Ediţie pentru pilotare

Caietul elevului pentru cursul opţional

“Decizii pentru un mod
sănătos de viaţă”
Pentru elevii şcolilor vocaţionale din Republica Moldova

1
Autori:

Tema Autor
1. Introducere Serghei Lîsenco
2. Stereotipuri de gen și decizii Lia Sclifos
3. Rolul valorilor în luarea deciziilor Serghei Lîsenco
4. Violența și decizia Lia Sclifos
5. Abuzul sexual Lia Sclifos
6. Pubertatea și adolescența Galina Lesco
7. Sănătatea sexual reproductivă Galina Lesco
8. Infecțiile cu transmitere sexuală Elfriede Steffan
9. Igiena Veronica Crețu
10. Prevenirea HIV/SIDA – căile de transmitere Tzvetina Arsova Netzelmann
11. Prevenirea HIV/SIDA – decizii informate Tzvetina Arsova Netzelmann
privind HIV/SIDA
12. HIV/SIDA – stigma și discriminarea Tzvetina Arsova Netzelmann
13. Stresul și decizia Lia Sclifos
14. O viața sănătoasă fără alcool, tutun și Kathrin Shmitz
droguri
15. Nutriția și activitatea fizică Kathrin Shmitz
16. Planificarea unui mod sănătos de viață Nicolae Crețu

Recenzenți

Tema Recenzent
1. Introducere
2. Stereotipuri de gen și decizii
3. Rolul valorilor în luarea deciziilor
4. Violența și decizia
5. Abuzul sexual
6. Pubertatea și adolescența
7. Sănătatea sexual reproductivă
8. Infecțiile cu transmitere sexuală
9. Igiena
10. Prevenirea HIV/SIDA – căile de transmitere
11. Prevenirea HIV/SIDA – decizii informate
privind HIV/SIDA
12. HIV/SIDA – stigma și discriminarea
13. Stresul și decizia
14. O viața sănătoasă fără alcool, tutun și
droguri
15. Nutriția și activitatea fizică
16. Planificarea unui mod sănătos de viață

2
TEMA 1: INTRODUCERE

REGULI DE COMUNICARE ÎN CADRUL CURSULUI

CONFIDENȚIALITATE: ceea ce discutăm în cadrul cursului rămîne între noi.

DESCHIDERE: este important să fim deschiși și sinceri în primul rînd cu noi înșine. În cadrul cursului vom
prezenta diferite situații din viața tinerilor, studii de caz, pentru rezolvarea cărora este importantă
deschiderea voastră spre implicare.

RESPECTAREA OPINIEI: putem critica ideea, dar nu și persoana. Toate ideile/opiniile se acceptă.

EVITAREA APRECIERILOR/JUDECĂȚILOR: vorbim din numele nostru și utilizăm ”Eu”. Evităm utilizarea
”Tu” și ”Noi”.

ORICE ÎNTREBARE ESTE BINEVENITĂ: nu există întrebări ”incorecte”. Toate întrebările anonime pot fi
plasate în boxa specială.

RESPECTAREA PERSONALITĂȚII: nimeni nu are dreptul se critice valorile, convingerile, emoțiile și

experiența personală a colegilor.

STUDIU DE CAZ
Vasile, un baiat de 16 ani, studiază meseria de lemnar la școala
profesională. A devenit elev la școala profesională pentru că tata i-a spus că
meseria de lemnar este una bună și asigură un venit permanent. Vasile lucrează cu
plăcere în atelier, în special îi place să lucreze cu instrumente moderne. Dar nu-i
place să citească și se învețe despre caracteristicile materialului, standarde sau
regulile de prelucrare a lemnului. De asemenea, au fost cîteva cazuri cînd Vasile nu
a venit la ore, pentru că a mers cu prietenii la bar. Însă a simțit remușcări,
deoarece a știut că părinții vor fi foarte indignați dacă se află despre aceste cazuri.
Pe de altă parte, nu a putut se refuze prietenilor.
Vasile, de asemenea, crede că nu este suficient de înalt și puternic pentru vîrsta sa. După sfatul
fratelui mai mare, Gheorghe, care are deja 18 ani, vara trecută a încercat să facă exerciții la bara fixă, dar
după o lună de ocupații nu a observat schimbările așteptate: mușchii și statura au rămas cum au fost.
Disperat, Vasile a renunțat la exerciții.
Lui Vasile îi place mult de Nătălița cu care a dansat de cîteva ori la discotecă. Nătălița este foarte
veselă și vorbăreață, în jurul ei permanent sînt prieteni și Vasile nu știe cum să-i propună o întîlnire
romantică. De mai multe ori a văzut că vecinul lui, Radu, merge la diferite activități organizate în cadrul
Centrului pentru Tineret, însă niciodată nu a întrebat ce prezintă aceste activități.

1
 De obicei, Vasile își petrece timpul liber cu prietenii, plimbîndu-se prin oraș sau discutînd despre
fete. Deseori joacă cărți. Se îmbracă ca și majoritatea semenilor – în haine de culoare întunecată (pentru că
mai puțin se văd petele – așa l-au sfătuit părinții) și nu se deosebește de ceilalți. Visează să cumpere adidași
de firmă, pentru care adună bani. Dar nu prea îi reușește – deseori prietenii îl roagă să-i împrumute, iar
Vasile nu-i poate refuza, deoarece consideră că prietenii adevărați trebuie să acorde ajutor.
El este gata să lucreze pentru a cîștiga bani, dar astfel de situații apar foarte rar – doar atunci cînd
cineva i se adresează.

SARCINILE ADOLESCENȚEI

SĂNĂTATEA IDENTITATEA CARIERA

 Descrie starea sănătății lui
Vasile (starea fizică, modul
de alimentare, greutatea,
consumul de alcool, fumatul
etc.).
 Ce face Vasile pentru
sănătatea proprie? Este
suficient? Ce i-ai
recomanda?
 Cine îl poate ajuta pe
Vasile?
 Prin ce se deosebește Vasile
de ceilalți?
 Cine influențează deciziile
lui Vasile?
 În ce măsură Vasile este
satisfăcut de deciziile luate?
 Ce poate face Vasile pentru
a deveni mai independent?
 Cine îl poate ajuta pe
Vasile?
 Cît de mult îi place lui Vasile
meseria aleasă? De ce?
 Ce face Vasile pentru a
deveni un profesionist bun?
 Ce trebuie să facă Vasile
pentru a deveni un
profesionist bun?
 Cine îl poate ajuta pe
Vasile?

PRIETENII FAMILIA
 Cu cine comunică Vasile  Cît de deschis este Vasile cu
atunci cînd este în situații părinții?
dificile sau invers, plăcute?  Cum credeți, ce lucruri nu
 Imaginează-ţi și descrie cel poate face Vasile fără
mai bun prieten al lui Vasile. permisiunea părinților?
 În ce măsură prietenilor le  Ce poate face Vasile pentru
pasă de viitorul lui Vasile? a avea relații mai bune cu
 Cum și unde își poate găsi părinții?
Vasile prieteni adevărați?  Cine îl poate ajuta pe Vasile
 Cine îl poate ajuta pe să dezvolte relațiile cu
Vasile? părinții?

DRAGOSTEA
 Cum crezi, Vasile și Nătălița
vor fi o pereche bună? De
ce?
 Ce poate face Vasile pentru
a dezvolta relațiile cu
2
 Nătălița?
 Cine îl poate ajuta pe
Vasile?

AVEREA IMAGINEA AUTOEDUCAȚIA

 Cît de bine Vasile îşi
gestionează banii? De ce?
 Care sînt necesitățile
materiale ale lui Vasile?
 Cum poate Vasile cîștiga mai
mulți bani pentru a-şi
satisface nevoile personale?
 Cine și cum îl poate ajuta pe
Vasile să-şi îmbunătățească
situația financiară?
 Cum crezi, ce spun despre
Vasile vecinii, prietenii,
profesorii, colegii?
 Cum crezi, ce ar vrea Vasile
ca oamenii din jur să spună
despre el?
 Ce schimbări ar trebui să
facă Vasile pentru a avea o
imagine bună în
comunitate?
 Cine îl poate ajuta pe
Vasile?
 Ce interese are Vasile?
 Cum credeți care sînt
dorințele lui Vasile?
 Ce lucruri noi vrea să învețe
Vasile?
 Ce trăsături de caracter ar
trebui să dezvolte Vasile?
 Cum le poate dezvolta și
cine îl poate ajuta să le
dezvolte?

SARCINILE ADOLESCENȚEI

SĂNĂTATEA IDENTITATEA CARIERA

Acceptă modul în care arăţi
(înfăţişarea ta fizică).
Viteza schimbărilor fizice care au
loc în adolescenţă prezintă variaţii
puternice de la o persoană la alta.
Ține minte că este absolut natural
ca cineva să se maturizeze foarte
repede, iar altcineva foarte încet.
Respectă igiena.
Alimentează-te corect - evită dieta
fără consultarea medicului.
Protejează-te în situații de risc.
Caută răspuns la întrebările care te
frămîntă, inclusiv în cărți, reviste,
la bibliotecă, în internet etc.
Dacă consideri că ai probleme
fizice/de sănătate, adresează-te
unui specialist.
Află care sînt valorile tale și Învață și deprinde o
valorile social-umane şi respectă- profesie/meserie pentru a
le. deveni independent.
Cunoașterea valorilor te va ajuta Piaţa muncii este în continuă
să iai hotărîri în diferite situații. schimbare. Cerințele față de
Aceste valori vor determina angajați sînt tot mai mari:
profund toată viața ta. angajatorii vor sa aibă muncitori
care cunosc mult, pot mult și
Află ce înseamnă pentru tine a fi învață repede.
bărbat/femeie. Învață să fii
adult. Învață toate aspectele profesiei.
Învață să iai decizii informate și Practică profesia în calitate de
independente (în baza valorilor ajutor/asistent.
proprii şi valorilor social-umane).
Tinde să devii foarte bun sau
chiar cel mai bun în meseria pe
care ai învaţat-o (sau o înveţi) şi
o practici.

3
Prietenii
Învață să comunici cu colegii, să-ţi
ții promisiunile. Respectă opiniile și
înțelege necesităţile altora.
Maturizarea fizică joacă un rol
important în relaţiile cu semenii.
Dacă te maturizezi mai lent (sau
poate mai rapid) decît ceilalţi,
comunică cu colegii care au un
nivel similar de maturitate și sînt
aproape de interesele tale.
Evită relațiile cu prietenii sau
colegii care te implică în situații de
risc.
Învaţă să comunici cu adulții ca un
adult.
AVEREA
Învață să devii independent
financiar.
Practică profesia pentru a învăța și
cîștiga bani.
Administrează banii cîștigați astfel
încît să fii independent.
Învaţă să investeşti corect banii.
IMAGINEA
Dezvoltă un comportament
social responsabil.
Impune un statut şi un rol social
pe care vrei să-l ocupi în cadrul
comunităţii/școlii din care faci
parte.
Învață să-ți stăpînești emoțiile,
să iai decizii și să acționezi în
contextul unei lumi tot mai largi,
Familia
Stăpînește-ți emoțiile în relaţiile
cu părinţii şi încearcă să înțelegi
îngrijorarea și argumentele
părinților.
Învață și înțelege valorile şi
atitudinile părinţilor. Acest lucru
te va ajuta să dezvolți treptat
sentimentul de încredere în sine,
în propriile valori, judecăţi şi
sentimente.
Comunică cu părinții. Discută cu
ei posibilitatea unui acord
privind un nivel de libertate
acceptat de ambele părți.
Căsătoria
Pregătește-te pentru căsătorie şi
viaţa de familie.
Învață să comunici cu persoane
de sex opus.
Familia presupune nu doar relații
sexuale, dar și viață în comun –
realizarea scopurilor comune
(creșterea copiilor, gospodărie
comună, timpul liber, şi altele).
Învață să înțelegi necesităţile,
visurile, așteptările persoanei
dragi și în ce măsură ele coincid
cu ale tale.
AUTOEDUCAȚIA
Cunoaște-ţi trăsăturile proprii de
caracter, stilul tău de
comunicare, învățare ori cum tu
înveţi cel mai bine etc.
Dezvoltă-ți stilul de comunicare
și relaționare cu alte persoane.
Descoperă modalități noi de
comunicare și relații cu alte
4
care depăşeşte cu mult cadrul
familiei.
Comunică cu diverși oameni din
comunitate. Implică-te în diverse
proiecte comunitare.
persoane.
Caută și formează-ți un hobby.
Învață să-ţi analizezi și să-ţi
îmbunătățești comportamentul.
Încearcă să înțelegi ce simt alții și
să fii tolerant.
5
TEMA 2: STEREOTIPURI DE GEN ŞI DECIZII

Noţiuni de bază: gen, sex, gender, rol de gen, stereotipuri de gen.

IDENTIFICĂ CARACTERISTICI, CALITĂŢI SPECIFICE FEMEII ŞI BĂRBATULUI,
COMPLETÎND ÎMPREUNĂ UN TABEL.
Caracteristici, calităţi specifice femeilor Caracteristici, calităţi specifice bărbaţilor
În viziunea fetelor În viziunea băieţilor În viziunea fetelor În viziunea băieţilor

BIFEAZĂ CALITĂŢI, CARACTERISTICI ALE FEMEII CARE POT FI ATRIBUITE BĂRBATULUI ŞI INVERS.
CE CALITĂŢI, CARACTERISTICI SÎNT SPECIFICE DOAR FEMEILOR ŞI DOAR BĂRBAŢILOR?

Sexul se referă la diferenţele biologice universale dintre femei şi bărbaţi. Sexul este determinat de
construcţia organelor sexuale, trăsăturile feţei, figurii, timbrul vocii etc. Aceste caracteristici nu depind
de schimbările sociale, sînt de natură biologică.

Termenul gen se referă la ideile asociate cu statutul de bărbat şi cu cel de femeie,

adică la ceea ce înseamnă să fii bărbat sau femeie (masculinitate sau feminitate).
Genul implică roluri, responsabilităţi, constrîngeri şi privilegii construite social care
sînt atribuite sau impuse femeilor şi bărbaţilor într-o anumită cultură.

Rolurile de gen reprezintă un comportament învăţat, care determină activitatea,

sarcinile şi responsabilităţile, percepute drept masculine sau feminine. Bărbaţii şi
femeile se confruntă cu anumite aşteptări referitoare la modul în care trebuie să se
îmbrace, să se comporte sau să lucreze. Relaţiile dintre bărbaţi şi femei, fie în cadrul
familiei, la locul de muncă sau în sfera publică, reflectă înţelegerea talentelor,
caracteristicilor şi comportamentelor considerate potrivite pentru bărbaţi şi femei.
Rolurile de gen nu sînt permanente şi aşteptările referitoare la ele variază de la o
societate la alta şi se schimbă de la o epocă la alta. Dacă atitudinile faţă de gen sînt
construite de societate, înseamnă că ele pot fi modificate astfel încît să ducă la
crearea unei societăţi mai echitabile şi mai juste.

SEX GEN / Rolul de gen

Este biologic Este social (se învață)
Sexul nu poate fi schimbat Identificarea de gen poate fi schimbată
Masculin - Feminin Trăsături feminine sau masculine, comportament
masculin sau feminin.

6
MARCHEAZĂ ÎN TABELUL DE MAI JOS AFIRMAŢIILE CE ŢIN DE SEX ŞI CE ŢIN DE ROLUL DE GEN.

Afirmaţii Sex Rol de gen

Băieţii sînt mai ageri decît fetele
Băieţii iubesc să se joace cu maşinile, iar fetele cu
păpuşile
Femeile pot naşte copii, dar bărbaţii nu
Femeile pot alăpta copiii, dar bărbaţii nu
La băieţi în adolescenţă se schimbă vocea, dar la fete
nu.

În fiecare societate sînt anumite prejudecăţi şi stereotipuri cu referinţă la femei şi bărbaţi.

Prejudecata - o părere prestabilită asupra unui lucru, a unei persoane sau a unui grup, fără motive
întemeiate şi fără cunoştinţe sau experienţe prealabile.

Stereotipul - o imagine generalizată creată atunci cînd prejudecata împotriva unui anumit grup este atît
de simplificată încît toţi membri grupului respectiv sînt văzuţi ca posedînd anumite trăsături.

Stereotipurile de gen – imaginea socială privind comportamentul oamenilor de sex diferit, hainele,
activitatea lor etc. Stereotipurile de gen nu iau în calcul trăsăturile individuale ale oamenilor, ele îi pot
impune să facă ceea ce nu corespunde dorinţelor fireşti.
Stereotipurile de gen influenţează comportamentul, rezultatele la învăţătură, relaţiile dintre diferite
sexe pînă şi după căsătorie etc. Unele din ele devin periculoase, deoarece determină comportament
inadecvat şi duc la discriminare.

Discriminarea - un comportament, de obicei negativ, care rezultă din prejudecata şi stereotipurile legate
de un anumit grup/grupuri.

BIFEAZĂ AFIRMAŢIILE CU CARE EȘTI DE ACORD SAU NU.

Afirmaţii De acord Nu sînt de
acord
Bărbaţii trebuie să fie iniţiatorii unei relaţii
Dacă domnişoara iubeşte un bărbat, ea trebuie să aibă deplină
încredere în el
Bărbatul nu este responsabil pentru o sarcină nedorită. Vinovată
este femeia
Doar o femeie uşuratică poate propune să fie utilizat
prezervativul
Bărbatul trebuie să acumuleze experienţă sexuală pînă la
căsătorie, iar domnişoara trebuie să păstreze virginitatea
Femeia este responsabilă de educaţia şi sănătatea copiilor
Bărbatul trebuie să asigure financiar familia
Femeia este responsabilă de pregătirea mîncării şi de ordinea în
casă
CARE DIN STEREOTIPURILE ENUMERATE POT FI CONSIDERATE PERICULOASE ŞI DE CE?

7
IMAGINEAZĂ-ŢI CĂ MÎINE TREBUIE SĂ MERGI LA O ZI DE NAŞTERE A 2 GEMENI: ILINCA ŞI
IONUŢ, CARE ÎMPLINESC 5 ANI. CE CADOURI DIN MAGAZINUL DE JUCĂRII VEI ALEGE PENTRU
FIECARE ŞI DE CE. COMUNICAŢI ÎN PERECHI ŞI PREZENTAŢI ARGUMENTAT DECIZIA.

Ilinca________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

Ionuţ________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

Cine/ce a influenţat decizia?

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

8
TEMA 3: ROLUL VALORILOR ÎN LUAREA DECIZIILOR

NOŢIUNI DE BAZĂ
Valoarea este ceva (un obiect, o acţiune, o funcţie, o idee, un sentiment, o atitudine, o
persoană) util, necesar, de preţ care corespunde necesităţilor, aşteptărilor, idealului unei sau
mai multor persoane. Deoarece necesităţile sînt diferite şi schimbătoare, valorile se pot
schimba cu locurile. De exemplu: persoana flămîndă este predispusă să plătească pentru o
mîncare mult mai mult decît persoana sătulă.
LISTA VALORILOR

Valoarea Omul pentru care această valoare este importantă are următorul
comportament:
 Familia  Are grijă faţă de partenerul (soţul sau soţia), copii, viaţa casnică;
 Prietenii  Dedică mai mult timp prietenilor, atît în situaţii dificile cît şi în
situaţii cînd totul este bine
 Profesia/cariera  Studiază tot ce este nou în domeniu și este gata să lucreze inclusiv
în timpul său liber. Cheltuieşte banii, în primul rînd pentru
instrumente de lucru.
 Imaginea proprie  Are grijă de hainele proprii, aspectul fizic (părul, cosmetica etc.),
precum şi de limbajul/cuvintele care le utilizează în comunicare
pentru a produce o impresie bună. Este atent/ă la ce reacții au
oamenii din jur despre el/ea.
 Libertatea  Preferă să ia decizii independente. Deseori nu este de-acord cu
ideile, opiniile prietenilor.
 Dragostea  Este gata să depună efort pentru a fi împreună cu persoana dragă.
 Bunăstarea  Se gîndește cum poate să cîştige mai mulți bani. Este econom.
 Sănătatea fizică  Face regulat exerciţii fizice. Nu face abuz de alcool, nu fumează şi
nu se droghează. Evită relațiile sexuale neprotejate. Respectă
igiena.
 Pacea  Vrea să se înțeleagă bine cu toți și evită conflictele. Cheamă la
compromis.
 Puterea  Îi place să aibă rol de lider. Doreşte ca opinia lui/ei să fie ascultată
și respectată de către cei din jur.
 Forța  Consideră că are dreptate acel care este mai puternic. Aplică forța
pentru a rezolva problemele.
 Cunoștințele  Încearcă să acumuleze cît mai multe cunoștințe despre cît mai
multe lucruri. Se străduie să găsescă răspuns la orice întrebare.
 
 
 

9
Completează tabelul cu alte valori pe care le știi/ai

Conflict de valori – situaţie în care diferite necesităţi sînt în conflict şi, respectiv, omul este pus în situaţia să
aprecieze şi să identifice necesitatea şi valorile mai importante.

De exemplu: respectarea legii şi respectul faţă de prieteni (trebuie să depun mărturie despre infracţiunea
săvîrşită de prieteni sau nu); imaginea de sine şi banii (pot să cîstig mai mulţi bani dacă fac lucrul meu mai
repede, dar de calitate mai joasă).

Există situaţii cînd oamenii au un comportament care se află în contradicţie cu propriile valori.

Aceste cazuri pot provoca dereglări psihice (nu are dispoziţie bună, devine agresiv sau foarte timid) şi fizice
(nu are poftă de mîncare, nu poate dormi, este permanent încordat). Dacă comportamentul contradictoriu
se repetă des, valorile se schimbă. De exemplu, un tînăr prima dată s-a îmbătat în compania prietenilor, a
doua zi s-a simţit foarte prost, a avut remuşcări şi i-a fost ruşine să dea ochii cu prietena. Dar după ce starea
de beţie a devenit una obişnuită la fiecare petrecere, el nu mai are remuşcări şi devine agresiv cînd prietena
lui îl dojeneşte.

Dilemă - situaţie în care cineva este nevoit să aleagă între două soluţii cu perspective
aproximativ egale, încurcătură. Deseori, dilema este rezultatul conflictului dintre diferite
valori şi alegerea comportamentului depinde de valoarea care este mai importantă.

Factorii care determină/influenţează poziţia valorilor:

 Gradul de satisfacere a necesităţilor personale (hrană, îmbrăcăminte, comunicare, curiozitate,

atracţie sexuală, dorinţa de a avea copii proprii, dorinţa de a influenţa şi de a fi apreciat, siguranţă
etc.)
 Oamenii cu care comunici (familia, prietenii, profesorii, preotul, colegii de lucru etc.)
 Legile statului promovează/apără anumite valori
 Mass-media (televiziune, radio, ziare)
 Publicitatea (imaginile și mesajele de pe panourile publicitare și clipurile publicitare)
 Altele ___________________________________________________________________
 ________________________________________________________________________
 ________________________________________________________________________
 ________________________________________________________________________
 ________________________________________________________________________
 ________________________________________________________________________
 ________________________________________________________________________

10
IERARHIA VALORILOR PERSONALE
APRECIAZĂ ÎN CE MĂSURĂ TE CARACTERIZEAZĂ COMPORTAMENTELE DE MAI JOS. LA NECESITATE
COMPLETEAZĂ TABELUL CU ALTE VALORI PERSONALE.
4 – acord total, 3 - în mare parte sînt de acord, 2 – uneori sînt de acord, 1 – nu sînt de acord

Valoarea Mă caracterizează următorul comportament: 4 3 2 1

Familia  Am grijă de părinți, fratele sau sora mea.
Prietenii  Sînt întotdeauna împreună cu prietenii, atît în
situații dificile cît şi în situaţii cînd totul este în
regulă.
Profesia/cariera  Studiez tot ce este nou în domeniul meu și sînt gata
să lucrez și în timpul liber. Cheltui banii, în primul
rînd pentru instrumente de lucru.
Imaginea  Am grijă de hainele proprii. Sînt atent/ă la cuvintele
proprie care le spun. Mă strădui să produc o impresie bună
pentru cei din jur.
Libertatea  Nu-mi place cînd alții îmi spun ceea ce trebuie să
fac. Deseori îmi exprim dezacordul cu ideile, opiniile
prietenilor.
Dragostea  Sînt gata să fac orice, doar pentru a fi împreună cu
persoana dragă.
Averea  Mă gîndesc cum să cîştig mai mulți bani.
Economisesc și sînt grijuliu/ie față de hainele și
lucrurile personale.
Sănătatea fizică  Fac exerciţii fizice cu regularitate. Nu consum alcool,
nu fumez şi nu folosesc droguri.
 Evit relațiile sexuale neprotejate.
Pacea  Vreau să mă înțeleg bine cu toți și evit conflictele.

Puterea  Îmi place să am rol de lider. Doresc să-mi fie

ascultată opinia și urmată de către toți.
Forța  Consider că cine este mai puternic, acela are
dreptate. Aplic forța pentru a rezolva problemele.
Cunoștințele  Încerc să acumulez cît mai multe cunoștințe despre
cît mai multe lucruri. Mă strădui să demonstrez că
știu răspuns la orice întrebare.



11
ANALIZEAZĂ DILEMELE CU AJUTORUL ACESTUI GHID

1. Ce valori sînt în conflict în situaţia dată?

_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
2. Ce va simţi persoana în cazul în care va fi aleasă opţiunea A?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Sau în cazul opţiunii B?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

Dilema 1. Anişoara ştie că fumatul dăunează sănătăţii. Colega de clasă Tatiana,

cu care Anişoara vrea să fie prietenă, fumează demult, şi spune că informaţiile
despre dauna fumatului sînt nişte poveşti pentru copii mici. Fiind în cafenea
împreună cu prietenii şi colegii de clasă, Tatiana propune Anişoarei o ţigară.

Opţiunea A: Anişoara acceptă ţigara

Opţiunea B: Anişoara refuză ţigara

Dilema 2. Petru lucrează la un atelier de reparaţie a automobilelor. Într-o

seară, maistrul i-a propus un onorariu atractiv pentru a face un lucru urgent: a
desface un automobil pe piese. Lucrul trebuia să fie făcut pînă dimineaţă.
Automobilul se află într-un garaj din satul vecin. Petru are suspiciunea că
automobilul care trebuie desfăcut a fost furat.

Opţiunea A: Petru acceptă propunerea

Opţiunea B: Petru refuză

Dilema 3. În timpul angajării, patronul a preîntîmpinat că Vasile va primi

salariul în plic, şi va lucra fără contract de muncă şi poliţă de asigurare.
În caz că Vasile nu este de acord cu această condiţie, el va lucra în baza
contractului şi va avea poliţă de asigurare, dar salariul lui va fi de două
ori mai mic.

Opţiunea A: Vasile acceptă angajarea fără contract de muncă

Opţiunea B: Vasile solicită angajarea conform cerinţelor Codului MunciiDilema 4. În familia lui
Gheorghe se aşteaptă un eveniment important: buneii vor sărbători nunta “de aur”. La acest eveniment se
va aduna toată familia, inclusiv unchiul Andrei, care demult plecase în Italia. Gheorghe
contează mult la această întîlnire, sperînd ca unchiul îl va ajuta la angajare peste hotare.
Între timp, Gheorghe a primit o invitaţie de la prietenul său Mihai de a petrece cîteva zile
interesante cu frigărui şi fete la o bază de odihnă, unde tatăl lui este

12
director. Ambele evenimente coincid. Părinţii i-au spus lui Gheorghe că el trebuie să ia o decizie singur.

Opţiunea A: Gheorghe participă la nunta „de aur” a buneilor;

Opţiunea B: Gheorghe acceptă invitaţia prietenului

Dilema 5. Dumitriţa şi Radu se întîlnesc de aproximativ jumătate de an. Radu este mai mare cu șase ani şi
spune că ei deja sînt gata pentru relaţii intime. Dumitriţa a fost educată în
spiritul abstinenţei pînă la căsătorie şi a fost sigură că aşa este corect. Nu
demult, una din prietenele ei a împărtăşit că a pierdut prietenul, deoarece a
refuzat relaţiile sexuale.
Opţiunea A: Dumitriţa refuză relaţiile sexuale;
Opţiunea B: Dumitriţa acceptă relaţiile sexuale.

Dilema 6. Tudor recent a terminat şcoala profesională şi a obţinut

specialitatea de tîmplar. Cel mai bun meşter din sat i-a propus să lucreze în
atelierul lui, dar cu un salariu modest, care depinde de numărul de comenzi.
O altă oportunitate de angajare este fabrica de mobilă, cu salariu stabil
pentru un asamblator de mobilă. Tudor ştie că de la meşterul din sat el
poate afla multe secrete de meserie, iar la fabrică va aplica un număr limitat
de abilităţi profesionale.

Opţiunea A: Tudor acceptă propunerea meşterului

Opţiunea B: Tudor se angajează la fabrica de mobilă

13
TEMA 4: VIOLENŢA ŞI DECIZIA

NOŢIUNI DE BAZĂ : violenţă, tipuri de violenţă: fizică, economică, emoţională şi psihologică, faze ale
violenţei.
SCRIE CUVINTELE CU CARE SE ASOCIAZĂ NOŢIUNEA DE VIOLENŢĂ
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
TIMP DE 3-4 MINUTE ÎNCEARCĂ SĂ DEFINEŞTI CE ÎNSEAMNĂ VIOLENŢĂ, UTILIZÎND IMAGINILE
ŞI 5-7 CUVINTE/ASOCIAŢII
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

14
CITEŞTE TEXTUL PE FRAGMENTE ŞI DUPĂ LECTURA FIECĂRUI FRAGMENT, EXPLICĂ TIPUL DE
VIOLENŢĂ ŞI IDENTIFICĂ CAZURI DE VIOLENŢĂ DE ACEST TIP.
“Atîta timp cît oamenii vor folosi violenţa pentru a combate violenţa,
aceasta va exista întotdeauna” (Michael Berg)
Ce este VIOLENŢA
Violenţa constă în acţiuni, cuvinte, atitudini ce provoacă daune fizice, psihologice, materiale sau sociale
şi îi împiedică pe oameni să îşi satisfacă nevoile lor, să îşi exercite drepturile şi libertăţile fundamentale.

Tipuri de violenţă

1. Violenţa fizică constă în contacte sau atingeri fizice dureroase. Violenţa fizică include orice
lovitură care lasă urme fizice pe corp, de exemplu: palme, lovituri cu obiecte, ardere cu ţigara,
lovituri cu picioarele, lovituri de pereţi, precum şi împingerea, răsucirea braţelor, distrugerea
proprietăţii retc.

2. Violenţa sexuală. Orice fel de acţiune care obligă o persoană la relații intime fără acordul ei se
califică drept violenţă sexuală. Acest lucru se întîmplă prin contact fizic, viol, agresiune, prin
atingere, mîngîieri, sărutări, relaţii care duc spre satisfacţia sexuală a agresorului. Acest tip de
act poate avea loc şi în afara contactului direct, prin priviri cu înţelesuri, obligarea de a privi
pornografie, expunerea organelor sexuale, primirea telefoanelor anonime specifice, glume de
prost gust etc.

3. Violenţa economică se manifestă prin controlul accesului victimei la bani sau lucruri personale,
hrană, telefon şi alte surse de protecţie sau îngrijire.

4. Violenţa emoţională şi psihologică se manifestă prin:

 Excludere: cînd propunerile şi sugestiile din partea unor persoane sînt ignorate.
 Respingere: exprimarea dorinţei ca persoana să nu existe, de exemplu: Ce bine ar fi dacă
nu mi-ai fi colegă, prietenă etc.
 Izolare: persoanei îi este interzis orice sprijin venit din afară, contactul cu alte persoane.
 Criticare: persoana este agresată, înjurată, dispreţuită adesea faţă de ceilalţi.
 Ameninţare: persoana este speriată cu violenţa, cu părăsirea, cu agresarea cuiva drag ei
(membri ai familiei, prieteni, chiar animale domestice).
 Corupere: persoana este obligată să facă ceva ilegal (prostituţie, trafic de fiinţe, trafic
de droguri).
 Re-victimizare: persoana este învinovăţită pentru ceea ce i se întîmplă. Victime ale
violului sînt învinovăţite că totul s-a întîmplat din cauza lor: nu s-a îmbrăcat decent, nu a
fost unde trebuie, nu a fost la locul potrivit, nu a opus destulă forţă (rezistenţă). S-au
întîmplat cazuri cînd victima violului a fost obligată să se mărite cu violatorul.

15
Identifică tipul de violenţă şi ce ar trebui de făcut în asemenea cazuri. Unde ne putem adresa în
asemenea situaţii.

Situaţii Tipul violenţei Unde ne putem adresa

Ameninţat cu cuţitul
Pălmuit
Pus la colţ pentru 30 minute
Impus să întreţină relaţii sexuale
Bătut
Înjosit, umilit
Urmăreşte cum face duş o colegă
Încuiat în odaie
Strigă la tine
Te numeşte idiot, prost
Te pişcă de fund
Te alungă de la ore
Te înjură
Îţi interzice să frecventezi un cerc
care-ţi place
Îţi ia banii
Îţi critică exteriorul
Te impune să faci ordine în locul
lui
Aruncă lucrurile tale din dulap
Nu-ţi dă bani de buzunar
Te impune să lucrezi fizic din greu
Te loveşte cu piciorul

Cum crezi de ce violenţa în raport cu anumite persoane se repetă?

16
FAZELE VIOLENŢEI

În multe cazuri violenţa se repetă la anumite perioade de timp. Leonore Walker prezintă trei faze ale
violenței:

Faza 1. Luna de miere.

Agresorul simte remuşcări si
păreri de rău, îşi cere scuze şi
violenţa încetează aparent.
Unii agresori pleacă pentru un
timp, alţii demonstrează
afecţiune.

Faza 2. Creşterea tensiunii. O

Faza 3. Acţiuni violente. slabă comunicare între
Izbucniri de violenţă şi incidente parteneri, tensiune, frica de a nu
de abuz fizic. Agresorul încearcă produce izbucniri de violenţă.
să domine victima Victima încearcă să calmeze
agresorul, pentru a evita altă
confruntare.

CARACTERUL ciclic al comportamentului victimei şi al agresorului

Ciclul violenței poate fi întrerupt dacă victima nu va ierta imediat primele acte de violență și va opune
rezistență sau se va adresa după ajutor. Rudele, prietenii, polițistul, medicul, asistentul social, primarul
pot fi persoane de ajutor în caz de violență.

Notă: În orice situație de violență numai agresorul poartă vina și trebuie pedepsit conform legii.

CARACTERISTICILE comportamentului victimei şi al agresorului

Agresorul Victima
Agresează Neagă furia
Ascunde de alţii agresivitatea Speră că agresorul se va schimba
Devine din ce în ce mai agresiv Caută motivele violenţei
Agresivitatea se repetă mai des Se închide în sine
Pierde controlul Se izolează de lume
Încearcă să convingă victima că-i vinovată. Crede agresorul, apare o legătură
Promite că se va schimba. sufletească între ei.

17
 Impactul: Ce are de pierdut victima și agresorul?
Victima
Probleme de sănătate
Scade respectul de sine. Se simte vinovată de
cele întîmplate.
Caută refugiu în alcool, fumat sau droguri și
devine dependentă de ele.
Apare ideea de a-şi pune capăt zilelor.
Nu poate dormi și are coşmaruri.
Devine nervoasă
Stare de stres, depresie. Nu vede cum poate
depăși situația.
Neglijenţă personală. Nu are grijă de haine și
igiena personală.
Agresorul
Lipsit de emoții pozitive. Foarte rece. Încordat.
Stimă de sine redusă. Se simte atacat de alții și
atacă fără motiv.
Caută plăcere în alcool, fumat sau droguri și devine
dependent de ele.
Obsesie. Se consideră stăpîn. Insistă să fie ascultat.
Devine închis în sine. Comunică puțin cu alții.
Riscă să rămînă singur, fără prieteni.
Devine capricios, creîndu-și probleme.
Își iese repede din fire, provocînd conflicte.
Intră în conflict cu alții și cu legea.

Cine este mai afectat de violenţă: victima sau agresorul şi de ce?

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

Ce putem face pentru a nu deveni victimă a violenţei?

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

Elaborează idei pentru reducerea violenţei în şcoli.

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________ _______________________________________________________________

Unde/la cine ne putem adresa după ajutor în caz de violenţă?

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

18
TEMA 5: ABUZUL SEXUAL

STUDIU DE CAZ

Maricica are 15 ani şi jumătate, nu prea îi place să înveţe, dar este foarte dornică de distracţii. Este
comunicabilă, are mulţi prieteni printre băieţi şi fete. De la 15 ani fumează. A plecat la discotecă în
fustă scurtă, cu buzele şi ochii fardaţi. La discotecă a facut cunoştinţă cu Nicu, care are 19 ani şi este
student. Ei au dansat mult, Nicu a servit-o pe Maricica cu bere şi ţigări. După discotecă Nicu a
propus să facă o plimbare cu automobilul lui. Maricica a fost de acord. În timp ce mergeau în
maşină, Nicu i-a propus o ţigară. Maricica a simţit că ţigara are gust neobişnuit, dar nu a refuzat. Ei
au ajuns într-o pădurice. Nicu a început să o sărute pe Maricica, ea a încercat să spună “nu”, dar era
prea slăbită. Dimineaţa Maricica a înţeles că avut contact sexual cu Nicu. Ea crede ca Nicu a violat-o.

COMPLETAŢI ÎN PERECHI TABELUL CU LUCRURI, GESTURI ŞI COMPORTAMENTE CARE POT

PROVOCA ABUZ SEXUAL

Haine, obiecte, gesturi, acțiuni, comportamente ale Haine, obiecte, gesturi, acțiuni, comportamente
Agresorului ale Victimei

ABUZUL SEXUAL este definit ca hărţuire sexuală, prin mesaje cu un conţinut sexual, ofensă, umilire,
comentarii nepotrivite, viol. Codul penal prevede pedepse foarte clare în caz de abuz, în funcţie de
circumstanţele în care acesta este comis. Pentru a nu deveni victimă a abuzului este important de a
identifica potențialul agresor și a ajusta comportamentul propriu în situațiile de risc.
În societatea noastră există un stereotip puternic care dă vina pe victimă, și nu pe
agresor. Deseori agresorul, precum și martorii spun că victima a provocat abuzul sexual
prin comportamentul său provocator (de ex., a fost în fustă scurtă, a dansat prea
senzual, a acceptat plimbarea cu automobilul cu persoane necunoscute etc.).

În pofida acestor afirmaţii, de fapt, în orice situație de vină este agresorul, iar legea
(Codul Penal) pedepsește comportamentul agresorului și nu există nici un caz în care să
fie învinovățită o victimă. Comportamentul provocator se deosebește de cel riscant
prin înțelegerea consecințelor: în realitate victima nu înțelege care sînt riscurile și nu vrea să fie abuzată
sexual. Problema de fiecare dată este în agresor care interpretează greșit comportamentul potențialei
victime și îşi justifică propriul comportament, dînd vina pe comportamentul provocator al victimei.

Scopul acestei lecții este de a identifica, în primul rînd comportamentul agresorului și de

a reacționa la timp prin ajustarea acțiunilor proprii pentru a evita situațiile de abuz
sexual.

Este necesar de subliniat că agresorul în toate cazurile este vinovat şi trebuie să fie pedepsit conform legii.
Victima poate avea comportament riscant, care nu poartă caracter de vină şi nu este pedepsit de lege.

19
CONSULTĂ TABELUL “COMPORTAMENTUL AGRESORULUI ȘI STRATEGII DE RĂSPUNS” ŞI
FORMULEAZĂ RĂSPUNSUL DAT DE MARICICA
Modul de presiune sau manipulare Strategii de răspuns Exemple de răspuns
1. Provocare: - Maricica! Tu pur şi simplu te Explici problema şi spui ce
temi să fii cu mine. simţi, îţi exprimi sentimentele.
2. Convingere1: - De ce nu? Toţi o fac. Exprimi opinia (părerea) ta:
3. Convingere2: - Ai încredere în mine. Nu Insiști asupra sentimentelor
se va întîmpla nimic rău. proprii:
4. Sustragere de la temă: - Ce ochi frumoşi Revii la temă:
ai! Îmi place cînd eşti supărată.
5. Şantaj, ameninţare: - Dacă nu eşti de Cauți compromisuri:
acord, te părăsesc.
6. Insistare: - Tu îmi eşti datoare. Ai promis. Tragi timpul de coadă și
Vrei să te impun? încerci să chemi pe cineva sau
să mergi la cineva.

Analiza studiului de caz

GRUPUL 1. “NICU – AGRESOR SAU NU”. CITIŢI CU ATENŢIE SECVENŢA DIN CODUL PENAL ŞI
RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRILE CE URMEAZĂ:

 Ce necesități are Nicu?

 Care acțiuni ale lui Nicu trebuie pedepsite conform legii?
 Ce pedeapsă va primi Nicu conform legii?
 Ce părere aveţi despre Nicu?
 De ce a procedat el aşa?
 Cum ați fi procedat în locul lui Nicu?

Capitolul IV. Infracţiunile privind viaţa sexuală

Articolul 171. Violul
(1) Violul, adică raportul sexual săvîrşit prin constrîngere fizică sau psihică a persoanei sau
profitînd de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 la 5 ani.
(2) Violul, săvîrşit cu bună-ştiinţă asupra unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12
ani.
Articolul 173. Constrîngerea la acţiuni cu caracter sexual
Constrîngerea unei persoane la raporturi sexuale, homosexualitate ori la săvîrşirea altor acţiuni cu caracter
sexual prin şantaj sau profitînd de dependenţa materială, de serviciu sau de altă natură a victimei se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii de la 140 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.
Articolul 174. Raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit vîrsta de 16 ani
(1) Raportul sexual, altul decît violul, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală, comise
cu o persoană despre care se ştia cu certitudine că nu a împlinit vîrsta de 16 ani, se pedepsesc cu
închisoare de pînă la 5 ani.
(2) Persoana care a săvîrşit fapta prevăzută la alin.(1) nu este pasibilă de răspundere penală dacă este
la nivel apropiat cu victima în ceea ce priveşte vîrsta şi dezvoltarea fizică şi psihică.
Articolul 175. Acţiuni perverse
Săvîrşirea de acţiuni perverse faţă de o persoană despre care se ştia cu certitudine că nu a atins vîrsta
de 16 ani se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.
(extras din Codul Penal al RM)

20
GRUPUL 2. ANALIZEAZĂ CAZUL UTILIZÎND FIŞA “CUM SĂ EVITĂM ABUZUL SEXUAL”

 Găseşte comportamentele riscante ale Maricicăi.

 Enumerează ce ar fi putut face Maricica în această situație.

Cum să evităm abuzul sexual

Nr. Ideea Descrierea succintă

1 Evită, pe cît e posibil, situaţiile
1. Nu merge noaptea singură, mai ales în haine provocatoare.
care pot genera abuz sexual.2. Evitaţi locurile în care nu puteţi să apelaţi la ajutorul cuiva.
3. Nu merge la discotecă, petreceri fără prieteni.
4. Nu merge cu maşini de ocazie.
5. Nu intra în discuţii cu necunoscuţi, în special în transport, parcuri, staţii
etc.
6. Nu intra la nimeni în casă, dacă acolo nu mai este cineva.
7. Nu accepta bani sau cadouri de la persoane necunoscute.
2 Comportă-te adecvat. În raport cu oamenii necunoscuţi evită:
1. Flirtul
2. Privirile cu înţelesuri
Atingeri care creează impresia ca nu sunteţi împotriva unei relaţii
sexuale etc.
3 Reacţionează prompt şi sigur Dacă comunici cu cineva care încearcă să te convingă să întreţii relaţii
la încercarea de a intime fără a aplica forţa (prin provocări, sustrageri de la temă,
vă determina la raporturi insistenţă, şantaj), utilizaţi abilităţile de comportament sigur:
sexuale. 1. Insistaţi pe opinia proprie.
2. Spuneţi că asta nu vă interesează.
3. Plecaţi cu o prietenă sau prieten.
4. Telefonaţi rudelor şi spuneţi adresa unde sunteţi şi cu cine.
5. Rugaţi-i să vină cu un transport să vă ia.
4 Apăraţi-vă hotărît cînd cineva Dacă cineva aplică forţa:
încearcă cu forţa să vă 1. Strigă.
impună la raporturi sexuale2. Zgîrie violatorul.
3. Loveşte agresorul.
4. Eliberează-te din mîinile lui şi fugi.
5. În caz de pericol pentru viaţă, negociază.
6. Trage timpul de coadă.
7. Spune că eşti bolnavă, poate ai SIDA.

Pornind de la ideea că sunt două tipuri de comportamente: comportamente riscante şi comportamente de

vinovăţie, ce tip de comportament este specific lui Nicu şi ce tip de comportament este specific Maricicăi?

21
GRUPUL 3. UTILIZÎND FIŞA “CUM SĂ SPRIJINIM, AJUTĂM PERSOANELE ABUZATE SEXUAL”,
DISCUTAŢI:

 Ce sfaturi am putea să-i oferim Maricicăi?

 Să povestească despre cele întîmplate cuiva sau nu?
 Să povestească despre aceasta persoanelor apropiate în care are încredere (părinţi, prieteni)?
 Să discute despre cele întîmplate cu Nicu sau nu?

Fişa “Cum să sprijinim, ajutăm persoanele abuzate sexual”

Nr. Idei Raţionamente

1 În nici un caz nu te Stresul de după viol este însoţit de nelinişte şi emoţii negative : ruşine,
învinui pentru cele sentimentul vinovăţiei, dificultatea de a controla şi de a aprecia diferite situaţii,
întîmplate frica că vor afla toţi, dezgust faţă de corpul propriu.
Dacă agresorul este străin, victima caută motive în factorii, circumstanţele
externe.
Dacă agresorul este cunoscut, victima caută motive în sine. În acest caz stresul
este mai puţin accentuat dar mai îndelungat.
În ambele situaţii este important de memorizat: “Aceasta nu e vina mea. E vina
agresorului”.
2 Fă tot posibilul ca Agresorul, indiferent de cine este el, este un infractor. El trebuie oprit, de altfel
agresorul să nu evite vor fi şi alte jertfe. Din această cauză este necesar de a ne adresa la poliţie. Cel
pedeapsa mai bine este să mergem acolo cu o rudă, un om matur.
3 Pînă la examinarea Pînă la examinare, nu trebuie să vă spălaţi, să schimbaţi hainele, distrugînd,
medicală nu astfel, dovezile. Dacă nu se ţine cont de asta, nu vor fi dovezi suficiente pentru a
distrugeţi dovezile demonstra vina şi agresorul poate renunţa la fapta comisă.
violului
4 Nu renunţa la Acestea sunt măsuri pentru a evita sarcina, infecţiile cu transmitere sexuală
ajutorul medical etc.
5 Nu te închide în Nu te izola de lume, aceasta ar agrava starea de spirit, stresul, emoţiile
sine. Nu renunţa la negative. Adresează-tela cineva din maturi (de acelaşi sex) în care aveţi
ajutor şi atenţie. încredere. Nu evita întîlnirile cu prietenii, nu eşti vinovat(ă) pentru cele
întîmplate. Dacă aceasta s-a întîmplat cu un prieten, o prietenă, nu-(l) lăsa
singur(ă): implică-te în toate activităţile şi distracţiile posibile.

22
TEMA 6: PUBERTATEA ŞI ADOLESCENŢA – VÎRSTA MODIFICĂRILOR

Adolescenţa (în latină înseamnă creştere) reprezintă o perioadă

importantă în dezvoltarea fizică şi mentală a fiinţelor umane, cu trecere
de la starea de copil la cea de adult. Această trecere implică schimbări
biologice (adică pubertare), psihologice şi sociale.
Adolescenţa ocupă decada a doua (de la 10 pînă la 19 ani) din viaţa unui
om.
Pubertatea este o parte componentă a adolescenţei, cu durată de cîţiva
ani, în decursul căreia au loc schimbări intense în organismul fetelor şi
băieţilor legate de maturizarea sexuală. Cu pubertatea, de fapt, încep
schimbările din adolescenţă, în medie la 10 ani, , la fete, şi la 12 ani, la
băieţi. Schimbările pubertare la fete sînt provocate preponderent de
hormonii sexuali feminini (estrogeni), la băieţi - de hormonii sexuali
masculini (testosteronul).

Fiecare persoană are graficul său individual al schimbărilor pubertare

care este influenţat în primul rînd, de ereditate, apoi de factorii externi,
cum ar fi efortul fizic, modul de alimentare, inclusiv dietele stricte etc.

Schimbările intense ce survin în perioada pubertăţii sînt determinate de

activarea procesului de producere a hormonilor sexuali în organismul
fetelor şi băieţilor.

Toţi adolescenţii parcurg procese similare, dar tempourileşi aspectele

variază de la un individ la altul! Pornind de la faptul că vîrsta survenirii schimbărilor este individuală şi
variază în limite mari, un indicator că totul merge bine la adolescentul dat este respectarea succesivităţii
schimbărilor prezentate în tabelul-calendar pentru fete şi pentru băieţi (vezi calendarele de mai jos):

CALENDARUL SCHIMBĂRILOR DIN ORGANISMUL FETELOR ÎN PERIOADA PUBERTARĂ

Nr. Denumirea schimbării Vîrsta debutului Vîrsta încheierii Vîrsta medie /maximă
a schimbării
1. Schimbări în dimensiunile 8-9 ani 17-18 ani Toată perioadă pubertară
corpului (creşterea în greutate,
aspect exterior de tip feminin),
inclusiv:
1a Creşterea rapidă în înălţime 9-10 ani 15-16 ani 12-13 ani – saltul exploziv al
creşterii în înălţime (cu 8-11
cm)
2 Dezvoltarea glandelor mamare 8-13 ani 14-15 ani – aspect în medie la 10,5-11 ani
NB! deseori poate fi asimetrică („înmugurirea matur. Se încheie survine „înmugurirea sînilor”,
sînilor”) după naşterea adică glandele mamare încep
primului copil. să proemineze deasupra cutiei
toracice
3 Apariţia pilozităţii de tip feminin 10-11 ani 14-15 ani în medie la 11-12 ani
(întîi în zona pubiană, apoi
axilară)
4 Menarhă (apariţia primei diapazonul de la 9 ani la 15 ani în medie la 12-13 ani
menstruaţii)
Ordinea corectă a schimbărilor pubertare în organismul fetelor:
I pas - apariţia schimbărilor în dimensiunile şi aspectul corpului (în medie la 8-10 ani)
II pas - apariţia semnelor sexuale secundare:
1. dezvoltarea, “ înmugurirea” glandelor mamare (în medie la 10,5-11 ani)
2. apariţia pilozităţii specifice de tip feminin (în medie la 11-12 ani)
23
 3. apariţia primei menstruaţii (menarhă)( în medie la 12-13 ani).

CALENDARUL SCHIMBĂRILOR DIN ORGANISMUL BĂIEŢILOR ÎN PERIOADA PUBERTARĂ

Nr. Denumirea schimbării Vîrsta debutului Vîrsta încheierii Vîrsta medie /maximă
a schimbării
1 Creşterea în dimensiuni a testiculelor 10-13,5 ani 14,5-18 ani în medie la 11,5-12 ani
(poate fi asimetrică)
2 Apariţia pilozităţii de tip masculin 10-15 ani 14-18 ani în medie la 12-13 ani
(iniţial pubiană, apoi axilară, facială şi
corporală). Se intensifică activitatea
glandelor sudoripare şi ca rezultat
apare transpiraţia (sudoarea) cu
miros intens.
3 Schimbări în laringe, îngroşarea” 13 ani 15 ani în medie la 13,5-14 ani
glasului, dezvoltarea “mărului lui
Adam”
5 Creşterea în dimensiuni a organelor 11-14,5 ani 13,5-17 ani 12,5 – 14,5 ani
genitale masculine
4 Creşterea explozivă a corpului, a 10,5-16 ani 13-17,5 ani 13,0-14 ani - saltul exploziv în
masei musculare, dezvoltarea Corpul creşte pînă la creştere a corpului (11-13 cm)
umerilor etc. 20-25 ani
6 Capacitatea de a avea raport sexual şi diapazonul de la 8-9 ani pînă la 21 ani în medie la 13-13,5 ani apar
de procreare primele poluţii nocturne (“vise
umede”)
Ordinea corectă a schimbărilor pubertare în organismul băieţilor diferă de cea din organismul fetelor şi constă din
următorii paşi:
I pas - începe creşterea în dimensiuni a testiculelor (în medie la 11,5-12 ani)
II pas - apariţia semnelor sexuale secundare (pilozitate de tip masculin, schimbarea glasului) şi creşterea în dimensiuni a
organelor sexuale masculine (în medie la 12-13 ani)
III pas - creşterea corpului (saltul de creştere – în medie la 13,5-14 ani).

ÎN PERIOADA PUBERTĂŢII SCHIMBĂRILE FIZICE LA FETE ŞI BĂIEŢI SÎNT ASOCIATE CU

DEZVOLTAREA SEXUALITĂŢII LOR MANIFESTATĂ ATÎT PRIN EMOŢII CÎT ŞI PRIN
COMPORTAMENTE.

La nivel de emoţii dezvoltarea sexualităţii parcurge calea de la îndrăgostirea

platonică spre prietenia intimă. Îndrăgostirea
platonică sau romantică. În cadrul acestei forme
de dragoste adolescentul antrenează capacitatea
de a avea sentimente pentru o altă persoană,
adesea îl/o „idealizează” şi cu care de obicei nu
intră în contact (de ex., actor sau interpret
preferat). Predomină fanteziile romantice.
Devine important aspectul fizic, apare dorinţa de
a plăcea.

Prietenia intimă - se formează cupluri permanente, în cadrul cărora

adolescenţii învaţă să fie parte dintr-un cuplu, să înţeleagă şi să aibă grijă
de partenerul său, să se adapteze la el. La această etapă fetele şi băieţii se
întîlnesc, comunică, de obicei, în locuri publice. Predomină interesul faţă
de relaţiile în cuplu, fanteziile erotice. Apare necesitatea de săruturi, atingeri.
La nivel de comportament dezvoltarea sexualităţii parcurge calea de la flirt la experienţa sexuală.

24
Flirtul. Formarea deprinderilor de a face cunoştinţă, de a atrage atenţia, de a comunica cu subiectul
sentimentelor sale. Experienţa sexuală. Formează cupluri mai „mature” care preferă să se întîlnească în
intimitate, se antrenează rolurile de cuplu şi realizarea aşteptărilor reciproce în cuplu. Au loc primele
săruturi, atingeri, îmbrăţişări erotice etc. Are loc primul contact sexual propriu-zis.

Interacţiunea componentului emoţional cu cel practic în dezvoltarea sexualităţii este foarte

importantă. Dacă unul dintre aceste două procese nu este completat cu celălalt, are loc o dezvoltare
dezarmonioasă a sexualităţii, ce poate să ducă atît la probleme de personalitate, cît şi de sănătate pe
parcursul vieţii mature.

În diferite ţări, culturi şi naţionalităţi perioada dintre sfîrşitul adolescenţei şi începutul maturităţii, cînd
un individ este considerat suficient de matur (cronologic sau legal) pentru a i se oferi toate drepturile şi
responsabilităţile unui matur, variază în limite mari.. Unele dintre aceste drepturi şi responsabilităţi
includ dreptul de a conduce automobilul, de a vota, de a avea relaţii sexuale legale (relaţiile sexuale cu
minorii sînt pedepsite de lege), de a semna acte juridice, de a fi înrolat în armată, de a fi angajat, de a
termina studiile, de a se căsători etc.

Din punct de vedere fiziologic, în medie la vîrsta de 16-17 aniadolescenţiiau aspectul unui om matur, iar
procesele de maturizare sexuală sînt în mare parte încheiate (adică organismul este pregătit pentru
procreare), cu toate că băieţii tineri continuă să crească şi să acumuleze masă musculară şi după sfîrşitul
pubertăţii.

Din punct de vedere juridic, în Republică Moldava, vîrsta de 18 ani este vîrsta majoratului cînd unei
persoane i se atribuie practic toate drepturile şi responsabilităţile unui om matur, prevăzute de legislaţia
în vigoare.

Din punct de vedere psihologic, putem spune că o persoană este matură, dacă ea îşi asumă în primul
rînd responsabilitatea pentru propriul comportament, poate prevedea clar urmările şi preveni
consecinţele negative ale comportamentului său (de ex., îşi dă clar seama că orice contact sexual poate
avea şi consecinţe negative, cum ar fi o sarcină nedorită, o infecţie cu transmitere sexuală etc., de aceea
poate refuza un contact sexual, cînd consideră ca nu este pregătită suficient pentru a începe o astfel de
relaţie, poate comunica cu partenerul său şi negocia raportul sexual protejat şi practica eclusiv relaţii
sexuale protejate).

Din punct de vedere social, putem spune că o persoană este matură atunci cînd ea se integrează
armonios în societate şi devine economic independentă. De obicei, aceasta coincide cu absolvirea
studiilor şi angajarea în cîmpul muncii.

Este firesc ca o fată sau un băiat, cînd trece prin astfel de

schimbări intense să fie preocupat de următoarele
întrebări: „Tot ce mi se întîmplă este normal?”, „ Este
prea devreme, prea tîrziu, prea mari, prea mici, prea
scurte, prea lungi mîinile etc., sînt prea gras/ă, prea
înalt/ă, etc.”. Uneori, la aceste schimbări se asociază stări
care-i incomodează fizic, cum ar fi somnolenţă sporită şi o
oarecare stîngăcie în mişcări în perioada intensă a
creşterii, apariţia coşurilor, ciclu menstrual dureros,
primele reacţii sexuale ale corpului etc. Soluţia cea mai simplă pentru
adolescenţii cu asemenea stări şi care se confruntă cu diverse întrebări , este să apeleze pentru un sfat
la un specialist cu pregătire specială în domeniu, aşa cum ar fi medicii Centrelor de Sănătate
Prietenoase Tinerilor (medici, psihologi etc.), iar unde nu sînt astfel de centre, la specialistul din
Cabinetul de Sănătate Reproductivă, la medicul dermato-venerolog care există în orice Centru al
Medicilor de Familie.
25
TEMA 7: SĂNĂTATEA SEXUAL-REPRODUCTIVĂ

Datorită imaturităţii sistemului reproductiv al femeii

pînă la vîrsta de 19 ani, survenirea sarcini pînă la
această vîrstă implică risc sporit pentru viaţa şi
sănătatea mamei şi a copilului.

Se ştie că riscul mortalităţii materne la adolescente este

de 4 ori mai mare comparativ cu grupa de vîrstă de 20-
29 ani, iar copiii născuţi de mame foarte tinere se
confruntă cu un risc de deces cu 80% mai mare decît cei
născuţi la o vîrstă matură.

O sarcină timpurie afectează poziţia tinerei femei în societate: îi face dificilă

continuarea studiilor şi construirea unei vieţi independente, limitează
posibilitatea de a acumula experiență de lucru și reduce competitivitatea pe
piața muncii. Conform datelor statistice, peste 70% din adolescentele
însărcinate abandonează studiile şi niciodată nu se reîntorc la ele. Deseori
sarcina timpurie, care vine în contradicție cu valorile și așteptările mai multor
persoane, poate duce la ruperea relațiilor cu părinții, prietenii și altor
persoane, comunicarea cu care a fost importantă pentru viața adolescenților.
Nașterea și creșterea unui copil presupune asumarea mai multor
responsabilităţi, inclusiv financiare, pentru care adolescenții încă nu sînt
pregătiți.

În fiecare maternitate din Moldova există cîte un consultant juridic.

Specialistul aduce la cunoştinţa viitoarei mame soluţia la care aceasta ar putea recurge în cazul în care
nu are surse pentru întreţinerea copilului. Astfel, fiecare femeie care nu are posibilităţi materiale de a-şi
întreţine nou-născutul, poate depune o cerere la unul din centrele de plasament sau la o casă de copii,
în care să ceară ca pruncul să se afle în grija statului pînă în momentul în care va putea să-l ia în îngrijire.

Dacă o persoană a avut relaţii neprotejate întotdeauna există riscul apariţiei unei sarcini nedorite.
Testele de sarcină, care pot fi procurate în farmacie, indică prezența sarcinii, în medie, de la 2 săptămîni
de la raportul sexual neprotejat, sau din primele zile de reţinere a menstruaţiei. Deci, nu are sens de
făcut un test de sarcină a doua zi după un raport sexual, fiindcă nu va fi informativ, mai bine de luat
contracepţia de urgenţă în primele 72 ore după contactul sexual neprotejat pentru a preveni sarcina
nedorită.
Dacă există dubii, este cazul de a merge la un medic, care va confirma prezenţa sarcinii printr-un examen
ecografic şi alte teste.

DACĂ O ADOLESCENTĂ DEVINE ÎNSĂRCINATĂ, EXISTĂ MAI MULTE LUCRURI DE CARE

TREBUIE SĂ ŢINĂ SEAMA:
- o sarcină nu se poate ascunde.
- Indiferent dacă decide să păstreze ori nu copilul, trebuie să vorbească cu părinţii. Părinţii pot
ajuta, chiar dacă vor fi supăraţi la început!
- Dacă nu îndrăzneşte să vorbească cu părinţii, să apeleze la o persoană adultă de încredere care
să o ajute să vadă diferite posibilităţi de rezolvare şi care să o însoţească la un Centru de Sănătate
Prietenos al Tinerilor ori la Cabinetul de Sănătate Reproductivă.
- Consultarea unui specialist la sigur o va ajuta să decidă care este soluţia potrivită.
- Încercarea de a rezolva problema de una singură poate spori considerabil riscurile pentru
sănătatea şi viaţa mamei adolescente şi copilaşului ei!

26
DACĂ ADOLESCENTA HOTĂRĂŞTE SĂ ÎNTRERUPĂ SARCINA PRIN AVORT EA, TREBUIE SĂ
REŢINĂ UNELE ASPECTE PENTRU A DIMINUA RISCURILE LEGATE DE AVORT:
- În general, cu cît mai mic este termenul de sarcină la care este efectuat, cu atît mai mici sînt
riscurile legate de avort.
- Avortul sigur are cu mult mai puţine consecinţe negative decît cel nesigur şi cel criminal.
- Avortul sigur este întreruperea sarcinii prin metoda vacuum-aspiraţiei şi metoda
medicamentoasă, efectuate obligatoriu de către un medic specialist şi într-o instituţie medicală,
pentru că la fel ca orice operaţie, are riscurile sale. Una din condiţiile obligatorii pentru această
intervenţie este acordul părinţilor adolescentei.
- Avorturile care nu corespund acestor criterii sînt nesigure, adică comportă risc sporit pentru viaţă
şi sănătate. Avorturile efectuate de persoane care nu au pregătire medicală specială, cu metode
care nu sînt prevăzute de protocoalele medicale, în afara instituţiilor medicale sînt calificate ca
criminale şi sînt pedepsite de lege, pentru că au riscul cel mai mare să provoace moarte sau
probleme grave de sănătate pentru femeie.
- După întreruperea sarcinii trebuie neapărat să consulte medicul pentru a utiliza în continuare o
metodă de contracepţie eficientă.

PENTRU A PREVENI O SARCINĂ ADOLESCENŢII TREBUIE SĂ REŢINĂ URMĂTOARELE:

- Să se abţină de la relaţii sexuale dacă nu sînt siguri sau nu sînt pregătiţi suficient pentru a-şi
asuma responsabilitatea pentru consecinţele unei relaţii sexuale (abstinenţă).
- Dacă totuşi au început relaţiile sexuale, urmează să utilizeze prezervativul (care protejează atît
de sarcină cît şi de infecţiile cu transmitere sexuală) la fiecare contact sexual (prezervativele se
distribuie gratis în Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor şi Cabinetele de Sănăttate
Reproductivă).
- În prezent există o gamă largă de metode contraceptive contemporane, inclusiv pastilele
contraceptive. Pentru a selecta corect metoda potrivită - trebuie consultat ginecologul! Pînă
ajung la specialist, opţiunea este prezervativul!
- Dacă doresc să fie maximal protejaţi, adolescenţii pot folosi metoda dublă olandeză de protecţie
- prezervativul (care protejează sigur de ITS şi SIDA) şi pastilele contraceptive (una dintre cele mai
eficiente metode de prevenire a sarcinii nedorite).
- Dacă nu au folosit prezervativul, trebuie luate pastilele contracepţiei de urgenţă în primele 72
ore după raportul sexual neprotejat (pentru consultaţie se poate de apelat la medicul ginecolog).
- În cadrul unei relaţii responsabilitatea pentru prevenirea sarcinii la adolescenţi revine în egală
măsură atît tînărului cît şi tinerei.

În cazul în careo fată sau un băiat au întrebări sau situaţii ce trebuie soluţionate referitor la sănătatea
lor sexual-reproductivă, ei pot să ceară sfatul unui specialist în domeniu, aşa cum ar fi medicii
Centrelor de Sănătate Prietenoase Tinerilor (medici, psihologi etc.), iar unde nu sînt astfel de centre, la
un specialist din Cabinetul de Sănătate Reproductivă, la medicul dermato-venerolog din orice Centru
al Medicilor de Familie.

27
TEMA 8: INFECŢIILE CU TRANSMITERE SEXUALĂ (ITS)

INFECŢIILE CU TRANSMITERE SEXUALA (ITS) – ASPECTE GENERALE. INFECŢIILE CU

TRANSMITERE SEXUALĂ SÎNT MALADIILE CARE SE TRANSMIT DE LA O PERSOANĂ LA ALTA
PRIN CONTACT SEXUAL. ACESTE INFECȚII POT FI UŞOR TRATATE, DACĂ DEPISTAREA ŞI
TRATAMENTUL LOR SE FACE ÎN TIMP UTIL. ÎN CAZUL TRATAMENTULUI TARDIV/ÎNTÎRZIAT
UNELE AFECŢIUNI POT DEVENI GRAVE, CU EFECTE SEVERE, INCLUSIV IREVERSIBILE,:
STERILITATE (IMPOSIBILITATEA DE A FACE COPII), CANCER, LEZIUNI CARDIACE, LEZIUNI
CEREBRALE.

Oricine care are relaţii sexuale poate contacta cu ITS. Infectarea cu ITS poate avea loc în urma
contactului sexual neprotejat. Principalii factori care contribuie la menţinerea incidenţei crescute a
maladiilor cu transmitere sexuală sînt:
- comportamentul sexual neadecvat sau iresponsabil,
- neutilizarea mijloacelor de protecţie individuală,
- insuficiența cunoștințelor despre ITS in general și situațiile de risc.
- prezentarea tîrzie la medic,
- autotratamentul incorect,

Cele mai des răspîndite infecţii cu transmitere sexuală sînt: Chlamydia, gonoreea, sifilisul infecţia
genitală cu HPV (Human Papilloma Virus), Hepatita B, infecţia HIV sau Virusul Imuno-deficientei
umane (SIDA), herpesul genital şi tricomonaza (despre care vom discuta în cadrul altei lecţii).
PRIMELE SEMNE CARE AR TREBUI SA TE PUNĂ PE GÎNDURI...
DACA EŞTI FATĂ:
 secreţii (scurgeri) vaginale. Ar trebui să te îngrijorezi dacă secreţia îşi
schimbă culoarea, mirosul (devine neplăcut) şi devine consistentă, abundentă;
 dureri sau usturime în timpul urinării;
 prurit/mîncărimi sau iritaţii în zona genitală…

ATENŢIE: În general consecinţele de lungă durată a ITS sînt mai variate şi mai
grave pentru femei decît pentru bărbaţi.

 O femeie riscă să se infecteze de ITS în timpul unui contact sexual

neprotejat mai frecvent decît un bărbat, din simplul motiv că femeile sînt biologic mai
sensibile faţă de acestea.
 Odată ce s-au infectat de ITS, femeile tinere au un risc mai mare de a dezvolta cancer sau
infertilitate. Alte probleme de sănătate generate de ITS pot fi:inflamaţii în regiunea pelviană,
sarcină ectopică/extrauterină sau avort spontan.
 Femeile tinere, spre deosebire de bărbaţi, sînt mai puţin predispuse să simtă simptomele
acestor infecţii, astfel, unele din ele sînt depistate cînd apar
probleme de sănătate serioase.

DACA EŞTI BĂIAT:

 senzaţie de usturime în timpul urinării şi imediat după;
 iritaţii, răni, prurit/mîncărimi sau umflături în zona genitală sau în
alte părţi ale corpului.
Uneori afecţiunea evoluează cu simptome scunde, în special la femei. Unele
simptome ale ITS dispar fără a fi tratate, ceea ce nu înseamnă că maladia s-a vindecat, întrucît

28
 agentul patogen rămîne în organism şi poate deveni sursă de contaminare pentru alte persoane. În
acelaşi timp, maladia poate izbucni din nou, dar de dată aceasta ea va decurge în condiţii mult mai
grave.

 Peste 30 de diverse maladii se transmit prin contact sexual

 Zilnic în Moldova sînt înregistrate peste 20 de cazuri noi de sifilis
 În 65 din 100 cazuri de ITS, sunt contaminate persoane mai
tinere de 25 de ani

CELE MAI RĂSPÎNDITE INFECŢII CU TRANSMITERE SEXUALĂ (ITS) – ASPECTE GENERALE

Infecţie cu Posibile simptome şi Posibile Riscuri Măsuri de prevenire
transmitere consecinţe pentru simptome şi
sexuală fete (femei) consecinţe
pentru băieţi
(bărbaţi)

Infecţii bacteriene
Chlamydia Deseori, în circa 70% Principalul organ Contact sexual Abstinenţă.
trachomatis din cazuri, la femei predispus la neprotejat. Amînarea debutului veţii
maladia este infecţia cu Poate spori riscul sexuale.
Chlamydia este asimptomatică. chlamydia la pentru infectarea Folosirea corectă a
cea mai frecvenză Dureri în partea de băieţi este uretra. cu HIV. prezervativului.
boală cu jos a abdomenului Poate fi tratată cu
transmitere (hipogastru), poate antibiotice.
sexuală. cauza infertilitate.

Sifilisul Apariţia unei Apariţia Contact sexual Abstinenţă.

ulceraţii cu ulceraţiei. neprotejat. Amînarea debutului vieţii
Este foarte diametrul de la 3 Poate provoca sexuale.
răspîndit în pînă la 5 milimetri sterilitate şi Folosirea corectă a
Moldova, circa 20 (tare la palpare). dificultăţi în prezervativului.
de cazuri noi pe zi urinare.
Poate cauza Poate fi tratat cu
infertilitate. antibiotice.

Poate provoca avort Dacă rămîne netratat,

spontan. poate progresa şi
provoca afecţiuni în alte
organe ale corpului,
inclusiv la nivelul
sistemului nervos central
(neurosifilis).

Gonoreea Deseori cu simptome Urinare Contact sexual Abstinenţă.

scunde, provoacă dureroasă, neprotejat. Amînarea debutului vieţii
mîncărimi, poate Poate provoca Poate spori riscul sexuale.
cauza infertilitate. sterilitate şi pentru infectarea Folosirea corectă a
29
 dificultăţi în cu HIV. prezervativului.
urinare. Poate fi tratată cu
antibiotice.
Infecţii virale
Infecţia genitală Deseori cu simptome Papiloamele din Contact sexual Abstinenţă.
cu HPV (Human scunde, Papiloamele zona genitală sînt neprotejat. Amînarea debutului vieţii
Papilloma Virus) din zona genitală sînt asemănătoare Contact intim. sexuale.
asemănătoare florilor de Prezervativul nu oferă
negilor. conopidă sau protecţie completă
Poate spori riscul negilor. pentru infecţia cu
pentru cancer HPV, deoarece
cervical. papiloamele pot fi
localizate şi
pe tegumentele
neprotejate de el.
Nu este tratabilă.
Este posibilă vaccinarea
adolescentelor.
Negii genitali pot fi
îndepărtaţi doar prin
intervenţii chirurgicale.
Hepatita B Deseori cu simptome Cauzează erupții Contact sexual Folosirea corectă a
scunde. apoase care neprotejat. prezervativului, este
ustură şi dor. Contact direct cu recomandată vaccinarea.
fluide ale corpului. Nu este tratabilă, dar
simptomele pot fi
atenuate. Probleme pe
termen lung poate
provoca hepatita cronică.
Herpesul genital Cauzează erupții Cauzează erupții Contact cu fluide Evită contactul cu fluide
apoase care ustură şi apoase care infectate. infectate.
dor. ustură şi dor. Abstinenţă sexuală pe
Duce la pierderea perioada ulceraţiilor.
sarcinii. Herpesul genital nu este
tratabil.
Recidivează, mai ales în
situaţii de stres.
Infecţia Protozoană
Tricomonaza Secreţii vaginale (cu Deseori cu Contact sexual Folosirea corectă a
miros urît), simptome neprotejat. prezervativului.
mîncărime. scunde. Utilizarea aceluiaşi Igiena personală: folosiţi
Naştere prematură. săpun sau prosop, doar săpunul, şervetele şi
spălarea în comun hainele personale
a hainelor. Poate fi vindecată.

Nu încerca să-ţi pui diagnosticul de sine stătător! La apariţia celor mai mici
simptome, adresează-te urgent medicului!

30
CUM SA TE PROTEJEZI DE IST?

Află cum poţi să micşorezi riscul unei sarcini nedorite sau ale unei infecţii cu transmitere sexuală.
Uneori, motivul pentru care tinerii nu se protejează, în viaţa sexuală, este neînţelegerea sau
necunoaşterea pericolelor, ei conducîndu-se după idei preconcepute.

ATENŢIE!!!

 Unele infecţii cu transmitere sexuală nu prezintă simptome specifice. Există riscul ca cineva
să fi fost infectat fără să fie conştient de acest lucru.

 Contraceptivele orale luate de femei nu protejează de infecţii cu transmitere sexuală.

 În multe cazuri, tinerii nu se protejează, nu fiindcă nu ştiu sau nu vor, ci pentru că sînt timizi
sau jenaţi să discute acest subiect.

 Nu vă jenaţi să discutaţi între voi acest subiect, poate că şi partenerul tău aşteaptă să fie
deschisă discuţia. Protecţia împotriva infecţiilor cu transmitere sexuala îi priveşte pe ambii
parteneri. Fii curajos (curajoasă): vorbeşte despre prevenirea ITS sau sarcină nedorită înainte
de a începe o relaţie sexuală.

PROTEJARE!!!

 ABSTINENŢĂ
 AMÎNAREA DEBUTULUI VIEŢII SEXUALE
 CONTACT SEXUAL PROTEJAT CU FOLOSIREA CORECTĂ A PREZERVATIVULUI (INSISTĂ
ASUPRA UTILIZĂRII PREZERVATIVULUI ŞI ÎNVAŢĂ CUM SĂ-L UTILIZEZI CORECT).
 RESPECTAREA STANDARDELOR DE IGIENA PERSONALĂ: NU ÎMPĂRŢIŢI CU NIMENI
OBIECTELE DE IGIENĂ PERSONALĂ ( SĂPUNUL, PROSOPUL, LIGHEANUL, HAINELE
ETC.)

CUM PROCEDEZ?

 Află şi identifică posibilele semnale ale ITS.

 Cere consult şi tratament medical, dacă ai depistat orice simptome ale IST.
 Dacă te-ai infectat de ITS, informează-ţi imediat partenerul.
 Dacă partenerul tău este infectat de ITS, consultă un medic şi urmează un tratament dacă
este necesar.
 Vaccinarea împotriva hepatitelor A şi B.

31
TEMA 9: IGIENA – TIPURI DE IGIENĂ PERSONALĂ

IGIENA – TIPURI DE IGIENĂ PERSONALĂ

Fiecare din noi are o înţelegere personală a ceea ce înseamnă igienă. Termenul de "igienă" vine de la
Hygeia, fiica lui Asclepius (zeul medicinii), zeiţa sănătăţii şi curăţeniei în Grecia Antică.
Igiena este ştiinţa care se ocupă cu promovarea şi menţinerea sănătăţii individului şi comunităţii.
Cu toate că în general termenul "igienă" este înţeles ca simplă "spălare" sau, ceva mai complex,
"prevenirea îmbolnăvirii prin spălare", igienă reprezintă de fapt o serie de condiţii şi practici care au
ca scop să menţină sănătatea şi viaţa sănătoasă.
"Igienă" are mai multe aspecte printre care igiena corpului, igiena îmbrăcămintei, igiena
încălţămintei, igiena somnului şi igiena locuinţei.

1. IGIENA CORPULUI
Igiena corpului duce la îmbunătăţirea schimbului de substanţe,
circulaţiei sangvine, digestiei alimentare, respiraţiei, dezvoltării
posibilităţilor fizice şi intelectuale ale omului. Igiena corpului
necesită, mai întîi de toate, păstrarea curăţeniei pielii. Rolul pielii
pentru organism este de maximă importanţă. Păstrarea pielii în
curăţenie facilitează activitatea ei normală. Praful, nimerind pe
piele şi amestecîndu-se cu excreţiile sărate ale transpiraţiei,
închide canalele de excreţie ale glandelor sudoripare, astfel încălcînd regimul normal funcţional
al pielii.
Este foarte importantă spălarea regulată a corpului cu săpun şi apă caldă. Săpunul elimină
excreţiile glandelor sudoripare, deschide accesul apei spre piele, apa caldă facilitează dilatarea
porilor şi curăţarea lor. Este necesar de a introduce în regimul personal al zilei masarea corpului
cu prosopul umed(dacă nu există posibilitate de a face duş), mai ales după gimnastica de
dimineaţă. În cazul în care căminul în care locuieşti nu este dotat cu duş, este important să ai
ligheanul tău personal, pe care să-l foloseşti pentru igiena corpului.

Atenţie: Fiecare fată sau băiat trebuie să aibă ligheanul său

personal, săpun şi prosop. Aceste obiecte nu se împart nici cu cel mai
bun/cea mai bună prieten/ă. În cazul în care aceste obiecte se
folosesc în comun, există riscul de infectare cu infecţii cu transmitere
sexuală.

32
Îngrijirea părului necesită o acurateţe deosebită, pentru că în păr se acumulează praful şi
murdăria din mediul înconjurător. La fel, mîinile trebuie spălate cu săpun de mai multe ori pe zi.
Cu mîinile omul face cele mai diferite lucruri, de aceea ele se murdăresc cel mai tare. Mîinile
urmează a fi spălate înainte de fiecare masă, înainte și după folosirea veceului. Nespălarea la
timp a mîinilor duce la numeroase infecţii şi boli, inclusiv Hepatita A “boala mîinilor murdare”.
Unghiile de pe mîini trebuie tăiate (cu foarfecele propriu!) şi permanent păstrate în curăţenie.
De regulă, în murdăria ce se adună sub unghii se reţin microbii. Îngrijiri similare necesită şi
picioarele. Zilnic, înainte de somn, este important să spălaţi picioarele în apă călduţă. Curăţarea
zilnică a dinţilor cu pastă de dinţi protejează dinţii de deteriorare timpurie, întăreşte gingiile şi
elimină mirosul neplăcut din gură. Curăţarea dinţilor se face de 2 ori pe zi, cu peria de dinţi
personală, de sus în jos, nu dintr-o parte în alta.

33
 1
IGIENA INTIMĂ

Organele genitale:
• spălarea corectă zilnică a organelor genitale – de la pubis înspre anus. Apa se toarnă dintr-o cană
personală special destinată pentru aceasta, sau utilizând duşul. De evitat folosirea săpunului pentru
spălarea mucoasei (pielii subţiri şi sensibile) de la întrarea în vagin şi glandului penisului deoarece
săpunul poate provoaca o uscare excesivă şi diminuarea a mediul fiziologic de protecţie a mucoasei,
- este suficientă doar igiena cu apă fiartă.
• ! de folosit pentru igiena intimă doar apa curgătoare (din cană sau duş), şi de evitat categoric
spălarea sub formă de băi de şezut (de ex., într-un lighean)
• de folosit preponderent lingeria intimă din bumbac curat
• schimbarea zilnică a lingeriei intime.
• hîrtia igienică se aplică dinspre organele genitale spre anus, dar nu invers, este recomandată
spălarea regiunii din jurul anusului cu apă curgătoare şi săpun (sau utilizarea șervețelelor umede).
Apa pentru igiena anusului, la fel se îndreaptă dinspre organele genitale spre anus, şi nu invers.

Note speciale pentru fete

• de evitat folosirea absorbantelor zilnice pentru fete - ele pot provova iritații locale şi intesifica
procesele inflamatorii
• sutienul se scoate pe noapte

în timpul menstrelor
• mărirea numărului orelor pentru somn
• evitarea situaţiilor stresante
• reducerea efortului fizic
• evitarea folosirii tampoanelor vaginale la virgine sau la semne de iritaţii locale
• evitarea spălăturilor intra-vaginale
• evitarea contactelor sexuale
• spălarea organelor genitale externe se efectuiaza de 3-4 ori pe zi, tampoanele, sau
absorbantele se schimbă la fiecare 4-5 ore. Dupã utilizare, absorbantele nu trebuie sã fie
aruncate în toaletã. Ele trebuie sã fie învelite în sãculetul lor şi apoi pot fi aruncate în coşul
de gunoi.
În cazul contactelor sexuale:
- este binevenit duşul pînă şi după contactul intim
- folosirea prezervativului la fiecare contact sexual în mod corect (nu se foloseşte prezervativul numai când
medicul a recomendat o altă măsură de protecţie sau cuplu îşi doreşte o sarcină)
În cazul apariţiei unor semne de infecţie ale tractului reproductiv tinerii trebuie să se adreseze cît mai
curînd la medic pentru diagnosticul precoce, tratamentul la timp şi evitarea complicaţiilor
1
Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor Neovita. Materiale informaţionale în sănătatea şi dezvoltarea
adolescenţilor

2. IGIENA ÎMBRACĂMINTEI
Îmbrăcămintea şi linjeria apără corpul nostru de factori
externi (frig, căldură, ploaie). Pe noi ne încălzeşte nu atît
haina, cît stratul de aer ce se menţine între corp şi haină şi
între diferite straturi ale hainei, cît şi în porii ţesăturii. De

34
aceea, este foarte important ca porii hainei să nu fie astupaţi cu umezeală, murdărie, praf.
Pentru aceasta, haina trebuie spălată şi curăţată regulat. Nemijlocit pe piele se îmbracă lenjeria.
Ea absoarbe transpiraţia eliminată de glandele sudoripare. Microbii ce se acumulează pe
lenjerie, sub acţiunea murdăriei, ce le serveşte ca mediu nutritiv, încep să elimine mirosuri
neplăcute. De aceea este necesar, minim o dată pe săptămînă, de a schimba lenjeria de corp. La
ideal, chiloţii atît la băieţi cît şi la fete, trebuie schimbaţi cel puţin o dată pe zi. Lenjeria murdară
păstrată pînă la spălare în trebuie păstrată într-un coş închis. Lenjeria curată trebuie păstrată
aparte de alte haine. Hainele şi lenjeria trebuie să fie de măsură potrivită şi să corespundă cu
anotimpul anului. Pe hainele exterioare(palton, scurtă etc.), se aşează praful de afară, de aceea
ele urmează a fi păstrate în coridor sau în antreu. Hainele sportive se îmbracă doar în timpul
antrenamentului sau competiţiilor. După antrenament hainele sportive (chiloţii, costumul de
baie, maioul, ciorapii) trebuie spălate imediat.

3. IGIENA ÎNCĂLŢĂMINTEI

Încălţămintea trebuie să asigure o libertate totală în mişcare. Ea

va corespunde cu forma estetică a piciorului. Sub influenţa
purtării permanente a încălţămintei incorect cusute (înguste,
strîmte, ce apasă la ridicarea tălpii) suferă de la început părţile
moi ale piciorului, apoi scheletul tălpii. Degetele deseori se apasă
unele pe altele, iau o formă incorectă, se dezvoltă piciorul plat şi
alte schimbări ale tălpii.
Cea mai mare parte din murdăria de afară se aduce în locuinţă prin încălţăminte. De aceea,
intrînd în încăpere, încălţămintea trebuie curăţată bine de glodşi murdăria de pe talpă.
Încăltămintea umedă trebuie curăţată şi uscată într-o încăpere caldă şi bine aerisită. Nu se
recomandă uscarea încălţămintei pe calorifer, pentru că astfel ea se deteriorează. După uscare
încăltămintea urmează a fi prelucrată cu un strat subţire de cremă/grăsime, frecînd pînă la
uscare. O importanţă deosebită are curăţenia părţii interioare a încălţămintei şi a ciorapilor.
Picioarele trebuie spălate zilnic, iar ciorapii schimbaţi în fiecare zi. Pentru odaie, este important
să aveţi papuci de cameră , care vor fi folosiţi exclusiv în încăpere. Fiecare persoană va avea
papuci personali şi să nu va încalţa papucii altora.

35
4. IGIENA SOMNULUI
Somnul unui adolescent trebuie să dureze nu mai puţin de
8-9 ore pe zi. Cel mai util somn este acel ce se începe în
prima jumătate a nopţii – înainte de ora 24 şi se termină
dimineaţa devreme.
O semnificaţie deosebită pentru păstrarea sănătăţii şi a
capacităţii de muncă are elaborarea reflexului ritmului corect de somn, adică orice persoană va
tinde să mergă la culcare şă să se scoale la una şi aceeaşi oră. În aceste condiţii, omul adoarme
repede seara, doarme bine şi se trezeşte uşor, sănătos şi capabil de a lucra sau învăţa. Aerul în
cameră trebuie să fie curat; nu se recomandă fumatul în dormitor. Este sănătos de dormit cu
geamul deschis. Se doarme în pijama sau lenjerie de somn. Odihna de noapte şi somnul
revigorant sînt posibile pe un aşternut comod şi curat. Aşternutul trebuie să fie păstrat în
curăţenie ideală. Lenjeria de pat trebuie să fie schimbată minim o dată la 7-10 zile. Vom evita
aşezarea pe aşternutsau culcarea în îmbrăcămintea cu care mergem afara.De asemenea, vom
exclude mesele copioase înainte de somn şi băuturile excitante.

5. IGIENA LOCUINŢEI
Pentru păstrarea sănătăţii în orice încăpere de locuit, mai ales în
cămine, aerul trebuie să fie întotdeauna curat. Încăperea de locuit
trebuie să fie aerisită cît de des posibil; obligatoriu dimineaţa, după
somn, şi seara, înainte de somn.
Este necesar de acordat atenţie deosebită păstrării curăţeniei în
cămine. Măturarea încăperii se efectuează cu o cîrpă umedă,
îmbrăcată pe perie, deoarece cînd măturăm cu peria se ridică praful,
care nimereşte apoi în plămînii noştri.
Odată cu curăţarea încăperii, este necesar aerisirea acesteia. Minim o dată la 3-4 zile este
necesar a spăla podeaua şi a şterge praful. Gunoiul urmează a fi evacuat zilnic din odaie. Este
important să nu ţii conserve, borcane deschise pentru mai mult de 24 ore la temperatura
camerei, dat fiind riscul sporit alintoxicăriidin cauza alterării produselor. În odaie trebuie să ai
loc special pentru veselă, pentru coşul de gunoi, mătură şi cîrpa de podea şi pentru praf, cuiere
pentru hainele de afară, dulap pentru haine, dulap pentru cărţi. Covorul din odaie trebuie să fie

36
scuturat minim o dată la 2-3 zile. La intrarea în odaie/la uşă (pe coridor), trebuie să ai o cîrpă
umedă (spalată de cîteva ori pe zi): aceasta va opri murdăria din afară care poate fi adusă în
odaie cu încăltămintea. Ai grijă ca praful de sub paturi să fie şters cel puţin o dată în săptămînă.
În cazul în care acest lucru nu se face cu regularitate, există riscul să te infectezi cu bacterii care
se dezvoltă la întuneric şi în murdărie.
SCRIE O LISTĂ DE SCHIMBĂRI/ÎMBUNĂTĂŢIRI PENTRU ODAIA ÎN CARE LOCUIEŞTI PENTRU
FIECARE TIP DE IGIENĂ PERSONALĂ (CEL PUŢIN CÎTE O IDEE/SCHIMBARE PENTRU FIECARE TIP
DE IGIENĂ).

IGIENA CORPULUI:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
IGIENA ÎMBRĂCĂMINTEI:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
IGIENA ÎNCĂLŢĂMINTEI:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
IGIENA SOMNULUI:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
IGIENA LOCUINŢEI:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

37
TEMA 10: PREVENIREA HIV/SIDA – CĂILE DE TRANSMITERE, SITUAŢII DE RISC ŞI
COMPORTAMENT DE PREVENIRE

DATE STATISTICE RECENTE PRIVIND HIV/SIDA

Pentru prima dată oamenii au fost preveniţi despre HIV şi SIDA acum douăzeci de ani. Pînă în prezent
SIDA a cauzat deja moartea a milioane de oameni; şi mai multe milioane sînt şi continue să fie
infectaţi cu HIV.

La 14 Martie 2010, pe glob erau înregistrate 35.253.214 persoane HIV pozitive. La fiecare 12 minute
în lume o persoană se infectează cu HIV, iar la fiecare 16 secunde, pe glob, o persoană decedează de
SIDA. (conform http://www.unfpa.org/aids_clock/ ). Conform aceleaşi surse, la 14 Martie 2010, în
Republica Moldova erau 8900 de persoane HIV pozitive.

În Republica Moldova primele cazuri de infectare cu HIV au fost înregistrate în 1987. De atunci
numărul cazurilor a crescut de la an la an. Astfel, în Moldova:

Anii Cifre

1987 – 2008 Oficial, au fost depistate 4996 persoane infectate cu HIV.

1989 – 2008 Au făcut maladia SIDA 610 persoane.

1989 – 2008 Au decedat de SIDA 170 persoane.

2006 90% din cazurile noi de HIV depistate în Europa de Est şi Asia Centrală au
fost înregistrate în Rusia (66%) şi Ucraina (21%)

2008 Au fost înregistrate 795 cazuri noi de infectare cu HIV, în comparaţie cu

731 cazuri noi înregistrate în anul 2007 şi 7 cazuri în 1995.

A sporit ponderea persoanelor infectate pe cale sexuală pînă la 75,8%

(comparativ cu 68,7% în 2007), şi a scăzut ponderea celor infectate în
urma utilizării drogurilor injectabile pînă la 17,8% (vs 30,4% în 2007).

Au fost depistate 83 de femei gravide infectate cu HIV.

Primele 10 luni a anului 549 de cazuri noi de infectare cu HIV

2009
81% din acestea sînt înregistrate printre tinerii cu vîrsta de 15 - 39 ani.

Cele mai afectate vîrste 15-19 ani (9,7%),

de HIV (conform datelor
Ministerului Sănătăţii, 20-24 ani (29,33%),
http://www.ms.gov.md/
25-29 de ani (25,98%)
ministry/press_service/1
67) 30-34 ani (18,08%)

38
Pentru a ne imagina proporţiile acestei maladii în lume, mai jos prezentăm schematic numărul total
de adulţi şi copii care trăiau cu HIV la sfîrşitul anului 2007:

Europa Centrală Europa de Est si Asia

Centrală
si de Vest
America de Nord
1.6 mln Asia de Est
1.3 mln 760 000
[1.2 – 2.1 million]
Africa de Est şi Orientul Mijlociu 800 000
Ţările Caraibe [600 000 – 1.1 million]
[480 000 – 1.9 million]
80 000 Sudul şi Asia de Sud-Est
[620 000 – 960 000]
230 000 Africa sub Saharneană
[270 000 – 500 000] 4.0 mln
America
[210 000 – 270 000]Latină Oceania
22.5 mln [3.3 – 5.1 million]
1.6 mln 75 000
[1.4 – 1.9 million]
[53 000 – 120 000]

CE ESTE HIV ŞI CE ESTE SIDA?

Ce este HIV? Ce este SIDA?

Dobîndită – nu este înnăscută, este dobîndită

Uman – afectează doar fiinţele umane
prin infectare;

Imunodeficitar – slăbeşte sistemul imunitar Imunodeficitară – slăbeşte sistemul imunitar

Sindrom – totalitate de semne/simptome

Virus – purtător de boală
patologice

CUM POATE FI TRANSMIS HIV ŞI CUM NU?

RISC ÎNALT IMPORTANT

Contact sexual neprotejat . Din punct de vedere biologic, femeile sînt mai
vulnerabile decît bărbaţii la infectarea cu HIV.

Luarea pastilelor contraceptive (de către femeie)

39
 fără folosirea prezervativului, nu reduce riscul de
infectare atît cu HIV, cît şi cu o infecţie cu
transmitere sexuală.

În cazul în care persoana are o infecţie cu

transmitere sexuală, care nu a fost tratată, există
un risc mai sporit de infectare cu HIV!

Injectarea drogurilor cu seringi/ace folosite În Moldova, primele cazuri de infectare cu HIV au

apărut anume în rîndul utilizatorilor de droguri.

Astăzi, rolul dominant în transmiterea HIV îi

aparţine contactului sexual.
Vizitarea saloanelor de manichiura/pedichiura, Notă: Instrumentele se utilizează doar pentru o
tatuaj, pirsing, în caz că se utilizează singură persoană, după care obligatoriu se
instrumente nesterile sterilizează.

RISC MEDIU
De la o mamă infectă la făt. În timpul sarcinii – prin sînge şi placentă;

În timpul travaliului şi naşterii – prin sînge şi lichide

vaginale;

În timpul alăptării – prin laptele matern.

Riscul de infectare a fătului depinde în mare parte

de măsurile de prevenire aplicate. În condiţii
optimale şi fără ca mama să fie tratată, riscul
transmiterii infecţiei de la mamă la făt este de
20%. În cazul cînd mama primeşte tratament
special, riscul transmiterii infecţiei la făt este sub
2%.

La naştere, femeilor HIV pozitive, li se creează

condiţii pentru ca copilul să nu fie infectat. În
Moldova există deja astfel de intervenţii. După
naştere, e important ca mama să nu alăpteze, ci
să utilizeze hrană artificială pentru copil.

NU EXISTĂ RISC
Vizitarea medicului; NOTĂ! În Republica Moldova toate normele de
igienă sînt respectate!
Vizitarea stomatologului;
S-a înregistrat doar un singur caz de transmitere a
Examinare/tratament în spital; HIV de la fiu la tată în timpul unei intervenții
chirurgicale urgente. Fiul nu știa că are HIV.

40
Donarea sîngelui;
Primirea unei donaţii de sînge.
Prin strîngere de mînă, îmbrăţişare, sărut;
Transpiraţie, lacrimi, salivă, secreţii nazale, tuse.
Vizitarea piscinei,
Vizitarea saunei,
Utilizarea WC-urilor publice,
Utilizarea serviciilor de spălătorie;
Folosirea transportului public (microbuz,
troleibuz, tren, avion);
Folosirea în comun a veselei: aceeaşi lingură şi
farfurie.
Vizitarea salonului de coafură, cosmetică sau
acupunctură; tatuaj; pirsing; găurirea urechilor;
Cu condiţia să fie respectate toate regulile de
igienă!
Înţepătura de ţînţar
Contact sexual protejat cu folosirea
prezervativului
După acest caz, în Moldova, absolut tot sîngele
este testat și se asigură o calitate înaltă a
intervențiilor de acest gen.
La fel, nu au fost înregistrate cazuri de infectare cu
HIV prin sărut intim.
Aceasta înseamnă: Toate obiectele care intră în
contact cu sîngele, trebuie folosite o singură dată,
sau/şi sterilizate înainte de refolosire!
SFAT! Mergeţi în locuri sigure, unde regulile de
igienă sînt respectate. Nu vă fie frică/jenă să
cereţi ca aceste reguli să fie respectate!
NOTĂ! Infecţia HIV NU POATE fi transmisă prin
înţepături de ţînţar! Acesta este un mit. HIV este
virusul imuno-deficienţei umane şi poate trăi doar
în corpul uman.
Dacă este folosit corect, previne infectarea cu HIV
sau a altor infecţii cu transmitere sexuală în
proporţie de 98%.
41
ÎNTREBĂRI FRECVENTE

CUM CINEVA ÎŞI POATE DA SEAMA DACĂ A FOST INFECTATĂ CU HIV?

NICI O PERSOANĂ NU POATE VEDEA DACĂ CINEVA ESTE INFECTAT
SAU NU CU HIV LA PRIMA VEDERE:
 Virusul nu poate fi văzut;
 Mulţi oameni sînt infectaţi cu HIV şi nu ştiu despre asta.

CÎT TIMP VIRUSUL HIV POATE TRĂI/REZISTA ÎN AFARA CORPULUI

UMAN?
În afara corpului uman virusului HIV este foarte fragil. Ca să poată
NOTĂ! Numai după 3 luni de
transmite infecţia, virusul trebuie să fie în concentraţie suficientă şi
expunere la HIV, sistemul imunitar al
să intre în contact direct cu sîngele. Totodată, săpunul, lichidul de
vase sau alţi dezinfectanţi, vor distruge virusul. unui om reuşeşte să elibereze
anticorpii în organism care sunt
TESTUL HIV: detectaţi de testul HIV. Rezultatele
testelor făcute înainte de trecerea a 3
- Nu detectează însuşi virusul HIV, dar
- Identifică anticorpii pe care sistemul imunitar al corpului uman luni, nu sunt de încredere.
îi formează ca protecţie împotriva virusului.

PESTE CÎT TIMP DUPĂ O SITUAŢIE RISCANTĂ O PERSOANĂ TREBUIE SĂ-ŞI FACĂ TESTUL
HIVPENTRU A OBŢINE REZULTATE RELEVANTE : 3 luni (12 săptămîni)

DACĂ REZULTATUL TESTULUI HIV ESTE „POZITIV”, ACEASTA ÎNSEAMNĂ:

- Persoana este infectată cu HIV;
- Posibil ca persoana să nu aibă încă SIDA;
NOTĂ! Mulţi oameni care sînt infectaţi cu HIV arată complet sănătoşi!

NU TE POŢI VACCINA ÎMPOTRIVA VIRUSULUI HIV:

- Încă nu există vaccinuri împotriva virusului HIV;
- HIV poate fi tratat, dar nu vindecat;
ÎN CÎT TIMP DE LA STABILIREA REZULTATULUI HIV-POZITIV
APARE SIDA?
- Pot trece ani pînă cînd boala se va transforma în SIDA;
- Este foarte important să căutaţi ajutor şi tratament medical
imediat după stabilirea rezultatului pozitiv.

CUM POATE FI DIAGNOSTICATĂ SIDA?

- SIDA este una din stadiile infecţiei HIV;
- SIDA se manifestă prin aşa-numitele boli SIDA – afecţiuni ale plămînilor, diverse infecţii, tumori
de piele etc.

42
CUM POATE FI TRATATĂ SIDA?
Este îngrijorător faptul că rezultatele
sondajelor arată că mulţi oameni cred că
există "un leac" pentru SIDA – ceea ce îi face
să se simtă mai siguri, şi posibil să-şi asume
riscuri, pe care altfel nu le-ar fi asumat.
Aceşti oameni nu au dreptate, întrucît deocamdată SIDA nu se vindecă.

Există medicamente antivirale, care încetinesc progresul HIV în SIDA, şi care pot să-i menţină pe
oamenii sănătoşi timp de mai mulţi ani

HIV POATE FI PREVENITĂ PRIN:

- Abţinerea de la contacte sexuale;
- Întreţinerea relaţiilor sexuale fidele doar cu o singură persoană, testată la virusul HIV şi cu
rezultat negativ;
- Practicarea contactului sexual cu utilizarea prezervativului
- Evitarea utilizării echipamentului injectabil folosit (ace, seringi) ;

FAPTE IMPORTANTE DESPRE PREZERVATIVE CA MĂSURĂ DE PROTECŢIE:

- Previn transmiterea infecţiei HIV (aprox. 98%
siguranţă) şi reduc riscul transmiterii ITS (infecţii cu
transmitere sexuală);
- Ele trebuie procurate din locuri sigure (farmacie) sau
obţinute gratis de la Oficiile de Planificare a Familiei sau
Centrele Prietenoase de Sănătate ale Tinerilor;
- Nu trebuie expuse la soare, căldură şi obiecte ascuţite;
- Pachetele cu prezervative nu trebuie deschise cu dinţii,
cuţitul, foarfecele (atenţie la manipularea cu unghii
ascuţite).

43
TEMA 11: DECIZII INFORMATE PRIVIND HIV

Care sunt modalităţile de prevenire HIV/IST?

1) Abstinenţa (amînarea debutului sexual)
Aceasta este o practică bazată pe valoarea social interiorizată a virginităţii (atît a femeilor, cît şi a
bărbaţilor). Care sunt criteriile conform cărora o persoană decide să se abţină de la relaţii sexuale pînă
la o anumită vîrstă sau eveniment din viaţă? Acestea ar putea fi: împlinirea majoratului, logodna, găsirea
persoanei potrivite, te-ai îndrăgostit, etc. Uneori motivele personale pot fi fundamentul pentru luarea
deciziilor de a te abţine, adică sentimentul că nu este timpul potrivit pentru un debut sexual, nu te simţi
liber, te simţi jenat, îţi lipseşte abilitatea de a vorbi despre comportamentul tău sexual sau protecţie, ai
frică să nu rămîi însărcinată sau să te molipseşti de vreo boală, nu poţi negocia comportamentul tău
sexual sau să ai relaţii sexuale sigure.
2) Fidelitatea - practicarea relaţiilor sexuale monogame cu o persoană neinfectată.
Este important de menţionat aici că un rezultat negativ verificat vine doar după 3 luni de la momentul
cînd aţi avut un comportament sexual riscant.
Astfel, dacă o persoană într-un anumit moment rezultat negativ, acest lucru se referă la o perioadă din
trecut, cu 3 luni în urmă, nu la prezent.
Multe cupluri (parteneri intimi) care practică sexul sigur de la început, după 3 luni de relaţii, decid să
treacă testul HIV împreună. Dacă rezultatele ambilor parteneri sunt negative, ei pot decide de a
continua aceeaşi relaţie monogamă neprotejată (fidelitatea).
3) Conştientizarea şi comunicarea
Aceasta se referă la încrederea în sine şi eficacitatea în luarea deciziilor informate pentru a preveni
sau comunica despre comportamentul sexual, pentru a negocia un sex sigur şi abilitatea de a refuza -
a zice NU practicilor/riscurilor în care nu doreşti să te implici.
4) Contact sexual sigur. Sunt cîteva modalităţi de a practica sexul sigur:
- sex fără penetrare – îmbrăţişări, mîngîieri
- contact sexual protejat cu utilizarea prezervativului
- contact sexual protejat cu utilizarea aşa-numitei “metode duble olandeze” – pilule contraceptive
(luate de partea feminină) şi folosirea, în acelaşi timp, a prezervativului – pentru a preveni dublu
infectarea cu HIV sau infecţiile sexual-transmisibile (IST), şi o sarcină nedorită
- utilizarea corectă a prezervativului este cea mai potrivită metodă pentru tinerii ce au avut deja
debutul sexual, întrucît el protejează împotriva infectării cu HIV/ITS şi a sarcinii nedorite.
Ce este sexul NESIGUR? Sex-ul nesigur se referă la activităţile sexuale care prezintă un risc înalt de
transmitere a HIV/IST, adică sexul neprotejat, fără prezervativ.

Ţine minte: unii tineri consideră că contactul sexual întrerupt (scoaterea penisului imediat înainte de
ejaculare, cunoscut de asemenea sub denumirea de “coitus interuptus”) este sigur. Nu este adevărat!
Întrucît o picătură mică de spermă ar putea rămîne pe vîrful pensului imediat înainte de ejaculare, ceea ce
poate provoca atît o sarcină nedorită, cît şi infectarea cu HIV/IST, în caz că unul din parteneri este infectat.
Lucruri importante despre prezervative ca metodă de sex sigur:
- Previne transmiterea HIV (cca. 98% siguranţă) şi micşorează riscul de transmitere a infecţiilor sexual
transmisibile;
- Trebuie să aibă un cod de calitate: DIN EN ISO 4074:2002;
- Trebuie utilizat înainte de data de expirare: caută pe ambalaj termenul de valabilitate al acestuia;
- Nu trebuie expuse direct la soare, căldură sau obiecte ascuţite;
- Pachetul cu prezervativ nu se deschide cu dinţii, cuţitul sau foarfece (Atenţie şi la unghiile lungi şi
ascuţite!);
- Prezervativul trebuie utilizat corect pentru a asigura calitatea lor de metodă contraceptivă: se pune
imediat ce penisul este în erecţie, nu înainte de ejaculare;
- Procurați doar prezervative cu lubrifiant;
-

44
PAȘII ÎN LUAREA UNEI DECIZII INFORMATE:
 Cunoașterea situațiilor de risc (căilor de transmitere a infecţiei HIV) și a factorilor care
ne influențează (presiunea psihologică)
 Analiza consecințelor, avantajelor și dezavantajelor fiecărei decizii
 Luarea deciziei neinfluențate - în baza valorilor personale
 Comunicarea deciziei luate cu fermitate și încredere în sine.

Notă importantă! Atunci cînd sînteți în fața unei decizii dificile, este bine să consultați
specialiști sau să solicitați ajutorul persoanelor apropiate la fiecare din pașii enumerați . În
cazul în care simţiţi dificultate în luarea deciziei, mai bine amînaţi, pentru a nu intra
nepregătit în situaţia cu risc sporit. Paşii în luarea deciziei trebuie să fie afi;aţi şi prezentaţi cu
ajutorul exemplelor concrete.

TEHNICI DE COMUNICARE A DECIZIEI NEGATIVE/REFUZULUI

Trei tipuri de situaţii cînd trebuie de spus “NU”, chiar dacă este foarte dificil:
 Cineva, care reprezintă autoritate pentru tine şi cere ceva de la tine, dar tu ştii că nu poţi să faci
asta (din lipsă de timp, resurse). În acelaşi timp, eşti interesat să-ţi păstrezi relaţiile şi imaginea.
 Relaţii de dragoste/prietenie. Nu ai sentimente atît de puternice, dar ştii că adevărul va afecta
prietena/prietenul.
 Cineva, care reprezintă autoritate pentru tine şi cere ceva de la tine, dar îndeplinirea solicitării
poate afecta drepturile altor persoane sau va duce la încălcarea legii.

Tehnica DETERMINAREA “HOTARULUI” se aplică în situaţii cînd cineva solicită de la tine mai mult
decît poţi să oferi, sau cînd cineva propune unele lucruri de care tu nu ai nevoie. În ambele cazuri este
necesar de determinat “hotarul” care divizează dorinţele altora de interesele tale personale. Tehnica se
aplică în trei etape.

ETAPA SENSUL ETAPEI EXEMPLE

1 Apreciază personalitatea “Dacă am înteles corect, dumneavoastră doriţi … ?”
solicitantului. “Eu apreciez mult că v-aţi adresat anume la mine”,
“Propunerea este interesantă”
2 Descrie poziţia/situaţia “Sînt foarte încărcat cu alte responsabilităţi”,
personală fără a vă cere “Timpul acesta a fost planificat pentru altceva”
scuze “Nu am abilităţi necesare pentru a îndeplini rugămintea”
3 Comunică refuzul “Nu, nu vreau”
“Asta nu-mi convine”

Unele persoane nu înţeleg sau nu vor se accepte refuzul tău imediat cînd aud “NU”. Ei aplică diferite
tehnici de manipulare pentru a juca pe sentimentele tale.

45
Tehnica “REFUZULUI PERMANENT”. Se utilizează pentru a opune rezistenţă la încercările de
manipulare. La baza tehnicii stă convingerea “Eu nu sînt responsabil pentru a fi bun cu toţii”.

PASUL 1. „Mulţumesc pentru încredere şi propunere”.

PASUL 2. Argumentează refuzul.
PASUL 3. Refuză respectuos, dar ferm.
PASUL 4. Ascultă şi repetă argumentele solicitantului (pentru a demonstra că îl întelegi)
PASUL 5. Refuză repetat (fără argumente noi şi fără reacţie la argumentele care sustrag de la
tema discuţiei).

UNELE SFATURI SUPLIMENTARE PENTRU REFUZ

1. Fă o pauză. “Eu nu pot da răspunsul imediat, am nevoie de timp...” “Îţi voi comunica decizia pînă
la sfîrşitul zilei...” “Pot să-ţi comunic decizia peste 10 minute?”
2. Demonstrează că înţelegi situaţia solicitantului: “Eu înţeleg, situaţia ta este foarte dificilă...”,
“Îmi pare rău că ai probleme aşa de serioase...” “Situaţia e destul de complicată, dar eu sînt
sigur/ă, că vei găsi o soluţie ...”
3. Evită să vă cereţi scuze. Cînd solicitantul aude scuzele tale el interpretează asta ca … “El încearcă
să prezinte încă un argument mai puternic, ca eu să cedez … ?!”
4. Utilizează preponderent “nu pot” în loc de “nu vreau”.
5. Determină clar ce poţi să faci şi ce nu: “Eu îţi dau conspectul meu, dar numai pentru astăzi”; “Eu
te ajut să aduci geanta de la gară, dar numai în cazul în care reuşim să ajungem înapoi la cămin la
ora 14:00”; “Eu merg cu tine la discotecă, dar numai pînă la ora 21:00”.
6. Priveşte în ochi, vorbeşte cu încredere, cu glasul plin. Trebuie să fiţi relaxat.

CUM SĂ AI MAI MULTĂ ÎNCREDERE ȘI SĂ DEPĂȘEȘTI TIMIDITATEA ÎN COMUNICARE

(LIMBAJUL CORPULUI)
Schimbările care au loc în perioada pubertății pot afecta în mare măsură încrederea în sine, ceea ce la
rîndul său afectează starea ta emoțională. Ai putea să te simți frustrat și emoționat din cauza lipsei de
încredere sau invers, agresiv și demonstrativ din cauza unei supraestimări de personalitate
(demonstrarea unei încrederi în sine exagerate).

Cercetările au demonstrat că ne putem stăpîni aceste emoții atît pe calea acomodării la schimbările
fiziologice rapide, la rolurile noi pe care trebuie să le jucăm, precum și prin exersarea unui limbaj
adecvat al corpului.
TE-AI GÎNDIT VREODATA CĂ ÎNTR-UN MINUT O
PERSOANĂ SPUNE ÎN JUR DE 100 DE CUVINTE, DAR
ÎN ACELAȘI TIMP ACEEAȘI PERSOANĂ “POATE
EXPRIMA” FĂRĂ CUVINTE, PRIN LIMBAJUL
CORPULUI, ÎN JUR DE 800 DE CUVINTE?!

Aproape 90% din informații se transmit pe această cale.

Pentru a reuși o comunicare pozitivă și eficientă este
nevoie să utilizezi următoarele semne non-verbale:

46
  Priveşte interlocutorul în ochi;
 Ocupă loc suficient în spațiu pentru a avea posibilitatea să gesticulezi sau să păşeşti (nu te
înghesui);
 Poziționează corpul (picioarele, mîinile, capul) astfel încît să te simți comod;
 Poartă haine care nu îţi incomodează mișcările;
 Zîmbeşte;
 Utilizează gesturi afirmative (dă din cap din sus în jos și evitați datul din cap de la stînga la
dreapta);

Unii oameni sînt conștienți cum să îşi controleze partea psihologică (emoțiile) pentru a-și îmbunătăți
starea fizică. De aceea, ei au gînduri pozitive, se focusează pe
scopuri sau îşi vizualizează viitorul pentru a avea şi o imagine
fizică atractivă.

Cercetările demonstrează însă că este posibilă și o influență

inversă. Dacă eşti neîncrezător, ridică-ţi pieptul înainte și stai
drept. Peste puţin timp te vei simți mai încrezător. Dacă eşti
nefericit, forțază-te să zîmbeşti. În curînd te vei simți mai
fericit și vei avea din ce în ce mai multe gînduri pozitive. Ceea
ce trebuie să reții este faptul că gîndurile sînt controlabile,
dar nu prin schimbare directă, ci prin schimbarea limbajului
non-verbal și atunci vom putea formula ușor gîndurile și
atitudinile pe care le dorim.

47
TEMA 12: HIV /SIDA - STIGMATUL ŞI DISCRIMINAREA

STUDIUL DE CAZ: DUDU

“Dudu, o tînără de 19 ani … Avea visuri ca toată lumea: să

facă studii, să-şi găsească un serviciu bun, să aibă o familie şi
copii. O viaţă întreagă avea la dispoziţie.
S-a căsătorit din dragoste cu prietenul fratelui său şi se
simţea împlinită numai la gîndul cît de unită îi va fi familia. Din
păcate, părinţii lui Dudu au ascuns de ea un adevăr crud şi amar:
fratele ei era de opt ani dependent de droguri, iar prietenul lui şi viitorul ei soţ avea aceeaşi „pasiune”.
Nunta a fost ca în poveşti, cu nuntaşi aleşi şi masă împărătească. Peste un an, tînăra familie s-a strămutat la
Moscova, în căutare de lucru. Între timp, fratele lui Dudu a murit. Avea 22 de ani: SIDA îi măcinase şi sufletul
şi trupul. Şi de această dată, Dudu nu a aflat adevărul. Nici nu bănuia de ce boală s-a stins fratele ei la o
asemenea vîrstă. Părinții au ținut acest lucru în taină pentru că ea era deja însărcinată.
Dudu era într-adevăr fericită, datorită pruncului care avea să-l aducă pe lume şi căsătoriei pe care o
avea.se mai întîmpla să se certe cu soţul, dar îşi zicea că aşa era firea lui …
Pentru că se pregătea să nască în Rusia, a fost obligată să facă test triplu la HIV. Primele două
rezultate au fost negative, cel de-al treilea – pozitiv. Fericirea şi visurile sale s-a ruinat precum un castel de
nisip: soţul ei, narcoman, a infectat-o şi pe ea. Ce i se va întîmpla acum?
Medicii de la clinica unde se adresase Dudu, i-au oferit asistenţă medicală de calitate şi, drept
urmare, Dudu a început tratamentul HIV. Cu ajutorul specialiştilor şi după multe gînduri legate de a păstra
sau nu copilul, Dudu a decis să nască. Aştepta o fetiţă. Medicii au asigurat-o că erau foarte multe şanse ca
ea să nască un copil sănătos. Ea nu a discutat niciodată cu Iurie despre
acest lucru. Iar odată cu aflarea statutului său HIV pozitiv, Dudu practic nu
mai vorbea cu Iurie.
... Au divorţat. După divorţ nu s-a gîndit decît la fetiţă. Nu vroia să
fie compătimită. Dudu a adus pe lume o fetiţă drăgălaşă, dar purtînd greul
blestem al maladiei. Atît mama, cît şi copilul urmează tratament şi învaţă
să trăiască cu acest virus. Dudu este o fire puternică şi nu renunţă la ideea
că fetiţa sa va creşte mare, va merge la şcoală şi se va bucura de cel mai
frumos dar – viaţa. Nu ştie cît mai are de trăit, însă este decisă să facă tot ce-i stă în puteri pentru fetiţa sa.
Peste cîţiva ani, Dudu s-a reîntors în Moldova, unde a găsit de lucru şi o grădiniţă pentru fetiţa ei.
Grădiniţa i-a fost recomandată ca fiind una foarte bună, şi pentru a-şi înscrie fetiţa acolo, Dudu a trebuit să
48
prezinte toate datele medicale. Astfel administraţia grădiniţei a aflat că fetiţa este HIV pozitivă. Dudu a fost
rugată să aştepte 2 săptămîni, pînă administraţia îi va da un răspuns.
În acest răstimp, Dudu a pierdut locul de muncă pe motiv de neprezentare la serviciu şi este nevoită
să-şi caute din nou de lucru.

STIGMATUL ŞI DISCRIMINAREA PERSOANELOR CARE TRĂIESC CU HIV/SIDA

Ce este stigmat?
Stigmatul este un semn al dizgraţiei, rușinei sau neacceptării sociale.
Acesta vine de la vechea practică de a marca pe cineva care este crezut ca
avînd “deficienţe morale” sau de a se fi purtat necuviincios şi, prin urmare,
ceilalți membri ai societăţii trebuie să se ferească de această persoană.
Stigmatul este deseori descris ca un proces de depreciere. Cu alte cuvinte,
dacă o persoană este stigmatizată, ea este discreditată, în dizgraţie şi/sau
percepută ca avînd mai puţină valoare sau mai puţin merit în ochii celorlalţi.
Stigmatul legat de HIV deseori se construieşte şi se întăreşte be baza altor
prejudicii existente, precum cele legate rasă, gender, sau sexualitate. De exemplu, stigmatul legat de HIV
deseori se bazează pe asocierea a HIV/SIDA cu comportamente marginalizate şi stigmatizate, precum
practicarea prostituţiei, consumul de droguri sau practicarea sexului cu persoane de acelaşi gen. Stigmatul
legat de HIV îi afectează pe cei ce trăiesc cu acest virus şi - prin asociere - pe cei cu care ei trăiesc, precum
partenerul, copiii şi alţi membri ai familiei.

Stigmat intern

Termenul de stigmat intern, de asemenea, stigmat “simţit” sau “auto-stigmatizare” este utilizat pentru a
descrie modul în care o persoană purtătoare de HIV se simte şi, în special, dacă simte ruşine în privinţa
faptului că este purtătoare de HIV. Stigmatul intern poate duce, de asemenea, la părere joasă despre sine, la
simţul inutilităţii sau depresiei.
Stigmatul intern de asemenea poate rezulta în faptul că persoana purtătoare de HIV este în afara relaţiilor
sociale şi intime, sau se limitează singură de la serviciile şi oportunităţile posibile din frica de a nu fi
descoperită ca fiind purtătoare de HIV-SIDA, sau de a fi discriminată din această cauză.

49
CE ESTE DISCRIMINAREA?

Discriminarea înseamnă a trata pe cineva într-un mod diferit, incorect

sau prejudecat, deseori în baza apartenenţei sale, sau pur şi simplu a
percepţiei că ar aparţine unui grup specific. Procesul de stigmatizare
duce la discriminarea persoanei stigmatizate.
“Discriminarea constă din acţiuni sau omiteri care derivă din stigmat
şi sunt orientate spre acei indivizi care sunt stigmatizaţi.” De exemplu,
discriminarea legată de HIV are loc atunci cînd cineva este tratat
diferit (spre dezavantajul său), pentru că se ştie că el este purtător de HIV. În majoritatea cazurilor
discrimarea se răsfrînge și asupra familiei acestei persoane.
(Sursa: Ghidul utilizatorului. Index-ul stigmatului persoanelor ce trăiesc cu HIV)

Purtătorii de HIV deseori sunt expuşi discriminării şi abuzurilor drepturilor omului: mulţi dintre ei au fost
eliberaţi din funcţie sau alungaţi de acasă, respinşi de familie şi prieteni; alţii au fost asasinați. (Sursa:
UNAIDS)

DE CE PERSOANELE PURTĂTOARE DE HIV SUNT DISCRIMINATE?

• pentru că oamenii nu sunt informaţi adecvat despre această boală

şi modurile în care ea nu se transmite;
• din cauza fricii;
• pentru că HIV se consideră taboo și deseori este asociat cu
homosexualitatea, prostituţia, consumul de droguri şi alte
comportamente şi noţiuni stigmatizate
• pentru că unii oameni cred că astfel se pot proteja pe sine şi pe cei
dragi;

CE FORME DE DISCRIMINARE EXISTĂ ÎMPOTRIVA PURTĂTORILOR DE HIV?

• Libertatea în acţiuni a persoanelor purtătoare de HIV sunt limitate în şcoli, grădiniţe, magazine, şi alte
insitutuţii
• Ei sunt ameninţaţi la locul de muncă, ceea ce rezultă în pierderea acestuia
• Relaţiile cu membrii familiei sunt fragile şi deseori deteriorate
• Drepturile şi principiile lor etice (protejate prin declaraţie) sunt permanent încălcate

50
CE ESTE TOLERANŢA? CUM MANIFESTĂM TOLERANŢA FAŢĂ DE PERSOANELE HIV POZITIVE?

Toleranţa înseamnă respectul, acceptarea şi aprecierea bogatei diversităţi a culturilor lumii noastre, a
formelor de expresie şi a felurilor de a fi om. Toleranţa este armonia diferenţelor (sursă: UNESCO)

Cum putem arăta că sîntem toleranţi faţă de persoanele care trăiesc cu HIV?
- Să fii binevoitor să accepţi că oamenii sînt diferiţi de tine sau de părerea ta, de crezul tău sau
stilul de viaţă;
- Acceptă că ei pot avea un stil de viaţă diferit de al tău şi valori diferite;
- Recunoaşte faptul că ei au dreptul să nu divulge statutul lor pozitiv;
- Recunoaşte dreptul lor la sănătate, demnitate şi prevenire;
- Recunoaşte dreptul lor la sănătate sexual-reproductivă şi drepturile general umane.
DREPTURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE PERSOANELOR CARE TRĂIESC CU HIV

DREPTURI RESPONSABILITĂŢI
• Toleranţă • de a fi informat
• Nediscriminare • de a fi cooperant
• Dreptul la grijă şi solidaritate • de a fi tolerant
• Dreptul la libera circulaţie, care ar • de a coopera cu instituţiile de
trebui să inlcudă şi dreptul la sănătate şi lucrătorii
călătorie, lucru sau turism • de a-i păsa de alţii
• Dreptul la educaţie
• Dreptul la protecţia sănătăţii
• Dreptul la muncă
• Dreptul la protecţia intimităţii

51
52
TEMA 13: STRESUL ŞI DECIZIA

NOŢIUNI DE BAZĂ: STRES, FACTORI DE STRES, STRES POZITIV, STRES NEGATIV, STRESUL ŞI
DECIZIA.

TIMP DE 5 MINUTE NOTEAZĂ ÎN CAIETE TOT CE TE DERANJEAZĂ, TE SÎCÎIE SAU TE SUPĂRĂ.

________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

IMAGINEAZĂ-ŢI CUM TE-AI SIMŢI DACĂ S-AR ÎNTÎMPLA CONCOMITENT 7-8 LUCRURI DIN CELE
ENUMERATE?
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

COMPLETEAZĂ TABELUL CU SITUAŢII DIN VIAŢĂ, CÎND AI SIMŢIT URMĂTOARELE SIMPTOME

SPECIFICE STRESULUI:

SIMPTOME SITUAŢII DIN VIAŢĂ STRATEGII ANTISTRES

Oboseală exagerată (te

scoli dimineaţa cu
senzaţia că eşti obosit)

Insomnie

Poftă de mîncare
exagerată (mai ales
dulciuri)

Dureri de cap

Dureri de stomac, rinichi

sau alte dureri

53
CE ESTE STRESUL, CE CUNOŞI DESPRE STRES?
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

!!! STRESUL REPREZINTĂ ACEA SITUAŢIE CARE DUCE LA O PRESIUNE FIZICĂ SAU PSIHICĂ ASUPRA
UNEI PERSOANE, O REACŢIE LA SCHIMBARE, UN DISCONFORT, CÎND SIMŢIM CĂ NU PUTEM FACE
FAŢĂ SOLICITĂRILOR.

Stresul poate produce schimbări şi dereglări în organism. Prima reacţie

la factorii de stres este de mobilizare totală a sistemului endocrin şi de
reducere temporară a eficienţei organismului, care ar dăuna stării de
sănătate.

Efectele stresului pot fi pozitive Adaptarea la stres nu poate

pe termen scurt (îi ajută pe oameni să
gîndească mai clar în situaţii de panică
sau să fie mai creativi).
Efectele stresului pot fi şi
negative - dacă nu există o posibilitate
de eliberare a stresului.
S-a descoperit că organismul
are o energie limitată de adaptare,
fiecare reacţie la stres consumînd o
parte din această preţioasă resursă.
continua la nesfîrşit. La un moment dat,
cînd energia de adaptare se epuizează,
pot apărea suferinţe fizice sau psihice.
În cazul suferinţelor fizice, este
necesară repaosul la pat, pentru ca
rezerva de energie consumată să se
poată reface.
Dacă nu se ia această măsură,
rezervele se epuizează complet.

ÎN CONTEXTUL DE ÎNVĂŢARE, NE CONFRUNTĂM CU DOUĂ TIPURI DE STRES:

STRESUL POZITIV, perceput drept o provocare plăcută, cu o durată limitată, care îi ajută pe oameni să se
concentreze şi să aibă performanţe bune;
STRESUL NEGATIV, determinat de o presiune de lungă durată, cînd oamenii sînt obligaţi să acţioneze, dar
nu sînt pregătiţi nici moral, nici fizic pentru aceasta.

OAMENII INTRĂ ŞI IESE DIFERIT DIN STĂRILE DE STRES. ANALIZAŢI ÎN PERECHI STRATEGIILE
ANTISTRES ŞI IDENTIFICAŢI CARE DIN ELE POT FI APLICATE PENTRU SITUAŢIILE IDENTIFICATE ÎN
TABEL.

STRATEGIA 1 ESENŢA
Înţelegerea regulilor are un efect benefic asupra stresului. Acţiunile
Înţelegerea regulilor, tradiţiilor radicale, de genul părăsirii şcolii, al cărei climat de lucru pare
şcolii necorespunzător, pot duce la situaţii şi mai stresante.

54
 STRATEGIA 2 ESENŢA
Organizarea lui astfel încît să devină plăcut şi să permită utilizarea
Organizarea spaţiului personal de eficientă a timpului, este extrem de importantă. Făcînd ordine la
lucru sfîrşitul zilei, asigurăm atmosfera relaxată la sfîrşitul zilei următoare.
Lucrurile şi hîrtiile inutile trebuie aruncate neîntîrziat. Stresul este
influenţat de stimulii vizuali. De aceea este importantă
înfrumuseţarea spaţiului personal de lucru cu ajutorul plantelor,
florilor, fotografiilor preferate.

STRATEGIA 3 ESENŢA
Discuţiile şi schimbul de opinii în perioadele de presiune maximă sînt
Bunele relaţii cu colegii extrem de importante pentru stabilirea unor bune relaţii între colegi.
Dacă ceva ne deranjează, nu vom lăsa lucrurile să meargă de la sine,
ci vom reacţiona, vom spune despre asta.

ESENŢA
STRATEGIA 4
Analiza nivelului de stres pentru Este bine să identificăm perioadele prea aglomerate şi să schimbăm
diferite perioade ale anului şi ale timpul pentru unele activităţi.
zilei

STRATEGIA 5 ESENŢA
Cele mai importante lucruri trebuie planificate, pe cît posibil pentru
Managementul timpului primele ore ale zilei. La sfîrşitul fiecărei zile, este bine să se facă
planificarea pentru ziua următoare.

STRATEGIA 6 ESENŢA
Sînt absolut necesare, mai ales în timpul unei activităţi intense şi
Perioade de relaxare fizică şi sedentare. În aceste perioade psihicul şi organismul sînt încordate.
mentală, dietă echilibrată Ignorînd acest lucru, urmările asupra sănătăţii pot deveni serioase.

STRATEGIA 7 ESENŢA
Sprijinul acordat persoanelor aflate sub stres, trebuie să urmeze
Observarea stresului la colegi şi anumiţi paşi: discutarea problemei cu care se confruntă şi a cauzei
implicarea în reducerea acestuia acesteia – legată de şcoală sau personală; identificarea tipului de
suport pe care îl doresc – discuţii, asistenţă medicală, schimbarea
programului de lucru etc.

55
 STRATEGIA 8 ESENŢA
Este foarte important controlul asupra reacţiilor la evenimente le sau
situaţiile neconvenabile, care nu pot fi evitate. Problemele nu trebuie
Echilibrul interior, neîncrederea în ignorate. Dimpotrivă. Trebuie rezolvate, pe măsură ce apar, obiectiv,
forţele proprii fără a lăsa loc nervilor şi mîniei, fără a deveni intoleranţi cu cei din jur.
Una dintre cauzele principale ale stresului este sentimentul de
vinovăţie. Greşelile trebuie acceptate şi considerate componente
necesare în învăţare. Trebuie căutate şi înţelese cauzele lor şi luate
măsuri pentru a nu se repeta. Sentimentul de vinovăţie poate proveni
şi din imposibilitatea de a răspunde la toate solicitările, din invidia ce
rezultă din compararea cu cei din jur şi dorinţa de a fi ca “toţi”. Unele
solicitări urmează a fi refuzate cu amabilitate.

STRATEGIA 9
Activităţi antistres în timpul liber
ESENŢA
Cel mai important lucru este acordarea pentru ele a timpului suficient
seara, în week-end, în vacanţe. Relaxarea prin activităţi plăcute, de
preferinţă în aer liber, nu este de neglijat şi trebuie susţinută. Somnul
şi alimentaţia sănătoasă, exerciţiile fizice şi hobby-urile sînt esenţiale.

CITEŞTE CU ATENŢIE ISTORIOARA PREZENTATĂ.

„MĂCINAT DE GÎNDURI”

Astăzi e joi. Mîine plec acasă. Nu am mai fost de o lună. Surorile mele mai mici, Inga şi Valeria, mă aşteaptă.
Le-am promis că le aduc o carte şi dulciuri. Mă pregătesc pentru lucrarea la specialitate, finalizez raportul
despre practica de săptămîna trecută şi merg la magazin să le cumpăr ce am promis. Vreau să le bucur.
Astea erau planurile lui Doru, elev în anul II la şcoala profesională nr.8 din Chişinău, cînd a intrat colegul lui
de grupă, Ion, ca să-l anunţe că vineri după ore va fi şi susţinerea oficială a practicii. Doru se gîndeşte dacă va
reuşi să prindă ultima rută spre casă, cine ştie cît va dura susţinerea oficială. De la aceste gînduri l-a sustras
sunetul telefonului. Era Igor, un prieten cu care nu se văzuse de vre-o 2 ani. Îl invita peste cîteva ore la
discotecă unde îşi sărbătorea ziua de naştere. Ce să fac oare?
- am mîine o zi foarte grea;
- săptămîna viitoare se încheie semestrul şi vom avea adunare de părinţi. Mi-aşi dori ca părinţii să fie
mîndri de mine;
- cînd să reuşesc să le cumpăr surorilor ce am promis?
- pe Igor cum să-l refuz, e prietenul meu şi e ziua lui de naştere;
- în plus, sînt de serviciu în odaie şi trebuie să fac ordine.
Ce mă fac? Cum să procedez?

CUM SE SIMTE DORU?

56
________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

ANALIZEAZĂ TABELUL DE MAI JOS ŞI BIFEAZĂ SENTIMENTELE, STĂRILE SUFLETEŞTI CARE ÎL

ÎNCEARCĂ LA MOMENT PE DORU.

SENTIMENTE, STĂRI SUFLETEŞTI LOC SENTIMENTE, STĂRI LOC

PENTRU SUFLETEŢTI PENTRU
BIFE BIFE
Supărat Grăbit
Apreciat Pesimist
Agitat Indiferent
Alarmat Indispus
Amărît Vinovat
Apatic Impresionat
Furios Iritat
Epuizat Înfricoşat
Bătut Îngîndurat
Confuz Împăcat
Bucuros Îngrijorat
Deprimat Îngrozit
Calm Speriat
Interesat Înţelept
Descurajat Mohorît
Enervat Necăjit
Disperat Neliniştit
Dezamăgit Optimist
Emoţionat Nervos
Tulburat Util
Surprins Şocat

CUM CREZI, ESTE STRESAT DORU? DACĂ DA, CE INFORMAŢII DIN TEXT CONFIRMĂ ACEST LUCRU.
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

CE-I POŢI RECOMANDA LUI DORU PENTRU CA SĂ DEPĂŞEASCĂ SITUAŢIA DIFICILĂ CU CARE SE
CONFRUNTĂ?
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

57
DACĂ EŞTI CURIOŞI SĂ EVALUEZI NIVELUL PROPRIU DE STRES POŢI COMPLETA ACASĂ
CHESTIONARUL PROPUS.

EVALUAREA NIVELULUI DE STRES

PRIMA CONDIŢIE CE TR EBUIE ÎNDEPLINITĂ ÎN LUPTA PENTRU REDUCEREA STRESULUI ESTE

CONŞTIENTIZAREA EXISTENŢEI ACESTUIA. DE ACEEA, EVALUAREA REGULATĂ A STRESULUI
PRIN APRECIAREA OBIECTIVĂ A SITUAŢIE I ÎN DOMENIILE, PREZENTATE MAI JOS, ESTE EXTREM
DE IMPORTANTĂ. ALEGE VARIANTA CORECTĂ PENTRU FIECARE AFIRMAŢIE. DACĂ RĂSPUNSUL
CORECT ESTE:

- „niciodată” se încercuieşte cifra 1

- „uneori” – 2
- „adesea” – 3
- „întotdeauna” – 4

1. Mă consider vinovat de lucrurile care merg prost la şcoală. 1 2 3 4

2. Acumulez problemele pînă simt că explodez. 1 2 3 4
3. Mă concentrez asupra problemelor de la şcoală pentru a uita de cele de acasă. 1 2 3 4
4. Îmi vărs mînia şi frustrarea asupra celor din jur. 1 2 3 4
5. Cînd sînt sub presiune, comportamentul meu se schimbă în rău. 1 2 3 4
6. Mă concentrez cu precădere asupra aspectelor negative ale vieţii. 1 2 3 4
7. Mă simt stingher în situaţii noi. 1 2 3 4
8. Mă simt inutil în cadrul şcolii. 1 2 3 4
9. Întîrzii la şcoală şi la întîlnirile importante. 1 2 3 4
10. Nu suport criticile. 1 2 3 4
11. Mă simt vinovat dacă stau degeaba o oră. 1 2 3 4
12. Mă grăbesc, chiar dacă nu sînt sub presiune. 1 2 3 4
13. Nu am timp să citesc ziarele cît de des mi-aş dori. 1 2 3 4
14. Am pretenţia să mi se acorde atenţie şi să fiu auzit imediat. 1 2 3 4
15. Nu-mi exteriorizez sentimentele nici la şcoală, nici acasă. 1 2 3 4
16. Îmi asum mai multe sarcini decît pot rezolva la un moment dat. 1 2 3 4
17. Nu-mi place să cer sfatul colegilor şi maturilor. 1 2 3 4
18. Nu-mi cunosc limitele profesionale şi fizice. 1 2 3 4
19. Renunţ la plăceri şi pasiuni pentru că şcoala îmi răpeşte mai tot timpul. 1 2 3 4
20. Mă apuc de o treabă fără să mă gîndesc din start, dacă o pot duce pînă la capăt. 1 2 3 4
21. Sînt prea ocupat pentru a vorbi cu colegii şi prietenii în timpul săptămînii. 1 2 3 4
22. Amîn confruntarea şi rezolvarea problemelor dificile atunci cînd apar. 1 2 3 4
23. Dacă nu mă impun, oamenii nu mă iau în serios. 1 2 3 4
24. Îmi e jenă să recunosc că sînt suprasolicitat. 1 2 3 4
25. Evit să deleg (să transfer altcuiva) sarcinile. 1 2 3 4
26. Mă apuc să rezolv sarcinile înainte de a-mi stabili priorităţile. 1 2 3 4
27. Nu pot refuza cererile şi rugăminţile. 1 2 3 4
28. Cred că la sfîrşitul zilei trebuie să-mi termin treburile importante. 1 2 3 4
29. Cred că nu voi putea face faţă sarcinilor. 1 2 3 4
30. Teama de nereuşită mă împiedică să acţionez. 1 2 3 4
31. Viaţa şcolară o acaparează pe cea personală. 1 2 3 4
32. Dacă lucrurile nu se rezolvă imediat, îmi pierd răbdarea. 1 2 3 4

58
RĂSPUNS LA TESTUL DE EVALUARE A NIVELULUI DE STRES

SCOR TOTAL:
1) 32 – 64 puncte: Controlezi bine stresul. Nu uita că un nivel prea mic este nestimulator.
2) 65 – 95 puncte: Ai un nivel de stres destul de bun, dar cu toate acestea trebuie să îmbunătăţeşti anumite
aspecte.
3) 96 – 128 puncte: Nivelul de stres este prea ridicat. Ia măsuri pentru a-l reduce.

Sursă: Reducing Stress, Tim Hindle, Dorling Kindersley, 1996

59
TEMA 14: O VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ FĂRĂ ALCOOL, TUTUN ŞI DROGURI
Efectele/pericolele drogurilor

Drogurile schimbă modul în care funcţionează creierul. Creierul are cîteva responsabilităţi, printre care şi
controlul asupra funcţiilor organismului, cum ar fi respiraţia, mersul şi gîndirea .... Drogurile sînt similare ca
şi mărime şi formă substanţelor chimice numite neurotransmiţători. Celulele creierului utilizează aceste
substanţe pentru a comunica între ele. Drogurile perturbează şi derutează acest sistem de comunicare. În
acest mod, prin manipularea creierului, drogurile produc sentimente denaturate.

Drogurile îţi pot afecta sănătatea în diferite moduri: unele efecte sînt cauzate de utilizarea îndelungată
(probleme la ficat, rinichi şi inimă), altele provoacă riscuri imediate, cum ar fi supradoza. Tineri în formă
fizică perfectă au decedat din cauza atacului de cord după ce au consumat droguri.

1. ALCOOLUL

Cantitatea de alcool pe care o poţi bea într-o zi fără risc pentru sănătate este mai mică decît crezi (vezi mai
jos). Consumul excesiv de alcool poate avea efecte imediate (greaţă / vomă).Consumul excesiv şi regulat a
unor cantităţi considerabile de alcool pe perioade lungi de timp poate afecta diferite organe şi sisteme ale
organismului uman:

Creierul: Consumul regulat de cantităţi mari de alcool poate provoca pierderea temporară a cunoştinţei,
pierderi de memorie şi anxietate. Consumul pe termen lung poate duce la afectarea permanentă a
creierului, probleme grave de sănătate mintală şi dependenţă de alcool sau alcoolism. Creierul persoanelor
tinere este mult mai vulnerabil, deoarece în adolescenţă creierul este în proces de dezvoltare. Alcoolul
poate afecta comportamentul şi capacitatea de a învăţa şi de a memoriza.

Inima şi circulaţia: Alcoolul poate cauza tensiune arterială înaltă (hipertensiune arterială), ceea ce sporeşte
riscul unui atac de cord sau accident vascular cerebral. Acesta poate afecta plămînii, ficatul, creierul şi alte
sistemele ale organismului şi poate provoca insuficienţă cardiacă şi chiar cancer. Consumul de cantităţi mari
de alcool în mod regulat sau consumul excesiv pe perioade mai lungi de timp poate cauza moartea subită.

Fertilitatea: La bărbaţi consumul excesiv de alcool poate duce la impotenţă (libido/atracţie sexuală scăzută)
şi infertilitate. La femei - la infertilitate. Consumul de alcool în timpul sarcinii poate afecta grav dezvoltarea
fătului.

Sănătatea mintală: Oamenii pot crede că alcoolul îi ajută să facă faţă situaţiilor dificile şi emoţiilor, să
reducă stresul sau anxietatea, dar alcoolul, de fapt, se asociază cu un şir de probleme de sănătate mintală,
inclusiv depresie, anxietate, comportament riscant, tulburări ale personalităţii şi schizofrenie.

60
Află … cum acţionează alcoolul

Spre deosebire de alte produse, alcoolul ajunge rapid în circulaţia sangvină şi afectează toate părţile
corpului. Creierul va fi primul organ al corpului care va fi afectat: alcoolul va inhiba acele părţi ale creierului
care controlează funcţionarea organismului, ceea ce afectează acţiunile şi capacitatea omului de a lua decizii
şi de a-şi controla acţiunile. La început, este posibil să te simţiţi fericit şi mai puţin inhibat, dar după o
anumită cantitate de băutură omul începe să articuleze prost cuvintele, are vederea înceţoşată şi îşi pierde
coordonarea. Alcoolul afectează starea de spirit şi poate face persoana să fie deprimată sau agresivă. Ficatul
are nevoie de circa o oră ca să prelucreze o unitate de alcool. Nicidecum nu poţi grăbi acest proces.

Dacă consumi alcool - cunoaşte-ţi… limitele

Cunoaşte-ţi limitele şi respectă-le. Limitele recomandate pot fi verificate pe pagina

http://www.knowyourlimits.info/YourUnits.aspx: Pentru un bărbat, limita zilnică maximă de alcool
constituie mai puţin de 1.5 sticle mici de bere (0,33 l; 5%) sau 1,5 pahare de vin negru, sau 70 ml de
brandy/coniac sau rachiu. Pentru o femeie, limita zilnică de alcool reprezintă o sticlă mică de bere (0,33 l;
5%) sau 1 pahar de vin negru, sau 50 ml de brandy / coniac sau de rachiu. Urmăriţi ceea ce beţi şi nu-i lăsaţi
pe alţii să vă umple paharul pînă cînd nu aţi consumat toată băutura. Fiţi convingători – nu vă lăsaţi convins
să beţi mai mult decît doriţi sau intenţionaţi să beţi.

Mituri despre băuturi

Alcoolul este bun pentru inimă

Cercetările arată că, consumul moderat (1 - 2 unităţi de alcool pe zi) poate reduce riscul apariţiei bolilor de
inimă doar la bărbaţii trecuţi de 40 de ani sau la femeile care au trecut de menopauză. NU există NICI o
dovadă că cei ce nu consumă alcool ar trebui să înceapă să consume.

2. NICOTINA

Tutunul provine din frunzele plantei de tutun. El conţine un drog numit nicotină, care provoacă un grad înalt
de dependenţă. În cele mai multe cazuri, tutunul este fumat, dar unii oameni îl rumegă. Tutunul conţine
peste 400 de substanţe chimice. Multe din ele au efecte negative asupra corpului uman.

Nicotina te poate face să te simţi relaxat de la început şi pentru o perioadă scurtă de timp. Aceasta se
întîmplă pentru că la început nicotina dintr-o ţigară provoacă circulaţia sîngelui prin creier… După un timp,
se simt efectele opuse. Dacă fumezi mult, mai puţin oxigen începe să circule prin creier şi corp. Aceasta
încetineşte activitatea organismului şi te poţi simţi obosit şi chiar deprimat.

Din păcate, unele spoturi publicitare şi prietenii sugerează că fumatul este la modă şi că te face să te simţi
matur. Dar niciodată nu se vorbeşte despre efectele negative asupra sănătăţii şi dificultatea de a abandona
fumatul odată ce devii dependent de acest viciu.

Dacă încerci să fumezi mai puţin sau să renunţi definitiv, vei simţi acel efect numit reacţie de rezistenţă.
Aceasta poate fi foarte neplăcută şi dureroasă. De obicei, te vei simţi încordat şi iritat, vei avea dificultăţi în
61
concentrare, ameţeală şi dereglări de somn, scăderea tensiunii şi ritmului inimii, creşte pofta de mîncare şi
respectiv greutatea corporală, precum şi capacitatea de mişcare sănătoasă. Odată ce o persoană a devenit
dependentă, fumatul nu mai este o obişnuinţă, ci o boală. Mulţi fumători dependenţi nu fumează pentru
plăcere, dar pentru a evita consecinţele dureroase şi neplăcute ale efectului de rezistenţă menţionat.
Nicotina este un drog ce provoacă o dependenţă puternică. Fumătorii pot deveni foarte uşor dependenţi şi
poate să le ia ani buni să se dezică de acest obicei. Puţini oameni reuşesc să ramînă fumători ocazionali.

Atît inhalarea cît şi respiraţia fumului de ţigară sunt dăunătoare. Dacă vă aflaţi aproape de un fumător,
inspiraţi elementele otrăvitoare ale tutunului. Nicotina din tutun este toxică. Dacă ai o cantitate sporită de
nicotină în sînge, vei simţi greaţă, vomă, salivare excesivă, dureri abdominale, diaree şi slăbiciuni. Alte
simptome includ dureri de cap, ameţeli, ritm cardiac sporit, tensiune arterială, tremur şi transpiraţii reci.
Nicotina în exces provoacă dificultăţi de concentrare şi tulburări de somn.

Dozele exagerate de alcool şi nicotină pot provocamoartea. Dacă fumezi un număr mare de ţigări, suferi o
intoxicare cu nicotină, iar aceasta cauzează moartea la scurt timp. Într-un final, fumătorii au şanse mai mari
de a deceda din cauza cancerului.
 Nicotina accelerează bătăile inimii şi sporeşte presiunea sangvină.
 Fumătorii au şanse mai mari să răcească şi să dezvolte infecţii pulmonare.
 Dependenţa pe termen lung poate duce la cancer sau boli cardiace.
 Fumatul este cauza amputării a sute de membre pe an.
 Persoanele care respiră fumul Dvs. pot avea dificultăţi de respiraţie, astm sau chiar cancer.

3. MARIJUANA/CANABIS/HAŞIŞ

Canabisul cauzează probleme de sănătate fizică şi mintală: sporeşte rata bătăilor inimii şi afectează
presiunea sangvină, ceea ce este riscant pentru persoanele cu probleme cardiace. În cazul utilizării pe
termen lung sau intensive, fumatul canabisului provoacă afecţiuni pulmonare şi, posibil, cancer, în special
dacă este amestecat cu tutun. Unii oameni se simt prost după utilizarea canabisului. Acesta afectează
coordonarea şi încetineşte reacţiile.

Utilizarea canabisului poate duce, de asemenea, la probleme de sănătate mintală: unii utilizatori – chiar şi
fumătorii înveteraţi – pot deveni anxioşi, panicaţi, suspicioşi sau chiar paranoici. Consumul sistematic al
canabisului, în special în tinereţe, determină un risc sporit de dezvoltare ulterioară a afecţiunilor psihice,
iclusiv schizofrenia. Utilizarea canabisului îi poate aduce pe unii oameni în stare paranoică sau psihică acută
care necesită spitalizare.

Cel mai mare risc este asociat cu folosirea sistematică şi pe termen lung. Aceste riscuri pot fi mai grave dacă
sînteţi tinăr, fumaţi frecvent, şi canabisul consumat este puternic. Consumul de canabis poate provoca
următoarele riscuri de sănătate:

 Devine mai dificil de a învăţa şi a vă concentra

 Afectează memoria pe termen scurt, astfel oamenii devin uituci
 Poate afecta motivaţia: utilizatorii îşi pot pierde interesul în lucruri şi legătura cu prietenii
 Poate provoca afecţiuni pulmonare şi, posibil, cancer la plămîni

62
  Poate cauza probleme de fertilitate la bărbaţi şi femei.
Amestecul canabisului cu alte droguri, inclusiv alcool, este întotdeauna riscant. Este imposibil să ştiţi la sigur
ce impact poate avea o anumită combinaţie de droguri, deoarece fiecare reacţionează diferit.

4. INHALANŢI

O singură folosire a inhalanţilor poate ucide: inspirarea unei cantităţi foarte concentrate de substanţe
chimice în solvenţi sau spray-uri de aerosol poate cauza atac de cord şi chiar moartea în cîteva minute.
Acest lucru se poate întîmpla fie la prima folosire a inhalanţilor, fie la oricare folosire ulterioară. De
asemenea, puteţi muri din cauza lipsei de oxigen, deoarece plămînii se umplu cu substanţe chimice în loc de
aer. Nu există nici o cale sigură de a respira gaze toxice, aceasta fiind foarte periculos.

Creierul poate să nu mai fie niciodată la fel: otrava din inhalanţi poate distruge atîtea celule ale creierului
încît ţesutul creierului se micşorează, ceea ce duce la dificultăţi de memorare, învăţare şi de gîndire.

Cînd faci rău creierului, faci rău corpului: abuzul de inhalanţi rezultă în spasme musculare, tremurici şi chiar
dificultăţi de mers şi vorbire. Mai mult ca atît, îţi poţi pierde auzul pentru totdeauna. Iar inima, plămînii şi
rinichii pot fi semnificativ deterioraţi.

Utilizarea inhalanţilor duce la depresiuni: inhalanţii pot afecta starea de spirit a persoanei ce abuzează de
substanţele respective. Cei care inhalează substanţe toxice pot cădea într-o stare de depresie, atunci cînd
nimic nu pare a fi bun în viaţa lor sau nu există nici o speranţă.

5. COCAINA

Cocaina reprezintă un praf alb şi este inhalată pe nas sau dizolvată şi injectată. Cocaina este un drog cu grad
înalt de dependenţă. Riscurile de sănătate ca urmare a consumării cocainei includ:

1. Oboseală şi depresiune timp de o zi sau două după utilizare, uneori şi mai mult.
2. Dureri în piept şi probleme cardiace potenţial fatale.
3. Injectarea poate dăuna venele.
4. Utilizarea în comun a mijloacelor de injectare implică un risc sporit de achiziţionare a unor infecţii
periculoase (hepatita B sau C şi HIV/SIDA).

Dependenţa de droguri Savanţii au identificat un circuit al recompensei în creier. Cînd facem ceva esenţial
pentru supravieţuire, cum ar fi alimentarea cînd ne este foame, este stimulat circuitul recompensei.
Majoritatea drogurilor care creează dependenţă stimulează acest circuit al recompensei, adesea mai mult
decît recompensele naturale, precum mîncarea. Creierul nostru este programat să reţină ce activează acest
circuit. Iată de ce, căutăm mîncare atunci cînd sîntem flămînzi, iar cînd creierul unui dependent de droguri
se obişnuieşte cu acestea, persoana caută droguri.

Semnele dependenţei de droguri includ:

63
  Pierderea interesului faţă de activităţile care v-au plăcut cîndva şi faţă de oamenii, care nu folosesc
droguri.
 Anxietatea şi iritarea în cazul lipsei drogurilor.
 Încercarea, fără succes, de a renunţa la consumul drogurilor.
 Nepăsarea faţă de aspectul exterior.
 Incapacitatea de concentrare. Sentimentul de depresie.

Comportament riscant

Alcoolul, similar celorlalte droguri, afectează acele părţi ale creierului, care controlează gîndirea,
concentrarea, coordonarea, comportamentul şi emoţiile. Dacă sînteţi (deseori) beat sau sub influenţa altor
droguri sînteţi în risc sporit de:

 a avea relaţii sexuale neprotejate: de ex., nu veţi folosi prezervativul, ceea ce face să crească riscul
achiziţionării unei infecţii cu transmitere sexuală, precum HIV sau puteţi avea o sarcină nedorită;
 a vă implica în comportament antisocial sau criminal, de ex., bătăi, violenţă domestică, vandalism
sau furturi;
 a avea un accident, de ex., un accident rutier, cădere, accident la locul de muncă sau incendiu
accidental;
 a vă pierde postul, de ex., absenţă repetată sau performanţă scăzută. Gîndiţi-vă la consecinţele
financiare;
 deteriorarea relaţiilor cu familia sau prietenii Dvs.

Luat din: “Capul sus – Ştiri reale despre droguri şi corpul Dvs.”
FRANK. Cannabis – Aflaţi realitatea (http://www.talktofrank.com/)
FRANK. Totul despre droguri – Copilul Dvs. ştie mai mult ca Dvs.? (http://www.talktofrank.com/)

http://www.knowyourlimits.info/AboutAlcohol.aspx

64
TEMA 15: NUTRIŢIA ŞI ACTIVITATEA FIZICĂ

PIRAMIDA ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE

GRUPURI ALIMENTARE

1) CARBOHIDRAŢI
Carbohidraţii oferă corpului energia de care acesta are nevoie pentru efortul fizic şi pentru funcţionarea
organelor interne. De aceea, ei sînt o parte importantă a unei diete sănătoase. Carbohidraţii pot fi găsiţi în
multe tipuri de alimente: pîine, boabe, cartofi, spaghete, băuturi uşoare, porumb etc.
Cele mai bune surse de carbohidraţi sînt boabele integrale (care conţin scoarţa exterioară şi germenele
seminţei, pe ambalaj, de regulă, este indicat „boabe integrale” ), legumele, fructele. Carbohidraţii uşor
digerabili din pîinea albă, orezul alb, paste, băuturi gazoase dulci şi alte produse înalt prelucrate, pot
favoriza creşterea în greutate a corpului, diabetul şi bolile de inimă.

65
Recomandări:
1. Dacă e posibil, alegeţi alimente din cereale integrale, cum ar fi pîinea din cereale integrale. Începeţi ziua
cu alimente din cereale integrale.
2. Nu vă limitaţi în alimentaţie doar la cartofi, încercaţi fasolea, orezul brun, boabele de grîu, paste din
grîu integral sau hrişca.
3. Alegeţi fructele în loc de suc. Merele sau portocalele au mai multe fibre şi mult mai puţin zahăr decît
sucul din aceste fructe. Iată de ce fructele proaspete sînt mai sănătoase decît sucul. Sucul ambalat deseori
conţine mult zahăr şi apă. În băuturile sau produsele „cu aromă de fructe”, de regulă, sînt puţine fructe sau
chiar acestea lipsesc cu desăvîrşire. Deci, mai bine consumaţi fructe. Cînd alegeţi fructe conservate,
preferabile sunt fructele în suc natural 100% sau apă, însă nu în sirop.
4. Mîncaţi mai multe legume şi fructe. Alegeţi culoarea şi varietatea:verde închis, galben, portocaliu, şi roşu.
Încercaţi să acoperiţi jumătate din farfurie cu legume la fiecare masă. Dacă fructele proaspete – alegerea cea
mai potrivită – nu sînt disponibile, puteţi alege murăturile.
5. Alegeţi băuturi sănătoase în loculbăuturilor gazate şi dulci. Apa este cea mai bună alegere, dacă te
asiguri că este apă de băut pură. De asemenea, poţi să consumi ceai (de ex., ceai de ierburi, ceai verde sau
negru). Ceaiul, ca şi cafeaua, are efect stimulator, de aceea se recomandă a le consuma moderat. Dacă bei
doar un pahar de apă gazată dulce în fiecare zi, te vei îngrăşa cu 7 kg pe an. Motivul este că un pahar de apă
gazată dulce, poate conţine pînă la 10 linguriţe de zahăr. Micşorînd sau evitînd consumul de apă gazată
dulce, vă puteţi ţine sub control greutatea corporală, precum şi reduce riscul de diabet.

2) PROTEINE

Proteinele se găsesc în tot corpul nostru - în muşchi, oase, piele, păr, ţesuturi. Sursele vegetale de proteine
(fasolea, nucile, boabe integrale, etc.), ele sînt alegerea perfectă, întrucît ele oferă fibre sănătoase, vitamine
şi minerale. Cea mai bună alegere de proteine de origine animală sînt peştele şi carnea de găină. Carnea
roşie, de asemenea, este bogată în proteine, dar ea conţine multă grăsime.
Lipsa proteinelor poate încetini creşterea, provocă pierderea masei musculare, scade imunitatea, afectează
inima şisistemul respirator. Carenţa severă a proteinelor poate avea inclusiv sfîrţit letal.
Recomandări:
1. Limitează grăsimile saturate, ce se găsesc preponderent în carne, produse de mare, carne de găină cu
pieliţă, şi produse lactate (caşcaval, lapte, îngheţată). Fasolea, peştele şi carnea de pasăre oferă suficiente
proteine fără grăsimile saturate. Consumaţi doar carnea slabă şi produse lactate separat.
3. Limitează consumul de carne roşie şi evită carnea prelucrată (de ex., şunca presată, hot-dog).
4. Echilibrează consumul de carbohidraţi şi proteine. Redu carbohidraţii prelucraţi şi creşte aportul de
proteine.
3) GRĂSIMI ŞI ULEIURI

Cantitatea totală de grăsimi consumată nu este legată direct cu starea de boală. Ceea ce contează este tipul
de grăsimi cu care vă alimentaţi. Grăsimile „rele” - grăsimile saturate şi hidrogenate - cresc riscul de
îmbolnăvire Grăsimile „bune” - cele nesaturate şi poli-nesaturate - reduc riscul de îmbolnăvire. Grăsimile

66
hidrogenate majorează riscul bolilor de inimă; ele se găsesc în multe alimente prelucrate, inclusiv biscuiţi,
produse prăjite şi coapte.
Recomandări:
1. Foloseşte uleiul lichid din plante. Uleiul de măsline, rapiţă şi din alte plante, precum floarea-soarelui,
conţin grăsimi nesaturate benefice pentru inimă.
2. Evită grăsimile hidrogenate. Atunci cînd faci cumpărături, citeşte eticheta pentru a descoperi dacă
produsul conţine ulei hidrogenat - pe eticheta nici grăsimile/uleiurile hidrogenate, nici cele parţial
hidrogenate nu se menţionează. Nu consuma mîncare prăjită, biscuiţi sau copturi, doar dacă ştii că în locul
unde sînt pregătite, li s-au eliminat grăsimile hidrogenate.
3. Consumă cel puţin o sursă de grăsimi omega-3 în fiecare zi (nuci, carne roşie, peşte gras, de ex., somon).
4. Consumă moderat carne şi lapte. Carnea de vită, de porc, de miel şi produsele lactate au o concentraţie
mare de grăsimi saturate. Alege laptele degresat şi consumă caşcaval în cantităţi mici.

4) CALCIU ŞI LAPTE

Calciul şi vitaminele nu sînt grup alimentar. Prin urmare, ele nu sînt expuse în Piramida Alimentară. Dar ele
sînt esenţiale pentru o alimentaţie sănătoasă. Calciul este foarte important, de exemplu pentru oase. Dar
laptele nu este unica şi nici cea mai bună sursă de calciu. Produsele lactate pot conţine un nivel înalt de
grăsimi saturate. Surse perfecte de calciu sînt legumele frunzoase verzi şi broccoli, laptele de soia, fasolea,
brînza şi suplimentele de soia.

5) VITAMINE

În lume există foarte multe studii cu referire la vitamine şi sănătate.Cu toate acestea, este evidentă acţiunea
lor benefică asupra organismului uman. Dacă e posibil, luaţi multivitamine zilnic, care vă asigură inclusiv cu
1.000 IU de vitamina D. Aceasta este o cale eficientă de a vă asigura că primiţi toate substanţele nutritive de
care aveţi nevoie. Dacă nu administraţi preparate farmaceutice ce conţin vitamine, consumul de fructe şi
legume proaspete devine şi mai esenţial.
În sfîrşit, dar nu în ultimul rînd, este important pentru sănătatea ta să consumi cel puţin 2 litri de lichid pe zi:
cea mai bună alegere este apa, ceaiul fără zahăr sau sucul de fructe diluat cu apă.

MODELE DE ALIMENTAŢIE DĂUNĂTOARE

Noi tindem să luăm mese rapide sau să mîncăm prăjit, adică totul ce conţine multă grăsime. Consumul de
produse grase, zahăr şi carbohidraţi uşor digerabili, din făină de grîu favorizează depunerile adipoase (de
grăsime) şi pot duce la obezitate şi declanşa afecţiuni severe (diabet, boli de inimă, afecţiuni cerebro-
vasculare). În Moldova, afecţiunile cardiace şi cerebro-vasculare cauzează 55% din cazurile de deces.
Obezitatea, diabetul şi consumul de tutun măresc considerabil riscul de deces din cauza bolilor de inimă şi
cerebro-vasculare.
Există şi alte obiceiuri de consum dăunător. Ne referim, în primul rînd, la dieta dezechilibrată, mai ales, dacă
greutatea ta este normală şi nu eşti supraponderat.

67
CE CONSTITUIE O GREUTATE NORMALĂ PENTRU ADOLESCENŢI?
Pentru copii şi tinerii pînă la 19 ani este introdus Index-ul Greutăţii Corpului specific vîrstei şi sexului (IGC).
Acesta este o valoare calculată în funcţie de greutatea şi înălţimea persoanei, conform formulei:

Greutatea (kg)/ *înălţime (m)+2

Conform sistemului metric, formula IGC este greutatea împărţită la înălţimea în metri, la pătrat.
Exemplu: greutatea = 68 kg, înălţimea = 1.65 m. Calculul: 68/*1.65+2 = 24.98

Interpretarea corectă a IGC pentru adolescenţi se efectuează conform tabelului de mai jos.
Deseori, adolescentele tind spre o greutate ce nu este normală şi sănătoasă, de regulă spre
subponderabilitate. Ele încearcă să piardă din greutate mîncînd puţin sau prin a cauzarea vomei după
mîncare. Evitarea mîncării pentru perioade îndelungate poate provoca încetenirea creşterii sau dezvoltare
fizică întîrziată (retard fizic).
Unii adolescenţi, în special fetele, pot deveni atît de obsedate de greutatea lor încît pot dezvolta anumite
dereglări alimentare numite anorexie nervosă sau bulimie nervosă. Anorexia nervosă se caracterizează de
fragmente repetate de alimentar cu chef prin compensarea cu comportamente, precum voma auto-
provocată.

68
Dereglările alimentare încep în adolescenţă, fiind caracteristice mai cu seamă pentru fete. În comparaţie cu
tinerii ce se alimentează corect, adolescenţii cu devieri alimentare se subestimează, , îşi creează o imagine
negativă a corpului propriu şi sentimentul de inferioritate, sunt copleşiţi de anxietate, depresie sau
dispoziţie proastă. Persoanele cu devieri alimentare ar trebui să urmeze tratament medical şi psihologic
imediat.

Adolescenţii (băieţi) tind să se perceapă ca subponderali, chiar dacă au o greutate normală şi sănătoasă: ei
ar putea decide să utilizeze steroizi anabolici care au efect negativ asupra sănătăţii. De asemenea, pot
deveni paranoici, adică le e frică de ceea ce s-ar putea întîmpla, devin suspicioşi.

Băieţii pot deveni confuzi, pot avea probleme de fertilitate. De asemenea, deseori apare acneea sau li se
măreşte pieptul. În general, urmarea unei diete dezechilibrate are efecte negative psihice şi psihologice:
apar probleme de concentrare, dereglări ale somnului, dereglări menstruale, întîrzieri în creştere,
maturizare sexuală întîrziată, în comparaţie cu colegii lor care se alimentează corect şi sănătos.

Alimentarea corectă - după cum se arată în Piramida Alimentară - îţi îmbunătăţeşte starea fizică şi
performanţele generale, te ajută sa-ţi atingi scopurile. Pe lîngă toate, prepararea bucatelor în condiţii
casnice poate fi şi distractivă. Dacă găteşti, optează pentru legume şi fructe proaspete, evită aromatizatorii
sau produsele conservate, verifică data producerii de pe ambalaj.

69
ACTIVITATEA FIZICĂ

Dacă vrei să fii sănătos şi să ai un aspect fizic atrăgător, nutriţia nu este unicul subiect important.
Activitatea fizică regulată reduce riscul multor boli, ajută să ai şi sa-ţi menţii o greutate sănătoasă, precum şi
îţi fortifică corpul. De asemenea, te ajută să reduci tensiunea arterială, riscul de diabet, ictus, atac de cord, a
unor forme de cancer, osteoporoză şi reduce anxietatea şi depresia.

În vederea menţinerii sănătăţii se recomandă un efort fizic de cel puţin 150 minute de gimnastică aerobică
moderată în fiecare săptămînă (adică cîte 30 min în fiecare zi, timp de 5 zile) şi activităţi de întărire a
muşchilor de două sau trei zile pe săptămînă.

Ce este gimnastică aerobică moderată?

O activitate fizică care te face să respiri mai rapid (poţi să vorbeşti, dar nu poţi să cînţi), îţi măreşte ritmul
bătăilor cardiace şi te face să transpiri: de ex., în timpul mersului lentpe bicicletă, mersului rapid.

Ce este gimnastică aerobică intensivă?:

O activitate fizică cînd respiri adînc şi rapid şi nu poţi nici să vorbeşti, dacă nu faci pauză: de ex., în timpul
alergării rapide, înotului, mersului rapid pe bicicletă, jocului de tenis, baschet sau fotbal.
Un minut de gimnastică aerobică intensivă este egal cu două minute de gimnastică aerobică moderată.
Suplimentar la gimnastica aerobică, la fel de importante sînt şi activităţile de fortificare a muşchilor ( braţe,
picioare, şolduri, umeri etc.). Exemple:
- Exerciţii în care corpul tău opune rezistenţă unei greutăţi (împingeri, trageri)
- Implicarea benzilor elastice dure
- Săpatul în grădină
- Yoga
- Ridicarea greutăţilor.

Pentru a avea beneficii de sănătate, aceste activităţi trebuie să le executaţi pînă în momentul cînd vă este
greu să repetaţi mişcarea fără ajutorul cuiva.

Sursa: http://www.cdc.gov/physicalactivity/everyone/guidelines/children.html

70
TEMA 16: PLANIFICARE PENTRU UN MOD SĂNĂTOS DE VIAȚĂ

TIMP DE 7 MINUTE SCRIE CEL PUȚIN 20 DE SCOPURI CE CONTRIBUIE LA UN MOD SĂNĂTOS DE

VIAȚĂ ȘI LA SUCCES ÎN VIAȚĂ.

COMPONENTELE DEZVOLTĂRII PERSONALE

Oamenii care și-au realizat visurile au un lucru în comun: toți își stabileau scopuri realizabile și
întreprindeau acțiuni pentru realizarea treptată a acestora. Planificarea vieții este un proces continuu,
care presupune identificarea și reflecția asupra dorințelor proprii pentru fiecare domeniu de dezvoltare
personală.

Componentele Dezvoltării Personale

1. Identitatea

8. Prietenii 2. Cariera

7. Auto-dezvoltarea 3. Sanatatea

6. Averea 4. Familia

5. Imaginea

71
DESCRIEREA COMPONENTELOR DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
Componentul de dezvoltare personală
Identitatea
Cum vreau să fiu?
(Să pot lua decizii fără dificultate)
Este ceea ce credem despre noi înșine
(cine sîntem)
și despre lumea care ne înconjoară
Așteptările față de noi înșine și față de  Să aflu care sînt valorile și principiile mele
ceea ce ne înconjoară
Cariera
Ce vreau să fiu (profesie)?
Ce servicii vreau să prestez? Ce vreau să  Să particip la expoziţia de ...
produc?
(Vreau să devin cel mai bun lemnar)
Este ocupația mea din punct de vedere
profesional.
Sănătatea
Cum vreau să arăt din punct de vedere
fizic?
Cum vreau să mă simt?
(Vreau să am o stare fizică excelentă)
Este starea sănătății: fizică și
emoțională.
Familia
Cu cine vreau să fiu?
Ce fel de relații vreau să am cu cei
apropiați?
(Vreau să am o familie unită)
Sînt persoanele cele mai apropiate și
relația cu ele
Imaginea
Ce vreau să spună sau să creadă despre
mine alții?
(Vreau ca oamenii din alte comunități
să solicite serviciile mele)
Scopuri și comportamente
Exemple de scopuri
 Să înteleg de ce mă comport într-un fel sau altul în
anumite situații
 Să ştiu care sînt scopurile mele pe fiecare component
 Să înțeleg de ce am emoții
 Să-mi analizez acțiunile pentru a deveni mai bun
 Să analizez în ce măsură îmi realizez scopurile
 Să nu încalc principiile mele în viaţa de zi cu zi
 Să respect principiile religioase
Exemple de scopuri
 Să mă angajez în calitate de asistent (2 ore pe zi) la ...
 Să obţin diploma
 Să găsesc o specializare care să-mi placă foarte mult
 Să practic cît mai des specialitatea mea
 Să particip la diverse instruiri, evenimente legate de
specialitatea mea
 Să inventez ceva nou în specialitatea mea.
Exemple de scopuri
 Ar trebui să consult un medic pentru că...
 Vreau să merg la un cerc sportiv
 Ar fi bine să mănînc mai multe fructe
 Să mă antrenez pentru a avea mușchi puternici
 Să fac exerciții fizice
 Să dedic timp pentru odihna activă (turism, plimbări
etc.)
 Să mă alimentez corect
 Să evit substanțele dăunătoare (fumat, alcool etc.)
Exemple de scopuri
 Vreau să fac o surpriză prietenului (prietenei)
 Să mergem împreună la plimbare, concert etc.
 Să întîlnim împreună răsăritul soarelui
 Să mă înţeleg bine cu părinții, să fac ceva deosebit
pentru familia mea
 Să felicit rudele cu diverse sărbători
 Să comunic mai des cu părinții
 Să înțeleg emoțiile și visurile celor mai apropiați oameni
(părinți, soră, prietenă, soție, soț etc.)
Exemple de scopuri
 Să particip mai activ la expoziții
 Să prezint lucrările mele cu orice posibilitate
 Să învăţ a prezenta lucrările mele
 Să fac ceva pentru comunitatea în care locuiesc
 Să particip la diverse evenimente care nu sînt legate
72
Este rolul în care sînt văzut de către cei
din jur.
Averea
De ce obiecte, lucruri am nevoie?
Cum îmi administrez banii?
(Vreau să procur un apartament)
Sînt proprietățile, lucrurile pe care le
am.
Auto-dezvoltarea
Ce vreau să cunosc sau să învăț?
(Vreau să pot învăța lucruri noi mereu)
Este ceea ce fac pentru a mă
dezvolta/schimba.
Prietenii
Ce fel de oameni/prieteni vreau să fie în
jurul meu?
(Vreau să fiu înconjurat de oameni de
încredere)
Sînt oamenii cu care comunic (atît
prieteni cît și în general cunoștințele,
colegii pe care îi am)
direct de specialitatea mea
 Să aflu ce cred oamenii despre mine
 Să învăț a vorbi frumos
 Să îndeplinesc promisiunile față de alții
 Să fiu punctual
Exemple de scopuri
 Să cumpăr instrumente de prelucrare a lemnului
 Să cumpăr o carte
 Să cumpăr un telefon mobil performant
 Să economisesc bani pentru a procura...
 Să administrez astfel banii încît să-mi ajungă pentru ...
 Să mă angajez pentru cîteva ore pentru a cîștiga bani
suplimentari.
 Să caut soluții pentru a face mai mulți bani.
Exemple de scopuri
 Vreau să cunosc mai mult despre...
 Să-mi revăd ocupațiile de zi cu zi
 În timpul liber vreau să ...
 Să învăț a comunica
 Să învăț o specialitate nouă
 Să particip la seminare/cursuri de dezvoltare personală
 Sa învăț despre lucruri care nu sînt legate de
specialitate (sănătate, hobby, comunicare etc.)
 Să citesc o carte sau în Internet despre...
Exemple de scopuri
 Să organizez împreună cu prietenii un joc de fotbal
 Să merg la pescuit cu prietenii
 Vreau ca un prieten să mă învețe a cînta la chitară
 Să am un prieten pe care pot conta în orice situație
 Să-mi țin promisiunea față de prieteni și colegi
 Să particip la diverse activități la care sînt invitat
 Să merg în vizită la diverse organizații care mă
interesează.
 Să-mi cunosc mai bine prietenii (interesele și valorile
lor)

PRINCIPIILE DEZVOLTĂRII PERSONALE

Scopurile sînt interdependente (depind unul de altul) și în egală măsură

importante pentru o dezvoltare personală armonioasă. Lipsa scopurilor
clare pentru unul din componente, la prima vedere neimportante, poate
duce la stoparea realizării scopurilor considerate importante. De exemplu,
dacă nu atragi atenție componentului sănătate, cu timpul aceasta ar
putea afecta cariera, relațiile cu prietenii etc. Deci, este bine să identificăm scopuri pentru fiecare
component de dezvoltare personală.

73
 Scopurile sînt pe termen lung și scurt . Orice scop pe termen lung trebuie să fie reflectat în
scopurile pe termen scurt (adică în acţiunile de zi cu zi). De exemplu, dacă vrei să fii antreprenor, atunci
poți învăța a scrie planuri de afaceri acum.
Dezvoltarea este schimbare . Trebuie să conştientizăm faptul că realizarea scopurilor necesită
schimbări în acțiunile noastre zi de zi. Dacă tot timpul vom avea același comportament, atunci vom avea
aceleași rezultate. Analizează acțiunile tale și găsește ceea ce poți schimba spre bine.
Dezvoltarea are loc în salturi.Unele domenii se pot afla în stare de realizare rapidă, iar altele în
stagnare pentru o anumită perioadă. Chiar dacă depui un efort mare pentru dezvoltarea unui
component, s-ar putea să nu ai rezultate imediate – ai răbdare – rezultatele vor veni oricum!
Realizarea dezvoltării personale este un proces în două direcții:
1) dorințele trebuie transformate în scopuri și acțiuni concrete, pe de o parte, pe de altă parte, avînd
formulate niște scopuri sau acţiuni;
2) trebuie să recunoaștem și să acceptăm șansele de dezvoltare (schimbare) pe care ni le oferă oamenii
sau situaţiile care ne înconjoară. (Vezi figura de mai jos)

74
75
 1. ANALIZEAZĂ SCOPURILE SCRISE INDIVIDUAL PENTRU A DETERMINA LA CARE DINTRE
COMPONENTE ATRAGI O ATENȚIE MAI MARE ȘI LA CARE MAI MICĂ.
2. SCRIE CEL PUȚIN CÎTE DOUĂ SCOPURI PENTRU COMPONENTELE NEACOPERITE.
COMPONENTUL
DE
SCOPURI ȘI COMPORTAMENTE SCOPURILE MELE
DEZVOLTARE
PERSONALĂ
Identitatea Exemple de scopuri
Cum vreau să fiu?  Să înteleg de ce mă comport într-un fel
(Să pot lua decizii sau altul în anumite situații
fără dificultate)  Să ştiu care sînt scopurile mele pe fiecare
component
Este ceea ce credem  Să înțeleg de ce am emoții
despre noi înșine  Să-mi analizez acțiunile pentru a deveni
(cine sîntem) mai bun
și despre lumea care  Să analizez în ce măsură îmi realizez
ne înconjoară scopurile
Așteptările față de  Să aflu care sînt valorile și principiile mele
noi înșine și față de  Să nu încalc principiile mele în viaţa de zi
ceea ce ne cu zi
înconjoară  Să respect principiile religioase
Cariera Exemple de scopuri
Ce vreau să fiu  Să mă angajez în calitate de asistent (2
(profesie)? ore pe zi) la ...
Ce servicii vreau să  Să particip la expoziţia de ...
prestez? Ce vreau să  Să obţin diploma
produc?  Să găsesc o specializare care să-mi placă
(Vreau să devin cel foarte mult
mai bun lemnar)  Să practic cît mai des specialitatea mea
 Să particip la diverse instruiri, evenimente
Este ocupația mea legate de specialitatea mea
din punct de vedere  Să inventez ceva nou în specialitatea mea.
profesional.
Sănătatea Exemple de scopuri
Cum vreau să arăt  Ar trebui să consult un medic pentru că...
din punct de vedere  Vreau să merg la un cerc sportiv
fizic?  Ar fi bine să mănînc mai multe fructe
Cum vreau să mă  Să mă antrenez pentru a avea mușchi
simt? puternici
(Vreau să am o stare  Să fac exerciții fizice
fizică excelentă)  Să dedic timp pentru odihna activă
(turism, plimbări etc.)
Este starea sănătății:  Să mă alimentez corect
fizică și emoțională.  Să evit substanțele dăunătoare (fumat,
alcool etc.)
Familia Exemple de scopuri
Cu cine vreau să fiu?  Vreau să fac o surpriză prietenului
Ce fel de relații vreau (prietenei)
să am cu cei
76
apropiați?  Să mergem împreună la plimbare, concert
(Vreau să am o etc.
familie unită)  Să întîlnim împreună răsăritul soarelui
 Să mă înteleg bine cu părinții, să fac ceva
Sînt persoanele cele deosebit pentru familia mea
mai apropiate și  Să felicit rudele cu diverse sărbători
relația cu ele  Să comunic mai des cu părinții
 Să înțeleg emoțiile și visurile celor mai
apropiați oameni (părinți, soră, prietenă,
soție, soț etc.)
Imaginea Exemple de scopuri
Ce vreau să spună  Să particip la expoziții mai activ
sau să creadă despre  Să prezint lucrările mele cu orice
mine alții? posibilitate
(Vreau ca oamenii  Să învăţ a prezenta lucrările mele
din alte comunități să  Să fac ceva pentru comunitatea în care
solicite serviciile locuiesc
mele)  Să particip la diverse evenimente care nu
sînt legate direct de specialitatea mea
Este rolul în care sînt  Să aflu ce cred oamenii despre mine
văzut de către cei din  Să învăț a vorbi frumos
jur.  Să îndeplinesc promisiunile față de alții
 Să fiu punctual
Averea Exemple de scopuri
De ce obiecte, lucruri  Să cumpăr instrumente de prelucrare a
am nevoie? lemnului
Cum îmi administrez  Să cumpăr o carte
banii?  Să cumpăr un telefon mobil performant
 Să economisesc bani pentru a procura...
(Vreau să procur un  Să administrez astfel banii încît să-mi
apartament) ajungă pentru ...
 Să mă angajez pentru cîteva ore pentru a
Sînt proprietățile, cîștiga bani suplimenari.
lucrurile pe care le  Să caut soluții pentru a face mai mulți
am. bani.
Auto-dezvoltarea Exemple de scopuri
Ce vreau să cunosc  Vreau să cunosc mai mult despre...
sau să învăț?  Să-mi revăd ocupațiile de zi cu zi
 În timpul liber vreau să ...
(Vreau să pot învăța  Să învăț a comunica
lucruri noi mereu)  Să învăț o specialitate nouă
 Să particip la seminare/cursuri de
Este ceea ce fac dezvoltare personală
pentru a mă  Sa învăț despre lucruri care nu sînt legate
dezvolta/schimba. de specialitate (sănătate, hobby,
comunicare etc.)
 Să citesc o carte sau în Internet despre...
Prietenii Exemple de scopuri
Ce fel de  Să organizez împreună cu prietenii un joc
oameni/prieteni de fotbal
77
vreau să fie în jurul  Să merg la pescuit cu prietenii
meu?  Vreau ca un prieten să mă învețe a cînta
(Vreau să fiu la chitară
înconjurat de oameni  Să am un prieten pe care pot conta în
de încredere) orice situație
 Să-mi țin promisiunea față de prieteni și
Sînt oamenii cu care colegi
comunic (atît prieteni  Să particip la diverse activități la care sînt
cît și în general invitat
cunoștințele, colegii  Să merg în vizită la diverse organizații
pe care îi am) care mă interesează.
 Să-mi cunosc mai bine prietenii
(interesele și valorile lor)

78