Fiab e probabilitateaca un sist sa isi deplineasca functia specifica intr-o perioada de timp dinainte

stabilita in condit de functdate(%)Studiul fiab urmaresc defectele ,cauzele acestora mec de

declansare evolutia acestora:defecte –obiective ,-subiective. Fct varaleatoare(timpul la care apare
defectiuneasi nr de defectari)-are caracter probabilistic Stabilirea indicelui de fiab se face prin
incercari Modelul matematic al funct de fiab :R(t)-fct de fiab,R(t)=P[T>=t]-probabca even T sa
se prod in afarainterv [0,t];F(t)-fct de nefiab,frecv cumulate a defectarilor,F(t)=P[T<t]-probabaca
even T sa se prod in intintervt;T-timpul la care s-a prod even,t-interv de timp
propus;f(t)=dF(t)/dt-derivfct de nefiab in rap cu timpul;Z(t)=f(t)/R(t)-intensit de
defectare;Proprietati R(t): 1R(t)-strict crescatoare R(t)->0,t->infin 2R(Ѳ)=100%,3 R(t)+F(t)=1;
Ѳ=Σti/N-duratamedie de viataaplicdoar prod nefiabile;m=MTBF=0∫∞R(t)dt=media timpilor de
buna funct Probabil de defectare intr-un interv∫f(t)dt-∫f(t)dt= R(t1)- R(t2)Intensit de defectare –
rap dintre probabil defectarii in int[t1-t2] raportat la marimeainterv cu conditsa nu se fi defectat
inainte de t1Z(t)= [R(t1)- R(t2)]/ [R(t1)*R(t2)]= [R(t)- R(t+Δt)]/ [R(t)* Δt];t1=t,t2=t+ΔIntensity
−lim 1
∗R ( t + Δt ) −R ( t )
de defect instantaneeZ(t)= lim [ R ( t ) −R ( t+ Δt ) ] = −lim R ( t + Δt )−R ( t ) = R ( t )
Δt →0 [ R ( t )∗Δt ] R ( t )∗Δt Δt
t
1
;Zt=-1/Rt*dRt/dt;Z(t)=-dlnRt/dt=>Rt= −∫ Zt dt-descrescatoare ,expresiegenerala;Rt= 0 =1
e 0
e

−∫ Zt dt
Legea de repartitie exponential:intensit de defectare e constZt=λ=const,Rt= =e− λt
e 0

∞ ∞

;MTBF=m=∫ Rt dt =¿ ∫ e
− λt − λt −λt
;f(t)=dFt/dt=-de /dt= λ e dt ¿;m=1/ λ aceasta lege esteutila
0 0

produselor care nu suferauzuraLegea de repartitie normal GaussTimpii de defectare sunt

repartizati uniform de o parte si de alta a unei valor =media timpilor de buna functionaref(t)=
∗( ) dt ;Rt=1-Ft;Zt=f/RtL.
N t t −1 ( t −Ѳ )
1
* 2 ∗( σ )2; Ѳ= ∫ ;dFt/dt=f(t);Ft=∫ f ( t ) =∫ 1 ∗e 2
−1 ( t−Ѳ ) ti σ 2
σ √ 2 pi e i=1 N 0 0 σ √ 2 pi

de repart log normal: -nu timpii de aparitie ai defectelor sunt repartizati dupa o lege normal ci log
acestora.f(t)=1/(τt√2∏)*e^(-1/2(lnt-ϴ/τ)^2); F(t)=0ᶘ∞ f(t)dt; R(t)=1- F(t); Z(t)=f(t)/R(t);
MTBF= 0ᶘ∞R(t)dtL. de repartWeibull: -specifica ptr prod reparabile, -repr repartitiei de
amestec triparametrica R(t)= e^(-(t-ϒ/η)^β)β= param de forma, ϒ=param de pozitie/initializare,
η= param vietii caracteristice/de scaraF(t)= 1-R(t)= 1- e^(-(t-ϒ/η)^β)f(t)=dF(t)/dt=d[1-
e^(-(t-ϒ/η)^β)]/dtf(t)=β/η*(t-ϒ/η)^β-1 *e^(-(t-ϒ/η)^β),Z(t)= f(t)/R(t)= β/η*(t-ϒ/η)^β-
1,MTBF=m= 0ᶘ∞R(t)dt= 0ᶘ∞ e^(-(t-ϒ/η)^β) =ϒ+ηГ(1+1/β)Determinarea param L Weibull: -
exista mai multe met: 1 analitica (metoda celor mai mici patrate), 2grafice.Diagrama Alain
Plait.R(t)=F(t)=1,1-F(t)=R(t),1-F(t)= e^(-(t-ϒ/η)^β)Ln (1-F(t))=
-(t-ϒ/η)^β,Ln[1/(1-F(t)]=(t-ϒ/η)^β,Ln ln [1/(1-F(t)]=ln (t-ϒ/η)^β,Ln ln [1/(1-F(t)]=βln(t-ϒ) –
βlnη y= Ln ln [1/(1-F(t)], x=ln(t-ϒ), c= βlnηY=βx-c, x=o, y=? x=? c=?Y=lnln[1/(1-F(t)],
y=0=>lnln[1/(1-F(t)]=0ln[1/(1-F(t)]=11/(1-F(t)=e=> 1-F(t)=1/e =>F(t)= 1-1/eF(t)=1 -1/2.72=
0.63 (63%)Βlnt-βlnη=0|:βLnt=lnηt=η la y=0;0 *x=0, x=lnt,lnt=0 => t=1 β da inclinarea dreptei,
se poate determina pe diagrama cu ajutorul unui vernierϒ=o ptr pct

Relatia proces de fabricatie-fiabilitate Influenta factorilor constructive 1.forma,dim.pieselor-

grupucil.-piston-segm.redimensiomnare S,D .2.rigidit.construct.-constructia cuzinetului-
mat.feros+mat.antifrictiune 3.precizia disp.reciproce 4.alegere corecta a ajustajelor 5.util.de
dispozit.aux.pt.compensarea uzurilor Influenta factorilor tehnologici 1.calit.mat.din care se
confect.piese-de la piston turnat la cel matritat are o rezistenta de cel putin 1.5 ori mai mare
2.calit,precizia prelucr.mecaniceRUG-3.2-strunjire-1.6-rectificare Randamentulasamblarii=η=
Ae
3.oportunitatea tratamentelor ch.,termoch.-tenacitate mare-otel 35-45HRC-trat.termo ch-
Ag
efectuate la temp mici-nitrurare-cilindru,segm-cromaredura Infl.mat.de exploatarea
suprafiabilit.-lubrifianti,-lichidracire/frana,-combustibili Infl.lubrifiantilor-vascozitate:
dacavasc.este prea mica atunci creste consumul de ulei, absoarbe mai repede si raceste mai bine.-
onctuozitate: prop de a form.opeliculare manenta pe supraf.metalica-aciditate: data in princip de
prez.sulfului,acizilor minerali,acizigrasi;semasoara cu cifra de aciditate=cant.in mg de gidroxid
de potasiu necesara neutralizarii unui gram de ulei.;produc coroziune uleiurile cu aciditate mare.-
rezist la oxidare: temp.de aprindereulei 200-250 C;-mot in 4 timpi-225C,in 2 timpi 250C
InfluentacombustibililorInfl.benzinei-comp.fractionara,rezist la detonatie,cant.de S si compusi
aia cestuia-comp.fract.se exprima ca temp.de sf.de distilare-fractiile grele vor produce
spalareaoglinzii cil.dat faptuluica nu se evapora-rezist.la deton.-depinde de comp
fractionara,modul de aditivare.-continut de S-in petrol:1-12%S,benzina 95COR-0.03%. Me+S-
MeS la temp ridicateS+2H2O-SO2+2H2SO2+H20-H2SO4 –prezenta apei-interzisa,infl.asupra
am-prod.blocare injectoare,funct.cu am.sarac,temp ridicate in mot.dat.prelungirii arderii pe
destindere.

Influeța motorinei : Prop:viscoz,cc compozitie fractionar, prezenta S, impuritaileor mecanice ,

apa-viscozitatea- modificarea caracteristici injectiei- daca este mare => pentrabilitatea ridicata,
unghi scazut de dispersie al jetului, la viscozitatea mica este invers(picaturi mici), influenta o
reprezinta ridicarea uzurii datorita prezentei motorinei pe peretii cilindrului => ardere cu
degajare de fum intens, scade puterea motorului, creste consumul specific-cifra cetanica-
proprietatea motorinelor de a se autoaprinde in conditii standar -pe masura scaderi , scade
intarzierea la autoaprindere, scade gradientul de presiune-CC mari au punct de congelare ridicat
si invers-CC mici propice functionarii dar au pct de congelare scazut-compozitia fractionara se
exprima prin temperatura de fierbere a fractiilor medii (T50%), infuenta cc. T50%=225(grade
celsius)-continut de S( ca si la benzine ) ideal = 0.03%-prezenta impuritatilor mecanice-
lasistemul de injectie <sau = 1.5 µm, pot bloca acul injector => coxare, modoficarea debitului de
compresie, apresiunii de injectie=> functionare cu fum ,scade puterea. Pentru a evita situatiile
acestea => pragul de filtrare <sau = 1 µm - prezenta apei – din transport, din pompa de
alimantare, din cauza condensuluiInfluenta apei de racire-are coeficient de transfer de caldura cel
mai bun -duritatea apei-temporara datorita prezentei saraturilor-permanenta -prin completarea
repetata cu apa naturala in sistemul de racire se poate ajunge in situatia in care sarurile minerale
care dau duritatea permanenta a apei sa ajunga la concentratie critica=> depuneri de crusta
Influenta conditiilor de exploatare –cond de drum, de mediu, calitatea cinducerii -cond de drum-
influenta prin care solul actionaeaza asupra vitezei de deplasare, franri acelerari , comenzi ale
sistemului de directie , asupra suspensiei