Ședință cu părinții

Metodologia înscrierii în
clasa a I- a

Grupa- Clopoțeii
Educator- Luchian Elena
 Din 1 aprilie 2023, părinții pot depune actele pentru
înscrierea copiilor în clasa I, care în mod tradițional, se va
desfășura în două etape.
 Prima etapă va fi organizată în perioada 1 aprilie – 13
iunie. În această perioadă părinții copiilor din districtul
școlar corespunzător instituției de învățământ vor depune
cererea și actele necesare.
 A doua etapă va fi organizată în perioada 14 iunie – 29
august. În această perioada vor fi înscriși copiii, care vor
împlini vârsta de 7 ani până la începutul anului școlar și
nu au reușit să fie înscriși în prima etapă, iar pe locurile
rămase libere, copiii din alte districte școlare. 
 Condiții de înscriere a copiilor în clasa I

 În clasa I se înscriu obligatoriu, fără probe de concurs, toți copiii din districtul școlar
corespunzător, care au împlinit vârsta de 7 ani până la începutul anului școlar.
 Copiii care nu au împlinit vârsta de 7 ani până la începutul anului școlar pot fi
înscriși în clasa I, dacă instituţia dispune de locuri disponibile, în baza:
 1) cererii părinților sau a altor reprezentanți legali ai copilului;
 2) deciziei comisiei raionale/municipale de școlarizare cu referire la maturitatea
școlară a copiilor care n-au frecventat grupa pregătitoare;
 3) Raportului despre dezvoltarea fizică, socio-emoțională, cognitivă, a limbajului și
comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și aptitudinilor de învățare la finele
grupei pregătitoare.
 Copiii pot fi înscriși în clasa I în instituțiile de învățământ din alte districte școlare
ori alte localități, decât cele din care provin aceștia, doar pe locurile rămase libere,
după înscrierea copiilor din districtul școlar stabilit pentru instituția de învățământ.
Înscrierea copiilor în clasa I are loc în baza cererii părinților ori a
reprezentanților legali ai acestora.
 CERERE (model)
Nr____ din _____________
Doamnă/Domnule director,
Subsemnata/ul___________________________________, în calitate de părinte/ reprezentant legal al copilului
_________________________născut la data __________, cu domiciliul în localitatea _________________________________
__________________________________________________________________ (strada, numărul blocului/ casei și apartamentului, telefonul) din
districtul școlar al instituției _________________________________, sectorul _______________, solicit înscrierea copilului în clasa I (cu
profil__________________________) pentru anul școlar _________________ .
Cunosc că datele cu caracter personal prezentate urmează a fi utilizate doar în scopul în care au fost colectate în conformitate cu Legea 133 Cu
privire la protecția datelor cu caracter personal________________________ .
La cerere anexez:
1. ________________________________ ;
2. ________________________________ ;
3. ________________________________ ;
4. ________________________________ .
5. Raportul este prezentat/Raportul îl voi prezenta până la 01.09.2023
Data ________________
___________________________
(Semnătura părintelui/ reprezentantului legal)

Directorului _____________________
Numele, prenumele) _________________________________(Instituția de învățământ)
 Lista actelor necesare care se anexează la cererea pentru înscrierea
copiilor în clasa I în fotocopii:
 1. Buletinul de identitate al părintelui/ reprezentantului legal;
 2. Certificatul de naștere al copilului;
 3. Fișa medicală perfectată până la data înscrierii (Trimitere – extras, formular nr.
0,27/e, Ordinul MS al RM nr. 828 din 31.10.2011);
 4. 4 fotografii ale copilului (mărimea 3x4cm);
 5. Raportul despre dezvoltarea fizică, socio-emoțională, cognitivă, a limbajului și
comunicării precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare la finele
grupei pregătitoare (pentru copiii care au frecventat grădinița) sau decizia pozitivă
a comisiei raionale/municipale de școlarizare cu referire la maturitatea școlară.
• NOTĂ: Raportul despre dezvoltarea fizică, socio-emoțională, cognitivă, a
limbajului și comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și aptitudinilor de
învățare la finele grupei pregătitoare (pentru copiii care au frecventat grupa
pregătitoare) va fi prezentat până la începutul anului de studiu.
 La pregătirea psihologică a copilului pentru instruirea în şcoală se evidenţiază câteva direcţii principale:
 Prima direcţie este pregătirea intelectuală a copilului. În afară de volumul de cunoştinţe, pe care trebuie să-1 posede
copilul, o importanţă deosebită are nivelul dezvoltării lui psihice şi anume dezvoltarea gândirii concret - imaginative,
caracteristice vârstei date.
 A doua direcţie este pregătirea social psihologică. Copilul trebuie să fie pregătit să indeplinească rolul de elev, cu
alte cuvinte este necesară o pregătire specială privind formarea atitudinii faţă de şcoală, profesori, elevi. Atitudinea
pozitivă include două componente: intelectuală şi emoţională. Copilului, la această vârstă, trebuie să-i fie formate
abilităţi sociale care i-ar permite să comunice constructiv cu cei de o seamă.
 A treia direcţie o constituie pregătirea volitivă a copilului. Situaţia socială nouă necesită o muncă încordată la şcoală
şi acasă. În această situaţie apar noi cerinţe faţă de personalitatea copilului. În special, poate fi evidenţiat procesul de
formare a motivelor realizării scopului care contribuie mult la dezvoltarea voinţei copilului. Intrarea în şcolaritate se
încadrează întru totul în caracteristicile unei faze de tranziţie, ocupând o poziţie specială în configuraţia evaluării
copilului.
 Mica şcolaritate este perioada când se modifică substanţial regimul de muncă şi de viaţă. Ea este generată de
evenimentele care domină şi marchează tabelele de valori ale şcolarului mic. Şcoala introduce în fluxul activităţii
copilului un anumit orar, anumite planuri şi programe cu valoare structurată pentru activitate. Mediul şcolar în care
este primit copilul de 6 ani diferă complet de cel familial, el fiind destinat pentru o muncă disciplinată continuă,
organizată. Şcoala constituie un mediu care, în locul unui grup restrâns, oferă copilului o colectivitate şi un loc de
muncă, cu numeroase întrepătrunderi — mintale, afective, morale ce reprezintă un important resort al dezvoltării
psihice. Adaptarea la şcoală, la ocupaţiile şi relaţiile şcolare presupune o oarecare maturitate din partea copilului,
maturitate care să-i insufle capacitatea de a se lipsi de afectivitatea îngustă din mediul familial şi de interesele
imediate ale jocului, pentru a pătrunde într-un nou univers de legături sociale şi a-şi asuma responsabilităţi.
 Ce trebuie să cunoască copilul care vine la școală
Să răspundă prompt:
■ Cum se numeşte (numele de familie, prenumele).
■ Vârsta sa. Când este ziua de naştere, luna.
■ Numele părinţilor şi ale bunicilor.
■ Adresa sa (localitatea, strada, blocul, apartamentul).
■ Ţara în care trăieşte / capitala ţării.
■ Domnitori ai ţării.
■ Poeţi / scriitori clasici şi contemporani.
Să cunoască:
• Nume de fete / de băieţi. • Denumiri de legume şi fructe.
• Produse comestibile / necomestibile. • Lucruri ce sunt legate de grădiniţă, de casă, de şcoală
• Mijloace de transport. • Culori de bază şi intermediare.
• Flori de grădină / de cameră / de câmp / de pădure. • Animale domestice / sălbatice.
• Păsări călătoare / sedentare. • Obiecte de vestimentaţie.
• Aparate electrice de uz casnic. • Meserii, profesii. • Veselă. • Jucării / jocuri.
• Produse de panificaţie. • Rechizite. • Cifrele.
 • Zilele săptămânii (ordinea lor).
 • Lunile anului cu specificaţia, dacă este nevoie: de de primăyară., de vară, de toamnă; luna când „începe anul școlar; luna care se serbează
Revelionul; Prima / ultima lună de prirnăvară; luna care urmează .
 • Să numească. cifrele în ascendenţă / descendenţă.
 •Să confrunte cifra indicată cu un număr de obiecte.
 • Să alcătuiască probleme elementare de adunare sau scădere rezolvându-le.
 • Să se orienteze pe foaia de hârtie în spaţiu : - la dreapta — la stânga - sus-jos .
 • Să poată ţine corect creionul,pixul, pensula.
 • Să poată picta personaje sau desene cu un subiect ales sau propus.
 • Să poată aplica, modela atât personaje separate, cât şi compoziţii.
 • Să poată comenta alegerea subiectului / compoziţiei.
 • Să posede priceperi elementare de joc „sportiv": cu mingea, cu coarda etc.
 • Să poată îndeplini exerciţii fizice în ritmul unei piese muzicale, într-un tempou propus ritmic.
 • Sâ posede deprinderi de operare cu mingea, alternând mişcările cu o mână. cu cealaltă; paseze mingea, sară cu coarda etc.
 • Să. declame poezia preferată / o poezie scrisă de un anumit autor, pe o anumită temă.
 • Să interpreteze un cântec.
 • Să dramatizeze un fragment dintr-o poveste cunoscută.
 •Să „deseneze" muzica audiată.
 • Să vorbească fluent despre impresiile şi emoţiile sale.
 Aplicații pentru părinți
 Copiii dvs. sunt viitorii elevi ai şcolii primare... O parte dintre ei vor învăţa uşor, alţii vor întâmpina o serie de
dificultăţi.Ca părinți trebuie să ajutați copiii să se adapteze mai ușor cerințelor școlare,cu calm și multă multă răbdare….
 Dacă în perioada preșcolară activitatea de bază este jocul ,iar copilul se manifestă spontan, este expansiv, cu o mare
dominație a expresiei în toate reacțiile sale, la trecerea în școlaritate activitatea de bază devine învățarea,copilul învață că
trebuie să se exprime doar atunci când este solicitat. Astfel devine tot mai activă constituirea vorbirii interioare, în
universul interior aparând reacții afective legate de răspunsul propriu, lumea interioară devenind foarte bogată.
 Copilul trebuie învățat că școala nu este o modalitate de constrângere, de încetare a jocului, de îngradire totală a
activitatilor libere atât de iubite în gradinita, ci dimpotrivă, ea reprezintă o continuare firească a activitatii
copilului, care a evoluat și care acum este capabil să joace jocuri mult mai elaborate decât cele din gradiniță, să
înțeleagă sarcini mai complexe deoarece a crescut,  iar posibilitățile sale sunt altele.

Test pentru părinţii viitorului şcolar

Stabiliţi dacă sunteţi pregătiţi pentru şcolarizarea copilului. Aşadar, sunteţi apt:
➢ Să ajutaţi copilul, fără a vă. supăra;
➢ Să nu ridicaţi vocea, ci să acceptaţi lucrurile aşa cum sunt;
➢ Să nu-1 umiliţi; nu-1 comparaţi cu alţi copii;
➢ Să nu-1 pedepsiţi fără, un motiv serios;
➢ Să nu se răsfrângă dispoziţia dvs. în comumcare sau relaţii.
 Comportamentul copiilor – de ce au copiii probleme de comportament?

Exemple
Mihai nu vrea sa împarta jucariile. Ion  este în mişcare permanentă, nu
poate sta asupra unei activitati mai mult de 10 minute.
Cornel țipă daca nu primeşte ceva sau daca nu i se da voie să facă ceva.
Bogdan lovește alți copii când aceștia nu împart jucariile,dulciuri ,refuza
să își strangă lucrurile.
Ana comentează de fiecare data când i se propună o sarcină, etc.
Toate cele de mai sus le putem grupa la modul general în “probleme
de comportament”.

De ce credeţi ca are copilul una sau mai

multe dintre aceaste probleme?
 Cum poate fi explicat comportamentul copiilor?

As fi vrut sa existe un raspuns unic, însa aproape fără  excepție problemele

comportamentale apar la intersecția mai multor factori:
 unii țin de caracteristicile copilului,
 alţii țin de caracteristicile parintilor,
 altii ţin de perceptia, de interpretarile pe care le
au parintii referitor la comportamentele problematice, ceea ce de
cele mai multe ori influențează reacția la aceste comportamente.
 contribuie cu “succes” problemele de cuplu, problemele financiare,
problemele de sănătate, chiar şi problemele de la locul de muncă al parinţilor.
 situații conflictuale care apar frecvent în cazul divortului, al abuzului de
substanțe sau de alcool.
 De ce se comportă așa?
Poate că…
 Dacă copilul are un temperament mai vulcanic, care se exprima prin reactii emotionale mai intense
(caracteristicile copilului)
 are o problemă digestivă care îi provoaca disconfort fizic. Acest lucru face ca o parte din resursele lui de
autocontrol să meargă înspre a face față disconfortului (probleme de sanatate)
 doarme prea putțn şi e obosit sau petrece prea mult timp cu device-uri electronice (probleme în organizarea
mediului familial)
 mama si tata se ceartă frecvent și el este stresat, îngrijorat și temător (probleme de cuplu)
 este tratat prea sever sau poate prea indulgent (probleme de disciplinare)
 unul dintre parinti are probleme la serviciu, sau suferă de o problema afectiva sau are un temperament mai
impulsiv (probleme ale parinţilor)

Aproape fără exceptie problemele comportamentale apar ca urmare a interactiunii factorilor de mai sus.

Nu neaparat a tuturor sau poate că se mai adaugă alți factori pe care nu i-am amintit mai sus fiindcă nu
au frecvență la fel de mare.
De ce e important să știm de unde vin problemele de comportament ale copiilor?
 aflăm unde și cum să intervenim
 Știm ce trebuie modificat sau stim ce trebuie acceptat și înteles astfel încat aceste probleme să se
diminueze.
 Uneori, ca părinți, putem să ne explicam comportamentul copiilor, alteori nu. Atunci când simțiți că
sunteți depășiți în înțelegerea comportamentului copiilor, atunci când simțiți că “ați făcut tot”,
când simțiți că ați ajuns pe un drum închis în care nu se mai poate merge nicăieri, nu disperați, mai
bine cereți ajutor!
 Una dintre modalități este să cereți ajutorul unui psiholog care vă poate ghida înspre a înțelege:
 care sunt factorii care influențează comportamentul copilului,
 cum se determină unul pe celălalt și ce e de facut?

Uneori e vorba de un temperament mai dificil al copilului, alteori de caracteristici ale părinților, alteori
de reacții ale acestora. Adesea e vorba de toate laolaltă. Dar niciodată nu e un drum închis, întotdeauna
există factori pe care îi putem influența și modifica astfel încat să restabilim armonia și liniștea în
familie.
 Pentru a schimba sau îmbunătăți comportamentul copilului ,
fără să -l sâcâi, este nevoie să înlocuiești expresiile negative cu
cele pozitive. 
 Atenția ta este foarte importantă pentru copilul tău.
 Copilul are nevoie de limite impuse cu dragoste și nu cu autoritate.