Manual Hidraulica PDF

CUPRINS :
CAPITOLUL 1 : ISTORIA HIDRAULICII
CAPITOLUL 2 : SISTEMUL DE UNITATI M.K.S.A.

FORMULE MATEMATICE
2.1 Sistemul de unitati M.K.S.A.

2.2 Formule matematice
CAPITOLUL 3 : INDICATII PRIVIND MONTAREA SI UTILIZAREA

INSTALATIILOR HIDRAULICE
3.1 Etanseitatea circuitelor hidraulice

3.2 Fixarea tubulaturii
3.3 Racorduri hidraulice
3.4 Realizarea tubulaturii
3.5 Utilizarea racordurilor flexibile
CAPITOLUL 4 : SECURITATEA INSTALATIILOR HIDRAULICE
4.1 Purjarea
4.2 Amorsarea
4.3 Securitatea interventiilor asupra instalatiilor hidraulice
4.4 Deterioararea uleiurilor hidraulice si intretinerea preventiva
4.5 Pierderi de ulei
4.6 Uleiul hidraulic
CAPITOLUL 5 : SECURITATEA ELECTRICA IN INSTALATIILE

HIDRAULICE
5.1 Notiuni generale

5.2 Clasificarea tensiunilor
5.3 Protectia muncitorilor
5.4 Conditii de utilizare a conectorilor electrici
CAPITOLUL 6 : SUPAPE DE PRESIUNE
6.1 Limitatorul de presiune

1
6.2 Supapa de succesiune
6.3 Supapa de reductie
6.4 Supapa de franare
CAPITOLUL 7 : DISTRIBUITOARE HIDRAULICE

7.2 Prezentarea diferitelor tipuri de distribuitoare
7.3 Acoperirea la distribuitoarelorcu sertar de tip BOSCH
7.4 Diferite tipuri de distribuitoare si modul lor de actionare
7.5 Canalele prelucrate in sertar sau in piston la aparatele hidraulice
7.6 Distribuitorul cu comanda electrica si pilotare hidraulica
7.7 Electrodistribuitorul cu 2 etaje
CAPITOLUL 8 : DROSELUL SI REGULATORUL DE DEBIT
8.1 Droselul
8.2 Regulatorul de debit
CAPITOLUL 9 : CLAPETA ANTI – RETUR
9.1 Clapeta anti-retur simpla

9.2 Clapeta anti-retur pilotata
9.3 Dubla clapeta anti-retur pilotata
9.4 Recomandari
CAPITOLUL 10 : REZERVORUL HIDRAULIC

10.2 Montarea electropompei pe rezervor
10.3 Montarea controlorului de nivel pe rezervor
10.4 Montarea unui controlor electric de temperatura pe rezervor
10.5 Montarea pe rezervor a filtrelor cu indicator electric de colmatare
CAPITOLUL 11 : FILTRAREA IN HIDRAULICA
11.1 Notiuni generale. Cauzele poluarii

11.2 Tipuri de poluare si rolul filtrelor in instalatiile hydraulice
2
11.3 Filtrarea lichidelor hidraulice
11.4 Circuite de filtrare
11.5 Structura unui element filtrant Beta-micron si coeficientu βx
11.6 Clase de puritate in tehnica fluidelor
CAPITOLUL 12 : CARACTERISTICILE ULEIURILOR HIDRAULICE
12.1 Definirea fluidelor hidraulice

12.2 Uleiuri minerale
12.3 Caracteristicile fizice ale uleiurilor minerale hidraulice
CAPITOLUL 13 : CURGEREA FLUIDELOR HIDRAULICE

PRIN CONDUCTE
13.1 Pierderile de sarcina intr-o instalatie hidraulica

13.2 Pierderi de sarcina liniare
13.3 Pierderi de sarcina acceptate in conducte
CAPITOLUL 14 : POMPE HIDRAULICE

14.2 Pompe volumice
14.3 Pompe rotative
14.4 Recomandari pentru montarea diferitelor tipuri de pompe
CAPITOLUL 15 : CILINDRII HIDRAULICI

15.2 Clasificarea cilindrilor
15.3 Montarea cilindrilor
15.4 Etansarea in cilindrii hidraulici
15.5 Amortizarea interna in cilindrii hidraulici
15.6 Amplificatoare – multiplicatoare hidraulice
CAPITOLUL 16 : MOTOARE HIDRAULICE

16.2 Tipuri de motoare hidraulice
16.3 Cuplul si puterea unui motor hydraulic
3
CAPITOLUL 17 : ACUMULATOARE HIDRAULICE

17.2 Principiul de constructie a acumulatoarelor
17.3 Functiile principale ale acumulatoarelor
17.4 Alte aplicatii posibile ale acumulatoarelor
17.5 Determinarea unui acumulator
17.6 Montarea acumulatoarelor
17.7 Verificarea presiunii la un acumulator
17.8 Conjunctor – disjunctor
CAPITOLUL 18 : SISTEME MODULARE
CAPITOLUL 19 : SISTEME CARTUS

19.2 tipuri de valve cartus
19.3 Functionare. Constructia unei scheme in sistem cartus
CAPITOLUL 20 : SERVOVALVE

20.2 Rolul servovalvelor si domenii de utilizare
20.3 Elementele componente ale unei servovalve
20.4 Diferite tipuri de servovalve
CAPITOLUL 21 : LECTURA SCHEMELOR HIDRAULICE
21.1 Notiuni generale.

Simboluri si scheme hidraulice
21.2 Intocmirea si utilizarea ciclogramelor
21.3 Exemple si scheme hidraulice
21.4 Aplicatii
CAPITOLUL 22 : SIMBOLOGIE
4
5
CAPITOLUL 1
Istoria hidraulicii
6
CAPITOLUL 1 :
Istoria hidraulicii
Cuvantul “hidraulica” este un nume utilizat atat ca un adjectiv si se refera la

toate fluidele, fiind un cuvant care deriva din limba greaca : ùdor (apa) si aulos
(tub/teava).
Hidraulica, pentru transmiterea puterii, la inceput a utilizat apa ca fluid, iar
apoi, utilizand uleiul ca fluid de lucru, a fost utilizat termenul de oleo-hidraulica.
Astazi, fluide utilizate sunt foarte complexe si in cele mai multe cazuri sunt
uleiuri sintetice.
In China si in Egipt, rotirea apei a fost realizata cu o forma primitaiva de
turbina datata acum 5000 ani in urma.
Egiptenii le-au utilizat, de asemenea, pentru irigarea terenurilor lor cultivate.
7
In Franta, in zilele noastre si in unele regiuni, cateva mori de apa inca
functioneaza.
In secolul III i.e.n., ilustrul om de stiinta Arhimede a inventat un aparat pentru
pomparea apei: surubul lui Arhimede, care este inca utilizat in zilele noastre. In
mecanica, acest principiu are o diversitate de aplicatii : surubul de la masina de
tocat, pompe cu surub, etc.
In secolul al XV-lea , Leonardo Da Vinci nu a reusit definira clara a notiunii
de presiune, in ciuda faptului ca el a executat numeroase desene de masini
hidraulice.
La sfasitul secolului al XVII-lea fizicianul italian Toricelli si fizicianul
francez Mariotte au finalizat studiile , experientele si calculele asupra elementelor
de presiune sau de forta .
In aceiasi epoca, Blaise Pascal bazandu-se pe descoperirile facute de Toricelli
a elaborat legile fundamentale ale hidraulicii. Pentru ca principiul lui Pascal sa fie
concretizat in aplicatii practice, el a trebuit sa produca un piston etans in timp.
O lege importanta a fost stabilita de Newton. Aceasta lege se referea la
frecarea intr-un lichid aflat in miscare. Aceasta lege este prima care se refera la
vascozitatea lichidelor si stabileste principul teoretic de similitudine hidrodinamica.
Bazele teoretice ale mecanicii fluidelor si ale hidraulicii au fost puse de
matematicienii suedezi Bernoulli si Euler la mijlocul secolului al XVIII-lea.
In 1738, Bernoulli a expus prima sa lege fundamentala de miscare a
lichidelor, sub forma unei ecuatii care reuneste intre ele : presiunea, viteza si cota
intr-un curent de lichid. Aceasta ecuatie sta la baza intregii mecanici a fluidelor.
Euler a stabilit ecuatiile diferentiale generale de miscare a unui lichid perfect
(fara vascozitate). Acestea au stat la baza metodelor teoretice in mecanica fluidelor.
In plus, Euler a stabilit ecuatia fundamentala de functionare a tuturor masinilor
hidraulice (turbine, pompe si ventilatoare).
Aplicarea principiului lui Pascal nu s-a realizat pana in anul 1795 cand
engelezul Joseph Bramah a realizat o presa hidraulica utilizabila. Aceasta presa era
constituita dintr-o pompa cu piston legata printr-un tub cu un mare cilindru si o
culisa.
La sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, existau in
Franta cativa cercetatori experimentali ca : Chezy, Darcy si Poiseuille iar in
Germania : Weisbach si Hagen.
In jurul anului 1850, W.G. Armstrong a realizat o macara hidraulica si a
inventat acumulatorul hidraulic. In perioada 1850 – 1860, Londres si alti industriasi
englezi au fost racordati la sistemul de distributie si de vanzare a energiei hidraulice
din statiile centrale de pompare si alimentare a atelierelor individuale.
Din 1860 pana in 1900, un numar important de ingineri si cercetatori au creat
aparate noi care au fost brevetate. Aceste aparate au fost in mod progresiv utilizate
pe prese la forje, macarale, trolii, etc.
Perioada de sfarsit a secolului XIX si de inceput a secolului XX poate fi
numita perioada de aprofundare a bazelor teoretice, datorita luarii in consideratie a
vascozitatii fluidelor dezvoltandu-se si teoria similitudinii.
8
Aceasta perioada de dezvoltare a hidraulicii a fost conditionata de cresterea
rapida a fortelor de productie, dezvoltarea tehnicii fiind legata de nume de savanti
ca :
- G. Stokes (18189-1903) care a pus bazele teoriei de miscarea a
lichidelor vascoase.
- O. Reynolds complexe : (1842-1912), el a pus jaloanele teoriei
regimului de curgeri complexe : mai precis curgerile turbulente.
- N. Petrov (1836-1920) a demonstrat legea lui Newton referitoare la
frecarea in lichide, considerata pana atunci doar o ipoteza. El a
elaborat teoria hidrodinamica a ungerii masinilor.
- N. Joukovski (1847-1921) a finalizat studiul loviturii de berbec in
conducte, lovituri care stau la baza unui numar mare de avarii in
reteaua de distributie a apei.
In cele din urma, in 1906, un sistem de transmisie hidraulica a vitezei a fost
perfectionat. Multi au considerat aceasta data ca data de debut in hidraulica
moderna, fabricatia de componente hidraulice devenind importanta dupa anul 1920.
Apa a fost apoi utilizata ca lichid de transmisie, dar a fost necesara inlocuirea
ei cu un lichid lubrefiant, anticoroziv, care sa nu se evapore sau sa inghete.
Astazi, practic toate msinile functioneaza cu ulei mineral sau de sinteza. Cu
toate acestea, cateva prese care functioneaza cu apa sunt inca utilizate in zilele
noastre.
De-a lungul ultimilor 40 de ani si in particular in timpul celui de-al doilea
razboi mondial, utilizarea energiei fluidelor a avut o crestere spectaculoasa si a fost
aplicata la masini foarte diverse.
Rolu hidraulicii este mare in constructia de masini, de exemplu, intr-o uzina
moderna de constructii de masini, vom gasi o larga utilizare a comenzilor hidraulice
la masinilor-unelte , echipament hidraulic la forje, la prese, dispozitive hidraulice de
taiere a metalelor, de injectie a materialelor plastice, etc.
O particularitate in constructia aeronautica moderna este importanta cresterii
achizitionarii de diferite echipamente pe avioane si in particular echipamente de
transmisie hidraulice, sistemele de aducere a combustibilului si uleiului, amortizoare
hidro-pneumatice, etc.
Hidraulica este larg utilizata in dispozitivele de lansare a rachetelor si chiar in
rachete.
9
10
CAPITOLUL 2
Sistemul de unitati M.K.S.A.

Formule matematice
11
CAPITOLUL 2 :
Sistemul de unitati M.K.S.A
Formule matematice
2.1 Sistemul de unitati M.K.S.A.
Unitatile de baza sunt :
• Metrul, unitatea de lungime (l), simbol : m

• Kilogramul, unitatea masei (m), simbol : kg
• Secunda, unitatea de timp (t), simbol : s
• Amperul, unitatea de intensitate a curentului electric (I), simbol : A
Suprafata S=lxl, adica : lungime x lungime [m2]

Volumul V = l x l x l, adica lungime x lungime x lungime [m3]
Viteza
v=
l , adica lungimea : timp [m/s]
t
Acceleratia
a=
v , adica viteza : timp [m/s2]
t
acceleratia gravitationala este g = 9.81 m/s2
Forta F = m x a, adica masa x acceleratia [N]
12
N = NEWTON
1 NEWTON este forta care , actionand asupra unei mase de
1 kg, ii imprima acesteia o acceleratie de 1 m/s2
( greutatea G = m x g)
Alte unitati: 1 daN = 10N ( decanewton)
Lucrul L = F x l, adica forta x lungimea (sau deplasarea) [J]
mecanic J = JOULE
1 JOULE este lucrul mecanic dezvoltat de o forta de 1 N
deplasata, in punctul sau de aplicatie, cu 1 m, in directia de
actionare a fortei.
Alte unitati: 1 kJ = 1000 J (kilojouli)
Puterea P= L , adica lucrul mecanic : timp [W]
t
W = WATT ; alte unitati: 1 kW = 1000 W (kilowatt)
1 WATT este puterea unui motor care furnizeza un lucru
mecanic de 1 Joule intr-o secunda.
Presiunea p= F , adica, forta : suprafata [Pa]
S
Pa = PASCAL
1 PASCAL este presiunea exercitata de o forta de 1 newton
pe o suprafata de 1 m2. Deci 1 Pa = 1 N/m2
Alte unitati : daN/cm2
1 bar = 105 pa
Deci : F = p x S
Momentul M = l x F, adica, lungimea x forta [Nm]
unei forte sau Momentul unei forte in raport cu un punct O este egal cu
cuplul produsul dintre intensitatea forteisi distanta dintre punctul O
si punctul de aplicatie al fortei.
Alte unitati : m • daN
Greutatea ω= G , adica forta gravitationala : volum [N/m3]
v
volumica
Masa ρ= m , adica, masa : volum [kg/m3]

v
volumica
13
Debitul Q = Vt , adica volumul : timp [m3/s]
volumic
Alte unitati: l/min (litru/minut)
Pentru gaze: - normal metrii cubi/ora [Nm3/h]
- normal litrii/min [Nl/min]
Acesta este volumul de gaz la presiunea atmosferica normala
(760 mm Hg) care se scurge intr-o unitate de timp.
2.2 Formule matematice
a) Suprafata unui piston

D2
S = π R2 sau S=π exprimat in: [m2] sau [cm2]
4
Unde: R = D
2
b) Volumul
Volumul uni cilindru cu diametrul pistonului D si cursa c, va fi :
D2
V = π R2 c sau V=cπ exprimat in: [m3] sau [dm3]
4
Iar 1 dm3 = 1 litru
c) Forta gravitationala
G=m•g exprimata in [N], unde:

m = masa [kg]
g = 9,81 m/s2 = acceleratia gravitationala
d) Presiunea
p= F
S
, presiunea exprimata in [N/m2], iar:
F = forta [N]
S = suprafata [m2]
14
Sau: presiunea exprimata in [bar], iar:
F [daN] si S [cm2]
Avem conversia:
1 bar = 105 Pa
1 bar = 1 daN/cm2
e) Densitatea
Densitatea relativa d a unui solid sau a unui lichid este egala cu raportul dintre
masa volumica a corpului si masa volumica a apei.
d = masa volumica a corpului

masa volumica a apei
Densitatea uleiului utilizat in hidraulica este de 0,9.
15
CAPITOLUL 3
Indicatii privind montarea si utilizarea

instalatiilor hidraulice
16
17
CAPITOLUL 3 :
Indicatii privind montarea si utilizarea
instalatiilor hidraulice
3.1 Etanseitatea circuitelor hidraulice
Un studiu efectuat intr-o mare uzina mecanica a pus in evidenta faptul ca

scurgerile din instalatiile hidraulice stau la baza unui consum anual de ulei hidraulic
superior cu 1.600.000 litri.
Consecintele acestor scurgeri sunt multiple:
• Poluarea instalatiilor si a mediului inconjurator;
• Poluarea si degradarea lichidelor de lucru;
• Oprirea accidentala a mijloacelor de productie;
• Cresterea preturilor produselor.
Scurgerle intr-o instalatie sunt repartizate dupa cum urmeaza:
• La tubulatura si racorduri 45%;
• La racordurile flexibile 25% ;
• La receptori 20% ;
• La componente 10%.
Cauzele principale care stau la baza scurgerilor sunt :
• Puneri in functiune defectoase ;
• Socuri hidraulice ;
• Rigiditatea circuitelor ;
• Evenimente exterioare ;
• Materiale necorespunzatoare.
Reducerea socurilor hidraulice si o buna montare a elementelor de legatura ,
constituie factorii preponderenti in etanseitatea circuitelor hidraulice.
18
Fig.1
3.1.1 Obiectul si domeniul de aplicatie
19
Acest ghid precizeaza regulile de realizare a etanseitatii circuitelor hidraulice
intr-o instalatia industriala.
El cuprinde obligatiile care trebuiesc indeplinite, descriindu-se astfel solutiilor
practice necesare , fara insa a fi impuse.
Acest document nu trateaza alegerea materialelor.
Acest ghid se aplica circuitelor hidraulice ale masinilor unelte si ale masinilor
speciale de uzinaj.
3.1.2 Reducerea socurilor
a) Grupul moto-pompa nu trebuie sa genereze socuri hidraulice sau socuri

mecanice.
Pentru a evita aparitia socurilor hidraulice :
• Se va monta un accumulator absorbant de socuri in punctele de presiune
(pulsatii datorate loviturii de berbec) ;
• Stapanirea debitului restituit de acumulator ;
• Utilizarea unui limitator de presiune ;
• Circuitul de drenaj al unei pompe autoreglabile trebuie sa respecte
instructiunile furnizorului , astfel incat sa se diminueze punctele de presiune.
De asemenea vor trebui respectate pozitia de motaj, diametrul de trecere,
cicuitul de drenaj.
Pentru a evita aparitia socurilor mecanice :
• Izolarea grupului moto-pompa prin:
- utilizarea amortizoarelor;
- utilizarea conductelor flexibile pe circuitele de presiune ;
- traversarea filtrului de pe circuitul de aspiratie;
- utilizarea conductelor flexibile pe circuitul de drenaj;
- rigidizarea rezervorului pentru a evita transmiterea de vibratii ;
• Realizarea coaxialitatii intre arborele motorului electric si arborele de la
pompa.
20
Fig.2. Defect de izolare a grupului moto-pompa
b) Comutarea aparatelor hidraulice, in particular a distribuitoarelor, nu trebuie

sa genereze socuri
 In cazul in care comutarea nu asigura pozitionarea receptorilor (a
cilindrilor), se vor utiliza distribuitoarele: cu:
- cu bobina in baie de ulei;
- cu bobina in curent continuu cu jiglor reglabil;
- cu centru care sa asigure o comutare fara socuri;
- cu sertar cu fanta progresiva combinat cu un drosel pe
circuitul de pilotaj exterior printr-un circuit de joasa
presiune;
- cu comanda proportionala.
21
 In cazul in care comutarea asigura pozitionarea receptorilor (a
cilindrilor), se vor utiliza sisteme proportinale, si anume:
- Distribuitor cu comanda proportionala;
- Servo-cilindru si servovalva (se va utiliza doar in caz de
necesitate).
 Oprirea intermediara a receptorilor (a cilindrilor) –deci o miscare
reglabila - nu trebuie sa genereze socuri. Pentru aceasta se vor
prevedea:
- Limitatori de presiune pe circuit ;
- Utilizarea de distribuitaoare a caror comutare sa nu
genereze socuri hidraulice ;
- Limitarea vitezei receptorilor aflati in miscare reglabila,
prin variatia debitului pompei.
 Utilizarea aparatelor de distributie si de reglare cu clapete nu
trebuie sa genereze socuri hidraulice. Pentru aceasta se vor
utiliza :
- Jigloare de amortizare in cartus ;
- Ciclul va fi astefel realizat astfel incat sa se evite aparitia
socurilor hidraulice ;
- Pilotarea clapetelor prin distribuitoare care sa nu genereze
socuri la comutarea lor.
c) Deplasarea receptorilor nu trebuie sa provoace socuri anormale

 Deplasarea receptorilor se va face :
- Se va respecta viteza de deplasare permisa de tipul de
receptor ;
- Adaptarea ciclului masinii ;
- Limitarea vitezelor tuturor receptorilor prin utilizarea
limitatorilor de debit accesibili in functionare;
22
- Utilizarea distribuitoarelor proportionale.
 Oprirea receptorilor la cap de cursa se va face:
- Energia cinetica absorbita la final de cursa trebuie sa fie
redusa ca valoare prin :
- reducerea vitezelor ;
- reducerea maselor ;
- franare;
- utilizarea distribuitoarelor proportionale.
- Energia cinetica trebuie sa fie absorbita la final de cursa
prin:
- Amortizoare integrate in cilindru ;
- Amortizoare exterioare (acestea trebuie sa fie
accesibile);
- Utilizarea distribuitoarelor proportionale
d) Mentinerea caracteristicilor fluidului de lucru favorizeaza functionarea

corecta a instalatiei
Fluidele hidraulice utilizate trebuie sa fie in conformitate cu norma:
E02 041 010 R.
 Dezaerarea fluidelor, prin :
- Utilizarea unui fluid cu un aditiv anti-spumant;
- Echipamentul trebuie sa fie astfel configurat incat sa nu
permita emulsionarea fluidului de lucru si sa permita
purjarea acestuia din circuit ;
- Volumul rezervorului trebuie sa permita dezaerarea
fluidului ;
- Rezervorul hidraulic trebuie sa posede in interior un perete
despartitor care sa realizeze o zona linistita pentru
aspiratia pompei ;
- Tubulatura de retur trebuie sa fie imersata ;
23
- Se va asigura etanseitatea rezervoarelor pentru a impiedica
penetrarea aerului in interior ;
- In masura in care este posibil, circuitul trebuie sa fie cu
auto-purjare, adica :
- Distribuitorii sa fie dedesubtul receptorilor ;
- Volumul de ulei continut in canalizare trebuie sa
fie inferior volumului de ulei din camerele
cilindrului astfel incat sa asigure revenirea acestuia
si purjarea circuitului ;
- Circuitul trebuie sa fie prevazute cu puncte inalte
de prize de presiune care sa permita purjarea ;
- Se va face purjarea circuitului la pornire si dupa
toate interventiile.
 Temperatura fluidului :
- O variatie a temperaturii fluidului nu trebuie sa provoace o
variatie in functionare. Uleiul utilizat trebuie sa posede
aditivi care sa asigure stabilitatea vascozitatii sale ; se va
utiliza curent ulei de tip H.M. si doar in cazuri
exceptionale ulei de tipul H.V.
- Temperatura fluidului trebuie sa fie controlata si mentinuta
intre 20° si 60°C prin utilizarea incalzitoarelor, sau dupa
caz a racitoarelor ;
- Rezervorul hidraulic trebuie sa favorizeze schimbul termic
natural cu aerul ambiant ;
- Circuitul trebuie sa fie astfel configurat incat sa se evite
incalzirea uleiului (pompa cu debit variabil, forma
tubulaturii, etc)
 Mentinerea continutului de apa din fluid prin:
- Respectarea instructiunilor furnizorilor de fluide ;
- Controlarea periodica a continutului de apa din fluid ;
24
- Asigurarea etanseitatii rezervorului astfel incat sa se
impiedice penetrarea apei in interior ;
- Protejarea schimbatorului de caldura apa-ulei de cresterile
de presiune in reteaua de apa ;
- Utilizarea preferentiala a filtrelor hidraulice permanente si
schimbarea periodica a cartusului care absorbe apa
existenta in fluid;
 Nivelul de poluare sa permita o functionare corecta a instalatiei:
- Pentru hidraulica clasica, nivelul de poluare trebuie sa fie
≤ 18/16 conform ISO 4406 :
- Filtrarea pe retur cu by-pass 25μm, β10 ≥ 75;
o Pierderea la incarcare ≤ 0,5 b.
- Filtrarea pe conducta de presiune cu by-pass 10μm,
β10 ≥ 75;
o Buson de filrare si aerisire de 5 μm ;
o Rezervor etans.
- Pentru hidraulica cu servo-mecanisme, nivelul de poluare
trebuie sa fie ≤ 15/12 conform ISO 4406 :
- Filtrarea pe retur cu by-pass 5 μm, β5 ≥ 75;
- Filtrarea pe conducta de presiune cu by-pass 5μm,
β5 ≥ 75;
o Buson de filrare si aerisire de 1 μm ;
o Rezervor etans.
 Mentinerea nivelului de poluare se va face:
- Prinderea tuturor dispozitivelor astfel incat sa se evite
poluarea in circuit precum si a componentelor, atunci cand
au loc interventii ;
25
- Nivelul de poluare a fluidului trebuie sa fie cunoscut si
verificat periodic. Pentru aceasta, circuitul hidraulic
trebuie sa fie prevazut cu o priza pentru obtinerea
esantionului ;
- Centrala hidraulica trebuie sa fie echipata cu un racord
rapid pentru a putea utiliza un grup de filtrare in paralel in
cazul puluarii fluidului ;
- Rezervorul hidraulic trebuie sa fie etans pentru a se evita
penetrarea de particule poluante;
- umplerea rezervorului se va face printr-un racord rapid si
prin traversarea unui filtru ;
- Punerea la atmosfera a centralei se face prin intermediul
unei supape prevazuta cu un cartus filtrant a carui finete
de filtrare este mai mica sau echvalenta cu cea din circuit.
26
Fig.3. Poluarea uleiului datorita unei etansari gresite si a
unui mod gresit de umplere a rezervorului
f) Tubulatura nu trebuie sa fie cauza socurilo hidraulice
 Viteza fluidului prin canalizari nu trebuie sa genereze socuri

hidraulice si pentru aceasta este necesar ca:
- Diametrul interior al canalizarii (al tevilor, tuburilor)
trebuie sa fie determinat de urmatorii parametrii:
o Debitul maxim de fluid vehiculat;
o Lungimea tubulaturii;
o Presiunea de lucru;
o Pierderile de incarcare maxime admisibile ;
o Vascozitatea cinematica a fluidului utilizat.
27
- Normele CNOMO E05 90 010N permite determinarea
diametrului interior al canalizarii in functie de acesti
parametrii.
 Volumul de fluid dintr-o canalizare nu trebuie sa favorizeze
propagarea de unde si socuri hidraulice :
- Pentru a reduce undele de soc datorate comutarii
aparatelor , lungimea tubulaturii intre distribuitor si
receptor trebuie sa fie cat mai mica posibil.
 Forma tubulaturii utilizate nu trebuie sa provoace socuri
hidraulice :
- Trebuie sa fie asigurata continuitatea sectiunii de trecere la
tubulatura ;
- Schimbarea directiei la tubulatura trebuie sa se efectueze
printr-o arcuire a acesteia.
28
Fig.4
3.1.3 Transmiterea vibratiilor
29
Reducerea transmiterii de vibratii hidraulice si mecanice favorizeaza
etanseitatea legaturilor si utilizarea lor pe o perioada mai indelungata.
Pentru aceasta, circuitele hidraulice trebuie sa respecte prescriptiile tehnice
prevazute in norma : E 05 03 135 N.
a) Diminuarea legaturilor catre masini reduc transmiterea vibratiilor.
 Organizarea circuitului de distributie in retea reduce numarul de
canalizari :
- Stabilirea precisa a punctelor de colectare : presiune, retur,
dren ;
- Plasarea sistemului de distributie cat mai aproape de
receptori.
 Circuitul hidraulic nu trebuie sa transmita vibratii ;
 Structura generala a retelei trebuie sa impiedice transmiterea de
vibratii :
- Realizarea unei retele de distributie cu auto-purjare,
izolata de masina ;
- Realizarea unei retele de distributie aeriene cu suportii de

distributie solidari cu masina .
30
Fig.5
 Suporturile pentru canalizare nu trebuie sa permita transmiterea

vibratiilor ;
- Fixarea canalizarii trebuie sa se efectueze pe elementele
rigide ale masinii. In cazul in care elementele rigide nu
exista se va recurge la utilizarea unor suporti
independenti , capabili sa impiedice transmiterea de
vibratii.
 Difeite tehnologii asociate ca : hidraulica, pneumatica, ungerea,
electrica, electronica, etc ;nu trebuie sa transmita vibratii in retea.
Pentru aceasata :
- Se va izola fiecare tehnologie ;
- Fiecare tehnologie trebuie sa posede suporti proprii.
 Vibratiile de la centralele hidraulice nu trebuie sa se transmita :
o La circuitul de distributie la masina ;
o La structura masinii ;
o La structura cladirii.
Pentru aceasta se va avea in vedere ca:
- Centrala hidraulica trebuie sa fie izolata de circuit panouri
flexibile de izolare ;
- Centrala hidraulica trebuie sa fie izolata de masina prin
plasarea grupului hidraulic in exteriorul masinii ;
- Centrala hidraulica trebuie sa fie izolata de structura
cladirii.
31
b) Vibratiile mecanice nu trebuie sa se transmita la circuitul hidraulic
 Vibratiile provocate de masina in timpul fazelor de uzinaj nu

trebuie sa fie transmise in circuitul hidraulic. Pentru aceasta :
- se va izola tubulatura supusa la vibratii mecanice.
 Elementele mecanice supuse la vibratii de frecvente diferite nu
trebuie sa fie unite intre ele. Pentru aceasta :
- Tubulatura nu trebuie sa fie fixata pe elementele supuse la
vibratii de frecvente diferite.
32
Fig.6
3.2 Fixarea tubulaturii
a) Tubulatura nu trebuie sa fie deformata ca urmare a amplasarii lor
 Tubulatura nu trebuie amplasata in zone expuse la socuri. Se va

avea in vedere ca :
- Tubulatura sa nu fie amplasata in :
o Zona de miscare a operatorului ;
o Zona de intretinere ;
o Zona de evolutie a utilajelor de spalat.
- Tubulatura nu trebuie sa intre in contact cu podeaua
cladirii ;
- Demontarea elementelor mecanice trebuie sa se execute
fara deteriorarea tubulaturii ;
- Protejarea tubulaturii se va face prin utilizarea unor teci de
protectie.
 Tubulatura nu trebuie sa sufere alterari chimice, deoarece poate
duce la coroziunea acesteia, atac chimic sau efectul de « pila ».
Pentru aceasta se va avea in vedere :
- Se va prevedea o protectie exterioara a tevilor prin
vopsire ;
- Se vor utiliza tevi zincate care nu necesita aceasta
protectie (vezi normele CNOMO E 07 13 110 N)
- Prinderea tuturor dispozitivelor se va face evitandu-se
contactul permanent cu tubulatura.
- Se va verifica compatibilitatea intre :
o tubulatura si fluidul vehiculat ;
o tubulatura si mediul inconjurator.
33
 Tubulatura nu trebuie sa fie constransa de componente. De aceea
se va avea in vedere ca :
- Aparatele montate in linie, pe tubulatura, trebuie sa fie
mentinute pe pozitie prin intermediul unor suporti rigizi
- Aparatele de distributie si de reglare se vor monta pe placi
proprii.
b) Amplasarea tubulaturii trebuie sa tina seama de problemele de

accesibilitate
 Tubulatura nu trebuie sa impiedice accesul la masina. Pentru

aceasta se va avea in vedere ca :
- Tubulatura trebuie sa fie astefel dispusa incat sa permita
accesul la :
o Diferitele organe ale masinii ;
o Elementele de tehnologie asociate (racorduri
electrice, distribuitoare de ungere etc.) ;
o La mijloacele de intretinere ;
- In cazul in care accesul la organele masinii necesita o
interventie asupra tubulaturii, aceasta nu va fi deformata ,
ci se va demonta, avandu-se grija ca remontarea ei sa se
efectueze corect.
 Tubulatura trebuie sa fie accesibila pentru toate modificarile care
pot apare. Astfel :
- Amplasarea se va face astfel incat sa se poata avea acces
usor la tubulatura. Pentru aceasta :
o Tubulatura nu va fi amplasata in batiul
masinii ;
34
o Orice teava (tub) cu o lungime mai mare de
4 m va fi insemnata pentru a putea fi usor
reperata ;
o In zonele inaccesibile se va evita utilizarea
racordurilor mecanice ;
o Legaturile in zonele inaccesibile se vor
realiza prin sudura.
 Diferitele tehnologii utilizate pe masina nu trebuie sa impiedice
accesu la aceasta. Astfel, legatura dintre diferitele tehnologii :
hidraulica, pneumatica, electrica, electronica, ungere, etc, se vor
prevedea inca din faza de realizare a masinii.
c) Tubulatura nu trebuie sa produca greutati in procesul de intretinere
 Tubulatura trebuie sa nu impiedice accesul pentru inlocuirea

componentelor.Pentru aceasta :
- Tubulatura nu trebuie sa fie amplasata :
o In apropierea componentelor ;
o In apropierea organelor de reglare;
o In apropierea dulapurilor si aparatelor
electrice;
o In apropierea altor elemente care ar putea
necesita o interventie.
- Pentru a putea desface si inlocui componentele, legaturile
trebuie sa fie realizate flexibil.
 Tubulatura aeriana nu trebuie golita atunci cand se va face
demontarea componentelor. Pentru aceasta:
- Se vor prevedea clapete antiretur sau vane de izolare, ca in
figura de mai jos.
35
Fig.7
 Demontarea componentelor nu trebuie sa provoace scurgeri de

ulei din acesta. Pentru aceasta:
- Componentele trebuie sa fie amplasate la un nivel superior
nivelului de ulei din rezervor ;
- In cazul in care grupul hidraulic este situat pe un suport, se
vor prevedea clapete anti-retur sau vane de izolare.
Fig.8
d) Prinderea corecta a tubulaturii asigura longevitatea legaturilor
36
 Elementele de prindere (bridaj) trebuie sa asigure atat fixarea cat
si izolarea. Pentru aceasta :
- Elementele de prindere trebuie sa fie in conformitate cu
norma : E 05 03 105 R.
- Elementul de prindere trebuie sa fie fixat pe un suport
rigid ;
- Utilizarea elementelor de prindere se va face cu coliere de
strangere semi-rigide ;
- Se vor utiliza elemente cu strangere individuala pentru
fiecare teava ;
- Se vor utiliza elemente adaptate la diametrele tevilor.
Fig.9
 Prinderea tubulaturii trebuie sa asigure rigiditatea acesteia fara a

genera o fortare a acesteia. Pentru aceasta :
- Distanta intre doua puncte de strangere trebuie sa fie astfel
incat tubulatura sa nu produca vibratii. Aceasta distanta
variaza cu rezistenta mecanica a tevilor, aceasta
diminuandu-se cu diametrul.
- Realizarea tubulaturii se va face dupa amplasarea
elementelor de prindere.
- Elementele de prindere a tubulaturii sunt dispuse astfel
incat sa nu genereze o fortare a acesteia.
37
Fig.10
 Prinderea tubulaturii trebuie sa limiteze deformarea acesteiala
variatia de debit sau de presiune. Pentru aceasta :
- Prindrea tubulaturii cu coturi se va face din cot in cot ;
- O tubulatura cu multe schimbari de directie si pozitionata
in mai multe plane, trebuie sa fie prinsa in fiecare plan.
Fig.11
3.3 Racorduri hidraulice
a) Racordurile utilizate in instalatiile hidraulice trebuie sa asigure

durabilitatea si etansetatea acestora
Racordurile utilizate trebuie sa respecte normele :
E 05 03 135 N si E 05 03 105 R
 Pentru a asigura durabilitatea si etansetatea legaturilor ,
racordurile trebuie sa respecte urmatoarele conditii :
- Presiunea de lucru trebuie sa fie compatibila cu presiunea
in circuitul hidraulic ;
- Mentinerea presiunii in circuitul hidraulic ;
38
- Asamblarea sa nu necesita materiale sau personal
specializate;
- Compatibilitate cu fluidele utilizate;
- Compatibilitate cu mediul inconjurator;
- Demontare si montare autorizata.
 Doua tipuri de racorduri satisfac aceste conditii si asigura o
racordare buna :
- Racorduri cu compresiune ;
- Racorduri cu evazare.
 Pentru a asiogura o montare corecta a racordului pe teava , in
cazul unei tevi cu cot, se va prevedea o portiune dreapta la
iesirea din teava cu o lungime mai mare sau cel putin egala cu de
3 ori diametrul tevii.
Fig.12
b) Racordurile de compresiune
Racordurile trebuie sa fie in aceiasi gama de presiune si acelasi material de

baza cu al tevilor pe care se monteaza.
 Presiunea de lucru din racordurile de compresiune trebuie sa fie

compatibila cu presiunea din circuit. Astfel :
- Racordurile de compresiune corespund normelor
internationale si exista intr-o gama larga de presiuni :
o Mica : p ≤ 100 bar
39
o Medie : p ≤ 160 bar;
o Mare: p ≤ 400 bar.
 Strangerea inelului pe tub nu trebuie sa genereze imprimarea in
tub, ceea ce ar duce, in timp, la ruptura rapida a acestuia. Pentru
acesata :
- Exista diferite tipuri de inele care se monteaza in
racorduri :
o Inele cu prindere in partea anteioara: inel
ascutit simplu, inel cu crestatura, inel

profilat cu penetrare limitata ;
o Inele cu prindere in partea posterioara : inel
ascutit cu garnitura de etanseitate. Acest tip

de inel prezinta numeroase avantaje,
asigurand o foarte buna etanseitae.
- Singur, ansamblul inel + piulita este interschimbabil cu
acelasi tip de racord.
40
Fig.13
 Rationalizare
- Utilizarea unui tip unic de racord limiteaza socurile care
pot apare si se evita erorile de utilizare.
41
Fig.14
 Montarea corecta a racordurilor de compresiune asigura

durabilitatea si etanseitatea legaturilor. Montarea acestor
racorduri se efectueaza in doua faze distincte :
- Presertizarea racordului pe tub in cazul in care motajul
este definitiv ; se va utiliza un bloc de presertizare.
- Punerea in functiune definitiva a racordului.
 Pentru aceasta se vor respecta instructiunile de montaj prevazute
de furnizorii de racorduri :
- Taierea tubului (se va utiliza echerul). Pentru aceasta se va
utiliza un instrument de taiere special si se va avea grija sa
nu se formeze bavuri sau deformatii ale tuburilor.
- Se vor inlatura bavurile interioare si exterioare.
- Ungerea elementelor componente ale racordului, in
vederea presertizarii. Nu se va utiliza unsoare.
- Montarea racordului pe tub ;
- Strangerea cat mai puternic cu ajutorul mainii ;
- Reperarea pozitiei piulitei ;
42
- In functie de pozitia piulitei se va face strangerea completa
a racordului la cuplul precizat de furnizor.
- Se va verifica daca strangerea a fost bine executata.
- Presertizarea se poate efectua pe masini de presertizat cu
comanda manuala, pneumatica sau electrica.
 Pentru realizarea finala a racordarii se va avea in vedere :
- Respectarea instructiunilor preconizate de furnizori ;
- Strangerea definitiva a racordului nu asigura functia de
etanseitate ;
- Cuplul de strangere a racordului este foarte important
deoarece poate provoca ruptura tubului.
- Pentru a evita deformarea tubului la strangerea racordului,
se va mentine corpul racordului pe pozitie prin utilizarea a
doua chei, ca in figura. Se vor lua aceleasi masuri de
siguranta si la demontare !
 Inlocuirea racordurilor la aparitia defectelor de etanseitate
- In majoritatea cazurilor, aparitia unui defect de etanseitate,
a unei fisuri, vizibila cu ochiul liber sau nu, apare la
nivelul imbinarii dintre racord si tub ;
- Strangerea racordului in aceiasi pozitie pe tub nu face
decat sa duca la accelerarea degradarii tubulaturii. De
aceea se recomandea reinlocuirea tubului.
- In cazul racordurilor de compresiune cu garnitura,
etanseitatea se poate realiza prin simpla inlocuire a
garniturii.
- Inlocuirea unui racord cu inel anterior, cu un racord cu inel
posterior realizeaza, in majoritatea cazurilor, regasirea
etanseitatii racordului.
c) Racorduri cu evazare
43
 Presiunea de utilizare in cazul racordurilor cu evazare trebuie sa
fie compatibila cu presiunea din circuitul hidraulic. Pentru
aceasta :
- Presiunea de utilizarea a racordurilor cu evazare este
determinata de presiunea de utilizare a tubului pe care este
montat racordul;
- Racordul trebuie sa fie in aceiasi gama de presiune si din
acelasi material de baza ca al tevii pe care este montat.
 Evazarea tevii nu trebuie sa provoace racordului deformatii care
ar putea duce, in timp, la ruptura.
- Pentru acest tip de racord, evazarea curenta utilizata este
corespunzatoare normelor SAE J514, ea fiind de 37° ,
racordul fiind compus dintr-un corp, piulita si o garnitura
tip manseta.
- Etanseitatea si fixarea racordului pe teava sunt realizate
mecanic :
o Teava, evazata in prealabil, este stransa intre
cele doua suprafete conice ale corpului si
mansetei ;
o Manseta suporta si protejeaza teava ,
reducand efectele vibratiilor.
44
Fig.15
 Montarea corecta a unui racord cu evazare asigura durabilitatea

si etanseitatea acestuia.
Montarea acestui tip de racord se va face respectand normele
prevazute de furnizorul de racorduri si se executa in doua faze
distincte.
Si anume, pregatireza tevii inainte de motaj :
- Taierea tubului sau a tevii (se va utiliza echerul). Pentru
aceasta se va utiliza un instrument de taiere special si se va
avea grija sa nu se formeze bavuri sau deformatii ale
tuburilor/tevilor.
- Se vor inlatura bavurile interioare si exterioare.
- Curatirea tevilor/tuburilor.
- Ungerea interioara a tevilor /tuburilor. Nu se va utiliza
unsoare.
- Se va monta piulita si apoi manseta pe teava/tub.
- Se va pozitiona ansamblul pe blocul de evazare.
- Se va efectua evazarea tevii/tubului cu un unghi de 37°,
pentru aceasta utilizandu-se o masina de evazat a carei
comada poate fi manuala sau electrica.
- Apoi se demonteaza si se verifica starea evazarii, daca
aceasta prezinta fisuri sau nu este concentrica si
perpendiculara pe tub.
- Diametrul de evazare trebuie sa asigure o distanta maxima.
- Lungimea tubulaturii trebuie determinata cu precizie ; in
acest sens trebuie sa se prevada o lungime suplimentara
care sa tina seama de evazare.
- In cazul evazaii unei tevi/tub cu un cot , se va prevedea o
lungime dreapta minima de 40 mm in plus.
45
Fig.16
Pentru realizarea finala a racordarii se va avea in vedere :

- Ungerea mansetei, a piluitei si a corpului de racordare ;
- Montarea racordului prin aducerea gulerului in contact cu
conul si efectuarea strangerii la mana ;
- Strangea cu cheia a racordului astfel incat sa se obtina o
perfecta etanseitate metal pe metal, cu respectarea cuplului
de strangere precizat de furnizorul de racorduri.pentru a se
evita deformarea tubulaturii la strangerea racordului, se va
mentine corpul in pozitie cu ajutorul a doua chei.
 Inlocuirea racordurilor la aparitia defectelor de etanseitate.
- Acest tip de racord se poate inlocui.
- La aparitia fisurilor la evazare se va inlocui teava/tubul.
d) Legatura intre tubulatura si restul materialelor se efectueaza prin

intremediul racordurilor filetate
Utilizarea acestor racorduri se va face respectandu-se normele CNOMO
privind prescriptiile tehnice : E 05 03 135N , precum si prescriptiile de materiale
utilizate : E 05 03 105N.
Exista doua tipuri de etanseitate pentru racordurile filetate :
1. Etansetate datorata unor elemente exterioare filetului.
 Se vor utiliza, in acest caz, garnituri :

- Garnitura in capul racordului ;
- Garnitura torica cu inel anti-extrusiune ;
46
- Inel metalo-plastic.
 Exista mai multe tipuri de filete normalizate utilizate in acest
caz :
- Filet metric cilindric ;
- Filet BSP gaz cilindric ;
- Filet UNF.
 Elementele utilizate trebuie sa fie compatibile cu fluidul
vehiculat si cu mediul inconjurator.
 Aceste tipuri de filete nercesita realizarea unei degajari pentru
garnitaura. Marimea acesteia este definita in norma CNOMO E
05 01 180N.
2. Etansarea se va face prin filet.
 Acest tip de racordare se executa prin filete conice :

- Filet BSP gaz conic
- Filet NPT “BRIGGS”
 Acest tip de racord nu este recomandat pentru presiunile utilizate
in hidraulica;
 Etanseitatea metal/metal este obtinuta prin deformarea filetelor;
 Etanseitatea trebuie ameliorata prin utilizarea unui produs
vascos, cleios. Se vor respecta recomandarile facute de furnizori;
 Teflonul si canepa pot polua circuitul, de aceea utilzarea lor este
interzisa.
 Etanseitatea unui racord filetat trebuie sa fie independenta de
orientarea sa.
 In cazul utilizarii unui racord cu cot pot fi utilizate :
- Racord rotativ ;
- Racord turnat ;
- Adaptator rotativ.
47
 Alegerea unui tip unic de etanseitate duce la evitarea erorilor in
functionare, a amestecului diferitelor tipuri de filete si la evitarea
formarii de stocuri in magazii.
 Racordarea manometrelor si a mano-contactelor se face prin
utilizarea unui racord cu filet BSP gaz cilindric. Etanseitatea este
asigurata printr-o garnitura metalica montata intre partea de fund
a racordului si extremitatea partii filetate a manometrului sau
mano-contactului.
e) Realizarea circuitelor hidraulice prin utilizarea la minim a

racordurilor , in vederea diminuarii riscurilor de scurgeri
 Simplificarea unui circuit se face prin utilizarea unui numar

redus de racorduri. Pentru aceasta :
- La realizarea circuitului se va reduce, pe cat posibil,
numarul de canalizari si deci si numarul de racorduri :
- Vom avea doar traseele de: presiune, retur, dren.
- Dispunerea aparatelor de reglare si de distributie cat mai
aproapae de receptori (cilindrii).
 Tubulatura trebuie sa fie realizata prin utilizarea unui numar
minim de racorduri. Pentru aceasta :
- Se vor prevedea blocuri de distributie a presiunii ;
- Se vor prevedea blocuri de colectare a circuitelor de retur
si de drenaj ;
- Se va respecta continuitatea diametrului tubulaturii ;
- Se va face schimbarea de directie a tubulaturii prin
indoirea acesteia ;
- Se vor utilza placi de baza sau blocuri hidraulice ;
- Se va amplasa aparatura cat mai aproape de utilizatori.
48
 Racordarile trebuie sa se realizeze prin utilizarea unui numar
minim de elemente. Pentru aceasta :
- Se vor utiliza racorduri adaptate ;
- Se vor utiliza reductii ;
- Se va utiliza un singur tip de racord ; se va utiliza un
singur tip de filet.
f) Accesul la racorduri trebuie sa fie usor
 Asigurarea accesului la racordurile de pe straturile / manunchiuri

de tubulatura. Pentru aceasta :
- Se va limita numarul de tuburi / tevi intr-un strat (se
recomanda 2);
- Se va respecta o distanta minima de 600 mm intre doua
straturi de tubulatura ;
- Se vor decala racordurile pr a se permite accesul cu cheia.
- Respectarea unei distante intre tuburi pentru a se asigura
accesul cu cheia.
Fig.17
49
 Asigurarea accesului la racordurile de pe panourile de distributie.
Pentru aceasta :
- Accesul la panourile hidraulice trebuie sa se poata face fie
prin fata, fie prin spatele acestora.
- Limitarea numarului de componente montate pe o placa ;
- Regruparea aparatelor de distributie si reglare pe placi
distincte , dispuse cat mai aproape de receptori ;
- Se vor prevedea iesirile din placi pe cat mai multe fete
laterale.
 Asigurarea accesului la racordurile de pe placile multiple. Pentru
aceasta :
- Racordarile se vor face astfel incat sa se poata utiliza cu
usurinta cheia.
- Se vor utiliza placi de baza cu orificii decalate ;
- Se va limita la 5 numarul de placi suprapuse ;
- Se vor utiliza placi de baza cu orificiile de alimentare si de
refulare dispuse pe cat mai multe fete.
- Dispunerea tubulaturii nu trebuie sa impiedice accesul la
racorduri ;
- Racordarea la placile de baza trebuie simplificata prin
utilizarea unor racorduri adaptate.
 Asigurarea accesului la racordurile de pe tubulatura. Pentru
aceasta :
- Tubulatura trebuie sa fie accesibila pe toate directiile ;
- Acolo unde aceasta regula nu se poate respecta, trebuie
avut inb vedere ca : In zone inaccesibile nu se vor utiliza
racorduri mecanice. Racordurile se vor efectua prin
sudura.
50
Fig.18
g) Racordarea tubulaturii cu un diametru ≥ 25 mm trebuie sa se

realizeze cu flanse
 Legatura dintre flansa si teava se va realiza prin sudura. Pentru
aceasta se va avea in vedere :
- Se va utiliza o flansa de sudura de tip « BUTT-
WELDING »cu o sudura in cap, dupa ce s-a executa o
samfrenare . pentru :
o Ø ≤ 63 se va utiliza o brida SAE, pentru
3000 sau 6000 PSI ;
o Ø ≥ 63 se va utiliza o brida patrata, pentru
250 la 400 bar.
- Flansa poate fi :
o Monobloc;
o Formata din doua parti.
- Garnitura de etanseitate de flansa trebuie sa fie
compatibila cu fluidul vehiculat si cu mediul inconjurator ;
- Suruburile de fixare a flansei trebuie sa fie in clasa 9-10 si
filet metric ;
- Teava utilizata trebuie sa fie din otel pentru hidraulica si in
aceiasi gama de presiune cu cea a flansei ;
51
- In cazul orificiilor ≥ 1”, racordarea se efectueaza cu
ajutorul gulerelor filetate si a flanselor de legatura.
 Calitatea sudurii asigura durabilitatea legaturii si etanseitatea sa.
La alegerea flansei, a garniturii si a tevii care trebuiesc sudate, se
va tine seama de urmatoarele :
- Garnitura se va scoate pentru a se evita topirea ei ;
- Se curata gatul fietat, se va decapa interiorul tevii ;
- Se va executa un sanfren la exteriorul tevii ;
- Se va monta flansa in apropierea gatului ;
- Se aliniaza gatul cu teava ;
- Se vor executa 3 puncte de sudura, lasandu-se loc pentru
introducerea garniturii ;
- Se finalizeaza sudura ;
- Se curata sudura ;
- Se va curata teava ;
- Se pune garnitura la locul ei ;
- Se strang suruburile diametral opuse doua cate doua,
respectandu-se cuplul de strangere precizat de furnizor.
Suruburile vor servii numai pentru fixare.
3.4 Realizarea tubulaturii
Tubulatura trebuie sa asigure o legatura definitiva, in conditiile unei realizari

si montari corecte.
Tubulatura trebuie sa respecte prescriptiile tehnice date de normele CNOMO :
E 05 03 135N si E 05 03 105R.
a) Calitatea tubulaturii
 Tubulatura utilizata in circuitele hidraulice trebuie sa respecte
urmatoarele :
52
- Sa fie fara sudura ;
- Sa respecte conditiile admisibile ale metalului utilizat ;
- Sa fie compatibil cu fluidul vehiculat ;
- Sa fie compatibil cu mediul inconjurator ;
- Sa fie protejata la exterior ;
- Sa fie anti oxidanta ;
- Sa fie controlata si marcata pe toata lungimea sa ;
- Sa fie curbata cu o raza minima ;
- Sa se poata suda in cazul in care se vor utiliza flanse de
sudura. Tevile electro-zincate nu se vor suda doarece ele
degaja un gaz nociv la sudaura ;
- Sa permita utilizarea racordurilor de compresiune ;
- Sa fie prevazute cu o alungire care sa permita evazarea
tevii.
 Normele CNOMO E 07 13 110N se refera la tubulatura cu Ø
≤ 38 mm, utilizate curent in instalatiile hidraulice.
 Normele ISO 4200 sau DIN 2448 definesc tubulatura cu Ø
≥ 38 mm, utilizate si ele in instalatiile hidraulice.
b) Dimensionarea tubulaturii
Normele CNOMO E 05 90 010N definesc tubulatura utilizata in functie de

utilizarea sa. Vom avea :
 Diametrul de trecere, care este determinat in functie de urmatorii
parametrii :
- Q [l/min] = debitul maxim vehiculat
- L [m] = lungimea tubulaturii
- p [bar] = presiunea de lucru
- Δp [bar] = pierderea de incarcare maxima
admisibila
53
- γ [mm2/s] = vascozitatea fluidului
 Grosimea tubulaturii este determinat de presiunea de lucru si de
punctele de presiune din circuit, dar, in egala masura si de
constrangeri mecanice ca :vibratii, miscari relative, etc,
caonstrangeri la care este supusa tubulatura.
 Lungimea tubulaturii :
- trebuie sa fie readusa printr-o dispunere judicioasa a
materialelor ;
- reducerea lungimii duce la o economie de materiale,
racorduri, supoti, precum si o diminuare a timpului de
montaj precum si a pierderilor de sarcina in circuitul
hidraulic.
c) Pozitionarea tubulaturii
 Forma tubulaturii trebuie sa fie definita precis inainte de
realizarea sa ;
 Se recomanda utilizarea judicioasa a racordurilor drepte, a
coturilor, a teurilor si a racordurilor rotitoare pentru evitarea
tuturor flexiunilor, torsiunilor, compresiunilor sau alungirii
tubulaturii.
 Se recomanda ca tubulatura sa lucreze intr-un numar limitat de
plane ;
 Lungimea tubulaturii se stabileste la montaj, dupa ce in prealabil
a fost definita forma acesteia ;
 Montarea tubulaturii intre doua puncte fixe sau demontarea
acesteia trebuie sa se executa fara deteriorarea acesteia si fara
interventia vre-unui element din mediul inconjurator.
d) Forma tubulaturii
54
 O curbarea corecta a tubulaturii permite evitarea aparitiei
pliurilor sau a fisurilor la aceasta;
 Curbarea tubulaturii se poate executa manual sau cu comanda
pneumatica sau electro-hidraulica pe un post fix;
 Curbarea tubulaturii trebuie sa se execute la rece ;
 Curbarea tubulaturii se va face respectand indicatiile dat de
furnizori, care tin seama de :
- Pozitionarea tubulaturii ;
- Operatia de curbare trebuie sa se execute continuu ;
- Raza de curbare a tubulaturii va tine seama de diametrul
tubulaturii.
 Pozitionarea tubulaturii se va face dupa operatia de curbare a
acesteia.
55
Fig.19
3.5 Utilizarea racordurilor flexibile
Utilizarea racordurilor flexibile in circuitele hidraulice trebuie sa asigure o

legatura permanenta in conditiile unui montaj corect a acestora.
Racordurile flexibile trebuie sa respecte:
- prescriptiile tehnice : E 05 03 135N
- prescriptiile de materiale : E 05 03 105N ;
- ghidul de utilizare : GE 07-002R.
Un racord flexibil se compune dintr-un tub si un racord. Aceste doua
elemente trebuie sa fie omogene si sa satisfaca toate conditiile de utilizare.
a) Calitatea tubului
Tubul trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii :

 Presiunea de utilizare trebuie sa fie compatibila cu presiunea de
lucru si, eventual, cu presiunea cea mai mare din circuit ;
 Sa permita montarea a doua tipuri de racorduri :
- Demontabile ;
- sau nedemontabile.
 Pentru a evita erorile in functionare si pentru a usura realizarea
racordurilor flexibile, trebuie utilizat un tub pe care se monteaza
un racord nedemontabil ;
56
 Compatibilitatea tubului cu fluidul de lucru utilizat ;
 Compatibilitatea tubului cu mediul inconjurator ;
 Rezistenta tubului la temperatura fluidului vehiculat ;
 Rezistenta tubului la variatiile de temperatura ale mediului
ambiant ;
 Rezistenta tubului la interior la particulele poluante din circuit :
- In circuitele hidraulice clasice tuburile flexibile sunt
prevazute la interior cu un strat de elastomeri ;
- In circuitele hidraulice in care se utilizezaza servo-
mecanisme, se vor utiliza tuburi flexibile prevazute la
interior cu un strat de « nailon ».
 Rezistenta la conditiile de functionare :
- Torsiune ;
- Tractiune ;
- Compresiune ;
- Flexiune .
 Rezistenta mecanica la :
- Socuri ;
- Frecare ;
- Ciupituri ;
- Abraziune/roadere.
 Usor deformabil sub efectul presiunii.
 Norma E 07 21 105N defineste tuburile necesare in functie de
utilizarea lor.
b) Dimensionarea racordurilor flexibile

 Diametrul interior al unui racord flexibil trebuie sa fie omogen
cu diametrul nominal al tubului pe care este montat racordul ;
c) Ambutizarea racordului (asamblarea racordului)

57
 Asamblarea prin insurubare :
- Acest tip de asamblare este utilizata in special pentru
racordurile demotabile;
- Ea se compune din:
o Un niplu care patrunde in interiorul tubului ;
o O bucsa filetata la exteriorul tubului.
- Prinderea racordului se executa prin compresiunea tubului
intre filetul bucsei exterioare si filetul niplului , deci prin
insurubare ;
- Utilizarea acestui tip de racord nu este recomandata in
circuitele hidraulice pentru urmatoarele motive :
o Riscul unui montaj gresit ;
o Riscul obturarii tubului datorita
particularitatii sale de detasare a sa in urma
insurubarii ;
o Dificultate ala montaj in special pentru
tuburile cu Ø ≥ 16 mm ;
o Timpii de montaj sunt ridicati.
 Asamblare prin sertizare :
- Acest tip de asamblare este utilizata in special pentru
racordurile nedemotabile;
- Acest tip de racord se compune din :
o Un niplu care patrunde in interiorul tubului ;
o O bucsa sertizata pe exteriorul tubului, care

poate fi separata de niplu sau presertizata pe
niplu ;
- Este recomandata utilizarea acestui tip de racord in
circuitele hidraulice, in special datorita usurintei montarii
lui ;
58
- Prinderea racordului se executa prin compresiunea tubului
intre caneluirile de la bucsa exterioara si niplu prin
operatia de sertizare.
Fig.20
d) Montarea corecta a racordurilor asigura durabilitatea legaturilor

flexibile
 Asamblarea prin insurubare nu este recomandata;
 Asamblarea prin sertizare:
- Alegerea tubului si a modului in care se face asamblarea
este conditionata de modul de utilizare precum si de
cererile facute de utilizatori ; sertizarea se va face
respectand instructiunile date de furnizorii de tubulatura si
de racorduri ;
- Operatia de sertizare se efectueaza astfel :
o Pe o presa cu comanda manuala ;
o Pe o presa cu comanda electro-hidraulica .
 Stabilirea lungimii tubului flexibil se realizeaza astfel :
- Taierea tubului flexibil la lungimea dorita se executa cu
ajutorul unui fierastrau cu disc neted, ceea ce asigura o
taietura neteda si perfect dreapta ;
- Pentru a obtine lungimea dorita a tubului flexibil, se va
tine cont, la taierea tubului de urmatorii parametrii :
o De lungimea din tubul flexibil care este
prinsa prin sertizare ;
59
o De lungimea tubului flexibil ramasa dupa
sertizare ;
o De presiunea sub efectul careia se produce
stramtarea tubului ;
o De lungimea tubului flexibil care trebuie
redusa la minim, dar care sa permita o buna
utilizare a lui precum si un montaj usor,
facilitand accesul si la celelate componente
ale instalatiei.
Fig.21
 Realizarea asamblarii presupune verificarea inainte de montaj

a urmatoarelor :
- starea tubului :
o acesta trebuie sa prezinte o taietura dreapta
si neteda ;
o interiorul tubului trebuie sa fie neted si
curat ;
o tubul nu trebuie sa fie deteriorat la exterior.
- Starea racordului care nu trebuie sa prezinte deformatii ;
- Compatibilitatea intre diametrul tubului si dimensiunea
racordului utilizat.
 Ungerea interiorului tubului si a exteriorului niplului ;
60
 Reperarea lungimii din tub care patrunde in interiorul racordului
pentru a se asigura astfel o buna asamblare;
 Motarea racordului in interiorul tubului se va face printr-o
miscare de rotaie;
 Se va orienta corect racordul cu cot ;
 Pentru sertizare se vor respecta cu strictete indicatiile date de
furnizori :
- Pozitionatrea tubului ;
- Pozitionarea racordului ;
- Alegerea bratului de sertizare ;
- Reglarea cotei de sertizare ;
- Stabilirea efortului de sertizare.
- Dupa aceste operatii se verifica vizual calitatea sertizarii.
e) Traiectoria racordurilor flexibile trebuie sa fie adaptata la locul unde sunt

utilizate acestea
 Pentru o buna utilizare a racordurilor flexibile trebuie sa se tina

seama de :
- Traiectorie adaptata ;
- lungime adaptata ;
- asamblare corespunzatoare ;
- dispozitive de ghidare ;
- dispozitive de mentinere ;
- protectie.
61
Fig.22
f) Utilizarea racordurilor flexibile trebuie sa fie limitata

 Racordurile flexibile trebuie utilizate doar in urmatoarele
situatii :
- Pentru evitarea transmiterii de vibratii si zgomote ;
- Pentru a usura interschimbabilitatea intre echipamente ;
- Pe elementele mobile ale unei instalatii.
62
g) Amplasarea racordurilor flexibile trebuie sa permita accesul usor la
acestea, in vederea inlocuirii lor in cazul unei defectiuni
 Racordurile flexibile trebuie sa fie amplasate in zone usor

accesibile ;
 Introducerea racordurilor flexibile in interiorul unui carter este
interzisa ;
 Utilizarea unor racorduri cu tuburi flexibile este recomandata
pentru a se facilita accesul usor la racorduri ;
 Racordurile flexibile hidraulice nu trebuie sa serveasca ca suport
pentru cablurile electrice sau alte legaturi.
Fig.23
63
Fig.24
h) Amplasarea racordurilor flexibile trebuie sa asigure o durata de viata
« infinita »
 Racordurile flexibile trebuie sa fie amplasate in zone unde

acestea nu sunt expuse la socuri ;
 Racordurile flexibile trebuie sa fie amplasate in zone in care sa
nu se afle in contact permanent cu lichidele corozive ;
 Evitarea frecarilor intre racordurile flexibile si elementele
mecanice, prin utilizarea unor dispozitive de mentinere pe pozitie
sau de ghidaj;
 Evitarea frecarilor a racordurile flexibile intre ele prin utilizarea
unor coliere se fixare si strangere.
i) Amplasarea racordurilor flexibile nu trebuie sa genereze constrangeri

asupra acestora
 Strangerea racordurilor pe tub se executa cu ajutorul a doua chei

pentru a evita torsiunea tubului flexibil ;
 De-a lungul racordului flexibil se vor utiliza elemente de ghidare
si fixare ;
64
 In cazul neutilizarii unui racord flexibil traseul se va obtura cu
ajutorul unui buson de obturare.
65
CAPITOLUL 4
Securitatea instalatiilor hidraulice
66
CAPITOLUL 4 :
Securitatea instalatiilor hidraulice
4.1 Purjarea
Purjarea se face intotdeauna cu motorul electric oprit!
Pentru aceasta se cunoaste ca:
67
• Surubul de purjare se afla situat in partea superioara a pompei ;
• Purjarea este necesara pentru eliminarea aerului care se gaseste in interior ;
• Purjarea poate provoca dezamorsarea pompei si poate provoca vibratii in
circuitul hidraulic.
Fig.1
4.2 Amorsarea
Amorsarea grupului moto-pompa se efectueaza in instalatia fara

presiune!
• Suruburile de amorsare sunt situate sub chilase.

• Este suficienta o singura rotire a surubului pentru a elimina aerul care se
gaseste in camera de refulare.
• Atunci cand uleiul se scurge regulat/lin, fara sa emulsioneze, se reinsurubeaza
surubul de amorsare.
Fig.2
Exista pericolul : daca in timpul amorsajului se actioneaza butonul de

comanda, uleiul alimenteaza cilindrul si deci presiunea
creste. Astfel, uleiul care se scurgea lin prin orificiul
68
surubului de amorsare , se va scurge cu o viteza mai mare,
brutal, transformandu-se intr-un jet de ulei periculos.
Fig.3
4.3 Securitatea interventiilor asupra instalatiilor hidraulice
Se vor prezenta cateva reguli elementare, dar capitale care contribiue la

minimizarea pericolelor care apar in cadrul interventiilor asupra instalatiilor
hidraulice.
Securitatea depanarii instalatiilor hidraulice este evidentiata sub doua aspecte:
1) Interventiile in cazul instalatiilor noi;
2) Interventiile in cazul instalatiilor existente.
4.3.1 Interventiile in cazul instalatiilor noi
Regulile urmatoare trebuie sa fie respectate:

• Acces usor la toate organele de distributie , chiar si in timpul
functionarii masinii.
• Acces usor la toate reglajele , chiar si in timpul functionarii masinii.
• Aplicarea pancardelor cu anuntul « PERICOL »indicand astfel toate
partile care pot ramane sub presiune dupa golirea circuitului (opriri de
cilindrii prin comutarea distribuitoarelor pe pozitia centru inchis,
capacitate izolata prin clapeta – antiretur, etc.).
4.3.2 Interventiile in cazul instalatiilor hidraulice de

joasa si inalta presiune
69
Toate regulile prezentate in paragraful precedent raman valabile.
Golirea circuitelor sub presiune inaintea unei interventii trebuie sa se

efectueze (mai ales in circuitele care contin un acumulator), in maniera urmatoare :
a) Se intrerupe motorul care antreneaza pompa.
b) Se deschide vana de punere la rezervor a circuitului de inalta presiune, daca el
exista, se verifica golirea cu ajutorul unui manometru.
• In absenta vanei, reglarea la valoarea 0 a presiunii se face
cu ajutorul unui limitator de presiune, prin desurubarea
completa a surubului de reglaj.
• In numeroase cazuri, este imposibila golirea
acumulatoarelor ; in acest caz, inainte de orice interventie,
se izoleaza circuitul prin vana de izolare, apoi se goleste
circuitul de inalta presiune, in modul prezentat mai sus,
pentru a verifica etanseitatea vanei de izolare.
In timpul interventiei, se va lasa un responsabil care sa supravegheze vana de
izolare, sau aceasta va fi comandata printr-un dispozitiv special.
4.4 Deteriorarea uleiurilor hidraulice si intretinerea

preventiva a circuitelor hidraulice
4.4.1 Deteriorarea uleiurilor hidraulice
• Principalii factori de deteriorarea a uleiurilor hidraulice sunt

impuritatile (lichide sau solide) precum si diversele modificari ale
temperaturii.
• Impuritaile din ulei creeaza probleme in functionare precum si
deteriorarea aparaturii utilizate.
• Intr-un circuit , uleiul hidraulic se afla intr-o continua miscare si contact
cu aerul, el avand tendinta de a se deteriora mult mai rapid odata cu
cresterea temperaturii fluidului, de aceea temperatura maxima de
functionarea recomandata este de circa 55° C.
4.4.2 Intretinerea preventiva a circuitelor hidraulice
a) Zilnica:
- se verifica nivelul de ulei din rezervor;

- se verifica aspectul uleiului (daca este clar si fara spuma);
70
- se va nota inca de la inceput scurgerile care apar in aparate
sau in tubulatura;
- verificarea colmatarii filtrelor prin verificarea indicatoarelor
de colmatare;
- verificarea presiunii de functionare si corijarea acesteia atunci
cand este cazul;
- se verifica, la pompele inzestrate cu drenaj, daca exista vreo
crestere anormala a temperaturii pe tubulatura de dren.
Aceasta demonstreaza ca exista scurgeri interne excesive.
b) Saptamanala :
- Se vor preleva esantioane de ulei din rezervor pentru

analizarea acestuia si se vor nota numarul de ore de utilizare a
acestuia ;
- Se vor curata filtrele montate pe aspiratia pompelor. Pentru
filtrele montate pe linia de retur, cartusele filtrante sunt
inlocuite dupa 500, 1000 sau 1500 ore de functionarein
functie de meiul ambioant in care lucreaza instalatia ;
- Se verifica strangerea elementelor de fixarea a grupului moto-
pompa, a aparaturii si a tubulaturii din instalatie ;
- Se va verifica fixarea receptorilor (cilindrii, motoare
hidraulice) ;
- Se va verifica etanseitatea tuturor tevilor si a racodurilor
flexibile.
c) Semestriala :
- Se vor face toate verificarile mentionate si la intretinerea

saptamanala ;
- Se va verifica cuplajul elastic intre pompa si motor si se va
corija daca exista defecte de aliniere ;
- Daca instalatia are in componenta aacumulator, se va verifica
presiunea azotului si se va remedia, daca este necesar.
d) Anuala (sau la perioade mai lungi, in functie de conditiile de

utilizare) :
- se va verifica starea de functionare a tuturor aparatelor din

circuit ;
- se verifica manometrele ;
71
- pentru pompe : se verifica starea pieselor aflate in miscare si
se vor schimba garniturile si rulmentii ;
- pentru supape : se verifica starea scaunului supapei sau a
sertarului acesteia ;
- pentru rezervoare : acestea se golesc, se curata si se asigura ca
peretele superior nu prezinta zone de rugina. Se vor schimba
garniturile de la fereastra de vizitare.
- pentru circuitele de alarma :se va verifica buna lor
functionare ;
- pentru receptori : se vor demonta si verifica, apoi se vor
remonta luandu-se toate masurile necesare ;
- pentru tubulatura : in timpul tuturor operatiilor de verificare a
aparatelor, este indispensabila inchiderea orificiilor catre
tubulatura cu ajutorul unor busoane.
Concluzii :
1) Inaintea interventiei asupra unui aparat cu comandea electrica, a

demontarii aparatului de pe masina, se executa urmatoarele operatii:
- Cilindrii verticali se aduc in pozitia de jos, fixandu-se ;

- Se intrerupe curentul de la dulapul electric, deconectandu-se
si siguranta ;
- Se golesc acumulatoarele si se asigura ca nu exista nici o
presiune in circuit.
2) Niciodata nu va plasati in fata unui jet de lichid sau sa probati

colmatarea ;
3) Se va curata cat mai repede uleiul care s-a scurs pe sol ;
4) Inainte de repunerea in functiune a instalatiei se vor executa operatiile :
- Se va degaja complet masina de personalul strain ;

- Se vor detara (prin desurubare) toate limitatoarele de presiune,
precum si valvele de reducere a presiunii ;
- Se va controla daca sensul de rotatie al pompei este cel bun ;
- Personele nu se vor plasa pe traiectoria organelor aflate in
miscare de miscare.
5) Pentru centralele hidraulice amplasate in locuri neacoperite, expuse la
intemperii, este preferabil a se utiliza ulei hidraulic sau ulei de motor
tip SAE 10W al carui punct de solidificare este mai mare cu 30° C.
Se va utiliza acest tip de ulei atat pe timp de vara cat si pe timp de
iarna.
72
6) Rezervorul hidraulic nu se va umple cu un ulei diferit de cel utilizat in
prealabil. Noul ulei poate fi foarte bun, dar aditivii continuti pot fi
incompatibili cu aditivii uleiului utilizat anterior.
7) Se va avea grija intotdeauna ca sistemul hidraulic sa nu se
supraincalzeasca, aceasta ducand atat la deteriorarea garniturilor cat si
la micsorarea vascozitatii uleiului , reducandu-i-se astfel eficacitatea.
Daca in sistem avem si un racitor, asigurati-va ca alimentarea acestuia
functioneaza in tip ce sistemul este in lucru.
8) Verificati regulat indicatorul de nivel de ulei de pe rezervor. Daca
nivelul de ulei scade foarte repede, verificati toata instalatia pentru a
detecta eventualele pierderi de ulei. Verificati ca nivelul de ulei sa fie
cat mai aproape de valoarea maxima si nu lasati, in nici un caz,
instalatia sa functioneze cu un nivel inferior nivelului minim, caz in
care poate patrunde mult aer in sistem.
9) Nu lasati ca sistemul sa functioneze fara supapa de aer.
4.5 Pierderi de ulei
O instalatie hidraulica nu trebuie sa prezinte pierderi externe. O pierdere este

intotdeauna o sursa de pericol sau de inconveniente.
• Pentru persoane
Prezenta uleiului pe masina sau pe sol determina conditii proaste de lucru.

Acestea pot provoca :
- accidente, entorse, contuzii;
- boli, iritatii ale pielii sau ale ochilor;
- dificultati de intretinere : deraparea masinilor, alunecarea
pieselor care pot provoca accidente ;
- deteriorarea incaltamintei sau a imbracamintei din cauciuc ;
- murdarirea imbracamintei si a persoanelor.
• Pentru masini si mediul inconjurator
O scurgere este un consum suplimentar de lichid, care duce la cresterea

costurilor de functionare ale masinii. Ea provoaca adesea si poluarea apelor din
apropierea intreprinderilor.
Atunci cand o masina prezinta scurgeri, pe sol se va pune rumegus sau pudra
absorbanta de tip « Porosyl ». Utilizarea rumegusului sau a pudrei absorbante
prezinta, pe langa aspectul de mizerie, si alte inconveniente ca :
73
- amestecul dintre rumegus si ulei prezinta risc de incendiu ;
- prezenta rumegusului sau a pudrei absorbante in jurul
rezervorului hidraulic diminueaza capacitatea de evacuare a
caldurii, ceea ce duce la cresterea temperaturii lichidului
hidraulic,
- circuitul de ungere al masinii risca sa fie poluat.
• Pericole datorate unui jet de lichid sub presiune
- Temperatura ridicata a lichidului poate provoca incendii.

- Datorita vitezei foarte mari, un jet de ulei poate cauza deformari importante
ale materialelor.
4.6 Uleiul hidraulic
O intretinere corecta a instalatiei hidraulice determina obtinerea unui

randament maxim precum si o longevitate a masinii.
Uleiul este un element fundamental in toate sistemele hidraulice pentru ca el
realizeaza si ungerea in acelasi timp cu transmiterea puterii.
Daca nu se vor respecta conditiile puse de furnizori, instalatia se poate opri,
fiind in pana.
Se recomanda, deci, utilizarea de uleiuri minerale, conform tabelului :
74
Fig.4
- « A » pentru temperatura ambianta de la 0° la 30°C

- « B »pentru temperartura ambianta inferioara de 0°C.
75
CAPITOLUL 5
Securitatea electrica in instalatiile

hidraulice
76
CAPITOLUL 5 :
Securitatea electrica
Legea lui OHM:
U[V]
I [A] = R[Ω] unde :
I = intensitatea curentului electric exprimata in Amperi

U = tensiunea curentului electric exprimata in Volti
R = rezistenta electrica exprimata in Ohmi
Din punctual de vedere al unui corp uman, putem spune ca:
I este intensitatea care traverseaza un corp uman;

77
U este diferenta de potential aplicata intre doua puncte ale copului uman
(exemplu : intre o mana si picior sau intre doua maini)
R este rezistenta unei parti a corpului la trecerea unui curent.
A. Rezistenta unui corp uman
Rezistenta unui corp uman la trecerea unui curent este foarte variabila, ea
depinzand de :
 diferenta de potential la care este supus corpul, de exemplu :
U=0 → R = 8.000 Ω
U = 250V → R = 1.000 Ω
 rezistenta de contact; care va fi tot atat de slaba ca si tipul de contact

 rezistenta corpului uman poate fi evaluata in jurul valorii de 5.000 Ω ,
dar ea poate cobora la , de exemplu, 500 Ω, atunci cand mainile sunt in
contact cu apa sau sunt transpirate, iar picioarele sunt pe sol umed sau
pe un sol foarte bun conducator de electricitate.
Fig.1
 Invers, rezistenta corpului uman poate creste pana la 8.000 Ω atunci

cand mainile sunt uscate si cand solul este uscat si nu este bun
conducator de electricitate.
78
Fig.2
B. Doza mortala
Atunci cand intensitatea curentului electric care traverseaza un corp uman

depaseste 20 mA, ea poate fi periculoasa. La 40 mA, exista deja riscul de moarte.
Moartea este mult mai posibila atunci cand se ajunge la 80 mA.
Fig.3
C. Durata de expunere la risc
79
Pericolul este in stransa legatura si cu durata de expunere. Astfel chair si
intensitati relativ slabe, mentinute mai mult timp, pot provoca accidente foarte
grave.
Iata un tabel intocmit de cercetatorii americani :
Intensitatea Efectul curentului la traversarea corpului

1 – 3 mA O simpla perceptie, fara pericol, contactul poate fi
mentinut.
8 mA Efect de soc, pericol de reactii reflexe ( caderi de
exemplu).
10 mA Contractii ale muschilor mainii si ale bratelor care se opun
desprinderii piesei din maini (risc de ardere).
15 mA Momentul de intrarea a inimii in fibrilatiidaca contactul
este mentinut mai mult de 2 minute.
20 mA Mai mult de 60 secunde. Pericol foarte mare in
30 mA Mai mult de 35 secunde. cazul in care nu se
100 mA Mai mult de 3 secunde. intervine foarte rapid.
500 mA Mai mult de 110 milisecunde.
Plecand de la curenti de ordinul 5 la 10 mA, vom observa o incordarea a

muschilor bratului care se opun desprinderii ; apoi plecand de la 15 la 20 mA,
contractarea muschilor se generalizeaza, ajungand, in particular si la muschii din
cutia toracica, provocand astfel asfixierea la un contact prelungit.
Efectele mentionate pana in prezent sunt in general reversibile, de multe ori
fiind nevoie de reanimare prin respiratie artificiala. Peste aceste valori, un fenomen
diferit se manifesta, acesta fiind ireversibil in lipsa unui echipament specializat de
spital, si anume : fibrilatia ventriculara (inima intra in stop cardiac).
D. Valoarea tensiunii de securitate
Valorile tensiunii de securitate sunt fixate dupa valorile curentului care nu

permit desprinderea electrodului (a firului electric) din mana. La randul sau,
valoarea curentului care nu permite desprinderea depinde in mod esential de
maniera in care o persoana suporta curentul electric.
Astfel, atunci cand o persoana tine in mana un aparat electric, de exemplu, se
produce un efect de crispare care impiedica persoana sa-i dea drumul din mana.
Din contra, atunci cand se atinge doar o singura suprafata, persoana este
respinsa si contactul este pentru un timp foarte scurt ; pericolul poate proveni, in
acest caz, doar in urma unor miscari reflexe care pot provoca socuri electrice,
urmate de caderea persoanei in cauza.
Trebuie retinute doua valori ale curentului electric :
• 6 mA pentru materialele/aparatele tinute in mana in timpul
functionarii lor ;
• 20 mA in alte cazuri.
80
Acesti curenti corespund tensiunilor de securitate de 25 V si repectiv 50 V,
care variaza in functie de rezistenta corpului uman.
5.2 Clasificarea tensiunilor
Valoarea de 50V se va retine ca fiind limita superioara admisibila de tensiune

de securitate.
In tabelul de mai jos este prezentata o clasificare a tensiunilor, dupa cum
urmeaza :
Clase de TENSIUNEA (in V)

Tensiuni Curent alternativ Curent continuu
TBT Tensiune foarte ≤ 50 V ≤ 50 V
joasa
BT Tensiune joasa 50 V < U ≤ 430 V 50 V < U ≤ 660 V
MT Tensiune medie 430 V < U ≤ 1100 V 660 V < U ≤ 1600 V
HT Tensiune inalta U ≥ 1100 V U ≥ 1600 V
5.3 Protectia muncitorilor
Decretul din 14 noembrie 1962 se refera la doua aspecte importante, si

anume :
• protectia privind riscurile la contact direct cu piesele aflate de obicei
sub tensiune ;
• protectia privind riscurile la contact indirect cu aparate aflate accidental
sub presiune.
a) Protectia contra riscurilor la contactul direct se realizeaza prin scoaterea

de sub forta a pieselor aflate sub tensiune, operatie care se poate realiza
in mai multe moduri :
- prin scoaterea din priza a aparatelor, prevenindu-se astfel
riscurile de accidente ;
- prin intermediul unor mijloace eficiente si
permanente (exemplu : dulapurile electrice);
- prin izolare.
b) Protectia contra riscurilor la contactul indirectcu aparate aflate
accidental sub presiune, se realizeaza prin amplasarea posturilor de
lucru in zone uscate si cat mai departate de firele
electrice/conductoarele electrice.
5.4 Conditii de utilizare a conectorilor electrici
81
Pentru a impiedica contactul intre fisa de alimentare si utilizator conectorul
electric trebuie sa raspunda la numeroase criterii.
Trebuie sa mentionam in primul rand clasele de izolarea a aparatelor.
• Conectori de tipul 1 :
Acestia prezinta o izolare functionala si carcasa lor este legata la retea

prin intermediul unei brose speciale la priza « tata ».
Fig.4
Acestia prezinta o dubla izolatie si nu contine dispozitivul care sa

permita realizarea legaturii aparatului cu reteaua.
Pe placa este semnalizata prin urmatorul semnal :
Fig.5
Acestia sunt utilizati pentru tensiunile foarte joase (TBT).
Trebuie furnizata o tensiune inferiora de 50V, ea fiind obtinuta printr-

un transformator de securitate.
Conectorii de tipul 1 si 2 sunt utilizati in cazul lucrului in locuri in care

toate masele metalice sunt unite intre ele.
In cazul lucrului in aer liber, sub intemperii, este obligatorie utilizarea
conectorilor de joasa tensiune (TBT).
82
Fig.6
Inainte de racordarea aparatelor se va verifica starea cordoanelor de

alimentare si a prizelor.
Niciodata nu trebuie sa admitem situatiile prezentate in figura de mai
jos :
Fig.7
Niciodata nu se vor utiliza improvizatii ale prizelor si ale

prelungitoarelor, deoarece ele pot conduce la accidente foarte grave.
83
Fig.8
84
CAPITOLUL 6
Supape de presiune
85
CAPITOLUL 6 :
Supape de presiune
6.1 Limitatorul de presiune
6.1.1 Limitator de presiune cu comanda directa
a) Rol
Limitatorul de presiune cu actiune directa are rol de securitate.

Ea limiteaza presiunea maxima intr-un circuit hidraulic la o valoare
prestabilita.
Reglata la o anumita valoare a presiunii , ea va functiona atunci cand in
circuitul hidraulic apare accidental o crestere a presiunii peste valoarea reglata.
Toate pompele trebuiesc protejate prin utilizarea unui limitator de presiune.
Fig.1
b) Descriere
86
Acesta se compune dintr-un corp, o clapeta, un resort si un Volant.
El are doua orificii :
• Unul unde soseste presiunea (P);
• Un altul de retur la rezervor (R).
c) Functionare
Presiunea in circuit exercita asupra clapetei o forta care este importanta atata
timp cat presiunea este crescuta.
Fig.2
Atunci cand presiunea este suficient de mare pentru a invinge forta din resort
exercitata asupra clapetei, apare o deschidere partiala a obturatorului permitand ca o
parte din fluidul de lucru sa se verse in rezervor. Aceasta presiune este numita :
presiune de deschidere (P1).
Fig.3
Dupa deschiderea clapetei, presiunea continua sa creasca pana cand sectiunea

de trecere devine suficient de mare pentru a permite scurgerea totala a debitului
pompei la rezervor.Spunem atunci ca limitatoru este la presiunea de debit plin
(P2), numita si presiunea de reglare.
87
Fig.4
Debitul total ala pompei este disponibil atunci cand limitatorul de presiune
este inchis. Presiunea in acest caz se numeste : presiune de inchidere (P3).
Valoarea presiunii P3 este, in general, inferioara cu 1 la 2 bari fata de
presiunea P1.
d) Remarca
Diferenta intre presiunea de debit plin (P2) si presiunea de deschidere (P1)

este numita « plaja de suprapresiune ».
Se cuoaste ca aceasta plaja depinde de caracteristicile resortului.
Plajele de reglare recomandate sunt :

5 la 100 bari ;
40 la 160 bari ;
100 la 250 bari.
e) Simbol (supapa de siguranta cu un singur etaj) :
f) Limitator de presiune – cu actiune directa – VICKERS
88
Fig.5
Manometrul
Pentru a putea vedea daca reglarea presiunii s-a facut corect, avem nevoie de
un aparat pe care sa putem citi care este exact presiunea.
Acest aparat de masura se numeste manometru.
Manometrele trebuie sa fie etanse, amortizate in glicerina si protejate printr-o
vana de izolare cu revenire automata in pozitia inchisa si retur de decompresiune la
rezervor.
Ele trebuiesc plasate pe pupitrul de comanda, in apropierea grupului generator
de presiune, intr-o zona care sa permita accesul usor pentru reglare si depanare.
Fig.6
Recomandari si sfaturi practice :
• Manometele vor fi controlate sistematic si sunt acceptate atata timp cat
indicatiile lor au o eroare admisa de max 2% din valoarea scalei o
precizie mai mare nu se poate obtine cu ajutorul manometrelor.
89
• La manometrele in baie de glicerina, umplerea cu glicerina nu se face
complet, ramanand si un volum de aer. Trebuie avut insa grija ca
compresiunea volumului de aer poate deforma valoarea reala a
presiunii. Se recomanda retragerea busonului de punere la atmosfera
pentru a putea face masuratori.
6.1.2 Limitator de presiune cu comanda pilotata
A. Limitatorul de presiune cu actiune pliotata cu functie de supapa de

siguranta.
a) Rol
Limiteaza presiunea maxima dintr-un circuit hidraulic la o valoare reglata,

aparatul ramanad deschis la aceasta presiune.
Aceasata supapa realizeaza evacuarea la rezervor a unei parti din debit sau a
intregului debit a pompei fara caderi de presiune in amonte. Energia
corespunzatoare este disipata in caldura in aparat.
b) Principiu de constructie
Fig.7
c) Descriere
Limitatorul de presiune pilotat se compune din doua parti :

• Prima parte permite returul fluidului la rezervor ; ea cuprinde
clapeta principala (Y) mentinuta pe scaunaul sau prin resortul (R2).
90
• A doua parte se compune dintr-un limitataor de presiune cu actiune
directa ; ea cuprinde clapeta pilotata (C2) mentinuta pe scaunul sau
prin resortul (R2).
d) Functionare
Clapeta principala (Y) readusa pe pozitia inchisa prin resortul (R1) de oforta
relativ slaba (exista o presiune de aproximativ 1 barintre camerele PA si PB).
Atunci cand presiunea reglata este atinsa, clapeta (C2) se ridica si autorizeaza
trecerea fluidului continut in camera (PB) spre rezervor.
Pierdereade incarcare in (Z) are tendinta de a ridica principala contra efectului

dat de resort.
Clapeta principala (Y) ocupa atunci o pozitie de echilibru si impune in circuit
o presiune maxima egala cu presiunea de reglare a aparatului.
e) Simbol (simbol simplificat, cu comanda de la distanta x) :
in unele carti.
Simbolul detaliat va fi :
91
B. Limitatorul de presiune cu actiune pliotata cu functie de supapa de
descarcare
a) Rol
Permite obtinerea returului uleiului la rezervor, la presiune nula, fara

laminare, deci fara a se incalzi.
b) Principiul de constructie
Aparatul se compune dintr-un limitator de presiune cu actiune pilotata si care

este asociat cu un distribuitor cu doua pozitii.
92
Fig.8
c) Functionare
Atata timp cat electrovana nu este excitata, o parte din fluidul care soseste in
P trece prin interstitiul Z si se reintoarce la rezervor trecand prin electrovana.
In acest caz, presiunea in camera B este nula si clapeta principala a
limitatorului se ridica, astfel ca fluidul se reintoarce in rezervor la presiune nula.
Atunci cand electrovana este excitata, aparatul joaca rolul unui limitator de
presiune.
In acest caz, uleiul nu se reintoarce la rezervor decat daca presiunea de reglare
a limitatorului este atinsa.
d) Remarca
Distribuitorul permite selectionarea uneia din cele doua functii: limitator de

presiune sau supapa de descarcare.
Ca urmare a functionarii ei ca supapa de descarcare, debitul care traverseaza

sertarul principal este foarte slab. Vom utiliza deci un distribuitor de mici
dimensiuni pentru realizarea supapei de descarcare.
De mentionat ca, din motive de securitate, pozitia de reapaus a distribuitorului
corespunde intotdeauna functionarii ca supapa de descarcare.
e) Simbol
93
f) Limitator de presiune pilotat - BOSCH - cu
electrovalva
94
Fig.9
g) Limitator de presiune pilotat – RACINE -
95
Fig.10
h) Limitator de presiune pilotat – VICKERS -
96
Fig.11
Descriere si functionare :
Atunci cand presiunea in circuitul pilotat este inferioara valorii reglate a

aparatului, clapeta pilotata (1) ramane fixata pe scunul sau. La fel se intampla si in
cazul clapetei principale (2) apasata, pe de-o parte de resortul (3) si din partea opusa
de presiunea in (C) care este egala cu presiunea in (A).
Reglarea aparatului se obtine prin comprimarea resortului (4) cu ajutorul
manetei (5).
Atunci cand presiunea in circuitul de pilotaj atinge valoarea reglata, clapeta
pilotata (1) se ridica. Interstitiul (E) creeaza intre camerele (A) si (C) o diferenta de
presiune. Aceasta determina o forta care deplaseaza clapeta principala (2) contra
resortului (3). Astfel, excesul de lichid se va scurge de la (A) la (B) trecandu-se de
la o presiune egala cu presiunea reglata la o presiune nula.
i) Doua etaje de presiune
97
Acest ansamblu se compune dintr-un limitator de presiune pilotat, un
distribuitor si un limitator de presiune cu actiune directa.
Fig.12
Montajul se executa ca in figura. Singura diferenta este ca limitatorul cu

actiune directa este montat pe returul la rezervor al distribuitorului.
Astfel, limitatorul de presiune este pilotat de doua capete de pilotare.
Selectarea a unuia sau a altuia dintre capetele de pilotare se efectueaza cu ajutorul
distribuitorului.
Simbolizare :
98
6.2 Supapa de succesiune
In functie de pozitionarea lor in circuitul hidraulic, aceste supape se numesc :

• Supape de echilibrare ;
• Supape de descarcare ;
• Supape de reglare cu functii multiple (VICKERS).
a) Rol
Impiedica comunicarea unui circuit hidraulic cu altul, atata timp cat presiunea
pilotata nu depaseste valoarea de reglare a aparatului.
99
Fig.13
Aceasta valva este normal inchisa, ea se deschide prin cresterea presiunii in

amonte care actioneaza in pilot prin presiune asupra sertarului.
Curgerea este libera daca presiunea pilotata depaseste cu 3 – 4 bari valoarea
reglata in valava, dar ea este supusa unei contrapresiuni egala cu cu tarajul
aparatului daca circuitul de pilotare nu poate sa echilibreze efortul opus de resortul
de reglare ; in acest ultim caz , spunem ca supapa functioneaza ca limitator de
presiune.
c) Functionare
• Supapele de succesiune pot fi cu sau fara clapeta anti-retur (C)

incorporata ;
• Pilotarea poate fi interioara , exterioara sau auxiliara in functie de
utilizarea dorita pentru aparat ;
• Daca admitem pe pistonul (a), prin pilotaj intern sau extern, o
presiune determina un efort superior celui exercitat de resort pe
sertar, acesta din urma se deplaseaza si permite trecerea fluidului
de la P la A ;
• Daca supapa are un pilotaj auxiliar, vom putea suspenda daca
dorim efectele determinate prin sistemul de pilotare ; raportul de
suprafate intre fundul pistonului si micul piston (a) este de 5 la
18 in functie de dimensiunea aparatului, el fiind deci suficient
unei presiuni de pilotare auxiliare foarte slaba in raport cu
100
reglajul aparatului pentru a obtine si mentine aceasta suspendare.
In acest caz, orificiul (b) nu se realizeaza in sertar.
6.2.1 Supapa de succesiune cu comanda asistata
a) Principiul de constructie
Fig.14
b) Functionare
Principiul de functionarea al acestei valve se bazeaza pe echilibrul

hidraulic a pistonului principal care admite, in conditii statice, o presiune egala
la fiecare din extremitatile sale si este mentinut pe scaunul sau printr-un resort (1
la 2 bar).
Fluidul din circuit este admis prin orificiul P, e dirijat spre camera (b) la
etajul pilotului trecand prin restrictia Z.
Forta din resort mentine clapeta pilotata pe scaunul sau si sistemul este in
echilibru izoland trecerea de la P la A.
Atunci cand presiunea atinge valoarea reglata a aparatului, clapeta pilotata
se ridica permitand trecerea unui debit mic spre dren sau spre rezervor. Aceasta
101
provoaca o diferenta de presiune in camera (b) determinand un dezechilibru
hidraulic a pistonului care se deplaseaza, permitand comunicarea P la A.
Atata timp cat presiunea din circuit este superioara reglajului initial al
supapei de succesiune , ea ramane deschisa.
c) Simbolizare
• Fara clapeta anti-retur
Pilotare externa Pilotare interna Pilotare interna Pilotare externa

Si auxiliara Si auxiliara
• Cu clapeta anti-retur
102
Pilotare externa Pilotare interna Pilotare interna Pilotare externa
Si auxiliara Si auxiliara
6.2.2 Supapa de succesiune utilizata ca supapa de echilibrare
a) Exemple de aplicatii :
103
Fig.15
b) Functionare
Distribuitorul D efectueaza miscarea de ridicare si de coborare.

Viteza in cazul celor doua miscari poate fi reglata prin intermediul unui
regulator de debit R.
104
Supapa de succesiune S face aici oficiul de supapa de echilibrare. Ca
urmare, aceasta supapa este normal inchisa atata timp cat se efectueaza ridicarea,
iar in momentul in care distribuitorul nu este excitat (de exemplu : pana electrica)
ea permite cilindrului sa ramana in pozitia in acare se afla si sa nu se deplaseze
sub efectul incarcarii care o are.
Pentru comanda de coborare, supapa S este pilotata si se deschide, ceea ce
permite fluidului refulat de cilindru sa fie evacuat in rezervor.
Fig.16
6.2.3 Supapa de succesiune utilizata ca supapa de echilibrare

cu pilotare auxiliara
105
Fig.17
106
Fig.18
6.3 Supapa de reductie
107
a) Rol
Aceste supape au rolul de a mentine la orificiul de iesire (A) a unei

presiuni reduse (P1) constanta, inferioara presiunii de intrare (P0).
Atata timp cat presiunea de intrare (P0) este inferioara presiunii reglate
(P1), aparatul ramane deschis.
Utilizarea acestui aparat este indicata atunci cand, plecand de la o sursa
unica de presiune, dorim alimentarea a mai multor circuite la presiuni individuale
mult mai mici si reglabile.
Fig.19
Distingem doua tipuri de pilotare :

• pilotare interna
• pilotare externa
c) Functionare
• Pilotare interna (y blocat)
Atunci cand presiunea de iesire in A atinge valoarea presiunii reglate P1 a

resortului 2, sertarul 3 se ridica prin intermediul pistonului 7.
108
Sertarul supapei ocupa o pozitie de echilibru diminuand sectiunea de
trecere 5, provocand astfel o pierdere de incarcare care face ca presiunea sa scada
de la P0 la P1.
Daca debitul se schimba, sertarul va ocupa o noua pozitie de echilibru
determinand o noua sectiune de trecere a a fluidului in asemenea masura in cat
P1 ramane constanta.
Astfel, presiunea din circuit nu poate fi niciodata superioara presiunii de
reglaj P1 data de de supapa de reductie.
• Pilotare externa (prin orificiul y)
Functionarea este identica cu cea desrisa mai sus, dar presiunea de pilotaj
este luata dintr-un circuit independent de cel pe care presiunea este reglata.
Altfel zis, acest aparat functioneaza invers decat o supapa de succesiune.
In loc sa se deschida, el se inchide atata timp cat presiunea de pilotaj este
aplicata.
6.3.1 Supapa de reductie cu comanda pilotata
a) Principiul de constructie
Fig.20
• Pilotarea prin depresiune provocata de clapeta de pilotare (ca
limitator de presiune).
• Distingem doua actiuni posibile : pilotare interna sau externa.
b) Functionare
• Pilotare interna (y blocat)
109
Principiul de functionare a acestei supape se bazeaza pe echilibrul
hidraulic al sertarului 3 care revine in pozitia de baza printr-un resort (2) cu o
forta echvalenta cu diferenta de presiune de ordinul a 1 bar pe fiecare din
extremitatile sertarului 3.
Fluidul din circuit este admis prin orificiul P. Presiunea de iesire (P1) se
aplica pe fata inferioara a sertarului 3.
Un debit mic traverseaza interstitiul si atunci cand presiunea de reglaj din
resortul (6) este atinsa, clapeta 7 se ridica, ceea ce provoaca deplasarea sertarului
3 si de asemenea diminuarea pasajului de trecere 5.
Se produce astfel o pierdere de incarcare care mentine utilizatorul la o
presiune P1 < P0.
P1 este presiunea de reglaj a supapaei de reductie.
• Pilotare externa (doua etaje de presiune)
Fig.21
c) Caracteristici functionale generale
• Aparat cu piston de pilotare
Pentru situatia in care este necesara conservarea reducerii de presiune,

exista un loc in care se creeaza scurgeri in canalizarea de presiune redusa.
Aceasta scurgere permite mentinerea unei pilotari constante si evitarea unei
miscari pulsatorii a sertarului.
• Aparat cu comanda pilotata
110
Un caz particular al exemplului de mai sus este aparatul cu comanda
asistata. Scurgerile in acest caz sunt mult mai importante, dar montarea
scurgerilor hidraulice este inutila.
Aceste aparate au o scurgere functionala.
d) Simbolizare
- pilotare interna
- dren extern
6.3.2 Supapa de reductie – RACINE –
111
Fig.22
6.3.3 Supapa de reductie – VICKERS tip XG –
Descriere si functionare
Presiunea de iesire din aparat (in B) este egala cu presiunea de intrare in

aparat (in A) atata timp cat aceasta presiune (in B) este inferioara valorii de reglare.
Atunci cand presiunea de intrare (in A) atinge sau depaseste valoarea de
reglaj, clapeta pilotata (1) se ridica. Interstitiul (C) creeaza intre camerele (B) si (D)
o diferenta de presiune. Aceasta determina o forta care deplaseaza sertarul (2) contra
resortuluide valoare mai slaba (3).
Pasajul de la A la B devine mult mai stramt, dar nu se inchide niciodata
compet, lasand sa treaca un debit minimal care este suma dintre debitul util la iesire
si debitul necesar pentru deschiderea clapetei pilotate (1). Astfel, la iesire (in B)
presiunea nu va depasi niciodata presiunea de reglare.
Debitul necesar deschiderii clapetei pilotate (1) este dirijat spre rezervor prin
orificiul de drenaj (E).
112
Fig.23
6.4 Supapa de franare
a) Rol
Acest aparat creeaza o gatuire locala prin actionarea unui galet care permite
inchiderea su deschiderea progresiva a pasajului de trecere a fluidului, la traversarea
aparatului de la A la B.
113
Fig.24
c) Descriere
A = orificiul de intrare
B = orificiul de iesire
D = orificiul de scurgeri de la sertar
1 = corpul aparatului
2 = dop
3 = capac
4 = galet
5 = sertar
6 = clapeta anti-retur
7 = resort de mentinere a sertarului
8 = orificii de scurgere functionale
d) Functionare
114
Debitul Q de la A la B :
Cunoscand ca:
• S = sectiunea de trecere leaga cursa galetului prins de sertar ;
• AP = caderea de presiune intre A si B
Q = kS
2A P
e
Q = Sv unde :
Q = debitul
k = coeficient de corectie al orificiului
AP = diferenta de presiune
e = masa volumica a fluidului hidraulic
S = sectiunea de trecere
v = viteza de curgere
Debitul de la B la A :
In cazul acestui aparat echipat cu clapeta anti-retur, curgerea de la B la A este

libera.
Debitul la final de cursa:
Pentru acest aparat debitul in final de cursa este nul sau foarte slab.
Supapele de franare pot fi :

a. Normal deschise
b. Normal inchise
a. Normal deschise
Ele pot fi utilizate pentru franarea unui cilindru care comanda un cap de
presat, in momentul trecerii de la avansul rapid la avansul de lucru, sau pentru
controlarea presarii.
115
b. Normal inchise
Aceste tipuri de supape sunt frecvent utilizate in dispozitivele de blocare

pentru dirijarea debitului intr-un al doilea circuit, atunci cand receptorul atinge o
anumita pozitie.
e) Simbolizare
Supapa normal deschisa
Fara reglarea debitului si Cu reglarea debitului si

fara clapeta anti-retur cu clapeta anti-retur
Supapa normal inchisa
Fara reglarea debitului si Cu reglarea debitului si

fara clapeta anti-retur cu clapeta anti-retur
116
CAPITOLUL 7
Distribuitoare hidraulice
117
CAPITOLUL 7 :
Distribuitoare hidraulice
a) Rolul distribuitoarelor
Rolul acestora este de a dirija fluidul, de a stabili (deschide) sau a inchide una
sau a mai multe cai de curgere, sub actiunea diferitelor comenzi (manuala, electrica,
hidraulica, etc.).
118
Fig.1
c) Descriere
Un distribuitor este alcatuit :
• Un corp fix prelucrat cu mare precizie ;

• Un numar bine definit de orificii care permit comunicarea intre
alezaje si cu exteriorul ;
• Un sertar a carui suprafata este prelucrata cu foarte mare precizie si
care este mobil in interiorul corpului.
Nota :
Electro-magnetii si resorturile lucreaza totdeauna prin impingere.
d) Functionare
Atunci cand electromagnetul este sub tensiune, sertarul este impins catre
stanga. Lichdul iese prin orificiul A. (pilotaj in y : P la A si B la R).
Atunci cand electromagnetul nu este excitat, resortul readuce sertarul in
pozitia de repaus.
Buntonul manual permite actionarea sertarului in cazul unui incident electric.
119
Atunci cand aparatul are in componenta 2 electromagneti, acestia permit
realizarea iesirii in A (prin pilotarea in y), sau in B (pilotare in x), sau pozitia de
repaus (in abesnta pilotarii).
e) Caracteristici functionale generale
• Debitul pentru care el a fost conceput;

• Presiunea de functionare;
• Modul in care este comandat (manual, mecanic, hidraulic, electric,
pneumatic);
• Numarul de pozitii stabile ale sertarului.
f) Simbolizare
Regula : o casuta cu sageti = o pozitie a sertarului
Distribuitor cu doua pozitii : -diferitele pozitii pot fi reperate prin cifre ;
Distribuitor cu trei pozitii : - pozitia centrala este pozitia de repaus ;
Distribuitor cu doua pozitii : - cu trecerea printr-o pozitie intermediara.
7.2 Prezentarea diferitelor tipuri de distribuitoare
120
7.2.1 Distribuitoare cu 4 cai si 2 pozitii
Fie ditribuitorul 4/2 definit de simbolul :
• Pozitia de repaus : P→B si A→T
Fig.2
• Dupa actionare : P→A si B→T
Fig.3
Se remarca ca trecerea dintr-o pozitie in

alta se face printr-o pozitie intermediara in
care toate orificiile sunt, la un moment dat,
inchise sau deschise.
Aceaste pozitii sunt figurat prin simbolrile de mai jos si sunt prezentate si in
fig.4 si 5.
• Pozitie intermediara cu toate orifiicile inchise :
121
Fig.4
• Pozitie intermediara cu toate orifiicile deschise :
Fig.5
7.2.2 Distribuitoare cu 4 cai si 3 pozitii
• Distribuitor 4/3 cu centru inchis :
122
Fig.6
• Distribuitor 4/3 centru deschis :
Fig.7
• Distribuitor 4/3, P inchis, A si B →T
Fig.8
• Distribuitor 4/3, A, B inchise, P→T
Fig.9
7.3 Acoperirea la distribuitoarele cu sertar de tip BOSCH
123
In cazul unui distribuitor cu sertar culisant, prin acoperire intelegem lungimea
de etanseitate de la fanta de strangulare la diferitele camere de presiune.
Distingem doua tipuri de acoperiri : acoperirea in stare de repaus si acoperirea
in stare de lucru.
a. Acoperirea in stare de repaus
Asa cum se poate constata si din diagrama, debitul scurgerilor depinde de

tipul ajustajului dintre piston si corp.
Fig.10
b. Acoperirea in stare de lucru
Putem distinge in acest caz:

- Acoperire negativa:
In timpul fazei de inversiune, toate canalele de legatura comunica
intre ele pentru scurt timp.
Avantaje : absenta socurilor la inversiune ;
Dezavantaje : la un moment dat are loc o cadere de presiune.
Fig.11
- Acoperire pozitiva:
124
In timpul fazei de inversiune toate canalele sunt la un moment dat
inchise.
Avantaje : nu au loc caderi de presiune.
Dezavantaje : eventuale socuri la inversiuni, provocate in punctele
de presiune.
Fig.12
La distribuitoare putem distinge, ca pozitii centrale :
- PABT inchise
- PABT deschise
- P inchis A B T deschise
- P A B deschise T inchis
- P T deschise A B inchise
- P B inchise A T deschise
- P A inchise B T deschise
- P A T deschise B inchis
- P A deschise B T inchise
125
Fig.13
7.4 Diferite tipuri de distribuitoare si modul lor de actionare
126
Descrierea distribuitorului Simbolul distribuitorului
3 pozitii, 4 orificii/ cai
Comanda manuala cu levier
Revenirea pe pozitia centrala cu ajutorul
resortului
Centru inchis

Comanda electrica
Revenire prin resort
Trecerea de la o pozitie la alta nu este
precizata

2 comenzi electrice care se pot bloca
Trecerea de la o pozitie la alta nu este
precizata
7.5 Canalele prelucrate in sertare sau in pistoane

la aparatele hidraulice
Aceste canale permit destinderea fluidului.

127
Etanseiatatea este obtinuta prin contact direct dupa rodaj.
Fig.14
• Principiu :
Disparitia aproape completa a asperitatilor si corectia geometrica a suprafetei

sunt obtinute prin rodaj.
Ungerea este necesara.
Aceasta solutie este costisitoare.
• Realizarea rodajului :
Dupa rectificare, dimensiunile asperitatilor sunt in jurul valorii de 0,02 mm ;

prin abraziune cu un corp dur, dimensiunile asperitatilor se reduc la o valoare de
aproximativ 0,001 mm.
• Prin suprafete de contact cilindrice :
Variatia diametrelor sub efectul dilatarii nu poate fi admis : apar griparea sau
pot apare scurgeri.
Acest mod de etanseitate este utilizat doar in cazul vitezelor mici, a
temperaturilor nu prea crescute si constante, precum si pentru diametre mici.
Realizarea este relativ facila.
Etanseitatea este asigurata prin contact pe intreaga sa lungime.
• Nota :
Executia canalelor permite destinderea fluidului.

Diferenta de presiune intre fiecare canal va fi diminuata si poate fi chair
anulata daca numarul de canale este suficient.
7.6 Distribuitorul cu comanda electrica si pilotare hidraulica

128
fig.15
129
fig.16
a) Descriere
Ansamblul este constituit din :

1 – o valva hidraulica principala in care sertarul cilindric este deplasat prin
pilotare hidraulica.
2 – o electrovalva “pilotata” incaraca distribuitorul cu ulei de pilotare.
• Un semnal electric de intrare , aplicat asupra electrovalvei, este
transformat intr-un semnal de presiune actioneaza asupra sertarului
principal.
• Avantajul acestui dispozitiv este de a se evita, in cazul
distribuitoarelor de mare capacitate, utilizarea unor electromagneti
foarte mari.
b) Functionare
Pe valva hidraulica principala este montata electrovalva pilotata. Camerele de

pilotare sunt unite cu orificiile de iesire a1 si a2 a electrovalvei.
In urma aplicarii unei unei tensiuni electrice camera de pilotaj dreapta sau
stanga este supusa unei presiuni de pilotare. Atata timp cat bobinele sunt sub
tensiune, cele doua camere de pilotaj sunt unite cu orificiul de drenare; deci
decomprimate, sertarul principal revenind atunci in pozitia de reapaus fara efectul
resortului.
c) Exemple de reprezentare
• 2 pozitii, comanda electrica, pilotare hidraulica, alimentare externa:
130
fig.17
• 2 pozitii blocabile, comanda electrica, pilotare hidraulica, alimentare

interna:
fig.18
• 3 pozitii, centrare prin resort, pilotare hidraulica, alimentare externa:
131
fig.19
• 3 pozitii, centrare prin resort, pilotare hidraulica, alimentare interna:
fig.20
• 2 pozitii, revenire prin resort, comanda electrica :
132
fig.21
• 3 pozitii, centrare hidraulica, comanda electrica
fig.22
7.7 Electro-dstribuitorul cu doua etaje
Un electro-distribuitor cu doua etaje se compune din :

• Un electro-distribuitor de comanda ;
• O valva hidraulica care constituie etajul de putere ;
133
• Un bloc temporizator care permite reglarea vitezelor de deplasare a
seratrului principal.
In figura de mai jos este prezentata sectiunea unui distribuitor talia 8 Vickers :
Fig.23
134
CAPITOLUL 8
Droselul si regulatorul de debit
135
CAPITOLUL 8 :
Droselul si regulatorul de debit
8.1 Droselul
a) Rol
Droselul creeaza, pe o conducta de fluide , o restrictie locala reglabila, care

permite selectionarea unui debit de fluid care traverseaza aparatul de la A la B si il
mentine practic constant, sub rezerva ca :
- caderea de presiune intre A si B nu variaza ;
136
- si vascozitatea fluidului este sensibil constanta.
Fig.1
Acesta are in componenta :
1 – corpul aparatului
2 – busonul (capacul) clapetei anti-retur
3 – clapeta anti-retur
4 – resortul clapetei anti-retur
5, 8, 9 – garnituri de etansare
6 – corpul sferic al clapetei anti-retur
7 – poanson reglabil
10 – piulita de reglare a poansonului
A – orificiul de intrare a fluidului

B – orificiul de iesire al fluidului
c) Functionare
137
Atunci cand uleiul patrunde prin orificiul B, acesta ridica bila 6 si clapeta
anti-retur 3, careia i se opune resortul 4, reglat la 0,4 bari si are ca efect iesirea
uleiului prin orificiul A ; deci trecerea este libera.
Din contra, cand uleiul patrunde prin orificiul A, clapeta anti-retur este
impinsa si se sprijina bine pe scaunul sau obligand astfel uleiul sa treaca prin
strangularea provocata de poansonul 7, pentru a putea iesi prin orificiul B ; deci
trecerea este franata.
Nota :
Pentru toate droselele, debitul depinde de diferenta de presiune din aval si din
amontede strangulare :
Q=S•v
2∆p
Q=k•S•
e
Unde :
Q = debitul
k = coeficient de corectie al orificiului
Δ p = p1 – p2 = diferenta de presiune
e = masa volumica
S = sectiunea de trecere
v = viteza de curgere
In cazul in care presiunea de intrare fluctueaza sau exista o contrapresiune,

diferenta de presiune pe strangulare variaza, ceea ce duce la variatia debitului.
d) Explicarea pierderilor de incarcare
In figura de mai jos, presiunea p1 este presiunea din apropierea pompei, iar
presiunea p2 este presiunea din apropierea cilindrului.
Daca pe conducta care leaga pompa de cilindru se afla montat un drosel,
debitul fluidului Qp este nul daca sectiunea S de trecere este nula, adica droselul
este inchis. In aceasta situatia debitul refulat de pompa va traversa supapa
limitatoare de presiune.
138
Fig.2
Daca vom actiona progresiv asupra surubului de reglare a droselului, vom

permite trecerea fluidului si deci vom avea debit.
Este evident faptul ca debitul de fluid Qp creste odata cu sectiunea de trecere
S pentru aceeasi presiune in amonte de drosel. Cum acest debit nu poate traversa in
intregime sectiunea S, rezulta o crestere de presiune in p1, datorata acestei rezistente
la curgere, deci, o diferenta de presiune intre p1 si p2.
p1 > p2
Aceasta diferenta de presiune este numita pierdere de incarcare.
Δ p = p1 – p2
Aceasta este cu atat mai mare cu cat sectiunea de trecere S este mai mica si
debitul este mare. Daca debitul Qp este nul, Δ p este nul.
Concluzii :
• Pierderea de incarcare este o cadere de presiune ;
• Cu un debit nul, Δ p este nul
• Cu cat debitul creste, cu atat Δ p creste.
e) Tipuri de drosele
1. Robinete
2. Drosele
Cele mai uzuale drosele sunt robinetii.

Acestia pot fi utilizati pentru a permite trecerea sau oprirea lichidului printr-
o canalizare, pentru a regla viteza de curgere.
Robinetele cu clapeta si cu ventil (vezi figura de mai jos) sunt similare.
139
Fig.3
Robinetele cu ventil sunt frecvent utilizate pentru reglarea unor debite foarte
mici in comparatie cu robinetele cu clapeta.
Se remarca clapeta anti-retur lichidul hidraulic va trebui sa-si schimbe directia
pentru a putea traversa robinetele. Din acest motiv, aceste tipuri de aparate ofera o
mare rezistenta la curgere .
Acestea sunt usor de reglat sub presiune si functioneaza perfect si atunci cand
sunt partial deschise.
Simbolizare:
Vana (robinet) Drosel fix
Drosel reglabil Drosel cu supapa de sens
Diferite tipuri de strangulari reglabile:
140
Fig.4
8.2 Regulatorul de debit
a) Rol
Selectioneaza un debit de fluid care traverseaza aparatul de la A la B si il

mentine practic constant, independent de caderile de presiune intre A si B sau de
variataia de vascozitate a fluidului.
141
Fig.5
c) Descriere
1 – strangularea sectiunii ( debit reglabil)

2 – surub de reglare (limitator de cursa)
3 – drosel
4 – resort
5 – piston compensator
d) Functionare
Debitul este constant atata timp cat, caderea de presiune dintre amonte si
avalul regulatorului de debit se mentine constanta.
Pistonul compensator este, pe de-o parte, un element de strangulare a sectiunii
de trecere (1) , iar pe de alta parte, un sertar care este supus, dintr-o parte la
presiunea p2 (in amonte de regulatorul de debit) si, din partea opusa la presiunea p3
(in aval de regulatorul de debit).
Presiunea (impingerea) datorata resortului aflat in partea in care avem
presiunea p3, compenseaza diferenta de presiune intre p2 si p3, astfel incat pistonul
compensator este mentinut in pozitie de echilibru.
Atunci cand apar fluctuatiile presiunii de intrare sau contrapresiunea (p1 sau
p3), pozitia de echilibru variaza. Deplasarea pistonului compensator
provoacareglarea sectiunii de curgere (1) in maniera in care variatia caderii de
presiune Δp1-2 corespunde variatiei Δp1-3. Ca urmare, caderea de presiune Δp2-3
la bornele regulatorului de debit ramane constanta.
Din punct de vedere static, vom avea egalitatea urmatoare :
142
p2 •S = p3 •S + Fresort
(p2- p2) •S = Fresort
Δp2-3 = Fresort
S
= constanta
In timpul procesului de reglare, variatia fortei resortului este neglijabila, ea
fiind data de rigiditatea resortului , admitandu-se o deplasare totala a resortului de
max 4 mm.
Exemplu de functionare :
- Presupunem ca pistonul (5) este in echilibru pentru o pozitie data

(3) si pentru valorile date ale presiunilor p1 si p3.
- Daca, de exmplu, presiunea creste in orificiul de iesire , aceasta
crestere a presiunii se manifesta instantaneu in camera (U) si
antreneaza o crestere a fortei, provocata de presiunea pe
suprafata pistonului compensator, iar pistonul este impins spre
dreapta, ceea ce provoaca o crestere a sectiunii orificiului variabil
(1).
- Pierderile de incarcare antrenate prin acest orificiu se diminueaza
si presiunea in camera (X) creste. Aceasta crestere este de asa
maniera incat fortele provocate in camera (W) mentin intr-un nou
echilibru pistonul compensator si diferenta de presiune intre
amonte si aval a regulatorului (3) ramane constanta.
Δp2-3 = Fresort
S
= constanta
Aceiasi demonstratie se poate face si in cazul variatiei presiunii de

intrare.
Avem doua tipuri de regulatoare :

- regulator de debit fara compensare de temperatura ;
- regulator de debit cu compensare de temperatura.
e) Caracteristici functionale generale
In absenta curgerii, in regulatorul de debit sectiunea de strangulare (1) este

complet deschisa. Pistonul compensator trebuie sa fie in pozitie de echilibru ; un
flux important se scurge deci la un moment dat, provocand un salt de pornire (vezi
diferenta de presiune in functie de debit).
Avem de asemenea posibilitatea de limitare a deplasarii pistonului
compensator (timpi de raspuns 1/10 sec) cu ajutorul unui surub reglabil, (numit si
limitator de cursa).
f) Simbolizare
143
g) Montarea unui regulator de debit intr-un circuit
Amplasarea regulatorului de debit in raport cu receptorul se va face in functie

de tipul de reglare dorit :
• Reglare pe intrare ;
• Reglare pe iesire ;
• Reglare prin diferenta.
h) Constructia unui regulator de debit tip VICKERS
In figura de mai jos este prezentat un regulator de debit cu clapeta anti-retur

incorporata si cu compensator hidrostatic.
Fig.6
144
Sectiunea orificiului (Y) variaza in functie de pozitia strangularii (1).
Aceasata pozitie este determinata de operator in functie de debitul dorit, prin rotirea
butonului plasat in fata aparatului.
Sectiunea orificiului (Z) variazain functie de pozitia pistonului compensator
hidrostatic (2). Suprafata mare a pistonului compensator din camera (U)este egala
cu suma dintre suprafetele pistonului in camerele (V) si (W). Camera (U) este unita
la orificiul de iesire, iar camerele (V) si (W) la camera (X) plasata in amonte de
orificiul (Y).
Presiunea din camera (U) antreneaza o forta care vine sa ajute forta data de
resortul (3) si aceste doua forte se opun fortei determinate de presiunea dominanta in
aval de orificiul (Y) si se aplica in camerele (V) si (W).
Atata timp cat suma celor doua forte aplicate pe pistonul hidrostatic in camera
(U) este egala cu suma fortelor egal aplicate pe piston in camerele (V) si (W),
pistonul ramane in stare de echilibru.
Daca, de exmplu, presiunea creste in orificiul de iesire , aceasta crestere a
presiunii se manifesta instantaneu in camera (U) si antreneaza o crestere a fortei
determinata de presiunea pe suprafata mare a pistonului hidrostatic. Pistonul este
impins spre dreapta, ceea ce provoaca o crestere a sectiunii orificiului variabil (Z).
Pierderile de incarcare antrenate prin acest orificiu se diminueaza si presiunea
in camerele (V), (W) si (X) creste. Aceasta crestere este de asa maniera incat fortele
provocate in camerele (V) si (W) mentin intr-un nou echilibru pistonul hidrostatic si
diferenta de presiune intre amonte si aval de orificiul (Y) ramane constanta. Dar, noi
stim clapeta anti-retur daca caderea de presiune provocata prin orificiul dat este
constanta, debitul care traverseaza acest orificiu este constant. Vom obtine, deci, un
debit constant in ciuda variatilor de presiune la iesirea din regulator.
Aceiasi demonstratie se poate face si in cazul variatiei presiunii de intrare.
145
146
CAPITOLUL 9
Clapeta anti-retur
147
CAPITOLUL 9 :
Clapeta anti-retur
9.1 Clapeta anti-retur simpla
a) Rolul aparatului
Acest aparat trecerea fluidului intr-un singur sens (de la A la B) si impiedica

trecerea in celalalt sens (de la B la A).
b) Descriere si functionare
In figura de mai jos este reprezentata o clapeta anti-retur « in linie » si in

« echer ».
148
Fig.1
Clapeta, mai precis spus elementul (2) se poate ridica in corpul (1) contra
efectului datorat resortului (3) atata timp cat uleiul care patrunde prin orificiul A
exercita o impingere usoara (reglarea normala a resortului «3 » corespunde la 0,4
bar). Uleiul impinge elementul (é) si penetreaza in camera (7), apoi in interiorul
elementului (2), indreptandu-se spre elementul de iesire B.
Invers, daca uleiul este admis prin orificiul B, acesta va impinge elementul (2)
pe scaunul sau si nu va putea sa refuleze prin orificiul A.
Diferite tipuri de montaj :
1. Montaj in echer :
Axele celor doua orificii A si B sunt la 90°. Orificiile sunt filetate in corp.
2. Montaj in linie :
Axele celor doua orificii A si B sunt in prelungire un fata de alta. Aparatele

pot fi montate pe teava fara fixare sau cu ajutorul a doua bride de fixare.
3. Montarea pe placa de baza :
149
Cele doua orificii A si B sunt executate in placa de baza. Cele doua tevi vor fi
deci paralele. Aceasta dispunere este avantajoasa pentru montarea aparatelor pe
panou.
c) Simbolizare
9.2 Clapeta anti-retur pilotata
a) Rolul aparatului
Acest aparat permite trecerea libera a uleiului de la A la B. In directia de la B

la A, trecerea uleiului este posibila doar atunci cand presiunea de pilotaj este
aplicata in P1.
b) Descriere si functionare
In partea stanga in figura de mai jos, (A, B, 1, 2) sunt echivalente cu cele de la

clapeta anti-retur simpla ; uleiul intra prin A, impinge elementul (1) contra presiunii
data de arcul (2) si refuleaza prin B.
Daca uleiul intra prin B acesta impinge elementul (1) pe scaunul sau si nu
permite trecerea acestuia spre A. Daca presiunea de pilotaj este admisa in P1,
aceasta actioneaza asupra pistonului (3) care comprima arcul (4), iar pistonasul (5)
vine si deschide clapeta (2), permitand astfel trecerea fluidului de la B la A.
La anularea presiunii de pilotare, arcul (4) face ca pistonul (5) sa revina in
pozitia initiala prin deplasarea sa la dreapta, elementul (1) revenind pe scaunul sau
si impiedicand trecerea de la B la A.
Circuitul de pilotaj si circuitul principal AB sunt distincte.
Orificiul de drenaj « e » realizeaza recuperarea scurgerilor interne din
sistemul de pilotare.
150
Fig.2
c) Simbolizare
Clapeta anti-retur
pilotata la deschidere, fara dren
151
Clapeta anti-retur
pilotata la inchidere, fara dren
d) Caracteristicilke functionale generale
Exista doua modele constructive de baza si doua variante :
1) Clapeta pilotata cu dren intern cu si fara decompresor :
Fig.3
In acest caz, principiul consta in decomprimarea uleiului in spatele clapetei

principale (zona A)inaintea deschiderii acesteia.In aceste conditii se va inregistra o
cadere de presiune creeata in strangularea E, presiunea de pilotaj “Px” trebuie sa
invinga forta data de presiunea care actioneaza asupra sectiuni « S6 » a clapetei.
2) Clapeta pilotata cu dren extern cu si fara decompresor :
Fig.4
152
e) Montajul si calculul pistonului de pilotare si a clapetei principale
Este important de verificat raportul dintre sectiunile S3/S4 (fara decompresor)

sau S3/S6 (cu decompresor), care trebuie obtinut pentru a deschide clapeta
principala.
Presiunea de pilotaj Px poate atinge maximum din valoarea reglata a
limitatorului de presiune de pe circuitul principal. Aceasata presiune care actioneaza
asupra sectiunii S3 a pilotului, trebuie sa se opuna fortelor care sunt in spatele
clapetei principale (reperul 5), adica :
- influenta data incarcarea C (asupra sectiunii S1 acilindrului) ;
- influenta data de presiunea P asupra sectiunii S1 a cilindrului).
Fig.5
Ecuatia de echilibru fara decompensare este :
[ P ( SS21 ) + SC1 ] S4 = Px • S3
Raportul minim de sectiuni S3/S4 va avea valoarea:
S3 P • S2. + C S3
S4
= S1 S1 sau simplificat: S4
= SS21 + PxC•S1
Px
153
Presiunea P1 in apropierea tijei va fi:
P1 = P • SS21 + SC1
Presiunea de desfacere in cazul clapetei anti-retur cu drenaj extern va fi:
P1•S4 −P2(S4−S5) +F
Px = S3
Nota:
• Cu decopresor, este suficient a se inlocui S4 cu S6;
• O forta F ≤ 1 bar se considera ca fiind neglijabila.
f) Montajul si calculul clapete pilotate cu drenaj extern
Functionarea este identica cu functionarea clapetei pilotate cu drenaj intern.

Singura diferenta se situeaza la nivelul drenului extern “y” care recupereaza
scurgerile de la pistonul pilotat si le returneaza separat in rezervor.
Astfel o presiune P2 este admisa in sistem si care nu actioneaza asupra
sectiunii mici S5 a pistonului.
Aceasta particularitate permite montajul droselului R pe traseu, unde e
presiunea P2, asa cum este reprezentat si pe schema de monatj.
Fig.6
Presiunea de desfacere
154
Cu P2 > 0 Px = P1•SS34+ F
9.3 Dubla clapeta anti-retur pilotata
a) Constructie
Dubla clapeta anti-retur pilotata este obtinuta prin combinarea a doua clapete
anti-retur pilotate si se monteaza intre distribuitor si organul de comanda (cilindrul
de pe masina unealta).
Fig.7
b) Simbolizare (sa se completeze)
155
9.4 Recomandari
Functionarea corecta a clapetelor anti-retur depinde de:
• de etanseitatea lor si mai precis de proprietatile uleiului. Impuritatile

din ulei se pot depune pe scaun si pot impiedica inchiderea completa a
organului de obturare.
• De starea organului de obturare ;
• De starea resortului reglat incorporat in aparat ;
• De montajul lor corect. Trebuie foarte bine reperate orificiile de intrare
si de iesire, respectandu-se indicatiile date de producator.
Este deci foarte important :
• Mentinerea tuturor elementelor componente intr-o stare buna ;

• Corecta montare a tuturor elementelor componente pentru a nu fi
modificate caracteristicile aparatelor ;
• Respectarea conditiilor pentru o buna functionare : debit, presiune si
sens de montaj.
156
CAPITOLUL 10
Rezervorul hidraulic
157
158
CAPITOLUL 10 :
Rezervorul hidraulic
a) Rol
Acesta trebuie sa permita:
• Mentinerea nivelului de fluid in limite convenabile unui ciclu de

functionare corect ;
• Posibilitatea acumularii intregului volum de fluid continut intr-o
instalatie in cazul opririi acesteia ;
• Ca aerul si impuritatile sa fie separate de fluid ;
• Schimbul termic natural in cele mai multe situatii.
b) Capacitatea
Capacitate rezervorului trebuie sa nu fie mai mica de 3 ori debitul pompei

exprimat in l/min.
c) Conceptie
Un rezervor hidraulic trebuie :

• Sa fie independent de masina sau de instalatie;
• Prin constructia sa, sa asigure etanseitatea absoluta in timp ;
• Sa protejeze in interior fluidul continut ;
• Sa fie construit din pereti suficient de rigizi pentru a se putea evita
toate deformatiile sau vibratiile care pot apare;
• Sa permita curatirea lui usor :
- un fund inclinat spre orificiul de golire ;
- un vizor cu usa mobila , accesibila si cu garnituri de etanseitate
care sa suporte numeroase demontari ;
• sa fie prevazut cu mijloace de intretinere conform cu reglementarile
in vigoare ;
• sa fie prevazut, in cazul instalarii unui acumulator, cu un dispozitiv
de siguranta contra suprapresiunii din interior ;
159
De asemenea trebuie respectate urmatoarele indicatii :
• nici o canalizare nu trebuie sa mearga in interiorul rezervorului,
precum si nici un organ de reglare nu trebuie plasat in interiorul
rezervorului ;
• nici un aparat hidraulic nu trebuie sa depaseasca suprafata
jgheabului in care se face recuperarea fluidului ;
• tevile de aspiratie trebuie sa fie separate de tevile de retur si de
drenaj, ceea ce se rezolva prin copartimentarea rezervorului ;
• Volumul rezervorului si a jgheabului de recuperare trebuie sa
respecte norma CNOMO E05.17.510.N.
d) Umplerea si golirea rezervoarelor
Umplerea si golirea rezervorului fara demontarea elementelor se realizeaza cu

ajutorul racordurilor rapide.
Umplerea se realizeaza prin intermediul unui filtru motata pe grupul hidraulic,
printr-un filtru special de umplere sau printr-un fitru din sistemul de fitrare.
Racordul trebuie situat in apropierea indicatorului de nivel.
Golirea se poate efectua fie prin partea superioara a rezervorului (1), fie prin
partea prin partea inferioara a rezervorului (2).
Doua etichete de reperare : « umplere » si « golire » se vor fixa pe grupul
hidraulic pentru a le putea identifica usor.
In cazul variantei (2), ansamblul nu trebuie deplasat deasupra jgheabului de
recuperare ulei.
160
Fig.1
e) Canalizarile utilizate in instalatiile hidraulice
Tubulatura utilizata trebuie sa fie de calitate hidraulica.

Cel putin doua orificii de retur suplimentare de diametru G1/2” minim trebuie
sa fie realizate si obturate cu racorduri alese din gama de racorduri omologate.
Trecerea tubulaturii care traverseaza rezervorul trebuie sa se efectueze printr-
un sistem etans situat pe bosaj sudat.
Calculul de dimensionare a tevilor de presiune, de retur si de drenaj trebuie sa
se efectueze in conformitate cu norma CNOMO E05.90.010.N.
Tubulatura pentru drenaj trebuie sa fie separata de tubulatura de retur.
Drenurile aparatelor nu trebuie imersate.
Nici o scurgere si nici o priza de aer nu este admisa pe canalizare.
Canalizarile nu trebuie sa impiedice reglajele care sunt necesare intr-o
instalatie, asa cum amplasarea aparatelor trebuie sa permita accesul la masina sau la
instalatie.
f) Componenta unui rezervor hidraulic
Un rezervor trebuie echipat cu :
161
• Un indicator vizual de nivel si un indicator de temperatura
(termometru) care sa permita o lectura continua a nivelului de ulei
din rezervor, respectiv a temperaturii din rezervor ;
• Un contolor electric de nivel montat pe rezervor ;
• Un controlor electric de temperatura care sa semanlizeze atunci
cand temperatura fluidului din rezervor atinge valoare de 65°C ;
• Un filtru de retur cu indicator de colmatare ;
• Un filtru de umplere si aerisire ;
• Un filtru de presiune, care poate fi echipat cu indicator de
colmatare ;
• O electro-pompa ;
• Un sistem de racire sau de incalzire a uleiului din rezervor, atunci
cand este necesar;
• Un acumulator, atunci cand este necesar.
Fig.2
10.2 Montarea electro-pompei pe rezervor
Nivelul sonor al pompei instalate pe un rezervor nu trebuie sa depaseasca

80 dBA, in conditiile de maxima utilizare.
Nivelul de presiune maxim trebuie sa corespunda cu cel din lista materialelor
omologate.
Se va avea grija ca montarea pompei cu motorul sa se executa cu
autocentrare.
Ansamblul moto-pompa trebuie sa fie montat pe un sistem antivibrator.
Tubulatura de refulare a pompei trebuie realizata printr-un tub flexibil
(racordul la 90° este interzis la iesirea din pompa).
Pe aspiratia pompei se va utiliza de asemenea o tubulatura flexibila.
162
Utilizarea unei pompe duble se va face respectand indicatiile din caietul de
sarcini.
Pompele imersate cu debit fix sunt recomandate pentru rezervoarele de 32 l si
63 l.
Circuitul de drenaj al pompei se va realiza :
- separat de alte circuite ;
- imersat ;
- orientata pe partea superioara a pompei ;
- tevile rigide se vor prelungi in rezervor prin conducte flexibile ;
- dimensiunile vor fi in conformitate cu indicatiile date de
furnizori.
Montarea pompelor se va face astfel incat sa se permita accesul usor pentru
operatiile de intretinere.
Un sistem de izolare a circuitului de aspiratie a pompei este necesar pentru a
se putea interveni asupra pompei. Acest sistem nu trebuie sa puna in pericol pompa
la pornire.
Punerea in functiune a unei pompe este conditionata de :
- punerea in functiune a circuitului de filtrare in paralel ;
- vana de izolare de pe circuitul de refulare trebuie sa fie plasata in
aval de aparatele de protectie sau de reglare astfel incat pompa sa
ramana protejata daca vanele sunt inchise ;
- sensul de rotatie al pompei este in general sensul orar, dar el este
in general indicat printr-o sageata vizibila.
Pozitionarea grupului moto-pompa fata de rezervor este prezentat in figura de
mai jos :
Fig.3
10.3 Montarea controlorului de nivel pe rezervor
Montarea controlorului de nivel se executa pe rezervor, acesta semnalizand

nivelul minim de ulei din rezervor si deci necesitatea alimentarii acestuia cu ulei.
Conditiile in care se utilizeaza controloarele de nivel reglabile sunt :
• temperatura de max 70°C ;
• la presiune atmosferica ;
• densitate 0.9 ;
• cu contact normal inchis. Acesta se deschiude la cresterea nivelului.
163
• Puterea de cuplare : 10W la 48 Vcc sau 15 VA la 110Vca
• Cu o lungime variabila : L1 = 200 mm sau 300 mm.
Acesta se va monta intr-un tub a carui etanseitate se realizeaza cu ajutorul
inelelor 0.
a)
b)
164
Fig.4
Cota de reglaj CR pentru controlorul de nivel cu L= 200 mm este :
CR = 200 – (HL +
H F + 30)
10
Cota de reglaj CR pentru controlorul de nivel cu L= 300 mm este :
CR = 300 – (HL +
H F + 30)
10
10.4 Montarea unui controlor electric de temperatura

pe rezervor
Montarea acestuia se va face pe rezervor, el controland temperatura

uleiului in rezervor, astfel incat la scaderea temperaturii se comanda
pornirea incalzirii, cu ajutorul termoplonjorului, sau la cresterea
temperaturii, peste o valoare prestabilita, se va comanda pornirea racirii.
Utilizarea unui termoplonjor sau a unui racitor se va face atat in
functie de conditiile date de mediul ambiant in care amplasat rezervorul,
cat si de capacitatea rezervorului.
• Termoplonjoare :
Utilizarea termoplonjoarelor se va face doar in cazuri strict necesare date de

conditiile de functionarea ale masinii.
Puterea disipata a acestora trebuie sa fie inferioara de 0,7 W/cm2 de suprafata
de contact cu flluidul care trebuie incalzit.
Termoplonjorul de tip trifazat trebuie sa fie :
- calculat pentru mentinerea temperaturii uleiului in timpul in care
grupul hidraulic este oprit ;
- echipat cu un regulator de temperatura ;
- montat intr-o teaca etansa ;
- protejat la exterior ;
- usor de inlocuit , fara a fi necesara demontarea altor elemente.
165
Fig.5
• Racitoare:
Utilizarea unei instalatii de racire se va face acolo unde este necesar. Pentru
aceasta, racitoarele trebuie sa fie :
- In apropierea rezervorului ;
- Accesibile pentru interventiile care pot apare ;
- Echipate cu un regulator termic automat ;
- Bine dimensionate, pentru a putea absorbi instantaneuuleiul de
pe circuitul de retur ;
- Montate pe circuitul de retur.
In cazul in care se vor utiliza racitoare cu apa, trebuie respectate urmatoarele :

- Apa si uleiul trebuie sa circule in cotra-curent;
- Sensul de trecere a fluidelor trebuie sa fie indicat ;
- Nu trebuie sa fie dispus deasupra rezervorului ;
- Vana termostatica trebuie sa fie dispusa inainte de schimbatorul
de caldura si sa fie protejata de un filtru de apa cu o finete de
filtrare de 350 μm ;
- Presiunea maxima in circuitul de apa trebuie sa fie indicata ;
- Se va monta o clapeta anti-retur cu by-pas reglata la 4,5 bar in
derivatie cu racitorul pe baza de apa si nici un aparat nu va fi
palsat in aval de clapeta anti-retur.
166
a) tip ulei – apa
b) tip ulei – aer
Fig.6
10.5 Montarea filtrelor cu indicator electric de colmatare pe rezervor
Fitrele montate pe rezervor vor fi prevazute cu indicator electric de colmatare,

din motive de securitate.
Indicatorul electric de colmatare devine inoperant atunci cand temperatura
fluidului devine inferioara valorii de 30°C.
Filtrul trebuie sa fie montat intr-o pozitie care sa permita demontarea si
inlocuirea elementului filtrant, atunci cand indicatorul electric semnalizezaza
colmatarea acestuia.
167
168
CAPITOLUL 11
Filtrarea in hidraulica
169
CAPITOLUL 11 :
Filtrarea in hidraulica
11.1 Notiuni generale.

Cauzele poluarii
Filtrarea este necesara pentru evitarea panelor in instalatiile hidraulice, mai

ales ca, 70-80% dintre acestea se datoreaza poluarii uleiurilor hidraulice.
O filtrare corecta va avea ca efect:
• evitarea unor costuri fiananciare enorme datorate panelor;
• prelungirea duratei de viata a componentelor hidraulice si deci,
diminuarea operatiilor si a costurilor de intretinere.
O filtrare corecta se face alegand un sistem de filtrare corespunzator fiecarei
instalatii hidraulice.
a) Poluarea originala :
• Datorita stocarii materialului : in componente , in tubulatura ;

• Din fabricatie : rezervor sudat, polizat, sablare, etc.
b) Marea poluare la punerea in functiune a instalatiei :
170
• Datorita montarii instalatiei ;
• Datorita impuritatilor din tuburile flexibile ;
• Datorita impuritatilor din cilindrii ;
• Datorita garniturilor de etanseitate ;
• Datorita impuritatilor din ulei.
c) Poluarea aparuta in timpul functionarii:
• Datorita impuritatilor aparute in timpul reparatilor ;

• Datorita impuritatilor care apar la inlocuirea tuburilor flexibile ;
• Datorita deteriorarii garniturilor de etanseitate ;
• Datorita uzurii;
• Datorita adaugarii unui nou ulei peste uleiul vechi, uzat.
11.2 Tipuri de poluare si rolul filtrelor in instalatiile hidraulice
Contaminarea uleiurilor hidraulice se manifesta esential sub patru forme :

• Contaminare termica
• Contaminare gazoasa
• Contaminare lichida
• Contaminare solida
Analizele efectuate in diverse intreprinderi au aratat ca cu cat este mai redus

numarul de particule solide din lichidul hidraulic cu atat se mareste mai mult durata
de viata a agregatului.
Generarea particulelor solide este datorata frecvent suprasolicitarilor
mecanice si hidrodinamice. Aceste particule provoaca, atunci cand circula
nestingherite prin sistem, uzuri mecanice. Uzura mecanica, provoaca la randul ei
cresterea numarului de particule solide.
Reactia in lant la dezvoltarea particuolelor si aglomerarea lor, poate fi
diminuata sau prevenita prin folosirea unor filtre bune in instalatie.
Filtrarea eficienta a uleiului este esentiala intr-o buna functionarea a unei
instalatii hidarulice.
Efectele contaminarii cu solide se poate observa si in figura 1 :
171
a)
b)
Fig.1
11.3 Filtrarea lichidelor hidraulice
11.3.1 Principiul de filtrare
O filtrare eficienta in instalatiile hidraulice impiedica avariile si mareste

simultan durata de viata a unor elemente importante si costisitoare.
Filtrarea nu este un rau necesar, ci este o necesitate imperioasa.
La analizarea cauzelor unor avarii din instalatiile hidraulice s-a putut constata
ca marea lor majoritate isi au provenienta intr-o impurificare puternica a uleiurilor
hidraulice cu produse solide.
Aceasta impurificare provine din lipsa prevederii unui numar insuficient de
filtre in astfel de instalatii.
172
Limitarea cheltuielilor de reparatii este posibila numai aplicand o intretinere
preventiva a agregatelor hidraulice.
Printr-un control permanent al uleiului veti putea determina starea curenta a
agregatelor. La inrautatirea parametrilor uleiurilor se vor demara imediat contra-
masurile care se impun. Astfel se vor minimiza pagubele care pot apare.
La ora actuala, instalatiile hidraulice trebuie echipate cu filtre cu o finete de
filtrare de minimum 20 μm.
Instalatiile hidraulicea care lucreaza cu servovalve trebuie sa fie prevazute cu
filtre cu o finete de fitrare de 3 μm absolut.
Este necesat ca inca inca din faza de proiectare a instalatiilor sa se efectueze o
selectie corecta a elementelor de filtrare.
S-a constatat, in general, ca toate particulele solide provoaca eroziuni la
elementele de constructie ale aparatelor.
Aceste eroziuni depind de :
- materialul particulelor
- marimea particulelor
- raportul dintre marimea particulelor si jocul de ajustare
- geometria particulelor
- presiunea de exploatare
S-a constatat ca particulele dure, minerale, pot conduce, chiar si in cantitati

mici, la deteriorari grave.
De asemenea, cu cat presiunea de lucru este mai mare cu atat particulele se
comprima mai mult in fanta de trecere si deci cu atat mai mare este avaria.
11.3.2 Impurificarea cu particolele solide

la sau inainte de punerea in functiune
Desi agregatele au fost splate dupa montaj, nu se pot indeparta in totalitate

particulele murdarie din elementele hidraulice si din conducte. La analize s-au
constatat urmatoarele tipuri de impuritati : nisip, resturi de la sudura, span, zgura,
fibre textile, rugina, resturi de ambalaj, particolele de vopsea.
Ca agent principal de impuritati se poate considera insa uleiul proaspat de
incarcare. De aceea se recomanda inainte de punerea in functiune a intregii instalatii
sa se respecte urmatoarele indicatii :
• uleiul hidraulic proaspat se va alimenta numai printr-un filtru sau
agregat de umplere, astfel incat sa corespunda cu coeficientul de finete
de filtrare minim prevazut pentru exploatare instalatiei ;
173
• uleiul hidraulic din rezervorul de ulei hidraulic fi purificat printr-un
agregat separat de filtrare (timp in care pompa hidraulica este scoasa
din functiune) ;
• se porneste pompa hidraulica, timp in care agregatul de filtrare continua
sa functioneze. Astfel, impuritatile solide din lichidul recirculat se
filtreaza in mod suplimentar.
• Dupa periaoada de spalare stabilita in prealabil, se va preleva o proba
de ulei si se va determina gradul de impurificare a lichidului. Dupa
aceasta analiza se va stabili urmatoarea etapa in care se va face
curatirea instalatiei. Lungimea timpului de curatare depinde de
dimensiunile rezervorului, de elementele instalatiei , de clasa de
puritate dorita a uleiului si gradul de puritate a uleiului nou de
completare.
• Curatirea instalatiei devine necesara si la efectuarea unor modificari in
sistemul de conducte, lucrari de reparatii sau schimbarea locului de
amplasare al instalatiei hidraulice.
11.3.3 Impurificarea cu particolele solide

in timpul functionarii instalatiei
Aici impuritatile se impart in doua categorii :

• Impurificare interna
• Impurificare externa
Prin impurificari interne se inteleg toate particulele de murdarie generate in
instalatie in timpul functionarii.de exemplu : particulele de cauciuc din furtune si
garnituri, particule de vopsea, produse de oxidare a uleiurilor.
Prin impurificari externe se inteleg toate particulele de murdarie care patrund
din exterior prin rezervoare hidraulice prost etansate, filtre de aer neadecvate,
garnituri de pistoane.
174
11.4 Circuite de filtrare
11.4.1 Filtre pe circuitul principal
fig.2
175
Aceste filtre filtreaza uleiul hidraulic din circuitul propriu-zis de ulei
hidraulic.
Se vor folosi urmatoarele filtre :
a) Filtrul de aspiratie
Aceste filtre se monteaza intre rezervorul hidraulic si pompa ; misiunea lor

este de a retine impuritatile grosiere in fata pompei. Pentru a se evita cavitatia
pompei, filtrele acestea pot fi echipate cu cartuse de filtrare care sa asigure o filtrare
grosiera, aproximtiv 45 μm.
Acestea poarta si numele de sorburi.
b) Filtrul de presiune / refulare
Aceste filtre se amplaseaza intre pompa si elementul hidraulic, fie pe circuitul

de presiune, fie pe circuitul de retur. Aceste filtre au o finete de filtrare intre 3 – 10
μm.
Pentru protectia elementului hidraulic filtrele de presiune vor fi prevazute fara
ventil de by-pass. Spre deosebire de acestea, filtrele de retur vor fi prevazute cu
indicator electric de colmatare.
Ele au misiunea de a asigura clasa de impuritate impusa pentru lichidul
hidraulic.
In figura de mai jos este prezentat un filtru de retur tip UCC :
176
Fig. 3
c) Filtrul de recirculare
Aceste filtre se instaleaza la capatul conductei hidraulice. Ele au misiunea de

a filtra lichidul hidraulic recirculat in rezervorul hidraulic. Alegerea acestui tip de
filtru trebuie sa tina seama de cantitatea de lichid recirculat.
d) Filtrul de aerisire
Aceste filtre au misiunea de a retine impuritatile atmosferice din aerul patruns

in rezervorul hidraulic. Acestea au o finete de filtrare de aproximativ 10 μm.
11.4.2 Filtrul pe circuitul secundar
Aceste filtre au misiunea de a filtra uleiul hidraulic din rezervorul hidraulic

pentru a asigura puritatea de ulei dorita.
Se folosesc de cele mai multe ori sisteme de filtrare compuse din pompa,
filtru si racitor de ulei. Avantajul acestei filtrari secundare consta in faptul ca aceste
filtre pot lucra independent de ciclul de functionare al instalatiei hidarulice iar
elementele de filtrare sunt parcurse permanent de un flux de ulei uniform fara
pulsatii.
177
In afara de aceasta, se incetineste procesul de imbatranire a uleiului hidraulic
marind astfel durata de viata a acestuia.
Alte avantaje suplimentare a filtrarii secundare sunt :
- imbunatatirea gradului de eficienta a instalatiei hidarulice ;
- filtrarea independenta de sistem ;
- capacitatea inalta de captare a impuritatilor datorata de un debit
redus, constant, fara pulsatii prin elementele de filtrare ;
- curatirea elementelor de filtrare poate avea loc fara oprirea
masinilor ;
- economisirea cheltuielilor prin costul redus al materialelor ;
- timp redus de intretinere ;
- timp redus de oprire ;
- elementele de filtrare ieftine.
Fig.4
11.5 Structura unui element filtrant Beta-micron si coeficientul βX
178
Fig.5
Asa cum se observa si in figura, un element filtrant Betamicron se compune
din mai multe straturi de filtrare:
- tub de sprijin
- tesatura grosiera interna
- tesatura metalica
- strat filtrant din fibre neorganice
- un strat de prefiltrare
- tesatura grosiera externa
Starturile filtrante care intra in alcatuirea elementelor filtrante se compun din
materiale fibroase cum ar fi celuloza, material plastic, sticla, metal. Straturile
filtrante astfel obtinute vor avea porozitati diferite.
Acestea genereaza un efect de labirint care separa particule de murdarie de
diverse forme si dimensiuni.
Elementele Betamicron au urmatoarele avantaje :
- dimensiunea porilor este definita cu precizie ;
- datorita suprafetelor specifice de depunere asigura o capacitate
inalte de retentie a particolelor de impuritati ;
- au o buna rezistenta chimica ;
- protectia deteriorarii elementelor printr-o rezistenta mare de
rupere ;
- continutul de apa din lichidul hidraulic nu afecteaza capacitatea
de fitrare.
179
Fig.6
Coeficientul βX este raportul dintre numarul de particule de impuritati

numarat inaintea elementului de filtrare si numarul de particule de impuritati
numarat dupa elementului de filtrare.
180
Fig.7
11.6 Clase de puritate in tehnica fluidelor
Prin clasa de puritate se intelege murdarirea particulara a unui lichid hidraulic

sau lubrifiant.
Ea se stabileste de obicei dupa doua norme NAS 1638 si ISO 4406.
Prin norma NAS 1638 se determina selectiv cantitate ade particule , adica se
cumuleaza particulele existente dupa domenii de marime si se numara. Rezultatul va
fi practic o distributie de particule in clase de filtrare. De aici rezulta ca, aproape
niciodata nu vom gasi o clasa de puritate, deoarece numararea fiecarei grupe de
particule va avea drept rezultata o alta clasa de puritate.
Masurarea se face plecand de la un esantion de 100 ml, prelevat dintr-un
circuit hidraulicin conditii date.
Norma indica numarul de particule de pe o membrana de filtru de o anumita
talie (dimensiune) data.
Se disting astfel 14 clase de puritate, de la 00 la 12, asa cum apare si in tabelul
de mai jos. Sistemele hidraulice sofisticate nu depsesc clasa de puritate 3.
Clasele de puritate – Norma NAS 1638
Clasa 5 – 15 μm 15 – 25 μm 25 – 50 μm 50 – 100 μm >100 μm

00 125 22 4 1 0
0 250 44 8 2 0
1 500 89 16 3 1
181
2 1000 178 32 6 1
3 2000 356 63 11 2
4 4000 712 126 22 4
5 8000 1425 253 45 8
6 16000 2850 506 90 16
7 32000 5700 1012 180 32
8 64000 11400 2025 360 64
9 128000 22800 4050 720 128
10 256000 45600 8100 1440 256
11 512000 91200 16200 2880 512
12 1024000 182400 32400 5760 1024
Norma NAS 1638 nu ia insa in considerare particulele cu dimensiuni < 5 μm.

In ipoteza in care se produce blocarea sertarului, fara gripare, exista posibilitate de
verificare a prezentei de particule foarte fine , cu dimensiuni < 5 μm, in laboratoare
speciale .
Alegerea clasei de puritate se va face in functie de tipul de aparatura utilizat
intr-o instalatie.
Constructorii de componente hidraulice trebuie sa stabileasca clasa de puritate
la care produsele au o functionare optima, eventual chiar coeficientul β
corespondent.
Stabilirea clasei de puritate a unui fluid se realizeaza fie cu ajutorul unui
numarator automat, fie cu ajutorul unui microscop cu marirea de 90…..100 ori.
a) Pentru analiza microscipica, probele se trec peste o membrana de filtru

(de 0,8 sau 1,2 μm). Membrana se compara atunci la micoscop pe baza
de fotografii de comparatie (in functie de clasele de puritate).
• Se trensfera fluidul care trebuie controlat pe o membrana de filtru de
0,8 μm, cu ajutorul unei fiole de vid ;
• Se lasa ca uleiul sa se scurga bine prin membrana ;
• Se pune membrana la microscop ;
• Se face numaratoarea manuala sau automata a particolelor.
182
Fig.8
183
Fig.9 – Fisa de analiza
b) Numaratoarele automate de particole sunt folosit in laboratoare

deoarece este necesara indepartarea apei si a aerului, iar uneori este
necesara chiar diluarea probelor.
Aceste aparate lucreaza in baza celulelor optice de masura.
Principiul consta in masurarea optica, cu ajutorul unui fascicul luminos,
a particulelor care traverseaza o fanta de o anumita dimensiune.
Particulele care traverseaza aceasta fanta opresc o cantitate de lumina
proportinala cu suprafata lor. Aceasata trecere se traduce la nivelul unei
foto-diode printr-o cadere de tensiune.
Informatiile sunt apoi dirijate la sistemul de inregistrare care permite
determinarea clasei de puritate a fluidului, conform normei NAS 1638.
184
Viteza de masurare este de 3 la 4000 particule pe secunda si cu marimi
care pot atinge 1 –2 μm.
Aceasta metoda prezinta avantajul de a fi rapida si destul de ieftina,
fiind mult mai precisa decat analiza microscopica.
Se recomanda efectuarea de masuratori periodice cu acelasi aparat si
de preferinta cu acelasi personal de laborator.
Fig.10
1 = Fanta de trecere a lichidului
2 = Lampa
3 = lentila grosiera
4 = schener optic
185
5 = distribuitor rotativ
6 = pompa cu piston bidirectionala
7 = control debit / Δp
186
CAPITOLUL 12
Caracteristicile uleiurilor hidraulice
187
CAPITOLUL 12 :
Caracteristicile uleiurilor hidraulice
12.1 Definirea fluidelor hidraulice
Fluidele destinate instalatiilor hidraulice trebuie sa raspunda la doua probleme

importante:
188
• Sa transmita energie hidrostatica ;
• Sa asigure ungerea pieselor aflate in miscare din interiorul sistemului
hidraulic.
Putem clasifica fluidele hidraulice in trei mari familii :

• Uleiuri minerale;
• Fluide greu inflamabile;
• Fluide biodegradabile.
12.2 Uleiurile minerale
Acestea sunt utilizate in majoritatea instalatiilor hidraulice. Normele

AFNORNFE 48600 claseaza uleiurile in patru mari categorii:
HH – uleiuri minerale fara aditivi

HL – uleiuri minerale cu aditivi anti-oxidanti si anti-corozivi
HM – uleiuri minerale de tip HL care poseda si proprietati
anti-uzura particulare
HV – uleiuri minerale de tip HM care poseda si proprietati vascozitate /
temperatura ameliorate cu un indice de vascozitate ridicat.
Uleiurile minerale de tip HM si HV sunt cele mai utilizate in hidraulica.
12.3 Caracteristicile fizice ale uleiurilor minerale hidraulice
12.3.1 Vascozitatea
Vascozitatea se defineste ca fiind rezistenta la curgere a unui lichid. Ea se

concretizeaza prin rezistenta moleculelor la deplasarea lor intr-un lichid.
Un ulei a carei curgere este dificila, este un ulei foarte vascos. Are deci o
vascozitate crescuta.
Un ulei a carei curgere este foarte usoara, este un ulei foarte putin vascos. Are
deci o vascozitate mica.
Vascozitatea cinematica γ reprzinta expresia fortei de legatura a moleculelor

intre ele sau rezistenta pe care o ofera fluidul la curgere.
Vascozitatea cinematica este calculata pornind de la timpii de curgere a unui
volum bine determinat de ulei printr-un capilar calibrat, in conditii de temperatura si
presiune foarte bine controlate.in industrie se determina vascozitatea unui ulei
empiric, in comparatie cu vascozitatea apei pure.
In Europa se utilizeaza vascozimetrul Engler.
189
Vascozitatea Engler este definite ca fiind raportul intre timpul de curgere t intr-
un aparat Engler a 200 cm3 de ulei la o temperatura data (20, 50, 100°C) si durataa t0
de curgere a 200 cm3 de apa la 20°C (t0 = 50..52 secunde).
Vascozitatea Engler se exprima in grade Engler.
1°E =
t iar 1°E > 2 cSt
t0
Vascozitatea cinematica se masoara in hidraulica in mm2/s sau in cSt (centi

stocks):
1 cSt = 1 mm2/s
Variatia vascozitatii cinematice cu temperatura este reprezentata in figura de
mai jos :
190
Fig.1
Vascozimetrul Engler este prezentat in figura :
Fig.2
Vascozitatea dinamica μ reprezinta rezistenta care se exercita la curgerea

laminara a unui ulei.
191
Aceasta rezistenta este asemanatoare cu forta pe care o intampinam la
extargerea unei foi dintr-un top de hartie.
Fig.3
Ea se masoara in hidraulica in Cp (centipoises)

Consideram un lichid a carui curgere este laminara; aceasta curgere se face
prin alunecarea unor plane foarte fine, unele peste altele.
Fig.4
Vom avea astfel:

- viteza maxima in centrul conductei;
192
- daca consideram doua plane de lichid cu aceiasi suprafata si
distanta dx intre ele, unul va avea viteza V, iar celalat viteza V
+ dV ;
- deplasarea relativa a planelor necesita o forta Foarte destinata de a
invinge rezistenta tangentiala de contact a moleculelor intre ele.
Relatia matematica intre cele doua tipuri de vascozitati este :
µ
γ= ρ unde :γ [m2/s]
μ [cP]
ρ [kg/m3] = masa volumica
12.3.2 Variatia vascozitatii cu temperatura
Temperatura influenteaza sensibil vascozitatea unui fluid.

Astfel, un ulei care are la 40°C o vascozitate de 70cSt, va avea la 80°C o
vascozitate de 20 cSt, iar la –10°C o vascozitate de 1000 cSt.
Primordial intr-o instalatie hidarulica este vascozitatea uleiului.
O vascozitate prea ridicata antreneaza frecari interne in fluid ceea ce duce la

cresterea rezistentei la curgere in jocurile dintre mecanismele pompei si a aparatelor
componente. Aceasta antreneaza cresterea temperaturii fluidului, cresterea
pierderilor de incarcare ( Δp), deci o crestere a puterii consumate.
O vascozitate prea mica antreneaza scurgeri interne si externe in aparatele

componente, in pompe in particular, ceea ce duce la diminuarea randamentului si la
accelerarea uzurii pieselor mobile.
Este foarte importatnt de stiut ca, variatia vascozitatii in functie de temperatura

este exprimata printr-un numar conventional numit indice de vascozitate.
De aceea trebuie sa tinem seama de indicii de vascozitate furnizati de
constructori, pentru functionarea dispozitivelor hidraulice in regim normal
recomandandu-se :
• la joasa presiune : la 50°C, 15 la 30cSt
• la presiuni mari : la 50°C, 32 la 68 cSt
193
Fig.5
194
In sistemele hidraulice, vascozitatea maxima este limitata de capacitatea de
aspiratie a pompei. Ca regula generala, dupa tipul de material si conditiile de
functionare, vascozitatea maxima variaza intre 200 si 1000 cSt.
Vascozitatea minima este dictata de capacitatea fluidului de a realiza ungerea
pompelor si a motoarelor hidraulice. Dupa tipul de material si conditiile de
functionare, ea variaza intre 10 si 20 cSt.
• Uleiul pe care il veti uitliza este compus : ulei de baza si aditivi.

• Rolul aditivilor :
- permit adaptarea uleiului la conditiile de lucru ;
- Permit adaptarea uleiului pentru aplicatiile dorite ;
- Aditivii ttrebuie sa fie compatibili intre ei ;
- Aditivii trebuie sa fie compatibili cu aplicatiile ;
- Numarul de aditivi trebuie sa fie intre 3 si 20, intr-o concentratie
de 5 la 30
• Masa volumica :
- uleiurile minerale : densitatea < 1
- uleiurile sintetice : densitatea > 1
• Vascozitatea uleiului este rezistenta uleiului la curgere.
• Evolutia vascozitatii :
a) Cresterea vascozitatii :
- Poluare
- Oxidari foarte importante ;
b) Scaderea vascozitatii :
- Diluarea uleiului ;
- Incalzirea uleiului.
• Indicele de vascozitate caracterizeaza variatia vascozitatii in functie de
temperatura.
ANALIZA UNUI ULEI
• Examen visual:
- Aspect
- Culoare
- Produse aflate in suspensie
- Produse decantate
- Miros
• Aspect:
- Ulei clar si limpede
- Ulei tulbure
- Ulei cu apa
- Ulei murdar
- Ulei murdar cu particule decantate
- Aspect nedeterminat
195
• Miros – Culoare:
- Prea inchis: un ulei oxidat;
- Prea clar: amestec de uleiuri.
• Vascozitate:
- Ulei prea vascos : un ulei oxidat, contaminat ;
- Ulei prea lichid : un ulei compromis, in special
amestecuri.
• Proprietatea de a nu emulsiona :
Este proprietatea uleiului de a se separa de apa.
• Dezaerare :
Este proprietatea uleiului de a se separa de aer.
• Continut de apa :
- Pericol pentru ungere
- Favorizeaza ruperea filmului de ulei
- Accelereaza imbatranirea uleiului
- Antreneaza coroziunea
• Continut de apa ( originea acesteia):
- Condensare ;
- Racire ;
- Poluarea uleiului.
• Punct de curgere :
Este temperatura de debut de inghet.
• Punct de tulburare :
Este temperatura la care apar primele cristale de parafina.
• Continut de cenusa :
Este rezidul obtinut dupa calcinare intr-un esntion de ulei.
• Punctul de foc :
Este temperatura la care vaporii de ulei se aprind in
apropierea unei flame.
Acesta permite clasarea produselor petroliere in functie de
inflamabilitatea lor.
• Punctul de anilina :
Este temperatura la care o solutie din parti egale de ulei si
anilina devine tulbure.
Acesta permite stabilirea compatibilitatii intre ulei si
garnituri.
• Indicele de aciditate :
o simptome la cresterea acestuia :
- oxidare
- amestec
o simptome la scaderea acestuia :
- consum de aditivi
- amestec
Acesta se compune din 3 elemente :
196
- aciditatea naturala a uleiului de baza care este foarte
slaba (0,02) ;
- aciditatea aditivilor care, dupa natura lor, poate fi
foarte mare ;
- aciditatea produselor de oxidare.
ULEIURI PENTRU CIRCUITE DE COMANDA
Tabel 1
ULEIURI PENTRU CIRCUITE DE COMANDA SI DE UNGERE
197
Tabel 2
198
CAPITOLUL 13
Curgerea fluidelor prin conducte
199
CAPITOLUL 13 :
Curgerea fluidelor hidraulice prin conducte
13.1 Pierderile de sarcina intr-o instalatie hidraulica
Intr-o instalatie hidraulica distingem doua tipuri de pierderi de sarcina:

• pierderi de sarcina liniare (repartizate) de-a lungul unei conducte
drepte de sectiune constanta ;
• pierderi de sarcina liniare (locale)datorte fenomenelor locale.
200
13.2 Pierderi de sarcina liniare
Imaginati-va ca moleculele de ulei sunt asemeni unor mici bile.

Presupunem ca avem un tub perfect cilindric si drept plin cu astfel de bile. La
extremitatea cestui tub, noi vom avea un cilindru plin care serveste drept piston.
Fig.1
Daca impingem asupra pistonului, vom furniza un efort care se concretizeaza

prin frecarea micilor bile unele fata de altele, a frecarii straturilor interne intre ele,
precum si intre peretele tubului si straturile exterioare.
Acest efort va fi mult mai important cu cat noi vom impinge mai rapid asupra
pistonului.
Acesta este stabilit prin relatia matematica :
2
ρ Q
Δp=ξ• 2
•
S
2 unde :
L
ξ=λ D
Pentru un tronson de conducta de lungime L, pierderea de sarcina liniara este

de forma :
2
L ρ Q
Δp=λ D • 2
•
S
2 unde:
- Δp = pierderea de sarcina intr-o conducta [N/m2]

- L, D = diametrul si lungimea conductei [m]
- ρ = densitatea (masa volumica) [kg/m3]
- Q = debitul [m3/s]
- S = sectiunea conductei [m2]
- λ = coefficient de pierderi de sarcina liniare
Coeficient de pierderi de sarcina
201
Expresia generala de calcul a pierderilor de sarcina contine coeficentul de
pierderi de sarcina λ.
Primele experiente au aratat ca valoarea acestui coeficient este in functie de
regimul de curgere din fiecare aplicatie practica.
Reynolds a fost cel care a precizat natura regimului de curgere in functie de
trei factori :
- Viteza de curgere V
- Diametrul conductei D
- Vascozitatea cinematica a fluidului ν
Acesti trei factori au fost reuniti intr-o expresie matematica : Vν•D , numit
numarul Reynolds Re.
Re = Vν•D unde : [V] = cm/s

[D] = cm
[ν] = St
Regimurile de curgere sunt :
• Regim laminar, in care curgerea este calma, regulata :

Re < 2000
• Regim turbulent, in care curgerea este turbionara si cu vartejuri:
2000 < Re < 3000
• Regim de tranzitie, care se situeaza intre cele doua precizate mai
sus si in acest caz curgerea este incerta, instabila, fiind cand
laminara cand turbulenta : Re > 3000
Curgere laminara (experiment Reynolds)
Fig.2
202
La intrarea intr-o conducta strabatuta de un curent de apa, introducem un
firicel de lichid colorat. Atata timp cat viteza de curgere este slaba, firisorul de
lichid colorat isi pastreaza propria sa individualitate.
Vectorul de viteaza a particulelor care se succed in punctul M de curgere este
constant in timp.
Repartitia vitezei este prezentat in figura de mai jos.
Aceasta curgere nu este la fel in cazurile :
- daca fluidul este suficient de vascos ;
- daca viteza este slaba ;
- daca dimensiunea H a conductei este mica.
Curgerea uleiului intr-o conducta de diametru mic va fi :
Fig.3
Curgere turbulenta (experiment Reynolds)
O mai mare viteza de curgere cauzeaza, la deschiderea robinetului, iesirea din

tubul cu lichid colorat a unui fir de lichid colorat, care la inceput are o forma
ondulata, ca apoi sa se amestece cu apa.
Repartitia vitezelor in acest caz este conform figurii de mai jos.
Fig.4
Vectorul de viteza la particulele care care se succed in punctul M de curgere nu

este constant in ttimp ; el se schimba in functie de directie si de marime. Curgerea
nu este deci permanenta, fiind o curgere turbulenta.
203
Acest tip de curgere este foarte frecventa in special in cazul curgerilor
industriale.
Expresii ale numarului Reynolds :
Notatie Formula
V m/s
D cm Re = 104 Vν•D
Ν cSt
V m/s
D mm Re = 103 Vν•D
Ν cSt
Q m3/s
D cm Q
Re = 1273 Dν 105
Ν cSt
V m3/h
D cm Q
Re = 353,7 Dν 102
Ν cSt
V m/s
D mm Q
Re = 3537 Dν 102
Ν cSt
13.3 Pierderi de sarcina acceptate in conducte
Intentia noastra este de a obtine, pentru o instalatie data, cel mai bun
randament posibil. Pentru aceasata este necesara minimizarea, pe cat posibil, a
pierderilor de sarcina printr-o dimensionare corecta a tuturor conductelor dintr-o
instalatie.
13.3.1 Vitezele de curgere in industrie
a) Conductele de aspiratie:
Pe aceste conducte se va evita fenomenul de cavitatie al pompei care

antreneaza distrugerea rapida a acesteia. Curgerea va fi laminara daca viteza va fi
cuprinsa intre 0,5 si 1,5 m/s.
Aceasata viteza poate fi ajustata alegand un fluid de o anumita vascozitate,
care si ea la randul ei depinde de temperatura (vezi abacul vascozitate temperatura).
Exemplu :
204
O instalatie hidraulica trebuie sa fie pusa in functionare atunci cand
temperatura mediului ambiant este de 20°C. Vascozitatea este de ordinul a 150cSt,
trebuie deci aleasa o viteza de curgere de 0,6 m/s.
205
Fig.5
Vom accepta, pentru totalitatea tronsoanelor de aspiratie, o pierdere de sarcina

de 0,1 la 0,2 bar. Vom evita de asemenea lungimile mari de conducte, coturile
precum si organele de legatura.
b) Conducte de presiune :
Curgerea in aceste conducte este adesea turbulenta. Se admite ca viteza

maxima admisa este de 5 m/s.
Vom putea ajusta valoarea vitezei in functie de valoarea presiunii.
c) Conducte de retur :
Pe o conducta de retur se recomanda o viteza de 2 m/s care poate fi asigurata

de de o presiune slaba pe retur.
d) Conducte de drenaj :
Se va evita contra-presiunea care poate fi periculoasa pentru garniturile

organelor hidraulice : fabricantii recomanda ca valoare admisibila presiunea de la 1
la 3 bar.
Deci, intr-o instalatie pneumatica se va avea grija sa se dimensioneze corect
toatea aceste conducte.
13.3.2 Vitezele critice de curgere
Expresia care defineste numarul Reynolds Re = Vν•D , poate fi scrisa sub

forma :
V = Re•νD
Daca consideram limita superioara a regimului laminar, Re = 2000, vom
obtine:
V = 2000•ν
D
care ne da viteza maxima pentru regimul laminar. Aceasata este viteza critica
de curgere pentru o vascozitate si un diametru dat.
Aceasat relatie permite, in cazul unei instalatii existente, determinarea unui
regim de curgere printr-un simplu examen al vitezei.
206
Vom putea deduce, in aceiasi maniera, din expresia numarului Re a
vascozitatii sau a diametrului critic.
Fig.6
Diagrama ne da viteaza critica de curgere in functie de diametru D al tevii si in

functie de vascozitatea cinematica exprimata in cSt.
Caracterul incert al regimului de tranzitie il vom asimila, pentru calcule, cu un
regim turbulent si deci vom examina succesiv :
a) regimul laminar
b) regimul turbulent
207
13.3.3 Coeficientul pierderilor de sarcina
a) Regim laminar
In regim laminar, coeficientul de pierderi de sarcina λ este determinat printr-o

ecuatie fundamentala din mecanica fluidelor :
64
λ = Re
Starea suprafetei interioare a conductei nu intervine de loc si, in consecinta,
coeficientul λ astfel determinat este valabil pentru toate tipurile de tevi.
Diagarama de mai jos da valoaraea lui λ in functie de numarul Re.
Fig.7
b) Regim turbulent
Regimul turbulent : Re > 3000.
208
Starea suprafetei interioare a conductelor joaca un rol important in fenomenele
de curgere. Aceasta stare a suprafetelor interioare este caracterizata prin rugozitatea
peretilor.
Noi consideram totodata ca influenta rugozitatii este cu atat mai mare cu cat
diametrul conductei este mai mic.
Este deci necesara examinarea simultana a celor doi factori si a influentei lor
asupra curgerii fluidelor.
Din acest motiv, distingem:
• Rugozitatea absoluta k care este mult in fluentata de asperitatile
peretelui ;
• Rugazitatea relativa k/D care este raportul dintre rugaozitatea definita
mai sus si diametrul conductei, cele doua valori fiind masurate cu
aceleasi unitati.
Valorile uzuale ale coeficientului k :
Natura suprafetei interioare Rugozitatea absoluta k in mm

Cupru, alama, plumb 0,001 la 0,002
Tub de otel din comert 0,045 la 0,09
Fonta 0,8 la 1,5
Tabla 0,01 la 0,015
Ciment bine finisat 0,3 la 1
Ciment brut 1 la 2,5
Lemn lustruit 0,2 la 1
Lemn ordinar 1 la 2
Deci :
• In regim laminar , starea suprafetei interioarea conductei nu intervine in
calculul pierderilor de sarcina ;
• In regim turbulent, din contra, acest factor devine sensibil si influenta sa
in numarul Re este foarte mare.
Ca urmare, coeficientul λ este in functie de numarul Re si de rugozitatea k.
209
CAPITOLUL 14
Pompe hidraulice
210
CAPITOLUL 14 :
Pompe hidraulice
La o pompa aflata in functiune distingem mai multe fenomene ca :

• Prin crearea unui vid partial intern uleiul se deplaseaza din rezervor in
pompa, fenomen numit aspiratie;
• Apoi are loc transferul uleiului in pompa spre orificiul de iesire din
pompa, fenomen numit refulare.
Distingem astfel:
• Orificiul de aspiratie, este orificiul prin care patrunde uleiul in pompa;
• Orificiul de refulare, este orificiul prin care uleiul iese din pompa.
211
O pompa este cea care vehiculeaza un debit de ulei, dar nu creeaza presiune,
aceasta fiind obtinuta prin rezistenta la curgere a uleiului.
Atunci cand intr-un circuit se manifesta o rezistenta la curgere, presiunea
uleiului este mai mare la orificiul de refulare fata de orificiul de aspiratie.
Distingem doua tipuri de pompe :
a) Pompe hidrodinamice :
Etanseitatea la acestea este practic inexistenta, debitul variind
cosiderabil cu presiunea.
b) Pompe volumice :
Exista o etanseitate perfecta, iar debitul variaza foarte putin cu
presiunea.
Scurgerile interne sunt practic foarte slabe.
14.2 Pompe volumice
Rol
Pompele volumice sunt aparatele care realizeza transformarea energiei

mecanice in energie hidraulica.
In timpul functionarii sale pompa are doua functii importante:
• In primul rand, ea creeaza un vid partial pe aspiratie, ceea ce obliga
lichidul din rezervorul hidraulic sa urce prin canalizare pana la pompa ;
• In al doilea rand aceasta asigura transportul lichidului pana la orificiul
de refulare.
Principiul de constructie
212
Fig.1
1 – rezervor
2 – rotor excentric in raport cu statorul si antrenat in miscare de rotatie
de un motor electric
3 – stator
4 – resort care impinge paleta catre stator
5 – paleta culisanta in rotor.
In timpul rotatiei, paleta creaza un vid partial intre punctele C si D, diminiand

cantitatea de aer continut in teava de aspiratie si volumul A.
In momentul trecerii paletei in punctul C, vidul partial este nul, dar in timpul
trecerii prin punctul D, vidul partial este maxim.
Presiunea atmosferica care se exercita pe suprafata libera a lichidului continut
in rezervor, face ca fluidul sa urce prin tubulatura de aspiratie , pentru compensarea
cresterii volumului de aer continut in teava.
Dupa mai multe rotatii ale paletei, se va suprima aerul continut initial in teava
de aspiratie, si in volumul A. Sub efectul presiunii atmosferice, lichidul umple teava
de aspiratiesi volumul A.
In timplul rotatiei urmatoare, paleta impinge lichidul in volumul B, pana la
teava de refulare.
Astfel, remarcam in timplul unei rotatii a paletei :
• Volumul A creste, ceea ce determina aspiratia;
• Volumul B scade, ceea ce determina refularea.
213
Aceste principii de aspiratie si de refulare sunt valabile pentru toate pompele
volumice.
Paramterii principali ai pompelor volumice sunt : presiunea maxima a acestora

si debitul (fix sau reglabil) pe care-l pot refula.
Presiunea maxima la care va fi solicitata pompa hotareste tipul acesteia, iar
debitul hotareste gabaritul si turatia de antrenare.
14.3 Pompe rotative
Pompele cu organele active in miscare de rotatie avanseaza mediul lichid in

mod continuu si se numesc pompe rotatative.
In acest tip de pompa lichidul este transferat printr-o miscare circulara de
aspiratie si de refulate.
Pompele rotative sunt clasate in general dupa elementele care deplaseaza
efectiv lichidul.
Distingem urmatoarele tipuri de pompe:
• Cu angrenaje
• Cu lobi
• Cu palete
• Cu pistoane axiale
• Cu pistoane radiale
Aceste pompe pot fi de trei tipuri :

1) Cu cilindree constanta
2) Cu cilindree variabila
3) Cu cilindree auto-anulabila
1) Pompa cu cilindree constanta
214
Fig.2
Examinand figura de mai jos se observa ca atunci cand rotorul efectueaza o,

jumatatae de tura, pompa aspira volumul A si refuleaza volumul B. deci, la fiecare
tur, pompa refuleaza un volum A +B.
Acest volum refulat la fiecare tura se numeste cilindreea pompei.
In cazul nostru, pompa este antrenata de un motor electric astfel incat viteza de
rotatie este fixa prin constructie. Deci ea este constanta.
Pentru ca noi nu avem posibilitatea de a regla cilindreea pompei noastre,
debitul acesteia va fi constant. Deci :
O pompa cu debit constant este o pompa la care nu putem modifica

debitul atunci cand se modifica viteza de rotatie.
2) Pompa cu cilindree variabila
215
Fig.3
Descriere :
(1) = surubul de reglare
(2) = stator
(3) = rotor
(4) = resort
(5) = paleta
(6) = corpul pompei
Debitul dorit este obtinut printr-un reglaj efectuat asupra unei pompe.
In cazul unei pompe cu palete si cilindree variabila, vom modifica pozitia
relativa a axelor rotorului si statorului.
In figura de mai jos vom avea :
Fig.4
Surubul 1 este insurubat complet : Debit maxim
Surubul 1 este desurubat cu cateva ture : Debit intermediar
216
Surubul 1 este complet desurubat : Debit nul
Observam ca prin deplasarea statorului in raport cu rotorul putem face varierea

debitului de la valoarea maxima pana la anularea completa, prin trecerea printr-un
debit intermediar.
Astfel avem realizata o pompa cu debit variabil. Deci :
O pompa cu debit variabil este o pompa la care putem varia debitul fara a
schimba viteza de rotatie a rotorului.
Nota : Pompele cu cilindree constanta si variabila trebuie sa fie obligatoriu

protejate la refulare printr-o supapa de siguranta, numita si limitator de presiune.
3) Pompa cu cilindree auto-anulabila
Fig.5
Descriere :
(1) = surubul de rezglare
(2) = compensator de presiune
(3) = stator
(4) = rotor
(5) = paleta
(6) = resort
(7) = corpul pompei
217
La acest tip de pompa regasim aceleasi organe ca la pompa cu debit variabil
dar, controlul statorului se efectueaza printr-un compensator de presiune.
Conducta de refulare (din interiorul corpului) este unita cu fata inferioara a
pistonului.
Un resort reglabil printr-un surub apasa pe suprafata sa superioara, noi putand
deci regla efortul de deplasare al pistonului.
Functionarea dispozitivului :
Pompa se roteste si umple cilindrul de la masina. Atunci cand pistonul ajunge

la capat, lichidul nu se poate scurge si presiunea in circuit creste, deci in partea de
dedesubt a pistonului de comanda a statorului.
Daca aceasata presiune creste suficient pentru a invinge rezistenta resortului,
pistonul se deplaseaza si statorul impinge resortul inferior, devenind concentric cu
rotorul.
Ne vom gasi atunci in situatia studiata in cazul anterior.
Pentru ca nu mai avem debit (debitul este nul), presiunea va inceta sa mai
creasca.
Daca presiunea tinde sa se diminueze, resortul obliga statorul sa coboare, deci
pompa va avea din nou debit.
O pompa cu debit auto-anulabil este o pompa la care debitul se anuleaza

atunci cand presiunea maxima dorita in circuit este obtinuta.
14.3.1 Pompe cu palete
In figura de mai jos este reprezentata o pompa cu palete simpla de tip

neechilibrat. Aceasta pompa este constituita dintr-un rotor prevazut cu canale si
antrenat printr-un arbore canelat.
Fiecare canal contine o paleta plata, rectangulara, care se poat misca radial in
lungul ei. Rotorul si paletele sunt plasate intr-un carter al carui profil interior este
excentric in raport cu axa arborelui de comanda.
Atunci cand rotorul se roteste, forta centrifuga impinge paletele catre suprafata
interioara a carterului , astfel incat ele sa urmeze intocmai profilul. Astfel, paletele
vor diviza spatiul cuprins intre rotor si carter intr-o serie de alveole.
218
Fig.6
Aspiratia pompei este situata in partea in care alveolele cresc in dimensiuni,

astfel creindu-se un vid partial.acest vid este umplut de lichidul hidraulic care este
impins in alveolele de la aspiratie de catre presiunea atmosferica care actioneaza in
rezervor.
Lichidul retinut intre palete este transportat pana la cota de refulare a pompei.
Alveolele din zona de refulare isi diminueaza progresiv volumul astfel ca
uleiul transportat este transmis in orificiul de refulare.
Pompa prezentata mai sus nu este echilibrata pentru ca toate actiunile de
pompare se produc in alveolele de pe aceiasi parte a rotorului si a arborelui.
Aceasata dispunere incarca radial cele doua piese.
Pompele cu palete cele mai utilizate sunt cele in constructie echilibrata.
Pompele contin un inel in care profilul interior este oval si el formeaza doua spatii
separate de pompaj plasate la 180° in raport cu axa pompei. Incarcarile radiale
aplicate la arbore sunt astfel egale si opuse, deci ele se anuleaza.
A. Gama de pompe cu palete VICKERS
Aceasata gama se compune din patru grupe :
1. Aceste pompe se recunosc foarte usor dupa carterul cilindric , de

unde si denumirea de « pompe rotunde »
2. Aceste pompe sunt de forma patrata, de unde si denumirea de
« pompa patrata »
3. Aceste pompe poseda palete duble, una gliseaza in cealalta, de
unde si denumirea de « pompe intra-vane »
4. Aceste pompe au o forma asemanatoare cu pompele din a doua
grupa, dar ele sunt recunoscute dupa orificiul lor de admisie de un
219
diametru mult mai mare decat orificiul de refulare. Ele sunt
denumite si « pompe cu palete subtitri ».
Pompele cu palete Vickers sunt in constructie echililibrata. Aceasta

echilibrare este obtinuta prin creearea a doua zone separate de pompare diametral
opuse care fac ca incarcarile radiale sa se opuna si sa se anuleze reciproc.
Fig.7
B. Pompe cu palete DENISON
Functionare :
Arborele motor de la pompa antreneaza un rotor in canalele radiale in care sunt

plasate paletele mobile. Fiecare dintre aceste palete este aplicata pe cama circulara
printr-un resort. In sectiune cama are forma unei elipse.
Rotorul, paletele si cama sunt stranse intre doua discuri care contin fiecare cate
doua orificii plasate la 180°unul in raport cu celalalt.
Orificiile din disc sunt unite de orificiul de aspiratie al pompei si permit
uleiului sa patrunda intre rotor si inelul-cama, prin rotirea rotorului, de doua ori pe
tur, atunci paletele sunstinute de resorturi se indeparteaza de centrul rotorului.
De asemenea, de doua ori pe tur, paletele expulzeaza uleiul in spatiul cuprins
intre rotor si inelul-cama, traverseaza cele doua orificii la alt disc, unindu-se cu
orificiile de refulare ale pompei.
220
Fig.8
Echilibrare hidraulica :
Echilbrarea hidraulica a paletelor la pompele DENISON consta in a face ca

uleiul sa soseasca sub presiune intre palete si stator.
Doar tensiunea slaba a resortului si forta aplicata paletelor actioneaza asupra
camei.
Randamentul mecanic al pompei este crescut (mai mare de 90%), uzura este
neglijabila si randamentul, putem spune ca este constant in timp.
Desenul schematic de mai jos prezinta urcarea paletei de-a lungul lungimii
unui rotor si apasarea pe fata interioara a camei circulare. Sagetile indica actiunea
fortelor hidraulice in jurul unei palete. Paleta nu se poate deplasa in interiorul unui
rotor atata timp cata acesta este echilibrat hidraulic si se aplica asupra camei
circulare.
Fig.9
• In figura de mai jos este reprezentata o pompa cu debit auto-anulabil si

o presiune ≥ 100 bari.
221
Fig.10
Atunci cand presiunea de refulare atinge valoarea stabilita a compensatorului

de presiune, sertarul acestui compensator se deplaseaza si provoaca decompresiunea
camerei pistonului de control si punerea sa la rezervor in timp ce, presiunea din
sistem actioneaza intotdeauna pe pistonul de echilibrare asigurand astfel deplasarea
inelului de presiune si mentinerea in pozitia de anulare de debit, pentru ca inelul de
presiune si rotorul port-palete sunt atunci practic concentrice.
Pompa nu va refula atata timp cat presiunea in sistem se mentine la o valoare
de 100 bari.
Nota :
La pornire, paletele sunt lipite contra statorului de forta centrifuga, dar

presiunea de refulare va actiona la baza paletelor, in zonele de comutare aspiratie-
refulare.
• In fiogura de mai jos este reprezentata o pompa cu debit maxim si o

presiune ≥ 100 bari.
222
Fig.11
Pompele din seria 140 beneficiaza de un nou tip de compensator de presiune.

Un piston de control si un piston de echilibraj care comanda deplasarea
inelului de presiune sunt controlate hidraulic in pozitie.
Atunci cand presiunea de refulare este inferioara valorii de reglare a
compensatorului de presiune, pistonul de control si pistonul de echilibraj sunt
simultan sub efectul acestei presiuni de refulare, ceea ce corespunde debitului
maxim al pompei.
Droselele A si B limiteaza debitul de control care se reintoarce in rezervorul
hidraulic.
14.3.2 Pompe cu angrenaje
223
Descriere :
Pompele cu angrenaje cu dantura exterioara sunt constituite dintr-un carter (1)

si doua pinioane cu dantura dreapta.
Unul dintre pinioane este numit pinion conducator (2) care este motor, fiind
solidar cu arborele de antrenare.
Celalalt pinion, numit pinion condus (3) este antrenat in miscarea de rotatie de
catre angrenajul danturii.
Fig.12
Functionare :
Uleiul din rezervor ajunge la pompa in punctul A, la aspiratie, el umpland

golurile dintre pinioane in partea superioara, partea C.
Odata ajuns si inchis in acea zona, uleiul este transportat de catre pinioane spre
stanga si spre dreapta in partea interioara a carterului, fiind impins catre R, adica
spre refulare.
Acest ulei nu se poate reintoarce in A, deoarece dintii care angreneaza in E
formeaza o perfecta etanseitate intre aspiratie si refulare.
Aspiratia la aceste pompe este provocata de vidul creat la nivelul D unde se

realizeaza decuplarea danturii.
Aceste pompe se pot roti in cele doua sensuri ; dar se va avea grija ca atunci
cand se face inversarea sensului de rotatie, trebuie sa se faca si inversarea
conductelor de aspiratie si de refulare.
224
Fig.13
Distingem doua tipuri de pompe cu angrenaje :

• Pompe cu angrenaje cu dantura exterioara
• Pompe cu angrenaje cu dantura interioara
Fig.14
Principii de constructie :
Aceste pompe au o constructie foarte simpla.

Ele pot lucra la presiuni de pana la 210 bari, dar sunt in general utilizate la
presiuni care variaza in jurul valorii de 100 bari.
Aceste pompe sunt cu debite cuprinse intre cativa litrii pana la cateva sute de
litrii pe minut pentru turatii cuprinse intre 500 si 3500 rot/min.
Calculul cilindreii :
225
Fig.15
Acesta este un volum de ulei care este refulat la o turatie a arborelui pompei.
Astfel, vom avea :
H = 2M – dp = MZ
dp ×π
P= Z =
M × Zπ
Z
Lungimea circumferintei: dp x π sau P x Z = MπZ
Cilindreea = MπZ x 2M x b
Cilindreea = 2π • M2 • 2b
Unde:
M = modulul dintilor
Z = numarul de dinti
b = largimea unui dinte
h = inaltimea unui dinte
dp = diametrul primitiv
p = pasul
Fortele radiale datorate uleiului cuprins in spatiul intermediar C:
• Observatii
226
Ca urmare a angrenarii, uleiul ramane blocat in camera interioara C formata de
dantura rotilor dintate.
Pe masura ce angrenajul se roteste, volumul acestei camere se micsoreaza
progresiv, astfel incat presiunea uleiului cuprins in ea creste, putand atinge valori
foarte ridicate.
• Consecinte
- Supraincarcarea palierelor si a cailor de rulare.

- Solicitarea la incovoiere a arborilor care sustin pinioanele.
Fig.16
• Remedii
a) Prin executia de frezari in garniturile pompei
- o singura frezare in cazul unei pompe cu un singur sens de

rotatie;
- doua frezari identice si simetrice in raport cu linia centrelor
pentru o pompa cu doua sensuri de rotatie.
Fig.17
227
b) Prin executie
- Gaurirea radiala prin pinionul conducator ;

- Executarea a doua crestaturi in arborele fix, sustinut de acelasi
pinion conducator:
• prin gaurile radiale si crestatura R, uleiul comprimat
in spatial intermediar creat este retrimis in camera de
refulare ;
•prin gaurile radiale si crestatura A, uleiul venit din
rezervor poate depasi vidul partial dintre dintii care se
dezangreneaza.
Nota :
Acest dispozitiv este convenabil atat pentru o pompa cu un singur sens de

rotatie, cat si pentru o pompa cu doua sensuri de rotatie.
14.3.3 Pompe cu surub
Principiul de constructie :
Pompele cu surub sunt constituite in general dintr-un corp in care sunt

prelucrate trei alezaje suprapuse, in care sunt montate trei suruburi axiale paralele.
Filetul la aceste suruburi are forma trapezoidala.
Surubul central este conducator sau motor , iar celelate doua suruburi, aflate de
o parte si de alta sunt conduse sau antrenate.
228
Fig.18
Principiul de functionare :
Fluidul debitat nu se roteste, cilindrului se misca rectiliniu. Surubul motor se

comporta asemeni unui piston fara sfarsit care se misca in mod continuu antrenand
lichidul de la orificiul de aspiratie spre orificiul de refulare.
Caracteristici :
Aceste pompe pot fi asimilate cu pompele cu angrenaje. Performantele lor sunt

mult mai ridicate, si anume : nu apar pulsatii de debit chiar la turatii ridicate si nu au
numeroase piese in contact reciproc, dar se folosesc la presiuni mici.
Aceste pompe au un randament scazut, dar au avantajul unei functionari
silentioase, dand un debit foarte regulat (constant).
Aceste pompe au debitul constant, acesta neputand fi modificat in functie de
viteza de rotatie.
Pompele cu surub sunt utilizate in industria petroliera si chimica pentru
efectuarea refularii lichidelor cu vascozitate ridicata.
14.3.4 Pompe cu pistonase axiale
Sunt cunoscute trei principii constructiv-functionale, si anume : cu disc

inclinat, cu corp inclinat si cu disc fulant, toate putand fi cu pozitie fixa sau reglabila
a discului sau a corpului.
A. Pompe cu pistonase axiale VICKERS
229
Fig.19
Asa cum apare reprezentata in figura, pompa se compune din :

- Noua pistoane (1) echilibrate hidraulic : fiecare rotula (2) si
scaunul sau (3) sunt strapunse de o gaura mica pentru ca se
formeaza un film de ulei intre scaunul rotulei si discul de sprijin
(4) pentru a se obtine echilibrarea hidraulica a pistoanelor si
ungerea suprafetele ;
- Un bloc de cilindrii (5) antrenat in miscare de rotatie prin
arborele pompei (6) ;
- un etrier (7) supus, intr-o parte, la efort de resortul (8) , iar in
paretea opusa de pistonul de comanda (9). Inclinarea sa determina
cilindreea pompei, prin realizarea unei miscari alternative a
pistoanelor in blocul cilindrilor (5) ca urmare a rotatiei acesteia
din urma;
- un capac (10) care are in componenta orificiile de aspiratie si de
refulare ca si oglinda de distributie (B);
230
- un sertar compensator (11) supus la efort de resortul reglabil (12),
pe de-o parte, si presiunea de refulare, prin orificiul (A), pe de alta
parte.
La pornire, etrierul (7) este mentinut de resortul sau (8) in pozitia care asigura
cilindreea maxima.
Atunci cand presiunea de refulare atinge valoarea de reglaj a pompei, pistonul
compensator (11) se ridica sub efectul resortului reglat (12).
Uleiul sub presiune este admis in pistonul de comanda al etrierului (9) si
provoaca deplasarea acestuia spre dreapta, miscand etrierul (7) contra efectului dat
de resortul (8).
Astfel, inclinarea etrierului (7) este diminuata si, ca urmare, cursa pistoanelor
(1) se micsoreaza. Cilindreea corespunde astfel unui debit cerut.
Daca se doreste in instalatie un debit crescut, presiunea de refulare se va
diminua, sertarul compensator (11) va cobora din nou, uleiul inchis in pistonul de
comanda a etrierului (9) este in parte evacuat spre dren prin canalul (C), pana cand
etrierul (7) isi gaseste o noua pozitie de echilibru corespunzatoare debitului cerut.
Fig.20
Atunci cand debitul furnizat de pompa este inferior debitului dorit in instalatie,
presiunea cade si pompa tinde a se bloca pe cilindreea maxima.
231
Cyl = l•s•n unde:
Cyl = cilindreea pe rotatie

l = cursa maxima a unui piston
s = suprafata unui piston
n = numarul de psitonase
Fig.21
Aceasata figura prezinta situatia in care debitul cerut in instalatie este un sfert
din debitul maxim al pompei.
Schita de mai jos prezinta oglinda de distribuitie si comutarile intre aspiratie si

refulare.
232
Fig.22
B. Pompa cu pistonase axiale si cilindree constanta VICKERS
Exista doua modele de pompe cu pistonase axiale cu cilindree constanta.

Primul model, ceva mai vechi, este pompa cu corp inclinat, ca in fig.23 (a) ,
se poate spune ca axa arborelui de antrenare si axa blocului cilindrilor formeaza un
unghi.
233
Alt model, ceva mai nou, este pompa cu corp drept, numita si pompa cu disc
inclinat, vezi fig.23 (b) , cand axa arborelui de antrenare se confunda cu axa
blocului cilindrilor.
a) b)
Fig.23
1. Pompa cu pistonase axiale, cilindree constanta si corp inclinat
Aceasata pompa are un corp format din doua parti (1) si (2), un arbore de
antrenare (3) sprijinit prin doi rulmenti (4) si (5) si de un platou de antrenare
cilindric (6) in care vin articulate rotulele bielelor (7). Pistonasele (8) sunt articulate
prin rotulele din capul bielelor si se deplaseaza in interiorul cilindrilor din blocul
cilindrilor (9). Bolcul cilindrilor este antrenat in miscare de rotatie prin legatura
unuversala (10), antrenata si ea la randul ei prin arborele de antrenare. Etanseitatea
intre blocul cilindrilor, oglinda de distributie (11) si blocul de distributie este
asigurata prin resortul (13). Orificiile sunt prevazute pentru trecerea uleiului intre
blocul de distributie , oglinda de distributie si blocul cilindrilor.
Fig.24
234
Blocul de distributie cuprinde doua orificii care asigura comunicarea cu
sistemul hidraulic. Garnitura arborelui (14) retine ueliul in interiorul carterului
asigurand astefel ungerea. Carterul este astfel construit incat sa mentina fix unghiul
format de axa arborelui de antrenare si axa blocului cilindrilor. Prin inlocuirea semi-
carterului care contine blocul cilindrilor cu un alt semi-carter cu un alt unghi decat
cel precedent, duce la schimbarea cilindreii pompei.
In figura de mai jos este schematizat un grup rotativ montat pe carterul sau.
Fig.25
La punctul (a), unghiul de inclinare al carterului este nul. De aceea, cursa

(lungimea parcursa de un piston in alezajul sau in timpul unei rotatii a arborelui )
este nula. Atunci cand unghiul de inclinare a carterului creste progresiv (fig. b si c)
cursa pistonului creste proportional. Ca urmare, lungimea totala a pistonului si a
bielei sale ramane constanta si atunci cand creste unghiul de inclinre, va creste
distanta care separa fundul pistonului de fundul cilindrului in pozitia de reintrare
minima a pistonului. Cresterea unghiului de inclinare va duce la cresterea cilindreii
235
pompei. Din cauza legaturii dintre blocul cilindrilor si arborele de antrenare ,
pistonasele sunt actionate ele revenind in alezajul lor atunci cand arborele este
antrenat in miscare de rotatie.
Diametrul alezajului, numarul de pistonase si lungimea cursei determina
cilindreea totala a pompei.
Una din functiile blocului si a oglinzii de distributie este de a permite trecerea
debitului de intrare si de iesire in alezajul blocului de cilindrii. Fiecare orificiu din
blocul de distributie strapunge degajarile semicirculare executate in oglinda de
distributie. Orificiile de pe oglinda de distributie sunt in prelungirea orificiilor care
comunica cu alezajele din blocul cilindrilor. Un spatiu relativ mic separa cele doua
orificii, de aspiratie si de refulare. Fiecare piston creeaza un vid in cilindrul sau ;
uleiul hidraulic este impins in cilindru sub actiunea presiunii atmosferice in timpul
unei semi-rotatii si pistonul refuleaza uleiul prin orificiul de refulare in timpul
celeilalte miscari de rotatie.
Efortul exercitat pe pistoane in timpul functionarii lor este transmis la discul
cilindric antrenat de arbore prin intermediul bielelor pistoanelor. Impingerile radiale
si axilale care actioneaza asupra arborelui de antrenare sunt suportate de rulmenti.
2. Pompa cu pistonase axiale , cilindree constanta si disc inclinat
Fig.26
Aceasata pompa se compune dintr-un carter realizat prin turnare (1), dintr-un
grup rotitor compus dintr-un arbore de antrenare (2) sprijinit pe un rulment cu bile
(3) instalat in carter si un rulment cu role (4) instalat in blocul de distributie (5).
Arborele de antrenare sustine si o rondela sferica (6) solidara cu arborele prin
caneluri, un bloc de cilindrii (7) de asemenea solidar cu arborele prin caneluri.
O placa (8) este suport pentru sabotii pistoanelor (9) pivoteaza pe rondelele
sferice si apasa pe discul inclinat (10). Acest disc este inclinat formand un unghi cu
axa arborelui de antrenare.
Acest unghi determina cursa pistonaselor (11) cilindrii din blocul de cilindrii,
determinand astfel cilindreea pompei. Blocul de distributie are suprafata interna
nitrurata, aceasta avand in componenta doua deschideri semicirculare care mentin
236
legatura intre orificiile de aspiratie si de refulare si orificiile cilindrilor din blocul de
cilindrii. Un resort (12) situat in interiorul blocului de cilindrii este strans la montaj
asigurand astfel etanseitatea intre blocul de cilindrii si fundul suprafetei din blocul
de distributie, el presand rondelele sferice pe placa de retinere.
Fundul acestei suprafete joaca deci rolul oglinzii de distributie de la pompa cu
pistonase axiale si bloc inclinat. O garnitura cu buze asigura etanseitatea inspre
rulmentul cu bile. Aceasata pompa poseda , in general, in carterul sau doua orificii
(13) si (14). La unul din aceste orificii, plasat in partea superioara a pompei,se
monteaza drenul care apoi este legat la rezervor. Functionarea acestor pompe este
analoga cu functionarea pompei cu corp inclinat. Dar efectul datorat inclinarii
corpului pompei este inlocuit de actiunea inclinarii discului suport. Aceasta placa
suports prijina pistonasele in timpul rotatiei lor ceea ce provoaca creearea unei
cilindree, deci a unui debit, asa cum se observa si in figurile de mai jos (b si c).
Fig.27
Arborele de antrenare antreneaza blocul cilindrilor si pistonasele, ca in fig. 28.
Sabotii pistonaselor gliseaza pe discul de presiune pe care se sprijina. Unghiul pe
care il face acest disc cu axa arborelui de antrenare determina miscarea de dute-vino
a pistonaselor in blocul de cilindrii. Atunci cand pistonul incepe miscarea sa de
recul, deschiderea din spate a cilindrului sau se prezinta inaintea deschiderii
semicirculare de aspiratie din blocul de distributie si lichidul hidraulic umple
cilindrul, aceasta in timpul unei miscare de semirotatie a arborelui de antrenare.
Atunci cand cilindrul este complet plin, deschiderea din spate a cilindrului intalneste
spatiul inchis situat intre cele doua orificii semi-circulare, de aspiratie si de refulare,
apoi deschiderea de la refulare. Pistonul reintra in cilindrul sau, in timpul celei de-a
doua semi-rotatii si erxpulzeaza lichidul hidraulic in orificiul semicircular de
refulare din blocul de distributie.
237
Fig.28
Functionarea acestor pompe este intrutotu analoga cu cea a pompelor cu corp
inclinat, asa cum se observa si din figura de mai sus. Trebuie remarcat faptul ca, ca
realizarea mecanica a acestei pompe este mult mai simpla decat a pompei cu bloc
inclinat si ca numarul pieselor aflate in miscare este mult mai mare.
14.3.5 Pompe cu pistonase radiale
In figura de mai jos este prezentata o pompa cu pistonase radiale BOSCH.
238
239
Fig.29
Aceasta pompa este constituita din :

• Un rotor (1) solidar cu arborele de antrenare (2) ;
• Un sertar cilindric fix (3), pe care se roteste rotorul (1) si care contine
orificiile de aspiratie si de refulare ;
• Pistonasele (4) care se sprijina pe inelul excentric (5) prin patinele
hidrostatice (6) si care culiseaza in rotorul (1) in timpul unei rotatii ;
• O articulatie a rotulei (7) leaga pistonul (4) de patina sa (6) ;
• Ghidajul patinelor (6) pe inelul excentric (5) este realizat prin inele de
mentinere (8) situate de-o parte si de alta a patinelor (6). In timpul
functionarii, forta centrifuga si presiunea uleiului lipeste pistonasele (6)
pe inelul de frictiune (7) ;
• Pistonul de echilibrare (9) si pistonul de control (10), comandate prin
sertarul compensator (11), permit centrarea sau descentrarea (creearea
unui excentric) inelului de frictiune (5) in raport cu axae rotorului (1) ;
240
La pornire, arcul (12) a pistonului de control (10) deplaseaza total (realizeaza
excentricul) inelul de frictiune (7). In timpul functionarii, presiunea de refulare
actioneaza asupra pistonului (9), pe suprafata S si asupra pistonului (10) pe
suprafata 2S (pe acesta din urma prin canalul A). atata timp cata aceasata presiune
este inferioara valorii reglate a compensatorului de presiune (14), pompa ramane cu
debit plin.
Atunci cand presiunea de refulare atinge valoarea reglata a compensatorului de
presiune, sertarul (11) a acestui copmpensatir se deplaseaza comprimand resortul de
reglaj (15).
Astfel camera pistonului de control este pusa in legatura cu rezervorul, ca
urmare, pistonul de echilibrare (9) centreaza inelul de frictiune (5) pe rotorul (1).
Astfel, presiunea de refulare se mentine la valoarea reglata.
Distingem doua situatii mai importante de functionare a acestui tip de pompa :
a) Pompa functioneaza cu debit total (plin)
Fig.30
La pornire, resortul pistonului de control deplaseaza total inelul de frictiune.
In timpul functionarii, presiunea de refulare actioneaza asupra pistonului de
suprafata S si asupra pistonului de suprafata 2S. atata timp cat presiunea este
inferioara valorii reglatea a compensatorului, pompa ramane cu debit total (plin).
b) Pompa functioneza cu anulare de debit
241
Fig.31
Atunci cand presiunea de refulare atinge valoarea reglata a compensatorului de

presiune, sertarul acestui compensator se deplaseaza. Astfel, camera pistonului de
control este legata la rezervor, atunci pistonul de echilibraj centreaza inelul de
frictiune pe rotor.
Presiunea de refulare este mentinuta astfel la valoarea reglata.
Strangularile A si B limiteaza debitul de control care se returneaza la rezervor.
14.4 Recomandari pentru montarea

diferitelor tipuri de pompe
• Conductele de aspiratie vor fi cel putin egale cu dimensiunile nominale

ale orificiului de aspiratie si nu va exista nici o reducere a sectiunii intre
orificiul de aspiratie si filtru.
• Viteza de curgere in conducta de aspiratie trebuie sa fie cuprinsa intre
0,6 si 1,2 m/s.
• Carterul (sau corpul) pompei trebuie complet umplut cu ulei inainte de
pornirea acesteia.
242
• Conducta de drenaj trebuie sa aiba dimensiuni corespunzatoare cu
diametrul orificiului de drenaj, ea trebuind sa fie intotdeauna legata de
orificiul de drenaj situat in partea superioara a carterului astfel incat
carterul sa ramana intotdeauana plin cu ulei. Daca aceasta conducta de
drenaj este de lungime mare, sectiunea sa poate fi crescuta pentru a se
evita aparitia unor pierderi de sarcina importante (presiunea in interiorul
carterului nu trebuie sa depaseasca 0,35 bar).
• Asa cum s-a mentionat si anterior, aceste conducte trebuiesc prelungite
in rezervor pentru a se evita efectul de sifonare, care poate avea
consecinte ca golirea carterul pompei de ulei si eliberarea uleiului in
atmosfera.
14.4.1 Caracteristici functionale generale
Pompele se caracterizeaza prin debitul lor si prin presiunea maxima admisibila.
Debitul este cantitatea de lichid pe care o pompa o poate furniza pe unitatea de

timp, la o viteza de antrenare data.
Vol
Q = timp unde :
Q = debitul [ l/min ]
Vol = volumul [dm3]
Timp = [min]
Se va putea scrie:
Q=S•v unde :
Q = debitul [ l/min ]
S = suprafata [dm2]
v = viteza de curgere [dm/min]
Schimarile vitezei de antrenare modifica debitul pompei, ducand la
modificarea cilindreii pompei.
Cilindreea unei pompe exprimata in cm3 este volumul teoretic de lichid

furnizat pe o rotatie la presiune nula.
Q
Cil. = n unde :
Cil. = cilindreea [cm3]
Q = debitul [cm3/min]
N = turatia [rot/min]
243
Putem spune astfel ca, o pompa produce un debit ; iar rezistenta la curgere pe
care o intampina debitul de lichid in circuit creeaza presiunea.
Exista o limita maxima a presiunii pentru care o pompa poate functiona corect.
Aceasta presiune se va exprima in bar sau in Pascali.
1 bar = 105 Pascali
Putem defini astfel relatia dintre debit si presiune:
Debitul unei pompe nu este constant ; acesta se diminueaza cand rezistenta la

curgere a uleiului (deci presiunea) creste.
Aceasta diminuare a debitului se datoreaza faptului ca etanseitatea interna a

pompei nu este perfecta si o anumita cantitate de ulei trec direct din zona de
aspiratie in zona de refulare, in interiorul pompei.
Aceste pierderi apar la toate pompele , aceasata pentru ca debitul unei pompe
este dat pentru mai multe presiuni.
De exemplu :
La pompa cu palete Vickers, cod : 25V12A-1A10-180, aceasata poate
functiona cu :
38 l/min la o presiune de 7 bar , dar si cu 34 l/min la o presiune de 140 bar.
Principalii factori care stau la baza scurgerilor interne sunt :

• Presiunea : toate cresterile de presiune duc la cresteri ale scurgerilor
interne.
• Caracteristicile uleiului :
- vascozitatea sa : scurgerile interne sunt mult mai importante in
cazul uni ulei mai vascos ;
- indicele de vascozitate : influenta temperaturii, in general o
crestere a temperatirii duce la cresterea scurgerilor interne.
• Gama de viteze: acestea sunt date de limitele maxime si minime ale
vitezelor care asigura conditii normale de aspiratie si o durata de viata
normala a unei pompe.
Vitezele se vor exprima in rot /min.
Q
N= unde :
Cil
N = turatia [rot/min]
Cil. = cilindreea [cm3]
Q = debitul [cm3/min]
244
Viteza sau mai bine zis turatia nominala este viteza de lucru pentru care pompa
este construita, si depinde de masa specifica a umleiului utilizat, de vascozitatea
acestui ulei si de depresiunea maxima creeata de pompa.
14.4.2 Durata de viata a unei pompe
Atunci cand verificam o pompa utilizata se constata o crestere a jocurilor

dintre elemente ceea ce duce la reducerea debitului util al pompei.
Acest tip de uzura este deobicei cauzat de de functionarea pompei la o presiune
diferita de presiunea normala prevazuta de constructori.
Iata cativa factori importanti care determina durata de viata a unei pompe :
a) Fabricantii indica ca durata de viata a unei pompe este invers

proportionala cu viteza de rotatie a componentelor.
Presupunand ca o pompa cu turatia de 1000 rot/min are o durata de viata
de 2000 ore, se pune intrebarea care este noua durata de viata a pompei
daca turatia acesteia creste la 2000 rot/min.
×2000 h
Durata de viata = 10002000 = 1000 h deci durata de viata
a pompei se injumatateste
Atunci cand turatia pompei creste, durata de viata a acesteia se reduce.
b) Fabricantii indica ca durata de viata a unei pompe variaza invers

proportional cu cubul presiunii de functionare.
Presupunand ca o pompa care functioneaza la o presiune de 35 bar are o
durata de viata de 2400 ore, se pune intrebarea care este noua durata de
viata a pompei daca presiunea se dubleaza.
Durata de viata = 2400h 35

70
( ) 3
= 300h
Deci, influenta presiunii este considerabila. Daca avem o crestere a

presiunii de 20%, adica 7 bar, durata de viata a pompei va fi :
Durata de viata = 2400h (3535+7 ) 3

= 1388h
Asa cum se observa, o mica variatie a presiunii are o importanta
influenta asupra duratei de viata.
Din experienta practica, se recomanda, pentru un bun reglaj, utilizarea unei

pompe cu 25% sau 30% sub presiunea sa nominala.
245
Formula generala de calcul a duratei de viata este :
( )( )
Durata de viata = k•Nb•h•e• Vn • Pn
Vu Pu
3
Unde:
k = coeficient caracteristic lichidului de lucru, care este

egal cu 1 pentru un ulei mineral si intre 0,4 si 0,7 pentru un fluid
rezistent la foc.
b
N •h•e = numarul de ore dat de constructor
Vn = viteza nominala
Vu = viteza de utilizare
Pn = presiunea nominala
Pn = presiunea de utilizare
Normele de securitate pentru o buna functionare a pompelor prevad :
• Robinetii de izolare de pe conductele de refulare trebuiesc plasati in aval
de aparatele de protectie sau de reglare, astefl incat pompele sa ramana
protejate daca robinetaii sunt inchisi.
• Nivelul de zgomot al unei pompe nu trebuie sa depaseasca 80 dBA, in
conditiile de maxima functionare.
• Nici o constrangere, alta decat cuplul, nu trebuie sa fie suportata de
arbore.
• Orificiul de drenaj al pompei trebuie sa fie orientat spre partea cea mai
inalta a acesteia.
• Utilizarea unei pompe duble nu este recomandata decat cu acordul
clientului.
Cavitatia este o alta problema importanta la pompe.
Sunt situatii in care debitul de lichid hidraulic este isuficient pentru a permite
umplerea in intregime a alveolelor sau a cilindrilor de la pompele volumice.
Presiunea statica absoluta a lichidului poate atunci cobori pana la o valoare
egala cu presiunea de vaporizare (presiunea vaporilor saturati). Dar, acesta presiune
de vaporizare constituie limita inferioara a presiunii absolute si toate diminuarile
suplimentare antreneaza vaporizarea lichidului si formarea de bule umplute cu gaz.
Aparitia si evolutia acestor bule (cavitati)costituie fenomenul numit cavitatie.
Aparitia cavitatii este legata de fenomenul de absorbtie a gazelor de catre
lichidele cu care vin in contact.
Cavitatia se poate produce si atunci cand viteza lichidului atinge o valoare care
antreneaza scaderea presiunii statice, astfel incat presiunea devine inferioara
presiunii de vaporizare.
Daca conducta de alimentare a unei pompe are un diametru insuficient sau
daca aceasata se stramteaza, apar pierderi de incarcare foarte importante , iar
246
presiunea absoluta devine foarte mica pentru mentinerea unei alimentari normale a
ei si cavitatea se poate produce.
Daca presiunea lichidului hidraulic scade sub presiunea de vaporizare, bulele
se dezvolta prin evaporarea lichidului ambiant si prin degajarea gazului (aerului
infiltrat in sistem datorita neetanseitatilor) dizolvat in lichid, devin sferice si ajung
sa cuprinda in interiorul lor particulele solide care le-au adapostit.
Intr-un lichid aflat in misacre, bulele astfel formate pot ajunge intr-o regiune in
care presiunea lichidului este mai mare decat presiunea de vaporizare. Se constata
atunci un fenomen numit implozie, deci o spargere a acestor bule, proces insotit de o
serie de fenomene fizice si chimice cu efecte importantea asupra peretilor corpului
pompei.
Cavitatia determina zgomote la pompe, facand sa vibreze tubulatura,
determinanad totodata si o proasta functionarea a supaelor si a motoarelor,
provocand o uzura rapida a componentelor, prin eroziunea metalului, precum si
distrugerea echilibrului hidraulic al pieselor aflate in miscare de rotatie.
Toate aceste se pot evita printr-un studiu judicios al sistemului si prin
utilizarea, pe admisia pompei, a unei conducte cu un diametru suficient de mare si
evitarea oricarui tip de strangulare pe aceasta zona.
Simbolizarea diferitelor tipuri de pompe :
• Pompa cu cilindree constanta
• Pompa cu cilindree variabila
247
• Pompa cu cilindree auto-anulabila
14.4.3 Zgomote la pompe.

Cauze probabile si recomandari
Cauze posibile Recomandari

Conducta de aspiratie sau filtrul de pe Este necesara curatirea circuitului si a
aspiratie sunt partial infundate. filtului. Se va reumple circuitul cu un
ulei nou, filtrat in prealabil.
Vascozitatea uleiului este prea crescuta Golirea intregului circuit, reumplerea
pentru a permite o buna amorsare. acestuia cu ulei cu o vascozitate
adecvata, filtrat in prealabil.
Patrunderea aerului la garniturile de Ungerea garniturilor si a arborelui ;
racordare de pe conducta de aspiratie sau inlocuirea acestora daca este necesar si
la garniturile de etansare a pompei. asigurarea etanseitatii la arborele
pompei.
Pompa se roteste foarte repede. Se va verifica care este viteza maxima
recomandata de constructor.
Cresterea presiunii in circuit. Se va verifica reglarea supapei de
securitate.
248
O proasta aliniere a cuplului moto- Se va corija alinierea cuplului moto-
pompa. pompa si, daca este necesar, se va
schimba garnitura de etansare de la
arborele pompei.
Pompa uzata. Demontarea pompei, verificarea si
curatirea pieselor interne. Schimbarea
pieselor defecte.
Patrunderea aerului in circuit, la Se va verifica nivelul de ulei din
aspiratia ueliului din rezervor. rezervor ; conducta de retur trebuie sa fie
imersata si bine separata de partea de
aspiratie.
Se va completa, la nevoie, cu ulei nou,
fitrat in prealabil.
Filtrul este prea mic. Se va schimba filtrul. Capacitatea
filtrului trebuie astfel aleasa incat sa
asigure o buna filtrare si acesta sa fie
suficient de mare.
Priza de aer din rezervor este blocata. Aerul trebuie sa traverseze liber filtrul de
aer, de aceea daca este infundat acest se
va curata.
Supapa de securitate vibreaza. Se vor verifica garniturile de la
racordarile conductei de aspiratie si de la
arborele pompei.
Caracteristicile principalelor tipuri de pompe
Tipul pompei Pompa cu Pompa cu Pompa cu Pompa cu

angrenaje palete pistonase pistonase
Caracteristici radiale axiale
Presiunea maxima 175 140 210 ≥ 350
[bar]
Debitul [l/min] 4 la 600 4 la 360 20 la 750 8 la 580
Turatia min 800 300 750 500
[rot/min] medie 1200 1200 - -
max 1800 1800 1800 1800
Randamentul 0,80 – 0,90 max.0,95 max.0,95 max.0,98
mecanic la viteza
recomandata
volumetric la viteza
recomandata
global la viteza
249
recomandata
• Puterea
Puterea P este cantitaea de lucru mecanic L furnizat in timpul t.
P= L
t
unde: P = puterea [W]
L = lucru mecanic [Joule]
t = timpul [sec]
In hidraulica :
P=p•Q unde : P = puterea [W]

p = presiunea [Pascal]
Q = debitul [m3/ sec]
W = watt
1 kW = 1000 W
• Randamentul
η = Pu
Puterea utila
Randamentul = Puterea absorbita
adica : Pa
Sau :
η = Lu
Lucrul mecani util
Randamentul = Lucrul mecanic absorbit
adica : La
250
251
CAPITOLUL 15
Cilindrii hidraulici
252
CAPITOLUL 15 :
Cilindrii hidraulici
Definitie : Cilindrii sunt motoare liniare.
Acestia constituie un mijloc extrem de simplu pentru transformarea miscarii

rotative de la sursa de putere ( pompa – motor electric) in miscare liniara, cu viteza
controlata si eforturi ridicate.
Principalii constructori de cilindrii, propun o serie standard, o gama de cilindrii
cu diametrul cuprins intre 30 si 300 mm, pentru presiuni nominale pana la 300 bar,
corespunzand unei incarcari maxime de 300.000 daN.
Cateva firme sunt echipate pentru producerea unor cilindrii cu diametru de
pana la 1 m si curse de pana la 10 m.
Domeniile de aplicare a cilindrilor hidraulici sunt extrem de intinse.
Alegerea unui cilindru este direct legata de aplicatia avuta.
De exemplu, pentru un cilindru utilizat in agricultura criteriul esential este

pretul, spre deosebire de un cilindru hidraulic utilizat in siderurgie unde importante
sunt fortele de incarcare care sunt cu socuri, deci faptul ca cilindrul lucreaza
intensiv.
In opinia specialistilor este deci foarte important materialul ales pentru
constructia cilindrilor.
Este periculos sa ne imaginam ca conceperea si realizarea unui cilindru se
limiteaza, in final, la asocierea pur si simplu, a unei gauriri, a unei rectificari , cu o
tija cromata cumparata la metru, totul completat cu un dispozitiv de etanseitate, ales
la intamplare dintr-unul din numeroasele cataloage care ofera garnituri.
253
15.2 Clasificarea cilindrilor
Cilindrii se clasifica astfel :
Fig.1
• Cilindrii cu simplu efect
• Cilindrii cu dublu efect, care pot fi:

- cu tija simpla
- cu tija dubla
• Cilindrii diferentiali
a) Simplu efect
b) Dublu efect si tija simpla
c) Dublu efect utilizat ca simplu efect
254
d) Dublu efect si tija dubla
e) Dublu efect alimentat prin tija
f) Dublu efect cu doua viteze
g) Simplu efect, telescopic
15.2.1 Cilindrii CNOMO
Cilindrii CNOMO raspund recomandarilor facute de Comitetul de Normalizare

pentru masini unelte utilizate in industria de automobile.
Acesti cilindrii inlocuiesc cilindrii corespondenti mentionati in normele
AFNOR.
255
Aceste doua tipuri de cilindrii au dimensiuni identice : alezaje, fixari, curse,
ceea ce permit in cazul unor defectiuni interschimbabilitatea rapida.
• Gama de alezaje (in mm) este : 32, 40, 50, 63, 80, 100, 125, 160.
• Presiunea maxima de lucru: 160 bar.
• In functie de diametru, cursele sunt intre 30 si 1000 mm.
• Gama de temperaturi: de la – 10 la + 90°C.
Codificarea acestora se face dupa norma NF E 48 031 si cuprinde , in ordine,
urmatoarele caracteristici :
1. seria careia ii apartine cilindrul (presiunea, cu tija simpla
sau dubla) ;
2. alezajul (in mm) ;
3. diametrul tijei pistonului ;
4. tipul de fixare ;
5. conditii de utilizare ;
6. etanseitatea pistonului ;
7. etanseitatea tijei ;
8. amortizarea ;
9. orificii si tipuri de filete ;
10.cursa pistonului (in mm) ;
11.extremitatea tijei ;
12.pozitia orificiilor ;
13.pozitia de fixare;
14.alte optiuni speciale
Fixarea: cilindrii sunt interschimbabilisi pentru fixarea lor se utilizeaza tiranti.

Asa cum apare si in figurile de mai jos, distingem :
- cu placa de fixare in fata sau in spate ;
- fixarea cu vincluri in fata si in spate ;
- fixarea vu articulatii in partea din spate ;
- fixare cu pivoti.
Normele NF E 48 501 si 502 precizeaza extremitatile tijei pistonului (cu rotula
si capacul corespunzator).
256
Fig.2
Componenta unui cilindru CNOMO :
01 = garnitura raclor la tija

02 = garnitura de etanseitate la tija
03 = garnitura de ghidare
04 = cartus de ghidare in partea din fata din fonta
05 = garnituri pe partea de alimentare
06 = garnituri in partea din fund (spate) a cilindrului
07 = garnituri cu buze pe piston
08 = bride de alimentare din otel zincat negru
09 = inel de amortizare inainte
10 = clapeta de amortizre in spate, din bronz
11 = inel de oprire a clapetei
12 = clapeta de amortizare in fata, din bronz
13 = inel de oprire a clapetei
14 = segmenti metalici
15 = tiranti pentru asamblare
16 = tija din otel
17 = flansa din fata din otel zincat negru
18 = cilindru din otel A56, protejat la exterior prin vopsire
19 = piston prevazut cu segmenti
20 = piston prevazut cu garnituri cu buze
21 = flansa din spate din otel zincat negru
Caracteristici functionale generale :
Cilindrii CNOMO pot fi cu:

a) tija simpla:
257
• cu simplu effect
• cu dublu effect
• normala
• diferentiala
b) tija dubla
- Presiunea de lucru : 80bar, 160 bar, etc.

- Temperatura: -20°C la 90°C
- Presiunea de curgere :
o Pentru Ø 32 : 0,2 bar
o Pentru Ø160: 1 bar
- Randamentul la 60 bar:
o Pentru utilizare statica: 0,9
o Pentru utilizare dinamica: 0,8
- Cilindrii pot fi cu amortizare sau fara
- Etansarea:
o Garnituri cu buze: pentru mentinerea pe pozitie;
o Segmenti : pentru deplasare rapida si pentru viteze mici si
regulate
- Vascozitatea uleiului : 2°, 5 °Engler la 50°centigrade
- Finetea de filtrare a uleiului : ≤ 200 microni.
- Viteza maxima a cilindrului este viteza obtinuta la viteza maxima de
curgere de 5 m/s in orificiile cilindrului.
Ø alezaj 32 40 50 63 80 100 125 160

Ø normal 18 22 22 28 36 45 56 70
tija diferential 28 36 45 56 70 90 110
Lungimea de 22 22 25 25 30 30 35
amortizare
Ø orificiu 8 8 12 16 16 20 20 25
Viteza maxima 0,3 0,25 0,25 0,3 0,25 0,2 0,1 0,1
m/s
Cursa maxima 250 400 400 630 630 1000 1000 1000
normalizata
258
Fig.3
15.2.2 Cilindrii speciali
a) Cilindrii pentru presiuni inalte de 500 – 600 bar . Acestia

echipeaza presele hidraulice.
b) Cilindrii utilizati in special pe masini unelte. Acestia pot fi :
- cu tija simpla si perforata; in acest caz corpul este
cel care se deplaseaza.
- cu tija dubla; lungimea unui cilindru cu tija dubla
perforata este mult mai mic in raport cu lungimea unui
cilindru clasic.
Fig.4
c) Cilindrii telescopici. Acestia pot fi :

- Cu simplu efect, au o singura alimentare cu ulei,
returul prin incarcare exterioara. Iesirea tijelor
pistoanelor se face pas cu pas. Astfel, la alimentarea cu
259
ulei acesta actioneaza asupra suprafetei de sectiune S1
(cea mai mare), ducand la iesirea primului piston. La
finalul cursei primului piston, uleiul va actiona asupra
suprafetei S2, ducand la iesirea celui de-al doilea piston.
Returul se realizeaza prin incarcarea exterioara.
- Cu dublu efect, cand pentru retur nu este necesara o
incarcare exterioara.
Fig.5
15.2.3 Cilindrii rotativi ( sau motoare oscilante )
a) Cu cremaliera
Acestia realizeaza o miscare unghiulara (rotatie de la 45° la 360°) cu cupluri

variabile in functie de presiunea de alimentare. Ei sunt caracterizati prin :
• Tipul lor,
• Cuplul pentru o presiune data,
• Unghiul de rotatie.
260
Fig.6
b) Cu palete
• Cu o paleta, rotire unghiulara de max 280°

• Cu doua palete, rotire unghiulara de max 100°
Fig.7
Cuplul obtinut este proportional cu presiunea si cu supafata paletelor. Viteza

de rotatie este in functie de debit.
In sectiunea prin cilindrul rotativ cu doua palete avem:
1 = corp din fonta
2 = suporturi din otel cu garnituri
3 = palete cu canale de comunicatii , solidare cu arborele de antrenare.
Doua flanse port-paliere inchid acest ansamblu.
Functionare :
Daca uleiul sub presiune intra prin orificiul O, el actioneaza asupra

suprafetelor paletelor in 4 si 5. camerele 6 si 7 sunt unite de rezervor prin orificiul
O1. Arborele de antrenare se roteste in sens orar.
261
Daca O1 este alimentata de ulei sub presiune se inverseaza sensul de rotatie al
arborelui.
O blocare pe pozitie poate fi obtinuta.
Utilizare :
Pentru toate miscarile unghiulare rotative.
15.3 Montarea cilindrilor
15.3.1 Montarea cilindrilor in paralel
Intrarea si iesirea in fiecare dintre cilindrii este realizata prin aceiasi conducta
de intrare A si de iesre B.
Fig.8
Teoretic, valoarea presiunii este aceiasi la toate intrarile din cilindrii.

Daca cilindrii nu sunt legati mecanic (L) printr-o incarcare, exista
independenta cinematica intre ei. Putem monta, in acest caz, regulatoare de debit,
RD, care, dupa reglare asigura un control cinematic.
Legatura mecanica a cilindrilor permite cresterea fortei disponibile.
15.3.2 Montarea cilindrilor in serie
a) A doi cilindrii cu dublu efect
262
Fig.9
b) A unui cilindru cu dublu efect cu un cilindru cu simplu efect
Fig.10
Fig.11
263
Pu = purja de aer
Va = vana de umplere a circuitului izolat
LD = limitator de debit (controleaza faza de coborare)
CARP = clapeta anti-retur pilotata (permite blocarea sarcinii pe pozitie).
In cazul montarii cilindrilor in serie, conducta de iesire dintr-un cilindru

constituie intrarea in cel de-al doilea cilindru. Sincronizarea este hidraulica.
Miscarile sunt legate intre ele , ele fiind in acelasi sens.
Volumul de fluid deplasat determina cilindree egale : V1 = V2, deci, alezajele
celor doi cilindrii sunt diferite. S1>S3, cu S2 = S3 pentru fig.9 si Sa = St pentru
fig.10
S2 si Sa sunt suprafete inelare
St este suprafata tijei
Daca cilindrii sunt solicitati de incarcari comune (fig.9 si10 ) sau separat
(fig.11), presiunile din fiecare camera in parte sunt diferite si tind a se aduna.
Daca viteza trebuie sa fie controlata printr-un regulator de debit, plasarea
acestuia se va face in amonte de cilindrul A si nu in aval de cilindrul B. Strangularea
ar o crestere a presiunii in tubulatura de iesire.
Tubulatura de transfer trebuie bine dimensionatapt a rezista la cresteri ale
presiunii in raport cu suprafetele cilindrului A.
Circuitul uleiului in aceasta tubulatura este independenta, un motaj pentru a se
realiza umplerea este prevazut in p1. In cazul in care tija cilindrului reintra, vana Va
va fi deschisa. Se va actiona, de asemenea si surubul de la purja Pu.
15.4 Etansarea in cilindrii hidraulici
Intr-un cilindru hidraulic exista doua tipuri de etanseitate :
1) Etanseitate la nivelul pistonului : realizeaza etanseitatea intre camera

anterioara si cea posterioara
2) Etanseitate la nivelul tijei : realizeaza etanseitatea intre cilindru
si exterior
15.4.1 Etansarea pistonului
Pistonul este cel care culiseaza si are in componenta garniturile care asigura
etanseitatea intre cele doua camere ale cilindrului. Acest sistem de etansare este
diferit in functie de presiunea utilizata.
a) Pentru presiuni < 15 bar

b) Pentru presiuni de pana la 200 bar
c) Pentru presiuni superioare de 200 bar
264
a) Pentru presiuni < 15 bar
In aceasata situatie pistonul nu cuprinde nici o garnitura de etanseitate;

pistonul fiind doar prelucrat si, pentru a evita blocarea el are canale circulare care
au rolul de a distribui uniform presiunea pe toata circumferinta, permitand astfel
obtinerea unei centrari automate a pistonului. Etansarea intre piston si cilindru se va
face prin jocul radial dintre piston si cilindru.
Fig.12
Daca dorim sa obtinem o mai buna etanseitate, vom utiliza atunci garnituri
sferice, inele « O » sau segmenti (metalici sau de teflon). Totodata se va tine seama
de faptul ca segmentii nu pot fi utilizati pentru presiuni superioare de 20 bar.
b) Pentru presiuni de pana la 200 bar
Pentru o buna etansare la o presiune de pana la 200 bar maxim, se vor utiliza
inele « O » cu inele de retinere (numite si contra garnituri) pentru a evita extrudarea
si roaderea acestora. Acest sistem de etansare prezinta inconvenientul ca poate fi
utilizat pentru viteze mici, de maxim 0,2 m/s.
265
Fig.13
Pentru viteze mai mari se vor utiliza inele de etansare in forma de « U », cu

buze largi. In acest caz pistonul este alcatuit din mai multe parti separate de tija cu
care se asambleaza mai apoi in diverse moduri.
Fig.14
Fig.15
c) Pentru presiuni superioare de 200 bar
In acest caz pentru o buna etansare se vor utiliza mansete in « V » multiple cu

inele de protectie. Acestea asigura o buna etansare, numarul mansetelor utilizate
fiind determinat de presiunea de lucru.
Inelele de protectie laterale sunt din tesatura impregnata cu cauciuc, iar
mansetele sunt din elastomeri sau o tesatura foarte dura.
266
Fig.16
Fig.17
15.4.2 Etansarea tijei
Etansarea tijei in cazul unui cilindru cu dublu efect se realizeza prin utilizarea
unui sistem de etanseitate compus in general din :
• Un inel de ghidare : un cuzinet dintr-un material autolubrefiant (bronz
sau teflon) ;
• Un sistem de etansare a tijei format din mai multe garnituri ;
• O garnitura racloare.
267
Fig.18
Criteriile de alegere a garniturilor de etansare de la tija sunt aceleasi ca pentru

piston.
Concluzii :
Se retine aspectul ca sistemele de etansare utilizate sunt diferite in functie de

presiune, de etanseitatea dorita si de eforturile care pot apare.
O etanseitate perfecta este dorita atunci cand cilindrul incarcate se poate opri,
deci este sub presiune.
O etanseitate ridicata se poate obtine prin utilizarea garniturilor cu buze.
Materialul din care se constituie elementele de etansare trebuie sa fie ales si in
functie de natura fluidului utilizat in instalatie.
15.5 Amortizarea interna la cilindrii hidraulici
Amortizarea la final de cursa a pistoanelor poate duce la evitarea tuturor

socurile brutale care pot aparea.
Reglarea acestei amortizari se face pentru o masa si o viteza data. Amortizarea
este eficace in anumite limite. Pentru viteze crescute si mase importante se vor
utiliza alte aparate hidraulice.
O buna amortizare este amortizarea interna, incorporata in cilindru.
268
Fig.19
Functionare :
Sa ne imaginam iesirea unei tije ; ansamblul mobil porneste si nimic nu-l

opreste, astfel ca pistonul va veni in contact cu partea de fund a cilindrului , ducand
la aparitia socurilor.
Printr-un sistem destul de simplu noi putem absorbi o partea din energia
cinetica. Asa cum este prezentat si in schema de mai jos, se va monta pe piston unul
sau doua drosele numite si « conuri de franare » si se va prelucra in partea de fund
un alezaj identic cu cel al droselului. In plus, o prelucrare suplimentara ne va
permite obtinerea unei strangularii reglabile si, in plus, se va utiliza si o supapa de
sens pentru cazul in care strangularea reglabila este inchisa din greseala.
Faza 1:
Fig.20
Conul este prezent in alezaj, el obturand orificiul principal de refulare.

Inaintea acestei faze, forta F se transforma in intregime in lucru mecanic
exterior, presiunea pe refulare fiind teoretic nula.
Faza 2:
269
Fig.21
Conul este in intregime in alezaj , orificiul principal de refulare este intrerupt,

singurul deschis fiind orificiul de strangulare.
Uleiul aflat sub actiunea masei aflate in miscare nu poate fi refulat usor, ceea
ce va duce la cresterea presiunii, aceasata neputand invinge reglajul din supapa de
sens interna.
Analiza functionarii in diverse situatii
Reperele principale din desenele de mai jos sunt :
1= pistonul principal
2= piston de amortizare
3= segment de oprire
4, 8 = inel flotant
5= surub de reglare a debitului
6= tija pistonului
7= partea din spate a fundului cilindrului
9= partea din fata a fundului cilindrului
10 = clapeta anti-retur numita si clapeta de pornire rapida
• In fig.22 alimentarea se face dinspre tija. Pistonul este impins sub

efectul presiunii p.
270
Fig.22
• In fig.23 pistonul de amortizare 2 patrunde in inelul flotant 4, fluidul

este astfel blocat intre pistonul 1, fundul 7 si inelul flotant 4. Fluidul nu
poate sa se scurga prin orificiul 0 deoarece surubul reglabil 5 inchide
ajustajul. Presiunea creste si ea are ca rezultata incetinirea pistonului pe
finalul cursei, evitandu-se astfel socul brutal al pistonului cu fundul
cilindrului.
Fig.23
• In fig.24 la inversarea sensului de curgere a fluidului presiunea p

deplaseaza inelul 4 spr e segmentul de oprire 3. Fluidul poate atunci sa
se scurga prin orificiul executat in inel. Debitul si presiunea actioneaza
pe suprafetele S1 si S2, permitand astfel obtinerea unei forte maxime de
alimentare a cilindrului.
271
Fig.24
• In fig.25 pistonul 1 este impins sub actiunea presiunii p. la finalul cursei

de iesire a tijei pistonului inelul 8 se autocentreaza si se ajusteaza in
alezajul sau. Fluidul blocat intre 1 si 8 nu se poate scurge prin orificiul 0
(aici nereprezentat) controlat prin surubul de reglare 5. ca urmare se
realizeaza o incetinire a miscarii pe final de cursa. Presiunea provocata
de fluidul blocat in aceasta camera provoaca deplasarea lui 8 asa cum
apare si in figura.
Fig.25
• In fig.26, la inversarea sensului de curgere a fluidului, presiunea p

deplaseaza pe 8 astfel incat jocul existent sa permita fluidului sa
actioneze asupra sectiunii inelare a pistonului 1.
272
Fig.26
Nota : se remarca faptul ca inelele 4 si 8 functioneaza ca clapete

anti-retur.
• In fig.27 este prezentata situatia in care clapeta de pornire rapida este

incorporata. Reglarea de amortizare se face cu ajutorul surubului 5.
Clapeta 10 obliga astfel fluidul retinut sa refuleze prin orificiul 0.
Fig.27
• Pentru pornirea in sens invers, clapeta 10 permite ca fluidul sub presiune

sa actioneze pe suprafata inelara S1 mai mare decat suprafata de
amortizare S2.
Simbolizare :
273
15.6 Amplificatoare - multiplicatoare hidraulice
15.6.1 Notiuni generale
Transmiterea presiunii
a) Principiul lui Pascal
In exemplul prezentat in figura, se exercita o forta asupra lichidului continut in

recipient.
a)
b)
274
Fig.28
Acest lichid suporta, in toate punctele, o crestere a presiunii egala cu :
F1
p = S1
Fundul recipintului trebuie sa reziste la o forta:
F2 = p • S2
Astfel, principiul lui Pascal poate fi enuntat astfel :
Intreaga variatie de presiune produsa intr-un punct dintr-un lichid aflat in

echilibru este transmisa integral in toate punctele din lichid.
b) Principiul presei hidraulice
Fig.29
Se cunosc diametrele :
D1 = 40 mm
D2 = 400 mm
Atunci, cele doua suprafete sunt :
2
π D1
S1 = =
4
2
π D2
S2 = =
4
Se ecercita o forta F1 = 40 daN. Presiunea in lichid va fi :

275
p=
Forta exercitata pe pistonul mare este egala cu :
F2 =
Concluzia 1 :
Fortele sunt proportionale cu suprafetele pistoanelor.
Presupunand ca se realizeza deplasarea pistonului mic cu l1 = 120 mm, notam

cu l2 deplasarea pistonului mare.
Volumul de ulei care iese din pistonul mic este egal cu volumul de ulei care
intra in cilmindrul mare.
Vom putea scrie :
V2 =
S2 • l2 =
l2 =
Concluzia 2 :
Deplasarile sunt invers proportionale cu suprafetele pistoanelor.
c) Aplicatie
La multiplicatorul de presiune reprezentat in figura de mai jos, diametrele

sunt :
D1 = 250 mm
D2 = 30 mm
Se cunoaste cursa acestuia care este de 710 mm si presiunea de intrare care
este presiunea din reteaua pneumatica, 7x105 Pa.
Se cere sa se calculeze presiunea p2 de refulare si volumul V2 de refulare.
276
Fig.30
Rezolvare :
Rol
Amplificatoarele-multiplicatoarele sunt aparate care permit obtinerea in

sistemele hidraulice sau pneumatice a unei presiuni mai mari decat presiunea
furnizata de pompa sau presiunea din sistemul de aer comprimat.
Principiu de constructie
a) Amplificator hidraulic
277
Fig.31
In acest caz avem un singur tip de fluid.
A si B sunt alimentate printr-o valva de inversiune.
b) Multiplicator hidro-pneumatic
In acest caz avem doua tipuri de fluide
Fig.32
Raporturile dintre presiunile din camerele A si B este :
= S2
p1
p2 S1
278
Presiunea de iesire este :
S1
p2 = p1 • S2
Principiu de functionare
Amplificatoarele ulei – ulei si multiplicatoarele aer – ulei functioneaza pe

acelsi principiu. O presiune de intrare p1 este aplicata pe pistonul de diametru
marecare este legat de un alt piston de o sectiune mult mai mica, va produce un efort
F, care este transmis lichidului prin intermediul unei sectiuni S2 < S1 , realizand in
interiorul lichidului o presiune p2 >p1.
Presiunea inalta p2 este dat de relatia :
S1
p2 = p1 • S2
Utilizare
a) Volumul de fluid refulat prin amplificator este slab ; noi vom utiliza
acest aparat pentru miscari de mica amplitudine si pentru obtinerea in
receptor a unei presiuni ridicate la finalul miscarii.
Comanda unui amplificator poate fi pneumatica sau hidraulica, utilizarea
fiind in general hidraulica.
b) Utilizarea unui amplificator de putere se recomanda in situatiile :
o Pentru creerea unor forte hidraulice ridicate atunci cand este

necesar, plecand de la un sistem pneumatic alimentat la presiune
joasa.
o Atunci cand se doreste cresterea presiunii peste valoarea presiunii
de pompare dintr-un sistem, de o maniera economica.
o Pentru cresterea valorii puterii a aparatelor aflate in miscare a
caror marime este limitata de spatiul disponibil.
o Pentru cresterea debitului ceea ce permite controlul precis al
vitezei aparatelor aflate in miscare.
o In asociere cu o pompa de joasa presiune poate constitui un sistem
ideal denumit « Pornire rapida – Avans » sau « Inchidere –
deschidere ».
279
Caracteristici functionale
Caracteristicile functionale ale unui amplificator sunt date de raportul dintre

presiuni si dintre volumele de fluid utilizat si refulat.
Produsul dintre presiune si volum este acelasi de-o parte si de alta a pistonului.
Totodata, putem amplifica fie presiunea fie volumul in functie de ceea ce
consideram a fi marimea de intrare.
Fig.33
Notam :
S1 – suprafata pistonului mare
S2 – suprafata pistonului mic
p1 – presiunea mica
p2 – presiunea mare
V1 – volumul mare pe unitatea de cursa
V2 – volumul mic pe unitatea de cursa
In acest caz, raportul intrare /iesire este :
p2 S1 V1
p1 = S2 = V2
Simbolizare
a) In cazul unui singur tip de fluid vehiculat:
280
b) In cazul a doua fluide vehiculate:
Aplicatie
Sa se calculeze care este presiunea de refulare pentru amplificatorul din figura

de mai jos.
Fig.34
La amplificatorul prezentat, cele doua diametre sunt :

D1 = 150 mm si D2 = 30
Se cunoaste presiunea de intrare : p1 = 10 bar
Rezolvare :
o Suprafata S1 :
o Suprafata S2 :
p2 S1
o Raportul intrare / iesire : p1 = p2 =
S2
o presiunea de refulare: p2 =
15.6.2 Amplificatorul “ continuu”

281
Atunci cand o presiune mare trebuie mentinuta pe o perioada de timp mai
mare, se va putea utiliza asa numitul amplificator « continuu ».
Acest aparat este de fapt un amplificator dublu, la care, atunci cand una din
unitati se incarca cealalta debiteaza uleiul la presiune crescuta.conexiunile dintre
cele doua unitati sunt inversate prin valvele din extremitatile curselor
amplificatorului.
Un amplificator continuu utilizeaza valve pilotate cu sertar si este prezentat in
figura de mai jos.
Fig.35
Principiu de functionare
Un amplificator continuu functioneaza automat, realizand amplificarea

presiunii intr-un sistem hidraulic pana la o valoare prestabilita, apoi se opreste.
282
Amplificatorul poate suporta o presiune statica de-a lungul intregii perioade de
timp, fara a se incalzii.
Presiunea de intrare la care functioneaza amplificatorul hidraulic depinde de
presiunea de utilizare din circuit. Expl. : de la 7 la 100 bar.
Compensatorul lucreaza in timpul inversiunii valvei (30) pentru a se evita
caderile de presiune.
Functionarea amplificatorului intr-un circuit hidraulic
Utilizarea acestui amplificator intr-un circuit in care este necesara miscarea

unui cilindru hidraulic este schematizata in figura de mai jos.
Fig.36
In aceasta schema, amplificatorul este utilizat pentru a furniza unui cilindru o

presiune mare in timpul unei fazei de lucru a unei prese hidraulice.
Astfel, o pompa cu cilindree variabila refuleaza fluid la o presiunea joasa
pentru a avansa pistonul unui cilindru. Atunci cand acesta intalneste o rezistenta,
presiunea in sistem creste. O valva de secventa (de succesiune) V1 se deschide si
permite accesul fluidului cu presiunea crescuta provenit de la amplificator, inchide
valva anti-retur pilotata V2 si actioneaza asupra pistonului cilindrului.
283
CAPITOLUL 16
Motoare hidraulice
284
CAPITOLUL 16 :
Motoare hidraulice
Motoarele hidraulice sunt receptori care transforma energia hidraulica in

energie mecanica de rotatie. Motorul hidraulic este deci invers unei pompe.
Motoarele hidraulice sunt utilizate in industrie pentru a inlocui motoarele

electrice, datorita urmatoarelor avntaje:
• Puteri importante pentru incarcari destul de mici;
285
• Usurinta in utilizare : limitarea cuplului este data de limitarea presiunii;
• Viteze variabile gratie utilizarii unui limitator de dedit;
• Posibilitatea obtinerii de viteze foarte mici.
Ca dezavantaje enumeram :
• Alimentarea cu un motor hidraulic necesita o centrala hidraulica, ceea ce

duce la cresterea costului instalatiei;
• Pentru puteri foarte mici, inferioare valorii de 5 kW, motoarele
hidraulice sunt la concurenta cu motoarele electrice.
Rolul motoarelor hidraulice
Acestea furnizeaza la arbore un cuplu de antrenare in functie de :

• Presiunea de intrare ;
• Sau de diferenta de presiune dintre amonte si aval de motor.
Principul de constructie si de functionare
In figura de mai jos ne este prezentat un motor hidraulic rotativ cu pistonase

axiale.
286
Fig.1
A, B - orificii trecere a uleiului (intrare si iesire)
Debitul de la pompa sub presiune patrunde in motor prin orificiul de intrare,

apoi el este dirijat prin oglinda de distributie in alezajul blocului de cilindrii.
Platoul P se poate rasucii in jurul axei xx’. Forta Foarte se exercita pe axa
oblica zz’. Aceasata forta F poate fi inlocuita prin doua forte F1 si F2 aplicate in
acelasi punct ca si forta Foarte :
• F1 este paralela cu axa de rotatie xx’ ;
• F2 este paralel acu axa verticala yy’.
Forta F1 este o forta care tinde sa respinga comanda de iesire.
Forta F2 paralela cu axa yy’, aplicata la distanta « e » de centrul platoului,
provoaca rotatia acestuia.
Simbolizare
287
a) Motoare hidraulice cu cilindree fixa
• Cu un singur sens de curgere
• Cu doua sensuri de curgere
b) Motoare hidraulice cu cilindree variabila
• Cu un singur sens de curgere
• Cu doua sensuri de curgere
16.2 Tipuri de motoare hidraulice
Motoarele hidraulice se claseaza, in general dupa elementele interne care sunt

direct supuse la actiunea debitului.
288
6.2.1 Motoare hidraulice cu cilindree constanta
Cuplul dezvoltat de aceste motoare este constant, daca diferenta dintre

presiunea la orificiul de intrare si cel de iesire este constanta.
Cand se realizeaza varierea debitului se realizeaza varierea vitezei de rotatie.
In aceasta categorie se incadreaza :
• Motoarele cu angrenaje (interioare sau exterioare) ;
• Motoarele cu palete
• Motoare cu pistonase (axiale sau radiale).
a) Bransarea unui motor hidraulic
- pozitia de repaos
- rotire la stanga
- rotire la dreapta
289
Fig.2
b) Limitarea unui cuplu
Vom limita cuplul unui motor prin montarea unui limitator de presiune (de
securitate) pe circuitul de alimentare al motorului.
Acest limitator este reglat la o valoare care corespunde cuplului maxim dorit.
c) Oprirea motorului
Vom opri un motor hidraulic intrerupand alimentarea si returul uleiului.

Aceasta corespunde pozitiei de mijloc a distribuitorului, asa cum apare si in
figura de mai jos. Debitul de la pompa este trimis, in acest caz, direct la rezervor.
Fig.3
d) Returul uleiului in timpul opririi motorului
Atunci cand se intrerupe returul uleiului, inertia pieselor aflate in miscare de

rotatie se opune unei opriri instantaneea motorului.
290
In timpul franarii, motorul refuleaza uleiul,n ceea ce creeaza o crestere a
presiunii care risca sa deterioreze tubulatura de retur.
Pentru obtinerea unei franari progresive si pentru protejarea circuitului contra
cresterii presiunii, vom monta o supapa de securitate (amortizor) in derivatie cu
circuitul de retur.
Fig.4
Vom evacua astfel uleiul refulat de motor in timpul franarii sale.

Acelasi fenomen se produce si in celalat sens de rotatie, de unde si necesitatea
de a monta un al doilea amortizor (supapa de securitate).
Fig.5
Stim de asemenea ca motorul are scurgeri interne. Astfel, cantitatea de ulei

care vine la amortizor este insuficienta pentru a compensa simultan lipsa de ulei din
pistonase si cantitatea de ulei pierduta prin scurgeri.
Pentru creearea unei pierderi de incarcare pe circuitul de retur general, vom
putea preleva un debit complementar plecand de la returul general. Vom compensa
astefel scurgerile interne din motor.
Pierderile de incarcare (max 30 bar) vor fi obtinute printr-o supapa de contra-
presiune montata in serie pe returul general. Debitul complementar va merge in
circuitul de alimentare trecand prin clapetele anti-retur (cate una pentru fiecare sens
291
de curgere).Numim aceste clapete « clapete de gavaj ». La mers normal, aceste
supape impiedica comunicarea intre circuitul de presiune inalta (HP) si circuitul de
joasa presiune (BP).
e) Influenta temperaturii asupra motorului
La temperatura joasa, intre doua piese exista un mic joc functional.

Daca presiunea creste, piesele de dimensiuni mici se vor dilata mult mai
repede decat piesele mari.
Acest fenomen este determinat si de coeficientii de dilatarea a pieselor.
Riscam astfel sa apara o strangere intre piese.
Aceasta diferenta de dilatare datorata variatiei de temperatura se numeste « soc
termic ».
De aceea este necesar ca inainte de a pune in functiune motorul sa avem
aceeasi temperatura pentru toate piesele interne ale acestuia.
Aceasta conditie este asigurata in circuitul de mai jos :
Fig.6
Vom aduce piesele interne ale motorului la aceiasi temperatura prin trecerea in
carterul motorului a unui debit de ulei prelevat de pe returul general (1).
In acest caz, debitul care vine de la pompa trece mult mai usor prin circuitul 2
intampina mai putina rezistenta) decat prin returul general (1) (intampina rezistenta
de la supapa de contra-presiune).
Aceasta metoda de aducere a pieselor interne ale motorului la aceiasi
temperatura se numeste : irigarea motorului.
Simplificand schema precedenta, vom avea :
292
Fig.7
A – reprezinta valva de contra-presiune

B – reprezinta irigarea motorului
16.2.2 Motoare cu cilindree variabila
Motoare cu cilindree variabila pot fi cu levier, cu volant, etc.

Acestea au cuplul si viteza variabile.
Se poate varia cilindreea acestor motoare (debitul furnizat si presiunea raman
constante, deci puterea este constanta), putem ajusta cuplul si viteza lor de rotatie in
functie de tipul incarcarii (pentru sarcini importante avem un cuplu important si o
viteza mica).
Din aceasta categorie fac parte si motoarele cu pistonase axiale, cu axa dreapta
sau inclinata.
16.2.3 Motoare cu cilindree auto-variabila
Ca si in cazul pompelor de acelasi tip, compensatorul de presiune ajusteaza

cilindreea. Daca pentru o alimentare constanta ca debit si presiune se cupleaza un
motor mai mare, cilindreea va creste ; ca urmare, cuplul dezvoltat de motor va creste
si in acelasi timp are loc o diminuare a vitezei.
In aceasta categorie se inscriu si motoarele cu pistonase axiale, cu axa dreapta
sau inclinata.
16.3 Cuplu si puterea unui motor hidraulic
16.3.1 Cuplu unui motor hidraulic

293
• Definitie:
Momentul unei forte F in raport cu un punct O situat la o distanta d fata de

forta, este :
MF = F • d unde :
MF = momentul fortet F [N/m]
F = forta [N]
d = distanta [m]
Fig.8
• Definitie:
Cuplul este un sistem de doua forte egale, paralele si de sens contrar, aplicate
aceluiasi solid.
Fig.9
Astfel momentul unui cuplu de doua forte F si F’, aflate la odistanta d este :
M (F,F’) = C = F • d unde :
M (F,F’) = momentul cuplului [N/m]
F = forta [N]
d = distanta [m]
• Cuplul unui motor hidraulic:
294
Motoarele hidraulice sunt organe destinate de a transforma energia hidraulica
sub forma de ulei sub presiune, in energie mecanica sub forma unui cuplu la
arborele de rotatie.
Exemplu:
Intr-un catalog de componente hidraulice, este prevazut cuplul disponibil al
unui motor la 10 bar ca fiind egal cu 4 Nm. La 70 bar, cuplul va fi :
C = 4×70
10
= 28 N/m
a) In figura de mai jos ne sunt prezentate doua cazuri in care presiunea este
direct legata de incarcare, deci de sarcia. Se observa ca daca incarcarea
creste, presiunea creste si ea iar efortul produs de motor creste. Acest
efort produs de motor se numeste CUPLU.
Fig.10
b) Atunci cand doua motoare de cilindree diferite sunt alimentate la ceiasi

presiune, ele produc cupluri diferite. Acest fapt este ilustrat si in figura
de mai jos.
295
Fig.11
Se poate spune , deci, ca cuplul este in functie de presiune si de cilindree.
16.3.2 Puterea unui motor hidraulic
In general puterea este definite astfel:
Lucru mecanic Forta x lungimea

Puterea = timp = timp = Forta x viteza
a) Miscare de translatie
P= L
t
= F•
t
l
=F•v unde:
P = puterea [Watt]
F = forta [Newton]
l = lungimea [m]
t = timpul [sec]
v = viteza [m/sec]
296
Fig.12
b) Miscare de rotatie
P= L
t
= F •2t πR = F • R • 2πt N = C • ω unde:
P = puterea [Watt]
F = forta tangentiala [Newton]
2πR = deplasarea [m pentru N rotatii ]
t = timpul [sec]
F•R = C = cuplul [N/m]
2πN = unghiul [radiani]
N = numarul de rotatii
ω = viteza unghiulara [rad/sec]
Fig.13
Deci :
P=C•ω
c) Puterea in hidraulica
P=Q•p unde :
P = puterea [Watt]
297
Q = debitul [m3/s]
p = presiunea [Pa]
298
CAPITOLUL 17
Acumulatoare hidraulice
299
CAPITOLUL 17 :
Acumulatoare hidraulice
Rol
Rolul principal al acumulatoarelor hidraulice este acela de a inmagazina

energie hidraulica pentru a o restitui in sistemul hidraulic atunci cand este nevoie.
Acestea servesc in egala masura la amortizarea suprapresiunii produse de
pulsatiile pompei si la absorbirea energiei transmise lichidului de socurile hidraulice
provocate de inchiderea sau deschiderea supapelor.
Clasificare
300
Principalele tipuri de acumulatoare utilizate in sistemele hidraulice sunt :
1. Acumulatoare cu contra-greutate ;
2. Acumulatoare cu resort
3. Acumulatoare cu gaz :
a) cu fluide comunicante
b) cu fluide separate
- cu piston
- cu membrana
- cu camera elastica
17.2 Principiu de constructie a acumulatoarelor
17.2.1 Acumulatorul cu contra-greutate
Principiu:
Se va utiliza gravitatia pentru punerea sub presiune a fluidului.
Fig.1
Particularitati:
Presiunea la care este supus fluidul este constanta.
Exista avantajele:
• de obtinere a unor presiuni importante ;
301
• de dezvoltare a unor puteri importante (utilizarea energiei disponibile
intr-un timp foarte scurt) ;
• de a face o variere usoara a presiunii, prin varierea masei de
contrapresiune.
In acelasi timp, acest tip de aparat prezinta cateva dezavantaje :

• dificultati de crestere a presiunii de refulare in cazul modificarii
circuitului de receptori ;
• masa si gatuirea impiedica mobilitatea ;
• sistemul de etanseitate dintre piston si cilindru creeaza forte de frecare
daunatoare care duc la cresterea riscului de uzura.
Presiunea care predomina in acest tip de aparat este constanta, ea depinzand de

cantitatea de fluid continut ; ca urmare, presiunea este :
mg
p= S unde :
p = presiunea fluidului din acumulator [Pa]

m = masa cotra-greutatii si a pistonului [kg]
g = acceleratia gravitationala [m/s2]
S = sectiunea pistonului [m2]
17.2.2 Acumulatoare cu resort
Principiu:
Vom utiliza unul sau mai multe resorturi de compresiune pentru a realiza
punerea sub presiune a fluidului.
302
Fig.2
Presiunea produsa in acest tip de aparat depinde de caracteristicile si de

incarcarea initiala a resortului. Pe de alta parte, ea nu este constanta ca in cazul
acumulatorului cu contr-greutati. Acumulatoarele cu resort elibereaza un volum mic
de ulei la o presiune relativ joasa. Acestea tind a deveni repede greoaie si tind sa se
blocheze indata ce facem apel la debite si presiuni importante. Longevitatea acestor
acumulatoare este limitata de resortul lor.
Utilizarea acestor acumulatoare pentru diferite aplicatii care implica alternari
rapide de incarcare si descarcare este nerecomandata, deoarece la aceste regimuri de
lucru resorturile obosesc foarte repede, ceea ce face ca aparatele sa devina
inoperante.
17.2.3 Acumulatoare cu gaz
Acumulatoarele cu gaz, mult mai utilizate decat acumulatoarele cu cotra-

greutate sau cu resort, functioneaza dupa legea Boyle-Mariotte.
Legea Boyle-Mariotte :
La temperatura constanta presiunea unui gaz este invers proportionala cu

volumul sau.
Revenind la acumulatorul cu gaz, aceasta inseamna ca, daca un volum de gaz

este redus la jumatate, presiunea sa se dubleaza, cu conditia ca temperatura sa sa
ramana constanta.
Compresia unui gaz
Consideram o masa de gaz inchisa in interiorul unui cilindru de sectiune S.

Atunci cand la capatul tijei se actioneaza cu o forta F (fig.3), gazul ocupa
volumul V, atunci presiunea este :
303
Fig.3
p= F
S
Atunci cand la capatul tijei se va actiona cu o forta F’ = 2F, gazul va ocupa

volumul V’= V2 , atunci presiunea va fi :
p’ = 2SF = 2 • p
Remarcam ca : F
S
• V = 2SF • V2 , deci p • V = p’• V’
In general, putem spune ca:
Produsul dintre presiunea unui gaz si volumul acestuia este constant, daca
temperatura este constanta : p • V = constant
Cateva tipuri de acumulatoare cu gaz sunt prezentate in figura de mai jos :
304
Fig.4
Acumulatoarele cu gaz se impart si ele in doua mari categorii :
A. Acumulatoare cu gaz cu fluide comunicante

B. Acumulatoare cu gaz cu fluide separate
A. Acumulatoare cu gaz cu fluide comunicante
La aceste acumulatoare gazul ocupa partea superioara si lichidul ocupa partea

inferioara a corpului acumulatorului. Gazul este in contact direct cu lichidul fara a
exista vre-un element de separatie intre ele.
Fig.5
305
Avantajul principal al acestor tipuri de acumulatoare consta in marea lor
capacitate in lichide. Dezavantajul principal il constituie faptul ca o parte din gaz
este absorbit de lichid deoarece nu exista nici un obstacol material intre cele doua.
In plus, atunci cand presiunea in circuitul de utilizare atinge limita sa
inferioara, gazul se dizolva in lichidul hidraulic, este transportat de acesta si ramane
astfel prins in circuit.
Un alt inconvenient consta in faptul ca trebuie controlata frecventa presiunea
de umplere care se diminueaza pe masura ce gazul se dizolva in lichid. Acest tip de
acumulator nu poate functiona decat in pozitie verticala, deoarece este singura
posibilitate ca gazul sa ramana izolat in partea superioara a aparatului.
Pentru a evita patrunderea gazului in circuit, acumulatorul nu poate fi utilizat
la 2/3 din capacitatea sa.
Pentru a remedia acest inconvenient este necesara separarea definitiva a
gazului de fluid.
B. Acumulatoare cu gaz cu fluide separate
Acumulatoarele cele mai utilizate in practica sunt cele in care o bariera din
material separa lichidul, practic incomprsibil, de gaz, a carui elasticitate trebuie sa
intervina in realizarea rezervei energetice.
Dupa tipul organului de separare, aceste acumulatoare se impart in trei
categorii:
1. Cu piston ;
2. Cu membrana ;
3. Cu camera elastica.
B1. Acumulatoare cu piston
Aceste acumulatoare sunt constituite dintr-un cilindru in interiorul caruia se

deplaseaza un piston prevazut cu garnituri de etansare, necesare pentru asigura
separarea gazului de lichid.
Principalul avantaj al acestui tip de acumulatoare consta in insensibilitatea
acestora la temperaturi foarte inalte sau foarte joase precum si posibilitatea utilizarii
unor agenti chimici diversi, in masura in care acestia nu ataca garniturile de
etanseitate de pe piston.
Aceste acumulatoare pot functiona in toate pozitiile.
306
Fig.6
Dezavantajele principale ale acestor tipuri de acumulatoare sunt determinate de

inertia relativa a pistonului ; apar pierderi de energie datorate frecarii, iar uzura
garniturilor de etanseitate, sub efectul variatiilor mari de presiune, face ca
deteriorarea acestor aparate sa fie destul de rapida, longevitatea acestora fiind destul
de redusa si deci, putem spune ca riscul de amestec al gazului cu lichdul exista, el
neputand fi eliminat.
De aceea nu se recomanda utilizarea acumulatoarelor cu piston ca amortizoare
de pulsatii, din cauza inertiei pistonului si a frecarilor garniturilor.
B2. Acumulatoare cu membrana
Un acumulator de acest tip este adesea costituit din doua semisfere asamblate
in partea mediana unde se afla si o membrana care asigura separarea lichidului de
gaz.
307
Fig.7
Deoarece carcasa acestui acumulator nu este monobloc, securitatea sa este mai

mica. Alte inconveniente rezulta din necesitatea de a asigura etanseitatea suprafetei
de contact care este relativ mare astfel incat exista riscul de ruptura a membranei
datorita variatiilor mari de presiune.
Marele avantaj al acestui tip de acumulator consta in greutatea sa redusa in
raport cu volumul sau, fiind raspandit in toate aplicatiile aeronautice.
B3. Acumulatoare cu camera elastica
Fig.8
308
1 - Capac de protectie
2 - Supapa de umplere prinsa in camera elastica
3 - Gaz (azot)
4 - Butelie din otel aliat, perfect omogen si fara sudura . Un tratament

termic ii confera acestuia elsticitatea necesara preluarii eventualelor
pulsatii.
5 - Camera elastica din cauciuc sintetic, destinata incarcarii cu gaz.
6 - Ulei sub presiune
7 - Supapa cu resort care se opune extruziunii camerei elastice,

permitand exploatarea integrala a volumului acumulatorului.
8 - Orificiu de purjare
9 - Racordul de bransare la circuitul hidraulic.
Aceste aparate au o mare raspandire in industrie datorita numeroaselor sale

avantaje in raport cu alte tipuri de acumulatoare.
Avantajele principale ale acestor acumulatoare sunt urmatoarele :

• Etanseitate absoluta
• Intretinere redusa
• Longevitate foarte mare, cu un minim de incidente in functionare care sa
necesite interventii
• Adaptabilitate la diferite tipuri de lichide
• Securitate in functionare
Acumulatoarele cu camera elastica functioneaza cu diferente de presiuni care
pot atinge un raport de 1 la 4.
Conceptia camerei elastice la acest tip de acumulator asigura un randament
volumetric maxim.
Greutatea foarte mica a camerei elastice nu pune nici o problema de inertie,
facand ca aparatul sa aibe reactii instantanee indispensabile reglarii presiunii de
amortizare a pulsatiilor care apar.
Securitatea in constructia acumulatoarelor cu camera elastica
Corpurile acumulatoarelor suntverificate individual la 1,5 ori presiunea lor

maxima de utilizare. Ele sunt realizate pentru a rezista la o presiune de 3 ori mai
mare decat aceasta presiune maxima.
309
Cu toate acestea, daca dintr-un motiv neprevazut, butelia este supusa la o
presiune apropiata de presiunea de explozie, deschiderea sa catre circuitul hidraulic
se dilata , ceea ce face ca garnitura torica care asigura etanseitatea sa fie inoperanta
si deci, excedentul de presiune poate fi disipat prin aceasta deschidere.
Presiunea de explozie este in jur de 4 ori valoarea presiunii maxime de
utilizare.
Demontarea aparatului este imposibila atunci cand acesta este sub presiune.
Recomandari generale
Acumulatoarele noi sau reparate sunt livrate cu o anumita cantitate de azot

pentru a fi protejate in timpul transportului. Inainte de punerea in functiune a
acumulatorului acesta trebuie incarcat cu azot la presiunea de umplere p1 prescrisa
de costructor. (Culoarea caracteristica a buteliei de azot este negru)
Nu utilizati in nici un caz oxigen sau aer : pericol de explozie.
Nu actionati asupra buteliei acumulatorului cu sudura sau o alta operatie

mecanica.
Reparatiile neconforme cu prescriptiile prevazute de fabricant pot fi cauze de
accidente foarte grave. Reparatiile acumulatoarelor hidraulice se vor efectua numai
de ateliere competente.
Montarea acumulatoarelor cu camera elastica
• Acumulatoarele trebuiesc montate cat mai aproape posibil de aparatul ce

utilizeaza presiunea pentru a avea doar un mic tronson de teava cu un
diametru capabil de a transmite rapid lichidul de la acumulator spre
utilizator. Restul circuitului, si anume canalizarea prin care se incarca
acumulatorul, poate fi adaptata caracteristicilor pompei.
• Asa cum se observa si in figura de mai jos, este esential ca montajul
acumulatorului sa se faca intr-una din pozitiile : verticala sau orizontala.
Nu trebuie , in nici un caz, ca supapa de incarcare sa se situeze sub
nivelul inferior al orificiului hidraulic, fiind o greseala ca restul de ulei
sa se acumuleze in jurul supapei de incarcare , ceea ce ar duce la o
deteriorare rapida a camerei elestice.
310
Fig.9
• Montarea unui acumulator cu diafragma se face in orice pozitie.

• Acumulatoarele trebuie fixate solid. Nu se va vopsi placa pe care sunt
notate caracteristicile acumulatorului ; aceasta trebuie sa ramana in
permanenta vizibila.
• Fiaxarea acumulatorului trebuie executata de o asemenea maniera incat
sa nu fie posibila smulgerea acestuia de pe suportul sau, ca urmare a
ruperii conductei de legatura cu circuitul sau in cazul exploziei valvei de
gaz.
• Supapa de umplere trebuie sa fie accesibila si protejata. Trebuie utilizat
doar azot pentru umplerea acumulatorului.
• Atunci cand acumulatorul nu trebuie sa functioneze cu lichid hidraulic,
el trebuie spalat inainte de montaj.
• Va fi prevzuta o clapeta anti-retur intre pompa si acumulator ( asta in
cazul in care pompa nu are deja una) ; se va evita astfel returul fluidului
la pompa.
• Trebuie sa existe un sistem de amortizare (un drosel cu supapa de sens)
pe conducta de legatura cu acumulatorul.
• Acumulatorul va fi prevazut cu o vana de izolare.
• Dupa racordarea la conducta hidraulica, se va purja aerul in totalitate cu
ajutorul unui surub de purjare a aerului monatat pe acumulator.
17.3 Functiile principale ale acumulatoarelor
• Ca sursa auxiliara de energie ;

• Ca amortizor de pulsatii ;
• Pentru amortizarea loviturilor de berbec ;
• Pentru mentinerea presiunii.
17.3.1 Utilizarea acumulatorului ca

o sursa auxiliara de energie
311
In acest caz, aparatul inmagazineaza lichidul hidraulic eliberat de o pompa in
timpul unei parti din ciclul de functionare a unei instalatii, pentru a restitui un volum
de lichid atunci cand in instalatie este nevoie de un debit suplimentar in vederea
realizarii unei alte faze a ciclului de functionare. Astfel, acumulatorul intervine ca o
sursa auxiliara de energie pentru a ajuta pompa.
Exemplu de ciclu de functionare a unui acumulator
Modul in care trebuie sa functionezez instalatia pe o portiune de ciclu :
Debitul furnizat de pompa :
Debitul furnizat de acumulator :
312
Evolutia presiunii in accumulator:
Fig.10
Descriere:
Fig.11
p0 = presiunea de umplere (gonflaj)

p1 = presiunea minima a acumulatorului
p2 = presiunea maxima a acumulatorului
pm = presiunea medie de lucru
V0 = volumul total de azot
V1 = volumul de azot la presiunea p1
313
V2 = volumul de azot la presiunea p2
ΔV = volumul restituit intre cele doua presiuni p1 si p2
Presiunea p0 de umplere cu azot este , in practica, ≤ 0,9 • p1 pentru ca, camera

elestica a acumulatorului sa nu astupe intrarea fluidului in acumulator la fiecare
variatie de incarcare, de aceea V0 – V1 ≥ 0,1•V0.
In plus, presiunea maxima p2 trebuie sa respecte conditia p0 ≥ ¼ p2 pentru un
volum V2 ≥ ¼ V0, daca nu, in cazul unei compresiuni rapide, temperatura gazului
atinge valori foarte ridicate si camera elastica sufera o deformatie foarte importanta.
Atunci cand temperatura circuitului hidraulic este diferita de temperatura de
umplere, presiunea de umplere p0 este :
p0 ≤ 0,9 • p1• T/T’ unde :
T = t + 273 = temperatura de umplere

T’ = t’ + 273 = temperatura de functionare
T = temperatura absoluta [°Kelvin]

T = temperatura [°Celsius]
Exemplu de utilizare a unui acumulator (ca rezerva de energie) :
Schema 1 :
Se cere :
• Sa se completeze schema de mai sus
314
• Sa se identifice aparatele
• Sa se explice principiul de functionare
17.3.2 Utilizarea acumulatorului ca

amortizor de pulsatii
Aplicatiile cu presiuni inalte necesita utilizarea unor pompe cu pistonase.

Fiecare piston are o miscare sinusoidala si refuleaza de-a lungul a ½ de tur.
Debitul util este proportional cu viteza pistonului, aceasta din urma nefiind
constanta. Debitul mediu rezulta dintr-o serie de debite instantanee esalonate de la 0
la debitul maxim.
Variatia debitului este generatoare de pulsatii de presiune.
In figura de mai jos ne sunt prezentate diagramele de functionare cu si fara
acumulator, a variatiilor presiunii de functionare intre finalul aspiratiei si faza de
debut a refularii unei pompe cu pistonase.
Fig.12
Aceste pulsatii de debit generatoare de pulastii de presiuni sunt daunatoare ele

putand sta la originea vibratiilor de pe masina. De asemenea, toate aceste pulsatii
duc la obosirea materialelor.
Trebuie deci pozitionat acumulatorul in fata undelor , avand insa grija sa nu
supradimensionam volumul sau util. In acest caz, volumul de ulei continut va fi
important datorita inertie sale care duce la amortizarea pulsatiilor.
In acest caz, utilizarea elastomerilor este primordiala, datorita slabei sale
inertii, precum si datorita coeficientilor de frecare foarte slabi (cauciuc pe lichid),
astfel incat timpii de raspuns a acumulatorului, la o solicitare de presiune, sunt
foarte redusi.
Ecuatiile urmatoare permit determinarea tipului de acumulator care ne convine
pentru obtinerea unei regularitati de 10%.
a) Pompe cu un singur cilindru cu simplu efect :
5Q
V0 ≥ n
b) Pompe cu un cilindru cu dublu efect :

315
2,5Q
V0 ≥ n
c) Pompe cu doi cilindrii cu dublu efect :
1,3Q
V0 ≥ n
d) Pompe cu trei cilindrii cu simplu si cu dublu efect :
0,45 Q
V0 ≥ n
Unde :
V0 = volumul acumulatorului, [l];
Q = debitul total alpompei, [l/mi];
n = viteza de rotatie la arborele pompei.
Daca n > 100, vom avea :
n
V0’ = V0 • 100
De asemenea, presiunea initiala de umplere (gonfalj) a acumulatoarelor este in

jur de 60% din presiune de functionare normala a pompei.
Pozitionarea acumulatorului anti-pulsatii in schema de principiu se va face ca

in figura de mai jos :
Schema 2 :
316
17.3.3 Utilizarea acumulatorului pentru
amortizarea loviturilor de berbec
Una din aplicatiile frecvente a acumulatoarelor consta in amortizarea

loviturilor de berbec din circuitele hidraulice de inalta presiune.
Originea si influentele loviturilor de berbec
Intr-un punct al unui fluid compresibil inchis intr-o conducta elastica, toate
variatiile de presiune sau de viteza se traduc prin creearea unei unde de presiune
care se propaga in conducta cu o anumita viteza.
Aceste unde de presiune sunt numite lovituri de berbec.
317
Fig.13
Astfel la inchiderea rapida a unei vane, energia continuta la extremitatea

coloanei de lichid este brusc franata. Compresiunea primei parti din coloana de
lichid este asimilata cu tasarea unui resort, iar destinderea acesteia comprima
coloana a doua de lichid si tot asa,din aproape in aproape. Ultima « tasare a
resortului » percuteaza asupra extremitatii instalatiei si fenomenul se propaga in
sens invers la o viteza importanta de circa 1300 m/s.
In aceste conditii, peretii conductelor hidraulice au rol de tampon pentru
loviturile de berbec. Acest fenomen dispare ca urmare a frecarilor interne dar
atenuarea este foarte lenta si zgomotele si vibratiile se mentin, putand duce la
distrugerea aparatelor plasate in circuit (manometre, racorduri, etc.).
Principalii factori care influenteaza acest afenomen sunt urmatorii :
• Lungimea conductelor dupa aparatele considerate;
• Viteza de curgere a fluidului inainte de variatia intervenita;
• Densitatea fluidului ;
• Elsticitatea conductelor si a fluidului ;
• Timpul de inchidere a aparatelor cauzatoare de perturbatii ;
• Presiunea de utilizare ;
• Presiunea de pilotare a diferitelor distribuitoare.
Consecintele si remediile loviturilor de berbec
Pulsatiile rapide si punctele de presiune inregistrate in sistem pot duce la

degradarea pompelor, distrugerea conductelor, distrugerea aparatelor de comanda si
de reglaresau a instrumentelor de masura.
In plus, ele pot duce la depasirea presiunii de lucru.
Vibratiile, socurile sau oscilatiile datorate loviturilor de berbec se repeta la
fiecare ciclu in interiorul unei instalatii hidraulicesi de aceea este necesara
inlaturarea tuturor pericolelor de distrugere :
• Fixarea conductelor se va face foarte bine pentru a se evita scurgerile si
pentru a se evita ruptura acestora prin utilizarea unor bride ;
• Se va verifica presiunea de pilotaj a distribuitoarelor, avandu-se grija ca
ea sa fie mentinuta la o valoare cat mai mica ;
• In final, se recomanda utilizarea unui acumulator care sa fie capabil sa
acumuleze cresterile bruste de presiune. Aceasta este varianta cea mai
utilizata.
318
Examinand figura de mai jos, obtinem diagramele de variatie a presiunii in
timp, intr-o instalatie cu si fara acumulator.
Fig.14

mentinerea in presiune
Un acumulator poate servi la mentinerea unui cilindru hidraulic sub o presiune

statica si la suprimarea variatiilor de presiune datorate utilizarii energiei in alte
circuite ale instaltiei date.
Schema 3 :
• Sa se completeze schema de mai jos

• Sa se explice principiul de functionare
319
17.4 Alte aplicatii posibile ale acumulatoarelor :
• Ca sursa de energie suplimentara ;

• Pentru compensarea scurgerilor ;
• Ca sursa de energie pentru circuitele cu etaje de presiune ;
• Ca rezerva volumica de lichid ;
• Pentru compensarea dilatarii termice ;
• Pentru distribuirea de lubrefiant sau de alte lichide ;
• Ca bariera de transfer.
17.4.1 Utilizarea unui acumulator ca sursa suplimentara de energie
Securitatea diferitelor sisteme hidraulice impune ca tijele cilindrilor sa revina

in pozitia initiala (sa reintre in cilindru) in cazul aparitiei unor defecte mecanice sau
electrice a sursei normale de energie hidraulica.
In aceasata situatie, un acumulator hidraulic cu o capacitate convenabila
constituie o sursa de energie suplimentara ideala.
In exemplu de mai jos avem:
- Un cilindru a carei suprafata inelara este jumatate din suprafata

circulara ;
320
- Atata timp cat electrodistribuitorul este sub tensiune, uleiul debitat de
pompa intra simultan in cele doua camere ale cilindrului si in
acumulator ;
- Ca urmare a diferentei intre suprafetele pistonului , in timpul ultimului
avans acumulatorul se incarca ;
- In cazul opririi pompei, datorita unei pene de curent,
electrodistribuitorul revine in pozitia de repaus si uleiul sub presiune
inmagazinat in acumulator provoaca reintrarea tijei cilindrului.
Schema 4 :
17.4.2 Utilizarea acumulatorului ca compensator de scurgeri
Acumulatorul poate interveni pentru compensarea surgerilor interne sau

externe dintr-un sistem mentinut sub presiune, de-a lungul unei perioade de timp.
In exemplu de mai jos avem:
- Pompa incarca acumulatorul si sistemul pana cand presiunea reglata

maxima a presostatului este atinsa. Acesta va intrerupe automat motorul
de la pompa.
321
- Sistemul nu ramane sub presiune atata timp cat scurgerile nu sunt
disipate de volumul de ulei util din acumulator. In aceste conditii,
presiunea din circuit scade la valoarea minima de reglaj a presostatului
care determina repornirea motorului de la pompa.
- In timpul functionarii, acumulatorul economiseste energia electrica si
reduce incalzirea pe care o suporta uleiul in timpul traversarii
limitatorului de debit.
Schema 5 :
17.4.3 Utilizarea acumulatorului ca sursa de energie

pentru circuitele cu etaje de presiune
In schema functionala de mai jos este prezentat un acumulator intr-un circuit

cu etaje de presiune de la o presa.
Schema 6 :
322
In acest caz, acumulatorul furnizeaza debitul de ulei necesar evolutiilor rapide
ale pistonului de-a lugul fazei de apropiere si de retur a culisei de la presa, atata timp
cat aceasta din urma nu lucreaza efectiv. In aceiasi maniera, durata totala a ciclului
functional si puterea absorbita sunt amandoua reduse considerabil.
Sistemul are n componenta doua pompe :
- Una de presiune joasa si debit mare : p2 ;
- Una de presiune inalta si debit mic : p1.
Atata timp cat sertarul distribuitorului hidraulic cu comanda manuala (1) ocupa
pozitia pentru care pistonul cilindrului presei trebuie sa se deplaseze din spate in
323
fata, cele doua pompe si acumulatorul debiteaza impreuna in camera din spate a
cilindrului.
Pistonul avanseaza rapid, in regim de joasa presiune. Atata timp cat culisa de
la presa intampina rezistenta din partea piesei, presiunea in circuitul hidraulic creste
si determina declansarea manocontactorului (3). Acesta pune sub tensiune
electrodistribuitorul (2) a carui sertar ocupa atunci pozitia pentru care debitul
pompei de joasa presiune va incarca acumulatorul.
Pompa de presiune inalta si debit mic continua sa alimenteze cilindrul de la
presa pentru a permite culisei sa-si continue lucrul.
Atunci cand pozitia sertarului distribuitorului hidraulic cu comanda manuala
(1) este inversata, debitele celor doua pompe si a acumulatorului sunt disponibile si
sunt trimise in camera anterioara a cilindrului astfel ca tija se retrage si culisa de la
presa se ridica. Cand culisa ajunge in punctul cel mai de sus al cursei sale,
manocontactorul (3) care a fost neactionat in timpul fazei de ridicare rapida a culisei
presei este din nou actionat si pune sub tensiune electrodistribuitorul (2). Acesta
trimite debitul pompei de joasa presiune spre acumulatorcare se reincarca, astfel ca
debitul de la pompa de presiune inalta este utilizat pentru mentinerea culisei presei
in partea superioara.
Fiecare circuit de pompare trebuie sa fie echipat cu un limitator de presiune.
17.4.4 Utilizarea acumulatorului ca rezerva volumica de lichid
Intr-un circuit hidraulic inchis, un acumulator poate interveni eficace asemeni

unui rezervor de lichid.
Rolul sau consta deci, in a compensa diferentele de capacitate care apar intre
camerele anterioare si posterioare sau inelara si cilindrica ale cilindrului.
In figura de mai jos este reprezentat un circuit de acest gen.
Atunci cand tija pistonului cilindrului este actionata de o forta exterioara
suficient de mare, uleiul din camera cilindrica a cilindrului, traverseaza regulatorul
de debit si patrunde in camera inelara.
Regulatorul intervine pentru a incetini miscarea pistonului si pentru a
impiedica izbitura in fundul cilindrului. Cum volumul de ulei din camera posterioara
a cilindrului este superior celui din camera anterioara, ca urmare a prezentei in
aceasta din urma a tijei pistonului, este indispensabil ca uleiul excedentar sa fie
impins si pus in rezerva. El este deci deviat spre acumulator in care va provoca o
anumita presiune.
Atunci cand tija pistonului nu este supusa unei incarcari exterioare,
acumulatorul elibereaza energia inmagazinata si readuce tija pistonului in pozitia
extinsa, restituind circuitului uleiul necesar umplerii camerei din spate a cilidrului.
Schema 7 :
324
compensarea dilatarii termice
Atunci cand un circuit hidraulic inchis este supus unei variatii de temperatura,
conductele si fluidul sunt supuse in permanenta fie dilatarii, fie contractiei
volumetrice. Coeficientul de dilatare a lichidelor este superior celui al materialelor
din care sunt construite conductele , astfel ca excedentul de volum antreneaza
variatii importante de presiune in sistem.
Aceasata situatie poate apare :
a) In cazul cresterii temperaturii : aducand presiunea din circuit la
depasirea presiunii de securitate ;
b) In cazul diminuarii temperaturii : care antreneaza cavitatie in interiorul
conductei. Cea mai mare parte dintre racorduri sunt etanse la presiune
dar nu sunt etanse la depresiune. Exista astfel riscul intrarii aerului in
interiorul sistemului. Acest inconvenient poate fi remediat prin
incorporarea unui acumulator in circuit.
Aparatul va absoarbi volumul excedentar de fluid si mentinerea presiunii la o
valoare precalculata. Atunci cand temperatura scade, acumulatorul restituie in
circuit volumul necesar care sa compenseze contractia lichidului.
Schema 8 :
325
distribuirea de lubrefiant sau de alte lichide
Lichide foarte diverse, in particular lubrefianti, pot fi stocati intr-un

amplificator, avand in vedere distributia lor ulterioara, sub presiune controlata, intr-
un anumit numar de puncte de utilizare, cum ar fi palierele unui ansamblu mecanic
complex.
Sistemele care necesita o ungere constanta la debit mic, pot fi echipate cu un
acumulator care este capabil, pe o perioada lunga de timp, sa asigure ungerea intre
doua incarcari succesive.
Schema 9 :
326
17.4.7 Utilizarea acumulatorului ca bariera de transfer
De fiecare data cand se doreste transmiterea integrala a presiunii inregistrate

intr-un circuit hidraulic intr-un alt circuit hidraulic care contine lichide diferite, fara
a se ivi riscul amestecarii lichidelor, un acumulator cu camera elastica constituie
solutia ideala.
In exemplul de mai jos, camera elastica a acumulatorului joaca, intre cele doua
lichide sau gaze, rolul de bariere de netrecut, capabila, datorita elasticitatii sale sa
raspunda instantaneu si fara nici o pierdere la toate variatiile de stare hidrodinamica.
Este evident ca materialul care constituie bariera trebuie sa fie insensibil la
fluidele vehiculate.
Acest gen de sistem este, in general, utilizat in bancurile de incercare a
recipientelor sau a aparatelor care lucreaza sub presiune. Presiunea de incercare este
aplicata elementelor de transmisie prin intermediul unui lichid special, a carui
caracteristici sunt incompatibile cu cele ale grupului hidraulic utilizat pentru
producerea presiunii.
Schema 10:
327
17.5 Determinarea/calculul unui acumulator
17.5.1 Utilizarea acumulatoarelor in regim izotermic

(temperatura constanta)
Conditiile de functionare ale unui acumulator spunem ca sunt in regim

izotermic atunci cand, incarcarea si restituirea se efectueaza, de fiecare data, intr-un
timp superior sau egal de 2min 30sec (dupa normele OLEAR). Transformarea fiind
izoterma, legea MARIOTTE se aplica:
p1•V1 = p2•V2 = constant
ΔV = V1 – V2 = volumul absorbit sau restituit intre presiunile p1 si p2.
p0V0 p0V0
V1 = p1 si V2 = p2
328
p0 •V0 p0 •V0  p2− p1 
Deci : ΔV = p1 - p2 = p0•V0•  p2• p1 
 
17.5.2 Utilizarea acumulatoarelor in regim adiabatic
Conditiile de functionare a unui acumulator spunem ca sunt in regim adiabatic

atunci cand, fiecarea icarcare sau restituire se efectueaza intr-un timp inferior sau
egal de 2min 30sec (dupa normele OLEAR).
In acest caz se va utiliza abacul din anexa pentru determinarea acumulatorului
care ne convine.
Utilizarea abacului :
Acest abac corespunde reprezentarii grafice a formulelor prezentate mai sus. El

este aplicabil pentru problemele in care acumulatoul este utilizat ca rezerva de
energie in regim izotermic sau adiabatic (γ = 1,4), atunci cand functionarea este la
temperatura constanta si pentru p0 = 0,9•p1
a) Determinarea volumului unui acumulator
Se cunosc :
p1 = presiunea minima de utilizare [bar]
p2 = presiunea maxima de utilizare [bar]
p0 = presiunea de umplere (gonflaj) [bar]
ΔV = volumul de restituit [l]
Regim de lucru izotermic.
De exemplu, pentru aplicatia din fig.15 se cunosc:
p1 = 210 bar
p2 = 100 bar
p0 = 90 bar
ΔV = 14 l
Atunci, raportul presiunilor va fi :

p2 210
p1 = 100 = 2,1 = α
329
Fig.15
Vom utiliza abacul ( din anexa) astfel:

• plecam din punctul 2,1 de pe scala lui α trasam o verticala care
intersecteaza curba de referinta izometrica in punctul A.
• plecam de la valoarea14 de pe scara ΔV, trasam o verticala.
• Punctul de intersectie dintre aceasta verticala si orizontala care
trece prin punctul A ne va da volumul acumulatorului utilizat = 32
l.
b) Determinarea volumului restituit de un acumulator
Vom determina volumul restituit de acumulator care lucreaza in conditiile

urmatoare :
p1 = 100 bar = presiunea minima de golire

p2 = 185 bar = presiunea maxima de incarcare
p0 = 90 bar = presiunea de umplere
Regim de lucru adiabatic.
Vom utiliza abacul astfel:

• Raportul presiunilor α este:
p2 185
p1 = 100 = 1,85
• plecam din punctul 1,85 de pe scala lui α trasam o verticala care
intersecteaza curba de referinta adiabatica in punctul B.
• ΔV este dat prin proiectia punctului de intersectie intre orizontala
care trece prin punctul B si dreapta de referinta a acumulatorului.
Rezulta 3,5 l.
330
Exemplu de calcul al unui acumulator :
Sa se determine volumul V0 a unui acumulator in conditiile de functionare in

regim izotermic, cu caracteristicile :
ΔV = 2 l ; p1 = 80 bar ; p2 = 120bar ; p0 = 0,9 • p1
a) prin calcul ;
b) cu ajutorul abacului.
17.6 Montarea acumulatoarelor
331
Cu schema:
Fig.16
Pentru o buna racordare a acumulatorului la un circuit hidraulic se va utiliza un

un ansamblu de blocuri de decompresie, izolare si reglare. Acest ansamblu de
blocuri care este intermediar intre acumulator si circuit, se compune din :
- un bloc de decompresie – izolare ( limtatorul de presiune din acest bloc
asigura protectia acumulatorului, dar nu permite suprimarea protectiei
din circuit);
- un bloc de reglare care cuprinde un limitator de presiune.
Componentele principale sunt :
1. corpuri din otel ;
2. robinet cu sfera ;
3. limitator de presiune ;
4. purjor ;
5. placa de obturatie (vezi obtiunea M) ;
6. surub de reglare a regulatorului.
Acumulatorul va fi fixat obligatoriu prin colier.
332
Fig.17
17.7 Verificarea presiunii la un acumulator
a) Punerea in functiune :
333
- Inainte de toate verificarile si/sau umplerea cu azot, este
obligatorie oprirea pompei si punerea acumulatorului direct la
rezervor astfel decomprimandu-se circuitul de lichid ;
- Se va desuruba busonul de protectie a supapei de umplere a
acumulatorului ;
- Se va insuruba manual pe supapa aparatul de verificare a umplerii
acumulatorului cu ajutorul racordului « D », prevazut si cu
garnituri de etansare. Apoi se va strange contrapiulita de etansare
« E » dupa ce am pozitionat manometrul pe directia dorita.
b) Utilizare:
- Pentru verificare se va insuruba maneta “A” si se controleaza
presiunea cu ajutorul manometrului;
- Pentru diminuarea presiunii se va utiliza maneta de purjare
«B»;
- Pentru cresterea presiunii se va bransa printr-un furtun flexibil
butelia de azot de racordul « C ». se va astepta ca schimbul
termic provocat de modificarile de presiune sa se stabilizeze,
dupa care se va verifica si se va ajusta incarcarea acumulatorului.
- Se va repeta apoi verificarea presiunii de lucru, dupa care se va
debransa tubul flexibil.
c) Demontare:
- ATENTIUNE: inainte de a desfcae pilitele “D” si “E”, se va
desuruba pana la fund maneta « A »si se va purja cu ajutorul lui
« B ».
- Se va monta si se va bloca busonul de protectie al supapei de
incarcare a acumulatorului.
334
Fig.18
17.8 Conjunctor – disjunctor
Numita si valva de punere la vid, aparatul permite punerea la rezervor a

debitului unei pompe, fara laminare, in urmatoarele conditii :
• La presiunea minima de utilizare, cand pompa debiteaza in
circuit ;
• La presiunea maxima de utilizare, cand pompa se descarca la
rezervor fara laminare.
Orificiile sunt :
1 = intrarea uleiului in aparat

2 = iesirea uleiului din acumulator
3 = returul uleiului la rezervor
335
Fig.19
Aparatul se compune din trei parti :

• Corpurile care contin pistonul de chilibrare A mentinut pe scaunul sau
de un resort B;
• Un cap de pilotaj compus dintr-un surub de reglare, un resort D o
clapeta E si un plonjor F ;
• Un bloc care contine o clapeta anti-retur G inzestrata cu un resort slab.
Aparatul este reglat la o presiune prestabilita.

Pompa este pusa in functiune
Uleiul intra prin orificiul (1), umple camerele (Z) si (X)si prin canalul (J),
ajunge pana la clapeta (E). Clapeta (G) se va ridica si uleiul patrunde in acumulator.
Atata timp cat presiunea reglata la aparat nu este atinsa, conul (A) este
echilibrat hidraulic deoarece , in camerele (X) si (Z), presiunile sunt egale.
Atunci cand presiunea maxima de lucru in acumulator, determinata prin
reglarea resortului (D) este atinsa, clapeta (E) se deschide. Aceasta lasa sa treaca o
336
parte din lichidul hidraulic care se reintoarce la rezervor trecand prin canalul central
din conul (A).
Daca presiunea creste, diferenta de presiune inmagazinata in camerele (X) si
(Z) provoaca creearea unei forte in resortul (B) si conul (A)se va ridica de pe
scaunul sau.
Debitul pompei se va descarca la rezervor si presiunea din camera (Z) scade la
o valoarea determinata de forta slaba din resortul (B).
Clapeta anti-retur se inchide si impiedica acumulatorul sa se se descarce.
Presiunea din acumulator actioneaza asupra capului plonjor (F) prin
intermediul orificiului din interiorul clapetei anti-retur (G) si a canalului (V).
Plonjorul este deplasat spre dreapta si mentine clapeta (E) indepartata de pe
scaunul sau.
Pentru a deschide clapeta (E) lichidul sub presiune actioneaza direct asupra
plonjorului (F) de sectiune S1.
In functie de tipul aparatului, suprafata S2 este egala cu 85% din suprafata lui
S1.
Deci, clapeta (E) se va inchide atunci cand presiunea in acumulator devine
egala cu 85% din presiunea de reglaj a aparatului.
Atunci cand clapeta (E) este din nou inchisa, presiunile in camerele (X) si (Z)
se egaleaza si conul (A) este impins pe scaunul sau de resortul (B).
Debitul pompei este din din nou dirijat sa traverseze clapeta anti-retur (G)
pentru a reincarca acumulatorul si ciclul reincepe.
Pilotarea exterioara a conjunctorului – disjunctorului se realizeaza prin

utilizarea unei prize de presiune din aval de clapeta anti-retur plasata la iesirea din
aparat.
Simbolizare
Spre acumulator
si circuitul de utilizare
337
In derivatie cu dren
Pozitia conjunctorului –disjunctorului intr-un circuit
• Reprezentarea in linie :
Fig.20
• Reprezentarea in derivatie:
338
Fig.21
Conjunctorul –disjunctorul GURY
La acest aparat, presiunea conjunctorului si presiunea disjunctorului sunt

reglate separat.
Presiunea pe dren trebuie sa fie inferioara valorii de 3 bari.
• Pentru un debit superior valorii de 20 l/min
339
Fig.22
• Pentru un debit inferior valorii de 20 l/min
Fig.23
Utilizarea si reglarea conjunctorului – disjunctorului(C – D)
In exemplul de mai jos, plaja de lucru este intre 35 si 50 bari si presiunea de

siguranta de 60 bari.
340
1. Inainte de punerea in functiune a pompei:
a) Verificarile obisnuite;
b) Rearmarea manuala a C – D
c) Tararea (inchiderea) pana la fund a disjunctorului si
detararea totala (desfacerea) conjunctorului;
d) Detararea (desfacerea) totala a limitatorului de presiune.
2. Punerea in functiune a pompei:

a) Reglarea (tararea) limitatorului de presiune la valoarea de
60 bari (adica cu 10 – 15% peste presiunea de lucru);
b) Acumulatorul este incarcat la 60 bari.
c) Se detareaza disjunctorul pana ajunge la descarcare la 60
bari (se aud zgomote de la pompa) ;
d) Se purjeaza acumulatorul pana la 35 bari, apoi se regleaza
(tareaza) conjunctorul pana la incarcarea acumulatorului prin
pompa (zgomot al pompei) ;
e) Se finalizeaza reglajul disjunctorului prin detararea sa in
jurul valorii de 50 bari.
Fig.24
341
CAPITOLUL 18
Sisteme modulare
342
CAPITOLUL 18 :
Sisteme modulare
Dezvoltarea intr-un ritm accelerat a constructiilor de masini a necesitat

utilizarea asmbalarii aparaturii hidraulice in sistem modular.
Utilizarea sistemelor modulare prezinta cateva avantaje deosebit de
importante :
• Gabarit redus ;
• Pierderi de ulei mici datorita unui consum redus de conducte si elemente
de racordare ;
• Flexibilitatea sistemului prin posibilitatea combinarilor aparatelor
modulare ;
343
• Depanare usoara.
Montarea aparatelor modulare se va face pe placi hidraulice modulare, ele
permitand realizarea celor mai diverse si complexe scheme hidraulice.
In constructia sistemelor modulare se vor utiliza aceleasi elemente de
comanda, reglaj si control intr-o constructie modulara.
a) Supapa de siguranta modulara
- Descriere generala
Aceste aparate reglabile, cu doua etaje, limiteaza presiunea maxima in circuitul

pe care il protejeaza. Reglarea acestora se poate face cu ajutorul unor rotite
prevazute sau nu cu blocare cu cheie, sau printr-un surub si o contra-piulita.
Functionarea celor doua etaje este fundamental identica cu aparatele clasice cu
piston echilibrat descrise in capitolele anterioare.
- Simbolizare
Fig.1
b) Droselul
344
Aceste aparate regleaza debitul prin intermediul unui orificiu calibrat reglabil.
Debitul care traverseaza droselul este deci intotdeauna afectat de pierderea de
incarcare corespunzatoare reglajului facut orificiului.
Modelele duble cu clapete anti-retur incorporate de fiecare parte a orificiilor de
limitare permit o reglare intre intrare si iesire.
Versiunile simple ale acestei executii sunt de asemenea disponibile.
Pentru limitarea debitului pe linia de presiune P sau T, sau acolo unde limitarea
debitului in sens invers nu este necesara, exista si modelele fara clapeta anti-retur.
Reglarea se face dupa dorinta cu surub sau cu rotita.
- Simbolizare
Fig.2
c) Clapeta anti-retur pilotata
Aceste clapete asigura o functie anti-retur pilotata pe liniile spre utilizatori A

si/sau B. Alimentarea pilotului provine de la linia de utilizator opusa.
345
Atunci cand o linie spre utilizator este presurizata, clapeta de pe cealalta linie
spre utilizator se deschide (in conditiile in care presiunie sistem/receptor concorda
cu raportul dintre sectiunile apartului).
La un raport de 3 : 1 intre pistonul pilotat si scaunul clapetei principale, aceste
aparate pot permite un conexiune de decompresie de 10 : 1.
- Simbolizare
Fig.3
346
Exemplu de sistem modular :
347
Fig.4
Avand aceiasi oglinda exista posibilitatea montarii pe placa a aparatelor cu

diverse functii.
348
fig.5
Exemple de scheme :
a)
349
b)
Fig.6
350
CAPITOLUL 19
Sisteme cartus
351
CAPITOLUL 19 :
Sisteme cartus
Numim clapete logice aparatele de distributie cu clapeta, 2 cai/2 pozitii,

integrate intr-un bloc.
352
O clapeta logica se compune dintr-un cartus de revolutie care se integreaza
intr-un bloc, care se acopera cu un capacde inchidere.
Dimensiunile exterioare ale cartusului si ale capacului sunt normalizate in
DIN 24 342. Etanseitatile cu blocul doar statice si sunt realizate cu inele O.
In cazul unei clapete logice 2 cai/2 pozitii, cartusul este constituit dintr-o
camasa (3) si o clapeta (4) sau (5), impinsa pe scaunul sau prin resortul (7).
Cartusul poseda 3 orificii realizate in 3 camere, de sectiuni diferite.
Sectiunea A1 a scaunului este considerate 100%. Orificiul A realizat in partea
inferioara a clapetei creeaza o sectiune inelara A2. Aceasta din urma reprezinta intre
7% si 50% din suprafata A1.Orificiul X realizat in partea superioara a clapetei,
realizand o sectiune totala A3 egala cu 107% pana la 150% din A, numita si
suprafata de pilotaj.
Aplicand o presiune in orificiile A sau B, apare tendinta de a ridica clapeta si
de a actiona asupra resortului, astfel clapeta anti-retur atunci cand se aplica o
presiune in X ceasta tinde sa apese clapeta pe scaunul sau.
Deschiderea clapetei nu va avea loc atata timp cat dezechilibrul de presiuni
aplicate in A, B, si X creeaza asupra acesteia un efort resultant superior celui din
resort.
Un debit poate atunci circula de la A la B sau de la B la A. atunci cand
dezechilibrul este intrerupt si clapeta este impinsa pe scaunul sau, se realizeaza
inchiderea etansa intre A si B.
Din contra, jocul functional existent intre clapeta si camasa cilindrica, creeaza
o scurgere lejera intre B si X, functioneaza ca o diferenta de presiune care domina
intre cele doua camere.
353
Fig.1
Simbolizare:
Capacul este fixat cu ajutorul mai multor suruburi,intr-un bloc perforat si

astfel imobilizeaza cartusul.
Exista diferite tipuri de capace :
- Capac standard ;
- Capac cu limitare de cursa mecanica ;
- Capac cu supapa.
Alegetea tipului de clapeta
354
• Pentru reductoarele de presiune, trebuie utilizate elemente speciale la
sertare.
• Pentru distribuitoarele cu 2 cai, cu un singur sens de curgere :
- Clapete la 7% in sensul de curgere de la A la B, care
prezinta avantajul de a fi sensibil la deschidere atunci cand se
aplica o presiune in B.
- Clapete la 50% in sensul de curgere de la B la A, care sunt
perfect etanse in sensul de la B la A. ca urmare, nici o scurgere
nu poate lega X de A si nici B de A (etanseitate absoluta).
Controlul timpilor de raspuns
Timpiii de deschidere sau inchidere a clapetei corespund timpilor necesari

pentru a goli sau a umple camera X.
Acesti timpi pot fi controlati prtintr-un drosel (jiglor).
Alegerea droseluilui este caracteristica fiecarui constructor.
Functii utilizate
• Clapeta anti-retur
Fig.2
• Distribuitor cu 2 cai (supapa de sens unic) si limitator de debit
355
Fig.3
• Supapa de reductie
Fig.4
• Regulator de debit
Fig.5
Avantajele sistemelor cartus
- Debite crescute ;
- Presiune inalta ;
356
- Gabarit redus ;
- Circuite complexe ;
- Timpi de raspuns mici ;
- Nivel de zgomot redus ;
- O buna rezistenta la contaminanti.
19.2 Tipuri de valve cartus
fig.6
19.3 Functionare
Constructia unei scheme in sistem cartus
357
358
Schema circuit 1 :
359
Schema circuit 2 :
360
Schema circuit 3 (Starea de repaus – blocaj):
361
Schema circuit 3 (actinarea bobinei S2):
- iesirea tijei cilindrului cu vitza constanta
362
Schema circuit 3 (actinarea bobinei S3 si bobina S2 mentinuta actionata):
- iesirea tijei cilindrului la putere maxima
363
Schema circuit 3 (actinarea bobinei S1):
- reintrarea tijei cilindrului
364
Schema circuit 4:
365
Schema circuit 5:
366
Schema circuit 6:
367
368
369
370
CAPITOLUL 20
Servovalve
371
CAPITOLUL 20 :
Servovalve
Definirea unui sistem in bucla
372
Pentru inceput, intr-un sistem distingem comanda in bucla deschisa care apare
schematiza in diagrama de mai jos privind pilotarea unui avion:
Intrare Sistem de Modificarea Avion Iesire

Pozitia mansei comanda directiei schimbarea
carmei directiei
Acest lant se mai numeste in egala masura lant de actiune, existand o legatura
directa intre intrare si iesire. Aceasta comanda se poate face cu sau fara amplificarea
puterii.
Luand exemplul unui planor, mansa este actionata de pilot si este legata direct
de carma, pentru a permite schimbarea directiei. Toata puterea necesara acestei
comenzi este furnizata de catre pilot.
In cazul in care noi avem de pilotat un avion de mare tonaj, efortul pe care
trebuie sa-l depuna pilotul pentru a modifica directia este mult mai mare, deci el va
trebui comandat de un sistem hidraulic care, prin intermediul unui cilindru, va face o
miscare a carmei proportionala cu efortul exercitat. In general, energia de comanda
nu are o masura comuna cu energia dezvoltata in sistemul de comanda.
Diagrama se transforma astfel :
Pompa
Intrare Distribuitor Debit Cilindru Pozitia Avion Directie

Pozitia mansei carmei
O comanda in bucla deschisa, astfel realizata, este intotdeauna influentata de

perturbatiile care vin sa modifice raportul existent intre iesire si intrare.
De exemplu :
- Modificarile debitului pompei duc la modificari ale vitezei de rotatie , la

schimbari ale vascozitatii uleiului ;
- Modificari ale caracteristicilor de raspuns a cilindrului in functie de
temperatura uleuilui ;
- Rafalele care actioneaza asupra avionului, intervin la toate nivelele de
transmisie a comenzii.
Schema de principiu a unui circuit in bucla inchisa.
373
Fig.1
Schema de legatura electro-hidraulica de pozitie, in bucla inchisa, este
urmatoarea :
Distribuitor electro-hidraulic
comanda salt amplificatoare si
examinatoare Servo valva Receptor
i sau v i-i’ I debit Q
i’sau v’
374
Contol retur
Semnal de retur Pozitie
Detector de pozitie
Organul principal care permite realizarea trecereii intre electricitate si

hidraulica, este un distribuitor electro-hidraulic numit servovalva.
20.2 Rolul servovalvelor si domenii de utilizare
Rol
Servovalva este un mijloc hidro-electric care permite reglarea de la distanta cu

o mare precizie a vitezei, acceleratiei, pozitiei si fortei unui receptor hidraulic.
Aceasta transforma curentul electric de alimentare intr-un curent hidraulic
transformat in debit si in presiune.
Cele trei caracteristici : curent electric, debit si presiune sunt legate si
dependente de tipul servovalvei utilizate.
Servovalva este deci, un element de circuit care poate functiona in bucla
inchisa sau deschisa.
Domenii de utilizare
Servovalvele sunt utilizate in diverse domenii de aplicatii ca :

- Siderurgie
- Foraj
- Injectie de mase plastice
- Masini unelte
- Roboti, manipulmatoare
- Simulari
- Intretinere
- Intretinere
- Lucrari publice
- Sectorul militar
- Aeronautica
- Aviatie
Servovalvele se utilizeaza in domenii de aplicatii in care este necesara

obtinerea unei precizii ridicate, timpi scurti de raspuns si utilizari frecvente.
20.3 Elementele componente ale unei servovalve

Functionare
375
Fig.2
Acest sistem se compune din doua tuburi A si B. Diametrele celor doua tuburi
sunt cuprinse intre 0,1 si 0,5 mm.
La centru noi avem paleta C care sete solidara cu cuplul motor, cursa paletei
fiind in jur de 25 μm atunci cand distanta dintre cele doua tubulete este de 100 μm.
Fig.3
Ca urmare a excitarii bobinelor cuplului motor, paleta se deplaseaza intr-un

sens sau in altul, provocand o crestere a presiunii in A sau in B.
Atunci cand paleta se apropie de unul dintre tuburi, ea se indeparteaza de
celalalt si creeaza astfel o presiune diferentiala. Aceasta diferenta de presiune va fi
transmisa la un receptor sau la un alt etaj al servovalvei.
376
Fig.4
Comparatia intre intrare si iesire trebuie deci facuta in permanenta, noi avand
atunci o bucla inchisa, sau el apare ca elemente :
- De control a returului care permite a se observa iesirea plecand de la
intrare (numit si lant de reactie) ;
- De comparatie , care compara ordinea executiei ;
Schematic, acest lant de reactie se prezinta :
Fig.5
In acest sistem cu bucla inchisa apar doua conditii esentiale :
- Comanda buclei se face prin diferenta intre comanda de intrare si cea de
iesire ;
- Puterea necesara pentru a actiona la iesire provocata de o sursa
exterioara si nu prin intrare.
Circuit in bucla deschisa
In figura de mai jos este reprezentata schema de principiu care desrveste un

circuiot in bucla deschisa. Semnalul de comanda poate proveni de la o cartela
perforata , de la un potentiometru sau de la un tahometru, etc.
Acest semnal este amplificat printr-un amplificator si poate astfel alimenta un
cuplu motor de la servovalva.
Schema functionala simpla va fi :
377
Sistem de Servo Servo Motor Incarcare
comanda amplificator valva sau cilindru
Sistem cu deviere a jetului
Acest sistem este compus dintr-un injector C care este unit cu cuplul motor si
cu cele doua tuburi receptoare A si B.
Jetul de ulei sub presiune este divizat in doua jeturi secundare. La curent nul,
nu exista nici o diferenta de presiune : pA = pB.
Fig.6
O deviere a jetului catre unul sau altul dintre tuburi provoaca o presiune
diferentiala.
Cu acest sistem, exista succesiv transformarile de energie :
- La interiorul injectorului (presiune) ;
- La iesirea din injector (viteza);
- In cele doua canale A si B (presiunea).
378
Fig.7
Sistem deflector
Acest sistem este compus dintr-un injector fix C si doua receptoare A si Bsi un
deflector D.
Deflectorul este legat de cuplul motor. Daca acest din urma nu este alimentat
de nici un curent, noi avem aceeasi presiune in receptorii A si B.
Ca urmare adeplasarii deflectorului, o presiune diferentiala se va stabili intre A
si B.
Fig.8
pA = presiunea la receptorul A
pB = presiunea la receptorul B
Cuplul motor
Acesta este constituit din doua bobine, doua piese polare si o armatura.
Cuplul motor deplaseaza un tub sau o paleta.
Aceasata miscare foarte slaba provoaca un dezechilibru de presiune la nivelul
celor doua orificii variabile, care va avea ca consecinta deplasarea sertarului
servovalvei.
Cuplu obtinut la motor este proportional cu intensitatea curentului. Bobinele
motorului pot fi montate in paralel, in serie sau diferential.
379
Fig.9
Motajul electric al cuplului motor :
• Motaj in paralel: el permite functionarea cuplului motor si atunci cand

una din bobine nu functioneaza.
• Motaj in serie: el ete cel mai utilizat (in 95% din instalatii) si permite
utilizarea unui curent de mai mica intensitate.
• Motaj diferential: in acest tip de montaj B si C sunt unite cu + si A − .
Pentru a avea deplasarea armaturii cuplului mobil,
trebuie sa avem o diferenta de curent intre cele doua
bobine A si B. Daca semnalele pe fiecare bobina sunt
identice, nu exista nici o miscare a cuplului motor.
Fig.10
Tipuri de sertare
380
• Sertar cu centru inchis
Simbol :
a) Acoperire nula : ceea ce inseamna ca intre sertar si camasa

exist a un contact muchie pe muchie. La
aparitia unui curent de mica intensitate
care actioneaza asupra bobinelor cuplului
motor, exosta o deplasare a sertarului si o
alimentare, fie catre A fie catre B.
Fig.11
b)Acoperire pozitiva: acoperirea sertarului corespunde

distantei X care se regaseste si la orificiul
P si la T. Atunci cand sertarul se
deplaseaza, el nu permite trecerea de la P
spre A sau B decat dupa ce se parcurge
distanta X. Aceasta corespunde unei
intensitati a curentului. Acesti parametrii
pot varia in functie de nevoile din circuit.
381
Fig.12
• Sertar cu centru deschis
Acest aparat este putin utilizat.
Fig.13
20.4 Diferite tipuri de servovalve
20.4.1 Servovalve fara contra-reactii
a) Servovalva cu un etaj si fara contra-reactii
Debitul care soseste in P va traversa cele doua orificii calibrate (fixe) O1, O2 si
trecerea spre racordul T catre rezervor se va face trecand prin alte doua restrictii
reglabile O3, O4. Intre orificiile fixe si reglabile se gasesc alimentarile P0 si P1.
382
Orificiile variabile sunt de tipul tuburi – paleta sau sistem cu deviatie de jet a
carui principiu de functionare a fost expus in paragraful precedent.
La functionarea cu diferenta de presiune intre P0 si P1, vom avea deci o
miscare a receptorului.
Deplasarea receptorului bransat la capatul lui P0 si P1, nu avem nici o reactie
asupra orificiilor calibrate.
Din acest motiv acest sistem este numit sistem fara contra – reactie.
Fig.14
b) Servovalva cu doua etaje si fara contra-reactii
Aceasta este compusa dintr-un prim etaj identic cu cel prezentat anterior. Cele
doua alimentari P0 si P1 vor pilota un distribuitor. Ca urmare a variatiei de presiune
intre P0 si P1, sertarul principal se va deplasa intr-un sens sau in altul in functie de
sensul de comanda.
In acest sistem, la variatii mici de presiune, sertarul se deplaseaza pe toata
cursa sa determinand astfel un debit complet de la P la A sau la B.
Fig.15
20.4.2 Servovalve cu contra-reactii

383
a) Servovalva cu contra-reactie mecanica
Plecand de la schema servovalvei cu 2 etaje fara contra-reactie, se va adauga la

nivelul sertarului principal un levier de restrangere. Acesta din urma permite
reducerea progresiva a diferentei de presiune creata de orificiile variabile O3 si O4.
Atunci cand aceasta devine nula, sistemul este in echilibru si sertarul
distribuitorului este imobilizat intr-o anumita pozitie.
Fig.16
b) Servovalva cu contra-reactie electrica
Pincipiul de functionare a acesteia este similar cu al servovalvei fara contra-

reactie, singura diferenta constand in adaugarea unui captor de pozitie la
extremitatea sertarului principal.
Acest potentiometru converteste deplasarea distribuitorului in tensiune
electrica.
Atunci cand semnalul afisat este in echilibru cu cel al captorului de pozitie,
sertarul este imobilizat.
384
Fig.17
c) Servovalva cu contra-reactie hidraulica
In cazul acestei servovalve, sertarul principal va fi pilotat la cele doua

extremitati ale lui. Una dintre extremitati este legata de orificiul de alimentare A. ca
urmare a deplasarii sertarului, fie intr-un sens fie in celalalt sens, presiunea de
refulare va permite punerea in echilibru a aparatului.
Aceasta servovalva nu permite decat o singura iesire cu presiune controlata.
Mai avem si cazul servovalvei cu doua iesiri cu presiune controlata.
Acest tip de servovalva se mai numeste si servovalva de presiune.
Fig.18
20.4.3 Servovalva cu doua etaje tip tub plaeta

cu contra-reactie mecanica – tip MOOG –
Aceasta servovalva se compune dintr-un cuplu motor de curent continuu si din

doua etaje amplificate hidraulic. Armatura cuplului motor se prelungeste in
intrefierul circuitului magneticconstituit din polii inferiori si superiori.
Aceasta armatura, legata de paleta, este mentinuta in pozitie printr-un tub
flexibil.
Pe acest tub este montata o garnitura de etanseitate separata de partile
electromagnetice si hidraulice ale valvei.
Cele doua bobine fixate de-o parte si de alta a tubului flexibil inconjoara
armatura.
Paleta din primul etaj de amplificare, fixata la centrul armaturii, traverseaza
tubul flexibil. Extremitatea sa este fixata intre cele doua tuburi, realizand astfel doua
orificii de sectiune variabila. Un semnal electric provoaca un camp magnetic care
antreneaza deviatia ansamblului armatura – paleta. Deplasarea acesteia din urma cu
tubul flexibil este de asemenea ca urmare a cresterii unuia din orificii si micsorarea
385
celuilalt. Presiunea diferentiala astfel creata actioneaza asupra celor doua extremitati
ale sertarului provocand deplasarea acestuia.
Sertarul poseda 4 orificii de control clapeta anti-retur toate sertarele de
distribuitoare cu 4 cai in constructie clasica. Debitul care le traverseaza, pentru o
cadere de presiune data, e proportinal cu deplasarea sa pornind din de la pozitia de
zero (pozitia de mijloc).
Un resort fixat pe paleta este angajat intr-o fanta din centru sertarului.
Deplasarea acestuia din urma intinde resortul care creeaza astfel un cuplu care
actioneaza asupra ansmblului armatura paleta si se opune celui dat de semnalul de
intrare.
Sertarul inceteaza a se deplasa atata timp cat cele doua cupluri sunt in
echilibru.
Ca urmare, cursa sertarului este direct proportionala cu curentul de comanda
care traverseaza cuplul motor.
Fig.19
Prezentam in detaliu functionarea primului etaj :
386
• Daca se aplica un curent de comanda i sensul de rotire a armaturii este
cel orar, cu unghiul θ care depinde de raza tubului flexibil si de tija, pivotul
nu poate inca sa se miste, paleta va veni si va micsora orificiul de trecere al
tubului A si va mari orificiul de trecere de la tubul B, astefel incat echilibrul
dintre cele doua presiuni p1 si p2 este distrus.
• Deoarece sectiunea de trecere la A este diminuata si cea de la B creste,
presiunea p1 va creste , iar presiunea p2 va scadea. Deci, sertarul
distribuitorului se va deplasa catre dreapta, antrenand pivotul care va deplasa
tija si paleta catre dreapta pana cand echilibrul presiunilor este restabilit.
Aceasta stare este atinsa atunci cand paleta este revenita in pozitia de mijloc.
Cuplul asupra tubului flexibil este atunci nul si cuplul de la motor este
echilibrat de cuplul de la sertar. Aceasta stare corespunde unei pozitii a
sertarului.
Deci, deplasarea sertarului este proportionala cu curentul aplicat
bobinelor.
Fig.20
Functionarea acestei servovalve se poate explica de asemenea prin diagrama
functionala de mai jos.
387
Intensitate pozitie pres.diferentiala debit
Cuplul Paleta Sistemul p1–p2 Sertar Orificii

motor tuburi suprafete A-B
paleta sertare
Parghie retroactive
Intensitatea aplicata la motor creeaza un cuplu Cm asupra paletei care

determina, in functie de pozitia sa in raport cu axa tuburilor, o presiune diferentiala.
Aceasta presiune, actioneaza asupra sectiunilor extreme ale sertarului, deplasandu-l
si descoperind orificiile de alimentare si trimitand astfel debitul corespondent.
Prin deplasarea sa, parghia retroactiva creeaza un cuplu de retinere Cr care este
diferit de Cm si aceasta pana la echilibrare.
Acest cuplu Cr readuce paleta in pozitia neutra.
Alte forte externe se exercita asupra setarului : forte dinamice permit trecerea
libera a debitului de la P la A sau B, forte de frecare sau forte de legatura. Aceste
forte pot fi pozitive actionand in acelsi sens, fie de apropiere fie de departare.
In fiecare caz, parghia retroactiva este cea care asigura echilibrul.
388
CAPITOLUL 21
Lectura schemelor hidraulice
389
CAPITOLUL 21 :
Lectura schemelor hidraulice

Simboluri si scheme hidraulice
O schema de principiu a unui circuit hidraulic este unul din documentele cele
mai importante care insotesc masina.
390
Indicatiile care apar pe scheme hidraulica sunt esentiale pentru o buna
intelegere a functionarii masinii, precum si pentru a asigura instalarea si depanarea
acesteia.
Schemele hidraulice curente sunt de trei tipuri diferite :
• In sectiune,
• In vedere,
• Schema de principiu.
Tipul de schema utilizat depinde de cantitatea si de genul de informatii care
este necesar a fi transmis.
Cele trei tipuri de scheme sunt reprezentate in figurile de mai jos, fiecare dintre
ele reprezentand acelasi circuit.
Fig.1
Fig.2
391
Fig.3
Fig.1 reprezinta schema in sectiune a unui sistem hidraulic in care iese tija unui
cilindru H a carui viteza de iesire este reglata prin regulatorul de debit Foarte si cu
revenire rapida, cand regulatorul de debit este ocolit fluidul trecand prin clapeta
anti-retur G. Aceasta schema prezinta sectiuni prin toate aparatele din sistemul
hidraulic si reprezinta un model pedagogic foarte bun.
Circuitul are in coponenta un distribuitor cu pozitia centrala deschisa.
Alte scheme pot fi utilizate pentru a reprezenta alte faze ale ciclului de
functionare.
Fig.2 reprezinta acelasi sistem hidraulic sub forma de imagine / vedere.

Aparatele sunt reprezentate in vedere si orificiile sunt unite intre ele prin linii
care reprezinta tevile.
Aceasta schema prezinta toate tevile necesare in sistem si legaturile cu
aparatele hidraulice.
Fig.3 reprezinta acelasi sistem hidraulic prin utilizarea simbolurilor, fiind

numita si schema de principiu.
Acest tip de schema este preferat de catre tehnicieni pentru studierea
circuitelor si stabilirea cauzelor defectelor care pot aparea in timpul functionarii.
21.2 Intocmirea si utilizarea ciclogramelor
Ciclograma se prezinta sub forma unui tabel, ca in fig. de mai jos, in care sunt
inscrise :
392
• Pe coloana ① sunt inscrise in ordine fazele delucru si organele
receptoare care executa miscarile respective ;
• Pe coloana ② sunt inscrise organele de comanda in actiune (buton
pornire – oprire hidraulic sau electric, semnal de final de cursa, contacte
electrice de presiune, relee, etc.). Acestea vor fi plasate pe aceeasi line
cu organul receptor pe care il actioneaza.
• Pe liniile ③ sunt inscrise organele de distributie cu comanda manuala
sau electrica (electrodistribuitoare).
Fig.4
Reperele prezentate in tabel trebuie sa se regaseasca in schema deprincipiu.
Valorile de informatie :
1 – prezenta comenzii
0 – absenta comenzii
Lectura ciclogramei se va face conform exemplelelor prezentate mai jos :
Exemplul 1 :
FAZE Comanda 1D 2D
1YVA 1YVB 2 YVA
Repaus 1S0 0 0 0
Explicatie : Contactul 1S0 este actionat, nu apare nici o informatie la organele

de distributie
Exemplul 2 :
FAZE Comanda 1D 2D
1YVA 1YVB 2 YVA
Reintrarea cilindrului 1C la 1S1 0 1 0
viteza maxima
Explicatie : Intrarea cilindrului 1C este realizata prin comanda 1S1 (contact

de final de cursa de exemplu) care pune sub tensiune
393
bobina 1YVB de la electrodistribuitorul 1D.
Exemplul 3 :
FAZE Comanda 1D 2D
1YVA 1YVB 2 YVA
Iesire cilindru 2C la viteza 1S5
mica 1S2→KA 1 0 1
(1)
Explicatie : Pentru iesirea cilindrului 2C cu viteza lenta contactul 1S5 pune

sub tensiune bobina 1YVA. 1S2 (care poate fi un semnal de final
de cursa) actioneaza releul KA, care este pus sub tensiune (1),
ceea ce duce la mentinerea sub tensiune a bobinei 2YVA a
electrodistribuitorului 2D.
Concluzie :
Tabelul permite citirea miscarilor secventiale a unui ansmblu de mai multi

receptori, prin citirea pe verticala in coloana ① a fazelor, apoi pe fiecare faza se
identifica modul de comanda si aparatul de comanda.
Tabelul ciclogramei este foarte util in depanari :
Daca o miscare nu se executa se emite ipoteza defectarii apartului de comanda

care se va verifica cu ajutorul unor aparate de control.
Luam exemplul 2, prezentat anterior, in care nu se realizeaza reintrarea
cilindrului 1C. Conform tabelului, comanda 1S1 pune sub tensiune bobina 1YVB
dela distribuitorul 1D.
Se va verifica daca bobina 1YVB este sub tensiune, si daca da, atunci
distribuitorul 1D se verifica daca se deplaseaza. Daca bobina 1YVB nu este cauza ,
se va verifica comanda 1S1. Daca aceasta functioneaza se verifica daca mecanismul
este bun.
Pe scheme se regaseste si diagrama de functionare. Diagrama ne va indica care
sunt miscarile cilindrilor.
394
21.3 Exemple de scheme hidraulice
21.3.1 Miscarea unui cilidru cu dublu efect si a unui motor

hidraulic cu un singur sens de rotatie
Schema :1
Conditii de functionare :
• Rotirea motorului nu se va obtine daca cilindrul este mentinut la final de

cursa. Este necesar, deci sa se regleze supapa de secventa
(succesiune)2RA la o valoare superioara presiunii care este necesara
395
cilindrului 1C si inferioara valorii de regalaj a limitatorului de presiune
1RP, de 90 bari (se va face calculul pentru verificare).
• In functie de debitul pompei de antrenare de la grupul moto-pompa
(1WP), de cilindreea motorului hidraulic 2M si de scurgerile L, se poate
calcula turatia n. Sensul de rotatie a motorului 2M este orar (+).
• Reglarea droselului 1QA pentru o viteza de reintrare a tijei cilindrului
1C va fi controlata prin debitul de la pompa.
21.3.2 Circuit cu doua etaje de presiune
Schema :2
396
Avem un circuit cu doua etaje de presiune in care se doreste blocarea
cilindrului cu incarcare pe o pozitie.
Se calculeaza :
- presiunea de reglaj a limitatorului de presiune 1RP pentru o incarcare F
de 3000daN ;
- presiunea de reglaj a supapei de reductie 1RB pentru o incarcare F’ de
2000 daN (cu un η total de 0,8) ;
- viteza rapida VR a cilindrului 2C la presiune inalta si la presiune
joasa ;
- viteza de retur necesara pentru a evita cavitatia, ceea ce necesita o
reglare a droselului 2QB.
Cunoscand datele din figura vom obtine :

F
F = p x S1 x η ⇒ p = S1 x η
397
unde :
S1 = 3,14 x 4 x 4 = 50,24 cm2

F = 3000 daN
η = 0,8
3000
deci : p = 50 ,24 ×0,8 = 75 bar
Presiunea de reglare a supapei de reductie 1 RB va fi :
2000
p* = 50 ,24 ×0,8 = 50 bar
Se cunoaste debitul ca fiind :

qV = 15 l/min = 15000
60
= 250 cm3/s
Viteza rapida VR a cilindrului va fi :
q [vc m3/ s] 2 5 0
V= = = 5 cm/s
S1[c m2] 5 ,02 4
Viteza de retur va fi :
q [vc m3/ s] 2 5 0
V’ = = = 7,2 cm/s
S1− S2[c m2] 3 ,45 4
Cand se cunoste ca :
S1 – S2 = suprafata inelara = π (R2 – r2) = 3,14 (16 – 5) = 34,54 cm2
Unde :
R = 4 cm (la suprafata pistonului)
R = 2,25 cm (la suprafata tijei)
Se va regla droselul unidirectional 2QB pentru a obtine o obtine o viteza

inferioara rezultatului obtinut.
Ciclograma :
398
Distribuitor 2D : 1D
FAZE Comanda pozitii
1 0 2 1YVA
Intrarea tijei cilindrului 0 1 0 0
Iesire tija cil. 2C cu viteza rapida manuala 1 0 0 0
VR la presiune joasa BP
Iesire tija cil. 2C cu viteza rapida 2S0→KA (1) 1 0 0 1
VR la presiune inalta HP
Intrarea tijei cil. 2C cu viteza lenta Manuala 0 0 1 0
VL si presiune joasa 2S1→KA (0)
Cele doua presiuni sunt obtinute cu ajutorul limitatorului de presiune 1RP si al

supapei de reductie 1RB in functie de pozitia distribuitorului 1D, care permite
iesirea tijei cilindrului 2C care va actiona asupra contactelor 2S0 si 2S1.
In cursul deplasarii cilindrului 2C, daca distribuitorul 2D este pozitionat pe
pozitia de mijloc (absenta presiunii) supapa de sens pilotata 2NB blocheaza cilindrul
2C, solicitata de incarcarea F , oprindu-l (vezi presiunea la manometrul 2GB).
In faza de retur, droselul unidirectional 2QB regleaza viteza VL , iar pentru a
evita cavitatia supapa pilotata 2NB se va deschide, permitand returul uleiului la
rezervor.
21.3.3 Echilibrarea unei incarcari
Schema :3
399
Ciclograma :
Distribuitor 1D : 2D
FAZE Comenzi pozitii
1YVA 1YVB 2YVB
Pozitie de repaus 1S0→KA (0) 0 0 0
Iesire tija cil. la viteza lenta v1 m→a 1 0 0
Iesire tija cil. la viteza rapida v2 m→a 1 0 1
1S1→KA (1)
Intrarea tijei cil. cu viteza lenta m→r 0 1 0
v3 1S2→KA (0)
Intrarea tijei cil.cu viteza rapida m→r 0 1 1
v4 1S1→KA (1)
• vitezele v1 si v2 se vor obtine prin reglarea droselului 1QB, v1 < v2,

v3< v4, v1 = v3 = 2 cm/s
• se calculeaza viteza rapida v2 (cm/s)
• se calculeaza viteza rapida v4 (cm/s) ; se va pozitiona limitatorul 1S1 la
mijlocul distantei dintre limitatorii 1S2 si 1S0.
400
Cunoscand caracteristicile cilindrului, precum si faptul ca ca pompa este
identica cu cea de la exemplul anterior, vom avea :
v2 = 5 cm/s
v4 = 7,2 cm/s
v1 si v3 = 2 cm/s
v2 , v4 sunt vitezele rapide maxim posibile.
Se observa ca vitezele lente v1 si v3 sunt identice datorita reglarii droselului
1QB.
Presiunea de reglare teoretica a limitatorului de presiune 1Rpva fi :
F 2000
p = S1 = 50 ,24 = 40 bar
Ca urmare a reglarii, observam ca cilindrul nu efectueaza intreaga sa cursa.

Aceasta se datoreaza faptului ca nu s-a tinut cont de randament. Considerand ca
randamentul este : η = 0,8, valoare presiunii de reglaj a limitatorului de presiune va
fi = 50 bar.
Pentru echilibrarea sarcinii F, supapa de echilibrare 1RB se va regla la
valoarea teoretica:
F 2000
p = S1 = 50 ,24 = 40 bar
Supapa se va regla la aceasta valoare, apoi in cursul ridicarii cilindrlui 1C se va

trece distribuitorul 1D pe pozitia de centru si se va regla supapa pana la stabilirea
pozitiei de echilibru a incarcarii (se va urmarii valoarea data de manometrul 2GB).
Daca cilindrul inainte de a-si finaliza cursa de ridicare se opreste, inseamna ca
exista un echilibru al fortelor pe suprafetele pistonului, se va actiona asupra
limitatorului de presiune 1RP pentru a creste presiunea de lucru pana la ridicarea
completa a cilindrului.
21.4 Aplicatii
21.4.1 Exercitiul 1 :
Deplasarea orizontala a unei incarcari
Schema :4
401
Schema prezinta un dispozitiv care permite transportul unor lazi cu suporti la
masina de sudura in puncte.
Dispozitivul mecanic are o masa de circa 8000 kg.
Legatura mecanica incarcare – cilindru se realizeaza astfel incat efortul
furnizat de cilindru este dublul efortului de antrenare al transferului si viteza de
transfer este dubla fata de viteza cilindrului.
Deplasarea se face pe galeti si rezistenta neglijabila.
Cilindrul are o cursa de 1,9 m, un piston cu Ø 88 mm si tija de Ø 60 mm.
Timpul de intrare a tijei cilindrului este de 6 s.
Durata de acceleratie este de 0,6 s.
Acumulatorul din sistem este utilizat pentru a impiedica aparitia loviturilor de
berbec in cazul opririi accidentale a cursei cilindrului.
Sa se calculeze :
1. Efortul necesar demararii transferului ;
402
2. Presiunea de alimentare a cilindrului, in timplul pornirii, daca
randamentul cilindrului este de 0,8 (avansul transferului este obtinut prin
reintrarea tijei);
3. Presiunea minima la intrarea in regulatorul de debit 1, daca acesta are o
presiune diferentiala de 6 bar;
4. Debitul necesar deplasarii;
5. Dimensiunile tevii din apropierea tijei, daca timpul de retur este sensibil
egal cu timpul pe tur.
Datele cunoscute :
- Masa care este deplasata :m=

- Cursa cilindrului :l=
- Diametrul pistonului :D=
- Diametrul tijei :d=
- Timpul de deplasare : t1 =
- Durata de accelerare : t2 =
- Presiunea diferentiala la 1 : Δp =
- Randamentul cilindrului :η=
1. Efortul necesar demararii transferului (F1):
- Viteza de deplasare (v) :
- Acceleratia de demaraj (γ) :
- Efortul (F1) :
2. Presiunea de alimentare a cilindrului (p) :
- Suprafata inelara Si :
- Efortul furnizat de cilindru F2 :
3. Presiunea minima la intrarea in regulatorul de debit (pm):
pm =
403
4. Debitul necesar deplasarii (Q):
Q=
5. Dimensiunile tevii din apropierea tijei :
- Viteza maxima de curgere: vc =
- Sectiunea interioara minima: Si =
21.4.2 Exercitiul 2
Schema :5
404
• Completati schema conform nomenclatorului :
1 : Supapa de decelerare cu clapeta anti-retur

2 : Supapa de decelerare fara clapeta anti-retur
3 : Drosel cu clapeta anti-retur
4 : Regulator de debit cu clapeta anti-retur
5 – 9 : Manometre
6 – 10 : Robinet pentru manometru
7, 8, 13: Clapeta anti-retur
11 : Robinet de punere la rezervor
12 –14 : Limitator de presiune
405
15 : Pompa cu cilindree constanta, Bp
16 : Pompa cu cilindree constanta, Hp
17 : Filtru retur
18 : Filtru de aspiratie cu indicator de colmatare
19 : Controlor de nivel
V : Cilindru diferential Ø 80, cursa 400 mm, Ø tija 56 mm
A, B, C : Contacte electrice
E : Electro-distribuitor, 3 pozitii, centru deschis
D : Electro-distribuitor, 3 pozitii, centru inchis (P), distributie deschisa pe
ABT
• Indicati care sunt comenzile pentru distribuitoare pentru a obtine :

o Un avans rapid ;
o Un avans lent
o Un retur rapid
21.4.3 Exercitiul 3
Schema :6
406
• Completati schema conform nomenclatorului :
1–2 : Regulator de debit cu clapeta anti-retur

3 : Acumulator
4–5 : Supapa de reglare cu clapeta anti-retur
6–9 : Regulator de debit
7–8 : Clapeta anti-retur
10 : Electro-distribuitor cu 2 etaje, 3 pozitii, centru inchis
11 : Electro-distribuitor cu 3 pozitii, centru inchis
12 : Manometru
13 : Robinet pentru manometru
14 : Clapeta anti-retur reglata 5,3 bar
15 : Robinet de izolare
16 : Pompa auto-reglabila
17 : Filtru de aspiratie cu indicator de colmatare
18 : Filtru de retur
407
19 : Filtru magnetic
V : Cilindru
• Stabiliti modul de functionare al circuitului dupa ciclul prezentat mai

jos :
- Comanda pornire ; ATL = 1

- FRT = 1 ; ATR =1
- RAT =1 ; ATR =0
- FAT =1 ; ATL = 0
- RTL = 1
- apoi RTR = 1
- RRT =1; RTR = 0
- FRT = 1; RTL = 0
21.4.4 Exercitiul 4
Schema 7 si ciclograma :
408
409
410
CAPITOLUL 22
Simbologie
411

Manual Hidraulica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Hidraulica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS :

CAPITOLUL 1 : ISTORIA HIDRAULICII

CAPITOLUL 2 : SISTEMUL DE UNITATI M.K.S.A.

2.1 Sistemul de unitati M.K.S.A.

CAPITOLUL 3 : INDICATII PRIVIND MONTAREA SI UTILIZAREA

3.1 Etanseitatea circuitelor hidraulice

CAPITOLUL 4 : SECURITATEA INSTALATIILOR HIDRAULICE

CAPITOLUL 5 : SECURITATEA ELECTRICA IN INSTALATIILE

5.1 Notiuni generale

6.1 Limitatorul de presiune

CAPITOLUL 7 : DISTRIBUITOARE HIDRAULICE

7.1 Notiuni generale

CAPITOLUL 8 : DROSELUL SI REGULATORUL DE DEBIT

CAPITOLUL 9 : CLAPETA ANTI – RETUR

9.1 Clapeta anti-retur simpla

CAPITOLUL 10 : REZERVORUL HIDRAULIC

10.1 Notiuni generale

CAPITOLUL 11 : FILTRAREA IN HIDRAULICA

11.1 Notiuni generale. Cauzele poluarii

CAPITOLUL 12 : CARACTERISTICILE ULEIURILOR HIDRAULICE

12.1 Definirea fluidelor hidraulice

CAPITOLUL 13 : CURGEREA FLUIDELOR HIDRAULICE

13.1 Pierderile de sarcina intr-o instalatie hidraulica

CAPITOLUL 14 : POMPE HIDRAULICE

14.1 Notiuni generale

CAPITOLUL 15 : CILINDRII HIDRAULICI

15.1 Notiuni generale

CAPITOLUL 16 : MOTOARE HIDRAULICE

16.1 Notiuni generale

17.1 Notiuni generale

CAPITOLUL 18 : SISTEME MODULARE

CAPITOLUL 19 : SISTEME CARTUS

19.1 Notiuni generale

20.1 Notiuni generale

CAPITOLUL 21 : LECTURA SCHEMELOR HIDRAULICE

21.1 Notiuni generale.

Cuvantul “hidraulica” este un nume utilizat atat ca un adjectiv si se refera la

Sistemul de unitati M.K.S.A.

Unitatile de baza sunt :

• Metrul, unitatea de lungime (l), simbol : m

Suprafata S=lxl, adica : lungime x lungime [m2]

Masa ρ= m , adica, masa : volum [kg/m3]

2.2 Formule matematice

a) Suprafata unui piston

Volumul uni cilindru cu diametrul pistonului D si cursa c, va fi :

G=m•g exprimata in [N], unde:

d = masa volumica a corpului

Indicatii privind montarea si utilizarea

3.1 Etanseitatea circuitelor hidraulice

Un studiu efectuat intr-o mare uzina mecanica a pus in evidenta faptul ca

3.1.2 Reducerea socurilor

a) Grupul moto-pompa nu trebuie sa genereze socuri hidraulice sau socuri

b) Comutarea aparatelor hidraulice, in particular a distribuitoarelor, nu trebuie

c) Deplasarea receptorilor nu trebuie sa provoace socuri anormale

d) Mentinerea caracteristicilor fluidului de lucru favorizeaza functionarea

f) Tubulatura nu trebuie sa fie cauza socurilo hidraulice

 Viteza fluidului prin canalizari nu trebuie sa genereze socuri

- Realizarea unei retele de distributie aeriene cu suportii de

 Suporturile pentru canalizare nu trebuie sa permita transmiterea

 Vibratiile provocate de masina in timpul fazelor de uzinaj nu

3.2 Fixarea tubulaturii

a) Tubulatura nu trebuie sa fie deformata ca urmare a amplasarii lor

 Tubulatura nu trebuie amplasata in zone expuse la socuri. Se va