincisprezece milioane §i da-le douazeci §i patru
de ore ca sa semneze sau te retragi. Vor pretinde imediat do.ua-
zeci §i cinci. Urea pTna la douazeci §i spune-le ca vrem sa
detinem proprietatea Tn trei saptamTni, altfel oferta cade.
- Nu cred ca...
- Mai exista o conditie. Daca Thorp accepta oferta noastra,
tranzactia va trebui sa ramTna secreta. Nimeni nu trebuie sa afle
ca vom cumpara acel teren decTt dupa semnarea contractului.
Spune-le celor de la juridic sa includa toate clauzele astea Tn
oferta, Tmpreuna cu cele obi§nuite.
Brusc, Peter se simti nelini§tit. Tn trecut, cTnd Farrell inves-
tise sau cumparase companii la recomandarea lui, n-o facuse
fara sa se fi consultat cu altii.
Verificase totul §i T§i luase toate precautiile. De data asta
Tnsa, daca ceva nu va merge a§a cum trebuie, Peter va fi singu­
rul vinovat.
- Domnule Farrell', nu cred ca...
- Peter, TI Tntrerupse Matt cu o voce calma, dar ferma. Cum­
para blestematul aia de teren.
DTnd din cap, Peter se ridica Tn picioare, dar tulburarea lui
cre§tea cu fiecare clipa.
- Telefoneaza-i lui Art Simpson de la departamentul nostru
juridic din California, expune-i oferta §i clauzele, §i spune-i ca
vreau ca mTine contracted sa fie aici. CTnd sosesc, le aduci aici
§i discutam pasul urmator.
Dupa plecarea lui Vanderwilt, Matt se rasuci pe scaun §i se
uita pe fereastra.
Era clar ca Meredith TI considera tot un om de nimic, demn
de dispret
 Era dreptul ei, a§a cum era §i cel de a-§i face cunoscute
sentimentele tuturor celor care citeau ziarele din Chicago. To-
tu§i, exercitarea acelor drepturi o va costa cam zece milioane de
dolari, suma Tn plus pe care o va avea de platit ca sa cumpere
de la Intercorp terenul din Houston.

Capitolul 20
- Domnul Farrell mi-a spus sa-i aduc contractele astea ime­
diat ce sosesc, o informa Peter sigur de sine pe domni§oara
Stern Tn dupa-amiaza zilei urmatoare.
- Tn cazul asta, replica ea ridicTnd din sprincenele subtiri, Tti
sugerez sa faci tntocmai.
Enervat ca pierduse Tnca o altercatie cu ea, Peter se rasuci
pe calcTie, batu la u§a din lemn de trandafir §i o deschise. Tn
rivna lui de a-l Tmpiedica pe Farrell sa actioneze precipitat cu
terenul din Houston, nu-l observa pe Tom Anderson aflat Tn
celalalt capat al biroului, studiind un tablou care fusese agatat
de curind.
- Trebuie sa-ti marturisesc ca sTnt foarte nelini§tit de afa-
cerea Thorp, Tncepu Peter.
- Ai contractele?
- Da. I le TnmTna fara prea mult entuziasm. Vei asculta
macar ce am de spus?
Farrell arata cu capul spre unul dintre scaunele din fata
mesei.
- Stai jos pTna ma uit la astea, apoi poti sa-mi spui ce vrei.
Peter TI urmari Tntr-o tacere apasatoare citind fara nici o
expresie pe fata documentele complexe prin care Intercorp se
obliga sa plateasca suma de douazeci de milioane de dolari. Pe
nea§teptate, Peter se Tntreba daca barbatul din fata lui era scla-
vul unor slabiciuni umane, cum arfi Tndoiala, teama, regretul...
De cTnd lucra la Intercorp, Peter TI vazuse pe Matt Farrell
hotarindu-se sa realizeze ceva: cTnd o facea, putea da solutii
unor complicatii care Ti facusera pe altii sa-§i stoarca creierii,
depa§ind orice obstacole §i Tncheind o afacere Tntr-o saptamTna
sau doua. CTnd T§i dorea atingerea unui obiectiv, trecea peste
orice gen de piedici puse Tn calea 1ui, umane, financiare, ca o
tornada aducatoare de moarte, cu o forta extraordinara §i cu o
lipsa totala de emotii.
Ceilalti barbafi care lucrau cu Farrell ca parte din „echipa de
reorganizare" se pricepeau mai bine ca Peter sa-§i ascunda
admiratia, teama §i nesiguran|a fata de §eful lor, dar Peter sesi-
zase ca simteau la fel.
Cu doua zile Tn urma lucrasera pTna la zece seara §i TI
invitasera pe Peter sa li se alature la o cina tTrzie. Tom Ander­
son hotarise Tn ultima clipa sa-§i continue munca. Tn timpul ace-
lei cine Peter Tntelesese ca nici unul dintre cei patru barbati nu-l
cuno§tea mai bine decTt el pe Farrell. Doar Tom Anderson parea
sa se bucure de Tncrederea §i prietenia lui, de§i nimeni nu §tia
cum §i le cT§tigase.
GTndurile Ti fura Tntrerupte brusc, cTnd Farrell facu doua schim-
bari Tn contracte, T§i puse parafa, le semna, apoi i le Tntinse lui
Peter peste masa.
- Acum sTnt Tn regula. Ce nu-ti place la afacerea asta?
- Doua lucruri, domnule Farrell, replica Peter, TndreptTndu-§i
umerii §i TncercTnd sa revina la atitudinea hotarTta de mai Tna­
inte. Tn primul rind, am senzatia ca dai curs acestei afaceri
pentru ca te-am lasat sa crezi c-am putea vinde terenul compa­
niei Bancroft pentru un profit mai mare, leri, am crezut ca e ceva
sigur, dar mi-am petrecut o zi §i jumatate studiind modul de
operare al firmei, verificTnd declaratiile financiare, §i am mai dat
cTteva telefoane unor prieteni de pe Wall Street. Apoi, am mai
discutat cu cineva care Ti cunoa§te personal pe Philip §i Mere­
dith Bancroft...
- §i? Tntreba Farrell nepasator.
- Iar acum nu mai sTnt atTt de sigur ca Bancroft & Company
T§i poate permite sa cumpere terenul din Houston. BazTndu-ma
pe tot ceea ce-am aflat, sTnt de parere ca vor avea mari ne-
cazuri.
- Ce fel de necazuri?
- E o explicatie destul de lunga §i nu pot decTt sa am anu-
mite banuieli, bazTndu-ma pe fapte §i fler.
Tn loc sa-l ia la rost ca nu trecea mai repede la subiect, o
reactie care lui Peter i s-ar fi parut normala, Farrell spuse:
- Continua.
 CuvTntul Tncurajator alunga toata nesiguranta lui Peter, ace­
sta devenind mintea analitica, Tncrezatoare §i abila despre care
se scrisese Tn revistele de specialitate Tnca de pe vremea cTnd
era student la Harvard.
- Tn regula, uite care e imaginea de ansamblu. PTna. acum
cTtiva ani, Bancroft avea doua magazine Tn Chicago, iar com­
pania practic stagna. Metodele de marketing erau depa§ite,
echipa de management se baza prea mult pe .prestigiul" nu-
melui §i, precum dinozaurul, erau pe cale de disparitie. Philip
Bancroft, care e Tnca pre§edinte, T§i conducea magazinele a§a
cum o facuse §i tatal lui, ca pe o dinastie care nu trebuia sa
corespunda schimbarilor economice. Apoi, a aparut fiica lui, Me­
redith. Tn loc sa urmeze cursurile pentru domni§oarele din lumea
buna §i sa apara cTt mai des Tn paginile mondene, se hotara§te
sa-§i ocupe locul care i se cuvine Tn ierarhia familiei. Se duce la
colegiu, TI termina summa cum laude, T§i ia diploma Tn comertul
cu amanuntul, apoi T§i da licen^a Tn. afaceri. Dar nici unul din
lucrurile astea nu-l TncTnta pe tatal ei, care Tncearca sa o faca sa
renunte la ideea de a lucra pentru Bancroft, punTnd-o sa-§i Tn-
ceapa ucenicia ca vTnzatoare la raionul de lenjerie.
Oprindu-se pentru o clipa, Peter explica:
- Tti dau toate aceste detalii ca sa Tntelegi cine conduce de
fapt compania.
- Continua, spuse Farrell, dar parea plictisit §i lua un raport
de pe masa, TncepTnd sa-l citeasca.
- Tn urmatorii ani, relua Peter cu TncapatTnare, domni§oara
Bancroft promoveaza dintr-un post Tn altul, iar pe parcurs Tnvata
despre vTnzarea cu amanuntul. CTnd ajunge la sectorul de cum-
parare a marfurilor, insista ca Bancroft sa-§i lanseze propria
feticheta, o mi§care-extrem de profitabila, pe care ar fi trebuit sa
o faca demult. Cum ideea aducea profituri mari, taticul o muta la
raionul de mobila, un raion Tn care se Tnregistrasera mari pier-
deri. Domni§oara Meredith n-o da Tn bara, a§a cum spera tatal
ei, ci insista ca sa creeze o sectie speciala, un fel de muzeu al
pieselor vechi, despre care se scrie Tn toate ziarele §i aduce
cumparatori Tn magazin ca sa se holbeze la toate acele mobile
de epoca Tmprumutate de magazin de la diferite muzee. §i
odata acolo, cumparatorii se plimba §i pe ITnga mobilierul mo­
dern §i iata ca Tncepe sa-§i cheltuie banii pentru mobila la Ban­
croft §i nu la alte magazine.
Taticul o face atunci directoare la relatiile cu publicul, o pozi-
tie cu totul lipsita de sens, care nu-i cerea altceva decTt sa
aprobe dona^iile la diferite opere de binefacere sau sa suprave-
gheze festivitatile anuale de Craciun din sala de receptii. Dom-
ni§oara Bancroft se pune imediat pe treaba, organizTnd mai
multe evenimente anuale care sa aduca cumparatori Tn ma­
gazin, §i nu doar cele obi§nuite, cum ar fi parada modei. S-a
folosit, de asemenea, de legaturile familiei cu Opera, cu orches­
tra simfonica, cu Muzeul de Arta §i a§a mai departe. Spre exem­
plu, a facut Tn a§a fel, TncTt Muzeul de Arta din Chicago sa
prezinte o expozitie de pictura Tn magazin, apoi a convins trupa
de balet sa danseze Spargatorul de Nuci Tn sala de receptii Tn
perioada cumparatorilor de Craciun. Tn mod normal, toate astea
au provocat o explozie de reclama Tn presa, iar cetatenii ora§ului
au ajuns sa cunoasca mai bine magazinui, acestuia conferin-
du-i-se o imagine §i mai distinsa.
Cumparatorii au Tnceput sa soseasca Tntr-un numar tecord,
iar tatal ei o muta la raionul de Tmbracaminte, unde are din nou
succes. Un succes datorat tot atTt de mult Tnfati§arii, cTt §i talen-
tului ei. I-am vazut fotografiile din reviste §i, nu numai ea are
clasa, dar e uluitoare. CTtiva dintre creatorii de moda din Europa
au fost de aceea§i parere, a§a ca ea s-a dus acolo sa-i lamu-
reasca sa-§i vTnda colectiile prin Bancroft.
Unul dintre ei, care TI lasa doar pe Bergdorf Godman sa se
ocupe de colectia lui, a Tncheiat o afacere cu ea, a acceptat ca
Bancroft sa fie singurul magazin care sa-i prezinte crea{iile, cu
conditia ca Meredith Bancroft sa Tmbrace numai hainele lui. Apoi,
a creat o Tntreaga colectie numai pentru ea, Tn care a fost va-
zuta §i fotografiata la toate evenimentele sociale. Presa §i publi­
cul §i-au ie§it din minti vazTnd-o aratTnd atTt de eleganta, iar
femeile au dat navala la Bancroft. Profiturile creatorilor de moda
europeni au urcat rapid, la fel ca vTnzarile magazinului, iar cTtiva
dintre creatorii renumiti §i-au retras colectiile din alte magazine
aducTndu-le la Bancroft.
Farrell Ti arunca o privire plictisita pe deasupra raportului pe
care TI citea.
 - Exista un motiv pentru toata povestea asta?
- Cum sa nu. Domni§oara Bancroft e o comercianta ca §i
stramo§ii ei, dar talentul ei deosebit sta Tn extindere §i Tn proiec-
teie Tn perspective. A reu§it cum-necum sa-§i convinga tatal §i
consiliul de conducere, care nu da nici un semn ca ar fi interesat
de progres, sa se lanseze Tntr-un program de extindere §i sa
deschida magazine Tn alte ora§e. Ca sa finanteze deschiderea
acestor magazine aveau nevoie de sute de milioane de dolari,
de care au facut rost Tn modul obi§nuit, au Tmprumutat cTt au
putut de la banca, apoi au facut compania publica, vTnzTnd ac-
tiuni la Bursa din New York.
- Ce importanta au toate astea? Tntreba Farrell cu voce
aspra.
- Nici una, daca n-ar exista doua lucruri, domnule Farrell.
S-au extins atTt de repede, TncTt sTnt Tnglodati Tn datorii pTna Tn
gTt §i §i-au folosit profiturile ca sa deschida alte magazine. Tn
consecinta, nu dispun de bani gheata ca sa faca fata unei Tntor-
saturi economice. Sincer sa fiu, nu §tiu cum au de gTnd sa
plateasca pentru terenul din Houston, sau daca o pot face. Tn al
doilea rind, Tn ultimul timp a aparut un val de preluari ostile Tn
care lanturile de magazine se Tnghit unul pe altul. Daca cineva
s- ar hotarT sa achizitioneze Bancroft, magazinui nu §i-ar putea
permite sa lupte §i sa cT§tige. STnt numai buni de preluat. §i,
Peter T§i coborT vocea ca sa accentueze importanta cuvintelor
urmatoare, cred ca a mai observat §i altcineva.
Tn loc sa arate Tngrijorat, Peter vazu cum pe fata lui Farrell
apare o expresie ciudata, o expresie care ar fi putut fi amu-
zament sau satisfactie.
- Serios?
Peter dadu din cap, cam tulburat de aceasta reactfe ciudata
la ceea ce pentru el erau ve§ti alarmante.
- Cred ca cineva a Tnceput deja sa cumpere Tn secret toate
actiunile disponibile §i o face Tn cantitati mici ca sa nu alerteze
magazinui. Bursa da vina pe cei de la SEC. AratTnd spre ecra-
nele celor trei computere din spatele lui, Peter Tntreba: Se
poate?
Farrell dadu din cap, iar Peter se ridica §i se duse la masa
pe care erau Tn§irate computerele. Primele doua prezentau in-
formatii din diferite sectoare ale /nfercorp-ului, iar ecran ele lor
aratau cifre pe care Farrell le studiase putin mai devrem e.
Ecranul celui de-al treilea era gol, iar P ete r introduse co-
durile folosite la cel din biroul lui. O clipa mai tTrziu pe ecran
aparu indicele Dow Jones.
P ete r ap asa pe alte taste, intrTnd Tn fi§ierul cu numele:
Companii Comerciale
Bancroft & Company cod B&C
- U ita-te aici. P eter Ti arata coloanele de cifre de pe ecran.
PTna acum §ase luni actiunile com paniei se aflau acolo unde
fusesera timp de doi ani, vTnzTndu-se la z e c e dolari actiunea.
N um arul actiunilor vTndute §i cum parate pe saptamTna a fost de
o suta de mii. A cum prive§te, spuse el mi§cTndu-§i degetul Tn jos
pe coloana din stTnga. Tn ultim ele §a se luni a crescut treptat,
ajungTnd la doisprezece dolari, iar volum ul actiunilor-negociate
atinge un punct m axim cam o data pe luna.
A pasa o alta tasta, ecranul se Tntuneca, apoi se Tntoarse
spre Farrell TncruntTndu-se.
- E do ar o supozitie, dar cred ca cineva Tncearca sa cT§tige
control asupra com paniei.
M att se ridica Tn picioare, punTnd repede capat discutiei.
- S au investitorii considera Bancroft & Company o investitie
de durata. V om cum para terenul din Houston.
P eter, realizTnd ca Tntrevederea se term inase, Tntelese ca
nu-i ram asese altceva de facut decTt sa ia docum entele de pe
m asa §i sa se conform eze instructiunilor primite.
- D om nule Farrell, spuse el ezitTnd, m -am tot Tntrebat de ce
m a trimiteti pe m ine Tn Houston sa m a ocup de negocierea
acestui contract. Nu fa ce parte din specialitatea m ea...
- Nu cred ca va fi o afacere prea greu de Tncheiat, spuse
M att cu un zTmbet lini§titor. § i Tti va largi experienta. D aca Tmi
aduc bine am inte, a fost unul dintre m otivele pentru care ai dorit
sa lucrezi pentru Intercorp.
- D a, dom nule, replies P eter, da r izbucnirea de mTndrie pen­
tru Tncrederea acordata de Farrell suferi o lovitura cumplita cTnd,
ajuns la u§a, TI auzi pe Farrell adaugTnd:
- S a n-o dai Tn bara, Peter.
- Nu, dom nule, TI asigura P eter, dar fu zguduit de avertis-
mentul nerostit din vocea lui Farrell.
Tom Anderson, ramas tacut ITnga fereastra pe tot parcursul
disertatiei lui Vanderwild, vorbi imediat ce acesta ie§i:
- Matt, ai bagat groaza Tn bietul copii.
- Copilul aia, Ti atrase atentia Matt pe un ton sec, are un
coeficient de inteligenta de o suta §aizeci §i cinci, §i a adus
/nfercorp-ului mai multe milioane. Se dovede§te a fi o investitie
excelenta.
- Iar terenul aceia din Houston e §i el o investitie excelenta?
- Cred ca da.
- Bun, replica Tom luTnd loc §i TntinzTndu-§i picioarele lungi.
Fiindca n-a§ vrea sa cred ca vei cheltui o avere ca sa-i dai peste
nas unei dame din Tnalta societate, care te-a insultat de fata cu
o reportera.
- De ce ai trage o astfel de concluzie? Tntreba Matt, dar Tn
ochi Ti aparu o sclipire de amuzament sardonic.
- Nu §tiu. Am citit duminica ca o puicuta pe nume Bancroft
ti-a dat cu tifla la balul aia de la Opera. Iar Tn seara asta, iata-te
semnTnd un contract ca sa cumperi ceva ce vrea pentru ea.
Spune-mi un lucru, cTt va costa lntercorp-u\ terenul aia?
- Vreo douazeci de milioane, probabil.
- Si cTt o va costa pe domni§oara Bancroft sa-l cumpere de
la noi?
- Al dracului de mult.
- Matt, rosti el cu o dezinvoltura Tn§elatoare, Tti mai aminte§ti
de noaptea de acum opt ani, dupa ce s-a pronuntat divortul meu
de Marilyn?
Matt fu surprins de Tntrebare, dar T§i aminti foarte bine. La
cTteva luni dupa ce Tom Tncepuse sa lucreze pentru el, sotia lui
TI anuntase ca avea o legatura amoroasa §i voia sa divorteze.
Prea mTndru ca sa implore §i prea zdruncinat suflete§te ca sa
lupte, Tom se mutase din casa, dar crezuse pTna Tn ziua pro- '
nuntarii divortului ca sotia lui se va razgTndi. Tn ziua aceea, Tom
nu venise la lucru §i nici nu telefonase, iar la ora §ase seara
Matt Tntelesese de ce... Tom TI sunase de la o sectie de politie,
fiind arestat pentru betie §i comportare necuviincioasa.
- Nu prea Tmi amintesc multe din seara aceea, recunoscu
Matt, doar ca ne-am Tmbatat amTndoi.
 - Eu eram deja beat, TI corecta Tom strTmbTnd din nas, apoi
m-ai scos pe cautiune §i ne-am Tmbatat amTndoi. Privindu-I cu
atentie pe Matt, continua: Tmi amintesc destul de vag ca ti-ai
aratat deplina Tntelegere pentru nenorocirea mea, vorbind vrute
§i nevrute despre o dama pe nume Meredith, care ti-a dat pa-
pucii sau cam a§a ceva. Doar ca n-ai numit-o dama, i-ai zis
scorpie rasfatata. Tnainte sa fi cazut lat, noi doi am fost de acord
ca femeile al caror nume Tncepe cu litera M nu sTnt bune de
nimic.
- Memoria ta se pare ca e mult mai buna decTt a mea,
spuse Matt cu un aer firesc, dar Tom observase Tncordarea
imperceptibila a mu§chilor fetei lui Matt la mentionarea numelui
ei §i trase imediat concluzia justa.
_ A?a deci, continua el zTmbind, acum, ca am stabilit ca
Meredith din noaptea aia e de fapt Meredith Bancroft, vrei sa-mi
spui ce s-a TntTmpIat Tntre voi de va uriti?
_ Nu, spuse Matt. Nu vreau. Se ridica §i se duse la masa de
cafea, pe care Tntinse planurile fabricii din Southville. Hai sa
term inam discutia despre Southville.

Capitolul 21
Traficul era blocat la intersectia din coltul magazinului Ban­
croft. Multimea de cumparatori Tnfa§urati Tn paltoane traversa
strada, ignorind semafoarele. Se auzeau claxoanele §i Tnjura-
turile §oferilor adresate pietonilor care Ti Tmpiedicau sa treaca pe
verde. Tn BMW-ul ei negru, Meredith urmari cum grupuri nu-
meroase de oameni se opreau Tn fata vitrinelor de la Bancroft,
apoi intrau Tn magazin. Vremea se racise, iar schimbarea adu-
cea de obicei multi cumparatori, dornici sa evite aglomeratia din
preajma Craciunului. Astazi Tnsa mintea nu-i statea la numarul
persoanelor intrate Tn magazin. Peste douazeci de minute urma
sa prezinte membrilor consiliului de conducere raportul privind
magazinui din Houston.
CTnd coborT din ascensor la etajul paisprezece, Tn jurul bi-
roului secretarei ei erau adunate alte patru femei. Oprindu-se
ITnga masa lui Phyllis, Meredith aruncd o privire peste umerii lor,
a§teptlndu-se sa vada un nou exemplar din revista Playgirl pre-
cum cel Tn jurul caruia se strinsesera de-a valma luna trecuta.
- Cum sta treaba? Tntreba ea. Inca un poster cu un barbat
fatal?
- Nu, spuse Phyllis, celelalte secretare disparind, ea intrind
Tn biroul lui Meredith. DTndu-§i ochii peste cap, Ti explica: Pam a
comandat o noua prognoza astrologica pentru luna viitoare.
Asta zice' ca va TntTIni marea iubire §i se va bucura de faima §i
avere.
jnaltTndu-§i sprincenele bine dispusa, Meredith replica:
- Parea la fel zicea §i cea de data trecuta.
- Exact. I-am spus ca pentru cincisprezece dolari, i-o fac eu
pe urmatoarea. Cele doua femei se uitara una la cealalta izbuc-
nind Tn ris, apoi revenira la problemele zilei. §edinta cu membrii
consiliului e peste cinci minute, Ti reaminti Phyllis.
Meredith dadu din cap §i T§i lua mapa cu Tnsemnarile.
- Macheta arhitectului a ajuns Tn sala de §edinte?
- Da. §i am instalat proiectul pentru diapozitive.
- E§ti o adevarata bijuterie, spuse Meredith cu toata seriozi-
tatea. Cu mapa Tn mTna porni spre u§a, apoi se Tntoarse §i
adauga:
- Suna-I pe Sam Green §i roaga-l sa ma a§tepte dupa ce
termin §edinta. Spune-i ca vreau sa revad contractul preliminar
pentru terenul din Houston. Vreau sa ajung la Thorp Develop­
ment Tnainte de sfTr§itul saptamTnii. Cu putin noroc, spuse Mere­
dith, voi primi aprobarea consiliului Tn dupa-masa asta.
Phyllis se apleca spre telefonul de pe biroul lui Meredith ca
sa-l sune pe avocatul firmei, ridicTnd degetele Tn semn de victo-
rie.
- Fa-i praf, spuse ea.
Sala de §edirite arata aproape la fel ca Tn urma cu cincizeci
de ani, numai ca acum, Tn era sticlei, alamei §i cromului exista o
grandoare nostalgica Tn Tncaperea imensa cu covoare orientate,
pereti lambrisati cu modele complicate §i Tmpodobiti cu peisaje
engleze§ti Tncadrate Tn rame baroce.
- Buna dimineata, domnilor, spuse ea zTmbindu-le celor doi­
sprezece barbati Tmbracati Tn costume sobre, care aveau pute-
rea sa accepte sau sa respinga propunerea ei pentru proiectul
din Houston.
 Cu exceptia lui Parker, al carui zTmbet era calduros, §i al lui
Cyrus Fortell, al carui zTmbet era lasciv, constata o anume reti-
centa Tn corul de „buna dimineata" prin care raspunsera la salu-
tul ei. O parte a rezervei lor provenea din con§tiinta puterii §i a
responsabilitatii lor; o alta parte se datora faptului ca Meredith Ti
fortase §i Ti convinsese Tn mod repetat sa investeasca profiturile
Bancroft Tn extindere, Tn loc sa le foloseasca pentru marirea
dividendelor actionariloKMnclusiv ale lor. Erau retfnuti §i prudenti,
Tn primul rind, pentru ca reprezenta o enigma §i nu §tiau cum sa
se poarte cu ea.
Cu toate ca era un vicepre§edinte executiv, nu era membra
a consiliului, a§a ca, prin functiile detinute, o depa§eau Tn rang.
Totu§i, era o Bancroft, o descendenta directa a fondatorului
firmei, Tndreptatfta sa fie tratata cu un anume respect. Tatal ei
Tnsa, care era un Bancroft §i un membru al consiliului, se purta
cu un fel de toleranta severa, nimic mai mult. Nu era un secret
pentru nimeni ca nu dorise ca ea sa lucreze pentru Bancroft &
Company; la fel cum nu era un secret ca fata excelase Tn toate
privintele, iar contribufla ei la dezvoltarea companiei fusese
enorma. Ca rezultat al acestor lucruri, membrii consiliului se
aflau Tntr-o situate care sa transforme ni§te oameni de afaceri
siguri de sine, Tncununati de succes, Tn ni§te barbati cu toane,
aspri, nehotariti. Iar din moment ce Meredith era cauza indirecta
a acestei senzatii neplacute, aveau deseori fata de ea o atitu-
dine negativa, lipsita de Tncredere.
Meredith Tntelegea toate astea §i refuza sa lase ca expresiile
lor sobre sa-i zdruncine optimismul. Lu§ loc la capatul mesei,
acolo unde fusese pus proiectul, §i a§tepta permisiunea tatalui
sau pentru a Tncepe.
- Acum, ca Meredith e aici, spuse tatal ei, tonul lui implicTnd
ca TntTrziase §i Ti facuse sa a§tepte, cred ca putem trece la
problemele noastre.
Meredith a§tepta sa se scurga minutele interminabile Tn care
se citi procesul-verbal al §edintei precedente, dar atentia Ti era
Tndreptata spre macheta magazinului din Houston, pusa de
Phyllis pe o masura. UitTndu-se la magnifica constructie Tn stil
spaniol, creatie a unui arhitect talentat, curtea acoperita fiind
dotata cu spatii pentru alte magazine, se simti §i mai hotarTta,
gata sa Tnfrunte pe oricine. Houston era locul perfect pentru cel
mai nou §i mai mare membru al familiei Bancroft aflata Tn cre§-
tere, iar apropierea de Galleria va asigura succesul magazinului
Tnca din ziua Tn care se va deschide.
Dupa ce se termina de citit procesul-verbal, fara ca sa aiba
cineva ceva de adaugat, Nolan Wilder, pre§edintele consiliului,
anunta ca Meredith dore§te sa le supuna aprobarii cifrele §i
schitele finale ale magazinului din Houston. Douasprezece ca-
pete de barbati, cu fiecare §uvita de par la locul ei, se rasucira
spre ea. Meredith se ridica §i se duse la projector,
- Domnilor, Tncepu ea, cred ca ati avut destul timp la dis-
pozitie sa studiati macheta arhitectuiui.
Zece dintre ei T§i Tnclinara capetele. Tatal ei se uita la ma­
cheta, iar Parker o privi Tn tacere cu acel surTs, pe jumatate
mTndru, pe jumatate nedumerit, care Ti aparea pe buze ori de
cTte ori o urmarea facTndu-§i treaba, de parea nu prea reu§ea sa
priceapa cum §i de ce insista sa o faca, dar multumit de cum se
descurca. Pozitia lui de bancher al companiei Ti asigura un loc Tn
consiliul de conducere, dar Meredith §tia ca nu putea Tntotdea­
una sa se bazeze pe ajutorul lui. Era propriul lui stapTn; Meredith
Tntelese asta de la bun Tnceput, Parker beneficiind de respectul
ei.
mffc Am discutat deja despre cifrele de cost Tn §edintele ante-
rioare, spuse ea TntinzTnd mTna Tn spatele ei §i mic§orind lumina,
a§a ca voi Tncerca sa tree cTt mai repede peste aceste diapozi-
tive. Apasa pe telecomanda proiectorului §i pe perete aparura
costurile anticipate ale magazinului. A§a cum am stabilit mai
devreme, magazinui din Houston va avea o suprafata de peste
zege mii de metri patrati. Costurile cladirii se vor ridica la treizeci
§i doua de milioane de dolari, suma Tn care e inclus magazinui
propriu-zis, dependintele, parcarea, iluminatul §i altele. Terenul
pe care intentionam sa-l cumparam de la Thorp Development va
Tnsemna un plus de douazeci pTna la douazeci §i trei de mi­
lioane de dolari, depinzTnd de negocierile finale cu ei. Vom avea
nevoie de Tnca douazeci de milioane pentru dotarea cu marfuri...
- E un maximum de §aptezeci §i cinci de milioane, o Tntre­
rupse unul dintre barbati, dar ne ceri sa aprobam o suma de
§aptezeci §i §apte de milioane de dolari.
 - Cele doua milioane Tn plus sTnt pentru cheltuielile de des-
chidere a magazinului, explica Meredith. Daca va uitati la a
patra coloana de pe ecran, veti vedea ca acopera cheltuielile de
lansare, reclama, receptie pentru presa. Apasa pe buton, iar pe
ecran aparu diapozitivul cu cifre §i mai mari. Acesta, explica ea,
ne arata costurile pentru construirea Tntregului centru comercial
odata cu magazinui. §titi deja parerea mea ca trebuie sa con-
struim Tntreg centrul odata cu magazinui. Costurile aditionale vor
fi de cincizeci §i doua de milioane, dar le vom recupera din
Tnchirierea spatiului din centrul comercial.
- Le vom recupera, da, spuse tatal ei enervat, dar nu ime­
diat, a§a cum dai tu de Tnteles, Meredith.
- Am lasat eu sa se Tnteleaga a§a ceva? Tntreba ea politi-
coasa, §tiind bine ca n-o facuse. Ti zTmbi §i lasa sa treaca o
secunda de tacere, ca dojana pentru nedreptatea la care o su-
pusese §i pentru lipsa lui de rabdare. Tnvatase din experienta ca
era metoda cea mai eficace atunci cTnd se arata Tncapatfnat.
Chiar §i a§a, vocea Ti suna Tncordata, cum se TntTmpla destul de
frecvent de-la infarct, iar Meredith trebui sa-§i reprime Tngri-
jorarea.
- A§teptam, o avertiza el.
Meredith continua pe un ton calm:
- Unit dintre voi sTnt de parere ca ar trebui sa a§teptam,
Tnainte sa construim centrul comercial. Cred ca exista trei mo­
tive puternice ca sa-l construim odata cu magazinui.
- §i care ar fi aceste motive? Tntreba un membru al consiliu­
lui, turnTndu-§i apa Tn pahar
- Tn primul rind, trebuie sa platim pentru tot terenul, fie ca-l
folosim, fie ca nu. Daca construim centrul Tn acela§i timp cu
magazinui, economisim cTteva milioane Tn costuri de constructie,
fiindca pe metru patrat e mai ieftin sa construie§ti totul odata
decTt sa adaugi mai tTrziu. Tn al doilea rind, costurile de con­
structie vor cre§te pe masura ce economia ora§ului se va Tmbu-
natati. Tn al treilea rind, daca Tn centrul comercial vom avea
firme cunoscute; alese cu grija, vor aduce cumparatori §i Tn
magazinui nostru. Mai sTnt §i alte Tntrebari? Cum nu mai fu pusa
nici una, Meredith continua cu restul diapozitivelor: Dupa cum
vedeti-din aceste grafice, echipa de analiza a evaluat sub toate
aspectele zona aleasa de mine pentru magazinui din Houston,
clasTnd-o printre cele mai frecventate parti ale ora§ului. Din punct
de vedere demografic, e o zona perfecta, Tn plus, nu exista
bariere geografice...
Explicafia fu Tntrerupta de Cyrus Fortell, un pacatos de opt-
zeci de ani, aflat de cincizeci de ani Tn consiliul de conducere al
companiei, §i ale carui idei erau la fel de Tnvechite ca §i vesta de
brocart §i bastonul cu mTner de filde§ purtate Tntotdeauna.
- Fata mea, toate astea sTnt ni§te aiureli pentru mine! ex-
clama el cu vocea lui enervant de stridenta. „Punct de vedere
demografic" §i „echipa de analiza" §i „bariere geografice". Vreau
sa §tiu ce Tnseamna.
Meredith trai un amestec de exasperare §i de afectiune pen­
tru Cyrus, pe care TI cuno§tea din copilarie. Ceilalti membri ai
consiliului TI credeau senil §i planuiau sa-l oblige sa se retraga.
- Tnseamna, Cyrus, ca o echipa formata din speciali§ti Tn
studierea celor mai potrivite locuri pentru construirea unui ma­
gazin s-a dus la Houston §i a analizat terenul ales de mine. Ei
cred ca demografic vorbind...
- Demo... cum? Tntreba el dispretuitor. CuvTntul nici macar
nu exista cTnd mi-am deschis eu pravaliile prin toata tara. Ce
Tnseamna?
- Tn felul folosit de mine acum se refera la caracteristicile
populafiei din Tmprejurimile terenului-, care e vTrsta medie, cam
ctti bani obi§nuiesc sa cheltuie...
- Pe vremuri nu acordam nici o atentie acestor chestiuni,
starui el.suparat, uitTndu-se urit la chipurile impacientate din jurul
mesei. Ei bine, a§a cred. CTnd am vrut sa deschid o pravalie,
trimiteam oamenii sfo construiasca, o umpleam cu marfuri §i
gata.
• — Astazi e uh pic mai altfel, Cyrus, spuse Ben Houghton.
Acum asculta, ca sa poti vota propunerea lui Meredith.
— Nu pot vota ceva ce nu Tnteleg, nu? spuse el, marind
volumul aparatului auditiv din ureche. Se uita la Meredith. Con­
tinua, draga mea. Tnteleg acum c-ai trimis Tn Houston un fel de
comando de experti care a descoperit ca Tn zona locuiesc oa­
meni destul de Tn vTrsta ca sa ajunga la magazinui tau pe jos
sau cu ma§ina, §i care au destui bani Tn buzunare ca sa cheltuie
o parte dih ei la Bancroft. Despre asta-i vorba?
Meredith chicoti, §i la fel facura mai multi din cei prezenti.
- Cam a§a ceva, recunoscu ea.
- Atunci de ce n-ai spus-o de la bun Tnceput? Ma scoate din
sarite mania tinerilor de azi de a complica fiecare lucru inventTnd
cuvinte pOmpoase care ne pot induce Tn eroare. la sa vedem, ce
sTnt „barierele geografice"?
- Pai, spuse Meredith, o bariera geografica poate fi orice
prin care§|jn potential cumparator n-ar vrea sa treaca ca sa
ajunga la magazinui nostru. Spre exemplu, daca clinetii ar trebui
sa treaca printr-o zona industrials sau un cartier periculos ca sa
ajunga la magazin, acestea ar fi considerate bariere geografice.
- Locul asta dtnHouston are a§a ceva?
- Nu.
-- Atunci votez Tn favoarea Itti, anuntS el^iar Meredith trebij|
s3-§i TnSbu§eascS hohot'^de rTs.
- Meredith, vocea aspra a tatalui Tntrerupse alte comentarii
din partea lui Cyrus, mai ai ceva de spus Tnainte ca acest con­
siliu sa voteze proiectul Houston?
Meredith se uita la chipurile lipsite de vreo expresie a barba-
tilor de la masa §i T§i clatina capul.
- N-am facut nici o completare la ceea ce am discutat Tn
detaliu despre proiectul Houston cu prilejuj ?edintelor anterioare.
Tin totu§i sa afirm din nou ca fara a se extinde, Bancroft nu are
nici o §ansa de succes competitia cu celelalte companii co­
merciale. Nesigura Tnca de cum vor vota, Meredith facu un ultim
efort sa-i cT§tige Tn favoarea ei, adaugTnd: STnt convinsa ca :$ f |
trebuie sa reamintesc nici uiSfia dintre m em br||consili||^| ca
toate cele cinci magazine au profituri care egaleaza sau ne
depa§esc a§teptarile. Cred ca o mare parte a acestui succes se
datoreaza §i gri|| cu care am ales locurile Tn care sa le con-
struim.
- Grija cu care te-ai ales tu, o corecta tatal ei, dar arata atTt
de sobru §i de sever, TncTt Meredith nu pricepu imediat ca-i
facuse un compliment. Nu era pentru prima oara ea Ti facea uja
compliment rostit morocarios de fata cu consiliul. Meredith K |ia
nu numai ca pe un semn extrem de Tncurajator ca va sprijini
proieotLHjllouston, dar §i ca va cere consiliulpj sa o aprobe ca
pre§edinte interimar pe perioada absentei lui.
- Multumesc, spuse ea simplu §i lua loc.
PrefacTndu-se ca nu §tia pentru ce-i multumea, Philip Ban­
croft se Tntoarse spre Parker.
- Presupun ca daca consiliul T§i da aprobarea, banca ta e
dispusa sa aprobe Tmprumutul pentru proiectul Houdston?
Is '- Numai Tn cadrul termenilor discutafl la ultima §edinta.
Meredith §tiuse demult de termenii aceia, dar, chiar §i a§a,
trebui sa-§i mu§te buzele ca sa-§i ascunda panica amintindu-§i
de ei. Banca lui Parker, mai bine-zis consiliul de conducere al
bancii, revizuise sumele enorme Tmprumutate companiei Ban­
croft Tn ultimii ani, §i Tncepuse sa se agite la vederea cifrei
astronomice.
Ca sa Tmprumute bani pentru magazinui din Phoenix, iar
acum pentru cel din Houston, banca ceruse imediat introduce-
rea unor termeni noi. Mai exact, Ti cereau ei §i tatalui ei sa
garanteze personal Tmprumuturile §i sa le asigure cu propriile
actiuni din cadrul companiei.
Practic, Meredith se juca cu banii ei. iar ideea o cam Tngro-
zea. Tn afara actiunilor companiei §i a salariului, singurii ei bani
erau cei pe care Ti va mo§teni la Tmplinirea vTrstei de treizeci de
ani, §i aceia constituiau garantia pentru magazinui din Houston.
CTnd tatal ei vorbi, fu clar ca era Tnca furios din cauza pre-
tentiilor scandaloase ale bancherului:
P * - §tii ce parere am eu despre termenii aia, Parker. LuTnd Tn
considerare faptul ca Reynolds Mercantile a fost banca compa­
niei Bancroft de peste optzeci de ani, cererea asta brusca pen­
tru garantii personale nu mi se pare doar de prisos, ci §i o
insulta. x
Tti Tnteleg sentirrventele, replica Parker calm. Sint chiar de
acord cu tine, §tii fbarte.bine. Tn dimineata asta m-am TntTlnit din
nou cu membrii consiliului bancii §i am Tncercat sa-i conving sa
renunte la termenii ace§tia stricti sau cel putin la o parte din ei,
dar fara succes. Totu§i, continua el aruncTnd o privire Tn jurul
sau, pretentiile lor legate de garantia personala nu sTnt o ex­
presie a opiniei despre valoarea companiei sau a capacitatii ei
de a-§i onora Tmprumuturile.
- Mie a§a-mi suna; declara batrinul Cyrus. Se pare ca opinia
 bancii tale e ca Bancroft a ajuns o companie cer§etoare.
- Nici vorba de a§a ceva. Adevarul e ca Tn ultimul an clima-
tul economic n-a fost prea favorabil lanturilor de magazine.
Doua dintre ele au trebuit sa se declare falimentare ca sa scape
de creditori §i sa se poata reorganiza. A fost unul din factorii
care ne-a influentat decizia, dar de aceea§i importanta e §i fap­
tul ca numarul bancilor este Tn continua scadere, fapt ce nu s-a
mai TntTmpIat de la marea recesiune. Tn consecinta, bancile de-
vin tot mai precaute privind Tmprumuturile mari. Tn plus, trebuie
sa satisfacem cerintele revizorilor financiari care ne evalueaza
Tmprumuturile cu o atentie sporita. Conditiile de Tmprumut au
devenit mai stricte.
- Parerea mea e ca ar trebui sa ne adresam unei alte band,
propuse Cyrus, uitTndu-se cu o privire vioaie, entuziasmata, la
cei din jurul mesei. Asta o sa facem! Spune-i lui Parker asta sa
faca o plimbare pTna la dracu'n praznic, ne gasim noi banii Tn
alta parte.
- Am putea gasi o alta cale de finantare, Ti spuse Meredith
lui Cyrus, luptTndu-se sa nu amestece Tn discutie sentimentele ei
personale pentru Parker. Tnsa banca lui Parker ne acorda o rata
a dobTnzii extrem de avantajoasa, pe care ne-ar fi'greu sa o
obtinem de la alta banca. E normal sa...
- Nu e nimic normal, o Tntrerupse Cyrus, aruncTndu-i o pri­
vire admirativa, aproape pofticioasa, apoi i se adresa lui Parker
pe un ton acuzator: Daca ar fi dat norocul peste mine §i ar urma
sa ma Tnsor cu tTnara asta superba, lucrul cel mai normal ar fi
sa-i dau orice T§i dore§te, nu sa-i pun bunurile sub zalog.
- Cyrus, TI preveni Meredith, TntrebTndu-se de ce unir batrTni
precum Cyrus abandonau demnitatea, preferind sa se poarte §i
sa vorbeasca ca ni§te adolescenti Tn plina criza, acum e vorba
de afaceri.
- Femeile n-au ce cauta Tn afaceri, doar daca stnt urTte §i
nu-§i pot gasi vreun barbat. Pe vremea mea, o fata frumoasi ca
tine ar sta acasa, facTnd lucruri normale, cum ar fi copiii §i...
- Acum nu mai sTntem pe vremea ta, Cyrus! se rasti Parker.
Continua, Meredith, ce voiai sa spui?
- Voiam sa spun, replica Meredith, simtindu-§i obrajii ro§ii
din cauza' jenei, ca termenii speciali impu§i de banca ta nu
prezinta nici o problema serioasa din moment ce Bancroft &
Company T§i va plati toate Tmprumuturile.
- E foarte adevarat, sustinu cu tarie tatal ei, atitudinea lui
devenind resemnata §i nerabdatoare. Daca nimeni nu mai are
nimic de spus, cred ca putem Tncheia subiectul Houston §i sa
votam la sflr§itul §edintei.
LuTndu-§i mapa, Meredith multumi consiliului pentru atentia
acordata proiectului ei §i parasi sala de §edinte.
- Ei? Tntreba Phyllis urmTnd-o pe Meredith Tn biroul ei. Cum
a mers? Vom avea sau nu un magazin Tn Houston?
- Voteaza acum, spuse Meredith frunzarind corespondenta
de dimineata lasata de Phyllis pe masa ei.
- Tti tin pumnii.
Tnduio§ata dfe sprijinul lui Phyllis §i de daruirea ei pentru
companie, Meredith ZTmbi Tncrezatoare.
- Vor aproba magazinui din Houston, prezise ea. Tatal ei
era Tn favoarea lui, de§i fara sa se arate prea TncTntat, a§a ca Tn
privinta asta nu-§i facea probleme. Dar din comentariile facute Tn
ultimele saptamTni nu era sigura daca era Tn favoarea construirii
Tntregului complex comercial. E Tnca sub semnul Tntrebarii daca
vor aproba construirea complexului sau numai a magazinului.
Vrei sa-l chemi pe Sam Green §i sa-i spui sa aduca contractele
pentru Thorp? -
CTteva clipe mai tTrziu, punTnd jos receptorul, TI vazu pe Sam
Green Tn pragul u§ii. Sam nu avea decTt un metru §aizeci §i
cinci, un par cenu§iu, des §i aspru, dar competenta §i autori-
tatea erau u§or de recunoscut, mai ales de cei aflati de partea
adversa a oricarei probleme legale de care se ocupa. Dincolo
de ochelarii cu rama de baga, ochii verzi scaparau de inteli-
genta. Tn clipa aceea Tnsa o studiau pe Meredith plini de spe­
ranta. •
- Phyllis mi-a spus ca e§ti gata sa finalizezi contractul pen­
tru terenul din Houston, rosti el pa§ind Tn birou. Sa Tnsemne ca
ai primit aprobarea consiliului?
- Presupun c-o vom avea peste cTteva minute. CTt crezi ca
ar trebui sa fie oferta pentru Thorp?
- Cer treizeci de milioane, replica el, a§ezTndu-se pe unul
din scaunele din fata biroului ei. Ce-ai zice de o oferta de opt-
sprezece milioane §i urcam pTna la douazeci? Terenul e ipotecat
§i au o nevoie urgenta de bani gheata. S-ar putea sa-l vTnda
pentru douazeci.
- Crezi ca e posibil?
- Probabil ca nu, spuse el rizind u§or.
- Daca va fi nevoie, vom merge pTna la douazeci §i cinci de
milioane. Valoreaza maximum treizeci, dar n-au reu§it sa-l vTnda
pentru suma asta... Telefonul de pe birou suna §i, Tn loc sa
termine fraza, Meredith ridica receptorul. Vocea tatalui ei fu ta-
ioasa §i hotarTta:
- Vom continua cu proiectul Houston, dar vom amTna con-
struirea complexului comercial pTna vom obtine ni§te profituri din
propriul magazin.
- Cred ca faci o mare gre§eala, Ti spuse ea, ascunzTndu-§i
dezamagirea sub tonul calm, sigur de sine, al unei femei de
afaceri.
- A fost hotarirea consiliului.
- I-ai fi putut lamuri, rosti Meredith Tndrazneata.
- Bine, recunosc, a fost hotarirea mea.
- §i e o gre?eala.
- CTnd o sa conduci compania, o sa iei tu hotaririle...
La auzul cuvintelor lui, inima lui Meredith facu un mic salt.
- §i asta voi face?
- PTna atunci le voi lua eu, spuse el evitTnd raspunsul. Acum
ma due acasa. Nu ma simt prea bine. De fapt, a§ fi amTnat
§edinta de astazi daca n-ai fi insistat atTt de mult sa ne grabim
cu cumpararea terenului.
Nesigura daca era Tntr-adevar bolnav sau profita de starea
lui ca sa evite o discutie cu ea, Meredith ofta:
- Ai grija de tine. Ne vedem la cina joi seara. PunTnd jos
receptorul, T§i permise o clipa de regret ca nu vor construi Tn-
tregul complex comercial, apoi facu ce Tnvatase de-a lungul ani-
lor dupa casatoria ei dezastruoasa: Tnfrunta realitatea §i gasi Tn
ea un motiv de a merge mai departe. ZTmbindu-i lui Sam Green,
transmise vocii o nota de triumf: Am primit aprobarea pentru
proiectul Houston.
- Tntregul complex sau numai magazinui?
- Numai magazinui.
 - Cred ca e o gre§eala.
Era clar ca o auzise spunTndu-i acela§i lucru tatalui ei, dar
Meredith nu comenta. T§i facuse o regula din a pastra pentru ea,
de cite ori era posibil, gTndurile despre tatal ei §i remarcile la
adresa comportarii lui. Se multumi sa Tntrebe:
- CTt de repede putem Tntocmi oferta §i contractul pentru
Thorp?
- Contractele ar putea fi gata pTna mTine seara. Dar daca
vrei sa negociez personal afacerea, nu voi reu§i sa ajung Tn
Houston decTt saptamTna viitoare. Tnca mai lucram la procesul
Tmpotriva jucariilor Wilson.
- A§ prefera sa te ocupi tu de contractul asta, spuse ea,
§tiind ca se pricepea mai bine decTt oricine sa negocieze o
afacere, dorindu-§i Tnsa sa o poata face mai devreme. E bine §i
saptamTna viitoare. PTna atunci vom primi documentele Tmpru-
mutului de la Reynolds Mercantile.
- Terenul aia e de vTnzare de cT{iva ani, spuse el zTmbind.
N-o sa-l cumpere nimeni Tn doua saptamTni. Tn plus, cu cTt a§-
teptam mai mult, cu atTt cresc §ansele noastre ca Thorp sa-l
vTnda mai ieftin. Cum ea continua sa arate Tngrijorata, Sam
adauga: Tmi voi pune oamenii sa se mi§te mai repede cu proce­
sul Wilson. Imediat ce terminam, plec la Houston.
Trecuse deja de ora §ase cTnd Meredith T§i ridica ochii de pe
contractele pe care le citea §i o vazu pe Phyllis venind spre ea
Tmbracata Tn palton §i ducTnd Tn mTna ziarul de seara.
- Tmi pare rau pentru chestia cu Houston, spuse ea, adica
ca n-ai primit aprobarea pentru Tntreg complexul comercial.
Meredith se lasa pe spate §i Ti surTse obosita.
- Multumesc.
- Pentru ca-mi pare rau?
- Nu, replica Meredith, TntinzTnd mTna dupa ziar, pentru ca Tti
pasa de ce se TntTmpla Tn compania asta. Totu§i, a§ zice ca a
fost o zi destul de placuta.
Phyllis arata spre ziarul pe care §efa ei TI deschisese deja la
pagina a doua.
- Sper ca asta sa nu-ti schimbe parerea.
Nedumerita, Meredith mai Tntoarse o pagina §i-l vazu pe
Matthew Farrell uitTndu-se la ea, la brat cu un fel de starleta pe
 care o adusese evident cu ayionul personal ca sa-l Tnsoteasca
la petrecerea din casa unui prieten.
FrTnturi din articolul de fond se Tntiparira Tn mintea lui Mere­
dith Tn timp ce privea imaginea celui mai nou om de afaceri §i
celui mai cautat burlac din Chicago, dar, cTnd ochii i se Tndrep-
tara spre Phyllis, expresia ei nu trada nimic.
- Ar trebui sa ma deranjeze?
- Uita-te la rubrica de afaceri §i hotara§te, o sfatui Phyllis.
Meredith vru sa-i spuna ca depa§ea masura, dar renunta.
Phyllis fusese prima ei secretara, iar Meredith prima ei §efa. Tn
ultimii §ase ani lucrasera Tmpreuna sute de seri §i zeci de week-
end-uri; mTncasera sandviciuri reci la masa lui Meredith, mun-
cind ca sa Tntocmeasca documente pentru termene limita.
Formau o echipa bine rodata, se placeau §i se respectau.
Tn paginile dedicate lumii afacerilor se afla Tnca o fotografie a
lui Matt §i un articol plin de luade despre conducatorul compa­
niei Intercorp, motivele care TI determinasera sa se stabileasca
Tn Chicago, fabrica pe care intentiona s-o construiasca Tn South­
ville §i se mentiona din nou apartamentul luxos pe care TI cum­
parase Tn Berkeley Towers. LTnga fotografia lui, putin mai jos, se
afla una reprezentTnd-o pe Meredith §i un articol Tn care se citau
afirmatiile ei despre succesul extinderii companiei Bancroft pe
plan national. -
- I se face o reclama extraordinary remarca Phyllis, sprijinin-
du-se de marginea biroului lui Meredith, urmarind-o citind artico- -
lui. E aici de-abia de doua saptamTni, iar ziarele sTnt pline de
pove§ti despre el.
- La fel cum sTnt pline de pove§ti despre hofl §i violatori, Ti
reaminti Meredith, scTrbita de laudele exagerate pentru modul Tn
care T§i conducea compania §i furioasa pe sine, fiindca, dintr-un
motiv cam neclar, fotografia Ti facuse mTinile sa-i tremure. Reac­
tia ei se datora fara Tndoiala faptului ca TI §tia Tn Chicago §i nu la
mii de kilometri departare.
- E Tntr-adevar atTt de atragator pe cTt arata Tn fotografie?
- Atragator? Tntreba Meredith cu o indiferenta voita, ridicTn-
du-se §i ducTndu-se sa-§i ia paltonul. Mie nu mi se pare.
- E o jigodie, da? Tntreba Phyllis fara sa-§i poata stapTni
zTmbetuI.
 Meredith zTmbi la rTndul ei §i reveni la birou sa-§i Tnchida
computerul...
- Cum de-ai ghicit?
- Am citit rubrica lui Sally Mansfield, replica Phyllis. Iar cTnd
a scris ca „l-ai pus la punct" de fata cu toata lumea, mi-am zis ca
trebuie sa fie un mare ticalos. Adica te-am vazut tratTnd cu
barbati pe care nu-i suferi §i reu§e§ti totu§i sa le zTmbe§ti §i te
porti politicos cu ei.
- Sally Mansfield a Tnteles totul pe dos. Abia daca TI cunosc.
SchimbTnd subiectul, Meredith spuse: Daca ma§ina ti-e Tncd la
reparat, te pot duce pTna acasa.
- Nu, multumesc. Ma due la cina la sora mea, iar ea lo-
cuie§te Tn directie opusa.
- Te-a§ duce pTna la ea, dar e tTrziu §i e miercuri seara...
- Iar miercuri e seara Tn care logodnicul tau ia Tntotdeauna
cina la tine acasa, da?
- Exact.
- Ce bine de tine ca-ti place rutina, Meredith. Eu a? Tnnebuni
sa §tiu ca barbatul vietii mele e atTt de tipicar ca face anumite
lucruri numai Tn anumite zile, zi de zi.. an de an... deceniu
dupa...
Meredith izbucni Tn rTs.
- Destul. Ma deprimi. Tn plus, Tmi place rutina, ordinea §i
siguranta.
- Mie nu. Mie Tmi place tot ce e spontan.
- §i asta e motivul pentru care barbatii cu care te TntTlne§ti
nu sosesc niciodata cTnd Ti a§tepti, ca sa nu mai vorbim de ora
stabilita, o tachina Meredith.
- Foarte adevarat.

Capitolul 22
Meredith ar fi vrut sa uite cu totul de Matthew Farrell, dar
Parker sosi Tn apartamentul ei cu ziarul Tn mTna.
- Ai vazut articolul despre Farrell? o Tntreba el dupa ce o
saruta.
- Da. Vrei sa bei ceva?
- Te rog.
 - Ce ti-ar placea? Tntreba ea pornind spre un serin din seco-
lul al nouasprezecelea, transformat Tntrrun bar, §i deschizTndu-i
u§ile.
- Ca de obicei.
DTnd sa ia un pahar, mTna Ti Tncremeni Tn aer amintindu-§i
brusc de remarca Lisei §i de observatia facuta azi de Phyllis. Ai
nevoie de cineva care sa te Tndemne sa faci ceva aventuros,
cum ar fi sa votes cu democratii... Eu a? Tnnebuni sa §tiu ca
barbatul viepi mele e atTt de tipicar...
- E§ti sigur ca nu vrei altceva? Tntreba Meredith §ovaind,
uitTndu-se la el peste umar. Ce zici de un gin cu apa tonica?
- Nu vorbi prosti. Eu beau Tntotdeauna whisky cu gheata,
scumpo, iar tu vin alb. Practic, a devenit un obicei.
- Parker, spuse Meredith ezitTnd, Phyllis mi-a spus ceva
astazi, iar remarca Lisei de saptamTna trecuta ma face sa ma
Tntreb daca nu... Lasa fraza neterminata, avTnd impresia ca exa-
gereaza, dar T§i turna totu§i un pahar de gin cu apa tonica.
- Daca nu ce? Tntreba el, sesizTndu-i Tncurcatura §i venind
ITnga ea.
- Pai, daca n-am devenit prea previzibili.
Bratele lui o Tnconjurara.
- Mie Tmi place sa §tiu ce va urma, spuse el sarutTndu-i
tTmpla. Tmi place rutina, obi§nuinta, la fel ca §i tie.
- §tiu ca-mi place, dar nu crezi ca, Tn anii ce vor veni, prea
multa rutina ne va transforma Tn ni§te oameni plictisiti §i plictisi-
tori? Adica, nu crezi ca un pic de neprevazut ar fi binevenit?
- Nu Tn mod deosebit, spuse el, apoi o rasuci Tn bratele lui §i
Ti spuse pe un ton ferm, dar bITnd: Meredith, daca e§ti suparata
pe mine pentru ca ti-am cerut tie §i tatalui tau sa depuneti ga-
rantii personale Tn cazul afacerii Houston, atunci spune-o. Daca
te simti dezamagita, spune-o, dar nu veni cu alte motive.
- N-o fac, promise Meredith sincera. Mi-am scos din seif
certificatele cu actiuni ca sa ti le dau. STnt Tn mapa de pe masa.
IgnorTnd mapa, Parker Ti studie chipul cu atentie, iar Mere­
dith adauga cu pSrere de rau:
- Recunosc ca e cam TnspaimTntator sa oferi tot ce ai, dar te
cred cmd spui ca n-ai reu§it sa convingi consiliul sa renunte la
conditiile acelea.
 - E§ti sigura? Tntreba el, aratTnd teribil de frumos §i Tngrif
jorat.
; - Da, sustinu ea cu tarie, apoi se Tntoarse sa termine de
pregatit bauturile. Uita-te la ele sa Vezi daca totul e Tn regula. Eu
voi pune masa §i voi alege ceva din ceea ce ne-a lasat doamna
Ellis.
Doamna Ellis nu mai lucra pentru tatal ei, dar venea la ea Tn
fiecare miercuri sa faca curatenie Tn apartament §i sa-i umple
frigiderul, lasTnd de fiecare data cTte ceva gata pregatit.
Parker se duse la birou, iar Meredith puse pe masa §erve-
tele din bumbac roz.
- STnt aici? Tntreba el tinTnd Tn mTna un plic mare.
Ea se uita peste umar la plic.
! - Nu. Acolo e pa§aportul, certificatul de na§tere §i alte docu-
mente. Certificatele de actionar sTnt fntr-un plic mai lat.
El lua unul uitTndu-se la adresa expeditorului §i se Tncrunta.
- Asta?"
- Nu, spuse ea aruncTnd Tnca o privire peste umar. Acelea
sTnt actele de divort,
- Plicul nici n-a fost deschis. Nu le-ai citit?
Ea ridica din umeri, continuTnd cu aranjarea mesei.
- Doar cmd le-am semnat. Dar Tmi amintesc ce scrie acolo.
Ca, Tn schimbul a douazeci de mii de dolari din partea tatalui
meu, Matthew Farrell Tmi acorda divorl;ul §i renunta la orice
drepturi asupra mea sau a ceea ce a§ avea vreodata.
- STnt sigur ca divortul nu e redactat Tn termenii a§tia, spuse
el cu un suris sumbru, rasucind plicul Tn mTna. Ai ceva Tmpotriva
daca ma uit la ele?
- Nu, dar de ce vrei s-o faci?
El se multumi s§ zTmbeasca.
- Curiozitate profesionala, sTnt avocat, §tii bine. Nu sTnt doar
un bancher plictisitor, mofturos, a§a cum ma crede prietena ta,
Lisa. Ve?nic ma ia peste picior cu chestiile astea.
Nu era pentru prima data ca Parker facea o observatie care
indica ca glumele cam rautacioase ale Lisei nu-l lasau indiferent,
iar Meredith T§i nota Tn gTnd sa-i spuna Lisei, de data asta foarte
ferm, ca trebuia sa Tnceteze. Parker avea multe calitati de care
sa fie mTndru. TinTnd seama de toate astea, i se paru cu totul
lipsit de Tntelepeiune §i absolute inutil sa-i reaminteasca ca spe-
cialitatea lui erau impozitcle §i nu divorturile.
- Uita-te cTt vrei, replica ea §i se apleca sarutTndu-l pe
obraz. A§ vrea sa nu pleci Tn Elvetia. Tmi vei lipsi Tn fiecare zi.
- Nu voi lipsi decTt dou§ saptamTni. Poti veni cu mine.
Parker urma sa ia cuvTntul la o conferinta internationala a
bdncilor, iar lui Meredith i-ar fi placut sa piece cu el, dar era
imposibil.
- §tii ca mi-ar placea enorm. Dar iarna...
- E anotimpul cel mai important al anului, termina el fara
ranchiuna. §tiu.
Meredith gasi Tn frigider un platou frumos decorat, continTnd
o delicioasa salata de pui. Ca de obicei, nu-i ramase altceva de
facut decTt sa destupe o sticla cu vin §i sa puna platoul Tn
mijlocul mesei.
Picaturile de ploaie se izbeau de ferestre, iar Meredith
aprinse lumTnarile din sfe§nicele vechi, apoi lua platoul cu salata
de pui, sticla de vin §i le puse pe masa. TragTndu-se cTtiva pa§i
Tnapoi, studie efectul creat.
Tntr-o vaza a§ezata Tn centrul mesei se odihneau trandafiri
roz, iar tacTmurile din argint aratau minunat pe §ervetelele din
pTnza roz.
GTndindu-se ca ar trebui sa contribuie cu ceva mai mult la
cina decTt cu aranjarea mesei, punerea platoului §i a sticlei,
Tntinse mTna §i schimba pozitia celor doi trandafiri din vaza.
- Cina e gata, spuse ea, mergTnd spre Paker. O clipa, el nu
paru sa o fi auzit, apoi T§i desprinse privirea de pe documente §i
se uita la ea TncruntTndu-se. Ceva nu e Tn regula?
- Nu sTnt sigur, spuse el, dar vocea Ti suna de parea Tntr-a-
devar ceva nu era Tn neregula. Cine a rezolvat divortul?
Nepasatoare, Meredith se sprijini de bratul unui fotoliu §i
arunca o privire dispretuitoare hTrtiilor avTnd scris Tn centru: Sen-
tinta civila de divort.
- Tata s-a ocupat de toate. De ce ma Tntrebi?
- Fiindca din punct de vedere legal documentele astea mi
se par incoerente.
- Tn ce sens? Tntreba Meredith, observTnd ca avocatul tatalui
ei scrisese gre§it celalalt nume al lui Matt, Allan Tn loc de Allen.
 t:- - Tn toate sensurile, spuse Parker frunzarind paginile alar-
mant.
Tncordarea din vocea lui i se transmise lui Meredith §i, pen­
tru ca detesta sa se gTndeasca la Matt §i la divort, Tncerca
imediat sa-l lini§teasca pe Parker, ca §i pe ea Tnsa§i, ca, indife-
rent ce anume TI Tngrijora, era lipsit de importanta, de§i habar nu
avea despre ce-ar putea fi vorba.
- STnt sigura ca toate hTrtiile au fost Tntocmite legal §i corect.
Tata s-a ocupat de divort, §i tu §tii cTt este de meticulos.
- El da, dar avocatul lui, Stanislaus Spyzhalscki, cine o mai
fi §i asta, n-a fost deloc. Uita-te aici, dTnd Tnapoi paginile pTna la
scrisoarea adresata .tatalui ei. Aici se afirma ca a Tnchis dosarul
§i ca tribunalul a primit actele, a§a cum a cerut tatal tau.
- Si ce-i rau Tn asta?
- E rau pentru ca „Tntreg dosarul" nu contine nici un act prin
care sa se dovedeasca ca Farrell a cerut divort sau ca s-a
prezentat Tn fata tribunalului, sau ca a refuzat sa se prezinte, §i
asta nu e decTt o mica parte din ceea ce ma deranjeaza.
Meredith simti o prima tresarire de alarma, dar o ignora
hotarTta.
- Ce importanta mai are acum? STntem divortati, asta e tot
ce conteaza.
Tn loc sa-i raspunda, Parker Tntoarse pagina pTna ajunse la
cea prin care se intenta actiunea de divort §i Tncepu sa o citea-
sca cu atentie, TncruntTndu-se tot mai mult cu fiecare paragraf.
Meredith nu mai suporta suspanui §i se ridica.
- Acum ce-ai mai gasit? Tntreba ea cu o voce calma, fara
inflexiuni.
- Nu-mi place documentul asta, replica el cu o asprime
neintentionata. Ac^iunjle de divort sTnt Tntocmite de avocati §i
semnate de judecatQr, dar documentul asta nu seamana cu
nimic din ce-ar fi scris un avocat competent. Uita-te la fraze,
spuse el, lovind cu degetul Tn ultimul paragraf al ultimei pagini.
,/n schimbul a zece mii de dolari platiti lui Matthew A.F,
acesta re nunta la orice pretenp'i asupra bunurilor §i proprietatilor
depnute acum sau pe viitor de Meredith Bancroft Farrell. Prin
aceasta, instanta hotara§te desfacerea casatoriei lui Meredith
Bancroft Farrell".
 Amintirea senzatiei traite cu unsprezece ani Tn urma, cTnd
aflase ca Matt acceptase bani de la tatal ei, o facu pe Meredith
sa se Tnfioare chiar §i acum, Fusese un mincinos, un ipocrit,
afirmTnd ca nu se va atinge niciodata de nici un cent din averea
ei.
- Nu-mi vine sa cred ca un avocat ar putea redacta un astfel
de document. Vocea joasa, furioasa, a lui Parker o aduse la
realitate. Suna ca un contract de Tnchiriere. „In schimbul a zece
mii de dolari platiti lui“ spuse el din nou. Cine naiba e avocatul
asta? o Tntreba el indignat pe Meredith. Uita-te la adresa. De ce
sa aleaga tatal tau un avocat cu cabinetul Tn South Side, practic
Tntr-o mahala?
- Ca sa se pastreze secretul, spuse Meredith, fericita ca
avea Tn sfTr§it un raspuns la ceva. Mi-a spus atunci ca a angajat
anume un avocat necunoscut din South Side, care n-ar fi banuit
cine eram eu sau tata. A fost foarte suparat, a§a cum ti-am mai
spus. Ce faci? Tntreba ea cTnd el Tntinse mTna spre telefonul de
pe masa.
- Tl voi suna pe tatal tau, apoi schitTnd un zTmbet cam
strimb, ca sa o lini§teasca, adauga: N-am de gTnd sa-l alarmez.
STnt sigur ca nu exista nici un motiv de alarma.
TinTndu-se de cuvTnt, dupa ce tatal ei raspunse, discutara
cTteva clipe ca doi vechi prieteni, apoi aminti Tn treacat ca se
uitase pe sentinta de divort a lui Meredith.
AmuzTndu-se parea de faptul ca tatal ei alesese un avocat
cu biroul la marginea mahalalei, TI Tntreba cine i-l recomandase
pe Stanislaus Spyzhalski.
RTse de ceea ce-i raspunse Philip, dar, cTnd puse jos recep­
torul, zTmbetuI Ti disparu.
- Ce-a zis?
- Ca i-a luat numele din cartea de telefon.
- Ei §i? Tntreba Meredith, straduindu-se sa nu reactioneze la
panica care punea Tncetul cu Tncetul stapTnire pe ea. Se simtea
de parea ar fi fost aruncata pe un tarTm Tntunecat, periculos, §i
amenintata de ceva vag, nedefinit. Acum pe cine mai suni?
Tntreba ea cTnd Parker T§i scoase agenda din buzunarul interior
al hainei.
- Pe Howard turnbill.
 OscilTnd Tntre Thgrijorare §i furie pentru raspunsurile lui seci,
Tntreba:
- De ce TI suni pe Howard Turnbill?
■ p i'A m fost colegi la Princeton, replica el fara sa-i dea alte
explicatii.
- Parker, daca Tncerci sa ma scoti din sarite, o sa reu§e§ti, TI
avertiza ea cTnd el apasa pe butoanele telefonului. Vreau sa §tiu
de ce TI suni acum pe vechiul tau coleg de la Princeton.
Tn mod cu totul inexplicabil, el Ti zTmbi.
||.;¥- Am o slabiciuiie deosebita pentru tonul asta. imi aminte§te
de educatoarea de la grading. Eram Tndragostit de ea. Tnainte
sa apuce sa-l stringa de gTt, dupa cum parea gata sa o faca,
Parker adauga Tn graba: Tl sun pe Howard pentru ca e pre§edin-
tele Asociatiei Avocatilor... Se Tntrerupse cTnd Howard raspunse.
Salut Howard, Parker Reynolds la telefon, Tncepu el, apoi se
opri cTnd celalalt barbat Ti spuse ceva. Ai dreptate, am uitat ca-fl
datorez revan§a pentru jocul aia de squash. Suna-ma mTine la
birou §i stabilim o data. Se opri din nou §i rise de o posibila
gluma facuta de colegul sau, apoi spuse: N-ai cumva la Tnde-
mTna o lista cu membrii Asociatiei Avocatilor din Illinois? Nu sTnt
acasa §i sTnt curios sa aflu daca un individ anume e membru.
Ji-ai putea verifica lista §i sa-mi spui daca TI ai trecut acolo?
Howard spuse evident ca da, pentru ca Parker replica: Bine. Se
nume§te Stanislaus Spyzhalski. S-p-y-z-h-l-a-s-k-i. A§tept.
Acoperind receptorul Parker Ti zTmbi lini§titor.
- Probabil ma agit degeaba. Daca nu e component, nu Tn­
seamna neaparat ca nu e nici legitim. O clipa mai tTrziu Tnsa,
cmd Howard reveni la aparat, zTmbetuI i se §terse de pe chip.
Nu e pe lista? E§ti sigur? Parker ramase pe gTnduri cTteva mo-
mente, apoi spuse: Ai putea face rost de o lista a avocatilor din
tara §i sa verifici daca nu e acolo? Se opri, rise, apoi rosti cu o
jovialitate fortata: Njj, nu e o urgenta. E bine §i mTine. Suna-ma
la birou, aranjam §i meciul de squash. Multumesc, Howard.
Transmite-i salutari lui Helen.
Pierdut Tn propriile gTnduri, Parker puse receptorul Tn furca.
- Nu cred ca Tnteleg ce te Tngrijoreaza, spuse Meredith.
- Cred ca a§ mai bea un pahar, declara el §i se ridica
ducTndu-se la bar.
 - Parker, rosti Meredith pe un ton categoric, din moment ce
e vorba de mine mi-ar placea sa §tiu la ce te gTnde§ti.
- Tn clipa de fata ma gTndesc la cTteva cazuri de barbati care
s-au dat drept avocati, de obicei Tn cartierele saracacioase, luTnd
bani de la clientii care credeau ca le rezolva problemele juridice.
Unul din aceste cazuri se refera la un barbat care era avocat,
dar baga Tn buzunar cheltuielile de judecata, apoi „acorda“ clien-
tilor o sentinta de divort semnTnd el Tnsu§i actele.
. - Cum ar putea face a§a ceva?
- Avocatii Tntocmesc cererile de divort. Judecatorii doar le
semneaza. Iar el a semnat Tn numele unui judecator.
- Dar cum putea, au putut scapa fara sa fie prin§i?
- Au scapat ocupmdu-se numai de cazuri care nu ajungeau
Tn fata instantei, cum sTnt §i unele divorturi.
Meredith dadu pe gTt jumatate din paharul cu vin Tnainte
sa-§i dea seama de ce face, apoi se Tnveseli.
- Dar Tn cazurile Tn care ambele parti smt de acord, atunci
tribunalul autentifica sentintele de divort, chiar daca nu sTnt pre-
zente Tn arhiva.
- Pe naiba!
- Nu-mi place tonul acestei discutii, spuse Meredith sim-
tindu-se u§or ametita. Ce face tribunalul cu oamenii a§tia care
se credeau divortati?
- Daca s-au recasatorit, tribunalul nu-i acuza de bigamie.
- Bine.
- Dar cea de-a doua casatorie e declarata nula §i neavenita,
iar prima trebuie desfacuta prin metodele legale.
- Dumnezeule! exclama Meredith §i se prabu§i pe un scaun.
Dar Tn adTncul inimii ei §tia, era absolut sigura ca divortul ei era
legal §i valid. O §tia pentru ca alternativa era inimaginabila.
RealizTnd destul de tTrziu cTt era de necajita, Parker tntinse
mTna §i T§i trecu degetele prin parul ei matasos.
- Chiar daca Spyzhalski nu apartine Asociatiei Avocatilor,
chiar daca n-a fost niciodata la vreo §coala de drept, divortul tau
tot ar putea fi legal, atTta timp cTt i-a prezentat judecatorului
cererea aia absurda. Voi trimite mTine pe cineva la arhivele tribu-
nalului sa verifice daca cererea a fost predata §i Tnregistrata.'
Daca da, nu avem nici un motiv de Tngrijorare.
 Capitolul 23
- O noapte proasta? o Tntreba Phyllis pe Meredith, cTnd
aceasta trecu pe ITnga biroul ei salutmd-o absents.
- N-a fost cea mai grozava din viata mea. Care mi-e progra-
mul de astazi?
- La zece ai o §edinta cu departamentul de publicitate ca sa
discuti deschiderea magazinului din New Orleans. Jerry Keaton,
de la personal, vrea sa te vada Tn legatura cu ni§te majorari de
salariu, pe care trebuie sa le aprobi, §i I-am programat pentru
unsprezece. E bine?
-D a .
- La unsprezece treizeci, Ellen Perkvale vrea sa discute
despre un proces intentat de curTnd Tmpotriva magazinului. E
vorba de o femeie care pretinde ca §i-a rupt un dinte Tn Claren­
don Room.
Meredith T§i Tnalta ochii spre tavan.
- Ne da Tn judecata pentru ca §i-a rupt un dinte Tn timp ce
mTnca Tn cofetaria noastra?
- Nu chiar. Ne da Tn judecata pentru ca §i-a rupt dintele Tn
coaja de nuca dintr-o prajitura.
- Aha! spuse Meredith deschizTnd u§a biroului §i acceptTnd
posibilitatea ca vor trebui sa ajunga la o Tntelegere. Asta e cu
totul altceva.
- A§a e. La unsprezece treizeci e bine?
- Da, replica Meredith, telefonul TncepTnd sa sune. Raspund
eu, spuse Phyllis.
Din cmd Tn cTnd avea cTte o clipa libera §i se trezea uitTn-
du-se la telefon, dorindu-§i ca Parker s-o sune §i sa-i spuna ca
nu era nimic Tn neregula cu divortul ei.

Se facuse deja ora cinci cTnd Phyllis o anunta ca Parker era

la telefon.
Cuprinsa de Tncordare, Meredith smulse receptorul din
furca.
- Ce-ai aflat? Tntreba ea.
- Nimic concludent, replica el, dar Tn voce i se simtea ne-
lini§tea. Spyzhalski nu e membru al Baroului. A§tept ve§ti de la
tribunal. Tn cTteva ore vom §ti exact cum stam. Vei fi acasa Tn
seara asta?
- Nu, ofta ea, ma due la tata. Da o mica petrecere Tn onoa-
rea zilei de na§tere a senatorului Davies. Suna-ma acolo.
- Tn regula.
- Imediat ce vei §ti.
- Promit.
- Petrecerea se va termina repede pentru ca senatorul tre­
buie sa ia avionul de noapte pentru Washington, a§a ca, daca
am plecat, suna-ma acasa.
- Te gasesc eu, nu-ti face probleme.

Capitolul 24
A nu-§i face probleme deveni o Tncercare tot mai imposibila,
pe masura ce orele Tnaintau. Convinsa pe jumatate ca se chi-
nuia fara motiv, dar incapabila totu§i sa-§i TnfrTneze senzatia
crescTnda de alarma, Meredith reu§i sa zTmbeasca, sa dea din
cap §i sa se poarte politicos cu oaspetii tatalui ei. Cina se Tnche-
iase de o ora, iar Parker tot nu-i telefonase. Straduindu-se sa-§i
abata atentia spre alte lucruri, ramase Tn sufragerie supraveghind
strTngerea farfuriilor §i a tacTmurilor, apoi se duse Tn biblioteca,
unde oaspetii se adunasera sa bea un coniac Tnainte de a pleca
la casele lor.
Cineva deschise televizorul, iar cTtiva barbati stateau Tn pi­
cioare urmarind §tirile.
-r O petrecere minunata, Meredith, spuse sotia senatorului
Davies, dar restul cuvintelor ei paru sa se fi evaporat Tn neant
cTnd Meredith auzi comeritatorul de televiziune spunTnd „Un alt
cetatean al ora§ului Chicago s-a aflat astazi Tn atenpa presei din
Tntreaga tara. Matthew Farrell a fost invitatul emisiunii Barbarei
Walters, transmisa putin mai devreme pe postul nostru. Printre
altele a comentat valul recent de preluari de companii. lata un
fragment din acest interviu..."
Oaspetii, care citisera toti rubrica lui Sally Mansfield, presij-
pusera ca Meredith va fi interesata sa afle ce avea Farrell de
comentat. Dupa ce se uitara la ea cu zTmbete curioase, T§i
Tntoarsera automat capetele spre ecranul televizorului, de unde
fata §i vocea lui Matt umpleau Tncaperea.
- Ce parere ai despre numarul tot mai mare de companii
profitable preluate prin forta de corporatii? TI Tntreba Barbara
Walter, §i Meredith observa, scTrbita, ca pTna §i reportera se
apleca Tnainte pe scaun, fascinata parea de interlocutorul ei.
- E un curent pe cale sa continue pTna nu vor fi stabilite
anumite limite care sa-l tina sub control.
■ - Exista cineva imun la o preluare fortata de c itre compania
ta? Adica, adauga ea prefacTndu-se speriatS, e posibil ca ABC
sa fie urmatoarea ta prada?
- Obiectivul unei Tncercari de preluare se nume§te tinta,
raspunse Matt Tn doi peri, surTzTnd, §i nu pradS. Totu§i, adauga
el cu un zTmbet lene§, dezarmant, putep fi lini§tip, Intercorp nu
§i-a pus Tnca ochii pe reteaua ABC.
Barbafi din Tncapere risera pe Tnfundate de spiritul lui sar­
castic, dar pe chipul lui Meredith nu tresari nici un mu§chi.
[. - Am putea discuta putin despre viata ta private? Se zvo-
ne§te ca Tn ultimii ani ai avut aventuri amoroase cu mai multe
stele de cinema, o printesS §i de curTnd cu Maria Calvaris,
mo§tenitoarea unei companii navale grece§ti. Aventurile astea
descrise pe larg Tn preset au fost reale sau inventate de autorii
rubricilor mondene?
If Da.
Meredith auzi din nou risul plin de admiratie pentru sTngele
rece de care dadea dovada Matt, iar ochii Ti scaparara revoltati
de u§urinta cu care putea cT§tiga oamenii de partea sa.
- N-ai fost casatorit niciodata §i ma Tntrebam daca a i'de
gTnd sa te TnsoriTn viitorul apropiat?
- N-ar fi exclus.
ZTmbetuI fugar de pe chipul lui accentua impertinenta Tntre-
barii, iar Meredith T§i Tncle§ta dintii, amintindu-§i cum zTmbetuI
acesta reu§ise cTndva sa-i faca inima sa-i zvTcneasca Tnnebu-
nita.
Pe ecranul: televizorultifeaparu brusc comentatorul de §tiri,*
dar u§urarea simtita de M eredit|ffu aliingata rapid de senator,
care Ti vorbi cu o curiozitate prietenoasci:
- Cred ca toti cei de aici am citit articolul lui Sally Mansfield,
Meredith. E§ti draguja sa ne satisfaci curiozitatea §i sa ne spui
de ce nu-ti place Farrell?
Meredith reu§i sa imite zTmbetuI lene§ al lui Matt.
- Nu.
Izbucnira toti Tn rTs, dar Meredith observa ca le trezise §i mai
mult curiozitatea §i se apuca sa Tnfoaie pernele de pe canapea,
Tn timp ce senatorul Ti spuse tatalui ei:
- Stanton Avery a propus ca Farrell sa devina membru al
clubului.
BlestemTndu-l Tn gTnd pe Matt Farrell pentru venirea Tn Chi­
cago, Ti arunca tatalui o privire de avertismenl, dar temperamen-
tul lui depa§ise deja puterea de judecata.
- STnt sigur ca cei aflati aici avem destula influenza ca sa nu
admitem a§a ceva, chiar daca toti ceilalti de la Glenmoor TI
doresc membru al clubului.
Judecatorul Northrup TI auzi §i T§i Tntrerupse discutia cu un
alt individ.
- Asta vrei sa facem, Philip? Sa-l refuzam?
- Exact.
- Daca tu e§ti de parere.ca locul lui nu e printre noi, pentru
mine e suficient, spuse judecatorul, uitTndu-se Tn jur la ceilalti.
Tncet, dar convin§i, toti oaspetii tatalui ei dadura din cap cazTnd
de acord, iar Meredith §tiu ca §ansele lui Matt de a deveni
membru al clubului erau egale cu zero.
- A cumparat o bucata mare de pamTnt tn Southville, Ti
spuse judecatorul tatalui ei. Tl vrea nivelat ca sa construiasca un
complex industrial.
- Serios? Tntreba tatal ei, iar Meredith Tntelese din urma­
toarele lui cuvinte ca avea de gTnd sa-i naruie §i planurile astea.
Pe cine cunoa§tem Tn comisia de proprietati funciare din South­
ville?
- Destui. E Paulson...
- Pentru numele lui Dumnezeu! interveni ea silindu-se sa
zTmbeasca §i aruncTndu-i tatalui ei o privire rugatoare. Nu e
nevoie sa scoateti artileria grea numai pentru ca nu-mi place
Matt Farrell.
- STnt convins ca atTt tu, cTt §i tatal tau aveti motive Tnte-
meiate sa va Tndoiti de integritatea lui, spuse seantorul Davies.
 - Exact...
- Nici vorba! afirma Meredith TntrerupTndu-l §i TncercTnd sa
Tnabu§e Tn fa§a vendetta pe cale de desfa§urare. Cu un zTmbet
stralucitor, dar artificial, le explica tuturor celor prezenti,' Ade­
varul e ca Matt Farrell s-a dat la mine cu multi ani Tn urma, pe
cTnd aveam optsprezece ani, iar tata nu l-a iertat niciodata.
- Acum §>tiu unde 1-am^ntTlnit! exclama doam na Foster, ui-
tTndu-sema sotul ei. La Glenmoor, cu multi a n k f i urma! Tmi
am intesc ca mi s-a parut un tTnar extrem de atragator... §i, Me*
r e d it||tU ''« l-a i prezentat.
Fie din TntTmpIare, fie Tn mod intentionat, senatorul o scuti pe
Meredith de necesitatea unui raspuns, spunTnd:
Ei bine.-ifmi pare rau sa plec de la propria petrecere, dar
trebuie sa prind avionul de noapte spre Wahsington.
O jumatate de ora mai tTrziu plecara §i uitim ^invitati, iar
Meredith T§i lua ramas bun de la ei stTnd ITnga tatal ei. Apoi,
vSzu o ma§ina intrTnd pe alee venind spre casa.
- Cine naiba o fi la ora asta? Tntreba tatal ei, TncruntTndu-se
spre farUHIe careftj orbira c | 2|umina lor.
Meredith se uita cu atentie, iar cTnd trecu pe sub un felinar
vazu ca era iin ' Mercedes albastru.
- A venit Parker.
- La unsprezece noaptea?
Presimtirile rele o facura pe Meredith sa tremure §i asta se
TntTmpla Tnainte sa vada Tnwmina becului de deasupra u§ii chi­
pul sumbru, Tncordat, al lo g o dn icu * ei.
- Speram ca la ora asta petrecerea se va fi terminat. Tre­
buie sa va vorbesc.
- Parker, Tncepu Meredith, nu uita ca tatal meu e bolnav...
> - Nu-l voi necaji mai mult decTt e nevoie, promise Parker,
aproape TmpingTndu*i tn hoi cu mTihile apasate pe spatele lor,
dar trebuie ftfo rm a ttn privinta faptelor ca sa le putem rezolva
a§a cum se cuvine. *
- Nu mai vorbifisdespre mine de parea n-a§ fi de fata, spuse
Phf!> imediat ce p a jira ^ ^ ^ b lio te c a . Care fapte? Ce d ra ci^se
TntTmpla?
Oprindu-se ca sa Tnchida u§ile bibliotecii, Parker spuse:
- Cred ca amTndoi ar trebui sa stati jos.
 - La naiba, nimic nu ma enerveaza mai mult decTt sa fiu
tinut Tn suspans...
- Foarte bine. Philip, seara trecuta m-am uitat din TntTmplare
peste sentinta de divort al lui Meredith §i am dat peste cTteva
nereguli. Tti aminte§ti sa fi citit cam cu opt ani Tn urma despre un
avocat care accepta onorarii de la clienti, apoi le baga Tn buzu-
nar fara sa Tnainteze cazurile tribunaiului?
- Da. Ei §i? .
- Iar cu vreo cinci ani Tn urma a facut mare vTlva povestea
despre un a§a-zis avocat din South Side, pe nume Joseph
Grandola, condamnat pentru cincizeci §i ceva de acte de frauda,
deoarece s-a dat drept avocat §i a Tncasat onorarii ca sa se
ocupe de cazuri care n-au ajuns niciodata Tn fata unui judecator.
Se opri a§teptind comentarii din partea lor, dar Tn afara atitudinii
ceva mai rigide a lui Philip, cei doi nu rostira nici un cuvTnt, a§a
ca vorbi mai departe: Grandola a urmat un an Facultatea de
Drept, apoi a fost dat afara. CTtiva ani mai tTrziu a deschis un
birou Tntr-un cartier unde majoritatea „clienti!or“ nu avea §coala.
Smecheria i-a mers vreme de zece ani, ocupTndu-se doar de
cazuri care nu cereau un proces sau nu implicau aparitia unui
avocat al partii adverse, cum ar fi divorturile de comun acord,
Tntocmirea testamentelor...
Meredith se prabu§i pe canapea, simtind un gol Tn stomac,
mintea acceptTnd naucita ceea ce Parker se pregatea sa-i
spuna tatalui ei. Auzi de la mare distanta vocea lui Parker turu-
ind:
- Avea ceva pregatire Tn domeniul dreptului §i cuno§tea
destule expresii tipice ca sa Tntocmeasca acte cTt de cTt legale.
CTnd aparea cTte un client, care dorea un divort, se asigura Tn
primul rind ca era de comun acord, sau parte opusa de negasit.
Tn caz ca da, Ti cerea clientului un onorariu, apoi Tntocmea o
petitie de divort. §tiind ca nu va putea aparea Th fata unui jude­
cator fara sa se dea de gol, o semna el.
- Vrei, sa-mi spui, articula Philip cu o voce atTt de Tncordata,
TncTt ajunsese de nerecunoscut, ca avocatul pe care I-am anga­
jat cu unsprezece ani Tn urma nu era avocat?
- Ma tern ca da.
- Nu-mi vine sa cred, rosti el cu un strigat gutural, de parea
ar fi putut alunga posibilitatea cu propria furie.
- Continua, spuse el dupa o clipa.
- Astazi, dupa ce am verificat ca Spyzhalski nu e membru al
baroului, am trimis un detectiv la tribunal, un detectiv foarte
discret, pe care TI folosim noi. la banca, TI asigura el pe Philip,
care se apucase cu mTinile de bratele scaunului. §i-a petrecut
toata ziua §i o parte din noapte verificTnd §i reverificTnd divortul
lui Meredith, care nu e Tnregistrat nicaieri.
f e ^ tl omor pe ticalosul aia!
- Daca te referi la Spyzhalski, va trebui mai TntTi sa-l gase§ti.
S-a facut nevazut. Daca te referi la Farrell, te sfatuiesc foarte
serios sa-ti reconsideri atitudinea.
- Pe naiba! Meredith poate rezolva problema foarte repede
plecTnd la Reno §i obtinTnd un divort rapid ?i urgent.
, - M-am gTndit §i eu la asta, §i nu merge. Ridica mTna ca sa
opreasca izbucnirea furioasa a lui Philip. Asculta-ma, Philip,
pentru ca Tn seara asta am avut destul timp la dispozitie ca sa
ma gTndesc bine. Chiar daca Meredith ar face cum zici, n-ar
descTlci harababura drepturilor asupra proprietatii. Treaba aia tot
va trebui rezolvata prin intermediul tribunalelor din Illinois.
- Meredith nu-i va spune ca exista o harababura.
/- O solutie eronata atTt din punct de vedere moral, cTt §i etic,
§i pe deasupra cu totul nepractica. OftTnd resemnat, Parker ex­
plica: Baroul a primit deja doua pITngeri Tmpotriva lui Spyzhalski
§i le-au prezentat autoritatilor Tn drept. Sa presupunem ca Merer
dith face cum propui tu, iar avocatul asta e prins §i face martu-
risiri. In secunda urmatoare autoritatile TI vor anunta pe Farrell
ca divortul lui e ilegal, asta Tn cazul Tn care nu va afla mai TntTi
din presa. Tti dai seama ce proces Tti poate trTnti din cauza asta?
Fiind de buna-credin^a, te-a lasat pe tine §i pe Meredith sa va
ocupati de divort, iar voi ati fost negiijenti: Tn plus, Tn toti anii
a§tia i-ati expus pericolului bigamiei §i..
5 - Ai lamurit toate aspectele, se rasti Philip. Ce propui sa
facem?
- Tot ceea ce trebuie ca sa-l Tmbunam §i sa-l determinam sa
accepte un divort rapid, fara complicatii, replica Parker cu un
calm imperturbabil, apoi se Tntoarse spre Meredith. Ma tem ca
treaba asta va cadea pe umerii tai.
 Tn timpul discutiei, Meredith ramasese nemi§cata, naucita,
dar cuvintele lui Parker avura darul sa o trezeasca din apatie.
- §i, mai exact, de ce ar trebui Tmbunat de mine sau de
altcineva?
- Fiindca problema are uria§e implicatii financiare. Tti place
sau nu, de unsprezece ani Farrell e sotul tau legal. E§ti o femeie
bogata, Meredith, iar Farrell, ca sot al tau, ar putea cere, pe
buna dreptate, o parte din tot ceea ce posezi...
- Nu-i mai spune a§a!
- E adevarat, riposta Parker, dar ceva mai bITnd. Farrell ar
putea refuza sa coopereze la obtinerea acestui divort. Ba te-ar
putea da Tn judecata pentru neglijarea datoriilor...
- Dumnezeule! striga ea §i se ridica Tn picioare, TncepTnd sa
se plimbe de colo-colo. Nu-mi vine sa cred. Nu, stai putin, exa-
geram, replica ea dupa cTteva clipe. Silindu-se sa judece logic,
a§a cum ar fi facut cu o problema a magazinului, se opri §i
spuse: Daca ce-am auzit e adevarat, Matt e cu mult mai bogat
ca noi...
- Cu mult mai bogat, confirma Parker zTmbind, impresionat
de logica ei. §i a§a, Tn cazul unui proces asupra proprietatilor, ar
avea mai multe de pierdut ca tine.
- Deci n-avem de ce sa ne facem probleme, trase ea con-
cluzia. Matt va dori sa puna capat acestei situatii cu aceea§i
Tnver§unare cu care o doresc eu, §i va fi u§urat sa afle ca nu
vreau nimic de la el. De fapt, s-ar putea chiar sa fim Tn avantaj...
- Nu prea, nega Parker. A§a cum ti-am explicat, tatal tau §i
cu tine v-ati asumat raspunderea obtinerii divortului §i, din mo­
ment ce n-ati reu§it, avocatii lui Farrell ar putea convinge tribu­
nalul ca smteti vinovati. Iar Tn cazul asta, judecatorul i-ar putea
acorda lui Farrell dreptul la despagubiri. fie Tnsa, fti va fi aLnaibii
de greu sa scoti bani de la Farrell, pentru ca tu erai cea care ar
fi trebuit sa rezolve divortul, §i banuiesc ca avocatii lui ar putea
lamuri juriul ca n-ai facut-o Tn mod intentionat, Tn speranta ca
mai tTrziu sa ai posibilitatea sa-l storci de bani.
- O sa putrezeasca Tn iad Tnainte sa vada vreun sfant de la
noi, se rasti Philip. I-am platit deja ticalosului zece mii de dolari
ca sa dispara din vietile noastre §i sa renunte la orice pretentii
asupra banilor lui Meredith sau ai mei.
 - Cum i-ai platit?
- Eu... chipul lui Philip se Tntuneca. Am facut ce mi-a zis
Spyzhalski sd fac, nimic neobi§nuit, am completat un cec care
putea fi Tncasat de Farrell §i de el.
- Spyzhalski e un escroc, Ti atrase atenfla Parker pe un ton
sarcastic. Crezi ca a avut scrupule sa falsifice semnatura lui
Farrell §i sa Tncaseze el cecul?
- Ar fi trebuit sa-l omor pe Farrell Tn ziua Tn care Meredith l-a
adus din nou aici!
f fj- Destul! striga Meredith. Nu te mai agita, nu vreau sa mai
faci un infarct. Vom cere unui avocat sa ia legatura cu avocatul
lui...
- Nici vorba, o Tntrerupse Parker. Daca vrei ca omul sa
coopereze, iar toata Tncurcatura asta sa ramTna secreta, telul
principal pentru noi toti, atunci ar fi mai Tntelept sa lamure§ti tu
lucrurile cu el.
■i, — Ce fel de lucruri? Tntreba Meredith cu Tnflacarare.
- A§ propune sa Tncepi, afirma Parker, cu o scuza pentru
remarca ta publicata Tn articolul lui Sally Mansfield.
Amintirea TntTmplarii de la balul Operei o izbi Tn plin, iar
Meredith se prabu§i pe scaunul din fata caminului, privind tinta
flacarile.
- Nu-mi vine sa cred, §opti ea. Tatal ei TI fulgera pe Parker
cu o privire ucigatoare, vocea fiindu-i aproape un urlet:
-Tncep sa am Tndoieli Tn privinta ta, Parker. Ce fel de barbat
e§ti tu sa-i propui sa-§i ceara scuze de la ticalosul aia? Ma ocup
eu de el.
fr - STht un barbat practic, civilizat, replica acesta ducTndu-se
la Meredith §i punTndu-§i mTna pe umarul ei. Iar tu e§ti unul
nestatornic §i de aceea ultima persoana din lume care ar trebui
sa Tncerce sa trateze cu el. Tn plus, eu am Tncredere Tn Mere­
dith. Uite, Meredith mi-a povestit tot ce s-a TntTmpIat Tntre ea §i
Farrell. S-a Tnsurat cu ea pentru ca era Tnsarcinata. Ce-a facut
dupa ce a pierdut copilul a fost o mare cruzime, dar ceva practic
§i probabil mai sincer decTt sa traga de o casatorie care era
sortita e§ecului de la bun Tnceput...
-•Sincer! racni Philip. Un escroc de douazeci §i cinci de an!,
dornic de Tmbogatire, care seduce o mo§tenitoare de optspre-
zece ani, o lasa Tnsarcinata, apoi „din amabilitate" se Tnsoara cu
ea.
- Destul! spuse din nou Meredith cu §i mai multe forta.
Parker are dreptate. Iar tu §tii foarte bine ca nu m-a „sedus“.
Ti-am povestit ce s-a TntTmpIat §i de ce. FacTnd un efort, reu§i sa
se stapTneasca. Toate astea n-au nici o importanta. Voi lamuri
eu problema cu Matt imediat ce ma voi hotarT cum sa o abordez.
- A§a te vreau,. spuse Parker. Se uita la Philip, ignorindu-i
expresia Tncrincenata. Tot ce are Meredith de facut e sa se
TntTlneasca cu el Tntr-un mod civilizat, sa-i explice cum stau lu ­
crurile §i sa-i propuna sa obtina un divort fara pretentii finan­
ciare. Ti studie fata palida §i schita un suris chinuit. Te-ai ocupat
de adversari mai duri §i de probleme mai complicate, nu-i a§a,
scumpa mea?
Meredith vazu Tncurajarea, mTndria din ochii lui, §i se uita la
el cu o consternare neajutorata.
- Nu.
- Ba da! o contrazise el. Daca mTine accepta sa te vada, e
posibil ca pTna seara toate lucrurile sa fie lamurite.
- Sa ma vada! izbucni ea. De ce nu pot vorbi cu el la
telefon?
- Ai alege solutia asta daca ar fi vorba de o problema com­
plicate a magazinului?
- Nu, fire§te ca nu, ofta ea.

CTteva minute dupa plecarea lui Parker, Meredith §i tatal ei

ramasera privind Tn gol cu un fel de stupoare furioasa.
- Presupun ca ma Tnvinuie§ti pe mine de toate astea, de­
clare Tn cele din urme tatei ei.
Revenindu-§i din starea de autocompatimire, Meredith T§i
Tntoarse capul §i se uita la el. Arata TnfrTnt §i palid.
- BineTnteles ce nu, spuse ea Tncet. Ai Tncercat se me aperi
angajTnd un avocat care nu ne cuno§tea.
- Tl voi suna pe Farrell mTine la prima bra.
- Nu poti, spuse ea calme. Parker a avut dreptate. Te Tnfurii
imediat ce se pomene§te numele lui Matt. Dace Tncerci sa stai
de vorbe cu el, Tn zece secunde o sa-ti pierzi stepTnirea de sine
§i vei face Tnce un infarct. Mai bine du-te la culcare §i Tncearce
s3 dormi, adauga ea, ridicTndu-se. Ne vedem mTine la magazin.
MTine dimineata, toate astea vor parea mai putin... ameninta-
toare. Tn plus, continua ea reu§ind cumva sa-i zTmbeasca lini§ti-
tor, mergTnd amTndoi spre u§a de la intrare, nu mai sTnt o fetita
de optsprezece ani §i nu ma tem sa-l Tnfrunt pe Matthew Farrell.
De fapt, minti ea, abia a§tept sa-l due de nas. Tatal ei arata de
parea Tncerca cu disperare sa se gTndeasca la o alternative,
fScTndu-se tot mai alb la fata fiindca nu-i venea nici una Tn minte.
Fluturindu-§i vesela mTna, coborT alergTnd treptele casei. T§i
ISsase ma§ina pe alee. Se urea §i trTnti portiera. Apoi T§i sprijini
fruntea de volan §i Tnchise ochii.
- Oh, Dumnezeule! §opti ea, Tngrozita ca va trebui sa Tn-
frunte demonul cu par negru al trecutului ei.

Capitolul 25
e - Buna dimineata, spuse Phyllis plina de voie buna, urmTnd-o
pe Meredith Tn biroul ei.
- A§ putea gasi o multime de denumiri pentru dimineata
asta, replica Meredith ducTndu-se la dulap sa-§i puna paltonul,
dar buna n-ar fi una dintre ele. TncercTnd sa armne sa-l sune pe
Matt, spuse: Am fost cautata?
Phyllis dadu din cap.
- A telefonat domnul Sanborn pentru ca nu i-ai trimis formu-
larul de asigurare completat cu datele noi. Zice ca Ty trebuie
imediat. 1-1 dadu lui Meredith §i ramase a§teptTnd.
OftTnd, Meredith se a§eza la birou, T§i lua stiloul, complete
numele §i adresa, apoi se uita revoltata la Tntrebarea urmatoare.
„Starea civile1', scria acolo: „Necasatorita, casatorita, vaduva".
Privind cuvTntul din mijloc simti un hohot de ris isteric urcTndu-i-se
Tn gTt. Era casatorita. De unsprezece ani. Cu Matt Farrell.
- Te simti bine? Tntreba Phyllis nelini§tita cTnd Meredith T§i
puse fruntea pe mTna §i se uita la formular ca paralizata.
RidicTndu-§i ochii spre Phyllis, spuse:
- Ce-ti pot face pentru ca ai falsificat o polita de asigurare?
- Cred ca, Tn cazul mortii, pot refuza sa plateasca banii
cuveniti.
- Corect, replica Meredith pe un ton u§or amar §i Tncercui cu
o Tnfloritura furioasa cuvTntul necasatorita. Fara sa tina seama
de Tngrijorarea de pe chipul lui Phyllis, Ti dadu formularul com-
pletat §i spuse: E§ti draguta sa Tnchizi u§a dupa tine §i sa nu la§i
pe nimeni sa ma deranjeze?
Dupa plecarea lui Phyllis, Meredith lua cartea de telefon de
pe un raft din spatele ei, cauta numarul de la Haskell Electronics
§i-l nota. Apoi puse cartea la loc §i se uita la telefon de parea ar
fi avut colti, §tiind ca venise momentul de care se temuse toata
noaptea. InchizTnd ochii, Tncerca sa se transpuna Tn starea de
spirit potrivita, repetTndu-§i planul din nou: daca Matt va fi su-
parat pentru ce-i spusese la Opera, §i cu siguranta ca va fi, T§i
va cere scuze cu demnitate. Scuze, fara explicatii, urmate de o
cerere politicoasa, impersonala, de a-l TntTIni pentru a discuta o
problema urgenta. Acesta era planul ei. Ca Tntr-un film derulat
cu Tncetinitorul ridica mTna tremuratoare §i o Tntinse spre recep­
tor...

Era pentru a treia oara Tn decursul unei ore ca interfonul lui

Matt suna insistent, TntrerupTnd o discutie aprinsa Tntre directorii
sai executivi. Furios, se uita cu parere de rau la oamenii sai,
Tntinse mTna spre butonul interfonului, explicTnd:
- Sora domni§oarei Stern e bolnava. Continuati-va discutia,
adauga el apasTnd pe interfon §i rastindu-se la secretara care o
Tnlocuia pe domni§oara Stern. Ti-am spus sa nu ma deranjezi.
- Da, domnule, §tiu, se auzi vocea Joannei Simmons, dar
domni§oara Bancroft a spus ca e urgent §i a staruit sa va Tntre-
rupt din §edinta.
- Spune-i sa lase un mesaj, o repezi Matt. Dadu sa ridice
degetul de pe interfon, apoi se opri. Cine ai zis ca ma suna?
- Meredith Bancroft, accentua secretara, vocea ei dTndu-i de
Tnteles ca citise §i ea articolul lui Sally Mansfield despre diver-
gentele dintre el §i Meredith. La fel ca oamenii de la masa
semicirculara, pentru ca pronuntarea numelui lui Meredith pro-
voca o secunda de tacere, urmata apoi de explozia unei con-
versatii Tn care glasurile agitate, u§or stridente, voiau sa acopere
tacerea de mai devreme.
- STnt Tn mijlocul unei §edinte, replica Matt scurt. Spune-i sa
ma sune peste cincisprezece minute.
 Puse jos receptorul, §titnd ca buna cuviinta ar fi cerut ca el
sa se ofere sa o sune pe Meredith la terminarea Tntrunirii. Tl
durea Tn cot; nu aveau ce sa-§i spuna. Silindu-se sa se concen-
treze asupra afacerilor,. se uita la Tom Anderson §i continua
discutiaTntrerupta de Meredith:
- Nu vom avea nici un fel de probleme Tn Southville. Avem
un contract cu comisia de protectie a mediului Tnconjurator prin
care ne asigura ca atTt districtul, cTt §i ora§ul Southville sTnt
dornici sa ne construim fabrica acolo. Vom primi aprobarea
miercuri, cTnd se vor TntTIni sa voteze...
Zece minute mai tTrziu T§i conduse oamenii afara, Tnchise
u§a §i se instala din nou la birou. Cum Meredith nu-l suna nici
dupa treizegi de minute, sari de pe scaun §i se uita la aparat cu
o du§manie tacuta, aversiunea crescTndu-i cu fiecare clipa. CTt
de tipic pentru Meredith, T§i zise el, ca, dupa ce-l suna pentru
prima oara Tn zece ani cerindu-i secretarei sa-l Tntrerupa dintr-o
§edinta, sa-l faca sa a§tepte, cTnd el nu se grabea sa vorbeasca
cu ea. Se purtase Tntotdeauna. de parea ar fi apartinut unei
familii regale. Se nascuse cu o imagine distorsionata a propriei
importance §i fusese crescuta sa creada ca era mai buna decTt
oricine altcineva...

BatTnd cu degetele Tn masa, Meredith se lasa pe speteaza

scaunului, urmarind furioasa ceasul, a§teptTnd Tn mod intentio-
nat patruzeci §i cinci de minute Tnainte de a-l suna din nou. CTt
de tipic pentru acel fanfaron arogant §i fudul s-o faca pe ea sa-l
sune iar, T§i zise ea furioasa. Era clar ca nu cT§tigase nici un fel
de maniere odata cu averea. Ar fi §tiut ca, din moment ce ea
facuse politicoasd primul pas luTnd legatura cu el, era de datoria
lui sa-l faca pe al doilea.
Dar, bineTnteles, manierele nu vor Tnsemna niciodata nimic
pentru Matthew Farrell. Pe sub lustrul proaspat achizitionat al
bunei cuviinte, nu era decTt un ticalos ambitios, plin de cruzime.
Meredith puse capat gTndurilor sumbre; amaraciunea nu va face
decTt sa-i complice misiunea.
Tn plus, T§i reaminti ea, nu era drept sa-l acuze pe Matt de
tot ceea ce se TntTmplase cu unsprezece ani Tn urma. Partici-
pase din tot sufletul la actul iubirii din seara Tn care se cunos-
cusera §i neglijase complet responsabilitatea de a se proteja
Tmpotriva sarcinii. CTnd ramasese Tnsarcinata, Matt facuse un
gest decent §i se oferise sa se Tnsoare cu ea. Mai tTrziu, se
convinsese ca o iubea, de§i el nu i-o spusese. De fapt, n-o
mintise niciodata §i era copilaros §i prostesc din partea ei sa-l
Tnvinovateasca ca hu-i Tndreptatise sperantele naive. Simtin-
du-se mult mai calma §i stapTna pe sine, Meredith lasa deoparte
mTndria ranita §i T§i promise sa pastreze aceasta atitudine filo-
zofica. Acele ceasului se postara la zece §i patruzeci §i cinci, iar
ea Tntinse mTna spre telefon.

Matt tresari auzind bTzTituI interfonului:

- Va cauta domni§oara Bancroft, spuse Joanna.
El ridica receptorul.
- Meredith? rosti el cu o voce taioasa, impacientata. E o
surpriza nea§teptata.
Meredith observa distrata ca nu spusese „o placere nea§-
teptata", a§a cum se obi§nuia, §i ca vocea Ti era mai adTnca §i
mai rasunatoare decTt §i-o amintea.
- Meredith! Enervarea lui vibra, strabatTnd distanta care Ti
separa §i o trezi la realitate. Daca m-ai sunat sa-mi sufli Tn
ureche, ma simt flatat, dar cam nedumerit. Ce te a§tepti sa fac?
- Vad ca e§ti la fel de Tnfumurat §i prost crescut ca...
- Aha, m-ai sunat sa-mi critici manierele, trase el concluzia
logica.
Meredith T§i reaminti hotarTta ca telul ei era sa-l Tmbuneze,
nu sa-l Tnfurie. StapTnindu-§i accesul de mTnie, spuse sincera:
- De fapt, te sun pentru ca a§ vrea sa... sa Tngrop securea.
- Tn care parte a corpului m eu?
Replica lui era destul de aproape de adevar ca sa-i smulga
un mic hohot de ris, iar cTnd TI auzi Matt T§i aminti brusc cTt de
fermecat fusese cTndva de acest ris molipsitor. Strinse din maxi-
lare, iar vocea i se Tnaspri:
- Ce vrei, Meredith?
- Vreau, adica, trebuie sa vorbesc cu tine, Tn persoana.
- SaptamTna trecuta mi-ai Tntors spatele de fata cu cinci
sute de oameni, Ti aduse el aminte pe un ton de gheata. De ce
aceasta schimbare brusca?
 - A intervenit ceva §i trebuie sa discutam cTt mai calm §i
matur, spuse ea, Tncercind cu disperare sa nu intre Tn a m inunte
pTna nu se vor afla Tntre patru ochi. E vorba, hm, despre noi...
- Notiunea de noi e inexistenta, remarca el incisiv, iar din ce
s-a TntTmpIat la Opera e clar ca maturitatea depa§e§te capaci­
ta t e tale.
Pe buzele lui Meredith tT§ni o replica usturatoare, dar §i-o
reprima. Nu voia o batalie, voia un acord. Era o femeie de
afaceri §i Tnvatase sa trateze cu oamenii TncapatTnati. Matt pa­
rea decis sa-i puna bete Tn roate; Tn consecinta, trebuia sa-l
aduca la o stare de spirit mai dispusa discutiilor. Iar cu cearta nu
va ajunge nicaieri.
H f$ CTnd m-am purtat a§a cu tine nu §tiam ca Sally Mansfield
se afla prin apropiere, explica ea cu rabdare. Imi cer scuze
pentru ce-am spus §i mai ales pentru ca am spus-o de fata cu
ea. ■
- STnt adTnc impresionat, replica el cu un glas sarcastic.
Trebuia sa fi studiat drplomatia.
Meredith se'strimba la telefon, dar pastra tonul calm:
■ I I Matt, Tncerc sa fac pace, nu ma poti ajuta §i tu un pic?
Sunetul numelui sau pronuntat de ea TI zdruncina §i ezita
cinci secunde lungi Tnainte de a raspunde:
m Peste o ora plec la New York. Nu ma Tntorc decTt luni
seara.
Meredith zTmbi triumfatoare.
H I Joi e Ziua Recuno§tintei. Ne-am putea TntTIni Tnainte, sa
zicem marti, sau e§ti extrem de ocupat?
Matt se uita la agenda de birou, paginile fiind acoperite cu o
multime de §edinte §i de Tntruniri pentru sfTr§itul de saptamTna.
Era extrem de ocupat.
- Marti e bine., Ce-ar fi sa vii la biroul meu pe la doua­
sprezece fara un sfert?
- - Perfect, accept^ Meredith imediat, mai mult u§Urata decTt
dezamagita de amTnarea de cinci zile.
■ ft Apropo, spuse el, tatal tau §tie ca ne TntTlnim?
Tonul lui mu§catorTi dadu de tnteles ca antipatia pentru tatal
ei nu se diminuase.
■ - §tie.
 - Atunci ma mir ca nu te-a Tncuiat §i nu te-a pus Tn lanturi ca
sa te Tmpiedice. Probabil ca s-a mole§it.
- Nu s-a mole§it, dar e mai batrin §i a fost foarte bolnav.
IncercTnd sa TmblTnzeasca inevitabila enervare a lui Matt cTnd va
descoperi ca tatal ei angajase un escroc drept avocat §i erau
Tnca casatoriti legal, adauga:
. - Ar putea muri Tn orice clipa.
- CTnd o sa moara, riposta el sarcastic, sper din tot sufletul
ca sa aiba cineva prezenta de spirit sa-i Tnfiga un taru§ de lemn
Tn inima.
Auzindu-i replica usturatoare, Meredith trebui sa-§i Tnabu§e
un chicot Tngrozit, apoi T§i lua politicos ramas bun. Dupa ce
Tnchise telefonul, calmul Ti disparu de pe chip §i se lasa pe spate
Tn scaun. Observatia lui Matt implica ca TI considera pe tatal ei
un vampir §i existase o vreme cTnd simtise §i ea ca o lipsise de
dreptul la viata. Tn orice caz, Ti furase o mare parte din bucuria
tineretii.

Capitolul 26
PTna astazi, ziua fatidica, stTnd Tn fata oglinzii din baia lipita
de biroul ei, Meredith reu§ise sa se convinga ca va putea avea o
TntTlnire politicoasa, fara complicatii personale cu Matt, §i ca-l va
face sa accepte un divort rapid, cTt mai simplu.
T§i trecu rujul peste buze, T§i pieptana parul lung pTna la
umeri dTndu-i un aspect lejer, un fel de stil suflat de vTnt, apoi
facu un pas Tnapoi ca sa studieze efectul rochiei din jerseu
negru cu guler Tnalt, fusta strTmta §i mTnecile lungi, largi. Un
lanti§or gros de aur sclipea pe rochia de un negru mat, la Tnchie-
tura mTinii atTrnTndu-i o bratara asortata. MTndria §i bunul-simt Ti
cereau sa arate cTt mai bine posibil. Matt se TntTlnea cu stele de
cinema §i manechine sexy, elegante, §i §tia ca-l va putea Tn-
frunta mai u§or daca se va simti Tncrezatoare Tn sine §i nu
§leampata. Multumita, T§i vTrT trusa cu cosmetice Tn po§eta, T§i
lua paltonul §i manu?ile, §i se hotarT sa apeleze la un taxi ca sa
nu se lupte cu traficul §i sa nu caute un loc de parcare pe ploaie.
Tn taxi se uita pe geam urmarind pietonii traversTnd Tn graba
Michigan Avenue, tinTnd deasupra capetelor umbrele sau ziare.
 Timp de cinci zile §i cinci nopti T§i pusese la punct strategia,
repetase ceea ce va spune §i cum o va spune. Cu calm §i tact,
pe tonul folosit Tn rezolvarea negocierilor. Nu se va coborT la a-l
critica pentru actiunile din trecut. Tn primul rTnd, Matt nu avea
deloc con§tiinta; Tn al doilea rind, era ferm hotarTta sa nu-i dea
satisfactfa de a afla cTt de mult o duruse tradarea lui. Fara
Tnvinuiri, T§i reaminti ea, va fi calma, rezervata §i va da dovada
de tact. PurtTndu-se a§a, spera sa dea tonul TntTlnirii dintre ei,
silindu-l, spera ea, sS-^Wmeze exemplul. '§i nu li va trTnti brusc
Tn fata informatia despre problema lor, va ajunge la ea treptat.
MTinile Tncepura sa-i tremure §i le vTri Tn buzunarele adTnci
ale paltonului, stringTndu-§i pumnii din cauza nervozitatii. §u-
voaiele de ploaie se revarsau peste parbrizul taxiului, estompTnd
luminile semaforului, tranformTndu-le Tn scrntei verzi, galbene §i
ro§ii, scmtei amintindu-i de explozia focurilor de artificii din seara
de 4 iulie, seara care Ti schimbase Tntregul curs al vietii.
Vocea §oferului de taxi o trezi din reverie:
- Am ajuns, dom’§oara.
Meredith se scotoci prin po§et3, Ti plati, apoi o lua la fuga
prin rafalele de vTnt §i ploaie spre cladirea Tnalta din otel §i sticla
adapostind noua achizitie a lui Matt.
Coborind din ascensor la etajul al §aizecilea, se trezi Tntr-o
sala de receptie spatioasa acoperita de un covor argintiu. Se
duse spre receptionera, o bruneta §ic a§ezata la o masa ro­
tunda, aceasta urmarind apropierea lui Meredith cu o fascinatie
prost ascunsa.
^ ' - Domnul Farrell va a§teapta, domni§oara Bancroft, spuse
ea recunoscTnd-o din fotografiile de prin reviste. Tn momentul de
fata e Tntr-o §edinta, dar se va termina Tn cTteva minute. Va rog
sa luati loc.
Suparata ca Matt.o facea sa a§tepte ca o supusa venita Th
audienta la rege, Meredith arunca o privire plina de submtelesuri
ceasului de pe perete. Sosise Tnsa cu zece minute mai de-
vreme.
Furia o parasi la fel de repede pe cTt aparuse §i se a§eza pe
un scaun din crom §i piele. CTnd lua o revista ca sa o frun-
zareasca, un barbat ie§i grabit din birou, lasTnd u§a Tntredes-
chisa. UitTndu-se pe deasupra revistei, Meredith descoperi ca
 avea o vedere clara asupra barbatului care Ti era sot, $i-l studie
cu o curiozitate nedorita.
Matt se afla Tn spatele mesei de birou, dus pe gTnduri, as-
cultTndu-i pe barbatii care vorbeau. Cu toata atitudinea relaxata,
maxilarul purta amprenta autoritatii, barbia emana Tncredere Tn
sine §i, chiar daca era numai Tn cama§a, cu mTnecile suflecate,
parea sa degaje o aura de putere §i dinamism pe care Meredith
o gasi pu|in surprinzatoare §i ciudat de tulburatoare. In seara de
la Opera nervii Ti fusesera prea slabiti ca sa se uite bine la el, ce
sa mai vorbim sa-l studieze cu atentie.
Acum, pentru ca avea timpul necesar §i i se oferise ocazia,
observa ca trasaturile Ti erau cam la fel cu cele pe care §i le
amintea... totu§i u§or diferite. La cei treizeci §i §apte de ani
chipul sau pierduse obraznicia tinere^ii, locul ei fiind luat de o
forta TndTrjita care TI facea sa para chiar mai atragator §i mai
Tnduplecat.
Parul Ti era mai negru decTt §i-l amintea, ochii mai deschi§i la
culoare, dar gura frumos desenata radia aceea§i senzualitate
ostentativa. Unul dintre barbati spuse ceva amuzant, iar stralu-
cirea brusca a zTmbetului sincer al lui Matt Ti strinse inima. Ig-
norind cu fermitate reactia inexplicabila, se concentra asupra
discutiei din birou. Dupa cTte se pSrea, Matt planuia sa uneasca
doua departamente din cadrul /nfercorp-ului, iar scopul Tntrunirii
era discutarea modalitatii ceiei mai simple de a rezolva pro­
blema.
Cu un interes profesional tot mai mare, Meredith remarca ca
maniera cu care Matt conducea o §edin{a cu directorii sai era
foarte diferita de cea a tatalui ei. Tatal ei tinea o §edinta ca sa
dea ordine §i era revoltat daca cineva Tndraznea sa-l contrazica.
Era clar Tnsa ca Matt prefera o disputa vie, o exprimare libera a
opiniilor diferite §i propunerilor contradictorii.
Asculta, cTntarind Tn tacere meritul fiecarei idei, fiecare!
obiectii, pe masura ce erau exprimate. In loc sa-§i terorizeze
staff-ul, silindu-l la o supunere umilitoare, cum facea tatal ei,
Matt se folosea de talentul fiecarui om, beneficiind de pe urma
experientei lui Tn domeniul respectiv. Lui Meredith stilul lui Matt i
se paru mult mai logic §i mult mai eficient.
Statea pe scaun, tragTnd cu urechea, o samTnta minuscula
de admiratie prinzTnd radacini §i TncepTnd sa creasca. Ridica
bratul ca sa puna revista jos §i, de parea gestul ei i-ar fi atras
atentia, Matt T§i Tntoarse brusc capul, uitTndu-se direct la ea.
CTnd ochii aceia gri, patrunzatori, se fixara Tn ai ei, Meredith
fncremeni cu revista Tn mTna. Matt T§i retrase privirea, Tndrep-
tfnd-o spre barbatii din jurul mesei.
- S-a facut tTrziu, spuse el. Vom relua discutia dupa dejun.
Tn cTteva clipe, oamenii ie§ira afara, iar lui Meredith i se usca
gTtuI vazTndu-l pe Matt pa§ind furios spre ea. Calma, rezervata,
cu mult tact, T§i reaminti ea Tntr-un fel de incantatie trepidanta,
silindu-§i privirea sa urce dincolo de pantalonii gri, ce-i cuprin-
deau picioarele musculoase §i §oldurile, spre ochii cu pleoapele
u§or coborTte. Fara Tnvinuiri... Ajungi la problema treptat, nu i-o
trfnte§ti imediat fn fata.
Matt o urmari ridicTndurse, iar cTnd Ti vorbi vocea Ti fu la fel
de neutra ca §i sentimentele lui pentru ea.
- A trecut mult timp, spuse el, preferind Tn mod intentionat
sa uite de scurta §i neplacuta lor TntTlnire de la Opera. Meredith
T§i ceruse scuze la telefon, t§ i dovedise buna-credinta venind
aici, iar el era dispus sa faca un pas spre ea. Tn fond, se lecuise
de ea cu ani Tn urma §i era o prostie sa poarte pica cuiva care
nu mai Tnsemna absolut nimic pentru el.
Tncurajata de lipsa unei du§manii aparente, Meredith T§i Tn­
tinse mTna Tnmanu§ata, chinuindu-se sa-§i alunge Tncordarea
din voce.
- Buna, Matt, reu§i ea sa spuna, cu o pace.sufleteasca pe
care n-o simtea defel.
StrTngerea lui de mTna fu scurta, distanta.
- Vino o clipa Tn biroul meu: Tnainte de a pleca, mai am de
dat un telefon...
- A pleca? Tntreba ea pa§ind alaturi de el Tn biroul cu covor
argintiu, avTnd o priveli§te panoramica asupra ora§ului Chicago.
Cum adica a pleca?
Matt ridica receptorul telefonului.
- Au sosit cTteva opere de arta pentru biroul meu, iar ta-
blourile vor fi atTrnate pe perete peste cTteva minute. Tn plus,
m-am gTndit c-am putea sta mai bine de vorba servind dejunul
Tmpreuna.
 - Dejunul? repeta Meredith, cautTnd Tnnebunita o cale de a-l
evita.
- Sa nu-mi spui ca ai mTncat deja, pentru ca nu te cred,
replica el, apasTnd- pe un buton de pe telefon. Pe vremuri cre-
deai ca e necivilizat sa serve§ti dejunul Tnainte de ora doua.
Meredith T§i aminti ca-i spusese ceva asemanator Tn zilele
petrecute la ferma. Ce idioata obraznica §i Tnfumurata trebuie sa
fi fost la optsprezece ani, T§i zise ea. Tn zilele astea servea
dejunul la masa de lucru, cTnd §i daca avea timp sa manTnce.
Daca statea bine sa se gTndeasca, ideea dejunului Tntr-un res­
taurant nu era chiar atTt de rea. CTnd Ti va da vestea, Matt nu va
putea Tnjura, striga sau face o scena. Tn loc sa stea pe loc
a§teptTnd ca el sa-§i Tncheie convorbirea telefonica, Meredith se
plimba prin biroul spatios admirTndu-i colectia de arta. Tn capatul
Tndepartat al Tncaperii, Meredith observa §i recunoscu singura
piesa care Ti placu cu adevarat, o sculptura mare de Carter. Pe
peretele de ITnga ea atTrna un tablou uria§, plin de stropi galbeni,
alba§tri §i maroni dintr-o substanta vTscoasa, §i se dadu Tnapoi
cTtiva pa§i TncercTnd sa vada ce i-ar placea cuiva Tntr-o astfel de
pictura. Dupa parerea ei, lucrarea arata ca ni§te ochi devpe§ti
TnotTnd Tn crema de struguri. Alaturi se afla un tablou care parea
sa reprezinte o straduta din New York... T§i Tnclina capul Tntr-o
parte, examinTndu-l atenta. Nu o straduta, mai degraba o ma-
nastire sau poate un munte cu vTrful Tn jos, cu un sat §i un riu
traversTnd Tntreaga pTnza Tn diagonala, §i ni§te cutii goale de
conserva...
StTnd Tn picioare la birou, Matt o urmari a§teptfnd sa i se
faca legatura telefonica. Studie femeia din biroul lui cu interesul
deta§at al unui cunoscator. Tnfa§urata Tn blarta de nurca, cu
lanti§orul gros lucindu-i la gTt, arata eleganta, costisitoare, ras-
fatata, o impresie aflata Tntr-un contrast izbitor cu puritatea de
madona a profilului, acum cTnd privirea i se ridica spre tablou,
parul scaparTndu-i sub neoanele de deasupra ca ni§te banuti de
aur. La aproape treizeci de ani, Meredith degaja Tnca aceea§i
aura convingatoare de distinctie Tnnascuta §i senzualitate in-
con§tienta. Aceasta fusese fara Tndoiala partea cea mai impor­
tanta a atractiei exercitate asupra lui, T§i zise el sardonic. Chiar
§i acum, mai batrin §i mai Tntelept cu un deceniu, daca n-ar fi
 §tiu deja ctt de egoista §i fara inima era Tn reaiitate, ar fi consi-
derat-o incredibjl de fermecatoare.
Dupa ce puse jos receptorul, merse agale spre locul unde
ea analiza tabloul §i Ti a§tepta Tn tacere comentariile.
- Cred... cred ca e minunat, minti Meredith.
- Serios? replica Matt. Ce-fl place la el?
- Oh, totul. Culorile... emotia transmisa, imaginile.
- Imagini! repeta el pe un ton mirat. Ce anume vezi cTnd te
uiji la el?
- Pai, vad ce-ar putea fi: munti sau turle gotice cu susul Tn
jos, sau... Lasa fraza Tn suspans, teribil de stingherita. Ce vezi
tu cTnd te ui{i la el? Tntreba ea cu un entuziasm fo rta t.'
J - O investitie de un sfert de milion de dolari, replica el sec,
care acum valoreaza jumatate de milion.
Ea fu Tngrozita §i se dadu de gol Tnainte sa se poata stapTni.
- Pentru asta?
- Pentru asta, replica el* iar Meredith ar fi putut jura ca
vazuse Tn ochii lui o sclipire de umor.
- N-am vrut sa sune chiar a§a, spuse ea ru§inata, reamin-
tindu-§i planul ei: calma, distanta... Adevarul e ca ma pricep
prea putin la arta moderna.
El trecu peste subiect ridicTnd nepasator din umeri.
- Mergem?
CTnd Matt se duse sa-§i ia paltonul, Meredith observa pe
masa de birou fotografia Tnramata a unei tinere foarte dragute,
stTnd pe un bu§tean cu genunchiul ridicat la piept, parul fiu-
turindu-i Tn vTnt, avTnd pe chip un zTmbet ame^itor. Ori era mane-
chin de profesie, constata Meredith, ori, judectnd dupa zTmbetuI
aceia, Tndragostita de fotograf.
- Cine a facut fotografia? Tntreba ea cTnd Matt se Tntoarse.
r - E u .d e ce?
- Nici un motiv anume. TTnara nu era una dintre faimoasele
starlete sau membre ale societatii de elita, cu care Matt era
fotografiat de obicei. Fata avea o frumusete proaspata, ino-
centa. N-o recunosc.
hi — Nu se mi§ca Tn lumea ta, replica el ironic, TmbracTndu-§i
haina §i paltonul. E doar o fata care lucreaza, chimista la o
fabric^ din Indiana.
 - §i te iube§te, trase Meredith concluzia, rasucindu-se spre
el surprinsa de sareasmul din vocea lui.
Matt se uita la fotografia surorii lui.
- Ma iube§te.
Meredith sesiza imediat ca fata era importanta pentru el §i,
daca era adevarat, daca se gindea ciimva sa se casatoreasca
cu ea, atunci va fi la fel de dornic ca §i ea sa obtina un divort
rapid. Iar misiunea din aceasta dupa-amiaza i-ar fi devenit mult
mai u§oara.
- TrecTnd pe ITnga biroul secretarei, Matt se opri.sa-i vorbea­
sca femeii cu par carunt.
- Tom Anderson e la audierea comisiei pentru protectia me-
diului, spuse el. Daca se tntoarce cTt stnt la restaurant, da-i
numarul §i spune-i sa ma sune acolo.

Capitolul 27
In fata cladirii Ti a§tepta o limuzina argintie. LTnga ea statea
un §ofer voinic cu nasul rupt §i fizicul unui bizon, tinTnd deschisa
portiera. In mod normal, a ealatori cu limuzina era pentru Me­
redith o placere §i un lux, dar cTnd ma§ina se repezi Tn trafic se
apuca de bratele scaunului, surprinsa §i nelini§tita. Reu§i sa-§i
ascunda panica cTnd §oferul lua curbele cu cauciucurile scT§-
nind, dar cTnd trecu pe ro§u §i depa§i un autobuz Tn mod neper-
mis privirea Ti zvTcni preocupata spre Matt.
El raspunse comentariului ei nerostit printr-o u§oara ridicare
din umeri.
- Joe n-a renuntat Tnca la visul de a concura la Indy.
- Aici nu sTntem pe un traseu Indy, Ti atrase atentia Me­
redith, apucTndu-se §i mai strTns de bratele scaunului, ma§ina
luTnd coltul pe doua roti.
- Iar el nu e §ofer.
HotarTta sa-i imite non§alanta, Meredith T§i desprinse de­
getele de bratele scaunului.
- Serios? Atunci ce e?
- Bodyguard.
Stomacul i se strTnse la aceasta dovada ca Matt facuse
lucruri care stTrnisera atTt de mult ura unor oameni, TncTt Ti do-
roau raul. Primejdia n-o atrasese niciodata; Ti placea sa traiasca
In lini§te, cu un program bine organizat, iar ideea unui bodygard
I se parea putin cam barbara.
Nici unul din ei nu mai scoase un cuvTnt pTna ce ma§ina nu
se opri brusc la intrarea de la Laundry, unul dintre cele mai
elegante restaurante din Chicago, frecventat doar de lumea
buna.
§eful de sala, care era §i unul dintre proprietarii restaurantu-
lui. se afla la locul lui obi§nuit de ITnga u§a, Tmbracat Tn
smoching. Meredith TI cuno§tea pe John Tnca de pe vremea cTnd
mergea la §coala, iar tatal ei o aducea aici la prinz, John trimi-
tindu-i bauturi racoritoare aranjate ca ni§te cocktail-uri.
- Buna ziua, domnule Farrell, rosti el respectuos, dar cTnd
se Tntoarse spre Meredith, adauga cu un suns jucau§: E Tntot­
deauna o placere sa va vad, domni§oara Bancroft. Meredith
arunca o privire rapida spre fata indescifrabila a lui Matt, Tntre-
bTndu-se cum se simtea descoperind ca ea era mai bine cunos-
cuta Tn restaurantul ales de el. Uita de asta cTnd fura condu§i la
masa lor §i observa ca Tn local luau prTnzul mai multi oameni pe
care Ti §tia foarte bine. JudecTnd dupa privirile lor §ocate, TI
recunoscusera pe Matt §i se Tntrebau fara Tndoiala de ce lua ea
masa cu un barbat caruia TI Tntorsese spatele Tn public. Sherry
Withers, una dintre cele mai bTrfitoare din cercul de cuno§tinte
ale lui Meredith, ridica mTna fluturind-o spre ea, TI studie pe Matt,
apoi T§i Tnalta sprincenele amuzata.
Un chelner Ti conduse pe ITnga o multime de flori proaspete
dispuse Tn jurul unei spalier, alb, lucrat artistic, spre o masa
aflata destul de departe de pianul de abanos din centrul Tnca-
perii. Sa rezervi o masa buna, a§a cum era cea la care se
a§ezau, era practic imposibil, iar Meredith se Tntreba Tntr-o doara
cum de reu§ise acest lucru Matt.
K s - Vrei sa bei ceva? o Tntreba Matt, dupa ce luara loc.
Mintea ei trecu brusc de la presupunerile lipsite de sens
privind modul cum rezervase masa, la confruntarea cumplita
care o a§tepta.
- Nu, multumesc, doar apa minerala, Tncepu Meredith, apoi
T§i zise ca o bautura mai tare o va ajuta sa-§i calmeze nervii.
Da, se corecta ea. Vreau.
 - Ce anume?
- Sa fiu Tn Brazilia, murmurs ea oftTnd din to t sufletul.
- Poftim?
- Ceva tare, spuse Meredith, TncercTnd sa se hotarasca ce
anume. Un Manhattan din whisky §i vermut dulce servit de obi­
cei cu o cirea§S amara. CIStina din cap, razgTndindu-se. Una era
sa se calmeze §i alta sa se ameteasca §j sa faca sau sa spun;i
ce nu trebuia. Era un pachet de nervi §i voia ceva care s-o
destinda. Ceva ce va putea sorbi pTnS T§i va Tncheia misiune:i
Ceva ce nu-i placea. Un Martini din gin sau vodca cu vermut
sec, servit de obicei cu o mSslina sau cu o felie de lamTio,
comanda ea, accentuTndu-§i decizia printr-o Tnclinare a capului.
- Toate astea? Tntreba el serios. Un pahar de apa mineraln,
un Manhattan §i un Martini?
- Nu... doar un Martini, spuse ea cu zTmbet crispat, dar tn
ochi i citea exasperarea §i apelul incon§tient la rabdarea lui.
Matt fu intrigat pe moment de acest amestec de contradic,|li
surprinzStoare. Tmbracata Tntr-o rochie neagra, elegants, cam o
acoperea de la gTt pTna la Tncheieturile mTinilor, arata nu numil
distinsS, ci §i ispitioare. Lucrul Tn sine nu I-ar fi dezarmat, dm
combinat cu ro§eata u§oara care Ti pata obrajii netezi, rugdmlrv
tea neputincioasa din acei ochi mari, ametitori, §i stTnjeneala d«
adolescenta o fSceau aproape irezistibilS. TmblTnzit de faptul cfl i
ceruse aceastS TntTlnire pentru a repara nedreptatea fScuta, na
hotSrT dintr-o data sS ia aceea§i atitudine pe care tncercaso sit o
ia Tn seara cTnd Ti vorbise la OperS, §i anume, sa uite trecutul,
- Iti voi provoca o Tncurcatura §i mai mare dacS to voi in-
treba ce fel de Martini?
- Cu gin, spuse Meredith. VodcS, se corecta ea. Apoi na
rSzgTndi din nou. Nu, cu gin.
Obrajii i se Tmbujorara §i mai tare, nervozitatea Tmpiedlclnd »
sS observe scTnteia amuzatS din ochii lui, cTnd o Tntret))”! fie un
ton solemn:
- Sec sau cu apa?
- Sec.
- Beefeater.
- Masline sau ceapa?
- Masline.
 p - Una sau doua?
- Doua.
- Extraveral sau aspirina? se interesa el pe acela§i ton lipsit
nuanta, dar buzele i se arcuira Tntr-un zTmbet, iar ea T§i dadu
Mama ca o tachinase de la bun Tnceput. Inima i se umplu de
f*<Hino§tinta, rasufla ceva mai u§urata, apoi se uita la el, zTm-
lilmiu-i cu candoare.
- !mi cer scuze. STnt, hm, un pic cam nervoasa.
DupS plecarea chelnerului cu comanda pentru bauturi, Matt
ftflactd la gestul spontan prin care T§i recunoscuse Tncordarea.
| « uita Tn jurul lui Tn restaurantul frumos, unde o masa costa cTt
iffllg a s e el pe vremuri Tntr-o z i de lucru la otelarie. Fara ca asta
•A I fi fost intentia, recunoscu la rTndul lui:
S - Obi§nuiam sa visez sa te due Tntr-un restaurant ca asta.
Nesigura de calea cea mai potrivita pentru deschiderea dis-
uiiitii despre subiectul casatoriei lor, privirea lui Meredith alu-
hui ifl peste plantele cu flori roz din ghivecele masive de argint.
r - Ca asta? *
Matt rise scurt.
Nu te-ai schimbat, Meredith. Luxul cel mai extravagant e
lui oava obi§nuit pentru tine.
I lotSrita sa-i mentina buna dispozitie Tnceputa odata cu con-
B#vnrsa privind bautura, Meredith remarca:
- N-ai de unde sa §tii daca m-am schimbat sau nu, am
jNNf*cut Tmpreuna doar §ase zile.
» $i §ase nopti, sublinie el anume, TncercTnd Tn mod in-
M tyonat sa o faca sa ro§easca din nou, dorind sa-i zdruncine
i(i<iillt)rul, s-o vada iar pe tTnara nevinovata care nu se putuse
fllMArt ce sa bea.
lunorind cu buna §tiinta aluzia sexuala, spuse:
E greu de crezut c-am fost casatoriei cTndva.
Nu e surprinzator, din moment ce nu mi-ai folosit numele
HlMii<lntd.
■ Sint convinsa, para ea luptTndu-se sa dea dovada de ace-
§R|I Indiferenta, ca exista zeci de femei cu mult mai Tndreptatite
| | |i poarte numele decTt am fost eu vreodata.
Pari geloasa.
Dacd Tti par geloasa, se burzului Meredith, facTnd un efort
 ca sa-§i tina Tn frTu temperamentul §i aplecTndu-se mai aproape
de el, atunci stai prost cu auzul.
Un zTmbet fugar brazda fata lui Matt.
- Uitasem modul pompos, de fetita de pension, Tn care te
exprimi cTnd e§ti furioasa.
- De ce, §uiera ea, te straduie§ti sa ma Tmpingi spre o
cearta?
- Adevarul e, replica el sec, ca ultima remarca a fost un
compliment.
- Oh! exclama Meredith. Mirata §i putin derutata, T§i ridica
privirea spre chelnerul care le aduse bauturile. Comandara de­
junul §i se hotarT sa a§tepte pTna ce Matt va termina o parte din
bautura din pahar, ca alcoolul sa-l mai TmblTnzeasca putin §i
dupa aceea sa-i dea vestea despre divortul inexistent. Lasa
urmatorul subiect al conversatiei la alegerea lui.
Matt lua paharul, suparat pe sine Tnsu§i c-o sTcTise, §i spuse
politicos, sincer interesat:
- Conform rubricilor. mondene, iei parte la o multime de
opere de binefacere, orchestra simfonica, Opera, baletul. Ce
altceva mai faci cu timpul tau?
- Lucrez cincizeci de ore pe saptamTna la magazin, replica
Meredith, u§or dezamagita ca nu citise despre succesele ei pro-
fesionale.
Matt §tia totul despre presupusele ei succese, dar voia sa
judece. de unul singur ce fel de director executiv era, §i §tia ca o
va putea face doar ascultTnd-o vorbind. Tncepu sa-i puna Tntre-
bari despre munca ei. «.
Meredith Ti raspunse, la Tnceput cu Tntreruperi, apoi tot mai
liber, pentru ca Ti era groaza sa-i spuna motivul adevarat al
acestei TntTlniri §i pentru ca munca era subiectul ei preferat.
Tntrebarile lui erau atTt de perspicace §i parea atTt de interesat de
. raspunsurile ei, TncTt nu trecu mult §i Tncepu sa-i povesteasca
despre realizable §i scopurile ei, despre succese §i nereu§ite.
Matt avea un fel de a asculta care Tncuraja confidentele, se
concentra doar asupra a ceea ce i se spunea, de parea fiecare
cuvTnt ar fi fost important, semnificativ. Tnainte ca sa-§i dea
seamal Meredith Ti marturisise deja acuzatia de nepotism cu
care se confrunta la magazin §i cTt de greu Ti era sa faca fata
 acestui lucru, ca §i antifeminismului Tncurajat de tatal ei prin
propria atitudine.
CTnd ospStarul adunS farfuriile goale ale dejunului, Meredith
rrtspunsese deja la toate Tntrebarile lui §i terminase aproape
lumState din sticla de Bordeaux comandata de Matt, li trecu prin.
ininte ca motivul pentru care fusese atTt de vorbareata era ca
Inc§ tragea de timp, §ovaind sa-i dea vestea nelini§titoare. Tnsa
acum, cTnd subiectul nu mai putea fi ammat, se simtea mult mai
relaxata decTt la Tnceputul TntTlnirii.
Se privira pe deasupra mesei Tn tacere, ca doi prieteni.
- Tatal tau e norocos sa te aiba printre directorii sai, spuse
Matt, vorbind cu toata sinceritatea. Nu avea nici o Tndoiala ca
era o femeie de afaceri al naibii de buna, probabil chiar un
manager talentat. CTt timp vorbise, stilul ei de a rezolva proble-
iriele Ti devenise foarte clar; la fel ca daruirea §i inteligenta,
ontuziasmul §i, mai mult decTt orice, curajul §i istetimea.
- Eu sTnt cea norocoasa, spuse Meredith zTmbindu-i. Ma­
gazinui Bancroft Tnseamna totul pentru mine. E lucrul cel mai
important din viata mea.
Matt se lasa pe speteaza scaunului, descoperind aceasta
nou§ latura a personalitatii ei. Se Tncrunta, TntrebTndu-se de ce
vorbea despre blestematele alea de raioane ale magazinului de
parea ar fi fost ni§te oameni pe care Ti iubea? De ce era cariera
lucrul cel mai important din viata ei? De ce nu era Parker Rey­
nolds sau alt barbat din lumea buna? Tnsa chiar Tn timp ce-§i'
punea Tntrebarea, Matt crezu ca §tie raspunsul; tatal ei reu§ise.
0 dominase atTt de necrutator §i de eficient, TncTt o Tndepartase
ttproape complet de ceilalti barbati. Indiferent care ar fi fost moti­
vul casatoriei cu Reynolds, se parea ca nu era Tndragostita de
el. Tif’fr'd seama de ceea ce-i povestise §i felul cum aratase
ctnd Ti vorbise despre magazinui Bancroft, se dovedea ca Ti era
devotata trup §i suflet.
Se uita la ea §i fu strabatut de un sentiment de mila. Mila §i
tandrete, traise emotiile astea Tn seara Tn care o ThtTlnise, Tnso-
|lte de o dorinta nebuna de a o poseda, dar care distrusese
orice urma de judecata. Pa§ise Tn acel club select, aruncase o
singura privire zTmbetului ei vesel §1 ochilor stralucitori, §i T§i
pierduse mintile. Inima i se Tnduio§a amintindu-§i felul cum TI
prezentase drept un magnat al ofelului din Indiana. Fusese atTt
de plina de viata §i de energie, atTt de inocenta Tn bratele lui.
Dumnezeule, cum o mai dorise! Voise sa o ia de Ijnga tatal ei,
s-o iubeasca, s-o rasfete, s-o protejeze.
Daca ar fi ramas casatorita cu el, ar fi fost acum incredibil de
mTndru de ea. Tntr-un mod cu totul impersonal, era al naibii de
mTndru de ceea ce devenise.
S-o rasfete, s-o protejeze? Matt realiza directia Tn care i-o
luau gTndurile §i T§i Tncle§ta dintii, scTrbit de sine Tnsu§i. Meredith
nu avea nevoie de nimeni care s-o protejeze; era la fel de
periculoasa ca o vipera. Singura fiinta umana care conta pentru
ea era tatal ei, §i ca sa-i faca pe plac T§i ucisese copilul. Era
rTzgTiata, fara caracter §i fara inima, un manechin frumos, gol pe
dinauntru, sortit sa fie Tnve§mTntat Tn straie frumoase §i pus Tn
capul mesei. Numaj la a§a ceva era buna; reprezenta singurul
rost al vietii ei. Tn ultimele minute Tnfati§area ei TI facuse sa uite
adevarul, fata TncTntatoare cu acei fermecatori ochi alba§tri-ver-
zui, marginiti de gene lungi §i dese; atitudinea ei mTndra; gura
moale, generoasa; sunetul muzical al vocii, zTmbetuI dezarmant,
molipsitor. Dumnezeule, cTnd venea vorba de Meredith, fusese
Tntotdeauna un mare prost, T§i zise el, dar du§mania i se potoli
brusc, dTndu-§i seama ca aceasta izbucnire de furie era stupida
§i lipsita de sens. Indiferent ce-ar fi facut, fusese foarte tTnara §i
foarte TnspaimTntata, §i totul se TntTmplase cu mujt timp Tn urma.
Se terminase. Rotind alene Tntre degete piciorul paharului cu
vin, se uita la ea §i Ti facu un compliment cu aerul cel mai firesc
din lume:
- Din cTte se pare, ai ajuns un manager extraordinar. Daca
am fi ramas casatoriti, ar fi trebuit probabil sa Tncerc sa te ade-
menesc la compania mea.
Facuse fara sa vrea aluzie la subiectul care o framTnta pe
Meredith, iar ea nu lasa sa-i scape aceasta §ansa. TncercTnd sa
dea o nota de umor momentului cumplit, spuse cu un mic hohot
de rTs nervos:
- Atunci, poti Tncepe sa m a ademene§ti.
El T§i Tngusta privirea.
- Asta ce mai vrea sa Tnsemne?
Incapabila sa-§i pastreze zTmbetuI tremurator, Meredith se
 npleca Tnainte, T§i puse bratele pe masa §i trase adTnc aer Tn
plept.
' - Trebuie sa-ti spun ceva, Matt. Tncearca sa nu te Tnfurii.
RidicTnd nepasator din umeri, Matt duse paharul de vin la
gura.
- Nu mai avem nici un fel de sentimente unul pentru altul,
Meredith. A§a ca nimic din ceea ce mi-ai spune nu m-ar putea
tnfuria.
- Tnca sTntem casatoriti, anunta ea.
SprTncenele lui zvTcnira.
. - Nimic, Tn afara de asta!
- Divortul nostru n-a fost legal, continua ea repede, inima
hfltTndu-i tot mai repede sub privirea lui amenintatoare. Avocatul
care... care s-a ocupat de divort n-a fost unul adevarat, a fost un
tscroc, iar acum e cautat de politie. Sentinta de divort n-a fost
lem nata de judecator, nici macar n-a ajuns la vreun judecator.
Cu o Tncetineala alarmanta, Matt puse paharul pe masa,
npoi se apleca Tnainte, vocea §uierTndu-i furioasa:
• - Ori minti, ori n-ai destula minte. Cu unsprezece ani Tn
urma m-ai invitat sa ma culc cu tine farS sa te gTnde§ti macar
pentru o clipa sa te fere§ti de o posibila sarcina. CTnd ai ramas
InsSrcinata, ai alergat la mine §i m-ai pocnit Tn cap cu rezuitatui
neglijentei tale. Acum, Tmi spui ca n-ai avut destula minte sa
tingajezi un avocat adevarat §i ca sTntem Tnca casatoriti. Cum
•e poate ca o persoana atTt de proasta sa ajunga sa conduca un
Intreg departament al unui magazin?
Fiecare cuvTnt dispretuitor rostit de Matt Ti biciui mrndria, dar
raactia lui nu era mai cumplita decTt se a§teptase, a§a ca-i
accepta repro§urile amare ca pe ceva meritat. Furia §i §ocul Ti
totezara glasul, iar Meredith spuse cu o voce lini§titoare:
- Matt, Tnteleg foarte bine cum te simti...
Matt voia sa creada ca-l mintea Tn privinta acestei hara-
baburi, ca era un fel de Tncercare nebuneasca de a stoarce bani
ile la el, dar instinctele nu-l Tn§elau §i-§i dadu seama ca-i spu­
nea adevarul.
L . - Daca situatia ar fi inversa, continua ea, silindu-se sa vor-
heasca pe un ton calm, rational, m-a§ simti la fel ca tine...
I ' ’- CTnd ai aflat? o Tntrerupse el cu bruschete.
 - fn seara dinainte de a-ti fi telefonat.
- Presupunmd ca spui adevarul, ca sTntem Tnca casatoriti,
ce anume vrei de la mine?
- Un divort. Un divort simplu, secret* fara complicatii, cTt mai
rapid.
Fara pensie alimentara? rtnji el batjocoritor, vazindu-i
obrajii TmbujorTndu-i-se. Fara Tmpartirea averii, nimic de genul
asta?
^ 3 |M u!

- Bine, fiindca al naibii sa fiu daca vei primi ceva.

MTnioasa pentru modul voit grosolan Tn care Ti reamintea ca
acum averea lui era mai mare ca a ei, Meredith se uita la el cu
un dispret suveran.
- Banii au fost singurul lucru 1a care te-ai gTndit fu, singurul
lucru care a contat. N-am vrut sa ma marit cu tine §i nu-ti vreau
banii. Mai bine mor de foame decTt sa las ca sa afle cineva ca
am fost maritata cu tine.
§eful de sala T§i alesese tocrnai acel moment nepotrivit ca
sa vina la masa lor, interesTndu-se daca dejunul le fusese pe
plac §i daca mai doreau §i altceva.
Da, T§i varsa Matt naduful. Vreau un scotch dublu, iar sotia
mea, accentua el, traind o senzatie de satisfactie rautacioasa
din a face exact pe dos ceea ce-l rugase ea sa nu faca, va lua
un alt Martini.
Meredith, care nu facuse niciodata o scena-Tn public, Ti
arunca vechiului ei prieten o cautatura feroce §i spuse:
- Tti dau o mie de dolari sa-i pui otrava Tn pahar.
FacTnd o mica plecaciune, John zTmbi §i rosti pe un ton de o
politete grava:
H - Cum sa nu, doamna Farrell, apoi se Tntoarse spre chipul
furios al lui Matt §i adauga facTnd o mutra caraghioasa: Arsenic
sau preferati ceva mai exotic, domnule Farrell?
- Sa nu mai Tndrazne§ti vreodata sa ma mai nume§ti a§a? TI
preveni Meredith pe John. Nu e numele meu.
Umorul §i afectiunea disparura imediat de pe chipul lui John,
apoi acesta facu o plecaciune respectuoasa.
^ R Tmi cer scuze pentru libertatile permise, domni§oara Ban­
croft. Bautura va va fi servita imediat.
 Meredith se simtea ca o bestie fara suflet. Se razbunase
frtra nici un motiv pe bietui §ef de sala. Se uita necajita la
spatele rigid al lui John, apoi la fata lui Matt. A§tepta cTteva clipe
ca amTndoi sa-§i revina, apoi trase aerTn piept.
- Matt, nu e deloc practic sa ne aruncam insulte unul altuia.
N-am putea sa ne purtam politicos unul cu celalalt? Am reu§i sa
rezolvam mai u§or Tncurcatura asta.
Avea dreptate. Matt §tia, iar dupa o clipa de ezitare spuse
taios:
- Presupun ca putem Tncerca. Cum crezi ca am putea re-
zolva problema?
■> - Tn lini§te, spuse ea zTmbindu-i u§urata. §i repede. Necesi-
tatea pastrarii secretului §i graba sTnt mult mai importante decTt
dai tu seama.
Matt dadu din cap, gTndurile TncepTnd sa i se organizeze cTt
de cTt.
- Logodnicul tau, trase el concluzia. Conform ziareior, vrei
sa te casatore§ti cu el Tn februarie.
P ' - Hm, da, §i asta, fu ea de acord. Parker §tie deja ce s-a
TntTmpIat. El e cel care a descoperit ca omul angajat de tata nu
era avocat §i ca divortul nostru este inexistent. Dar mai exista
ceva, ceva de o importanta vitala pentru mine, pe care l-a§
putea pierde daca povestea asta s-ar afla.
j — Si anume?
- Am nevoie de un divort discret, de preferinta pe ascuns,
ca Tn presa sa nu apara nici un fel de bTrfe pe seama noastra.
Vezi tu, tata urmeaza sa piece Tn concediu din cauza sanatatii,
Iar eu Tmi dorec cu disperare functia de pre§edinte interimar. Am
nevoie de aceasta §ansa pentru a demonstra consiliului de con­
ducere ca, atunci cTnd se va retrage pentru totdeauna, voi fi
capabila sa conduc corporatia. Consiliul ezita sa ma numeasca
pre§edinte intermiar, a§a cum ti-am povestit, sTnt extrem de con-
servatori, au deja jn do ieli Tn privinta mea, pentru ca sTnt relativ
tlnara pentru acest post de conducere §i pentru ca sTnt femeie.
lata doua lucruri care sTnt Tmpotriva mea, iar presa nu m-a ajutat
prezentTndu-ma ca pe un fel de flutura? frivot, o imagine cu totul
eronata. Daca mass-media prinde de veste despre situatia din­
tre noi, vor transforma totul Tntr-un adevarat circ. Eu mi-am
anuntat deja logodna cu un bancher important, onest, iar despre
tine se afirma ca te Tnsori§|i fiecare luna cu altcineva, dar iata-ne
Tnca cSsatoriJi. Posibilitatea bigamiei nu-mi va aduce functia de
pre§edinte al corporatiei. STnt foarte sincera cu tine, Matt, daca
chestia asta iese la lamina, Tmi va reteza orice §ansa de a
conduce Bancroft.
- Nu ma Tndoiesc ca asta e parerea ta, spuse Matt, dar nu
cred ca §ansele tale sa se afle Tntr-un pericol atTt de mare.
- Nu crezi, da? replica ea cu amaraciune. la gTnde§te-te
cum. altieactionat cTnd ti-am spus ca avocatul a fost un escroc?
Ai tras imediat concluzia ca sTnt o % b e c ila thcapabila sa-mi
conduc propria viata, ca sa nu mai vorbim de un lant de maga*
zine. A§a va reactiona §i consiliul, fiindca nu le sTnt cu nimic mai
draga decTt Tti sTnt tie.
- Tatal tau n-ar putea sa le dea de Tnteles ca vrea sa fii
numita Tn functia asta?
- Ba da, dar, conform legilor corporatiei, consilip de c o n f
ducere trebuie sa aleaga pre§edintele Tn unanimitate. Chiar
daca tatal meu Ti?are Tn palma, nu cred c-ar interveni Tn interesul
meu.
Matt fu scutit de un raspuns. Spre ei veneau doi chelneri*
un ip cu o tava cu bauUJE|3celalalt cu un telefon.
- STnteti cautat, domnulevFarrell. Persoana de la aparat
afirma c-ati cerut sa fiti sunat aici.
Stiind ca telefonul era de la Tom Anderson, Matt se scuza
fata de Meredith, apoi lua a p a ra tii §i spuse fara alta introducere:
• Car e e situatia cu comisia mediului Tnconjurator drn Sou-
thvjlle?
- Nu stam bine, Matt, spuse Tom. Ne-au refuzat.
- Dar ce naiba ar refuza o cerere din care comunitatea n-ar
avea decTt de profitat? Tntreba Matt mai mult uluit decTt furios.
- Dupa cTte Tmi poveste§te pila mea din comisie, cineva
extrem de lftflu e n t i-a sfatuit sa ne refuze.
- Ai. idee cam cine ar putea fi?
- Ihm. Pre§edintele comisiei e p n tip pe niame Paulsen; le - a
spus'm ai multor membri, inclusiv celui pe c a re ||” cunosc, ca
senatorul Davies ar considera respingerea cererii drept o fa-
voare personala.
 r - Ciudat, spuse Matt tncrunttndu-se, Incerclnd sa-§i amin-
teasca daca donase bani campaniei electorale a senatorului sau
adversarului sau, dar tnainte sa apuce sa-§i aminteasca, Ander­
son adauga pe un ton tncarcat de sarcasm:
: - Nu s-a tnttmplat sa vezi cumva tn rubrica mondena anun-
(area unei petreceri date tn onoarea zilei de na§tere a dragului
de senator?
I - Nu, de ce?
- A fost data de un anume Philip A. Bancroft. Exista vreo
legatura tntre el §i Meredith,, cea despre care vorbeam sapta-
mtna trecuta?
Furia, arzatoare §i ucigatoare, exptoda tn pieptul lui Matt.
Privirea i se tndrepta spre Meredith, observtndu-i paloarea brus-
c§ care nu se putea datora dectt mentionarii comisiei de pro-
tectie a mediului din Southville. I se adresa lui Anderson pe o
voce calma, de gheata:
- Exista. E§ti la birou? Anderson ti spuse ca da, iar Matt
continua: Ramti acolo. Ma tntorc la ora trei §i discutam etapele
urmatoare.
s ' Matt puse receptorul jos cu o tncetineala voita, apoi se uita
la Meredith,' care parea sa-§i fi gasit o preocupare extrem de
acaparatoare tn netezirea fetei de masa cu unghia. Chipul ti era
o masca a vinovatiei, iar tn clipa aceea o uri, o dispre^ui cu o
violenta aproape de nestaptnit. Ti ceruse aceasta tnttlnire nu ca
sS „tngroape securea", a§a cum pretinsese, ci pentru ca voise
mai multe lucruri: sa se mSrite cu pretfosul ei bancher, sa devina
pre§edinta companiei Bancroft §i sa divorteze rapid, fara com-
plicatii. Era bucuros ca-§i dorea lucrurile astea attt de mult, pen­
tru ca nu le va obtine.
* Ce va obtine ea §i tatal ei va fi un razboi, un razboi pe care tl
vor pierde... odata cu tot ce aveau. Facu semn chelnerului sa-i
aduca nota de pfata. Meredith realiza ce facea, iar spaima care
o zguduise ctnd tl* auzise mentiontnd comisia din Southville se
transforma tn panica. Tnca nu stabilisera nimic, iar el se pre-
gStea sa puna capat discu{iei lor. Chelnerul ti prezenta nota de
plata tntr-o mapa din piele, iar Matt smuci din portofel o banc-
nota de o suta de dolari, o trtnti peste cecul semnat, apoi se
ridica.
 - Sa mergem, se rasti el, ocolind deja masa §i tragTnd-o de
pe scaun.
- Dar n-am ajuns la nici un acord, spuse Meredith disperata
cTnd el Ti apuca strTns cotul §i o Tmpinse spre u§a.
- Vom Tncheia discutia Tn ma§ina.
CTnd ie§ira, ploaia se revarsa Tn valuri deasupra copertinei
ro§ii de deasupra intrarii. Portarul Tn uniforma, postat ITnga tro-
tuar, T§i deschise umbrela, Tnsoflndu-i pTna la limuzina. Matt Ti
ceru §oferului sa-i duca la magazinui Bancroft, apoi Ti acorda lui
Meredith Tntreaga lui atentie.
- Deci, spuse el mieros, ce vrei sa faci?
Tonul sugera intentia de a coopera, iar Meredith simti un
amestec de u§urare §i ru§ine, ru§ine pentru ca §tia de ce comi-
sia din Southville Ti respinsese cererea, a§a cum §tia ca i se va
refuza §i posibilitatea de a deveni membru al clubului Glenmoor
Country. Jurindu-§i Tn gTnd sa-l forteze cumva pe tatal ei sa
repare rSul facut lui Matt, spuse Tncet:
- A§ vrea un divort rapid, secret, de preferinta Tntr-un alt stat
sau Tn strainatate, §i vreau ca scurta noastra casatorie s§ ra-
mTn§ un secret.
El dadu din cap, de parea ar fi cugetat favorabil la cererea
ei, dar urmatoarele lui cuvinte o izbira Tn plin:
- Iar daca refuz, cum te-ai putea razbuna? Banuiesc, co-
menta el pe un ton rece, amuzat, ca vei continua sa-mi Tntorci
spatele la toate acele dineuri plictisitoare, iar tatal tau m-ar pu­
tea expulza din fiecare club al ora§u!ui Chicago.
Aflase deja despre interventia tatalui ei la Glenmoor.
- Tmi pare rau pentru ceea ce a facut la Glenmoor. Tmi pare
foarte rau!
El rise de sinceritatea ei.
- Ma doare Tn cot de nepretuitul tau club. M-a propus ci­
neva, dupa ce i-am sugeratsa nu se deranjeze.
Tn ciuda cuvintelor sale, lui Meredith nu-i venea sa creada ca
nu-i pasa. N-ar fi fost om, daca nu s-ar fi simtit profund marcat
de refuzul cererii lui.
Vinovatia §i ru§inea pentru mTr§avia tatalui ei o facu s£-§i
Tntoarca capul. Ti facuse placere compania- lui, iar el paruse sa
se bucure de a ei.
 Fusese attt de bine sa stea de vorba cu el, ca §i cum acel
trecut urit n-ar fi existat niciodata.
Nu voia sa-i fie du§manca; ce se TntTmplase cu ani Tn urma
nu fusese Tn Tntregime vina lui. Acum, amTndoi T§i aveau dru-
murile lor, drumuri pe care §i le facusera singuri:-
Ea era mTndra de realizable ei; el avea toate motivele sa se
mTndreasca cu ale lui. Bratul lui se sprijinea pe spatarul banche-
toi, iar Meredith se uita la ceasul elegant din aur,lucindu-i la
Incheietura, apoi la mTna lui.
Avea mTini minunate, puternice, abile, T§i zise ea. Cu ani Tn
urma avusesera bataturi, acum erau Tngrijite, cu manichiura fa-
cuta...
Simti un impuls brusc, absurd, de a-i lua mTria Tn a ei §i a-i
Bpune ca Ti parea rau pentru tot rSul pe care §-l facusera unul
nltuia.
- Tncerci sa vezi daca mai am unsoare sub ungh'ii?
- Nu! exclama Meredith indignata, privirea zvTcnwdu-i spre
ochii cenu§ii, enigmatici. Tmi doream ca lucrurile sa se fi terminat
altfel... Sa ramTnem prieteni.
- Prieteni? repeta el cu o ironie mu§catoare. Ultima data
ctnd am fost prieten cu tine m-a costat numele, libertatea §i al
naibii de multe altele.
Te costa mai mult decTt crezi, T§i zise Meredith simtindu-se
ca o mizerabila. Te costa o fabrica pe care vrei sa o construie§ti
In Southville, dar treaba aia o voi Tndrepta cumva. Tl voi sili pe
tatal meu sa repare raul facut §i sa promita ca nu va mai inter-
veni niciodata Tn afacerile tale.
; - Matt, asculta-ma, spuse ea, dorind cu disperare sa clari-
fice lucrurile dintre ei. STnt dispusa sa uit trecutul §i...
5’ - Ce dragut din partea ta, rTnji el batjocoritor.
Meredith deveni rigida, grozav de tentata sa-i atraga atentia
ca victima era ea, sotia abandonata, apoi T§i Tnfrina impulsul §i
continua TncapatTnata:
I. - Am spus ca sTnt dispusa sa uit trecutul §i nu te-am mintit.
Daca vei fi de acord cu un divort rapid, fara complicatii, voi face
tot ce-mi sta Tn putinta sa-ti netezesc calea aici, Tn Chicago.
- §i cum crezi sa-mi neteze§ti calea aici, Tn Chicago, p rin -:
|esa? Tntreba el pe un ton plin de sarcasm.
 - Nu-mi spune printesa. Nu stnt binevoitoare, Tncerc sa fiu
corecta.
Matt se lasa pe spate §i se uita la ea stringTnd din pleoape.
- Tmi cer scuze pentru purtarea grosolana, Meredith. Ce
anume intentionezi sa faci pentru mine?
Tncurajata de schimbarea aparenta din atitudinea sa, Mere­
dith spuse repede:
- Pentru Tnceput, voi avea grija sa nu fi tratat ca un proscris
social. §tiu ca tata s-a opus intrarii tale Tn club, dar voi Tncerca
sa-l fac sa revina asupra acelei hotariri...
- Hai sa nu vorbim despre mine, propuse el cu o voce
mieroasa, revoltat de lingu§irile §i de ipocrizia ei. Ti placuse mai
mult cTnd TI Tnfruntase la Opera, insultmdu-l aroganta. Dar acum
avea nevoie de ceva de la el §i se bucura ca acel ceva era de o
importanta vitala, fiindca nu-l va primi. Vrei un divort rapid §i fara
complicatii,' pentru ca dore§ti sa te mariti cu bancherul tau §i sa
devii pre§edinta companiei Bancroft, da? Cum ea dadu din cap,
Matt continua: Iar pre§edintia de la Bancroft e foarte, foarte
importanta pentru tine?
- O doresc maj mult decTt mi-am dorit orice altceva pe lu­
mea asta, admise Meredith sincera. Vei... vei fi de acord, nu-i
a§a? Tntreba ea, scrutTndu-i expresia impenetrabila de pe chip
cTnd limuzina opri Tn fata magazinului.
- Nu.
O spuse cu o fermitate atTt de politicoasa, TncTt, pentru o
clipa, mintea lui Meredith se bloca.
- Nu? repeta ea fara sa-i vina sa creada §i TncepTnd sa se
Tnfurie. Dar divortul este...
- Uita-I! se rasti el.
- Sa-l uit? Tot ce-mi doresc depinde de el.
- Ce pacat!
- Atunci, voi obtine unul fara consimtamTntuI tau! striga ea.
- Tncearca §i voi provoca o reactie publica attt de puternica,
TncTt nu Tti vei mai gasi lini§tea niciodata. Pentru Tnceput, TI voi
da Tn judecata pe bancherul tau fara caracter pentru Tnstrai-
narea afectiunii.
- Tnstrainarea... Prea uluita ca sa mai fie prudenta, Meredith
izbucni Tntr-un ns plin de amaraciune. p -a i pierdut mintile? Daca
o faci, vei arata ca un tTmpit, ca un sot distrus, trimis la plimbare.
E - Iar tu ca o adultera, para el.
Furia erupse Tn tot trupul lui Meredith.
I - Naiba sa te ia! tipa ea, cu obrajii Tn flacari. Daca Tndraz-
ne§ti sa-ti bati joc de Parker te omor cu mTinile mele! Nu meriti
sa-i atingi nici macar pantofii, izbucni ea. E de zece ori mai
b§rbat ca tine! Nu simte nevoia sa vTre Tn pat fiecare femeie cu
care se TntTlne§te. Are principii, e un gentleman, dar tu nu e§ti Tn
stare sa Tntelegi a§a ceva pentru ca sub costumul asta elegant
e§ti tot uri muncitor murdar, dintr-un ora§ murdar, cu un tata
betiv §i murdar.
i ' - - Iar tu, spuse el salbatic, e§ti tot o scorpie ,rea §i Tnfumu-
rata.
Meredith se roti cu palma deschisa, apoi T§i retinu un tipat
de durere cTnd Matt Ti prinse Tncheietura la un centimetru de fata
lui, tinTnd-o strTns Tn timp ce o avertiza cu o voce insinuanta:
- Daca comisia de protectia mediului din Southville nu va
reveni asupra deciziei luate, nu vor exista nici macar discutii
despre divort. Daca ma voi hotarT sa ti-l acord, se va face Tn
conditiile impuse de mine, iar tu §i tatal tau le veti accepta.
StringTnd-o §i mai tare de Tncheietura, o smuci spre el pTna ce
femeie li se apropiara doar la c^iva centimetri. Ai Tnteles, Mere­
dith? Tu §i tatal tau nu aveti nici o putere asupra mea. Mai
supara-ma o data §i vei ajunge sa-ti dore§ti sa fi fost tu cea
avortata.
Meredith T§i smuci bratul.
- E§ti un monstru! §uiera ea. Picaturile de ploaie Ti stropeau
obrazul. T§i lua manu§ile §i po§eta, apoi Tl fulgera cu o privire
dTrza pe §oferul-bodyguard, care Ti deschise portiera §i urmarea
altercatia dintre ei cu Tnflacararea plina de entuziasm a unui
spectator la un meci de tenis de cTmp.
CTnd coborT din ma§ina, Ernest veni Tn fuga spre ea, re-
cunoscTnd-o cu TntTrziere, dar gata s-o apere, oricTt de mare ar fi
fost pericolul Tn care s-ar fi aflat.
- Ai vazut barbatul din ma§ina? TI Tntreba Meredith pe por-
tarul de la Bancroft. CTnd el raspunse ca da, Meredith continua:
Bine. Daca se mai apropie vreodata de magazinui asta, ai voie
s5 chemi politia.
 Capitolul 28
Joe O’Hara trase ma§ina ITnga trotuarul din fata cladirii Inter-
corp -ului §i, Tnainte s-o fi oprit-o complet, Matt deschise brusc
portiera §i ie§i.
- Spune-i lui Tom Anderson sa vina aici, Ti porunci el dom-
ni§oarei Stern, trecTnd furios pe ITnga ea. Tncearca sa-mi
gase§ti o aspirina.
Doua minute mai tTrziu aparu ITnga masa lui de birou cu un
pahar cu apa rece §i doua aspirine.
- Domnul Anderson sose§te imediat, spuse ea studiindu-i
fata, Tn timp ce Matt Tnghitea pilulele. Ai o agenda de lucru foarte
Tncarcata, domnule Farrell. Sper sa nu faci gripa. Domnul Hursh
s-a Tmbolnavit deja, la fel ca alti doi vicepre§edinti §i jumatate
din angajatii de la centrul de calcul...
Din moment ce nu-§i aratase niciodata interesul pentru sa-
natatea lui, Matt presupuse Tn mod normal ca singura ei grija era
ca nu-§i va respecta programul.
- Nu fac gripa, spuse el taios. Nu ma Tmbolnavesc nicio­
data. T§i trecu mTna peste ceafa, masTndu-§i incon§tient mu§chii
Tncordati. Durerea de cap, care dimineata fusese doar o nepla-
cere minora, sTcTitoare, deveni tot mai insistenta §i apasatoare.
- Daca e gripa, poate dura saptamTni la rind §i se poate
transforma Tn pneumonie. A§a i s-a TntTmpIat doamnei Morris de
la reclama §i domnului Lathrup de la personal, iar acum sTnt la
spital. Poate ar fi mai bine sa te odihne§ti Tn loc sa pleci sSpta-
mTna viitoare Tn Indiana. Altfel programul...
jh N-am gripa, decreta Matt categoric. N-am decTt o banala
durere de cap.
Secretara Tncremeni auzindu-i tonul, se rasuci pe calcTie §i
porni cu pa§i mari spre u§a, ciocnindu-se Tn drum cu Tom An­
derson.
- Care-i necazu' cu madam Stern? Tntreba Tom uitTndu-se
peste umar.
- Se teme ca va trebui sa-mi reprogrameze Tntrunirile, spuse
Matt impacientat. Hai sa vorbim despre comisia de protectie a
mediului.
 - Tn regula, ce vrei sa fac?
- Deocamdata cere ammarea hotaririi finale.
- §i dupa aia?
Drept raspuns, Matt ridica receptorul §i-l suna pe Vander-
wild.
- Cu ctt se vTnd actiunile Bancroft? II Tntreba el pe Peter,
apoi ctnd celalalt Ti raspunse, Matt .continua: Cumpara. Folo-
8e§te aceea§i tehnica ca §i pentru Haskell. Sa nu.faci vTlva.
Tnchise §i se uita la Tom. Vreau sa verifici fiecare director din
consiliul de conducere de la Bancroft. Unul dintre ei s-ar putea
63 fie de vTnzare. Gase§te-I §i afla-i pretul.
De ctnd lucrau Tmpreuna, Tn cadrul bataliilor purtate §i cT§ti-
gate cu alte companii, Matt nu mai apelase vreodata la ceva atTt
de nejustificat ca mita.
... - Matt, vorbe§ti despre mituirea unui director executiv...
- Vorbesc despre a-1 Tnvinge pe Bancroft prin propriile-i me-
tode. Se folose§te de influenta lui ca sa cumpere voturile. mem-
brilor comisiei de protectie a mediului. Noi vom folosi bani ca sa
cumparam voturi Tn consiliul lui de conducere. Singura diferenta
dintre ceea ce face el §i ceea ce fac eu este mijlocul de interme-
diere. Dupa ce TI voi pune cu botul pe labe pe ticalosul aia
r^zbunator, o sa primeasca ordine de la mine Tn propriul consiliu
de conducere.
- Bine, spuse Tom dupa o scurta ezitare. Dar treaba asta va
trebui rezolvata cu multa discretie.
E ~ Asta nu e tot, replica Matt intrind Tn sala de §edinte de
llnga birou. Apasa pe un buton din perete, iar oglinda care
ascundea barul se dadu Tncet la o parte. Matt trase afara o sticla
de scotch, T§i umplu un pahar,. apoi Tnghiti cu pofta. Vreau sa
§tiu tot ce e de §tiut despre operatiunile companiei Bancroft.
Lucreaza cu Vanderwild. Peste doua zile vreau sa aflu totul
despre tranzactiile. financiare, despre directorii executivi. Si rnai
mult decTt orice vr^au sa §tiu exact care e punctul lor cel mai
sensibil.
K:. - Tnteleg ca vrei sa preiei compania.
Matt mai lua o Tnghititura din pahar.
- Voi hotarT asta mai tTrziu. Acum, nu vreau altceva decTt
suficiente actiuni ca sa-i am la mTna.
 - Cum ramTne cu Southville? Am investit o avere Tn pamTn-
tul aia.
Un zTmbet necrutator arcui buzele lui Matt.
- Le-am telefonat din ma§ina lui Pearson §i Levinson, spuse
el referindu-se la firma avocatilor sai din Chicago, folosi^i Tn
cazuri de urgenta, §i i-am informat ce vreau sS fac. Vom obtine
aprobarea §i vom cT§tiga §i un profit frumos de pe urma compa-
niei Bancroft.
- CUm?
- E vorba despre mica problema a terenului din Houston, pe
care TI doresc atTt de mult.
- §i?
- Si acum e al nostru.
Anderson dadu din cap, facu doi pa§i spre u§a, se opri §i se
Tntoarse Tnapoi. Spuse §ovaind:
- Din moment ce ma voi afla alaturi de tine Tn iinia TntTi a
acestei batalii cu Bancroft, a§ vrea sa §tiu macar cum a Tnceput.
Daca Tntrebarea i-ar fi fost pusa de oricare dintre ceilalti
managed ai sai, Matt s-ar fi zburlit trimitTndu-i la plimbare. Tncre-
derea era un lux pe care barbatii din lumea financiara a lui Matt
nu §i-l puteau permite. Invatase la fel ca §i ceilalti, care reu§i-
sera sa ajunga pe culmile succesului, ca era riscant, periculos
chiar, sa marturise§ti prea multe cuiva.
De cele mai multe ori oamenii Tn care aveai Tncredere se
foloseau de acele in fo rm a l pentru a smulge favoruri din partea
altcuiva. Si uneori le foloseau doar pentru a dovedi ca se bu-
curau de respectul unui om faimos §i bogat. Dintre toti oamenii
pe care Matt Ti cuno§tea pe lumea asta existau doar patru Tn
care avea o Tncredere deplina: tatal §i sora lui, Tom Anderson §i
Joe O’Hara.
Tom era alaturi de el din zilele de Tnceput, cTnd afacerile Ti
reu§eau prin Tndrazneala §i tupeu, construindu-§i imperiul ba-
zTndu-se pe cutezanta §i intuitie, §i.foarte putin pe capital. Avea
Tncredere Tn Anderson §i O’Hara pentru ca-§i dovedisera loiali-
tatea. §i, Tntr-o anumita masura, avea Tncredere Tn ei pentru ca
nu proveneau din medii privilegiate §i din §coli cu traditie.
- Acum zece ani, replica el fara tragere de inima, am facut
ceva ce nu i-a placut lui- Bancroft.
 - lisuse, trebuie sa fi fost ceva al naibii de neplacut de n-a
uitat nici pTna azi. Ce i-ai facut?
- Am Tndraznit sa-mi depa§esc conditia §i sa-i tulbur mica
lume simandicoasa.
-C u m ?
Matt mai lua o Tnghititura din bautura, ca sa spele amaraciu-
nea cuvintelor, a amintirii.
- M-am Tnsurat cu fiica lui.
- Te-ai Tnsurat cu... cu Meredith Bancroft? Cu fiica lui?
- Exact, admise Matt pe un ton sumbru.
Cum Anderson se holba la el tacut §i naucit, Matt adauga:
. - Mai e ceva ce-ar fi mai bine sS §tii. Meredith mi-a spus
astazi ca divortul de acum unsprezece ani nu e legal. Avocatul a
fost un escroc care n-a prezentat tribunalului cererea de divort.
I-am spus tai Levinson sa verifice, dar am o presimtire-ca e
adevarat.
Mai trecu o clipa de tacere, apoi mintea lui Anderson Tncepu
sS functioneze.
Is - Iar acum fata vrea o avere ca partaj de divort, da?
; - Vrea sa divorteze, TI corecta Matt, iar ea §i tatal ei ar vrea
83 ma ruineze, dar Tn rest pretinde ca nu vrea absolut nimic.
Tom reactiona cu o loialitate plina de furie §i cu un ris amar,
sarcastic.
- CTnd vei termina cu ei, T§i vor fi dorit din tot sufletul sa nu fi
pornit acest razboi, promise el, TndreptTndu-se spre u§a.
Dupa plecarea lui, Matt se duse la fereastra §i se uita afara.
Era o zi la fel de mohorita §i de trista ca §i sufletul lui. Anderson,
avea probabil dreptate Tn ceea ce privea rezuitatui acestei bata-
lii, dar senzatia de triumf a lui Matt se pierdea Tncetul cu Tncetul.
Se simtea... gol. JJitTndu-se afara, ultimele cuvinte ale lui Me­
redith i se TnvTrteau prin cap. Nu meriti sa atingi nici macar
pantofii lui Parker. E de zece ori mai barbat ca tine. Sub costu-
mul asta elegant e§ti tot un muncitor murdar, dintr-un ora§ mur­
dar, cu un tatS bepv §i murdar. Tncerca sa alunge aceste gTnduri
din minte, dar ramasera acolo, necajindu-l pentru idiotenia lui,
amintindu-i Tnca o data, daca mai era nevoie, cTt era de prost
cTnd venea vorba de Meredith. Ani la rind, dupa ce se crezuse
divortat de ea, nu §i-o putuse scoate cu totul din inima. Muncise
pTna la epuizare ca sa-§i construiasca un imperiu, mTnat de un
fel de plan neclar, tfmpit, ca Tntr-o zi se va Tntoarce §i o va
impresiona pe Meredith cu tot ceea ce realizase §i devenise.
Buzele i se rasfrinsera Tntr-un zTmbet batjocoritor, plin de
amaraciune. Astazi, avusese §ansa sa o impresioneze: ajun­
sese un succes financiar; costumul pe care TI purta costa mai
mult decTt camioneta avuta cTnd o cunoscuse; o dusese Tntr-uh
restaurant frumos, scump, Tntr-o limuzina cu un §ofer Tn livrea,
Tnsa pentru ea era tot „un muncitor murdar". Era mTndru de
originea sa, dar cuvintele lui Meredith TI facura sa se simta ca un
fel de monstru slinos scos din strafundurile unei mla§tini urit
mirositoare, un monstru care-§i schimbase solzii Tn piele.
CTnd parasi Tn sfTr§it cladirea, se facuse deja §apte seara.
Joe Ti deschise portiera, iar Matt se strecura Tnaurrtru. Era peste
masura de obosit, §i-§i lasa capul pe speteaza scaunului, Tncer-
cTnd sa ignore parfumul fin al lui Merediths care mai plutea Tnca
Tn ma§ina. GTndurile i se Tndreptara spre TntTlnirea lor §i T§i aminti
felul cum Ti zTmbise cTnd Ti vorbise despre magazin. li zTmbise cu
o aroganta tipica unui Bancroft §i Ti ceruse o favoare, un divort
rapid, fara complicatii, Tn timp ce-l umilea Tn public §i colabora cu
tatal ei sa-l ruineze. Matt era dispus sa-i acorde divortul, dar nu
Tnca.
Ma§ina lua o curba, iar claxoanele rasunara din toate partile.
Matt deschise brusc ochii §i-l surprinse pe Joe studiindu-l Tn
oglinda retrovizoare.
- Ji-a trecut vreodata prin minte, spuse el cu o voce aspra,
sa te mai uiti din cTnd Tn cTnd §i la §oseaua din fata ta? S-ar
putea ca drumul sa fie mai putin aventuros, dar mai pa§nic.
- Ha! Fac hipnoza de trafic daca ma chiorasc prea mult la
§osea. Deci, spuse el lansTndu-se Tn subiectul care TI framTnta,
dupa ce asistase la cearta dintre el §i Meredith, asta a fost sotia
ta, Matt? Se uita la §osea, apoi privirea Ti reveni la oglinda
retrovizoare. Adica, v-ati luat la harta pentru divort, a§a ca mi-am
Tnchipuit ca trebuie sa-ti fi fost sotie, da?
- Da, se rasti Matt.
- A naibii muiere, chicoti Joe, ignorTnd privirea furioasa a lui
Matt. Nu te prea place, nu-i a§a?
-D a .
 - Ce are Tmpotriva muncitorilor? -
Cuvintele ei de despartire Ti fulgerara prin minte. E§ti tot un
muncitor murdar.
- Murdaria, replica Matt sec. Nu-i place murdaria.
CTnd deveni clar ca patronui sau nu-i va oferi alte informatii,
Joe schimba Tn sila subiectul:
- Vei avea nevoie de mine cTnd vei pleca Tn Indiana, sapta­
mTna viitoare? Daca nu, m-am gTndit sa organizez cu tatal tau
iloua zile de orgie §ahista.
- Nu. Stai cu el. Cu toate ca tatal sau nu mai bause nimic de
/ece ani, era foarte emotionat §i tulburat de vinderea fermei,
de§i fusese hotarirea lui. Din cauza asta Matt se simtea putin
nelini§tit §i nu voia sa-l lase singur cTt va fi plecat acolo, Tmpa-
chetTnd lucrurile lor personale.
- Dar Tn seara asta? Ie§i Tn ora§?
Matt avea o TntTlnire cu Alicia.
- V o i lua Rolls-ul, spuse el. E§ti liber.
- Daca ai nevoie de mine...
- Fir-ar sa fie! Am spus ca voi lua Rolls-ul.
- Matt?
-C e ?
- Nevasta ta e trasnet, spuse Joe chicotind din nou. Pacat
c l te face atTt de morocanos.
? Matt apasa pe buton §i Tnchise insolent geamul despartitor.

Cu bratul lui Parker Tn jurul umerilor, consolTnd-o Tn tacere,

Meredith se uita spre focul din camin, gTndurile TndreptTndu-i-se
cu o furie neputincioasa spre TntTlnirea cu Matt, terminate sub
Huspicii atTt de proaste. Fusese atTt de dragut la Tnceput, ta-
chinTnd-o pentru ca nu se putea hotarT ce sa bea... ascultTnd-o
vorbindu-i despre munca ei.
Telefonul primit, care Ti adusese vestea despre comisia din
Southville, schimbase totul. Meredith Tntelese acum, avTnd des­
tul timp de gTndire. Tnsa erau lucruri pe care nu le Tntelegea,
lucruri care o tulburau, pentru ca erau lipsite de sens. Chiar
Tnainte ca Matt sa fi primit acel telefon, simtise ca nutrea un fel
de furie tinuta sub control, nu, dispret, fata de ea. §i, Tn ciuda a
ceea ce facuse cu unsprezece ani Tn urma, atitudinea lui nu
fusese deloc defensiva. Dimpotriva, se purtase de parea ea ar fi
avut motive sa-§i ceara iertare. El dorise divortul, ea fusese
partea vatamata, dar iata ca astazi Matt o numise o scorpie rea
§i fngfmfata.
TncercTnd sa-§i limpezeasca mintea, Meredith alunga gTn-
durile acestea lipsite de sens. Cauta motive care sa-i justifice
actiunile, realiza ea scTrbita, se straduia sa-i gaseasca scuze.
Tnca din noaptea Tn care TI cunoscuse fusese attt de ametita de
forta lui TndTrjita §i de Tnfati§area lui dura, ne§lefuita, TncTt se
luptase sa faca din el un cavaler Tn arumura stralucitoare.
Cam acela§i lucru facea §i acum, de§i Tntr-un mod ceva mai
tem perat, §i toate astea numai pentru ca astazi avusese
aproape acela§i efect ametitor asupra ei ca Tn urma cu un­
sprezece ani.
Un bu§tean de un ro§u stralucitor se rostogolj Tntr-o parte,
scotTnd o furtuna de scTntei, iar Parker se uita la ceas.
- E §apte, spuse el. Presupun c-ar fi mai bine sa plec.
OftTnd, Meredith se ridica §i-l conduse pTna la u§a, recunos-
catoare pentru plecarea lui. Tatal ei T§i facuse Tn acea dupa-
amiaza analizele la spital §i insistase sa vina la ea ca sa-i dea
un raport complet asupra Tntrevederii cu Matt. Ce-i va spune TI
va Tnfuria, cu siguranta, §i, cu toate ca Meredith era obi§nuita cu
toanele lui, o deranja sa-l vada facTnd scene de fata cu Parker.
P Va trebui sa-l conving cumva, spuse ea, sa-§i schimbe
atitudinea Tn privinta comisiei din Southville. PTna n-o va face,
n-am nici o §ansa ca Matt sa accepte un divort fara scandal.
- Vei reu§i, prezise Parker, bratele alunecTndu-i Tn jurul ei §i
apropiind-o pentru un sarut de Tncurajare. Tatal tau nu are de
ales. T§i va da seama §i singur.
Meredith Tnchidea u§a cTnd TI auzi pe Parker salutTndu-l tatal
ei pe coridor. Trase adTnc aer In piept §i T§i aduna toate fortele
pentru confruntarea care o a§tepta.
- Ei bine? rosti Philip intrind cu pa§i mari Tn apartamentul ei.
Ce s-a TntTmpIat cu FarreN?
Meredith Ti ignora deocamdata Tntrebarea.
- Ce-a spus doctorul despre rezuitatui analizelor? Ce-a spus
despre Inima ta?
- Mi-a spus ca e Tnca Tn piept, replica Philip cu sarcasm,
»cotTndu-§i paltonul §i aruncTndu-l peste un scaun. Ura toti doc-
turii tn general §i pe al sau Tn special. Doctorul Shaffer nu putea
fl terorizat, intimidat sau mituit sa faca ce voia Philip, sa-i dea o
Inima puternica §i o sanatate de fier. Lasa chestijle astea. Vreau
•fi §tiu exact ce-a spus Farrell, o anunta el ducTndu-se la m icul
bar §i turnTndu-§i un pahar de sherry.
- Sa nu Tndrazne§ti sa bei chestia aia! TI preveni ea, apoi
cSsca gura cTnep|Vazu scotTndu-§i un trabuc din buzunarwl de la
plept al hainei. Vrei sa mori? Arunca trabucul.
- Meredith! se rasti el cu o voce glaciala, o sa provoci mai
multe daune inimii mele daca nu-mi raspunzr, decTt ar putea-o
fiice gura asta de sherry §i un fum de trabuc. Eu sTnt parinteie,
nu copilul, te rog sa nu uifi.
Dupa o zi de frustrari, atacul nemeritat Ti aduse Tn ochi scTn-
tei de furie. Arata mai bine decTt la tnceputuj saptamtnii, a§a ca
uizultatul analizelor trebuie sa fi fost bun, mai ales dacaSsca
l)Sutura §i trabucylj^^,
- tn regula! replied ea, bucuroasa ca se simtea m ai^^form a
pentru diseutie §i, bruise, nu mai avu nici un chef sa ascunda
rezuitatui tnttlniB sub o spoiala ;tn§elatoare.^ Voia un rezumat
punct cu punct, iar Meredith ti facu;pe plac. Ciudat, dar ctnd
lurmina, tatal ei arata aproape u§urat.
- Asta-i tot? Asta-i tot ce-a spus Farrell? N-a adaugat nimic
care sa fi parut, se uita la trabuc de parea ar fi cautat cuvintul
potrivit, ceva care sa fi parut straniu? accentua el.
- Ti-am povestit tot ce-am discutat, replica Meredith. Acum,
w§ vre a » i§ te raspunsuri. Uittndu-se drept tn ochii lui, spuse
calma, dar hotarTta: De ce te opui intrarii lui Matt tn clubul G/en|
moor? De ce ai aranjat sa-i fie refuzata cererea de construire a
fabricii tn Southville? De ce, dupa atttia ani, continui cu aceasta
vendetta nesabuita.de ce?
tn ciuda tonului ei,.aspru, tatal ei arata oarecum stingherit.
- L-am Tmpiedicat sa devina membru al clubului ca sa nu fi
obligata sa-l vezi din nou. Am aranjat sa-i fie refuzata cererea
pentru ca vreau sa piece naibii din Chicago, ca sa nu mai -dam
0U ochii de el oriunde am merge. Ce importanta mai are, ce-am
ttcut e bun facut.
1 - Va trebui desfacut, TI informa Meredith categorica.
 Philip o ignora.
- Nu vreau sa mai vorbe§ti cu el. Am acceptat chestia de
astazi fiindca m-am lasat convins de Parker ca nu exista alta
cale. Ar fi trebuit sa se ofere sa mearga cu tine. Sincer sa fiu,
Tncep sa cred ca Parker e un barbat slab, iar mie nu-mi plac
barbatii slabi.
Meredith rTse scurt.
- Tn primul rind, Parker nu e deloc slab §i e destul de inteli­
gent ca sa-§i dea seama ca prezenta lui n-ar fi facut dectt sa
complice situatia. Tn al doilea rind, daca ai tnttlni vreodata pe
cineva la fel de puternic ca tine I-ai urt imediat.
El dadu sa-§i ia paltonul de pe scaun §i ti arunca o privire
urita peste umar.
- De unde ai mai sfcos-o §i pe asta?
- Singurul barbat care se poate masura cu vointa ta de fier,
cu forta ta de neclintit e Matthew Farrell. E adevarat, §tii, spuse
ea ceva mai blind, tn multe privinte este exact ca tine - viclean,
invulnerabil §i dispus sa mearga ptna tn ptnzele albe ca sa
obtina ce vrea. La tnceput I-ai urit pentru ca era un nimeni §i a
tndraznit sa se culce cu mine. Dar I-ai urit §i mai mult pentru ca
nu I-ai putut intimida, nu Tn acea prima seara la club, ctnd I-ai
dat afara, §i nici mai ttrziu, dupa ce ne-am casatorit §i I-am adus
acasa. Ztmbi, un ztmbet trist, lipsit de furie. Tl dispre{uie§ti pentru
ca e singurul barbat pe care tl cuno§ti la fel de tndaratnic ca tine.
Prefacindu-se indiferent la observatiile ei, Philip rosti cu o
voce aspra:
- Nu ma placi, Meredith, nu-i a§a?
Meredith reflecta la tntrebarea lui cuprinsa de un amestec
de simpatie §i oboseala. Ti daduse viata, apoi tncercase sa-i
manevreze fiecare respiratie, fiecare zi a vietii ei.
Nimeni nu I-ar fi putut acuza vreodata ca nu tinea la ea sau
ca o neglijase, pentru ca veghea asupra ei cu ni§te ochi de
vultur Tnca din frageda copilarie. Distrusese atlt de multe mo-
mente din viata ei §i totu§i actionase Tndemnat de iubire, o iubire
posesiva, sufocanta.
- Te iubesc, spuse ea zTmbindu-i cu afectiune, dar nu-mi
plac multe dintre lucrurile pe care le faci. Love§ti Tn oameni fara
nici o parere de rau, exact cum face §i Matt.
 - Fac ceea ce cred ca trebuie facut, replica el smulgindu-§i
paltonul de pe scaun.
’ - Ce trebuie facut tn clipa de fata, Ti reaminti Meredith ridi-
clndu-se ca sa-l conduca la u§a, e sa repari raul facut la Glen­
moor §i comisia de protectie a mediului. Odata ce problemele
astea vor fi rezolvate, voi lua legatura cu el §i vom lamuri toata
chestia asta cu divortul.
' - §i crezi ca se va multumi cu atTt §i va fi de acord sa
(ilvorteze? replica el cu o neTncredere Tncarcata de sarcasm.
- - Da. Cred. Vezi tu, am un mare avantaj: Matthew Farrell nu
vrea sa fie casatorit cu mine. Acum nu-§i dore§te decTt razbu-
nare, dar nu e destul de nebun sa-§i complice tot restul exis-
Idntei de dragul unor represalii Tmpotriva ta §i a mea. Sper.
Acum, termina ea, Tmi dai cuvTntul tau ca mtine vei telefona
ic o lo unde trebuie determintnd comisia din Southville sa-i
iiprobe cererea?
El se uita la ea, vointa lui intrtnd tntr-un conflict direct cu
dorinta ei.
[ - Voi studia problema.
: - Nu e suficient...
- E tot ce stnt dispus sa fac.
Facea doar pe grozavul, hotart Meredith dupa ce ti studie
chipul cu trasaturi tncordate §i depuse un sarut tandru pe obra-
*ul lui. Dupa plecarea lui, Meredith se a§eza pe canapea. Sta­
in;! deja de un sfert de ora privind taciunii aprin§i din camin ctnd
If! aduse aminte ca Parker ti spusese ca a doua zi consiliul de
conducere de la magazinui Bancroft va decide cine va fi pre§e-
dintele interimar.
El se va abtine de la vot din cauza legaturii cu Meredith.
InsS tn noaptea asta, Meredith era prea extenuata ca sa mai
llmta vreun suspans sau vreo surescitare pentru o §edinta care
|*ar putea sa nu duca la nimic bun.
Telecomanda era pe masuta de cafea §i, tntinztnd mTna
npre ea, Meredith T§i aminti brusc de interviul dat de Matt Bar-
harei Walters. Vorbisera despre succesul lui §i despre femeile
fulmoase cu care avusese legaturi, iar Meredith se Tntreba cum
ila-§i imaginase cTndva ca ea §i Matt ar putea fi fericiti Tm­
preuna? Ea §i Parker se Tntelegeau unul pe altul; veneau din
acela§i mediu social, din aceea§i clasa, o clasa care dota spi-
talele cu saloane noi §i T§i dona timpul actiunilor de binefacere §i
cauzelor civice. Nu vorbeau Tn public §i mai ales nu Tn fata
camerelor de luat vederi despre averea lor sau despre mieile
aventuri picante.
Indiferent de cTt de multi bani ar fi facut Matthew Farrell, T§i
spuse ea cu amaraciune, sau cu cTte femei frumoase, faimoase,
s-ar fi culcat, va ramTne tot ce fusese Tntotdeauna - necrutator,
arogant §i rau. Era lacom, lipsit de scrupule §i$» Se Tncrunta
nedumerita spre ecranul televizorului. Astazi, avusese impresia
ca parerea lui despre ea era la fel de proasta. GTndindu-se cum
Ti atacase familia §i Tl numise muncitor murdar, n-ar fi putut
spune ca avea o parere prea buna despre propria persoana.
Fusese o lovitura sub Centura, iar adevarul era ca nutrea un fel
de admiratie tacita pentru oamenii cu suficienta forta fizica §i
morala ca sa Tndeplineasca o munca fizica; Tti trebuia mult curaj
sa te Tntorci zi de zi la o slujba care nu-ti oferea nici un stimulent
intelectuaL doar plicul cu salariul. Atacase mediul lui Matt pentru
ca era sirfgurul lui punct vulnerabil.
Telefonul o trezi la realitate, iar Meredith ridica receptorul.
Auzi vocea Tngrozita a Lisei.
- Mer, ce s-a TntTmpIat azi cu Farrell? Ai spus ca-mi vei
telefona imediat dupa TntTlnirea cu el.
- §tiu, §i te-am chemat prin pager, dar nu mi-ai raspuns.
- Am plecat din cladire pentru cTteva minute. Deci, ce s-a
TntTmpIat?
Meredith povestise deja totul de doua ori §i nu avea nici un
chef sa o ia de la Tnceput.
- N-a fost o TntTlnire Tncununata de succes. Nu s-ar putea sa
lasam amanuntele pe mTine?
- Tnteleg. Ce zici de cina?
- O.K. Dar e rTndul meu sa gatesc.
- Oh, nu! exclama Lisa. Tnca ma mai doare stomacul de la
ultima ta experien^a culinara. Mai bine iau ceva mTncare chine-
zeasca Tn drum spre tine, ce zici?
- Tn regula. Dar platesc eu.
- Corect. Sa mai aduc §i altceva?
- Daca vrei sa auzi despre Tntrevederea mea cu Matt, rosti
Moredith pe un ton sumbru, ia §i un pachet Tntreg de batiste de
lilrtie.
- A§a rau?
-Thm.
- Tn cazul asta mai bine aduc o pu§ca, glumi ea, iar dupa ce
mlncam ne ducem sa-l vTnam
- Nu ma tenta, replica Meredith, dar ztmbi amuzata de su-
gestia Lisei.

Capitolul 29
La ora unu §i jumatate Tn dupa-amiaza urmatoare, Meredith
pflrSsi sectia de reclame a magazinului, TndreptTndu-se spre bk
foul ei. Toata ziua, oriunde s-ar fi dus, oamenii T§i Tntorceau
prlvirile ca sa se uite la ea, iar ea nu se Tndoia nici o clipa de ce
nnume o faceau. Apasa cu toata forta pe butonul ascensorulu),
gtndindu-se la comentaSe enervante ale lui Sally Mansfield din
Mdi{ia de dimineata a ziarului Tribune:
Prietenii lui Meredith Bancroft, uluiti s-o vada punTndu-l la
punct pe Matthew Farrell, cel mai cautat burlac al ora§ului Chi­
cago, la balul Operei de acum doua saptamTni, au avut parte de
t surpriza §i mai §ocanta: cuplul a luat prTnzul restaurantut Lan­
dry. Noul nostru burlac e cu sigurantet un bcirbat extrem de
ocupat, daca Tn aceea§i seara a Tnsopt-o pe suberba Alicia
Avery la premiera piesei TmblTnzirea Scorpiei de la Teatrul Mic.
Ajunsa Tn biroul ei, Meredith smuci furioasa sertarul mesei,
mlnunTndu-se din nou de rdutatea §i meschinaria reporterei,
prietena apropiata cu fosta sotie a lui Parker.
Mentionarea dejunului ei cu Matt nu era decTt un true pentru
■*l face pe Parker sa arate ca un prost aflat Tn pericolul iminent
de a fi pus pe liber.
, - Meredith, spuse Phyllis cu o voce Tncordata. Te-a sunat
nocretara domnului Bancroft. Zice ca vrea sa te vada imediat Tn
biroul lui.
Convocarile bru§te, neprogramate, din partea tatalui ei, erau
extrem de rare; prefera sa controleze activitatile directorilor Tn
fedinte organizate saptamTnal §i sa rezolve restiMproblemelor
prin telefon.
 ■i.-'Tn clipa de tacereft care Meredith §i secretara ei se uitara
una la cealalta, presupusera ammdoua ca motivul era legat de
|proJrea'pre§edintelui interimar.
Concluzia se adeveri a id Meredith ;intra in sala de primire
din fata biroului tatalui ei §i vazu ca fusesera convocati toti cei­
lalti vicepre§edinti, inclusiv Allen Stanley, aflat Tn concediu.
- Domni§oara Bancroft, spuse secretara tatalui ei, facTndu-i
semn sa mearga Tnainte, domnul Bancroft vrea sa va vada ime­
diat. Apro|lndu-se de u§a, Meredith Ti crescu inima Tn piept,
din moment ce era prima care va fi informata despre hotarTrea
consiliului de conducere, era logic ca ea fusese cea aleasa. La
fel ca §i ceilalti Bancroft de dinainte, -lui Meredith urma sa i se
acorde dreptiicT§tigat prin na§tere. Mai exact,prma ca Tn urma­
toarele §ase luW'sa i se permita sa-§i demonstreze valoarea.
Emotionata aproape pTna la lacrimi, Meredith batu la u§a §i
intra -Tn birou. Nu-l ocupase nimeni altcineva decTt un Bancroft;
cum de-i trecuse prin minte ca o traditie atTt de importanta ar
putea fi ignorata de tatal ei?
Philip Bancroft statea la fereastra, cu mTinile prinse la spate.
- Am venit, anunta ea vesela.
- Buna, Meredith, spuse el TntorcTndu-se, vocea §i expresia
fetei fiindu-i neobi§nuit de prietenoase.
Lua loc la masa deniicru, urmaitnd-o TnaintTnd. Cu toate ca
la capatfi celalalt al Tncaperii se afla o canapea §i o masuta de
cafea, nu se a§eza niciodata acolo §i nici nu invita pe cineva s-o
faca.
Dimpotriva, obiceiul lui era sa stea pe scaunul rotitor cu
spatariffialt din spatele mesei §i sa vorbeasca oamenilor pe un
ton oficial pe deasupra barierei reprezentate de biroul Vechi,
mare. Meredith nu era sigura daca o facea Tn mod incon§tient
sau anume pentru a-i intimida pe ceilalti. Oricum ar fi fost, avea
darul de a-i descuraja Tntr-un mod subtil pe to^i cei care treceau
pragul biroului, uneori chiar §i pe Meredith, siliti sa traverseze
Tntinderea mare acoperita de covor pentru a ajunge la masa, el
stTnd acolo, urmarind §i a§teptTnd.
Meredith observa ca a§tepta cu o rabdare cam neobi§nuita,
de§i hu se ridica Tn picioare. Chiar daca educatia primita §i
obi§nuinta Tl cereau sa se ridice ori de cTte ori intra o femeie, el
nu se conforma, daca femeja respectiva lucra pentru Bancroft,
|M nivelul conducerii sau mai jos, ci rarnmea pe scaun, fara sa-i
pese ca ceilalti barbati se ridicau.
Meredith §tia bine ca era modul lui de a le critica Tn tacere
prezenta Tn func{ii de raspundere. Cu toate astea, cTnd nu se
flflau la magazin, tatal ei respecta cu strictete regulile bunelor
fnaniere. De cTnd lucra la magazin, Meredith Tnvatase sa ac-
cepte aceste doua laturi distincte §i foarte diferite ale perso-
ntlltStiilui.
r - Tmi place rochia, spuse el uitTndu-se la rochia gri din ca§-
mlr,
- Multumesc, replica Meredith, sincer surprinsa.
- Detest costumele astea sobre Tn care te Tmbraci tot timpul.
Femeile ar trebui sa poarte rochii. Fara sa-i dea prilejul sa ras-
pundS, Ti facu semn cu capul sa ia loc Tn unul dintre scaunele
din fa^a mesei, iar Meredith se a§eza TncercTnd cu disperare
ll-§ i ascunda nervozitatea.
- Am convocat staff-ul executiv pentru ca am de facut un
ununt, dar am vrut sa vorbesc mai TntTi cu tine. Consiliul de
Oonducere a hotarTt cine va fi pre§edintele interimar. Se opri, iar
Meredith se apleca Tnainte, a§teptmd Tncordata. L-au ales pe
Allen Stanley.
- Ce! exclama ea cu un fel de geamat, clatinTndu-se din
oauza combinatiei dintre §oc, mTnie §i stupefactie.
- Am spus ca l-au ales pe Allen Stanley. N-am de gTnd sa te
mint, au facut-o la recomandarea mea.
^ - Allen Stanley, Tl Tntrerupse Meredith ridicTndu-se Tn pi-
oloare §i vorbindu-i cu o voce furioasa, uluita, este Tn pragui unei
Orlze de nervi de la moartea sotiei sale Tn plus, nu are price-
pnrea §i experienta necesare sa conduca un magazin...
- E contabilul magazinului de peste douazeci de ani, se rasti
inti'il ei, dar Meredith nu fu deloc intimidata §i n-avea de gTnd sa
M opreasca.
’ Revoltata nu numai pentru ca i se refuzase §ansa care i s-ar
fl cuvenit pe drept, ci §i de prostia crasa a alegerii facute de
consiliu, T§i propti palmele pe masa lui.
- Allen Stanley e un contabil care se teme §i de umbra lui.
N ai fi putut face o alegere mai proasta, §i o §tii foarte bine.
Oricare dintre ei, oricare, ar fi fost o aiegere mai potrivita...
Brusc, Tntelese, motivul facTnd-o eft pe ce sa cada Tn genunchi.
De aceea I-ai recomandat pe Stanley, nu-i a§a? Pentru ca n-are
cum sa conduca magazinui la fel de bine sau mai bine ca tine.
Pui cu buna §tiinta Tn pericol compania din cauza orgoliului...
- Nu voi tolera o acuzatie de genul asta din partea ta.
- Sa nu Tndrazne§ti sa-ti demonstrezi tocmai acum autori-
tatea parinteasca, Tl preveni Meredith furioasa. Mi-ai spus de mii
de ori ca legatura dintre noi nu exista Tn cadrul acestui magazin.
Nu sTnt copii §i nu-ti vorbesc ca fiica. STnt vicepre§edinte §i detin
o mare parte din actiunile companiei.
- Daca vreunul dintre ceilalti vicepre§edinti ar Tndrazni sa-mi
vorbeasca pe tonul asta, l-a§ concedia imediat...
- Atunci concediaza-ma! riposta ea. Nu, nu-ti voi da aceasta
satisfactie nesperata. Tmi dau demisia. Tn clipa asta! Documentul
va fi pe masa ta Tn cinci minute.
Tnainte ca ea sa poata face un pas spre u§a, tatal ei se lasa
cu spatele pe scaun.
- Stai jos! Ti porunci el. Cum e§ti hotarTta sa dai totul pe fata
Tn acest moment cu totul nepotrivit, hai sa punem toate cartile
pe masa.
- Ar fi o schimbare binevenita, ataca Meredith a§ezTndu-se.
- Deci, spuse el cu un sarcasm mu§cator, adevarul e ca nu
te Tnfurie faptul ca I-am ales pe Allen Stanley, ci ca nu te-am
ales pe tine.
- STnt furioasa din ambele motive.
- Oricum ar fi, am avut motive Totemeiate sa nu te aleg pe
tine, Meredith. Tn primul rTnd, nu e§ti destul de matura §i n-ai
destula experienta ca sa preiei conducerea acestei companii.
- Serios? Cum ai ajuns la concluzia asta? Aveai doar un an
mai mult ca mine cTnd bunicul te-a pus Tn fruntea companiei.
- A fost cu totul altceva.
- Foarte adevarat, fu ea de acord,'vocea tremurTndu-i de
enervare. CTnd ai preluat compania, realizable tale din cadrul
magazinului au fost cu mult mai putin impresionante decTt ale
mele. De fapt, singurul lucru pe care I-ai realizat a fost sa fii
punctual. Tl vazu ducTndu-§i mTna la piept de parea I-ar fi durut,
dar nu faeu decTt sa o Tnfurie §i mai mult. Sa nu Tndrazne§ti s3
pretinzi ca ai un infarct, pentru ca n-o sa ma opreasca sa-fi spun
ce -ai fi trebuit sa-fl fi spus cu ani Tri urma. Mtna lui se lasa Tn jos
|l o fixa cu o privire urTta, alb la fata cTnd ea continua: E§ti un
fanatic. Iar singurul motiv pentru care nu vrei sa-mi dai o §ansa
e cfi sTnt femeie.
■ - Nu e§ti departe de adevar, racni el cu o furie Tnabu§ita,
care aproape ca o egala pe a ei. Afara sTnt cinci barbafi, care au
investit Tn magazin ctteva decefiii dinlvietile lor. Nu cTtiva a|t;
decenii!
- Serios? para MereditH|ronica. Ctti dintre ei au investit Tn e|
patru milioane de dolari? Pe deasupra, nu numai ca exagerezi,
dar §i minti. Doi dintre barbatii aceia au venit sa lucreze aici Tn
ncela§i an cu mine, §i pentru salarii mai mari, daca mi-e permis
■fi adaug.
Philip Bancroft T§i strTnse pumnii; "•
- Discutia asta e lipsitd de sens.
- A§a e, Tncuviinta ea mThnita, apoi se ridica. Tot demisio-
nez.
- §i unde crezi ca vei merge? Tntreba ej pe urt-ton care
linplica ca nu va gasi nicaieri o slujba comparabila cu cea de
icum.
- La oricare alt mare magazin din tara, raspunse ea, prea
furioasa sa se gTndeasca la neplacerile pe care i le-ar putea
ttduce un astfel de act lipsit de loialitate. Bancroft era trecutul ei,
nra viata ei. Marshall Field m-ar angaja Tn cinci minute, la fel ca
May Company sau Neimans...
f - Acum tu exagerezi! se rasti el.
r - Nu fi a§a de sigur! T! preve|| ea, dar o Tmbq|iavea deja
glndul ca ar putea lucra pentru concurenta §i era extenuata de
ncest holocaust al emotiilor din sufletul ei. Aproape plictisita,
wpuse: E posibil ca, macar o data, sa fii sincer cu mine...? Cum
el Ti a§tepta Tntrebarea Tntr-o tacere Tmpietrita, Meredith con­
tinua: N-ai avut niciodata intentia sa la?i magaziMil pe mTflle
mele, nu-i a§a? Nici acum, nici Tn iiitor, indiferent cTt de mult §i
nfrguincios a§ fi muncit?
- Da.
Tn adTncul inimii ei o §tiuse dintotdeauna, dar, chiar §i a§a,
gocul de a-l auzi rostind vechea ei banuiala o facu sa se clatine.
 ; » Pentru ca stnt femeie, afirma ea.
- E unul din motive. Barbatii de afara nu vor lucra pentru o
femeie.
- Prostii, replica Meredith indiferenta. §i e ilegal. Este o
minciuna, dar §i tu §tii asta. Zeci de barbati din raioanele pe care
le conduc tmi prezinta zilnic raportul activitatii lor, direct sau
indirect. Numai orgoliul tau de fanatic antifeminist te face sa-ti
imaginezi ca n-a§ fi tn stare sa-conduc cum trebuie compania
asta.
- Poate! striga el. Dar poate §i pentru ca refuz sa te ajut §i
sa-ti fiu complice tn aceasta hotartre oarba a ta de a-ti construi
tntreaga viata tn jurul companiei. De fapt, voi face tot ce-mi sta
tn putere ca sa te tmpiedic sa-ti construie§ti viata tn jurul unei
cariere tntr-un magazin. Astea stnt motivele pentru care nu-ti voi
permite sa mo§tene§ti biroul asta, Meredith. Fie ca-ti place sau
nu. Tu, pe de alta parte, nici macar nu §tii de ce e§ti attt de
hotartta sa devii noul pre§edinte al companiei.
- Poftim? reu§i ea sa articuleze naucita §i furioasa. Spune-mi
tu d ece o fa c.
- Foarte bine. Cu unsprezece ani tn urma te-ai maritat cu un
ticalos care ti-a vrut banii §i te-a lasat tnsarcinata; ai pierdut
copilul §i ai aflat ca nu poti avea altii. §i, dintr-o data, tncheie el
cu un fel de triumf amar, ti-ai descoperit marea dragoste pentru
magazin §i ambitia de a-l cocolo§i.
Meredith se uita la el cu ochi mari, tn git puntndu-i-se un nod
dureros, defectele acestui rationament biciuindu-i creierul. Lup-
ttndu-se sa vorbeasca ctt mai calm, spuse:
, - Am. iubit locul asta tnca de ctnd eram copii; I-am iubit
tnainte sa-l tnttlneasc pe Matthew Farrell §i I-am iubit §i dupa
ce-a ie§it din viata mea. Pot sa-ti spun exact ctnd am hotartt sa
lucrez aici §i sa devin pre§edinte. Aveam §ase ani §i tu m-ai
adus aici sa te a§tept ptna vei termina §edinta cu consiliul de
conducere. §i mi-ai spus, continua ea cu o voce frtnta, ca pot sS
a§tept sttnd tn scaunul tau. §i-am facut-o. Am stat aici, ti-am
atins stilourile, am sunat-o pe secretara la interfon, iar ea a venit
§i m-a lasat sa-i dictez o scrisoare. A fost o scrisoare pentru
tine, spuse ea, §i, dupa fata lui alba, §tiu ca-§i aminte§te scri­
soarea. In ea scria, se opri ca sa-§i traga respiratia, rezisttnd din
msputeri sa n-o vada pITngTnd, ,Draga tata, voi tnvata §i voi
munci atft de mult ca tntr-o zi sa fii attt de mtndru de mine,
t nett sa ma la§i sa lucrez aici cu tine §i bunicul. Iar daca o fac,
mA vei lasa sa stau din nou tn scaunul tau?" Ai citit scrisoarea §i
mi-ai spus ,J3inetnteles“, Tncheie Meredith, uittndu-se la el cu un
illspret plin de mindrie. Eu m-am tinut de cuvTnt, tu nici macar
n-ai avut intentia s-o faci. Alte fetite se jucau cu papu§ile, dar nu
9i eu, adauga ea rizTnd trista. Eu ma jucam de-a magazinui.
Ridic!ndu-§i barbia, adauga:
- Credeam ca ma iube§ti. §tiu c-ai fi vrut sa ma fi nascut
lifiiat, dar -nu mi-am dat seama niciodata ca te doare Tn cot de
mine numai pentru ca sTnt fata. Toata viata m-ai facut sa-mi
(ilspretuiesc mama pentru ca ne-a parasit, dar acum ma Tntreb
daca a plecat de una singura sau ai alungat-o tu, exact a§a cum
faci cu mine. MTine, demisia mea va fi pe biroul tau. AmTnarea
depunerii demisiei aduse o expresie de satisfactie pe chipul lui,
Iar Meredith T§i ridica barbia §i mai sus. Am programate mai
multe §edinte §i n-o voi putea scrie dectt diseara.
t; - Daca nu vei fi aici ctnd voi face anuntul, o avertiza el ctnd
«->a se Tntoarse spre u§a care dadea Tn sala de §edinte §i apoi
tipre coridor, vor banui c-ai fugit de aici pITngTnd pentru ca n-ai
fost tu cea aleasa.
Meredith se opri atTt cTt sa-l fulgere cu o privire plina de un
dispret arogant.
- Nu-ti face iluzii, tata. Chiar daca ma tratezi ca pe o piatra
attrnata de gTtuI tau, nimeni nu crede ca e§ti cu adevarat atTt de
Indiferent §i crud cu mine, pe cTt e§ti Tn realitate. T§i vor imagina
c6 i-ai spus deja fiicei tale cine va fi alesul.
- Vor afla adevarul cTnd Tti vei da demisia, o preveni el, iar
pentru o fractiune de secunda vocea Ti suna atarmata.
< - Vor fi prea ocupati sa-l ajute pe Alles Stanley sa conduca
locul asta ca sa le mai pese de ceva.
- Eu Tl voi conduce pe Allen Stanley.
Ea se opri cu mTna pe clanta §i se uita peste umar, golita de
amotii, reu§ind sa rida:
- §tiu. Ai crezut ca sTnt atTt de aroganta, TncTt sa-mi Tnchipui
cfi Tn absenta ta voi putea conduce Bancroft de una singura,
frtra sprijinul tau? Sau te-ai temut ca voi Tncerca? Fara sa-i mai
a§tepte raspunsul, Meredith deschise u§a salii de §edinte, lasTn-
du-l singur in birou.

Dezamagirea ca nu i se acorda §ansa de a-§i dovedi valoa-

rea ca pre§edinte temporar Ti eclipsa complet durerea de-a fi
Tnteles cTt de putin Tnsemna ea pentru tatal ei. Ani la rind T§i tot
spusese ca o iubea, numai ca nu §tia cum sa o arate. Acum,
a§teptTnd ascensorul, simti de parea cineva Ti Tntorsese lumea
pe dos. U§ile se deschisera, ea pa§i Tnauntru §i se uita la panoul
dublu cu numere luminoase, ne§tiind pe care sa apese pentru
ca habar nu avea unde mergea. Sau cine era Tn realitate. Toata
viata ei fusese fiica lui Philip Bancroft.
Dar asta apartinea trecutului. Viitorul ei era aici, la magazin.
Acum, trecutul era o minciuna, iar viitorul... un mare vid. Pe
coridor se auzira voci masculine, iar Meredith apasa pe butonul
pentru mezanin, rugTndu-se ca u§ile sa se Tnchida Tnainte ca sa
o vada cineva.
Mezaninul era de fapt un balcon situat deasupra parterului
magazinului §i numai dupa ce Meredith ajunse la balustrada din
alama lustruita §i se uita Tn jos T§i dadu seama ca venise la locul
ei preferat. MTinile apucara strTns metalul rece §i neted, §i ra­
mase acolo privind Tmbulzeala zgomotoasa dintre rafturile cu
marfuri, simtindu-se izolata §i complet singura Tntr-un magazin
aglomerat, Tntesat de cumparatori veniti sa ia cadouri de Cra­
ciun, difuzoarele transmitTnd colindele obi§nuite. Tn dreapta ei, la
raionul de lenjerie, femeile pipaiau chilotii §i cama§ile de noapte,
Tn timp ce doamna Hollings, responsabila raionului §i fosta §efa
a lui Meredith, prezida la tejghea cu acela§i calm sever §i netul-
burat de care daduse dovada Tn toti cei douazeci §i cinci de ani
de cTnd era la Bancroft. Ti acorda lui Meredith un zTmbet scurt,
dar Meredith T§i Tntoarse capul, pretinzTnd ca nu vazuse salutul
tacut. Se Tntoarse pentru ca n-ar fi reu§it sa schiteze nici macar
iluzia unui ztmbet drept raspuns.
Tn spatele ei, cumparatorii scotoceau rafturile. Pe balconul
de vizavi de ea, raionul de confectii barbate§ti Tnregistra o vTn-
zare nea§teptata de halate de baie. Auzi vocile §i muzica, §i
zbTrnTituI permanent al caselor de Tncasat computerizate elibe-
rmd bonurile de vTnzare, dar nu simti nimic. .
 Deasupra capului rasuna sistemul de paging al magazinului,
doua sunete scurte, pauza, Tnca unul; era codul ei, dar Meredith
nu reactiona. Nu reu§i sa se mi§te pTna cTnd cineva nu i se
ndresa direct:
i - Lucrezi aici? Tntreba impacientata o femeie.
Lucra oare? FacTnd un efort, Meredith se concentra asupra
femei din fata ei.
I - Din moment ce n-ai palton, continua aceasta, am presu-
pus ca lucrezi aici.
^ - Da, replica Meredith. Astazi Tnca mai lucra.
- Unde gasesc capoturile din reclama? Asta costa patru
•ute douazeci §i cinci de dolari, iar reclama din Tribune anunta
cS le vindeti cu optzeci §i noua §i nouazeci §i cinci de dolari.
- Acelea sTnt la etajul cinci, Ti explica Meredith.
Codul de paging rasuna din nou, dar ea continua sa stea pe
loc, fara sa §tie daca T§i lua ramas bun de la magazin, de la
visurile ei sau numai se tortura de una singura.
CTnd auzi sunetele a treia oara, Meredith se duse Tn sila la
telefonul de ITnga raionul de halate de baie barbate§ti §i forma
numarul centralistei.
- Meredith Bancroft, spuse ea. M-ati chemat?
' - Da, domni§oara Bancroft. Secretara va anunta sa tele-
fonati urgent la biroul dumneavoastra.
Dupa ce puse receptorul la loc, Meredith se uita la ceas. Tn
dupa-amiaza aceea mai avea Tnca doua sedi.nte, presupunTnd
cS le va putea face fa^a ca §i cum nu s-ar fi TntTmpIat nimic. §i
chiar daca ar fi putut, ce sens avea sa se mai deranjeze? O
suna pe Phyllis fara prea mult entuziasm.
| - Eu sTnt, spuse ea. De ce m-ai chemat?
r - Da, Tmi pare r£u sa te deranjez, Meredith, Tncepu Phyllis,
Iar din tonul ei trist, jenat, Meredith Tntelese ca Tntrunirea cu
ceilalti vicepre§edinti convocati de tatal ei luase sfTr§it, iar vestea
se raspTndise deja. E vorba de domnul Reynolds, continua Phyl­
lis. A sunat de doua ori Tn ultima jumatate de ora. Spune ca vrea
8§ vorbeasca cu tine. Parea foarte necajit.
Meredith realiza c§ Parker aflase §i el.
• - Daca suna din nou, spune-i ca Ti voi telefona mai tTrziu.
Acum nu i-ar fi suportat consolarile. Iar daca ar fi Tncercat sa-i
spuna ca a§a era mai bine... s-ar fi simtit complet pierduta.
- Bine, rosti Phyllis. Peste o jumatate de ora ai o §edinta cu
directorul de la reclame. Vrei s-o anulez?
Meredith §ovai din nou, privirea hoinarindu-i aproape cu dra­
goste peste activitatea frenetica din jurul ei. Nu suporta sa piece
a§a, nu cu tranzacfla pentru terenul din Houston ramasa nesem-
nata §i o multime de alte proiecte necesitTndu-i Tnca atentia.
Daca va lucra mai multTn urmatoarele douS saptamTni, va putea
sa-§i duca la Tndeplinire planurile §i sa le pregateasca pentru
succesorul ei. Sa lase lucrurile Tncurcate, sa piece fara sa fi
finalizat macar o parte din proiectele ei nu era Tn interesul ma­
gazinului. A magazinului ei. Sa-i faca rau era ca §i cum s-ar fi
mutilat de una singura. Oriunde s-ar fi dus §i indiferent ce-ar fi
facut, locul asta va fi Tntotdeauna o parte din ea §i ea din el.
- Nu, spuse ea, nu anula §edinta. Vin imediat.
- Meredith? Tntreba Phyllis §ovaind. Daca e vreo consolare
pentru tine, sa §tii ca noi toti sTntem de parere ca pre§edintia ar
fi trebuit sa-ti apartina tie.
Meredith scoase un mic hohot de ris.
- Multumesc, spuse ea, §i Tnchise telefonul. Era dragut din
partea lui Phyllis sa-i spuna cuvintele astea Tncurajatoare, dar
nu-i ajutau cu nimic moralul scazut.

Capitolul 30
Parker se uita la telefonul care suna Tn sufrageria lui Me­
redith, apoi la ea. Statea la fereastra, aratTnd palida §i trasa la
fata.
- Probabil e din nou tatal tau.
- Lasa robotul sa preia mesajul, replica Meredith ridicTnd din
umeri. Plecase de la birou la ora cinci §i refuzase deja sa ras-
punda la doua telefoane date de tatal ei §i la altele primite de la
reporteri dornici sa afle cum se simtea ca nu fusese aleasa
pentru functia de pre§edinte.
Vocea tatalui ei scri§ni furioasa, imediat ce robotul intra Tn
functiune:
- Meredith, §tiu ca e§ti acolo, fir-ar sa fie! Raspunde la
telefon! Vreau sa vorbesc cu tine.
 [, TrecTndu-fi bratul Tn jurul taliei ei, Parker Ti lipi spatele de
pieptul lui.
I - §tiu ca nu vrei sa vorbefti cu el, spuse el cu bITndete, dar
f sunat deja de patru ori Tn ultima jumatate de ora. De ce nu
vorbefti cu el ca sa nu te mai sune?
Parker insistase sa vina la ea ca sa-i acorde sprijinul sau,
dar Meredith nu voia altceva decTt sa fie singura.
£ - Nu vreau sa vorbesc cu nimeni, fi mai ales cu el. Te rog
f | Tntelegi. A§ vrea foarte mult sa... sa fiu lasata Tn pace.
[■ - §tiu, spuse el, dar ramase pe loc, un reazam tacut. Hai pe
Olnapea, fopti el, buzele atingTndu-i ufor fruntea. Tti pregatesc
Otva de baut. Ea refuza bautura, dar se duse la canapea fi se
Itsd cuprinsa de bratele lui. Efti sigura ca vei fi bine daca te las
•Ingura? Tntreba el o ora mai tTrziu. Daca tot plec mTine, mai am
ulteva lucruri de aranjat, dar nu vreau sa te parasesc a§a. MTine
• Ziua Recunoftintei, iar tu nu ti-o vei petrece cu tatal tau, a§a
cum ai planuit. Asculta, spuse el brusc, ajungTnd la o hotarire.
tmi voi anula plecarea la Geneva. CuvTntarea mea va putea fi
tinutci §i de altcineva. La naiba, nici macar nu vor fti...
- Nu! izbucni Meredith, silindu-se sa dea dovada de o ener-
uie pe care nu o simtea. Cu toate framTntarile de astazi uitase
Cl Parker urma sa piece pentru-trei saptamTni Tn Europa, ca sa
se TntTlneasca cu colegii lui fi sa tina discursul de deschidere la
0 conferinta a bancilor internationale. N-o sa ma arunc pe ferea-
ntrS, promise ea cu un zTmbet silit, ducTndu-fi mTna Tn jurul
yttului lui fi dTndu-i un sarut tandru de despartire. Voi petrece
/lua Recunoftintei cu familia Lisei. Pna te Tntorci, voi stabili ce
voi face Tn continuare cu cariera mea, iar viata mea va fi din nou
organizata. Voi termina pregatirile pentru nunta.
- Ce-ai de gTnd sa faci cu -Farrell?
tnchizTnd ochii, Meredith se Tntreba cum de era posibil ca sa
lnCdi cineva fata la atTtea complicate obstacole, dezamagiri. Cu
loate revelatiile zdrobitoare de astazi uitase ca era Tnca maritata
ou acel tip arogant, detestabil...
- Tata va trebui sa nu i se mai opuna lui Matt. Mi-o da-
toreaza, adauga ea cu amarSciune. Dupa care voi cere unui
nvocat sa ia legatura cu Matt fi Ti voi oferi aprobarea comisiei
drept propunere de pace.
 - Crezi ca vei putea face pregatirile de nunta, cTnd te simti
attt de abatuta? Tntreba el cu bITndete.
- Pot §i o voi face, promise ea, silindu-§i vocea sa sune cTt
mai entuziasmata. Ne vom casatori Tn februarie, a§a cum am
stabilit.
- Mai e ceva, adauga el. Promite-mi ca nu-ti vei lua o alta
slujba Tnainte de Tntoarcerea mea.
- De ce nu?
TragTnd adTnc aerTn piept, Parker vorbi cu mare atentie:
- Am Tnteles Tntotdeauna de ce ai insistat sa lucrezi la Ban­
croft, dar cum n-o vei mai face, a§ vrea macar sa te gTnde?ti la
posibilitatea de a-ti face o cariera din a-mi fi doar sotie. Ai avea
cu ce sa te ocupi. Pe ITnga conducerea casei §i organizarea
seratelor, mai exista munca la operele de binefacere...
Cople§ita de o disperare pe care n-o mai cunoscuse de
multi ani, Meredith dadu sa protesteze, apoi renunta.
- Calatorie placuta, §opti ea sarutTndu-l pe obraz.
Era aproape de u§3 cTnd cineva Tncepu sa apese pe soneria
de jos Tntr-un ritm vioi, familiar.
- E Lisa, spuse Meredith, napadita de vinovatie, ca uitase
de cina stabilita pentru seara asta, §i de frustrare, pentru ca nu
va avea parte de singuratatea pe care §i-o dorea cu disperare.
Apasa pe butonul care deschidea u§a de la parter, iar o clipa
mai tTrziu Lisa intra Tn apartament cu un zTmbet vesel, purtTnd Tn
mTna cutii cu mTncare chinezeasca.
- Am auzit ce s-a TntTmpIat astazi; anunta ea, Tmbrati§Trid-o
scurt §i cu Tnflacarare pe Meredith. Mi-am Tnchipuit ca vei uita de
cina stabilita §i ca nu vei fi flamTnda, dar n-am suportat gTndul
ca-ti vei petrece seara de una singura, a§a ca, iata-ma, Tti place
sau nu. Oprindu-se sa se uite peste umar, adauga: Scuze, Par­
ker, n-am §tiut ca vei fi aici. Sper ca mTncarea sa ne ajunga la
toti.
- Parker se pregatea sa piece, spuse Meredith, sperind ca
ei doi sa se abtina de la obi§nuitul duel verbal. Va pleca mTine la
Geneva la o conferinta a bancilor internationale.
- Ce dragut! replica Liza cu o voce teatrala, TndreptTnd spre
Parker un zTmbet ametitor. Vei putea compara tehnicile de tor-
tura a vaduvelor sarace cu bancherii din toata lumea.
 Meredith Tl vazu pe Parker Jncremenind §i fu vag con§tienta
Clin nou de senzatia de surpriza ca remarcile rautacioase ale
I Inei Tl usturau atTt de tare, dar Tn clipa de fata propriile probleme
0 <:ople§eau.
P - Va rog! Ti preveni ea, uitTndu-se la cele doua fiinte pe care
It lubea atTt de mult §i care se Tntepau reciproc ori de cTte ori
nvoau prilejul. Nu va ciorovaiti. NuTn seara asta. Lisa, nu sTntTn
slnre sa pun nimic Tn gura...
- Trebuie sa manTnci ceva ca sa-ti mentii fortele.
- §i, continua Meredith hotartta, a§ prefera sa ramTn sin­
gura, pe cuvTnt.
- Nici o §ansa. CTnd am intrat, tatal tau oprea ma§ina de
ooalalta parte a strazii. §i ca sa-i confirme afirmatia, soneria
Incepu sa sune.
- Din partea mea n-are decTt sa stea acolo toata noaptea,
npuse Meredith deschizTnd u§a pentru Parker.
Acesta se roti spre ea.
• - Pentru numele lui Dumnezeu, nu pot pleca Tnca daca e
|os. Se va a§tepta sa-l las sa urce.
f - N-o face, spuse ea, luptTndu-se sa-§i stapTneasca emotiile.
- Ce naiba sa:i spun cTnd Tmi va cere sa-i tin u§a deschisa?
- Da-mi voie sa-ti ofer o solutie, Parker, replica Lisa, toata
numai miere, luTndu-l de brat §i conducTndu-l spre u§a. Ce-ar fi
•fi-l tratezi ca pe oricare amarTt cu zece copii §i fara un sfant,
care are nevoie de un Tmprumut de la banca ta §i caruia nu-i
dai?.
' - Lisa, spuse el stringTnd din falci §i smulgTndu-§i bratul.
Mi-ar fi foarte u§or sa ajung sa te urasc. Se rasuci spre Meredith
$l adauga: GTnde§te-te bine, nu e numai tatal tau, ci §i un parte-
ner de afaceri.
* lzbindu-§i palmele de §olduri, Lisa Ti arunca un surTs provo-
cator.
1 - Parker, unde ti-e §ira spinarii, taria de caracter, curajul?
- Vezi-ti de treburile tale. Daca ai avea cTt de cTt bun-simt,
(i-ai da seama ca e vorba de o problema personala §i ai a§tepta
tn bucatarie.
Repro§ul avu un efect extraordinar asupra Lisei; capabila Tn
mod normal sa plateasca Tntotdeauna cu aceea§i moneda,
afirmatia lui Parker ii umplu obrajii de pete ro§ii.
- Ticalosule, spuse ea §uierind, apoi se rasuci pe calcTie §1
porni spre bucatarie.
TrecTnd pe ITnga Meredith zise:
- Am venit aici sa te consolez, nu sa te necajesc. A§tept Tn
bucatarie. Ajunsa acolo, T§i §terse furioasa lacrimile §i deschise
radioul. Acum poti sa birfe§ti cTt vrei, Parker, striga ea §i rasuci
brusc butonului volumului. N-o sa aud nici un cuvTnt. Din radio
se revarsa vocea pitigaiata a unei soprane pITngTnd zgomotos,
interprefir.o cu patos o arie din Madame Butterfly.
Tn sufragerie, un nou bTzTit lung §i strident al soneriei se
alatura scTncetului pITngaret al sopranei, iar Parker trase repede
aer Tn piept, oscilTnd Tntre a sparge radioul sau a o strTnge de git
pe Lisa Pontini. Se uita la logodnica lui aflata la cTtiva pa§i de el,
prea cufundata Tn propria-i jale ca sa auda larma asurzitoare, §i
inima i se TmblTnzi.
- Meredith, spuse el cu tandrete, dupa ce soneria se opri,
e§ti sigura ca asta vrei, sa-l Tmpiedic sa urce?
Ea T§i ridica privirea spre el, Tnghiti Tn sec §i Tncuviinta printr-o
Tnclinare a capului. .
- Atunci a§a voi face.
- Multumesc, §opti ea.
Vocea furioasa a tatalui ei intrind Tn camera cu pa§i mari Ti
facu sa se Tntoarca surprin§i.
- Fir-ar sa fie! E al naibii de ru§inos sa ma strecor Tn cladire
pe ITnga-.un alt locatar. Ce-i aici, petrecere? Tntreba el indignat,
ridicTnd vocea ca sa se faca auzit peste muzica ce se auzea din
bucatarie. Meredith, ti-am lasat doua mesaje la birou §i patru pe
robotul telefonului.
Suparata pe aparitia lui inoportuna, Meredith uita de obo-
seala ei.
- Nu avem ce sa ne spunem.
El T§i trinti palaria pe canapea §i scoase un trabuc din buzu-
nar. Meredith Tl urmari aprinzTndu-l, refuzTnd stoic sa fac vreun
comentariu.
- Dimpotriva, se rasti el apucTnd trabucul cu dintii §i uitTn-
du-se urTt la ea. Stanley a refuzat sa fie pre§edinte. Cica nu se
simte capabil.
 Prea jignita de discutia lor din acea dimineata ca sa mai
IlfTitd ceva la auzul acestei ve§ti, Meredith replica cu dezinvol-
Itiirt: '
I - A§a ca te-ai hotarit sa-mi oferi postul mie?
I - Nu! L-am oferit celui de-al doilea om ales de mine, de
ponsltlu! de conducere, Gordon Mitchell.
Informatia dureroasa nu avu nici un efect asupra ei. Ridica
din umeri.
I - Atunci de ce e§ti aici?
[ - Mitchell a refuzat.
Parker reactiona cu aceea§i surpriza simtita de Meredith.
i - Mitchell e al naibii de ambitios. A§ fi zis ca moare dupa
postul asta.
- La fel am crezut §i eu. Totu§i, parerea lui e ca ne poate fi
ile mai mare folos rammTnd la sectia de cumparare a marfurilor.
So pare ca pentru el bunastarea magazinului e mai importanta
dectt gloria personala, adauga Philip cu o privire plina de Tnteles
In directia lui Meredith, acuzTnd-o Tn tacere de dorinta de a
promova cu orice pret. Tncheie brusc: Tu e§ti cea de-a treia
persoana aleasa. De aia sTnt aici.
- §i banuiesc ca acum te a§tepti ca eu sa sar Tji sus de
bucurie, riposta ea atTt de Tndurerata de ceea ce-i spusese mai
devreme, TncTt nu se putea simti deloc entuziasmata de vestea
primita.
- Ma a§tept, spuse el, fata lui devenind de un ro§u alarmant,
s§ te porti precum managerul care te pretinzi, adica sa la§i la o
parte divergentele dintre noi §i sa profiti de posibilitatea care ti
se ofera.
; - Mai exista §i alte posibilitati.
- Nu fi proasta! Nu vei avea niciodata o §ansa mai buna sa
ne demonstrezi dfe ce e§ti Tn stare sa faci.
I ‘ - Asta sa fie ce-mi oferi, §ansa de a dovedi ce pot?
• - Da! izbucni el.
- §i daca dovedesc ca pot, atunci ce va fi?
'i - Cine §tie?
- Tn conditiile astea nu sTnt deloc interesata. Gase§te pe
altcineva.
- Flr-ar sa fie! Nu mai e nimeni altcineva la fel de priceput ca
tine sa conduca magazinui, iar tu §tii foarte bine.
Cuvintele ti§ni.ra Tntr-o explozie de ciuda, frustrare §i dispe­
rare. Pentru Meredith, recunoa§terea asta facuta Tn sila fu mai
dulce decTt oricare alta lauda. Emotia ignorata Tncepu sa crea-
sca Tn ea, dar se stradui sa vorbeasca cTt mai non§alant:
- In cazul asta, accept.
- Bine, mTine la cina vom discuta viitoarele proiecte. Avem
cinci zile sa le punem la punct Tnaintea plecarii mele Tn croa-
ziera. Dadu sa-§i ia palaria, vrTnd sa piece.
- Nu a§a de repede, spuse ea, mintea trecTndu-i knediat la
afaceri. In primul rind, de§i nu e de o importanta vitala, e pro­
blema unei mariri a salariului.
O suta cincizeci de mii pe an, la o luna dupa ce te muti
biroul meu.
- O suta cincizeci de mii pe an din clipa Tn care ma mut,
para ea.
- Cu conditia ca, Tncuviinta el furios, salariul tau sa revina la
cel de acum daca... cTnd... ma voi Tntoarce din concediu.
- De acord.
- §i, adaugS el, nu vei face nici un fel de schimbari majore,
absolut nifi una, Tn modul de conducere a companiei fara sa te
fi consultat cu mine mai TntTi.
- Da acord, spuse ea din nou.
- Atunci am terminat.
- Nu chiar, mai vreau sa faci ceva. Ma voi dedica complet
muncii mele, dar exista doua probleme personale pe care tre­
buie sa le rezolv.
- §i anume?
: - Un divort §i o casatorie. Nu o pot face pe a doua fara
prima. Cum el ramase rigid §i tacut, Meredith veni spre el. Cred
ca Matt va accepta un divort rapid daca-i voi oferi o creanga de
maslin, aprobarea comisiei pentru construirea fabricii §i garantia
ca nu ne vom mai baga Tn viata lui. De fapt, sTnt aproape sigura
ca va accepta.
Tatal ei o studie cu un zTmbet rautacios.
- Chiar crezi a§a ceva?
- Da, Tnsa se pare ca tu nu. De ce?
, - De ce? Tntreba el, parind amuzat. Iti spun eu de ce. Mi-ai
«l ti i-. cd-ti aminte§te de mine, iar eu nu m-a§ multumi cu o oferta
■ft de firava. Acum nu. N-ar mai tine. L-a§ face sa regrete ziua
In oare a Tndraznit sa-mi puna bete Tn roate, iar odata treaba
Ri/olvata a§ face un tTrg in conditiile impuse de mine, un tTrg
(iflio I-ar termina pentru totdeauna.
Cuvintele o umplura de groaza.
! - Totu§i, insista ea, Tnainte de a accepta functia de pre§e-
illiite, vreau. sa-mi dai cuvTntul tau ca va primi aprobarea corni-
nitti imediat ce-§i va depune cererea.
El §ovai, apoi dadu din cap.
; - Voi face demersurile necesare.
f - §i Tmi dai cuvTntul ca nu vei mai interveni Tn nimic din ceea
1:9 va face pe viitor daca va fi de acord cu un divort rapid,
pflstrat secret?
- Da. Parker, spuse el, aplecTndu-se sa-§i ia palaria, drum
bun.
Dupa plecarea lui, Meredith se uita la Parker, Tl vazu zTm­
bind tandru §i rosti meet:
- Tata n-a putut spurte ca-i pare rau sau ca a gre§it, dar
ncceptarea tuturor conditiilor cerute de mine e modul lui de a-§i
ropara gre§elile. Nu crezi?
• - Probabil, replica Parker fara prea multa convingere.
Meredith nu observa. T§i arunca bratele Tn jurul gTtului lui, un
Ijest de o veselie exuberanta.
- Ma voi descurca cu toate, pre§edintia, divortul, pregatirile
pentru nunta, promise ea voioasa. Vei vedea.
* - §tiu, spuse el zTmbind.

StTnd la masa din bucatarie cu picioarele ridicate pe un

scaun, Lisa ajunsese la concluzia ca opera lui Puccini nu era
doar plictisitoarev ci de-a dreptul insuportabila, apoi T§i ridica
privirea §i dadu cu ochii de Meredith, aparuta Tn pragul u§ii.
- Parker §i tatal tau au plecat? Tntreba ea, TnchizTnd radioul.
Dumnezeule, ce seara! adauga ea dupa ce Meredith dadu din
cap.
- Dupa parerea mea, e o seara minunata, magnified, fantas­
tical declara Meredith cu un surTs ametitor.
- Ti-a mai spus cineva ca trec; de la o stgre la alta cu o
viteza alarmata? Tntreba Lisa indignata, hoibTndu-se la ea. Cu
numai cTteva clipe Tnprrha auzise vocea H i Philip trTmbitTnd Tn
sufragerie.
drhabila §i da dovada de mai mult respect,
C;?- CTt de mult? jfjifreba Lisa studiind chipul lui Meredith* '
3a zicem cTt pentr’y uh pe§edinte,
- Glume§ti! striga Lisa TncTntata..
- Numai f i ceea ce prive§te respectulMHai sa deschidem o
sticla de §ampanie. Am chef sa sarbatoresc.
■ Atanci vom bea §ampanie, spuse Lisa Tmbrati§Tnd-o. Iar
dupa aceea Tmi poveste§ti cum a descurs TntTJnirea ta de ie i cu
Farrell.
- Groaznic! declara Meredith plina de voie bund, scotTnd
sticla de §ampanie din frigider §i desfacTnd staniolul.

Capitolul 31
fn saptamTna care urma, Meredith se avTnta cu tot entuzias-
mui lit activitatile firmei. Lua ;hqtarTrt cu pruden|a §i pricepere, se
TntTIni cu comitetul executiv, le asculta parerile, le sugera cTteva
idei noi, iairfiT cTteva zile le cT§tiga Tncrederea §i sprijit|«Reu§i
Tn acela§i timp sa se ocupe de o mare parte a problemelor ei de
vicepre§edinta, o treaba simplificata de competenta lui Phyllis,
de loialitatea ei de necontestat §i de dorinta de a lucra peste
program alaturi de Meredith.
Dupa cTteva zijejgi care T§i§|ideplinisi3 cu succes rolul dublu,
Meredith se Tnvata cuSjgn aijiiime ritm;; iar oboseala de Ja liiceput
se transforma Tn euforie. Gasi chiar cTteva clipe were Tn care sa
se ocupe de gjregSffile de aunta; comanda invitatiile.de la raio­
nul de papetarie de la Bancroft, iar cTnd salonul. de rochii de
mireasa o chema sa-i. arate cTteva schite noi, se duse sa le
vada. Una dintre ele, o superba rochie s # |fa pe corp dintr-o
matase de un aIb-aIbastrt)^ Tncrustatacu perle, avmd la spate o
taietura adTnca Tn vorma .de V,: era exact ce cautase §i nu gal
sise.
- E perfecta! exclarna ea fericita, rizTnd §i stringTnd schita la
piept, fericirea ei contagioasa transmitTndu-se angajafjpr salo-
nului, qhipurile lor radfl^d de bucurie.
 Cu schita Tntr-cj mina §i cu un mode! al invitatiilor pentru
hunts Tn cealalta, se a§eza la biroul care apartinuse tatalui § i.
bunlcujui ei. La toate magazinele Bancroft vTnzarile mergeau
txcelent, rezolva orice problema aparuta pe masa ei de lucru,
illicit ar fi fost de complicate, §i se casatorea cu barbatul cel mai
bun, cel mai fin din lume, barbatul pe care Tl iubea din copilarie.
LasTndu-se pe speteaza scaunului, zTmbi portretului fonda-
torului companiei-, agatat Tn rama pe peretele opus. Cuprinsa
brusc de o explozie de sentimentalism §i fericire, se uita la
brtrbatul barbos cu ochi alba§tri, malitio§i, §i §opti cu dragoste:
- Ce zici de mine, stra-strabunicule? Madescurc bine?
Pe masura ce zilele saptamTnii treceau una dupa alta, Me­
redith continua sa se simta plina de energie, TncTntata, absorbita
do munca ei. Succesul suridea tuturor actiunilor ei... cu exceptia
tineia. Tnainte de plecare, tatal ei se tinuse de cuvTnt §i re-
zolvase problema cererii. lui Matt pentru construirea fabricil, dar
nu reu§ea sS dea de Matt.
Indiferent cTnd I-ar fi sunat la birou, secretara o informa scurt
cS era fie plecat din cladire, fie din ora§. Joi dupa-masa, cum tot
nu daduse nici un semn de via^a, Meredith Tncerca din nou. De
data asta secretara Ti transmise un mesaj din partea lui Matt.
- Domnul Farrell, o anunta ea cu q voce aspra, distanta,
mi-a cerut sa va informez sa luati legatura cu avocatii sai, Pear--
son §i Levinson, nu cu el. Nu dore§te sa-i mai telefonati. Mi-a
mai spus ca daca insistati sa-l sunati aici va lua masuri acu-
/Tndu-va de hartuire la locul de munca. Apoi femeia Ti trintise
telefonul Tn nas.
- Meredith departa telefonul de ureche, aruncTndu-i o privire
ucigatoare. Se gTndi sa se duca la biroul lui Matt §i sa insiste sa
discute cu el, dar erg,foarte posibil ca Tn starea Tn care era acum
s-o scoata afara cu forta. TntelegTnd ca era imperativ sa ramTna
calma §i obiectiva, trecu Tn revista alternativele, exact cum ar fi
fScut cu o problema de afaceri. §tia ca era inutil sa-i sune pe
avocatii lui Matt. Reprezentau adversarul §i vor Tncerca s-o in-
timideze numai ca sa se distreze. Tn plus, §tia deja ca va avea
nevoie de un avocat care sa Tntocmeasca actele, odata ce Matt
va accepta un divort fara complicatii. Era clar ca avea nevoie de
unul mai repede decTt crezuse, unul care va trebui sa duca la
bun sftr§it sarcina enervanta de a prezenta*oferta ei de pace lui
Pearson & Levinson ca ei s-o prezinte apoi clientului lor.
Dar nu putea alege oricare avocat competent, nu acum,
ctnd aflase ca Matt era reprezentat de o firma attt de putemicS
§i de prestigioasa ca Pearson & Levinson. Indiferent pe cine ar fl
ales, va trebui sa aiba la fel de multa influenta §i pricepere ca §1
cei doi avocati renumiti ai lui Matt; altfel, avocatii lui Tl vor in-
timida pe al ei, facTndu-l sa cedeze. In al doilea rTnd, §i la fel de
important, indiferent pe cine ar fi ales, va trebui sa-i protejeze
secretul, ca §i interesele; cineva care sa nu discute despre cazul
ei cu prietenii de la Clubul Avocatilor... Cineva Tn care putea sS
aiba toata Tncrederea.
Parker Ti sugerase un prieten de-al lui, dar Meredith prefera
pe cineva pe care sa-l cunoasca.§i sa-l placa. Nu voia sa Tn-
curce problemele de afaceri cu cele personale, a§a ca Sam
Green ie§ea din discutie. Lua stiloul Tntr-o doara §i Tncepu sa-§i
noteze pe o bucata de hTrtie numele avocatilor cunoscuti de la
diferite activitati sociale, apoi Ti taie pe rTnd pe fiecare. Toti erau
plini de succese §i toti apartineau clubului Glenmoor; jucau golf
Tmpreuna §i probabil ca tot Tmpreuna §i bTrfeau.
Exista un singur "barbat care Tntrunea criteriile ei, de§i nu-i
convenea sa-i povesteasca despre trecutul ei.
- Stuart, ofta ea cu un amestec de nelini§te §i afectiune.
Stuart Whitmore fusese singurul baiat care, o placuse, atunci
cTnd ea nu fusese decTt o fetita singura de treisprezece ani,
singurul care o invitase la dans din proprie initiativa la petre-
cerea data de Miss Eppingham. La cei treizeci §i trei de ani, cu
Tnfati§area sa, cu umerii strTmti, par castaniu, rar, era la fel de
putin impresionant ca Tntotdeauna. Era un avocat stralucit pro-
venind dintr-o familie de avocati straluciti, un barbat alaturi de
care nu te plictiseai niciodata, putTnd vorbi competent despre
orice subiect §i, lucrul cel mai important, era prietenul ei. Cu doi
ani Tn urma facuse ultima Tncercare, §i cea mai hotarTta, de a o
convinge sa se culce cu el; o facuse Tntr-un stil tipic lui. Pre-
zentTnd parea Tn fata juratilor un document extrem de bine mtoc-
mit, lua pe puncte toate motivele pentru care ar fi trebuit sa se
culce cu ea, Tncheind cu „inclusiv, dar fara obligatia de a ac­
cepta, posibilitatea unei viitoare casatorii". .
 Surprinsa §i emotionata ca voia sa se insoare cu ea, Mere­
dith Tl refuzase cu bITndete, TncercTnd Tn aceia§i timp sa-l faca sa
lu(oleaga ca prietenia lui Tnsemna foarte mult pentru ea. El Ti
nBcultase refuzul cu ardoare, apoi comentase sec:
I - Tn cazul asta n-ai vrea sa te reprezint Tn vreo actiune
legala? Tn felul asta Tmi voi putea spune ca etica §i nu lipsa
lentimentelor te Tmpiedica sa te implici Tntr-o legatura cu mine.
Meredith se chinuise se descifreze sensul frazei, realizTnd
cu TntTrziere umorul fortat, iar zTmbetuI Ti fusese piin de recuno-
r,.(inta ?i afectiune.
pr - Ba da! MTine dimineata voi fura o cutie de aspirine de la
fiirmacie, iar tu ma poti scoate din Tnchisoare pe cautiune.
Stuart Ti surTsese §i se ridicase, apoi T§i luase ramas bun de
Iji ea, cuvintele lui fiind pline de caldura, Tnduio§atoare. Ti Tntin-
sese cartea de vizita §i spusese:
- Nu vorbi cu nimeni pTna nu ajung acolo.
Tn dimineata urmatoare, Meredith Tl constrTnsese pe Mark
Braden sa-l sune pe un prieten de-al lui, locotenent la sectia de
police locala, care Ti telefonase lui Stuart informTndu-l ca Mere­
dith fusese arestata pentru ca furase dintr-o farmacie.
Banuind ca era vorba de o pacaleala, Stuart Tnchisese, su-
nase la sectia de politie §i descoperise ca exista Tntr-adevar un
nnume locotenent Reichter §i ca Meredith fusese retinuta.
Statuse pe una dintre treptele din fata sectiei de politie §i
urmarise Mercedes-ul lui Stuart oprind cu un scrT§net al frTnelor
tn parcarea din apropiere.
§i numai cTnd Tl vazuse sarind din ma§ina, lasTnd motorul
mergTnd, T§i daduse seama de intensitatea sentimentelor lui
pentru ea.
- Stuart! strigase ea cTnd el urease treptele Tn fuga, trecTnd
pe ITnga ea. El se.oprise, se rasucisese brusc §i-§i dadu imediat
seama ea era victima unei glume. Tmi pare rau, §optise ea.
N-am vrut decTt sa-ti dovodesc cTt de departe pot merge ca sa
pSstrez o prietenie care Tnseamna atTt de mult pentru mine.
Furia disparuse instantaneu de pe chipul lui, trasese adTnc
aer Tn piept, apoi Ti zTmbise.
- Am lasat singure Tn birou partile adverse ale unui divort
complicat, sa-l a§tepte pe celalalt avocat. La ora asta ori s-au
omorit, ori, mai groaznic, s-au Tmpacat, iar eu voi ramTne farS
onorariui meu exorbitant.
ZTmbind Tnca amintirii, Meredith apasa pe butonul interfonu-
lui.
Phyllis, e§ti draguta sa-mi faci legatura cu Stuart Whit-
tmore de la Whitmore & Northridge?
in momentul Tn care puse jos receptorul, Tncordarea Ti
crescu §i mai mult, §i Tntinse o mtna tremuratoare spre unul din
rapoartele de pe masa ei.. In ultimul an nu-l mai vazuse pe
Stuart decTt de vreo doua ori. Daca nu va dori sa vorbeasca cu
ea? Daca nu va dori sa se implice Tn problemele ei personale?
Daca era plecat din ora§? Sunetul scurt, ascutit al interfonului, o
facu sa tresara.
- Domnul Whitmore pe linia unu, Meredith.
Meredith trase aer Tn piept §i Tntinse mTna spre telefon.
; - Stuart, Tti multumesc ca m-ai sunat atTt de repede.
- Eram Tn drum spre tribunal cTnd mi-am auzit secretara
notTndu-ti mesajul, replica el pe un ton deta§at, dar politicos.
Am o, mica problema legala, explica ea. De fapt nu e mica
deloc. E destul de mare. Nu, enorma.
- Te ascult, spuse el, iaf ea §ovai.
- Vrei sa-ti spun acum despre ce e vorba? La telefon, cTnd
te grabe§ti sa pleci?
- Nu neaparat. Dar mi-ai putea da un indiciu, a§a ca sa-mi
stTme§ti apetitul meu legal.
- Pe scurt, am nevoie de sfaturi Tn legatura cu divortul meu.
- Tn cazul asta, replica el imediat §i pe un ton grav, sfatul
meu e sa te mariti mai TntTi cu Parker. A§a obtinem o pensie
alimentara mai mare.
- Nu e o gluma, Stuart, Tl preveni ea, dar vocea lui suna atTt
de Tncrezatoare Tn sine, TncTt Meredith ztmbi fara sa vrea. Ma
aflu Tn cea mai complicata Tncurcatura juridica pe care ai TntTlnit-o
vreodata. §i vreau sa ies cTt mai repede.
- In mod normal Tmi place sa taraganez lucrurile, Tmi cre§te
onorariui, replica el peSn ton voit flegmatic. Totu§i, pentru o
veche prietena cred c-a§ putea sacrifica, macar o data, lacomia
Tn favoarea compasiunii. Ce faci Tn seara asta?
- E§ti un Tnger!
 - Serios? leri, avocatul partii adverse i-a spus judecatorului
c3 stnt un ticalos fara scrupule.
- Nici vorba! protesta Meredith loiala. .
El rise u§or.
- Ba da.'frumoasa mea, stnt.

Capitolul 32
Departe de a o judeca sau de a se arata Tngrozit de purtarea
ei de la optsprezece ani, Stuart asculta Tntreaga povestefara sa
dea nici un semn de ernotie, nici macar surpriza ctnd Meredith Ti
dezvalui identitatea tatalui copilului ei. De fapt, chipul lui lipsit de
vreo expresie §i tacerea nea§teptata erau atTt de tulburatoare,
TncTf, dupa ce-§i Tncheie relatarea, Meredith Tl Tntreba ezitTnd:
- Stuart, am explicat destul de clar?
- Perfect; spuse el §i, ca sa i-o demonstreze, adauga:. Nu­
mai ce-ai terminat de povestit ca tatal tau e dispus sa-§i folo­
seasca influenta ca sa obtina aprobarea pentru cererea lui
Farrell cu aceea§i lipsa de respect pentru consecintele traficului
dewfluenta de care a dat dovada §i cTnd l-a pus pe senatorul
Davies s-o respinga. Corect?
- Cred, cred ca da, rosti ea stingherita de condamnarea
voalata a actiunilor tatalui ei.
Pearson §i Levinson Tl reprezinta pe Farrell?
-D a.
| - Tn regula, spuse el facTndu-i semn chelnerului sa aduca
nota de plata. MTine diminea^apvoi suna pe Bill Pearson §i-l voi
Tn§tiinta de suferinta morala cu totul lipsita de sens la care clien-
tul sau o supune pe clienta mea preferata.
| ' - Si apoi? .
K - Apoi Ti voi cere sa-§i puna clientul sa semneze ni§te docu-
mente simpatice trimise de mine.
Meredith zTmbi nesigura, dar plina de speranta.
- §i asta va fi tot?
Posibil. ■■■

Stuart o suna abia Tn dupa-amiaza zilei urmatoare.

- Ai vorbit cu Pearson? fitreba Meredith simtind crampe Tn
stomac din cauza nelini§tii §i a presimtirilor rele.
- Am Tncheiat discutia cu numai un minut Tn urma.
- §i? insista ea nerabdatoare, cTnd el nu mai continua. I-ai
spus de oferta tatalui meu? Ce-a spus?
- A spus, replica Stuart sardonic, ca problema dintre tine §i
Farrell e una extrem de personala, iar clientul sau dore§te sa o
abordeZe mai TntTi din acest punct de vedere, iar dupa aceea,
cTnd clientul sau va fi pregatit, acesta va fi cel care va dicta
conditiile Tn care va acorda divortul.
' - Dumnezeule! gemu ea. Ce vrea sa Tnsemne? Nu Tnteleg.
- Tn cazul asta, ma voi stradui sa elimin termenii juridici §i
sa-ti traduc, se oferi Stuart. Pearson Tmi spune sa ma due dra-
cului.
Injuratura, cu totul neobi§nuita pentru Stuart, Ti demonstra lui
Meredith ca era mult mai enervat decTt lasa sa se vada, iar asta
o alarma aproape la fel de mult ca §i atitudinea inexplicabila a
avocatului lui Matt.
- Tot nu Tnteleg, spuse ea, aplecTndu-se Tnainte pe scaun.
Matt a fost foarte amabil la prTnzul luat Tmpreuna, pTna a primit
telefonul despre comisia din Southville. Acum Tl las sa vada ca
aceasta cerere i-a fost aprobata, iar el nici nu vrea sa ma as-
culte?
- Meredith, spuse Stuart hotarTt. Mi-ai ascuns ceva cTnd
mi-ai descris relatia ta cu Farrell?
- Nu, nimic. De ce Tntrebi?
- Pentru ca, replica el, din toate cTte am citit §i-am auzit
despre el, Farrell e un tip inteligent, dotat cu ratiune, dupa pare-
rea celor mai mul^i una rece, aproape indmana. Barbatii rationali
§i ocupati nu se dau peste cap sa se razbune pentru nimicuri. E
o pierdere de timp, iar Tn cazul lui Farrell, timpul lui vaioreaza o
gramada de bani. Tnsa fiecare barbat are o limita, iar Farrell pare
sa fi fost impins dincolo de aceasta limita, §i vrea o batalie, §i-o
dore§te cu Tnver§unare. Iar asta ma pune pe gTndt-ri.
Pe Meredith chiar mai mult.
- De ce §i-ar dori o batalie?
- Nu pot presupune decTt daca dore§te satisfactia razbu-
narii.
- Razbunare pentru ce? implora Meredith cu un strigat alar-
mat. Cum de-ai ajuns la a§a o concluzie?
- Din ceea ce mi-a spus Pearson, m-a prevenit ca orice
tncercare a ta de a Qiuce divortul mai departe fara consimta-
mtntul aprioric al clientului sau va avea drept rezultat ceea ce a
numit o neplacere §i mai mare pentru tine.
- O neplacere §i mai mare? repeta Meredith naucita. De ce
|l-ar dori a§a ceva acum? SaptamTna trecuta, cTnd am luat prin-
/ul cu el a Tncercat sa fie dragut. Pe cuvTnt. A glumit cu mine,
de§i de fapt ma dispretuie§te...
- De ce? o Tntrerupse el Tncordat. De ce te-ar dispretui? Ce
ta face sa crezi a§a ceva?
- Nu §tiu. E mai mult o impresie. AlungTnd din minte Tntre-
barea fara raspuns, continua: E normal sa fie furios din cauza
problemei din Southville §i s-a simtit fara Tndoiala jignit de lu­
crurile pe care i le-am spus apoi Tn ma§ina. Sa-l fi durut atTt de
tare, TncTt sa-l fi „Tmpins dincolo de limita"?
- Tot ce se poate, replica Stuart, dar vocea nu-i suna con-
vinsa.
- Acum ce vom face?
- Ma voi gTndi la o solutie Tn acest sfTr§it de saptamTna. Plec
peste o ora la Palm Beach sa-mi petrec weekend-ul cu Teddy §i
Liz Jenkins, pe iahtul lor. La Tntoarcere vom pregati Tmpreuna o
strategies Tncearca sa nu-ti faci prea multe probleme.
- Tmi voi da silinta, promise Meredith. Dupa ce lasa jos
receptorul, facu un efort uria§ sa §i-l scoata din minte. pe Mat­
thew Farrell, cufundTndu-se Tn munca ei. Ti reu§i destul de bine
timp de doua ore, apoi Sam Green ceru sa o vada imediat. A§a
cum promisese, Sam T§i pusese echipa la treaba terminTnd do­
cumentele care Tl Tmpiedicasera sa piece Tn Houston §i sa nego-
cieze cu Thorp pentru terenul din Houston. Cu trei zile Tn urma*
Sam telefonase Ja compania Thorp, Tn speranta ca va putea
aranja o TntTlnire Tn aceasta saptamTna, dar Ian Thorp Tl anun-
(ase ca nu avea nici un sens sa mearga acolo pTna saptamTna
viitoare.
Meredith Ti zTmbi urmarindu-l venind spre masa ei de lucru.
- E§ti gata pentru calatoria la Houston?
■fe Thorp m-a sunat acum cTteva clipe §i mi-a spus ca anu?
leaza Tntrevederea, spuse el §i se trtnti pe scaunul din fata ei,
aratTnd furios §i hartuit. Se pare ca au acceptat un contract de
douazeci de milioane pentru terenul aia. Cumparatorul a vrut ca
pTna saptamTna asta afacerea sa ramTna confidentiala §i de
aceea Thorp a taraganat TntTlnirea cu mine. Terenul a devenit
proprietatea departamentului de imobile al unei mari corporatii.
Dezamagita §i refuzTnd sa accepte TnfrTngerea, Meredith
spuse:
- |a legatura cu noii proprietari §i vezi la ce pret sfr>t dispu§i
sa-l vTnda.
. - Am facut-o deja §i sTnt dispu§i sa-l vTnda, spuse Sam, cu o
voce batjocoritoare.
Surprinsa de tonul lui, Meredith starui:
- Atunci sa nu mai pierdem timpul §i sa pornim negocierile
cu ei.
- Am Tncercat deja. Vor treizeci de milioane, iar suma nu e
negociabila.
- Treizeci de milioane! E ridicol! exclama Meredith aproape
sarind de pe scaunul ei. E o nebunie! Terenul valoreaza cel mult
douazeci §i §apte de milioane,Tn economia de astazr, iar ei au
platit numai douazeci.
- I-am atras §i eu atentia directorului departamentului de
imobile, dar atitudinea lui a fost: accepta sau cara-te.
Meredith se ridica §i porni nelini§tita spre fereastra, Tncer-
cTnd sa se hotarasca ce sa faca Tn continuare. Terenul din Hou­
ston, situat atTt de aproape de The Galleria, era locul cel mai
potrivit pentru un magazin Bancroft din toate cTte vazuse pTna
acum. Voia sa construiasca magazinui acolo, §i nu se va da
batuta.
- Vor sa construiasca ei ceva? Tntreba ea revenind la birou
§i sprijinindu-se de marginea lui, cu bratele Tncruci§ate la piept,
pierduta Tn gTnduri.
- Nu.
- Ai zis ca apailine unei corporatii. Care?
Sam Green, la fel ca toti ceilalti care lucrau pentru Bancroft,
era con§tient de faptul ca numele lui Meredith fusese legat de
cel al lui Matthew Farrell Tn rubrica cronicii mondene,* a§a pa
ezita cTteva secunde Tnainte de a raspunde:
-Intercorp.
 Uluiala §i furia o facura sa Tncremeneasca §i sa se uite urTt
la i)|.
f - Glume§ti! exploda ea.
Expresia Tncruntata de pe chipul lui se transforma Tntr-una
IronicS.
- Arat eu ca un om care glume§te?
Con§tienta ca ezitarea lui Sam Tn a numi corporatia o scutea
de efortul de a pretinde ca era vorba doar de o lupta de afaceri,
Moredith spuse furioasa:
- Pentru chestia asta o sa-l omor pe Matthew Farrell!
- Voi considera declaratia ca o informatie confidentiala Tntre
avocat §i client ca sa nu trebuiasca sa depun marturie Tmpotriva
In daca te hotara§ti s-o faci.
Emo|Hle puternice Ti zguduira tot trupul; se holba la Sam
furioasa §i uimita, presimtirea lui Stuart ca Matt era Tn cautarea
rSzbunarii alungTnd price Tndoiala cd obtinerea acelui teren de
Intercorp ar putea fi o coincidenta. Era clar ca aceasta era ne-
plficerea §i mai mare la care se referise Pearson.
- Ce vrei sa faci mai departe?
Ochii ei alba§tri scaparara de mTnie.
- Mai departe, dupa ce'l-am omorTt? Sa-l arunc la pe§ti.
llcSlos nesimtit... Se Tntrerupse, TncercTnd sa-se calmeze, apoi
tie duse la birou. Va trebui sa ma gTndesc, Sam. Discutam luni.
Dupa plecarea lui Sam, Meredith Tncepu sa se plimbe Tn-
coace §i Tncolo. Strabatu Tntreaga lungime a biroului, trecu prin |
lii(a ferestrei, straduindu-se sa-§i domine furia, ca sa poata gTndi
obiectiv §i eficient. Una era ca Matt sa-i faca viata personala un
c:o§mar, dar cu ajutorul lui Stuart se va descurca ea cumva, iar
nlta era sa atace Bancroft & Company. Trebuia oprit, acum.
Numai Dumnezeu §tie ce altceva mai punea la cale sau, mai
iflu, ce alte manevre erau deja Tn plina desfa§urare.
Plina de naduf, T§i trecu degetele prin par, continuTnd sa se
plimbe pTna ce, Tncetul cu Tncetul, reu§i sa se calmeze §i Tncepu
8fl gTndeasca mai clar.
- De ce face a§a ceva? se Tntreba ea cu voce tare Tn Tnca*
perea goala. Raspunsul i se paru evident... Era metoda lui de a
se razbuna pentru refuzarea aprobarii de a-§i construi fabrica Tn
Southville. La dejunul servit Tmpreuna, Matt se purtase destul de
frumos, pTna primise acel telefon. Interventia tatalui ei fusese
cauza acestei batalii.
Dar acum nu mai era necesara. Trebuia sa-l faca cumva sa
o asculte, sa-l faca sa Tnteleaga ca batalia era deja cT§tigata, iar
tatal ei T§i accepta TnfrTngerea. Matt nu avea altceva de facut
pentru a obtine aprobarea deGTt sa depuna din nou cererea la
comisia din Southville. Din moment ce Stuart nu era Tn ora§ ca
sa o sfatuiasca sa n-o faca, Meredith se duse la telefon §i forma
numarul biroului lui Matt.
Ti raspunse secretara, iar Meredith T§i Tngro§a vocea ca sa
nu-i fie recunoscuta.
- STnt... Phyllis Tilser, minti ea folosind numele propriei se-
cretare. A§ putea vorbi cu domnul Farrell?
■fA-f Domnul Farrell a plecat acasa. Nu se va Tntoarce decTt luni
dupa-amiaza.
Meredith se uita la ceas, constatTnd mirata ca se facuse
deja cinci.
- Nu mi-am dat seama ca e atTt de tTrziu. N-am la mine
numarul lui de acasa. Mi l-ati putea da?
- N-am permisiunea sa-l dau nimanui numarul de acasa,
spuse ea. A§a mi-a cerut domnul Farrell.
Meredith Tnchise. Nu mai suporta sa a§tepte pma luni, iar
sa-l sune din nou la birou era o pierdere de timp. Chiar daca
s-ar prezenta sub un nume fals, Tnainte de a-i face legatura
secretara va insista sa §tie Tn ce problema Tl cauta. S-ar fi putut
duce luni la biroul lui, dar Tn starea Tn care era le-ar cere oa-
menilor de paza s-o arunce afara. Daca nu-l va putea face s-o
asculte la birou §i nu Tndraznea sa a§tepie pTna luni ca sa
Tncerce, atunci va trebui sa dea de el...
- Acasa! spuse ea cu voce tare. Sa vorbeasca cu el acasa
era o idee mult mai buna. Acasa nu avea o secretara care sa fi
primit deja dispozitie sa n-o lase sa-l deranjeze. Fara sa-§i puna
prea multe sperante ca numarul i-ar fi Tnregistrat, ridica recep­
torul §i suna la information
Operatoarea o informa cu regret ca nu avea numarul lui de
acasa. Dezamagita, dar nu Tnfrinta, Meredith Tnchise telefonul.
Acum, ca se hotarise sa vorbeasca cu ei acasa, nu voia sa
renunje. Cu un plan viabil Tn minte §i cu posibilitatea de a-l pune
tn aplicare, Meredith poseda o vointa de tier contrastfnd puternic
cu Tnfati§area ei deiicata §i cu vocea bITnda. incercTnd sa se
Ijlndeasca la cineva care i-ar'putea cunoa§te lui Matt numarul
do acasa §i ar fi dispus sa i-l dea, Tnchise ochii §i se concentra.
Matt o Tnsotise pe Alicia Avery la Operei, iar Stanton Avery Tl
sprijinise pe Matt sa devina membru al clubului Glenmoor Coun­
try. ZTmbind satisfacuta, cauta numarul de telefon al lui Stanton
Avery Tn agenda ei §i Tl forma.
Dupa- spusele majordomului, domnul Avery §i fiica lui se
aflau la re§edinta din St. Croix §i nu se vor Tntoarce decTt sap­
tamTna viitoare. Meredith se gTndi sa Tncerce sa scoata de la
servitor numarul de telefon al casei din St. Croix, dar dupa
cTteva secunde T§i dadu seama ca Stanton nu-i va da numarul
de acasa al lui Matt. Era mai logic sa-l protejeze pe Matt de o
femeie care Tl jignise la Opera $i al carei tata Ti §antajase pe
membrii clubului Glenmoor. Meredith Tnchise, apoi suna la Glen­
moor, vrTnd sa ceara directoruluf clubului sa-i dea numarul de pe
formularul completat de Matt pentru a deveni membru. Dar
Timmy Martin plecase deja, iar biroul era Tnchis.
Mu§cTndu-§i buzele, accepta faptul ca nu-i ramasese alta
solutie decTt sa se duca la apartamentul lui Matt. Ideea de a
Tnfrunta un Matthew Farrell furios §i Tnca pe teren propriu era
de-a dreptul Tnfrico§atoare. O strabatu un fior de groaza amin-
tindu-§i privirea lui salbatica cTnd Ti numise tatal betiv murdar. T§i
dadu capul pe spate, Tnchise ochii, regretul amestecTndu-se cu
teama §i furia. Daca tatal ei nu §i-ar fi bagat nasul Tn afacerile lui
Matt... sau nu I-ar fi umilit refuzTnd intrarea la Glenmoor... Daca
ea nu §i-ar fi pierdut stapTnirea de sine Tn ma§ina... atunci prTn-
zul lor s-ar fi Tncheiat cu bine, a§a cum Tncepuse, §i n-ar mai fi
avut necazurile astea.
Regretele Tnsa nu-i vor rezolva problema. Deschise ochii,
adunTndu-§i curajul pentru ce urma sa faca. Nu §tia numarul de
telefon al lui Matt, dar §tia exact unde locuia. A§a cum §tiau toti
cei care citeau Chicago Tribune. Tn suplimentul lunii trecute fu­
sesera patru pagini colorate prezentTnd apartamentul fabulos
cumparat §i mobilat de cel mai proaspat §i maj bogat om de
afaceri al ora§ului Chicago, Tn cladirea Berkeley Towers de pe
Lake Shore Drive.
 Capitolul 33
Traficul aglomerat de pe Lake Shore Drive facea ca ma§inile
sa Tnainteze cu greu, iar Meredith se trezi sperind din tot sufletul
ca vremea, care devenea tot mai urTta, sa nu fie un vestitor al
evenimentelor ce vor urma. CTnd ie§i din parcare ploaia cadea
amestecTndu-se cu zapada, iar vTntuI se napustea urITnd asupra
ma§inii. Undeva, Tn fata ei, se afla o Tntindere vasta de luminite
ro§ii, frTnele^cTnd farurile sa pTIpTie Tncontinuu.
Tn caldura din ma§ina, Meredith Tncerca sa se gTndeasca la
ce- i va spune lui Matt cTnd va da ochii cu el, ceva care sa-i
potoleasca furia §i sa-l convinga s-o lase sa ramTna. Ceva cTt
mai ingenios, Foarte ingenios. Simtul umorului, care n-o vizitase
prea des Tn ultimul timp, T§i alese tocmai acel moment nepotrivit
sa-i prezinte imaginea ei batTnd la u§a lui,-apoi, cTnd el i-o des-
chidea, ea sa-i fluture sub nas o batista alba Tn semn de pace.
Imaginea era atTt de absurda, TncTt o facu sa zTmbeasca, dar
gTndul urmator o facu sa geama deznadajduita. Tnainte de a
ajunge la u§a lui va trebui sa treaca de paznicul de la poarta §i
de sistemul de alarma pentru protejarea locatarilor, bogati, cu
care erau dotate toate cladirile de lux. Daca numele ei nu figura
pe lista oaspetilor posibili; n-o vor lasa sa ajungS nici macar pTna
la ascensor.
MTinile strTnsera din reflex volanul; panica §i frustrarea Tnce-
pura s-o cople§easca §i trebui sa respire rar §i adTnc ca sa se
calmeze. Ma§inile se pusera Tn mi§care, iar ea accelera. Va gasi
ea o cale sa pacaleasca paznicul de la poarta. Daca sistemul de
securitate de la Berkeley Towers semana cTt de cTt cu cel al
altor cladiri de lux, nu-i va fi u§or.
Portarul Ti va de voie sa intre Tn hoi, iar paznicul Ti va cere
sa-§i spuna numele. Se va uita pe lista care continea numele
tuturor oaspetilor a§teptati de diferitii locatari §i, cum nu i-l va
gasi, se va oferi s-o lase sa foloseasca telefonul ca sa-l sune pe
Matt. §i asta era problema... Nu §tia numarul lui Matt §i, chiar
daca I-ar fi §tiut, era convinsa ca va refuza s-o vada. Va trebui
sa treaca cumva de paznic §i sa ajunga la apartamentul lui Matt
fara ca el sa afle de venirea ei.
 Douazeci de minute mai ttrziu, oprind ma§ina la trotuarul din
fata cladirii lui Matt, tot nu era sigura cum se va descurca, dar
se gtndise deja la tnceputul unui plan.
Portarul o tnttmpina cu o umbrela, ferind-o de ploaie, iar ea
Ti dadu cheile ma§inii, apoi deschise servieta §i scoase din ea un
plic mare avTnd Tnauntru corespondenta tatalui ei.
Din clipa Tn care pa§i Tn holul luxos §i se Tndrepta spre
barbatul de la receptie totul se desfa§ura exact a§a cum se
temuse §i se a§teptase. Paznicul Tn uniforma Ti ceru numele,
apoi verifica lista de pe masa §i, cum nu-l gasi, arata spre
telefonul din aur §i filde§.
Domni§oara Bancroft, numele dumneavoastra nu se afla
pe lisfa de oaspeti din aceasta seara. Daca vreti puteti sa-l
sunati pe domnul Farrell. Am nevoie de aprobarea lui ca sa va
las sa urcati. Imi pare rau.
Avea doar douazeci §i trei sau douazeci §i patru de ani,
'observa ea u§urata, deci va fi mai u§or de pacalit decTt un
paznic mai Tn vTrsta §i cu mai multa experienta. Meredith Ti
arunca un zTmbet care ar fi putut topi §i caramizile.
K ? 1 Nu'e neyoie sa-ti ceri scuze. Se uita la numele de pe
ecusonul uniformei. Te Tnfeleg foarte bine, Craig. Am numarul Tn
agenda.
Con§tienta de privirea lui admirativa, Meredith T§i baga mTna
Tn po§eta Hermes, scotocind ostentativ dupa mica ei agenda.
AruncTndu-i un ztmbet spa§it, Meredith mai cauta o data prin
po§eta, apoi t§i lovi u§or buzunarele paltonului §i tn cele din
urma se uita tn plicul mare.
R p Oh, nu! exclama ea aratTnd distrusa. Agenda mea. N-o am
la mine! Craig, domnul Farell a§teapta hTrtiile astea. Ti flutura
prin fata ochilor plicul mare. Trebuie sa ma la§i sa urc.
Stiu, murttiura Craig, privirea lui ratacind peste fata ei
frumoasa, Tndurerata, apoi T§i reveni. Dar nu pot. E Tmpotriva
regulamentului.
- Trebuie neaparat sa ajung la elgjse ruga ea, iar dupa
aceea, pentru ca era disperata, facu ceva ce n-ar fi facut Tn mod
obi§nuit. Meredith Bancroft, cea care punea mare pret pe dis­
crete §i Ti detesta pe cei care se laudau cu numele lor ca sa
faca impresie, se uita drept Tn ochii tTnarului §i spuse cu un surTs
dezarmant: Nu te-am mai vazut eu undeva? Tmi pari cunoscut.
Aft, da, fire§te, la magazin!
- Care... care magazin?
- Bancroft. STnt Meredith Bancroft, anunta ea, trecind-o fiorii
la timbrul pompos al vocii ei. Dezgustator de pompos, T§i zise
ea.
Craig T§i pocni degetele.
§tiam eu! V-am recunoscut. V-am vazut la §tiri §i prin
ziare. Sint un mare admirator al dumneavoastra, domnl§oara
Bancroft.
Buzele ei zvTcnira nervos, vazTnd admiratia exuberanta §i
naiva care Tl faceau sa se poarte cu ea attt de amabil.
- Ei bine, acum ca §tii ca nu sTnt o infractoare, rtu s-ar putea
sa faci o exceptie, macar de data asta?
- Nu. CTnd Meredith deschise gura sa vorbeasca, el Ti ex­
plica: N-ar folosi la nimic. N-ati putea coborT din ascensor decTt
daca ati avea o cheie sau daca cineva din apartament v-ar lasa
sa intrati.
-Tnteleg.
Meredith se simti descurajata §i frustrata, dar sugestia care
urma fu cTt pe ce sa-i provoace le§inul.
- Vom face Tn felul urmator, spuse el luTnd receptorul §i
apasTnd pe mai multe butoane. Domnul Farrell ne-a dat dis-
pozitie sa nu-l deranjam pentru vizitatorii care nu sTnt pe lista,^
dar Tl voi anunta eu ca sTnteti aici.
‘ 7- Nu! izbucni Meredith, §tiind ce va auzi din partea lui Matt.
Adica, regulile sTnt reguli §i n-ar trebui sa le Tncalci.
- Pentru dumneavoastra o sa Tncalc una, apoi vorbi Tn re­
ceptor. Domnule Farrell, sTnt paznicul din hoi. Domni§oara Ban|;
croft vrea sa va vada. Da, domnule, domni§oara Meredith
Bancroft... Nu, domnule, nu Banker. Bancroft. §titi... magazinui
Bancroft.
Incapabila sa se uite Tn ochii lui, cTnd Matt Ti va cere s-o
arunce Tn strada, T§i Tnchise po§eta, vrTnd sa evite o retragere
dezonoranta.
Da, domnule, spuse Craig. Da, a§a voi face. Domni§oara
Bancroft, spuse el cTnd ea dadu sa se Tntoarca, domnul Farrell
mi-a cerut sa va spun...
 Ea Tnghiti Tn sec.
- Imi imaginez ce ti-a cerut sa-mi spui.
Craig T§i scoase din buzunar cheile liftului.
- Mi-a cerut sa va spun sa urcati.
Dupa ce batu Tn u§a, aceasta fu deschisa de §oferul-body-
guard al lui Matt, Tmbracat Tn ni§te pantaloni negri, §ifonati, §i o
i:Aina§a alba cu mTnecile suflecate, lasTnd sa i se vada bratele
uroase.
- Poftim, doamna, spuse el cu o voce grava §i un puternic
accent din Bronx, parTnd sa fi descins direct dintr-un film cu
ijangsteri ai anilor '30. TremurTnd de Tncordare §i hotarTre, Mere­
dith Tl urma prin hoi, trecTnd pe ITnga doua coloane albe, subtiri,
|l ajunse la jumatatea unei sufragerii imense avTnd pe jos placi
nlbe de marmura, iar Tn centru un trio de canapele de un verde-
deschis a§ezate Tn forma de U Tn jurul unei masute lungi de
sticla.
Privirea lui Meredith trecu agitata de la tabla de §ah pusa pe
masa la batrTnul cu par alb ce sta pe una din canapele, apoi la
goferul despre care presupuse ca jucase §ah cu acel batrTn.
Presupunerea Ti fu Tntarita cTnd §oferul se duse pe ITnga masuta
de sticla §i se a§eza pe o canapea, T§i Tntinse larg bratele,
studiind- o cu o expresie fascinata §i u§or amuzata. Nedumerita,
Meredith se uita de la §ofer la batrTnul cu par alb, care o privea
Tntr-o tacere de gheata.
- Am... am venit sa-l vad pe domnul Farrell, explica ea.^,
- Atunci deschide ochii, fetito! se rasti el, ridicTndu-se. STnt
exact Tn fata ta.
Meredith se uita la el complet naucita. Era zvelt si robust, cu
par alb, des, o mustata Tngrijita §i ochi alba§tri, patrunzatori.
- Trebuie sa fie o gre§eala. Am venit sa-l vad pe domnul
Farrell...
- Ai o problema cu numele, fetito, o Tntrerupse tatal lui Matt
pe un ton dispretuitor. Numele meu e Farrell, Iar, din cTte am
auzit, al tau nu e Bancroft, e tot Farrell.
Meredith Tntelese brusc cine era, §i-§i simti inima oprindu-i-se
Tn loc Tn fata du§maniei emanTnd din el.
- Nu... nu v-am recunoscut, domnule Farrell, se btlbTi ea.
Am venit sa-l vad pe Matt.
 - De ce? Tntreba el indignat. Ce mama dracului vrei?
- Vreau... vreau sa-l vad pe Matt, starui Meredith, venindu-i
foarte greu sa creada ca barbatul acesta Tnalt, solid, furios, era
acela§i cu cel posomorTt, neglijent, cunoscut la ferma.
- Matt nu e aici.
Meredith trecuse deja prin destule necazuri Tntr-o singura zi
§i nu avea de gTnd sa se lase intimidata sau oprita de nimeni
altcineva,
- i n cazul asta, replica ea, Tl voi a§tepta pTna se Tntoarce.
- Vei avea ce sa a§tepti, spuse Patrick sarcastic. E plecat la
ferma din Indiana.
Meredith §tia ca era o minciuna.
- Secretara lui mi-a spus ca e acasa.
- Acolo e casa lui! rosti el venind spre ea. fyi aminte§ti, nu-i
a§a, fetito. Ar trebui. Ai intrat acolo, §i te-ai uitat de sus la tot
ce-ai vazut.
Meredith deveni brusc teribil de TnspaimTntata de furia tot
mai mare din spatele trasaturilor rigide. Se retrase cTtiva pa§i.
- M-am... razgTndit. Voi vorbi alta data cu Matt.
VrTnd sa piece, se Tntoarse, apoi tipa Tngrozita ctnd Patrick
Farrell Ti apuca bratul §i o rati; spre el. Chipul lui mTnios era la
numai cTtiva centimetre de fata ei.
- Sa-l la§i Tn pace pe Matt, m-ai Tnteles!? Data trecuta
aproape ca I-ai omorTt, iar acum n-o sa intri iar Tn viata lui ca sa
i-o distrugi din nou.
Meredith Tncerca sa-§i traga mTna, dar, cum nu reu§i, furia
puse stapTnire pe ea.
- Nu-ti vreau fiul, Tl informa ea dispretuitoare, vreau un di­
vort, dar el mi-1 refuza.
, - Nu §tiu de ce-a vrut sa se Tnsoare cu tine atunci §i sa fiu al |
naibii daca §tiu de ce-ar vrea sa ramTna Tnsurat cu tine acum!
tuna Patrick Farrell, aruncTndu-i mTna cu violenta. Ai preferat sa-i
omori oopilul decTt sa ai un Farrell nedemn de pTntecul tau sa-
cru.
- Cum Tndrazne§ti sa-mi spui a§a ceva? Am pierdut copilul!
- Ai avut un avort! striga el... Ai avut un avort la §ase luni,
dupa care i-ai trimis o telegrama lui Matt. O blestemata de tele­
grama, dupa ce totul s-a aranjat.
 Meredith T§i Tncle§ta dintii, chingndu-se sa-§i stapTneasca
suferinta adunata Tn ea de atTtia ani, dar nu mai reu§i s-o retina,
JT§ni afara, Tndreptata spre tatal barbatului care Ti provocase
ncel calvar
- iTamfcrnis o telegrama, da... o telegrama Tn care Ti spu-
neam c-am pierdut copilul, iar scumpul tau fiu nici macar nu s-a
deranjat sa-mi dea un telefon. Spre groaza ei, lacrimile i se
lovcirsara pe obraji.
- Je p re v * fetito, Tncepu el cu o voceferoce, nu te juca cu
mine. §tiu ca Matt s-a Tntors sa te vada §i §ti|| ce scria Tfi
telegrama aia, pentru ca I-am vazut pe el §i am vazut §i tele­
grama. '
M eredfi nu priceppmediat ce spusese despre telegrama.
- A... a venit sa ma vada? Ceva straniu §i TncTntator prinse
via^a Tn inima ei, apoi muri la fel de brusc. E o minciuna, spuse
ea pe un; ton categoric. Nu § tjf de ce s-aptorfe- dar n-a facut-o
ca sa ma vada, pertiflca eu n-am dat cu ochlgde el.
Kf'Nu^p.u te-a vazut,! rTnji el batjocoritor. Iar§|i §tii foarte bine
de ce. Erai tifiaripa Bancroft a spitaluli||§iB-aj Tmpiedicat sa
Intre. CalmTndu-se Tn cele din urma, i3merii i se Thcovo'ara §i se
uita la ea cu o disperare GrJjita, neajutorata. Martor mi-e Dum­
nezeu, nu §tiu cum de-ai putut sa-i faci a§a ceva! CTnd i-ai
omorTt copilul era sa Tnnebuneasca de dulrere, dar cTrfd nu I-ai
ISsat sa te vada, era cTt pe ce sa moara. S-a Tntors la ferma §i-a
rSmas acolo. Mi-a zis ca nose Jpaflntoarce 1§|America de Sud.
SaptamTni ia ffhd l-amMfmai|||bTn^ sticla dupa sticla. Vedeam
ce face... ce facusem §i ey: ani la ^nd. A§a ca fflam rtrezit^a
realitate. Apoi |~am trirnis Tn America de Sud ca sa g te de tine.
Meredith abia daca auzi ultimele cu\||te. Clopote de alarma
Ti explodara Tn cap, bubuindu-i Tn urechi. Aripa Bancroft era
nurnita dupa tatal ei, donase bag sa fie construita.
' Sora fusese angajata de tatal ei;: doctorul era |w lul dintre
prieteifi tatalui ei, Toate persoanele dflcare avusese de-a face
Tn spital se aflasera la cheremil tatSlw ei, iar tatal ei Tl dispretuia
pe Matt.
De aceea ar fi putut sa... SenzatiaBnei f#ieiBuria§e^stra-
batufttpul din cap ptna Bprcioare, sfarTmTnd cochilia de gheatp
care-i Tnconjurase inima vreme de unsprezece ani. TemTndu-se
sa-l creada pe tatal lui Matt §i termndu-se sa nu-l creada, T§i
ridica spre fata lui Tmpietrita ochii sclipind de lacrimi.
- Domnule Farrell, §opti ea cu o voce gTtuita de emotie, Matt
a venit Tntr-adevar sa ma vada?
- O §tii al naibii de bine! spuse Patrick, dar crnd se uita la
fata ei Tndurerata vazu confUzie §i nu viclenie, §i avu o pre­
simtire cumplita ca se Tn§elase amarnic; ca fata nu §tia nimic din
toate astea.
- §i ai vazut acea telegrama pe care se presupune ca i-am
trimis-o... dupa ce-am avut un avort? Mai exact ce scria Tn ea?
- Scria... Patrick ezita, scrutTndu-i ochii, oscilTnd Tntre Tn-
doiala §i vinovatie. Scria ca ti-ai facut un avort' §i vrei sa di-
vortezi.
Meredith se facu alba la fata, camera Tncepu sa se TnvTr-
teasca cu ea §i Tntinse mTna spre canapea, degetele TnfigTn-
du-se adTnc TncercTnd sa-§i pastreze echilibrul. Furia pentru tatal
ei Ti izbea creierul ca un ciocan, §ocul o facu sa se cutremure,
iar regretul aproape c-o doborT la podea, regretul pentru acele
luni lungi.chinuitoare, dupa ce pierduse copilul, §i pentru toti anii
de durere Tnabu§ita care urmasera calvarului Tndurat crezTn-
du-se parasita’ de Matt. Tnsa Tn primul rTnd, simtea tristete; o
tristete adTnca, renascuta, sfT§ietoare, pentru copilul pierdut §i
pentru victimele TnvTrtelilor tatalui ei. Ti macina sufletul, Ti sfTrteca
inima, aducTndu-i alte lacrimi fierbinti Tn ochi, rostogolindu-i-se
apoi pe obraji.
- N-am facut un avort §iin-am trimis telegrama... Vocea i se
frTnse cTnd se uita la Patrick prin ceata lacrimilor. Jur ca n-am
facut-o!
- Atunci cine a trimis-o?
- Tatal meu! striga ea. N-a putut fi decTt tatal meu! Capul Ti
cazu Tnainte, iar umerii Ti tremurara Tn hohote de pITns.
Patrick se uita cu ochi mari la fata pe care fiul sau o iubise
ca un nebun. Zbuciumul interior i se citea Tn fiecare mi§care a
trupului, zbucium, furie §i tristete... §ovai, zguduit de ceea ce
avea Tnaintea ochilor, apoi, blestemTnd salbatic, Tntinse bratele
§i T§i strTnse nora la piept.
- Probabil ca-s un prost ca te cred, bombani el fioros. Dar te
cred.
 In loc sa-i respinga Tmbrati§area, a§a cum se cam a§teptase
din partea ei, nora lui T§i puse bratele Tn jurul gTtului lui §i se
n();1tci de el, hohote de pITns amarnice, sfi§ietoare, cutremurTn-
ilu-l trupul firav.
- Tmi pare rau, §opti ea distrusa, Tmi pare rau...
- §§§t, gata, gata, murmura Patrick, strTngTnd-o tare, mTn-
uTind-o pe spate. Prin urnezeala care i se lasa pe ochi Tl vazu pe
Joe O'Hara ridicTndu-se §i intrTnd Tn bucatarie. Da-i drumul §i
pITngi, §opti el, luptTndu-se cu furia violenta pentru tatal ei. PITngi
eft T^i pica bine. Tinind-o Tn brate, se uita Tn gol peste capul ei,;
IncercTnd sa gTndeasca. PTna ce ea ajunse sa se mai lini§tea|
sea, el §tiu deja ceea ce voia sa faca. Nu era atTt de sigur cum.
Te simti mai bine? Cum ea dadu din cap, u§or jenata acceptTn-
du-i batista, spuse: Bine. §terge-ti ochii §i Tti aduc ceva de baut.
Avoi vdm sta de vorba despre ceea ce vom face.
- Eu §tiu exact ce voi face, rosti Meredith cu Tnver§unare,
ijtergTndu-§i ochii §i suflTndu-§i nasul. O sa-mi omor tatal.
| - Numai daca nu pun eu mtna mai TntTi pe el, spuse Patrick
cu voce ragu§ita. O trase spre canapea, o Tmpinse jos §i disparu
In bucatarie, aparTnd peste cTteva minute cu o cea§ca de cioco-
lata fierbinte.
Lui Meredith gestul i se paru incredibil de Tnduio§ator §i Ti
zTmbi ctnd i-o Tntinse, apoi se a§eza ITnga ea.
' - Acum, spuse el, dupa ce Meredith termina ciocolata, hai
sS vorbim despre ce-i vei spune lui Matt.
■ j v ’ w Ti voi spune adevarul.
TncercTnd fara succes sa-§i ascunda TncTntarea, Patrick dadu
din cap cu hotarTre.
- Asta ar trebui sa faci. Tn fond, e§ti Tnca sotia lui, iar Matt
are dreptul.sa §tie ce s-a TntTmpIat. §i pentru ca e sotul tau, are
obligatia sa te asculte §i sa te creada. AmTndoi aveti §i alte
obligatii, sa iertati §i sa uitati, sa va oferiti consolare §i sprijin. Sa
va onorati juramintele facute...
Meredith Tntelese atunci unde batea §i, vrTnd sa puna cea§-
ca pe masa, ramase cu ea suspendata Tn aer...
Patrick Farrell era fiul unor emigranti irlandezi. Era clar ca
avea convingeri foarte stride despre legatura pe viata dintre doi
oameni casatoriti, iar acum, ca aflase adevarul despre ce i se
TntTmplase copilului, insista ferm.
- Domnule Farrell, eu...
- Spune-mi tata. Cum Meredith ezita, caldura disparu com­
plet din ochii lui. Nu-i nimic, n-ar fi trebuit sa ma a§tept ca o
persoana ca tine sa vrea sa...
- Nu-i vorba de asta! spuse Meredith cu chipul Tmbujorat de
ru§ine, amintindu-§i dispre|ul simtit pentru el putin mai devreme.
Doar ca nu trebuie sa-ti pui prea multe sperante Tn legatura
dintre mine §i Matt. Trebuia sa-l faca sa Tnteleaga ca era prea
tTrziu sa salveze casatoria lor, dar, dupa durerea la care Tl su-
pusese, n-ar fi suportat sa-l raneasca din nou declarTndu-i pe
§leau-ca nu-i iubea.fiul. Ce voia ea era §ansa de a-i explica lui
Matt cum pierduse copilul: voia ca el sa-i acorde Tntelegerea §i
iertarea lui. Iar ea sa i le acorde pe ale ei. §i-o dorea cu dispe­
rare. Domnule Farrell, tata, se opri ea jenata vazTndu-l TncruntTn-
du-se, Tmi dau seama de ceea ce Tncerci sa realizezi, §i §tiu ca
nu va merge. Matt §i cu mine ne-am cunoscut doar cu ctteva
zile Tnainte de a ne desparti §i nu a fost timp sa... sa...
- Sa §tii daca iube§ti pe cineva? Tncheie Patrick cTnd Mere­
dith lasa fraza neterminata. SprTncenele lui stufoase se Tnaltara
Tn bataie de joc. Am §tiut din clipa Tn care am dat cu ochii de
sotia mea ca ea e femeia mea.
- Ei bine, eu nu sTnt atTt de impulsiva, spuse Meredith, §i Ti
veni sa intre Tn pamTnt de ru§ine pentru ca ochii lui Patrick
sclipira brusc amuzati.
- Trebuie sa fi fost destul de impulsiva Tn urma cu unspre­
zece ani, Ti reaminti el cu subTnteles. Matt a petrecut cu tine o
singura seara Tn Chicago §i ai ramas Tnsarcinata. Mi-a spus ca
n-ai mai avut relatii intime cu nimeni Tnaintea lui. A§a ca, dupa
parerea mea, trebuie sa te fi hotarTt destul de repede ca el e
barbatul tau.
- Sa nu vorbim despre asta, te rog, §opti Meredith tremu-
rTnd, ridicTnd mTna ca sa-i opreasca cuvintele. Nu Tntelegi cum
ma simt, ce-am simtit pentru Matt Tn toti anii a§tia. Iar de curTnd
s-au mai petrecut §i altele Tntre mine §i Matt. Totul e atTt de
complicat...
Patrick Ti arunca o cautatura scTrbita.
- Nu-i nimic complicat. E foarte stmplu. Mi-ai iubit fiul. El te-a
Iubit pe tine. Ati facut un copii Tmpreuna, veti regasifi sentimen-
twln avute unul pentru celalalt. §i o veti face. E foarte simplu.
Meredith aproape ca rTse de aprecierea gre§ita §i ’grosolana
m Tntregii situatii, iar sprTncenele lui se ridicara brusc vazTnd ca
oluservatiile lui i se pareau ridicole.
- Ar fi bine sa te hotara§ti cTt mai repede ce vei face, spuse
I'ntrick TncercTnd fara jena sa-i forteze mTna, dTnd de Tnteles ca
Matt se gTnde§te la casatorie, pentru ca e o fata care-1 iube§te
ilu mama focului, iar el s-ar putea s-o ia de nevasta.
Meredith presupuse ca se referea la fata din fotografia de pe
biroul lui Matt, iar inima Ti facu o mica tumba ciudata. Se ridica
piece.
- Cea din Indiana? El §ovai, apoi T§i Tnclina capul, iar Mere­
dith arunca un zTmbet fugar Tn directia lui §i T§i lua po§eta. Matt
mfuza sa raspunda la telefoanele mele. Dar trebuie sa stau de
vorba cu el, acum mai mult ca niciodata, spuse ea cu o voce
care Ti implora ajutorul.
- Ferma e locul perfect, declara Patrick, zTmbind §trengar §|
ridicTndu-se brusc. Tn drum spre ea vei avea destul timp sa te
glnde§ti la ce-i vei spune, iar el va trebui sa te asculte. Nu-ti
trebuie decTt doua ore sa ajungi acolo.
- Ce? facu ea ochii mari. Nu, nici vorba. Nu se poate. Sa
m3 TntTlnesc singura cu Matt la ferma nu mi se pare o idee buna.
- Crezi c-ai nevoie de o dama de companie?
» - Nu, spuse Meredith mai mult Tn gluma. Cred c-am avea
nevoie de un arbitru. Speram ca te vei oferi voluntar, iar dupa ce
se Tntoarce ne-am putea TntTIni toti trei.
Punmdu-§i mTinile pe umerii ei, rosti insistent:
- Meredith, du-te la ferma. Acolo Ti poti spune toate lucrurile
pe care simti nevoia sa i le spui. Nu vei mai prinde niciodata o
§ansa ca asta, o ispiti el vazTnd-o ca §ovaie. Ferma a fost vTn-
duta. De aceea Matt s-a dus acolo; Tmpacheteaza lucrurile noa-
stre. Telefonul nu mai functioneaza, a§a ca nu veti fi deranjati.
Nu poate pleca cu ma§ina pentru ca a avut ceva necazuri cu
motorul §i ma§ina e la un service. Joe nu trebuie sa mearga
dupa el decTt luni dimineata. O vazu TncepTnd sa cedeze §i,
fericit, starui §i mai mult: Tntre voi doi exista unsprezece ani de
ura §i suferinta, iar tu le-ai putea pune capat Tn seara asta! Tn
seara asta. Nu e ce vrei §i tu? §tiu cum trebuie sa te fi simtit,
atunci cTnd ai crezut ca lui Matt nu i-a pasat de tine sau de copii,
dar gTnde§te-te cum s-a simtit el Tn toti anii a§tia! Pe la ora noua,
suferinta ar putea fi deja uitata. Ati putea fi prieteni ca pe vre-
niuri. Meredith arata gata sa capituleze, dar Tnca ezita, a§a c&
Patrick ghici motivul. Adauga viclean: Dupa ce-ati terminat de
vorbit, te poti duce la motelul din Edmund sa dormi acolo.
Cu cTt se gTndea mai mult la argumentele lui, cu attt T§i
dadea seama ca batrTnul avea dreptate. Fara telefon la ferma,
Matt nu va chema politia sa o aresteze pentru violarea unei
proprietati private. Va trebui sa o asculte. Se gTndi cum se sim-
tise Matt, §i se simtea Tnca, cTnd primise acea telegrama §i T§i
dori brusc §i cu disperare sa faca ceea ce-i spusese Patrick, sa
puna capat urii care existase Tntre ei §i sa se desparta amici.
- Va trebui sa tree pe acasa §i sa Tmpachetez cTteva lucruri,
spuse ea.
El Ti zTmbi cu o tandrete atTt de afectuoasa §i Tncurajatoare,
TncTt lui Meredith i se puse un nod Tn gTt.
- STnt mTndru de tine, Meredith, §opti el, iar ea realizS ca
Patrick §tia ca a Tnfrunta furia lui Matt nu va fi chiar a§a de u§or
pe cTt Ti daduse de Tnteles.
- Cred c-ar fi mai bine sa plec, spuse ea, apoi se ridica pe
vTrful pieioarelor §i depuse un sarut impulsiv pe obrazul lui as-
pru. Bratele lui o Tnconjurara, strTngTnd-o Tntr-o Tmbrati§are de
urs, iar gestul afectuos o facu sa-§i piarda controlul de sine.
Nu-§i putea aminti cTnd o Tmbrati§ase ultima oara tatal ei.
- Joe te va duce acolo, spuse el cu o voce Tngro§ata de
emotie. A Tnceput sa ninga, iar §oselele sTnt pe.riculoase.
- A§ prefera sa ma due cu ma§ina mea. STnt obi§nuita sa
conduc pe zapada.
- M-a§ simti mai lini§tit daca te-ar duce Joe, starui el.
- Nu voi pati nimic, Tl asigura ea. Meredith dadu sa piece §i
apoi T§i aminti ca Tn seara aceea ar fi trebuit sa ia cina cu Lisa,
apoi sa participe la vernisajul expozitiei prietenului Lisei. Pot sa
dau un telefon? Tl Tntreba ea pe Patrick.

Lisa fu mai mult decTt dezamagita. Se supara putin^cTnd

Meredith refuza sa vina §i Ti ceru explicatii. Dupa ce Meredith Ti
povesti unde era §i de ce, Lisa se Tnfurie cumplit pe Philip
Hancroft. *'
- Dumnezeule, Mer, toti anii a§tia, tu §i Matt ati crezut fie­
care ca... §i numai din cauza ticalosului de taica-tu. Se opri Tn
mljlocul unei tirade virulente §i spuse serioasa: Tti doresc mult
noroc Tn seara asta. -

Dupa plecarea lui Meredith, Patrick ramase tacut. cTteva

clipe lungi, apoi se uita peste umar la Joe, care trasese cu
urechea din pragul bucatariei.
» - Ei, rosti el cu un surTs radios, ce zici de nora mea?
Joe se Tmpinse din cadrul u§ii §i porni alene spre sufragerie.
- Cred c-ar fi fost mai bine s-o due eu la ferma, Patrick. Tn
folul asta n-ar putea pleca pentru ca n-ar avea nici ea ma§ina.
Patrick chieoti.
- Fii sigur ca §i-a dat seama. De aceea nu te-a lasat sa o
duci acolo.
- Matt n-o sa fie deloc fericit cTnd o sa dea cu ochii de ea, Tl
preveni Joe. E al dracului de suparat pe ea. Parca-i turbat. Nu
I-am mai vazut niciodata a§a. I-am pomenit ieri numele §i mi-a
aruncat o privire de mi-a Tnghetat sTngele Tn vene. Din cTteva
tolefoane date din ma§ina am priceput ca vrea sa-i atace com­
pania §i sa i-o ia. N-am mai pomenit pe cineva sa-l scoata a§a
din rabdari.
- §tiu, Tl aproba Patrick Tncet, zTmbind §i mai vesel. §i mai
$tiu ca e singura care a reu§it.
Joe studie expresia TncTntata a lui Patrick, Tncretindu-§i frun­
tea.
- Speri ca dupa ce-i va spune ce a facut tatal ei, iar Matt se
calmeaza, n-o s-o mai lase sa piece de la ferma, mda?
- Ma bazez pe asta.
- Pe cinci dolari ca te Tn§eii.
Chipul lui Patrick se Tntuneca.
- Pariezi Tmpotriva?
- Pai, Tn mod normal n-a§ face-o. Tn mod normal a§ paria
zece dolari, nu ci.nci, ca Matt se va uita la fata aia frumoasa, va
vedea cum Ti arata ochii cTnd pITnge, apoi o va duce direct Tn pat
§1 va recupera timpul pierdut.
 §i de ce nu crezi ca va face a§a ceva?
^ Pentru ca e bolnav, de-aia.
Patrick se relaxa §i zTmbi malitios. .
SlrNu chiar attt de bolnav.
- Ba-i foarte bolnav! insista Joe TncapatTnat. A suferit toata
saptamTna de gripa aia §i tot s-a dus la New York. Ctnd I-am
luat jeri de la aeroport, tu§ea ca un magar.
l?idicam pariul la zece dolari?
- S-a facut.
Se a§ezara sa-§i continue jocul de §ah, dar Joe ezita,
- Patrick, renunt: la pariu. Nu e cinstit din partea mea sa-(i
iau zece dolari. Tu abia I-ai vazut pe Matt Tn saptamTna asta. 1(1
garantez ca va fi prea bolnav §i prea furios ca s-o (ina acolo.
- Poate c-o sa fie furios, da n-o sa fie prea bolnav.
- Ce te face attt de sigur?
- Se TntTmpla sa §tiu, replica Patrick, prefacTndu-se absorbit
de urmatoarea mutare, ca Matt a trecut pe la doctor Tnainte de a
pleca spre Indiana §i a luat medicamentele cu el. M-a sunat din
ma§ina ca sa-mi spuna ca se simte mai bine.
- Faci pe grozavul! I(i sclipesc ochii.
- Pariem?

Capitolul 34
CTnd Meredith pleca de acasa cu cele cTteva lucruri tagate
Tn graba Tntr-o saco§a, abia daca Tncepuse sa ninga, dar cTnd
trecu Tn Indiana, ninsoarea se transformase Tn viscol. Pe auto­
strada se aflau pluguri de zapada §i camioane cu nisip, becurile
lor galbene rotindu-se ca ni§te faruri. O camioneta trecu Tn vl-
teza pe ITnga ea aruncTndu-i noroi pe parbriz; trei kilometri mai
departe depa§i aceea§i camioneta, rasturnata Tn §ant, §oferul
sttnd afara §i vorbind cu un altul care oprise sa-l ajute.
Buletinul meteo de la radio anunta ca erau opt grade, tem-
peratura Tn coborTre, vizibilitatea extrem de redusa, dar Meredith
nu era con§tienta decTt pe jumatate de furtuna de afara. Toato
gTndurile Ti erau Tndreptate asupra trecutului §i a nevoii de a
ajunge la ferma pentru a-i povesti lui Matt ce se TntTmplase Tn
realitate. CTnd Patrick insistase sa piece la ferma, fusese Tncft
 gocatei §i amutita de descoperirile facute. Acum, ca §ocul T§i mai
pierduse dtp efect, simtea nevoia imperioasa de a Tndrepta gre-
felile, de a explica, o nevoie care o depa§ea c a m 'll pe cea a lui
Patrick.
Chiar §i acum, numai gTndindu-se la felul cum trebuie sa se.
j j s im tit Matt cind primise telegrama aceea o facea sa-i vina
gmata.; §i tot se ^itorsese s-o Vteiteze la spital,KfjHd refuzat ca
yn cer§etor fara ffjci un fel de drepturi. N-o abandonase nicio-
iliita, nici pe ea §i nici pe copilul lor. Adevarul o umplffl de o
Oildura ThcTntatoare §i o do|pta mistQitoare sa-l faca sa Tnte-
In.iga ca nu-l omorTse pe copiliaflor §i nu-l alungase pe el din
Via^a efc.
Farurije ei .sclipeau amenintatortpe §oseaua din fata, iar
Moredith reduse viteza, tr||ndu-§i respiratia, atunci cTnd ma§ina
ilorapa pe o pojghita de gheata, alunecind Tnainte, apoi rotile
mu§cara din nou din zapada moale. J-mediat ce stapTri|BMW-l*
gtndurile Ti revenira la Matt/ Acum Tntelegea motivul aversiunii
pentru ea. Tntelegea totfcclusiv replica furioasa rostita tn>ma-
saptamTna trecuta. ,JVIai supara-mS o data §/' vei ajunge
(!•(/ dore§ti sa fi fost tu cea avortata!" ^
LuTnd Tn considerare nedreptatile incredibile care i se facu-
•nrrt, Meredith Tntelegea de ce se razbuna Tntr-o maniera care i
M pSruse extraordinar de rautaeioasa. TinTnd seama de* tot
o«oa ce credea despre ea, era ulpitor ca Tncercase sa se poarte
IMifitenos la Opera §i la deiunllJLiat Tmpreuna. Tn locul m, Mere-?'
diili n-ar fi putut fi polijicoasa, ce sa mai vorbim de prietenoasa,
Ti trecu prin minte ca Matt §i-ar fi putut trimite singur acea
Mngrama ca sa se absolve fata de tatal sau pentru abando-
p r t a lui Meredith, dar glndul disparu la fel de repede pe cTt
ipflruse. Matthew Farrell facea cum avea el chef §i nu dadea
loooteala iw a n u i. O lasase psarcinata, se Tnsurase cu ea,
Ipol Tnfrunta.se 'furia tataliSei fara Tngrijorare §i fara sa-§i ceara
*ui/o. Construise an imperiu al afacerilor bazTndu-se doar pe
Indrfizneala §|pe o vointa de fier. Nu js-ar fi temut de ta ta fjii §1
AU |l-ar fi trimis o telegrama. Cea primita de ea^tn care era de
toord sS obtina divortul, fusese trimisa evident drept raspuns la
»n»« Infecta primita de el. §i chiar §i a§a, tot venise acasa §i
Intioicase s-o vada Tnainte sa o trimita...
 Lacrimile Ti Tntepara ochii §i accelera. fara sa-§i dea seama.
Trebuia sa ajunga la ei, sa-i vorbeasca, sa-i faca sa Tnteleaga.
Avea nevoie de iertarea lui, a§a cum el avea nevoie de a ei, §i
nu i se parea deloc ceva ciudat sau amenintator pentru viitorul ei
cu Parker sa simta un regret sfT§ietor §i o tandrete dureroasS
pentru Matt. Prin fata ochilor Ti defilara imagini ale viitorului.
Data viitoare cTnd Matt Ti va Tntinde mTna, a§a cum o facuse
la Opera, §i Ti va spune „Salut, Meredith", Ti va zTmbi §i T§i va
pune mTna Tn a lui. Prietenia lor nu va trebui sa se limiteze la
TntTlnirile din societate; puteau fi §i prieteni de afaceri. Matt era
un mare tactician §i un negociator stralucit; pe viitor, hotarT ea cu
afectiune, era posibil sa-l sune ca sa-i ceara sfatul.
S-ar putea TntTIni sa ia prTnzul Tmpreuna, §i-ar zTmbi unul
altuia pe deasupra mesei; ea Ti va spune problemele ei, iar el Ti
va oferi solutii. A§a se purtau vechii prieteni. Caldura din ea
crescu pTna se facu o adevarata flacara.
§oselele erau periculoase, dar Meredith abia daca baga de
seama. Imaginile TncTntatoare despre TntTlnirile prietene§ti cu
Matt fura §terse rapid de realitate, §i anume, ca nu-i putea oferi
nici o dovada ca-i spunea adevarul. Matt §tia deja cTt de mult T§i
dorea un divort fara complicatii.
Daca va intra Tn casa §i va trece direct la problema pierdeni
copilului, T§i va Tnchipui fara nici o Tndoiala ca inventase Tntreaga
poveste numai ca sa-i stTrneasca simpatia §i sa-l faca sa fie de
acord cu divortul. Ba mai rau, cumparase terenul din Houston
pentru douazeci de milioane §i tinea compania Bancroft Tntr-o
menghina de zece milioane, pretinzTnd treizeci pentru el. Va
presupune ca povestea despre pierderea copilului era un §iretlic
ca sa slabeasca §uruburile menghinei.
A§a ca singura el §ansa era sa lamureasca mai TntTi lu-
c^iflle, spunmdu-i ca va primi aprobarea pentru construirea fa-
bricii. Va Tntelege ca tatal ei acceptase sa nu-§i mai vTre
niciodata nasul Tn treburile lui, iar Matt va deveni mai Tntelegator
Tn privinta divortului, a§a cum Tncercase §i la acel dejun, Tnainte
sa primeasca telefonul. Atunci §i numai atunci, cTnd va §ti ca ea
nu mai are nimic de cT§tigat, Ti va putea explica ce se TntTmplase
cu copilul lor. Odat! ajun§i aici, o va crede cu siguranta, nu va
mai exista nici un motiv sa aiba d u b IB
 Podetul de lemn de peste pTrTuI ce trecea pe Itnga ferma era
•coperit de un strat gros de zapada. Meredith accelera ca sa nu
! • Tmpotmoleasca §i t§i tinu rasuflarea. BMW-ul se avtnta Tna-
Inlct, cauciucurile alunectnd, partea din spate deraptnd lateral,
■fioi ma§ina tt§ni spre curtea din fata casei. tn lumina reflectata
iltt ctmpurile acoperite de zapada §i de luna de deasupra, co-
|mcii goi din curte erau ni§te versiuni bizare, deformate, a ceea
0« fusesera tn acea vara de demult.
Precum ni§te schelete respingatoare aruncau umbre frtnte
flnupra cadrului alb al casei, prevenind-o, iar Meredith, odata ce
•tlnse farurile §i opri motorul, fu strabatuta de un mic fior de
yioaza. La una din ferestrele de la etaj sclipea o lumina slaba.
Mutt era acolo §i era tnca treaz, iar ctnd va da cu ochii de ea, se
VI Infuria teribil.
Lastndu-§i capul pe spatarul scaunului, cobort pleoapele,
tncercind sa-§i adune curajul de care va avea nevoie pentru a
Infrunta tot ceea ce se va Tnttmpla tn minutele urmatoare. In
momentul aceia, singura in ma§ina, confruntata cu o sarcina
Incredibil de dificila §i disperat de importanta, Meredith ceru aju-
Inr pentru prima oara tn unsprezece ani.
|» - Te rog, §opti ea catre cer, fi-l sa ma creada.
Deschiztnd ochii, t§i tndrepta spatele, scoase cheile din con­
tact §i t§i lua po§eta. Cu unsprezece ani, tn urma rugamintile ei
^tirbinti ca Matt sa vina la spital i se tndeplinisera, numai ca ea
nu §tiuse, iar de atunci tncetase sa se mai roage. Fara tndoiala
' I Dumnezeu se suparase pe ea. Era uimitor, t§i zise ea gata
•A izbucneasca tntr-un hohot de ris isteric tn timp ce ie§ea din
m,i§ina, ca reu§ea sa-i faca pe toti sa se tnfurie pe ea, atunci
(ilnd se straduia attt de mult sa fie o persoana draguta.
Lumina de pe.veranda.se aprinse brusc, iar rtsul disparu;
Inima ti sari tn gtt §i t§i ridica privirea vaztnd u§a deschiztndu-se.
In toata panica care puse staptnire pe ea, T§i pierdu echilibrul tn
/npada alunecoasa, se apuca de capota sa nu cada §i scapa
cheile Itnga cauciucul drept. Se apleca sa le ia, dar t§i dadu
laama ca mai avea un rtnd de chei tn po§eta §i nu vedea de ce
a nr fi apucat sa scormoneasca prin zapada. Nu tntr-un moment
cu 5sta, ctnd avea de tnfruntat cea mai importanta tnttlnire a
vl«tli ei.
 Lumina de pe veranda se revarsa asupra curtii, iar Matt
ramase Tn prag, uitTndu-se uluit la seena ireala din fatarlui: o
femeie tocmai ie§ise din ma§ina, o femeie semanTnd incredibil j
de mult cu Meredith, apoi se lasase brusc jos §i se facuse
nevazuta. Reaparu iar, ocolind vehiculul prin zapada viscolita, 1
BTjbTind dupa cadrul u§ii, Tl apuca strTns, TncercTnd sa-§i alUnge
slabiciunea §i amorteala. Se holba la ea, aproape convins cS
febra Ti provoca halucinatii, iar cTnd femeia ridica mTna §i-§i dadu
de pe frunte parul stropit de fulgii de zapada, gestul Ti fu atTt de
chinuitor de familiar, TncTt sim(i Tn inirria o durere usturatoare.
Urea treptele verandei §i T§i Tnalta fata spre el.
- Salut, Matt.
Matt ajunse la concluzia ca mintea i-o luase razna. Sau ca
visa. Probabil murea Tn patul lui de la etaj. Nu §tia care dintre
cele trei variante, dar T§i dadea seama ca frigurile care Ti straba-
tusera trupul Tn casa se abateau acum asupra lui cu o frecventa
alarmanta. Aparitia din fata lui zTmbi, un fel de zTmbet dulce,
nesigur.
- Pot sa intru? Tntreba ea. Arata §i vorbea ca o versiune
angelica a lui Meredith.
O rafala de vmt rece Ti arunca zapada Tn fata §i-l trezi din
amorteala. N-avea Tn fata lui nici un fel de aparitie blestemata,
era Meredith, iar perceperea TntTrziata Ti pompa cu furie sTngele
Tn vene. Prea bolnav ca s-o conduca la ma§ina sau sa Tnghete^
de frig certTndu-se cu ea sa piece, T§i Tndrepta umerii, facu un
pas lateral §i Ti Tntoarse nepoliticos spatele, lasTnd-o sa-l urmeze
Tnauntru. Multumit ca §ocul de a o descoperi Tn pragul u§ii Ti
dadea un impuls de energie, intra Tn sufrageria aflata Tn Tntu-
neric.
- Trebuie sa ai instinctul de vTnatoare al unui ogar §i tenaci-
tatea unui buldog de-ai facut tot drumul asta pTna aici, o informa
el TntinzTnd mTna Tn bezna §i aprinzTnd lumina de sus. Vocea Ti
suna ragu§ita, hTr§Tita, pTna §i Tn urechile lui.
Meredith se pregatise pentru o TntTmpinare mult mai cum-
plita, mult mai exploziva.
i— Am primit jun pic de ajutor ca sa te gasesc, spuse ea
scrutTndu-i fata trasa, strabatuta de un junghi dureros de tan-
drete pentru el. InfruntTndu-§i dorinta de a-i lua fata Tn mTini §i a-i
toune „Tmi pare rau“, se multumi deocamdata sa-§i scoata pal-
tonul §i sa i-l Tntinda.
P - E noaptea libera a majordomului, o lua el peste picior,
Ignorfndu-i paltonul. Agata-I singura. In loc sa-l repeada*$a§a
tiiiin se a§teptase, Meredith se Tntoarse §i-§i puse paltonul peste
npiltarul unui scaun. f§i miji ochii furios §i nedumerit, comparmd
Bciiasta umilinta tacuta cu ultima TntTInire cu ea. Ei bine? se rasti
»l, S-auzim. Ce vrei?
Spre surprinderea lui, ea rTse, un rTs amuzant, rascolitor.
- Vreau ceva de baut. Da, vreau neaparat ceva de baut.
f - Am terminat §ampania, o informa el. Ai de ales Tntre
ncotch sau vodca. Nu-ti place, n-ai decTt sa te cari.
- Imi place vodca, spuse ea calma.
DucTndu-se Tn bucatarie, Matt T§i simti genunchii Tnmuin-
du-se, dar nu se lasa, turna vodca Tn pahar §i se Tntoarse Tn
nufragerie. Ea lua paharul Tmpins brutal spre ea §i se uita prin
oamera.
- Mi... mi se pare ciudat sa te vad aici dupa toti anii a§tia,
Incepu ea §ovaind.
- De ce? Aici m-am nascut §i, dupa parerea ta, aici mi-e
locul. Nu sTnt altceva decTt un muncitor murdar, nu-i a§a?
Spre consternarea lui Matt, obrajii ei se Tnro§ira de jena §i
Incepu sa-§i ceara scuze:
- Imi pare rau ca am spus a§a ceva. Am vrut sa te jignesc §i
nm spus-o pentru ca am §tiut ca o sa te doara. N-am vorbit
nerios, nu e nimic rau Tn a fi un muncitor, sTnt barbati harnici,
clnstiti...
- Ce mama naibii pui la cale? exploda Matt, apoi aproape se
pr3bu§i din cauza durerii care Ti sageta prin cap. Camera se
TnvTrti cu el. Se sprijini de perete, TncercTnd sa-§i pastreze echili-
brul. ’ f 4;. .
- Ce s-a TntTmpIat? striga Meredith. E§ti bolnav?
Matt avu presimtirea crunta ca ori se va prabu§i ca un tTnc
nfurisit, ori va varsa Tn fata ei.
- Pleaca de aici, Meredith. Capul Ti vTjTia, stomacul Ti era
Tntors pe dos. Se rasuci pe calcTie §i porni spre scari. Ma due sa
m3 culc.
- Tu chiar e§ti bolnav, izbucni ea, alergTnd spre el cTnd Tl
vazu apucindu-se de balustrada §i clatinmdu-se pe a doua
treapta. Ti apuca bratul ca sa-l ajute, idr el §i-l smulse, Tnsa nu
Tnainte ca ea sa-§i fi pus palma pe fruntea lui fierbinte. Dum­
nezeule, arzi!
: > - Pleaca!
igteTaci din gura §i sprijina-te de mine, Ti porunci ea, iar el nu
avu forta sa o Tmpiedice sa-i ia bratul §i sa-l puna peste umerii
ei.
Ctnd Meredith Tl duse Tn dormitor, Matt se Tmpletici §i se
prabu§i pe pat cu ochii Tnehi§i. Nemi§cat ca... un mort. Tngrozita,
Ti ridica bratul moale, cauta pulsul, dar, Tn panica care pusese
stapTnire pe ea, nu-l gasi.
- Matt, striga ea apucTnduIlde umeri §i zgTltTindu-l. Matt, sa
nu Tndrazne§ti sa mori! Tl preveni ea isterica. Am facut tot drurnul
asta ca sa-ti spun lucrurijmportante, sa-ti cer iertare §i...
Spairna din vocea ei, frenezia cu: care Tl scutura, |§trezira Tn
cele din urma simturile amortite, iar Tn starea lui de ameteala fu
incapabila sa nutreasca vreo aversiune fata de ea. Nu mai conta
decTt ca ea era acolo, iar lui Ti era groaznic de rau.
- Gata, §opti el, nu ma zgTltTi. Fir-ar sa fie!
Meredith | i dadu drumul §i aproape ca izbucni Tn pITns de
fericire, apoi T§i veni Tn fire §i Tncerca sa-§i adune mintile. Ultima
data cTnd vazuse pe cineva prabu§indu-se a§a fusese tatal ei,
iar el aproape ca murise, dar Matt era tinar §i puternic. Avea
febra, nu o inima slabita, Nesigura de ce sa faca ca sa-l ajute,
se uita prin camera §i vazu cele doua sticlute de pe||optiera. Pe
amTndoua etichetele scria ca trebuia sa ia pilulele ,1a trei ore.
BmBMatt.' spuse ea Tngrijorata gTndindu-se ca venise poate
vremea sa mai ia ni§te medicamente, cTnd ai baut pilulele as­
tea?
Matt o auzi §i Tncerca sa-§i deschida ochii, dar, Tnainte sa
apuce s-o faca, ea Ti apuca mTna, se apleca mai aproape de
urechea lui imploTTndu-l:
H - Matt;, ma auzi?
- Nu sTnt surd, rosti el cu o voce groasa, §i nu sTnt pe
moarte. Am gripa §i bron§ita. Am luat pilulele.
Simti cum salteaua se lasa Tn jos cTnd ea se a§eza ITnga el
§i chiar T§i imagina.cum degetele ei Ti dadeau u§or parul: de pe
 fmnlo. Probabil ca se apropia de delir, iar Tntreaga scena adu-
imi cu un vis comic. Meredith aplecata deasupra lui, atingmdu-i
fruntea, netezindu-i parul... De-a dreptul haioasa, incredibil de
■muzanta acea scena.
- E§ti sigur ca asta e tot, gripa §i bron§ita? Tntreba ea de
i oiilalta parte a pleoapelor Tnchise.
Gura lui se strTmba Tntr-un zTmbet spontan.
I - CTt mai rau ai vrea sa fie?
I - Cred c-ar trebui sa chem un doctor.
I - Am nevoie de Tngrijirea unei femei.
Ea Ti raspunse cu un rTs tremurat, preocupat.
I - Eu sTnt buna?
9 - Foarte amuzant, §opti el.
Meredith T§i simti inima saltTnd u§or pentru ca vorbise de
pnrcei ea i-ar fi fost mai mult decTt suficienta.
• - Te las sa te odihne§ti.
- Multumesc, spuse el TntorcTndu-§i fata de la lumina de sus,
i;rt/Tnd imediat Tntr-un somn adTnc.
Meredith trase paturile peste el observTnd abia acum cei era
descult. Adormise Tn hainele Tn care fusese Tmbracat cTnd Ti
deschisese u§a §i banui ca vor fi mai calduroase decTt pijama-
Inle. Porni spre u§a, duse mTna la Tntrerupator, apoi se Tntoarse
?l !i urmari pieptul ridicTndu-se §i lasTndu-se jos Tn timp ce dor­
mea. Respiratia Ti era neregulata, fata palida, dar, chiar adormit
t»l bolnav, arata ca un adversar teribil, de temut.
- Cum se face, Tntreba ea Tntr-o doara barbatul culcat pe
pat, ca de fiecare data cTnd ma apropii de tine nimic nu merge
n?a cum ar trebui?
ZTmbetuI Ti pieri §i stinse lumina. Ura haosul §i nesiguranta
din viata personala; ura sentimentul de neajutorare pe care i-l
ilfideau. La serviciu, haosul era binevenit, o stimula, Ti punea
mlntea la contributie, o bucura. La serviciu, cTnd T§i asuma ris-
ourf sau miza pe instincte, actiunile ei erau aproape Tntotdeauna
tncununate de succes. Daca nu, rezuitatui era o gre§eala, nu un
ilezastru. In toata viata ei de femeie adulta T§i asumase doar
doua mari riscuri personale §i ambele se dovedisera catastro-
fnle: se culcase cu Matthew Farrell §i se maritase cu el. §i nici
mScar acum, unsprezece ani mai tTrziu, nu se eliberase complet
de cea de-a doua. Lisa critica Tn permanenta firea previzibila,
tipicara, a lui Parker, dar Lisa nu avea cum sa Tnteleaga c£
lucrurile previzibile, sigure, erau cele pe care §i le dorea, dupa
care tTnjea Tn viata ei personala. Tn cazul ei, ramificatiile riscurilor
spontane reprezentau mai mult decTt era dispusa sa Tndure. Tn
afaceri se pricepea de minune sa parieze pe lucrurile juste; Tn
viata personala, priceperea asta era pur §i simplu inexistenta.
Oprindu-se sa-§i ia paltonul de pe scaun, Meredith se duse
apoi la ma§ina, T§i scoase saco§a §i o aduse Tn casa. Dadu sa
urce scarile, apoi se uita prin Tncapere cu un fel de nostalgie §i
vaga tristete. Era aceea§i; vechea canapea vizavi de fotoliile din
fata caminului, cartile de pe rafturi, veiozele.
Capitolul 35
Tn dimineata urmatoare, crnd Meredith se furi§a Tn dormitorul
lui Matt ca sa verifice cum se simtea, afara continua sa ninga.
Matt Tnca avea putina febra, dar fruntea nu-i mai era attt de
fierbinte.
Tn lumina cenu§ie a zilei, dupa o noapte de somn §i un du§
fierbinte, primirea nea§teptata din seara trecuta i se paru mai
degraba comica decTt nelini§titoare.
TmbracTnd o pereche de pantaloni alba§tri §i un pulover de
un galben straludtor, se duse la oglinda sa-?i pieptene parul §i
Tncepu sa zTrribeascci. Nu s& putu abtine. Cu cTt se gTndea mai
mult la noaptea trecuta, cu atTt i se parea mai amuzanta.
Faptul ca era prea bolnav ca s-o scoata cu de-a sila din
casa era un fel de hatTr al sortii. Fiind bolnav, nu se putea sa
aiba o discutie serioasa cu el, care cerea calm §i mult rationa-
ment. Daca va insista ca ea sa piece, va cT§tiga timp spunTndu-i
adevarul, o parte din el, ?i anume, ca-§i pierduse cheile Tn za­
pada §i nu putea pleca.
Multumita de planurile ei, continua sa-§i pieptene parul. Sa-
tisfacuta, se ruja §i T§i dadu cu rimel, apoi facu un pas Tnapoi §i
T§i studie Tnfati§area Tn oglinda. ParUl Ti crescuse prea lung, dar
arata bine.
Apoi, se gTndi ca trebuia sa aiba grija de el, doftoricindu*-!cu
ceva medicamente. Strdbdtu coridorul §i intra Tn baie.
tn dulapior erau un termometru §i cTteva sticlute cu etichete
lltyfllbenite de vreme.
Oare cum aveai grija de cineva bolnav de gripa §i bron§ita?
1 | Tntreba ea. Gripa facuse ravagii printre angajatii de la ma-
flHzin, iar Meredith Tncerca sa-§i aminteasca ce-i povestise Phyl-
despre simptomele ei. O duruse Tngrozitor capul, mu§chii §i i
•e fficuse greata. Bron§ita era cu totul altceva, provoca conges-
lln pulmonara-§i tuse.
tntinzTnd mTna, Meredith scoase afara termometrul §i sticluta
cu aspirina, singurele lucruri care Ti erau cTt de cTt cunoscute,
Ipoi lua o alta sticluta cu o eticheta galbuie, lucioasd: spirt sani-
tar. Pe eticheta scria ca e pentru taieturi, a§a ca o puse la loc,
apoi alese un tub, indicatiile de pe el informTnd-o ca se folosea
la dureri musculare. Tl deschise, puse putin pe deget, iar mirosul
0 f^cu sa lacrimeze.
Studie rafturile. Necazul era, realiza ea, ca medicamentele
din dulapior erau vechi. Pe o sticla mare, maronie, scria Ulei de
castor, iar umerii lui Meredith Tncepura sa se scuture de rTs.
A§a-i trebuia, hotarT ea, o sa-l Tnvete minte. Habar n-avea ce
anume vindeca uleiul de castor, dar §tia ca gustul nu putea fi
decTt unul teribil de scTrbos.
Tl Tnghesui ITnga celelalte lucruri din Tndoitura bratului, cu
intenfia sa-l puna pe tava cu micul dejun. Tntelese brusc ca se
afla Tntr-o stare de spirit excelenta pentru o persoana izolata la o
farma, cu un barbat bolnav care o ura de moarte, dar atribui
veselia ei faptului ca va putea pune capat acestei uri. Plus faptul
cS dorea foarte mult sa-l ajute sa se faca bine. I-o datora, dupa
toate suferintele provocate Tn trecut, de§i fara voia ei. La euforia
ei se adauga un fel de nostalgie a tineretii, facTnd-o sa se simta
din nou de optsprezece ani.
Zari un borcan mic, albastru, §i recunoscu eticheta; se pre-
supunea ca alina simptomele congestiei §i nu mirosea mai bine
decTt alifia din tub, dat s-ar putea sa-l ajute pe Matt. Tl adauga la
ce avea §i studie ce adunase pTna acum. Aspirina Tl va ajuta la
durerea de cap, dar s-ar putea sa-i deranjeze%stomacul. Avea
nevoie de o alternativa.
- Gheata, spuse ea cu voce tare. Punga cu gheata Ti va
Tndeparta durerea de cap.
 Duse medicamentele jos Tn bucatarie, deschise frigiderul
descoperi ca avea gheata din bel§ug. Din nefericire, dupa c
cauta prin toate sertarele §i dulapioarele, nu gasi nimic potrivit Ti
ce s-o puna. Apoi T§i aminti de saculetul ro§u din cauciuc vazul
putin mai devreme Tn dulapul de sub chiuveta din baie, cTnt)
cautase un prosop.
Urea la etaj, se apleca §i trase afara saculetul, dar nu avea
capac. Ghemuindu-se, pipai dupa capac, apoi se vTrT pe jumS
tate Tn dulap Tn cautarea lui. II vazu Tn spate, dupa o cutie cu
praf de curatat, §i trase de el, descoperind Tnsa ca respectivul
capac era ata§at de un furtun ro§u, subtire, lung de aproape un
metru, avTnd la capat un §urub ciudat din metal.
RidicTndu-se Tn picioare, Meredith controla §urubul, apoi legn
furtunul cu un nod strTns, ca sa fie sigura, §i duse dracovenia jos
sa o umple cu apa §i gheata.
Sarcina asta odata Tncheiata, singura problema cu care Ti
mai ramase sa se confrunte fu micul dejun, §i avea prea putine
din ce sa aleaga. Trebuia sa fie ceva u§or de digerat, dar asta
elimina aproape tot ceea ce gasi prin dulapioare, cu exceptia
unei pTini proaspete de pe masa. Tn frigider gasi un pachet de
felii gata preparate de carne, un altul cu §unca, o cutie cu unt §i
un carton cu oua; congelatorul continea doua bucati de carne
pentru gratar. Scoase unul §i puse doua felii de pTine Tn aparatul
de prajit, apoi se uita din nou prin dulapioare cautTnd ce-ar putea
mTnca pentru prinz. ExceptTnd doua conserve cu supa, totul era
condimentat §i greu de mestecat; tocana, spaghetii, conserve
de pe§te §i o cutie cu iapte dulce condensat. Lapte!
Plina de avTnt, §i turna pu^in Tntr-un pahar. Lichidul arata
Tngrozitor de gros, iar indicative sugerau ca putea fi folosit direct
din cutie sau diluat cu apa. Fara sa fie sigur§ cum Tl prefera
Matt, Tl gusta §i se cutremura. CTnd pTinea prajita fu gata, se
duse Tn sufragerie §i lua o masuta cu picioare rabatabile, folo-
sind-o drept tava pentru medicamente, punga cu gheata §i micul
dejun.

Bubuiturile din cap Tl smulsera pe Matt dintr-un somn adTnc,

ducTndu-l spre o stare de semicon§tienta dureroasa Tn care con-
stata ca trebuia sa fie dimineata. TntorcTndu-§i fata pe perna, T§i
 •Ill ochii sa se deschida §i fu contrariat pentru cTteva clipe ia
Vfiderea unui de§teptator vechi din plastic alb cu brate negre
liulicTnd ora opt §i jumatate, Tn locul ceasului cu radio din dormi-
ferul lui. Memoria Ti. reveni Tncetul cu Tncetul; era Tn Indiana §i
fiJBOse foarte bolnav. JudecTnd dupa efortul uluitor depus pentru
i se rostogoli pe o parte sprijinindu-se pe brate ca sa ajunga la
plclutele cu pilule de ITnga ceas, Tnca era bolnav.
IncercTnd sa-§i limpezeasca mintea, T§i scutura capul, apoi
■|6ciri puternic cTnd ni§te ciocane Tncepura sa-i bata Tn tTmple Tn
fltm de tam-tam. Febra Ti scazuse, Tnsa cama§a Ti era uda de
linnspiratie. LuTnd paharul cu apa ca sa Tnghita pilulele, se gTndi
| | se ridice, sa faca un du§ §i s§ se Tmbrace, dar se simtea atTt
de extenuat, TncTt hotarT sa mai doarmS o ora §i sa Tncerce dupa
nceea.
Eticheta de pe una din sticlute continea avertismentul Aten-
(lo! Provoaca ameteli, §i se Tntreba Tntr-o doara daca acesta era
motivul pentru care nu reu§ea sa iasa din starea aceea de
•patie. Se Tntinse Tnapoi pe perne §i Tnchise ochii. O amintire
Invciluita Tn ceata nu-i dadea Tnsa pace. Meredith. Avusese un
Vis smintit, cum ca Meredith venise prin viscol §i-l ajutase sa
niunga Tn pat. Se Tntreba cum de subcon§tientul sau reu§ise sa
Clflscoceasca o imagine atTt de bizara? Daca i-ar fi stat Tn pu-
lore, Meredith I-ar fi ajutat sa se arunce de pe un pod sau de pe
muchia unei prapastii, sau sa dea faliment.
Fu gata sa adoarma din nou cTnd auzi pa§i furi§Tndu-se Tn
b u s , facTnd treptele sa scTrtTie. Trezindu-se brusc, se salta rapid
In capul oaselor, ciatinTndu-se ametit din cauza mi§carii bru§te,
Iar cTnd vru sa Tmpinga paturile la o parte, intrusul batu la u§a.
- Matt? striga o voce bITnda, o voce unica, muzicala, culti-
vata. jf
Vocea lui Meredith.
MTna Ti Tncremeni, ramase cu privirea fixata pe peretele de
vizavi §i pret de o secunda de iad fu complet dezorientat.
r - Matt,, intru. MTnerul se rasuci, iar atunci realitatea Ti pe-
netra creierul. Deci, nu fusese un vis bizar. Meredith era acolo.
ImpingTnd u§a cu umarul, Meredith intra cu spatele, dTndu-i
anume timp sa se bage sub paturi Tn caz ca s-ar fi trezit, dar nu
se Tmbracase Tnca. Traind Tntr-o falsa senzatie de siguranta
pentru ca noaptea trecuta fusese destul de amabil cu ea, mai c|
scapa tava din mtna cTnd vocea lui furioasa erupse Tn spatele a
cu forta aburului tf§nind dintr-un vulcan:
- Ce faci tu aici!
- Ti-am adus o tava, spuse ea TntorcTndu-sespre el §i pornind
spre pat, surprinsa de expresia lui suparata. Dar expresia fu un
nimic Tn comparatie cu cea amenintatoare care Tl facu sa-?l
strTnga maxilarele o clipa ma! tTrziu, cTnd privirea Ti zabovi pa
saculetul ro§u.
- Ce mama dracului, izbucni el, ai de gTnd sa faci cu aia?
Ferm hotarTta sa nu-l lase s-o scoata din sarite sau s-o
intimideze, Meredith T§i ridica barbia §i replica calma:
- E pentru capul tau.
- Ti-ai descoperit o slabiciune pentru glumele vulgare? Tn­
treba el indignat, aratTnd gata s-o strTnga de gTt.
Cu totul zapacita, Meredith puse tava pe pat ITnga ei §i
spuse cu o voce cTt mai lini§titoare:
- Am pus gheata pentru...
- Ca sa vezi, o repezi el. Tti dau exact cinci secunde ca sa te I
cari naibii din camera asta §i Tnca un minut ca sa dispari din !
casa, daca nu, te arunc afara. Se apleca Tnainte, iar Meredith T§i
dadu seama ca voia sa Tnlature paturile §i sa rastoarne tava.
- Nu, striga ea, dar Tn glas Ti rasuna atTt implorarea, cTt §i
protestul. N-are nici un sens sa ma ameninti, pentru ca nu pot
pleca. Mi-am pierdut cheile Tn fata easel, dupa ce-am coborTt din
ma§ina. S' chiar daca nu le-a§ fi pierdut, tot nu voi pleca pTna |
nu- |i voi spune ce am sa-ti spun.
- Nu ma intereseaza, spuse Matt salbatic, TntinzTnd mTna sa
apuce paturile, furios ca trebuise sa a§tepte sa-i treaca valui de
greata.
- Noaptea trecuta nu te-ai purtat a§a, comenta ea disperata
§i trase tava de pe paturi Tnainte ca el sa o arunce la podea.
N-am crezut ca o sa te superi numai pentru ca am facut o punga
de gheata pentru capul tau.
El se opri, mTna ramTnTndu-i suspendata deasupra marginii
paturilor, pe chipul lui cu trasaturi puternic reliefate aparTnd o
expresie goala, un §oc comic incredibil.
- Ce-ai facut? Tngaima el pierdut.
 - Ji-am spus deja. Ti-am pfegatit o punga de gheata pen-
Iru...
Meredith se Tntrerupse alarmata cTnd el T§i acoperi brusc
cu mTinile §i cazu Tnapoi pe perne, umerii tremurTndu-i. Ti
Iminura Tntreg trupul, de la cap pTna la picioare, iar din spatele
mTlnilor se auzeau sunete Tnfundate. Tremura atTt de tare, TncTt
Meredith crezu ca-l apucase un atac de apoplexie sau murea
InecTndu-se.
- Ce s-a TntTmpIat? izbucni ea. Tntrebarea ei paru sa faca
patul sa se zgTltTie §i mai puternic, accelerTnd sunetele retinute.
Chem salvarea! striga ea, punTnd tava jos §i fugind la u§a. Am
un telefon Tn ma§ina... Era deja afara din camera, coborTnd
BcSrile, cTnd rTsul lui Matt se dezlantui Tn hohote uria§e, vijeli-
oase, iruptii prelungite de un haz nebun, imposibil de controlat...
Meredith se opri brusc, se rasuci §i asculta, realizTnd ca
iitacul de apoplexie la care asistase fusese de fapt o criza de rTs
sfilbatic. Tncremenita pe trepte, cu mTna pe balustrada, reflecta
$i analiza jenata posibilele cauze. Furtunul aceia lung din cau-
ciuc o deranjase de la bun Tnceput, dar toata dracovenia aia nu
semana deloc cu articolele de igiena vazute de obicei Tntr-un
magazin. Ba mai mult, T§i zise ea cu Tnver§unare urcTnd Tnapoi
treptele, saculetul aceia de cauciuc atTrnase de u§a baii ultima
data cTnd fusese aici. Daca era produs igienic, n-ar fi trebuit
ISsat la vedere.
Se opri ITnga u§a lui, simtindu-se grozav de ru§inata. Ti trecu
tnsa prin minte ca oricTt de mare i-ar fi fost jena, meritase. Tn
fond, veselia Ti abatuse atentia de la Tncercarea furioasa de a o
scoate afara. Chiar daca zacea lat pe spate, Matthew Farrell era
cel mai teribil adversar pe care Tl avusese de Tnfruntat vreodata.
Iar cTnd era mTnios devenea de-a dreptul TnspaimTntator. Tnsa,
indiferent de ce-ar fi zis sau ce-ar fi facut §i indiferent cTt de
furios sau irational ar fi devenit, venise vremea sa se Tmpace cu
el.
HotarTrea fiind luata, Meredith T§i vrn mTinile Tn buzunarele
pantalonilor, aborda o expresie care spera sa arate a nedume-
rire politicoasa §i intra Tn dormitor.
Tn clipa Tn care o zari, Matt trebui sa-§i mu§te buzele sa nu
izbucneasca iar Tn rTs. Tn ciuda obrajilor ro§ii, venea spre el
agale, cu mTinile Tn buzunare, TncercTnd sa arate ca §i cum n-ar
fi avut nici cea mai yaga idee despre ceea ce-l facuse sa rida cu
atTta pofta. iar ca sa completeze imaginea comica a inocentei
pure pe care se straduia s-o etaleze, nu mai lipsea decTt sa
priveasca Tn tavan §i sa Tnceapa sa fluiere.
GTndul Ti aminti dintr-o data de motivul prezentei ei acolo, iar
zTmbetuI, pTndind la coitul gurii, disparu urgent. Era evident ca
Meredith descoperise da terenul din Houston fusese cumparat
de el, iar acum o va costa cu zece milioane Tn plus. Venise
fuga-fuga aici ca sa-l flateze, sa-l lingu§easca, sa faca tot ceea
ce-ar fi fost necesar ca sa-l determine sa se razgTndeasca, chiar
daca asta Tnsemna pregatirea unei tavi aduse la pat §i o Tngrijire
con§tiincioasa. ScTrbit de Tncercarea ei stTngace, transparent^,
de a-l manipula, a§tepta ca ea sa vorbeascd, iar cum ea n-o
facu, rosti aspru:
- Cum m-ai gasit?
Meredith fu alertata imediat de schimbarea brusca din atitu-
dinea lui.
- Aseara m-am dus la apartamentul tau, recunoscu ea. In
legatura cu tava...
- Lasa tava, se rasti el impacientat. Te-am Tntrebat cum
m-ai gasit?
- L-am gasit pe tatal tau §i am stat de vorba. Mi-a spus
Unde e§ti.
- Trebuie sa fi jucat un teatru exceptional, de-ai reu§it sa-l
convingi sa te ajute, replica el'cu un dispret vizibil. Tata n-ar
mi§ca un deget pentru tine. •
Meredith era atTt de disperata sa-l faca sa asculte §i sa
Tnteleaga, TncTt, fara sa se gTndeasca, se a§eza pe pat alaturi de
el §i Tncepu:
- Tatal tau §i cu mine am stat de vorba §i i-am explicat ni§te
lucruri. Iar el m-a crezut. Dupa... ce ne-am Tnteles unul pe cela-
lalt, mi-a spus unde e§ti ca sa pot veni aici sa-ti explic §i tie.
- Atunci poti sa Tncepi, spuse e] sever, lasTndu-se pe perne.
Dar pe scurt, adauga el, atTt de uluit ca reu§ise sa-l duca de nas
pe tatal lui, TncTt se simti dintr-o data extrem de curios sa afle ce
rol jucase ea aseara.
Meredith se uita la figura lui distanta, amenintatoare, apoi
tiase adTnc aer Tn piept §i se sili sa-i TntTlneasca privirea. Cu
dteva clipe Tn urma ochii aceia fusesera amuzati; acum erau ca
nl§te sloiuri de gheata.
- Ai de gTnd sa ciripe§ti, o repezi el, sau o sa stai §i-o sa te
/gfie§ti la mutra mea?
Ea tresari auzindu-i tonul, dar nu-§i coborT privirea.
I - Voi vorbi, spuse ea. Explicatia e destul de complicata...
- Dar promitator de convingatoare, rTnji el batjocoritor.
Tn loc sa-i raspunda cu acea furie aroganta folosita nu de­
mult, ea dadu din cap §i zTmbi chinuit.
- Promitator.
- Atunci da-i drumul! Dar limiteaza-te la punctele importante:
ce vrei sa ma faci sa cred, ce-mi oferi §i ce vrei de la mine Tn
schimb. De fapt, mai bine treci de ultima parte, §tiu deja ce vrei,
sTnt curios doar sa vad cum vei ajunge acolo.
Cuvintele lui Ti atinsera ca ni§te bice con§tiinta torturata, dar
rSmase cu ochii atintiti asupra lui §i Tncepu sa vorbeasca cu o
sinceritate calma:
t;. - Ce vreau sa te fac sa crezi e adevarul, pe care ti-i voi
spune imediat' Ce-ti ofer e un semn de pace pe care am vrut sa
(i-l propun seara trecuta, cTnd m-am dus la apartamentul tau. §i
ce vreau Tn schimb, continua ea, ignorTnd ordinul lui de a trece
peste acea parte, e un armistitiu. O Tntelegere Tntre noi. Mi-o
doresc foarte mult.
. - CTnd rosti ultima parte, buzele lui se strTmbara sardonic.
- Asta sa fie tot ce vrei, Un armistitiu §i o Tntelegere? Ironia
mu§catoare din vocea lui Ti dadu senzatia neplacuta ca se gTn-
dea la terenul din Houston. Te ascult, o Tndemna el brutal, va-
zTnd-o ca §ovaie. Acum, ca Tti Tnteleg motivele pur altruiste, sa
auzim ce e§ti dispusa sa oferi.
, Vorbea-de parea s-ar fi Tndoit nu numai de motivele ei, ci §i
de oferta care nu putea fi decTt meschina sau nesemnificativa,
a§a ca Meredith T§i juca atuul, prezentTndu-i cea mai importanta
concesie, una despre care §tia ca e de o importanta vitala pen­
tru el.
■fe1Tti ofer aprobarea cererii pentru construirea fabricii Tn Sou­
thville, spuse ea, §i ||vazu surpriza de moment cTnd recunoscu
deschis ca era la curent cu aceasta situatie. §tiu ca tata s-a
folosit de influenta lui ca sa-ti fie refuzata cererea §i a§ mai vrea
sa §tii ca eu n-am fost niciodata de acord. Ne-am certat din
cauza asta cu mult Tnainte ca noi doi sd liiam pfjfizul Tmpreuna.
- CTt de corecta ai devenit dintr-o data!
Buzele ei se rasfrTnsera Tntr-un zTmbet mic, nostim.
- §tiam c-ai sa reactionezi a§a. Tnlocul'tau a§ face la fel.
Oricum ar fi, poti sa ma crezi pentru ca ti-o pot dovedi: comisia
de protectie a mediului Tti va aproba cererea imediat ce o vei
Tnainta. Tata mi-a dat cuvTntul ca se va abtine nu tlumai de la
blocarea ei, dar ca-§i va schimba pozitia §i-§i va folosi influenta
ca sa te ajute sa obtii aprobarea. Iar eu, la rTndul meu, Tti dau
cuvTntul ca voi veghea sa-§i tina promisiUnea.
El scoase un rTs scurt, rautacios.
- Ce te face sa crezi"ca voi accepta cuvTntul tau sau al lui?
Acum Tti propun eu un tTrg, adauga el cu o voce voalata, amenin-
tatoare. Daca cererea mi-e aprobata pTna joi seara la cinci, fara
sa fie Tnaintata din nou, voi opri procesele pe care avocatii mei
se pregatesc sa le Tnainteze miercuri, un proces Tmpotriva ta­
talui tau §i a senatorului Davies pentru trafic de influenta, §i un
altul Tmpotriva comisiei de protectie a mediului pentru neglijenta
de care a dat dovada actionTnd Tmpotriva interesului comunitatii.
Meredith simti un gol Tn stomac descoperind ce planuia sa
faca §i viteza cu care T§i mobilizase fortele Tn vederea razboiului.
Ce scrisese Business Week despre el? Un barbat care repre-
zinta o Tntoarcere Tn timp, la zilele cTnd ochi pentru ochi era
considerat un mod de a face dreptate §i nu o razbunare cruda,
inumana.
' StapTnindu-§i un fior de teama, Meredith T§i reaminti ca, in­
diferent ce se spunea pe seama lu®Tn ciuda faptuli§|ca Matt
avea toate motivele sa o dispretuiasca, tot Tncercase sa o tra-
teze cordial la Opera §i fusese dispus sa o faca din nou Tn acea
zi la prTnz. §i#mimai dupa ce fusese Tmpins dincolo de orice
limite ale rabdarii T§i aratase puterea Tmpotriva ei §i a tatalB ei.
Adevarul asta Ti restabili curajul §i Ti trimise un jungi dureros de
tandrete pentru barbatul furios, dinamic, care daduse dovada de
atTta stapTnire de sine.
- Altceva? se rasti Matt §i fu uluit de expresia plina de
ginga§ie din ochii ei cTnd Ti ridica spre ai lui.
 - Ny va mai exista nici un fel de act de razbunare din partea
tatSlui meu, mic sau mare.
- Asta vrea sa Tnsemne, tntreba el prefacTndu-se TncTntat, ca
voi putea deveni membru al acelui club de.elita?
Ro§ind puternic, Meredith dadu din cap.
- Nu ma intereseaza. Nu-m-a interesat niciodata. Ce altceva
Imi mai oferi?. Cum ea ezita, Matt T§i.pierdu rabdarea: Sa nu-mi
zici ca asta-i tot? E tot ce ai de oferit?. lar acum te a§tepti ca eu
•d iert §i sa uit, §i sa-ti dau ceea ce vrei cu adevarat?
- Cum adica, ce vreau cu adevarat?
- Houston! Printre motivele altruiste ale acestei vizite ai uitat
eg aminte§ti de cel valorTnd treizeci de milioane de dolari §i care
te-a trimis Tn goana la apartamentul meu seara trecuta. Sau
interpretez gre§it puritatea actiunilor tale, Meredith?
Ea Tl surprinse din nou clatinTndu-§i capul §i recunoscTnd
calma.
- Am aflat ieri ca ai cumparat terenul din Houston, §i ai
dreptate, a fost catalizatorul care m-a facut sa merg la apar­
tamentul tau.
- §i care te-a adus Tn viteza aici, adauga el sarcastic. Iar
acum, ca te afli aici, e§ti dispusa sa spui sau sa faci orice ca sa
rrici razgTndesc §i sa-ti vTnd terenul aia pentru cTt I-am cumparat.
Oare cTt de departe e§ti dispusa sa mergi?
- Ce vrei sa spui?
- Ce vreau sa spun? Concesiile alea marunte nu pot fi tot
ceea ce ai mai bun de oferit, nu?
Ea deschise gura sa raspunda, dar el se saturase de acea-
8t3 §arada dezgustatoare.
- Da-mi voie sa te scutesc de raspuns, spuse el rautacios.
Nimic din ceea ce vei face sau vei spune acum, sau Tn viitor nu
va aduce nici cea mai mica schimbare. N-ai decTt sa-mi acorzi
utentia binevoitoare lTnga pat sau sa-mi propui sa te vTri Tn el,
terenul din Houston tot te va costa treizeci de milioane. Clar?
Reactia ei Tl nauci complet. O hartuia cu fiecare propozitie
rostita, amenintTnd-o cu procese publice §i scandaluri distruga-
toare, IfisultTnd-o cu fiecare nuanta a vocii; pe scurt o supunea
genului de intimidare care-i facea pe oamenii de afaceri Tncer-
cati sa transpire sau sa turbeze de furie, dar nu reu§ise sa-i
tulbure stapTnirea de sine. De fapt, se uita la el cu o expresie
care, daca Matt n-ar fi crezut-o imposibila, ar fi putut fi luata
drept tandrete §i remu§care.
- E foarte clar, §opti ea §i se ridica meet Tn picioare.
- Sa Tnteleg ca pled?
Ea T§i clatina capul §i schita un zTmbet.
- Voi lua capacul de pe.farfuria cu micul dejun §i voi veghea
grijulie ITnga patul tau.
- Pentru numele lui Dumnezeu! exploda Matt, fiind cTt pe ce
sa piarda controlul asupra situatiei. N-ai Tnteles ce-am spus?
Nimic din ceea ce vei face nu ma va determina sa ma razgTn-
desc Tn privinta terenului din Houston.
Expresia de pe chipul ei deveni serioasa, ochii privindu-l cu
aceea§i bITndete.
- T e cred. :
- §i? Tntreba el indignat, furia fiindu-i Tnlocuita de o totala
nedumerire, atribuita de el medicamentelor care-1 Tmpiedicau sa
se concentreze.
- §i Tti accept hotarTrea ca pe un fel de, hm, pedeapsa
pentru gre§elile mele. N-ai fi putut gasi una mai buna, Matt,
recunoscu ea fara ranchiuna. Am vrut terenul aia pentru Ban­
croft & Company §i-o sa ma doara Tngrozitor §tiind ca va apar-
tine altuia. Nu ne putem permite sa platim treizeci de milioane.
El se uita la ea §ocat §i neTncrezator, Tn timp ce Meredith con­
tinua cu un zTmbet trist. Mi-ai luat ceva ce-mi doream cu dispe­
rare. Acum c-ai facut-o, nu crezi ca sTntem chit §i ca ar fi cazul
sa punem capat ostilitatilor?
Primul lui impuls fu sa-i spuna sa mearga la dracu’, dar ar fi
fost o reactie pur sentimentala, iar cTnd venea vorba de nego-
cieri, Matt Tnvatase cu mult timp Tn urma sa nu lase emotiile sa-i
domine judecata sau sa-i influenteze ratiunea. Iar ratiunea Ti
reaminti ca la ultimele doua TntTlniri cu ea sperase sa aiba toc-
mai acest gen de relatie civilizata. Acum Meredith i-o oferea,
recunoscTndu-i victoria cu o gratie uimitoare. Aproape irezisti-
bila. StTnd a§a acolo, a§teptmd decizia lui, parul cazTndu-i Tn
vaiuri pe umeri Tntr-o dezordine necautata, cu mTinile Tndesate Tn
buzunarele pantalonilor, Meredith Bancroft semana mai mult cu
o liceana chinuita de remu§cari, decTt cu directorul unei com-
ponii. Reu§ea Tnsa sa arate tot ca tTnara din Tnalta societate. de
o demnitate regala, imposibil de atins, seducator de frumoasa.
UitTndu-se acum la ea, Matt T§i Tntelese Tn sfTr§it obsesia
core Ti bitwise existenta.
Meredith Bancroft era Tntruchiparea femeii - schimbatoare §i
iinprevizibila, aroganta §i dulce, amuzanta §i grava, serena §1
flu§turatica, incredibil: de manierata... incon§tient de provoca-
toare.
Ce sens avea sa poarte acest razboi: ridicol cu ea? T§i zise
el. Daca Ti va pune capat, vor putea pleca amTndoi fiecare pe
drumul lui, fara regrete. Trecutul ar fi trebuit Tngropat cu mtilti ani
tn urma: venise momentul sa o faca. I§i gasise razbunarea, una
tn valoare de zece milioane de dolari, pentru ca nu credea nich
mScar pentru o secunda ca ea va putea face rost de banii aceia
tn plus.
* Era deja pe cale sa cedeze, cTnd T§i aminti de tava adusa Tn
camera §r trebui sa-§i mu§te buzele ca sa nu izbucneasca dim
nou Tn rTsB| clipa Tn care expresia jjse schimba, ea paru sa
sesizeze ca urma sa capituieze; umerii i se relaxara, iar ochii Ti
sclipira u§uratti; Faptul ca4 putea ctti atTt de bine fu destul de
onervant ca sa-l determthe sd preiungeasca suspansulB|icruci|
§tndu-§i bratele la piept, Matt spuse:
I; - Nu Tnchei afaceri cTnd zac Tntins pe spate.
Ea nu se lasa pacalita.
- Crezi ca micul dejun ti-ar putea Tndulci toanele? Tntreba ea
cu surTs ispititor.
- Ma Tndoiesc, replica el, dar surTsul ei fu atTt de molipsitor,
TncTt zTrribi §i el.
- §i eu, glumi ea, apoi Ti oferi mTna. Pace?
Matt reactiona automat la gestul ei dTnd sa-§i Tfitinda rmna,
dar ea §i-o trase brusc pe a ei §i vorbi cu un zTmbetfermecator:
- Tnainte sa accepti, trebuie sa te previn privinta unui
lucru.
I, - § i anume?
Glasul ei era pe jumatate serios:
Ma gTndeam sa te dau Tn judecata pentru terenul din
Houston. N-a§ vrea ca observatia mea de mai Tnainte sa te duca
la concluzia ca m-am consolat de bunavoie cu pierderea lui. Tn
semn de penitenta. CTnd am spus asta m-am referit la faptul ca,
daca tribunalul nu te va sili sa mi-1 vinzi pentru pretul pietei, voi
accepta hotarirea fara sa-ti port ranchiuna. Sper sa Tntelegi ca,
indiferent ce se va Tnttmpla, e vorba doar de afaceri, nimic per­
sonal.
Ochii lui Matt sclipira de un ris retinut.
- Tti admir cinstea §i tenacitatea, spuse el sincer. Totu§i,
ti-a§ sugera sa te ginde§ti bine inainte sa ma dai in judecata. Te
va costa o avere sa ma acuzi de frauda, sau mai §tiu eu ce ai in
cap, §i tot vei pierde.
Meredith $tia ca probabil avea dreptate, iar in clipa aceea
pierderea terenului din Houston nu mai conta atit de mult; era
extrem de bucuroasa, ci§tigase deja ceva la fel de important ca
un proces: reu§ise cumva sa transforme furia acestui barbat
mindru, dinamic, in buna dispozitie; il facuse sa accepte un
armistitiu. Ferm hotartta sa intareasca acest armistitiu §i sa in -
vioreze atmosfera, martyrisi malitioasa:
- Adevarul e ca ma gindeam sa te dau in judecata pentru
restrictie a negotului. Care crezi ca mi-ar fi §ansele?
El se prefacu ca reflecteaza adinc, apoi i§i clatina capul.
- N-ai suficiente dovezi. Dar daca tot ti-a intrat in cap sa ma
dai in judecata, eu a§ face-o pentru contract secret §i con-
spiratie.
- Crezi c-a§ ci§tiga? tntreba ea cu un zimbet nevinovat.
- Nu, dar procesul ar fi mai palpitant.
- Ma voi gindi la treaba asta, promise ea adoptind un ton de
o falsa solemnitate.
- A§a sa faci.
Buzele lui se arcuira tntr-un ztmbet dezarmant. Meredith
surtse la rtndul. ei. Iar in acea' clipa, prelungita de caldura §i
tntelegere, zidul de furie §i amaraciune inaltat acum unsprezece
ani incepu sa se clatine, apoi se prabu§i complet.
Tncet, nesigura, Meredith i§i ridica mtna §i i-o tntinse, gestul
ei tnsemnind impacare §i prietenie. Cople§ita de importanta mo-
mentului, urmari mtna lui Matt atingind-o pe a ei. Ti simti de­
getele lungi alunecind peste ale ei, palma frecindu-se de ele,
apoi degetele puternice §i calde se indoira strtns, cuprinzindu-i
mina.
 - Multumesc, §opti ea, inaltindu-§i ochii spre ai lui.
- Cu placere, replica el calm, timndu-i mina o clipa, apoi
itndu-i drumul. Dind drumul trecutului.
Ca doi straini traind intimplator ceva mai profund decit in-
|mt|ionasera sau se a§teptasera, cautara imediat sa se retraga
Inli-o zona mai sigura. Matt se lasa inapoi pe perne, iar Me-
tn<lltli i§i indrepta repede atentia spre neglijata tava cu mincare
§1 inedicamente. Cu coada ochiului, Matt o urmari cum apuca cu
viifurile degetelor articolul jignitor din cauciuc ro§u §i, intr-un
tcces de modestie delicata, il puse pe podea. Cind se intoarse
*|ii(j el §i puse tava pe noptiera, i§i reci§tigase atitudinea zimbi-
twire. .
- N-am §tiut cum te vei simti in aceasta dimineata §i m-am
glndit ca n-o sa-ti fie prea foame, dar ti-am adus totu§i ceva de
mtncare.
- Totul arata foarte gustos, minti Matt studiind obiectele de
pa tava. Uleiul de castor e unul dintre aljmentele mele preferate,
* ft aperitiv, fire§te. Iar siropul aia viscos, urit mirositor, din bor-
* anul albastru, trebuie sa fie felul principal?
Meredith izbucni in ris §i ridica o farfurie cu capac deasupra.
- Uleiul de castor a fost o gluma, il asigura ea.
Acum da batalia emotiilor luase sfir§it, Matt simti cum incepe
hA piarda batalia de a ramine treaz. Tl strabatu valuri de ame-
M lf i tragindu-l in jos, pleoapele devenindu-i ca de plumb. Nu
m mai simtea bolnav; se simtea extenuat. Cauza o reprezenta
ffliil indoiala efectul blestematelor de pilule.
* - Tti sint recunoscator pentru gest, dar nu mi-e foame, ii
npuse el.
- Nu m-am gindit c-o sa-ti fie, spuse ea studiindu-i trasa-
turiie cu aceea§i tandrete care-i imblinzise toata dimineata ochii
lurnino§i. Dar tot trebuie sa maninci ceva.
- De ce? intreba el u§or enervat, apoi pricepu cu intirziere
aA Meredith pregatise intr-adevar o tava cu micul dejun, Mere­
dith care cu unsprezece ani in urma nu §tiuse sa aprinda ara-
gn/ul §i nici nu dorise sa incerce. Emotionat de grija ei, se sili sa
M ridice, hotartt sa manince ce-i adusese.
Ea se a§ez§ pe pat linga el.
, - Trebuie sa maninci ca sa-ti pastrezi fortele, explica ea,
apoi lua de pe tava paharul cu lichidul alb §i i-l tntinse. El tl lua, I I I
rasuci tn mtna, examintndu-l prudent.
- Ce e?
- Am gasit o cutie tn dulapul din bucatarie. E lapte cald.
El se strtmba, dar duse ascultator paharul la buze §i tnghiti.
- Am pus §i unt tnauntru, adauga ea ctnd el se tneca.
Matt tmpinse paharul spre ea, t§i lasa capul tnapoi pe perne I
§i tnchise ochii.
- De ce? §opti el gutural.
- Nu §tiu, pentru ca asta-mi dadea guvernanta ctnd eram I
bolnava.
El deschise pleoapele §i umorul sctnteie scurt tn privirea lui I
cenu§ie.
- §i ctnd te gtnde§ti ca ti invidiam pe copiii bogati...
Meredith ti arunca o cautatura amuzata, apoi ridica tncet I
capacul de pe farfuria cu ptine prajita.
- Ce e acolo? tntreba el precaut.
Meredith trase repede capacul, dtnd la iveala cele doua felii I
reci de ptine prajita, iar Matt scoase un oftat de u§urare §i I
oboseala; nu credea c-ar putea ramtne destul timp treaz ca sa I
le mestece.
- Le maninc mai ttrziu, promit, spuse el factnd un efort I
supraomenesc sa-§i tina pleoapele deschise. Acum nu vreau I
altceva dectt sa dorm.
Arata attt de extenuat §i lipsit de vlaga, tnctt Meredith ac- I
cepta fara prea multa convingere.
- Bine, dar ia macar aspirinele astea. Daca le bei cu lapte I
nu te va durea stamacul. I le tntinse odata cu paharul cu lapte §i
unt. Matt se strtmba la vederea lichidului alb §i cald, dar lua I
aspirinele §i le tnghiti.
Multumita, Meredith se ridica tn picioare.
- Mai ai nevoie de ceva?
El se cutremura involuntar.
- De un preot, rosti el cu respiratia taiata.
Meredith rise, iar sunetul muzical ramase tn tncapere ca o I
melodie tnctntatoare §i dupa plecarea ei, plutind prin mintea lui I
adormita §i ametita.
Capitolul 36
I ’o la prtnz pilulele t§i pierdura efectul, iar Matt se simti cu
nu ill mai bine. Fu surprins sa constate ctt era de slabit, de§i nu
Ijeuse altceva dectt un du§ §i tmbracase o pereche de blugi. In
Ipptole lui, patul tl ademenea cu caldura lui, dar tl ignora. Jos,
Meiodith pregatea cu siguranta prtnzul, o auzea mi§ctndu-se
M n bucatarie. Scoase din trusa micul aparat de barbierit cum-
pAint ?n Germania, tl baga tn priza, se uita tn oglinda, apoi uita
M Irobuia sa faca cu el... Meredith era tn bucatarie...
Irnposibil. De neconceput. Dar foarte adevarat. Compiet treaz,
motivele ei pentru venirea aici §i acceptarea calma a verdictului
fitlvlnd terenul din Houston i se parura, tn cel mai bun caz,
h jjv o r o s im ile . Matt nu voia sa se gtndeasca... Afara ningea din
non §i, judecind dupa turturii de gheata attrntnd de crengile
oopicilor, era un frig ca la poli. Tnsa tnauntru era cald, avea
(iflito de o companie nea§teptata, iar adevarul era ca nu se
*lmtea destul de tn forma ca sa se apuce din nou de tmpa-
ohotat, dar nici attt de bolnav tnctt sa zaca tn pat §i sa se
tiolbeze la pereti. Prezenta lui Meredith, de§i nici pe departe
odlhnitoare, urma sa fie o diversiune placuta.
Tn bucatarie, Meredith tl auzi mi§ctndu-se deasupra capului
M yl zimbi puntnd tntr-o cana supa §i sandvi§ul pe o farfurie. Din
tillpa tn care mtna lui Matt se tnchisese peste a ei, o cuprinsese
ii nenzatie ciudata de pace, care tnflorise acum precum tran-
linfirii primavara. T§i dadu seama ca nu-l cunoscuse niciodata pe
Matt Farrell §i se tntreba daca cineva tl cuno§tea cu adevarat.
l)ii|)S toate ctte cjtise §i auzise despre el, adversarii din dome-
nltil afacerilor se temeau de el §i-l urau; directorii executivi tl
utlinirau §i-l venerau. Bancherii ti faceau curte, comitetele guver-
iwnientale ti cereau sfatul, iar comisia de securitate a bursei tl
plndea cu ochi de vultur.
Cu ctteva e x c e p t, realiza ea gtndindu-se la pove§tile citite,
Ohlar §i oamenii care tl admirau dSdeau de tnteles tn mod subtil
oA Matthew Farrell era un animal de prada periculos, cu care
lintiuia Sa te porti atent §i sa ai mare grija sa nu-l superi vreo-
ilD td.
 Dar, T§i zise Meredith zTmbind din nou tandru, zacuse Tn pat
§i continuTnd sa creada ca-i avortase copilul §i divortase de el c;i
de un cer§etor oarecare... tot Ti luase mTna. Fusese dispus s-o
ierte. Amintirea acelei clipe, frumusetea ei erau- de o semnl*
ficatie cu totul deosebita.
Era clar, trase Meredith concluzia, ca toti cei care vorbeau
despre el cu teama §i veneratie nu-l cuno§teau deloc. Daca I-ar
fi cunoscut, ar fi Tnteles ca era capabil de o mare Tntelegere §i o
compasiune enorma. Lua tava §i porni spre trepte. Tn seara asta
sau mTine dimineata Ti va povesti ce se TntTmplase cu copilul lor,
d a rjiu acum.
Pe'de alta parte, T§i dorea cu disperare ca adevarul sa iasS
la lumina, sa alunge complet §i pentru totdeauna durerea, furia
§i amaraciunea din sufletele lor. Trecutul va fi §ters cu buretele;
T§i vor gasi Tn sfir§it lini§tea, poate vor ramTne chiar prieteni §1
vor Tncheia placut, amiabil casatoria lor nefericita, tumultuoasa.
Dar oricTt de mult §i-a fi dorit Meredith sa scoata totul la lumina,
se temea de aceasta confruntare cum nu se mai ternuse de
nimic altceva Tn viata ei. Tn dimineata asta, Matt se aratase
dispus sa Tngroape trecutul, dar nu voia sa se gTndeasca la
posibila lui reactie cTnd va descoperi amploarea minciunii §i a
duplicitatii tatalui ei.
Prefera ca deocamdata sa-l lase sa traiasca Tntr-o ignorant^
binecuvTntata, fara sa banuiasca ce-l a§tepta, §i sa-§i acorde un
scurt ragaz dupa aceste ultime .douazeci §i patru1de ore Tngrozi-
tor de stresante §i obositoare... adunTndu-§i curajul pentru ce
urma sa fie o discutie dureroasa §i sfT§ietoare attt pentru ea, cTt
§i pentru el. Ti trecu prin minte ca era nea§teptat de multumita sS
petreaca o seara pldcuta Tn compania lui, daca se simtea destul
de Tnzdravenit, dar nu credea deloc ca atitudinea ei a rfi ascuns
semnificatii alarmante. Tntr-un fel erau vechi prieteni. Meritau
§ansa de si-§i reTnnoi prietenia. Oprindu-se Tn fata u§ii lui, batu §i
striga:
- E§ti decent?
Cu un fel de groaza arrltizata, Matt sesiza instinctiv. ca-i
aducea o alta tava.
- Da. Intra.
Meredith deschise u§a §i-l vazu stTnd fara cama§a Tn fata
nyllnzii, barbierindu-se. Uimita de senzatia stranie de familiari-
t»ln la vederea lui Tn' aceasta postura, T§i muta privirea de la
■ • te le bronzat §i mu§chii zvTcnind sub piele. ObservTndu-i reactia
Kl oglinda, Matt T§i Tnalta sprTncenele.
- Nu e ceva ce n-ai mai vazut, replica el sec.
Mustrindu-se ca se purta ca o virgina ru§inoasa, lipsita de
iXperienta, Tncerca sa spuna ceva potrivit de frivol §i dcidu dru-
flwil primului lucru banal care-i trecu prin minte:
- A§a-i, dar acum sTnt o femeie logodita.
MTna lui Tncremeni.
I - Asta da complicatie, spuse el nepasdtor dupa o secunda
tin tficere. Un sot §i un logodnic.
r - Tn tinerete am fost urTtica §i nu prea simpatizata de baieti,
glmni ea punTnd jos tava. Acum adun barbatii ca sa recuperez
Nmpul pierdut. TntorcTndu-se spre ei-adauga cu o voce ceva mai
Hrloasa: Din cTte mi-ai spus tatal tau, am priceput ca nu sTnt
•Influra care are probleme cu o nevasta §i o logodnica. Evident,
Vftl sS te Tnsori cu fata a carei fotografie e pe biroul tau.
Cu o non§alanta vizjbila, dar numai exterioara, Matt T§i dadu
Mpul pe spate §i T§i trecu aparatul de ras de la gTt spre barbie.
- Asta ti-a spus tata?
- Thm. E adevarat?
- Conteaza?
Ea §ovai, ciudat de nefericita de directia Tn care se Tndrepta
oonversatia, dar recunoscu cinstit:
j^-N u .
Matt scoase aparatul din priza, simtindu-se slabit §i detes-
lliul sa se gTndeasca la viitor. r ^
- Ti-a§ putea cere o favoare?
- Da, fire§te. ^ ♦
- Am avut doua saptamTni obositoare §i adevarul e ca abia
Ain a§teptat sa vin aici ca sa gasesc un pic de lini§te §i pace...
Meredith se simti de parea ar fi palmuit-o.
1 - Tmi pare rau ca ti-am Tntrerupt lini§tea.
Un fel de ironie plina de caldura arcui buzele lui Matt Tntr-un
;lmbet silit.
- Meredith, tu Tntotdeauna' mi-ai distrus lini§tea. De fiecare
itnl/t cTnd dam cu ochii unul de altul, se dezldntuie iadul. N-am
vrut sa spun ca-mi pare rau ca e§ti aici, ma refeream la faptul c l
a§ vrea sa petrec cuffine o dupa-amiaza placuta, odihnitoare, nu
sa fiu obligat sa rezolv cine §tie ce probleme difiefle.;
- §i eu stnt de aceea§i parere.
Perfect de acord, ramasera nemi§cat«contemp|Tndu-se t l
tacere, apoi Meredith se tntoarse §i lua de pe spatarul unul
scaun halatul de baie albastru cu eticheta Neiman-Marcus.
-lm braca-1, apoi rei loc §i mantnci prtnzul.
El t§i puse h a la till tl lega tn talie, dar Meredith observa
privirea nelini§tita aruncata farfuriilor acoperite.
;- V Ce e tn cana aia mare? tntreba el circumspect.
- O funie de usturoi, minti ea cu toata seriozitatea, sa ti-o
atirni la gtt. Matt tnca mai rtdea ctnd ea dadu capacul la o parte,
Ptna §i eu stnt tn stare sa tncalzesc supa dintr-o conserva §i sfl
pun ni§te fe ll de §unca tntre doua bucati de ptine, tl ilfo rm a ea
ztm bindu-i^v
- Multumesc. E foarte dragut din partea ta.
Dupfa ce termina de mtncat, se dusera jos §i se a§ezara In
fata fo cu lip p e care M att Jjsistase sa-l aprinda. Un tiA p purtarS
o discutie placuta despre subiectele deloc controversate, cum ar
fi vremea, sora llii §i tn cele din urma cartea pe, care Matt o
citea.
Era adevarat ca Matt avea o forta extraordinara de recupe-
rare, dar, chiar §i a§a, Meredith t§i dadu seama ca obosea.
- N-ai vrea sa te duci g iapoi tn pat? tntreba ea.
S B Nu, tmi place mai mult aici, raspunse el, dar se tntindea
deja pe canapea, sprijinindu-§i capul de o perna. Trezindu-se o
ora mai ttrziu, avu acela§i gtnd ca lin acea'dimineata ctnd des-
chisese ochii, visase ca Meredith era acolo. Dar Intorctndu-?!
u§or capul uittndu-se spre s c a u r|| unde ea statuse mai de-
vreme, vazu ca nu era un vis. Meredith era acolo, factndu-§l
msemnari tntr-un bloc-notes mare cu pagini galbene proptit da
genunchi, cu picioarelfe strtnse sub ea. Lumina focului ti facea
parul sapjceasca, aductndu-i tn obrajii netezi o u§oara ro§ea(3
trandafirie, arunctnd deasupra lo rjjm b re le genelor lungi. O ur­
mari lucrtnd, ztmbind tn sinea lui p e n tillc a arata mai degraba ca
o §coldrit§ factndu-§i tema decttrca pre§edinte intermiar al unul
mare lant de magazine. De fapt, cu ctt o privea mai mult, cu attl
|d»v<1rul i se parea mai incredibil. Parerea i se dovedi netnte-
WwlntS imediat ce Tntreba:
f - La ce lucrezi?
tn loc de ,,algebra“ sau ,,geometrie“ femeia din scaun zTmbi
|| spuse:
I - Fac un rezumat al directiei de orientare a pietei pe care
Utmeaza sa-l prezint la urmatoarea Tntruiiire cu directorii, una
■ re sper ca-i va.convinge sa ma lase sa extind linia marfurilor
chi marca companiei. Magazinele, Ti explica ea cTnd el se arata
Uficer interesat, mai ales magazine ca Bancroft, cT§tiga enorm
din vtnzarea articolelor sub propria, eticheta, dar noi nu profitam
•un plin, a§a cum fac cei de la Bloomingdale, Neumen §i Tnca
multe alte firme de renume.
I - De ce n-au profitat pTna acum? Tntreba el, ctteva ore mai
Hfzlu, cTnd discutia trecuse de la articolele vTndute la Bancroft §i
Operatiunile sale financiare, la probleme privind garantia pro-
dufiului §i planurile de expansiune. Matt nu mai era doar con-
liniiat, era al naibii de impresionat de ea... §1, Tntr^Qp mod destul
ilo nebunesc, extraordinar de mTndru de ea.
StTnd Tn fata lui, Meredith era vag con§tienta de faptul ca-§i
ctftlgase aprecrerea lui, dar era attt de prinsa tn discutia lor, attt
dn uluita de felul rapid Tn care pricepea conceptele complicate,
|C pierduse notiunea timpului. Pagina pe care scrisese era plina
mum de Tnsemnari facute Tn urma sugestiilor lor, sugestii la care
#m dispusa sa se gTndeasca mai departe. Ultima Tnsa era cu
Inltil ireala,
I - N-am reu§it niciodata o chestie ca asta, Ti explica ea cTnd
«l o tndemna sa-§i cumpere propriile fabrici Tn Taiwan §i Coreea.
| , - De'; ce nu? DispunTnd de propriile fabrici ai elimina pro-
bletna calitatii §i pierdefiea Tncrederii cumparatoiiilor.
- Ai dreptate; dar^nu mi-a§ putea permite a§a ceva. Nici
|cum §i nici Tn viitorul apropiat.
- Nu-ti propun sa te folose§ti de banii tai. tmprumuta de la
(Mined, de aceea exista bancheri, adauga el uitTnd pentru o clipa
iifl logodnicul ei era bancher. Bancherii Tti. dau :banii depu§i Tn
Imnca daca sTnt convin§i ca lucrul pentru care Ti Tmprumuti e o
Ifacere rentabila, apoi Tti pun dobTnda, iar dupa ce i-ai dat Tna-
pol, t(i spui c“t ai fost de norocoasa ca ti-ai asumat riscurile. La
ora asta trebuie sa §tii deja cum functioneaza sistemul.
Meredi% jzbucni Tn rts.
- Tmi aminte§ti de prietena mea Lisa, nu e prea impresionat*
de profesia logodnicului meu. E de parere ca Parker ar tre b J
sa-mi dea banii oricTnd a§ dori, fara sa insiste asupra garantiei.
ZTmbetuI lui Matt se §terse putin, acum ca i se amintise da
existenta logodnicului ei §i se transforma Tn §oc cTnd ea adaugj
cu dezinvoltura:
- Crede-ma, am devenit o experta Tn Tmprumuturi comerJ
dale. Compania e Tmprumutata pTna peste cap §i sincere sa fiu
la fel sTnt §i eu.
- Cum adica, a§a e§ti §i tu?
- Am Tnceput sa ne extindem Tntr-un ritm foarte rapid. Dacd
intram Tntr-un complex construit de altcineva costurile scad, dar
la fel se TntTmpla §i cu profiturile, a§a ca de cele mai multe ori
construim noi com plexele §i Tnchiriem spatiile altora^ Toata
chestia asta ne costa o avere, §i ca sa o punem Tn practica am
Tmprumutat enorm.
- Tnteleg, dar Tn ce mod te prive§te personal?
- Ca sa obtin Tmprumuturi Tti trebuie garantii, Ti reaminti ea,
Bancroft & Company a depus deja toate actiunile drept garantia,
ca §i magazinele propriu-zise. Corporatia a ramas fara garanfll
de oferit dupa ce-am construit complexul din Phoenix. Am vrut
sa patrund pe piata din New Orleans §i Houston, a§a ca am
oferit drept garantie actiunile mele §i contul bancar pe numela
meu. Peste o saptamTna voi Tmplini treizeci de ani, iar atunci voi
putea dispune de contul instituit de bunicul meu.
Tl vazu strTmbTndu-se nemultumit §i se grabi sa adauge:
- Nu exista nici un motiv de Tngrijorare. Magazinui din New
Orleans Ti e foarte u§or sa plateasca ratele Tmprumutului, a?a
cum ma a§teptam dealtfel. AtTta timp cTt magazinui !§i achita
datoriile n-am de ce sa-mi fac probleme.
Matt se uita la ea stupefiant.
- Doar nu vrei sa-mi spui ca pe ITnga actiunile oferite drept
garantie, garantezi personal pentru magazinui din New Or­
leans?
- A trebuit sa © fac, explica ea calma.
Matt Tncerca, fara prea mare succes, sa nu vorbeasca ca un
profesor enervat mustrTnd o eleva lene§a.
f - Sa n-o mai faci niciodata, o avertiza el. Niciodata, dar
Blnjolut niciodata sa nu-ti investe§ti banii proprii Tntr-o afacere.
|i urn spus deja, pentru asta exista bancile. CT§tiga din dobTnzi,
IftsS-le pe ele sa-§i asume riscul. Daca afacerea cade, iar ma-
gtizinul din New Orleans nu apuca sa-§i achite ratele, va trebui
un o faci tu, iar daca nu vei reu§i, banca te va lasa fara un sfant.
- Nu a existat nici o alta cale...
- Daca a§a (i-a spus bancherul tau, atunci e un escroc, o
tntrerupse el. Bancroft & Company e o corporate cunoscuta,
profitabila. O banca are dreptul sa-ti ceara sa garantezi personal
un Tmprumut de afaceri Tntr-un singur caz, §i anume, cTnd e§ti
nou-venit Tn lumea afacerilor §i nu ti se cunoa§te credibilitatea.
Meredith deschise gura sa protesteze, dar Matt i-o lua Tnainte
iidicTnd mTna: §tiu ca vor Tncerca sa te faca sa semnezi, fiindca,
n§a, riscuriie ar fi §i mai limitate. Dar niciodata, niciodata, nu-ti
mai pune numele pentru un Tmprumut al companiei. Crezi ca
dlrectorilor de la General Motors li se cere sa semneze personal
pentru un Tmprumut catre companie?
- Nu, fire§te ca nu. Dar cazul nostru e un pic diferit.
- Asta-ti spun Tntotdeauna bancile. Apropo, cine e bancherul
companiei?
| ; - Logodnicul meu... Reynolds Mercantile Trust, Tl lamuri ea,
urmarind §ocul, apoi enervarea trecTndu-i peste trasaturile lumi-
nate de flacarile focului.
- Logodnicul tau ti-a aranjat un Tmprumut pe cinste, spuse el
larcastic.
Meredith se Tntreba daca comentariul fusese generat de spi-
iltul de concurenta masculin.
I - Nu dai dovada de prea multa judecata, Tl informa ea calma.
Uiti ceva. Exista revizori care examineaza Tmprumuturile unei
bSinci, iar, acum, ca bancile dau faliment peste tot, revizorii se
tncrunta ori de cTte ori bancile investesc prea mult Tntr-un singur
partener. Bancroft & Company are datorii de sute de milioane
de dolari la Reynolds Mercantile. Parker n-a putut sa continue
8d ne dea bani, mai ales, acum, ca sTntem logoditi, fara sa-§i
Htraga dezaprobarea celorlalti, decTt daca am depus garantia
personala.
 - Trebuie- sa fi existat §i alta cale de a o b ip e Tmprwmutul.
Dar actiunile la magazin?
Ea chicoti §i T§i clatina capul.
|jj Le-am fo lo sil deja, la fel ca tatal meu. Exista un singur
actionar important care nu §i-a depus actiunile drept garantie.
| | | | ; :Gine?
Meredith T§i dorea deja sa Tndrepte discutia spre un alt su-
biect, iar el Ti oferise aceasta posibilitate.
H - Mama.
- Mama ta?
- Sa §tii ca am avut §i eu una, replica ea. La pronflitarea
divortului a primit-un stoc de actiuni destul de m are..
; 's- §i de ce nu le folose§te garantie la banca? Nu e ceva lipsit
de logica din moment ce tot ea va aduna profiturile. Valoarea
actiunilor ei va cre§te cu fiecare zi ctt timp Bancroft & Company
se va extinde §i va prospera.
LasTnd blocnotesuffla o parte, Meredith se uita'la el.
- N-a facut-o pentru ca nu i s-a cerut sa o faca.
N-ai vrea sa-mi spui de ce? Tntreba Matt, sperTnd ca nu va
considera ca T§i vTra nasul unde nu trebuie, dorinta lui fiind de a
o ajuta.
- Nu i s-a cerut pentru ca locuie§te undeva Tn Italia §i nici
eu, nici tatal meu n-am avut nimic de-a face cu ea de cTnd
aveann eu un an. Cum el dadu sernne ca declaratia ei I-ar
deranja cu ceva, Meredith se hotarT brusc sa-i spuna ceva ce
prefera Tn mod normal s a ‘uite. >Urmarindu-i reactia, rosti zim-
bind: Mama a fost... e ... Caroline Edwards.
S p ||ice n e le lui se Tmpreunara, expresia lui aratTndu-i nedu-
merirea, a§a ca Meredith continua:
- GTnde|te-te la un film vechi cu Cary Grant cTnd era pe
Riviera, iar prip|esa | | p . regat fugea... >
§tiu, dupa zTmbetuI lu | clipa exacta cTnd identified filmul §i
starul feminin. S prip in d u -se de spatarul canapeleR se uita la ea
cu uri zTmbet surprtns.
- Ea e mama ta?
Meredith dadu din cap.
In tacerea care se lasa Matt compara, dus pe gTndurj, per-
fectiunea trasaturilor lui Meredith cu amintirea starului de ci-
Hama. Mama lui Meredith fusese frumoasa, dar Meredith o Tn-
Imoea. Avea o stralucire care provenea dinauntru, luminTndu-i
ochii expresivi; o distinctie naturala pe' care n-o deprinsese Tn
vmo §coala de actorie. Avea un nas nostim, pe care sculptorii
h ir fi invidiat, pometi delicati §i o gura care invita un barbat sa o
nAiute, chiar daca tot restul Tl avertiza sa se tina la distanta de
a i.
Chiar daca acel barbat ar fi fost sotul ei...
■ Matt alunga gTndul imediat ce-§i facu aparitia. Erau casatoriti
prlntr-un simplu document; Tn realitate erau doi straini. Straini
intimi, Ti seaminti dracu§orul din mintea lui, iar Matt trebui sa se
ulloasca brusc sa nu priveasca mai jos de V-ul de la gTtuI pu-
loverului galben. CTndva explorase §i sarutase fiecare bucatica
•I sTnilor care umpleau acum puloverul atTt de provocator. T§i mai
•imintea Tnca felul Tn care Ti umplusera palmele, moliciunea pielii,
nffrcurile tari, mirosul...
Enervat de directia insistent sexuala pe care o luasera gTn-
durile lui, Tncerca sa-§i spuna ca nu era decTt reactia normala,
tidmirativa, a unui mascul pus In fata unei femei care avea
capacitatea fascinanta de a arata atTt de inocenta §i seduca-
loare Tmbracata simplu, Tn pantaloni §i pulover.
DTndu-§i seama ca se uita la ea fara sa vorbeasca, reveni la
discutia anterioara.
- M-am Tntrebat mereu de unde ai mo§tenit fata aia fru­
moasa, Tnfati§area ta n-avea cum sa vina de la tatal tau.
?ocata de complimentul fara precedent §i TncTntata peste
masura ca-i considera chipul frumos chiar §i acum, cTnd se
apropia de treizeci de ani, Meredith accepta complimentul cu un
/tmbet §i o u§oara ridicare din umeri, ne§tiind ce sa spuna.
- Cum se fac& ca n-am aflat ptna acum cine e mama ta?
| - N-am prea aVut mult timp sa stam de vorbS.
Eram prea ocupati sa facem dragoste, replica mintea lui]
ninintindu-i cu tarie acele nopti fierbinti, nesftr§ite, Tn care o
(Inuse Tn brate, unindu-§i trupul cu al ei, TncercTnd sa-^i satisfaca
dorinta staruitoare de a-i face pe plac §i de a fi aproape de ea.
Meredith descoperi ca e surprinzator de placut sa-i faca
mfirturisiri, a§a ca-i mai povesti ceva.
- Ai auzit vreodata la Seaboard Consolidated Industries?
 Matt cernu Tn minte numele §i fapfele dezlTnate adunataj
de-a lungul anilor.
- Exista un Seabord Consolidated undeva Tn sud-est, cred
ca Tn Florida. E o corporate care la origine a detinut doua mari
companii de chimicale, iar mai tTrziu s-a diversificat trecTnd la
minerit, construct de avioane, fabricarea partilor components
ale computerelor §1 un lant de magazine...
- Magazine universale, Tl corecta Meredith cu acel suris
dragala§ al ei, care Tl facuse pe yremuri sa tTnjeasca s-o ia in
brate §i sa i-l sarute. Seaboard a fost Tntemeiata de bunicul
meu. «,.
- §i acum e a ta? Tntreba Matt amintindu-§i brusc ca Tn
fruntea corporatiei se afla o femeie.
- Nu, e a bunicii mele vitrege §i a celor doi fii ai ei. Bunicul
s-a casatorit cu secretara lui cu §apte ani Tnainte sa moara. Mai
tTrziu i-a cdpptr-t pe cei doi fii, iar cTnd a murit le-a lasat lor
Seaboard.
Matt fu impresionat.
- Trebuie sa fie o femeie de afaceri extraordinary a facut
din Seaboard un conglomerat mare, extrem de profitabil.
Antipatia pentru bunica ei vitrega o Tndemna pe Meredith
sa-i refuze femeii o lauda nemeritata §i, facTnd-o, dezvalui mai
mult decTt intentionase:
- Charlotte a extins compania, dar Seaboard a fost Tntot­
deauna foarte diversificata. De fapt, Seaboard a detinut tot ceea
ce familia a adunat timp de generatii, iar Bancroft & Company,
magazinui, a reprezentat mai putin de o patrime din bunurile ei.
A§a ca vezi nu e ca §i cum ar fi construit Seaboard pornind de la
zero.
Meredith vazu expresia mirata a lui Matt §i Tntelese ca el
observase deja Tmpartirea cu totul inechitabila a averii bunicului
ei. Cu o alta ocazie nu i-ar fi marturisit atTt de multe, dar ziua de
astazi era deosebita. Dupa multj ani traia bucuria de a sta alaturi
de Matt; era cuprinsa de un sentiment de afectiune, §tiind ca
refacea o legatura care n-ar fi trebuit sa se Tncheie cu o aversi­
une reciproca, realizTnd flatata ca Matt parea foarte interesat de
orice Ti povestea. Toate astea, combinate cu senzatia conforta-
bila data de focul Tn camiii, zapada adunTndu-se la ferestre,
ftM U o atmOsfera specials, TncurajTnd confidentele. Iar pentru
■ •I se abtinuse politicos sa puna alte Tntrebari referitoare la
pfcloctul discutat, Meredith Ti oferi raspunsurile:
[ - Charlotte §i tata s-au detestat unul pe altul, iar cTnd bunicul
H | cfisStorit cu ea, a provocat o ruptura Tntre cei doi barbafi,
miiima care n-a mai disparut niciodata. Mai tTrziu, probabil drept
■deapsa pentru ca tata Tl evita, bunicul i-a adoptat legal pe fiii
fiMrlottei. N-am aflat-o decTt la citirea testamentului. §i-a Tmpar-
(it *verea Tn patru parti egale: o parte tatalui meu, iar restul
fjhirlottei §i fiilor ei, Charlotte detinTnd fire§te controlul asupra
Wjlunilor lor. « '
[ - Constat o nota de cinism Tn vocea ta ori de cTte ori pome-
M«*yti numele acestei femei.
| -P robabil.
jr - Pentru ca a pus rmina pe trei patrimi din averea bunicului
tlu, presupuse Matt, Tn loc de jumatate cum ar fi fost normal?
Meredith se Uita la ceas, realiza ca trebuia sa faca ceva Tn
Iflvlnta cinei §i trecu rapid prin restul explicatiilor.
- Nu acesta e motivul pentru care n-o suport. Charlotte e
fcfneia cea mai dura §i rece pe care am cunoscut-o vreodata. §i
un i! ca a largit Tn mod intentionat ruptura dintre tata §i bunicul.
Nil c§ i-ar ft cerut un efort deosebit, Tncheie Meredith cu un
/Imbet silit. Tata §i bunicul au fost TncapatTnati §i iuti la mTnie,
pna asemanatori ca sa aiba o relatie pa§nica, de Tntelegere
imituala. Odata, cTnd se certau pentru felul In care tata con-
ducea magazinui, I-am auzit pe bunicul spunTnd ca singurul lu-
ffU inteligent facut de tata Tn viata lui a fost sa se Tnsoare cu
ITI«ma §i ca a dat-o Tn bara, a§a cum o dadea Tn bara §i cu
m»gazinul. AruncTnd o privire spa§ita ceasului de perete, se
rtdlcS. Se face tTrziu §i probabil ca ai vrea sa manTnci ceva. Tti
progStesc ceva de cina.
Matt realiza ca era lihpit de foame §i se ridica la rTndul lui.
*, - Tatal tau a dat-o Tntr-adevar Tn bara cu magazinui? Titreba
■I pe cTnd se Tndreptau spre bucatarie. ,
Meredith rTse §i T§i clatina capul.
- Nu, sTnt sigura ca n-a facut-o. Bunicul avea o slabiciune
(inntru femeile frumoase. Era nebun dupa mama, iar la vremea
tosea foarte furios din cauza divortuiiMDe fapt, el e cel care i-a
dat stocul de actiuni Bancroft. A zis ca a§a-i trebuia tatalui meu,
pentru ca va §ti ca de fiecare data cTnd magazinui va cT§tiga un
profit de un dolar mama va primi o parte din el sub forma de
dividende.
- Pare sa fi fost un tip grozav, spuse Matt ironic.
GTndurile lui Meredith trecuse la capitolul cina §i deschisese I
deja dulapioarele TncercTnd sa se hotarasca ce-ar putea pregati,
Matt se duse direct la friglder §i scoase feliile de carne.
- Ce zici de astea?
- Friptura? Te simti Tn stare sa manmci ceva atTt de greu? I
- Cred ca da. N-am mTncat nimic consistent de cTteva zile.
Tn ciuda interesului pentru cina, pe Matt nu-l prea tragea
inima sa puna capat conversatiei lor, poate pentru ca o discutie
simpla ca asta era o experienta cu totul noua. Aproape la fel de
noua, dar nu atTt de inimaginabila ca prezenta ei acolo, jucTnd
rolul sotiei devotate, atente, Tngrijindu-§i sotul bolnav.
ScotTnd carnea din punga, o urmari stTnd ITnga umarul lui
legTndu-§i Tn jurul taliei mici un prosop de bucatarie. Sperind s-o
faca sa-i vorbeasca din nou, se referi Tn gluma la unul din ul-
timele lucruri rostite de ea.
' - Tatal tau ti-a spus vreodata ca o dai Tn bara cu magazinui?
ScotTnd pTinea, Meredith Ti arunca un zTmbet pozna§, dar
zTmbetuI nu-i ajunse pTna la ochii atft de expresjvi.
- Numai cTnd e Tn toane neobi§nuit de bune.
Meredith vazu o sclipire de compatimire Tn ochii lui §i se
stradui sa-i arate ca nu era necesara.
- E jenant cTnd striga la mine §i ma critica Tn §edintele cu
ceilalti directori executivi, dar ei s-au obi§nuit deja. § i apoi, mai
toti au intrat Tn raza de actiune a furiei lui, de§i nu atTt de des §i
attt de violent ca mine. Vezi tu, §i-au dat seama ca tata e genul
de om care detesta sa fie pus Tn fata dovezii ca e cineva capabil
sa realizeze un lucru fara sfatul sau interventia lui. Angajeaza
oameni competenti, cu idei bune, apoi Ti obliga sa se supuna
ideilor lui. Daca idee^ functioneaza, meritul e al lui; daca nu, ei
sTnt tapii ispa§itori. Cei care Tl sfideaza §i ramTn pe pozitie se
aleg cu promovari §i cre§teri de salariu daca ideile aduc profituri,
dar nu primesc multomiri sau o recunoa§tere a valorii. §i vor
avea de dat aceea§i batalie Tnver§unata data viitoare cTnd vor
 I f f l ftfi impuria ceva inovator.
■ §i tu, tntreba Matt, sprijinindu-se cu umarul de peretele de
(fflgft (.‘a, tu cum rezolvi problemele acum, ca ai ajuns sa con-
*i« i magazinui?
Meredith se opri cu mtna pe sertarul din care se pregatea sa
H-nrtlA tactmurile §i se uita la el,-gtndurile tndrepttndu-i-se spre
Ifitmnlrea la care asistase tn ziua ctnd il vizitase tn biroJllui. Dini
jHferlcIre, atentia Ig fu-atrasa de imaginea pieptului gol, aflat
ioum la nivelul ochiloBei, expus vederii de reverele larg des-;
H i t . Toata pielea acea bronzata §i mu§chii cu smocurile de
W r cTrliontat avu un efect nea§teptat §i alarmant asupra ei. Cu
(in mic oftat nervos, T§i ridica privirga spre ochii lui §i senzatia
*ll*»l >riru, dar nu §i intimitatea momentului.
- Rezolv lucrurile ca §i tine, spuse ea tncet, fara sa se
irtint.easca sa-§i ascunda admiratia. ,
I I ridica dintr-o sprinceana.
- De unde §tii tu cum rezolv eu lucrurile?
Te-am urmarit Tn ziua ctnd te-am vizitat la birou. Am §tiut
fM rou ca exista §i alta cale de a trata cu directorii executivi dectt
H a folosita de tata, dar # a m fost sigura carBcerethdCun dialog
WHl deschis, voi fi considerate moale §i lipsita de autoritate.
- §i? insista el ztmbind u§or.
- §i tu faceai exact asta cu staff-ul tau, dar nimeni n-ar
jM rfiz rf vreodata sa te acuze ca ai fi moale sau lipsit de autori-
Mltn. A§a ca, termina ea cu un rTs sfios, TntorcTndu-se spre tacT-
RUirlle din sertar, m-am hotarTt sa fiu ca tine ctnd voi , cre§te
H in r o .

In camera se lasa o tacere apasatoare, Meredith teribil de

|9flHtd, iar Matt mult m aiihe in ta t de lauda ei decTt era dispus sa
r«tiunoasca.
- E foarte magulitor, spuSe el pe un: ton rezervat. Multu-

- Cu placere. Acum stai jos §i-ti pregatesc cina.

Dupa cina au revenit Tn sufragerie §i Meredith se duse la

liihlioteca uittndu-se la jocurile §i cartile vechi de pe rafturi. Pe-
Irttcuse o zi minunata, de neuitat, iar acum se simtea vinovata
■lin cauza lui Parker §i vag nelini§tita pentru... pentru ceva caruia
•nu-i prea gasea un nume. B a:da§f§i zise ea cu o sinceritato
b ru ta la ,*p ju te a gasi un nume cu mare u§urinta, de§i nin n te *
legea de ce o afecta. casa asta exista prea multa barbatio
dominatoare pentru iini§tea mintji ei, prea mult farmec masculin,
prea multe amintiri trezite la viata. Venind aici nu se gtndise la
a§a ceva. Nu se a§teptase ea un prim-plan al pieptului gol al lui
Matt sa-i declan§eze memoria celorlalte momente ctnd Tl mai
vazuse, momente tn care zacuse pe spate cu Matt deasupra el,
Tnauntrul e i;
: T§i trtecu degetul peste cotoarele prafuite ale romanelor, farS
Sa le vada t illr f e , §i se -fntreba Tntr-o doara cite alte femei
aveau acelea§i amintiri intime despre tr u p ifW lM a tt unit cu al
lor. Zeci, trase ea concluzia, probabil chiar sute. §i B tr-un mod
caraghios, aproape deta§at, nu-l mai condamna pe Matt pentru
toate aventurile amoroase relate cu lux de amaraiinte Tn presa,
a§a cum nu mai avea B m a sa disprefuiasca femeile care tl
oferisera trupurile lor. Acum, ea femeie matura, recuno§tea pe
d e p fi ceea ce Intelesese doar partial Tn adolescenta, §i anume,
ca Matt Farrell pur §i s im p g radia sex-appeal §i o v il|ta te ame-
titoare. Doua componente care exercitau o atractie fatala, dar
daca le adaugai puterea §i averea enorma acurhulata de-a lun-
gul anilor nu era greu de ghicit de ce majoritatea femeilor gS-
seau combinatia absolut irezistibila.
Ea nu se afla deloc Titr-un astfel d e . p e ric o || Nici •. vorbS!
Ultimul B c ru pe care §i-l dorea In viata ei era un atlet sexual
imprevizibil dupa care femeile alergau cu sufletul la gura. Pre-
fera Tfitr-o mai mare masura barbatii demni de Tncredere, integri,
cinstiti. Ca Parker. Dar se bucura de compania lui Matt, atlt era
dispusa sa recunoasca, Probabil chiar prea map.
Matt o urmarea de pe canapea, sp e B id ca nu va gasi o
carte ra m !r||d cu n a s u H e a pentructot restul serii. CTnd o vazu
sttnd destul de mult tn fata raftului cu jocuri vechi, se gtndi ca se
uita probabil la Monopoly... §i-§i aminti seara cTnd il jucaserS
Tmpreuna.
- Ai vrea sa jucam? Tntreba e l
Ea se rasuci brusc spre el, expresia de pe chip fiindu-i ciu-j
dat de prudenta. .
|S - Ce sa jucam?
 t - Credeam ca te uiti la unul din jocurile alea, cel de deasu-
pfl,
Meredith vazu cutia cu jocul Monopoly. Toate grijile §i ne-
imiviile ei disparura Tntr-o clipa, bucuroasa sa-§i petreaca urma-
lOniplle ore cu o activitate atTt de frivola §i lipsita de seriozitate. Ti
(tmbi peste umar, luTndu-l de pe raft,
r -'V re i sa jucam?
[i - N-ar strica, spuse el, tragTnd deja patura de pe canapea
M 83 poata sta acolo cu jocul Tntre ei.
Doua ore mai tTrziu, Matt era proprietarul trotuarelor, a par-
Oului, avTnd Tn stapTnire setul de proprietati verzi, cel ro§u, cel
Uttlben, toate patru liniile de cale ferata §i ambele companii de
Hrvlcii publice; iar plan§a era acoperita practic de casele §i
holelurile lui, Meredith trebiiind sa plateasca chirie de fiecare
ilflta cTnd cartona§ul ei se nimerea pe una din proprietatile lui.
p - Tmi datorezi doua sute de mii de dolari pentru ultima mi§-
N re, Ti atrase el atentia, TncTntat de seara petrecuta §i complet
fminecat de femeia care putea transforma un joc de Monopoly
loli-una din cele mai reunite seri din ultimii ani. Da-i Tncoace.
Ea Ti arunca o privire attt de abatuta, TncTt Tl facu sa rTda,
rtpoi spuse:
- Nu m-ai am decTt cinci sute. Ce-ai zice de un Tmprumut?
- Nici o §ansa. Am cT§tigat: Plate§te-ti datoria.
- StapTnii mahalalelor n-au pic de mila, spuse ea §i Ti trTnti
btnli Tn palma deschisa. Tncerca sa se Tncrunte, dar nu reu§i
ilndt sa-i zTmbeasca. Ar fi trebuit sa-mi dau seama Tnca de
prlrna oara cTnd am jucat Tmpreuna, cTnd ai cumparat tot se ce
I f l l pe plan§a §i ai luat banii tuturor, ca vei ajunge un magnat al
nfncerilor, bogat §i faimos.
Tn loc sa-i zTmbeasca, el se uita o clipa la ea, apoi Tntreba
Mlm:
i - Ar fi contat dac-ai fi §tiut?
Inima lui Meredith zvTcni dureros, luata pe nepregatite de
iceasta Tntrebare. TncercTnd cu disperare sa treaca peste ea cu
iwpfisare §i sa restabileasca starea de spirit de mai Tnainte,
N|inti asupra lui privirea nostima a unei femei adTnc jignite §i
Incepu sa adune cartona§ele de pe plan§a.
- Domnule Farrell, ti-a§ fi recunoscatoare daca n-ai implica ■
faptul ca a§ fi avut un caracter mercantil Tn tinerete. M-ai umilll
destul Tntr-o singura seara luTndu-mi toti banii.
— Ai dreptate, replica Matt pe acela§i ton, dar fu uluit cA
pusese Tntrebarea cu voce tare §i furios pe el pentru ca Tncepe*
sa-§i doreasca ca ea sa ramTna maritata cu e||RidicThdu-se, se
duse la foe §i se asigura ca flacarile nu vor aprinde casa cTt timp
vor dormi. Fiindca veni vorba de bani* spuse el punTnd cutia
Tnapoi pe raft, daca vei mai garanta vreodata personal pentru un
Tmprumut al companiei, insista macar ca banca logodnicului t5u
sa te elibereze de aceasta garantie dupa doi sau trei ani. E
suficient sa arate bancii ca Tmprumutul e Tn siguranta.
Bucuroasa de schimbarea subiectului, Meredith se Tntoarse
spre el.
- Bancile fac a§a ceva?
;:;f Tntreaba-ti logodnicul. Matt T§i.auzi sarcasmul din voce §1
urT junghiul de gelozie pe care i-l provoca. §i Tn timp ce se
mustra pentru ceea ce rostise deja, complica §i mai mult lu­
crurile adaugTnd: §i daca nu accepta, gase§te-ti urt alt bancher.
Meredith §tiu imediat ca se afla pe un teren minat, doar cS
nu Tntelegea cum de ajunse acolo.
- Reynolds Mercantiles, explica ea rabdatoare, este de
aproape un sepol banca companiei. STnt sigura ca, daca ai afla
toate detaliile finantarii, ai gasi conditiile Tmprumutului extrem de
avantajoase.
Enervat fara vreun motiv logic pentru modul insistent Tn care
Ti lua apararea lui Parker, spuse ce-i statuse pe limba toata
seara:
- El e raspunzator pentru inelul de pe mTna stTnga?
Ea dadu din cap studiindu-l nedumerita.
- Are un gust jalnic. E urTt ca dracu’!
O spuse cu un dispret atTt de arogant, iar constatarea lui
privinta inelului era atTt de adevarata,,TncTt Meredith simti cum o
apuca un rTs de nestapTnit. El ramase nemi§cat, cu sprTncenele
Tmpreunate, dorindu-§i ca ea sa-l contrazica, dar Meredith T§i
mu§ca buza, TncercTnd sa nu rida.
- E o bijuterie de familie.
- E urTta.
- Pai, o bijuterie de...
 I un obiect, spuse Matt grosolan, cu o mare valoare senti-
M ntald, prea urTt sa fie vTndut §i prea valoros sa fie aruncat.
In loc sa fie suparata, a§a cum se a§teptase, Meredith iz-
limm Tn ris.
- Ai dreptate, izbucni ea.
UitTndu-se la ea, Matt se chinui sa tina minte ca nu mai
iRimnna nimic pentru el, apoi T§i dezlipi privirea de pe fata ei
fflbujorata, fascinanta, TndreptTnd-o spre ceasul de pe §emineu.
s - E trecut de unsprezece, spuse el. Seara s-a terminat.
Mirata de tonul aspru, Meredith stinse repede veioza de
n g A canapea.
i - Imi pare rau. N-ar fi trebuit sa te tin treaz atTt de tfrziu. Nu
ml am dat seama ctt e ora.
Ctnd urcara treptele sa mearga la culcare, atmosfera prie-
Jtnoasa se risipise complet. Meredith sesiza schimbarea, dar nu
ytlu ce anume o provocase. Matt o sesiza §i §tiu exact ce o
provocase. O conduse, distant §i politicos, ptna la camera lui
Julie, apoi Ti ura noapte buna.

Capitolul 37

La miezul noptii, Matt era Tnca treaz. Avea ochii Tnchi§i, dar
mintea Ti era bTntuita de ideea ca Meredith dormea la capatul
ootldorului. La ora douasprezece jumatate se rostogoli pe spate
|l, profund vexat, deschise sticluta cu avertismentul Tmpotriva
smejelii. La ora unu §i un sfert smuci capacul §i mai lua o pilula.
Adormi, dar somnul adTnc provocat de medicamente Tl facu
•A viseze la ea... vise nesffr§ite, arzatoare, Tn care Meredith i se
fAftucea Tn brate, goala §i dornica, trecTndu-§i degetele peste
trupul lui, facTndu-l sa geama de placere. Facu dragoste cu ea
Iar §i iar, pTna o sperie, pentru ca nu se mai putea opri...
Matt, fnceteaza, ma sperii!
El se Tnfigea Tn ea tot mai adTnc, Tn timp ce Meredith Tl
Implore sa se opreasca...
Matt, gata, te rog!
In timp ce-i spunea ca viseaza...
fnceteaza, visezi!
§i amenintTnd sa cheme un doctor...

*
 Daca nu te treze§ti, m3 due sa chem doctorul.
El nu voia nici un fel de doctor, o voia pe ea. Incerca sa si
urce pe ea, dar Tl Tmpinse Tnapoi §i T§i puse mTna pe fruntea lui.,
Apoi Ti oferi cafea.
- Te rog, treze§te-te! Ti-am adus cafea.
Cafea?
§i Ti §opti Tncet la ureche:
- La dracu’, visezi! ZTmbe§ti Tn somn. Gata, treze§te-te!
Injuratura fu cea care patrunse prin ceata din mintea lui.
Meredith nu Tnjura niciodata, deci ceva nu era Tn regula cu visu
lui. Ceva nu era In regula...
T§i sili ochii sa se deschida §i se uita la fata ei frumoasS
luptTndu-se sa se dumireasca unde era. Era aplecata peste el
mTinile ei apucTndu-l de umeri, §i arata Tngrijorata.
- Ce s-a TntTmpIat? Tntreba el.
vyC Meredith T§i retrase mTinile de pe umerii.tyi §i se lasa sa
cada pe pat, respirTnd u§urata.
- Te-ai zvTrcolit Tn pat §i ai vorbit Tn somn attt de tare, Tncit
te-am auzit din capatul coridorului. Cum nu te-am putut trezi, am
intrat Tn panica, dar fruntea ti-e rece. Poftim, ti-am facut ni§te
cafea, adauga ea aratTnd cu capul spre cea§ca de pe noptiera. |
Matt se forta sa se ridice Tn capul oaseior. Sprijinindu-se cu
spatele de capatul patului, T§i trecu mTna prin par TncercTnd sS
alunge urmele somnului.
- Pilulele alea, explica el. Doua cred ca-ti deglan§eaza Tn
creier un adevarat razboi nuclear.
t Meredith lua sticluta §i citi eticheta.
- Aici scrie ca n-ai voie sa iei decTt una o data.
Fara sa-i raspunda, Matt se Tntinse dupa cea§ca de cafea, o
bau aproape pe toata, apoi T§i lasa capul pe perne §i Tnchise
ochii mai multe. minute, lasTnd cofeina sa-§i faca efectul, fara
sa-i pese sau sa fie preocupat de lucrurile care-1 bmtuiserS
noaptea trecuta.
Meredith, care T§i amintea rituialul lui de sculare §i raceala
urmTnd primelor minute de trezire, se ridica §i aranja obiecteie
de pe noptiera, a§a ca sa se afle Tn treaba, apoi lua absents
halatU §i Tl puse la picioarele patului.
CTnd se Tntoarse spre el, ochii Ti erau mai vioi, fata mai
M x a td §i aproape copilaroasa. §i teribil de atragatoare.
■ - Te simti mai bine? Tntreba ea zTmbind.
I - Mult mai bine. Faci o cafea excelenta.
I - Fiecare femeie se pricepe la cel putin o specialitate culi-
fmrA. ceva cu care sa se laude ori de cTte ori i se ofera prilejul.
f El surprinse sclipirea amuzata din ochii ei §i zTmbi lene§:
1 - Unde scrie asta?
Intr-o revista pe care am citit-o la cabinetul dentistului,
Upllcei ea chicotind. Specialitatea mea culinara e cafeaua. Bine,
| l chef de un mic dejun?
1 - Asta depinde daca ai de gTnd sau nu sa m‘r-1 serve§ti ca §i
imi, din sticle §i borcane, glumi el.
j? - In locul tau a§ fi mai atent cu insultele la adresa bucataru-
im In dulapul de sub chiuveta din baie am dat de ni§te praf de
mirfltat §i-ar arata exact ca zaharul, daca ti l-a§ pune Tn fulgii de
ovflz.
Matt rTse cu pofta, apoi bau ce mai ramasese din cafea.
: - Vorbesc serios, spuse ea, zTmbindu-i de la capatul patului,
| zeitS cu plete aurii Tmbracata Tn blugi; un Tnger pus pe §otii.
C*-ai.vrea la micul dejun?
Pe tine, T§i zise el Tn gTnd, iar dorinta i se raspTndi prin tot
Itupul...
O voia pe ea la micul dejun. Voia sa se Tntinda §i sa o traga
In pat, sa-§i vTre mTinile Tn pletele matasoase ale parului §i s§-§i
uneasca trupul Tnfometat de al ei.
Voia sa-i simta mTinile mTngTindu-l, voia sa se afunde Tn ea,
••o faca sa geama pentru el.
- Orice, n-are importanta, spuse el taios, mi§cTndf paturile ca
•C ^i ascunda erectia. Voi face un du§, apoi cobor sa manTnc Tn
bucStarie.
Dupa plecarea ei', Matt Tnchise ochii §i strTnse falcile, furios
|l descumpanit. In ciuda a tot ceea ce se petrecuse Tn trecut,
mu§ea §i acum sa-l stTrneasca.
Daca tot ce-ar fi simtit pentru ea ar fi fost doar dorinta se-
xualS, §i%r fi putut-o ierta, dar nu-§i putea ierta acest dor mistui-
lor, disperat, de a fi din nou alaturi de ea... de a fi iubit de ea.
Cu unsprezece ani Tn urma se Tndragostise aproape imediat
Ot- §i Tndreptase ochii asupra ei, iar ani la rTnd dupa aceea viata
Ti fusese bTntuita de o adolescenta de optsprezece ani moftu«
roasa, aroganta, rTzind fericita. In deceniul care se scursese
culcase cu zeci de femei, toate cu mult mai experimentate decl
fusese Meredith. Actul sexual cu ele fusese reciproc avantajoij
Cu Meredith fusese un act de o frumusete inimaginabila. Su­
perb. Chinuitor. Magic...
Cel putin a§a simtise atunci, foarte probabil, trase el con
cluzia acum, pentru ca fusese atTt de nebun dupa ea ca nu-^i
mai daduse seama de diferenta dintre imaginatie §i reajitate. U
optsprezece ani Tl vrajise, dar la douazeci §i noua era cu mull
mai periculoasa pentru lini§tea lui sufleteasca. Se schimbase,
iar.transformarile din ea Tl intrigau §i-l atrageau. Distinctiei din
tinerete i se adaugase lustrul elegantei, dar Tn ochi Ti stralucea
aceea§i fragilitate ginga§a, iar surTsul continua sa alterneze do
la provocator la Tnsorit m functie de starea ei de spirit.
La optsprezece ani posedase o candoare dezarmanta, care
Tl fermecase §i-l surprinsese: la douazeci §i noua era o femeie
de afaceri plina de succes, dar parea sa fi ramas la fel de
naturala §i lipsita de afectare ca §i Tnainte. Iar un lucru la fel de
surprinzator era faptul ca parea complet indiferenta sau tncon-
§tienta de frumusetea ei. leri, nu se oprise nici macar o data sa
se aranjeze Tn oglinda din sufragerie, nu se uitase nici Tn treacat
la ea.
Spre deo^ebire de celelalte femei frumoase pe care le cuno-
§tea, nu pozase §i nu luase o anumita pozitie, nu-§i trecuse
degetele prin parul aceia minunat numai ca sa-i atraga atentia.
Frumusetea i se maturizase, iar silueta capatase rotunjimi volup-
tuoase, permitTndu-i sa arate la fel de ispititoare Tn blugi §i pu­
lover ca §i Tn blana de samur §i rochia neagra purtate Tn ziua
cTnd luasera prTnzul Tmpreuna.
STngele Ti zvTnci Tn vene §i simti mTncarimi Tn palme, dornic
sa exploreze §i sa mTngTie acele rotunjimi. Pe nea§teptate, min-
tea-i tradatoare Ti oferi o solutie extrem de ademenitoare: dacS
ar mai avea-o o singura data, ar reu§i poate sa-§i stinga definitiv
setea pentru ea §i sa §i-o scoata din cap odata p ln tru tot-
deauna... InjurTnd Tn barba, Matt se scula din pat §i Tmbraca
halatul. Era nebun numai sa se gTndeasca din nou la o relatie
intima cu ea.
 Din nou? Se opri brusc. Pentru prima oara de la sosirea ei
f|Uyl sS analizeze situatia fara sa se simta slabit sau dominat de
ifsclQle eecundare ale blestematelor de pilule. De ce naiba v e v
p i e la ferma?
RSspunse ea Tnsa§i la Tntrebare: vreau sa facem pace...
Bun, acceptase sa faca pace cu ea. Atunci de ce mai era
tG O lo ? Meredith nu venlse sa se joace de-a nevasta cu el, nici
¥<nt).1, a§a ca de ce ramasese, aducTndu-i cafea la pat §i
j!mlu-§i toata silinta sa-l farmece §i sa-l dezarmeze?
Raspunsul Tl izbi ca o galeata cu apa rece, lasTndu-l ca
H u n it de propria prostie. ,Am vrut terenul aceia din Houston
puittru companie, dar nu ne putem permite sa platim treizeci de
milioane".
Dumnezeule, femeia asta era ca un drog! Ti luase mintile.
Mnredith voia terenul din Houston pentru pretul de la Tnceput §i,
dii|>3 cTte se parea, era dispusa sa faca orice ca sa-l obtina,
ehliir sa-i gTdile orgoliul. Scuzele ei abjecte, presupusa dorinta
p*ntru un armistitiu, atitudinea de sotie grijulie nu fusesera decTt
6 pficaleala avTnd drept scop capitularea lui.
Revoltat peste masura de duplicitatea §i naivitatea ei, Matt
I l duse la fereastra §i trase draperiile la o parte, uittndu-se
nfiirS, vazTnd-o cu ochii mintii stTnd sfioasa ITnga pat: voi ac-
tmpta hotarirea ta drept pedeapsa...
Pedeapsa? T§i zise el furios. Sfioasa? Meredith nu §tia nici
milcar ce Tnseamna cuvTntul; ea §i tatal ei calcau Tn picioare pe
orlclne le ie§ea Tn cale §i o faceau de parea ar fi fost un drept
dlvin. Singurul lucru care se schimbase Tn Meredith era ca Tnva-
(ane sa fie tenace. Fara Tndoiala ca se va vTrT §i Tn pat cu el,
died va considera ca a§a T§i va obtine terenul, T§i zise el cu
Mipulsie.
Rasucindu-se pe calcTie, Matt T§i ridica servieta de la podea,
o deschise §i trase afara telefonul celular aflat Tntotdeauna Tna­
untru. Suna la ferma Tnvecinata, iar cTnd Sue O’Donnell Ti ras-
punse, Matt se interesa politicos de familia ei, apoi spuse;
i - Am ramas tnzepezit. Vrei sa-l rogi pe Dale sa curete dru­
mul?
' - Cum sa nu, accepta ea imediat. Trebuie sa vina acasa Tn
dtipS-amiaza asta §i-l trimit acolo Tndata ce sose§te.
 Furios pentru Tntfrziere, dar incapabil sa nascoceasc.'i i
plan, Matt Tnchise telefonul §i porni spre baie. Tnainte ca past
nea sa-l Tndemne sa faca ceva ce I-ar costa cTt Ti mai samasoi
din mTndrie §i respect de sine, o va scoate pe Meredith din cai
Iar pentru asta nu trebuia sa faca altceva decTt sa-i gaseasi
cheile. T§i amintea vag ca Tn seara Tn care sosise o vazu*
coborTnd din rha§ina, apoi aplecTndu-se Tn partea stTnga, ITng
cauciucul din fata. Cheile erau probabil pe undeva, pe acoll
Perspectiva de a scormoni prin zapada era mai putin dezgui
tatoare decTt cea de a o avea pe cap Tnca o zi. Sau noapt(
Daca nu i le va putea gasi, - Ti va lega firele, ca ma§ina i
porneasca §i fara chei. IntrTnd Tn vana dadu drumul.la du§ TntrM
bTndu-se daca ma§ina era dotata cu un sistem de alarma careJ
va bloca motorul daca va Tncerca a§a ceva. Daca da, va gasi I
alta solutie, Tnsa, Tntr-un fel sau altul, o va face sa piece. Imedial
ce drumul va fi curatat de zapada, Ti va da cinci minute ca sa-fi
Tmpacheteze lucrurile' §i sa iasa afara.

Capitolul 38
Tncheindu-§i Tnca nasturii de la cama§a, Matt coborT scarilt
cu pa§i mari §i hotarTti. Meredith se rasuci spre el vazTndu-l cn
trece furios pe ITnga u§a bucatariei, T§i ia jacheta de piele §1
porne§te spre u§a de la intrare.
- Unde te duci?
- Ma due afara sa-fl caut cheile. Tti mai aminte§ti unde le-ai
scapat?
Gura ei se deschise mirata observTnd hotarTrea care Ti Tn-
cle§ta falca.
- Le-am scapat cTnd am Tnconjurat ma§ina prin fata, dar nu
exista nici un motiv ca sa...
- Ba da, replica el pe un ton categoric, exista. §arada a
durat suficient. Nu te mai preface atTt de surprinsa, se rasti el.
E§ti la fel de satula ca mine de presupusul extaz conjugal. Ea
trase brusc aer Tn piept de parea ar fi palmuit-o, iar Matt adauga
cu raceala: Tti admirtenacitatea, Meredith. Vrei terenul din Hous­
ton pentru douazeci de milioane §i un divort rapid, amical, fara
publicitate. Ti-ai petrecut doua zile Tngrijindu-te de mine ca sa
 fM arflt mai binevoitor Tn ambele cazuri. Ai Tncercat §i nu ti-a
ft iijil. Acum du-te Tnapoi Tn ora§ §i poarta-te ca un manager
p m p e te it. Da-ma Tn judecata pentru terenul din Houston §i
f e n divortul, dar termina cu farsa asta gretoasa. Nu ti se potri-
Vo|ln deloc rolul de sotie iubitoare, ascultatoare §i probabil ca
mai scTrbita de el decTt sTnt eu.
Il Tntoarse spatele §i ie§i afara. Meredith ramase cu ochii
felronlti spre locul unde statuse, inima zvTcnindu-i cuprinsa de
p«nlc§, dezamagire §i umilinta. Matt trasese brusc concluzia ca
Ultimele doua zile fusesera o §arada plictisitoare. Clipind ca
| | * §i alunge lacrimile de durere, T§i mu§ca buza §i reveni la
ligule. Era clar.ca scapase §ansa cea mai potrivita de a-i spune
CA nu facuse un avort.
Nu avea nici cea mai vaga idee ce adusese aceasta schim-
twre Tn starea lui de spirit, provocTndu-i aversiunea pentru ea.
Dotesta neprevazutul plin de surprize reprezentat de Matt; Tntot-
ilwiuna se purtase a§a. Nu §tiai niciodata ce gTndea sau ce va
face Tn clipa urmatoare. Inainte de a pleca din casa asta Ti va
ipune adevarul despre ceea ce se petrecuse cu unsprezece ani
In urma, dar acum nu mai era sigura daca lui Ti va pasa, chiar
ilacS ar fi crezut-o. Lua un ou §i-l izbi- atTt de tare de margfnea
llyflii, TncTt galbenu§ul se Tmpra§tie.
Timp de zece minute, Matt pipai prin zapada din jurul cauciu-
cului din fata al BMW-ului, TncercTnd Tn zadar sa dea de bleste-
inatele de chei; sapa §i dadu zapada la o parte pTna manu§ile |
le udara, iar mTinile Ti Tnghetara, apoi renunta §i Ti verifica siste-
mu| de alarma uitTndu-se pe geam. Chiar daca i-ar fi fortat por­
tiera §i i-ar fi legat firele, sistemul de alarma era instalat astfel
IncTt motorul sa nu porneasca.
'—| Micul dejun e gata, spuse Meredith stingherita, intrTnd Tn
sufragerie dupa ce auzise u§a de la intrare trTntindu-se. Ai gasit
cheile?
- Nu, replica Matt, luptTndu-se sa nu-§i iasa din sarite. Avem
un lacatu§ Tn ora§, dar duminica e Tnchis.
Meredith Ti servi omleta, apoi se a§eza vizavi de el. Incer-
cfnd cu disperare sa reTnvie atmosfera degajata de ieri, Tntreba
cu o voce calma:
- Vrei sa-mi spui ce te-a facut sa ajungi dintr-o data la
concluzia ca sfir§itul asta de saptamTna a fost o intriga plictisl-1
toare pusa la cale de mine?
- Sa zicem ca odata cu sanatatea mi-a revenit §i capacl-j
tatea de a gTndi, replica el taios. Tn cele zece minute cTt mTncarfl,
Meredith Tncerca sa-l atraga Tn diferite conversatii, dar eforturila
Ti fura rasplatite de replici scurte, du§manoase. Tn clipa Tn care
termina de mTneat, se ridica §i spuse ca va Tncepe sa Tmpa-
cheteze lucrurile din sufragerie.
Cu inima zdrobita, Meredith Tl. urmari plecTnd, apoi se apucci
automat sa faca curatenie Tn bucatarie. Dupa ce §i ultima farfu-
rie fu spalata §i pusa la uscat, se duse la rTndul ei Tn sufragerie.
- Ai multe de Tmpachetat, spuse ea, hotanta sa-l TmblTn-
zeasca. Cu ce te pot ajuta?
Matt Ti auzi rugamintea din voce, iar cTnd T§i Tndrepta umerii
§i se uita la ea trupul Ti reactiona imediat, strabatut de. un nou val
de dorinta. A i putea urea sus cu mine §i mi-ai putea oferi acest
deiicios corp al tau.
- Fa ce vrei.
De ce, se Tntreba Meredith cu Tnver§unare, trebuia sa fie atTt
de inabordabil §i de ce o considera dintr-o data plictisitoare §i
enervanta? Tatal lui Ti spusese za Matt fusese Tnnebunit de
durere din cauza presupusului ei avort, iar refuzul ei de a-l ve­
dea mai ca-l omorTse. Tn momentul aceia crezuse ca Patrick
exagera sentimentele lui Matt pentru ea; acum era sigura, iar
certitudinea o facea sa se simta ciudat §i inexplicabil de depri-
mata. Dar n-o surprinse. Matt fusese Tntotdeauna capabil sa-§i
usume mari responsabilitati, dar era imposibil ca sa-§i dea ci­
neva seama ce gTndea sau simtea cu adevarat.
SperTnd totu§i ca starea lui de spirit se va ameliora daca Tl
va lasa singur, se duse la etaj §i T§i petrecu dimineata Tmpa-
chetTnd lenjeria de pat §i restul hainelor de prin dulapuri, care,
dupa cum Ti spusese la micul dejun, urmau sa fie daruite unui
azil de batrTn. ~u
Se vor pastra doar lucrurile legate de familie, iar Meredith le
alese cu grija din dulapul parintilor lui, asigurTndu-se ca Tn cutiile
pentru azil nu va ajunge nimic din ceea ce-ar putea avea o
valoare sentimentala. FacTnd o pauza, se a§eza pe pat §i lua un
album de fotografii care apartinuse mamei lui Matt.
 I ra plin de fotografii, cele mai multe attt de vechi, TncTt erau
• Ingalbenite, Majoritatea reprezenta rude din tara de origine:
fslri dragute, cu par lung §i bonete, barbati chipe§i, Tncruntati.
B u t) fiecare fotografie era trecuta data cTnd fusese facuta §i pe
H ie Tnfati§a. Ultima era §i cea mai recenta, o fotografie de la
nunta mamei §i tatalui fui Matt. 24 aprilie 1949 era notat dede-
iiih t cu scrisul ei ordonat. JudecTnd dupa varietatea de nume
din album, Elizabeth Farrell avusese Tn Irlanda o multime de
V«rl, veri§oare, unchi §i matu§i, T§i zise Meredith ztmbind tandrul
fntiebTndu-se melancolica cum era sa te tragi dintr-o familie a§a
Ht numeroasa.
La prTnz cobort. MTncara sandvi§uri §i, cu toate ca Matt nu
I t purta mai prietenos, raspunse cel putin Tntrebarilor §i remar-
i.ilor ei cu o politete rece, iar ea o lua drept un semn Tncurajator
61 starea de spirit i se ameliora. Dupa ce termina de aranjat
lucrurile Tn bucatarie, arunca o ultima privire satisfacuta Tncaperii
Iticind de curatenie, apoi se duse Tn sufragerie, unde Matt Tmpa-
cheta melodic carti §i alte nimicuri punTndu-le Tn cutii de carton,
l e opri Tn prag, uitTndu-se Ja felul Tn care cama§a din piele de
cflprioara se Tntindea peste umerii lati, musculo§i, revenind la
loc ori de cTte ori T§i ridica bratul. T§i scosese blugii care se
udasera cTnd Ti cautase cheile, iar acum purta o pereche de
pnntaloni gri, materialul luTnd forma §oldurilor §i a picioarelor
lungi, cu mu§chi tari. Pret de o clipa se gTndi chiar sa mearga Tn
npatele lui sa-i Tnconjoare talia cu bratele §i sa-§i lase obrazul pe
npatele lui. Se Tntreba ce-ar face Matt. Probabil ar Tmpinge-o la
o parte, T§i zise ea cu tristete.
I§i aduna curajul pentru a-i Tnfrunta refuzul §i facu un pas
Inainte, dar, dupa o jumatate de zi Tn care Ti Tndurase toanele
imprevizi^He, era cu nervii Tntin§i la limita, cu temperamentul
yata sa-i scape de, sub control. Tl urmari lipind ultima cutie cu
cflrti.-apOi'spuse:
- Te mai pot ajuta cu ceva?
- Nu cred, din moment ce am terminat deja, spuse el fara sa
tie deranjeze sa se Tntoarca.
Meredith Tncremeni, efortul de a se calma trimitTndu-i pete
ro§ii Tn pometii Tnalti. Cu o ultima Tncercare de a vorbi politicos,
spuse:
 - Ma due Tn camera lui Julie sa Tmpachetez lucrurile lasate
acolo. Vrei o cea§ca de cafea?
- Nu, o repezi el.
- Nu vrei nimic altceva?
- Of, pentru numele lui Dumnezeu! exploda el, rotindu-se
spre ea. fnceteaza sa mai faci pe nevasta rabdatoare §i sfTntS,
§i cara-te de aid.
Furia Ti aduse flacari Tn o c h |% i strTnse pumnii, luptTndu-se
cu lacrimile §i cu impulsul de a-i trage o palma.
- Bine, riposta ea, chinuindu-se eroic sa-§i mentina demni- ,
tatea ranita. N-ai decTt sa-ti pregate§ti tu cina §i s-o manTnci
singur. IntorcTndu-i spatele, porni Tn sus pe scari.
- Asta ce naiba mai vrea sa Tnsemne? Tntreba el indignat.
Meredith se Tntoarse spre el privindu-l ca o zeita furioasa,
aroganta, parul cazTndu-i Tn valuri pe umeri.
- Tnseamna ca te cred o companie jalnica.
Era un adevar atTt de banal, Tnctt Matt ar fi izbucnit Tn ris
daca n-ar fi fost deja atTt de furios pe sine Tnsu§i pentru ca o
dorea, chiar §i acum cTnd Ti arunca privirea aceea udgatoare. 0
urmari TntorcTndu-i spatele §i mergTnd mai -eteparte pe coridorul
de sus, apoi Matt porni alene spre fereastra. Se apuca cu mTna
de pervazul de sus §i se uita Tn curte.
Drumul era curatat de zapada. Dale O’Donnell tiebuie sa fi
venit cTnd ei servisera prTnzul: Tirnp-.de cTteva m H utep/latt ra- I
mase la fereastra, luptTndu-se cu impulsul de a merge sus §i a
descoperi daca Meredith T§i dorea attt de mult terenul din Hous­
ton, TncTt sa se bage Tn pat cu elf' Existau cai Chiar mai cumplite
de a petrece o zi §i o noapte de iarna, §i nici o razbunare mai
placuta decTt sa o lase sa-§i faca mendrele, apoi s-o trimita la
plimbare, fara sa-i dea nimic.
Dar tot ezita, retinut de ni§te scrupule vagi... sau simtul auto-
conservarii. P leci|d de la fereastra, T§i scoase jacheta din d ila p I
§i se duse din nou afara, ferm hotarTt sa-i gaseasca cheile.
Dadu peste ele doar la cTtiva centimetri de locul unde le cautase
prima oara,
- Drumul e liber, anunta el intrTnd Tn camera lui Julie, unde
Meredith punea ni§te albume vechi Tntr-o cutie. Tmpacheteaza-ti
lucrurile.
 > Meredith se roti brusc, jignita de tonul lui rece, pierzTnd orice
.f^Binnta pentru o impacare, pentru o revenire la atmosfera prie-
linoiisa de ieri. AdunTndu-§i curajul, Tnveli Tncet §i ultimul album.
Acum, ca venise momentul sa-i spuna despre cum pierduse
b p llu l, se a§tepta ca el sa reactioneze Tn genul .^incer sa fiu,
tlmga mea, pupn Tmi pasS".
Numai gTndul la aceasta posibilitate o facu sa clocoteasca
tin furie. Dupa o jumatate de zi Tn care Ti suportase sarcasmul §i
■cerea TncapatTnata, nervii §i temperamentul 1 se apropiau de
punctul limita. Puse cu atentie albumul Tn cutie, apoi T§i Tndrepta
■merii §i se uita la el.
I - Tnainte de a pleca, trebuie sa-ti mai spun ceva.
- Nu ma intereseaza, izbucni el. Aduna-ti lucrurile.
' - Nu ma mi§c pTna nu-ti spun motivul pentru care am venit
fapt aici, spuse ea, apoi scoase un tipat cTnd el Ti apuca
i)ra|ul.
- Meredith, se rasti el, termina cu prostiile §i cara-te!
- Nu pot! se dezlantui ea, eliberTndu-§i bratul. N-am... n-am
flheile. Iar atunci ochii lui Matt se Tndreptara spre saco§a de
Ifng5 pat. Matt nu-§i amintea prea limpede seara ftvcare sosise,
dur era al naibii de sigur ca ar fi observat daca avusese sau nu
0 8aco§a. §ocul vederii ei trebuie sa i se fi Tntiparit Tn mintq.
Ma§ina era Tncuiata, Tnsa ea reu§ise sa-§i scoata saco§a! Tntor-
c!ndu-se, Ti Tnhaja po§eta de pe noptiera §i Ti goli continutul pe
pat. Deasupra portofelului §i trusei de machiaj ateriza un set de
chei.
- Deci, rosti el cu o voce mieroasa, n-ai chef?
Cuprinsa de panica §i disperare, Meredith T§i puse fara sa
■e gTndeasca mTna pe pieptul lui.
- Matt, te rog, ascu!ta-ma. Ti urmari privirea atintiridu-se asu­
pra mTinii ei, apoi TnaltTndu-i-se Tncet spre fata, iar cTnd Ti TntTIni
ochii observa o^schimbare distincta, de§i nu-§i dadu seama ca
fusese provocata de gestul intim. Maxilarul T§i pierdu din rigidi-
tnte, corpul i se relaxa; ochii nu-i mai fura duri §i indiferenti, ci o
titudiau lene§i §i banuitori; pTna §i vocea Ti era alta, calda, pla-
cut3, ca satinul peste otelul rece:
- Da-i drumul §i vorbe§te, scumpo, Tti voi sorbi fiecare cu-
vTnt.
 Uittndu-se Tn ochii aceia cenu§ii acoperiti pe jumatate da
pleoape, mintea lui Meredith tresari alarmata, dar era prea dis-
perata sa-i spuna adevarul ca sa acorde atentie avertismentulul
sau chiar sa observe ca mTinile lui alunecau Tn sus §i tn jos pe
bratele ei. TragTnd repede aerTn piept, T§i Tncepu discursul repe-
tat toata dimineata:
- Vineri seara m-am dus la apartamentul tau ca sa Tncerc sSi
ma Tnteleg cu tine...
- Asta o §tiu deja, o Tntrerupse el.
- Dar nu §tii ca m-am certat cumplit cu tatal tau.
- STnt sigur ca tu nu te-ai certat, scumpo, rosti el cu un
sarcasm voalat. O femeie bine crescuta ca tine nu s-ar cobort
niciodata atTt de jos.
- Ba am facut-o, spuse Meredith tulburata de atitudinea lui,
dar hotarita sa mearga mai departe. Vezi tu, tatal tau mi-a spus
sa ma tin cTt mai departe de tine; m-a acuzat ca am omortt
copilul nostru §i ca te-am distrus §i pe tine. La Tnceput eu... eu
n-am §tiut despre ce vorbe§te.
- Gre§eala trebuie sa fi fost a lui, nu ti-a explicat destul de
clar...
- Nu-ti mai lua aerul asta superior, Tl avertiza Meredith, os-
cilTnd Tntre panica §i disperare. Tncerc sa te fac sa Tntelegi.
- Tmi cer scuze. Ce anume ar trebui sa Tnteleg?
- Matt, nu am facut un avort, am pierdut copilul. L-am pier­
dut, repeta ea, scrutTndu-i chipul flegmatic Tn cautarea vreunui
semn.
- Ai pierdut copilul. Tnteleg. Ochii i se oprira asupra buzelor,
iar mTna Ti urea pe brat cuprinzTndu-i ceafa. AtTt de frumoasa...
§opti el gutural. Ai fost Tntotdeauna atTt de afurisit de frumoasa...
Uluita §i paralizata de cuvintele lui, de timbrul ragu§it al
vocii, Meredith se uita la el cu ochi mari, nesigura de ce gTndea,
incapabila sa creada ca-i acceptase explicatia atTt de u§or §i attt
de calm.
- AtTt de frumoasa, repeta el, degetele strTngTndu-i-se in
jurul gTtului, §i mincinoasa. Tnainte ca ea sa-§i poata aduna gTn-
durile, gura lui se pravali peste a ei cuprinzTnd-o Tntr-un sarut de
o senzualitate barbara, despartindu-i buzele cu cruzime. De-
getele'i se Tnfipsera Tn par, rasucindu-se Tn jurul §uvitelor, dTn-
Hy*| cu forta capul pe spate §i tinlnd-o prizoniera, Tn timp ce
Nmlxi i se Tmpingea insolenta Tn gura.
Scopul sarutului era sa o pedepseasca §i sa o umileasca, iar
Meredith T§i dadu seama, dar Tn loc sa i se opuna, a§a cum Matt
I nr fi a§teptat din partea ei, se agata de gTtuI lui, T§i lipi trupul de
•I lui §i-l saruta cu toata tandretea sfT§ietoare §i remu§carea
ilmeroasa din inima ei, TncercTnd sa-l convinga Tn felul asta ca-i
b u n e a adevarul.
Reactia ei Tl facu sa Tncremeneasca §ocat; se Tncorda dorind
parcS sa o Tmpinga la o parte, apoi, gem.Tnd adTnc, o strTnse la
plupt §i o saruta pe Tndelete, cu nesat, fnabu§ind orice Tncercare
do aparare din partea ei, Tnnebunind-o de dorinta. Sarutul se
mllnci necrutator, gura lui mi§cTndu-se nerabdatoare, convinga-
lonre, peste a ei, iar Meredith simti apasarea trupului excitat.
CTnd el T§i rid ica jn ;sfir§it capulj Meredith era prea ametita
M sa priceapa imediat sensul caustic al Tntrebarii lui:
: - Folose§ti anticonceptionale? Tnainte de a ne vTrT Tn pat ca
»l-mi arati cTt de mult Tti dore§ti terenul din Houston, vreau sa
mfi asigur ca nu va exista un alt copii din TntTlnirea asta sau un
nit avort.
Meredith facu un pas Tn spate, uitTndu-se la el furioasa §i
Uluita.
- Avort!? rosti ea simtind cum i se pune un nou Tn gTt. N-ai
mizit ce ti-am spus? Am pierdut copilul.
- Naiba sa te ia, nu ma minti!
1 - Trebuie sa ma asculti...
- Nu mai vreau sa vorbesc, spuse el brutal, iar gura se lasa
llr peste a ei, devorTnd-o Tnfometat.
Tnnebunita sa-l opreasca, sa-l faca sa Tnteleaga Tnainte de a
(I prea tTrziu, Meredith se lupta §i reu§i Tn cele din urma sa-§i
nlibereze gura.
- Nu! striga ea“ strecurTndu-§i palmele pe pieptul lui, punTn-
ilu-§i fata pe cama§a. MTna lui Ti apuca ceafa, de parea ar fi vrut
#fl-i dea din nou capul pe spate, iar Meredith se lupta cu o forta
nfiscuta din teroare §i panica, TmpingTndu-i mTinile la o parte §i
emulgTndu-se din Tmbrati§area lui.
- Nu am facut avort, nu-i adevarat! striga ea facTnd un pas
In spate, respirTnd rapid, sacadat, cuvintele revarsTndu-i-se pe
gura cu toata suferinta §i furia de care era capabila. Discursul
pregatit cu grija §i repetat ti zbura complet din minte, Tri locul lui
aparTnd un torent de cuvinte Tndurerate. Am pierdut copilul §i era
ctt pe ce sa mor. L-arn pierdut! Nici un doctor nu face un avort la
§ase luni...
Cu cTteva minute Tn urma ochii lui arsesera de patima, Tnsili I
acum o flugerara cu;uh dispret salbatic.
- Ba o face, daca dai spitalului o Tntreaga aripa noua.
- Nu e vorba de ceva legal, e prea periculos.
- Se pare ca da, din moment ce-ai zacut acolo timp de j
aproape doua saptamTni. *
Meredith realiza ca el analizase toate astea cu mult timp Tn
urma, trasese propriile concluzii, chiar daca erau eronate, §i
nimic din ceea ce-i va spune nu-i va schimba parerea. AdevSrul
crud o zdruncina §i T§i Tntoarse capul Tntr-o parte, §tergTndu-§i
lacrimile amare, gata sa i se reverse pe obraji, dar nu se putu
opri sa nu-i vorbeasca:
- Of, te rog, Tl implora ea distrusa, asculta-ma. Am avut o
hemoragie §i am pierdut copilul nostru. J-am cerut tatalui meu
sa- ti trimita o telegrama Tn care sa-ti spuna ce s-a TntTmpIat §i
sa-ti ceara sa te Tntorci. acasa. Nu mi-am imaginat ca te va minti
sau ca te va opri sa intri Tn spital, dar tatSI tau mi-a spus ce-a
facut... Lacrimile nu mai putura fi oprite, Ti inundara ochii, iar
Meredith continua cu o voce frTnta: Am crezut ca te iubesc.
Te-am a§teptat sa vii la spital. Am a§teptat, §i-am a§teptat,
pITnse ea, dar tu n-ai aparut.
T§i pleca capul, umerii tremurTndu-i din cauza hohotelor pe
care nu le mai putea stapTni. Matt §tia ca pITnge, dar Ti fu imposi-
bil sa reactioneze din cauza unei amintiri ce-i fulgera creierul ca
un junghi dureros Tn clipa Tn care Meredith pomenise de tatal ei,
imaginea lui Philip Bancroft Tn biblioteca din casa lui, alb la fata
de furie. Te crezi dur, Farrell, dar nu §tii Tnca cum e sa fii
necrutator. Nu ma voi da Tn laturi de la nim ic ca sa o eiiberez pe
Meredith de tine!
Dupa acea tirada, dupa ce-§i varsase naduful, Bancroft Ti
ceruse lui Matt sa Tncerce sa se Tnteleaga de dragul lui Me­
redith. Bancroft paruse sincer. Paruse gata sa accepte casato­
ria, de§i Tn sila.
 Dar o facuse oare? se fjjtreba Matt acum: Nu ma voi da f ii
Iniim de la nimic ca sa o eliberez pe Meredith de fine...
In clipa aceea, Meredith i§i ridica ochii spre el. ■ starea de
ftBinlizie ^n e sig u ra n ta Tft care se afla, Matt se uita in ochii ei §i
i ti vSzu acolo mai ca-l facu sa cada in g e n u n c lj erau plini de
lnc.rlmi §i de o implorare muta.
§i adevar. Uiraadevar cumplit, de nesuportat, care ii frinse
Inima.
I - Matt, §opti ea printre suspine, am... am avut o fetita.
[ - Oh, Dumnezeule! gemu el §i o strtnse la piepSl luMDum-
iin/eule!
Meredith se agata de el, lipindu-§i de cama§a lui o brazul
timed, incapabila sa puna capat tristetii §i regretului, acum ca
phi Tn bratele lui.
' - Am botezat-o Elizabeth, dupa mama ta.
Matt abia daca o auZiKntreaga fiinta B e ra torturata de ima­
ginea lui Meredith stind singura in spital, a § te p tin d u -||i zadar.
r - Nu, implora el soarta, stringind-o §i mai tare la piept,-
frec?ndu-§i barbia de parul ei.SFe rog, nu.
- N-am putut merge la inm ormintare, §opti ea cu o voce
ijftuita de emOtie, am fost prea bolnava.-Jata M -a spus c-a fost
icolo... nu... nu m-a mintit in privinta asta, a§a-i?
Agonia simtita de Matt cind ea pomeni de o inmormintare §i
t i fusese prea bolnava fu cit pe ce saHdoboare.
lisuse! gemu el, tinind-o s tip s la ^ie p t, trecindu-§i m ifile
pnste spatele ?i umerii ei, incercind neputincios sa aline sufe-
iin(a provocata fara vina lui cu multi ani in urma. Meredith T§i
rldlcS spre el fata scatdata Tn lacrimi implorTndu-i consolarea.
P - I-am cerut ca Elizabeth sa aiba zeci de flo W a sfhm orl
mlntare. I-am spus ca trebuie sa fie trandafiri roz. Nu... nu c re zi
f it m-a mintit cTnd-vm-a asigurat ca le-a trim is ? /
, - Le-a trimis, q Tncredinta •'Matt cu ardoare. STnt sigur ca a
facut-o.
fc - N-a§... n-a§ suporta sa §tB ca n-a primit flori...
- Oh, te rog, draga mea, murmura Matt, zdruncinat. Destul.
1« rog.
Prin pTcIa deasa a propriei suferinte §i amaraciuni, Meredith
mui mThnirea din vocea lui Tngro§ata, Ti vazu c h f | | | rava§it de
durere §i fu cuprinsa de o tandrete cople§itoare, care-i umplu
inima de ginga§ie.
Nu pITnge, murmura ea, lacrimile ei curgTndu-i fara sa §i le
poata opri. tntinse mtna §i T§i puse degetele pe obrajii lui. Acum
s-a terminat. Tatal tau mi-a spus adevarul. De aceea am venit
aici, Tntelegi... Trebuia sa-ti povestesc ce s-a TntTmpIat. A trebuit
sa-ti;cer sa ma iertt...
DTndu-§i capul pe spate, Matt Tnchise ochii, TncercTnd sa
Tnghita nodul din gTt. Sa te iert? repeta el, o §oapta chinuita.
Pentru ce?
- Pentru ca te-am urTt Tn toti anii a§tia.
El T§i sili ochii sa se deschida §i se uita Tn jos la fata ei
frumoasa.
- Nu se poate sa ma fi urTt mai mult decTt ma urasc eu
acum.
Meredith simti o strTngere de inima la vederea remu§carilor
chinuitoare din ochii lui; paruse mereu atTt de invulnerabil, TncTt
nu-l crezuse capabil de emotii putemice. Sau poate judecata Ti
fusese Tntunecata de tinerefe §i de lipsa de experienta. Dar
oricum ar fi fost, acum voia doar sa Tncerce sa-l calmeze.
- S-a terminat. Nu te mai gTndi, spuse ea Tncet, lasTndu-§i
fata pe pieptul' lui, dar fu o sugestie zadarnica, pentru ca Tn
tacerea care urma nici unul din ei nu reu§i sa se gTndeasca la
altceva.
- Ai avut dureri mari cTnd s-a TntTmpIat? Tntreba el Tntr-un
final. _ -
Meredith vru sa-i spuna din nou sa nu se mai gTndeasca la
trecut, dar o parte a mintii ei realiza ca Matt Ti cerea sa-i Tmpar-
ta§easca acum lucrurile pe care ar fi avut dreptul sa le §tie cu
unsprezece ani Tn urma. ti oferea Tn acela§i timp §ansa tTrzie de
a apela la ajutonpde care ar fi avut nevoie atunci.
Iar Meredith Tntelese Tncetul cu Tncetul ca T§i dorea acest
ajutor, chiar §i acum. StTnd Tn cercul format de bratele lui, simti
mTngTierea u§oara a mTinii lui la ceafa §i pe umeri, §i dintr-o data
nu mai avu douazeci §i noua de ani; avea din nou optsprezece,
el douazeci §i §ase §i era Tndragostita. Matt reprezentalforta,
siguranta §i speranta.
Dormeam cTnd s-a declan§at hemoragia, Tncepu ea. Ceva
 m-a trezit... m-am simtit ciudat §i am aprins veioza. CTnd m-am
uitat, cuvertura era plina de sTnge. Am urlat, Se opri, apoi se sili
■..I continue: Doamna Ellis s-a Tntors Tn ziua aceea din Florida.
M-a auzit, l-a sculat pe tata §i cineva a chemat o ambulanta.
Aveam ni§te dureri cumplite §i I-am implorat pe tata sa Tncerce
sd te sune, apoi a sosit salvarea. Tmi amintesc ca am fost
Bcoasa din casa pe o targa, iar cei care ma duceau alergau. §i
Imi amintesc de sirena care suna la nesfTr§it. Am Tncercat sa-mi
ncopar urechile ca sa nu mai aud sunetul aceia, dar Tmi faceau
o injectie §i bratul mi-a fost tras Tn jos. Meredith trase adTnc aer
In piept, nesigura daca va putea continua fara sa Tnceapa sa
plfnga, dar mTna lui Matt Ti aluneca Tn jos pe §ira spinarii, tinTnd-o
lipita de trupul lui puternic, §i T§i gasi curajul sa povesteasca mai
departe: Urmatorul lucru de care Tmi amintesc e bTzTituI unui
iiparat, iar cTnd am deschis ochii eram Tntr-un pat de spital, de
corpul meu era prinse tot felul de tuburi, iar un aparat Tmi arata
lifitaile inimii. Era zi, ITnga mine se afla o sora, dar cTnd am vrut
•3 o Tntreb-de copii mi-a spus sa nu-mi fac griji. Am Tntrebat-o
daca pot sa te vad, iar ea mi-a raspuns ca nu e§ti acolo. CTnd
■m deschis ochii din nou, era noapte, iar Tn jurul patului se
adunase o multime de doctori §i de surori. I-am Tntrebat §i pe ei
de copii, dar mi-au spus ca doctorul meu va veni imediat §i ca
totul va fi bine. §tiam ca mint. A§a ca le-am cerut... nu, se
corecta ea cu un zTmbet trist, dTndu-§i capul pe spate §i uitTn-
du-se la el, le-am poruncit sa te lase sa intri, §tiam ca pe tine nu
vor Tndrazni sa te minta. Matt se stradui sa-i zTmbeasca, dar Tn
ochi Ti zvTcnea aceea§i durere rascolitoare, iar Meredith T§i puse
obrazul pe pieptul lui.
f - Mi-au spus ca nu e§ti acolo, era doar tata, apoi a venit
doctorul meu, tata a intrat §i el Tn camera, iar toti ceilalti au ie§it
ifara... W i
Meredith se opri, TnfiorTnrdu-se de amintirea ce urma. Sesi-
/rnd parea ce simtea, Matt T§i puse mTna pe obrazul ei, lipindu-i
fiita de bataile ritmice ale inimii lui.
- Spune mai departe, §opti el, vocea lui groasa tremurTnd de
inndrete §i regret. STnt aici, iar de data asta nu mai poate durea
Iti fel de.mult.
Meredith Tl crezu, mTinile Ti urcara de pe piept pe umeri,
agatindu-se instinctiv, dar lacrimile Ti inundara iar ochii, punTn-
du-i un nod Tn gTt.
- Doctorul Arledge mi-a spus c-am avut o fetita §i ca s-a
facut tot ceea ce era omene§te posibil pentru salvarea ei, dar
n-au putut, pentru ca... pentru. ca a fost prea mica. Lacrimile ti
alunecara pe obraji. Prea mica! repeta ea cu un hohot de pITns
sfT§ietor. Credeam ca bebelu§ii trebuie sa fie mici. Mic e... un
cuvTnt dragut... atTt de feminin...
Simti degetele lui Matt apasTndu-se de spatele ei, iar forta
retinuta a reactiei lui Ti dadu putere. Inspira adTnc §i terminal
- Fiind atTt de mica n-a putut respira normal. Doctorul Ar­
ledge m-a Tntrebat ce voiam sa fac, iar cTnd mi-am dat seama c3
ma Tntreaba daca vreau sa-i dau un nume §i apoi s-o Tnmor-
mTntez, am Tnceput sa-l implor sa ma lase sa te vad. Tata s-a
Tnfuriat pe el pentru ca m-a necajit §i mi-a spus ca ti-a trimis o
telegrama, dar n-ai venit. Doctorul Arledge mi-a spus ca nu
puteam a§tepta prea multe zile pentru a lua hotarTrile astea. A§a
c-am hotarTt, Tncheie Meredith cu inima frTnta. Am botezat-o
Elizabeth pentru ca m-am gTndit c-o sa-ti faca placere, §i-am
spus tatalui meu ca vreau sa aiba zeci §i zeci de trandafiri. §i ca
pe toate panglicile, coronitelor sa fie scris. „Te iubim. Mama §/
tata".
Glasul lui Matt dobTndi inflexiuni dureroase:
- Multumesc, §opti el, iar Meredith realiza brusc ca ume-
zeala de pe obrajii ei nu era doar de la lacrimile ei §i de la ale
lui.
- §i apoi am a§teptat, rosti ea suspinTnd. Am a§teptat sa vii
pentru ca ma gTndeam ca daca vei ajunge acolo totul va fi
cumva mai bine. La cTteva clipe dupa ce termina, Meredith se
simti cuprinsa de o mare u§urare, de o senzatie de,calm.
CTnd Matt vorbi, reu§ise §i el sa-§i controleze emotiile:
- Am primit telegrama tatalui tau4a trei zile dupa ce a trimis-o.
Eram anuntat ca ai facut un avort §i ca nu vr< * iltceva de la
mine decTt un divort §i ai depus deja cererea ia tribunal. Am
venit acasa oricum, iar una dintre cameristele voastre mi-a spus
unde e§ti, dar cTnd am ajuns la spital m-au informat ca ai cerul
sa nu fiu lasat sa urc la tine. M-am Tntors a doua zi avTnd un fel
de plan de a trece de paza de la intrarea din salonul Bancroft,
par n-am ajuns prea departe. La u§a ma a§tepta un politist cu o
hotflrfre judecatoreasca, prin care mi se interzicea sa ma apropii
ila tine.
- §i Tn tot tim pul asta, §opti ea, eu eram acolo, a§teptTn-
<lu-te.
- Tti jur, replica el pe un ton aspru, ca daca m-a§ fi gTndit ca
bxIstS macar o §ansa ca tu sa vrei sa ma vezi, nici o hotarTre
judecatoreasca §i nici o forta de pe lume nu m-ar fi putut opri sa
ajung la tine.
Ea Tncerca sa-l consoleze cu un adevar simplu:
- Nu m-ai fi putut ajuta.
Trupul lui Tncremeni.
f - N-a§ fi putut?
Ea T§i clatina capul.
f - Se facuse totul pentru mine, ca §i pentru Elizabeth. N-ai fi
avut cu ce sa ma ajuti. Meredith era atTt de u§urata ca adevarul
la^ise Tn sfTr§it la lumina, TncTt T§i abandona mTndria §i hotari sa
Ipuna tot: Vezi tu, Tn ciuda a ceea ce-am cerut sa fie scris pe
ptinglicile coronitelor; Tn adTncul inimii §tiam foarte bine ce simti
In Tn realitate pentru copii §i pentru mine.
- Spune-mi, rosti el aspru, ce simteam Tn realitate?
Surprinsa de Tnver§unarea brusca din tonul lui, Meredith T§i
fnclina capul pe spate. ZTmbind cu bITndete ca sa-i arate ca nu-l
(iritica, spuse:
- Raspunsul e la fel de evident acum, pe cTt a fost §i atunci:
In ai trezit pe cap cu amTndoua. Te-ai culcat o singurS data cu o
fttlfl prostjta de optsprezece ani, care §i-a dat toata silinta sa te
bmluca §: n-a avut destula minte sa se fereasca de sarcina, §i
ullo ce s-a TntTmpIat. ,
f - Ce s-a TntTmpIat, Meredith? Tntreba el suparat.
' - Ce s-a TntTmpIat? §tii bine ce s-a TntTmpIat. Am venit sa te
iwut ca sa-ti dau vestea cea mare^Tartu ai facut un lucru nobif,
In al Tnsurat cu fata pe care n-o doreai.
N-o doream? exploda el, vocea lui dura fiind Tn total
lazacord cu semnificatia cuvintelor. Te-am dorit Tn fiecare zi a
Vl«tli n ele amarTte.
Meredith se uita la el vrajita, neTncrezatoare, fericita, rasco-
1111
, = .■
 - §i mai gre§e§ti Tntr-o privin^a, spuse el, expresia devenin-
du-i mai bITnda cTnd Ti cuprinse Tn palme fata, degetele §tergTnd
umezeala. Daca mi s-ar fi permis sa intru Tn spital, te-a§ fi putut
ajuta.
Vocea ei fu o §oapta tremurata:
- Cum?
- A§a, spuse el, §i cu fata ei Tntre palme, T§i pleca capul §i
T§i trecu buzele peste ale ei. Ginga§ia sarutului, felul Tn care
degetele Ti dezmierda fata distruse complet echilibrul interior al
lui Meredith, iar ochii i se umplura din nou de lacrimi, de§i cre-
zuse ca nu-i mai ramasese nici una. Te-a§ fi luat acasa cu mine
§i te-a§ fi tinut Tn brate, a§a, Ti jura el cu glas scazut, lipind-o de
el, respiratia fierbinte atingTndu-i urechea §i trimitTnd fiori prin tot
trupul ei. CTnd te-ai fi simtit destul de bine, am fi facut dragoste,
iar mai tTrziu, oricTnd ai fi vrut, ti-a§ fi dat o alta ocazie sa avem
alt copii. Nu spuse „a§a“, dar cTnd o Tntinse pe pat §i se lasci
peste ea, Meredith §tiu ca la asta se gTndea. O §tia la fel de bine
cum §tia ca n-ar trebui sa-l lase sa-i scoata puloverul §i sa-i
traga fermoarul blugilor, la fel de bine cum §tia ca nu putea avea
un alt copii. Dar, vai, bucuria de a pretinde, macar o data, Cei
toate astea erau reale, iar trecutul doar un vis urTt ce putea ft
schimbat era prea mare.
Inima ei T§i dorea cu disperare sa Tncerce, dar o voce mica a
ratiunii o avertiza ca era o gre§eala.
- Nu e bine, §opti ea cTnd se lasa peste ea.
- E foarte bine, rosti el neTnduplecat, iar buzele lui le aco-
perira pe ale ei, despartindu-le cu o pricepere familiara, insis-
tenta.
Meredith Tnchise ochii §i lasa visul sa Tnceapa.
Numai ca la visul asta nu era doar o spectatoare. Participa,
la Tnceput ezitTnd; la fel de timida §i stTngace cum fusese Tntot­
deauna cTnd se confruntase cu virilitatea lui cutezatoare §i cu
experienta lui infailibila. Gura lui o tortura §i o ademeni pe a ei,
limba alunecTndu-i peste buze, zvTcnind Tntre ele, mTinile mi§cTn-
du-se ia nesfTr§it pe talie, picioare, urcTnd languros §i ispititor
spre sTnii ei. Meredith scoase un geamat scurt, un amestec de
TncTntare trezita la viata §i inhibitie repetata, §i T§i trecu mTinile,
nesigura §i timida, prin parul des §i cTrliontat al pieptului muscu-
fe l. Gura lui deveni mai insistenta, palmele dureros de aproape
lie sTni, dar fara sa o atinga, degetele mari jucmdu-se deasupra
lor. Iar ctnd crezu ca va muri de dorinta, Matt T§i Tmpinse limba
fu gura ei, mTinile luTndu-i m stapTnire sTnii, framTntind, afTtTnd,
ftocTnd instinctiv sfircurile Tntarite, iar strigatul pe care Meredith
$1-1 retinuse erupse Tn clipa Tn care retinerea disparu.
Trupul i se arcui spre el, T§i plimba mTinile peste mu§chii
Incordati ai bratelor lui, TntTmpinTnd fericita invazia limbii, daru-
ludu-i-o pe a ei, rasucindu-se cu el pe o parte. Matt T§i smulse
gura de pe a ei, iar ea protesta gemTnd, apoi se Tnfiora TncTntata
cfnd el Ti saruta urechea, trecTndu-§i buzele pe gTtuI ei, apoi
I>este sTni, cuprinzTndu-i strTns sfTrcurile.
Pierduta Tn patima Tntunecata, fara grai, Ti simti mTna stre-
curfndu-se spre triunghiul dintre picioare, cautTnd §i gasind fie­
care loc§or umed §i fierbinte, atingTnd §i dezmierdTnd pTna Tncepu
Id se zvTccoleasca sub el.
Matt §tiu momentul exact cTnd Meredith T§i preda trupul;
ilm^i Tncordarea parasind-o, picioarele i se relaxara, apoi se
ileschisera pentru el, iar delicatetea subtila a capitularii ei, de
care T§i amintea atTt de bine, Ti cutremura corpul de o dorinta de
nestapTnit.
Inima Ti bubui Tn piept, trupul Ti vibra §i cTnd se mi§ca peste
•a Ti tremurau bratele |i picioarele. Pierduse cu totul speranta
ile§arta de a prelungi aceasta unire incredibila, magnifica; nu
mai conta nimic altceva decTt sa fie parte din ea. TinTndu-se
deasupra ei, se lasa Tn ea Tncetul cu Tncetul, luptTndu-se cu
nevoia covTr§itoare de a se afunda Tn Tntregime Tn minunata ei
fierbinteala, devorTnd-o cu mTinile §i cu gura.
Patima Tncepu sa-i scape de sub control cTnd ea T§i ridica
foldurile spre el, apoi din nou cTnd mTinile Ti alunecara peste
Umeri §i Ti §opti numele, dar cTnd deschise ochii §i se uita la ea,
Matt fu pierdut: ce vedea nu era un fragment al imaginatiei lui
InflScarate, fata pe care o iubise era femeia din bratele lui; fata
fiumoasa care Ti bTntuise visele era la cTtiva centimetri de a lui,
tmbujorata de dorinta, parul lucios revarsTndu-se peste perna.
Tl a§teptase la spital; nu Tncercase niciodata sa scape de
copilul lor. Venise aici, Ti Tndurase ura §i Ti Tnfruntase furia, apoi Ti
Ceruse iertare. Adevarul era rascolitor, Tnsa chiar §i Matt ar fi
reu§it sa continue sa se mi§te lent §i ritmic Tn ea... daca Mereith
nu §i-ar fi ales acel moment ca sa-i mTngTie ceafa cu degetele,
sa-§i ridice §oldurile §i sa §opteasca:
- Te rotg Matt.
Tandretea numelui sau pe buzele ei §i mi§carea excitanta a
trupului ei venind spre al lui Ti smulse un geamat gutural §i se
Tmpinse Tn ea, izbind iar §i iar pTna cTnd patima salbatica li
Tnnebuni pe amTndoi, se repezira spre ea Tmpreuna... gasind-o
Tn aceea§i clipa, explodTnd simultan. Cu membrele Tmpreunate,
inimile bubuind la unison, Matt o cuprinse Tn brate, TnfigTndu-se
mai adTnc, dorind sa verse Tn ea unsprezece ani de dorinta, iar
Meredith Tl lipi de ea, pTna spasmele ei ritmice Tl stoarsera de
orice cu exceptia unei senzafii cople§itoare de bucurie §i pace
interioara.
Se prabu§i peste ea, cu respiratia sacadata, apoi se Tntinse
alaturi tragTnd-o ITnga el. Tnchise ochii, savurTnd clipa, venerTnd
tot ce era Meredith §i tot ceea ce-l facea sa-§i doreasca sa fie.
Cu unsprezece ani Tn urma fusese dat afara din. rai; Tl regasise
Tn acest sfTr§it de saptamTna §i ar fi facut orice ca ;sa nu-l mai
piarda din nou. Atunci nu avusese sa-i ofere altceva decTt pe
sine Tnsu§i; acum Ti putea darui Tntreaga lume §i pe sine Tnsu§i.
O simti respirTnd regulat §i T§i dadu seama ca adormise. ZTmbi Tn
sinea lui, un pic cam jenat de lipsa de stapTnire care-i secatuise
pe amTndoi... O va lasa sa doarma o ora sau doua, hotarT el, §i
se va odihni §i el. Apoi o va trezi §i va face din nou dragoste cu
ea, dar mai lent. Iar dupa aceea vor sta de vorba. Vor trebui sS
faca planuri. Chiar daca se a§tepta sa nu rupa logodna numai
din cauza unei dupa-amieze furtunoase petrecute Tn pat cu el,
Matt §tia ca o putea convinge de adevarul simplu: erau sortiti sS
ramTna Tmpreuna. Acesta le era destinul...

Trezit din somn de un zgomot venind, de undeva, din casS,

Matt deschise ochii §i se uita nedumerit la perna goala de ITng;"i
el. Tncaperea era cufundata Tn Tntuneric §i se rostogoli pe o
parte, zgTindu-se la cadranul ceasului. Era aproape §ase. So
ridica sprijinindu-se Tntr-un cot, mirat ca dormise aproape trei
ore. O clipa sau doua ramase nemi§cat TncercTnd sa-§i de.i
seama unde era Meredith, dar primul sunet pe care Tl auzi fu
ultimul la care s-ar fi a§teptat: venea de afara, motorul unei
■Mvini, apoi scn§netul rotilor.
Pret de o secunda de binecuvTntata ignoranta, T§i zise ca
ittibuie sa fi fost Tngrijorata ca bateria va slabi din cauza frigului,
91 iizvTrli patura sculTndu-se din pat. TrecTndu-§i mina prin par,
f t duse la fereastra §i Tmpinse draperiile la o parte, vrTnd sa-i
Mtilge sa-l lase pe el sa se ocupe de ma§ina. Dar vazu o pe're-
Ohu de lumini ro§ii stralucitoare, BMW-ul accelermd pe drumul
(ling TndreptTndu-se spre §oseaua principal#.
Uluit, prima lui reactie fu sa se Tngrijoreze ca ma§ina mergea
1u 0 viteza prea mare, apoi realitatea Tl izbi Tn plim Plecase! O
fmotiune de secunda mintea lui refuza sa Tnregistreze §ocul. Se
lliliie afara din pat §i se furi§ase Tn noapte. InjurTnd salbatic,
it|>ilnse lumina, T§i apuca pantalonii, apoi ramase pe loc, cu
mllnile pe §olduri, uitTndu-se la patul gol, aproape complet para-
Kut. Nu-i venea sa creada ca fugise de parea ar fi facut ceva de
onre sa se ru§ineze §i n-ar suporta sa-l Tnfrunte la lumina zilei.
$i atunci vazu foaia de hTrtie de pe noptiera, rupta din bloc-
nottsu galben Tn care T§i notase Tnsemnarile pentru Tntrunirea
qu directorii. O lua, speranta arzTndu-i pieptul, gTndindu-se ca se
dusese sa caute un magazin cu alimente sau ceva asemanator.
M att, ce s-a TntTmpIat n-ar fi trebuit sa se TntTmple. A fost o
unreala din partea noastra, presupun ca una u§or de Tnteles,
dm totu§i o mare gre§eala. Aveam amTndoi vietile noastre §/
l>iiinurile noastre de viitor, §/ Tn vietile noastre exista oameni
m e ne iubesc §i au Tncredere Tn noi. I-am tradat prin ce-am
ficut. § i mi-e ru§ine. fnsa chiar §i a§a, Tmi voi aminti mereu de
mvst minunat, incredibil, sfTr§it de saptamTna. fti multumesc".
Matt se holba furios §i neTncrezator la bilet, simtindu-se stu­
pid, de parea ar fi fost violat. Nu, nu violat, folosit, ca un fel de
•tmSsar platit pe care Tl putea duce Tn pat cTnd voia ceva „in-
lirodibil", apoi concediat ca un zilier nesemnificativ de care se
itiglna.
In toti anii a§tia nu se schimbase deloc. Era tot rasfatata §i
nyoista, §i atTt de convinsa de propria superioritate, TncTt nici
mrtcar nu i-ar fi trecut prin cap ca cineva dintr-o clasa mai putin
pMvilegiata ar merita poate sa fie respectat. Nu se schimbase cu
filmic, era tot o la§a, tot...
 Matt se Tntrerupse, uimit ca furia putea sa §tearga amintire®
lucrurilor descoperite. In ultimele minute o judecase pe bazn
parerii eronate avute despre ea timp de unsprezece ani. Era un
obicei; nu era realitatea. Realitatea era ce aflase despre ea tn
aceasta Tncapere; adevaruri atTt de crTncene §i atTt de frumoase,
TncTtTi provocau dureri. Meredith nu era la§a, nu fugise niciodati
de el, de responsabilitatea de mama §i nici macar de tiranicul e
tata, pe care trebuia sa-l Tnfrunte zilnic la magazin. Avuseso
optsprezece ani §1 crezuse ca-l iube§te pe Matt, buzele lui so
arcuira Tntr-un mic zTmbet amintindu-§i marturisirea ei extraordi­
n a ry dar disparu cTnd se gTndi la ea zacTnd Tn spital, a§teptTndu-l,
Trimisese flori fetitei lor §i-o botezase Elizabeth ca pe manw
lui... Iar cum el nu se Tntorsese, se dusese la colegiu, gata sa so
lupte cu tot ceea ce i-ar fi rezervat viitorul. Se Tnfiora gTndindu-se
la toate cTte Ti spusese §i Ti facuse Tn ultimele saptamTni. lisuse,
cum trebuie sa-l fi urTt!
O amenin^ase §i o terorizase... dar, cu toate astea, cTn
aflase adevarul de la tatal lui Matt, Tnfruntase viscolul ca sa vinfl
sa i-l spuna §i o facuse §tiind ca la sosire va fi Tntfmpina cu
du§manie.
Sprijinindu-se eu umarul de capatTiul patului, se uita la cear-
ceafurile mototolite. Sotia lui, trase concluzia Matt cu o mTndrio
tot mai mare, nu fugea de lucruri care i-ar fi facut pe multi sa o In
la goana Tngroziti. v
Dar Tn seara asta fugise de el. *
Ce anume, se Tntreba el, ar fi putut-o face pe Meredith sfl
fuga ca un iepure speriat cTnd, pentru prima oara Tn acest sfTr§it
de saptamTna, ar fi existat o armonie totala Tntre ei?
Revazu rapid Tn minte ultimele doua zile, cautTnd raspunsuri,
O vazu TntinzTndu-i mTna, cerTnd armistitiu, §i T§i aminti de felul
cum se uitase la mTinile lor Tmpreunate, de parea momentul ar tl
avut o semnificatie deosebita pentru ea. CTnd i le atinsese, de­
getele ei tremurasera. O vazu zTmbindu-i cu acei ochi stralucitorl
de un albastru-verzui.
Matt T§i Tndrepta Tncet umerii, izbit de raspunzul extrem do
evident. Meredith fugise probabil pentru ca ceea ce se TntTm­
plase Tntre ei era la fel de tulburator pentru ea, cTt era §i pentru
el. §i daca da, atunci planurile ei pentru viitorul cu Parker ?l
lantul vietii erau puse Tn pericol de ceea ce se petrecuse Tn casa
aala §i mai ales Tn patul asta. Nu era la§a, dar era prudenta. O
Ib le rv a s e cTnd Ti povestise de magazine. T§i asuma riscuri, dar
nmnai cTnd recompensa era mare §i §ansele de nereu§ita com-
pniBtiv mici.
TinTnd seama de asta, era al naibii de sigur ca nu-§i va risca
p r Inima §i viitorul de dragul lui Matthew Farrell. Complicatiile
■Acute din faptul ca facuse dragostea cu el, ca s-ar putea
IfPplica din nou sentimental erau prea cople§itoare ca sa le
■Oatd Tnfrunta. Ultima data cTnd o facuse, viata Ti devenise un
lad. Realiza ca pentru Meredith §ansele de nereu§ita cu el erau
tnorme, iar recompensa...
Matt rTse Tncet, recompensa depa§ea orice imaginatie. Acum
RU-i ramTnea altceva de facut decTt sa o convinga. Iar pentru
ttniu avea nevoie de timp,' iar ea nu va fi dispusa sa i-l acorde,
Dlmpotriva, tinTnd seama de felul cum fugise de aici, se a§tepta
•A piece imediat la Reno sau Tn alt loc §i sa taie toate legaturile
nu el. Cu cTt se gTndea mai mult, cu atTt era mai convins ca
acnsta va fi pasul ei urmator.
De fapt, existau doar doua alte lucruri de care era mai sigur,
|! anume, ca Meredith Tnca simtea ceva pentru el §i ca Ti va fi
»o|le Tn toate felurile posibile. Ca sa ajunga aici, Matt era dispus
•A rSstoarne cerul §i pamTntuI; ba mai mult, era pregatit sa
ranunte chiar §i la satisfactia de a-i gasi ticalosul de tata §i a
lac<j din ea o orfana. In mijlocul acestor gTnduri T§i dadu seama
illntr-o data de ceva care Tl Tncremeni: §oseaua pe care Mere­
dith T§i conducea ma§ina era probabil foarte alunecoasa, iar Tn
Ollpa de fata ea nu se concentra prea mult asupra volanului.
Se Tntoarse §i porni grabit spre camera lui. Ajunse la ser-
vinl.1, scoase telefonul §i vorbi cu trei oameni. Telefona mai TntTi
nmilui §ef al politiei din Edmunton.
Matt Ti ceru sskrimita o patrula care sa caute un BMW negru
p t autostrada §i sa Tnsoteasca discret ma§ina pTna Tn Chicago,
a»luurmdu-se ca §oferul va ajunge cu bine acasa. §eful politiei
M supuse TncTntat acestei pretentii. Matthew Farrell contribuise
Ou o suma mare la campania sa electorala.
Urmatorul telefon i-l dadu lui David Levinson, partener al
flmtoi Pearson & Levinson. Matt Ti ceru sa apara mTine dimi-
 neata ia opt fix Tn biroul lui Tnsotit de Pearson. Levinson ai
supUse TncTntat. Matthew Farrell le platea. un onorariu anual dt
doua. sute cincizeci de mii de dolari pentru serviciile lor juridica,
oricTnd §i oriunde le dorea.
Ultimul telefon fu pentru Joe O’Hara. Matt Ti ceru sa vina l|
ferma §i sa-l ia imediat de acolo. Joe O'Hara se burzului. Mai
Farrell Ti platea o gramada de bani ca sa fie la dispozitfa lui, da
Joe se considera protectorul lui Matt §i prietendjMui. Nu crede#
oa era Tn interesul lui Matt sa aiba un mijloc de scapare daci
Meredith voia ca el sa ramTna. Tn loc se execute ordinul, Jo#
spuse:
- Ai lamurit situatia cu sotia ta?
Matt se Tncrunta la aceasta Tmpotrivire fara precedent.
- Nu chiar, replica el nerabdator.
- Sotia ta mai e acolo?
- A plecat deja.
Tristetea din vocea lui O'Hara alunga enervarea lui Mat
pentru curiozitatea lui §i-l facu sa Tnteleaga ata§amentul profunc
al §oferului sau.
- A§a deci, Matt, ai lasat-o sa piece?
ZTmbetuI lui Matt i se simti §i Tn voce.
- Ma due dupa ea. Mi§ca-ncoace, O’Hara.
- Am plecat.
Dupa ce Tnchise telefonul, Matt se uita pe fereastra, pia>
nuind strategia pentru a doua zi.

Capitolul 39

- Buna dimineata, spuse Phyllis, fruntea Tncretindu-i-se in

grijorata cTnd Meredith trecu pe ITnga ea luni dimineata fan
salutul obi§nuit, aparut cu doua ore mai tTrziu decTt de obicei
S-a TntTmpIat ceva? Tntreba ea ridicTndu-se d a la noua masa da
lucru din fata biroului pre§edintelui §i urmTnd-o pe Meredith TnS
untru. Domni§oara Pauley, secretara lui Philip Bancroft vrema
de douazeci de ani, se tiotarTse sa-§i ia un concediu binemerit.i
cTt timp §eful ei se va afla Tn vacanta.
Meredith se a§eza la ma^a, T§i puse coatele pe ea §i 1}
* masa tTmpleie. Fire§te ca se TntTmplase.
 1 - Nu, mai '.nimic. Ma doare doar c a | | « A rq|prim it mesaje
H tfo n ic e ?
I - O multime, spuse Phyllis. T ile aduc o cea§ca
|§ cafea. Pari sa ai mare nevoie.
Meredith s e p ita la Phyllis ie§ind din birou, apoi se lasa pe
H jt e , simtindu-se de parea ar fi TmbatrTnit cu o suta de ani de
■ t d plecase de aici. Pe ITnga faptul ca traise cel mai dezastruos
p r? it de saptamTna al vietii ei, reu§ise sa-§i distruga mmdria
p lc fn d u -se cu p a tt, tradTndu-§i logodnicul, apoi T§i-Tndreptase
■ l^ e lile fugind §i lasTndu-i lui Matt un: bilet. Vinovatia §i ru§inea
§ litntuisera tot drum ul pTna acasa, iar ca lucrurile sa se ispra-
VBHsca cTt mai dragut, se crezuse urmarita d e f|n .p o litist nebun
■ h Indiana care ||ice tin ise ori de cTte ori o facuse §i ea, se
■ fle e la benzinarie odata cu ea §i ramasese Tn spatele ei pTna Tl
(Hoiduse din o g p d a retrovizoare la cTteva strazi de apartamen-
tni ei. La vremea cTnd ajunsese acasa era deja un balon umflat
Ho vinovatie, ru§ine §i teama, iar asta Tnainte de a depcila mesa-
)ol« de pe robotul telefonului §i a le asculta pe cele de la Parker.
0 sunase vjneri seara ca sa-i spuna ca H era dor de ea §i
wild sa-i auda vocea. ■ e le fo n B de sTmbatadimineata fusese
UfOr derutat de lipsa unui r a s p ||s din partea ei. STmbata seara
fimnse Tngrijorat §i o jritre b a s e daca tatal ei se Tmbolnavise In
timpul croazierei.
Duminica dimineata spusese ca intrase Tn panica §i o va
H m pe Lisa.-D im neferieire, LisaH. explicase ca Meredith se
■(Wise vineri sa-l vada pe Matt, sa-i si M a adevanll si sa lamu-
ff«BcS lucrurile cu el. Vocea lui Parker din mesajul lasat du-
tVNnlcd seara era fulisbasa §i jjgnita. ,jSuna-ma, fir-a r sa fie!,
Hfuse el. Vreau sa cred ca ai avut un m otiv logic sa-ti petreci
tflrtfitul de saptamTna cu Farrell, daca asta al facut, dar nu-ti
ffli/ gSsesc scuze“. Meredith suporta partea aceea mai bine
•tacit cuvintele urmatoare, care o umplura de confuzie §i tan-
f l m . .Praga mea, unde e§ti de fapt? §tiu ca nu e§ti cu Farrell.
m\l pare rau ca am spus a§a ceva, imaginatia mi-a iuat-o razna.
A acceptat divortul? Te-a ucis? STnt foarte Tngrijorat pentru

Meredith Tnchise ochii Tncerc||d sa alunge senzatia de ca-

(■BirofS iminenta, ca sa poata face fat§ acelej zile. Biletul lasat
 lui Matt fusese un gest la§ §i copilaros, §i nu reu§ea sa
leaga de ce nu putuse ramme acolo ptna s-ar fi trezii, sa-§i in
apoi ramas bun ca o persoana matura. De fiecare data ctnd mi
apropia de Matt Farrell spunea §i facea lucruri pe care nu le-ar IB
facut Tn circumstante obi§nuite, lucruri stupide, gre§ite, pericu«l
loase. Tn mai putin de patruzeci §i opt de ore petrecute cu ol
renuntase la orice scrupule §i uitase cu totul de lucrurile card
contau Tn viata ei, decenta §i principiile. §i ca sa puna capac In
toate se culcase cu un barbat pe care nu Tl iubea §i Tl Tn§ela:;n
pe Parker. Con§tiinta Ti era scandalizata.
Se gTndi la felul cum reactionase Tn pat la mTngTierile lui, yl
pe obrajii palizi aparura doua pete de un ro§u-aprins. La opt*
sprezece ani fusese vrajita de faptul ca Matt parea sa cunoasci
toate locurile Tn care sa o atinga, ce sa-i §opteasca ca sa o
aduca Tntr-o starea de pasiune nebuna, lipsita de aparare.
Sa descopere acum, cTnd avea douazeci §i noua de ani, r.fl
Matt tot mai reu§ea sa o aduca Tn aceasta stare, chiar mai mull
decTt Tn trecut, o umplea de o ru§ine disperata. leri, Tl imploraso
s-o duca la orgasm, ea care era atTt de sfioasa Tn pat cu logod-
nicul ei.
Meredith se mustra imediat. Genul asta de acuzatii, gin*1
durile astea riu erau corecte nici fata de Matt §i nici fata de ea,
Lucrurile pe care i le povestise Tl zguduisera teribil. Se culcaserlj
Tmpreuna ca... ca sa SE consoleze unul pe altul... Matt nu sa
folosise de asta numai ca sa faca dragoste. Cel putin, T§i zise ea
cu TndTrjire, nu a§a paruse.
Jar o facea, constata ea cu un fel de panica lezata, scapa
din vedere ce era important, se concentra asupra lucrurilor gre-
§ite. Era lipsit de sens sa stea aici, gata sa pITnga, plina da
remu§cari §i obsedata de ceva atTt de prostesc ca experienta lui
sexuala. Trebuia sa treaca la actiune, sa faca ceva care sA
alunge panica stranie, de neTnteles, care cre§tea Tn ea din clipa
Tn care parasise patul lui Matt. La ora patru Tn acea dimineata
trasese ni§te concluzii §i ajunsese la o hotarire. Acum trebuia sfl
Tnceteze sa-§i analizeze problemele §i sa urmeze cursul hotarirll
luate.
- A trebuit sa a§tept ca sa-ti pregatesc o cafea proaspat
spuse Phyllis venjnd spre masa de birou a lui Meredith cu a
H l c S aburinda Tntr-o mTna §i un teanc de hTrtiu^e roz Tn cea-
■ I , Poftim mesajele. Sa nu uiti, ai reprogramat §edin{a pentru
•ft Im unsprezece.
Meredith reu§i sa nu arate atTt de hartuita §i tulburata pe cTt
m simtea.
t p» O.K., multumesc. E§ti amabila sa-l suni pe Stuart Whit-
fhQin? §i sa Tncerci sa dai de Parker la hotelul lui din Qeneva?
Ilm i'i nu-i Tn camera, lasa un mesaj.
Pe cine vrei sa sun mai TntTi? Tntreba Phyllis cu obi§nuita-i
ifciinntci plina de voie buna.
m Pe Stuart Whitmore, spuse Meredith. Mai TntTi Ti va comu-
hotarTrea ei, apoi va vorbi cu Parker §i va Tncerca sa-i
Upllce. Sa-i explic? T§i zise ea nelini§tita.
tncercTnd sa se gTndeasca la ceva mai putin descurajant, lua
M iH jele telefonice §i le frunzari absenta. Cel de-al cincilea mai
# 0 tocu sa sara Tn picioare, inima TncepTnd sa-i bubuie Tn piept.
litrtiuta roz scria ca Matthew Farrell o sunase la noua §i

HTzTituI interfonului Ti Tndrepta atentia asupra telefonului.

Hhyllis o anunta ca Matthew Farrell e pe linia doi. Ritmul pulsului
Nil Moredith se dubla.
- Phyllis, rosti ea cu voce cam speriata, nu vreau sa vor-
I t i c cu Mgtt Farrell. Vrei sa-i spui ca de acum Tncolo doresc sa
«w*!iunicam numai prin avocatii no§tri? Si mai spune-i ca plec
dm nra§ pentru o saptamTna sau doua. Fir poltticoasa, adauga
ugltata, dar ferma.
~ Inteleg.
Meredith Tnchise telefonul, mTna tremurindu-i, urmarind be-
hiIb|iiI de pe linia a doua TncetTnd sa mai pTIpTie, lumina deve-
Mind constanta. Phyllis fi transmitea lui Matt mesajul ei, Dadu sa
IfHJCe receptorul; trebuia cel putin sa vprbeasca cu el §i sa afle
m dorea, T§i zise ea, apoi T§i trase mTna. Nu, nu trebuia.
Nu mai conta. Imediat ce Stuart Ti va spune unde putea
RUrge sa obtin^ un divort rapid, legal, nu mai conta ce-ar vrea
MnU sS-i spuna. Tn primele ore ale diminetii ajunsese la solutia
KVKlonta a unui divort Tn Reno, sau Tntr-un loc asemanator, §i i
M pflroa rezolvarea cea mai simpla a problemei ei.
Acum, ca nu mai exista du§manie Tntre ei, §tia ca Matt nu va
duce la Tndeplinire amenintarile facute Tn ma§ina, Tn ziua cTnd
luasera prTnzul Tmpreuna. Toate astea apartineau trecutului.
Beculetul de pe linia a doua “Se stinse, iar ea nu rezisW
suspansului. O suna pe Phyllis §i Ti ceru sa vina Tnauntru.
- Ce-a zis? o Tntreba Meredith.
Phyllis T§i mu§ca buza ca sa nu zTmbeasca auzind curiozi­
tatea copilaroasa a §efei ei.
- A zis ca Tntelege perfect.
- Asta a fost tot?
- Apoi a Tntrebat daca calatoria ta e una brusca, nepro-
gramata, §i i-am spus ca da. E Tn regula, nu?
- Nu §tiu, replica Meredith zapacita. A comentat ceva cTnd
i-ai spus ca e o calatorie neprogramata?
- Nu chiar.
! Asta ce mai vrea sa Tnsemne?
- Pai, a rTs, dar nu tare. Cred ca s-ar putea numi un fel de
rTs pe Tnfundate, gros §i adTnc. Apoi mi-a multumit §i a spus la
revedere.
Dintr-un motiv cu totul necunoscut, reactia lui Matt o facea
pe Meredith sa se simta teribil de nelini§tita.
- A mai fost §i altceva? Tntreba ea vazTnd ca Phyllis con­
tinua sa ramTna Tn pragul u§ii.
- Ma Tntrebam doar, replica secretara mai sfioas,a decTt de
obicei. Adica, crezi ca s-a TntTlnit Tntr-adevar cu Michelle Pfeiffer
§i Meg Ryan, sad revistele de cinema inventeaza chestiile as­
tea? /
- STnt conymsa ca da, spuse Meredith, luptTndu-se ca vocea
§i fata sa4 ramTna lipsite de orice expresie.
DTnd din cap, Phyllis se uita la telefon.
- Ai uitat ca Stuart e pe linia unu?
Meredith smuci Tngro^ita receptorul §i o ruga pe Phyllis s.l
Tnchida u§a.
- Stuart, Tmi cer scuze ca te-am facut sa a§tepti, Tncepu ea,
vTrTndu-§i degetele nervoasa prin parul de pe frunte. N-am o
dimineata prea placuta.
Stuart replica amuzat:
- Eu am o dimineata fascinanta, multumita tie.
- Ce vrei sa spui?
 K - Ca avocatii lui Farrell doresc dintr-o data sa negocieze.
pavid Levinson m-a sunat la noua treizeci dimineata debordind
tin atita bunavointa de-ai zice ca ticalosul naibii §i-a petrecut
Wnekend-ul traind o profunda revelatie religioasa.
E - Mai exact ce ti-a spus? Tntreba Meredith, Tngrijorarea cres-
ittndu-i §i mai mult.
I - Pai, m-a tratat mai TntTi cu o lectie de morala despre sanc-
lltntea casatoriei, Tn special cea dintre catolici, pe care rni-a
|®rvit-o pe tonul cel mai pios posibil. Meredith, Ti atrase atentia
Btuart, stapTnindu-§i cu greu rTsul, Levinson e un evreu ortodox
l i a patra casatorie §i la a §asea amanta. Dumnezeule, ce tupeu
«ro omul asta!
I - Ce i-ai spus?
r - Ca are un tupeu nemaipomenit, replica Stuart, apoi se opri
6a ea sa vada umorul situatiei, pentru ca avea impresia ca nu
prea era Tn stare. Bun, hai sa lasam treaba asta. Conform afir-
matiilor lui Levinson, clientul sau e dispus, a§a, dintr-o data, sa
flccepte divortul, ceea ce mi se pare straniu, §i tot ce e straniu
fnfi face sa intru la banuieli.
I - Nu e chiar atTt de straniu, spuse Meredith Tncet, ignorTnd
gfndul dureros §i irational ca Matt, acum ca se culcase cu ea, Ti
ilfldea papucii cu o repeziciune jenanta. Facea Tnsa doar un
jycru decent punTnd imediat capat ostilitatilor dintre ei. M-am
tnttlni cu Matt Tn weekend §i am stat de vorba.
If - Despre ce? Nu pastra secrete fata de avocatul tau. Nerab-
darea surprinzatoare a lui Levinson de a stabili o TntTlnire face
il-m i zdrangane prin cap tot felul de clopote de alarma. Miros a
iimbuscada.
§tiind ca nu era cinstit sau Tntelept sa-i ascunda lui Stuart
ovenimentele petrecute. Ti povesti tot ceea ce se TntTmplase, de
lii descoperirea faptului ca Matt cumparase terenul din Houston
pfnS la confruntarea furtunoasa cu tatal lui Matt.
I - CTnd am ajuns la ferma, Matt era prea bolnav ca sa ma
Hcuite, continua ea, dar ieri i-am-spus adevarul despre ce-a
fAcut tatal meu §i m-a crezut. Nu-i mai spuse lui Stuart ca se
nulcase cu Matt; nu trebuia sa afle nimeni, poate doar Parker.
Dupa ce termina, Stuart ramase tacut atTt de mult timp, ca
Meredith se temu ca ghicise adevarul.
 - Farrell are mai multa staptnire de sine dectt mine. Eu i-a?
fi Tmpu§cat pe tatal tau, spuse el.
Meredith, care urma sa-§i ia tatal la rost pentru minciunile
lui, dupa revenirea din croaziera, trecu peste comentariul lui.
- In orice caz, replica ea, e clar de ce Matt a devenit Tntele-
gator.
■ - E mai mult dectt Tntelegator, riposta Stuard sec. DupS
spusele, lui Levinson, Farrell e extrem de Tngrijorat de buna-
starea ta. Vrea sa aranjeze un fel de pensie alimentara. S-a
oferit, de asemenea, sa-ti vTnda terenul din Houston Tn ni§te
conditii extrem de avantajoase, de§i la vremea aceea nu §tiam
despre ce teren vorbe§te Levinson.
- Nu vreau §i nici n-am dreptul la nici un fel de pensie
alimentara, refuza Meredith pe un ton categoric. Daca Matt e
. efiSpus sa rite vTnda terenul din Houston, e minunat, dar nu e
nevoie de o TntTlnire cu avocatii lui. Am hotarTt sa plec la Reno
sau altundeva §i sa obtin imediat un divort. De aceea te-am
chemat, a§ vrea sa §tiu unde sa ma due ca totul sa fie rapid §i
legal.
- Nici vorba, o contrazise Start prompt. Daca Tncerci, Farrell
T§i retrage oferta.
- Ce te face sa spui a§a ceva? Tntreba Meredith, sim^ind
cum cade Tntr-o capcana invizibila.
- Levinson mi-a explicat foarte clar. Dupa cTte se pare, clien­
tul sau vrea sa faca lucrul asta a§a cum trebuie sau deloc. Daca
refuzi sa te TntTlne§ti mTine cu el sau Tncerci sa obtii un divort
fulger, oferta lui Farrell de a-ti vinde terenul din Houston va fi
retrasa. Levinson a dat de Tnteles ca ambele actiuni ar fi consi­
derate de clientul sau drept un refuz al bunelor sale intentii. E
ceva de speriat, trase Stuart concluzia vorbind pe un ton ironic,
sa descoperi ca reputatia de fiara necrutatoare a lui Farrell nu e
decTt o masca ca sa-i ascunda sufletul de aur, nu-i a§a?
Meredith se lasa cu spatele pe speteaza scaunului, atentia
fiindu-i atrasa de cTtiva membri ai comitetului executiv trecTnd
prin fata biroului ei §i intrTnd Tn sala de §edinte.
- Nu §tiu ce sa cred, recunoscu ea. L-am judecat pe Matt
atTt de aspru, atTt de mult timp. Nu §tiu cum e Tn realitate.
- Ei bine, o informa Stuart vesel, o sa aflam mTine dupa-
 gmlaza la patru. Farrell vrea TntTlnirea la biroul lui cu avocaflsai,
|U mine §i cu tine. Ne vedem acolo sau preferi sa vin sa te iau?
K - Nu! N ifl/reau sa merg. Ma vei reprezenta tu.
I - Nu, nu. Ijirezenta ta e obligatorie. Levinson mi-a zis ca
N rrell e de n e cg titT n privinta loeiilui, d atel sau persoanelor.
Nrmitatea asta, remarca Stuart revenindulponia, e o trasatura
Ciudata pentru un barbat de o maiSimie attt de extraordinara
eiim vor avocatii lui Farrell sa le consideram clientul.'
Hartuita|§ij|eredith se uita la ceas. Sedinta trebuja sa m-f
imiipa acum. N » facea nici o placere sa ritfu n te la terenul din
Houston, daca Matt era dispus sa i-l VTnda, §i avea la fel de
putin chef sa Tndure te n ^ m e a de a da dirt nou ochii cu e B
I - Chiar daca obtii d iv o rtu *|| Reno* Ti reaminti Stuart, la
Inloarcere tot va trebuirtsa rezolvi problema proprietatilopff co­
mun. Ai de-a face cu complicate dreptiitfsde proprietate vechSle
unsprezece ani, care pot fi simplificate prin bunavointa?||||f arrel||
■“ iii, daca a§a vrea, te poate tin prin tribunale arH a rtnd.
f - Dumnezeule, ce harababura! exclama ea fara vlaga. ;0ine|
no TntTlnim Tn holul de la Intercorp la patru dupa-amiaza. A§
prefera sa nu urc singura.
! - Tnteleg, spuse Stuard cu bITndete. Ne ve'dem mTine. §1
Incci ceva, rosti el. Cu cinci minute Tn urma magazjpjfi din New
Orleans a primiiajn telefon ca Tnauntra e o bomba. Golesc m a |
yazinul, iar echipa de interventie e pe drum.
F Toti cei prezenti sarira Tn picioare.
- De ce n-am fost anuntata? jffitreba Meredith indtgnata.
p - Ambele linii erau ocupate, a§a ca directorul magazpullS a
urmat procedura de urgenta §i m-a sunat pe mine,
- A m §i o S iie directa.
- §tiu, §tie §i Michaelson. Din nefericire, a intrat Tn panica §i
n*a gasit numarul de teleforf.
La cinci §i jumState dupa-masa, dupa o zi de Tncordare §|
njteptare neputincioisa, ^Meredith prim lp - sfTr§it telefonul care
l-o lini§teasca: echipa de geni§ti a politiei djfj New Orleans nu
uSsise nici o urma de exploziv §i va eljbera magazinui. Asta era
vostea buna. Cea proasta era ca magazinui pierduse o z i i j ^
Itoaga de vTnzari l | anotimpul cel mai important al am/MKM
Vlaguita de extenuare §i u§urare, Meredith ^ & i§ tiin ta pe
Mark Branden despre vestea cea noua, T§i Tndesa servieta cu
dosare §i rapoarte ca sa le studieze acasa §i pleca. Parker nu-l
raspunsese la mesajul trimis, dar era sigura c-o va face imediat
ce-l va primi.

Ajunsa Tn apartamentul ei, T§i arunca paltonul, manu§ile §1

servieta pe un scaun §i se duse la robotul telefonului sa-§i veri-
fice apelurile, gTndindu-se ca Parker sunase deja, dar beculetul
ro§u nu era aprins. Doamna Ellis trecuse totu§i pe acolo §i tl
lasase un bilet ITnga telefon, anuntTnd-o ca-i facuse cumparS-
turile astazi Tn loc de miercuri, pentru ca miercuri dimineata
trebuia sa mearga la doctor.
Tacerea lui Parker o nelini§tea tot mai mult §i intrTnd in
dormitor Tncepu sa §i-l imagineze zacTnd Tntr-un spital din Elvetia
sau, chiar mai rau, consolTndu-se cu vreo alta femeie, dansTnd
Tn cine gtie ce club de noapte din Geneva... Gata, termina, ?§i
zise ea. Simpla apropiere a lui Matthew Farrell o facea sa a§-
tepte catastrofe la fiecare pas. Era o prostie, §tia, dar tinTnd
seama de experientele avute cu Matt, era destul de u§or de
Tnteles.
Facuse un du§ §i se pregatea sa-§i puna pijamaua, cTnd
auzi o bataie puternica Tn u§a. Indiferent cine era, avea cheia de
la u§a de jos, ceea ce Tnsemna ca trebuia sa fie doamna Ellis,
pentru ca Parker era Tn Elvetia.
- Ai uitat deja, doamna, Tncepu ea deschizTnd u§a, apoi
Tncremeni veizTnd chipul sumbru al lui Parker,
- Ma Tntrebam daca n-ai uitat tu ceva, spuse el taios, cum ar
fi existenta unui logodnic.
Cople§ita de remu§cari pentru ca se Tntorsese acasa, Mere­
dith i se arunca Tn brate, observTnd ezitarea lui de a o Tmbra-
ti§ea.
- N-am uitat, spuse ea sarutTndu-i obrazul rigid. Tmi pare atit
de rau! adauga ea tragTndu-l Tn apartament. Se a§tepta ca el
sa-§i scoata paltonul, dar Parker nu facu decTt sa o studieze cu
o privire rece, §ovaielnica.
- Pentru ce anume TWpare rau, Meredith? Tntreba el Tn cele
din urma.
- Pentru ca ti-ai facut atTt de multe griji, TncTt ai parasit
KShferinta §i te-ai Tntors acasa. Nu mi-ai primit mesajul lasat la
Bptei? Te-am sunat dimineata pe la zece treizeci.
Raspunsul ei alunga rigiditatea de pe fata lui, dar expresia
Inu'Tncenata, pe care n-o mai vazuse pTna acum, ramase.
» - Nu, nu I-am primit. A§ vrea sa beau ceva, spuse el dez-
|rAcTndu-§i paltonul. N-am vreo preferinta, numai sa fie tare.
Meredith dadu din cap, dar §ovai Tngrijorata de Tncordarea §i
iboseala Tntiparite pe chipul lui frumos.
I - Nu-mi vine sa cred ca te-ai Tntors acasa pentru ca n-ai
putut sa dai de mine.
t - E doar unul din motivele pentru care m-am Tntors acasa.
Ea T§i Tnclina capul Tntr-o parte.
I - Care e celalalt?
I - MTine, Morton Simonson T§i va anunta falimentul. Am aflat
|#rl-seara.
Meredith nu era sigura de ce simtise el ca trebuia sa se
Intoarca acasa pentru ca patronui unei fabrici de vopsele era Tn
pragul falimentului, §i i-o spuse cTnd se Tntoarse sa-i pregatea-
•cfi ceva de baut.
> - Banca noastra are un Tmprumut de peste o suta de mili-
0«ne Tn fabrica aia, Ti explica Parker. Daca se duce la fund, Ti
plerdem. §i din moment ce paream sa fiu pe cale sa-mi pierd §i
(Oflodnica, adauga el, m-am hotarTt sa vin acasa sa vad ce pot
f«ce ca sa rezolv macar una din cele doua probleme.
[ Tn ciuda tonului lipsit de seriozitate, Meredith Tntelegea acum
gravitatea situatiei create de Morton Simonson, simtindu-se §i
mai prost pentru grijile Tn plus cauzate lui Parker.
I - N-ai fost niciodata pe cale sa ma pierzi, replica ea Tnghi-
(Ind nodul din gTt.
| - De ce naiba n-ai raspuns telefoanelor mele? Unde ai fost?
Ce se TntTmpla' cu Farrell? Lisa mi-a povestit ce-ai aflat de la
titSI lui Farrell. Mi-a zis c-ai plecat cu ma§ina Tn |fidiana vineri;
a«ara ca sa-i spui adevarul §i sa-l convingi sa fie de acord cu
divortul.
- I-am spus adevarul, rosti Meredith pe un.ton biTnd, dTndu-i
bflutura, §i a acceptat sa divortam. MTine, Stuart Whirmore §i cu
mine ne vom TntTIni cu avocatii lui Matt.
Ei dadu din cap urmarind-o Tntr-o tacere banuitoare. Tntre-
barea urmatoare fu cea care o Tngrozea §i la care se a§teptase, I
- Ti-ai petrecut weekend-ul cu el?
- Da. A fost prea... prea bolnav ca sa ma asculte vineri I
noapte. Amintindu-§i abia acum ca Parker nu §tia ca Matt cum- I
parase terenul din Houston drept razbunare pentru refuzul ce* I
rerii de construire a fabricii, Meredith ti povesti §i asta. Apoi II I
explica de ce simtise ca era necesar ca Matt sa fie de acord cu 1
o tmpacare tnainte de a-| spune despre pierderea copilului. In-1
cheind, se uita la mtinile ei, chinuita de vinovatie pentru ceea ce I
nu-i spu’sese lui Parker, nefiind sigura daca a-i marturisi era un |
mod egoist de a-§i descarca sufletul sau un gest corect din
punct de vedere moral §i etic. Tn cel de-al doilea caz, a§a cum
Mereditlf tnca mai credea ca ar fi fost logic, nu parea sa fie
momenful potrivit sa i-o spuna, nu acum, ctnd primise deja o
lovitura' teribila cu falimentul lui Mortond Simonson. Tnca mai
tncercajsa se hotarasca, ctnd Parker spuse:
- Farrell trebuie sa fi fost furios duminica dupa ce §i-a dat
seama ca tatal tau l-a mintit tn legatura cu avortul.
- Nu, spuse Meredith, gtndindu-se la regretul §i tristetea
sft§ietoare de pe chipul lui Matt. Probabil ca e furios acum, dar
atunci nu. Am tnceput sa pltng ctnd i-am povestit de tnmormtn-
tarea lui Elizabeth §i cred ca Matt tncerca din rasputeri sa nu
pltnga §i el. Furia nu-§i avea rostul.-
Vinovatia pentru ce se tnttmplase dupa aceea i se citea tn
ochi, iar Parker o vazu.
- Nu, probabil ca nu.
- Parker, spuse ea tremurtnd, gata sa i se confeseze, daca
te tntrebi cumva...
- Sa nu-mi spui ca te-ai culcat cu el, Meredith, o repezi el.
Minte-ma daca trebuie, apoi fa-ma s-o cred, dar nu-mi spune c3
te-ai culcat cu el. N-a§ suporta.
O judecase deja §i Ti acordase pedeapsa. Parker a§tepta un
minut, evident ca sa le dea timp la amtndoi sa treaca peste
subiectul penibil, apoi t§i puse paharul jos. Ti tnconjura umerii cu
bratele, o apropie de el, apoi ti ridica bSrbia uittndu- se tn ochii
ei tri§ti.
- Din ctte mi-ai povestit din discutia avuta c'u Stuart, se pare
ca Farrell se va purta decent tn privinta divortului.
 I - Da, replica Meredith, dar vinovatia §i suferinta o facura sa
llmbeasCa crispat.
Parker Ti saruta fruntea.
I - Atunci aproape ca s-a terminat. MTine seara vom sarbatori
■Cheierea cu succes a problemelor divortului §i poate chiar cum-
pAiarea terenului din Houston pe care ti-l dore§ti attt de mult.
Apoi se dezmetici §i din ce-i spusese Meredith Tntelese cu TntTr-
jllere ctt de preocupat era de afaeerily bancii. S-ar putea sa fiu
flovoit sa-ti caut pe altcineva care sa-ti finanteze magazinui §i
tarenul. Morton Simonson e al treilea client important al bancii
®*re ne anunta falimentul Tn ultimele §ase luni. Daca nu he
ftcuperam banii n-avem cum sa-i dam clientilor decTt daca ne
tmprumutam de la banca federala, §i ne-am Tmprumutat deja
surios.
j - N-am §tiut ca ai mai avut alti doi clienti care au dat fali-
ment.
- Situatia economica ma sperie de moarte. N-are impor­
tanta, adauga el ridicTndu-se §i tragTnd-o §i pe ea Tn picioare,
/fmbindu- i Tncrezator. Banca e solida. STntem mai bine pregatrti
decTt majoritatea celorlalte band. Mi-ai putea face totu§i o fa-
voare? Tntreba el pe jumatate serios.
- Orice, declaraea fara nici o ezitare.
El Ti surise §i o Tmbrati§a Tnca o data dTndu-i un sarut de
noapte buna. - ‘
’ - Vrei sa iei toate masurile ca Bancroft & Company sa-§i
plSteasca dobTnzile la timp?
fr. - Categoric! replica Meredith zTmbindu-i tandru. Iar atunci
Parker Ti dadu un sarut lung, obosit, plin de bITndete, la care ea
rSspunse cu mai multa ardoare decTt de obicei. Dupa plecarea
lui refuza sa compare sarutul lui cu sarutarile insistente, fierbinti,
Bfilbatice, ale lui Matt. Sarutarile lui Matt ofereau pasiune. Ale lui
Parker iubire.

Capitolul 40

Matt statea Tn centrul salii de consiliu, cu mTinile Tn §olduri,

uitlndu-se la tot ceea ce era Tn jurul sau. Meredith urma sa
sOseasca peste treizeci de minute §i T§i dorea cu disperare,
 copilaros de mult, s-o impresioneze cu semnele distinctive a ir
succesului sau. O secretara §i o tTnara de la receptie, ale carol
nume nu se deranjase pTna Tn prezent sa le memoreze, fuse*
sera chemate de urgenta ca sa le poata cere parerea despra
aspectul general. Sunase §i la biroul lui Vanderwild lasTnd un
mesaj, somTndu-l sa urce imediat. Vanderwild era mai aproape
de vTrsta lui Meredith decTt era el §i avea gusturi bune, nu strica
sa-i ceara §i lui parerea. .
- Ce zici, Joanna? o Tntreba el pe secretara ducTnd mTna lei
Tntrerupatorul c^fe controla luminile din tavan. A§a e prea putinS
lumina sau pre^ multa?
- Cred... cred ca e numai bine, domnule Farrell, replica
Joanna Tn graba, dmdu-§i toata silinta sa nu arate cTt era de
§ocata acum ca descoperise ca §eful cel teribil era pasibil de o
slabiciune atTt de umana, cum ar fi Tndoiala, §i ca, Tn sfir§it, se
straduise sa le Tnvete numele. Faptul ca avea §i un zTmbet
ametitor nu era tocmai o surpriza. Il vazusera zTmbind Tn §edin-
tele cu directorii, prin reviste §i ziare, dar pTna Tn ziua de astazi
nici o femeie de la Haskell Electronic nu mai avusese parte de
acel zTmbet Tndreptat numai asupra ei, iar Joanna, la fel ca §i
Valerie faceau tot posibilul sa-§i ascunda tulburarea. Valerie se
dadu cTtiva pa§i Tnapoi studiind efectul vasukii cu flori din mijlo-
cul mesei.
- Florile proaspete de pe masa mi se pare o idee foarte
potrivita, Tl asigura ea. Sa cer florariei sa trimita cTte un buchet Tn
fiecare marti?
- De ce? Tntreba Matt atTt de preocupat de problema luminii,
TncTt uita pentru moment ca le lasase pe cele doua femei s§
creada ca interesul lui spontan pentru Tnfati§area salii era pur
estetic §i fara nici o legatura cu vizitatoarea ce urma sa sosea-
sca. Arata dragu^, spuse el urmarind-o pe Joanna aranjTnd pe
una din mesele mici carafa de cristal de doua mii de dolari §1
paharele asortate. CTnd ea T§i Tndrepta spatele §i se departa de
masa, Matt arunca o privire lenta, critica, asupra Tncaperii vaste
cu covor argintiu, canapele §i scaune din piele de un ro§u-
Tnchis. Cu toate ca biroul §i sala de §edinte ocupau aproape Tn
Tntregime partea din sticla a etajului, oferind o priveli§te uluitoare
asupra ora§ului Chicago, hotarT sa traga draperiile de la ferestre.
 Cu draperiile trase §i Tncaperea cufundata in penumbra, neoa-
nele din tavan accentuau luciul de satin al mesei din lemn de
tiandafir, lunga de aproape zece metri, permitTnd cristalurilor de
pe masa sa raspTndeasca Tn jur prisme de lumina.-La fel ca
masa §i barul circular din colt, lambriurile peretilor erau tot din

I
ijl
I
• lemn de trandafir. U§ile barului erau deschise, lumina reflectTn-
du-se de pe miile de fatete ale carafelor §i paharelor cu margini
aurite puse pe rafturi,
Cu toate astea, Matt Tnca mai statea Tn cumpana privind
I aspectul Tncaperii. Cu draperiile la ferestre sala arata mai lu­
ff xoasa, mai eleganta. Sau ca un restaurant foarte scump, nu mai
I era sigur nici el.
- Deschise sau Tnchise? le Tntreba el pe cele doua femei,
apoi apasa pe un buton §i draperiile lungi de douazeci §i cinci de
metri se despartira Tn doua alunecTnd Tn parti opuse, dTnd la
iveala o imagine de vis asupra ora§ului.
. - Deschise, spuse Joanna.
• - Deschise, repeta Valerie.
Ziua era cetoasa, mohorTta. IntTlnirea cu Meredith va dura
' cel putin o ora, dupa care afara va fi deja Tntuneric, iar priveli-
§tea extraordinara.
- Tnchise, spuse el, apasTnd pe buton §i urmarind draperiile
fo§nind peste peretele din sticla. Le voi deschide cTnd se va
intuneca, rosti el gTndind cu voce tare.
tncheindu-§i nasturii de la haina costumului, se gtndi la Tntre||
vederea care urma, §tiind ca obsesia lui pentru detalii era o
prostie. Chiar daca Meredith ar fi fost extrem de impresionata de
cristalurile valorTnd peste patruzeci de mii de dolari §i de foate
celelalte semne distinctive ale micului sau regret, chiar daca va,
fi. relaxata §i prietenoasa cTpd va pa§i aici, era al naibii de sigur
ca nu-i va placea nici locul §i nici gazda odata ce TntTlnirea va
r Tncepe.
.Ofta, a§teptTnd batalia cu nerabdare, dar fara prea mare
tragere de inima, apoi T§i aminti absent de cele doua femei
r§mase sa vada daca mai avea nevoie de ceva.
- Va multumesc foarte mult. Mi-afi fost de mare ajutor,
spuse el, mintea revenindu-i la aspectul salii. Le zTmbi cuceritor,
plin de caldura, apoi strica totul TntrebTnd secretara:
 - Daca ai fi femeie, Tncaperea asta ti s-ar parea atraga­
toare?
- Mi s-ar parea atragatoare, domnule Farrell, reptica Joanna
pe un ton Tntepat, §i daca a§ fi un robot de eea mai joasa speta.
Mintea lui Matt avu nevoie de cTteva secunde ca sa Tnregis-
treze raspunsul rece, dar cTnd se uita peste umar ammdoua
femeile ie§eau prin u§ile duble, ocolind-o pe Eleanor Stern.
- De ce-i Tmbufnata? o Tntreba el pe secretara personala, al
carei singur interes, la fel ca al lui, era sa-§i faca treaba la birou
§i nu sa se Tmprieteneasca sau sa flirteze.
Domni§oara Stern T§i Tndrepta costumul gri §i trase creionul
pus dupa ureche.
- Presupun, spuse ea cu un dispret evident pentru cealaltS
secretara, ca spera sa fii la curent cu faptul ca e femeie. Spera
ca vei observa acest detaliu Tnca din prima zi cTnd ati venit aici.
- T§i pierde vremea, o informa Matt. Printre altele e o anga-
jata. Numai un prost T§i face de cap cu angajatele.
- Poate n-ar strica sa te casatore§ti, domnule Farrell, Tl sfa-
tui domni§oara Stern, dar T§i rasfoia cametul de Tnsemnari Tn
cautarea unor cifre pe care voia sa le discute cu el. Pe vremea
mea asta ar fi pus capat oricaror aspiratii feminine.
Un zTmbet lene§ brazda chipul lui Matt §i se sprijini cu §oldul
de masa lunga, domic dintr-o data sa povesteasca cuiva adeva­
rul proaspSt descoperit.
- STnt casatorit, spuse el calm, urmarind-o Tn a§teptarea
reactiei uluite.
Domni§oara Stern mai Tntoarse o pagina §i, fara sa ridice
privirea, spuse:
- Cele mai sincere felicitari.
- Vorbesc serios, spuse Matt TncruntTndu-se.
- Sa transmit informatia §i domni§oarei Avery? Tntreba ea pe
un ton neutru, fara sa tradeze vreo emotie. Astazi a sunat de
doua ori.
- Domni§oara Stern, spuse Matt cu voce ferma, §i pentru
prima oara Tn decursul relatiei sterile dintre ei Ti paru sincer rau
ca nu se Tmprietenise cu ea. M-am Tnsurat cu Meredith Bancroft
acum unsprezece ani. Va veni aici Tn dupa-amiaza asta.
■ Ea se uita la el peste rama de otel a ochelarilor.
 L - Ai rezervat pentru diseara o masa la restaurantul Renaldo.
Domni§oara Bancroft va lua cina cu dumneata §i domni§oara
Avery? Tn cazul asta sa anunt ca vor fi trei persoane?
- Mi-am contramandat TntTlnirea cu... Tncepu Matt, apoi ra-
mnse cu gura deschisa §i pe fata i se a§ternu un zTmbet pozna§.
I )otectez corect nota de dezaprobare din vocea ta?
; - Nici vorba, domnule Farrell. Mi-ai facut foarte clar Tnca de
In bun Tnceput ca dezaprobarea actiunilor dumitale nu face parte
din slujba mea. Dupa cTte Tmi amintesc ai specificat anume ca
nu ai nevoie de parerile mele personale §i nu dore§ti tort de ziua
ilo na§tere; n-ai vrut decTt priceperea §i timpul meu. Vrei sa fiu
prozenta la Tntrunirea asta §i sa fac Tnsemnari?
Matt T§i Tnghiti hohotul de rTs, descoperind ca remarca lui o
iTcTise Tn toti anii
- Gred ca ar fi o idee buna sa faci Tnsemnari'. Acorda o
ntentie deosebita oricarui lucru cu care domni§oara Bancroft
■au avocatul ei sTnt de acord; am de gTnd sa-i fac sa-§i respecte
fiecare promisiunea.
- Foarte bine, spuse ea §i se Tntoarse sa piece.
Tn spatele ei, vocea lui Matt o opri brusc:
- Domni§oara Stern? Ea se rasuci spre el, dreapta §i rigida,
cu creionul Tn mTna, gata sa-§i hoteze dispozitiile lui. Ai un nume
de botez?
- Fire§te, replica ea strTngTnd din ochi.
- Pot sa-l folosesc?
- Cum sa nu. De§i nu cred ca Eleanor ti se potrive§te la fel
de bine ca Matthew.
Matt se uita la fata ei lipsita de vreo expresie §i T§i Tnghiti un
nit hohot de rTs, ne§tiind daca vorbea serios sau glumea.
- Nu crezi, spuse el'pe un ton grav, ca noi doi am putea...
hm... discuta mai putin oficial?
- Presupun ca te referi la o relatie mai relaxanta, ceva Tn
yenukconsiderat tipic pentru o secretara §i §eful ei?
-D a .
Ea ridica gTnditoare dintr-o sprTnceana, dar de data asta
Matt vazu sclipirea amuzata din ochii ei.
- Va trebui sa-ti ofer tort de ziua de na§tere?
- Probabil, replica Matt ca un pu§ti ru§inat.
 - O sa-mi notez, replica ea §i,,emd Tntr-adevar o facu, Matt
izbucni Tn rTs. Mai dore§ti §i altceva? Tntreba ea §i, pentru prima
oara Tn toti anii de cTnd lucrau/tmpreuna, Eleanor Stern Ti zTmbi.
ZTmbetuI avu un efect incredibil asupra fet;ei ei.
- Tnca ceva, adauga Matt. E foarte important §i vreau sa-mi
acorzi atentie.
Ea deveni imediat serioasa.
- Tn regula.
- Dupa parerea ta, sala asta de §edinte e extrem de im-
presionanta sau doar ostentativa?
- STnt ferm convinsa, replica ea fara sa clipeasca, dupa ce
se uita prin Tncapere, ca domni§oara Bancorft Va ramTne muta
de admiratie.
Matt se holba la ea vazTnd-o ca se rasuce§te pe calcTie fara
sa-l mai Tiftrebe daca dore§te ceva §i practic fuge afara din
Tncapere, dar ar fi putut jura ca umerii i se zguduiau.

Peter Vanderwild se plimba agitat prin fata biroului dom-

ni§oarei Stern, a§teptfnd ca batrTna scorpie sa iasa din cel al lui
Farrell §i sa-i acorde permisiunea de a intra. Aparu cu graba
obi§nuita, iar Peter se pregati sa fie facut sa se simta ca un elev
care chiuiise de la ore §i era dus la director.
- Domnul Farrell vrea sa ma vada, spuse el, TncercTnd sa-§i
ascunda nelini§tea provocata de somatia urgenta a lui Matt. A
spus ca e foarte important, dar nu mi-a spus despre ce e vorba,
a§a ca... n-am §tiut ce dosar sa aduc.
Nu cred, rosti ea cu o voce ciudata, Tnfundata, ca vei avea
nevoie de dosare, domnule Vanderwild. Poti intra.
Peter Ti arunca o privire curioasa, stranie, apoi se grabi sa-l
vada pe domnul Farrell. Doua minute mai tTrziu, Peter ie§ea cu
spatele din biroul lui Matt, lovindu-se neatent de coltul mesei
domni§oarei Stern, adTnc preocupat.
Domni§oara Stern se uita la el.
• - Ai reu§itsa raspunzi fara dosare Tntrebarilor domnului Far­
rell?
Simtind o nevoie disperata de a fi lini§tit, Peter T§i aduna
curajul pentru a Tnfrunta ceea ce §tia ca va fi dispretul ei.
- Da, dar nu §tiu daca am dat raspunsul corect. Domni§oara
Bli»rn, o implora el, dupa parerea dumitale, sala de consiliu e
Impresionanta sau ostentativa?
E - Impresionanta, spuse ea.
Peter T§i coborT umerii u§urat.
| - Asta am spus §i eu.
I - E raspunsul corect.
Peter se holba la ea uluit - se uita la el cu ochii sdipindu-i
im uzaji. §ocat sa descopere ca exista §i caldura sub Tnfati§area
ol rece §i severa, se Tntreba daca nu cumva propria-i atitudine
dlstanta Ti stTrnise antipatia din trecut. Se hotarT ca de Craciun
•A-I cumpere o cutie cu bomboane.

CTnd Meredith intra Tn holul de la Intercorp, Stuart o a§tepta

deja cu servieta Tn mTna.
- Arati minunat, spuse el luTndu-i mma. Perfect. Calma §i
ItfipTna pe tine.
Dupa o Tndelungata chibzuire, care Ti luase mai toata di­
mineata, Meredith se hotarTse Tn cele din urma sa Tmbrace .o
rochie de ITna de un galben-deschis §i un palton albastru.
- Farrell T§i va arunca o singura privire §i ne va da tot ce ne
dorim, prezise Stuart galant, Tn timp ce se Tndreptau spre ascen-
soare. Cum ti-ar putea rezista?
- Am o presimtire rea, spuse ea tremurTnd u§or, intrTnd Tn
nscensor Tnaintea lui Stuart.
Receptionera de la etajul §aizeci se ridica imediat ce Stuarf
II spuse numele lor.
- Pe aici, va rog, domnule Farrell va a§teapta pe amTndoi.
Ceilalti au sosit deja.
Siguranta lui Meredith, de care se agatase cu disperare,
prlmi o lovitura u§oara Tn clipa Tn care pa§i Tn biroul lui Matt §i
nu-l recunoscu. Peretele din stTnga era daMa o parte,, iar dincolo
de el se vedea sala de consiliu de marimea unui teren de tenis.
I a masa lunga stateau doi barbati vorbind din cTnd Tn cTnd cu
Matt. Et se uita Tn sus, o vazu §i se ridica imediat venind spre ea
cu pa§i mari, hotarTti, expresia de pe fata fiind plina de caldura,
prletenoasa. Purta ua.costum superb de un albastu-Tnchis, care
II venea perfect, o cama§a alba §i o cravata de matase cu
modele maronii §i albastre.
 Dintr-un motiv necunoscut, Tnfatifarea lui de om de afaceri o
tulbura §i mai mult.
- Da-mi voie sa-ti iau paltonMI, spuse el ignorTndu-l pe
Stuart, care se dezbraca deja de al luri.
Prea nelini§tita §i sfioasa ca sa-i TntTlneasca privirea, Mere­
dith se supuse automat, TntorcTndu-se u§or, TncercTnd sa punS
capat fiorului care o strabatu cTnd Matt Ti ridica paltonul, iar
degetele lui trecura peste umerii ei. TemTndu-se ca-i va observa
reactia, T§i pleca capul §i se concentra sa-§i scoata manu§ile
albastre trecTndu-le Tn mTna cu po§eta. Stuart se duse la masa
sa dea mTna cu reprezentantii lui Matt, a§a ca Meredith se Tn-
drepta spre el, dar cTnd vru sa o prezinte celorlalti doi avocati,
Matt aparu pe nea§teptate ITnga ea §i Tncepu sa se poarte de-a
dreptul caraghios, de parea ar fi fost un fel de serata intima data
Tn onoarea ei.
- Meredith, spuse el zTmbind, uitTndu-se la ea, da-m [voie sa
ti-i prezint pe Bill Pearson §i Dave Levinson.
Con§tienta de felul posesiv §i protector Tn care Matt statea
ITnga ea, Meredith T§i desprinse privirea uimita de pe chipul lui §i
Tntinse mTna spre fiecare din ei.
Aveau amTndoi peste un metru optzeci, erau Tmbracati impe-
cabil Tn costume la comanda, degajTnd o aura de eleganta Tncre-
zatoare §i fermitate ne§tirbita.
Tn comparatie cu Tnaltimea §i Tnfati§area lor distinsa, Stuart,
aflat vizavi, cu parul rar de un §aten-deschis §i ochelarii rotunzi,
parea mic de statura §i cu totul nesemnificativ. De fapt, T§i zise
Meredith impacientata, Stuart arata d6pa§it ca numar, inteli-
genta §i provenienta sociala.
Citindu-i parea gTndurile, Matt spuse:
- Bill §i Dave sTnt aici ca sa protejeze atTt interesele tale, cTt
§i pe ale mele.
Observatia lui Tl facu pe Stuart, care voia sa se a§eze, sa se
opreasca brusc §i sa-i arunce lui Meredith o privire de un dispret
ironic, avertizTnd-o sa nu creada treaba asta nici macar o clipa.
Meredith vazu privirea §i se simti mult mai lini§tita. Poate ca
Stuart era mai tTnar §i mai scund decTt ceilalti doi, dar nu se lasa
nici prostit, nici Tn§elat.
Mat vazu si el privirea, dar o ignora. TntorcTndu-se spre Me-
fedith, care voia sa ia loc, T§i puse mTna sub cotul ei oprind-o,
IncepTnd sa-§j puna planul Tn aplicare.
- Ctnd ati intrat tocmai hotarisem sa bem ceva, minti el,
V(5zind-o ca se ridica din nou §i se uita la el nedumerita. Matt se
iidresa avocatilor sai. Ce-ati dori, domnilor?
- Scotch cu apa, replica prompt Levinson, Tntelegmd ca i se
poruncea sa bea fie ca voia, fie ca nu, §i Tmpinse ascultator
dosarul pe care se pregatea sa-l deschida.
- La fel, se auzi vocea lui Pearson, TntelegTnd aluzia §i
lasTndu-se pe spate de parea ar fi avut la dispozitie tot timpul din
lume.
TntorcTndu-se spre Stuart, Matt Tl Tntreba:
- Ce-ai vrea sa bei?
- Perrier, replica el scurt. Cu lamTie, daca se poate.
Se poate.
Matt se uita la Meredith, dar ea T§i clatina capul.
- Nu vreau nimic.
- Tn cazul asta vrei sa ma ajufl sa aduc bauturile? ataca el,
hotarTt sa vorbeasca cu ea fara sa fie auzit de ceilalti. Am aflat
cfi avocatii ace§tia s-au Tnfruntat §i cu alte ocazii. STnt sigur ca
vor gasi despre ce sa vorbeasca pTna le aducem bauturile. In-
struindu-i astfel pe Levinson §i Pearson sa-l fma ocupat pe
Stuart, o lua pe Meredith de bra^. Tn spatele lui, Levinson por-
nise deja un dialog animat despre un proces controversat de
care presa facea mare caz, Pearson aducTndu-§i propriile ob-
servatii, totul facut destul de tare ca Matt sa aiba parte de intimi-
latea pe care Tntelesesera ca o dorea cu Meredith.
Barul avea forma unui semicerc ornamentat cu oglinzi lun-
fluiete §i, fiind construit Tn perete, Matt disparu din raza privirilor
oamenilor de la masa Tn clipa Tn care Tl Tnconjura. Meredith Tnsa
r.lmase, TncapatTnata, de cealalta parte a tejghelei, uitTndu-se la
oglirizile lunguiete, oblice, hipnotizata parea de reflexia luminii
colorate aruncate de paharele de cristal. TndepartTnd capacul de
pe cupa cu gheata, Matt puse cTteva cuburi Tn cinci pahare, apoi
scoase dopul unei carafe de cristal §i turna scotch Tn trei pahare
$1 vodca Tn altul. UitTndu-se la frigiderul care se afla ITnga el,
Bpuse cTt mai direct:
- Vrei sa scoti sticla cu Perrier?
 Ea d§du din cap, iar Matt o urmari mi§cTndu-se fara tragere
de inima, TnconjiirTnd barul ca sa faca ce-i ceruse. EvitTndu-l
privirea cu mare grija, scoase sticla de Perrier §i o lamTie, le
puse pe tejghea §i dadu sa piece.
- Meredith, spuse Matt Tncet, retinTndu-i bratul cu mTna, de
ce nu te poti uita la mine?
Ea tresari puternic la atingerea lui. Matt Ti dadu imediat dru­
mul, dar Meredith T§i ridica ochii spre el, iar cTnd o facu, o mare
parte din Tncordare disparu complet de pe fata ei frumoasa.
Reu§i chiar un mic zTmbet malitios recunoscTnd:
- Nu prea §tiu exact de ce, dar tot calvarul asta mi se pare
teribil de jenant.
- A§a-ti trebuie, o tachina el, TncercTnd sa o Tnveseleasca.
Nu ti-a spus nimeni ca nu e frumos sa parase§ti un barbat Tn pat
§i sa-i la§i doar un bilet de ramas bun? Bietul de el ajunge sa.se
Tntrebe daca Tl mai respecti?
Ea T§i Tnghiti chicotul provocat de remarca amuzanta, iar
Matt Ti zTmbi.
- A fost o prostie sa te parasesc a§a, marturisi ea, dar nu le
trecu la nici unul prin minte sa se Tntrebe de ce conversatia
dintre ei pornea atTt de u§or, indiferent cTt de lunga ar fi fost
desparfirea sau cTt de ciudate erau circumstantele Tn care se
aflau. Nu pot explica de ce am facut-o. Nu Tnteleg nici eu.
- Eu cred ca da, spuse Matt. Poftim, bea-l. Ti Tntinse paharul
cu vodca §i sifon pregatit pentru ea. CTnd ea vru sa-l refuze, el
T§i clatina capul. Va face Tntrevederea asta mai u§or de Tndurat.
A§tepta ca ea sa bea o Tnghititura, apoi rosti fraza pentru care o
adusese acolo. A§ vrea sa-ti cer o favoare.
Meredith auzi tonul devenit brusc solemn §i Tl studie atenta.
- Ce fel de favoare?
- Tti mai aminte§ti ca la ferma mi-ai cerut sa facem pace?
Ea dadu din cap amintindu-§i cu o claritate neobi§nuita felul
Tn care statuse ITnga patul lui, urmarindu-i mTna cuprinzTnd-o pe
a ei.
!?% Tti cer acela§i lucru, un fel de armistitiu, o Tncetare a focu-
lui, din clipa Tn care avocatii mei Tncep sa vorbeasca pTna vei
pleca din camera asta.
Pe Meredith o strabatu un mic fior de teama* puse Tncet
Mtrti'u! pe tejghea, scrutTnd prudenta trasaturile lui pe care nu
■ pi itoa citi nimic.
■ - Nu Tnteleg.
- l|i cer sa asculti conditiile propunerii mele §i sa-ti aminte§ti
Ml illicit de... Matt se opri TncercTnd sa se gTndeasca la un
M fta n potrivit pentru a le descrie. Enervante? Scandaloase?
§bm;one? OricTt de neobi§nuite ti s-ar parea, fac ceea ce cred
0fK)nr cS e rr^ai bine pentru amTndoi. Avocatii mei Tti vor explica
iAwnativele juridice daca refuzi, iar la Tnceput s-ar putea sa te
Until Tncoltita, dar te rog sa nu te ridici §i sa pleci din aceasta
IftOApere sau sa ne trimti pe toti trei la dracu’, indiferent cTt vei fi
i ll furioasa. Iar, Tn ultimul rTnd, tti cer sa-mi acorzi cinci minute
Ungur cu tine dupa Tntrevedere, timp Tn care voi Tncerca sa te
iSfiving sa accepti oferta mea. Daca nu voi reu§i, e§ti libera sa
lilmiti la dracu’ §i sa pleci de aici. De acord?
Panica care pusese stapTnire pe Meredith atinse noi cote. In
fend, Matt nu-i cerea dectt sa stea acolo, §i sa stea calma timp
U l o or5. 4
- La ferma, eu am fost de acord cu conditiile tale, Ti reaminti
•I l|l cer oare attt de mult ca tu sa fii acum de acord cu ale
IM lf ?
lucapabila sa reziste fortei tacute a logicH lui, Meredith T§i
gtylnA Tncet capul.
BSnuiesc ca nu. Tn regula. Pace, spuse ea, apoi urmari
MtpilnsS cum Matt Ti Tntinde mTna, a§a cum i-o Tntinsese la
■fflA, doar ca acum el o facu cu palma Tn sus. PunTndu-§i mTna
’■■ti n lui §i simtindu-i degetele cuprinzTndu-i-le strTns pe ale ei,
IMna fl facu un mic salt cu totul inexplicabil. *.
It Multumesc, spuse el. «.
Mnnliza imediat ca ea ,Ti spusese acela§i lucru. Uluita ca
MMmt (jest de la ferma avusese o semnificatie attt de deosebita
im iliii el, Meredith Tncerca sa-i zTmbeasca repetTnd cuvintele lui
4b itiiinci:
• Cu placere.
Con§tient pe deplin de manevra folosita de Farrell ca s-o
liy A ileoparte pe Meredith, Stuart le permise cek.1 doi avocati
I M continue schimbul de replici menite sa-i abata atentia, cal-
•ifliiil In gTnd timpul necesar pentru pregatirea celor cinci bau-
turi. CTnd timpul aceia se scurse, se roti cu scaun cu tot, Tnt<
cTndu-se Obraznic cu spatele catre Levinson §i Pearson, §i, fa
sa se deranjeze sa ascunda ce facea, T§i Tnalta gTtuI sa-i va(
pe cei doi de la bar.
Aproape ca se a§teptase sa-l vada pe Farrell sTcTind-o pi
Meredith; dadu Tnsa cu ochii de imaginea unui cuplu Tn profli
surprin§i Tntr-o atitudine atTt de surprinzatoare, TncTt, pe momei
Stuart se simti complet dezorientat. Departe de a o sTcTi, Farr
Ti Tntindea mTna, uitTndu-se la ea cu un zTmbet grav, care-1 i/t
pe Stuart ca fiind incredibil de... tandru. Iar Meredith, care er
mai Tntotdeauna stapTna pe sine, T§i punea mTna Tntr-a- lui, pr
vjnd Tn sus spre el cu q expresie pe care Stuart n-o mai vazu
niciodata pe fata ei: o expresie Tnduio§atoare de afectiune
nita.
T§i muta brusc privirea de la cei doi revenind la avocati, d
un minut mai tTrziu, cTnd- Meredith §i Farrell adusera bauturile I
masa, tot nu reu§ise sa gaseasca o explicate cTt de cTt logi
pentru expresia Ji|| Meredith. Dupa ce Farrell o ajuta pe Meredit
sa se a§eze, Pearson spuse:
- Matt, Tncepem? Amplasarea la masa i se paru stranie I
Stuart Tnca din clipa Tn care pa§ise Tnauntru: Pearson statea
capul mesei, acolo unde ar fr fost locul jui Farrell. Mered
fusese invitata la stTnga lui Pearson, cu Stuart ITnga ea. Levin
son era Tn dreapta lui Pearson, exact Tn fata ei, iar acum Farrnll
ocoli masa §i lua loc ITnga Levinson.
Mereu atent la detalii §i subtilitati, Stuart se Tntreba dac
Farrell nu-l pusese anume pe Pearson Tn capul mesei ca s£
faca pe“ Meredith sa creada ca el era responsabfcentru ceea a
urma s ^ auda. Fie asta, T§i zise Stuart, urmarindu-l pe FarroN
schimbTnd unghiul scaunului §i sprijindu-§i glezna de genunc
fie omul voia sa o studieze pe Meredith pe parcursul discutiilop
fara sa se afle Tn centrul atentiei, a§a cum ar fi fost normal ds
s-ar fi aflat Tn capul mesei.
O clipa mai tTrziu, Pearson-Tncepu sa vorbeasca, iar ceea
spuse fu atTt de nea§teptat, atTt de caraghios, TncTt Stuart tfi
ridica sprTncenele mirat §i prudent.
- Exista multe lucruri care trebuie luate Tn considerais
spuse el, adresTndu-§i observatiile catre Stuart, observatii, re*
H | Stuart imediat, menite sa atinga o coarda sensibila Tn Me-
ffrillh. Cu unsprezece ani Tn urma cuplul de aici §i-a facut ni§te
ijjlm ln te , juraminte solemne. La vremea aceea §tiau amTndoi
• fl p.isul spre casatorie nu e unul u§or...
I OscilTnd Tntre enervare §i haz, Stuart spuse:
I - Bill, ne poti scuti de recitarea discursului matrimonial. L-au
lu /ll deja cu unsprezece ani Tn urma. De aceea sTnt acum aici.
| | tntoarse spre Matt, care rasucea, plictisit parea, un stilou
H f degete, §i spuse: Clienta mea nu e interesata de o eva-
|||r n a situatiei de catre avocatii tai. Ce vrei §i ce oferi? Sa
ploann la chestiunile importante.
tn loc sa reactioneze la atacul voit grosolan al lui Stuart,
Mult ti arunca lui Pearson o privire scurta §i, cu o u§oara Tncli-
tMio a capului, Ti dadu voie sa faca a§a cum cerea Stuart.
K - Foarte bine, spuse Pearson, renuntmd la rolul de mediator
lllto s . Uite cum stam. Clientul meu are motive suficiente pentru
|f) proces foarte neplacut §i compromitator Tmpotriva tatalui cli-
M t l tale. Prin amestecul imoral al lui Philip Bancroft Tn casato-
iih clientului meu, lui Matthew Farrell i s-a refuzat dreptul de a
imb parte la TnmormTntarea copilului sau, de a-§i consola sotia §i
•" ti fi consolat de ea dupa moartea acelui copii. A fost lasat sa
Hfnadci Tn mod gre§it ca ea dore§te sa divorteze de el. Pe scurt,
t a privat de unsprezece ani de casatorie. Domnul Bancroft a
Wbi venit Tn mod ilegal §i Tn afacerile domnului Farrell, TncercTnd
I I Influenteze hotarTrea comisiei de protectie a mediului din
lottthville. Acestea sTnt probleme care, fire§te, pot fi rezclvate Tn
Ifdrul unui proces...
Stuart se uita la Farrell, care o urmarea pe Meredith, cafe, la
‘imliil ei, Tl privea fix pe Pearson, devenind tot mai alba la fata,
furios ca era supusa Tn mod cu totul nea§teptat unui astfel de
0 0 , Stuart T§i Tntoarse capul spre Pearson §i replica dispretui-
Hr
- Daca fiecare barbat Tnsurat cu rude bagarete le-ar da Tn
■ llc a td , pronuntarea sentintelor ar dura pe putin Cincizeci de
ini S-ar face de rTs.
I ’earson se uita la el ridicTnd din sprTncene, gata de lupta.
- Ma Tndoiesc. Amestecul lui Bancroft a fost plin de rautate,
h consecinte grave. Cred ca juriului i-ar face mare placere sa-l
 condamne pe Bancroft pentru ceea ce, dupa parerea mea, . hi
eonSti(pif:.ni§te actiupi de o rea vointa Jlluitoare. §i ast^Tnaintd
de a tncepe sa vorbim despre traficul de infIuenta.-T-otu§i, s p u s i
el tnalttnd mtna ca sa-l' opreasca pe Stuart de la alte comentarilj
daca cT§tigam sau M ia c e s te procese, nu are importanta, adu4
cerea acest**: c h e s ti^ ii^ jp ;fa ta p is ta n te i.: a r ' crea o furtuna dij
publicitate negativa, publicitate c a re lh a r discredita pe domnul
Bancroft §i compania sa. Se §tie ca domnul .Bancroft e bolnav,]
iar efectul unei astfel de p u b lic ita p § i a procesuluBi-ar puled
pune sa n a ta te a jitr-u n pericol §i mai mare.
Un nod de teama §i de panica se puse gttul I t f Meredith,
dar in clipa aceea senzatia cea mat puternica era cea de trfl
dare. Se dusese la ferma ca sa-i spuna lui Matt adevarul desprd
copii §i despre telegrama tatal® ei; acum, o ameninta sa s i
foloseasca de cele aflate tmpotriva ei. Starea de spirit-i se m il
inviora ctnd Pearson spuse:
- iN-am pomenit toate astea, domni§oara Bancroft, ca sa td
alarmez sau sa te necajesc, ci doar ca sa-ti amintesc faptele | |
sa-ti prezint §M ctulsfle vedere al clienjsJlii meu. Domnul Farrell
e dispus tnsa sa ;treaca peste lucrurile astea §i sa renunte l|
intentarea unor procese tmpotriva ta ta li||ta u acum sau oricTndl
tn viitor'r.' tn schimbul cttorva mici concesii. Stuart, spuse tti
TntinztndiM un document de doua pagihi f i apoi o copie ■ Mm
redith, oferta verbala pe care o voi face se afla scrisa aici §i, cd
sa tndepartam orice tndoieli ai avea privind sinceritatea domnu*j
® F arrew clientul meu s->a oferit sa-l semneze la tncheierei
aceste t n t m * ! Totu§i, exista o caluza, §i anume, ca oferttj
trebuie acceptata sau refuzata tnainte ca dom nifoara Bancroft
sa piece astazi de aici. Daca va fi respinsa, va fi retrasa pentru
iiptdeauna' | i v o ffi-^ e n ta procesele tmpotriva lui P ^ p Bancroft,!
Vrei sa-ti las ctteva minute la dispozitie ca sa cite fti documentul
tnainte de a-l prezenta pe scurt?
Refuztnd sa se uite la d o c u m e n ||s tu a r t tl a J p c a p e m a s ij
se lasa pe s p e te a za s c a u p M j §i t§i ||fru n ta adversarul cu un
dispret caustic:
- A§ prefera sa-l aud din gura ta, Billv Ptna Tn ziua de azi nu
ti-am apreciat ta le n t* te a tra l ia adevarata lui valoare. Singurul
moUy pentru c a re fn ® |a m spus tnca sa te dupt la dracu’ §i s§ nfl
Jplom la tribunal e ca nu ma Tndur sa plec pTna n-am asistat §i
t l ultimul act al piesei. In ciuda nepasarii aparente fata de ame-
Wn|fl!’lle lor, Stuart, era nu ;.i^ m a ||^ rij6 r a t,-;'da!:-'(Bra §i furios
iin tru Tncercarea deliberate a lui Pearson de a o TnspaimTnta §i
iiillinlda pe Meredith.
Matt dadu scurt din cap, iar Levinson interveni §i el, vocea
U)nlndu-i Tmipaciuitoare:
f - Ar fi mai bine daca a§ prezenta eu rezumatul acelui docu­
ment.
| - §tiu §i eu? riposta Stuart obraznic. E§ti dublura sau stariil?
| - Starul, replica im perturbaS barbatul mai in vTrstalindrep-
liiMItl-§i. atentia spre Meredith, Levinson zTmbi §i spuse: A§a
.un partenerul meu ti-a explicat deja, dom nifoara Bancroft,
■ qI e?ti de acord cu ce-ti cere, sotuftau va fi dispUs sa renunte
)| orice actiune legala Tmpotriva ta ta ffi tau, Oferiftd chiar mai
mull decTt documentul astaOun partaj de divort extrem de ge-
fwros, un fel de pensie alimentara, daca vrei sa o iei a§a, ridi-
ifNdu-se la suma de cinci milioane d o la riffe t
Asta le puse capac la toate. Alarm a simtita de Meredith se
lim b in £ cu §ocul. Se uita la Stuart §i spuse:
* - Cu ce sa Tiu de acord? Ce se TntTmpla aici?
- E doar un joc, o lini§ti Stuart. Mai TntTi te a m e n lita cu ce-ti
voi lua daca refuzi sa intri Tn joc. Acum Tti spun ce-ti ofera daca
mi i.epti.
- Un joc!? striga ea cu glas emotionat. Ce fel de joc?
I - Asta-i partea pe care o lasa la urma.
■ Cu ochii indreptati plini de speranta spre el, Meredith dadu
(jlll cap, T§i reverii Tri fire, §i se uita la Levinson evitmd cu mare
ffijfl privirea lui Matt.
“ - Continua, domnule Levinson, spuse ea ridicTndu-§i barbia
Bihfl-§i demonstreze demnitatea §i curajul.
- Pe ITnga cele cinci miliqane, spuse Levinson, sotul tau va
yjlirlo firmei Bancroft un teren din Houston pentru suma de
ijoilfeeci de milioane.
Meredith simti cum Tncaperea se TnvTrte cu e a y a r atunci T§i
bourse capul spre Matt, pe fata ei fiind Tntiparita confuzia, re-
PPO?tinta §i Tndoiala. El Ti sustinu privirea fara sa clipeasca,
I ■vlnson vorbind mai departe:
 - Iar Tn ultimHrTnd, daca acceptl.propunerea sotglui tau, vfl
sernna o cerere solidtTnd divortul pe baza nepotrivjfede caruoi
ter, iar a§a, conform legilor acestui stat, perioada de a§tept,iri
se va reduce de la doi ani la §ase luni,
Stuart trecu peste aceasta concesie cu o ridicare din umeri
- N-avem nevoie de o cerere dim partea domnului Farrell ofl
sa convinge.m tribunalul sa reduca perioada de a§teptare. Legal
spune clar ca daca cuplul n-a trait tmpreuna o perioada de doi!
ani §i exists nepotriviri ireconciliabile, perioada de a§teptare poals
fi redusa la §ase luni. Oamenii ace§tia n-au. trait Tmpreuna (Is;
unsprezece ani. - .
Levinson se lasa pe spate, iar Meredith avu o presimtii#
sumbra la ce se referea cTnd spuse:
- Au petrecut Tmpreuna weekend-yl trecut.
; A 'E i §i? Tntreba Stuart. Nu mai era furios, era cu totul nauci
de cele cinci milioane §i teribil de preocupat sa afle ce c o n c e il
voia Farrell Tn schimbul lor. N-au trait Tn sensul conjugal al cut
vTntului. Au dormit doar-Tn aceea§i casa. Nici un judecator TntraJ
la minte nu va considera ca mariajul poate fi salvat insistln®
asupra unei perioade de a§teptare de doi ani, numai pentru c-(m
ajuns sa petreaca doua zile sub acela§i acoperi§. Tn nici un cu/
n-au trait Tmpreuna.
Se lasa o tacere apasatoare. Levinson T§i ridica sprTnceneli
§i se uita drept Tn ochii lui Stuart. Acesta, Tnfuriat din nou, I
arunca lui Farrell o cautatura ucigatoare.
- Ati Tmpartit un acoperi?, nu un pat. Dar Farrell nu s p u *l
•nimic. T§i muta Tnsa privirea spre Meredith §i se uita calm la ea, 1
Iar atunci Stuart §tiu. §tiu chiar Tnainte sa-§i Tntparca capul h
sa vada expresia jignita din ochii scaparTnd de furie ai lui Mero
dith, ro§eata din obrajii palizi cTnd ea T§i muta privirea de la so|ulj
ei §i §i-o fixa asupra mTinilor. Tn ciuda gTndurilor contradictor!
zvTcnindu-i prin minte, Stuart ridica din umeri nepasator §i ro ll
cu o siguranfa convingatoare:
- Bine, s-au culcat Tmpreuna. Mare scofala. A§a ca, repol
de ce ar refuza clientul vpstru sa semneze cererea de reducenj
a perioadei de a§teptare? De ce-ar prelungi un divort inevitabil?]
• - Pentru c^, rosti pevinson calm, domnul Farrell nu e cot
vins ca divortul e inevitabil.
 Stuart rise din toata inima.
I - E ridicol.
I - Domnul Farrell nu e de aceea§i parere. De fapt, e dispus
I I nfere toate concesiile discutate ptna acum, partajul de cinci
j||ll()(ine, terenul din Houston oprirea oricarei actiuni juridice Tm-
lOtrlva lui Philip Bancroft, o cerere pentru scurtarea perioadei de
gol «ni, toate astea Tn schimbul unei singure concesii facute lui.
■ - §i anume?
I - Vrea o saptamTna pentru fiecare an Tn care casatoria i-a
H it refuzata. Unsprezece saptamTni. Unsprezece saptamTni cu
fBtlo lui ca sa ajunga sa se cunoasca mai bine...
Meredith tT§ni Tn picioare, ochii fulgerindu-l pe- Matt cu o
ptlvlra ucigatoare.
ft - Ce vrei?
p - Define§te cum anume vrea sa o cunoasca, se rasti Stuart,
lOnvins ca fraza confinea implicatii sexuaie.
I - Cred ca treaba asta o putem lasa Tn seama lor..; Tncepu
I nvlnson, dar vocea furioasa a lur Meredith Tl Tntrerupse:
i - Nu, nu poti. T§i Tndrepta spatele, ochii scaparTndu-i furio§i
llnd i se adresa lui Matt. M-ai expus la toate Tn Tntrevederea
Hi. de la terorism la umilinta. Nu te opri acum. Sa lamurim §i
•intiiliul asta ca sa-i poata nota alaturi de celelalte propuneri ale
HI*. Spune-mi exact cum ai de gTnd sa*ma cuno§ti? Nu e nimic
attcova decTt §antaj, a§a ca specifica conditiile, ticalosule!
Matt se uita la avocatii sai.
I - Lasati-ne singuri.
Meredith Tnsa trecuse de punctul Tn care sa-i mai pese cine
•• mjzea.
- Stati jos! Ti preveni ea. Nu mai conta nim ic. Era Tncoltita;
Idjilesese conditiile; doar ca nu se a§teptase la plata mTr§ava
pratlnsa de Matt. Ori se culca cu el Tn urmatoarele §ase sap-
MWntnl, ori Ti va tTrT tatal prin tribunale, reu§ind Tn cele din urma
♦a I omoare. Mai vazu §i altceva, secretara carunta care se
Uftcurase Tn Tncapere, a§ezTndu-se pe o canapea, notTndu-§i
jiflDltS tot ce spuneau cei prezenti. Qa un animal atacat din
Pcirtile, Meredith se zbatu cu Tnver§unare cautTnd o cale de
■pare, punTndu-§i palmele pe masa §i sfredelindu-l pe Matt cu
« privire plina de dispret §i ura. Toata lumea ramTne aici pTna Tti
 a r m ® conditiile obscen. O rifrffl ucizKatal ci||procesele, ori la
bucuri de trupul mea, da? Acum’, spune-le avocatilor tai cuiij
a riim e ti-ar;pilacea s-osfaei Spune-le ctt de des §i | | ce pozi|lfl
■ a te -a r naiba! Dar vei descrie t o t * c u llix de a m a B rite tn chi
tante, ticalosule, pentru ca o sa te fac sa le semnezi.
T§i muta privirea spre secretara I ^ H
H K Discutia asta te excita? Notezi totul? Monstru! pentru carl
lucrezi tti va dicta cum vrea sa l e regulat, ctt de des...
Brusc, toata lumea se puse tn mi§care.,-Matt sari de pi
scaun §i tnconjura masa, Levinson vru sa-l apuce de m m eol
dar n,y reu§i. Stuart t§i trase scaunul §i dadu sa o tmpinga pi
Meredith tn spatele lui, dar M eredithfendeparta.
- Nu te apropia de mine! tl avertiza ea pe Stuart tnainte l i
se rasuceasca spre. Matt, c j i pumnii ■T ic a lo s tfi §uieri
Da-i d ru m * §i dicteaza-i conditiile. Ctt de des o vrei, cum... Mull
||tin s e mtna spre ea tn clipa J | care Meredithitl, izbir cu palmi
peste fata cu o forta attt de m a re B n ctt tl facu sa-§i tntoarol
capul. • '
Destul! porunci el, apuctnd-o de brate, dar privirea ti ori
tndreptata spre Stuart, care facuse i|p pas spre ei.
- Ticalosule!Sohott ea, arun0||du4.6 privire ctf§ita.i§ricaiijj
sule, am avut tncredere w -|ine.
Matt o trase la pfeapf, Tm pingtndi||pe Stuart.
- Asculta-ma! spuse el tncordat. Nurti cer sa te culci ■
mine! Ma B telegi? Nuj-|i cer dectt,o §.ansa, fir-ar sa fie! 0 §an«
timp de Unsprezece saptamtni.
Toti erau tn picioare|||oti tncremenisera, ptna §i Meredllh
tncetase sa se mai flp te , dar ttopul contfcua sa-Brem ure §i l i
acopeiftfata cu mtinile, Privind spectatorii, Matt p o B fd i taios: j
- Carati-ya d ra c tiifld e aici!
Levinsofc§i Pearson lgi adunara h tp fe sa piece, dar Stum
ramase pe loc, urmarind-o pe M e re d ifi care nici. hU' accept*
dar nici nu se opunea tm brati§arSui Matt.
A j^ iM u plec nicaieH ptna nu-|i'; iei mtinile dupa ea §i nu-™
spuse ea ca vrea sa plec.
Matt §tia ca vorbea serios, iar din moment ce Meredith mod
tase sa se mai zvtrcoleasca, t§i lasa bratele jtn os §i baga mini
tn buzunar dupa o batista.
 [ - Meredith? i se adresa Stuart nesigur spatelui ei. Vrei sa
if lo p t afara sau sa ramTn aici? Spune-mi ce vrei sa fac.
Umilita dincolo deggmitele rabdarii pentru ca trasese ni§te
p n clu ziil gre§ite §i facuse o scena, furioasa pentru ca fusese
Blllld sa ajunga aici, Meredith smulse cu un gest deloc elegant
tmtista de \k Matt.
■ - Ce-ar vrea ea sa faca acum, Ti spuse Matt lui Stuart,
llllndu-se din rasputeri sa glumeasca, e sa-mi traga Tnca o
pliina.,.
j - Pot vorbi §i singura! Tl repezi Meredith §tergTndu-§i ochii §i
■ i s u l , apoi facTnd un pas Tn spate. Stai aici, Stuart. Ridica spre
Matt ni§te ochi furio§i, Tnlacrimati, §i spuse: Ai vrut ca toata
freaba asta sa fie legala §i oficiala. Spune-i avocatului meu ce
inum e Tntelegi prin o §ansa pentru ca e clar ca eu nu Tnteleg.
I - A§ prefera sa-ti spun Tntre patru ochi.
I - Ei bine, replica ea cu o privire aroganta, al carui efect se
plerdu datorita lacrimilor Tnca atTrnTndu-i de gene, atunci pune-ti
pofta-n cui! Tu e§ti cel care a insistat sa avem discutia asta
lit& z l de fata cu avoca||5tai. Ti-a fost a§a de greu sa ma scu-
i< 'Ii de conditiile tale §i sa vorbe§ti cu mine cu o alta ocazie...
i - Te-am sunat ieri ca sa vorbesc despre conditiile astea,
Hposta el. I-ai cerut secretarei sa-mi transmita ca voi putea co-
ttmnica cu tine numai prin intermediul avocatuliStau.
[ - Ai fi putut Tncerca din nou.
i - CTnd? Dupa ce-ai fi plecat Tn Mexic sau Reno, sau unde
|V«ai de gTnd te duci Tn calatoria brusca de saptamTna asta, ca
ifl divortezi de mine?
I - §i cTta dreptate a§ fi avut, spuse ea apriga, iar Matt T§i
lnrtbu§i un zTmbet de mmdrie. Era splendida, T§i venise deja Tn
N . Dar nu era Tnca capabila sa-i priveasca pe avocati, a§a ca
Mot se uita peste'um ar la ei. Ai lui se Trtdreptau spre ie§ire cu
imltoane §i serviete, dar al lui Meredith, TncapatTnat cum era,
iflmfisese pe loc cu bratele Tncruci§ate peste piept, urmarindu-l
p« Matt cu un amestec de du§manie, neTncredere §i curiozitate.
[ - Meredith, spuse Matt. Roaga-ti cel putin avocatul sa a§-
tepte Tn biroul meu. De acolo poate sa vada tot ce se TntTmpla
m< l. dar nu e nevoie sa auda mai multe declt a auzit deja.
I - Eu n-am nimic de ascuns, sublinie ea pe un ton incisiv.
 Acum, hai sa terminam odata. Ce anume dore§ti de la mine? I
- Bine, spuse Matt hotarTnd ca nu-i pasa daca Whitmor|
auzea sau nu. A§ezTndu-se pe marginea mesei lungi, T§i Tncru<
ci§a bratele la piept. Vreau §ansa ca Tn urmatoarele unsprezeoj
saptamTni sa ajungem sa ne cunoa§tem.
- §i cum anume intentionezi sa o facem? Tntreba ea in d lj
nata.
- Tn mod obi§nuit, luam cina Tmpreuna, mergem la teatru.,, I
- CTt de des? Tl Tntrerupse ea aratTnd tot mai furioasa.
- Nu m-am gTndit.
- STnt convinsa ca erai prea ocupat 'sa-ti finisezi §antajul I
sa-mi distrugi viata.
- De patru ori pe saptamTna! se rasti Matt raspunzTndu-i If
Tntrebare. $i nu Tncerc sa-ti distrug viata.
- Tn care zile ale saptamTnii? i-o trTnti ea.
Furia lui disparu §i se lupta cu Tnca un surTs involuntar.
- Vinerea, sTmbata, duminica §i miercurea, spuse el-dupS o
clipa de gTndire.
- Ti-a trecut prin minte da am o slujba §i un logodnic?
- Nu-mi bag nasul Tn slujba ta. Iar logodnicul tau va trebui a i
se tina deoparte vreme de unsprezece saptamTni.
- Nu-i corect pentru el, striga Meredith.
- Ghinionul lui!
Tonul aspru §i expresia dura de pe chipul lui Ti demonstmu
atTt de elocvent personalitatea neTnduplecata, TncTt Meredith re.i
liza Tn cele din urma ca nimic din ceea ce va spune sau va faci
nu-l va opri sa-§i dupa planul la Tndeplinire. Era tinta cea mu!
noua a unei preluari prin forta.
- Toate lucrurile teribile scrise despre tine sTnt adevarato,
nu-i a§a?
- Tn cea. mai mare parte, se rasti el aratTnd de parea i-ar fi
tras o alta palma.
- N-are importanta pe cine jigne§ti sau ce trebuie sa faci,]
numai sa obtii ce dore§ti, da?
El se Tncorda.
- Nu §i Tn cazul asta.
T§i coborT umerii, bravura disparTndu-i complet.
- De ce te porti a§a cu mine? Ce rau ti-am facut, Tn mod
w4»ntlonat, ca s£j Tncerci sa-mi transformi viata Tntr-un calvar?
lu l Matt nu-i veni Tn minte nici un raspuns care Tn clipa de
{tyA hu n-o faca sa rTda sau sa se Tnfurie.
- Sa zicem ca exista ceva Tntre noi, o atractie, §i vreau sa
I clt e de adTnca.
• Dumnezeule, nu pot sa cred! striga ea punTndu-§i bratele
iirul abdomenului, Nu exista nimic Tntre noi! Nimic altceva
It un trecut oribil.
- §i weekend-ul trecut, Ti atrase el atentia fara ru§ine.
Meredith T§i ascunse mThnirea Tn furie.
- N-a fost decTt... decTt sex.
- Oare?
- Tu ar trebui sa §tii mai bine, se burzului ea, amintindu-§i
v i i ce trecuse cu vederea. Daca numai jumatate din tot ceea
i * nm citit despre tine e adevarat, atunci detii recordul mondial
i l oventuri amoroase cu cine se nimere§te. Dumnezeule, cum
||« il putut culca cu starul aia rock cu par roz?
- Marianna Tigbell?
, - Da! Nu Tncerca sa negi. Te-am vazut pe prima pagina din
National Taller.
Matt T§i Tnghiti hohotul de rTs, urmarind-o plimbTndu-se Tncet
I l colo-colo, iubind felul Tn care se mi§ca, Tn care accentua
luvlntele cTnd era furioasa, felul cum se agata de el cTnd se
liro p la de orgasm, de parea n-ar fi fost sigura ca va ajunse sa
ilbA unul. Poate nu-i reu§ise cu ceilalti amanti ai ei... Era su-
(tBiha, cu o ardoare Tnnascuta; era mai bine sa nu-§i faca iluzii
■ .1 nu se culcase cu zeci de barbati. Se mukumi sa spere ca toti
p its e r a egoi§ti, inepti sau plictisitori^De preferinta toate trei. §i
i npotenti. •
- Ei bine? Tl lua ea la rost. Cum ai putut sa te culci cu... cu'
fanioia aia?
- Am fost la o petrecere Tn casa ei. Nu m-am culcat cu ea.
- Iar eu ar trebui sa cred?
t - Se pare ca nu.
- N-are importanta, spuse Meredith certTndu-se Tn gTnd.
Mull, te rog, spuse ea TncercTnd pentru ultima oara sa-l faca sa
Ibondoneze planul aceia nebunesc. STnt Tndragostita de altci-
 ^ B N u erai dum tfica cTrvd ai fost Tn pat'ctt-mirje...
- Nu-mi mai vorbi despre asta! STnt Tndragostita de Parkalj
Reynolds, ti-o jur. STnt Tndragostita de el Tnca din adolescent]
Am fost §i Tnainte de a le TriiTIni pe tine.
Matt era gata sa considere ideea extrem de raeverosimila din
acela§i motiv pentru care o credea §i acum, cTnd ea spuse:
;K w N u m a ic a se logodise eu alteTneva §i eti am renuntat.
informatia Tl duru destul de mult ca sa-l faca sa se ridicti
brusc §i sa spuna taios:
- Mi-ai auzit propunerea Meredith, o accepti sau pleci.
M e re d iti Tl privi tinta, con§tienta de faptul ca devenise dintr-flj
data distant §i dur. Vorbea serios, discutia se Tncheiase. Stuaii
Tnfelesese §i el, §] T§i Tmbraca deja paltcijwlndreptTrfdu-se spro
b iro tflu i Matt, oprindu-se liip ra g sa o a§tepte. fritorcTndu-se tn j
mod intentionat cu spatele la Matt, Meredith se duse sa-§i In
po§eta, bucurTndu-se la gTndyi ca el va crede ca-i dispretuln
tTrguly de§i era complet confuza. T§i lua po§eta de pe masfl,
sim tin d ® odW|arzTndu-i spatele, apoi se duse hotarTta spr«|
canapea sa-§i ia paltoniilPlinispatele eH M a tt vorbi cu o vocal
rece, amenintatoare:
- A sta e raspunsul tau, M eredith?
Meredith refuza sa raspurisa.Inghiti, TncercTnd pentru ultima]
oara sa gaseasca o cale de a-l face^sa Tnteleaga, de a ajunge In
inima lui. Dar el nu avea B ^ ia . Era capabil doar de pasiune; erii
facut din pasiune, orgoliu §i dorfnta de razbUnare. T§i lua paltonul
de pe canapea, §i-l puse pe brat, lasTndu-l pe Matt Tn- sala dai
.consiliilfara sa-i arunce macar o privire peste umar.
“ ^ Sa mergem, Ti s p ^ e ea lui Stuart, vnnd sa-l lase pal
Matthew Farrell sa creada macar pentru un minut sau doua cS-i l
arunca ultimatumul Tn fata... fara sa-§i piarda Tnca speranta ca o]
■va chema?Tnapoi §i Ti va s p ||ie ca totul E a fost decTt o ca ce a lm il
§i nu-i va face a§a ceva tatalui ei.
Insa nimic nu Tntrerupse tacerea din spatele ei.
Secretara lui Matt plecase deja, iar cTnd Stuart. Tnchise u§n
biroUluK Meredith se opri.§i vorbi cu respiratia taiata:
. - Poate sa-l dea Tn judecata pe tata, a§a cum ameninta s | l
faca? #
Furios din mai muite motive, inclusiv pentru faptul ca Me-j
M t h fusese supusa unei presiuni teribile §i silita sa ia o hota-
H , 6tuart ofta:
* Nu-l putem Tmpiedica sa-l aduca pe tatal tau Tn fata in-
■jfyal. Iar daca o face, nu cred ca va avea altceva de cT§tigat
*te<n rSzbunare. Tnsa fie cT§tiga, fie pierde, Tn ziua Tn care va
Marita procesele numele tatalui tau va aparea Tn toate ziarele.
mum mai sta cu sanStatea?
- Nu destul de bine ca sa rise sa fie supus unei astfel de
H d c ltd tii- Privirea Ti aluneca la documentele din mTna lui, apoi
H | fntrebatoare spre ochii lui. Nu exista vreo portita de sca-
||re de care ne-am putea folosi?
I - Nici una. §i nici capcane, daca asta te consoleaza cu
■pV, Conditiile sTnt redactate simplu §i corect, a§a cum le-au
Mtyitis Levinson §i Pearson. Puse hTrtiile pe masa secretarei, ca
Mlfedith sa le poata citi, dar ea T§i clatina capul, evrttnd sa se
la cuvinte, iar dupa ce lua un stitou de pe masa semna
iltti.umentul.
- Da-i-l §i fa-1 sa semneze, spuse ea aruncTnd stiloul de
H r e l ar fi fost murdar. §i ai grija ca... ca maniacul aia sa noteze
itfdln sSptamTnii pe care le-a numit. §i fa-1 sa scrie ca daca
fjjll'dQ o zi n-o poate Tnlocui cu alta.
Auzind-o, Stuart mai ca zTmbi, dar cTnd Ti Tntinse documentul
|(| i lAtina capul.
* Tn caz ca nu vrei cele cinci milioane sau terenul din Hous­
ton mai mult decTt ai dat de Tnteles acolo, nu cred ca e nevoie sa
H 0 a^a ceva. Nu vorbe§te serios Tn legatura cu tatal tau.
Chipul ei se lumina de Tnflacarare §i speranta.
- De ce crezi asta?
B o banuiala. O banuiala puternica.
4 - O banuiala, bazata pe ce?
Stuart se gTndi la tandretea solemna de pe fata lui Matt cTnd
tHum.) mTna lui Meredith- Se gTndi la felul cum aratase cTnd Tl
MllTllilse §i la lipsa totala a furiei din modul cum o tinuse Tn
| M « dupa aceea. Cu toate ca Stuart crezuse la Tnceput ca
Pirrell punea la cale un fel de orgie de unsprezece saptamtni,
mniil fusese sincer luat prin surprindere de aceasta acuzatie. Tn
IH i l - i Tmparta§easca toate lucrurile astea nebuloase, Stuart
IBUno ceva mai concret:
 - Daca vrea sa fie attt de crud cu tatal tau, atunci de ce il
straduie sa fie attt de generos cu ceea ce-ti ofera tie? De ce nij
se multume§te sa te ameninte ca-l va da tp judecata dac§ rn
accepti?
- Presupun ca-§i tnchipuie ca se va distra mai bine dacS va
fi amabila cu el. §i mai cred ca-i place sa §tiu, ca §i tatal meu da
altfel, ca poate arunca banii a§tia pe fereastra fara macar sS l(
simta lipsa. Stuart, la douazeci §i §ase de ani tata l-a umlll
tngrozitor §i tnca mai tncearca s-o faca. Tmi pot imagina ctt da
mult tl ura§te, chiar daca tu nu poti.
- Eu tot stnt dispus sa pun pariu ca nu va ridica mini
asupra tatalui tau fie ca accepti, fie ca nu.
- A§ vrea sa te cred, spuse ea ceva mai calma. Da-mi un
singur motiv logic, aruncam htrtiile astea la gunoi §i plecam da
aici.
- S-ar putea sa sune... ciu d a t.^n T n d seama de ceea ce-i
facut Farrell astazi §i de reputatia lui, dar nu-l cred capabil sa |
faca vreun rau.
Ea rtse, un rts scurt, amar.
- Cum tti explici atunci intimidarea §i umilinta, ca sa nu ma
vorbim de §antaj? Cum ai numi tu felul cum s-a purtat cu mina
astazi?
Stuart ridica din umeri neputincios.
- Eu nu i-a§ zice §antaj, el tti da banii §i nu invers. Eu j-ni
zice o modalitate de a apela la tntreaga putere, de a se folosi d<
toate resursele aflate la dispozkie pentru a obtine ce vrei, pentru
ca vrei acel ceva enorm de mult... §i mai cred ca lucrurile lit
cam scapat de sub control, gratie tacticii tn forta pusa tn aplicain
de Pearson §i talentului lui pentru crearea. unor situatii drama
tice. L-am urmarit pe Farrell de la bun tnceput §i de fiecare dais
ctnd Pearson devenea dur cu tine, Farrell arata furios. Cred c
n-a ales avocatii potriviti pentru ceea ce-ar fi trebuit sa fie un
atac subtil §i fin. Cevinson §i Pearson nu §tiu sa joace dec!
tntr-un singur fel, se reped la beregata adversarului §i nu-i ma
dau drumul ptna nu ct§tiga.
Lui Meredith i se opri inima tn piept auzind rationamentu
neverosimil al lui Stuart.
- Nu pot risca viata tatalui meu pe ceva attt de lipsit da
toRti!. §i-ti mai spun ceva, adauga ea trista. Matt alege avocatii
p t gfndosc exact ca el. S-ar putea sa ai dreptate cind afirmi
Matt nu vrea sa-mi faca rau mie personal, dar te Tn§eli Tn
f#nn ce prive§te scopul lui. L-am Tnteles pe cTnd ma pregateam
| | plflcare. Respira adTnc. Matt nu ma vrea pe mine. Nici macar
nil mfl cunoa§te. Ce-§i dore§te el e sa se razbune pe tata §i a
jrtt.ii doua moduri de a o face: fie Tl duce Tn fata instantei, fie
fllbiinarea Ti va fi de o natura mai placuta, mai tentanta, folosin^
•III ftti de mine. Eu sTnt razbunarea cea mai dulce. Sa-l sileasca
| | tata sa ne vada Tmpreuna dupa toti anii a?tia, sa-l faca sa
HOMil.1 c-ar exista o §ansa ca noi sa ramTnem Tmpreuna, pentru
Mall va fi un fel de ochi pentru ochi. Deci, spuse ea punmdu-§i
■ t a pe bratul lui, vrei sa- mi faci o favoare cTnd Ti dai documen-
| | Iota?
Stuart dadu din cap, acoperindu-i mTna.
f - Ce-ai vrea sa fac?
~ Incearca sa-l faci pe Matt sa accepte ca Tntelegerea asta
iU s a to r ia noastra sa ramTna un secret. Probabil ca nu va fi de
OiMinl, li va diminua placerea, bucuria razbunarii, darTncearca.
f - 0 voi face.
Dupa plecarea ei, Stuart Tntoarse prima pagina a documen-
y u l §i nota pe a doua conditiile pe care spera ca Farrell sa lo
■ a p te , apoi T§i Tndrepta umerii. In loc sa bata politicos la u§a
| | Farrell, Stuart o deschise brusc. VazTnd ca Farrell nu era
I p ) , porni hotarTt spre sala de consiliu, sperind sa-l ia pe
llpragdtite, sa observe ceva, o expresie, un punct de reper
pflyltul adevaratele sentimente ale acestui barbat.
In sala de consiliu draperiile fusesera trase, iar Farrell statea
t»i fn|ii ferestrei cu un pahar Tn mTna, privind Tncordat priveli§tea
in noapte a ora§ului. Arata, T§i zise Stuart u§or satisfacut, ca un
■ b a t care suferise o TnfrTngere enorma §i -se straduia sa o
■Write. StTnd Tn sala aceea uria§a, Tnconjurat de toate semnele
illln d iv e ale averii §i puterii lui, T§i pleca capul uitTndu-se la
|8harul din mTna lui, gestul fiind dovada unei izolari cu totul
(H|otrlvite. Duse paharul la buze §i dadu lichidul pe gTt, dorind
n j j l l s3-§i Tnghita gustul amar din gura, iar atunci Stuart vorbi:
Ar fi trebuit sa bat Tn u§a?
I arrell T§i rasuci brusc capul, Tnsa, pTna §i Tn acea secunda
 de Swrpriza, Styart nu fu sigur: daca pe chipulpui zari o mar#
!|§ u ra re sau doar o imensa satisfactie, attt de repede T§i revenl, i
Fusese extrem de u fo r de citit cind Meredith se aflase de fai.l,
dar acum Stuart Tl urm aS devephd distant §1 de'nepatruns, uitln*!
du-se la documentul diifr mTna B i Stuart, motivul Tntoarcerii In
sala dc f ^dinte, apoi se Tndrepta spre bar.
- Ma pregateam sa mai beau un pahar, spuse Farrell fSi ft
sa-§i arate nerabdarea de a pune mTna pe document. Vrei §i tu|
unul sau trecem direct la problemele noastre?
Vorbea de parea nu i-ar fi pasat ce-ar fi preferat Stuart, i;»
acesta profita de §ansa oferita ca sa afle mai multe desprd
sentimentele lui pentru Meredit f B l
i y Rezolvarea problemelor nu ne va lua mult timp, spuse ol,
urmTndu-l pe Farrell la bar. Beau §i eu ceva.
- Un alt Perrier? Tntreba B a rre ll pa§ind Tn semicercul ds
oglinzi oblice.
$'$■ Whisky, replica Stuart scurt, Simplu.--^
Replica Ti atrase o privire banuitoare din partea lui F a rre liM
- Serios?
A§ minfi^eu un magnat inteligent §i lipsit de scrupule ct]
tine? riposta Stuart fara teama.
Farrell Tl fulgera cu o cautatura sarcastica §i Tntinse rmngl
spre carafa cu whisky.
- De dragul unui client I-ai minti §i pe diavolul Tn persoana. I
Luat prin surprindere §i enervat de adevarul partial al eval
p a rii lui, Stuart lasa servieta jos §i puse hTr||e pe tejghea.
- De data asta ai dreptate, recunoscu Stuart, Meredith §i cu I
mine sTntem buni prieteni. De fapt, c o n ® a Stuart licercTn^ sa
dea atmosferei un aer mai confidential; am fost Tndragostit da!
ea.
- §tiu.
Luat din n o i’prin s u ||in d e re §i corifjhs pe jumatate ca Far
rell minte, Stuart spuse:
- JinTnd seama de fa p tllc a nu cred ca Meredith sa fi fost IB
curent, trebuie sa recunosc ca e§ti al naibii de bineB form at. Ca]
altceva mai §tii? *
D e s p re w ie ? S itr e b a Farrell cu non§alanta.
Cum Stuart T n c u fc ta printf-o J | f * a r e a c a p lp l'F a rre ll In
%
|#l>ii sa-§i pregateasca propria bautura. AruncTnd ctteva cuburi
M gheata tn pahar, se lansa tntr-o disertatie nea§teptata, imper-
Imliabila, asupra existentei lui Stuart care-1 lasa pe acesta cu
p i t ! cascata §i un pic cam speriat.
[> - E§ti fiul cel mai mare dintre cei cinci copii ai familiei, spuse
h rra ll. Bunicul tau §i fratii lui au fondat firma de avocati la care
lucrezi §i unde ai devenit partener cu drepturi depline, conti-
htilnd traditia familiei de a practica avocatura. La douazeci §r trei
f t ani ai terminat primul tn clasa ta de la Harvard, tot o traditie a
familiei,. unde te-ai facut remarcat ca pre§edinte al clasei §i re-
doctor al revistei Law Review. Dupa absolvire ai vrut sa-ti tncepi
fjtuctica tn biroul procurorului, specializtndu-te tn abuzurile pro-
prlotarilor de imobile, dar ai cedat presiunii exercitate de familie
|i le-ai dus sa lucrezi pentru firma tatalui §i bunicului tau. Aici te
loupf de problemele legale ale societatilor pe actiuni aparflntnd
Unor clienti bogati, cei mai multi din propriul cerc social. Ura§ti
ynnul asta de procese, dar ai un talent tnnascut pentru ele; e§ti
tin negociator dur, un strateg stralucit §i un bun diplomat, daca
nu stnt implicate §i sentimentele tale personale, a§a cum s-a
Inllmplat astazi. fyi faci treaba con§tiincios §i cu meticulozitate,
•l«i o dai tn bara cu juratii, pentru ca tncerci sa-i convingi cu
fapte §i nu cu o logica bazata pe sentimente. Acesta e motivul
pentru care pregate§ti documentele unui proces, apoi le predai
unui asociat §i supraveghezi totul de la distanta...
Farrell se opri ca sa-i tntinda paharul lui Stuart.
- V.rei sa continui?
- Fara doar §i poate, daca mai e §i altceva, replica Stuart pe
Un ton cam tntepat.
Ridictndu-§i paharul, Farrell lua o tnghititura, iar dupa ce
itu a rt facu la fel, spuse;
- Ai trezieci §i trei de ani, e§ti heterosexual, iube§ti ma§inile
tapide, o pasiune de care nu e§ti prea mtndru, §i ai o mare
•labiciune pentru plimbarile cu iahtul, pe care o tncurajezi din
|ilin. La douazeci §i doi de ani te-ai crezut tndragostit de o fata
I n Merlose Park, pe care ai cunoscut-o pe plaja, dar provenea
tllntr-o familie italiana foarte severa, iar prapastia cuiturala a fost
iMriii adtnca pentru voi. Ati cazut de acord sa puneti capat rela-
|ini dintre voi. §apte ani mai ttrziu te-ai tndragostit de Meredith,
 dar ea nu ti-a Tmparta§it sentimentele, a§a ca ati ramas prieteni,
Acum doi ani familia a insistat sa te Tnsori cu Georgiana Gibbos,
al carei tatic e un avocat de seama, §i v-ati logodit, dar de datu
asta tu ai pus capat relatiei dintre voi. Tn cliipa de fafa valorezl
cam optsprezece milioane de dolari, majoritatea Tn actiuni, §i vei
mo§teni Tnca cincisprezece la moartea bunicului, mai puftn dacii
T§i continua escapadele la Monte Carlo, unde pierde aproape
Tntotdeauna.
Oprindu-se din ceea ce devenise aproape o prelegere, adu-
cTndu-l pe Stuart Tntr-o stare aflata Tntre uimire §i furie, Farrell
arata cu mTna spre canapelele de ITnga ferestre, iar Stuart lufi
documentul §i paharul, urmTndu-i. Dupa ce se a§eza vizavi de
el, Farrell spuse direct, fara menajamente:
- Am uitat cumva ceva important?
- Da, replica Stuart cu un zTmbet sardonic, ridicTndU^i pa­
harul, toasttnd Tn batjocura, care e culoarea mea preferata?
Farrell Tl privi drept Tn ochi.
- Ro§ul.
Stuart izbucni Tn rTs.
- Le-ai nimerit pe toate, cu: exceptfa con§ti|lciozital;ii mele.
Te-ai pregatit mai bine ca mine pentru aceasta TntTlnire. Eu Tnc<3
mai a§tept raportul despre tine §i nu va fi nici pe jumatate attt de
complet. Ma declar uluit §i impresionat fara voie.
Farrell dadu nepasator din umeri.
- N-ar trebui sa fii. Intercorp are o mare agentie de inves-
tigatii care lucreaza.pentru corporatiile multinationale.
Lui Stuart i se paru ciudat ca Farrell spusese Jntercorp are"
§ t|jp „eu am", de parea n-ar fi simfit o dorihta prea mare sa fie
legat personal de imperiul creat de el. Stuart §tia din experienta
ca majoritatea oamenilor de afaceri cu averi adunate de curTnd
erau ni§te laudaro§i extrem de mTndri de realizarile lor, jenant de
dornici sa aminteasca tuturor de proprietatile detinute. Stuart se
a§teptase la ceva asemanator din partea lui Farrell, mai ales ca
presa Tl zugravise de cele mai multe ori ca pe un magnat flu§tu-
ratic, plin de sine.
Stuart avea senzatia ca adevarul era foarte departe de
aceasta imagine; Tn cel mai bun caz, Farrell era un barbat singu-
ratic, mereu Tn garda, greu de cunoscut. In cel mai rau caz era
i n bdrbat lipsit de emotii, calculat, cu o Tnclinatie spre cruzime §i
0 Hti'ipinire de sine care te baga jfi groaza. § i probabil ca a§a Tl
Donsiderau adversarii din afaceri.
I - Cum de-ai ^tiut care mi-e culoarea preferata? Tntreba el Tn
itnlo d in p rm a , gata sa Tncerce din nou descifrarea sluP?Farrell.
N dveai cum s-o afli din vreun raport.
I - Am ghicit, replica Farrell. Servieta ti-e maro, la fel e §i
fifnvata. Ilp p lu s , majoritatea barbatilor prefera ro§ul. Femeile
a lh a s trl §i pentru prima oara Farrell T§i permise sa-§i Tndrepte
llo n tia spre documentul pus de Stuart pe masa." Pentru ca tot
h n l Vorba de fe m e * spuse el cu un aer firesc, presupun ca
Mnredith l-a semnat.
I — A adaugat ctteva conditii,-replica Stuart,:urmarindu-l p id e -
iproape, observTnd Tncordarea imperceptibila de pe chipul ad-
vrnsarului. Vrea ca Tn document sa fie trecute zilele mentionate
$1 sS se specifice ca daca pierzi una n-o poti Tnlocui cu alta.
Expresia de pe fata lui Farrell se TmblTnzi, iar Stuart observa,
plnfl §i Tn lumina estompata, sclipirea amuzata din ochii lui cenu-
vii Amuzata... sau mTndra?
Impresia nu avu cum sa-i fie confirmata, pentru ca Farrell se
ttdlcS brusc Tn picioare, se duse la masa lunga §i se Tntoarse cu
un stilou lasat acolo, CTndBntoarse pagina §i desfacu stiloui,
filuart adauga:
* - Citind conditiile vei vedea ca Tti cere sa pastrezi secretiplfc
pflvinta casatoriei sa hu pomene§ti nimaniit de Tntelegerea
HNta de unsprezece saptamTn|Slil
Farrell se Tncrunta u§or, daBtocm ai cTnd Stuart deschise
guta sa insiste asupra conditiilor lui M e re d ilJ Matt se uita Tn jos
In hirtia lui §i o semna repede, dupa c a re ||o arunca lui Stuart
paste masa.
B - Ideea cu secretul Tti apartine, Tntreba el, sau a fost a lui
Meredith?
I, - A ei, replica Stuart, §i pentru ca murea sa vada reactia lui
f mirell, adauga u§or aroganraDaca ar fi acceptat sfatul met' ar fi:
rtiuncat documentul asta la gunoi.
Farrell se lasa pe spate, studiindu-l pe Stuart cu o intensitate
ftiuirvanta §i ceva ce-ar fi putut fi luat drept o scTnteie de res-
pact.
 - Daca ar fi facut-o, para el, ar fi riscat sanatatea tatalui ei ?l
renumele lui.
- N-ar fi riscat nimic, Tl contrazise Stuart pe un ton categoric,
N-a fost decTt o cacealma. Barbatul brunet T§i ridica sprtncenelo,
dar nu spuse nimic, a§a ca Stuart insista: Ce faci e imoral §i al
recurs la ni§te masuri extreme. Ori e§ti un ticalos cum nu s-a
mai pomenit, ori nebun, ori un la§. Care dintre ele?
a - in mod sigur prima variants, riposta Farrell. Probabil a
doua. S-ar putea chiar toate trei. Hotara§te tu.
+ Am facut:o deja.
- S i?
- Prima §i ultima; spuse Stuart, distrTndu-se pe nea§teptate,
observTnd zTmbetuI crispat al lui Farrell pus Tn fata concluZiei lui
deloc magulitoare. Ce §tii despre Meredith? Tntreba el dupa ce
mai lua o Tnghititura din pahar, hotartt sa-§i reafirme concluzia
ca Farrell era Tndragostit pTna peste sap de ea.
- Numai ce-am citit prin reviste §i ziare Tn ultimii unsprezece
ani. A§ prefera sa aflu restul de unul singur.
Pentru un om care inspecta totul la un avocat, pTna §i nu­
marul purtat la pantofi, lui Stuart i se paru extrem de semnificativ
faptul cai Farrell, presupus a fi interesat doar de razbunare, nu
ceruse o investigate la fel de detailata §i asupra lui Meredith.
- Asta Tnseamna ca nu §tii lucrurile mai putin cunoscute
despre ea, spuse Stuart continuTnd sa-l urmareasca peste mar-
ginea paharului, spre exemplu, ca Tn vara de dupa primul an de
colegiu se zvonea ca avusese un fel de aventura amoroasa
tragica §i de aceea refuza sa se TntTlneasca cu baietii. §i, fara
voia ta, cauza ai fost tu. Se opri urmarind flacara interesului §i
emotiei pe care Farrell Tncearca sa §i-o ascunda cu TntTrziere
ridicTnd paharul §i dTnd pe gTtiichidul.-Fire§te, continua el, n-ai
de unde sa §tii ca Tn ultimul an de colegiu, un tTnar respectabil,
dar refuzat de ea, a lansat zvonul ca ar fi ori lesbiana, ori frigida.
Singurul lucru care a Tmpiedicat chestia cu lesbianismul sa se
lipseasca de ea a fost prietenia cu Lisa Pontini, prietena pre§e-
dintelui Frater nitatii, din care facea parte §i baiatul cel refuzat.
Lisa era atTt de departe de a fi o lesbiana §i atTt de loiala lui
Meredith, Tnctt, ajutata de amicul ei, a facut din amarTtuI aia calul
de bataie al colegiului. Dar partea cu frigiditatea a ramas. Au
p ifn /.a t-o pegina de gheata“. Dupa ce a terminat §coala §i a
voi ill aici, porecla a ’Tnsotit-o, fiind §optita oriunde s-ar fi dus.
H | era attt de afurisit de fru m o a s a B ic it nu facea decTt sa-i
|{)()i oasca farimecul, devenfnd o adevSrata provocare pentria toti
■ Irbatii. Tn' plus, s a te etalezi cflM eredith B a n c rfw a brat, sa te
■ I la fata ei a§ezat la o masa dintr-un restaurant, Tti gTdila Tn
« |ii hal orgoliul^wdTt nu-|*m ai pasa daca se culca sau -wjjbu
lino.
Stuart ,a§tepta, sperTnd ca Farrell sa mu§te Tn cele din urma
i n momeala §i sa Tnceapa sa puna Tntrebari, actiune care i-ar fi
Imlicat adevaratele sentimente, dafeFarreMdiM a | e avea pentru
p , ori era prea de§tept ca sa ri§te sa se dea de gol, deter-
minlndu-l astfel pe avocatul ei sa-i spuna ca sotul ei o iubea ca
yn nebun §i ca putea rupe documentul fara sa aiba de ce sa se
Iwiima ca-§i va piipe' a m fe i» t^'iile''Tn»'practic§.: Convins Tn mod cuf
(otul irational ca varianta a doua era mult mai aproape de ade-
vflr, Stuart spuse Tntr-o doara:
I - Te pot Tntreba ceva?
r - Poti Tntreba, accentua Farrell.
- Ce anume te-a facut s-o pui Tn fata unei echipe formate
din doi avocati ale caror metode smt de o duritate recunoscuta?
Pret de o secunda, Stuart crezu ca nu i se va raspunde, dar
apoi Farrell admise cu un surTs ironic,
p - A fost mai mult decTt o eroare,H-ai dat foe la valiza. Pe
ItngS ca a^Mtim idat-o §w-ai irfipus cu forta sa semtteze docu-
montul asta, lasTndufflpe Levinson sa ne spuna ca te-ai culcat
cu ea saptamTna trecuta, ai tradat-o §i ai umilit-o. Iar pentru
treaba asta te va urT mai mult decTt unsprezece saptamTni.' Daca
al cunoa§te-o cTt de cTt ai fi §tiut asta deja.
- Meredith nu e capa lila sa urasca pentru mult timp, Tl
Informa Farrell cu o voce neTnduratoare | | care vibra mTndria, iar
Stuart trebui sa-§i ascundS §ocul pentru ca cele spuse acum de
Farrell Ti confirmau b a n a iila fiitr-u n mod cu totul lipsit de mtelep-l
clune din partea lui.-
Daca n-ar fi a§a, §i-ar -Uf§tat3l pentru copilaria distrusa §i
mlnimalizarea muncii din cadrul companiei. L-ar uri pentru ce a
j|#scoperit de dulftid ca a facut cHunsprezece a n i» *u rm a . Tn
•chimb, ea Tncearca sa flp ro te je ze de mine. Tn loc sa urasca,
Meredith Tncearca sa justifice tot ceea ce nu poate fi iertat
oamenii pe care Ti iube§te, incuisiv Tn cazul meu, spunTndu-§i
aveam dreptui s-o parasesc pentru ca am fost silit sa ma Tns
cu ea. Cu totul nepasator la expresia uluita §i fascinata a I
Stuart, Tl fixa cu privirea pe deasupra mesei §i adauga:
- Meredith nu suporta sa vada oamenii suferind. Trimit
coronite cu flori copiilor mortt cu panglici pe care sa fie scrie *
au fost iubiti; plTnge Tn bratele unui batrTn pentru ca acesta
crezut vreme de unsprezece ani ca i-a avortat neppata,' dup
care face un drum de patru ore cu ma§ina prin viscol num
pentru ca trebuie sa-mi spuna imediat adevarul. Are o inima d
aur §i e extrem de prudenta. E inteligenta, perspicace, cu
intuitie extraordinara, iar toate astea i-au permis sa exceleze I
magazin fara sa se lase devorata de directorii rautacio§i sau 3
devina la fel ca ei. AplecTndu-se, T§i lua stiloul de pe masa §i
tintui pe Stuart cu o privire rece, aroganta. Ce altceva mai
nevoie s§ §tiu despre ea?
- Fir-a§ a| naibii, spuse Stuart Tncet, rTzTnd. Am avut drep
tate, tu chiar e§ti Tndragostit de ea. Iar din cauza asta nu ve
face nimic ca sa-i intentezi un proces lui Philip Bancroft.
‘H - Crezi doar, dar nu e§ti atTt de convins, TncTt sa ri§ti s-o fac
pe Meredith sa ma puna la Tncercare. Nu e§ti suficient de cori'
vins nici ca sa abordezi din nou subiectul cu ea, §i chiar daca ai
fi, tot ai ezita sa 0 faci.
: C t Serios? replica Stuart zTmbind Tn sinea lui. IndreptTndu-s
spre bar sa-§i ia servieta, se gTndea deja ce sa-i spuna lui
Meredith §i cum sa 0 faca. Cum a§a?
’ - Pefitru ca, riposta Farrell cu calm Tn spatele lui, din clipa In
care ti-ai dat seama ca Meredith s-a culcat cu mine saptamin
trecuta n-ai mai fost sigur de nimic §i mai ales ce simte pentru
mine. Veni spre el, pornind spre biroul lui §i Tnsotindu-I pe Stuart
politicos pTria la u§a.
Stuart T§i aminti brusc expresia indescriptibila de pe fata lui
Meredith cTnd statuse cu mTna Tn cea a lui Farrell.
- STnt avocatul ei §i e de datoria mea sa-i spun ce cred,
chiar daca e doar 0 banuiala.
- Ti e§ti §i prieten, iar cTndva ai fost Tndragostit de ea. E§tl
implicat personal, iar din cauza asta vei §ovai §i vei analiza totul
III mare atentie, iar ptna la urma vei hotari sa la§i lucrurile sa-§i
|fn m ze cursul lor. Tn fond, daca nu iese nimic, Meredith n-are ce
pvrde factnd ce i-am cerut, §i va cT§tiga cinci milioane.
Ajunsera Tn biroul lui, iar Farrell Tnconjura masa de lucru,
flMitntnd politicos Tn picioare.
Finervat de estimarea lui Farrell, de o mare acuratete psi-
pologica, Stuart se uita Tn jur, dornic sa spuna ceva care sa-i
K | l barbatului aceea§i senzatie neplacuta, iar privirea Ti cazu pe
(Hografia Tnramata a unei femei.
f - Ai de gTnd sa pastrezi fotografia asta aici CTt timp Ti vei face
ihii to sotiei tale?
f - BineTnteles.
Ceva din felul Tn care o spusese Tr facu pe Stuart sa revina
IBiipra impresiei iriitiaje ca femeia era o prietena sau o amanta.
f - Cine e? Tntreba el direct,
p - Sora mea.
Farrell Tl studia cu acela§i calm agasant, a§a ca Stuart ridica
din umeri §i, cu un ultim efort sa-l scoata din sarite, spuse:
I - Un zTmbet frumos. §i un corp frumos.
I - O sa ignor cea de-a doua parte, spuse Farrell, §i tti propun
H data viitoare cTnd va veni Tn ora§ sa luam toti patru cina
tmpreuna. Spune-i lui Meredith ca voi trece s-o iau mTine la
ffipte treizeci. Ti telefonezi secretarei mele §i Ti dai adresa.
Concediat brusc §i pus la punct, Stuart dadu din cap, des-
flhise u§a, apoi ie§i §i o Tnchise Tn urma lui. Dincolo de biroul lui
N rrell Tncepu sa se Tntrebe daca Ti facea lui Meredith o favoare
ivltfnd s-o avertizeze sa renunte urgent la documentul semnat,
(!• c3-§i ftubea sotul, fie ca nu. Omul asta era ca o ma§ina:
Intransigent, deta§at, lipsit de emotii §i deloc dispus sa faca
lOmpromisuri. Nici macar comentariul jignitor la adresa surorii
Itil nu reu§ise sa-l scoata din rabdari.
De cealalta parte a u§ii, Matthew Farrell se lasa sa cada pe
tin scaun, se sprijini de speteaza §i Tnchise ochiK
- Dumnezeule, §6pti el, scotTnd un suspin lung, tremurator,
da u§urare. fti multumesc.
Nu mai rostise cuvjntele astea de unsprezece ani. Iar dupa
.....bine de doua ore era pentru prima oara ca respira normal.
 Capitolul 41
- Cum a mers cu Farrell? Tntreba Parker Tn clipa cTnd intra ■
apartamentul ei ca s-o scoata Tn ora§ la cina. HotarTse sa sS rbd
toresca ceea ce presupunea a fi statutul ei de femeie aproa|><
divortata. ZTmbetuI i se §terse de pe buze cTnd ea T§i dadu p5iu
de pe frunte §i T§i clatina capul Tn tacere. Meredith, ce s-a Tntfm
plat? Tntreba el punTndu-§i mTinile pe bratele ei.
- Cred c-ar fi mai bine sa stai jos, Tl preveni ea.
- RamTn Tn picioare, spuse el, aratTnd deja suparat.
Zece minute mai tTrziu, cTnd ea termina de povestit, nu mai
arata suparat, arata furios pe ea.
- §i tu ai fost de acord?
- Am avut de ales? striga Meredith. Cu ce sa' fi contracarat?
Toate atuurile erau de partea lui §i mi-a dat un ultimatum. Nu |
chiar attt de rau, zTmbi ea, TncercTnd sa-l Tmbuneze. De dou
ore ma tot gTndesc la treaba asta §i e mai degraba o inconven
enta grosolana, o treaba suparatoare, nimic altceva. CTnd privo
§ti totul obiectiv.
- STnt al naibii de obiectiv, dar tot nu-mi convine, replicl
Parker pe un ton aspru.
- Uite, spuse ea cu un zTmbet Tncurajator, chiar daca a§ (I
plecat undeva sa obtin un divort rapid, situatia tot ar fi fost
complicate din cauza proprietatii Tn Comun care ar fi trebuit re-
zolvata dupa divort. A§a cum stau lucrurile acum, Tn §ase lun
problemele legate de divort §i proprietate se vor Tncheia odata
pentru totdeauna.
- Exact, se rasti Parker furios, iar trei dintre acele §ase luni
le vei petrece cu Farrell!
- Ti-am mai spus deja, a specificat ca TntTlnirile noastre nu
vor fi intime. §i... §i noi vom avea Tnca o jumatate de saptaminA
Tmpreuna.
- Ce dragut din partea lui, ticalosul naibii!
- Vezi totul dintr-o perspective gre§ita, Tl preveni Meredith,
uluita sa descopere cu TntTrziere ca tot ceea ce spunea nu facea
decTt sa-l enerveze §i mai mult. Face toate astea ca sa so
razbune pe tata, nu pentru ca ma vrea pe mine.
 | - Nu vorbi tTmpe||§,Mereditti. Farrejfnu e homist sau orb §i
hi«: de gTnd sa puna laba pe tine oricTnd §i oriunde i se va oferi
11111oj uI. Dupa cum mi-ai atras atentia de trei ori Tn descrierea
nmSnuntita facuta Tntrevederii, avocatii ticalosuilui au afirmat Tn
ITiod repetat ca Farrell se considera sotul tau. §i §tii ce mi se
pme cel mai sTcTitor Tn toata treaba asta?
; - Nu, spuse ea, simtind cum i se pune un nod Tn gTt, ce-ar fi
on ma luminezi, daca o poti face fara sa fii vulgar sau TngTmfat...
[ - Eu sTnt vulgar §i TngTmfat? Farrell Tti flutura sub nas o
propunere ca asta §i eu sTnt cel vulgar §i TngTmfat? O sa-ti spun
ce mi se pare lucrul cel mai dureros, cel mai dezgustator Tn
toata afacerea asta, faptul ca pe tine nu pare sa te deranjeze
prea mult! Tti ofera cinci milioane ca sa te zbengui Tn pat cu el de
patru ori pe saptamTna, §i eu sTnt cel vulgar? Asta e cTt, o suta
do mii sau cam a§a ceva pentru fiecare TntTlnire, nu?
- Daca tot vrei sa intri Tn amanunte, se rasti Meredith, obo-
rteala §i senzatia de frustrare ducTnd-o dincolo de limitele ra b l
dflrii, atunci practic vorbind e Tnca sotul meu.
- §i practic vorbind ce sTnt eu, un furuncul?
- Nu, e§ti logodnicul meu.
- Cu cTt ai de gTnd sa ma taxezi?
- Ie§i.
- Tn regula. T§i smulse paltonul de pe spatarul scaunului, iar
Meredith T§i tpase inelul de logodna, luptTndu-se cu lacrimile.
- Poftim, spuse ea cu o voce gTtuita de emotie, TmpingTndu-l
npre el. la-1 cu tine.
Parker se uita la inelul din mTna ei §i furia Ti disparu aproape
In Tntregime. •
- Pastreaza-I deocamdata, spuse el. STntem amTndoi mult
prea furio§i ca sa gTndim (impede. Nu, ma Tn§el, §i tocmai asta
niS deranjeaza. Eu sTnt furios, iar tu consideri totul drept o gluma
buna.
- La naiba, T’ncercam sa te consolez ca sa nu iei lucrurile
nja Tn tragic.
El §ovai, ne§tiind ce sa mai creada, apoi Tntinse mTna §i Ti
Inchise degetele peste inel.
; - Asta facea-i, Meredith, sau asta credeai ca faci? Am sen­
zatia ca sTnt aruncat Tntr-o prapastie fara fund, iar tu, cea care
 vei avea de Tnfrurrtat urmatoarele trei luni, treci peste calvarul
asta mult mai u§or ca mine. Cred c-ar trebui sa ma dau la o
parte ptna vei avea timp suficient sa hotara§ti ctt de important
sTnt pentru tine.
- Iar eu, para Meredith cu o voce taioasa, cred c-ar trebui sa
petreci o parte din timpul aia TntrebTndu-te de ce nu mi-ai putut
acorda mai multa Tntelegere §i compasiune Tn loc sa vezi totul
ca pe un fel de amenin^are sexuala la adresa proprietatii tale
private.
Atunci el pleca|5|f§chizTnd u§a Tn urma lui, iar Meredith se
Masa sa cada pe canapea. Lumea, attt de stralucitoare §i pro-
mitatoare cu numai cTteva zile Tn urma, i se prabu§ise la pi­
cioare, a§a cum se TntTmpla de fiecare data cTnd dadea cu ochii
de Matthew Farrell.
Capitolul 42
- Imi pare rau, domnule, nu aveti dreptul sa parcati aici,
spuse portarul cTnd Matt coborT di||m a§ina Tn fata cladirii Tn care
se afla apartamentul lui Meredith,
Cu mintea la prima TntTlnire cu sotia lui, Matt puse Tn mTna
portarului o suta de dolari §i T§i continua drumul sprejntrare fara
sa se opreasca.
. - V o i avea grija de ea, striga portarul Tn urma Iwi.
Bac§i§ut enorm era o plata Tn avans pentru alte favoruri
viitoare, dar Matt nu mai statu sa-l lamureasca, §i nici n -a rfi fost
necesar|lportarii de pe Tntreg cuprinsul globului sTnt experti Tn
diplomafie §i §tiinte economice, §tiind foarte bine ca bac§i§urile
grase ca acesta erau recompensa unor alte mici servicii, nu
numai a celor prezente. Tn clipa aceea, Matt nu prea §tia care
puteau fi posibilele servicii viitoare, dar a intra Tn gratiile portaru-
lui i se paru o hotarTre prudenta §i Tnteleapta.
Paznicul de la receptie controla lista de vizitatori, vazu nu­
mele lui Matt §i dadu politicos din cap.
- Domni§oara Bancroft, apartamentul 505, spuse el. O sun
sa o anunt ca sositi. Ascensoarele srnt acolo.
Meredith era atTt de Tncordata, TncTt mTinile Ti tremurau. T§i
trecu degetele prin parul de la tTmple, aranjTndu-l sa-i cada cTt
ftini natural pe umeriBildepartTndu-se cu un pas de oglinda,;
llru n ca o privire bluzei d 3 matase verde §i fustei din stofa H
m:oea§i nuanta. IgnorTnd faptu!l|ca Matt se afla probabil Tn as*:
oonsor, lua rujul, vrTnd sa-l foloseasca, apoi se razgTndi, Ti puse
cupacul §i Tl aruhca |fe )o § e ta . Sa se faca draguta pentru Mat-
llii.’W Farrell, care nu avusese nici macar bunul-simt sa o in fo rl
moze unde vor merge, ca sa §tie cum sa se Tmbrace, era o
plordere de vreme. De fapt, daca T§i pusese Tn cap s-o seduca,
6U ctt arata mai rau^ cu atTt mai bine. Se duse la u§a, ignorTnd
utoica tremurul picioarelor, o deschise brusc §i, ridicTndu-§i ochii
doar pTna la p ie p ^ g ji, spuse cu toata sinceritatea:
- Speram ca vei TntTrzia.
Primirea lipsita de cordialitate nu depa§i cu nimic a§teptarile
lui Matt, dar arata atTt de at naibii de frumoasa Tn verde-smarald,
OU parul luciosBeganTndu-se liber pe umeri, TncTt trebui sa-§i
ntflpTneasca impulsul de a rTde §i a o trage Tn brate.
! - §i cam cu:cTt sperai sa TntTrzii?
- Cu vreo trei luni.
Iar atunci Matt rTse, un rTs bogat, gros, care o facu pe Mere­
dith sa-§i ridice capul cu cTtiva centimetri, dar fara sa poata sa-l
(iriveasca Tnca Tn fata.
- Te §i distrezi deja? Tntreba ea uitTndu-se tinta la ni§te
umeri foarte largi acoperiti de o jacheta sport din ca§mir §i o
cflma§a crem, deschisa la gTt, parTnd sa sclipeasca Tn contrast
cu pielea lui bronzata.
- Arati foarte frumoasa, spuse el calm, ignorTndu-i Tmpun-
Kttura.
ContinuTnd sa nu se uite la el, se duse la debara sa-§i ia
paltonul.
- Din moment ce nu te-ai deranjat sa-mi dai de §tire unde
vom merge, vorbi ea din interiorul debaralei, habar n-am avut
cum sa ma Tmbrad
Matt nu spuse nimic, §tia foarte bine ca se va enerva cumplit
ctnd va afla unde o ducea, a§a ca prefera sa-§i tina gura.
- E§ti Tmbracata perfect, spuse el.
- Multumesc pentru aceasta informatie pretioasa, raspunse
Meredith. T§i trase paltonul din debara, se Tntoarse §i se izbi de
ploptul lui. Ce-ar fi sa te mi§ti din calea mea?
 - Te ajut sa-ti Tmbraci paltonul.
# # N u ma ajuta! spuse ea factnd un pas lateral §i tragTnd do
palton. Nu ma ajuta cu nimic! Nu ma mai ajuta niciodata!
Mtna lui o apuca de partea de sus a bratului §i o rasuci
blind, dar ferm.
- A§a va fi toata noaptea? Tntreba dl lini§tit‘
- - Nu, se rasti ea, asta-i partea placuta.
- §tiu cTt de furioasa trebuie sa fii...
Lui Meredith Ti pieri teama de a se uita la el.
- Nu, nu §tii, replica ea cu o voce Tn care vibra mTnia. Crezi
ca §tii, dar nici macar nu-ti poti imagina. RenuntTnd la juramTntuI
facut de' a fi cTt mai distanta §i tacuta, plictisindu-l de moarte,
continua: in biroul tau mi-ai cerut sa am Tncredere Tn tine, apoi al
folosit Tmpotriva mea tot ceea ce ti-am povestit ca s-a TntTmpIat
Tn urma cu unsprezece ani. Chiar ai crezut ca Tmi poti distrugo
viata marti, ca apoi sa vii miercuri aici §i totul sa fie roz-borribon,
ipocrit fara inima?
Matt se uita Tn ochii ei scaparTnd de furie §>i se gTndi foarte
sincer sa-i spuna „STrit Tndragostit de tine". Dar dupa ceea ce so
petrecuse ieri nu I-ar mai fi crezut, iar daca prin cine §tie ce
miracol ar fi reu?it s-o faca sa-l creada, s-ar fi folosit de adevcir
§i ar fi renuntat la Tntelegerea lor. Iar a§a ceva nu-§i putea
permite. *
ii spusese ieri ea Tntre ei nu exista decTt un trecut oribil. Ma
avea o nevoie disperata de timpul pentru care se tTrguise ca sa
gaseasca o fisura Tn apararea ei §i sa-i dovedeasca ca o relajio
viitoare cu el nu va provoca o repetare a durerii din trecut. A§a
ca, Tn loc sa explice sau sa se certe, trecu la prima etapa a
companiei psihologice schitate Tn mintea lui, adica s-o faca sA
renunte la obiceiul de-a arunca vina pentru trecut doar asupra
lui. LuTndu-i paltonul i-l tinu sa-l TmbraCe.
- §tiu ca acum Tti par drept un ipocrit fara inima §i nu to
condamn ca ma consideri a§a. Dar fii cinstita cu tine §i aminte-
§te-ti ca acum unsprezece ani nu eu am fost cel rau. Ea f$l
strecura bratele Tn mTnecile paltonului §i dadu sa se departeze,
dar Matt T§i puse mTinile pe umerii ei §i o Tntoarse, a§teptTnd
pTna ea T§i ridica spre el ochii Tncarcati de repro§uri. Ura§te-m.i
pentru ceea ce fac acum, spuse el, pot accepta, dar nu ma ur!
itiMtiu trecut. Am fost victima uneltirilor tatalui ,tau, exact ca §i
linn,
j - Ai fost lipsit de inima chiar §i atunci, spuse Meredith scu-
p ftn d u -0 umerii de lu i§ i lumdu-§i po§eta, Abia daca te-ai
gurinjat sa-mi serii din America de Sud.
I - Ji-am serig zeci de scrisori, spuse el deschise u§a.
JumState din ele le-am dus e u ^ is u m i la po§ta. Iar tu nu e§ti in
lltiiatia de a ma critica Tn privinta asta, continua el cTnd o luara
|e coridorul acoperit de covor. Tn toate lunile alea nu mi-ai trimis
m e lt §ase scrisori.
Meredith IgurmafflmTna ridiCTridu-se §i apasTnd b u to ||i|a s -
etnsorului,.spunThdu-§i ca, dorind sa se reabiliteze Tn ochii ei, o
HtintealfTn legatura cu scrisorile, dar ceva nu-i dadea pace, o
piopozitie rostita Tn timpul prjmului telefon dat din Venezuela, pe
HMio ea oBnterpretase atunci ca f e b crjtica la felii! cum T§1
flompunea serisotie. Nici ^|i|ln .u e§ti o mare amatoare de sens
icrlsori...
Bcinuiala cumplita Tncepu sa prinda radacini m m in te a ei §i
no uita fara sa vrea la M att,||ptTndu-se cu flnpulsul de a-l Tn-
linha despre scrisori. U§ile ascensorului se deschisera, iar el o
londuse prin holul c la d j* afara Tn strada, ;i||d e ucCsRolls-Royce
i uloniu a§tepta ITnga trotuar, stralucind Tn lumina felinarului ca o
feljuterilf
Meredfh se strecura TnBterioru|-luxos al a u to m o b ^ ^ ftp ri-
Vfnd tinta p a rb riz fi Matt porni; motoipl §i se Tnscrisera.Tn trafic.
Ilolls-ul era frumos, dar mai b ite ar fi murit decTt sa spuna ceva
core ar fi sunat m agw to r la adresa ma§inii lui. Tn plus, mintea Ti
mu Tnca la scrisori. Evident, §i a lui Matt, pentru ca imediat ce
Oprira la un semafor, o Tntreba:
» - CTte scrisori ai primit de la mine?
E a p c e rc a sa nu raspunda, Tncerca din tot sufletul sa-l ig­
nore, dar.'-kfesi'-putea tine piept o rie y ^p trro ;Tnfruntare, §|u era
genu I care sa ramTna Tmfcufnata.
L - Cinci, rosti, ea pe un top^ categoric, pironindu-§i privirea
flBuprasmTinildr.
ji - CTte mi-ai serfs? insista.el.
Ea §ov§i, apoi ridica dig umeri.
r - La p c e p u t ti-am scris de cel putiji doua ori pe saptamTna.
Mai tTrziu, cmd nu mi-ai raspuns, le-am redus la una pe sSp-
tamTna.
- Ti-am scris zeci de scrisori, spuse el din nou, accentuTnd
fiecare cuvTnt. Presupun ca tatal tau §i-a bagat nasul Tn cores-
pondenta noastra §i primele cinci au scapat ca prin minune.
- Nu mai conteaza.
- Nu? rosti el cu o ironie mu§catoare. Dumnezeule, ctnd mfi
gTndesc cum a§teptam scrisorile de la tine §i cum ma simteam
ctnd nu soseau!
- Sa fie o pretentie prea mare din partea mea daca mS
a§tept sa-mi spui unde mergem?
- Aici, raspunse el §i apasa pe semnalizator virTnd ma§ina
spre garajul subteran din cladirea Tn care se afla apartamentul
lui.
- Ar fi trebuit sa-mi dau seama ca vei Tncerca a§a ceva,
izbucni ea pregatita sa sara din ma§ina Tn clipa cTnd va opri §i,
daca va fi necesar, sa piece acasa pe jos.
- Tata vrea sa te vada, spuse Matt'calm, parcTnd ma§ina
chiar Tn fata ascensorului, Tntre o limuzina cu un numar de Cali­
fornia §i un Jaguar de un albastru-Tnchis, atTt de nou ca nu avea
Tnca placutele de Tnmatriculare. AcceptTnd Tn sila sa urce Tn
apartamentul lui, daca tatal sau era acolo, Meredith coborT din
ma§ina.
§oferul lui Matt Ti deschise u§a, iar Tn spatele lui, Patrick
Farrell urea deja treptele holului, zTmbetuI larg Tncretindu-i fata.
- lat-o, Ti spuse Matt tatalui sau pe un ton de un umor
sumbru, ti-am adus-o a§a cum am promis, teafara §i nevata-
mata, §i suparata foe pe mine.
Patrick T§i deschise bratele, iar Meredith se duse spre el
lasTndu-se Tmbrati§ata, TntorcTndu-§i fata de la Matt. PunTndu-i
protector bratul peste umerii ei, Patrick o rasuci spre §ofer.
•- Meredith, spuse el, acesta e Joe O’Hara. Nu cred ca ati
facut cuno§tinta.
Meredith reu§i sa arunce un zTmbet slab, stingherit, amintin-
du-§i cele doua scene teribil de emotionante la care §oferul
asistase.
- Ce mai faci domnule O’Hara?
- E o placere sa va cunosc doamna Farrell.
 I - Numele meu e Bancroft, spuse Meredith cu toata convin-
yorea.
- Exact, replica el, uittndu-se provocator la Matt. Pat, spuse
Hi IndreptTndu-se spre u?a, o sa te a§tept la u§a din fa{a.
■ , - Deci, spuse Patrick radiind de fericire, Tti place locuinta lui
Mutt?
| - E foarte draguta, recunoscu ea. § i Tn clipa aceea Ti trecu
pi In minte ca prezenta lui Patrick ar putea fi raspunsul la rugaciu-
nllo ei. Nu credea nici macar pentru o secunda ca batrTnul era la
curent cu tactica fara scrupule abordata de Matt. T§i dori din tot
sufletul sa-i poata vorbi, de preferinta Tntre patru ochi, §i sa-l
Implore sa intervina.
- Lui Matt Ti place marmura, dar eu nu prea ma Tmpac cu
•a, glumi el. Ma face sa ma simt de parea a§ fi mort §i gata
Ingropat.
- Tmi imaginez Cum trebuie sa te simti Tn cazile lui din mar­
mura neagra, spuse Meredith schitTnd un zTmbet.
- Ca Tntr-un cavou., replica Patrick prompt, mergTnd alaturi
de ea pe ITnga diping room §i urcTnd cele trei trepte ale sufrage-
rlel.
CTnd se a§eza, Patrick ramase Tn picioare §i Matt se duse la
bar.
- Ce-ati vrea sa beti?
- Un sue pentru mine, spuse Patrick.
- §i pentru mine, spuse Meredith.
-- Tu o sa bei un sherry, o contrazise Matt despotic.
, - Are dreptate, spuse Patrick. Nu ma deranjeaza sa ma uit
la altii cum beau. A§a deci, continua el, §tii deja despre cazile
din marmura ale lui Matt?
i f - Am... am vazut fotografii ale apartamentului Tn ziarul de
duminica.
- §tiam eu! declara Patrick facTndu-i cu ochiul. Tn toti anii
6§tia, ori de cTte ori fotografia lui Matt aparea Tn ziare, Tmi zi-
ceam Tn sinea mea, sper ca Meredith Bancroft s-o vada. I-ai
urmarit ascensiunea, a§a-i?
- Nu! exclama Meredith pe un ton defensiv, nici vorba de
a§a ceva.
Tn mod ciudat, Matt fu cel care o salva de la discutia jenanta.
 Uitmdu-se Tn sus de la tejgheaua barului, Ti spuse:
- Fiindca tot am ajuns la subiectul notorietatii publice, a§
vrea sa §tiu de ce vrei ca TntTlnirile noastre sa ramTna secrete,
a§a m-a informat avocatul tau.
- Secrete? Tntreba Patrick. De ce?
Meredith se gTndi la cel putin zece motive enervante §i ex­
trem de u§or de descris, dar nu i le putea spune tatalui sau, iar
Matt interveni.
- Pentru ca Meredith e Tnca logodita cu altcineva, Ti spuse el
tatalui sau, apoi T§i muta privirea asupra ei. De ani de zile chipul
tau apare Tn mai toate ziarele locale. Oamenii te vor recunoa§te
oriunde am merge.
Patrick vorbi raspicat:
- Ma due sa vad cTnd va fi gata cina §i porni spre dining
room, lasTnd-o pe Meredith cu impresia ca ori murea de foame,
ori dorea sa o §tearga din loc.
Meredith a§tepta pTna fu sigura ca ri-o mai putfea auzi, apoi
spuse cu o satisfactfe Tncarcata de furie:
- Eu nu voi fi recunoscuta, dar tu da. Reprezinti sex-sim-
bolul omului de afaceri american. Tu e§ti cel al carui motto e
„mi§ca Tn pat cu ea": Tu e§B cel care se culca cu starul rock,
apoi le seduce cameristeje... RTzi de mine? exclama ea con-
trariata, privirea trecTndu-i spre umerii care tremurau.
ScotTnd capacul unei sticle de sue, Matt o Tnvrednici cu o
privire piezi§a.
- De unde ai scos aiureala asta cu cameristele?
r - CTteva dintre secretarele de la Bancroft se numara printre
numeroasele tale admiratoare, replica Meredith cu un dispret
nimicitor. Citesc totul despre tine Tn Tattler.
- Tn Tattler? Tntreba Matt, TncercTnd sa-§i ascunda rTsul sub
o expresie gTnditoare. Revista care sustine ca am fost luat la
bordul unui OZN §i informat de ni§te extratere§tri clarvazatori ce
fel de decizii sa iau Tn afacerile mele?
- Nu, aia a fost The World Star! se burzului Meredith, cy
totul nemultumita de modul cum trecea nepasator peste subiec­
tul Tn discutie. Am vazut-o la un chio§c de pe strada.
Buna lui dispozitie disparu, glasul dobTndind o tonalitate inci-
sjva:
 f - Mi se pare ca am citit undeva ca ai avut o aventura cu un
lliiimaturg.
S - A fost Tn Chicago Tribune §i n-au scris ca am o aventura
on Joshua Hamilton, ci doar ca ne TntTlnim foarte des.
Matt lua paharele §i porni cu ele spre ea.
I - Ai avut o aventura cu el? insista Matt.
DetestTnd sa se simta Tn inferioritate din cauza Tnaltimii lui,
Meredith se ridica §i lua paharul din mTna lui.
K> - N-am prea avut nici o §ansa. Joshua Hamilton e Tndragos-
m de fratele meu vitreg, Joel.
§i Meredith avu marea satisfactie de a^l vedea pe Matt Far-
fell ramas fara cuvinte.
- E Tndragostit de cine?
- Joe e fiul bunicii mele vitrege, dar e cam de aceea§i vTrstci
OU mine, a§a ca am cazut de acord cu multi ani Tn urma sa ne
Ipunem sora §i frate. Celalalt fiu al ei se nume§te Jason.
Matt T§i strTnse buzele.
- Sa Tnteleg, spuse el plictisit, ca Joe e homosexual?
- Da, dar sa nu Tndrazne§ti sa spui ceva urTt despre Joel! E
oel mai dulce §i mai simpatic om pe care I-am cunoscut Tn viata
mea. Jason e normal §i e un mare pore.
- Cine ar fi crezut, spuse el, frecTndu-§i degetele de bratul
hI, ca tTnara cu principii rigide pe care am cunoscut-o cu mult
limp Tn urma are de fapt o familie cu atTtea secrete ru§inoase?
Fara sa-§i dea seama de prezenta lui Patrick Farrell aparut
pe treapta de jos, ascultTnd replicile dintre ei cu un interes plin
ile satisfactie, Meredith T§i smuci bratul.
- Cel putin eu nu m-am culcat cu secretele mele, T§i varsa
•a naduful, §i nici unul difi ele n-a avut par roz!
- Cine, Tntreba Patrick rTzTnd Tn hohote, are par roz?
Matt T§i ridica privirea distrat §i vazu bucatareasa venind cu
0 tava §i punTnd-o pe masa.
i - E prea devreme pentru cina, spuse el TncruntTndu-se.
- E vina mea, spuse Patrick. Am crezut cei avionul meu
pleaca la miezul noptii, dar imediat dupa ce-ai plecat sa o aduci
pe Meredith am realizat ca pleaca la unsprezece. Am rugat-o pe
doamna Wilson sa pregateasca cina cu o ora mai devreme.
Meredith, dornica sa termine cTt mai repede aceasta seara,
fu TncTntata de cina servita mai devreme §i hotart imediat ca
Patrick sa o duca acasa Tn drum se aeroport. Prinzind astfel
curaj, reu§i sa faca fata cinei cu o relativa staptnire de sine, iar
Patrick ti u§ura situatia vorbind despre lucruri simple, conver-
satie la care lua parte numai ctnd §i daca n-o facea Matt.
De fapt, a§a cum stateau, Matt in capul mesei §i ea imediat
tn dreapta lui, reu§i nu numai sa nu-i vorbeasca, dar §i sa evite
sa se uite la el, ptna dupa desert.
Sftr§itul cinei paru tnsa sa stabileasca un curs cu totul nou
pentru acea seara pa§nica.
Crezuse ca Patrick habar nu avea de metodele extreme §1
cu totul lipsite de etica la care apelase fiui sau, dar ctnd el se
ridica de la masa descoperi ca ignoranta aparenta, chiar §i atitu-
dinea lui impartiala, nu erau dectt o iluzie.
- Meredith, rosti el pe un ton aspru, de ctnd ne-am a§ezat la
masa nu i-ai adresat lui Matt nici un cuvtnt. Cu tacerea n-o sa
ajungi nicaieri. Ce va trebuie voua e o cearta ca lumea, sa da{i
afara tot ce va roade sufletul §i sa lamuriti lucrurile tntre voi. Se
uita la Matt cu un ztmbet plin de subtntelesuri. Poti incepe ime­
diat ce-o voi saruta pe Meredith de ramas bun. Joe ma a§teapta
jos.
Meredith se ridica §i ea repede.
- Nu ne' vom certa. De fapt, trebuie sa plec. M-ai putea duce
acasa in drum spre aeroport?
Tonul lui Patrick fu pe ctt de neinduplecat, pe attt de parin-
tesc §i blind:
- Nu vorbi prostii, Meredith. Vei ramine aici cu Matt §i te va
duce el acasa...
- Nu vorbesc prostii, domnule Farrell...
-T a ta .
- Tmi pare raii;>. tata, se corecta ea, apoi, dindu-§i seama ca
aceasta va fi singura ei §ans2 de a apela la ajutorul lui, spuse:
Nu cred ca §tii de ce stnt aici. Stnt aici pentru ca fiul taur m-a silit
prin amenintari §i §antaj sa ma inttlneasc cu el pe o perioada de
unsprezece saptamtni. #
Se a§tepta ca el sa se arate surprins, sa-i ceara o explicatie
lui Matt. Nu se a§tepta tnsa sa se uite la ea fara macar sa
clipeasca §i sa fie de partea fiului sau.
 f - A facut ce a crezut ca e necesar ca sa te Tmpiedice sa faci
i.ijva ce s-ar putea sa regreti tot restul vietii.
■ Meredith facu un pas Tnapoi, de parea i-ar fi tras 0 palma.
' - N-ar fi trebuit sa va povestesc nici unuia din voi ceea ce
l-a TntTmpIat acum unsprezece ani. In seara asta, de cTnd am
pus piciorul aici, am crezut ca nu §tii de ce am venit... Lasa
liaza Tn suspensie §i T§i clatina capul, mirata de propria naivi-
lute. Aveam de gTnd sa-ti explic §i sa te rog sa-mi vii Tn ajutor.
Patrick ridica mTna, un gest de neputinta cerTnd sa fie Tn-
(oles, apoi se uita Tngrijorat la Matt ramas nemi§cat, nepasator
Is mica scena.
i - Trebuie sa plec. Vrei sa-i transmit ceva lui Julie din partea
ta?
■ - Ti poti transmite compasiunea mea, replica ea distanta,
n1sucindu-se §i cautTndu-§i paltonul §i po§eta, pentru ca a fost
crescuta Tntr-o familie cu barbati iipsiti de inima. Ti scapa Tncrun-
Inrea de pe chipul lui Matt, dar simti mina lui Patrick pe umar §i,
ou toate ca se opri, refuza sa se Tntoarca. El §i-o coborT, apoi
pleca.
Tn clipa Tn care u§a se Tnchise Tn urma lui, apartamentul se
cufunda Tntr-o tacere greoaie, apasatoare, sufocanta. Meredith
l/icu un pas, dTnd sa-§i ia lucrurile, dar Matt Ti apuca bratul §i o
liase Tnapoi.
- Tmi iau paltonul §i po§eta, apoi plec, spuse ea.
' - Trebuie sa stam de vorba, Meredith, spuse el cu o voce
nice, autoritara.
- Va trebui sa faci uz de forta ca sa ma tii aici, Tl avertiza ea,
Iar daca o faci, dimineata voi solicita un mandat pentru ares-
tarea ta, a§a sa-mi ajute Dumnezeu!
- Parea voiai ca TntTlnirile noastre sa fie discrete.
- Am zis secrete.
- Am avut o Tntelegere. Sau nu-ti mai pasa ce se TntTmpia cu
Int5l tau? Privirea pe care Meredith i-o arunca fu atTt de dis-
pietuitoare, TncTt Matt se Tntreba pentru prima oara daca nu se
!n§elase Tn privinta capacitatii ei de a uri. Tn seara asta vom sta
ilii vorba,'spuse el, pe un ton ceva mai bITnd, fie aici, fie ia tine
ncasa. Alege.
- La-mine, replica ea cu amaraciune. •
 Parcursera drumul de cincisprezece minute Tntr-o tacere
mormTntala. Iar cTnd Meredith ajunse sa deschida u§a apar-
tamentului ei, atmosfera vibra de tensiune.
Meredith se duse direct la veioza, o aprinse, apoi porni spre
camin, departTndu-se cTt mai mult de el.
- Ai spus ca vrei sa stam de vorba, Ti reaminti ea deloc
politicoasa. Tncruci§mdu-§i bratele la piept, T§i sprijini umerii de
polita de deasupra caminului, a§teptTnd ca el sa Tnceapa s-o
ameninte §i s-o constrtnga, ferm convinsa ca asta era telul lui.
Iar din motivul asta fu u§or nedumerita cTnd el T§i vjrT mTinile Tn
buzunare, ramTnTnd Tn mijlocul sufrageriei §i uitTndu-se Tn jurul lui
la camera confortabila, fascinat parea de fiecare piesa de mobi-
lier §i de fiecare obiect decorativ.
- Ce faci? Tntreba Meredith indignata §i nelini§tita.
- Tmi satisfac ani de curiozitate.
- Despre ce?
- Despre tine, spuse el, iar daca Meredith n-ar fi: §tiut cu
cine are de-a face, ar fi putut crede ca expresia de pe chip Ti
exprima tandrete. Despre felul cum traie§ti.
Dorindu-§i din tot sufletul sa fi stat Tntr-un loc deschis, Tn loc
sa se fi sprijinit de un perete, Tl urmari TnaintTnd, oprindu-se Tn
cele din urma Tn fata ei cu amTndoua mTinile Tn buzunare.
- Tti place cretonul, replica el cu un zTmbet copilaros. Nu mi
te-a§ fi imaginat Tntr-o camera cu huse de pTnza. De§i ti se
potrive§te mobila veche §i tesaturi Tnflorate; e 0 Tncapere caldu-
roasa §i Tmbietoare. Tmi place foarte mult.
- Bine, atunci pot sa mor fericita, spuse Meredith tot mai
intrigata de caldura din ochii §i zTmbetuI lui. Deci, despre ce-ai
vrut sa vorbim?
- Tn primul rTnd, vreau sa §tiu de ce e§ti astazi mai suparata
ca ieri.
voi lumina imediat, replica ea cu un glas plin de resenti-
mente. leri am cedat §antajului tau §i am acceptat sa te vad timp
de unsprezece saptamTni, dar nu voi lua parte la farsa pe care
se pare ca 0 pui la cale.
- Ce fel de farsa?
- Farsa prin care pretinzi ca vrei 0 reconciliere, a§a cum ai
dat de Tnteles marti Tn prezenta avocatilor §i astazi de fata cu
■tai tau. Ce vrei tu e razbunare §i ai gasit o cale mai subtila,
Tnai ieftina, de a o obtine.
' - Mai TntTi, Ti atrase el atentia, ti-a§ putea Tnscena un masa-
t;ru public la tribunal pentru cele cinci milioane facute cadou
daca treaba asta nu merge. Meredith, rosti el cu toata cc.'.vin-
gerea, nu e razbunare. La Tntrunirea aceea ti-am spus exact ce
vreau de la tine. Exista ceva Tntre noi, a existat dintotdeauna §i
n-a disparut nici dupa unsprezece ani. Vreau sa-i acord o
fansa.
f - Vrei sa-mi Tnchipui... se opri ca sa-§i Tnghita un hohot de
ris Curios, isteric, ca Tn toti anii a§tia ai suferit din cauza mea?
| - M-ai crede daca ti-a§ spune ca e adevarat?
i - Ar trebui sa fiu tTmpita! Ti-am spus Tn seara asta ca atTt eu,
clt §i toti cei care sTnt abonati la o revista sau la un Ziar §tiu
despre aventurile tale amoroase, care se numara cu sutele.
f . - Afirmatia este o exagerare scandaloasa, iar tu o §tii foarte
bine. La dracu’! Tnjura Matt trecTndu-§i o mTna prin par. Nu m-am
a§teptat la a§a ceva. in nici un caz. Se departa de ea, apoi se
r3suci pe calcTie, vocea rasunTndu-i de o ironie taioasa: Voi reu§i
sa te conving, daca voi recunoa§te ca mi-ai ramas Tn minte ani
la rTnd dupa divortul nostru? Ei bine, da, nu te-am uitat. Vrei sa
§tii de ce-am muncit pe rupte riscTnd nebune§te, TncercTnd sa
dublez §i sa triplez fiecare cent cT§tigat? Vrei sa §tii ce-am facut
tn ziua Tn care valoarea mea neta a atins milionul de dolari?
' Ametita, neTncrezatoare §i subjugata fara sa vrea, Meredith
se uita la el cu ochi mari §i T§i Tnclina u§or capul, un gest cu totul
lncon§tient.
i - Am facut-o, se rasti el, dintr-un fel de hotarTre obsedanta,
nebuna, de a-ti dovedi ca pot! in seara Tn c jr e mi-a reu§it una
din inventii §i am ajuns sa depa§esc nivelul primului milion de
dolari, am deschis o sticla de §ampanie §i am toastatTn onoarea
ta. N-a fost un toast amabil, dar a fost extrem de elocvent. fn
cinstea ta, sotia mea mercenara, sa regreti tnca m ult timp ziua
!n care mi-ai tntors spatele. Vrei sa-ti spun, continua el cu ama-
rSciune, cum m-am simtit ctnd Tn sfTr§it mi-am dat seama ca
fiecare femeie cu care ma culc e blonda ca tine, cu ochi alba§tri
ca ai tai §i ca incon§tient faceam dragoste cu tine?
V - Dezgustator, §opti Meredith, §ocata de dezvaluirea lui.
 - Exact a§a m-am simtit! §i din moment ce e vremea con-
fesiunilor, a venit rtndul tau.
- La ce te referi? Tntreba Meredith, incapabila sa creada tot
ceea ce-i spusese, convinsa totu§i ca Matt Ti povestise ce con-
siderase el a fi adevarul...
- Sa Tncepem cu reactia ta plina de nemcredere cTnd am
spus ca sTnt sigur ca exista ceva Tntre noi, chiar §i dupa tot
acest timp.
- Nu exista nimic Tntre noi.
- Nu ti se pare ciudat ca Tn toti anii a§tia nici unul din noi nu
s-a recasatorit?
-N u .
- §i la ferma, cTnd mi-ai cerut sa facem pace, n-ai simtit
nimic pentru mine?
- Nu! spuse Meredith, dar mintea §i o §tia foarte bine.
- ?i nici Tn biroul meu, Tntreba el, cTnd ti-am cerut eu sa
facem pace?
- N-am simtit nimic Tn nici una dintre ocaziile astea... doar
un fel de prietenie, spuse ea un pic cam prea disperata.
- §i Tl iube§ti pe Reyolds?
-D a !
- Atunci ce naiba cautai Tn pat cu mine saptamTna trecuta?
Meredith trase brusc aer Tn piept.
- Pai, a fost ceva ce pur §i simplu s-a TntTmpIat. N-a Tnsem-
nat nimic. Tncercam sa ne consolam reciproc, atTta tot. A fost...
destul de placut, dar nimic mai mult.
- Nu ma minti! Nu ne mai saturam unul de altul, iar tu o §tii
al dracului de bine! Cum ea pastra o tacere TncapatTnata, Matt
insista cu §i mai multa forta: §i nu dore§ti absolut deloc sa faci
din nou dragoste cu mine?
- Exact.
- Ce-ai zice sa-mi dai cinci minute ca sa-ti dovedesc ca te
Tn§eli?
- Nici nu ma gTndesc,:izbucni Merediht.
- Chiar crezi, spuse el ceva mai calm, ca sTnt atTt de naiv,
TncTt sa nu-mi dau seama ca Tn ziua aceea Tn pat m-ai dorit la fel
de mult pe cTt te doream eu?
- STnt sigura ca ai suficienta experienta pentru a cTntari curr
M simte o femeie dupa un, simplu oftat, se razvrati, prea fu-
lloasa sa-§i dea seama ca Ti confirma spusele adaugTnd: Dar cu
rlscul de a-ti rani afurisita aia de Tncredere, T|i voi spuse exact
cum m-am simflt Tn.ziua aceea. M-am simfi la fel cum m-am
ilm tit Tntotdeauna Tn pat cu tine, naiva, stTngace §i nepriceputa.
El arata gata sa explodeze.
- Cum?
- Ai auzit bine, raspunse ea, dar satisfactia de a-i vedea
mactia uluita fu de scurta durata. Tn loc sa se Tnfurie pentru
nprecierea gre§ita a sentimentelor ei, Matt se sprijini cu mTna de
poli^a de deasupra caminului §i Tncepu sa rTda. RTse ptna Me­
redith se supara atTt de tare, TncTt vru sa se mi§te, iar atunci T§i
reveni urgent.
I - Tmi pare rau, spuse el spa§it, Tn ochi sclipindu-i o lumina
ciudata, tandra. RidicTndu-§i mTna, o duse la obrazul ei neted,
uluit §i TncTntat peste masura ca, Tn ciuda senzualitatii ei incredi-
!)ile, nu se culcase cu prea multi barbati. Daca ar fi facut-o, Tn
loc sa se simta stTngace Tn pat cu el, §i-ar fi dat seama ca
printr-o singura mi§care Ti transforma trupul Tntr-un adevarat in­
tern. Dumnezeule, cTt e§ti de frumoasa! §opti el. Pe dinafara §i
pe dinauntru. T§i pleca capul sa o sarute, dar ea T§i Tntoarse fata
fl nu-i saruta decTt urechea.
i' - Daca ma saruti, §opti el gutural, plimbTndu-§i buzele peste
hSrbia ei, Tti dau §ase milioane. Daca te culci cu mine Tn seara
iista, continua el pierzTndu-se Tn parfumul ei §i Tn pielea ca-
llfelata, Tti voi darui lumea. Dar daca te muti la mine, vorbi el mai
departe, tTrtndu-§i gura peste obrazul ei spre cottul buzelor, voi
(ace mult mai mult.
NeputTnd sa-§i Tntoarca fata din cauza bratului lui §i neputTnd
lS-§i rasuceasca trupul din cauza corpului lui, care Ti bloca orice
mi§care, Meredith se stradui sa dea vocii ei un timbru cTt mai
dlspretuitor, ignorTnd simultan senzatia incitanta provocata de
limba lui pe urechea ei.
- §ase milioane §i Tntreaga lume! spuse ea cu un glas tre-
murator. Ce altceva mi-ai mai putea darui daca ma mut cu tine?
- Paradisul. RidicTndu-§i capul, Matt Ti lua barbia Tntre de­
getul mare §i cel aratator, silind-o sa se uite Tn ochii lu flttl voi
dflrui paradisul pe un platou de aur. Indiferent ce-ti dore§ti, tot
 ce-ti dore§ti. Fire§te, voi fi §i eu acolo. Paradisul nu poate exista
fara mine. Meredith Tnghiti cu greu, vrajita de privirea gale§a din
ochii argintii §i de timbrul mTngTietor al vocii adTnci. Vom fi o
familie, continua et descrierea paradisului oferit, aplecTndu-§i din
nou capul. Vom avea copii... mi-ar placea §ase, o necaji el
lipindu-§i buzele pe tTmpla ei. Dar ma voi multumi §i cu unul. Nu
trebuie sa hotara§ti acum. Meredith trase aer Tn piept, iar Matt
T§i zise ca Tmpinsese lucrurile destul de departe pentru o singura
seara. Tndreptmdu-se brusc, o ciupi de barbie. Mai gTnde§te-te,
Ti propuse el surTzTnd drace§te.
Meredith Tl urmari stupefiata cum Ti Tntoarce spatele §i se
Tndreapta spre u§a fara sa-i mai adreseze vreun cuvTnt. U§a se
Tnchise Tn urma lui, iar ea o privi cu ochi mari, tintuita pe loc,
mintea TncercTnd sa absoarba tot ceea ce-i spusese.
IntinzTnd orbe§te mTna spre spatarul unui scaun, Tl TnconjurS
§i se prabu§i pe el, ne§tiind daca sa rTda sau sa pITnga.
Credea cTteva dintre lucrurile pe care i le spusese Tn seara
asta: muncise pe brTnci ca sa-i dovedeasca ei §i, fara Tndoiala,
tatalui ei, ca putea cT§tiga o avere. I se potrivea atTt de mult, T§i
zise ea cu un zTmbet silit, ca §i toastul cu §ampanie pe care
declarase ca-l bause Tn cinstea ei Tn ziua cTnd reu§ise sa faca
un milion de dolari. Razbunator pTna la capat, trase ea con-
cluzia, amuzata. Nu era de mirare ca devenise a§a o forta Tn
. lumea afacerilor. ti trecu prin minte ca gTndurile Ti erau cam
bITnde date fiind circumstantele §i Tnfrunta Tn sila motivul: Matt Ti
spusese un lucru adevarat - existase Tntotdeauna ceva Tntre ei.
OftTnd naucita, Meredith se ridica, stinse veioza §i porni spre
dormitor. Statea ITnga pat desfacTndu-§i nasturii bluzei, cTnd res­
tul cuvintelor lui Matt, cele pe care se chinuia din rasputeri sa nu
§i le aminteasca, Ti revenira §u§otind Tn minte, iar mTinile Ti Tncre-
menira pe nasturi. Culca-te cu mine tn noaptea asta §i tti voi
darui lumea. Muta-te la mine §i-ti voi darui paradisul pe un pla-
tou de aur. Indiferent ce-ti dore§ti, tot ce-ti dore§ti. Fire§te, voi fi
§i eu acolo. Paradisul nu poate exista fara mine.
Fascinata de amintire, Meredith ramase nemi§cata, apoi
gTndurile i se Tndreptara spre Parker, iar buna d is p o s e disparu.
Sperase toata ziua ca o va suna. Tn ciuda felului Tn care se
despartisera, §tia Tn adTncul inimii ca nici unul din ei nu voia sa
jiunS capat logodnei lor. Ti trecu prin minte ca s-ar putea ca el sa
igtepte telefonul ei. MTine,$jf§i zise earTI va suna mtine §i va
tncerca dii>;nou sa-l faca salnteleaga.

Capitolul 43
- „Neata, Matt, spuse Joe ctnd Matt se urea a doua zi
illmineata la opt § | | j | sfert pe bancheta din spate a limuzinei,
Ipoi arunca o p riv ie stingherita ziaruBi din mtna lui §i adauga:
Totul, totul e Tn ordine? Cu sotia ta adica?
I - Nu chiar, replica Matt pe un ton plictisit, UitTnd de Chicago
Tribune pe care Tl citea Tn mod normal Tn fiecare dimineata, Matt
f|l Tntinse picioarele §i privi afara pe geam B lateral. CTnd limuzina
h Tnscrise Tn trafic, buzele lui schitara un zTmbet, iar gTndurile 1
fel Tndreptara spre Meredith. Se scursera cTteva rr^H te pThl
Observa Matt ca Joe se abtinea de la a ta c ifio b i§ iS |t asupra
Oelorlalte vehicule de pe §osea. T§Sntoarse uimit capigj §i-l vazu
pe Joe urmarindu-l Jn oglindaBetrovizoare. Ai ceva pe suflet?
intreba Matt,
j - Nu, de ce?
- Ai pierdut §ansa de a depa§i camionul aia.
Fara sa scoata ;«yn cuyTnt, Joe T§i retrase privirea de la
oglinda, apasa pe pedala, iar Matt T§i lasa gTndurile sa revina la
M e re d K Le lasa sa zaboveasca asupra ei pTna ajunse la cladi-
lea Haskell, apoi, coborTnd d H ma§ina j | parcarea de la subsol,
#o sili sa se gTndeasca la problemele de la birou, care trebuia
lozolvate Tn acea zi,
- B^ina dimineata, Eleanor, spuse el zTmbind, irecTnd pe
Itnga masa secretarei §i deschizTnd u§a biroului. Arati foarte
bine Tn dimineata asta.
- Buna dimineata, replica ea cu o voce ciudata, §ocata.
Conform ritualului d in ’fiecare zi * u r m a Tn birou §i ramase |h
picioare cu carnetul de Tnsemnari Tntr-o m ||a , corespondenta^i
mesajele telefonice Jn cealalta, gata sa-§i noteze directivele lui.
Matt Ti vazu priyirea rico§Tnd spre ziaryl ^ B o a t^ 'e '-m a s S , dar
iilontia Ti fu atrasa de teancul de mesaje telefonice d i^m ln a . De
In cine sTnt toate telefoanele alea?
- De la serviciile de informatii ale prese'k$repiic§ ea scTrbita
§i Tncepu sa le frunzareasca. Tribune a sunat de patru ori, St/m
Times de trei. UPI a§teapta la telefon, iar Associated Press e 9
holul principal, Tmpreuna cu reporterii de la posturile locale <l|
televizune §i radio. Au sunat toate cele patru mari retele rifl
televiziune, plus CNN. People vrea sa vorbeasca cu tine, dur
National Tattler a vrut sa discute cu mine, au zis ca „vor sa afljj
punctul de vedere al unei secretare asupra porcariilor". Le-am
trintit telefonul Tn nas. Ai mai primit doua telefoane ticnite de
ni§te indivizi anonimi, care au tras concluzia ca e§ti homosexual
§i unul de la domni§oara Avery, care mi-a cerut sa te informed
ca e§ti un ticalos mincinos. Tom Anderson a sunat sa Tntreba
daca ai nevoie de ajutor, iar paznicul de la poarta a cerut Tntarirl
ca sa Tmpiedice presa sa dea buzna Tnauntru. Se opri §i se uitd
la el. De Tntariri m-am ocupat deja.
IncruntTndu-se, Matt trecu Tn revista diferitele afaceri ale In-
tercorp-ului, TncercTnd sa se gTndeasca la ceva ce-ar fi putut
stTrni tot acest entuziasm public.
- S-a TntTmpIat ceva §i eu nu §tiu?
Ea Tncuviinta dTnd sumbru din cap §i se uita la ziarul TmpS-
turit de pe biroul lui.
- L-ai citit?
- Nu, spuse Matt TntinzTnd mTna spre Tribune §i desfacTnd
brusc ziarul, dar daca aseara s-a TntTmpIat ceva care sa fi provo-
cat un interes atTt de mare din partea presei, Anderson ar fi
trebuit sa ma sune acasa. Arunca o singura privire primei pagini
§i Tngheta, incapabil pe moment sa faca fata §ocului: dadu cu
ochii de fotografii reprezentTndu-l pe el, pe Meredith §i pe Parker
sub un titlu care anunta cu litere de tipar, Tngro§ate: UN a v o c a t
FALS MARTURISE$TE PAc AUREA UNOR CLIENTI FAIMO$l.
Matt ridica burse ziarul, scrutTnd articolul care Tnsotea foto­
grafiile.
Noaptea trecuta, politia din Bellville, Illinois, l-a arestat pe
Stanislaus Spyzhalsky, de patruzeci §i cinci de ani, sub acuzatia
de frauda §i practicarea iiegala a avocaturii. Conform declara-
tiilor departamentului de politie din Bellville, Spyzhalsky a re-
cunoscut ca a Tn§elat sute de clienti fn ultimii cincisprezece ani
falsificlnd semnaturile judecatorilor pe documente care n-au
ajuns niciodata Tn instanta, jnclusiv un divorf pe care pretinde cS
Uoal angajat sa-l obtina fn urma cu un deceniu pentru Meredith
$tin:roft, mo§teoitoarea unui lant de magazine, de la presu-
m tu l ei sot, marele industrial Matthew Farrell. Meredith Ban-
#of(, a carei logodna cu bancherul Parker Reynolds a fost
§hun(ata luna asta...
BlestemTnd salbatic, Matt T§i ridica ochii de pe ziar calculTnd
ffepld Tn minte posibilele consecinte, apoi se uita la secretara lui,
ftepTnd sa dea ordine Tn ritmul rapid al unui tragator la tir.
Cheama-i la telefon pe Pearson §i Levinson, apoi gase-
« i-m i pilotul. Suna-I pe Joe O’Hara Tn ma§ina §i spune-i sa fie
pfegStit, apoi fa-mi legatura cu sotia mea.
K Secretara dadu din cap §i pleca, iar Matt termina de citit
irtlcolul.
, Oficialitatile declara ca au fost alertate fn privinta lui
$pyzhalsky de un barbat din Bellville, care a fncercat sa obtina
0 copie a certificatului de anulare a casatoriei de la tribunalul din
Clair. Politia din Bellville a recuperat deja o parte din dosa-
nlo lui Spyzhalsky, dar suspectul refuza sa le predea pe cele-
iiltg fnaintea audierii de mtine, ctnd dore§te sa se reprezinte
tlngur. Seara trecuta nici Farrell, nici Bancroft §i nici Reynolds
N U avut nimic de comentat... Detaliile legate de presupusul
illvort dintre Bancroft §i Farrell ramfn necunoscute, dar un re-
firezentant al politiei din Bellville ne-a asigurat ca Spyzhalsky,
tore ie-a descris drept picante §i ru§inoase, le va aduce la
<uno$tinta tuturor...
Lui Matt i se opri inima Tn loc gTndindu-se la divulgarea
ilotaliilor divortului. Motivele fusesera parasirea domiciliului §i
oomportament crud, iar astea o vor face pe sotia lui cea mTndra
• I arate demna de mila §i neajutorata. Indiferent.de imagine, va
fl distrugatoare pentru pre§edinta temporara a unei mari cor­
poratii, care spera sa "ramTna Tn functie dupa retragerea tatalui
•I.
Articolul continua pe pagina a treia, iar Matt Tntoarse paginile
furios. Sub titlul Menage Trois? se afla o fotografie prezentTnd-o
pe Meredith zTmbindu-i lui Parker Tn timp ce dansau la una din
petrecerile date Tn onoarea cine §tie carei societati de binefa-
Cere §i o alta similara a lui Matt, dansTnd cu o ro§cata tot la o
petrecere a unei societati de binefacere din New York. Sub ele
. era un articol care Tncepea cu prezentarea modului Tn care
redith „TI pusese la punct" pe Matt la balul Operei de acum I
saptamTni, apoi intra Tn amanunte descriind cTt de des §i cu cl
se TntTlnea fiecare. Matt apasa pe interfonxhiar Tn clipa Tn c'
Eleanor intra grabita Tn birou.
- Ce naiba se TntTmpla cu telefoanele alea? Tntreba el ind
nat.
- Pearson §i Levinson sosesc abia la noua, Tncepu ea
recite. Pilotul face un zbor de proba cu motoarele noi §i i-*
transmis sa va sune imediat ce va ateriza, adica cam pe
douazeci de minute. Joe O’Hara se Tntoarce cu ma§ina. l-a
spus sa a§tepte Tn garaj, sa evite reporterii din hoi...
- §i sotia mea? o Tntrerupse Matt fara sa-§i dea seama cS
numea automat a§a pentru a doua oara Tn mai putin de cin
minute.
PTna §i Eleanor arata Tncordata.
- Secjetara ei mi-a spus ca n-a sosit Tnca §i chiar daca ar
acolo, domni§oara Bancroft i-a cerut sa va transmits ca va c
munica cu dumneavoastra numai prin intermediul avocatilor.
- Chestia asta s-a schimbat, spuse Matt raspicat. intins
mTna la ceafa, frecmdu-§i absent mu§chii Tncordati, dorindu-J
sa ajunga la Meredith Tnainte ca ea sa Tncerce sa se ocupe da
presa de una singura. Cum parea secretara ei cTnd ai vorbit C
ea, vorbea ca §i cum totul era normal acolo?
- Vorbea de parea s-ar fi aflat Tn plin asediu.
- inseamna ca prime§te acela§i gen de telefoane ca §i non
le|ind din spatele biroului, Matt T§i Tnhata paltonul §i se Tndrepta
spre u§a. Spune-le avocatilor §i pilotului sa ia legatura cu mina
la numarul ei, porunci el. §i suna la departamentul de relatii cu
publicul. Spune-i cui e §ef acolo sa tina reporterii la distanta, dar
sa nu-i supere. Ba sa se poarte cTt mai frumos cu ei §i sa le
permita o declaratie oficiala la ora unu. Voi suna de la biroul lui
Meredith §i-l voi anunta unde sa le spuna sa se adune. intre
timp, cTt a§teapta, da-le sa mamnce... gase§ti tu ceva.
- E§ti serios Tn privinta mTncarii? Tntreba ea §tiind ca metoda
lui normala de-a trata ziari§tii atunci cTnd dadeau buzna Tn viata
Hui personala era fie sa-i ignore, fie sa le spuna, Tn termeni ceva
mai diferiti, sa mearga la dracu’.
 ■ Stnt serios! exclama Matt. Se o p f|la u§a pentru alte direc-
In legatura c l! Parker Reynolds. §i ei trebuie sa fie asaltat
P prosa. S puh eflsa ma sune |a biroiiflfepM eredith '§Ninfor*
w ii/iv l ca urmeaza sa declare presei exact ce-i vom spune
tai;

La opt §i treizeci §i cinci, Meredith ie§i din ascensor §i se

»MjniptcJ spre biroul ei, bucuroasa ca putea w cra §i scapa astfel
# ylnduffle apasatoare care o tinusera treaza cea mai mare
H i t a noptijfi
- Buna dimineata,. Kathy, saluta ea receptionera, apoi se
■ In jur la sala aproape pustie. Directorii, care lucrau de multe
i ( ptna seara tirziuf apareau rareori Tnainte de ora noua, dar
«#llnltl angajati erau prezenti cu mult Tnainte, gata sa-§i Tnceapa
fjtlff de munca la ora opt §ijum atate fix. Unde e toata lumea?
3 a IntTmplat ceva?
Kathy facu ni§te ochi cTt cepele § ||n g fw Tn sec.
- Phyllis s-a dus jos sa vorbeasca cu cei de la paza. Tele-
fetnele sTnt preluate de operatoare. Aproape toti ceilalti sTnt Tn
• i l l de §edinte. A§a cred.
Meredith asculta TncruntTndu^se, sunetiMstrident al telefoa-
fltlor rasirilhd de-a lungul cdridonfliM S
- E ziua de na§tere a cuiva? Tntreba ea. Era un fel de ritual
(iff angajatii de la cele doua nivelUri administrative sa urce Tn
M il de §edi|fte pe n t|| cafea :|i prajituri cTnd unul dintre ei T§i
•IrbStorea ziua de na§tere, dar sarbatorirea s f | i astfel de eve-
••iment nu mai crease .riipodata a§a o dezertare Tnisfiasi^Me-
‘udlth realiza ca ziua ei de na§tere era slfibata, adica peste
•inufl zile, §i pentru o secunda se fetreba daca absenta persa-
m lu lil nu se datora unB fel de petrecere surpriza.
P - Nu cred ca e o pettecere, spuse Kathy stingherita.
p - Oh, spuse Meredith naucita de aceasta neglijenta farS
(iftcedenpdin partea unui personal foarte con§tiincios. Oprin-
•Iti-se Tn birou sa-§i lase paltonul §i servieta, se jpdrepta apoi
♦llfoct spre sala de §edinte. Tn clipa Tn care pa§i piauntru doua-
#«<;l de perechi de ochi se atintira asupra ei. Doamnelor §i dom-
flilor, ce vrea sa fie asta, un exercitiu de evacuare Tn caz de
(BOtndiii? Tntreba ea cu dezinvoltura, luata u§or prffl^urprindere
 de tacerea tncordata §i de privirile uluite ale eelor prezenti, I
parTnd sa aiba cite un ziar Tn mina. Ce-ar fi sa mai raspundo(ll
telefoanele alea?, adauga ea, fara sa fi fost necesa||pentru I
toti se grabira sa iasa afara, claie peste gramada, morm.iliij
,,buna dimineata" §i „scuzen.
Se a§ezase deja la masa luTnd prima Tnghititura din catta
cTndBisa dadu buzna tnauntru, cartnd tn brate uri teanc imall
de ziare.
- Mer, tmi pare rau! izbucni ea. Am cumparat toate exofll
plarele de la chio§cul din fata ca sa nu mai aiba ce sa vtnda 1
fost singurul lucru care mi-a venit « minte ca sa te ajut.
- Sa ma ajuti? tntreba Meredith cu un ztmbet dezarmant, 1
Lisa casca gura strtngtnd §i mai tare ziarele la piept, vrtltl
parea sa le ascunda.
- N-ai citit nic|un ziar tnca, a§a-i?
Fiorii alarmei se'rasptndira rapid prin trupul lui Meredith. I
Nu, m-am trezit ffrz i^ § i n-am avut timp. De ce? Ce m
tnttmplat?
Cu o lipsa de entuziasm vizibila, Lisa lasa teancul de ziari
pe masa lui M e re d it* Aceasta T§i muta ochii de la chipul p a lid i
Lisei la prplul exemplar §i sari tn sus de pe scaun.
- Oh, Dumnezeule! exclama ea, privirea Tngrozita zburtui
deasupra paginii. T§i puse jos -cea§ca §i se s p * n i de m asfl
silindu-se sa citeasca mai rar. Apoi trecu la pagina a treia §i a ll
articolul cu informatii §i mai senzationale despre viata ei partial-
lara. Termintnd, se ||ta la ' LisalB p o c lfls d ip in d il pajnica. OhJ
Dumnezeule! §opti ea d in » o i^ ^
Tresarira amtndoua < i|d P h |iis intra trtntind;u§a §i alergind
spre ele.
- Am fost la serviciul de paza, spuse ea. Afara roie§te ■
gramada de reporteri, a§tepttnd sa deschidem. Au Tnceput s§ s j
strecoare pe la Entrarea angajatilor, a§a ca Mark Braden i-a lasa
tnauntru §i le-a spus sa mearga tn sala de festivitati. Telefoanald
suna tpcontinuu. p cea mai mare parte stnt reporteri, dar ai fow
sunata §i de doi membn a f c o n s fc lw d e conducere, care vof]
sa-ti vorbeasca imediat. Domnul Reynolds a sunat de trei ori | l
dom n H F a ire ll.o ;dat§. Mark Braden a§teapta inst^ctiuni. La N
§i eu.
 Moredith se chinui sa se concentreze, dar T§i simtea sto-
■■•*<ul Intors pe dos. Mai devreme sau mai tTrziu unul dintre
dpi ntori va da peste motivul care o facuse sa se marite cu Matt,
rp ie vn va vorbi, un servitor, o infirmiera^de la spital, iar Tntreaga
va §ti ca fusese so^ia prostuta, Tnsarcinata, a unui barbat.
! Jniitrfns sa se Tnsoare cu ea. MTndria §i intimitatea erau pe
Bfi-i fie distruse complet. Alti oameni faceau gre§eli, Tncal-
(Mu logile, T§i zise ea cu amaraciune, §i scapau basma curata.
Dm nu §i ea, ea trebuia sa plateasca la nesfTr§it, Iar Parker,
Owmnezeule!, Parker era un bancher respectabil, presa Tl va
^ ■ llte c a §i pe el Tn tot circul asta. Se gTndi pe nea§teptate la
§1 la consecintele pe care le va avea de suportat, §i i se
[ | | u tntr-adevar rau. CTnd lumea va afla ca T§i supusese biata
[ I m Tnsarcinata cruzimii, apoi o parasise, reputatia §i prestanta
ft vor fi distruse pentru totdeauna...
‘ - Meredith, te rog, spune-mi ce sa fac. Vocea lui Phyllis
wifilorTnd-o pe un ton disperat venea de foarte departe. Tele-
Mu il suna din nou.
I.Isa ridica mTna.
I - Da-i timp sa gTndeasca. A vazut ziarul abia cmd ai intrat.
8 - Vom urma aceea§i procedura ca atunci cTnd Tn centrul
^intiei s-a aflat magazinui, anuntam telefonistele sa preia toate
! Udvorbirile §i sa le transfere pe cele ale reporterilor la serviciul
I )« mlatii cu pubiicul. Tnghiti Tn sec. Spune-i lui Mark Braden se
hijhesuie toti reporterii Tn sala de festivitati.
- Bine, dar ce vrei sa j|s e spuna reporterilo?
- Inca nu §tiu. Spune-le sa a§tepte... Se Tntrerupse auzind o
I itilnii; Tn u§a §i toate trei se rasucira spre receptionera care T§i
I Mgese capul Tnauntru §i spuse nelini§tita:
- Imi cer scuze ca va deranjez, domni§oara Bancroft, dar
(Binnul FarrelT e aici §i insista foarte, foarte mult sa va vada.
I Nm cred ca va accepta un refuz. Sa chem paza?
I - Nu, spuse Meredith pregatindu-se sa fnfrunte furia p s tifi-
|M I a lui Matt. Phyllis, du-te §i adu-l Tnauntru, bine?

Dupa ce observase atent spre care u§a pornise receptio-

iwm, Matt a§tepta nerabdator ITnga masa eifflgnorTnd fascinatia
nwcltata de prezenta sa asupra- secretarelor, functionarilor §i
directoriloifi:ie§ind din ascensoare. Vazu receptionera ie§ind dill
biroul lui Meredith cu o alta femeie §i facu un pas Tnainte, fold!
hotant sa treaca pe ITnga sau printre ele daca Meredith fd cM
prostia sa nu-l primeasca.
- Domnule Farrell, spuse o bruneta atragatoare, Tn jur (la
treizeci de ani, reu§ind sa vorbeasca normal, Tn ciuda buzelal
tremuratoare. STnt Phyllis Tilher, secretara domni§oarei Ban*]
croft. Va cer scuze ca v-am lasat sa a§tepti. STnteti amabil M
ma urmati?
FortTndu-se sa nu i-o*ia Tnainte, Matt o lasa sa-l conduclj
spre biroul lui Meredith, iar odata ajunsa Tn fata u§ii, o deschisfl
§i facu un pas lateral.
Tn orice alt moment imaginea incredibila aparuta Tn fata oclii-
lor lui i-ar fi facut pieptul sa se umfle de mTndrie: Tn spatele urrnl
mese impunatoare din capatul Tndepartat al Tncaperii cu nu*
meroase lambriuri statea o regina extrem de palida §i Tngrijorat,1,
MutTndu-§i ochii de la fata ei, se uita la secretara §i, fara s3-j|i
dea prea bine seama, prelua controlul asupra situatiei.
- A§tept doua telefoane, spuse errepede, anunta-ma ima-
diat ce voi fi chemat. Spune-i oricui altcuiva care suna ca sTntem
Tntr-o §edinta de bilant §i nu putem fi deranjati. Nu lasa pa
nimeni sa treaca de u§a aia.
Phyllis dadu din cap §i pleca Tn graba, TnchizTnd u§a Tn urma
ep ia r Matt se Tndrepta spre Meredith, care se ridica Tncet de pe
scaun, TnconjurTnd biroul.
TntorcTndu-§i capul spre ro§cata de la ferestra, care Tl studia
cu o fascinate fati§a, Matt spuse:
- Cine e?
- Lisa Pontini, replica Meredith absenta, o veche prietena.
Las-o sa ramTna. De ce, adauga ea complet zapacita §i depa§it<\
de ceea ce se TntTmpla, tinem o §edinta de bilant?
- Va deruta angajatii facTndu-i sa creada ca lucrurile sTnt la
fel de plictisitoare ca de obicei. §i cuno§ti ceva mai plictisitor
decTt §edintele de bilant? Cu putin noroc rezolvam noi §i asta.
Deci, ai Tncredere Tn mine? Vei face ce-ti spun?
- Da. Ce vrei sa fac?
Matt nu-i raspunse imediat, multumindu-se sa zTmbeasca de
cTt de repede T§i recapatase fortele, gata sa intre Tn lupta.
 ■ - Foarte frumos, spuse el Tncet. Pre§edintii companiilor nu
0nu bir cu fugitii.
I - Fac pe grozavii, completa ea, TncercTnd sa zTmbeasca.
Fi - Exact.
I fi zTmbi. Vru sa mai spuna ceva, dar se auzi interfonul. Me-
ftdlth ridica receptorul, asculta, apoi i-l Tntinse.
I - Secretara zice ca David Levinson e pe linia unu §i cineva
■ nume Steve Salinger a§teapta sa-ti vorbeasca pe cealalta
iinlo.
I - E un telefon cu difuzor? DTndu-§i seama ca voia ca ea sa
Isculte, Meredith apasa pe butonul care permitea celor din Tnca-
|tr e sa auda tot ceea ce spunea persoana de la telefon. Ime-
ili.it ce-o facu, Matt apasa pe butonul doi. Steve? spuse el,
ivlonul e gata de zbor?
I - Cum sa nu, Matt. Am facut o proba §i zboara perfect.
^ - Bine. RamTi la aparat.
Matt apasa pe butonul celalalt §i i se adresa lui Levinson
ttrS alte introduceri: Ai vazut ziarele?
- Le-am vazut, le-a vazut §i Bill Pearson. E o porcarie, Matt,
|| va fi §i mai rau. Vrei sa facem ceva?
- Da. Mergeti la Bellville §i va prezentati noului vostru „cli-
«nt", apoi scoteti-l pe dobitocul aia din Tnchisoare pe cautiune.
i -C e ?
' - Ai auzit bine. Scoate-I pe cautiune §i convinge-l sa-ti dea
I t , avocatul lui, dosarele alea faimoase. Dupa aceea faci tot
oeea ce crezi ca e necesar ca sa Tmpiedici ca sentinta de divort
sfl ajunga pe mTna presei, Tn caz ca magarul aia mai are o
copie. Daca nu, convinge-l sa uite toate amanuntele.
; - Care au fost amanuntele? Ce fel de motive a trecut pe
Otrerea de divort?
- CTnd am primit copia aia blestemata nu eram tocmai Tntreg
In minte, dar din cTte §tiu era vorba de parasire de domiciliu §i
oomportament crud. Meredith e aici, Tntreab-o pe ea. UitTndu-se
hi Meredith T§i TmblTnzi vocea: Tti aminte§ti §i alte detalii, orice ar
putea fi jenat pentru noi?
- Mai era copia unui cec de zece mii de dolari platiti tie de
m \ meu.
- Care cec? Nu §tiu de nici un cec, iar Tn certificatul meu de
 divort nu se pomene§te nimic de a§a ceva.
- Tn al m eu a p a re §i se specifica c3 ai sem n at prim irea lui.
Levinson auzise discutia, iar vocea fw ib ra de o ironie mu;
catoare:
- Minunat! Presa va zburda de fericire analizTnd pe paglt
^.fntregi ce naiba era' attt de cumplit la nevasta ta, ca tu, car
n-aveai nici un sfant, n-ai putut-o suporta nici macar pentru bani
ei.
- Nu fi ttmpit! ■Tntrerupse Matt furios. Ma vor descrie ca p
un aventurier care §i-a parasit sotia. Iar toate ipotezele astea vc
fi cu tot§| Ireleva nte daca te duci la Bellville §i-l iei sub aripa I
pe Spyzhalsky Tnainte sa-§i dea drumul la gura.
- S-ar putea sa nu fie attt de u§or. Conform ultimelor jtiri, t
ferm hotartt sa se reprezinte singur. E clar ca-i un ttcnit can
a§teapta cu nerabdare sa se dea Tn spectacol de dragul jura^ilor
§i a presei.
- Fa-1 sa se razgtndeasca! se rasti Matt. Amtna-i audierea ?l
scoate-l din ora? Tnainte ca reporterii sa ajunga la el. Dupli
aceea ma ocup eu de imbecilul aia.
- Daca are dosarele, vor trebui predate ptna la urma. Iar
celelalte victime ale lui vor trebui Tn§tiintate la rrndul lor.
- Rezolvam asta mai ttrziu cu procurorul, replica Matt taios,
Avionul meu te a§tepta la Midway. Suna-ma dupa ce e totul
aranjat.
- Tn regula, spuse Levinson.
Fara sa se deranjeze sa-§i ia ramas bun, Matt Tncheie con-
vorbirea §i reveni la pilot.
- Pregate§te-te sa decolezi peste o ora pentru Bellville, Illi­
nois. Vei avea doi pasageri la bord. La tntoarcere vor fi trei §i vei
face o oprire, undeva, pe drum, ca unul dintre ei sa coboare. ty
vor spune ei unde.
- O .K .
Dupa ce tnchise, Meredith se uita la el.
- Cum ai de gtnd sa te ocupi de Spyzhalsky? tntreba ea
retintndu-§i rtsul.
- Lasa treaba asta pe seama mea. Acum, suna-l pe Parker
Reynolds. N-am scapat tnca.
Meredith forma ascultatoare numarul lui Parker. Tn clipa In
B ro raspunse deveni clar ca pentru el situatia era grava.
- Meredith, am jncercat sa vorbesc cu tine toata dimineata,
■ r n-au vrut sa-mi faca legatura.
I - Imi pare atTt de rau pentru toate astea, spuse ea prea
Ihgrljorata ca sa se gTndeasca la imprudenta unei convorbiri la
P »fonul cu difuzor. Mult mai rau decTt ti-a§ putea spune.
I - Nu e vina ta, rosti el cu un oftat lung. Trebuie sa hotarTm
|N facem mai departe. Stnt bombardat cu avertismente §i sfa-
p tl, Ticalosul aia arogant cu care te-ai maritat §i-a pus secretara
| | m3 sune ca sa-mi dea instructiuni cum ar trebui sa ma port.
■Icretara! Apoi consiliul de conducere al bancii a hotarTt ca
M buie sa fac o declaratie publica prin care sa neg ca a§ fi fost
■ curent cu toate astea...
I - N-o face! Tl Tntrerupse Matt furios.
I - Cine dracu’ mi-a zis sa n-o fac? Tntreba Parker indignat.
I - Eu, §i sTnt ticalosul cu care s-a maritat, se rasti Matt,
mi|lndu-§i ochii spre Lisa Pontini care, aluneca brusc pe peretele
i|r> care se sprijinise, umerii tremurTndu-i de rTs. Daca dai o astfel
I t declaratie va arata ca §i cum o arunci pe Meredith Tn gura
lupllor.
■ - N-am de glnd sa fac a§a ceva, riposta Parker suparat.
Mnredith §i cu mine sTntem logoditi.
La auzul cuyintelor lui, Meredith fu strabatuta de un val de
landrete §i de recuno§tinta. Fara sa-§i dea seama ce face zTmbi
feilcita uitTndu-se la telefon.
Matt vazu zTmbetuI §i maxilarul i se Tncle§ta, dar T§i con-
Itn tra atentia asupra problemei care trebuia rezolvata.
1 - Astazi la ora unu, Tl informa el pe Parker §i pe Meredith,
Vom tine o conferinta de presa. Daca §i cTnd detaliile divortului
Vor fi facute publice, Meredith va arata ca o victima.
K - Tmi dau s e a m a , i-o ,reteza P arker.
I - Bine, replica-MatLsarcastic. Atunci ar trebui sa pricepi §i
on urmeaza. Tn timpul conferintei de presa vom da un mic spec-
ticol de solidaritate. Vom pleca de la presupunerea ca detaliile
divortului vor ajunge totu§i Tn presa, iar noi le vom neutraliza din
limp.
I - Cum?
- StTnd Tmpreuna Tn fata tuturor §i purtTndu-ne ca o mica
 familie, fiecare dtnd dovada de Tntelegere pentru celalalt §i in
special pentru Meredit|| Vreau ca toti reporterii prezenti sa vadfi
§i sa auda destul Tn dupa-amiaza asta ca sa le ajunga saptamml
la rtnd §i sa dispara din existenta noastra. Vreau sa piece*de lei
conferinta de presa plini de compasiune pentru; noi §i'convin}H
ca nu ne purtam pica unul altuia. Oprindu-se, Matt se uita In
Meredith §i Tntreba: Unde Ti putem strTnge pe toti reporterii? Sala
de consiliu de la Intercorp nu e prea Tncapatoare.
^ f r Dar salonul nostru de festivitati e destul de mare, spuse
Meredith repede. E Tmpodobit deja pentru serbarea anuala de
Craciun, a§a ca e curat §i pregatit de oaspeti.
- Ai auzit? Tl Tntreba Matt pe Parker.
-D a .
- Atunci vino cTt mai repede aici ca sa pregatim o declaratie,
porunci Matt §i Tnchise imediat telefonul. Se pregati sa spunS
ceva lini§titor, cTnd Lisa Pontini se Tmpinse brusc de la perete,
buzele tremurTndu-i u§or, pipa de o buna dispozitie molipsi-
toare.
- M-am Tntrebat de multe ori cum de-ai reu§it s-o faci pe
Meredith sa renunte la prudenta, sa se culce cu tine, s-o la§i
gravida, sa te Tnsori cu ea §i aproape s-o iei cu tine Tn America
de Sud, toate numai Tn cTteva zile? Acum Tnteleg ce s-a TntTm­
pIat. Nu e§ti un titan, e§ti un taifun. Ai votat vreodata cu de-
mocratii? adauga ea.
- Da, recunoscu Matt plictisit. De ce?
- A§a, ma Tntrebam §i eu, minti ea, observTnd expresia do-
jenitoare de pe chipul lui Meredith. Devenind serioasa, Lisa li
Tntinse mTna §i spuse Tncet: STnt foarte bucuroasa sa-l cunosc Tn
sffr§it pe sotul lui Meredith.
Matt Ti zTmbi, strTngTndu-i mTna. Lisa Pontini Ti placea.

Capitolul 44
La sugestia lui Matt, Meredith Ti invita la conferinta de presa
pe toti directorii executivi §i pe managerii raioanelor, Tntr-un efort
de a elimina .orice specuiatii din partea angajatilor magazinului.
Pentru TmblTnzirea presei, la ordinele lui Meredith, raionul de
alimente de la Bancroft fu devastat fara mila, iar toti cei o suta
pncizeci de reported pregatindu-se sa ia loc Tn salonul de fes-
livilati se servira dupa pofta inimii din mTncarurile de import §i
Hnurile scumpe.
A§teptTnd Tn culise alaturi de cei doi barbati care alergasera
lit ajutorul ei, Meredith nu simtea doar recuno§tinta, ci §i o sen-
fatie ciudata de TncTntare. Urmarindu-i atenta, aversiunea lor
pstinctiva parea aproape amuzanta, TntelegTnd dintr-o data ca
Ip multe privinte erau extrem de asemanatori. Pe nea§teptate
fumoarea conversatiilor din sala scazu, luminile devenira mai
ItrSlucitoare, un microfon sctnci, iar pulsul lui Meredith se ac-
fcelera, din minte disparTndu-i orice alte gTnduri Tn afara celor
ligate de urmatoarele minute.
| - Doamnelor §i domnilor, spuse §eful departamentului de
relatii cu publicul de la magazinui Bancroft, Tnainte ca dom-
nl§oara Bancroft, domnul Reynolds §i domnul Farrell sa vina aici
B | sa raspunda la Tntrebarile dumneavoastra, m-au rugat sa
dtesc urmatoarea declaratie continTnd faptele, a§a cum le cu-
nosc ei, referitoare la incidentul care v-a adus astazi aici. ,Jn
urma cu trei saptamtni, neregularitatile legate de certificatul de
divort obtinut de un anume Stanislau Spyzhalski au fost obser-
VBte de domnul Reynolds. Imediat dupa aceea, domni§oara
Bancroft ?/ domnul Farrell s-au fntflnit sa discute problema...
CTnd declaratia se apropie de sfTr§it, Parker §i Matt se apro-
plara de Meredith, stTnd de o parte §i de alta a ei.
, - Gata? Tntreba Parker. Ea dadu din cap. Arati minunat, o
,i8igura el, dar Matt se Tncrunta vazTndu-i expresia Tncordata.
- Relaxeaza-te, o preveni el. STntem ni§te victime, nu infrac-
tori, a§a ca nu ie§i aratTnd rigida §i misterioasa. Poarta-te cTt mai
natural §i zTmbe§te-le. Meredith, spuse el cu un glas staruitor,
urmarind-o cum se chinuia. sa respire regulat. Nu voi reu§i de
unul singur. Am nevoie de ajutorul tau!
Luminile orbitoare ale biltz-urilor aparatelor de fotografiat ex-
plodara imediat ce pa§ira pe scena. A§a cum stabilisera, discu­
tia cu presa fu deschisa de Matt, dar Meredith fu luata prin
•urprindere de atitudinea lui non§alanta, plina de umor.
- Doamnelor §i domniior, ce dragut din partea dumneavoas-
Irfi sa participati la aceasta gala improvizata, spuse el. Daca am
li §tiut de ieri ca vq|i fi aici, Tn cinstea ocaziei am fi adus §i ni§te
elefanti de la circ. A§tepta ca rTsetele sa se potoleasca, apoi
continua: Vom sta doar cinci minute, a§a ca va rugam ca Tntrn
barile sa fie ctt mai scurte §i la obiect. Eu am timp berechet a
stau Tn compania voastra, glumi el oprindu-se din nou ca ho
hotele de rTs sa Tnceteze, dar Meredith are un magazin de con-
dus, iar Parker o multime de §edinte.
Folosirea deliberata, non§alanta, a numelui de botez al lui
Parker §i al lui Meredith provoca o tacere uluita, dar iadul anticl-
pat se dezlantui aproape instantaneu cu Tntrebari strigate din
toate partite, cea mai tare de la un reporter de la CBS aflat In
primul rtnd.
- Domnule Farrell, de ce a ramas secreta casatoria dum«
neavoastra cu domni§oara Bancroft?
- Daca ma Tntrebi de ce n-ai aflat nimic despre ea la vremen
respectiva, replica Matt pe un ton mieros, raspunsul e ca acum
unsprezece ani nici unul din noi nu prezentam vreun interes
pentru presa.
- Domnule Reynolds, striga un reporter de la Chicago Sun-
Times, veti amTna casatoria cu domni§oara Bancroft?
ZTmbetuI lui Parker fu scurt §i distant.
- A§a cum ati aflat din declaratia citita, Meredith §i Farrell,
Matt, se corecta el TncercTnd sa-i zTmbeasca amabil lui Matt,
trebuie sa treaca prin procedura legala de divort. E normal ca
nunta sa fie amTnata pTna la pronuntarea sentintei de divort. fn
caz contrar Meredith ar putea fi acuzata de bigamie.
CuvTntul bigamie fu o gre§eala, iar Tn clipa Tn care Tl rostise,
Meredith sesiza ca Parker se Tnfurie pe sine Tnsu§i. Sesiza c3
starea de spirit a reporterilor trecu de la relaxarea instaurata de
Matt la seriozitate §i curiozitate profesionala. Se schimba pTna §i
tonul Tntrebarilor.
- Domnule Farrell, dumneavoastra sau domni§oara Bancroft
ati Tnaintat deja cererea de divort? Tntreba un alt reporter. Daca
da, pe ce motive?
: - Nu, spuse Matt, intervenind calm. N-am facut-o Tnca.
- De ce nu? vru sa §tie o femeie de la WBBM.
Matt Ti arunca o privire de o tristete comica.
- Tn clipa de fata mi-am cam pierdut Tncrederea Tn avocati.
Nu mi-ai putea recomanda unul?
 I Meredith §tia ctt de mult se straduia sa mentina atmosfera
Batlnsa, iar ctnd Tntrebarea urmatoare Ti fu adresata ei, T§i jura
1^1 ajute abordTnd acela§i ton.
P - Domni§oara Bancroft, striga un barbat de la USA Today,
||jin vS simtiti Tn aceasta situate?
■ - Adevarul e, replica ea cu un zTmbet incon§tient de Tnduio-
■ to r, ca nu m-am simtit atTt de dureros de ie§ita Tn evidenta din
la s a a §asea, cTnd am pa§it pe scen'a costumata Tn pruna.
Raspunsul ei cu totul nea§teptat stTrni hohotele de rTs ale
■ultimii, iar Matt, luat prin surprindere, T§i Tntoarse capul spre ea
pflvlnd-o cu un zTmbet mirat §i radios.
R - Domnule Farrell, ce motive au stat la baza divortului de
■cum unsprezece ani?
■ p Nu sTntem siguri, glumi Matt cu reportera, abordTnd unul
■ ft zTmbetele lui cuceritoare. Am descoperit ca documentele
primite de la Spyzhalski nu se potrivesc.
1 - Pentru domni§oara Bancroft, Tncepu o reportera de la Tri­
bune, iar cTnd Meredith se uita la ea spuse: Ne puteti spune de
( • cSsatoria n-a rezistat?
Meredith §tia ca era o Tntrebare la care Matt nu putea ras-
punde Tn locul ei.
I' - La vremea aceea, se pare ca mi-am imaginat ca viata cu
domnul Farrell ar putea fi... plictisitoare. Am fost o fata crescuta
|| ora§, foarte tTnara, iar Matt a plecat spre jungla Americii de
lu d la cTteva zile dupa casatorie. Vietile noastre au luat-o pe
ilrumuri diferite.
I - Exista vreo §ansa de reconciliere? Tntreba un reporter de
la postul de televiziune NBC.
I - Fire§te ca nu, replica Meredith automat.
h - E ridicol dupa toti anii a§tia, adauga Parker,
f - Domnule Farrell? insista acela§i reporter. Vreti sa ras-
$»iindeti la Tntrebare?
I I - Nu, spuse el pe un ton rece.
- E raspunsul dumneavoastra sau refuzul de a raspunde?
I? - la-o cum vrei, replica Matt cu un zmnbet u§or, care nu-i
a|unse pTna la ochi, apoi Tnclina capul spre un alt reporter ca
foesta sa-§i puna Tntrebarea. Urmara una dupa alta, dar cele
imi cumplite fusesera puse deja, iar Meredith se lasa Tnconju-
 rata de zgomot, simtindu-se ciudat de calma. Ctteva minute tin
ttrziu Matt se uita la cei din sala §i spuse: I
- Timpul a expirat. Sper ca am raspuns la toate tntrebanli
voastre. Parker, spuse el imittnd admirabil buna dispozitie, m fl
ai ceva de adaugat?
Parker ti surtse cu aceea§i amabilitate. 1
- Cred ca am spus tot ceea ce era de spus, Matt. Acum h fl
s-o §tergem de aici §i s-o lasam pe Meredith sa-§i vada (Im
treburile ei.
- Tnainte de a pleca, striga o femeie ignortnd tncercarea d*l
a pune capat conferintei de presa, a§ vrea sa spun ca toti trei v |l
comportati admirabil, date fiind circumstantele. Tn special dum
neavoastra, domnule Reynolds, pentru ca stnteti prins tn mijlo
cul unei situatii asupra careia nu aveti nici un fel de control,
atunci sau acum. Ar fi fost normal sa simtiti o anumita du§manln
fata de domnul Farrell, raspunzator tntr-un fel pentru tnttrzierei
casatoriei cu domni§oara Bancroft.
- Nu exista nici un motiv de aversiune, replica Parker cu un
, ztmbet nimicitor. Matt Farrell §i cu mine stntem barbati civi!iza|l
§i vom rezolva situatia asta tn modul cel mai prietenesc posibil,
Stntem prizonierii unor circumstante neobi§nuite care pot §i vor
fi remediate cu u§urinta. De fapt, tntreaga problema nu se deo-1
sebe§te prea mult de un contract de afaceri redactat gre§it caro
acum trebuie modificat.

Lisa a§tepta tn culise sa o tmbrati§eze pe Meredith.

I
- Vino sus cu noi, §opti Meredith, spertnd ca prezenta Lisei I
ti va face pe Matt §i pe Parker sa se poarte civilizat unul cu j
celalalt. Urctnd tn acela§i ascensor cu cumparatorii, o femeie din 1
spate ti dadu un ghiont celei de Itnga ea.
- Uite-o pe Meredith Bancroft cu sotul §i logodnicul, spuse I
ea tntr-o §oapta care se auzi tn toata cabina. Unul din fiecare, 1
nu-i grozav? Iar aia e Matthew Farrell, sotul. Are legaturi numai I
cu staruri de cinema.
Obrajii lui Meredith se colorara u§or, dar nimeni nu scoase I
nici un cuvtnt ptna nu ajunsera tn biroul ei. Lisa njpse tacerea 1
tmbrati§tnd-o din nou pe Meredith §i privind-o amuzata.
- Ai fost minunata, Mer. Superba! .
 I — Eu n-a§ merge a§a de departe, spuse Meredith cam fara
vltg3.
t - Ba da! Nu mi-a venit sa-mi cred urechilor ctnd te-am auzit
npunmd ca a trebuit sa te costumezi Tn pruna. Nu-ti sta Tn fire sa
I ) porti a§a. TntorcTndu-se spre Matt, adauga: Ai un efect ex-
• 4lent asupra e ^ H
- N-ai nimic de facut ca sa-ti meriti salariul? se rasti Parker.
Lisa, care lucra adeseori pTna seara tTrziu, cu mult peste ora
do tnchidere a magazinuluii ridica din umeri.
- Lucrez §i a§a mai multe ore decTt mi se platesc.
- Eu mai am multe de facut, spuse Meredith Tn sila. Parker
t.'icu un pas Tnainte §i o saruta pe obraz. ZTmbindu-i, spuse:
[ - Ne vedem sTmbata seara.
Matt Ti dadu lui Meredith doua secunde ca sa refuze §i, cum
<>a §ovai, se uita la Parker §i declara pe un ton categoric:
- Ma tem ca nu va fi positJil!’ :
- Asculta, Farrell! Poate ca Tn urmatoarele unsprezece sap-
tSmTni sTmbetele stnt alte tale, dar asta e a mea. E ziua de
na§tere a lui Meredith §i ne-am facut planurile cu saptamTni Tn
urma. Vom merge la restaurantuB i Antonio.
TntorcTndu-se spre Lisa, Matt Tntreba raspicat:
- Ai stabilit ceva pentru sTmbata?
; - Nimic deosebit, spuse Lisa uimita.
- Bine, atunci vom merge toti patru, decreta el. Dar mu la
Antonio. Este prea multa lume §i prea multa lumina. Vom fi
recunoscuti imediat. Aleg eu locuf Enervat Tn mod cu totul iratio-
nal pentru ca Meredith nu-i spusese nu lui Parker, dadu scurt
din cap §i plecci.
Parker Tl urma, dar Lisa ramase, lasTndu-se sa cada pe un
scaun cu o expresie naucita pe fata.
- Dumnezeule, Mer, spuse ea rTzTnd. Nu ma mai mir ca ai
fost de acord' cu Tptelegerea life E barbatul cel mai uluitor pe
care I-am TntTlnit vreodata!
- Nu-i nimic de rTs, replica Meredith refuzTnd sa comenteze
calitatile lui Matt. Tn croaziera pe care o face, tata n-are voie sa
citeasca sau sa priveasca-dectt lucru™ anoste. DaCa se hotara-
§te sa Tncalce sfatul medicului §i se uita la §tiri, voi fi norocoasa
daca nu va trebui sa trimitem dupa el un avion de salvare.
 - Daca a§ fi Tn locul tau, spuse Lisa scTrbita, l-a§ borribarda
cu rachete pentru ceea ce-a facut acum unsprezece ani.
- Nu-mi aduce aminte, o sa mi se faca rau. CTnd se Tntoarce
acasa, o sa stam de vorba. Ma gTndesc la treaba asta de cTteva
zile §i, sincera sa fiu, cred ca §i-a imaginat ca ma apara de un
vTnator de zestre care Tmi va zdrobi inima.
- A§a ca ti-a zdrobit-o el.
- Cam a§a ceva. Apoi T§i alunga din minte problemele vietii
personate, fiind singura modalitate de a face fata situatiei Tn care
se afla. Ne vedem sTmbata, Ti spuse ea Lisei.

Capitolul 45
La patru §i jumatate Tn dupa-amiaza urmatoare, Matt T§i ri­
dica privirea de pe documentele Tntinse pe masa din sala de
§edinte, unde discuta cu trei dintre directorii executivi, §i Tntinse
mTna spre telefon.
- Daca nu e o urgenta, Tr spuse el lui Eleanor Tnainte ca ea
sa-i explice mdtivul pentru care Tl deranja, nu vreau sa aud nimic
pTna n-am terminat aici.
- Te cauta domni§oara Bancroft, spuse ea pe un ton u§or
obraznic. E sau nu o urgenta?
- Da, replica el Tn sila, dar raspunzTnd telefonului lui Me­
redith j iu se simtea deosebit de TncTntat. O sunase ieri dupa-
amiaza ca s-o informeze ca Spyzhalski se afla Tntr-un loc unde
reporterii nu vor da de el. Secretara Ti spusese ca §edinta lui
Meredith va mai dura .cTteva ore, a§a ca Tn loc sa 0 lase Tn
suspans Ti dictase secretarei un mesaj Tn care o informa Tn
ternrteni voalati despre ceea ce se TntTmplase §i Ti ceruse sa i-l
duca lui Meredith. Cum ea nu lua legatura cu el nici macar
seara, se Tntrebase daca era prea ocupata sa sarbatoreasca
ve§tile bune Tn pat cu Reynolds. AruncTnd o privire scurta de
scuze barbatilor de la masa, Matt ridica receptorul.
- Matt, spuse ea, pannd grabita, §tiu ca e seara ta, dar am o
§edinta la cinci §i o multime de rapoarte de citit.
- Cu riscul de-a parea inflexibil, spuse el cu o voce rece,
neTnduplecata, am Tncheiat o Tntelegere.
- §tiu, replica ea cu. un oftat exasperat, dar pe ITnga ca
trebuie sa ramTn aici ptna ttrziu, mai am de lucru §i acasa, iar
mtine trebuie sa vin din nou. Nu ma simt Tn stare sa fac fata unei
seri petrecute tn ora§ sau unei dispute cu tine.
- Ce propui? '•*
, - Speram ca vei fi dispus sa ma iei de aici §i am putea lua
cina mai devreme, undeva, prin apropiere, tntr-un local obi§nuit.
Supararea lui Matt se evapora.
- Tn regula. Servieta mi-e plina de rapoarte. O iau cu mine §i
dupa cina putem petrece o seara placuta, productiva la... mine
sau la tine?
Ea §ovai.
- Promiti ca vom lucra? Adica, nu vreau sa... sa trebuiasca
$S...
- Vom lucra, promise el.
- O.K. Vino sa ma iei pe la §ase, bine? Vizavi e un restau­
rant bun. Iar apoi putem merge tn apartamentul meu.
- E bine a§a, spuse el, dispus sa-§i schimbe programul tn
functie de al ei, attta timp ctt nu-l evita. Reporterii te lasa tn
pace?
- Am mai primit ctteva telefoane. Am discutat ieri-seara cu
Parker §i din nou tn dimineata asta §i mi-a-spus ca nu-l mai
stctie nimeni.
Matt simti o bucurie enorma realiztnd ca nu-§i petrecuse
noaptea cu el, a§a ca fu de acord, accepttnd sa vina la magazi­
nui ei tn jur de §ase.

• Dupa ce-§i croi drum prin multimea de oameni grabiti sa-§i

faca cumparaturile de Craciun, tacerea relativa care-l tnttmpina
pe Matt ctnd ie§i din ascensor la etajul Tn care se afla biroul lui
Meredith i se paru o u§urare binevenita. Masa secretarei era
libera, computerul acoperit de husa, a§a ca Tn loc sa a§tepte pe
canapea, Matt T§i scoase paltonul §i se sprijini cu §oldul de
masa secretarei, multumit de aceasta §ansa nea§teptata de a
vedea cum lucreaza Meredith §i cu ce gen de lucruri era ocu-
pata peste zi.
Fara sa fie con§tienta de prezenta lui Matt, Meredith se uita
la factura prezentata de Gordon Mitchell, directorul general ras­
punzTnd de Tmbracamintea §i accesoriile feminine.
 - Ai cumparat nasturi aurii din metal Tn valoare de trei suti
de dolari? Tntreba ea cu un zTmbet nedumerit. De ce-mi arfl|l
asta? STnt sigura ca suma nu depa§e§te bugetul.
- Pentru ca, replica el pridffenos, nasturii aia aurii sTnt motl«
vul cre§terii vTnzarii la raioanele de confectii pentru femei. M-am
gTndit ca ai vrea sa §tii.
- I-ai cumparat §i ai pus sa fie cusuti aici, da?
- Exact, replica el TntinzTndu-§i picioarele §i aratTnd multumit,
Daca o rochie sau un taior are nasturi aurii, dispar cTt ai zice
pe§te. E o nebunie.
Meredith Tl privi netulburata, evitTnd sa se uite la Theresa
Bishop, vicepre§edinta departamentului de creatie, a carei func-
tie era sa prevada. tendintele modei.
- Nu-ti pot Tmparta§i satisfactia, Ti spuse ea calma. Theresa
ne-a sfatuit cu mult timp Tn urma, dupa ce s-a Tntors dintr-o
ealatorie la New York, ca una din caracteristicile modei vor fi
hainele decorate cu nasturi aurii. Ai ignorat-o. Faptul ca ai cum­
parat nasturii cu TntTrziere §i ai pus sa fie cusuti nu poate com-
pensa pierderile dinainte. Ce altceva ai de raportat?
- Foarte putin, se rasti el.
TrecTnd peste atitudinea lui, Meredith Tntinse mTna §i apasS
o tasta a computerului, aparTnd vTnzarile din ultimefe patru ore
de la toate raioanele aflate sub conducerea lui.
- VTnzarile la raionul de accesorii sTnt mai mari cu cincizeci
§i patru la suta decTt anul trecut Tn aceea§i zi. Aici merge bine.
- Multumesc, doamna pre§edinta, replica el dispretuitor.
- Daca Tmi amintesc bine, ai angajat un nou manager, iar el
a adus un nou furnizor. Da?
- Absolut corect, ca Tntotdeauna!
- Ce se TntTmpla cu modelele Donna Karan din care ai
cumparat atTt de multe? continua ea nepasatoare la tonul lui.
- Se vTnd fantastic, exact cum am banuit.
- Bine. Ce ai de gTnd sa faci cu toate'fustele §i bluzele
ieftine pe care le-ai cumparat?
- Le arcuiesc §ii le scot de aici.
- Tn regula, spuse ea fara tragere de inima, dar sa le treci la
vfnzari speciate §i scoate etichetele noastre. Vorbesc serios.
Am fost astazi la etajul trei §i am vazut ni§te bluze cu eticheta
 Bancroft la un pret de optzeci §i cinci de dolari. Nu merita nici
palruzeci §i cinci.
| - Merita, daca au eticheta magazinului, izbucni el. Eticheta
k e e a Tnseamna ceva pentru cumparatori. N-ar trebui sa th-o
tnnmintesc.
I - Nu va mai Tnsemna nimic daca Tncepem sa o punem §i pe
#diente. Vreau ca mtine bluzele alea sa dispara, le pui pe raftu-
illn de rezerva. Vorbesc serios, §i taie-le etichetele. §tii la care
nirt refer. Cum ramTne cu articolele de co§ de care erai atTt de
entuziasmat?
- Le-am cumparat. Am vazut marfa, Tn mare parte bijuterii
fnlse, unele foarte dragute.
Fara sa acorde importanta raspunsului sau Tmbufnat, Mere­
dith continua pe acela§i ton calm.
- Numai sa ai grija sa tii articolele de co§ la raioanele potri-
vite. Nu vreau sa le vad amestecate cu bijuteriile false, dar
•cumpe.
- Am spus ca sTnt frumoase, se rasti el.
Meredith se lasa pe spate studiindu-l Tn tacerea care se
prelungea, ceilalti vicepre§edinti uitTndu-se la ei.
I, - Gordon, de ce am ajuns noi doi sa ne certain, a§a, dintr-o
data, din cauza genului de marfuri pe care magazinui Bancroft
trebuie sau nu trebuie sa le vTnda? Obi§nuiai sa sustii cu Tnver-
§unare cumpararea marfurilor de cea mai buna calitate. §i iata
cu, pe nea§teptate, i£i ni§te hotarTri care s-ar potrivi mai bine
unor pravalii din cartierele margina§e §i nu unui magazin elegant
ca al nostru.
Cum el refuza sa raspunda, Meredith se apleca brusc Tna­
inte, schimba subiectul, ignorTndu-l pe Gordon de parea nici n-ar
fi fost acolo, apoi T§i Tndrepta atentia spre Paul Norman, mana-
gerul raionului de articole casnice, singurul caruia nu i se adre-
sase Tnca.
_ - Ca Tntotdeauna Paul, raioanele tale arata bine, spuse ea
zTmbindu-i. VTnzarile arata o cre§tere de douazeci §i §ase la
suta fa^a de anul trecut Tn aceea§i saptamTna.
- Douazeci §i §apte, o corecta el surTzTnd. Cifrele de pe
computer s-au schimbat de la douazeci §i §ase la douazeci §i
§apte cu putin Tnainte de a intra aici.
 - O treaba excelenta, spuse ea cu toata sinceritatea, apoi
rise u§or, amintindu-§i anunturile din ziare prin care se anunta
oferta unor componente stereo*la ni§te preturi extraordinar de
mici. Articolele electronice zboara din magazinui nostru de parea
ar avea aripi. Vrei sa-i faci pe cei de la Highland Superstores sa
dea faliment?
- Mi-ar placea enorm.
- §i mie, recunoscu ea, apoi redeveni serioasa §i se uita la
grupul adunat Tn jurul mesei. Tn general stam bine, la toate
magazinele cu exceptia celui din New Orleans. VTnzarile au sca­
zut din ziua cu a§a-zisa bomba §i au ramas la fel Tn urmatoarele
patru zile din acela§i motiv. Se uita la vicepre§edintele respon-
sabil cu publicitatea. E posibil sa obtinem ni§te timpi de reclama
la vreunul din posturile radio din New Orleans, Peter?
- Nu la o ora de maxima audienta. Am marit numarul re-
clamelor tiparite. Vom reu§i sa recuperam o parte din pierderile
provocate de amenintarea cu bomba.
Multumita ca discutasera toate problemele, Meredith arunca
o privire Tn jur §i le zTmbi cu caldura.
- Cam asta ar fi tot. Vom cumpara terenul din Houston §i
speram ca Tn iunie sa Tncepem construirea noului magazin. Va
doresc un weekend placut.
CTnd grupul de oameni se ridica sa piece, Matt se duse la
canapeaua din anticamera §i lua o revista, prefacTndu-se ca
cite§te, dar era atTt de mTndru de felul cum se descurcase, TncTt
nu se putea abtine sa nu zTmbeasca.
Singurul lucru care nu-i placuse §i nu-l impresionase fusese
incidentul cu directorul care o Tnfruntase; dupa parerea Ip Matt,
comportarea lui necesita masuri mult mai drastice; tipul trebuia
sa-§i cunoasca lungul nasului. PunThd revista pe masuta, Matt
porni spre biroul lui Meredith, dar se opri brusc vazTnd ca doi
barbati erau Tnca Tnauntru, iar Meredith nu parea deloc TncTntata
de ce-i raportau.
Cuprins de curiozitate, dar §i de vinovatie, Matt T§i relua
pozitia de mai Tnainte, doar ca de data asta ramase la vedere cu
paltonul pus pe brat-
- Ce parere ai de treaba asta? Tl Tntreba ea pe avocatul
firmei, TncruntTndu-se.
 ! - Detest ca trebuie sa ti-o spun, raspunse el, dar am facut
ni§te mici investigatii, iar pe Wall Street se zvone§te ca cineva
vrea sa preia compania.
: - Acum? N-are nici un sens. De ce ar vrea un lant de
magazine sau o alta corporate sa ne preia Tntr-un moment ca
fista, cTnd sTntem datori pTna peste cap?
r - Mai TntTi pentru ca Tn clipa de fata nu sTntem capabili de
nici un fel de batalie financiara.
- N-are nici un sens sa puna mTna pe noi acum. N-ar obtine
decTt o gramada de datorii pe care ar fi obligati sa le plateasca.
CTnd vei cunoa§te numele celor care ne cumpara actiunile?
- Vor mai trece cTteva saptamTni pTna vom fi anuntati de toti
agentii de bursa care se ocupa de tranzactiile individuale, dar
vom afla numai daca noul proprietar va lua Tn stapTnire certifi-
catele de actiuni. Daca certificatele ramTn Tn grija agentilor de
bursa, nu vom fi informati niciodata de identitatea noului lor
proprietar.
- Poti face o lista la zi cu noii actionari ale caror nume le
cunoa§tem?
S - Cum sa nu, spuse el §i se Tntoarse lasTnd-o pe Meredith
singura Tn birou cu Mark Branden. §i pentru ca ceea ce urma sa
discute cu §eful serviciului de securitate era foarte confidential,
Meredith se ridica sa Tnchida u§a biroului, uitTndu-se la ceas sa
vada cTt timp mai avea la dispozitie pTna la venirea lui Matt.
Privirea Ti zvTcni de la cadranul ceasului care arata ora §ase §i
Jumatate la silueta Tnalta din prag, iar inima Ti tresari Tn mod cu
totul inexplicabil la vederea ei.
■ j i t - De cTnd a§tepti? Tl Tntreba ea pe Matt venind spre el.
t - Nu de mult. Fara sa vrea sa o grabeasca, fiindu-i clar ca
avea §i alte lucruri de rezolvat, adauga: A§tept aici pTna termini.
- Poti sa intri, dar te rog sa Tnchizi u§a. Matt facQ ceea ce-i
ceruse, iar Meredith Tl prezenta repede pe Mark Branden, apoi i
se adresa acestuia: Ai auzit explicable lui Gordon §i i-ai vazut
atitudinea. E o diferenta teribila fata de tot ceea ce obi§nuia sa
spuna sau sa faca. Ce parere ai?
Mark Ti arunca lui Matt o privire banuitoare, dar cTnd Mere­
dith Ti facu semn sa continue, spuse deschis:
- Cred ca ia mita.
 - Mi-o tot repeti, dar Tmi poti arata vreo dovada ca prime§te
bani de la cineva?
- Nu, raspunse el parTnd enervat. Nu §i-a cumparat nici un
fel de jucarii noi costisitoare, cum ar fi Un iaht sau un avion §i
nici vreo proprietate de care sa fi dat pTna acum. Are o amanta,
dar o tine de cTtiva ani. Locuie§te cu nevasta §i copiii fara sa-§i fi
schimbat modul de existenta. Pe scurt, nu exista nici o dovada
ca ar duce-o mai bine §i nici un motiv ca sa fie §antajat, nu are
obiceiuri scumpe, cum ar fi drogurile sau pariurile.
- Poate e nevinov.at, spuse Meredith, dar n-o credea nici ea.
- Nici vorba, e doar prevazator §i de§tept, o contrazise
Mark. Lucreaza de prea mult timp Tn comert, a§a ca §tie cTt de
atent Ti supraveghem pe directori] de departamente §i pe furni-
zori, tocmai pentru a depista posibilele mite. Se fere§te. Voi
continua sa-l tin sub observatie, promise Mark fi, dupa o scurta
Tnclinare din cap Tn directia lui Matt, ie§i din birou.
- Imi pare rau, Ti Zise Meredith lui Matt, TncarcTndu-§i servieta
cu documente care trebuia studiate seara. Nu mi-am dat seama
cTt de mult a tinut §edinta cealalta.
- Mi-a placut sa ascult, spuse el, iar Meredith Ti arunca o
privire uluita TnchizTnd servieta.
- CTt ai auzit?
- Cam douazeci de minute.
- Ai vreo Tntrebare? Tl tachina ea, dar caldura din zTmbetuI
lui, impertinenta lene§a din ochii cenu§ii care o priveau pe sub
pleoapele u§or coborTte, Ti trimise fiori prin tot trupul, a§a ca
Tntoarse repede capul §i T§i feri privirea.
- Trei Tntrebari, spuse Matt urmarind felul cum evita sa se
uite la el. Patru, de fapt, se corecta el.
- §i care ar fi ele? Tntreba ea venind spre el, prefacTndu-se
ca §terge un fir imaginar de praf de pe palton.
- Ce sTnt articole de co§, ce Tnseamna a arcui marfurile §i de
ce eviti sa te uiti la mine?
- Nu mi-am dat seama ca evit sa ma uit la tine, minti ea,
apoi Ti explica: A arcui marfurile Tnseamna a le vinde doar la
jumatatea pretului cu care le-am cumparat. Articolele de co§ sTnt
lucruri ca bijuterii §i accesorii pe care le cumparam uneori Tn
cantitati mari, fara sa le vedem Tn prealabil, fiecare la un dolar
■Ucata, de cele mai multe ori stnt marfuri ramase Tn plus de la
fiirnizorii no§tri obi§nuiti. Care a fost cea de-a patra Tntrebare?
npuse ea Tn timp ce a§teptau ascensorul.
; CTt va mai trece pma vei avea Tncredere Tn mine? T§i zise el.
Ctt va mai trece pTna te vei culca cu mine? CTt va mai trece pTna
voi Tnceta sa mai dansezi prin fata mea fara sa te pot atinge?
j^use ultima Tntrebare pentru ca era cea mai putin inocenta §i
pentru ca era curios sa-i vada reactia.
I - CTt timp ai degTnd sa mai dansezi cu mine acest vals al
tichivarii?
I - CTt vei Tncerca sa faci pe stapTnul.
I - Cred ca a Tnceput sa-ti placa, remarca Matt fulgerind-o cu
0 privire piezi§a, nemultumita.
Meredith zTmbi ?i rosti cu mai multa candoare decTt intentio-
flise:
- Mi-a placut Tntotdeauna compania ta, Matt. Numai ca de
i|«ta asta nu-mi plac motivele tale.
li - Ti-am spus seara trecuta care Tmi sTnt motivele, replica
Matt pe un ton ferm, pa§ii din spatele lor fiind Tnabu§iti de co-
VOrul gros.
- Nu-mi plac motivele din spatele motivelor tale, Tl lamuri ea.
- N-am motive Tn spatele motivelorflspuse Matt cu o voce
jOasa, categorica.
Tn spatele lor o voce barbateasca rise §i spuse:
- Poate ca nu, dar aveti oameni Tn spatele vostru, iar dis-
ou|ia voastra devine prea complicata de urmarit fara o harta
•xplicativa.
T?i Tntoarsera simultan capetele, iar Mark Branden T§i ridica
•iprfncenele, zTmbetuI sau mascTnd avertismentul dat ca cineva
liftgea cu urechea la conversatia lor.
f - Un weekend placut, le ura Meredith celor trei secretare.
- Hai sa mergem la apartamentul meu §i sa comandam o
spuse ea cTnd ajunsera Tn parcare.

Capitolul 46

Servira pizza §i vin acasa la ea, pe podeaua din fata focului.

UrmSrind-o cum se uita la foe, se Tntreba ce voia se Tnsemne
 ■V; .V ; ’ / .‘'•A' l ’;

acel ztmbet fugar aparut din ctnd tn ctnd pe buzele ei pe tot

parcursul cinei.
- Ce e attt de amuzant? tntreba el tntr-o doara, iar tntre*
barea lui o facu dintr-o data sa-§i mareasca ochii, umerii tnce-
ptnd s a il se scuture de rts.;;M bine? insista’ el tnc&ttndu-sa
ctnd ea T§i clatina capul.
- Tu, reu§i ea sa vorbeasca. Mi-a placut cum te-ai compor-
tat la mine tn birou, dar cred ca ar fi mai bine sa ne punem pa
treaba, spuse ea. E deja noua fara un sfert.
Matt se ridica fara nici un chef, o ajuta sa adune resturile
cinei lor, apoi se duse la canapea, t§i desfacu servieta §i scoase
contractul de treizeci de pagini pe care trebuia sa-l citeasca.
O simti examintndu-l §i tfiffidica privirea, observtnd ca s
uita mirata la ochelarii lui.
- De citit, explica el simplu.
Meredith ti admira capacitatea de a atinge acea stare de
concentrare'maxima, instantanee, dar ea era departe de a§a
ceva. Ramase cu ochii tndepartati asupra focului din camin gtn­
dindu-se la ceea ce-i spusese Sam Green, . -
Gtndurile i se tnvalma§eau tn minte, cele cincisprezece mi­
nute factndu-se douazeci, apoi treizeci.
De cealalta parte a mesei joase Matt spuse calm:
- Vrei sa-mi spui ce te framtnta?
Ea t§i tntoarse repede capul §i vazu contractul pe care Tl
citise lasat pe genunchi.
- Nu, spuse ea automat. Probabil nu e nimic important.
Adica nimic care sa prezinte interes pentru tine.
- Ce-ar fi sa ma pui la tncercare? propuse el.
- A m o senzatie ciudata, neplaeuta, recunoscu ea ridictn-
du-§i capul §i uittndu-se la el. Indiferent ce-ar fi, e tngrozitor.
- Poti determina sursa acestei senzatii ciudate?
- Am crezut ca vei rtde de ceea ce am spus, marturisi ea.
- Nu e nimic de rts Tn faptul ca sesizezi ceva de care nu e§ti
pe deplin con§tienta. Se cheama instinct §i ar trebui sa-i acorzi
mare atentie. Pe de alta parte, senzatia s-ar putea datora stre-
sului sau faptului ca am reintrat Tn viata ta, Ultima data cTnd ai
avut de-a face cu mine, viata ti-a devenit un co§mar. E posibil
sa te temi ca lucrul asta se va repeta.
 - Nu cred sa vina de la stres sau de la tine. Nu pot spune cu
precizie ce anume ma deranjeaza.
Tncearca sa-ti aminte§ti ctt mai exait, ora daca se poate,
ctnd ai simtit pentru prima data asta. GTnde§te-te la o senzatie
| prusca de nelini§te sau de confuzie, sau...
- Tn ultimele ziie ma simt a§a maktot timpul. -
Matt pzTmbi.
- Sper ca e vina mea. Ma refeream la senzatia ca 'ceva .e
eiudat, chiar dac§ Tn clipa aceea ti s-a parut de b p i augur.
I Cuvintele lui o dusera inevitabil cu gtndi|1 la fe lu |f| care se
llmfise cTnd tatal ei o anuntase ca pre§edintia era a ei, dar
numaj pentru ca Gordon Mitchell o refuzase. flrelata evenimen-
tul lui Matt, acesta Tl analiza §i spuse:
■ - Tn regula. A fost instinctul tau,:preveBidu-te ca M itc h £ |H |
no comporta logic, cum era de a§teptat de la el. Nu te-ai Tn§elat.
Uite ce s-a TntTmpIat de atunci: a devenit un vicepre§edinte Tn
cure nu poti avea Tncredere, pe care Tl banuie§ti ca ia mita. Ba
mai mult, violeaza standardele magaziritilui cumparTnd marfuri
(Id calitate proasta §i te Tnfrunta Tn cadrul §edinteJoH|
f - l | | a i mare ^credere p sfnstinctele tale, nu-i a§a?4htreba
oa surprinsa.
Matt se gTndi la cTt de mult risca deja bazTndiii-se pe instinc­
tul sau ca sentimentele avute cTndva pentru el erau Tnca pre-
/onte.
■ - Habar n-ai, replica el c u fftf acarare, cTt de multa Tncredere
im Tn ele.
I - Sursa senzatiei de dezastru iminent e probabil mult mai
u$or de localilat. Mai TntTi, luni am fost anuntati ca cineva^a pus
[ bomba T^magazinul din ,New Orleans §i am pierdut o mare
parte din cT§tigurile obi§nuite Tn aceasta perioada a anului. E cel
mai nou magazin al nostru §i Tnca n-am ajuns sa scoteam profi-
turi de pe urma |ui. Am garantat personal Tmprumuturile pentru
nl. Daca va functiona Tn pierdere, vom apela la veniturile celor-
Idlte magazine.
- Atunci de ce e§ti Tngrijorata?
- Pentru ca, spuse ea dftTnd|§ie-am extins atTt de repede,
IncTt aveam o multime de Tmprumuturi. N-am prea avut de ales,
Unncroft ori mergea Tnainte infifiiJ Tn||nd cu celelalte magazine
mari, ori se trezea scos din circulate. Problema e ca Tn clipa de
fata nu avem bani la dispozitie ca sa acoperim pierderile mai
multor magazine Tn caz ca vTnzarile vor Tncepe sa scada brusc.
- §i nu i-ati putea Tmprumuta?
- Nu e chiar attt de u§or. Costurile expansiunii ne-au facut
sa ne Tmpumutam pTna peste cap. §i ma Tngrijoreaza §i altceva.
Actiunile noastre se vTnd zilnic la bursa Tntr-un numar record.
Am observat treaba asta Tn ziare acum cTteva luni, dar am pre-
supus ca investitorii au citit despre noi §i §i-au dat seama cS
sTntem o investitie extraordinara pe termen lung, ceea ce e
adevarat. Dar Sam Green, avocatul firmei, e de parere ca actiu­
nile alea se plimba pe la bursa pentru ca cineva se pregate§te
sa faca o Tncercare de preluare. Sam are relatii pe Wall Street §i
e clar ca exista zvonuri despre o Tncercare de preluare. Parker a
auzit §i el ceva prin octombrie, dar am ignorat aceasta posibili-
tate. S-ar putea Tnsa sa fie adevarat. Vor trece saptamTni pTnS
sa aflam numele celor care ne-au cumparat actiunile. §i chiar
daca le vom afla, e foarte posibil sa nu ne spuna nimic semnifi-
cativ. Daca o companie vrea sa-§i pastreze secreta intentia de a
ne prelua, nu ne va cumpara actiunile Tn numele ei. Va aranja
ca altii sa le cumpere. E posibil chiar sa blocheze ilegal actiunile
sub nume imaginare. Se opri brusc §i Ti arunca o privire nelini-
§tita. D§r tu §tii deja cum se face, nu-i a§a?
- N-am nimic de comentat.
- Una din companiile pe-":are ai Tncercat s-o preiei acum
cTteva luni ti-a platit cincizeci de milioane numai ca sa-i la§i Tn
pace. Noi n-am putea face a§a ceva, iar Tn clipa de fata nu
avem (Jestule resurse financiare ca sa Tncercam sa luptam Tm­
potriva unei preluari. Dumnezeule, termina ea, n-a§ suporta sa
§tiu ca Bancroft va deveni doar o ramura a unei mari corporatii!
- Dar exista masuri de protectie prin care poti evita o astfel
de tentativa.
- §tiu. iar consiliul de conducere le discuta de cTtiva ani, dar
n-au facJt Tnca nimic concret.'
- Astea smt toate grijile tale sau mai e §i altceva?
- Altceva? rosti ea rTzTnd farg^a vrea. Cum sa nu, dar
concluzia e ca se TntTmpla lucruri care nu s-au mai TntTmpIat
niciodata, iar eu am senzatia unei catastrofe de proportii. M;i
tern ca am ajuns tinta unei preluari prin forta, am fost amenintati
cu o bombaffar acum Parker nu ne mai poate Tmprumuta banii
pentru Houston, a§a ca va trebui sa tratam cu un nou investitor.
I - De ce nu poate?
| - Pentru ca Banca Reynolds Mercantile e §i ea in cautare
de fonduri, nici vorba sa faca Tmprumuturi unei companii care nu
gi-a achitat Tnca. datoriile. Nu m-ar mira daca Parker nu §i-ar
face griji ca Bancroft nu va putea sa-§i plateasca dobTnzile la
tmprumuturile facute deja.
j!' - E baiat mare, replica Matt sec, TmpingTndu-§i documentele
tnapoi Tn servieta, se descura el. Daca ti-a Tmprumutat mai multi
bani decTt ar fi trebuit, e doar vina lui §i va gasi el o cale sa
recupereze pagubele. Ajuns ITnga u§a, sa Tntoarse spre ea.
i - La ce ora ne adunam aici pentru ziua ta de na§tere?
§apte treizeci? propuse ea.
I - Bine.
i' - Apropo de mTine seara, spuse ea, fiindca e ziua mea de
na§tere a§ dori sa-ti cer o favoare.
I - §i anume? Tntreba el punTndu-§i jos servieta §i Tmbra--
c?ndu-§i paltonul.
- Ca tu §i Parker sa vorbiti unul cu altul, fara taceri apasa-
toare, Tl avertiza ea, a§a cum v-ati purtat Tnainte de conferinta
de presa. De acord?
Dcldu din cap, vru sa spuna ceva, §ovai, apoi facu un pas
upre ea §i rosti:
■ - Apropo de Reynolds, Tntreba el cu un calm Tn§elator, te
mai culci cu el?
r - Asta ce mai vrea sa Tnsemne?
I ' - Tnseamna ca presupun ca te culcai.cu el din moment ce
V-ati logodit §i te Tntreb' daca o mai faci.
r - Cine naiba te crezi!
- Sotul tau.
Dintr-un motiv necunoscut, tonul solemn al acestei declaratii
II f3cu inima sa-i zvTcneasca cu forta. El Ti vazu reactia §i adauga
cu un ztmbet fugar:
’ - Suna bine, odata ce te-ai mai obi§nuit.
- Nu, nu-i adevarat, replica ea rebela. Dar era...
ZTmbetuI lui pieri.
 IlfilA tu n c i da-mi voie sa-ti fac cuno§tinta cu un cuvTnt car
suna chiar mai rau. Daca Tnca te mai culci cu Reynolds, cuvTntu
e adulter.
Meredith dadu a§a un purnn u§ii, c§ ar fi izbit-o de cada
daca Matt n-ar fi oprit-o cu piciorul §i n-ar fi tras-o Tn acela§i tim
pe Meredith pe coridor, cuprinzTndu-i umerii. Gura lui se ap3s
peste a ei Tntr-o sarutare dura, dar §i delicata, bratele lipind-o
strTns de el.
■*Vs- §tiu ca vrei sa ma saruti la rTndul tau, o simt. Ce-ar fi sa-(
dai drumul, o invita el cu o voce ragu§ita. STnt dornic §i cu totu
dispus sa-fl fac pe plac...
Spre groaza ei, tachinarile Ti potolira furia.
- Iar daca voi muri Tntr-un accident Tn drum spre casa, o
ademeni el cu aceea§i voce vibranta, gTnde§te-te numai cTt do
prost te vei simti daca n-o faci.
Cople§ita de panica, T§i elibera gura apoi corpul. Facu un
pas Tnapoi spre pragul u§ii.
- Cum de ti-ai putut Tncala promisiunea de a te purta cuvin
cios Tn seara asta?
- Nu sTntem Tn apartamentul tau, Ti atrase el atentia, iai
abilitatea asta a lui de a TnvTrti pe toata lumea dupa bunul lui
plac fu ultima picatura... Facu un pas Tnapoi, rezista impulsulul
de a-i trTnti;u§a Tn nas, apoi, Tn ultima secunda, o Tnchise izbind-o
cu forta.

Matt depa§i cu Rolls-ul sau doua camioane care Ti blocau

drumul, apoi Tntinse mTna spre telefonul din ma§ina. Ceasul dn
pe tabloul de bord arata ora zece, dar nu §ovai sa formezn
numarul. Peter Vanderwild raspunse la cel de-al doilea apel,
parTnd surprins §i onorat de acest telefon fara precedent.
- Calatoria la Philadelphia a fost Tncununata de succes,
domnule, Ti spuse el lui Matt presupunTnd Tn mod gre§it ca ace­
sta era motivul pentru care §eful sau dorea sa-i vorbeasca.
- Las§ asta acum, spuse Matt nerabdator. Ce vreau eu sA
§tiu e daca exista o §ansa cTt de mica sa se fi aflat ca sTntem
interesati de actiunile Bancroft, ducTnd la zvonuri privind o Tncer-
care de preluare?
- Nici vorba. Am luat toate masurile de prevedee ca sa no
 Icoperim identitatea ptna va veni momentul sa depunem actele
■ SEC. Actiunile lor cresc constant, a§a ca e normal sa ne
iioste mai mult.
I - Cred ca mai exista un jucator, spuse Matt taios. Afla dra-
p jlu i cine e!
f - Cineva vrea Tntr-adevar sa preia compania? Tntreba Van-
ierwild. M-am gTndit §i e ||la asta, dar de ce? Tn momentul de
fctd este o investitie foarte proasta, daca ;§u exista un Iftteres
krso n a l ca Tn cazul dumneavoastra.
I - Peter, Tl preveni Matt, nu-ti baga nasul Tn viata mea ca vei
«|unge sa cite§ti anunturile cu oferte de serviciu.
I - N-am vrut sa, adica, citesc ziarele, Tmi cer scuze...
I —Tn regula, Tl Tntrerupse Matt. Pune-te pe treaba §i verifica
Ivonurile, afla daca mai e §i un alt jucator, iar daca da, cine
fitlba e.

|, lahtul de lux se ridica cu gratie pe coama valurilor mari ale

Atlanticului, apoi se lasa Tn jos, mi§carea repetata parTndu-i-se
Il Philip Bancroft cea mai enervanta §i plictisitoare pe care fu-
«ese silit vreodata sa o suporte. A§ezat la masa capitanului,
fntre sotia unui senator §i un petrolist din Texas, asculta cu
Interes prefacut cuvintele fe m e iH
1 Vom opri Tntr-un port poimTine dupa-amiaza tTrziu, spuse
•a. Cum vi se pare Tn croaziera? Va place?
I - Imens, minti el aruncTnd o privire pe furi§ ceasului de sub
ffian§eta hainei. Tn Chicago era ora zece. Ar fi putut sa se uite la
ftlri sau sa joace carti la club, dar iata ca era tinut prizonier Tn
•cest hotel plutitor.
if - Odata ajunfi Tn Italia veti locL0a prieteni? TI Tntreba ea.
r - N-am prieteni acolo, replica el.
- Nici un prieten Tn Italia? repeta ea, TncercTnd curajoasa sa
continue conversatia unilaterala.
1 - Nu. Doar o fosta sotie, replica Philip absent.
t - Oh! Tti vei face o vizita?
H i ‘Nu cred, raspunse Philip, apoi Tncremeni ca adusese
vnrba despre femeia pe care o aruncase din casa ci| atTt de
multi ani Tn urma. y
 Capitolul 47
Din clipa Tn care Matt propusese ca sarbatorirea zilei ei <!•
na§tere sa se faca Tn patru, Meredith avusese mari Tndoieli In
privinta reu§itei serii, dar cTnd Parker §i Lisa sosira la cTtevi
clipe unul de celalalt, ambii aratTnd foarte veseli §i hotarTti sa si
distreze, Tndrazni sa spere ca nu va fi un dezastru total.
- La multi ani, Mer! Ti ura Lisa Tmbrati§Tnd-o §i oferindu-i o
cutie Tmpachetata Tn mai multe hTrtii de culori diferite.
- La multi ani! Ti ura §i Parker, §i Ti dadu o cutie micl
dreptunghiularS, destul de grea. Farrell nu a sosit Tnca? adaugl
el, uitTndu-se Tn jur.
- Nu, dar am vin §i aperitive Tn bucatarie. Ma pregateam s
le pun pe o tava.
- Termin eu §i o aduc aici, se oferi Lisa. STnt moarta d#
foame. Disparu Tn bucatarie Tntr-un nor de matase de culoarei
prunii, cu o multime de ciucuri.
StrTmbTndu-se Tn spatele ei, Parker o Tntreba indignat pn
Meredith:
- De ce Tmbraca a§a? De ce nu se poate Tmbraca ca oricn
om normal?
- Pentru ca e deosebita, spuse Meredith cu un zTmbet viol
§tii, adauga ea, aruncTndu-i o privire nedumerita, cei mai mul|
barbafi o considera uluitoare.
- Mie Tmi place cum te Tmbraci tu. Ignorind anume remarci
ei despre Lisa, Ti surise §i spuse: Ce-ar fi sa deschizi cadoul
meu Tnainte de venirea lui Farrell?
HTrtia argintie ascundea o cutie din catifea albastra, iar In
interioul de satin se afla o bratara superba din safire §i dia
mante. Meredith o scoase cu grija.
- E minunata!
RidicTndu-§i capul se sili sa Tnfrunte privirea rabdatoare a lu
Parker §i||Tntinse bratara.
- Tmi pare rau, rosti ea cu o voce gTtuita de emotie. I
magrTifica, dar eu... eu nu pot accepta a§a ceva, Parker.
- De ce nu? Tncepu el, dar §tia raspunsul, presimtise ace*l
moment. A§a deci, spuse cu o voce aspra. Farrell a cT§tigat.
 i - Nu chiar, spuse ea calma. Dar, indiferent de ceea ce se va
thtTmpia Tntre mine ?i Matt, tot nu ma voi putea casatori cu tine.
Nu acum. Merisi mai mult decTt o sotie care nu-§i poate stapTni
nentimentele pentru un alt barbat.
I - Farrell §tie ca rupi logodna noastra?
I - Nu! replica ea cu Tnflacarare. §i a§ prefera sa nu §tie. Va
deveni §i mai insistent.
K - Nu renunt, spuse el cu un zTmbet sumbru. Voi considera
Chestia asta drept un obstacol minor. Zau carl urasc pe ticalosul
lla.
I Se auzi soneria. Parker T§i ridica capul, ia.r privirea Ti ramase
flxata asupra Lisei stTnd Tn pragul u§ii de la bucatarie cu o tava
tn mTna.
[ - De cTnd mama dracului stai acolo §i tragi cu urechea?
tntreba el cTnd Meredith se duse sa-i deschida lui Matt.
I - Nu de mult, raspunse ea cu o voce surprinzTndu-l pe
Parker prin bITndetea ei neobi§nuita. Vrei un pahar de vin?
| - Nu, se rasti el Tnciudat. Vreau toata sticla.
Matt trecu pragul, iar Meredith avu impresia ca Tntreaga su­
fragerie vibra de forta simplei lui prezente.
t. - La multi ani! spuse el, zTmbindu-i. Arati fantastic, adauga
el, plimbTndu-§i ochii peste ea de la parul de un auriu lucios pTna
la vTrfurile pantofilor ro§ii.
‘ Lisa facu prima Tncercare de a Tnveseli atmosfera.
I - Salut, Matt, spuse ea privindu-l radioasa. Tn seara asta
arati mai bancher ca Parker.
i - N-am o cheie Phi Beta Kappa, glumi Matt TntinzTnd Tn sila
mtna sa i-o strTnga pe -a lui Parker, oferita cu aceea§i lipsa de
entuziasm.
k - Lisa detesta bancherii, spuse Parker, dTnd drumul mTinii lui
Matt §i ducTndu-se la sticla de vin. Umplu un pahar §i-l dadu pe
flTt. Ei bine, Farrell, spuse Parker cu o lipsa de maniere fara
precedent, e ziua de na§tere a lui Meredith. Lisa §i cu mine
ne-am amintit. Unde e cadoul tau?
- Nu I-am adus aici.
■ I - Vrei sa spui c-ai uitat, nu?
, - Vreau sa spun ca nu I-am adus aici.
* - Ce-ar fi sa plecam, izbucni Lisa Tmparta§tind dorinta lui
 Meredith de a-i scoate pe barbati-Tntr-un loc public, de preferintfi
unul zgomotos.
Limuzina lui Matt Ti a§tepta la trotuar. Lisa intra prima. 0
urma Meredith, a§ezTndu-se anume ITnga ea, eliminTnd astfel
posibilitatea unei altercatii Tntre barbati pentru cine va sta ITngt
cine. Singura persoana care nu arata deJoe Tncordata era Joe
O’Hara, dar care puse gaz pe foe rijind cu gura pTna la urechi
spunTnd:
- Buna seara, doamna Farrell.
Tn vasul cu gheata de ITnga micul bar al limuzinei se aflau
doua sticle de Dom Perignon. ■
- Ce ziceti de ni§te §ampanie? Mi-ar placea, Tncepu Lisa,
dat tocmai atunci limuzina se Tnscrise Tn trafic, izbind-o de spe-
teaza §i smulgTndu-i un geamat de groaza.
- Sfinte Sisoe! exclama Parkeh luptTndu-se sa-§i recapete
echilibrul, aruncat Tnainte de aceea§i forta. Imbecilul asta de
§ofer al tau a trecut pentru patru benzi §i n-a oprjt la semafor!
- E foarte competent! replica Matt.
Restaurantul ales de Matt era unul de care Meredith nu
auzise Tnca, dar Ti placu imediat ce pa§ira Tn hoi.
- Nu e nici pe departe locul pe care l-a§ fi ales eu ca s£
sarbatoresc ziua de na§tere a lui Meredith, spuse Parker arun-
cTndu-i lui Matt o privire bajocoritoare, a§ezTndu-se apoi pe
scaun.
StapTnindu-§i enervarea de dragul lui Meredith, acesta ri-
posta hotarTt: v
- Nu se numara printre preferintele mele, dar daca vrem s3
mTncam Tn lini§te, trebuie sa fie Tntr-un loc mai Tntunecat §i mai
putin cunoscut.
- Parker, ne vom simti bine aici, promise Meredith.
- Formatia e buna, fu de acord Lisa.
La masa lor aparu un chelner sa le ia comanda pentru bau-
turi, iar ei comandara.
- Asta e tot? Ti Tntreba chelnerul, apoi se duse la capatul
barului. Se pregatea sa dea comanda barmanului, cTnd un bar­
bat scund se apropie de el §i spuse:
- Ce-ai zice sa cT?tigi rapid o suta de dolari?
Chelnerul se roti rapid spre el.
 I - Cum?
| - Lasa-ma sa stau putin ITnga spalierul de acolo.
[ - De ce?
I - La una din mese aveti ni§te oaspetBaimo§i, iar eu am un
aparat de fotografiat. Ti Tntinse mTna, iar Tn ea se afla o le-
gitimatie, care dovedea ca lucra pentru o cunoscuta revista de
icandal, §i o bancnota de o suta de dolari Tmpaturita cu grija.
i - Ai grija sa nu te vada, spuse chelnerul palmTnd banii.
I La masa §efului de sala, proprietarul restaurantu||i ridica
receptorul §i forma numarul de acasa al lui Noel Jaffe, un re­
porter care scria despre localurile ora§u^Hffl
- Noel, spuse el, smt Alex de la Manchaster House. Tti
uminte§ti ca ti-am spus ca Tntr-o zi te voi rasplati pentru articolul
frumos scris despre localJSmeu? Bun, ghici cine e Tn restauran-
tul meu Tn clipa asta? ,
■ — Ce vorbe§ti, rise Jaffe cTnd Alex Ti dezvalui numele celor
prezen|i. Poate sTnt Tntr-adevar mica familie fericita pe care am
vSzut-o la conferinta de presa.
; - Nu §i Tn seara asta, replica Alex, ridicTnd putin vocea.
Logodnicul are o mutra de parea l-a calcat trenul §i e bine
iibtiguit.
1 Urma o pauza scurta, apoi Jaffe chicoti §i spuse:
- Sosesc imediat cu un fotograf. Gase§te-ne o masa de
unde sa vedem fara sa fim vazuti.
j - Nici o problema. Numai nu uita, Tn articol sa apara corect
numele localului §i trece adresa.
La vremea crnd chelnerul aduse al doilea rind de bauturi §i
mI treilea pentru Parker; Meredith era foarte con§tienta ca Parker
bea prea mult §i prea repede. Meredith deyenea tot mai con§ti-
•nta de faptul ca Matt Tncepea sa se enerveze.
Matt nu Tncepea^.sa se enerveze, era deja teribil de furios.
limp de trei sferturide ora fusese silit sa-l asculte pe Reynolds
ln§irind tot felul de dulpegarii despre el §i Meredith.
CTnd Tncepu sa vorbeasca despre o iicitatie din cadrul unei
ic^iuni de binefacere la care lucrasera Tmpreuna, Meredith se
ildica repede.
- Ma due la toaleta, spuse ea Tntrerupindu-I anume pe Par-
kor. Lisa se ridica §i ea.
 - Vin cu tine.
Imediat ce ajunsera ta toaleta, Meredith se duse la chiuvetS
prinzTndu-se cu mtinile de margini, imaginea Tnsa§i a disperarii.
- Nu mai rezist, Ti spuse ea Lisei. Nu mi-a§ fi imaginat ci
seara asta ar putea fi attt de Tngrozitoare.
- Sa zic ca mi-e rau §i sa le cer sa ne duca acasa? Tntreba
Lisa aplecTndu-se spre oglinda ca sa se rujeze. Tti aminte§ti ca ai
facut-o pentru mine la Bensohurst Tn ziua cTnd am avut o TntTI-
nire Tn patru?
- Lui Parker nu i-ar pasa nici daca am le§ina amTndoua la
picioarele lui, replica Meredith suparata. Face tot posibilul ca
sa-l stTrneasca pe Matt §i sa Tnceapa o cearta.
Rujul din mTna lui Lisa Tncremeni, iar aceasta Ti arunca lui
Meredith o privire scurta, enervata.
- Matt Tl atTta!
- N-a scos nici un cuvTnt.
- A§a Tl atTta. Parker nu e obi§nuit sa piarda, §i pe tine te-a
pierdut.
- Nu-mi vine sa cred! izbucni Meredith cu o voce joasa,
furioasa. Poate ca Tncearca sa arate plictisit §i amuzat de naz-
bltiile lui Parker, dar te asigur ca nu e a§a! Crede-ma, e furios...
foarte furios ca Parker vrea sa-l faca sa se simta inferior.
- A§a vezi tu lucrurile, replica Lisa cu o indignare attt de
apriga, TncTt Meredith se departa uluita de ea. Nu Tnteleg cum de
te-ai putut gTndi sa te casatore§ti <cu un barbat pentru care nu
simti nici un pic de compasiune.
Chelnerul tocmai Tl anunta pe Matt ca puteau lua loc la masa
din restaurant §i, uitTndu-se peste umar, Matt le vazu pe Lisa §i
Meredith ie§ind de la toaleta, croindu-§i apoi drum prin Tnghe-
suiala din hoi.
Parker Tncetase sa mai povesteasca despre lucrurile pe care
le facuse Tmpreuna cu Meredith, atacTndu-l fati§ p6 Matt cu
Tntrebari referitoare la mediul lui §i rinjind batjocoritor de raspun-
surile lui.
- la zi, Farreil, rosti el cu voce tare, taraganata, unde ai fost
la colegiu? Am uitat.
- Indiana State, replica Matt cu un fel de mTrTit urmarindu-le
pe Lisa §i pe Meredith.
 I - Eu am fost la Princeton.
I - Ei §i!?
■ - Eram doar curios. §i sporturile? Ai practicat vreunul?
I - Nu, mormai el mciudat tmpingtnd scaunul la spate §i ridi-
clndu-se ca toti patru sa poata merge la masa din salonul res-
■urantului imediat ce femeile vor ajunge linga ei.
I - Ce faceai tn timpul liber? insista Parker, tmpingtndu-§i la
rtndul lui scaunul §i ridictndu-se un pic cam nesigur pe picioare.
K - Lucram.
I - Unde?
■ - Tntr-o otelarie §i ca mecanic.
1 - Eu am jucat ceva polo, am §i boxat putin, adauga el cu o
privire dispretuitoare adresata siluetei,lui Matt. §i i-am dat lui
Meredith primul ei sarut.
R - Eu i-am luat virginitatea, se rasti Matt, sttrnit dincolo de
limitele rabdarii, dar ochii ti erau tndreptati asupra lui Meredith §i
I Lisei, aflate la mai putin de trei metri.
I - Ticalosule! §uiera Parker, ductndu-§i bratul la spate cu
intentia sa-i traga un pumn.
( Matt abia daca avu timp sa se fereasca. Reactiontnd instinc-
llv, t§i arunca tn sus bratul sttng §i izbi puternic cu dreptul. Tn
t;llpa aceea se dezlantui iadul; femeile zbierara, barbatii sSrira
Me pe scaune, Parker se prabu§i la podea, iar tn spate izbucnira
0 multime de blitz-uri. Lisa tl numi nemernic, Matt se uita la ea §i
un pumn mic facu contact cu ochiul lui exact ctnd Meredith se
ipleca deasupra lui Parker tntins la podea. Matt t§i trase instinc-
Dv bratul, vrtnd sa raspunda loviturii, t§i dadu seama ca Lisa era
eea care tl pocnise, se opri, dar cotul ti intra tn ceva din spatele
■I, iar Meredith tipa- Joe se napusti tnainte, factndu-§i drum
printe comesenii fugind- mtnctnd pamtntul, iar Matt prinse mti-
iille Lisei ca sa tmpiedice femeia dezlantuita sa-i mai care pumni.
Potografii aparura de nicaieri, tngramadindu-se sa faca ctt mai
multe instantanee.
Cu mtna libera, Matt o smuci pe Meredith de pe trupul lui
Murker, zactnd lat la podea §i o tmpinse catre Joe.
- Scoate-o de aici! striga el, tncerctnd s-o fereasca cu pro-
prW corp de obiectivul aparatelor de fotografiat. Du-o acasa!
Meredith se trezi dintr-o data aproape ridicata pe sus §i dusa
 prin multimea de oamerffspre u§ile turnante ale bucatariei.
- E o ie§ire p H spate, g ifljo e , tragind-o dupa el pe ITngii
bucatarii uimiti, Joe lfip ||s e u§a cu u m a « i(|h tin d -o de zidul da
caramida a! cladirH apoi fie§ira Iri parcarea din spate, ignorinci
complet paznicul. DeschizTnd cu o smucitura u§a limuzinei, Jon
o baga Tnauntru §i o TmpHse jos. Stai acofo, striga el TnchizTncl
B§a §i alergind la volan..
MereditKse tTrT ^fflmare bagare de seama pe scaiipul din
care se vedea partea din spate a ma§inii, cu gTndul sa-i porun*
ceasca §oferului maniac sa Tncetineasca.
- Joe, te rog, striga ea, Tnsa fie ea era prea ocupat, fie
claxoanele §oferilor enervati pe care | | depa§eau Tl..Tmpiedicarii
sa o auda.'Te rog! Ma speri!
- N-are de ce sa-||fie frica, doamna Farrell, replica t l uitm*
du-se la ea Tn oglinda retrovizoare, nimeni n-o sa ne opreascl
Chiar daca ne ajung din; urma, nu ne vor deranja, mi-am Tmpa-
chetat sculele.
- Ti-ai Tmpachetat? repeta Meredith ametita, uitTndu-se la
scaunul gol de ITnga el, a§teptTndu-se parea sa vada o lada. Ce
ti- ai Tmpachetat?
- Sculele? .
- Poftim?
- Mi-am Tmpachetat sculele, o iamuri el.
Ce fel de scuie? Mergem la pescuit? Acum?
El scoase un hohot de ris, T§i clatina capul §i drept lamurira
T§i desfacu haina neagra.
—■Mi-am Tmpachetat sculele de lupta, repeta el, iar Meredith
se zgTi'Ingrozita la mTnerul unui pistol js fis de umar iefind din
tocul cu .Tnfati§are TnspaimTntatoare.
H OflDumnezeule! icni ea, ramTnTnd-brusc fara vlaga. r
CTteva minute mai tTrziuljresari piliternic auz-ind telefonul,
sunetul lui fiind cu total deplasat In limuzina ce gonea nebune-
§te, condusa de un barbat care probabil lucrase pentru Mafia.
- E pentru tine, spuse Joe vesel. E Matt. Au ie§it cu bine din
restaurant. N im e ifi^a fost ranit. Vrea sa vorbeasca cu tine.
Vestea ca Matt o suna acum, dupa toate prin cTte o silise sS
treaca, avu asupra ei efectul unei explozii. Smulse receptorul de
pe partea laterala a limuzinei duse la jfeche.
 I - Joe zice ca e§ti bine, spuse Matt cu vocea lui adTnca §i
Illm a. Ti-am luat paltonul §i... Meredith- nu mai auzi continua-
faa. Foarte Tncet, foarte hotarita §i cu o satisfactie infinita Ti trTnti
telefonul Tn nas.
i Zece minyte mai trTziu, §oferuT lui Matt apasa pe frina §i opri
ma§ina cu un scri§net care o asurzi. Joe ie§i din limuzinei §i
fcschise portiera din spate, facu o mica plecaciune §i o anunta
ou un rTnjet multumit:
I - lata ca am ajuns, doamna Farrell, vii §i nevatamati.
[ Meredith T§i strinse pumnul.
I - B... buna seara, domni§oara Bancroft, se bTlbTi p a zn icu H
I ' Meredith presupuse ca arata ca naiba.
I - Buna seara, Terry, replica ea cu un suris TncTntator, smul-
(jfndu-§i bratul din strTnsoarea lui Joe.
I. Dupa ce deschise u§a apartamentului §i se vazu Tn oglinda
din vestibul, se opri Tncremenita, deschise larg ochii, gata sa
llbucneasca Tntr-un hohot de rTs Tngrozit.
I - Frumos, n-am ce zice, informa ea imaginea din oglinda,?
•poi Tnchise u§a apartamentului.

I; - Chiar ca ar trebui sa ma due acasa, spuse Parker, pipain-

iju-§i grijuliu falca dureroasa. E unsprezece deja.
I - Casa ti-e mai mult ca sigur asaltata de reporteri, replica
Usa pe un ton ferm. Ai face mai bine sa ramTi aici peste noapte.
- § j Meredith? Tntreba el peste cTteva minute, cTnd Lisa se
Intoarse din bucatarie §i Ti dadu o cea§ca de cafea.
Lisa simti un fel de junghi dureros Tn. inima din cauza ob-
•esiei lui pentru o femeie care nu-l iubea, ultima femeie de pe
lume pe care ar fi trebuit sa o iubeasca.
- Parker, spuse ea cu bITndete, s-a terminat.
c - §tiu, replica el melancolic.
- Nu e sfTr§itulplumii, continua Lisa, a§ezTndu-se ITnga el.
Relatia a fost comoda" pentru tine §i pentru Meredith, dar §tii ce
M TntTmpla peste cTtiva ani cu relatiile comode?
r - Nu, ce?
I; - Devin plictisitoare.
Parker bau cafeaua §i puse cea§ca jos fara sa-i raspunda,
npoi se uita Tn jurul lui." Tncaperea era combinatie excentrica
 Tntre piese extrem de moderne §i altele fermecator de tradi^io
nale, presarata cu obiecte de arta ie§ite din comun.
- STnt frumoase, spuse el sincer. Din secolul §aptesprezece,
nu-i a§a?
- Da, rosti Lisa calma.
El se Tntoarse §i se opri Tn fata ei.
- De ce i-ai tras un pumn lui Farrell, Lisa?
Lisa se ridica repede, luTnd cea§ca de pe masa.
- Nu §tiu, minti ea, furioasa ca prezenta lui Tn acest apar-
tament, apropierea §i intimitatea dupa care tTnjea de atTta timp li
faceau vocea sa tremure.
- Nu ma poti suferi, dar sari Tn apararea mea ca un Tnger
pazitor, insista Parker. De ce?
Tnghiflnd Tn sec, Lisa se gTndi ce sa-i spuna. Sa ia totul In
gluma declarTnd ca avusese nevoie de cineva sa-l apere sau sA
ri§te totul §i sa-i spuna adevarul Tnainte ca alta femeie sa puni'i
din'nou mTna pe el. Era stupefiat §i dorea o explicate, dar Lis«i
§tia instinctiv ca nu dorea §i nu se a§tepta la o declaratie de
dragoste.
- Ce te face sa crezi ca nu te sufar?
- Glume§ti, spuse el sarcastic. N-ai scapat nici o ocazie Tn
care sa-mi arati cTt mai elocvent ce simti pentru mine §i pentru
profesia mea.
- Oh, aia, spuse ea. Te... te tachinam. T§i feri privirea de
acei ochi alba§tri §i porni spre bucatarie, cuprinsa de panics
cTnd el lua tava §i o urma.
- De ce? starui el, referindu-se la atacul asupra lui Farrell.
- De ce te-am tachinat?
- Nu, dar poti sa Tncepi §i cu asta.
Lisa ridiCci din umeri, spalTnd ce§tile de ceai, punlndu-le la
uscat, apoi §tergTnd chiuveta cu o Tncetineala cautata, mintea
lucrTndu-i Tnnebunita. Se hotari sa ri§te. Se Tndragostise de el cu
mult timp Tn urma.
- Tti mai aminte§ti cTnd erai copii, sa zicem de noua sau
zece ani? Tncepu §ovaind, continuTnd sa curete chiuveta de firi-
mituri imaginare.
- STnt capabil de a§a ceva, da, replica el sec.
- Ti-a placut vreo fata §i ai Tncercat sa-i atragi aten^ia?
 I - Da.
I - Nu §tiu cum faceati voi, copiii din lumea buna, dar Tn
■ertierul meu un baiat arunca de obicei cu un bat dupa tine. Sau
p tachina Tngrozitor. O facea penj|riiisca riu cuno§tea alta cale de
n te sili sa-l. bagi |pi seama. Ai idee ce simt eu pentrS Meredith?
Tot ce am §i sTnt, toate lucrurile bune, se datoreaza numai ei. E
fata cea mai draguta §i cumsecade pe care am cunoscut-o vreo-
data. O iubesc mai mult decTt Tmi iubesc surorile. Parker, Tti poti
linagina cTt... cTt e de oribil sa iube§||un barbat, iar el s-o ceara
tie sotie pe prietena pe care o iube§ti §i o respecfl?
E clar ca zac le§inat peB B deva. mort de beat §i am
halucjnatii, afirma el. Dimineata, odata readus la realitate, vreuirl
psiholog cu ochelari o sa vrea sa §tie to tp despre visul asta. $i
ca sa i-l pot descrie cTt~ ig a iM amaniiitime, lamure§te-mi un
lucru: Tncerci sa-mi spui ca ma iube§ti? :
K; Umerii Lisei Tncepura sa tremure de un fel de ris amestecat
CU pITns.
» - Ai fost tare prost ca n-ai bagat de seama.
I; M tinilepflse lasara pe umerii ei.: ,
| - Lisa, pentru numele H Dumnezeu... nu §tiu ce sa spufi|:
Imi pare...
f - Nu spine himic! striga. ea. §i mai alesf f||-m i spune ca-$
pare rau!
„ - Atunci ce-ar tre b * sa-ti spun?
' Ea T§i dadu c a p ilp e spate, lacrimile §iroindu^pe obra||’ §|
tie adresa tavanuf|i pe un ton nefericit §i lezat:
I -vCum de m-am putut Tndragos^de un barbat atlt de lipsit
de imaginatie? Apasarea pe umerii ei crescu §i se lasa rasucita
r.pre el. Parker, spuse ea,Bitr-o nOapte ca asta, cTnd doi oameni,
au mare nevoie de consolare, §i se TntTmpla sa fie un barbat §i o
fomeie, raspunsuBiu ti se pare evident?
[' Inima.Tnceta sa-i mai bata cTnd el ramase tacut, apoi Tncepu
Ifi-i zvTcneasca nebune§te cTnd degetele lui Ti atinsera barbia
rldicTndu-i-o u§of.
j - Exista toate §ansele sa fie o idee foarte proasta, spuse el
(ii!:?ndu-lse la genele ei umede, surprins §i emotionat de ceea
ce-i spusese.
- Viata e un mare rise, replica ea, iar Parker realiza cu
TntTrziere ca pITngea §i ridea Tn acela§i timp. Apoi Parker uita sS
mai gTndeasca, bratele Lisei cuprinzTndu-i gitul §i se trezi pe
nea§teptate destinatarul unui sarut dulce, fierbinte... un sarut
care-i aduse ingtinctiv bratele Tn jurul ei, strTngTnd-o mai tare §l
mai aproape.

Meredith statea Tn sufragerie Tmbracata Tntr-un halat de baie

cu telecomanda televizorului Tn mTna. Duminica dimineata ma­
joritatea posturilor locale prezentau desene animate. Trecu de
ele apasTnd nerabdatoare pe buton, cautTnd un post care sS
transmits Tn reluare §tirile de seara, a§a ca sa se poata tortura
singura cu ceea ce era sigura ca va fi o prezentare detaliata a
dezmatului, descriind Tncaierarea Tntr-un articol de senzatie cu j
fotografiile de rigoare. Tribune preferase o abordare obraznica I
gitind declaratia lui Parker de la conferinta de presa §i pumnd-o |
deasupra fotografiilor bataii:
Matt Farrell §i cu mine stntem barbati civilizati §i vom re-
zolva situatia fn modul cel mai prietenesc posibil. Problema nu
se deosebe§te prea mult de un contract de afaceri redactat
gre§it §i care acum trebuie refacut.
Dedesubt titlul informa cu litere de-o ?chioapa:
FARRELL $1 REYNOLDS - REFAClND CONTRACTUL.
Sub el se aflau fotografii, una din ele prezentTndu-l pe Par­
ker rotindu-§i bratul spre Matt, o alta Tn care pumnul lui Matt lua
contact cu barbia lui Parker §i o a treia cu Parker zacTnd la
podea §i Meredith aplecata deasupra lui.
Meredith sorbi din cafea urmarind prezentatorul terminTnd
§tirile din tara.
- Fir-ar sa fie! exclama Meredith §i Tnchise televizorul, apoi
se ridica §i porni spre baie. TrecTnd pe ITnga noptiera deschise
automat radioul.
- Iar acum §tirile locale de la ora noua, spuse crainicul.
Seara trecuta la Manchester House din North Side s-a declan-
§at razboiul Tntre in d u s tria l Matthew Farrell §i bancherul Par­
ker Reynolds. Farrell, casatorit cu Meredith Bancroft, §i
Reynolds, logodit cu ea, luau amTndoi cina cu ea cTnd...
Meredith apasa cu forta pe butonul de Tnchidere al radioului.
- De necrezut! bombani ea. Din clipa Tn care Matt Ti aparuse
In cale la Opera* viata i se schimbase complet. tntreaga fturne Ti
fusese Tntoarsa pe dos! TrTntindu-se pe pat, lua telefonul §i
forma din nou numarul Lisei. Aseara Tncercase ptna tTrziu sa ia
legatura cu ea, Tnsa ori nu voise sa raspunda la telefon, ori nu
era acasa. La fel §i Parker, pentru ca Meredith Tncercase sa-l
eune §i pe el.
I La cel de-al cincilea apel auzi vocea lui Parker, iar pret de o
fractiune de secunda mintea lui Meredith se bloca. |
I - Parker? bolborosi ea.
• - Mmmmm, mtrti el.
I - Te... te simti bine?
ft', - Da, mormai el, parind frTnt de oboseala, de parea ar fi stat
treaz toata noaptea §i ar fi adormit abia acum. Cam mahmur.
I - Oh! tmi pare rau. Hm, Lisa e pe acolo?
[ - Mmmm, spuse el din nou, iar o secunda mai ttrziu Mere­
dith auzi Tn telefon §oapta ragu§ita §i somnoroasa a Lisei.
I -Cine-i?
- Meredith, raspunse ea §i Tntelese brusc ca dormeau attt
de aproape unul de altul, TncTt Parker TL putuse Intinde recep­
torul. Lisa avea doua telefoanetn casa, unul Tn bucatarie §i unul
Itnga pat. Nu dormeau Tn bucatarie. §ocul o facu sa sara Tn
picioare. E§ti... e§ti Tn pat? Ti scapa lui Meredith Tnainte sa se
poata opri.
f. -thhmmmm.
i, Cu Parker? T§i zise Meredith Tn gTnd, dar nu mai Tntreba.
s1 - tmi cer scuze ca v-am trezit, reu§i ea sa bTiguie, apoi
fnchise.
O ora mai ttrziu, Meredith T§i lua cheile, T§i puse o pereche
de ochelari de soare §i parasi apartamentul. Se va duce la birou
?i T§i va petrece ziua lucrind. Macar acolo erau lucruri pe care le
tntelegea §i le putea controla. Matt nu se deranjase s-o sune, iar
asta ar fi surprins-o daca n-ar fi trecut deja de punctul Tn care
ceva o mai putea mira. U§ile ascensorului se deschisera la par-
carea de sub cladire §i porni spre locul unde T§i tinea ma§ina.
DSdu coltul cu cheile Tn mtna, apoi se opri ca trasnita.
Ma§ii ia ei disparuse!
Ma§ina ei disparuse, iar tn locul ei cineva parcase deja un
Jaguar nou-nout.
 Asta fu ultima picatura! S e f j t t la Jaguar-jjj lucios, de un]
albastru-Tnchis, §i fu cuprinsa de o dorinta nebuna de a ride. Nu j
exista nimic altceva, absolut&iimic pe care soarta sa i-o mm
poata face! Era gata de lupta, gata sa plateasca cu aceoii^l
moneda, dornica s-o faca.
TntorcTndu-se Tn ascensor, Meredith apasa pe butonul pflir
terului, apoi se duse la paznicul de la intrare.
- Roger* spuse e a .lln Jaguar albasfe s-a ijist^Jat pe locul
meu, L12. Te rog sa-l scoti de acolo. imediat.
- Dar probabil nu e decTtun locatar nou...
Meredith ridica receptorul de pe masa §i i-l Tntinse.
- Acum, spuse ea pe un ton periculos de amenintator
Cheama garajipdin strada Lyie §i spune-le ca Tn cineispr-ezecw
minute sa scoata ma§ina d ifflo c iim e p d e parcare.
rpteTn regula, domni§oara Bancroft. Tn regula. Cum sa life
Multumita partial; M eredilitraversa holul cu pa§i mari; vrtnd
sa ia un taxi pTna la birou §i sa s i||e la politie anuntTnd furtul
magil i l j Hotarita sa ia taxiul care tocmai oprea ITnga trotuar,
alerga spre el, apoi se opri brusc vazTnd hoarda de reporteri
strin§i Tn apropierea cladirii.
Domni§oara Tn... in legatura d f seara trecuta, striga unul
dintre ei, iar alti doi Ti facura fotografii prin geamul u§ilor. FSrfl
sa-§i dea seama ca barbatul care cobora din taxi era Matt,
M erediW acil stTnga-mprejur §i ponhi furioasa spre ascensor.
Ajunsa Tn apartament, se pregatea sa ridice receptorul cTnd
auzi o' bataie u§a. Mereditfet deschise B§a fara sa se mai
deranjeze sa Tntrebe cine e, apoi se uita distrata la silueta lui
Matt aparind Tn cadrisi u§iH ochelariiBui de soare reflectTndu-l
imaginea.
- Buna dimBeata, spuse el zTmbind crispat.
- Oh! §i ce-o fi atTt de bun Tn dimineata asta? re|fica Mere-
d | | lasTndu-l sa intre.
-A s ta ce^vrea sa Tnserttff?iTntreba Matt Tnceiwd sa-i vada
ochii sub ochelarii m a fififu iF ili^^^p
- Tnseamna, rosti ea pe un ton Tntepat, ca daca asta e o
dimineata buna, ma'incui TB; dulap ca sa nu mai vad cum arata
§i cea de mTine.
- E§ti suparata, constata el.
 r
r - Eu? Tntreba ea sarcastic, aratTndu-se cu degetul. Eu, su-
parata? Numai pentru ca sTnt prizoniera Tn propria locuinta §i nu
I ma pot apropia de nici un ziar, radio sau televizor fara sa aflu ca
[ sTntem subiectul principal de discutii? De ce naiba m-ar supara
I a§a ceva?
Matt Ti Tnabu§i un suris dracesc la auzul vocii ei hartuite.
I Meredith Tl vazu.
B - Sa nu Tndrazne§ti sa rTzi, Ti preveni ea indignata. Totul e
[ numai din vina ta. De fiecare data cTnd te apropii de mine,
I lucrurile o iau razna.
- §i ce anume o luat-o razna? Tntreba el cu o voce tot mai
I amuzata, tTnjind sa o ia Tn brate.
- Totul. Balamuc Tn toata regula. La companie se petrec
f lucruri care nu s-au mai petrecut niciodata, ma confrunt cu
I bombe §i actiunile danseaza twist la bursa. PTna Tn prezent, Tn
i dimineata asta am aflat ca ma§ina mi-a fost furata, cineva se
[ folose§te de locul meu de parcare §i am descoperit ca prietena
I mea cea mai buna §i fostul meu logodnic §i-au petrecut noaptea
I Tmpreuna!
El rise pe Tnfundate.
- §i crezi ca toate astea sTnt din vina mea?
| - T u c u m le-ai explica?
< - Coincidenta cosmica?
I|:v- Poate catastrofa cosmica! Tl corecta ea. Cu o luna Tn urma
duceam o viata normala. Placuta. Lini§tita. Demna! Ma duceam
, la baluri de binefacere §i dansam. Acum ma due Tn baruri §i ma
I trezesc Tn mjjlocul unor Tncaierari, apoi traversez ora§ul Tntr-o
[ limuzina pe doua roti condusa de un §ofer complet tTcnit care
j ma asigura ea §i- a Tmpachetat scula! Iar scula Tn cauza e un
pistol, o arma folosita ca sa Tmpu§ti pe cineva.
- Asta e tot?
- Nu. Mai e un lucru neTnsemnat pe care nu I-am amintit Tn
f legatura cu seara trecuta.
- §i anume?
- Asta, anunta ea triumfatoare §i T§i smulse ochelarii. Am o
vTnataie la ochi! Un ochi Tnvinetit. Un... un...
OscilTnd Tntre ris §i parere de rau, Matt ridica degetul §i
atinse mica pata albastruie.
 - Asta, spuse el cu un suris compatimitor, nu are demni-
tatea unui ochi vinat; e mai degraba un fel de §oricel.
- Oh, ce ma bucur, spuse ea, am Tnvatat un termen nou.
Ignortnd replica sarcastica, Matt studie cu o admiratie gTndi-
toare mica vTnataie ascunsa cu grija.
- Abia daca se vede. Ce-ai pus deasupra?
- Fard, raspunse ea, contrariata de Tntrebarea lui. De ce?
InecTndu-se de ris, Matt T§i scoase ochelarii de soare.
- Mi-ai putea da §i mie?
Meredith se zgti uluita la semnul aproape identic din coltul
ochiului lui, apoi emotiile ei luara o cotitura brusca spre veselie.
Vazu surisul dezarmant de pe buzele lui §i Tncepu sa chicotea-
sca. T§i duse mtna la gura ca sa opreasca sunetul, dar hohotele
erupsera plrne de voio§ie. RTse atTt de tare, TncTt Ti lacrirnara
ochii, iar Matt Tncepu §i el sa rida.
Inconjurind-o cu bratele, Matt T§i Tngropa fata Tn parul ei,
cople§it de bucuria de a fi cu ea. CTnd criza de ris se mai potoli,
Meredith se lasa cu spatele pe bratele lui.
- Cine, rosti ea TnghitTnd un alt chicot, te-a pocnit? Parker?
- Ar fi mai putin jenant, glumi Matt. Adevarul e ca scumpa ta
prietena mi-a tras un cro§eu de toata frumusetea. Dar tu?
^ De la tine.
Chipul lui se Tntuneca.
- Nu se poate.
— Ba da. M-ai... lovit cu cotul cTnd m-am aplecat sa-l salvez
pe Parker. De§i, daca s-ar Tnttmpla astazi probabil ca a§ topai
deasupra lui.
- Serios? De ce?
- Ti-am spus deja, replica ea, gata sa rida din nou. Am
sunat-o pe Lisa Tn dimineata asta ca sa vad daca a patit ceva §i
erau amTndoi Tn pat.
- STnt de-a dreptul §ocat! replica el. Credeam ca are gusturi
maf fine.
Meredith T§i mu§ca buza sa nu rida de remarca lui rauta-
cioasa.
- §tii, e Tngrozitor, cea mai buna prietena Tn pat cu logodni­
cul.
- Revottatorf declara Matt prefacTndu-se indignat.
 ; - A§a-i, fu ea de acord.
- Trebuie sa-i plate§ti cu aceea§i moneda.
- Nu pot, replica ea chicotind.
- De be?
- Pentru ca, izbucni ea Tn alte hohote de rts, Lisa nu are un
logodnic.
- Ai putea totu§i sa rezolvi problema.
- Cum? ch|coti ea.
- Te poti culca cu mine.
Meredith deveni rigida §i facu un pas Tnapoi.
- Trebuie... trebuie sa sun politia Tn legatura cu ma§ina,
spuse ea, schimbTnd subiectul §i grabindu-se spre telefon. Se
uita pe fereastra. A venit ma§ina de la gara sa remorcheze
Jaguar-ul, bolborosi ea vioaie. I-am cerut paznicului sa mute
Jaguar-ul de pe locul meu de parcare.
Afirmatia ei aduse pe chipul lui Matt o expresie ciudata. CTnd
Matt Tntinse mTna §i apasa pe buton TntrerupTnd apelul catre
politie, se uita la el u§or alarmata. Era atTt de ispititor §i se
simtise atTt de bine rizTnd cu el...
Matt Tntreba calm:
- Care-i numarul paznicului de la intrare?
Meredith i-l spuse, apoi Tl urmari contrariata formTndu-l.
- Matt Farrell la telefon, Ti spuse el paznicului. Du-te te rog
la parcarea de la subsol §i spune-le sa lase ma§ina sotiei mele
acolo unde e. CTnd paznicul Tl anunta ca ma§ina domni§oarei
Bancroft era un BMW, Tn timp ce Tn parcare se afla un Jaguar
albastru, Matt spuse: §tiu. Jaguar-ul e cadoul de ziua ei de
na§tere.
- Poftim? gemu Meredith.
Matt Tnchise §i se rasuci spre ea.
- Unde e ma§ina, mea?
- Pe locul de parcare al portarului de noapte, cu un nivel
mai jos.
i . - Dar... dar cum mi-ai pornit ma§ina? Mi-ai spus la ferma ca
daca ai porni-o fara chei, alarma ar bloca...
N-a fost o problema pentru Joe O'Hara.
- Am §tiut imediat ce i-am vazut pistolul ca probabil e un...
un infractor.
 - Nu, replica(Matt sec. E un expert ■ instalatii electrice. .
- Nu potsa accept cealalta ma§ina... '
J‘ X Ba da, iubito, spuse el. Poti,
Meredith simti din nou magnetismul ?|iezistibil al. tr u p B i §i
vocii l i | simti cum i se prabu§e§te Tntreaga rezistenta ftumai
auzindu-i numind-o iubito. Facujfn pas Tnapoi, vocea tremurin-
du-i penibii.
- j - Ma... ma due la magazin.
IB Nu cred, replica Matt cu bITndete.
--C um adica?
- Adica avem ceva mai important de facut. -
H f i §.i anume?
- Itivoi arata, promise el cu o voce TnvSiuloare, tn pat.
hi r- Matt,.nu-rtii face a§a ceva, se ruga ea ridicTnd mTna pentru
affltine la distant#, apoi se departa cu doi pa§i.
El veni dupa ea.
- Ne dorim u n ||p e altul. Ne-am dent dintotdeauna.
- Zau ca trebuie sa ma due la birou. Am foarte miilt.de f c # ;-
Se departs din nou de el, dar dbhHR erau calzi §i Tnspai-
mTntati pentru ca §tia... §tia ca era prea tTrziu ca sa mai fuga de
el.
- Preda-te cu gratie, iabitorOansul asta s-a terminat; stlrma-
torul e al nostru.
- Te rog, nu-mi spune a§a! striga ea, ia®Matt T§i dadu
seama ca dintr-it^motiv de neTnteles era ilTtr-adevar pispai-
mTntata.
- De ce tire frica? Tntreba el venind dupa ea pH^spatele
canapelei, incercTnd s-b Tndrepte spre dormitor.
De ce-i era frica? se Tntreba Meredith... Cum sa-i explice ca
m v o ia sajubeasca un barbat care n-o iubea... ca &U voia sa
mai sufere vreodata a§a cum suferise cu unsprezece ani B
urma... ca 'fgh se credea capabila sa-l satisfaca prea mult timp §i
ri-ar suporta sa-l satisfaca prea mult timp, §i n-ar suporta sa-l
piarda din nou pentru ca-l plictisea sexual.
- Matt, asculta-ma. RamTi pe loc §i ascuita-ma, te rog!
Matt seopri brusc^MJiit de disperarea din vocea ei.
- Ai spus ca vrei cow |rosti ea Tn graba, iar eu nu pot sa am
copii, Ceva nu e Tn regula cu mine, arfi prea riscant.
I El nici macar nu clipi.
1 - 0 sa-i adoptam.
w - §i daca ti-a§ spune ca nu vreau copii? se rasti ea.
■ - Atunci nu vom adopta.
I - N-am de gtnd sa renunt la cariera mea...
I - Nici nu ma a§tept la a§a ceva.
I - Dumnezeule, de ce faci sa-mi fie attt de greu! striga ea.
Nu-mi poti lasa nici macar un pic de mTndrie? Tncerc sa-ti spun
01 n-a§ suporta sa fiu casatorita cu tine, sa traim ca sot §isotie,
|$a gum vrei tu.
I Chipul lui pali, sinceritatea din vocea ei izbindu-l Tn plin.
I - Ai ceva Tmpotriva daca te Tntreb de ce naiba nu?
■ - Da, am.
■ - Hai sa auzim totu§i, replica el taios.
I Meredith T§i duse protector bratele la piept.
I - E prea tTrziu pentru noi, Tncepu ea. Ne-am schimbat. Tu
to-ai schimbat. Nu pot pretinde ca nu... nu simt ceva pentru tine.
Qtii ca da. Am simtit Tntotdeauna, recunoscu ea nefericita...
Daca am fi ramas Tmpreuna ar fi putut sa mearga, dar acum nu
mai e posibil. Tti plac vedetele de cinema sexi §i... §i seduca-
toarele printese europene, iar eu nu pot fi a§a ceva pentru tine.
[ - Meredith, nu-ti cer sa fii altceva decTt e§ti.
f - Dar.nu va fi destul, Tl contrazise ea trista. §i n-a§ suporta
•3 traiesc cu tine §tiind ca nu sTnt destul, §tiind ca Tntr-o zi vei
Incepe sa-ti dore§ti lucruri pe care nu ti le pot oferi.
I - Daca te referi la copii, cred ca am rezolvat deja problema
ilsta.
t - Nu cred ca am rezolvat-o, cred ca faci o concesie nesa-
buita, pentru ,ca e§ti dispus la orice numai ca sa ma faci sa fiu
de acord cu ceea ce vrei tu. Dar eu nu despre copii vorbesc,
vorbesc despre alte femei. Nu voi putea niciodata sa te multu­
mesc pe deplin. §tiu ca nu pot.
Matt facu ochii mari.
i - Poftim?
I - Am Tncercat sa-ti mai explic o data despre... despre ce
llmt cTnd fac dragoste. Matt, barbatii...aaa... ma considera fri-
Qida. M-au considerat a§a §i Tn colegiu. Eu nu ma cred chiar atTt
de rece, dar nu stnt... nu sTnt ca majoritatea femeilor.
 - Continua, insista el cu bITndete, vazTnd ca se oprjse, dai M
ochi Ti sclipea o lumina ciudata.
- Tn colegiu, la doi ani dupa plecarea ta, am Tncercat s§ m|!
culc cu un barbat §i nu mi-a placut deloc. Nici lui. Alte fete dill
campus se culcau cu mai multi- baieti §i n-aveau nimic, dar mi
n-am facut-o. N-am putut.
- Daca ar fi trecut prin ce-ai trecut tu, spuse Matt, attt dfl
covTr§it de tandrete §i de bucurie, TncTt abia reu§i sa rosteasd
cuvintele fara ca vocea sa-i tremure, nici ele nu s-ar fi grabit SB
o faca din nou.
- M-am gTndit, dar nu asta e explicatia. Parker nu e un
barbat stTngaci, prea excitat, §i §tiu ca... ca ma crede rezervatll
Lui nu i-a pasat prea mult, dar tie... tie da.
- Ti-ai ie§it cu totul din minti, iubita mea.
- Tnca nu te-ai obi§nuit cu mine. Nu ti-ai dat seama ca mii
simt stingherita §i lipsita de experienta. Nu, stnt stingherita }l
lipsita de experienta.
Matt T§i mu§ca buza ca sa nu zTmbeasca ?i rosti grav:
- §i lipsita de experienta? Sa fie chiar atTt de rau?
- Ba mai rau.
- Iar astea sTnt toate motivele pentru care te temi sa con*
tinuam de unde am ramas acum unsprezece ani?
Nu ma iube§ti, fir-ar sa fie, T§i zise ea. ^
- Astea sTnt cele importante, replica ea nu tocmal sincera.
Ametit de bucurie, Matt spuse calm:
- Cred ca putem trece imediat de obstacolele astea. Am
vorbit foarte serios Tn privinta copiilor. La fel Tn legatura cu cariern
ta. Cu asta am eliminat doua dintre cele trei griji ale tale. Situatin
cu celelalte femei, vorbi el mai departe, e un pic mai complexa.
Daca a§ fi §tiut ca va veni §i ziua noastrav£te-a§ fi a§teptat
ducTnd o existenta cu totul diferita. Din nefericire, nu pot schimba
trectitul. Pot totu§i sa te asigur ca trecutul meu nu e nici pe
departe attt de sinistru §i lipsit de discernamTnt, pe cTt ai fost
lasata sa crezi. §i tti pormit, adauga el cu un surTs dezarmant,
ca ma vei multumi Tn toate privintele.
Tulburata, Meredith Tl urmari scOttndu-§i Tncet jacheta sport
§i aruncTnd-o pe canapea, dar nu pricepu semnificatia gestului,
absorbita de cuvintele lui.
 K - larTn ceea ce prive§te frigiditatea, e o idee absurda. Amin-
llroa clipelor petrecute in pat cu tine m-a urmarit ani la rind. Iar
Ile a crezi, continua el grav, ca e§ti singura care a avut incertitu-
dini legate de momentele noastre de iubire* afla ca te in§eli
umarnic, iubita mea. §i eu m-am simtit stingherit. Oricit de des
(ni-a§ fi spus sa incetinesc ritmul, sa fac dragoste cu tine ore in
fir §i sa a§teptam amindoi orgasmul, se pare ca n-am reu§it
fiindca a fi in pat cu tine pur §i simplu ma innebune§te de
lorinta.
I Lacrimi de incintare §i bucurie se adunara in ochii ei.
B - Dupa pe-am primit telegrama tatalui tau, m-am torturat ani
la rind gindindu-ma ca ai fi ramas casatorita cu mine daca a§ fi
nu§it sa fac actul iubirii mai bun, mai lung, mai fierbinte... Cu
Ksta cred ca am rezolvat problema frigiditatii.
I Matt vazu ro§eata din obrajii ei.
I - A§a ca nu mai ai decit o obiectie minora la ideea de a
rrtmine maritata cu mine.
; -C are?
I; - Faptul ca te simti lipsita de experienta §i...?
I - Stingherita, il ajuta ea, atenta la felul cum i§i desfacea
lone§ cravata. §i... §i-inferioara.
! - Tmi dau seama cita amaraciune iti poate provoca a§a
ceva, aproba el cu o gravitate prefacuta. A§ zice sa rezolvam §i
problema asta. T§i duse mi'rnile la nastflrele de sus al cama^ii.
1 - Ce faci! rosti ea indignata uitindu-se la el cu ochi mari.
I - Ma dezbrac ca sa-ti faci mendrele cu mine.
1/ - Lasa nasturele aia in pace, Matt. Vorbesc serios.
- Ai dreptate. Tu ar trebui sa-l desfaci. Nimic nu da cuiva o
Renzatie mai grozava de putere §i superioritate decit sa forteze
pe altcineva sa stea perfect nemi§cat in timp ce e dezbarcat.
. - Tu trebuie s-o §tii mai bine. Probabil ca ai facut-o de zeci
de ori.
P ' - Sute. Vino aici, iubita mea.
: -S u te?
- Glumeam.
- Nu mi se pare amuzant.
i' - Nu ma pot abtine. Cind nu ma simt in largul meu fac
glume.
 Ea se holba la el.
- Nu te simti Tn larguJ tau?
- Ma simt Tngrozit, replica el pe jumatate serios. E cel m
mare rise al vietii mele. Adica, daca experimentul asta nu iea
a§a cum trebuie, va trebui sa Tnfrunt crudul adevar ca nu sTntem
totu§i facuti unul pentru altul.
Tn clipa Tn care se uita la el, din mintea lui Meredith dispam
§i ultimul zid de aparare. Tl iubea. §i Tl dorea cu ardoare, aproapn
la fel de mult pe cTt T§i dorea ca el s-o iubeasca.
- Nu e adevarat.
Cu un glas dobmdind inflexiuni dureroase, Tnva|uitoare, Matl
T§i deschise larg bratele.
- Culca-te cu mine, iubito. Tti promit ca dupa ziua de azi nu
vei avea nici un fel de dubii Tn privinta ta sau a mea.
Meredith §ovai o dipa, apoi se duse Tn bratele lui. Tn dorml*
tor, Matt facu patru lucruri ca sa se asigure ca-§i va tine promisiu-
nea: o sili sa bea ni§te §ampanie ca sa se relaxeze; Ti spuse ci
orice sarut sau mTngTiere a lui care Ti va placea ei va fi la fel de
incitanta §i pentru el.
Apoi T§i oferi trupul drept material didactic Tn mTinile unei
femei a carei voce era suficienta ca sa-l scoata din minti de
dorinta. §i Tn ultimul rind, nu facu nici un efort ca sa-§i ascundS
sau sa-§i controleze reactiile.
- Dar nu sTnt Tnca sigura ca-ti place asta, §opti ea atingTn-
du-§i buzele de trupul lui.
- Te rog sa n-o faci, gemu Matt.
- Nu-ti place?
- Vezi §i tu ca-mi place.
- Atunci de ce vrei sa ma opresc?
- Continua §i-o sa §tii imediat de ce.
- Asta Tti place? Limba ei Ti atinse sfTrcurile,, iar Matt T§l
mu§ca buzele ca sa-§i Tnabu§e oftatul.
- Da, reu§i el sa murmure. A§a-mi trebuie daca m-am Tndra­
gostit de o adolescenta prea de§teapta §i nu de o starleta fru-
mu§ica §i prostuta, glumi el. Ar fi trebuit sa-mi dau seama ca o
femeie cu cariera va vrea sa fie deasupra...
Se scrusera cTteva clipe pTna sa-§i dea seama ca Meredith
Tncremenise.
 p - Daca te opre§ti acum, iubito, §i nu ma la§i sa am orgasmul
meritat exista toate §ansele sa mor pe loc.
I - Ce? §opti ea.
- Te rog, nu te opri, altfel retrag tot ce-am promis, gTfTi el,
ridicTndu-§i deja §olduri!e ca sa'patrunda mai sus §i mai adTnc Tn
caldura ei strTmta, umeda.
- T u ma iube§ti?
El Tnchise ochii §i Tnghiti Tn sec.
- §i ce naiba crezi ca Tnseamna toate astea? Deschise ochii
§i cu tot Tntunericul din Tncapere Ti zari imediat lacrimile din ochi.
Nu te uita a§a la mine, o ruga el tragTnd-o la piept. Te rog, nu
pITnge. Tmi pare rau ca am spus-o, §opti el sarutTnd-o cu dispe­
rare, crezTnd ca ea nu voia sa auda ce simtea el §i stricase
momentele de .intimitate. N-am vrut sa ti-o spun atTt de devreme.
I - Devreme? repeta ea cu Tnver§unare, umerii scuturTndu-i-se
de rTs. Devreme? pITnse ea pierduta. De unsprezece ani a§tept
sa-mi spui ca ma iube§ti. Cu obrazul umed lipit de pieptul lui §i
trupul unit Tnca intim de-al lui, §opti: Te iubesc, Matt.
Tn clipa Tn care o spuse, Matt exploda involuntar Tnauntrul ei,
tremurTnd, stringTnd-o Tnnebunit.
® .-Te-am iubit Tntotdeauna, §opti ea. Te voiiubi Tntotdeauna.
Starea de extaz care ar fi trebuit sa se termine reveni cu o
forta §i mai mare.
Meredith se rostogoli de pe trupul lui Matt §i se ghemui cTt
mai aproape de el, satula §i fericita.

Tn New Orleans, un barbat bine tmbracat intra Tntr-una din

cabineie de proba al magazinului Bancroft plin-de cumparatori.
In mTna dreapta avea un costum luat de la o vTnzatoare.
Tn stTnga o punga de la magazinui Saks avTnd Tnauntru un
mic exploziv din plastic. Ie§i din cabina dupa cinci minute ducTnd
cu el doar costumul pe care Tl dadu Tnapoi vTnzatoarei.
i Tn Dallas, o femeie intra Tntr-una din toaletele de la magazi­
nui Bancroft, avTnd Tn mTini o po§eta Louis Vuitton §i o punga de
la magazinui Bloomingdale. la ie§ire avea Tn mTna doar po§eta.
I Tn Chicago, un barbat urea pe seara rulanta pTna. la raionul
de jucari al magazinului Bancroft, bratele fiindu-i Tncarcate de
pachete de la magazinui Marshall Field’s.
 Lasa i l l pachetel -sub . ^ i^ y r a . ^ ^ t a lS . io n d e se afla casii
M | M os Graciiin, acolo® |de copiii stateau la rtnd sa se foto-
grafieze pe 'gSSnehn mo§ului.
-Ta; apartamentul lui Meredith, la mai multi>kilome,tedepartare
§i cu multe ore mai ttrziu, Matt sfe uita la ceasul de la mtna, apoi
se ridica § 1 9 ajuta pe Meredith sa strtnga rama§itele cinei ser-
vite dupa ce facusera d ||||o u drag ostein fata focului. Plecaserfi
la plimbare cu ma§jna ei noua, s§ oprisera la un restaurant §1
adusesera mtncarea acasa pentru ca voiau sa fie singuri.:
Matt veni pe tacute tn spatele ei ctnd se pregatea sa puna tn
ma§ina de spalat vase ultjha farfurie. Ti simti prezenta ca 0 forta
palpabila tnainte chiar ca mtinila-fui sa-i curpinda ta|ia §i sa 0
traga spre el.
fe t- Fericita? tntreba ej cu 0 voce tngro§ata, saruttndfei u§or
ttmpla.
. Foarte fericita, §opti ea ztmbiftd.
- E ora zece.
- §tiu. Ztmbetul ti tremura u§or.,. aduntndu-§i curaj^l pentru
ce se a§tepta sa urmeze, §i ru se tn§ela.
- Patul meu e mai mare ca al tau. Ca §i apartamentul. Mtine
dWneata a§ putea trimite un camion sa-ti mute lucrurile.
- Nu ma pot muta la tfie . r p tnca.
- Nu po^i sau nu vrei?
- Nu pot.
El dadu din cap, accepttnd raspunsul ei, dar t§i; lasa bratele
jos.
- J-Jai s-auzim de ce crezi ca nu poti?
- Pentru tnceput, saptamtna trecuta am stat alaturi de Par­
ker §i I-am lasat sa dea 0 declaratie pubfica tn care afirma ca ne
vom casatori imediat ce divortul va fi legal. Daca ma mut acum
clltine, tl voi face pe Parker sa arate ca un idiot$iar pe 'mine ca
0 persoana care nu se poate hotart sau ca 0 femeie attt- de
superficiala §i de imbecila, tnctt e tn stare sa urmeze un barbat
numai pentru ca a ie§it tnvingator dintr-o Tncaierare.
A§tepta ca el sa 0 contrazica sau sa fie de acord. Dar Matt
nu reactiona tn nici un fel.
- Matt, n-am vrut sa ma gtndesc la urmarile bataii din seara
trecuta, dar tti pot spune cu mtna pe inima ca am nouazeci la
l i lt i §anse sa fiu chemata Tn fata consiliului de conducere ca sa
dau o explicate. Tti dai seama de situatia neplacuta §i com-
promitatoare Tn care ma aflu? Compania Bancroft e o firma
vache, respectata; consiliul de conducere e extrem de conser­
vator §i nu m-au dorit ca pre§edinte interimar.i^cum cTteva zile
Mm Tnfruntat o conferinta de presa la magazin §i am spus ca
nbia ne cunoa§tem, ca nu exista nici o posibilitate de recon-
ciliere. Daca ma mut la tine, credibilitatea mea va avea la fel de
mult de suferit ca §i onestitatea mea. §i asta nu-i tot. Seara
trecuta am luat parte §i am fost cauza unei batai Tn public, un
fiasco care ar fi putut duce la arestarea noastra daca patronul
■Bstaurantului ar fi chemat politia. Ma voi considera norocoasa
daca consiliul de conducere nu va invoca clauza moralitatii §i
nu-mi va cere sa-mi dau demisia. '
f - Nu vor Tndrazni sa invoce clauza moralitatii pentru a§a
ceva! spuse Matt.
I f .- Pot §i vor Tndrazni.
| t- Eu mi-a§ face rost de un alt consiliu de conducere, spuse
el.
1 - A§ vrea sa fie posibil, spuse Meredith eu un zTmbet silit.
Presupun. ca cei din consiliul tau fac cam ce vrei tu, da? CTnd el
dSdu scurt din cap, Meredith ofta. Din nefericire, nici eu, nici
tatal meu nu avem nici un fel de control asupra consiliului. Ne-
cazul e ca sTnt femeie, sTnt tTnara §i n-au fost prea TncTntati sa
m§ aiba drept pre§edinte intermjar.
■ j r E§ti un manager competent, asta-i singurul lucru care ar
trebui sa-i preocupe. Daca stabilesc o §edinta §i cer o explicate
•au ameninta ca vor invoca clauza moralitatii daca nu demisio-
nezi, atunci ataca, nu-ti lua apararea. Nu vinzi droguri §i nu
conduci un bordel, ci ai fost prezenta la o Tncaierare.
- Asta le-ai spune tu, ca nu Vinzi droguri? Tntreba ea fasci-
nata de metodele lui de a-§i rezolva afacerile.
I - Nu, se rasti el, i-a§ baga Tn p... marriii lor, dupa care i-a§
scoate urgent din sala de §edinte.
li Meredith T§i imagina scena caraghioasa Tn care ar aparea Tn
fata celor doisprezece oameni de afaceri §i le-ar spune a§a
ceva.
i - Doar nu-mi propui serios a§a ceva, nu? Tntreba ea.
 - Ba exact asta Tti propun. Poti schimba putin cuvintele dacrt
crezi necesar, dar adevarul e ca nu-ti poti trai viata ca sa le faci
altora pe plac. Cu cTt te straduie§ti mai mult, cu atTt Tti vor
impune mai multe restrictii, numai de dragul de a te vedea chi-
nuindu-te. •
Meredith §tia ca avea dreptate, dar nu de data asta §i nu in
cazul ei.
- Meredith, mai devreme sau mai tTrziu va trebui sa-ti asuml
riscul §i sa ai Tncredere famine. PTna atunci ma amage§ti §i te
amage§ti de una singura. Ori te arunci Tn joc §i ri§ti totul, ori nu
mai joci deloc. Iar daca nu joci, n-ai cum sa cT§tigi.
Era o minunata filozofie de viata, T§i zise ea, dar | i una
TnspaimTntatoare, una mai potrivita lui decTt ei.
- Ce-ai zice de un compromis, spuse ea cu un zTmbet cuce-
ritor. Ce-ar fi sa ma arunc... dar sa ramTn la capatul cu apa mica
pTna ma obi§nuiesc?
- CTt timp?
- Nu prea mult.
- §i pTna tu analizezi cTt de adTnc Tndrazne§ti sa intri, eu ce
sa fac? Sa a§tept, sa ma plimb de colo-colo §i sa ma Tntreb
daca tatal tau nu va reu§i sa te convinga sa nu traie§ti cu mine
§i sa mergi mai departe cu divortul?
- Am destul curaj sa-mi Tnfrunt tatal, indiferent daca T§i va
schimba sau nu atitudinea §i va fi sau nu de acord cu ceea
ce-am hotarTt noi, replica ea cu Tnflcarare. Ce ma Tngrijoreaza e
daca vei fi dispus sau nu sa vii Tn TntTmpinarea lui Tn caz ca va
face primul pas, de dragul meu?
Se a§teptase ca el sa accepte, de dragul ei, dar subesti-
mase ura lui Matt.
- Noi doi avem o veche socoteala de Tncheiat §i o vom
Tncheia cum vreau eu.
- E bolnav, Matt, Tl preveni ea, o presimtire cumplita stra-
batTndu-i trupul. Nu va face fata stresului.
- O sa Tncerc sa-mi amitesc, replica Matt pe un ton lipsit de
inflexiuni. Expresia de pe chip i se mai TmblTnzi putin §i schimba
subiectul. Deci, cine la cine doarme Tn seara asta?
- Crezi ca vreunuj'dintre reporterii care te-au vazut intrTnd
dimineata mai sta acolo a§teptTnd?
I
ft- - Probabil, unul sau doi.
I - Atunci nu se poate sa ramti aici toata noaptea, nu?
I - Evident ca nu, replica el cu o voce care o facu sa se simta
ca o la§a. Ma due acasa §i dorm singur. E exact ceea ce merit
pentru participarea la bataia copilaroasa de aseara. Totu§i, de§i
Stnt dispus sa dau dovada de o discretie maxima Tn relatia dintre
Doi, §i asta Tnseamna furi§at, sTnt hotartt sa te fac sa-ti petreci
cTt mai mult timp cu mine, iar asta include §i cTteva nopti Tmpre­
una. Voi aranja sa prime§ti o legitimate ca sa poti intra Tn par-
lerea din cladirea Tn care locuiesc. Daca trebuie, o sa ies afara
fl o sa stau de vorba cu reporterii ca sa le abat atentia de
fiecare data cTnd vei veni acolo.
I - Ai face tu a§a ceva? Numai pentru mine?
I Tn loc sa rida, Matt Ti lua Tntrebarea Tn serios §i o trase spre
el.
[ - Habar n-ai, replica el cu ardoare, cTt de multe a§ face,
numai pentru tine! Gura lui se pravali peste a ei Tntr-o sarutare
dura, pradalnica, lastnd-o pe Meredith fara rasuflare. Acum, ca
o§ti aproape la fel de nefericita ca §i mine pentru cum vom
dormi Tn noaptea asta, repljca el cu un umor sumbru, voi pleca
de aici Tnainte ca reporterii din fata cladirii sa se care acasa §i sa
scrie ca am petrecut noaptea Tmpreuna.
[ Meredith Tl conduse ptna la u§a gTnditoare. Trase de el Tn­
cet, hotarita, ztmbind cu Tndrazneala ochilor cenu§ii, apoi, cTnd
fu destul de aproape, se ridica pe vTrfuri, T§i puse bratele Tn jurul
lui §i Ti dadu un sarut care-1 lasa fara suflare.
Dupa plecarea lui§|Meredith Tnchise u§a, se sprijini de ea,
Ztmbi visatoare §i tnchise ochii. Pe fata i se a§ternu un ztmbet
liirg gtndindu-se la lucrurile ispititoare, pline de tandrete, pe care
I le spusese §i aproape ca ti auzea vocea tngro§ata rostindu-le
Iar...
i . Te iubesc, §optise e/.„
{ Nu voi lasa pe nimeni Sci-ti faca rau...
• Habar n-ai ctte a§ face pentru tine!

La cincizeci de kilometri nord-est de Bellville, Illinois, o ma-

|lna a politiei opri Itnga cele parcate deja la marginea §oselei
prSfuite. Deasupra, reflectoarele orbitoare ale elicopterului poli-
tiei se mi§cau rapid peste pini, luminmd calea pentru echipele cu
cTini Ipmise sa scotoceasca padurea Tn cautare de urme. In
§antul mic de la marginea §oselei, medicul legist Tngenunche
ITnga trupul unui barbat de vTrsta mijlocie. RidicTnd vocea ca sS
se.faca auzit peste zgomotul §uierator al elicelor elicopterului, li
striga §erifului:
f i l l Tti pierzi vremea cu ctinii aia, Emmet. Nu vei gasi vreo
urma Tn padurea ata nici macar ziua In amiaza mare.'TipuTasta
a fost aruncat dintr-o ma§ina §i s-a rostogolit pTna aici.
- Te Tn§eli! striga Emmet triumfator. Tndreptmdu-§i lanterna
spre un obiect din §ant, se apleca §i-l ridica.
- Pe naiba ma Tn§el! Tti spun eu ca cineva l-a snopit Tn
bataie, apoi l-a aruncat aici.
-Nu Tn privinta asta te Tn§eli, replica §eriful, venind spre el.
Am gasit totu§i ceva. Am gasit un portmoneu.
, lVIedicul legist arata cu capul spre cadavru.
- Al lui?
- Hai sa ne uitam, spuse §eriful §i dupa ce Tndrepta lanterna
spre fotografia de pe permisul de conducere, se apleca §i trase
patura de pe fata victimei, facTnd o ..comparatie. Al lui, rosti el
raspicat. RidicTnd permisul Tn dreptul lanternei, spuse: Are unul
din numele alea straine pe care abia le poti pronunta. Stanis­
laus... Spyzhalski.
- Stanis... repeta medicul legist. Nu-e falsul avocat arestatTn
Bellville?
- Dumnezeule, ai dreptate!

Capitolul 49

Cu servieta Tntr-o mTna §i paltonul peste brat, Matt se opri Tn

dreptul mesei secretarei, cea care-1 ajutase la aranjarea salii de
Consiliu Tn ziua Tn care venise Meredith.
- Buna dimineata, domnule Farrell, spuse ea.
Nemultumit de aversiunea Tmbufnata din tonul §i de pe fata
ei, Matt T§i nota Tn gTnd s-o transfere la un alt etaj §i Tn loc s-o
Tntrebe politicos cum T§i petrecuse sfTr§itul de saptamTna, a§a
cum voise de fapt, Ti vorbi foarte rece:
- M-a sunat Eleonor Stern ca sa ma anunte ca nu se simte
 bine. E§ti .amabila sa-i iei locul? Era un ordin, nu o rugaminte, o
§tiau amindoi.
- Da, cum sa nu, replica ea, aruncTndu-i un ztmbet.
Joanna a§tepta pTna ce pre§edintele cel nou, §i nedorit, de
la Haskell disparu in biroul lui, apoi alerga spre masa receptio-
nerei. Sperase sa nu se omoare cu munca cTt timp noul ei §ef
[era plecat din ora§.
Dar posibilitatea de a lucra pentru Farrell Ti oferea o §ansa
nea§teptata §i incitanta.
t - Val, i se adresa ea reception6rei, mai ai numele §i numarul
de telefon al reporterului de la Tattler, care te-a sunat sa te
tntrebe de Farrell?
- Da, de ce?
| - Pentru ca, spuse ea victorioasa, Farrell m-a anuntat ca Ti
voi tine astazi locului doamnei cu mutra de secure. Asta Tn­
seamna ca voi avea cheile de la biroul ei. Se uita pe furi§ Tn jur,
asigurTndu-se ca celelalte secretare lucrau. Mai spune-mi o data
ce-a vrut reporterul.
- M-a Tntrebat ce simtim pentru Farrell §i i-am spus ca unele
dintre noi nu pot sa-l sufere, replica Valerie. M-a Tntrebat daca
Meredith Bancroft Tl suna cumva sau daca vine pe aici. Tl inte-
resa sa §tie daca sTnt Tntr-adevar Tn relatii atTt de prietene§ti, pe
cTt s-au aratat la conferinta de presa. I-am spus ca nu fac eu
legaturile telefonice, iar Meredith Bancroft a fost pe aici o sin­
gura data, pentru o TntTlnire cu domnul Farrell §i avocatii lui. A
vrut sa §tie daca la Tntrunire a mai fost prezent §i altcineva, §i
I-am spus ca da. Mi-a mai zis ca ma platesc pentru orice in-
formatie referitoare la Tntrunirea aia. Dar nu mi-a spus cTt.
- Nu conteaza. Eu a§ face-o §i pe gratis! replica Joanna cu
rfiutate. Va trebui sa-mi deschida sertarele batrinei vampire.
Poate le va deschide §i pe cele din biroul lui. Tnsemnarile alea
trebuie sa fie pe undeva.
- Da-mi de §tire daca te pot ajuta cu ceva, spuse Valerie.
DucTndu-se la masa lui Eleanor Stern, Joanna constata ca
I arrell Ti descuiase deja sertarele, dar fi§ierul cu dosare era Tnca
Inchis. Dupa o cautare scurta, facuta la repezeala, nu descoperi
decit un sertar plin cu dosare despre Haskell. Nimic despre
Bancroft.
 - La naiba! rosti ea Tn §oapta, rotindu-se pe scayn §i uitTn-
du-se la u§a care facea legatura cu biroul lui Farrell, tl vazu
studiind ecranul computerului de pe o masa latprala.
AplecTndu-se mai mult, Joanna vazu partea din fata a birou­
lui. De broasca din mijloc atTrna o multime de chei. Cele de la
fi§iere se aflau ori pe inelul aia, ori Tntr-un alt sertar.

- Buna dimineata, spuse Phyllis urmTnd-o pe Meredith Tn

biroul ei. Cum a fost weekend-ul? Tntreba ea, apoi T§i mu§c3
buza aratTnd jenata de Tntrebare. Era clar ca auzise de bataia de
sTmbata, T§i zise Meredith, dar Tn clipa aceea nu-i pasa. Se
simtea atTt de fericita, TncTt pur §i simplu deborda de viata. Vru
sa-§i deschida servieta, dar se opri §i Ti arunca o privire amu­
zata.
- Tu cum crezi ca a fost?
— Incitant ar fi un cuvTnt potrivit? se aventura Phyllis, zTm-
bindu-i.
- A§ zice ca I-ai nimerit bine, replica ea. Am primit vreun
telefon Tn dimineata asta?
- Numai unul, de la Nolan Wilder. Vrea sa-l suni imediat.
Meredith Tngheta. Nolan Wilder era pre§edintele consiliului
director al companiei,
- Fa-mi legatura cu el, spuse ea.
O clipa mai tTrziu, Phyllis o anunta prin interfon:
Wilder pe linia unu.
DTndu-§i un ragaz de cTteva secunde ca sa-§i potoleascci
bataile inimii, Meredith ridica receptorul §i spuse cu o voce pu-
ternica, ferma:
- Buna dimineata, Nolan. Ce s-a TntTmpIat?
- Asta voiam sa te Tntreb §i eu, spuse el pe un ton rece §i
ironic, folosit mai ales Tn §edinte. Am primit tot weekend-uttele-
foane de la ceilalti actionari care cereau explicatii pentru treaba
aia de sTmbata seara. N-ar trebui sa-ti reamintesc, Meredith, c3
la baza succesului companiei sta imaginea Bancroft, demnitatea
numelui sau.
- Nu cred ca e nevoie sa mi se aminteasca a§a ceva, spuse
Meredith. E... se Tntrerupse cTnd Phyllis dadu buzna Tnauntru,
avTnd pe chip o expresie Tngrozita.
 - Ai un apel de urgenta de la Maclntire din New Orleans pe
linia doi. «
- Ramti la aparat, Nolan, spuse Meredith. A intervenit ceva.
Raspunztnd la telefon, avu presentimentul unei catastrofe. Vo­
cea lui Maclntire era teribil de tncordata:
H - Meredith, am fost din nou amenintati cu o Bomba. Nebunul
a sunat la politie acum ctteva minute §i a a n ||ta t ca bomba va
exploda peste §ase ore. Am cerut ca magazinui sa fie golit, iar
echipa de interventie e pe drum. Vom urma procedura obi§nuita
de evacuare, a§a cum am facut §i ultima oara. Cred ca e vorba
de aeela§i ticnit.
I p - Probabil, spuse ea lupttndu-se sa-§i pastreze vocea calma
§i gtndurile limpezi. In clipa tn care te vei putea tntoarce vreau
sa-mi faci o lista cu toate persoanele care ar avea un motiv sa
se razbune pe noi. Cere-i §efuBi serviciului de siguranta sa faca
o lista cu toti cei retinuti pentru furt din magazin §i cere depar­
tamentului care elibere^za carti de credit sa faca o lista cu toate
persoanele carora l|s-aU refuzat carfile de credit tn ultimele
§ase luni. Mark Branden, §eful securitatii de aici, va sosi mtine
acolo ca sa lucreze cu voi. §i acum pleaca ctt mai repede de
acolo, tn caz ca tipul nu e totu§i ticnit.
- Bine, replica el tn sila.
Suna-ma de oriunde ai de gtnd sa mergi §i lasa-mi nu­
marul ca sa putem pastra legatura.
- ft; regula, spuse el. Meredith, adauga el, tmi pare foarte
rau peotru treaba asta. Nu §tiu de ce magazinui asta a devenit o
tinta, a§a dintr-o data. Te asigur ca ne dam peste cap, sa fim eft
mai politico§i cu clientii §i...
H#- Adam! m tntrerupse ea pe un ton categoric. Pleaca de
acolo!
-O .K .
Meredith tnchise §i apasa pe butonul de unde vorbise cu
Wilder.
- Nolan, spuse ea, n-am timp sa discut despre o Tntrunire a
consiliului de conducere. Magazinui din New Orleans a fost
amenintat din nou cu explozia unei bombe.
- O sa se duca la dracu’ toate profiturile de Craciun, prezise
el furios. Tine-ma la curent, Meredith, §tii unde ma gase§ti.
 Meredith mormai un fel de promisiune vaga, apoi trecu la
actiune. UitTndu-se la secretara pTndind Tngrijorata din pragul
u§ii, spuse:
j j j f - Cere-i operatoarei sa transmita prin paging codul de alarma.
Nu vorbesc la telefon cu nimeni dectt daca e o urgenta, iar Tn
cazul asta Tmi faci legatura Tn sala de §edinte.
Dupa plecarea secretarei, Meredith se ridica §i Tncepu sa se
plimbe Tncoace §i Tncolo, spunTndu-§i ca nu era decTt o alarma
fals§.
Prin difuzoarele magazinului rasuna deja codul de alarma.
Posibilitatea ca o bomba sa explodeze Tntr-adevar Tn New Or­
leans §i sa raneasca oameni era peste puterile lui Meredith.
Ideea unei bombe decla§Tndu-se dupa golirea magazinului era
mai putin Tngrozitoare, dar la fel de revoltatoare.
Ca toate filialele companiei Bancroft, magazinui din New
Orleans era frumos §i nou. §efii de raioane treceau Tn graba pe
ITnga u§a ei adunTndu-se Tn sala de §edihte, dar Mark Branden,
conform procedurii stabilite, veni direct Tn biroul ei.
- Ce se TntTmpla, Meredith?
Meredith Ti povesti, iar el Tnjura Tn §oapta, uittndu-se la ea
consternat §i furios. Dupa ce-l informa despre instructiunile date
lui Maclntire, Mark dadu din cap.
a p - Voi lua imediat avionul. §eful serviciutui de siguranta din
magazinui de acolo e foarte bun. Noi doi, ajutati de politie, vom
gasi o urma care sa ne duca la un suspect.
Atmosfera din sala de §edinte plina de oameni era Tncarcata
de tensiune §i curiozitate. Tn loc sa se a§eze la masa, Meredith
se duse Tn centrul Tncaperii de unde putea fi vazuta §i auzita mai
u§or de barbatii §i femeile adunate acolo.
- Magazinui din New Orleans a fost amenintat din nou cu o
bomba, Tncepu ea. Echipa de interventie e pe drum. §i pentru
ca se TntTmpla a doua oara, vom fi bombardati de o multime de
telefoane din partea presei. Nimeni... nimeni, accentua ea, nu
are voie sa dea o declaratie. Transmiteti toate Tntrebarile depar­
tamentului de relatii cu publicul. Se uita la §eful acestui departa-
ment §i spuse: Ben, dupa §edinta de astazi ,vom lucra Tmpreuna
la o declaratie oficiala §i... Se Tntrerupse auzind telefonul sunTnd.
Scuzati-ma, spuse ea §i Tl ridica.
 Directdrul magazinului din Dallas parea ,sa-§r fi ie§it din
minti.
- Am fost am e8ita |i|eu o bomba, Meredith! Gel care a
telefonat politiei a spus ca va exploda peste §ase ore. Echipa de
pterventie e pe drum §i golim magazinui.
ffMereditWfjTi dadu in mod automat acelea§| instructiuni ca §i-
directorulipmagazinului dj§ New Orleans, apoi Tnofhise.
- A mai aparut o bomba... la magazinui din Dallas. Se pre-
gatesc sa scoata cumparatarii afara. Apelul a fost facut la po­
litie, exact ca §i cel dinaNew Orleans, §i s-a anuntat ca bomba
va exploda peste §ase ore.
In camera erupse un murmur agitat de exclamatii furioase §i
TnjurSturi revoltate, apoi se facu brusc taeere ctnd telefonul suna
d ir nou. TTrTitui lui opri b ataile||im ii § i Meredith, dar tntinse
•mtiiajf^iidica.. •
« Domni§oara Bancroft, rosti vocea politistului pe un ton
imperios, stnt capitanul Mathison de la sectia unu... Tocmai am
primit un telefon anonim de la un barbat care spune ca a pus o
bomba Tn magazinuLdumneavoastra §i e fixata sa explodeze
peste §ase ore.
- RamTi la aparat, spuse Meredith, ochii atintindu-i-se asu­
pra lui Mark Brandei8§i TntinzTndu-i receptorul. Mark, e M a i
thison.
A§tepta: Tntr-o stare paralizata de furie §i durere ptna ce
Mark puse rapid Tntrebari capitanulu|lun vechi cunoscut de-al
lui. Dupa ce Branden puse jos receptorul, se Tntoarse spre gru-
plil tacut din sala de §edinte.
H ^ D o a m n e lo r ; §i domhilor, rosti el reprimTndijj-§i mTnia din
voce, §i magazinui asta ^ amenintat cu explozia unei bombe.
Vom lua ace!ea§Mnasuri ca.fi-Tn cazul unui inceridiu.-§titi cu totii
ce sa faceti §i ce sa je spuheti subalternilor. Sa-i dSm drumul §i
sa sCOatem toata lumea de aici. Daca simtiti ca intrati m panica,
Gordon, striga el adresTndu-se vicepre§edintelui care fhcepuse
sa bolboroseasca speriat, n-o lasati sa se vada pTna ce perso-
nalul nu va fi ie§it din magazin. :
Dupa zece minute, Meredith era singura care mai ramasese
la etajul directorilor executivi.
B|rs Totul va fi bine, T$i zise ea cu voce tare. Se Tntoarse de la
fereastra, atentia fiindu-i atrasa de ecranele celor doua com-
putere. Ele prezentau vTnzarile la zi de la magazinele din Phoe­
nix §i Palm Beach. TntinzTnd mTna, Meredith tasta combinatia ca
sa vada vTnzarile de anul trecut §i sa poata face o comparatie.
Ambele magazine Tnregistrau profituri mai mari §i Tncerca sa se
consoleze macar cu atTt. Iar atunci tl trecu,prin minte ca Matt ar
putea afla de la radio ce se TntTmpla. Ca sa nu-§i faca probleme
pentru ea, ridica receptorul §i-l suna. Era ciudat de lini§titor sa
§tie ca va fi Tngrijorat.
Matt nu fu Tngrijorat cTnd Ti povesti ce se TntTmpla, ci fu de-a
dreptul Tnnebunit.
- Pleaca imediat din magazin, Meredith, Ti porunei el. Vor­
besc serios, iubito, pleaca naibii de acolo!
- Nu, spuse ea Tncet. E o farsa, Matt, exact la fel cu cea de
acum cTteva saptamTni.
- Daca nu ie§i din cladirea aia, o avertiza el, vin acolo §i te
scot eu afara.
- Nu pot, replica ea pe un ton categoric. STnt ca §i capitanul
unui vas. Nu plec pTna ce restul oamenilouau va fi Tn siguranta.
Magazinui va fi golit Tn mai putin de o jumatate de ora. Atunci voi
pleca §i eu.
Matt ofta, dar Tnceta sa Tncerce s-o mai convinga sa piece.
- Tn regula, spuse el aruncTnd o privire fioroasa biroului sau,
dar suna-ma Tn secunda cTnd vei fi afara pentru ca o sa-mi ies
din minti cTt timp vei rarmne acolo.
- Bine, promise ea. Tata §i-a lasat aici telefonul celular. Nu
vrei numarul ca sa ma po$ chema, Tn caz ca suspansul va
deveni §i mai mare?
- Oh! Cum naiba sa nu-l vreau.
Meredith deschise sertarul, scoase telefonul §i Ti dadu nu­
marul. Dupa ce ea Tnchise, Matt Tncepu sa se plimbe de colo-
colo. TrecTndu-§i mTinile prin par, se duse la fereastra, TncercTnd
sa vada acoperi§ul cladirii ei prin labirintul de zgTrie-nori.
Ti trecu prin minte ca daca ar avea un radio ar putea fi la
curent cu ceea ce se TntTmpla nu numai Tn magazinui lui Mere­
dith aflat la o distanta de douasprezece strazi, dar §i Tn celelalte
magazine din tara.
Nu avea un radio Tn biroul sau, dar era sigur ca Tom Ander-
 lion avea unul. Tntorctndu-se de la fereastra, porni spre masa
ptecretarei.
[ - Voi fi in biroul lui Tom Anderson, spuse el, interior 4114.
Daca ma suna Meredith Bancroft vreau sa-mi faci legatura ime­
diat. Clar? E o urgenta, o avertiza el, dorindu-§i din tot sufletul
I lea Eleanor Stern sa fi fost acolo.
I - Foarte clar, domnule, spuse ea, dar Matt nu-i mai observa
j du§mania din voce. Era prea Tngrijorat pentru Meredith, ca sa
I acorde atentie unei secretare; era prea Tngrijorat ca sa-§i amin-
I teasca sa ia cheile din sertar,
| Joanna a§tepta ca u§ile ascensorului sa se Tnchida, apoi se
I i rasuci §i se uita la biroul lui. Inelul auriu cu chei era tot Tn
I broasca sertarului din mijloc. Cea de-a treia cheie pe care o
I tncerca deschise fi§ierul cu dosare. Dosarul despre Meredith
I Bancroft avea o eticheta cu numele ei §i era pus la locul lui, ia
I litera B. Joanna scoase dosarul §i-l deschise. Tn el se aflau
I cTteva Tnsemnari stenografiate, netranscrise Tnca, §i pe care nu
I credea ca avea timpul necesar sa le descifreze, §i un document
de doua pagini semnat de Meredith Bancroft. Citind conditiile
stipulate acolo, Joanna facu ni§te ochi cTt cepele, iar buzele i se
rasfrtnsera Tntr-un zTmbet rautacios. Barbatul pe care revista
Cosmopolitan Tl numeaf unul dintre cei mai cautati burlad din
h toata tara, barbatul care avuse aventuri cu stele de cinema §i
j manechine faimoase, dupa care femeile se dadeau Tn vTnt, ei
bine, barbatul asta trebuia sa-i plateasca sotiei cinci milioane de
dolari doar ca ea sa se TntTlneasca cu el patru sen pe saptamtna
vreme de unsprezece saptamtni. Mai trebuia sa-i vtnda §i un
teren Tn Houston pe care se pare ca §i-l dorea...

- Am nevoie de un radio, spuse Matt fara nici o introducere,

Intrind furios Tn biroul fui Anderson. Tl vazu pe pervazul ferestrei
§i-l deschise. Echipa de interventie scotoce§te magazinui Ban­
croft. Au evacuat toate trei magazinele, spuse el incoerent.
Martea trecuta, dupa Tntrevederea furtunoasa cu Meredith,
Matt luase cina cu Tom §i Ti povestise totul. Acum se uita pre-
ocupat la prietenul sau §i adauga: Meredith nu vrea sa para-
Seasca afurisitul aia de magazin.
Tom sari de pe scaun.
 *, - Dumnezeule! De ce?
Matt primi Tn biroul lui Tom telefonul lui Meredith, prin cam II
anunta ca ie§ise din cladire. Matt Tnca mai vorbea cu ea cliij
crainicul de la radio anunta ca ar fi o bomba la magazinui din
Dallas §i o a treia la raionul de jucarii de la magazinui din Chi*
cago.

Capitolul 50

Philip statea privind mica vila pitoreasca Tn care Carolina

Edwards Bancroft traia de aproape treizeci de ani. Situata sua
pe o colina stTncoasa, ferestrele ei dadeau spre portul scTntem
tor din departare, unde vasul ancorase Tn acea dimineata. Cans
ti fusese daruita de Dominic Arturo, italianul cu care avuse o
aventura Tnainte de casatorie, §i Philip banuia ca trebuie sa-§l fl
cheltuit fiecare cent din dolarii primiti la divort, altfel n-ar fi locuii
aici. Stocul mare de actiuni Bancroft aflat Tn posesia ei Ti aduceii
dividende, dar i se interzisese printr-o clauza a divortului sal
vTnda sau sa-l transfere altcuiva decTt lui Tnsu§i. Tot ce puton
face cu stocul ei era sa-§i exercite dreptul de a vota Tn numels
actiunilor, §i votase Tntotdeauna a§a cum recomandase consiliul
de conducere al firmei. Acum, stTnd Tn fata casei, presupuse cri
Tncerca sa traiasca doar din dividente, fiindca doar saracia ar fl
determinat-o pe sotia lui, mare amatoare de petreceri, sa ducS o
* viata attt de retrasa.
I§i lua mTna jde pe poarta de fier. Nu avusese de gTnd sil
vina aici pTna proasta aia de la masa capitanului nu-l Intrebas*
daca planuia sa-i faca o vizita fostei sotii. Odata ce-i bagas#
ideea Tn cap, Ti fusese greu sa o mai ignore. Era mai batrln
acum §i nu §tia cTt mai avea de trait.
Totu§i, vazTnd cum traia Caroline, nu mai dori sa intre In
curte §i sa bata la u§a. §i, Tn mod ciudat, motiywcare Tl opri fu
mila. §tia cTt era de vanitoasa, §tia ca va primi o lovitura teribil.'i
daca el va vedea conditiile Tn care ajunsese sa-§i duca exis-
tenta. Pe parcursul ultimelor trei decenii, Tn momentele rare cTnd
se gTndise la Caroline, §i-o Tnchipuise traind Tn lux, aratTnd la fel
de frumoasa ca Tntotdeauna, participTnd la un vTrtej de petreceri,
petreceri pe care le adorase Tnainte de casatorie.
 H Tncovoindu-§i umerii cu un fel de disperare stranie pentru
vise demult uitate §i vieti distruse, Philip se Tntoarse spre poteca
Jhgusta care Tnconjura colina ducTnd spre portul de jos.
H - Ai facut un drum lung nymai ca sa te Tntorci, Philip? rosti o
voce de neuitat.
t El T§i rasuci Brusc capul §i o vazu stTnd perfect nemi§cata
pub un copac de ITnga panta colinei, cu un co§ de flori Tn mTna.
H Porni spre el, mersul ei leg^nat §i gratios, parul blond as-
| cuns sub o naframa taraneasca care,.Tntr-un mod cu totul nea§-
teptat, Ti venea bine. CTnd ajunse mai aproape de el vazu ca nu
p ra deloc fardata, arata mult mai batrTna §i, Tn anumite privinte,
ftiai frumoasa. Ciudat, dar acum Ti amintea mai mult de Meredith
I ■ e c lt cTnd fusese de vTrsta lui Meredith. §i Tnca mai avea pi-
cioare fantastice.
I Se uita la ea, simtindu-§i inima nestatornica batfnd mai re-
f|#ede §i nu §tiu ce sa-i spuna, lucru care Tl facu sa se simta
I Itingherit §i Tn consecinta se Tnfurie pe propria persoana..
f. - Arati mai batrTna, o informa el grosolan.
f Ea Ti raspunse cu un rTs muzical §i fara suparare:
K - Ce dragut din partea ta sa mi-o spui.
I - Treceam pe aici... Arata cu capul spre vasul din port,
|%ealiza cTt de stupid Ti sunau cuvintele §i se Tncrunta la ea pentru
! cfi parea sa se amuze de stTngacia lui. Ce te-a facut sa-ti para-
•e$t magazinui? Tntreba ea punTndu-§i mTna pe poarta, dar fara
I-o deschida.
- Mi-am luat un mic concediu. Inima.
| - §tiu ca ai fost bolanv. Mai citesc Tnca ziarele din Chicago.
' - Pot sa intru? Tntreba Philip fara sa vrea, apoi T§i aminti ca
fusese mereu Tnconjurata de barbati. Sau a§tepti pe altcineva?
ndauga el fara sa-§i ascunda sarcasmul din voce.
- E o mare u§urare sa aflu ca Tn vreme ce toate par sa se
ichimbe pe lumea asta, remarca ea sec, tu §i numai tu ai ramas
I *cela§i, gelos §i banuitor ca Tntotdeauna. Deschise poarta, iar el
o urma pe alee, regretTnd deja ca venise.
Podelele vilei erau din piatra, acoperite de covoare mici Tn
oulori stralucitoare §i urne uria§e cu flori din gradina. Caroline
•rSta cu capul spre un scaun dintr-o sufragerie mica.
- Vrei sa bei ceva?
 El Tncuviinta printr-o Tnclinare a capului, dar, Tn loc sa sa
a§eze, se duse la fereastra mare care dadea spre port. Ramase
acolo pTna fu silit sa se Tntoarca §i sa ia paharul de vin adus de
ea.
-Tti...Tti merge bine?Tntreba el simtindu-'se penibil.
- Foarte bine, multumesc.
- STnt uluit ca Arturo nu ti-a putut oferi ceva mai bun decit
vila asta. E mai degraba o casuta. Ea nu spuse nimic, iar asta II
Tndemna pe Philip sa aminteasca de ultimul ei amant, cel care
fusese cauza divortului lor. Spearson tot n-a reu§it sa faca rost
de bani, §tiai, Caroline?
Incredibil, dar observatia lui rautacioasa o facu sa zTmbea­
sca §i se Tntoarse sa-§i toarne un pahar cu vin. Tn tacerea care
se lasa, lua o Tnghijitura §i Tl studie peste marginea paharului.
- E§ti sigur ca ai terminat? Tntreba ea calma dupa cTteva
clipe lungi. Dupa cTte se pare, de§i au trecut treizeci de ani, Tnca
te mai deranjeaza.
Tragind aer Tn piept, Philip T§i lasa capul pe spate §i ofta.
- Tmi cer scuze, spuse el sincer. Nu §tiu de ce te-am atacat
a§a. Nu ma prive§te ce faci.
- M-ai atacat a§a, spuse ea, pentru ca nu vrei adevarul nici
macar acum.
- Care adevar? Tntreba el batjocoritor.
- Dennis Spearson nu ne-a distrus casnicia, Philip, cum n-a
faeut-o nici Dominic. Tu i-ai pus capat. Nu te-am putut Tmpie-
dica. E§ti ca un baietel TnspaimTntat ca cineva Ti va lua ceva sau
pe cineva, §i nu suporti frica sau nesiguranta unei astfel de.
situatii. A§a ca, Tn loc sa stai iini§tit §i sa a§tepti neputincios sa
se TntTmple, iei problema Tn mTini §i o fortezi sa-§i urmeze cursul,
ca sa termini cu suferinta. Tncepi prin a impune restrictii oame-
nilor pe care Ti iube§ti, iar cTnd le Tncalca Tn cele din urma, te
simti tradat §i furios. Apoi te razbuni pe ei, pe aceea§i oameni
pe care i-ai silit sa-ti faca rau, §i pentru ca nu e§ti un baieta§, ci
un brabat cu bani §i putere, razbunarea Tmpotriva baietilor paca-
to§i e cumplita. Practic, tatal tau a facut acela§i lucru cu tine.
- De unde ai achizitionat gunoiul asta psihologic, de la vreun
psihiatru cu care ai avut o aventura? Tntreba el dispretuitor.
- L-am achizitionat dintr-o multime de carti pe care le-am
 citit TncercTnd sa te Tnteleg, replica ea privindu-l calma.
- §i vrei sa cred ca asta s-a TntTmpIat cu casatoria noastra?
■ Ca tu ai fost inocenta, iar eu teribil de gelos §i posesiv? Tntreba
l | e l golindu-§i paharul.
- Voi fi fericita sa-ti spun Tntreg adevarul daca te crezi Tn

! I stare sa-l asculti. j

- Hai s-auzim adevarul, propuse el scurt.

- Tn regula, spuse ea venind mai aproape de el. Sa vedem
B daca e§ti destul de batrin §i Tntelept ca sa crezi ce auziftAm
■ senzatia ca de data asta ma vei crede.
Philip se cam hotarise deja sa faca exact contrariul.
- De ce oare?
- Pentru ca, replica ea sprijinindu-se cu umarul de fereastra,
■ Tti vei da seama ca, spunTndu-ti adevarul, nu am absolut nimic
I de cT§tigat sau de pierdut.
A§tepta, siiindurl s§ recunoasca.
- Da, presupun ca ai dreptate.
- Bine, atunci iata adevarul, rosti ea calma. CTnd te-am
I cunoscut am fost com ply ametita de tine. Nu erai un tip minci-
I nos din Hollywood; nu erai precum ceilalti barbati pe care Ti
■ cunoscusem Tnainte. Proveneai dintr-o familie veche, aveai dis-
I tinctie §i stil. M-am Tndragostit de tine, Philip, Tnca de la a doua
■ TntTlnire. Vazu cum pe fata lui se a§terne §ocul, apoi neTncre-
derea, dar continua hotarita. Eram atTt de Tndragostita de tine §i
1 ma simteam atTt de nesigura de mine §i inferioara, TncTt abia
[ Tndrazneam sa respir cTnd eram Tmpreuna, Tngrozita ca nu cum-
va sa fac o gre§eala. Tn loc sa-ti spun adevarul despre mediul Tn
care am crescut §i despre barbatii cu care m-am culcat, ti-am
servit povestea inventata de studio despre trecutul meu. Ti-am
spus ca am crescut Jntr-un orfelinat §i am avut doar o scurta
aventura pe vremea clnd eram o adolescenta prostuta. Adevarul
e ca mama a fost o tTrfa care habar n-a avut cine mi-a fost tatal
§i am fugit de acasa la §aisprezece ani. Am luat autobuzul pTna
Tn Los Angeles §i mi-am gasit o slujba la un restaurant ieftin,
unde am fost descoperita de acel ticalos care lucra pentru o
companie de film. Doua saptamTni mai tTrziu i-am TntTlnit §eful §i
am mai dat o proba, Tn acela§i fel. Nu §tiam sa joc, dar eram
fotogenica, a§a ca §eful mi-a facut rost de o slujba la o agentie
 de manechine §i am Tnceput sa cT§tig bani aparind Tn reviste
facTnd diferite reclame. Am luat lectii de actorie §i pTna la urma
am primit mici roluri Tn cTteva filme, dupa ce, bineTnteles, am dat
ctte o proba pentru ele Tn patul cuiva. Mai ttrziu am primit roluri^
mai importante §i atunci te-am cunoscut pe tine.
- §tiu toate astea, Caroline. Am angajat un detectiv particu­
lar sa-tr investigheze trecutul cu un an Tnainte de a Tnainta di­
vortul. Nu-mi spui nimic care sa nu fi aflat sau sa riu fi presupus
de unul singur.
- Nu, dar o voi face imediat. La vremea cTnd te-am cunoscut
Tncepusem sa am un pic de mTndrie §i Tncredere Tn mine ca sa
nu ma mai culc cu barbati pentru ca eram disperata sau prea
slaba ca sa spun nu.
- Ai facut-o pentru ca ti-a placut! se rasti el. §i nu cu unul, ci
cu sute de barbati!
- Nu chiar cu s u te fi corecta ea cu'un zTmbet trist, dar cu
foarte multi. Era ceva... ceva ce se facea pur §i simplu. Era o
parte integranta a lumii Tn care traiam, a§a cum e strTngerea de
mTna Tn lumea afacerilor.
Tl auzi pufnind batjocoritor, darTi ignora izbucnirea.
- Iar atunci te-am cunoscut, m-am Tndragostit §i pentru
prima oara Tn viata mea mi-a fost ru§ine, ru§ine pentru toate
lucrurile facute. A§a ca am Tncercat sa-mi schimb trecutul rein-
venttndip ca sa se potriveasca standardelor tale. §i, fire§te, a
fost un efort cu totul inutil.
- Absolut inutil, fu el de acord.
- Ai dreptate. Tnsa ce-am putut schimba, §i am schimbat
Tntr-adevar, a fost prezentul. Philip, din ziua m care te-am Tnttlnit
n-am mai fost atinsa de nici un alt barbat decTt de tine.
- Nu te cred, se rasti el.
- Trebuie sa ma crezi pentru ca ai recunoscut deja ca n-am
nimic de c!§tigat mintindu-te. Ce motiv a§ avea sa ma umilesc Tn
halul asta Tn fata ta? Tristul adevar, e ca am crezut din tot
sufletul ca Tmi pot ispa§i trecutul punTnd Tn ordine prezentul.
Meredith e fiica ta, Philip. §tiu ca ai crezut cTndva ca e fie a tui
Dominic, fie a lui Dennis Spearson, dar Dennis n-a facut decTt
sa-mi dea lectii de calarie. Am vrut sa intru Tn cercul tau §i toate
femeile §tiau sa calareasca, a§a ca ma furi§am afara pentru ca
 Dennis sa-mi dea lectii, de calarie.
5 - E minciuna pe care mi-ai spus-o §i atunci.
| - Nu, iubirea mea, spuse ea fara sa gTndeasca, a fost ade-
Ivarul. N-am sa pretind ca n-am avut o aventura cu Dominic
[Arturo Tnainte sa te fi cunoscut pe tine. Mi-a dat casa asta ca sa
|se revan§eze pentru ziua Tn care, beat fiind, s-a dat la mine, iar
tu ne-ai surprins Tmpreuna.
1;. - Nu s-a dat la tine, §uiera Philip, era Tn patul nostru cTnd
m-am Tntors mai devreme dintr-o calatorie de afaceri.
I - - Dar eu nu eram cu el! Tl apostrofa ea. §i era mort de beat.
I - Nu, nu erai cu el, Tncuviin^a el pe un ton sarcastic. Ai
disparut cu Spearson, lasTnd casa plina de oaspeti, toti. bTrfind
din cauza absentei tale.
Spre surprinderea lui, Caroline izbucni Tn rts, un ris trist,
melancolic §i Tntreba sigura de sine:
i - Nu e o ironie a sortii ca n-am fost prinsa cu nici una din
minciunile despre trecutul meu? Vreau sa spun ca toata lumea
credea basmul despre copilaria petrecuta la orfelinat, iar aven-
turile avute Tnainte de casatorie n-au ie§it niciodata la iveala. T§i
clatina capul, parul greu, lung pTna la umeri, scTnteind Tn lumina
apusului. Am scapat cu fata curata cTnd am fost vinovata, dar
cTnd am fost Tntr-adevar inocenta m-ai condamnat pe baza unor
dovezi TntTmplatoare. Nu ti se pare un fel de justitie divina?
Philip ramase fara cuvinte, incapabil s-o creada.
- Vrei sa §tii de ce m-am maritat cu tine, Philip?
- Presupun ca ai dorit siguranta financiara §i prestigiul social
pe care ti le puteam oferi.
- Ai o parere prea buna despre tine. Ti-am spus deja ca
eram ametita de Tnfati§area §i distinctia ta, §i eram Tndragostita
de tine, dar nu m-a§ fi casatorit cu tine daca n-ar mai fi existat §i
altceva. .
- §i ce anume? Tntreba Philip fara sa vrea.
- Am crezut, Ti marturisi ea pe un ton grav, am crezut din
toata inima ca aveam ceva sa-ti ofer, ceva de care aveai nevoie.
§tii ce-a fost?
, - Nu-mi pot imagina.
; - Am crezut ca te pot Tnvata sa rizi §i sa te bucuri de viata.
Tn Tncapere se lasa o tacere apasatoare, apoi ea se uita la el
 pe sub genele dese, iar atunci ctnd Ti vprbi, vocea Ti tremurS
u§or:
- Ai Tnvatat vreodata sa rizi, dragul meu?
- Nu-mi spuse a§a! striga Philip, dar durerea din piept se
datora unor emotii pe care nu voia sa le simta, nude simtise de
decenii, §i T§i trinti paharul de masa. Trebuie sa plec.
Ea dadu din cap.
- Regretele sTnt o povara cumplita. Cu cTt vei pleca mai
repede, cu atTt vei reu§i sa te convingi mai u§or ca actiunile tale
de acum treizeci de ani au fost pe deplin justificate. Tnsa daca
ramTi, cine §tie ce s-ar putea TntTmpla?
- Nu se va TntTmpla nimic, spuse el, referindu-se posibili-
tatea de a se culca cu ea, uluit ca o ideea ca asta T§i facuse loc
Tn mintea lui.
- La revedere, spuse ea calma. Ti-a§ cere sa-i transmiti lui
Meredith salutarile mele, dar n-o vei face, nu*i a§a?
- Nu.
- N-are nevoie, spuse Caroline cu un suris TncTntator. Din
tot ceea ce am citit despre ea reiese ca e o fata deosebita,
minunata. §i, adauga ea cu mTndrie, Tti place sau nu, are Tn ea o
parte din mine. Fiica mea, Tl informa ea, §tia sa rida.
Philip se holba la ea stupefiat.
* - Cum adica, din cTte ai citit despre ea? Despre ce vorbe§ti?
Caroline arata cu capul spre teancul de ziare din Chicago §i
rise u§or.
- Ma refeream la felul cum se descurca maritata cu Matthew
Farrell §i logodita cu Parker Reynolds...
- Cum naiba de-ai aflat? exploda Philip facTndu-se ro§u fa
fata.
- E Tn toate ziarele, Tncepu Caroline, apoi se Tntrerupse
urmarindu-l mergTnd furios la teancul de ziare §i lumd unul.
Citind articolul despre arestarea lui Stanislaus Spyzhalsky,
trupul paru sa-i fie cuprins de un tremur u§or §i arunca o cau-
tatura crunta fotografiilor de pe prima pagina, reprezentTndu-i pe
Meredith, Matt §i Parker.
Arunca ziarul §i-l apuca pe urmatorul, continTnd articole de­
spre conferinta de presa §i o fotografie aratTndu-l pe Farrell
zTmbindu-i fiicei lui. Deschise un alt ziar citind despre o presu-
Ipusa bomba pusa Tn magazinui din New Orleans §i Tl scapa din
■mina.
- M-a prevenit ce va face cu unsprezece ani Tn urma, §opti
le i cu o voce tulburata. M-a prevenit, §i iata ca o face! I§i ridica
■privirea spre Caroline, ochii sclipindu-i de furie. Unde e cel mai
lapropiat telefon?

Capitolul 51

CTnd Meredith aparu Tn apartamentul lui, la ora §apte Tn

Iseara aceea, cu o TntTrziere de treizeci de minute, Matt se
I plimba deja ca un leu Tn cu§cS. Smuci u§a, o trase Tn brate §i
I spuse furios:
J - Fir-ar sa fie, daca TntTrzii §i bombele explodeaza Tn jurul
Itau, da-mi un telefon, ca sa §tiu ca n-ai patit nimic! O departa de
i>el, tentat sa o zgTltTie, regretTndu-§i imediat izbucnirea. Arata
[ extenuata.
- Tmi pare rau, spuse ea. N-am crezut ca o sa-ti imaginezi %
I a§a ceva.
- Se pare ca am o imaginatie bolnava Tn ceea ce te pri-
'• ve§te, replica el fara prea mult entuziasm, zTmbind totusi ca sa
* atenueze bruschetea TntTmpinarii. O conduse sus pe seara, spre
[micul salon care era partea cea mai confortabila a locuintei lui,
|p.riveli§tea de la ferestre fiind superba.
; - Mi-am petrecut cea mai mare parte a dupa-amiezei la
I sectia de politie, Ti explica ea a§ezTndu-se pe canapeaua din
■ piele, TncercTnd sa le dsu toate informatiile care i-ar putea ajuta
[ sa descopere cine a pus bombele. Dupa ce m-am dus acasa sa
ma schimb §i sa vin aici, m-a sunat Parker §i am stat la telefon
aproape o ora...
Meredith lasa fraza Tn suspensie, amintindu-§i telefonul lui
Parker. Nici unul din ei nu adusese vorba despre faptul ca T§i
petrecuse noaptea cu Lisa. Parker nu era mincinos, iar lipsa
unei explicatii era o confirmare tacita din partea lui ca noaptea
nu fusese platonica. Era ciudat sa §i-i imagineze pe cei doi
Tmpreuna, ciudat, dar aproape lini§titor, pentru ca Meredith Ti
iubea pe amTndoi.
Tnainte de a Tnchide, Parker Ti urase ferjeire, parind nesigur
§i Tngrijorat de posibilitatea ca ea sa fie fericita alaturi de Matt.
Despre Matt spusese putfne, doar ca regreta ca Tncepuse ba-
taia.
- Singurul lucru pe care Tl regret mai mult, T§i varsase Parker
naduful, e ca am ratat iovitura.
Restul convorbirii se referise la afaceri, dar nu fusese nici
lini§titoare, nici placuta. Revenindu-§i din visare, spuse:
- Tmi cer scuze. GTndurile Tmi ratacesc prin alte parti. A fost
o zi incredibila, de la Tnceput §i pTna la capat.
- Vrei sa discutam despre ea?
Meredith T§i ridica privirea spre el, surprinsa din nou de aura
de autoritate calma, de Tncrederea absoluta care Tl Tnconjura.
Chiar daca era Tntr-o tinuta lejera, Matthew Farrell raspTndea o
putere §i o forta de neTmblTnzit. Ti era scris pe frunte §i Tn fiecare
din trasaturile aspre, colturoase.
§i totu§i, T§i zise ea cu un surTs incon§tient, odata ajun§i Tn
pat, reu§ea sa-l faca pe barbatul asta Tndraznet, puternic, sa
geama de dorinta §i sa o strmga Tn brate cu o disperare Tnduio-
§atoare. lubea pasiunea lui. Tl iubea pe el.
Tntrebarea lui o aduse la gTnduri mai putin placute:
- Pi^feri sa uiti ziua de azi?
- N-a§ vrea sa te Tmpovarez cu problemele mele, m-a§ simti
vinovata, spuse ea, de§i tTnjea dupa sfatul lui §i dupa asigurarea
ca totul va fi bine.
Buzele lui se arcuira, iarTn ochii Ti luci o lumina senzuala.
- Sa-ti pui din nou povara asupra mea, e o fantezie care
m-a tinut treaz pTna aproape de orele diminetii. Devenind serios,
spuse:
. - Hai s-auzim cum ti-a mers astazi.
- De fapt nu e chiar atTt de greu de rezumat, spuse ea,
Tndoindu-§i picioarele sub ea §i rasucindu-se spre el. §i ultimul
lucru, dar nu cel mai important, actiunile noastre au scazut cu
trei puncte.
- Vor urea din nou dupa ce se va potoli toata chestia asta cu
bombele, spuse Matt.
DTnd din cap, Meredith continua:
- Tn dimineata asta am primit un telefon de la pr'e§edintele
consiliului de .conducere. Vor o explicate pentru bataia de sTm-
jbata seara. Vorbeam cu el crnd am -primit primul apel de ur­
genta, a§a ca n-am apucat sa Tncheiem discutia.
I - Bombele astea Ti vor tine ocupati.
Tncerctnd fara prea mult entuziasm sa glumeasca, adauga:
- Atunci e adevarat ca Tn tot raul e §i un bine. Ferindu-§i
ochii de privirea staruitoare a lui Matt, se uita afara pe fereastra.
I - Ce altceva te deranjeaza?
Simtindu-se extrem de stingherita, se uita la el §i spuse:
; - Ma poti amTna putin cu banii pentru terenul din Houston?
Parker ne-a gasit alti investitori, banca lui refuzTnd sa ne faca
fmprumutul. Astazi, investitorii respectivi au auzit de bombe, l-au
sunat pe Parker §i s-au retras din afacere. Au zis ca vor sa
a§tepte sa vada ce se Va TntTmpla cu compania Bancroft Tn
urmatoarele doua luni.
F‘ - Dragut din partea lui Reynolds sa ti le arunce Tn cTrca pe
toate tocmai astazi, replica Matt sarcastic.
- Mi-a telefonat ca sa se asigure ca sTnt bine §i sa-§i ceara
scuze pentru sTmbata. Restul, partea despre bani, a aparut pen­
tru ca mTine trebuia sa ne TntTlnim cu investitorii a§tia §i sa
discutam termenii Tmprumutului. Parker m-a anuntat ca au re-
nuntat la TntTlnire... TTrTituI puternic al pagerului o facu pe Mere­
dith sa se opreasca §i sa Tntinda mTna spre po§eta lasata ITnga
canapea. Scoase pagerul, se uita la mesaj §i, scotTnd un oftat
plin de frustrare, T§i lasa capul pe marginea canapelei, TnchizTnd
ochii. Exact ce-mi lipsea ca ziua de azi sa fie perfecta.
- Ce s-a TntTmpIat?
' - E tata, spuse ea fara tragere de inima, uitTndu-se la Matt.
Auzind de tatal ei, caldura Ti disparu imediat din ochi §i T§i Tn-
cle§ta maxilarele. Tata vrea sa-l sun. Tn Italia e doua sau trei
dimineata. Ma suna Tn mijlocul noptii fie ca sa ma Tntrebe ce mai
fac, fie a vazut un ziar american. Pot sa telefonez de aici?
Tatal ei era la aeroportul din Roma, a§teptTnd sa ia avionul
spre casapjar cTnd vocea Ti exploda Tn aparat, Matt se Tncrunta,
iar Meredith tresari.
- Ce mama dracului faci acolo!? striga el Tn clipa Tn care
telefonista Ti facu legatura.
- Calmeaza-te, Tncepu Meredith, dar tatal ei nu voia sa se
calmeze.
548

- Ti-ai pierdut mingle!? tuna el. Te las singura doua sapta­

mTni §i figura ta apare pe toate ziarele alaturi de cea a ticalosulul
aluia, apoi sTntem amenintati cu bombe...
LasTnd la o parte problema cu Matt, Meredith Tncerca sa-l
lini§teasca Tn legatura cu bombele descoperite Tn magazine,
crezTnd ca la ele se referea.
— Sa nu faci infarct acolo, Tl implora ea, TncercTnd sa nu se
piarda cu firea, stapTnindu-§i nervii Tncordati. Toate trei bombele
au fost gasite §i dezamorsate, nimeni n-a fost ranit...
- Trei! zbiera el. Trei bombe? Despre ce vorbe§ti?
- Despre ce vorbe§ti tu? Tntreba ea, dar prea tTrziu.
- Vorbeam despre farsa din New Orleans, spuse el, iar
Meredith Tl simti chinuindu-se sa-§i pastreze calmul. S-au gasit
trei bombe? CTnd? Unde?
-Astazi. In New Orleans, Dallas §i aici.
- Ce s-a TntTmpIat cu vTnzarile?
- Ce era inevitabil, replica ea dTndu-§i toata silin(a sa vor­
beasca cTt mai firesc §i Tncurajator. A trebuit sa Tnchidem ma­
gazinele, dar ne vom recupera pierderile. Lucrez deja la un fel
de licitatie specials...
- de s-a TntTmpIat cu actiunile?
- Au scazut cu trei puncte.
- §i Farrell? Tntreba el indignat. Ce se Tnttmpla cu el? Sa te
tii cTt mai departe de el. Fara conferinte de presa, nimic!
Vorbea atTt de tare, TncTt Matt n-avea cum sa nu-l auda.
Meredith se uita la el consternata §i neajutorata, dar Tn loc sa-i
acorde un zTmbet Tncurajator sau orice forma de sprijin moral,
Matt a§tepta ca ea sa refuze ordinul tatalui ei, Tnsa cum ea n-o
facu imediat, se rasuci pe cSlcTie §i se duse la fereastra, ramT-
nTnd cu spatele la ea.
- Asculta-ma cu atentie, T§i implora Meredith tatal cu o voce
tremuratoare, dorind sa-l calmeze, n-are nici un sens sa te ener-
vezi pentru lucrurile astea §i sa faci un infarct Tn aeroport.
- Nu-mi vorbi de parea a§ fi handicapat mintal! o avertiza el,
dar vocea Ti era Tncordata §i fu sigura ca se oprise ca sa Tnghita
o pilula. A§tept un raspuns despre Farrell.
- Nu cred ca e cazul sa discutam despre asta la telefon.
- Nu ma mai duce cu vorba, fir-ar sa fie! urla el, iar Meredith
 fgi dadu seama ca era poate mai bine sa rezolve problema
acum, Tn loc sa armne, mai ales ca refuzul ei de-a discuta parea
■3-1 enerveze §i mai mult.
■ Bine, Tn regula, discutam acum, spuse ea calma. Se opri,
gTndindu-se Tnnebunita la calea cea mai potrivita de a-i explica
cum stateau lucrurile. I se paru mai Tntelept sa Tnceapa mai TntTi
prin a-i alunga nelini§tea, daca se aflase sau nu despre
[minciuna lui de acum unsprezece ani. A§a ca Tncepu de acolo.
§tiu ca ma iube§ti, §i cu unsprezece ani Tn urma ai facut ce-ai
[crezut ca era cel mai bine pentru mine... La celalalt capat al
firului se lasa tacerea, a§a ca adauga prudenta: Ma refer la
telegrama pe care i-ai trimis-o lui Matt, anuntTndu-l ca am facut
un avort. Am aflat despre ea...
I - Unde naiba e§ti acum? Tntreba el banuitor.
| - Tn apartamentul lui Matt.
lv Vocea lui vibra de furie §i de ceva ce aducea a frica, a
panica.
- Vin acasa. Avionul meu pleaca peste trei ore. Tine-te de­
parte de el! Sa n-ai Tncredere Tn Matthew Farrell. Nu-l cuno§ti!
Revenind la tonul sarcastic, adauga: Vezi daca reu§e§ti sa Tm-
piedici compania sa dea faliment pTna la Tntoarcerea mea, apoi
Tnchise.
Meredith puse jos receptorul, apoi se uita la Matt,«ramas tot
cu spatele la ea, acuzTnd-o parea ca nu se impusese cu mai
multa forta.
- A fost o zi de pomina, spuse ea cu amaraciune. Presupun
ca e§ti suparat ca nu i-am spus imediat mai multe despre noi.
* Fara sa se Tntoarca, Matt T§i ridica mTna §i T§i freca obosit
mu§chii Tncorda^i de la baza gTtului.
- Nu sTnt suparat, Meredith, spuse el simplu, cu o voce
lipsita de inflexiuni. Tncerc sa ma conving ca nu te vei duce
Tnapoi cTnd va sosi aici, ca nu vei Tncepe sa te Tndoie§ti de mine
sau de tine, sau, chiar mai rau, sa Tncepi sa cTntare§ti ce ai de
cT§tigat §i ce ai de pierdut daca ramTi cu.mine.
p - Despre ce Vorbe§ti? Tntreba ea ducTndu-se ITnga el.
I El Ti arunca o privire piezi§a, sumbra.
B f t De cTteva zile Tncerc sa ghicesc ce va face cTnd va sosi §i
va afla ca stai cu mine. Am descoperit abia acum.
 - Te Tntreb Tnca o data despre ce vorbe§ti?
- Tatal tau T§i va juca atuul. Te va face sa alegi: el sau ea -
pre§edintia companiei Bancroft sau nimic daca ramTi cu mine. §1
nu sTnt sigur, adauga el oftmd greu, care va fi preferinta ta.
Meredith era prea obosita. Prea stoarsa de puteri ca sa ia in
considerare o problema pe care n-o avea Tnca.
- Nu se va ajunge la a§a ceva, spuse ea, crezTnd sincer ca,
odata cu trecerea timpului, va reu§i sa-l convinga pe tatal ei sa-l
accepte pe Matt. STnt tot ce are, §i ma iube§te Tn felul lui, spuse
ea, ochii implorTndu-l sa nu complice lucrurile §i mai mult. §i
pentru ca ma iube§te, va tuna §i va fulgera, §i s-ar putea sa m3
ameninte cu a§a ceva, dar pTna la urma va ceda. Matt, te rog,
Tncearca sa te pui Tn locul lui, Tl Tndemna ea. Sa zicem ca ai o
fiica de optsprezece ani pe care ai ferit-o de pericolele vietii. §i
sa presupunem ca TntTlne§te un barbat mult mai Tn vTrsta, de
care e§ti ferm convins ca e un... un vTnator de zestre, iar bar­
batul aia o lasa Tnsarcinata. Ce ai simti pentru el?
Dupa o clipa de tacere, Matt spuse taios:
- L-a§ urT de moarte, dar a§ gasi forta sa-l accept de dragul
ei. §i mai mult ca sigur ca nu i-a§ zdrobi inima lasTnd-o sa
creada ca a parasit-o. §i nici n-a§ Tncerca sa-l mituiesc ca s-o
faca, mai spuse el.
Meredith Tnghiti Tn sec.
- A Tncercat sa-ti dea bani?
- Da. Tn ziua Tn care te-am dus acasa.
- Ce i-ai spus?
Matt se uita Tn ochii ei mari, tulburati de prea multe griji, Ti
zTmbi cu drag §i T§i puse bratul Tn jurul ei.
- I-am spus, §opti el, dupa ce gura lui coborT peste a ei
sarutTnd-o Tndelung, patima§, ca nu cred ca ar trebui sa-§i bage
nasul Tn vietile noastre. Dar, murmura el cu o voce Tngro§ata,
n-am folosit tocmai cuvintele astea.

Se facuse deja mi^zul noptii cTnd Matt o conduse jos la

ma§ina. Extenuata de Tncercarile prin care trecuse ?n acea zi,
Meredith se prabu§i pe scaunul de la volanul Jaguar-ului.
- E§ti destul de treaza ca sa conduci ma§ina? Tntreba el cu
mTna pe portiera deschisa.
 i; / - A§a §i a§a, replica ea cu.un surTs languros, TntorcTnd cheia
Tn contact. Radioul §i sistemul de Tncalzire pornira imediat ce
(motorul se trezi la viata.
- Vineri seara dau o petrecere Tn onoarea actorilor piesei
Fantomd de la Opera, spuse el. Va veni o multime de oameni
pe care Ti cuno§ti. Va sosi §i sora mea §i m-am gTndit sa-ti invit
avocatul. Cred ca cei doi se vor Tntelege de minune. A§ vrea
sa...
Meredith observa ezitarea lui §i zise tachinTndu-l:
- Daca asta vrea sa fie o invitatie, atunci raspunsul meu e
da.
- Nu voiam sa-ti cer sa vii ca oaspete.
Stingherita §i nedumerita, Meredith T§i atinti privirea asupra
Volanului!
-A h !
- A§ vrea sa fii gazda, Meredith.
Tntelese acum motivele ezitarii lui. O ruga sa faca un gest
care ar fi constituit un fel de semideclaratie publica ca erau un
cuplu. ^
Se uita Tn ochii aceia irezistibili §i zTmbi capitulTnd.
- Costum §i cravata?
- Da, de ce?
r - Pentru ca, replica ea cu non§alanta, e foarte important ca
gazda sa §tie cum sa se Tmbrace.
RTzTnd §i gemTnd Tn acela§i timp, Matt o trase din ma§ina, o
strinse la piept, dTndu-i o sarutare lunga, recunoscator §i u§urat.
fnca o mai saruta cTnd crainicul de la radio anunta ca trupul
neTnsufletit al lui Stanislaus Spyzhalsky, arestat pentru ca se
daduse drept avocatul unor clienti, printre care Matthew Farrell
§i Meredith Bancroft, fusese?gasit Tntr-un §ant pe §>oseaua din
afara ora§ului Bellvillej .Illinois. Meredith tresari §i se uita §ocata
la Matt.
- Ai auzit?
- Am aflat ceva mai devreme.
Totala lui indiferenta §i faptul ca nu-i spusese nimic i se
parura cam ciudate lui Meredith, dar oboseala o Tmpiedica sa
gTndeasca logic, iar gura lui Matt se deschidea deja peste a ei.
 Capitolul 52
Inquest, agentia de investigatii aflata Tn proprietatea corpo-
ratiei Intercorp, T§i avea cartierul genera! Tn Philadelphia §i era
condusa de Richard Olson, fost agent CIA. La ora opt §i juma­
tate, cTnd Matt ie§i din ascensor, Olson era prezent deja Tn sala
de primire.
-v Ma bucur sa te vad, Matt, spuse el Tn timp ce-§i strinsera
mTinile.
- Tti stau la dispozifle peste cinci minute, promise Matt. Tna­
inte de a Tncepe trebuie sa dau un telefon.
TnchizTnd u§a Tn urma lui, Matt se a§eza la masa de lucru §i
suna la numarul mai putin cunoscut al pre§edintelui unei band
mari din Chicago. Ti raspunse dupa primul apel Tnsu§i pre§edin-
tele.
- STnt Matt, spuse el intrTnd direct Tn subject. Reynolds Mer­
cantile T§i retrage Tmprumutut pentru Bancroft, a§a cum am ba-
nuit. La fel au facut §i ceilalti investitori gasiti de ei pentru
companie.
- Economia merge ca vai de ea, iar investitorii se tem pentru
banii lor, remarca bancherul. Pe deasupra, Tn trimestrul asta,
Reyndols Mercantile a avut deja doua Tmprumuturi-gigant, care
se pare ca nu vor fi onorate, a§a ca o vreme vor fi §i ei Tn
cautare de finante.
- §tiu asta, replica Matt nerabdator. Ce-a§ vrea sa aflu e
daca bombele sTnt suficiente ca sa-i determine sa ajunga la
concluzia ca Bancroft a devenit o afacere -prea riscanta §i sa
pretinda lichidarea unei par^i a Tmprumuturilor pe care le au.
- Facem o Tncercare?
- Fa-o astazi! Ti porund Matt.
- AbordTnd metoda despre care am discutat? Tntreba ban­
cherul, vrind sa se asigure. Onoram Tmprumuturile Tn numele
trustului Collier, iar tu aranjezi sa ne scapi de eJe Tn termen de
§aizeci de zile?
- Exact.
- E Tn regula daca Ti pomenesc lui Reynolds numele Collier?
Nu va face legatura cu tine?
 - E numele de fata al mamei, spuse Matt, nu va §ti nimeni
ca eu sTnt Tn spatele afacerii.
- Daca se pune capat nebuniei cu bombele, fara sa aduca
prejudicii prea mari companiei Bancroft, adauga bancherul, s-ar
putea sa fTmranteresatl® pastrarea Tmprumututfor, odata ce
situatia va reveni la normal.
-%Tn cazul asta, vom discuta termeB atuhcgfu de acord
Matt, grija luiv-pnincipala ||pd m §| mai urgenta. Odata ce-i vei
f$pune SBReynolds ca Collier Trust e dispus sa-l scape de Tm-
prumuSrile Bancroft; ; nu uita sa adaugi cS trustul vrea sa f i i
inanteze §i proiectul Bancroft din Houston. Fa-1 s-o sune imediat
pe Meredith Bancroft §i sa-i dea vestea cea buna. Vreau ca ea
sa §tie ca fondurile Ti stau la dispozitie.
- Treaba e ca §i facuta.
Dupa ce Tnchise telefonufiMatt Ti cerMilui Eleanor Stern s§-l
conduca Tn birou pe Richard Olson. A§tepta cu rabdare Tncor-
data ca Olson sa-§i dezbrace paltonM^dar puse Tntrebarea care
MframTnta Tnainte ca acesta sa ia loc pe scaun.
- Ce §tie politia despre bombe?
-- Nu prea rrfite, raspunse Olson, desfac||du-§i servieta §i
scotTnd un dosar pe care Tl deschise pe genunchi. Au ajuns Tnsa
la ni§te concluzii interesante, la fel ca §i mine.
- Sa le auzim.
- Tn primuf-rind, politia crede ca se dorea ca bombele sa fie
descoperite Tnainte de a se declan§a, o teorie sustinuta de fap-
'tuil_ca telefoanele au fost date din. timp, a§a ca echipele de
interventie sa aiba destule ore la dispozitie sa le dezamorseze,
iar bombele au fost plasate 1|t locuri Tn care erau u§or de gasife:
Mecanismul bombelor e opera unui profesionist, Tmi spune mie
nasul ca n-avem de-a face cu vreun tTcnit dornic sa se razbune
pentru vreo ofensa adusi de magazin. Daca politia are dreptate,
§i eu cred ca da, atunci, Indiferent cine a pus bombele, n-a vrut
Tn nici u il caz sa. faca vreUn rau:magazinelor sau celor dinaun-
truBar atunci singurul motiv logic e scaderea profiturilor m agazl
nelor prin alungarea cumparatorilor. Din cTte am Ititeles, de ieri
mcoace vTnzarile Tn magazinele Bancroft aCi scazut vertiginos,
iar valoarea adjt«ilor s-a prabu§it Tntr-un, mod semnificatiV. Tn­
trebarea e cine ar dori a§a ceva §i de ce?
 - Nu §tiu, spuse Matt, TncercTnd sa-§i stapTneasCa furia.
Ti-am spus ieri la telefon ca se zvone§te ca cineva, Tn afara de
mine, are de gtnd sa-i preia. Indiferent cine ar fi persoana res­
pective, a cumparat actiuni pe ascuns. CTnd am intrat Tn joc §i
am Tnceput sa cumpar §i eu actiuni, le-am urcat pretul. Dupa
cTte se pare, exista o companie pusa pe acaparare, alta decTt a
mea, §i fie ca decis sa ma sperie cu consecintele bombelor,
riscTnd profiturile Bancroft, fie nu face altceva decTt sa scada
pretul actiunilor ca sa le poata cumpara mai ieftin.
- Ai vreo idee care ar putea fi compania asta?
- Absolut nici una. Oricare ar fi, T§i dore§te Bancroft atTt de
mult, TncTt nu mai gTnde§te logic. Bancroft & Company e Tnglo-
data Tn datorii, iar pe termen scurt nu e deloc o investitie profita-
bila.
- Dar pe tine treaba asta nu te dferanjeaza.
- N-o fac pentru profit, replica Matt.
Cu franchetea sa obi§nuita, Olsen trecu direct la miezul pro-
blemei:
- Atunci de ce le cumparam actiunile? Cum raspunsul la
Tntrebare fu o privire fixa §i o tacere mormTntala, Olsen T§i ridica
bratele. Matt, caut motive care sa n-aiba legatura cu profitul.
Daca le-a§ cunoa§te pe ale tale, s-ar putea sa gasesc pe cineva
cu motive similare sau cu motive care ne-ar da un indiciu cTt de
mic.
- Motivul initial a fost razbunarea Tmpotriva lui Philip Ban­
croft, spuse Matt, dorinta de a pastra secret interesul sau Tn
companie pierzTnd teren Tn fata necesitatii ca problema sa fie
rezolvata cTt mai urgent.
- Exista §i altcineva, cu o suma mare de bani la dispozitie,
care sa-§i doreasca acela§i gen de razbunare?
- De unde dracu’ vrei sa §tiu? Tntreba Matt ridicTndu-se §i
TncepTnd sa se plimbe de colo-colo. E un ticalos arogant. Nu se
poate sa fiu singurul lui du§man.
- O.K. Vom Tncepe de aici, Ti vom cauta pe posibilii du§mani
cu destui bani ca sa se razbune §i sa profite preluTnd compania
Bancroft.
- Mi se pare de-a dreptul ridicol.
- Nu la fel de mult daca te gTnde§ti ca nici o corporate
 <#•
legala, al carui scop e profitul, n-ar apela la bombe ca sa-§i
slabeasca prada.
- Tom, mi se pare ridicol, Tl contrazise Matt. Mai devreme
sau mai tTrziu vor trebui sa-§i faca cunoscute intentiile, iar Tn
clipa aceea vor fi suspectati de amplasarea bombelor.
- Daca nu exista dovezi, n-au de ce sa se teama, replica
Olsen pe un ton categoric.

Capitolul 53

Pe la mijlocul amiezii, vTnzarile mergeau slab la toate ma­

gazinele, iar Meredith Tncerca sa nu stea la pTnda Tn fata ecrar
nelor computerelor. Mark Branden urma sa se Tntoarca Tn orice
clipa din calatoria efectuata Tn New Orleans §i a§tepta Tnca de
dimineata ca tatal ei sa dea buzna Tn birou. Vestea data de
Phyllis ca Parker o cauta la telefon fu o diversiune binevenita de
la grijile prezente. O mai sunase o data ca s-o Tnveseleasca §i
presupusese ca era un nou telefon menit sa o Tncurajeze. Ti
trecu prin minte ca sentimentele ei pentru Parker nu trebuie sa fi
fost atTt de profunde, pe cTt §i le imaginase, pentru ca n-ar fi
trecut cu atTta u§urinta de la stadiul de logodnica la cel de
prietena. Iar faptul ca Parker se adapta la aceasta schimbare cu
o u§urinta la fel de mare, o facu sa se Tntrebe de ce naiba se
gTndisera sa se casatoreasca? Remarcile usturatoare ale Lisei
precum ca relatiei dintre Parker §i Meredith Ti lipsea focul, pa--
reau sa fl fost Tntemeiate. Tnsa Meredith avea acum cu totul alte
motive sa se Tntrebe daca obiectiile Lisei la logodna lor nu avu-
sesera un substrat egoist. Posibilitatea o durea putin, iar daca
Meredith n-ar fi avut pe cap atTtea probleme ar fi sunat-o pe Lisa
§i ar fi Tncercat sa-i vorbeasca. Pe de alta parte, era mai logic ca
Lisa sa porneasca o discutie §i ar fi trebuit s-o fi facut-o pTna
acum. AlungTnd deocamdata aceasta problema, Meredith ridica
receptorul.
- Salut, frumoaso, spuse Parker, Tn voce rasunTndu-i ve-
selia. Te simti Tn stare sa faci fata §i unor ve§ti bune?
- Nu sTnt sigura ca le-a§ supravietui, dar pune-ma la Tncer­
care, replica Meredith, zTmbind la rindul ei.
. - Am gasit ni§te investitori dispu§i sa-^i dea Tmprumutul ca
 sa cumperi terenul din Houston §i sa-ti finanteze construirea
magazinului. Au intrat azi-dimineata tn biroul meu pa hl§te tngeri
cobOrtfi din cer, dornici sa-§i asume raspunderea tmprumutu-
rilor.
- E 0 veste minunata, replica Meredith, dar entuziastS l -Ti
pieri tngrtjorata de dfirri vor reu§i sa plateasca dobfizile la toate
cele trei tmpfijmuturi, daca vinzarile vor merge la fel de prost §i
peste §ase luni.
- Nu pari tnctntata.
- Imi fac probleme pentru ritrnul scazut piytnzarilor dB ma­
gazine, recunoscu ea. N-ar trebui sa i-o spun bancherului com-
partiei, dar e prietenii meu cel-rnalbiM H
- Tnceptnd cu m tfie dimineata, rosti Parker §ovaind putin,
voi fi doar prietenul tau, punct.
Meredith incremerii pe scaun.
- Ce vrei sa spui?
- Ne trebuie banf lichizi, spuse el ofttnd f t sila, a§a ca-ti
predam trnprum uftle acelora§i investitonfcare tti vor finanta
proiectul dirt Houston. De acum Tncolo dobtnzile vor fi facute
trustului Collier.
M e re d itls trtm b a din has, pierduta tn gtnduri.
-C u i?
- Unui parteneriat'Wumit Collier Trust. Se folosesc de banca
Criterion, la o strada de magazinui tau, iar ea a garantat penfip
ei. Adevarul e ca banca a m at legatura cu mSe tn numele lor.
TrustuWpoHier.e tin parteneriat privat, dispune d e » capital
serios §i cautau tmprumuturi profitable pe care sa le cumpere.
Ca sa fiu sigur,mam yerificat prin surse prdpm Este o firma
solida #u multi ban||f£
^//M erediwse .arrifea- vag'heffii§tita.^M urma ci]i! ctteva H i
totul paruse stabil §i previzi|»-elatia ban®!'Reynolds Mercantile
cu Bancroft & Company, §i viata ei personala. Acum, t o l l se
afla intr-|h flux continj M neasteptat Ti multumi lui P af|er pentru
ca llobtinuse finantarea m agaZifflp dm Houston, dar, dupa ce
tnchise telefonul, ceva tn legatura cu Collier Trust continua sa
jflB d e a pace. Nu mai aiizise niciodata de ei; dar n u p e le R '
parea cunoscut.
Un mirtut mai ttrziu, tn biroul ei pa§i Mark Branden, mohorit
 §i nebarbierit, iar Mereann se |jieyati =5 Mrunto SP4 ' " ,ult
mai urgenta a bombelor. —
_ wlgm jy.-direct de la aeroport, a§a cum mi-ai cerut, Ti
expiica <>t ca sa-§i scuze Tnfati§area. Se dezbraca de paiton,
UiUncTndu-l pe un scaun, cTnd de afara se auzira exclamatiile
Isurprinse ale secretarelor. „Bun venit', domnule Bancroft!" §i
|„Buna ziua, domnule Bancroft!". Meredith se ridica Tn picioare,
adunTndu-§i curajul pentru confruntarea cu tatal ei.
- Gata, s-auzim! Tncepu Philip, trintind u§a Tn urma lui. Afuri-
situl aia de avion a avut probleme cu motorul, altfel a§ fi fost aici
de cTteva ore.
PreluTnd conducerea Tn stilul sau inimitabil, veni spre ei,
dezbracTndu-se de paiton §i TntrebTndu-l pe Mark Branden:
- Ei bine, ce-ai aflat despre bombele astea? Cine e Tn spa­
tele lor? De ce nu e§ti Tn -New Orleans? Magazinui pare sa fie
tinta principals. ,
- Acum m-am Tntors din New Orleans §i deocamdata nu ne
: putem baza decTt pe teorii, Tncepu Mark rabdator, apoi se opri
cTnd Philip porni grabit spre computerele de pe masa de ITnga
birou §i apasa pe cTteva butoane ale tastaturii ca sa vada rezui­
tatui vTnzarilor din toate magazinele. Comparindu-le cu cifrele de
anul trecut, fata lui se facu de un cenu§iu alarmant.
: - Dumnezeule! §opti el. E mai rau decTt m-a§ fi a§teptat.
- Situatia se va Tmbunatati cTt de curTnd, spuse Meredith,
TncercTnd sa-§i lini§teasca tatal, cTnd acesta T§i aminti cu TntTr-
ziere sa o sarute pe obraz. Daca lucrurile n-ar fi stat atTt de
cumplit, ar fi izbucnit Tn ns vazTndu-i1Tnfati§area. Deocamdata
oamenii se tin departe de magazinele noastre, adauga ea, dar
peste vreo doua zile, cTnd se va termina toata publicitatea asta
Tn jurul bombelor, se vor Tntoarce.
- Tncepe cu ziua Tn care am plecat, spuse el. Stai jos, Mark.
Inainte de a-ti asculta teoriile, a§ vrea sa aud cTte ceva de la
Meredith. Ai cumparat deja terenul din Houston?
Meredith Tngheta la mentionarea acelui proiect, apoi se uita
la Mark.
- Vrei sa a§tepti cTteva minute afara, Mark, pTna discut cu
tatal meu...
- Nu vorbi tTmpenii, Meredith, spuse Philip, putem avea Tn-
 credere in ----------- t n r ^ g r t r e b U j S g 0 §tii foarte bine. I
^M N-o.§tiu, spuse ea, iritaia vw t^ nlJ| ,jar ramTnTnd fermfl I
pe pozitie. Mark, e§ti dragut sa ne la§i cinci i..^ute? A§tepta ca
el sa piece, apoi Tnconjura masa. Daca vrei sa discuiarr. despre I
proiectul Houston, va trebui sa discutam despre Matt. E§sti destui
de calm ca sa ma asculti fara sS te enervezi?
- Sigur ca vom discuta despre Farrell. Dar mai TntTi vreau I
sa-mi salvez compania...
Instinctul Ti spuse lui Meredith ca era momentul potrivit sa-l I
povesteasca totul, inclusiv legatura ei cu Matt, acum cTnd aten- I
tia Ti era Tndreptata spre problemele legate de afaceri, iar Bran- 8
den a§tepta afara ca sa-i informeze despre tot ceea ce aflase.
- Ai spus ca vrei sa auzi tot ceea ce s-a TntTmpIat §i Tti voi 1
povesti totul, cTt mai pe scurt §i Tn ordine cronologica, ca sa nu I
dureze dectt cTteva minute, dar e mai bine sa §tii ca e implicat §i
Matt. v
- Tncepe! porunci el, TncruntTndu-se.
J - Bine, spuse ea TntinzTnd mTna dupa jurnalul pe care Tl j
tinuse a§a cum Ti ceruse el Tnainte de a pleca Tn croaziera. i
Frunzarind paginile, 'spuse: Am Tncercat sa cumparam terenul
din Houston, dar .Tn mijlocul negocierilor a fost cumparat de
altcineva. T§i ridica capul §i Tl privi calma. De Intercorp...
El tresari, ochii scaparmdu-i de furie.
- Stai jos §i nu te agita, Tl avertiza ea. Intercorp l-a CMmparat
pentru douazeci de milioane §i a ridicat pretul la treizeci. A fost
opera lui Matt, accentua ea, drept razbunare Tmpotriva ta, a
descoperit ca ai intervenit la comisia din Southville aranjmd ca
sa-i fie refuzata cererea. Planuia, de asemenea, sa te dea Tn
judecata ?i odata cu tine §i pe senatorul Davies §i comisia de
protectie a mediului din Southville. Philip Bancroft pali vizibil, iar
Meredith se grabi sa adauge: Problema s-a aranjat deja. Nu va
exista nici un proces, iar Matt ne vinde terenul pentru douazeci
de milioane.
Tl urmari atenta, TncercTnd sa descopere vreun semn de bu-
navointa pentru Matt, dar chipul Ti era Tncordat din cauza efortu-
lui de a-§i controla ura §i supararea, a§a ca Meredith reveni
asupra jurnalului, TntorcTnd alte pagini. Bucuroasa ca Matt nu
era prezent Tn chestiunea urmatoare, spuse:
 ft - Sam Green m-a anuntat ca la bursa se constata un interes
deosebit pentru actiunile noastre. Pretul lor a crescut vertiginos
pTna saptamtna asta, apoi a tnceput sa scada la fel de brusc din
^auza bombelor. Vom afla ctt de curind cine stnt nowactionari §i
cite au cumparat...
- Sam a folosit cumva cuvTntul preluare? tntreba el pe un
ton aspru.
- Da, replica Meredith Tn sila, trecTnd la pagina urmatoare,
‘dar am fost cu totii de acord ca e o grija imaginara, pentru ca la
ora asta nu sTntem o companie care merita sa fie preluata. Dupa
[cum §tii deja, am avut o alarma falsa la magazinui din New
Orleans. A Tncetinit vTnzarile vreme de cTteva zile, apoi au re-
1venit la normal. Rasfoi restul paginilor, punTndu-l la curent cu tot
ceea ce se TntTmplase tn absenta lui, inclusiv telefonul de azi-di-
mineata prin care Parker o anunta de noii investitori. Am termi­
nat: cu problemele companies! spuse ea, urmarindu-i atenta
chipul Tn cautarea vreunui semn ca inima nu i-o luase razna.
iArata ca o statuie, dar culoarea Ti revenise Tn obraji: Acum sa
trecem la problemele personale, §i la Matthew Farrell Tn mod'
deosebit. PunTnd Tntrebarea pe un ton voit sfidator, spuse: Te
simti Tn stare sa discutam acum despre el?
B - Da, se rasti el.
i Adopttnd un ton ceva mai bltnd, Meredith continua:
- Dupa ce-am aflat ca el a cumparat terenul din Houston,
m-am dus la apartamentul jui ca sa am o explicate. Dar Tn loc
sa dau de Matt, am dat peste tatal lui, care m-a, prevenit sa ma
tin cTt mai departe de Matt, acuzTndu-ma ca am Tncercat sa-i
distrug viata fiuluijsau §i ca am facut un avort Tn urma cu un­
sprezece ani. Philip Bancroft sfrinse din maxilare, iar Meredith
relua calma: Tn acel sffr§it de saptamTna m-am dus la ferma lui
Matt §i amTndoi ne-am dat seama de ceea ce ai facut, inclusiv
faptul ca I-ai Tmpiedicat sa ma viziteze la spital. CTnd am reu§it
sa judec totul la rece, spuse ea cu un zTmbet trist, am realizat ca
ti-ai Tnchipuit ca ma protejezi de un barbat pe care Tl considerai
un vTnator de zestre fara scrupule. N-ar fi trebuit sa te bagi Tntre
noi, adauga ea cu toata seriozitatea. L-am iubit §i..n-am putut
niciodata sa tree peste durerea de a fi crezut ca m-a parasit, atTt
pe mine, cTt §i pe copii.,Ai reu§it sa ma faci sa sufar mai mult
 dectt ar fi facut-o el vreodata. Dar §tiu ca nu asta ti-a fost in­
tentia, adauga ea, scrutTnau-i chipul rigid.
Cum el nu spuse nimic, Meredith vorbi mai departe:
- La o saptamTna de la TntTlnirea cu Matt, politia l-a arestat
pe mascariciul aia de avocat pe care I-ai folosit ca sa Tntoc-
measca actele divortului §i a Tnceput sa se laude cu clientii lui,
provocTnd o reactie extraordinary Tn presa, Tn legatura cu relatia
dintre mine, Matt §i Parker. Matt i-a platit cautiunea, l-a scos din
Tnchisoare §i l-a dus Tntr-un loc sigur, apoi noi trei am tfnut o
conferinta de presa. Am Tncercat sa abordam situatia cu ctt mai
mult haz §i sa dam dovada de solidaritate Tn solutionarea ei. Din
nefericire, saptamTna trecuta am fost toti patru la un restaurant
sa sarbatorim ziua mea de na§tere, Parker a baut prea mult... §i,
hm, s-a produs o mica Tncaierare care ne-a adus din nou Tn
atentia presei. Aventurile noastre, adauga ea TncercTnd dispe-
rata sa glumeasca §i sa dea dovada de optimism, au provocat o
cre§tere fantastica a vTnzarilor zile la rtnd, dupa conferinta de
presa, probabil o consecinta a publicitatii.
Tatal ei zTmbi. CTnd vorbi Tn cele din urma, glasul Ti tremura
de furie §i stupoare:
- Ai rupt logodna'cu Parker, nu-i a§a?
- Da.
- Din cauza lui Farrell.
- Da, spuse ea Tncet, dar cu toata convingerea. Tl iubesc.
- Atunci e§ti o idioataf
- §i el m# iube§te.
Afirmatia Tl facu pe tatal ei sa tT§neasca din fotoliu, buzele
arcuindu-i-se Tntr-un zTmbet sardonic.
- Monstrul aia nu te vrea pe tine, nu te iube§te, vrea sa se
razbune pe mine!
Tonul lui o duru aproape la fel de mult ca §i cuvintele, dar
Meredith nu ceda.
- Matt Tntelege ca vreme de cTteva saptamTni nu voi putea
locui cu el, nu dupa.spectacolul dat Tn sala de festivitati §i dupa
ce-am declarat Tn public ca abia daca ne cunoa§tem §i nu exista
nici o posibilitate de reconciliere. Deci, Tncheie ea cu o voce
hotarita §i ferma, voi doi va trebui sa ajungeti sa va acceptati
unul pe altul. Nu voi pretinde ca Matt nu e Tnca furios pe tine
 pentru ceea ce-ai facut, dar ma iube§te, iar asta Tl va face Tn
cele din urma sa uite trecutiB ba chiar sa Tncerce sa se Tmprie-
Neneasca cu tine...
- Ti-a spus el a§a ceva, Meredith? Tntreba Philip cu Ura
dispret mu§cator.
- Nu, recunoscu ea, dar...
- Atunci da-mi voie sa-ti repet ce mi-a spus mie acum i B
sprezece' ani, scrT§ni el izbindu-§i pumnfflde suprafata b iro u ip
Ticalosul aia, m-a avertizat, m-a amenintat Tn propria mea casa,
ca, daca intervin Tntre tine §i el, ma va cumpara, apoi ma va
Tngropa de viu. Cu unsprezece ani Tn urma n-avea nici un sfant,
a§a ca a fost o amenintare Tn vTnt, dar acum nu mai e, nici
vorba!
- Ce faceai cTnd te-a amenintat cu a§a ceva? Tntreba Mere­
dith, ghicind deja raspunsufflm
- N-o sa-ti ascund. Tncercam sa-l platesc ca sa piece, iar
cTnd a refuzat m-am repezit la el.
- §i te-a lovit cumva? Tntreba ea, §tiirid ca Matt n-ar fi fost Tn
stare.
- Nu era atTt de prost. Ne aflam Tn casa mea §i a§ fi chemat
politia. T|lplus, nu Tndraznea sa te supere atacTndu-ma. §tia ca
vei mo§teni milioane de la bunicul- tau §i voia sa puna mTna pe
ele. M-a prevenit de ceea ce se va TntTmpla daca voi aparea Tn
calea I*,'ia r acum are de gTnd sa mi-o plateasca.
I - N-a fost un avertisment, a fost o amenintare de§arta,
spuse Meredith Tncet, fncercTnd sa se puna Tn locul lui Matt §i sa
se gTndeasca la ceea ce a simtit el atunci. Ce-ai fi vrut, sa stea
acolo nemi§cat §i sa te lase sa-l umile§ti §i sa-l terorizezi, apoi
sa-ti spuna multumesc frumos? Are la fel de multa mmdrie ca §i
tine, §i e la fel de hotarit. De aia nu va puteti suferi unul pe altul.
Naivitatea ei Tl lasa cu gura cascata §i-l facu sa se holbeze
la ea fara cuvinte, furia disparTndu-i.
: - Meredith, spuse el aproape cu bITndete. E§ti o tTnara
foarte inteligenta, dar cTnd vine vorba de Farrell ai ramas tot o
prostuta credula. M-ai informat despre o serie de evenimente
teribile, cu consecinte dramatice asupra afacerilor noastre. Cu
toate astea, nu ti-a trecut prin minte ca toate, inclusiv bombele,
coincid cu revenirea lui Farrell Tn vietile noastre?
 - Oh, nu fi ridicol! spuse ea izbucnind Tn ris.
- Vom vedea noi cine e ridicol, o avertiza el fioros §i, aple-
cTndu-se peste masa, apasa pe butonul interfonului. Trimite-I pe
Branden. §i anunta-i pe Sam Green §i pe Allen Stanley ca vreau
sa-i vad im e d ia |||
Tndata ce avocatul companiei §i contabilul intrara Tn camera,
Philip trecu la actiune.
- Vom vorbi deschis la aceasta Tntrunire, le spuse el. Voi
pune toate cartile pe masa, dar ce vom discuta aici va ramTne
strict secret. Clar?
Cei trei barbati Tncuviintara prin scurte Tpclinari ale capului,
apoi Philip i se adresa lui Branden:
- Sa-ti auzim teoria despre bombe.
; - Politia crede, §i eu sTnt de acord, explica Mark, ca scopul
bombelor n-a fost sa provoace stricaciuni magazinelor. Dim-
potriva, au fost puse Tn locuri unde erau u§or de descoperit
Tnainte de a exploda §i unde ar fi cauzat pagube minime. De
fiecare data telefoanele au fost date politiei din timp. Ba mai
mult, aici, Tn Chicago, unde cautarea bombei a durat cel mai
mult, s-a primit un telefon Tnainte de descoperirea bombei, cine­
va indicTnd chiar cam unde ar putea fi gasita. Totul arata ca cine
s-a ocupat de treaba asta n-a. vrut sa aduca prejudicji serioase
cladirii. Foarte ciudat, spuse el sincer.
- Eu nu sTnt de acord, spuse Philip batjocoritor, Mie mi se
pare foarte logic.
- Cum a§a? Tntreba Branden, fixTndu-l’cu o privire uluita.
- Foarte simplu. Daca te pregate§ti sa lansezi o actiune de
preluare a unei companii constTnd din magazine §i e§ti atTt de
mTr§av ca sa pui bombe astfel ca actiunile sa scada §i le poti
cumpara mai ieftin, atunci ai mare grija ca bombele sa nu pro­
voace daune magazinelor, doar vor fi ale tale, nu?
In tacerea apasatoare care se lasa, Philip se Tntoarse spre
Sam Green.
- Vreau o lista cu numele fiecarei persoane, companii sau
institutii care a cumparat mai mult de o mie de actiuni Tn ultimele
doua luni.
pot Tntocmi pTna mTine, spuse Sam Green. Am Tnceput-o
deja la cererea lui Meredith.
 - O vreau mBie la prima ora! porunci Philip, apoi .i se adresa
I lui Branden. Vreau sa-l verific pe Matthew Farrell §i sa afli orice
linformatie despre el.
- Mf-ar fi de mare ajutor daca a§ §ti ce gen de iriformatie sa
| caut, spuse Mark.
- Mai TntTi, vreau numele fiecarei companii Tn care detine
I acfiuni §i a fiecarui om de afaceri cu care are relatiBVreajlsa
|§tiu totul despre situatia lui financiara, unde T§i tine banii, sub ce
[nume. Vreau nume.
Meredith §tia deja ce avea de gTnd sa faca cu numele alea,
lie va cauta pe lista cu noii detinatori ai actiunilor, pe care Sarri
urma s-o termine mTine.
- Allen, Ti spuse el contabilului, vei lucra cu Sam §i Mark. Nu
»vreau ca Tn aceasta vTnatoare de informatii sa fie implicate §i o
[ alta persoana, pentru ca i§| vreau ca angajatii magazinului sa
afle din bTrfe ca vTnam informatii despre delincventul care e
’ Tnsurat cu fiica mea...
? - ESltima oara cTnd mai vorbe§ti a§a despre el fara sa ai
dovezi, spuse Meredith furioasa.
; - In regula, accepta el, atTt de convins ca avea dreptate,
TncTt nu §ovai nici macar o secunda. Dupa plecarea barbatilor,
Meredith Tl urmari Tn tacere cum se apleaca §i ridica press-pa-
pierul §i Tl rasuce§te Tn mTna, devenind parea prea stingherit ca
sa se uite la ea. §tiu ca au existat divergente Tntre noi, Tncepu el
§ovaind. §tiu ca am actionat de prea multe ori unul Tmpotriva
altuia §i Tn mara parte a fost vina mea. CTt am zacut pe vasul
aia-, m-am gTndit foarte mult la ceea ce mi-ai spus cTnd te-am
anuntat ca nu vreau sa devii pre§edinta companiei. M-ai Tnvinuit
ca nu... se opri sa-§i dreaga glasul, ca nu te iubesc, darte Tn§eli.
li arunca o privire jenata, apoi se uita Tncruntat la press-papierul
din mTna lui -§i recunoscu: CTt am fost Tn Italia i-am facut o vizita
mamei tale.
- Mamei? repeta Meredith c lfo voce lipsita de orice ex­
presie, de parea o astfel de persoana ar fi fost mai mult un mit.
I - N-a fost o Tmpacare sau ceva de genul asta, afirma el
repede. De fapt, ne-am certat. M-a acuzat ca am Tnvinuit-o de
infidelitati pe care nu le-a comis... Lasa o clipa fraza Tn suspen-
sie, iar din fizionomia lui preocupata Meredith deduse ca !§i
.imagina ca a§a ceva era posibiipnaiinJe.;sa-; apuce sa reactio-
fcieze la aceasta declaratie §ocanta, tatSl ei continua:||lama ta
mi-a spus §i ea ceva, ceva la care m-am gTndit in timpul; zborului
spre casa.
Trase adTnc aerTn piept §i T§i ridica privirea spre Meredith.
- M-a acuzat ca sTnt gelos f||M cerc sa-i CoiflrQlez pe oame­
nii pe care Ti wbesc. A spus ca le restricts nedrepte
pentru ca ma tem ca-i voi pierde. Poate ca Tn cazul tau lucrifi
asta sa fi fost adevarat Tn ceea ce prive§te trecutul.
Meredith simti cum i se p u n e H g T t un|riod dureros, dar
cuSitele care urmara fura red §i dure:
- La ora actuala, sentimentele mele pentru Farrell n-au nici
df-Jegatura cu geloziapncfearca sa ^istruga tot ce-am construit,
tot ce am, lucrurile care Tntr-o zi vor fi ale tale. Nu-l voi lasa s-o
faca. A§ face orice, orice ca sa-l opresc. Vorbesc foarte serios.
Meredith desdlfse gura sa-i ia apararea Hi Matt, dar Philip
ridica mTna ca s-o Tmpiedice.
- Ctnd Tti vei da seama ca am dreptate, va trebui sa alegi,
M ereditfl Farriell sau eu, §i sTnt conyins ca vei facd alegerea
corecta, Tn ciuda atractiei pentru acest barbat.
- Nu va exista o astfel de alegere, pentru ca Matt nu face ce
presupui tu. , •
- Ai fost mereu oarba Tn privinta jj§ii. De data asta n-o sa te
las sa Tnchizi ochii §i sa te prefaci ca nu s-a TntTmpIat nirnic. CTt
timp Ti vom investiga afacerile, vei continua sa ramTi pre§edinta
companiei. Bancroft & Company e dreptlj tau^ prin na§tere §i
m-amBi§eJat tncerctnd sa te Tmpiedic S3 preiei contrplK Din
ctte am auzit de la Sam §i AlleiS ai acjionat rapid §i Tntelept.
Singura ta gre§eala a fost una u§or de Tnteles, ai e l^ ft a t posi-
bilitatea unei preluari pentru ca n-ai vazut nici un motiv logic ca
sa ne vrea cineva. Motivul n-are nimic de-a face cu logica sau
cu afacerile, se nume§te razbunare, a§a ca emormal sa-l fi
trecut cu vederea. Dupa ce vom aduna toate datele, o avertiza
el, va trebui sa iei o pozitie oficiala. Va trebui sa te hotara§ti
daca te vei alatura du§manului sau vei lupta pentru compania
care Tti apartine pe drept. §i ,va trebui sa anunti decizia ta con­
siliului de conducere.
^SD um nezeule, te:Trt§eKat!t;de mte-Tn p riv in ta It Watt...
 - Sper sa nu ma Tn§el in privinta ta, o Tntrerupse el, pentru
ca Tmi pun toata Tncrederea Tn tine ca nu-l vei alerta. Tntinse
mTna dupa paiton, aratTnd dintr-o data foarte obosit §i batrin,
apoi spuse: STnt extenuat. Ma due acasa sa ma odihnesc. Voi
veni §i mTine, dar deocamdata voi folosi sala de §edin{e.
Suna-ma daca Branden afla ceva nou.
- Bine, dar vreau sa-mi promiti ceva, spuse ea cu o voce
calma, dar sfidatoare.
El se Tntoarse spre ea cu mTna pe mTnerul u§ii.
- Ce sa-ti promit?
- Ca daca se va dovedi ca Matt e nevinovat, nu numai ca-i
Vei cere scuze pentru toate lucrurile pe care le-ai facut, dar Tti
•vei da toata silinta sa te Tmprietene§t! cu el. Tn plus, vreau sa-i
pnformezi pe Mark §i pe Sam sau pe oricine altcineva fata de
care ti-ai permis sa-l calomniezi ca te-ai Tn§elat teribil Tn privinta
lui.
El Tncerca sa treaca peste aceasta posibilitate greu de ima-
ginat printr-o ridicare din umeri, dar Meredith era hotartta sa
ajunga la o Tntelegere cu el.
| - Da sau nu?
I - Da, se rasti el.
Dupa plecarea lui, Meredith se lasa sa cada -pe scaun. Nu
credea nici macar pentru o secunda ca exsita vreun motiv sa-l
previna pe Matt, dar era vag nemultumita de faptul ca, accep­
te d sa taca, fusese manipulate subtil Tmpotriva lui. Tn acela§i
timp, era profund emotionata ca tatal ei Ti declarase ca o iube§te
§( ca aproba ceea ce facuse Tn absenta lui. Tnsa Tntreaga fiinta Ti
era dominata de speranta, speranta ca, atunci cTnd lucrurile se
vor lamuri, iar tatal ei Ti va cere scuze lui Matt, acesta va fi destul
de generos sa le aceepte. Era ametitoare posibilitatea ca bar­
batii pe care Ti iubea sa renunte la du§manie §i ura, chiar daca
nu vor ajunge vreodata prieteni.

Tn ciuda optimismului §i a Tncrederii, unul dintre lucrurile

spuse de tatal ei continua sa nu-i dea pace. La cina cu Matt,
luata Tntr-un colt umbrit al unui restaurant mai putin cunoscut,
cTnd Matt o Tntrebase cum decursese Tntrevederea dintre ea §i
tatal ei, Meredith Ti povestise aproape totul, lasTnd deoparte
ideea absurda ca Matt s-ar afla Tn spatele bombelor §i a inexis-
tentei Tncercari de preluare a companiei. Era dispusa sa nu
scoata un cuvrnt Tn schimbul promisiunii facute de tatal ei ca T§l
va cere scuze daca se va dovedi ca se Tn§elase. Dar a§tepta
anume pTna seara tTrziu, dupa ce se Tntoarsera Tn apartamentul
ei §i facura dragoste, ca sS-l Tntrebe despre una din remarcile
tatalui ei, care o sTcTise toata seara. A§tepta, pentru ca nu voia
ca Tntrebarea sa sune ca o acuzatie sau ca o confruntare.
Tntins ITnga ea Tn pat, Matt se uita la ea.
- Vino acasa cu mine, §opti el chinuit de dorinta. Ti-am
promis paradisul §i nu ti-l pot oferi daca locuim Tn doua locuri
diferite §i pretindem ca sTntem casatoriti numai pe jumatate.
Pe fata lui Meredith aparu un zTmbet fugar, care fu suficient
sa-l puna Tn alerta. LuTndu-i barbia Tntre degete, Ti Tntoarse capul
spre el.
- Ce s-a TntTmpIat? Tntreba el calm.
AvTnd mare grija ca vocea sa-i sune cTt mai neutra, Meredith
T§i ridica ochii spre el.
- E ceva ce mi-a spus tata, recunoscu ea.
Imediat ce pomeni de Philip Bancroft, Matt strinse din maxi-
lare.
- Ce ti-a*§pus?
- Mi-a spus ca Tn urma cu multi ani I-ai amenintat ca-l vei
cumpara §i-l vei Tngropa de viu, daca va Tncerca sa intervina
Tntre noi. N-ai spus a§a ceva, nu?
- Ba da, replica el taios, apoi adauga ceva mai blTncftmd
am spus lucrurile astea, tatal tau Tncerca sa ma mituiasca §i sa
ma intimideze ca sa t§ parasesc. A§a ca I-am amenintat la
rTndul meu.
- Dar n-ai vorbit serios, nu-i a§a? Tntreba ea, privirea ei
scrutTndu-i chipul.
- La vremea aceea vorbeam foarte serios. Tntotdeauna vor­
besc serios, §opti el, gura lui lasTndu-se peste a ei. Dar, mur-
mura el, buzele atingTndu-i obrazul ca ni§te petale, uneori ma
mai razgmdesc...
- Iar prin a-l Tngropa, insista Meredith, ai vrut sa spui ca-l vei
ucide?
- Era Tn sens figurativ, nu ad litteram, de§i la vremea aia
 mi-ar fi placut grozav sa-i trag cT(iva pumni. '
Lini§tita, dar fara sa fie Tnca multumita pe deplin, Meredith
T§i puse degetele pe buzele lui, TmpiedicTndu-l sa-i abata atentia
cu un alt sarut.
- De ce i-ai spus ca ai de gind sa-l cumperi?
El T§i ridica capul, TncruntTndu-se simtind Tndoiala din vocea
ei.
,*> - Refuzasem sa-i primesc banii §i-l ascultam acuzTndu-ma
!ca-ti doresc milioanele §i nu pe tine. I-am spus ca n-am nevoie
de ele, ca Tntr-o zi voi avea destui bani ca sa-l cumpar §i sa-l
vTnd. Cred ca am folosit exact cuvintele astea. Iar prin a-l Tn­
gropa, m-am referit la acela§i lucru, ca voi fi Tn stare sa-l cumpar
§i safivTnd.
Fata lui Meredith se luminS, Ti trase capul Tn jos, degetele
mTngTindu-i u§or obrajii.
Ma saruti sau nu? §opti ea zTmbind.

Capitolul 54

ZTmbetuI Tnca Ti mai Tncalzea inima a doua zi dimineata, cTnd

se apleca sa ia ziarul aflat la u§a. Titlul aproape c-o facu sa
.cada Tn genunchi.
Matthew Farrell interogat fn legatura cu uciderea lui Stanis­
laus Spyzhalski.
Cu inima bubuindu-i Tn piept, Meredith ridica ziarul' §i citi
articolul de fond. Tncepea printr-o prezentare a Tntregului fiasco
provocat de avocatul impostor care le facuse rost de documente
false de divort §i se Tncheia cu afirmatia prevestitoare de rele ca
Matt fusese interogat de politie ieri dupa-amiaza.
Meredith se holba la acea propozitie Tntr-o stare de §oc.
Matt fusese interogat ieri. leri. §i nu numai ca nu spusese nici
un cuvTnt noaptea'trecuta, dar aratase §i se purtase de parea
toate ar fi fost Tn regula. Complet naucita de dovada incon-
testabila a capacitatii lui de a-§i ascunde emotiile, de a o Tn§ela
pTna §i pe ea, se Tntoarse Tncet Tn apartamentul ei, pregatindu-se
de lucru, intentionTnd sa-l sune imediat ce va ajunge la birou.
CTnd sosi, o gasi pe Lisa plimbTndu-se agitata prin fata biff
roului ei.
 ^ B M e re d ith , trebuie sa vorbesc cu tine, spuse ea dupa ce
Tnchise u§a Tn urma ef.
Meredith se ||ta la prietena ei din copilarieBarfenesiguranta
ei privind loialitatea Lisei se vazu im ediat® zTmbetuI ei abia
schitat.
- Ma tot Tntrebam c fjd o sa a jp g t §Ua treaba asta?
• • -^cLa ce te referi?
Meredith o privi nedumerita.
- - Ma refer la Parker,; ;;
Asta paru sa o arunce pe Lisai l f r -o disperare profunda.
- Parker? Of, Dumnezeule, am vrut sa-ti vorbesc despre el,
doar c a l i i mi-am adunat Tnca curajul. MeredilM o ifeiblora ea
ridicTndu-§i mTihfle, apoi iasTndu-le sa cada neajutorate, §tiu ca
trebuie sa ma crezi cea mai^mare mincinoasa din lume pentru
felul cumBam luat la mi§to de fata cujftine, dar T^i jur ca n-am
facut-o ca sa Tncerc sa te Tmpiedic sa te mariti cu el. Tncercam
sa ma Tmpiedic sa-l vreau, sa ma conving ca nu era decTt un
bancher tTfnos. §i, la naiba, nu erai cu adevarat Tndragostita de
el, s|jta-te cTt de 'repede ai cazut Tn bratele lui Matt imediat ce s-a
mitors. Fatada sfidatoare se prabu§i. O h ||e rog! Nuffria utf! Te
rog, Meredith, spuse ea, iar vocea i se frinse, te iubesc mai mult
decTt Tmi iubesc surorile §i m-am urTt ea Tl iubeam pe barbatul pe
care Tl doreai... r
Pe nea§teptate erau din nou fetele d ll clasa a opta, care se
certasera §i se Tnfruntasera pe terenul de joaca de la St. Ste­
phen, numai ea acum erau mai Tn vTrsta §i m a*ntelepte, §tiind
sa aprecieze valoarea prieteniei Tor. Lisa se uita la ea, lacrimile
, sclipindu-i Tn ochi.
- Te rog, §opti ea. Nu ma urT.
Meredith respira adTnc. ’
Nu te poHirT, replica ea, un zTmbet mie aparindu^i Tn coltul
gurii. §i e ifte iubesc §i, pe deasupra, eign-arf) surori...
RTzTnd §i pITngTnd, Lisa se arunca Tn bratele ei §i, a§a cum
facusera cu mult timp Tn urma, cTnd purtasera uniforme §colare
§Ltoi taioare §ic, se Tmbrati§ara strTBs, rT^ra §i Tncercara sa nu
pITnga.
:: -^ Nu ti. se pare un pic... incestuos? jhtreba Lisa zTmblhd
ru§inata, dupa ce se departara una de alta. Eu §i Parker?
 - Ba da, adevarul e ca da... mai ales Tn dimineata ctnd
fte-am sunat §i erati amtndoi Tn pat. Tmpreuna..
Lisa Tncepu sa rTda, apoi deveni serioasa.
i - De fapt, n-am venit sa discut despre Parker. Am venit sa
te Tntreb despre interogatoriul Jui Matt. Am vazut ziarele de di­
mineata §i, T§i Tntoarse capul, privirea zabovindu-i prin Tncapere,
panuiesc ca am venit sa ma lini§te§ti ca totul e Tn regula. Vreau
[sa spun ca....politia crede ca l-a ucis pe Spyzhalski?
ReprimTndu-§i izbucnirea de loialitate jignita, Meredith spuse
balma:
- De ce ar crede a§a ceva? Dar, mai important, de ce ai
jcrede fu?
- Nu cred, protesta Lisa simtindu-se ca o mizerabila. Doar
ica Tmi amintesc conferinta-de presa, cTnd Ti vorbea avocatului
sau de la telefonul cu difuzor. Matt era teribil de furios pe Spyz­
halski, oricine T§i dadea seama de asta, §i ferm hotarit sa te
apere de orice fel de scandal. Apoi a zis ceva care mi s-a
parut... ciudat §i... amenintator,chiar §i atunci.
- Despre ce vorbe§ti? Tntreba Meredith mai mult nerabda^
toare decTt suparata.
- Vorbesc despre ce-a zis Matt cTnd avocatul lui l-a avertizat
ca Spyzhalski e un ticnit care vrea sa se dea Tn spectacol Tn
sala de judecata. Matt i-a spus avocatului sa-l faca pe Spyzhal­
ski sa se razgTndeasca §i sa-l scoata din ora§. Iar Matt a comen­
tat ca dupa aceea „se va ocupa de el“. Nu: crezi, Tncheie Lisa,
privirea ei nelini§tita scrutTnd fata lui Meredith, ca modul lui de a
se „ocupa'' de el s-ar putea sa fi fost o bataie buna, apoi arun-
carea lui Tntr-un §ant?
- E lucrul cel mai absurd §i mai revoltator pe care I-am auzit
Tn toata via^a mea! replica Meredith cu o voce joasa, exploziva,
dar cuvintele tatalui er le facura pe amTndoua sa se roteasca
repede.
r - Nu cred ca politia va considera absurda afirmatia asta,
anunta el din pragul u§ii de legatura cu sala de §edinte. Tn plus,
e de datoria ta sa informezi politia.
- Nu, spuse Meredith intrind Tn panica, gTndindu-se cum ar
putea fi interpretata de politie remarca lui Matt, apoi Ti veni o
inspiratie. Se simti atTt de u§urata, TncTt zTmbi. STnt sotia lui Matt.
 Nu e de datoria mea sa repet a§a ceva, nici macar Tn fa(a
jura^ilor.
Philip se uita la Lisa.
- L-ai auzit §i tu, iar tu nu e§ti maritata cu ticalosul aia.
Lisa T§i Tntoarse capul spre .Meredith §i Ti vazu rugamintea
din ochi. Fara sa ezite, trecu imediat de partea ei.
-A d eva ru l e, domnule Bancroft, minti ea cu un zTmbet spS-
§it, ca nu cred ca Matt sa fi rostit tocmai cuvintele astea. Nu, sTnt
convinsa ca n-a fost a§a. §titi doar ca am o imaginatie extrem
de bogata, adiuga ea, ie§ind din birou cu spatele, de aceea nu
sTnt un designer atTt de apreciat, am o imaginatie extrem de...
vie.
Dupa ce tatal ei T§i transfera asupra ei cautatura crunta,
Meredith Ti atrase atentia asupra unui lucru care Ti trecu prin
minte abia atunci.
• - § tilt spuse ea cu un calm imperturbabil, Tn Tncercarea ta
disperata de a-l acuza pe Matt de toate, te Tmpiedici de propria-ti
logica. Pe de o parte, Tl Tnvinuie§ti ca n-are nici un fel de senti-
mente pentru mine §i ca ma folose§te doar ca sa re razbune pe
tine. Daca e adevarat, cum poti crede ca a fost Tn stare sa-l
ucida pe Spyzhalski ca sa ma fereasca de scandal?
§tiu imediat ca marcase un punct Tn favoarea lui Matt, pen­
tru ca tatal ei Tnjura Tn barba §i ie§i afara, dar Tn clipa urmatoare
Meredith simti cum inima i se opre§te Tn loc amintindu-§i de o
alta replica a lui Matt.
Tn noaptea Tn care se gasise cadavrul lui Spyzhalski, Tl tachi-
nase Tn legatura cu propunerea lui de a atrage atentia reporte-
rilor asupra sa ori de cTte ori va intra Tn parcarea din cladirea lui.
Ai face tu a§a ceva?
Numai pentru mine? glumise ea, dar raspunsul lui nu fusese
dat Tn gluma, ci cu o solemnitate Tnver§anata. Habar n-ai, spu-
. sese el, cTt de multe a§ face pentru tine. Meredith se duse la
masa, T§i clatina capul, alungTnd gTndul.
- Destul! se .preveni singura cu voce tare. Te la§i influentata
de banuielile tuturor.
Tnsa la ora § a s e Tn s e a ra a c e e a Ti fu apro a p e imposibil sa
n-o faca.
- lata, primele dovezi, Meredith, o informa tatal ei intrTnd
[fudos Tn birou, Tnsotit de Mark Branden §i aruncTnd pe masa
[doua rapoarte.
Cuprinsa brusc de presimliwrele, M eredifi Tmpinse deoparte
referatui privind bugetul publicitar la care lucrase, se uita la
fetele sumbre ale celor doi barbati, apoi trase rapoartele spre
ea. Primul prezenta o informare asupra trecutului lui Matt Tntoc-
mita de Mark. Numele companHor detinute de Matt erau Tnsem-
nate cu ro§u, la fel ca operatiunile financiare la care fusese sau
era implicat, §i nu erau putine.
Opt nume a v e a ilH dreptul lor cTte un X mare, ro§u. SeHita
[la celalalt raport continTnd numele oamenilor, institutiilor §i comS
ipaniilor care achizitionasera mai mult de o mie de actitB Ban-
pro ft, iar.inima Tncepu sa-i bubuiepspaimTntat§. Cele opt nume
din primul raport apareau §i Tn cel al noilor actionari. O socoteala
simpla arata ca Matt achizitionase deja uttbloc imens de actiuni
Bancroft, toate cumparate Tn numele altora.
- §i asta e numai Tnceputul, spuse tatal eiffl.ista de actionari
nu e la zi, iar raportul despre Farrell nu e Tnca complet. Numai
Dumnezeu §tie cTte alte actiuni a mai cumparat §i pe numele lui.
iCTnd pretul actiunilor a crescut, Farrell s-a gTndit ca;ni§te bombe
amplasate Tn magazinele noastre le va face sa scada ca sa le
poata cumpara mai ieftin. Deci, spuse el punTndu-§i palmele pe
suprafata mesei, ai de gTnd sa recuno§ti ca el e cel care se afla
Tn spatele TntTmplarilor din ultimul timp?
B L n u ! spuse Meredith pe upto n aspru. Dar a§a sa-i ajute
Dumnezeu, nu mai era sigura daca neaga ca avea dreptate sau
nega capacitatea ei de a recunoa§te. Toate astea nu dovedesc
altceva decTt ca s-apotarTt sa cumpere actiuni. Ar putea exista
mai multe motive. E posibil sa-§i fi dart seama ca sTntem o
investitie profitabila pe termen lung §i l-a... l-a arnuzat ca sa se
Tmbogateasca pe seama companiei tale. Se ridica, genunchl
tremurmdu-i, §i se uita la cei doi barbati. De aici §i pjna la a
pune bombe ^ magazine §i a omori oameS e drum loarte lung.
^ De ce am crezut oare ca e§ti dotata cu inteligenta? replica
Philip pe un ton vexat §i furios. Ticalosul aia are deja terenul din
Houston §i numai Dumnezeu §tie ctt din aceasta companie. Are
destule actiuni ca sa capete un loc Tn cons||ul de conducere §i...
- S-a facut tTrzru, Tl Tnterupse Meredith, dar vocea Ti era
 tncordata. t§i baga grabita ctteva dosare tn servita. Ma due
acasa §i voi Tncerca sa lucrez acolo. Tu §i cu Mark n-aveti dectt
sa continual aceasta, aceasta vtnatoare de vrajitoare, dar fara
mine.
- Tine-te cTt mai departe de el, Meredith! o avertiza tatal ei
cTnd ea porni spre u§a. Daca n-o vei face s-ar putea sa fii
considerata complice. PTna yineri, cel tTrziu, vom avea destule
dovezi ca sa-l predam autoritatilor...
Ea T§i Tntoarse capul, TncercTnd sa arate dispretuitoare.
- Care autoritati?
- La tnceput, comisiei de control §i siguranta a bursei. Daca
a achizitionat deja cinci procente din actiunile noastr-e, dupa cum
stnt sigur ca a facut-o, atunci a Tncalcat legea pentru ca n-a
anunfat comisia. Iar daca a tncalcat legea aceea, politia nu-l va
mai crede curat ca lacrima tn cazul mortii unui avocat §i a am-
plasarii bombelor... 1
Meredith ie§i §i tnchise u§a tn urma ei. Reu§i cumva sa-i
salCite pe directorii tnttlniti tn drum spre parcare, dar odata
ajunsa pe scaunul din fata al ma§inii daruite de Matt, echilibrul
interior se duse naibii. Daca I-ar vedea pe Matt, t§i zise ea, daca
i-ar vedea fata §i ochii, §i i-ar auzi vocea, s-ar lini§ti ca nu facuse
nici unul dintre lucrurHe de care tl acuza tatal ei. Se decise sa se
duca la el.
Apastnd pe soneria de Itnga u§ile duble ale apartamentului
lui Matt, T§i mai repeta Tnca ca singurul motiv pentru care dorea
sa-l vada era sa se lini§teasca §i sa-§i Tmpiedice im agfctia s-o
ia razna. Matt Ti trecuse deja numele pe lista vizitatorilor perma­
nent, a§a ca habar n-avea de sosirea ei. U§a Ti fu deschisa de
Joe O’Hara, mutra lui simpatica fiind brazdata imediat de un
ztmbet larg.
- Buna, doamna Farrell! Matt va fi foarte fericit sa te vada.
Nimic nu I-ar face mai fericit, prezise el cobortndU-§i vocea §i
uittndu-se tn spatele ei, dectt daca ai fi adus cu dumneata §i
ii§te valize.
- Ma tem ca nu, spuse Meredith ztmbind fara sa vrea de
incredibilul sau tupeu. in casa de burlac a lui Matt, Joe parea un
fel de „geniu universal", §ofer §i bodyguard, iar tn orele libere
raspundea la u§a, la telefon §i chjar gatea din ctnd tn ctnd.
■ A c u m , ca se mai obi§nuise cu trupul lui de zdrahpn, cu fata
Roache§a,;sinistra, Ti amintea mai degraba de un urs, chiar Haoa
B d e unul extrem de periculos. ■

- MattveMbiblioteca, spuse el TncbizTnd u§a. §i-a adus o

I gramada de dosare, dar nu se va supara sa fie Tntrerupt. Vrei sa
Ite due la el?
- Nu, multumesc, spuse Meredith zlmbindu% peste umar.
iC unosc drum ul^;
1/ - Tocmai ma pregateam sa plec pentru Vreo doua ore,
B a d a u g a el pe uit ton plin de submtelesuw iar |/lereditST§i re-
■ prima o izbucnire stupida de jena provocata de ceea ce credea
Bel ca era motivul vizitei inopinante.
Se oprUTn pragul bibliotecii, TncTntata §i liniftita de imaginea
■ lui Matt. Statea pe un fotoliu din piele, cu glezna proptita de
E: g e n u n cfi citind mi§te documente §i facTndftse®!nari pe mar-
K gine. O multime de alte rapoarte §i referate era Tmpra§tiata pe
■m asa joasa din fata El T§i ridica privirea, o vazu stTndpi
1 pragul u§ii, iar stralucirea brusca a zTmbetului sau sincer, dezar-
■m ant, Ti idadu o senzatie de alinare euforica.'
- Probabil ca e ziua mea norocoasa, spuse el ridicTndu-se §i
1 venind spre ea. Credeam ca nu vei putea sa ma vezi Tn seara
I asta, ceva legat de nevoia de a-ti termina munca §i a dormi
I toata noaptea. Banuiesc ca Tmi fac iluzii prea mari, adauga el cu
I un nou zTmbet cuceritor, sperind ca ti-ai adus §i valizele?
Meredith izbucni Tn ris, dar suna fals pTna §i Tn urechile ei.
- Joe m-a Tntrebat acela§i lucru.
L - Va trebui sa-l dau afara pentru impertinenta, o tachina
I Matt, tragTnd-o Tn brate §i sarutTnd-o patima§. Ea Tncerca sa-i
I raspunda cu ardoare, dar n-o tragea inima, iar el Ti simti imediat
f starea de spirit. RidicTndu-§i capul, Ti studie chipul u§or nedu-
I merit.
- Oare de ce am senzatia ca nu-ti sta mintea la ce facem?
Tntreba el.
- Intuitia ta e mult mai buna decTt a mea.
MTinile lui alunecara Tn jos pe bratele ei, apoi Ti dadu drumul
§i facu un pas Tnapoi, TncruntTndu-se.
B - Asta ce vrea sa Tnsemne?
- Tnseamna ca nu prea reu§esc sa ghicesc ce se Tnttmpla Tn
mintea ta, replica Meredith cu mai multa forta decit intentionase
§1 realiza. tresarind, ca nu venise aici ca sa-§i gaseasca lini§tea
sufleteasca. Venise sa p rim e a 3 c a ni§te raspunsuri.
- Mai bine mergem in sufragerie, e mai confortabil, §i acolo
imi poti explica intelesul acestei remarci. *
Meredith dadu din cap §i il urma, dar'odata ajun§i acolo se
simtea prea plina de neastimpar ca sa ia loc §i prea stingherita
ca sa-l Tnfrunte cu acuzatiile ei inca nerostite. Foindu-se nelini-
§tita sub privirea lui calma, se uita prin incapere... Sesizindu-i
incordarea, Matt ramase in picioare, iar cind i se adresa, vocea
ii fu uimita §i aspra:
- Ce te framinta?
Surprinsa de tonul lui, i§i indrepta brusc privirea spre fata lui
§i ii spuse exact ce-o framinta:
- De ce nu mi-ai spus noaptea trecuta ca politia te-a intero­
gat in legatura cu moartea lui Spyzhalski? Cum de-ai putut pe­
trece cu mine cea mai mare parte a noptii fara sa dai macar un
semn ca... ca te numeri printre suspecti?
- Nu ti-am spus pentru ca aveai deja destule pe cap. §i in al
doilea rind, politia ii interogheaza pe multi dintre „clientii“ lui
Spyzhalski, iar eu nu sint suspectat de moartea lui. Vazu u§u-
rarea §i nesiguranta pe care incerca sa le ascunda §i strinse din
maxilare. Sau sint?
- Ce sa fii?
- Suspect de crima, in ochii tai.
- Fire§te ca nu! Dindu-§i parul de pe frunte cu un gest
nervos, i§r intoarse capul, incapabila sa continue cu intrebarile
§i urindu-se pentru neincrederea care o silea sa le puna. Imi
pare rau, Matt. Am avut o zi ingrozitoare. Tata e convins ca
cineva va lansa asupra noastra o actiune de preluare. Expresia
lui ramase neschimbata, impenetrabila, prudenta. E de parere
ca cine a pus bombele in magazine s-ar putea s i fie aceea§i
persoana sau grup de persoane care planuiesc sa ne ia com­
pania.
-f E posibil sa aiba dreptate, spuse el, iar din tonul taios §tiu
ca incepea sa-§i dea seama ca-l banuia pe el §i ca o va dis-
pretui. Complet distrusa, i§i intoarse din nou capul, iar privirea ii
cazu pe fotografia inramata a mamei §i tatalui lui zimbind la
■hunta. Gasise o fotografie similara Tn albumuiHTmpachetat la
■ferma. Fotografiile... Numele de sub ele... Numele. Numele de
Ifa ta al mamei lui era COLLIER. Trustul Collier cumparase Tm-
■prumuturile companiei. Daca n-ar fr fost asaltata de alte pro-
■bleme, ar fi facut, imediat legatura.
Privirea Ti zvTcni spre fata lui Matt.
- Numele de fata al mamei tale e Collier, nu-i a§a? Tntreba
Bea, simtind o usturime Tn gTt. Tu e§ti trustul Collier, nu-i a§a?
- Da, spuse el urmarind-o atent, nesigur parea de ce reac-
■ io n a a§a.
- Oh, Dumnezeule! spuse ea retragTndu-se cu un pas. Ne
■cumperi actiunile §i ne-ai cumparat §i Tmprumuturile. Ce pui la
Scale, sa ne preiei §i sa ne Tnchizi daca TntTrziem cu plada dobTn-
■zilor?
- E ridicol ce spui, rosti el staruitor, venind spre ea. Mere*
| dith, Tncercam sa te ajut.
I - Cum? striga ea, smucindu-se din bratele lui. CumparTn-
I du-ne Tmprumuturile §i actiunile?
K p e - Ambele...
Minti! replica ea §i totul Tncepu sa capete contur, iar obse-
Is ia oarba legata de el ceda locul realitatii dureroase. Ai Tnceput
I sa cumperi actiuni a doua zi dupa ce-am luat prTnzul Tmpreuna,
I imediat dupa ce-ai aflat ca tata Tti blocheaza cererea la comisia
■ de protectie a mediului. Am vazut datele. Nu Tncercai sa ma
| ajuti.
- Nu, atunci nu, raspunse el cu o sinceritate disperata. Am
■cumparat primele actiuni cu intentia ferma de a acumula sufi-
I ciente ca sa obtin un loc Tn consiliul de conducere sau posibili-
I tatea de a controla profiturile.
§i ai continuat sa le cumperi, Tl repezi ea. Numai ca acum
I actiunile te costa mai putin, nu-i a§a, pretul lor a scazut vertigi-
1 nos de la bombele alea. Spune-mi- ceva, Ti ceru cu o voce care
I tremura de indignare, dar de data asta spune-mi adevarul, Tntre-
I gul adevar. L-ai ucis pe Spyzhalski? Ai aranjat ca bombele sa
1 fie puse Tn magazinele noastre?
H - Nu, fir-ar sa fie!
Indurerata §i furioasa, Meredith Ti ignora protestul.
- Prima amenintare cu explozia unei bombe a avut loc Tn
saptamtna tn care am luat micul dejun §i ai aflat ca tata a aranjat
sa ti se refuze cererea. Nu ti se pare o coincident prea mare?
- Nu stnt raspunzator pentru nici una dintre bombele alea,
insista el cu fervoare. Asculta-ma, Daca vrei tntregul adevar,
bine, ti-l voi spune. Vocea i se tmbltnzuVrej sa ma asculti,
iubito?
Inima ei tradatoare paru gata sa se frtnga. Dadu din cap, dar
§tiu ca nu va fi tn stare sa-l creada ca ti spunea tot adevarul,
acum, ca descoperise ca ti ascunsese attt de multe, §i cu o
pricepere attt de mare.
- Am recunoscut deja ca am tnceput sa-cumpar actiuni ale
companiei ca sa ma razbun pe tatal tau. Mai ttrziu, dupa ce am
fost tmpreuna la ferma, mi-am dat seama ctt de mult tnseamna
magazinui aia pentru tine, a§a cum mi-am dat seama §i ca,
imediat ce tatal tau se va tntoarce acasa §i va descoperi ca
stntem din nou tmpreuna, va trage toate sforile ca sa te tmpie-
dice sa ramti cu mine. Mi-am tnchipuit ca mai devreme sau mai
ttrziu te va sili sa alegi: el sau eu. Compania §i pre§edintia, sau
daca m-ai fi preferat pe mine, nimic. M-am hotartt sa continui sa
cumpar actiuni ca sa n-o poata face. Eram dispus sa cumpar
orictt de multe actiuni ar fi fost necesare ca sa ct§tig controlul
asupra consiliului de conducere astfel tnctt sa nu te poata ame­
ninta cu pierderea pre§edintiei, fiindca alegerea pre§edintelui ar
fi depins de mine. -
Meredith ti privi cu ochi mari.
- Dar nu mi-ai putut tmparta§i telurile tale nobile, spuse ea
arunctndu-i o cautatura dispretuitoare.
- Nu eram sigur de cum vei reactiona.
- §i ieri m-ai lasat sa ma fac de rts povestindu-ti de noii
no§tri investitori, trustul Collier, ctnd tu e§ti de fapt trustul Collier.
- M-am temut ca ai sa o consideri drept... pomana.
- Nu stnt attt de proasta, se rasti ea, dar vocea ti tremura,
iar lacrimile ti ardeau ochii. N-a fost pomana, a fost o stralucita
manevra tactica. I-ai promis tatalui meu ca tntr-o zi va ajunge sa
depinda de tine, iar acum ti-ai pus planul tn aplicare. Cu ajutorul
cttorva bombe §i a nevinovatei mele cooperari...
- §tiu ca a§a arata...
- Pentru ca a§a §i e! striga ea. Din ziua tn care am venit la
 ferma sa-ti spun ce s-a TntTmpIat acum unsprezece ani,' n-ai
: facut altceva decTt sa te folose§ti de tot ceea ce ti-am povestit,
?ca apoi sa manipulezi lucrurile §i sa obtii ce-|i? dore§ti. M-ai
mintit... . ^
- Nu, nu te-am mintit!
- M-ai indus Tn eroare Tn mod intentionat, e acela§i lucru.
Metodele tale sTnt cu totul lipsite de onestitate §i mai a§tepti sa
cred c§ motivele sTnt nobile? Ei bine, nu pot!.
- Nu distruge ce avem, o avertiza el, vocea fiindu-i ragu§ita
de o furie disperata, dTndu-§i seama ca era pe cale sa o piarda.
Permitf celor unsprezece ani de neTncredere sa Tntunece tot
ceea ce-ai descoperit ca am facut.
O parte din ea nu era sigura ca nu se Tn§ela. Tot ceea ce
§tia era ca un avocat impostor aparut Tn calea lui Matt era mort,
iar tatal ei, care se pusese §i el Tn calea lui, va fi cTt de curTnd o
marioneta dansTnd Tn ritmul sforilor finanicare trase de Matt. §i
la fel se va TntTmpla §i cu ea.
- Dovede§te-mi-o! striga ea Tn pragul isterief. Vreau dovezi.
Chipul lui se Tnaspri.
- Vrei ca sa-ti dovedeasca cineva ca nu sTnt un uciga§? Vrei
dovezi ca nu sTnt vinovat de tot restul, iar daca nu ti le pot oferi
Tti vei Tnchipui tot ce poate fi mai rau?
Zguduita de adevarul cuvintelor lui, se uita la el, simtindu-se
de parea inima i-ar fi fost sff§iata Tn bucati. CTnd vorbi din nou,
vocea lui adTnca vibra de emotie:
- Nu trebuie decTt sa ai Tncredere Tn mine cTteva saptamTni
pTna autoritatile vor afla adevarul. Ii Tntinse mTna. Ai Tncredere Tn
mine, iubito, spuse el cu bITndete.
Meredith se uita la mtna Tntinsa, dar nu se putu mi§ca. Bom­
bele erau un mijloc attt de convenabil... Politia nu Ti interoga pe
toti clientii lui Spyzhalski, pentru ca ei nu-i pusese nici un fel de
Tntrebari.
- Ori Tmi dai mTna, spuse el, ori terminam totul acum §i
punem capat suferintelor noastre.
Meredith se sili sa-§i puna mTna Tn a lui §i sa aiba Tncredere
Tn el, darnu reu§i.
- Nu pot, §opti ea distrusa. Vreau sa o fac, dar pur §i simplu
nu pot. MTna lui cazu pe ITngS corp, iar fata i se goli de orice
expresie. Incapabila sa Tndure felul cum se uita la ea, Meredith
se Tntoarse sa piece. Degetele cuprinsera cheile din buzunar,
cheile ma§inii primite de la el... Le trase afara §i se rasuci Tntin-
zTridu-le spre el. Tmi pare rau, spuse ea luptTndu-se sa-§i pas-
treze controlul asupra vocii, n-am voie sa primesc cadouri mai
scumpe de douazeci §i cinci de dolari de la persoane cu care
compania Tntretine relatii de afaceri.
El ramase nemi§cat, un mu§chi zvTcnindu-i Tn maxilarele
strtnse, refuzTnd sa ia cheile, iar Meredith avu senzatia ca ceva
moare Tn ea. Le lasa sa cada pe masa §i o lua la fuga. Ajunsa
jos, chema un taxi.

Tn dimineata urmatoare, vTnzarile de la magazinele din Dal­

las, New Orleans §i Chicago crescura surprinzcitor de repede.
Urmarind cifrele de pe ecranele computerelor, Meredith se simti
u§urata, dar nu teribil de fericita.
Ce simtise cu unsprezece ani Tn urma, cTnd Tl pierduse pe
Matt, nu se putea compara cu tortura de acum. Cu unsprezece
ani Tn urma nu avusese posibilitatea sa schimbe cursul eveni-
mentelor.
De data asta, alegerea Ti aparflnea Tn Tntregime §i nu se
putea debarasa de incertitudinea obsedanta ca s-ar putea sa fi
facut o gre§eala grosolana, atunci cTnd Sam Green Ti adusese
raportul final, din care rezulta ca Matt cumparase chiar mai
multe actiuni decTt T§i imaginasera.
Pe parcursul acelei zile. Ti ceruse de doua ori lui Mark Bran­
den sa telefoneze politiei din .Dallas, New Orleans §i Chicago,
sperTnd Tnca ca una dintre ele daduse peste vreo pista §i ui^-
tasera sa o anunte. Cauta ceva, orice, care sa-i fi justificat do­
rinta de a se razgTndi §i a-l suna pe Matt, dar nu se aflase nimic
Tn legatura cu bombele.
Dupa aceea, T§i petrecu indiferenta restul zilei, capul durind-o
Tngrozitor. CTnd ajunse acasa seara tTrziu, ziarul o a§tepta Tn
fata u§ii apartamentului §i, fara sa-§i dezbrace paltonul, Mere­
dith Tl frunzari nerabdatoare, cautTnd un articol despre un sus­
pect posibil Tn cazul Spyzhalski, dar nu gasi nimic. Deschise
televizorul ca sa prinda §tirile de la ora §ase seara, dar cu
acela§i rezultat.
 Se hotari sa-§i Tmpodobeasca pomul de Craciun. Termina
pe la zece seara, cTnd se transmisera ultimele §tiri. Cu inima
zvicnindu-i plina de speranta, se a§eza pe podea, cu bratele Tn
fjurul genunchilor ridicafl, atenta la fiecare cuvTnt alreporterilor.
tnsa, cu toate ca se aminti despre uciderea lui Spyzhalski §i
despre bombele de la magazinele Bancroft, nu se spusese ni­
mic care sa-l disculpe pe Matt.
Deznadajduita, Meredith Tnchise televizorul, dar ramase pe
loc, uitindu-se la beculetele sclipitoare din pomul de Craciun.
Auzi Tn minte vocea adtnca a lui Matt, chinuitor de familiara,
calma §i staruitoare. Mai devreme sau mai ttrziu va trebui sa-ti
asumi riscui ?/' sa ai Tncredere Tn mine, Meredith. Nu pop pacali
soarta stTnd pe margine §i punTnd pariuri cTt mai m id Tn lega­
tura cu ceea ce se va TntTmpia cu viata ta. Ori te arunci Tn joc §i
cT§tigi, ori nu mai joci deloc. Iar daca nu joci, n-ai cum sa cT§-
tigi... CTnd venise momentul sa faca o alegere nu fusese Tn stare
sa-§i asume riscui.
Se gTndi §i la celelalte lucruri pe care i le spusese, lucruri
frumoase, rostite cu o solemnitate tandra. Daca te mup la mine,
Tp voi oferi paradisul pe un platou de aur. Indiferent ce-p dore§ti,
tot ce-p dore§ti. Fire§te, paradisul nu poate exista fara mine. Voi
fi §i eu acolo...
Subtilitatea cuvintelor Ti trimise un junghi dureros prin piept.
Se Tntreba ce facea Matt acum, daca a§tepta, daca spera ca ea
sa-l sune. Raspunsul la Tntrebare se gasea Tn cuvintele de des-
partire din seara trecuta. Importanta lor, semnificatia lor, o izbi
abia acum §i realiza ca nu va mai a§tepta niciodata telefonul ei.
In opinia lui, alegerea pe care o silise s-o faca era irevocabila.
Ori Tmi dai mTna, ori terminam totul acum §/' punem capat sufe-
rintelor noastre.
CTnd Tl parasise noaptea trecuta, nu Tntelesese pe deplin ca
hotarirea ei era perrfianenta, ca nu avea deloc intentia sa-i
acorde Tnca o §ansa de a se Tntoarce la el daca, cTnd, se va
dovedi ca era nevinovat de lucrurile pe care ea crezuse ca le
facuse. Tntelegea acum.
Ar fi trebuit sa-§i dea seama atunci. Dar chiar daca ar fi
facut-o, tot n-ar fi fost capabila sa aiba Tncredere Tn el §i sa-i dea
mina. Dovezile erau toate Tmpotriva lui.
 O despartire permanenta...
Luminitele beculetelor Tncepura sa tremure ctnd lacrimi us-
turatoare Ti umplura ochii, apoi T$i puse capul pe brate.
- Dumnezeule, te rog, pITnse Meredith, fa sa nu mi se Tn-
tTmple a§a ceva. Nu, asta nu, te implor.

Capitolul 55

Tn dupa-amiaza urmatoare, la ora cinci, Meredith fu chemata

Tn sala de §edinte, unde de cTteva ceasuri se desfa§ura o Tn-
trunire de urgenta a consiliului de conducere. CTnd intra Tn Tnca­
pere, constata, surprinsa, ca scaunul din capul mesei Ti.fusese
rezervat ei. TncercTnd sa nu se lase impresionata de figurile
sumbre care o urmarira luTnd loc, se uita Tn jur la cei prezenti,
inclusive tatal ei.
- Buna ziua, domnilor. Ei Ti raspunsera Tn cor cu un „buna
ziua" distant, singura voce prietenoasa apartinTndu-i lui Cyrul
Fortell.
- Salut, Meredith, replica'batrTnul, §i da-mi voie sa-ti spun ca
arati mai frumoasa ca niciodata.
Meredith arata groaznic §i o §tia foarte bine, dar Ti acorda un
suris recunoscator, de§i aluziile transparente la faptul ca era
femeie reu§isera Tntotdeauna sa o scoata din sarite.
Banuia ca unul dintre motivele acelei §edinte de urgenta era
legat de Matt, cei prezenti dorind sa primeasca explicatii din
partea ei.
A§a ca fu cu totul luata prin surprindere cTnd pre§edintele
consiliului, a§ezat Tn stTnga ei, arata cu capul spre un dosar pus
pe masa Tn fata ei §i rosti cu o voce glaciala:
- Am pregatit documentele astea ca sa le semnezi, Mere­
dith. La Tncheierea §edintei le vom trimite autoritatilor Tn drept.
Cite§te-le. Din moment ce toti am lucrat la redactarea lor, nu are
nici un sens sa facem la fel.
- Eu nu le-am citit, protesta Gyrus, deschizTnd dosarul Tn
acela§i timp cu ea.
Pret de o secunda, lui Meredith nu-i veni sa-§i creada ochi-
lor, apoi simti cum i se pune un nod Tn gTt, sufocTnd-o, dTndu-i o
senzatie de greata.
 Primul document continea o pllngere oficiala catre comisia
Ide control a bursei, Tn care se afirma ca era la curent cu modul
nn care Matthew Farrell manipulase actiunile Bancroft, ca se
[folosise deififbrmatii obtinute de la ea ca sa faca tranzaCtiile
respective, cerind sa fie oprit §i cercetat.
Cea de-a doua pITngere era adresata FBI-ului §i §efilor po-
Btiei d l l DaHas^New Orlenas §i Chicago, afirmTM ca ea credea,
r§i avea motive Tntemeiate sa creada, ca Matthew F a rrlf era
j responsabil pentru amplasarea bombelor din magazine.
I Cea de-a treia pITngere era adresata direct departamentului
de politie. Se afirma Tn; ea ca Tl afezise pe MafheW Farrell ame-
|hiritTnd viata H s ta ||s la u s Spyzhalfki Tn cursul unei convorbiri
[telefonice cu avocatul lui §i ca renunta la dreptui de a pastra
tacerea ca sotie a lui Matthew Farrell-; urmTnd sa faca §i o de-
Iclaratie publica acuzTndu-l de uciderea avocatuluiNihpostor.
Meredith se uitaia cuvintele grote§ti, la jumatatile de adevar
incrimihatorfivlredactate cu rriare atenfie, la' acuzatiife rauta-
ffeioase, §i trupul Tncepi^sa-taremure.
O voce din minte zbiera Tnnebunita ca fusese o proasta §i o
tradatoare crezTnd ca exista macar un dram de adevar Tn gra­
mada de gifioi a dovezilor neconcltodente Tmpotriva ’S o ty H e lj
|PTcla neputintei §i a bahuielii care o mentffiuse Tntr-uft fel de
apatie de cTnd plecase din apartamentul'4ui Matt, se evapora
pbrusc §i tot ceea ce se TntTrripla deve||#mpede precum cristaluf,
gre§elile ei, motivele consilipui, manevrele tatalui ei.
- Semneaza, Meredith, spuse Nolan Wilder, TmpingTnd un
stiiou spre ea.
Meredith; facu alegerea, o alegere irevocabila, una care ve-
|ftea poate prea tTrziu. Se ridica Tncet.
- Sa semnez? repeta ea dispretuitoare. Nici nu ma gTndesc!
^ - Speram ca vei aprecia §ansa de a te disculpa §i de a te
disocia de Farrell, ca §i dorinta de a vedeS adevarul ie§ind la
lumina §i de a se face dreptate, spuse Wilder cu aceea§i voce
glaciala.
:”<••- Asta e ce va intereseaza? Tntreba Meredith indignata, apa-
stndu-§i palmele pe masa §i aruncTnd o privire aspra celor din
l | r . Adevar §i dreptate? CTfiva barbafi T§i Tntoarsera privirile, je-
£hati parea de documentele pe care fffcerusera sa le semneze.
Atunci va voi spune eu adevarul, continua ea vocea rasunmdu-i
hotartta §i ferma. Matthew Farrell nu are nici o legatura cu bom­
bele din magazine, nu are nimic de-a face cu uciderea lui Stanis­
laus Spyzhalski §i nu este vinoVat de violarea regulamentului
SEC. Adevarul e, spuse ea cu un dispret nimicitbr, ca sTnteti cu
tofii Tngroziti de el. In comparatie cu triumfurile luL rezultatele
obtinute de voi Tn domeniul afacerilor sTnt ni§te succese amarite,
iar ideea ca-l veti avea ca actionar principal al acestei companii
sau al acestui consiliu de conducere va face sa va simtiti lipsiti
de importanta. STnteti vanito§i §i Tngroziti, §i daca va Tnchipuiti ca
voi semna hTrtiile astea numai pentru ca mi-ati poruncit, atunci
sTnteti §i pro§ti!
- Tti sugerez sa cumpane§ti cu foarte mare atentie hotarirea
ta, Meredith, spuse un alt membru al consiliului, cu fata Tncor-
data din cauza afrontului adus. Ori actionezi Tn interesul firmei
Bancroft §i semnezi documentele alea, fiind datoria ta de pre-
§edinte interimar, ori nu ne ramine dectt sa presupunem ca e§ti
de partea du§manului acestei companii.
- Tmi vorbiti de datoria mea fata de Bancroft, dar Tn acela§i
timp tmi cereti sa semnez documentele astea? repeta ea §i pe
nea§teptate Ti veni sa rida, fericita ca T§i afirmase atitudinea,
atitudinea justa. STnteti periculos de incompetent daca nu v-ati
gTndit ce va face Matthew Farrell acestei companii ca rasplata
pentru calomniile aduse cu acest dosar plin de minciuni. Dupa
ce va va da Tn judecata §i ya cT§tiga, Bancroft & Company va fi a
lui, a§a cum veti fi cu totii! Tncheie ea aproape mTndra.
- Ne asumam riscui asta. Semneaza hTrtiile.
-N u !
Fara sa-§i dea seama ca expresiile unora dintre membrii
consiliului dezvaluiau semne de Tndoiala privind justetea pro-
vocarii lui Farrell, Nolan Wilder se uita la ea §i spuse pe un ten
sumbru:
Se pare ca devotamentul tau eronat te Tmpiedica sa-ti
exerciti responsabilitatea de pre§edinte al acestei companii, ac-
tionTnd Tn interesul ei. Ori Tfi dai demisia aici §i acum, ori Tmi
dovede§ti ca ma Tn§el §i semnezi documentele.
Meredith Tl privi drept Tn ochi.
- Mai du-te dracului!
 - Bravo, fetito! Tl auzi Meredith pe batrTnul Cyrus strigTnd Tn
tacerea mormTntala care se lasase Tn sala de §edinte. §tiam eu
ca ai mai mult dectt picioare grozave! Dar Meredith abia daca Tl
auzi. Le Tntoarse spatele, ie§i din sala §i trTnti u§a Tn urma ei.
InchizTnd u§a unei vieti Tntregi de sperante §i visuri dragi.
TndreptTndu-se grabita spre biroul ei, T§i aminti cuvintele lui
Matt: vesele, pline de forta. Tl Tntrebase ce-ar face daca consiliul
de conducere I-ar presa sa ia mSsuri irationale, iar el Ti raspun-
sese le-a§ spune sa se duca Tn p... mamii lor.
Acum, aproape ca izbucni Tn ris. Nu-le spusese chiar asta,
de fapt n-o spusese nimanui Tn viata ei, dar ce rostise acolo
Tnsemna cam acela§i lucru, T§i zise ea cu mTndrie.
Petrecerea lui Matt urma sa aiba loc Tn seara asta §i voia sa
ajunga acasa cTt mai repede, ca sa se schimbe. Intrind Tn birou
auzi telefonul sunTnd §i, cum Phyllis plecase deja, Meredith ras­
punse automat.
*-■ Domni§oara Bancroft, o informa o voce rece, aroganta,
smt William Parson, avocatul domnului Farrell. De azi-dimineata
Tncerc sa iau legatura cu Stuart Whitmore §i cum nu mi-a ras-
puns la mesajele lasate secretarei mi-am luat libertatea de a va
suna.
Nu face nimic, spuse Meredith tinTnd receptorul Tntre ure-
che §i umar, deschiztndu-§i servieta §i pumnd Tnauntru toate
lucrurile personale de pe birou. De ce doriti sa vorbiti.cu mine?
- Domnul Farrell ne-a cerut sa va iriformam ca nu are in­
tentia de a continua restul perioadei de unsprezece saptamTni
cu care ati fost de acord. Va mai anuntam, vorbi el mai departe
pe tonul lui cel mai rautacios §i amenintator, ca aveti la dis­
pozitie §ase zile sa introduceti actiunea de divort, iar daca nu, o
vom Tnainta noi Tn cea de-a §aptea Tn numele lui.
Meredith fusese supusa deja tuturor constringerilor §i ame-
nintarilor posibile. Tonul despotic, de rau augar, al lui Pearson fu
ultima picatura.
Lua receptorul de la ureche, se uita furioasa la el, apoi rosti
Tn urechea lui Pearson, clar §i raspicat, Tnjuratura pe care n-o
mai spusese niciodata §i trinti receptorul Tn furca.
§i numai cTnd se a§eza sa scrie Tn graba demisia, realiza pe
deplin consecintele telefonului primit.de la Pearson, iar senzatia
de triumf ceda locul unei stari de panica. A§teptase deja prea
mult. Matt voia sa divorteze. Imediat. Nu, nu putea fi adevarat,
T§i zise ea scriind mai repede.
T§i semna demisia §i se ridica, apoi se uita la ceea ce scri­
sese. Simti pentru a doua oara Tn clteva minute impactul cumplit
al realitatii. Tn clipa aceea tatal ei intra Tn birou, iar Meredith
realiza o data Tn plus ca se despartea de toate. Chiar §i de el.
- N-o face, spuse el cu o voce aspra, cTnd Meredith Ti Tn­
tinse demisia.
- Tu m-ai obligat s-o fac. I-ai convins sa Tntocmeasca docu­
mentele alea, apoi m-ai trimis Tnauntru ca pe un- miel la abator.
M-ai silit sa aleg.
, ■- L-ai ales pe el, nupe mine, nu mo§tenirea ta.
Meredith T§i lasa pe masa palmele umede, glasul sunTndu-i
Tndurerat:
- N-ar fi trebuit sa am de ales. Taticule, spuse ea atTt de
scoasa din minti, TncTt nu-§i dadu seama ca i se adresa cu un
cuvTnt pe care nu-l mai folosise din copilarie, de ce a trebuit
sa-mi faci a§a ceva? De ce a trebuit sa ma distrugi Tn halul
asta? De ce nu s-a putut sa va iubesc pe amTndoi?
, Nu-i vorba de asta, spus6 el suparat, dar umerii i se
Tncovrigara, iar vocea Ti era Tncarcata de disperare. E vinovat,
dar tu refuzi sa vezi adevarul. Crezi mai degraba ca sTnt vinovat
de gelozie, manipulare, razbunare...
J Pentru ca e adevarat, Tl Tntrerupse Meredith, §tiind ca nu
va mai suporta. A§a e§ti! Nu ma iube§ti, nu destul de mult ca sa
vrei sa fiu fericita. Iar orice altceva nu se cheama dragoste, e
doar o dominare egoista a unei alte fiinte omene§ti. TnchizTndu-§i
servieta, Meredith T§i lua po§eta, paltonul §i porni spre u§a.
- Meredith, nu pleca! o avertiza el cTnd trecu prin dreptul lui.
Ea se opri, se Tntoarse §i se uita la fata palida §i slabita, cu
ni§te ochi plini de lacrimi.
- Ramas- bun, spuse ea cu voce tare. „Taticule", §opti ea Tn
inima ei.
Se afla deja la jumatatea coridorului cTnd se auzi strigata de
Mark Branden, chipul lui fiind luminat de un zTmbet triumfator. O
apuca de mTna §i o trase deoparte.
- Trebuie sa vii imediat Tn biroul meu. Acolo e secretara lui
Gordon Mitchell §i pITnge cu lacrimi amare. L-am prins pe Gor­
don Mitchell cu mTta-n sac! Am avut dreptate, ticalosul lua mita.
- E o problema confidentiala a companiei, spuse ea calma,
iar eu nu mai lucrez aici.
Fata lui se lungi, iar disperarea §i supararea Ti fura atTt de
sincere §i de emotionante, TncTt Meredith trebui sa faca un efort
§i mai mare ca sa-§i pastreze stapTnirea de sine. Dar raspunsul
lui Mark fu un singur cuvTnt, spus cu o mare amaraciune.
- Tnteleg.
Ea se stradui sa-i zTmbeasca.
- STnteti sigur ca fntelegeti? DTrid sa piece, Mark T§i puse
mTna pe bratul ei §i o opri. Pentru prima oara Tn cei cincispre-
zece ani de cTnd lucra la serviciul de securitate al companiei
Bancroft, Mark Branden T§i Tncalca propria regula: dezvalui in­
formatii referitoare la companie unei alte persoane decTt pre§e-
dintelui Tn functiune. O facu pentru ca simtea ca Meredith ate
dreptul s-o §tie.
- Mitchell ia mita de la mai multi furnizori. Unul dintre ei l-a
§antajat sa refuze pre§edintia.
- Iar secretara a aflat §i l-a dat de gol?
- Nu chiar, spuse Mark sarcastic. Au avut o aventura, iar el
§i-a nesocotit promisiunea de a se casatori cu ea.
- Deci, de-aia l-a pTrTt, trase concluzia Meredith.
- Nu, l-a pTrit pentru ca Tn dimineata asta a citit raportul
privind activitatea departamentului, iar calificativul ei e satisfa-
cator. Ca sa vezi! pufni Mark. Imbecilul Ti da calificativul sa-
tisfacator, apoi T§i Tncalca promisiunea de a o promova pe postul
de asistenta personala. De aceea l-a pTrTt. A ajuns deja la con­
cluzia ca o mintea Tn privinta casatoriei, dar nu era dispusa sa
renunte la postul de asistenta.
- Tti multumesc ca mi-ai spus, replica ea, dTndu-i un sarut pe
obraz. N-a§ fi avut lini§te daca n-a§ fi §tiut.
- Meredith, Tmi pare foarte rau ca...
- Nu, spuse ea clatinTndu-§i capul, temTndu-se ca T§i va
pierde stapTnirea de sine daca cineva se purta frumos cu ea.
UitTndu.-se la ceas, Tntinse mTna §i apasa pe butonul ascensoru-
lui, apoi T§i Tntoarse privirea spre Mark. Ti explica cu un suris
TncTntator:
 - Trebuie sa iau parte la o petrecere extrem de importanta.
De fapt, voi fi un oaspete neinvitat, primit probabil cu ostilitate.
U§ile ascensorului se deschisera §i ea pa§i Tnauntru. Ureaza-mi
noroc, adauga ea pe cTnd u§ile se Tnchideau.
- Bafta! spuse el cu toata seriozitatea.

Capitolul 56
UitTndu-se Tn oglinda, Matt T§i Tnnoda cravata neagra cu ace-
easi eficienta distanta cu care facuse toate celelalte lucruri din
ultimele doua zile.
Nu cu mult timp Tn urma visase ca Tn seara asta sa o aiba
pe Meredith alaturi, TntTmpinTnd oaspetii, dar acum gata. Destul.
Nu-§i va permite sa se gTndeasca la ea, sa §i-o aminteasca sau
sa simta ceva.
* §i-o scoses'e din minte §i din inima, de data asta pentru
totdeauna, ?i nu-i va mai permite sa intre. Cerindu-i lui Pearson
s-o informeze ca putea Tnainta actiunea de divort, facuse primul
pas, cel mai greu. Restul trecuse mult mai u§or.
- Matt, spuse tatal lui intrind Tn dormitor, TncruntTndu-se u§or
nelini§tit, cineva vrea neaparat sa-ti vorbeasca. I-am spus pazni­
cului s-o lase sa urce. Zice ca e Caroline Bancroft, mama lui
Meredith, §i are o problema urgenta de discutat.
- Scapa de ea. Nu vreau sa am de-a face cu nimeni care
poarta numele asta.
- Motivul pentru care am lasat-o sa urce, continua Patrick,
TnfruntTnd nemultumirea fiului sau, e ca vrea sa-ti vorbeasca
despre bombele de la magazine. Zice ca §tie cine se afla Tn
spatele lor.
O clipa, Matt ramase nemi§cat, apoi ridica din umeri §i Tn­
tinse mTna sa-§i ia haina smochingului.
- Spune-i sa.se duca la politie.
- Prea tTrziu. Am lasat-o deja sa intre. E aici.
Tnjurind pe tacute, Matt se roti §i realiza ca tatal lui adusese
femeia cu el Tn pragul dormitorului. O fractiune de secunda ase-
manarea cu Meredith Ti sfT§ie inima.
Se ufta, fara sa vrea, cu ochii mari la femeia blonda, zvelta,
care Tncerca sa-§i ascunda nesiguranta sub masca unei hotariri
ferme. Avea ochii §i parul lui Meredith, dar nu §i perfectiunea
eleganta a trasaturilor ei. Asemanarea eraifnsa suficienta ca
sa-§i doreasca s-o arunce afara cu propria mtna.
- Tmi dau seama ca dai o petrecere §i te deranjez, spuse ea
prudenta, venind spre el §i trecTnd prin dreptul lui Patrick, care
se retragea deja, dar am plecat din Roma, avionfjf a aterizat
abia acum §i n-am ayut alta posibilitate decit sa vijt direct aid.
Dupa ce m-am urcat In; avion, am tnteles ca p fjip va refuza
probabil sa ma vada, nici vorba sa ma creada, §i chiar daca
Meredith m-ar asculta §i m-ar crede, Jucru de care ma tndoiesc,
nu §tiu unde locuie§te.
- §i de unde naiba ai §tiut unde locuiesc eu? tntreba el
suparat.
- E§ti-sotulftui.Meredith, nu-i a§a?
■L Stnt pe cale sa fiu fostui sot, afirma el netnduplecat.
- Oh, spuse Caroline, studiind barbatul dur §i rece cu care
fiica ei se maritase. Tmi pare rau.* Dar ca sa-ti raspund la Intre-
bare, sint abonata la ziarele di^Chicago §i intr-unul din numere
am cjtit despre apartamentul §i cladirea asta.
- Bine, replica Matt nerabdator*Acum ca m-ai gasit §i ai
intrat alcj, ce vrei. sa-mi spui?
Ea tresari putin auzindu-i tonul taios, apoi ztmbi pe nea§tep-
tate.'
^ H - lmi dau seama ca I-ai fiifiiriat pe Philip. Are un talent
deosebit sa-i,faca pe oameni sa reactloneze negativ la oricine ti
poarta numele.
Afirmatia ei fu destul de aproape de adevar ca sa aduca pe
buzele lui Matt umbra unui ztmbet. .
■ fi- Ce-ai venit sa-mi spui? tntreba el, factnd un efort sa fie
politicos.
^ 4 * Saptamtna trecuta, Philip a fosttn Italia, tncepu ea, desfa-
ctndu-§i nasturii paltonului ro§u §i tragtndu-§i fularul de la git.
Din ctte mi-a spus, §tiu ca te crede autorul bombelor din ma­
gazinele Bancroft §i al atacului tmpotriva companiei. Dar se th-
§eala.
k Ma bucur sa aud ca cineva crede ca a§a ceva e posibil,
replica Matt cu o voce batjocoritoare.
BkW-^JNu cred, §tiu. Descurajata de atitudinea lui nepasatoare §i
dorind cu disperare sa-l faca s-o creada, Caroline Tncepu sa
vorbeasca mai repede: Domnule Farrell, detin un numar mare
de actiuni ale companiei, iarTn urma cu §ase luni am primit un
telefon de la Charlotte Bancroft, cea de-a doua sotie a tatalui lui
Philip... M-a Tntrebat daca mi-ar placea sa ma razbun pe Philip
pentru ca a divortat de mine §i m-a Tnlaturat din viata lui Mere­
dith. Charlotte e conducatoarea companiei Seaboard Industries
din Florida, adauga ea fara nici o legatura.
Matt T§i aminti ca Meredith pomenise de bunica ei vitregS.
- A mo§tenit-o de la sotul ei, spuse el atras fara voia lui Tn
discutie.
- Da, a transformat-o Tntr-o mare corporate, avTnd Tn subor-
dine o multime de alte companii.
- §i? spuse el vazTnd ca §ovaie.
Caroline se uita la el, TncercTnd sa-i ghiceasca emotiile, dar
barbatul din fata ei nu parea sa le aiba.
- Iar acum, spuse ea, se pregate§te sa adauge Bancroft
celorlalte companii. M-a Tntrebat daca voi vota Tn favoarea ei cu
actiunile mele, Tn caz ca va cumpara suficiente ca sa egaleze
numarul detinut acum de Philip. Tl ura§te, de§i nu cred ca §tiu de
ce.
- STnt convins ca i-a oferit mii de motive, replica Matt ironic,
TntorcTndu-se. Soneria de jos suna Tncontinuu, iar rurnoarea
conversatiei oaspetilor sosind §i oprindu-se Tn hoi sa-§i dez-
brace paltoanele patrundea ptna Tn dormitor.
- Tl ura§te pe Philip, persevera Caroline, pentru ca pe el l-a
vrut, nu pe tatal lui, §i a facut tot posibilul sa-l aduca Tn patul ei,
chiar §i dupa ce s-a logodit cu tatal lui. El a refuzat-o Tn mod
repetat, iar o data a facut chiar mai mult, l-a spus tatalui sau,
Cyril, ca e o femeie corupta, mTr§ava, care voia sa se marite cu
Cyril pentru banii lui, dar Tl voia pe el Tn patul ei. Era adevarat,
spuse ea serioasa, dar tatal lui Philip o iubea. S-a suparat pe
Philip pentru cele aflate, dar l-a crezut. A renuntat la casatorie,
iar Charlotte, care a fost secretara lui Cyril, a trebuit sa a§tepte
ani buni pTna cTnd s-a hotarit Tn sfTr§it sa se Tnsoare cu ea...
Acum cTteva luni i-am spus Charlottei ca ma voi gTndi daca voi
vota sau n'u cu ea dupa declan§area actiunii de preluare, dar
apoi am analizat lucrurile la rece §i am Tnceput sa ma razgm-
dese. Philip e un prost teribil de enervant, dar Charlotte e rauta-
tea personificata. E lipsita de inima. Acum ctteva saptamtni m-a
sunat din nou §i mi-a spus ca a mai aparut cineva care cumpara
actiunile companiei, iar pretul lor a crescut.
Matt §tia ca raspunderea cadea pe umerii lui, dar nu spuse
nimic, a§tepttnd ca ea sa continue.
- Charlotte a intrat tn panica. Mi-a zis ca va face orice ca
pretul lor sa scada, apoi va porni atacul. Apoi am citit ca s-au
gasit bombe tn magazinele Bancroft §i ca treaba asta distrugea
vtnzarile de Craciun, provoctnd o scadere teribila a pretului ac­
tiunilor.;
Ii oferise lui Matt fragmentele lipsa ale planului, motivul pen­
tru amplasarea attt de atenta a bombelor, menite sa sperie lu­
mea, dSl- nu sa distruga magazinele, motivul pentru tncercarea
de preluare a unei companii plina de datorii. Charlotte Bancroft
avea motivele §i sumele uria§e de bani necesare a c tR f de
preluare a unei companii cu datorii, a§teptind apoi ca Bancroft &
Company sa devina profitabila din nou.
- Va trebui sa poveste§ti totul politiei, spuse Matt tntorctn­
du-se spre telefonul de Itnga pat.
Ea dadu din cap.
- §tiu. Acolo suni?
- Nu. Tl sun pe un tip pe nume Olsen, care ale legaturi cu
politia locala. Va merge mtine cu tine §i va avea grija sa nu fi
tratata ca o nebuna sau,mai rau, ca o noua posibila suspecta.
Caroline ramase perfect nemi§cata, chipul ei reflecttnd ului-
rea auzindu-l formtnd un numar interurban §i poruncindu-i tipului
numit Olsen sa apara la Chicago cu primul avion, totul numai ca
sa-i u§ureze situatia complicata.
T§i revizui parerea inifiala ca ar fi cel mai inabordabil bSrbat
tnttlnit tn viata ei §i trase concluzia simpla ca nu mai voia sa aiba
de-a face cu nimeni care purta numele de Bancroft, inclusiv
Meredith. Iar asta o deduse din modul rece tn care o informase
ca urma sa fie Tn durtnd fostul ei sot. Dupa ce puse jos recep­
torul, scrise doua j|um e pe carnetul de Itnga telefon §i rupse
foaia.
- Asta-i numarul de acasa al lui Olsen. Suna-I astazi la orice
ora §i spune-i unde sa va tnttlniti. Celalalt este al meu, tn caz ca
ai vreo problema. Se rasuci spre ea, iar aversiunea de ia Tnce­
put disparuse complet.
Pastra Tnsa o atitudine distanta, dTnd de Tnteles ca nu voia
sa se implice mai mult Tn problemele ei, dar se Triduio§a destul
ca sa adauge:
- Meredith mi-a povestit ca ai jucat Tn filme.
Petrecerea din seara asta e data Tn onoarea actorilor din
piesa Fantoma de la Opera, iar alaturi de ei vor mai aparea o
suta cincizeci de alti oameni. Pe multi dintre ei s-ar putea sa-i
cuno§ti. Daca vrei sa ramTi, tata va fi bucuros sa se ocupe de
tine.
Coborind spre spatiul mare al sufrageriei, constatara ca pe­
trecerea era Tn plina desfa§urare.
- A§ prefera ca tatal tau sa nu ma prezinte, spuse*ea re­
pede, nu doresc deloc sa-mi reTnnoiesc relatiile cu nimeni din
vechea garda a lumii bune din Chicago. §ovai, urmarind chel-
nerii Tmbracati Tn negru trecTnd cu tavile pline de pahare printre
femeile Tnve§mTntate Tn rochii superbe §i barbati Tn smochinguri.
Cineva cTnta la pian, iar muzica interpretata Tntr-un ritm vioi se
Tmpletea cu sunetul vocilor cultivate §i a hohotelor de rTs. Dar...
dar a§ vrea totu§i sa ramTn putin, spuse ea cu un surTs vesel,
nea§teptat, care o facu sa arate de treizeci §i cinci de ani, nu de
cincizeci §i cinci de ani. Pe vremuri traiam pentru petreceri de
genul asta. S-ar putea sa fie amuzant sa stau sa privesc §i sa
ma Tntreb din nou de ce mi se pareau atTt de minunate.
- Anunta-ma daca afii de ce, spuse el, indiferenta lui Tntre-
cTnd-o cu mult pe a ei.
- De ce dai petrecerea, daca nu te bucuri de ea? Tntreba ea
cu tin zTmbet nesigur, uluita din nou de acest barbat ciudat,
enigmatic, cu care se maritase fiica ei.
- Tncasarile reprezentatiei de mTine vor fi donate unei opere
de binefacere, replica el ridicTnd din umeri.
Matt o conduse spre locul unde sora lui purta o discutie
aprinsa cu Stuart Whitmore §i o prezentul drept Caroline Ed­
wards. Whitmore §i sora lui pareau sa se Tnteleaga de minune §i
T§i dori sa nu le fi facut cuno§tinta.
Facu un pas Tnainte, ca sa-§i Tndeplineasca Tndatoririle de
gazda, dar Caroline T§i puse mTna pe bratul lui §i-l opri.
 - Nu voi sta mult, spuse ea. E mai bine sa-mi iau ramas bun
acum.
Matt dadu din .cap, §ovai, apoi se sili sa vorbeasca despre
Meredith de dragul mamei ei.
- Stuart Whitmore e un vechi prieten al fiicei tale, pe deasu­
pra §i avocatul ei. Daca gase§ti o cale sa Tndrepti discutia spre
Meredith, e foarte posibil sa-ti povesteasca despre ea. Tn caz ca
te intereseaza.
- Multumesc, spuse ea, vocea tremurindu-i de emotie. Ma
intereseaza foarte mult.

La vremea ctnd Meredith pa§i Tn holul cladirii lui Matt nu mai

era sigura daca intentia ei de a-l infrunta in mijlocul unei petre­
ceri era un gest intelept sau nebunesc, mai ales acum, cTnd se
suparase attt de mult pe ea, TncTt insista sa divorteze imediat.
Nu era tocmai sigura ca n-o va arunca afara de fata cu toti cei
prezenti §i nu era sigura ca n-o merita.
Tn Tncercarea disperata de a-i slabi rezistenta, Meredith Tm-
bracase ce gasise mai provocator Tn garderoba ei - o rochie fina
de chiffon negru, fara spate, cu bretele Tnguste, cu un decojteu
adTnc Tn forma de V, brodat cu margele mici, negre.
Obsedata de ideea de a arata mai grozav ca niciodata, T§i
petrecuse aproape o ora TncercTnd diferite coafuri. Tn cele din
urma, T§i pieptanase parul peste cap §i-l lasase sa-i cada pe
umeri. Rochia eleganta cerea o coafura adecvata, Tnsa parul
liber Ti dadea o Tnfati§are n§iva, de adolescenta care spera ca
va Tnmuia inima lui Matt cTnd va Tncerca sa-i vorbeasca. La
nevoie ar fi fost Tn stare sa poarte §i codite Tmpletite.
Paznicul Tn uniforma verifica lista oaspetilor, iar Meredith
respira u§urata vazTnd ca Matt nu-i scosese numele de pe ea.
Cu genunchii tremurindu-i, lua ascensorul pTna la ultimul etaj, iar
acolo dadu peste un obstacol Tn ultimul loc Tn care s-ar fi a§tep-
tat.
ApasTnd pe soneria de la apartamentul lui Matt, u§a Ti fu
deschisa de Joe O’Hara, iar dupa ce acesta Ti arunca o singura
privire facu un pas Tnainte blocTndu-i drumul.
- N-ar fi trebuit sa vii, domni§oara Bancroft, spuse el cu o
voce rece, iar faptul ca se TntTmpla pentru prima oara de cTnd se
cuno§teau sa nu-i spuna doamna Farrell ii trimise un junghi
dureros in inima. Matt nu mai vrea sa aiba de-a face cu tine.
L-am auzit cu urechile mele. Vrea sa divorteze.
- Ei bine, eu nu vreau, replica Meredith pe un ton hotarit. Te
rog, Joe, lasa-ma sa intru ca sa-l conving ca nici el nu vrea.
Barbatul cel voinic §ovai, oscilind intre loialitatea fata de
Matt §i sinceritatea din ochii ei alba§tri-verzui, risetele §i ru-
moarea conversatiei din apartament inconjurindu-i pe amindoi.
- Nu cred ca o s-o poti face §i nu cred ca e locul in care ar
trebui sa incerci. Tnauntru este o multime de oameni, §i multi sint
reporteri.
- Bine* spuse ea cu mai multa siguranta decit simtea in
realitate. Vor pleca de aici §i vor spune lumii intregi ca domnul §i
doamna Farrell au fost impreuna.
- Exista mai multe §anse sa spuna lumii ca domnul Farrell
te-a luat de ureche §i te-a dat afara, apoi m-a concediat ca
te-am lasat sa intri, bombani el sumbru, dar se dadu la o parte,
iar Meredith, sub implusul momentului, il imbrati§a strins.
- Multumesc, Joe. Facu un pas inapoi, prea agitata sa ob­
serve ca fata lui se inro§ise de placere. Cum arat? intreba ea,
cuprinsa brusc de indoieli. T§i aranja cu grija partea de jos a
rochiei, de parca s-ar fi pregatit sa faca o plecaciune, §i a§tepta
parerea lui.
- Arati frumoasa, replica el tifnos, dar o sa conteze al naibii
de putin pentru Matt.
Sub auspiciile acestei previziupi alarmante §i deprimante,
Meredith pa§i in zgomotul vesel al apartamentului. Tn clipa in
care cobori treptele foaierului, privirile se intoarsera §i discutiile
incetara brusc, apoi fura reluate cu o vioiciune §i mai mare.
I T§i auzi numele repetat. Ignorind complet interesul trezit de
venirea ei, scruta cu atentie sufrageria, camera de zi, apoi por-
tiunea ceva mai ridicata inconjurata de sticla din coltul inde-
partat al locuintei. Inima incepu sa-i bata mai repede imediat
ce-l vazu pe Matt, mai inalt cu citiva centimetri decit oamenii din
jurul lui. Genunchii ii tremurau, dar porni hotarita spre el.
Urcind cele ctteva trepte, vazu fetele celor din jurul lui. Linga
el se afla vedeta spectacolului, vorbindu-i cu animatie, in timp ce
el se uita indiferent la chipul ei superb. *
 Meredith se afla la mai putin de un metru distanta, ctnd
| Stanton Avery, aflat de cealalta parte a lui M a|| T§i ridica privirea
|§iovazu. -
Ii spuse ceva lui Matt, avertiztndu-l probabil de prezenta ei,
pentru ca .Matt se rasuci brusc. Se uita tinta la ea cu paharul
aproape de buze, ochii lur TnfigTndu-se Tn ai ei ca doua bucati de
I gheata, expresia de pe chipul fiind attt de tncrtncenata, TncTt
B Meredith ramase nemi§cata, apoi se sili sa mearga mai departe.
indemnati de un fel de indicatie scenica nerostita sau poate
B din simple politete, oamenii cu care statuse de vorba se Tm-
B' pra§tiara care Tncotro, lasTndu-i singuri pe cei doi.
Meredith a§tepta, spertnd ca va spune sau va face ceva,
■Ctnd Matt se hotart Tn cele din urma, o saluta printr-o scurta
■ Tnclinare a capului §i spuse un singur cuvrnt, numele ei, pe un
I ton glacial.
- Meredith.
Urmeaza-ti instinctele, o sfatuise el cu o saptamtna tn urma,
I iar Meredith se stradui sa-i dea ascultare.
- Buna, spuse ea proste§te, implortndu-l din prtviri sa o
B ajute, dar acum Matt nu mai avea nici un chef s-o faca. Te
■ fntrebi probabil ce caut aici.
- Nu tn mod deosebit.
Asta o duru, dar cel pup; a§tepta ca ea sa vorbeasca §i
■ instinctul ti spuse ca Matt nu||era complet indiferent. Schita un
I ztmbet, dorind sa se predea, nesigura cum sa procedeze.
|y — Am venit aici ca sa-ti povestesc cum mi-am petrecut ziua
B de azi. Vocea ti tremura din cauza emotiei §i fu convinsa ca o
I auzise §i el, dar Matt nu scoase nici un cuvtnt, fie el de tncura-
B jare sau de dispret. Lutndu-§i inima tn dinti, Meredith trase adtnc
I aer tn piept §i se chinui sa pronunte §i restul micului discurs. in
I dupa- amiaza asta am fost chemata la p tntrunire de urgenta a
1 consiliului de conducere. Membrii sai erau foarte supSrati. Mai
I bine-zis furio§i. M-au acuzat de conflict de interese din cauza ta.
- Ce ttmpenie din partea lor, replica el batjocoritor. Nu le-ai
I spus ca Bancroft e singurul lucru la care tii cu adevarat?
- Nu chiar, raspunse ea. Mi-au mai cerut sa semnez ni§te
I documente, pltngeri oficiale, acuzatii *prin care erai tnvinuit de
I moartea lui Spyzhalski, de felul Tn care te-ai folosit de legatura
cu mine ca sa preiei controiul asupra companiei §i de ampla-
sarea bombelor Tn magazinele noastre.
- Atita tot? Tntreba el sarcastic.
- Nu chiar, spdse Meredith din nou. Dar .cam asta ar fi
esentialul. Ti studie fata Tn cautarea unui semn, oricTt de mic,
care sa-i arate ca Tnca Ti pasa. Dar nu-l zari. Vazu Tnsa ca
invitafii T§i Tntorc privirile spre ei. Le-am spus directorilor §i actio-
narilor... Lasa fraza Tn suspensie, vocea fiindu-i gTtuita de Tncor-
darea §i teama ca Tntr-adevar n-o mai dorea.
- Ce le-ai spus? Tntreba el indiferent, iar Meredith se agata
de Tntrebarea lui ca de un mic colac de salvare.
- Le-am spus, replica ea ridicTndu-§i mTndra barbia, ce m-ai
sfatuit tu sa le spun.
Expresia de pe chipul lui nu se schimba.
- I-ai trimis Tn p... mamii lor?
- Nu, nu chiar, bTigui ea ru§inata. Le-am spus sa se duca
dracului.
El nu rosti niciJun cuvTnt, iar Meredith simti ca inima Tnce-
teaza sa-i mai bata, apoi zari brusc sclipirea amuzata din ochii
lui frumo§i, un zTmbet fugar fluturindu-i pe buze.
- Apoi, continua ea, speranta Tncalzindu-i sufletul ca o raza
de soare, m-a sunat avocatul tau §i m-a informat ca daca nu
Tnaintez actiunea de divort Tn §ase zile, o va face el Tn numele
tau Tn cea de-a §aptea. §i i-am spus...
Se opri, iar Matt Tntreba pe un ton plin de umor.
- L-ai trimis la dracu’ §i pe el?
Nu, pe el I-am trimis Tn p... masii!
- Nu se poate!
- Ba da.
Matt a§tepta ca ea sa spuna §i altceva, ochii lui fixTnd-o cu
privirea lor staruitoare.
- §i? insista el calm.
- §i ma gTndesc sa fac o calatorie, spuse ea. Acum... acum
voi avea foarte mult timp la dispozitie.
- Ti-ai luat concediu?
- Nu, am demisionat.
- Tnteleg, spuse el, dar vocea i se TmblTnzise brusc, deve-
nind o mTngTiere, iar Meredith ar fi vrut sa se lase Tnvaluita
 complet de caldura din ochii lui. La ce fel de calatorie te gTn-
ide§ti, Meredith?
H - Daca mai e§ti dispus sa ma duci acolo, spuse ea Tnghitind
•aproape durerqs, mi-ar placea sa vad paradisiMf*9-
Matt nu se mi§ca §i nici nu vorbipiar pret de o seCi||d5
infernala, Meredith crezu ca se Tn§elase, ca T§r rmaginase doar
icSPfiea la ea.
A p o lp i dadu seama ca ffitntindea mTna. Ochii i se urnplurS
jde lacrimi de bucurie §i de rec||ho§ttta, T§i puse mtna Irijpalma
fc i, simtind® degetele CuprinzTndifi-le pe ale eipstrtnglndu-Ie
Rare, apoi o trase brusc la pieptjpconiurTnd-o cu ni§te brate
;puternice. Ferind-o de ceilalti cib umerii lui la ti^ jm to a rs e fata
[spre el.
- Te iubesc! §opti el cu pasiune, Tnainte ca gura sa se lase
i peste a ei devorind-o cu nesat.
Un fotograf T§i ridica aparatul,: iar lumina blitz-ului exploda Tn
fncapere, Hrmata de altele. Cineva Tncefp sa bata din palme §i
•Tn curTnd aplauzele furtunoase, Tndeijngate, fura acompaniate
de hohote de ris. Dar sarutul continua.
^ “ Mereditprlu observa n im ic li Saruta la rtndul ei, nepasatoare
la tot ceea ce se petrecea Ip ju ru l ei... exclamatiile vesele,
aplauzele, rTsetele, sclipirile albe ale aparatelor de fotografiat.
Era deja la jumatatea drumului spre destinatia ei.

Capitolul 57 «

Cu ochi||nchi§i §i cu ® zTmbet pe buze, Meredith se trezi Tn

patul lui MatHasTnd aminfirile noptii precedente sa-i pluteasca
prin minte ca o mu'zica dulce §i placuta...
Se plimbaserajfmpreuna printre invitati|ITndurTnd bine dis-
pu§i remarcile malitioase’legate de sarutul lung §i reconcilierea
evidenta, iawlui Meredith-Ti placuse enorm sa faca pe gazda...
Iar dupa petrecere, S paVIi placuse sa faca pe nevasta de o
mie de ori mai mult.
Increderea §i ata§amenti|| constata ea somnoroasa, aveau,
dupa cTte se parea, un efect formidabil asupra actului sexual!
unirea furtunoasa a trupurilor Tor din noaptea trecuta Tntrecuse
tot ce se petrecuse Tntre ei pTna atunci.
 Lumina soarelui patrundea prin jaluzelele din cealalta parte
a camerei, iar Meredith se Tntinse pe spate §i deschise ochii.
Matt Ti daduse nu demult un sarut de ramas bun, anuntfnd-o ca
pleca sa cumpere cornuri pentru micul dejun. Lasase o cea§ca
de cafea pe noptiera, iar Meredith se ridica Tn -capul oaselor
aranjTndu-§i pernele la spate.
Abia daca apucase sa bea o Tnghifitura, cTnd Tl vazu intrTnd
Tn dormitor, avTnd Tntr-o rnTna o puiiga alba, sub brat un ziar
Tmpaturit, iar pe fata lui chipe§a o expresie ciudata, Tncordata.
- Buna dimineata, spuse ea ctnd el se apleca sa o sarute.
Ce e aia? Tntreba ea observTnd ziarul de format mic, tipic pu-
blicatiilor de scandal.
Noaptea trecuta, Matt Ti promisese solemn ca nu-i va mai
ascunde nimic, dar Tn clipa aceea ar fi preferat sa fie biciuit Tn
public decTt sa-i arate ziarul.
- E Tattler, raspunse el. L-am vazut pe cTnd plateam cor-
nurile. Nu §tiu cum, adauga el dTndu-i-l Tn sila, dar au descoperit
conditiile Tntelegerii noastre referitoare la cele unsprezece sap-
tamTni §i le-au interpretat Tn stilul lor inimitabil.
0 urmari TntinzTnd mTna sa ia revista §i T§i aminti scTrba
manifestata fata de genul de publicitate de senzatie care se
facuse Tn jurul lui de-a lungul anilor, §tiind ca atitudinea presei
va continua sa-i faca zile fripte §i Tn viitor, Tn parte pentru ca era
maritata cu el §i Tn parte datorita fascinatiei exercitate de divortul
lor e§uat.
AdunTndu-§i curajul pentru acuzatiile care vor urma sau pen­
tru explozia justificata de jignire gravS, o urmari desfacTnd ziarul
§i uitTndu-se la prima pagina.
Privirea lui Meredith se atinti asupra titlului lugubru.
Mo§tenitoarea t§i taxeaza sotul cu 113.000 de dolari
pe noapte
- La Tnceput, nu mi-am dat seama cum de-au ajuns la cifra
asta, spuse Matt. Apoi, mi-a cazut fisa. Au Tnmultit patru TntTlniri
pe saptamTna cu unsprezece saptamTni §i au Tmpaitit totul la
cele cinci milioane promise. Tmi pare rau, spuse el. Daca a§
putea controla ce se scrie Tn presa...
Pe nea§teptate, Meredith T§i trase ziarul pe fata §i izbucni
Tntr-Un hohot de ns care Ti Tnabu§ira scuzele.
 RTse attt de tare, TncTt aluneca Tnapoi pe perne' camera
umplTndu-se de sunetul muzical.
- O s-uta tr-treisprezece mii de dolari, chicoti ea, ridiCTn-
du-se de pe pat. Chipul lui Matt fu brazdat de un zTmbet re-
cunoscator, devenind curTnd unul plin de tandrete, TntelegTnd ce
facea. Tnfrunta ceva ce detesta, gasind o cale care sa nu ame-
ninfe armonia dintre ei.
- Ti-am mai spus vreodata, §opti ei cu un glas Tngro§at,
aplecTndu-se §i punTndu-§i mTinile de o parte §i de alta a ume-
rilor ei, cTt sTnt de mTndru de tine?
Ea T§i clatina capul Tnca rtzTnd, iar el smulse ziarul de pe fata
ei §i Ti saruta obrajii Tmbujorati, reducTnd-o la tacere cu gura.
- E§ti»sigur? §opti ea, cuprinsa de o noua criza de rTs, chiar
i;Tn timp ce-§i punea bratele Tn jurul umerilor lui, tragTndu-l Itnga
ea, §tiind ca voia sa faca dragoste, ca-ti poti permite chestia
asta din nou?
- Cred ca se Tncadreaza Tn buget, Tncerca el s-o tachineze,
dar rnTna Ti tremura Tndepartmdu-i cu un gest Tncarcat de ve-
neratie o §uvita de par auriu de pe obraz.
Da, dar acum ca am acceptat treaba asta ca pe o slujba
permanenta, voi beneficia de cre§teri. periodice ale salariului,
peste cele o suta treisprezece mii? glumi ea, luTndu-i fata Tn
mTini, plus avantajele postului, cum ar fi asigurare medicala §i
prime garantate?
- Categoric, promise el, TntorcTndu-§i fata §i sarutTndu-i
palma.
- Oh, nu! gemu ea. O sa ajung sa platesc ni§te impozite de
groaza.
Sotul ei rTse cu buzele lipite de gTtuI ei delicat, iar Meredith i
se rasuci Tn brate. T§i petreCura ora urmatoare negociind con­
tractul imaginar, parafTndu-l cu un abandon total.

Capitolul 58
Duminica seara, reportajul principal de la §tirile de la ora
§ase se referea la arestarea lui Ellis Ray Sampson, acuzat de
uciderea lui Stanislaus Spyzhalski. Conform declaratiilor facute
de oficialitatile din St. Clai, Spyzhalski nu fusese ucis de nici
unul dintre clientii du§i de nas, a§a cum se banuise la Tnceput, ci
de sotul revoltat al unei femei din Bellville, cu care avocatul
impostor avusese o aventura amoroasa.
Domnul Sampson, care se predase de unul singur §i martu-
risise ca Tl batuse zdravan pe Spyzhaslki, jura ca, atunci cTnd Tl
aruncase Tn §ant, avocatul Tnca mai traia. Din moment ce rapor-
tul medicului legist indica ca Spyzhalski facuse §i un infarct Tn
seara respective, exista §ansa ca acuzatiile Tmpotriva lui Samp­
son sa fie schimbate de la crima la omor prin imprudenta.
Matt §i Meredith urmarira §tirile Tmpreuna. Matt remarca pe
un ton sarcastic ca Sampson merita o medalie pentru ca sca-
pase lumea de un parazit. Meredith; care §tia ce Tnseamna sa fii
victima lui Spyzhalski, spuse ca spera Tn reducerea acuzatiilor
Tmpotriva lui Sampson.
Matt Ti trimise pe Pearson §i Levinson ca sa se asigure ca
va fi a§a.

Tn martea urmatoare, Charlotte Bancroft, pre§edinta corpo-

ratiei Seabrod Industries §i fiul ei, Jason, fura interogati Tn mod
oficial la Balm Beach, Florida, Tn legatura cu amplasarea unor I
bombe §i manipularea actiunilor companiei Bancroft. Ambii ne-
gara cu Tnver§unare orice legatura cu aceste evenimente, ca §i
dorinta de a prelua compania Bancroft.
Miercuri, Caroline Edwards Bancroft se prezenta din proprie j
initiativa Tn fata tribunalului din Florida, declarTnd sub stare de
juramTnt ca Charlotte Bancroft pusese la cale preluarea lantului
de magazine Bancroft, afirmTnd ca o auzise spunTnd ca va face
tot posibllul ca pretul actiunilor sa scada.
Tn insulele Cayman, unde T§i petrecea vacanta alaturi de
iubitul sau, Joel Bancroft, fost contabil al corporatiei Seabord
Industries, citi prin ziare de suspiciunile care planau asupra ma­
mei §i a fratelui sau.
T§i daduse demisia cu §ase luni Tn urma, dupa ce amTndoi Ti
poruncisera sa deschida conturi fictive sub nume false cu ajuto­
rul unui agent de brusa, dispus sa colaboreze §i sa Tnceapa sa
cumpere actiuni Bancroft, urmTnd ca acestea sa fie transferate
Tn conturile respective.
ZacTnd Tntins pe nisip, uitTndu-se la valuri, Joe se gTndi la
 mama lui, a carei dorinta de razbunare Tmpotriva lui Philip Ban­
croft, durTnd deja de treizeci de ani, devenise o obsesie de-
menta, obositoare, §i la fratele sau, care, la fel ca mama lui, Tl
dispretuise pe Joe pentru Ca era homosexual. Dupa cTteva ore
ajunse la o hotarTre §i dadu un telefon.
A doua zi, Charlotte §i Jason Bancroft au fost arestafi §i
acuzati de mai multe activitati ilegale. Ca urmare a unui telefon
anonim, politia aflase numele conturilor frauduloase. Charlotte
I nega ca ar fi fost la curent cu existenta acestor conturi. Jason,
' care le deschisese §i platise omul care pregatise bombele, ur-
mTndu-i instructiunile, Tncepu curTnd sa se teama ca va ajunge
■proverbialul tap ispa§itor. Ti dadu loVitura de gratie, oferindu-se
sa depuna marturie Tmpotriva ei Tn schimbul imunitatii.
Consiliul de conducere de la Seaboard, dTndu-§i seama de
necesitatea de a-§i salva imaginea, publica §i actionTnd la sfatul
Charlottei, Tl numira pe Joel Bancroft pre§edintele corporatiei.
Tn Chicago, Meredith urmari totul la reportajele din cadrul
§tirilor, iar durerea melancolica simtita ori de cTte ori cineva amin-
tea de compania Bancroft aproape ca depa§i §ocul datorat des-
coperirii ca Charlotte §i Jason erau raspunzatori de lucrurile
pentru care Tl considerase vinovat pe Matt.
A§ezat ITnga ea pe canapea, Matt vazu tristetea care Ti Tntu-
neca ochii ori de cTte ori numele companiei era mentionat §i
Tntinse mina spre ea, Trripletindu-§i degetele cu ale ei.
I I - Te-ai gTndit la ceea ce vrei sa faci mai departe, acum ca ai
atTt de mult timp la dispozitie?
Meredith §tia ca' se referea la o cariera noua Tn locul celei la
care renuntase, atunci cmd trecuse de partea lui, dar avu pre-
simtirea ea raspunsul ei Tl va necaji §i alarma. PrefacTndu-se ca
nu-i Tntelege Tntrebarea referitoare la timpul liber, se uita Tn jos la
mTinile lor unite §i zTmbi inelului cu diamant pe care i-l pusese pe
deget alaturi de o verigheta din platina.
- Mi-a trecut prin cap sa-mi fac o cariera din a pleca la
cumparaturi Tn fiecare zi, Tl tachina ea, dar mi-ai luat deja bijuterii
§i o ma§ina de lux. Orice altceva ar fi o Tnjosire cumplita, nu
crezi? Adica, ce-a mai ramas de cumparat?
- Ce zici de un mic avion? Tntreba el sarutTndu-i nasul, sau
un iaht mare?
 - Sa nu Tndrazne§ti, Tl preveni ea, dar el se multumi sa rTda
de mutra ei Tngrozita.
- Trebuie sa existe ceva ce-ti dore§ti, spuse el.
Meredith deveni serioasa §i se hotarT sa-i spuna adevarul.
- Exista. §i mi-1 doresc foarte mult, M att..
- Spune §i va fi al tau.
Ea §ovai, frecTnd u§or verigheta de aur de pe degetul lui,
apoi T§i ridica ochii.
- A§ vrea sa Tncercam sa avem un alt copii.
Reactia lui fu instantanee §i cumplita.
- Nu, Cateogric nu. Nu voiai sa ri§ti daca te-ai fi casatorit cu
Parker §i nu vei risca nici cu mine.
- Parker nu voia copii, para ea. Iar tu mi-ai spus, Ti reaminti
ea cu bITndete, ca pot avea orice vreau. Iar eu vreau un copii.
Tn mod normal, privirea din ochii ei i-ar fi Tnmuiat inima, dar
Meredith Ti explicase Tntr-o noapte ca existau §anse foarte mari
sa piarda din nou sarcina. §tia deja ca ultima oara fusese cTt pe
ce sa moara §i nici nu voia sa se gTndeasca la ideea ca T§i va
pune viata Tn joc.
- Nu-mi face a§a ceva, rosti el cu o voce aspra §i rugatoare.
- Exista obstetricieni care se ocupa anume de femei cu
sarcini periculoase. M-am dus ieri la biblioteca §i am citit multe
carti. Au aparut medicamente noi, tehnici care au dat succes...
- Nu! o Tntrerupse el pe un ton Tncordat. Nici vorba. Cere-mi
orice altceva, dar nu asta. N-a§ suporta. M-a§ Tmbolnavi de griji.
Vorbesc serios.
- Discutam mai tTrziu, spuse ea, zTmbetuI fiindu-i seren, dar
§i TncapatTnat.
- Raspunsul meu va fi acela§i, afirma el cu toata taria.
Ar fi spus mai multe, dar chiar atunci prezentatoarea §tirilor
anunta ca primisera o veste de ultima ora legata de scandalul
recent provocat de Tncercarea de preluare a companiei Ban­
croft, iar privirea lui Meredith se Tndrepta brusc asupra ecranului.
- Philip Bancroft, anunta prezentatoarea, a convocat o con­
ferinta de presa Tn aceasta dupa-amiaza, dorind sa-§i exprime
opinia privind articolele din presa conform carora fiica sa, Mere­
dith Bancroft, a fost concediata din functia de pre§edinte al com­
paniei, ca urmare a legaturii ei cu industria§ul Matthew Farrell.
 Groaza o facu pe Meredith sa strtnga §i mai tare mtna lui
Matt, vazmd cum pe ecranul, televizorului apare fata sumbra,
Tncruntata, a tatalui ei.
StTnd teapan pe podiumul din sala de festivitati de la maga­
zinui Bancroft, tatal ei citi o declaratie:
- Ca raspuns la articolele din presa, afirmTnd ca mariajul
ftice mele cu Matthew Farrell a avut drept rezuitat concedierea
ei din functia de pre§edinte interimar, consiliul de conducere, din
care fac parte §i eu, neaga categoric orice speculatii de genul
acesta. Fiica mea se bucura de o scurta §i mult amTnata luna de
miere cu sotul ei, la sffr§itul careia e a§teptata sa-§i reia postul
din cadrul companiei. Se opri §i se uita direct Tn obiectivul apa-
ratului de filmat, §i numai Meredith Tntelese ca nu facea o de-
claratia publics, ci dadea un ordin. I-l dadea ei.
§ocul mai ca o facu sa sara Tn picioare, dar asta nu fu nimic
Tn comparatie cu ceea ce simti o clipa mai tTrziu, cTnd Tl auzi
referindu-se la un subiect ce fusese discutat toata saptamTna Tn
ziarele din Chicago.
- Tn ceea ce prive§te zvonurile ca ar exista neTntelegeri §i
du§manie Tntre mine §i Matthew Farrell, a§ vrea sa spun ca pTna
de curTnd nu am avut §ansa de a-mi cunoa§te, se opri, dregTn-
du-§i jenat glasul, ginerele.
Iar atunci Meredith Tntelese.
- Matt, striga ea, apucTndu-i bratul §i rTzTnd uluita, Tfi cere
scuze! Matt Ti arunca o privire plina de suspiciuni, care se schim­
ba brusc Tn una plina de haz ctnd Philip Bancroft continua:
- A§a cum toata lumea e la curent, Matt Farrell §i fiica mea
au fost casatoriei pentrircTteva teni cu multi ani Tn urma, o casa­
torie care s-a Tncheiat, din nefericire, printr-un divort prematur.
Totu§i, acum ca §i-au legat din nou destinele, pot spune doar ca
oricare parinte ar conSidera ca, a avea drept ginere un barbat
de calibrul lui Matthew Farrell, este, se opri din nou sa-§i dreaga
glasul, apoi arunca aparatului de filmat o privire fioroasa §i rosti
fara tragere de inima, dar cu toata hbtarTrea, este o onoare!
Meredith continua sa se holbeze la ecranul televizorului, dar
rTsul Ti pierii imediat ce se uita la sotul ei.
- L-am facut sa-mi promita ca T§i va cere scuze imediat ce
va descoperi ca e§ti nevinovat. PunTndu-§i degetele pe obrazul
lui, un gest incon§tient de rugaminte, §opti Tndurerata: N-ai pu­
tea gasi destula Tntelegere Tn sufletul tau sa la§i trecutul la o
parte §i sa Tncerci sa te Tmprietene§ti cu el?
Tn sinea lui, Matt credea ca nici una dintre actiunile lui Philip
Bancroft, inclusiv declaratia televizata, nu va compensa vreo­
data raul facut, cu atTt mai pufin sa-l determine pe/Matt sa-l
considere prieten. Se gTndi sa i-o spuna lui Meredith, dar, uitln-
du-se Tn ochii lucind de speranta, nu avu inima s-o faca.
.~r A§ putea Tncerca, rosti el. T§i auzi vocea revoltata §i se
simti obligat sa o lini§teasca, a§a -ca afirma cu totul .lipsit de
sinceritate: A fost un discurs reu§it.

Caroline Edwards Bancroft era de aceea§i parere. Stlnd vi-

zavi de Philip Tn sufrageria casei Tn care locuisera cTndva Tmpre­
una, a§tepta transmiterea §tirilor sportive, apoi Tnchise aparatul
video §i scoase caseta.
- Philip, spuse ea, a fost un discurs foarte reu§it.
El Ti dadu un pahar de vin, fara sa arate prea convins.
- Ce te face sa crezi ca Meredith va crede la fel?
- Cred, pentru ca a§a simt §i eu.
I - Fire§te, doar tu ai scris discursul.
LuTnd calma o Tnghititura din paharul cu vin, Caroline II ur­
mari plimbTndu-se de colo-colo.
- Crezi ca s-a uitat la §tiri? Tntreba el rasucindu-se spre ea.
- Daca n-a facut-o, Ti poti trimite caseta. Cel mai bine ar fi sa
mergi acum §i sa-i rogi pe amlndoi sa priveasca caseta In pre­
zenta ta. Caroline dadu din cap. Tmi place ideea. E ceva mai
intim.
El se facu alb la fata.
- Nu, nici vorba, n-a§ putea face a§a ceva. Probabil ma
ura§te de moarte, iar Farrell ma va da afara. §tii ca numai cTteva
cuvinte nu vor compensa gre§elile facute. Nu va accepta nici un
fel de scuze de la mine.
- O va face, spuse ea calma, pentru ca iube§te. Cum el tot
ezita, Caroline Ii Tntinse caseta §i i se adresa pe un ton ferm:
- Cu clt a§tepti mai mult, cu atlt va fi mai greu, pentru tine §i
pentru ei. Du-te acum, Philip.
VIrTndu-§i mlinile Tn buzunarele pantalonilor, Philip ofta.
 - Caroline, replica el.cu o voce aspra, nu vrei sa vii cu
mine?
- Nu, rosti ea cuprinsa de frica la ideea ca T§i va vedea fiica
dupa treizeci de ani. Tn plus, avionul m'eu pleaca peste trei ore.
Vocea lui se TmblTnzi, iar Caroline zari pentru o clipa b arl
batul irezistibil de convingator de care se Ihdragostise cu trei
deCenii Tn urma.
- Ai putea veni cu mine, spuse el Tncet, §i te-a§ prezenta
fiicei noastre.
Inima ei tresari puternic auzind felul; Tn care spusese fiica
noastra, apoi tntelese ce facea §i T§i clatina capuJ rTzTnd.
- Ai ramas tot cel mai insistent barbat pe care I-am cunoscut
vreodata.
v||j- ;STnt §i singurul cu care te-ai maritat, Tt reaminti el, cu unul
din zTmbetele lui rare. Trebuie sa fi avut §i ni§te calita|f.:
- Gata, Philip, f-prevenSw
- Ne-am putea duce sa le facem o vizita lui Meredith §i
Farrell...
- Tncepe sa-i spui Matt.
- Tn regula, ceda el. Matt. Iar dupa ce-am pleca de acolo,
am veni aiclgAi putea ramTne un timp §i am reu§i sa ne cunoa-
§tem din nou.
- Eu te cunosc deja, spuse ea cu Tnfocare. Iar daca vrei sa
ma cuno§ti4va trebui sa vii Tn Italia.
- Caroline, rosti el respinnd adTna Te rog. O vazu §ovaind.
Vino macar Tn seara asta, S-ar putea sa fie ultima ta §ansa de
a-ti cunoa§te fiica. T|i ya placea foarte mult. Tti seamana Tn multe
privinte, e foarte curajoasa.
TnchizTnd ochii, Caroline se stradui sa-i ignore cuvintele §|
imboldul propriei inimi, dar Combinatia fu irezistibil de puternica.
Sun-o mai TntTi, spuse ea tremurTnd. Dupa treizeci de ani,
doar n-o sa dau buzna peste ea neanuntata. Sa nu te mire daca
refuza sa ma vada, adauga ea, scotTnd din po§eta numarul de
telefon dat de Matt §i dTnduH-l lui Philip.
k - Probabil va refuza sa ne vada pe amTndoi, spuse el. §i n-o
pot condamna.
jp fo rm a nbmarui de la aparatul din camera alaturata, reve-
nind foarte repede. Caroline T|i imagina ca Meredith Ti trTntise
telefonul Tn nas, iar inima i se cufunda adTnc Tn piept.
- Ce-a zis? Tngaima ea cTnd Philip paru incapabil sa rostea-
sca vreun cuvTnt.
El tu§i de cTteva ori, de parea i se pusese ceva Tn gTt, vocea
rasunTndu-i ciudat de ragu§ita:
- A zis da.

Capitolul 59

Meredith ie§i din cladirea Tn care era situat cabinetul obste-

tricianului §i T§i Tnabu§i cu greu dorinta absurda de a-§i arunca
bratele Tn sus §i a se TnvTrti pe trotuar. IndreptTndu-§i fata spre
cer, statu pe loc §i lasa adierea u§oara a vTntului toamnei sa-i
mTngTie pielea, zTmbind norilor.
- Multumesc, §opti ea.
Ti trebuise aproape un an §i doua discutii lungi cu obstetri-
cianul ca sa-l convinga pe Matt ca, indiferent care ar fi rezuitatui
sarcinii, daca Meredith urma sfaturile §i tratamentul prescris,
inclusiv sa-§i petreaca Tn pat partea lunilor de sarcina, riscui pe
care §i:l asuma va fi doar u§or mai mare decTt al oricarei alte
femei Tnsarcinate. §i Ti trebuisera Tnca noua luni ca sa auda
cuvintele de astazi:
- Felicitari, doamna Farrell, sTnteti Tnsarcinata.
Sub impulsul momentului traversa strada §i cumpara un bu-
chet de trandafiri de la o florarie, apoi porni spre locul unde Joe
o a§tepta Tn ma§ina, aparTnd dintr-o alta directie §i lumdu-l prin
surprir.dere, T§i deschise singura portiera §i se urea pe bancheta
din spate.
Joe T§i lasa braful pe spatarul scaunului, rasucindu-se spre
ea.
- Ce-a zis doctorul?
Meredith se uita la el, chipul straluCindu-i de fericire. §i Ti
zTmbi.
Un zTmbet larg brazda fata lui Joe.
- Matt va fi un om foarte fericit! prezise el. Dupa ce va
Tnceta sa fie unul foarte speriat! Tntorcmdu-se la volan, porni
motorul.
Meredith se pregati suflete§te pentru ce urma, apucTndu-se
fcu mTi|§le de pielea banchetei, a§teptTndttse sa demareze Tn
fetil||i-£ii obi§nul,;dar-Joe lasa sa-i scape trei ocazil’ca sa se vTre
I p i^ f lc , apoi Tnca doua ca sa o faca cu o yteza moderata. $i
[numai cTnd strada fu aproape goala semnaliza §i se departa de
ftrotuar la fel de Tncet de parea ar fi Tmpins un carucior. Trt spa­
tele l||, MeredithftU' Se mai putu abtine §i izb u crfjij rts,

I Matt o a§tepta, plimbTndu-se Tncoace §ift'colo prisgfata fe-

restrelor sufrageriei, trecTndu-§i degetele prin par, ocarTndu-se Tn
fel §i chip pentru ca acceptase sa o lase sa Tncerce sa faca un
copii. §tia ca ea credea ca erajnsareinata, iar el spera ca se
tn?ela, fiindca nu-§i imagina cum va Tndura teama daca avea
.dreptate. Auzind u§a de la intrare deschizindu-se, se repezi Tn
hoi §i o vazu intrTnd cu o rnTna la spate.
Ce-a spus doctbrul'ljtreba el indignat, « d nu mai reu§i
sa Tnfrunte suspansuj. ”, • .
Meredith'T§i lua mTna de la spate §i Ti Tntinse un buchet de
ftrandafWZfmbetul ei stralucind ca o raza de soare.
- Felicltari, domnule Farrell. STntempisarcinati!
El o trase la piept, zdrobind trandafiri! Tntre ei.
- Sa-rfli ajute Duji)bezeu!,§opti el cu o voce pierduta.
Te va a j u t a , m e # ? f ? r o m i s e ea, sarutTndU?i- barbia (,
Tncordata.

EPILOG
- V-ar^zisdimca ajungem la timp, spuse Joe O’Hara oprind
brusc » t | z in f ® fata cleidirji magazinului Bancroft.
De data astapMatt Ti aprecie s i p de §ofat, Meredi|§ fiind Tn
TntTrziere la.oiMtninire foarte importanta a consiliuf|i de con­
ducere.
AviohiSplecase cy TntTrzire. din Italia, unde se oprisera sa le
faca o vizita lui -Philip §i CaroSei, dupa ce petrecusera cTteva
zile l||Elveiia.
- Pbftrm, Ti spuse Matt §oferu|mdTndu-i servieta pe care o
adusese la aeroport c«lisem narile|H M eredith. Tu iei servieta,
iar eu pe Meredith.
- Tu ce? Tntreba MerediB privind peste unricir §i luTnd cTrja
de care trebuia sa se foloseasca ptna i se vindeca complet
glezna luxata.
- N-ai timp §i §chiopatezi ptna la ascensor, spuse Matt §i o
lua Tn brate.
- E atTt de ru§inos, protesta Meredith rTzTnd. Nu ma poti cara
a§a prin magazin.
- Stai sa vezi, spuse el zTmbind.
§i o facu.
Cumparatorii T§i Tntorceau privirile dupa ei. La unul dintre
raioanele de articole cosmetice, o femeie de vtrsta mijlocie se
adresa exclamTnd prietenei ei:
- Nu e Meredith Bancroft §i Matt Farrell?
- Nu, nu se poate sa fie ei, replica o alta femeie de vizavi.
Meredith T§i lasa capul la pieptul lui Matt, TncepTnd sa rtda, Tn
timp ce femeia continua: Am citit Tn Tattle ca divorteaza. Ea se
va marita cu Kevin Costner, iar Matt Farrell e Tn Grecia cu o
vedeta de cinema.
Ajun§i Tn ascensor, Meredith T§i Tnalta spre Matt ochii amu-
zati.
- Sa-i fie ru?ine, glumi ea. Alta vedeta?
- Kevin Costner? para el, ridicmdu-§i sprTncenele contrariat.
Nici macar nu §tiam ca-ti place Kevin Costner.
Tn birou o puse jos, ca sa poata merge de una singura ptna
Tn sala de §edinte.
- Lisa §i Parker au spus ca ne a§teapta aici cu copilul, apoi
mergem sa luam prtnzul Tmpreuna, adauga ea uitTndu-se putin
nelinistita spre sala de a§teptare goala.
- RamTn eu sa-i a§tept, promise Matt, dTndu-i servieta.
Peste cTteva minute, Matt se rasuci spre Lisa, aparuta Tn
prag cu un bebelu§ Tn brate.
- Parker ne-a lasat la intrare, explica ea. Urea §i el imediat.
: - Arati foarte Tnsarcinata, doamna Reynolds, o tachina Matt
zTmbind, dar ochii Ti erau Tndreptati spre bebelu§ul de §ase luni
din bratele ei, TntinzTnd deja mtinile sa i-l ia.
- Ma due sa-l caut pe Parker, spuse Lisa.
Dupa plecarea ei, Matt se uita la fetita pentru care Meredith
T§i riscase viata ca sa o aduca pe lume. Tn clipa aceea, Marissa
deschise ochii §i tncepu sa pltnga.

%
 Zimbi 1 cu tandrete, Matt T§i duse degetul la obrazul moale.
- §5 sumpo, §opti el. Pre§edinta unei corporatii nu pITnge,
e o politic >dezastruoasa. Tntreab-o pe mamica, Ti sugera el.
Ea se lini§ti, iar dupa cTteva clipe Ti zTmbi §i gmguri ceva ce
suna teribil de Tntelept.
p §tiam eu! replica el zTmbindu-|, Matu§a Lisa §i unchiul
Parker s-au apucat iar sa te Tnvete intaliana, nu-i a§a?
AvTnd destul timp, la dispozitie pTna la terminarea §edintei lui
Meredith, Matt T§i duse fiica la. etajul al unsprezecelea ca sa-i
arate raionul lui preferat.
Era unul nou, creat de Meredith pentru toate magazinele
Bancroft, §i continea articole din toata lumea, de la bijuterii la
haine §i jucarii facute manual. Singurul lucru pe care Tl aveau Tn
comun era cbndifla impusa de Meredith.
Fiecare trebuia sa fie deosebit, unic, numai atunci i se per-
mitea sa primeasca eticheta cu sigla noua, faimoasa deja pentru
simbolul perfectiunii.
Cu Marissa Tn brate, Matt se uita la sigla de deasupra raio-
nului §i simti un nod Tn gTt, a§a cum i se TntTmpla ori de cite ori
se afla acolo.
Sigla reprezenta doua mTfni: a unui barbat TntinzTndu-se spre
cea a unei femei, degetele lor atingTndu-se.
Meredith numise raionul Paradis.

Sfir§it