Accelerating the world's research

Efectul amestecurilor diesel-metanol

cu proporții volumetrice asupra
performanței și emisiilor unui motor
diesel
Traducere din: The effect of Diesel-Methanol Blends with Volumetric Proportions on The
Performance and Emissions of A Diesel Engine

Adnan Berber

Mechanics

Necesitatea de a cita Vrei mai multe hârtii ca asta?

acest ziar?
Descărcați un pachet PDF cu lucrări conexe
Obțineți citația în stilurile MLA,
APA sau Chicago Căutați în catalogul Academia de 55 de milioane
de lucrări gratuite

translated with Academia.edu 

 TRADUCERE 1

Efectul amestecurilor diesel-

metanol cu proporții volumetrice
asupra performanței și emisiilor
unui motor diesel
Adnan Berber

Mechanics

Original Paper 

Rezumat

Introducere
Combustibilii fosili, care satisfac nevoile energetice actuale într-o măsură considerabilă,
se epuizează rapid. De asemenea, produsele rezultate din arderea acestor combustibili duc la
probleme critice legate de toate ființele umane precum efectul de seră, epuizarea stratului de
ozon, ploile acide, poluarea aerului.

Combustibilii alternativi, în special combustibilii alcoolici, sunt cunoscuți a fi un bun

potențial pentru a reduce preocupările de mediu și economice, precum și pentru a reduce
emisiile de eșapament și pentru a facilita sustenabilitatea surselor de energie.

Creșterea utilizării combustibililor regenerabili în vehicule, în baza reglementărilor recente

are ca rezultat un interes din ce în ce mai mare pentru combustibilii alternativi. Din cercetările
efectuate în domeniul auto în ultimii 30 de ani, se susține că carburanții alcoolici, în special
metanolul și etanolul, sunt compatibili cu amestecurile de combustibili cu hidrocarburi și
sporesc emisiile de oxid de azot (NOx) și anumite substanțe (PM). [1].

Aditivii de alcool, inclusiv metanolul și etanolul, sunt foarte ușor de amestecat cu

 TRADUCERE 2

biodieselul pur și ajută la scăderea valorilor mai mari de vâscozitate și densitate ale
biodieselului în comparație cu motorina standard. Aditivii îmbunătățesc eficiența arderii și
produc emisii mai mici de gaze de eșapament. Acești alcooli au oxigen cu aproximativ 35% și
30% mai mare, astfel încât ajută la obținerea unei calități mai bune a arderii în motorul diesel
[2].

Alcoolii cu lanț scurt utilizați în mod obișnuit sunt metanolul, etanolul, propanolul și
butanolul. Produsul de esterificare nu depinde de tipul de alcool. Din acest motiv, costul și
performanța pot fi acceptate ca criterii de selecție a tipului de alcool. Dintre acești alcooli,
metanolul este în general ales pentru că are un cost scăzut [3].

Metanolul are o lungă istorie de utilizare în vehiculele de curse, unde este apreciat atât
pentru proprietățile sale de producere a puterii, cât și pentru aspectele sale de siguranță
(metanolul este mai greu de aprins, creează mai puțină căldură radiantă și arde fără a
produce fum negru). Capacitatea metanolului de a înlocui combustibilii petrolieri este
cunoscută de mult timp. În timp ce prezența viitoare a țițeiului este din ce în ce mai pusă sub
semnul întrebării, metanolul a primit un interes reînnoit, deoarece este ușor fabricat din gaze
naturale îndepărtate și din sursele largi de cărbune și biomasă din întreaga lume. S-a făcut
deja multă muncă în întreaga lume pentru a determina modalitățile adecvate de proiectare și
modificare a vehiculelor pentru utilizarea metanolului ca combustibil curat sau ca amestec cu
motorină [4].

Astăzi, interesul pentru combustibilii alternativi este în continuă creștere din cauza
creșterii prețurilor și a distribuțiilor de mediu în sectorul transporturilor. Metanolul este unul
dintre combustibilii alternativi, care poate fi utilizat în motoarele cu ardere internă împreună
cu diferite metode. Metanolul poate fi produs în mod obișnuit prin distilarea combustibililor
fosili constând din alcool metilic, cum ar fi lemnul și cărbunele, sub tratament termic, sau prin
distilarea gazelor naturale prin diferite metode sau prin sintetizarea CO și H2 într-un mediu
catalitic.

Amestecurile Diesel-Metanol trebuie îmbunătățite pentru a minimiza impactul negativ al

motorinei în industria transporturilor.

Este posibil să se utilizeze metanol în vehicule folosind diferite metode. De exemplu,

metanolul poate fi folosit direct ca combustibil în motoarele cu ardere internă. Cu toate
acestea, este posibil ca acest tip de utilizare să nu fie ales din cauza cererii în exces și a
ofertei insuficiente. În schimb, adăugarea de metanol la motorină într-o proporție specificată
ar fi rezonabilă atât pentru creșterea emisiilor de motorină, cât și pentru asigurarea
aprovizionării suficiente cu metanol. Emisiile de hidrocarburi nearse nu sunt observate
deoarece arderea metanolului este aproape finalizată și, prin urmare, nu există particule.
Metanolul are o temperatură scăzută a flăcării în comparație cu benzina, astfel încât oferă o
 TRADUCERE 3

ardere mai bună și emisii mai mici de CO, CO2 și NOx [5].

În zilele noastre, metanolul a fost folosit în motoarele cu ardere internă pentru că are
multe avantaje precum claritatea, ecologică, compatibilitatea cu diferite metode, ușurința
depozitării.

Multe cercetări privind utilizarea metanolului ca combustibil atât în ​motoarele diesel, cât
și pe benzină au fost abordate în literatură. La început, aceste lucrări s-au concentrat în mare
parte pe studii experimentale. Recent, în paralel cu evoluțiile computaționale, atât lucrările
experimentale, cât și teoretice (care se bazează pe metode matematice) pe această direcție
s-au desfășurat din ce în ce mai mult în literatura actuală.

Unele studii curente despre amestecurile Diesel-Metanol găsite în literatură sunt

prezentate după cum urmează.

Najafi și colab. a folosit un motor diesel în patru timpi, cu patru cilindri, cu injecție directă,
folosind combustibil diesel amestecat cu metanol în diferite rapoarte (metanol și motorină):
10:90, 20:80 și 30:70. Rezultatele au indicat că puterea și cuplul de ieșire mai scăzute au fost
produse pentru motorina în comparație cu combustibilii amestecați cu metanol la toate
rapoartele. Temperatura de evacuare pentru combustibilul amestecat a fost mai scăzută în
comparație cu motorina combustibilă, iar cel mai bun raport de amestec a fost găsit a fi 10%
metanol + 90% combustibil diesel pentru temperatura minimă de evacuare [6]. Suresh et al. a
pregătit un motor diesel vertical cu un singur cilindru, răcit cu aer, pentru utilizarea
metanolului. Ei au investigat performanța, emisiile și caracteristicile de ardere ale motorului
folosind aditivul de metanol. Eficiența termică a frânei a crescut cu 3% în modul de
combustibil dublu și, de asemenea, a dus la o scădere a hidrocarburilor, a emisiilor de fum și
a monoxidului de carbon cu 69%, 50% și respectiv 9% [7]. Chu Weitao a examinat efectul
amestecurilor de motorină-metanol (M0, M5 și M15) asupra performanței motoarelor diesel
folosind un singur motor ZS195. Conform rezultatelor experimentului, ei susțin că adăugarea
de metanol a făcut ca forța motrice a motorului să fie mai slabă, a îmbunătățit consumul de
combustibil, emisiile de fum și CO. De asemenea, emisiile de NOx au fost exprimate a fi
ridicate la amestecul M5; totuși, trebuie îmbunătățit la amestecul M15 [8]. Joshua M. P. și
colab. a examinat efectele M10, M20 și M30 asupra unui motor diesel cu un singur cilindru în
patru timpi, răcit cu apă. În această lucrare au fost investigate caracteristicile de performanță
și emisie ale amestecurilor diesel-metanol, iar rezultatele sunt analizate în detaliu [9].
Kwanchareon și colab. [10] au examinat efectul amestecurilor diesel-biodieseletanol asupra
solubilității și caracteristicilor de emisie ale unui motor diesel. Ei susțin că emisiile de CO și
HC au scăzut semnificativ la sarcină mare, în timp ce NOx a crescut în comparație cu acei
combustibili amestecați. Murat și colab. [11] a examinat efectul amestecurilor de metanol și
motorină asupra performanței și emisiilor unui motor diesel care este în patru cilindri, în patru
timpi, cu injecție directă, turbo. Emisiile de monoxid de carbon și hidrocarburi au scăzut odată
 TRADUCERE 4

cu creșterea cantității de metanol în comparație cu cele ale motorinei. Gopinath și colab. [12]
a examinat performanța motorului CI și parametrii de emisie folosind esterul metilic al uleiului
de porumb ca combustibil biodiesel. Arumugam și colab. [13] a efectuat o investigație
experimentală privind arderea eficientă a amestecurilor de ulei vegetal pur (SVO) cu motorină,
folosind un generator de apă caldă necomercial.

După cum se poate înțelege din literatură, potențialul diferitelor amestecuri de

combustibili, cum ar fi amestecurile metanol-diesel, trebuie încă investigat pentru a
îmbunătăți performanța motoarelor cu aprindere prin compresie, astfel încât acest tip de
amestecuri să fi câștigat un mare interes în ultimii ani. .

De asemenea, se poate exprima din literatură că amestecurile diesel-metanol au un

potențial bun atât pentru reducerea emisiilor, cât și pentru îmbunătățirea performanței
motorului. Din acel punct, ne propunem să optimizăm amestecul diesel-metanol astfel încât
să creștem emisiile de CO, CO2, HC, NOx și fum și să creștem performanța motorului. În
acest studiu, este selectat un motor în patru timpi, un singur cilindru, răcit cu apă și cu injecție
directă pentru realizarea experimentelor necesare. În plus, sunt investigate răspunsurile unui
motor comercial CI cu un singur cilindru în diferite proporții de amestecuri diesel-metanol.

Materiale și metode
Proprietățile motorinei și metanolului utilizate în experimente sunt, respectiv, date a fi
euro-diesel, iar marca Merck și gradul de puritate de 99%. Euromotorina comercială (cED)
achiziționată de la o benzinărie locală a fost folosită ca combustibil principal în experimente.
Metanolul este introdus în motorină urmând procedura de injecție și toate aceste amestecuri
sunt amestecate într-un vas închis timp de două ore la 45-50 oC. Proporțiile volumetrice ale
acestor amestecuri sunt date a fi M5: 95% motorină + 5% metanol; M10: 90% motorină + 10%
metanol; M15: 85% motorină + 15% metanol. Nu s-a observat nicio separare vizibilă de fază
pentru combustibilii de testare după un timp de retenție de 20 de zile într-un vas de
fermentare. Unele proprietăți ale combustibililor de testare utilizați în experiment sunt
prezentate în Tabelul 1. O comparație a proprietăților termofizice ale metanolului și motorinei
este prezentată în Tabelul 2. Proprietățile combustibilului au fost măsurate în Laboratorul de
Biodiesel al Facultății de Agricultură al Universității Selcuk. Fig. 1 prezintă o diagramă
schematică a configurației experimentale.

Motorul de testare model Antor 3LD510 utilizat în experiment, care este un motor în patru
timpi, un singur cilindru, răcit cu apă și cu injecție directă, este prezentat în Fig. 2.
Caracteristicile motorului de testare utilizat în acest experiment sunt prezentate în Tabelul 3.
În acest experiment, a fost utilizat un analizor de gaze de eșapament (modelul MRU Optima
7). Un turbidimetru (modul Bosch-RTM 430-modul de măsurare turbidimetric) a fost folosit
pentru a măsura emisia de fum. Calibrările celor două dispozitive au fost efectuate înainte de
 TRADUCERE 5

teste. Proprietățile celor două dispozitive și ale dispozitivelor de măsurare, cum ar fi

domeniile de măsurare, preciziile, intervalele de viteză etc., sunt prezentate în Tabelul 4 și,
respectiv, 5.

În experiment, s-a folosit un dinamometru hidraulic marca NF150 pentru încărcarea

motorului, o celulă de sarcină marca CAS-SBA 200L pentru măsurarea cuplului și o scală
digitală marca Dikomsan / FGH-3000 (±0,01 g) pentru măsurarea consumului de combustibil.

0 -10 0,001 NOx, ppm 0 -5000 1 ppm Fum (k), 1/m 0 -10 0,0"1 Temperatura gazelor de
evacuare, o C 0-1000 1

Rezultate
În această lucrare, a fost investigat efectul adăugării de metanol la motorină asupra
performanței și emisiilor de eșapament ale unui motor diesel. Parametrii de performanță ale
motorului sunt cuplul motorului și consumul specific de combustibil, iar parametrii emisiilor
de evacuare sunt CO2, CO, temperatura gazelor de eșapament, NOx și opacitatea emisiei de
fum. Fig. 3 prezintă efectele adăugării de metanol la motorină asupra performanței motorului.
Deoarece metanolul are o putere termică mai mică decât motorina, adăugarea de metanol
afectează negativ cuplul motor și consumul specific de combustibil al acestuia. Odată cu
scăderea valorilor termice ale amestecurilor, valorile cuplului motor al amestecurilor cu 5%-
10%-15% metanol rezultă în medie o scădere de 6,27%, 8,84% și 13,07% față de cele ale
motorinei. Valorile consumului specific de combustibil al amestecurilor au fost observate a fi
în medie o creștere de 5,67%, 7,8% și 12,54%. Fig. 4 reprezintă valorile emisiilor de CO2
aparținând combustibililor testați. CO2 este unul dintre gazele cu efect de seră care sunt
eliberate atât de mult în atmosferă și provoacă încălzirea globală și schimbările climatice.
Odată cu revoluția industrială, utilizarea combustibililor fosili a crescut; astfel, concentrația de
CO2 în atmosferă a crescut rapid [1][2][3].

Oamenii de știință au urmărit nivelul de CO2 din atmosferă, deoarece acesta este direct
legat de schimbările climatice. Cercetătorii au propus multe soluții pentru controlul în special
a concentrației de CO2 din vehiculele rutiere. De asemenea, guvernele au impus restricții
asupra emisiilor care sunt unul dintre cele mai importante cauze ale încălzirii globale [4].

Metanolul reduce valorile CO2; în special, creșterea proporției de metanol reduce emisia
de CO2. Adăugarea de metanol are ca rezultat o scădere medie de 2,32%, 3,39% și 5,04% a
emisiilor de CO2 ale amestecurilor. Cel mai important motiv al scăderii emisiilor de CO2 este
că atomii de C din metanol sunt mai puțini decât cei ai motorinei.

Deoarece gazul CO are o natură periculoasă, iar expunerea umană la gaz este fatală, au
fost depuse o mulțime de eforturi pentru reducerea gazelor emise de vehicule [5]. Gazul CO,
 TRADUCERE 6

care este produs din ardere, indică faptul că oxigenul nu este suficient în timpul arderii, astfel
încât toți atomii de C nu sunt transformați în CO2 [6,7]. Adăugarea de metanol are ca rezultat
o scădere medie de 7,6%, 12,66% și, respectiv, 38,4% a emisiilor de CO ale amestecurilor. Fig.
5 indică efectul metanolului adăugat la motorină asupra emisiilor de CO. Scăderea emisiilor
de CO poate fi explicată prin faptul că oxigenul a existat în structura chimică a metanolului
(CH3OH) a reacționat cu mai mulți atomi de C și s-a transformat în CO2.

Temperatura gazelor de eșapament este un parametru important pentru producerea și

interpretarea emisiilor. De exemplu, temperatura ridicată a gazelor de eșapament se referă la
o cantitate mare de combustibil consumat. Fig. 6 prezintă efectul metanolului asupra
temperaturii gazelor de eșapament. Amestecurile diesel-metanol au produs o creștere medie
de 1,77%, 2,5% și 3,66% a temperaturii gazelor de eșapament comparativ cu cele ale
motorinei. Motivul creșterii este că oxigenul existent în metanol crește calitatea și viteza de
ardere.

Turația motorului (rpm)

D100

M5 M10 M15
Azotul și oxigenul, care pot să nu interacționeze unul cu celălalt la temperaturi scăzute,
reacționează și produc compuși NOx (NO și NO2) [8]. Compușii de oxizi de azot produși
provoacă ploi acide [9]. Fig. 7 reprezintă efectul metanolului asupra emisiilor de NOx.
Adăugarea de metanol a produs o creștere medie de 6,5%, 10,78% și, respectiv, 17,1% a
emisiilor de NOx. Faptele că metanolul a crescut temperatura gazelor de eșapament și
constând dintr-o cantitate mare de oxigen se spune că este motivul creșterii emisiilor de NOx.

Opacitatea fumului indică calitatea arderii, iar un smog rezultat în urma procesului de
ardere este indicația că prea mult reziduu de carbon (depozit de funingine) a rămas în
interiorul produselor de ardere. Deoarece metanolul are caracteristici de ardere mai curate
datorită conținutului său de oxigen, adăugarea de metanol a produs o scădere medie de
13,2%, 31,6% și, respectiv, 39,37% a opacității fumului (Fig. 8). Pe de altă parte, în ceea ce
privește efectul combustibililor diesel cu amestecurile de metanol asupra uzurii motorului și
durabilității pe termen lung, unele cercetări în această direcție arată că utilizarea
amestecurilor de metanol nu are niciun impact negativ asupra uzurii și durabilității motorului.
[17]. Fig. 7 Efectul metanolului asupra emisiilor de NOx Fig. 8 Efectul metanolului asupra
opacității fumului
 TRADUCERE 7

Concluzii
Utilizarea metanolului adăugat la motorină într-un motor diesel este evaluată după cum
urmează, în ceea ce privește performanța motorului și efectele asupra mediului ale
metanolului în uz: Motorina și metanolul pot fi amestecate omogen, deoarece densitățile lor
sunt prea apropiate. De asemenea, amestecurile își pot păstra omogenitatea cel puțin 20 de
zile. Metanolul reduce parametrii numărului de cetanic și a valorilor de încălzire a motorinei,
despre care se știe că sunt critici pentru performanța motorului. Faptul că amestecurile de
motorină alimentate cu metanol au valori termice scăzute determină o scădere cu
aproximativ 12-13% a performanței motorului. Metanolul, constând din atomi mai mici de C
și o cantitate mare de oxigen, a dus la emisii mai mici de CO2 și CO la sfârșitul arderii.

Faptul că viteza de ardere a metanolului datorită conținutului său de oxigen determină

creșterea temperaturii gazelor de eșapament. După cum se înțelege din creșterea
temperaturii gazelor de eșapament, creșterea temperaturii de ardere a metanolului a crescut
emisiile de NOx. Metanolul având caracteristici de ardere mai curate datorită conținutului
său de oxigen a dus la scăderea opacității fumului.

Ca rezultat, chiar dacă amestecurile diesel-metanol constau din cantitate mică de

metanol, amestecurile au adus contribuții semnificative la îmbunătățirea impactului asupra
mediului al emisiilor periculoase de evacuare, în timp ce produc chiar și un mic efect negativ
asupra parametrilor performanței motorului.

Referințe
Brusstar, M.; Stuhldreher, M.; Swain, D.; Pidgeon, W. 2002. High efficiency and low emissions
from a port-ınjected engine with neat alcohol fuels, Society of Automotive Engineers, 01-2743.
https://doi.org/10.4271/2002-01-2743.

Mat-Yasin, M. H.; Mamat, R.; Yusop, Ahmad F.; Aziz, A.; Najafi, G. 2015. Comparative study on
bio- diesel-methanol-diesel low proportion blends operating with a diesel engine, the 7th
International Conference on Applied Energy – ICAE2015 Energy Procedia 75:10– 16.
https://doi.org/10.1016/j.egypro.2015.07.128.

Şeker, S. 2007. Investigation of Biodiesel Production and Effects of Additives on Fuel

Properties, MSc Thesis, Chemical Engineering Department, Gazi University In- stitute of
Science and Technology November.

Bechtold, R. L.; Goodman, M. B.; Timbario, T. A. 2007. Use of methanol as a transportation

fuel, The Methanol Institute, Technical Report, Arlington, VA 22203.
 TRADUCERE 8

Alliance. 2008. Methanol Safe Handling Manual, Meth- anol Institute, Technical Report,
Arlington, Virginia.

Najafi, G.; Yusaf, T. F. 2009. Experimental investiga- tion of using methanol-diesel blended
fuels in diesel en- gine, Proceedings of the Fourth International Confer- ence on Thermal
Engineering: Theory and Applications January 12-14, Abu Dhabi, UAE.

Suresh, R.; Durgaprsad, B.; SenthilKumar, P.; Al- bert, M. 2010. Performance analysis for
emission and combustion of methanol blend diesel fuel in ci engine using glow plug, 978-1-
4244-9082-0/10/$26.00 ©2010 IEEE. https://doi.org/10.1109/FAME.2010.5714825.

Weitao, C. 2008. The experimental study about the in- fluence of methanol/diesel fuel mixture
on diesel engine performance, Workshop on Power Electronics and Intel- ligent
Transportation System, 978-0-7695-3342- 1/08, IEEE.
https://doi.org/10.1109/PEITS.2008.118.

Joshua, M. P.; Balamurali, S.; Prashanth, S. 2016. Experimental investigation of methanol-

diesel blends as alternate fuels for compression ignition engines, Interna- tional Journal of
Current Engineering and Technology, 6(3):1-4.

https://doi.org/10.14741/Ijcet/22774106/6.3.2016.36.

Kwanchareon, P.; Luengnaruemitchai, A.; Jai-In, S. 2007. Solubility of a diesel–biodiesel–

ethanol blend, its fuel properties, and its emission characteristics from die- sel engine, Fuel,
86:1053–61. https://doi.org/10.1016/j.fuel.2006.09.034.

Ciniviz, M.; Köse, H.; Canli, E.; Solmaz, O. 2011. An experimental investigation on effects of
methanol blended diesel fuels to engine performance and emis- sions of a diesel engine,
Scientific Research and Essays 6(15):3189-3199. https://doi.org/10.5897/SRE11.230.

Gopinath, V.; Shanmughasundaram, P.; Suresh, P. 2017. Performance and emission

characteristics of a die- sel engine runs with corn oil biodiesel blends and air pre heater,
Mechanika 23(3): 462-468.

http://dx.doi.org/10.5755/j01.mech.23.3.14853.

Arumugam, K.; Maran, P.; Aravındhan, K.; Sor- nakumar, T. 2018. Effect of additional air supply
for combustion of straight vegetable oil blends on perfor- mance of mini hot water generator,
Mechanika 24(2): 278-283. http://dx.doi.org/10.5755/j01.mech.24.2.19783.

Bayraktar, H. 2008. An experimental study on the per- formance parameters of an

 TRADUCERE 9

experimental CI engine fueled with diesel–methanol–dodecanol blends, Fuel, 87: 158–164.

https://doi.org/10.1016/j.fuel.2007.04.021.

Sayin, C. 2010. Engine performance and exhaust gas emissions of methanol and ethanol–
diesel blends, Fuel, 89: 3410–3415.

https://doi.org/10.1016/j.fuel.2010.02.017.

Yao, C.; Cheung, C. S.; Cheng, C.; Wang, Y.; Chan, T. L.; Lee, S. C. 2008. Effect of
diesel/methanol com- pound combustion on diesel engine combustion and emissions,
Energy Conversion and Management 49:1696–1704.

https://doi.org/10.1016/j.enconman.2007.11.007.

Likos, W. E. 1984. The effect of alcohol fueling on die- sel engine durability, SAE Transactions
93 (6): 51-56.