Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BRAȘOV, 2023
TEMA:
Strategii de reducere activă a emisiilor poluante la motoarele cu ardere
internă
CUPRINS
1. Utilizarea gazului drept combustibil alternativ la M.A.I.....................................................4
6. Filtrul de particule.............................................................................................................14
BIBILIOGRAFIE.....................................................................................................................20
1. Utilizarea gazului drept combustibil alternativ la M.A.I
Componentul primar al gazului natural este metanul (CH4), cea mai scurtă şi uşoară
moleculă de hidrocarbură, cu un conţinut de hidrogen de 25%. El se găseşte în câmpurile
petroliere şi de gaze naturale, precum şi în straturile de cărbune; surse biologice de metan sunt
termitele, vitele (rumegătoarele) şi culturile, depozitele de gunoi şi sistemele de tratare a
apelor menajere. Metanul este insipid şi inodor, un extrem de eficient gaz de seră care poate
contribui la încălzirea globală atunci când este eliberat în atmosferă.
Sistemele cu gaz natural comprimat păstrează gazul la presiune de 250 bari în recipienți
cilindrici care necesită un volum de trei ori mai mare decât echivalentul pe benzină.
Rezervorul este făcut din oţel sau aluminiu armat cu fibre de sticlă. Gazul este stocat la bord
în recipiente instalate în portbagaj, sub portbagaj sau deasupra cabinei. La ieşirea din rezervor
gazul natural comprimat trece prin conductele de înaltă presiune în regulatoarele de presiune,
unde este redus la presiunea atmosferică. Gazul natural este injectat la presiunea atmosferică
prin intermediul unui mixer special (sau prin injecție directă) în care este amestecat cu aer în
mod corespunzător. Apoi, gazul natural este introdus în camera de combustie a motorului şi
este aprins pentru a genera putere. Valve speciale de operare împiedică pătrunderea gazului în
motor când acesta este oprit.
Gazul natural comprimat (GNC) are mai multe avantaje semnificative ca și combustibil
alternativ. Iată câteva dintre principalele avantaje ale utilizării GNC:
1. Emisii reduse de gaze cu efect de seră: GNC-ul are emisii mai scăzute de dioxid de
carbon (CO2) în comparație cu motorina și benzină. De asemenea, emisiile de
substanțe poluante, cum ar fi particulele și substanțele toxice, sunt mai mici în cazul
utilizării GNC.
2. Impact redus asupra calității aerului: Utilizarea GNC-ului în vehicule duce la o
reducere semnificativă a emisiilor de poluanți atmosferici, precum monoxid de carbon
(CO), hidrocarburi și oxizi de azot (NOx). Aceasta contribuie la îmbunătățirea calității
aerului în zonele urbane și la reducerea impactului asupra sănătății publice.
3. Costuri reduse: GNC-ul este, în general, mai ieftin decât motorina și benzină. De
obicei, prețurile GNC-ului sunt mai stabile și mai puțin afectate de fluctuațiile
prețurilor petrolului. Astfel, utilizatorii pot beneficia de costuri mai reduse pentru
combustibil.
4. Disponibilitate și infrastructură: Gazul natural este abundent și are o infrastructură de
distribuție bine dezvoltată în multe regiuni. Există deja o rețea de stații de alimentare
cu GNC, ceea ce facilitează alimentarea vehiculelor. De asemenea, s-au făcut eforturi
pentru a extinde infrastructura GNC în mai multe țări.
5. Tehnologie matură: Utilizarea GNC-ului în vehicule beneficiază de tehnologii mature
și bine dezvoltate. Multe vehicule sunt deja echipate cu motoare compatibile cu GNC,
iar conversia vehiculelor existente este posibilă și relativ simplă.
6. Autonomie adecvată: Vehiculele alimentate cu GNC pot avea o autonomie adecvată
pentru utilizare zilnică. Deși autonomia poate fi mai mică decât în cazul motorinei sau
benzinei, rețeaua extinsă de stații de alimentare permite alimentarea convenabilă în
diverse locații.
Principalele dezavantaje ale sistemelor GNC sunt :
Reducere de putere de 10 – 15% fată de cele alimentate cu benzină, de acelaşi litraj.
În unele zone infrastructura este limitată;
Cost relative mare de conversie;
Recipienții de gaz necesită un volum excedentar şi îngreunează construcția
vehiculului;
Fiindcă combustibilul este gazos, există un efect de uscare al camerei de ardere care
duce la creşterea uzurii supapelor de evacuare.
Gazul petrolier lichefiat, numit de asemenea şi gaz petrolier lichid, GPL sau gaz auto este
un amestec de hidrocarburi gazoase şi este utilizat ca şi combustibil în aparate de încălzire şi
vehicule. Ca toți combustibilii fosili, gazul petrolier lichefiat nu este o sursă de energie
regenerabilă. Gazul petrolier lichefiat (GPL) este un amestec de propan (C3H8) şi butan
(C4H10) în proporții diferite, obținut ca produs secundar la rafinarea țițeiului, în proporție de
5% din țițeiul brut.
GPL este un gaz, la presiunea atmosferică şi temperatura normală a mediului ambiant, dar
el poate fi lichefiat la aplicarea de presiuni moderate sau când temperatura este redusă
suficient. El poate fi condensat uşor, ambalat, stocat şi utilizat, ceea ce îl face să fie o sursă de
energie ideală pentru o serie largă de aplicații. Aceste gaze pot fi utilizate în stare lichefiată la
6 – 10 bar, iar la 15ºC devin lichide la 4,4 bar, la -15ºC devin lichide la 1,7 bar şi la 50ºC
devin lichide la 12,2 bar.
În mod normal, gazul este păstrat în formă lichidă, sub presiune, în recipiente de oțel,
butelii sau rezervoare. Presiunea din interiorul containerului depinde de tipul de GPL şi de
temperatura exterioară. La temperaturi şi presiuni normale, GPL se evaporă. Din această
cauză, GPL este furnizat în recipiente de oțel (cu conținut redus de carbon) presurizați.
Deoarece GPL are o cifră octanică mare, motoarele cu GPL pot fi concepute cu raport
mare de compresie, care este mult mai eficient decât al motoarelor convenționale pe benzină,
deşi au o performanță mai mică față de motoarele diesel (cu 20%), datorită diferenței în
eficiența ciclului de ardere. La vehiculele grele, utilizarea GPL are ca rezultat o funcționare
mai uniformă şi silențioasă deoarece el asigură un cuplu mai mare la o turație mai mică.
Fabricanții nu construiesc în mod normal maşini dedicate să funcționeze cu GPL.
Uzual, acestea sunt adaptate ulterior procurării pe piață. Există proiecte de maşini care
permit o dublă alimentare cu combustibil, permițând ca pe acelaşi vehicul să fie utilizat atât
combustibilul convențional, cât şi GPL. Aceste proiecte necesită dublarea capacității de
stocare a combustibilului, menținând rezervoarele originale de combustibil şi adăugând
stocarea GPL. GPL este unul dintre cei mai curați combustibili disponibili, producând de
departe mult mai puțin bioxid de carbon decât benzina şi mai puține particule şi oxizi de azot
decât combustibilul diesel (motorina).
Teste recente au arătat următoarele avantaje ale motoarelor cu GPL, privitor la emisii:
Comparativ cu benzina cu conținut de sulf ultrascăzut – 11% până la 13% mai puțin CO2
15% până la 80% mai puțini NOx 20% până la 40% mai puține hidrocarburi HC 30% până la
35% mai puțin CO Comparativ cu combustibilul diesel cu conținut de sulf ultrascăzut – 80%
până la 95% mai puține particule 99% până la 99,8% mai puține particule ultra fine 90% până
la 99% mai puțini NOx.
Figura 1.1 Circuitele de alimentare cu GPL a autovehiculelor
Uleiurile vegetale utilizate în producerea biodieselului pot proveni din diverse surse, cum
ar fi uleiul de rapiță, uleiul de soia, uleiul de porumb, uleiul de floarea-soarelui și altele.
Aceste uleiuri vegetale sunt transformate în biodiesel prin procesul de transesterificare, prin
care se separă glicerina din grăsimi și se obține biodieselul ca produs final.
Denumirea acestui sistem catalitic provine din abilitatea acestuia de a elimina (sau
diminua) simultan trei compuşi poluanți din gazele de evacuare: CO, HC, NOx. Eficiența
maximă în neutralizarea celor trei noxe se obține la funcționarea motorului cu amestecuri
stoichiometrice (λ ≅ 1). Daca valoarea coeficientului excesului de aer 10 al amestecului
proaspăt este diferita de unitate atunci se diminuează eficiența sistemului catalitic cu trei căi.
Convertorul catalitic dual
În cazul în care agenții reducători sunt prezenți în exces, pentru limitarea emisiei de
amoniac, este necesara utilizarea a două reactoare legate în serie.
La utilizarea catalizatorului cu trei căi pentru tratarea gazelor net oxidante eficiența
reducerii NOx descreşte şi apare oxidarea echivalenților reduşi ai CO şi HC, pe catalizatorul
din metal nobil. La motoarele cu aprindere prin scânteie care funcționează cu amestecuri
sărace şi la motoarele Diesel se pot obține reduceri eficiente ale emisiilor poluante numai
dezvoltând o nouă generație de catalizatori speciali pentru gaze de evacuare net oxidante.
6. Filtrul de particule
Filtrul de particule diesel (DPF) este un dispozitiv utilizat în sistemele de evacuare a
vehiculelor diesel pentru a captura și a reține particulele fine de carbon (fulgi) emise de
motoarele diesel în timpul procesului de ardere. Scopul principal al unui DPF este de a reduce
emisiile de particule nocive în aer, în conformitate cu normele de poluare.
Filtrele din material ceramic pot fi construite sub formă de monolit, spumă şi fibre
ceramice. Filtrul monolit ceramic se aseamănă din punct de vedere constructiv cu monolitul
convertorului catalitic cu trei căi. Monolitul ceramic are secțiunea transversală circulară sau
ovală şi aspect de fagure datorită canalelor longitudinale de secțiune pătrată care îl străbat.
Materialul utilizat este cordieritul. Filtrul din spumă ceramică este realizat sub formă
de monolit din SiC sau cordierit. Acest filtru are pori cu mărimea diametrului cuprinsă între
250 şi 500 µm care au formă de canale în adâncime, unele din ele fiind obturate la capăt.
Gradul de reținere este scăzut (60- 70%). Pentru a reduce căderea de presiune în filtru
şi a uniformiza distribuția masei de funingine colectate, canalele înfundate sunt direcționate în
lungul monolitului din spumă ceramică. Această structură asigură o distribuție mai bună a
flăcării pe timpul regenerării.
Filtrele metalice, pentru a rezista acțiunii corozive a gazelor arse, se construiesc din
aliaje Ni-Cr. Filtrul este alcătuit din mai mulți cilindri concentrici, din aliaj Ni-Cr poros.
Filtrele ceramice prezintă avantajul unei rezistențe sporite la şocuri termice şi mecanice,
asigurându-se o durabilitate suficientă de exploatare. O altă soluție o constituie filtrul de
particule realizat din fibre metalice din oțel inoxidabil acoperite cu y-alumină. Eficiența
acestui tip de filtru este cuprinsă între 68% şi 80%.
În cazul în care temperatura gazelor este suficient de înaltă, particulele emise sunt oxidate pe
traiectul evacuării. Însă, cum motorul autovehiculelor funcționează într-o multitudine de
regimuri (turație şi sarcină), şi temperatura gazelor de evacuare se va situa într-o gamă largă.
La valori reduse ale temperaturii gazelor arse, particulele se acumulează în filtre şi determină
creşterea contrapresiunii de evacuare. Pentru a reda filtrului capacitatea de funcțoonare,
funinginea trebuie îndepărtată, proces care poartă denumirea de regenerare a filtrului.
regenerare termică - la care temperatura gazelor trebuie să se situeze între 550 şi 600 °C,
pentru oxidarea depozitelor de funingine;
Metodele care se aplică motorului cu ardere internă pentru ridicarea temperaturii gazelor de
evacuare sunt:
2. întârzierea injecției;
5. obturarea admisiei;
6. obturarea evacuării;
2. https://www.ford.ro/suport/cum-sa/mai-multe-subiecte-despre-vehicule/combustibil-si-
economie-de-combustibil/ce-combustibili-alternativi-pot-folosi-in-vehiculul-meu
3. https://www.autovit.ro/blog/filtrul-de-particule-functionare-optima-intretinere-corecta-si-
probleme-frecvente/
4. https://www.as24.com/ro/carburanți/gaz-natural-comprimat