1.

Diagnosticarea pneurilor
Diagnosticarea gradului de uzură a pneului
Se apreciază pe baza adâncimii profilului de
aderenţă şi a abaterilor de la forma geometrică
normal.
Determinarea presiunii în pneuri şi gradul de
încălzire: Utilizarea unor presiuni de regim
necorespunzătoare la pneurile automobilelor,
indiferent de categoria acestora, determină
reduceri importante ale duratei de exploatare şi
creşteri ale consumului de combustibil.
Pentru măsurarea presiunii se utilizează
manometre speciale portabile sau fixe.
Pentru autovehiculele grele se aplica metode de
control a pneurilor pe baza manevrarii deformatiei
sale sub efectul unei forte date.Diagnosticarea
termică: Creşterea termperaturii pneului conduce
la micşorarea rezistenţei structurii prin distrugerea
pliurilor şi dezlipirea stratului protector de carcasă.
Temperatura limităde funcţionare a pneului este
de 70-75°C la o temperatură a aerului de 20° C.
 2. Determinarea deceleratiei
autovehiculului
Se masoara prin probe de drum, utilizand
decelerometre sau decelerografe, prin franare
pana la oprire,de la viteze prevazute in
normative,corespunzatoare fiecarui tip de
automobile. Decelerometrele utilizate sunt
hidraulice, mecanice cu mase inerţiale sau
electronice.
Decelerometrul hidraulic se bazează pe
mişcarea lichidului cu densitate ridicată
(mercur) sub acţiunea forţei de inerţie care
apare la frânare.
Decelerometrul mecanic cu masă inerţială
are o precizie de măsurare superioară
decelerometrelor hidraulice.
Decelerometrele electronice au ca element
principal un tub electronic de construcţie
specială
 3. Analizatoare de gaze cu inflarosii
Aceste analizatoare se bazeaza pe
principiul absortiei selective a energiei
radiate in inflarosu de catre gazele
poliatomice cu structuri eterogene, in
functie de lungimea de unda specifica
radiatiilor din acest spectru in limitele
domeniului cuprins intre 2 -15 µm.
Schema unui astfel de amortizor se
compune din doua surse de radiatii care la
lumina este transmisa prin filter care permit
trecerea radiatiilor.
Masoara CO cu precizeie de minimum
0.2% , CO2 cu precizele de minimum 1%,
O2 cu precizie de minimum 0.2%
 4. Calitatea lichidului de frana
Schimbarea stării tehnice a lichidului de frână
se datorează caracteristicilor acestuia,
factorilor de mediu şi de exploatare.
Parametrii de staresunt:
- Capacitatea anticorozivă;
- Cantitatea de apă absorbită de lichid
Pentru diagnosticarea capacităţii anticorozive
a lichidului de frână se utilizează hârtia de
testare(benzi de hârtie de filtru care işi
modifică culoarea proporţional cu cantitatea de
ioni produşi de descompunerea inhibitorilor de
coroziune). Există o scară de la 0 la 100 de
nuanţe (scara FASCAR) care indică gradul de
impurificare a lichidului de frână în funcţie de
vechimea acestuia în luni. Se consideră că
lichidul de frână poate fi folosit până la
atingerea valorii de 55. Peste această valoare
lichidul de frână trebuie schimbat.