‫ﺑﺴﻢ ﻫﻠﻼ ﺍﻟﺮﻣﺤﻦ ﺍﻟﺮﺣﻤﻲ‬

Universitatea de Știință și Tehnologie din Sudan

Colegiul de Inginerie
Departamentul de Inginerie Electrică

Faazoula m-a invitat la Skordiahla Zagh Dlum Mimst

DESIGN DE HHO MULTIFUNCȚIONAL

FURNIZOR

Pregătite de: ::::::::::::::::::::

1. Ahmed Eltayeb Osman Mohammed

2. Ahmed Mohamed EL-Amenhamed
3. Mohamed Gaffer Ali Alhassan
4. Mohammed Ahmed Mohammed Ahmed

Supervizat de:
Dr. Nagm Eldeen Abdo Mustafa

din 2017

eu
‫ﺍﺁﺍﻟﻴﺔ‬

‫ﻗﺎﻝ ﺗﻌﺎﻟﻰ‪:‬‬

‫‪II‬‬
 DEDICAȚII

Acest studiu este dedicat cu dragoste părinților noștri pentru sprijinul

lor emoțional și financiar, fraților, surorilor și prietenilor noștri care au
fost o sursă constantă de inspirație pentru noi. Ne-au oferit impulsul și
disciplina de a aborda orice sarcină cu entuziasm și determinare. Fără
dragostea și sprijinul lor, acest proiect nu ar fi fost posibil.

III
 CONFIRMARE

Dorim să ne exprimăm recunoștința profundă față de profesorul asistent

supervizor NAJM ALDEEN ABDO pentru îndrumarea sa valoroasă, încurajarea

continuă, sugestiile utile și ideile constructive de-a lungul acestui proiect. De

asemenea, apreciem eforturile nenumărate pe care le-a depus Ustaza MAHA

OSMAN MOHAMED și sprijinul ei în ultimele noastre etape ale cercetării noastre;

analiza pragmatică și înțelegerea au făcut ca acest studiu să fie un succes

și experiență de cunoștințe pentru noi. ...

IV
 Abstract

Gazul hidro-oxi sau (HHO) este un amestec de oxigen și hidrogen (33,3%

oxigen și 66,6% hidrogen). Acest gaz este utilizat pentru diverse aplicații
în domeniul industrial, agricol și casnic. Cea mai comună metodă de
producere a acestui gaz este electroliza electrică a apei.

Proiectul nostru își propune să proiecteze un sistem multifuncțional care să fie utilizat pentru gătit și

sudură și am realizat acest lucru prin atașarea unei unități de control al presiunii pentru a controla

cantitatea de debit de gaz și o unitate de interfață pentru a controla rata de producție a gazului. De

asemenea, sistemul nostru constă dintr-un ecran de monitor pentru a monitoriza performanța

sistemului în timpul funcționării.

V
‫ﻣﺴﺘﺨﻠﺺ‬

‫‪....‬‬

‫‪VI‬‬
 CUPRINS

Pagina NR

‫ﺍﺁﺍﻟﻴﺔ‬ eu

DEDICARE II

CONFIRMARE III

ABSTRACT IV

‫ﻣﺴﺘﺨﻠﺺ‬ V

CUPRINS VI

LISTA FIGURILOR IX

LISTA SIMBOLURILOR XI

CAPITOL UNUL

INTRODUCERE

1.1 Concepte generale 1

1.2 Aplicații comune pentru gazul HHO 1

1.3 Declarația problemei 2

1.4 Rezultatele proiectului și beneficiarii 2

1.5 Obiectiv 2

1.6 Metodologie 3

VII
1.7 Aspect 3

CAPITOLUL DOI

Revizuire de literatura

2.1 Context istoric 4

2.2 Metode de producere a hidrogenului prin electroliza apei 4

2.3 prezentare generală a sistemului general 8

2.4 Generator de gaz HHO 9

2.5 Rezervorul de apă 9

2.6 Pompa de electrolit 10

2.7 Regulator de temperatură 11

2.8 Presostat 12

2.9 Contactorul 12

2.10 Manometrul 13

2.11 Unitatea de interfață 13

2.12 Flash Pot 14

2.13 Oprire fulger înapoi 14

2.14 barbotatorul 15

Capitolul trei

Model matematic

3.1 Eșantion de construcție a unui electrolizor 16

VIII
3.2 FUNDAMENTELE ELECTROLIZEI APEI 17

3.3 Termodinamică 18

3.4 Definiție 20

3.5 Calculul randamentului 21

3.6 Calculul debitului masic 22

3.7 Considerații de proiectare 23

CAPITOLUL PATRU

EXPERIMENTE ȘI REZULTATE

4.1 Măsurarea tensiunii reversibile și a tensiunii termoneutre 30

4.2 relația dintre temperatură și tensiunea reversibilă 34

4.3 Rezultatele din software-ul calculatorului HHO 35

Capitolul cinci

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

5.1 CONCLUZIE 37

5.2 Recomandări 37

REFERINȚE 39

ANEXA A 40

ANEXA B 41

IX
 LISTA FIGURILOR

Figura Titlu Pagină

Nu

2.1 Principiul electrolizei apei alcaline 6

2.2 Celulă uscată și celulă umedă 7

2.3 construcția întregului sistem 8

2.4 generatorul de gaz 9

2.5 rezervor de apa 10

2.6 model pompă de apă (MD-30RT-115-NL) 11

2.7 tip controler de temperatură (KL-003) 11

2.8 presostat 12

2.9 Contactor 220V/AC 12

2.10 unitatea de interfață 13

2.11 oala blițului 14

3.1 Construcție electrolizor 16

3.2 relația dintre temperatură în COși volți 21

3.3 relația dintre presiune și temperatură 24

3.4 circuitul de control al sistemului de presiune 25

3.5 circuitul de control al reactorului principal 26

X
3.6 circuitul de control al sistemului de răcire 28

4.1 în cadrul sistemului electrolizoarelor alcaline 29

4.2 în afara sistemului de electrolizoare alcaline 30

4.3 conexiunea electrică 31

4.4 relația dintre tensiunea reversibilă și temperatură 34

4.5 calculatorul HHO rezultă cu o concentrație de 30 g de 35

KOH

4.6 rezultatele calculatorului HHO cu o concentrație de 100 g de 36

KOH

XI
 LISTA SIMBOLURILOR

PENTRU Constanta Faraday (F), 96485 col mol-1

DE Numărul de moli de electroni pentru hidrogen

nO2 Numărul de moli de electroni pentru oxigen

P.S Presiunea în celulă (P = PO2 = PH2), ba

R Constanta universală de gaz, 8,31446 j/mol-k

TO Temperatura la starea standard, 298K

T Temperatura absolută a celulei, K

eu Curentul total aplicat celulei, A

ρH2 Densitatea moleculei de hidrogen, 0,0899 kg m-3

ρO2 Densitatea moleculei de oxigen, 1,429 kg m-3

Merge Energia liberă Gibbs, j mol-1

∆GT Energia liberă Gibbs la temperatura T

∆H0 Modificarea entalpiei la temperatura standard, j mol-1

∆HT Modificarea entalpiei cu temperatura, j mol-1

∆S0 Modificarea entropiei la temperatura standard J mol-1K-1

∆ST Modificarea entropiei cu temperatura J mol-1K-1

∆CP Modificarea căldurii specifice, J mol-1K-1

CP,h2 Căldura specifică a hidrogenului gazos, J mol-1K-1

XII
CP,o2 Căldura specifică a oxigenului gazos, J mol-1K-1

SH2 Entropia hidrogenului, J mol-1K-1

SO2 Entropia oxigenului, J mol-1K-1

SH2O Entropia apei, J mol-1K-1

Urev Tensiune reversibilă a celulei, V

UTH,T Tensiune termoneutră, V

αa,αc Coeficienții de transfer ai anodului și catodului

XIII
 CAPITOL UNUL

INTRODUCERE

1.1 Concepte generale

HHO, altfel cunoscut sub numele de hidro-oxi sau Browns Gas, este gazul produs din

scindarea apei în hidrogen și oxigen din electroliză și permițând gazului să rămână

într-o stare preamestecată pentru utilizare la cerere, fără a fi nevoie de un sistem de

stocare. În 1918, Charles Frazer, un inventator nord-american, a proiectat prima

mașină de electroliză a apei care acționează ca un amplificator de hidrogen pentru

motoarele cu ardere internă. După câțiva ani în anii 1970 și 80, inventatorul bulgar

YULL Brown a brevetat și a încercat să popularizeze Browns Gas ca gaz de tăiere și

aditiv pentru combustibil. În anii 2000, a existat un aflux uriaș de dispozitive Browns

Gas care au ajuns la punct, cu multe afirmații senzaționale de a aduce reduceri

dramatice ale consumului de combustibil și ale emisiilor de evacuare la motoarele cu

ardere internă.

Aplicațiile gazului HHO au crescut în ultimul deceniu iar acum gazul HHO are

mai multe aplicații în zonele casnice și în zona industrială. Toate aceste

aplicații funcționează pe aceeași bază cu același reactor, dar diferă în ceea ce

privește presiunea gazului produs și rata de producție a gazului.

1.2 aplicații comune pentru gazul HHO

- Poate fi folosit ca combustibil pentru generatoarele diesel în loc de motorină.

- Poate fi folosit pentru sudarea, tăierea și topirea metalelor.

- Poate fi folosit pentru gătit în loc de gaz GPL.

- Poate fi folosit ca agent de curățare a carbonului pentru mașini și motoare cu ardere internă. Poate

- fi folosit ca combustibil pentru stația termică în loc de corectitudine.

1
1.3 enunțarea problemei

Creșterea recentă în domeniul industrial face ca motorul cu ardere internă și

generatorul diesel de rezervă să fie utilizate mai pe scară largă decât înainte. Ca

urmare, consumul de combustibili petrolieri (diesel, benzină etc...) a crescut rapid,

iar mediul înconjurător a fost distrus rapid din cauza emisiilor nocive de ardere a

combustibilului (CO2, NO2, etc...). De asemenea, gospodăriile din Sudan, în

special din statele îndepărtate, suferă de lipsa gazului de gătit (GPL) și de costul

ridicat al acestuia. Costul ridicat al GPL afectează direct prețul bunurilor esențiale,

cum ar fi pâinea și alte cerințe esențiale.

În proiectul nostru ne propunem să proiectăm un sistem generator de gaz HHO

multifuncțional, care să poată servi tuturor aplicațiilor anterioare prin controlul presiunii

gazului și cantității de producție de gaz. Sistemul are o unitate de interfață pentru a controla

presiunea și rata de producție a gazului și are, de asemenea, ecrane pentru monitorizarea

tuturor parametrilor de diagnosticare.

1.4 Rezultatele proiectului și beneficiarii

Prin realizarea acestui proiect sperăm să avem un sistem multifuncțional care să înlocuiască

toate tipurile de combustibili fosili în ateliere și gospodărie, deoarece sistemul nostru dezvoltat

poate fi utilizat cu ușurință cu standarde de siguranță ridicate pentru gătit și toate aplicațiile

casnice.

1.5 Obiectiv

- Proiectați circuitul de control pentru sistem utilizând controlul clasic.

- Studiați efectul temperaturii asupra performanței sistemului.

- Realizați software folosind Excel pentru a calcula parametrii de funcționare.

1.6 Metodologie

-Studiul tuturor studiilor anterioare.

2
 - Proiectați modelul folosind desenul mecanic.

- Proiectați prototipul.

- Faceți un test de laborator.

- Aplicație software de proiectare.

1.5 Aspect

Acest studiu constă din cinci capitole: Capitolul unu oferă o introducere în

principiile lucrării, enunțul problemei și obiectivele. Capitolul doi discută

fundalul teoretic al electrolizei apei și prezintă toate componentele utilizate

pentru construirea sistemului. Capitolul trei prezintă modelarea matematică a

sistemului, proiectarea controlului tuturor subsistemelor și considerentele de

proiectare. Capitolul patru tratează modelul practic al sistemului și prezintă

rezultatul experimental. În cele din urmă, capitolul cinci oferă concluziile și

recomandările.

3
 CAPITOLUL DOI

Revizuire de literatura

2.1 Context istoric

Istoria electrolizei apei a început încă de la prima revoluție industrială, în

anul 1800, când Nicholson și Carlisle au descoperit primii capacitatea de
descompunere electrolitică a apei. Până în 1902 erau în funcțiune peste
400 de unități industriale de electroliză a apei, iar în 1939 a intrat în
funcțiune prima centrală mare de electroliză a apei cu o capacitate de
10.000 Nm3 H2/h. În 1948, primul electrolizor industrial sub presiune a fost
fabricat de Zdansky/Lonza. În 1966, primul sistem de electroliți cu polimer
solid (SPE) a fost construit de General Electric, iar în 1972 a fost dezvoltată
prima unitate de electroliză a apei cu oxid solid. Primele sisteme alcaline
avansate au început în 1978. Istoria se încheie astăzi cu dezvoltarea
membranelor de schimb de protoni (PEM), utilizabile pentru unități de
electroliză a apei și celule de combustie, de către DuPont și alți producători,
tehnologia de oxid solid la temperaturi înalte și prin optimizarea și
reconstrucția electrolizoare alcaline de apă [1].

2.2 Metode de producere a hidrogenului prin

electroliza apei

În ciuda faptului că descoperirea descompunerii electrolitice a apei a fost observată

pentru prima dată în apa acidă, în instalațiile industriale se preferă mediul alcalin

deoarece coroziunea este mai ușor de controlat și se pot folosi materiale de

construcție mai ieftine în comparație cu tehnologia electrolizei acide. Alte metode de

producere a hidrogenului, cum ar fi electroliza cu membrană schimbătoare de

protoni, electroliza cu abur, au fost dezvoltate în ultimii ani. Hidrogenul ar putea fi, de

asemenea, generat ca produs secundar în timpul reacției cloralcalin

4
producție. Aceste tehnologii sunt discutate pe scurt în următoarele paragrafe [1].

2.2.1 Electroliza alcalină

Principiul electrolizei apei alcaline este ilustrat schematic în Figura

(2.1) în exemplul electrolizorului cu aranjament monopolar. Două
molecule de apă sunt reduse la o moleculă de hidrogen și doi ioni
hidroxil la catod. Hidrogenul scapă de pe suprafața catodului
recombinat sub formă gazoasă, iar ionii hidroxil migrează sub
influența câmpului electric dintre catod și anod prin

diafragmă poroasă către anod, unde sunt evacuate1molecula de

2

oxigen și o moleculă de apă. Oxigenul se recombină la suprafața electrodului și

scapă ca și hidrogenul, ca gaz. În timp ce electrolizatoarele de joasă presiune sunt

construite în principal în aranjament monopolar, care este cel mai simplu

principiu de construcție, speciile sub presiune sunt fabricate în așa-numitul

aranjament cu filtru presă bipolar. Principalele motive pentru aranjamentul

bipolar sunt economiile de spațiu și de bare electrice și material de carcasă, care

sunt esențiale dacă trebuie construite centrale mari sub presiune. Un dezavantaj

minor al tipului bipolar în comparație cu cel monopolar este apariția curenților de

șunt în canalele de electroliți ale electrolizatorului bipolar. Pentru a face față

acestui dezavantaj, la electrolizoarele bipolare de apă sunt necesare un design

mai sofisticat al conductelor de electrolit și gaz și aplicarea unui curent mic de

protecție în timpul perioadelor de oprire operațională. Pentru a răspunde

cerințelor viitoarei piețe de energie, în care electrolizatoarele vor trebui să

servească drept stații de alimentare pentru vehicule în mediul unui oraș, este

necesară o reconstrucție riguroasă, optimizare și implementare în siguranță [3].

5
 Figura (2.1): Principiul electrolizei apei alcaline

2.2.2 Electroliza apei cu membrana schimbătoare de protoni

Electroliza apei cu membrană de schimb de protoni se bazează pe utilizarea

unei membrane polimerice de schimb de protoni ca electrolit solid

(membrană de electrolit polimer) și a fost propusă pentru prima dată de

General Electric pentru aplicații de pile de combustie și, mai târziu, de

electrolizor. Tehnologia electrolizatorului cu membrană schimbătoare de

protoni a fost dezvoltată de ABB (fostă Brown, Boveri Ltd), Elveția, în anii

1976-1989. Au fost propuse următoarele avantaje ale tehnologiei electroliților

polimeri față de cea alcalină

(i) Se așteaptă o mai mare siguranță și fiabilitate, deoarece nu circulă electrolit

caustic în stiva de celule.

(ii) Testele anterioare efectuate pe membrane goale au demonstrat că unele materiale

pot susține o presiune diferențială ridicată fără deteriorare și au fost eficiente în

prevenirea amestecării gazelor.

(iii) Posibilitatea de a opera celule de până la câțiva amperi pe

centimetru pătrat cu o grosime tipică de câțiva milimetri este
teoretic oferită.

Tehnologia a fost demonstrată la o scară comercială de 100 kW în două

unități: unitate Stellram/ATEL (1987-1990 și 1991-prezent) și SWB, Solar-

6
unitate Wasserstoff-Bavaria GmbH (1990-1996). Funcționarea acestor două

electrolizoare a demonstrat cu succes fezabilitatea acestei tehnologii pentru

producția industrială de hidrogen. O problemă majoră cu electrolizoarele de

acest tip este durata de viață limitată a celulelor de electroliză. Membranele de

acid sulfuric perfluorurat, cum ar fi Nafion, s-au dovedit a fi extrem de

rezistente la puterea oxidativă a oxigenului și chiar a anozilor care dezvoltă

ozon. Nafion este un copolimer de tetrafluoretilenă și fluorură de vinil

etersulfoniu perfluorurată. Acest ultim monomer dă naștere lanțurilor laterale

cu situsuri de acid sulfonic suspendate. Morfologia polimerului și proprietățile

aferente acestor membrane au fost investigate în diverse aplicații,

concluzionând că separarea fazelor are loc în acești polimeri.

2.2.3 Celulă umedă și uscată

În electroliză, oamenii au încercat diferite moduri de a crește producția de gaz,

scăzând în același timp intrarea de curent. Unele modele sunt mai eficiente decât

altele. Unii oameni au încercat să îmbunătățească modul convențional, numit „sistem

umed”, constând din plăci sau tuburi scufundate în apă, în timp ce alții au încercat un

design numit „celulă uscată” în care apa curge prin placă. Figurile (2.2.a) și (2.2.b)

prezintă celula uscată și celula umedă.

Figura (2.2): a) Celula uscată b) Celula umedă

Modelele cu celule uscate sunt mai ieftine. Acest design poate varia în formă sau dimensiune,

făcându-l foarte ușor de instalat oriunde. Materialul folosit pentru plăci este oțel inoxidabil

316 și folosește inele O de cauciuc obișnuite pentru a le separa. În același timp

7
cantitatea de curent de intrare necesară pentru a produce hidrogen este mică.

Designul sistemului umed constă într-un proces de fabricație mai complicat. Acest

design este mai scump, deoarece piesele și aranjamentul sunt mai probabil să fie

dificil de produs. Acest sistem folosește două diametre diferite de tuburi pentru a

se acomoda unul în celălalt cu polarități diferite, pozitiv pe interior și negativ pe

exterior. Ca container, acest kit foloseste un material capabil sa satisfaca unii

parametri importanti. Rezista la temperaturi mai ridicate, deoarece procesul de

electroliză generează o cantitate semnificativă de căldură. Presiunea încorporată,

uneori până la 60 psi. Și foarte important, trebuie să fie un material dielectric

pentru a evita electroliza între tuburi și peretele interior al recipientului.

Eficacitatea acestui sistem este mai mare decât cea a sistemului cu celule uscate,

deși este nevoie de mai mult curent, cantitatea de hidrogen ieșită este mai mare.

În ciuda costului de fabricație al acestui sistem și a bugetului nostru limitat,

alegem acest design pentru proiectul nostru pentru a obține o producție mai

bună de hidrogen.

2.3 Prezentare generală a sistemului general

Sistemul nostru este format din trei subsisteme: sistemul de presiune, sistemul de

răcire și reactorul principal. Figura (2.3) prezintă construcția întregului sistem.

Figura (2.3): Construcția întregului sistem

8
2.4 Generator de gaz HHO

Componenta principală a unui sistem cu hidrogen la cerere este generatorul de gaz

HHO sau Hydroxy. Acest dispozitiv poate fi o unitate simplă cu o singură celulă sau

poate avea atâtea celule cât este necesar pentru a produce cantitatea dorită de gaz

HHO. Electroliza este forța motrice pentru un astfel de generator. separă compușii

legați chimic prin trecerea unui curent electric prin ei. O altă componentă folosită

pentru producerea HHO este un electrolit. Orice substanță care conține ioni liberi

care se comportă ca un mediu conductiv electric. Catalizatorul este termenul corect

datorită funcției pe care o îndeplinește pentru a accelera producția de gaz HHO.

Figura (2.4) prezintă generatorul de gaz.

Figura (2.4): Generatorul de gaz

2.5 Rezervorul de apă

Funcția sa este de a stoca apa care urmează să fie analizată înainte de a trece prin

reactorul principal, precum și hidroxidul de potasiu adăugat în apă în acest

modul. După ce apa trece prin reactor, este parțial transformată în gaz HHO,

acest gaz se întoarce înapoi în rezervorul de apă purtând cu el apa rămasă pentru

a trece din nou prin reactor și gazul merge în barbotor ca produs final. Figura

(2.5) prezintă rezervorul de apă.

9
 Figura (2.5): Rezervorul de apă

2.6 Pompa de electrolit

Acestea sunt folosite pentru a circula apa din rezervorul de apă în

reactorul principal și, de asemenea, pentru a răci sistemul și pentru a
crește rata de producție a gazului. Am folosit pompă de apă brută
IWAKI Magnetic Drive (MD-30RT-115-NL).

- Sistemul de rulmenți duble gestionează sarcinile de tracțiune, prelungind durata de viață.

- Circuitul intern de răcire, rotativ, reduce temperatura lagărului. Design compact și silențios,

- eficient din punct de vedere energetic.

- Total închis.
- Toleranță la variația tensiunii fără supraîncălzire.
Specificații
- Debit 600 GPH.
- Presiune maximă a sistemului 11,6 PSI. Consum

- maxim de curent 0,4 amperi la 220 volți. Turatie

- motor 3150 rpm

- Ieșire motor1HP.
16

10
 Figura (2.6): Modelul pompei de apă (MD-30RT-115-NL)

2.7 Regulator de temperatură

utilizat pentru reglarea temperaturii ambiante interioare a sistemului, atunci când

temperatura depășește o anumită valoare prestabilită, controlerul trimite un semnal către

releu pentru a porni două ventilatoare pentru a răci sistemul și a evita orice căldură

suplimentară. Și este prezentat în figură(2.7).

Figura (2.7): Tip regulator de temperatură (KL-003) .

2.8 Presostat

Folosit pentru a regla presiunea din sistem la 2 psi și când presiunea

gazului din sistem atinge această valoare, presostatul oprește
electrolizatorul și oprește producția de gaz; reactorul repornește
producția de gaz. De

11
folosind această tehnică dispozitivul introduce mai multe opțiuni pentru mai

multe aplicații. Figura (2.8) prezintă presostatul.

Figura (2.8): Presostat

2.9 Contactorul

Este folosit pentru a controla funcționarea sistemului. Porniți sistemul când este apăsat

butonul de pornire și opriți sistemul când este apăsat butonul de oprire. Contactele

normale deschise și contactele normale închise sunt utilizate pentru a controla pompa de

apă, lămpile indicatoare și celelalte elemente ale sistemului. Figura (2.9) prezintă

contactorul de 220V.

Figura (2.9): Contactor 220V/AC

2.10 Manometrul

Pentru a monitoriza presiunea curentă a sistemului și a identifica dacă supapa de gaz este

deschisă sau închisă de utilizator, domeniul maxim al supapei de presiune este de 350 mmHg.

12
2.11 Unitatea de interfață

Este format dintr-un buton de pornire și un buton de oprire pentru a

porni și, respectiv, a opri sistemul. De asemenea, constă din două
întrerupătoare ON/OFF, primul pentru a controla pompa de apă și al
doilea pentru a controla rata de producție a gazului. Unitatea de
interfață este însoțită de un sistem de monitorizare a ampermetrului
și voltmetrului pentru a monitoriza valoarea curentului și volt. Figura
(2.10) prezintă unitatea de interfață.

Figura (2.10): Unitatea de interfață

2.12 Flash Pot

Generatorul HHO este utilizat în scopuri de siguranță. Este fabricat din policlorura de vinil

(PVC). Flash Port este un tip de robinet de eliberare a presiunii. Îndepărtează presiunea

suplimentară în timpul tragerii înapoi. Este alcătuit din arcuri care sunt plasate în

interiorul capacului de capăt, deoarece hidrogenul se stinge înapoi, bila de sticlă se

eliberează și astfel hidrogenul se eliberează din spațiul prevăzut pe portul blițului în

mediul înconjurător și protejează dispozitivul pentru spargere. .

13
2.13 Oprire fulger înapoi

Acesta este un alt dispozitiv simplu, dar neprețuit, conceput pentru a stinge orice

flashback (retur) de la torță. Majoritatea acestor dispozitive sunt construite dintr-

un tub ușor împachetat cu lână fină de bronz și prevăzut cu bare de furtun la

fiecare capăt. Lâna de bronz este folosită datorită rezistenței sale la oxidare

(rugină). Figura (2.11.a) arată oala flash și Figura (2.11.b) arată dispozitivul de

oprire a fulgerului.

Figura (2.11): a) Potul flash b) Dispozitivul de oprire a fulgerului

2.14 Barbotatorul

Aceasta este o parte foarte importantă a sistemului HHO și are două beneficii principale

-Protejează sistemul de flashback (cauzat de backfire).

- Acționează ca un filtru pentru a curăța bulele care sunt produse de

generatorul dvs., de particulele nedorite care pot fi prezente, în funcție

de electrolitul ales și de alți factori.

Barbotorul este pur și simplu un recipient plin pe jumătate cu apă. Gazul HHO este alimentat în partea

inferioară a barbotorului cu un furtun din rezervorul de electrolit și lăsat să facă acest lucru

14
bule prin apă. Gazul HHO continuă printr-un furtun de la partea de sus a barbotorului

până la lanternă. Barbotatorul este prevazut cu oala flash pentru a permite partea

superioara sa se desprinda in cazul unui incendiu invers.

15
 Capitolul trei

Model matematic

3.1 Exemplu de construcție a unui electrolizor: 3.1.

Electrolizorul prezentat în figura (3.1) se bazează pe o serie de conducte comune.

Electrolizatorul cu celule are aproximativ 80-90% eficiență totală atunci când sunt

luați în considerare toți factorii (temperatura ambiantă, presiunea ambiantă,

măsurarea precisă a volumului de gaz și a curentului). . . . . Electrolizatorul are 7

celule cu o tensiune de intrare țintă de aproximativ 12,9-14,1Vdc, în funcție de

temperatură. Acest lucru face ca tensiunea celulei să fie aproximativ

Figura (3.1): Construcția electrolizatorului

16
3.2 FUNDAMENTELE ELECTROLIZEI APEI

Principiul electrolizei apei este de a trece un curent continuu între doi

electrozi scufundați într-un electrolit. Hidrogenul se formează la catod și
oxigenul la anod (terminal pozitiv). Producția de hidrogen este direct
proporțională cu curentul care trece prin electrozi. Mai frecvent, legile
electrolizei lui Michael Faraday afirmă acest lucru

eu-Masa unei substanțe modificată la un electrod în timpul electrolizei este direct

proporțională cu cantitatea de energie electrică Q transferată.

ii- Pentru o cantitate dată de sarcină electrică Q, masa unui elementar

materialul modificat la un electrod este direct proporțional cu greutatea

echivalentă a elementului. Greutatea echivalentă a unei substanțe este egală

cu masa sa molară împărțită la schimbarea stării de oxidare pe care o suferă la

electroliză.

Electrozii trebuie să fie rezistenți la coroziune, să aibă o conductivitate

electrică bună, să prezinte proprietăți catalitice bune și să prezinte o

integritate structurală adecvată. În plus, electrozii nu trebuie să reacționeze cu

electrolitul. Reacția chimică generală a electrolizei apei fără valorile energetice

termodinamice necesare poate fi scrisă ca

H2O(l) → H2(g)+1O2 (g) (3.1)

2

Este necesară implementarea unei diafragme sau a unui separator pentru a evita

recombinarea hidrogenului și oxigenului pentru a păstra eficiența și siguranța. Electrozii,

separatorul și electrolitul formează celula electrolitică. Electrolizoarele de apă și celulele

de combustie folosesc o tehnologie similară, iar procesul din celulele de combustibil este

invers; hidrogenul este transformat în energie electrică și căldură. În general,

electrolizoarele de apă sunt mai eficiente decât pilele de combustie

17
3.3 Termodinamică

Această abordare a modelului matematic descrie relația

termodinamică cu potențialul reversibil, tensiunea termoneutră și
luând în considerare efectul temperaturii și presiunii asupra
sistemului. . . .

Prin acest model matematic studiem relația dintre parametrii celulei (parametri

operaționali și parametrii structurali) și eficiența sistemului. MATLAB a fost folosit

pentru a desena aceste ecuații și pentru a afla cea mai eficientă condiție care face

ca sistemul să funcționeze corect. De asemenea, dorim să folosim un procesor

pentru a controla presiunea și temperatura sistemului pentru a menține celula să

funcționeze la o eficiență adecvată în orice moment. De asemenea, am adăugat o

unitate de interfață furnizată cu ecrane de interfață și comutatoare pentru opțiuni

multiple de operare.

3.3.1 Calculul termodinamicii

Lucrul minim necesar apa de disociere este egal cu energia liberă Gibbs
este dată de

GO = ∆H0 − T0∆S (3,2)

Este prezentată modificarea entalpiei pentru reacția totală

∆H = H(H2) +1H(O2) + H(H2O) (3,3)

2

Este prezentată modificarea entropiei pentru reacția totală

∆H = H(H2) +1s(r2) − s(r2r) (3,4)

2

Este prezentată schimbarea de căldură specifică pentru reacția totală

18
∆s = s(m2) +1s(r2) − s(m2r) (3,5)
2

Tabelul (3.1) prezintă proprietățile elementelor de reacție

Tabel (3.1): Proprietăți pentru elementele de reacție

Proprietăți H2 (g) O2 (g) H2O (l)

Du-te(T0),F s h−p - 38960 - 61120 - 306690

Ho(T0)F s h−p 0 0 - 285830

Deci (T0)C 130,68 205.00 69,95

s−s−s
Cp,C 27,28+0,00326*T 29,96+0,00418*T 75,44

s−s−s + 50000/T2 - 167000/T2

Prin înlocuirea valorii din tabel în ecuațiile (2) și (3) obținem

∆X = 285,84 mp

∆B = 0,16 STANCĂ. e

H
∆b = ∆b + ∫ ∆Dr. ∆R
298

H
∆Dr
∆b = ∆b + ∫ . . . . ∆R

298 H

Prin înlocuirea valorii lui Cp din tabelul din integrarea de mai sus obținem

ecuațiile (5) și (6) .

∆HT = 295367,673− 33,18T + 2,675 × 10−3T2+ 33500/T (3,6)

∆ST = 349.612+ 5,35×10−3T − 33,18lnT + 16750 /T2 (3,7)

−32
∆GT = 295367,67− 382,792T − 2,675× 10 T + 33,18TlnT + 16750 /T (3,8)

19
De asemenea, putem calcula tensiunea reversibilă între două plăci prin

următoarea ecuație

fulg de nea =∆H (3,9)

pr

Urev(T) = 1,5184 − 1,5421 ×10−3T + 9.523 ×−5T + 9,84 ×−8T

(3,10)

Unde:

N= F = constanta de Faraday (96485,3365 C/mol)

3.4 Definiție

- Tensiunea reversibilă
Este tensiunea minimă dintre două plăci care poate face
producția

De asemenea, putem obține tensiunea neutră termică prin această ecuație [3].

The. D =∆FISA (3,11)

pr

0 = 1,5306 − 1,7194 × 10−4H + 1,3862 ×−8H2+0,1736 (3,12)

H

- Tensiune termoneutru
Este tensiunea care face ca producția să aibă loc fără nicio absorbție de

căldură sau producție de căldură [3].

Figura (3.2) oferă relația dintre temperatura din (c) și volt.

20
 Figura (3.2): Relația dintre temperatură în COși volți

3.5 Calculul randamentului

Eficiența este direct afectată de pierderile care apar în timpul procesului de

electroliză și sunt definite ca pierderi de polarizare. Polarizarea poate fi

împărțită în continuare în pierderi de activare la anod și catod, pierderi

ohmice prin conductibilitatea electrolitului.

Eficiența este dată de ecuația (3.13) .

RE =UHHV
(3,13)
Zapada

Unde:

UHHV = tensiune cu putere termică mai mare

Ucell = tensiunea totală a celulei

hHHV = 1,4756+2,252∙10−4H+1,52∙1−8H2 (3,14)

T= temperatura în Celsius

hcelula =hrev +hohm +hact

21
Uact=TH + TH

Uact=2.303 m(1+1) lnn (3,15)

Y O U R A Y0

Unde:

W =0,1175 + 0,00095(N −273) (3,16)

Y =0,0675+ 0,00095(T − 273) (3,17)

ηE =1,4756+2,252∙10−4T +1,52∙10−8T2
(3,18)
Urev+2.303 m(1+1) lnn+0,09I
pr ASTA ESTE H0

3.6 Calculul debitului masic

10. O(H2)
s(s2) =
al doilea (S2)

10. s(r2)
S(R2) =
al 4-lea (R2)

ρH2 = Densitatea moleculei de hidrogen, (0,0899 kg m-3)

ρO2 = Densitatea moleculei de oxigen, (1,429 kg m-3)

Volumul total de gaz hidroxil este dat de ecuația (3.19) .

VT = (VH2 + VO2) × 3600× 1000 în lt/h (3,19)

Cantitatea de căldură produsă în celulă

WIN = W(IN + O + B)

3.7 Considerent de proiectare

Pentru a se asigura că sistemul funcționează în condițiile optime, s-a luat în

considerare multă atenție, pentru sistemul de presiune presiunea vaporilor

22
a apei au fost calculate si pentru sistemul de racire s-a calculat
caldura adaugata de celula in timpul functionarii.

3.7.1 Sistemul de presiune

Presiunea de vapori este presiunea exercitată de o componentă pură la echilibru, la

orice temperatură, atunci când există atât faza lichidă, cât și faza de vapori. Sistemul

de presiune este proiectat pentru o presiune maximă egală cu presiunea vaporilor.

Presiunea vaporilor poate fi calculată din ecuația lui Antoine. Utilizând Tabelul (3.2)

care prezintă parametrii ecuației lui Antoine

ButurugaH∗ = H−B
H+H

Unde p* este presiunea de vapori a unei componente pure.

A, B și C sunt constantele lui Antoine.

Utilizând simulatorul Dortmund Data Bank (DDB), s-au obținut următoarele

rezultate și rezultatele din ecranul software, așa cum se arată mai jos.

Detalii componente

Tabelul (3.2): Parametrii ecuației lui Antoine (P IN mmHg, T în C).O)

23
Calcule pentru temperatura dată (65C).O)

Temperatura reactorului în funcțiune este de 65 COși prin utilizarea acestei temperaturi în

simulatorul (DDB) obținem o presiune de vapori egală cu 3,61827 psi, așa cum se arată

mai sus.

Comutatorul de presiune este reglat la 3,5 psi, astfel încât comutatorul să poată

opri reactorul peste valoarea calculată a presiunii vaporilor. Figura (3.3) arată

relația dintre presiune și temperatură

Figura (3.3): Relația dintre presiune și temperatură

Circuitul de control al sistemului de presiune constă dintr-un punct normal deschis și un punct

normal de închidere, închiderea normală oprește sistemul când presiunea atinge 2 psi. Figura

(3.4) prezintă circuitul de control al unui sistem de presiune.

24
 Figura (3.4): Circuitul de control al sistemului de presiune

Lampa verde indică faptul că reactorul este în funcțiune și presiunea crește

acum, mielul roșu indică faptul că reactorul este acum oprit și presiunea
din sistem depășește presiunea de echilibru de 3,5 psi.

3.7.2 Reactorul principal

Reactorul a fost proiectat folosind oțel inoxidabil 304 deoarece este foarte

rezistent la coroziune în condițiile electrolizei. Am proiectat plăcile în forme

pătrate (25cm×25cm) formate din două orificii pentru intrarea apei și ieșirea

gazului.

(a) Calcularea tensiunii reversibile

Sub 45Code temperatură putem găsi valoarea potrivită a tensiunii reversibile

utilizând ecuația (3.10) așa cum se arată mai jos

10 = 1,5306 − 1,7194 × 104× (45 + 273) + 1,3862 ×−8

0,1736
× (45 + 273)2+ ) = 1,47p
75 +

b) Calcularea tensiunii neutru termic

Sub 45Code temperatură putem găsi valoarea potrivită a tensiunii neutre

termice utilizând ecuația (3.12) așa cum se arată mai jos

25
 0 = 1,5306 − 1,7194 × 10−4× (45 + 273) + 1,3862 ×−8× (45 + 273)2
0,1736
+ = 1,5311 c
(45 + 273)

Pentru a permite celulei să funcționeze cu 220 de volți prin eficiența sa optimă, tensiunea ar

trebui să fie mai mare decât tensiunea neutră termică la valoarea dorită, astfel încât 110 plăci

au fost utilizate pentru a împărți tensiunea pentru a da o tensiune reversibilă mai mare decât

tensiunea neutră termică.

Mi-e teamă 205

fulg de nea = = = 2 sq.ft
La mulţi ani 110

Reactorul de 110 plăci oferă o tensiune reversibilă de 2 volți și aceasta este foarte

apropiată de valoarea optimă a tensiunii termoneutre, astfel încât sistemul va

funcționa în condiții sănătoase.

Unitatea principală de comandă pentru reactor este contactorul, acesta pornește sistemul

când este apăsat butonul de pornire și îl oprește cu butonul de oprire. Figura (3.5) prezintă

circuitul de control al reactorului principal

Figura (3.5): Circuitul de control al reactorului principal

3.7.3 Sistem de răcire

Căldura din interiorul carcasei sistemului este egală cu temperatura ambiantă plus căldura

adăugată în timpul funcționării. Orice temperatură suplimentară este răcită de două

ventilatoare montate pe carcasa sistemului.

26
Căldura adăugată de celulă în timpul funcționării poate fi calculată după cum se arată

mai jos

1 = 1(Uact +ACEST)

Uact =2.303 m(1+1) lnn=

Y O U R A Y0

Zapada
DROP = s
Zapada

unde tmem t este grosimea membranei si

1 1
sq = (0,005139sq − 0,003260)sq[1268( −)
303 H

Deoarece sistemul nostru funcționează în condiții de umiditate maximăzapada =14.003

1
egal = (0,005139 × 14,003 − 0,003260)b[1268(1− ) ] =0,05969
303 (65+293,15)

DROP = s0,9×1−3 = 0,015078×5= 0,29845V

0,0596

Vact=1,6425V

F =5× (1,6425 +0,29845) = 9,704 KJ

= 5,11Co

Temperatura totală = 5,11+40=4

Ajustăm senzorul de temperatură pentru a porni ventilatoarele atunci când temperatura

depășește 48C0. . . . Circuitul de control al sistemului de răcire este prezentat în Figura (3.6) .

27
Figura (3.6): Circuitul de control al sistemului de răcire

28
 CAPITOLUL PATRU

EXPERIMENTE ȘI REZULTATE

4.1 Măsurarea tensiunii reversibile și a tensiunii

termoneutre

Sistemele de electrolizor de apă au echipamente auxiliare care permit producerea

automată de hidrogen electrolitic. În general, sistemele de electrolizor de apă

cuprind un sistem de presiune, un sistem de răcire, o unitate de interfață și un

bloc de producție de gaz - reactorul principal. Sistemul complet de electroliză

alcalină este ilustrat în Figura (4.1) și (4.2).

Figura (4.1): În interiorul sistemului de electrolizoare alcaline

29
 Figura (4.2): În afara sistemului de electrolizoare alcaline

Configurarea unui bloc al reactorului este prezentată în figura (4.3). 110 plăci sunt

conectate pentru a alcătui un bloc, dând un bloc producator de gaz. Conexiunile

electrice ale blocului sunt la capetele reactorului pentru a forma două stive. În

fiecare caz, electrozii fără conexiune electrică se numesc plăci neutre, deoarece

nu există tensiune conectată la ele, iar ceilalți se numesc plăci de putere.

Potențialul este împărțit între plăcile neutre în funcție de diviziunea tensiunii în

conexiuni în serie.

A fost măsurată tensiunea dintre două plăci neutre (tensiune reversibilă).

De asemenea, tensiunea reversibilă și tensiunea termoneutră au fost
calculate din ecuația (3.10) și respectiv (3.12), iar rezultatul este scris în
tabelul (4.1) și tabelul (4.2) cu concentrații diferite de (KOH) și

30
căldura adăugată de sistem în timpul diferitelor perioade de funcționare a fost

măsurată cu regulatorul de temperatură.

Figura (4.3): Conexiunea electrică

4.1.1 rezultă cu 30 g de KOH pentru un litru de apă

au fost măsurate și calculate valoarea temperaturii și a tensiunii reversibile

pe parcursul unei ore cu o concentrație de 30g KOH. Tabelul (4.1) prezintă
rezultatele obținute.

31
Tabelul (4.2) arată valoarea temperaturii și a tensiunii reversibile cu 100g KOH

Timp Temperatura Măsurat Claculat Calculat Actual

reversibil reversibil Termoneutru
(min) (Co) (A)
vot (V) tensiune (V) tensiune (V)

0 45 2.130 2.100 1.477

1:5 46 2.130 2.102 1.477

4:4 47 2.110 2.102 1.477

7:3 48 2.105 2.102 1.477

12:5 49 2.069 2.103 1.477

5A
17:5 50 2.060 2.101 1.477

24:4 51 2.102 2.098 1.477

30:4 52 2.096 2.096 1.476

34:5 53 2.094 2.093 1.476

41:4 54 2.092 2.090 1.476

51:0 56 2.080 2.084 1.476

4.1.2 rezultă cu 100 g de KOH pentru un litru de apă

Tabelul (4.2) arată valoarea temperaturii și a tensiunii reversibile timp de 20 de

minute cu concentrație de 100 g de KOH

32
Tabelul (4.2) arată valoarea temperaturii și a tensiunii reversibile cu 100g KOH

Timp Temperatura Măsurat Claculat Calculat Actual

reversibil reversibil termoneutre
(min) (Co) (A)
vot (V) tensiune (V) tensiune (V)

14:00 45 2.130 2.100 1.477

6:4 46 2.130 2.102 1.477

8:2 47 2.110 2.102 1.477

10:1 48 2.105 2.102 1.477

9.8A
12:0 49 2.069 2.103 1.477

13:4 50 2.060 2.101 1.477

15:1 51 2.102 2.098 1.477

16:5 52 2.096 2.096 1.476

18:3 53 2.094 2.093 1.476

4.2 Relația dintre temperatură și tensiunea

reversibilă

Relația dintre tensiunea reversibilă și temperatură a fost reprezentată grafic folosind

MATLAB așa cum se arată în Figura (4.4). iar codul este prezentat în anexa (A).

33
 Figura (4.4): relația dintre tensiunea reversibilă și temperatură

4.3 Rezultatele din software-ul calculatorului HHO

Calculatorul HHO a fost conceput pentru a arăta variabilele care afectează

producția de gaz HHO și pentru a ajuta la alegerea dimensiunii celulei care este

capabilă să producă LPM-ul dorit de proiectant.

34
4.3.1 Rezultate cu 30 g de KOH pentru 1 litru de H2O

Figura (4.5) prezintă valoarea vitezei de producție și dimensiunile reactorului

principal în funcție de lungimea și lățimea plăcii cu o concentrație de 30g KOH

pentru un litru de apă.. . . .

Figura (4.5) Rezultatele calculatorului HHO cu o concentrație de 30g de KOH

4.3.2 Rezultate cu 100 g de KOH pentru 1 litru de H2O

Figura (4.6) prezintă valoarea vitezei de producție și dimensiunile

reactorului principal în funcție de lungimea și lățimea plăcii cu
concentrație de 100g KOH pentru un litru de apă.

35
Figura (4.6) Rezultatele calculatorului HHO cu concentrație de 100 g de KOH

36
 Capitolul cinci

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

5.1 CONCLUZIE

Acest studiu investighează considerentele de proiectare pentru sistemul de răcire, sistemul de

presiune și reactorul principal.

Una dintre cele mai bune substanțe chimice adăugate în apă este hidroxidul de

potasiu care acționează ca un catalizator în procesul de electroliză prin faptul că

promovează producția de gaz, dar nu este consumat în proces. Este un electrolit

puternic și pur. Oferă o producție de gaz HHO 95 - 100% pur, împreună cu designul

corect al generatorului.

Din rezultatele experimentale ne-am așteptat că 30-50 de grame de KOH/litru

este locul unde disocierea electrolitică permite cea mai mare conductivitate

electrică, iar curentul ridicat poate urma fără a provoca o cantitate mare de

căldură.

Din rezultatele experimentale am constatat că pe măsură ce temperatura crește

tensiunea reversibilă scade și variația de temperatură se reduce pe măsură ce timpul

de funcționare crește până ajunge la temperatura de echilibru și în acest moment

tensiunea reversibilă rămâne constantă și rata de producție atinge cea mai mare

valoare. . . .

5.2 Recomandări

- Din cauza lipsei de dispozitive experimentale moderne, nu am reușit să facem

noi experimente asupra sistemului.

- Am recomandat ca să studiem sistemul HHO cu centralele

termice și alte motoare cu ardere internă.

37
- În acest proiect, sistemul generator HHO proiectat este potrivit pentru
tăierea sudură și gătire, dar poate fi folosit și pentru reducerea consumului

de combustibil și a emisiilor, în motorul cu ardere internă.

38
REFERINȚE

1-Jonas Koponen, „Revizuire a tehnologiilor și designului de electroliză a apei

a sistemelor de producere a hidrogenului din surse regenerabile" ,Oakland,

California, 1999 . Clean Energy States Alliance 50 State Street, Suite 1,2015. . . . 2-

Reparația auto LaBella,"Generator de hidrogen HHO Pilă de combustie uscată

Manual de instalare Instrucțiuni prezentate de", http://

labellasautorepair.com , 2642 Delaware Ave Kenner, Louisiana 70062

504 469 9986, 2008.

3-Timothy Limplan,"O privire de ansamblu asupra producției și stocării hidrogenului

Studii de caz sisteme cu hidrogen regenerabil”,Oakland, California, 2011

....

4-Uhanu Kiran, YVRamana murty,"Modelare matematică şi

Analiza de simulare a electrolizorului de apă alcalină pentru electrolit

staționar la presiunea atmosferică”.International Journal of Mechanical

Engineering and Computer Applications, Volumul 3, Numărul 5, 2015.

5-Renao, Christian și colab"Instrument de simulare bazat pe un model fizic și

o analogie electrică pentru un electrolizor alcalin”.Journal of Power

Sources 250 (2014): 58–67, 2014.

39
ANEXA A

Codul MATLAB pentru HHO sysmodelarea tem

clartoate; închidetoate; clc;

F = 96485;
R = 8,3144621;
m = 7,64;
z = 2;
M = 8;
i = 0:0,01:0,5;
cunoștințe = 30;

p = 30;
pw = p*0,986923267;
t = 75;
T=t + 273,15;
TP = 0:0,01:(t + 273,15);
pKOH = exp(0,01621 - 0,138*m + 0,1933*m̂ 0,5 + 1,024.*log(pw)) Urev1
= 1,5184 - 1,5421e-3.*T + 9,523e-5.*T.*log(T) + 9.84 e-8.*T.̂ 2 Urev =
Urev1 + 4.309e-5.*T.*log(((p-pKOH).^1.5.*pw)./pKOH); alfa_a = 0,0675 +
0,00095.*T;
alfa_b = 0,1175 + 0,00095.*T; i0
= 3,15e-4
Uact_a = 2,306*R.*T./(z*F.*alpha_a)*log10(i./i0);
Uact_b = 2.306*R.*T./(z*F.*alpha_b)*log10(i./i0);
Uact = Uact_a + Uact_b;
delta = 0,66;
sigma = -2,041*M - 0,0028*M̂ 2 + 0,001043*M 3̂ + 0,005332*M.*T +
207,2*M./T - 0,0000003*M 2̂.*T. 2̂
eps = 0,0153*(i./ilim).^0,3;
sigma_eps = (1-eps).̂ 1,5*sigma; r =
delta./sigma_eps;
Uohm = r.*i;
Ucell = Urev + Uact + Uohm;
t=0:0,1:75;
x=1,4756+2,252*10̂-4.*t+1,52*10-̂8*t.̂ 2; grafic
(t,x)
xlabel('temperatura')
ylabel( )„UHHV”)
titlu(„tensiune cu putere termică mai mare”)
x=25:1:30;

40
z=1,5306-1,9836*10̂ -3.*x-1,3862*10̂ -8.*x. 2̂+1,7194*10̂ -
4.*x.*log(x)+0,0868.*x.^-1;
plot(x,z)
ylabel(„termo-neutru (Utn)”)
xlabel( )„temperatura (C)”)
titlu(„tensiune și temperatură termoneutre”)

41
ANEXA B

Domeniul de valabilitate al presiunii de vapori pentru diferite temperaturi

42