Tema: Performanțele ecologice ale motoarelor

autovehiculelor alimentat cu biodiesel

Studentul an.4 gr.4: Bujor Ivan

Conducator stiințific-Profesor universitar: Lacusta Ion
Impactul produselor petroliere asupra
mediului ambiant

Petrolul și produsele petroliere sunt cele mai

răspîndite substanțe care poluează mediul ambiant.
Acțiunea petrolului și produselor petroliere asupra
mediului ambiant este legată de toxicitatea
hidrocarburilor și impurităților, atît în stare lichidă cit
și în stare de vapori.
 Aspectele privind mediul înconjurător

Biocombustibilii sunt resurse regenerabile care ajută la

reducerea în atmosferă a emisiilor de dioxid de carbon şi a
altor gaze. În timpul fazei de creştere, plantele folosesc
dioxidul de carbon din atmosferă. Biomasa este ulterior
transformată în biocombustibili şi arsă în mecanismul
motor.
Numeroase evaluări ale ciclului de viaţă ale
biocarburanţilor au confirmat că utilizarea acestora va
reduce în mod sigur, emisiile de dioxid de carbon.
De asemenea prin ardere, biocarburanţii duc la mai
puţine emisii de produse nedorite, cum ar fi
hidrocarburile nearse şi monoxidul de carbon.
Biodieselul este o alternativa ecologica la combustibilul
tradițional, ca urmare în urma arderii, degajă o
concentrație mai mică de noxe şi avînd avantajul ca pot
fi produşi din mai multe surse regenerabile, principala
materie prima folosita fiind uleiurile vegetale.
Biodieselul este bun pentru mediul înconjurător
Utilizarea biocombustibilului duce la:

- eliminarea emisiilor de sulf în

atmosferă cu aproape 98%;
- reducerea emisiilor de NOX și de
CO2 cu aproape 90%
- folosirea unor resurse locale (culturi
de rapiţă, etc.);
-aer mai curat
-reduce emisiile compușilor
cancerigeni cu aproape 85% față de
motorină.
Performanţele ecologice ale MAC alimentat cu diverse
tipuri de combustibili

Fig. 1. Captorul de gaze de eşapament al gazoanalizatorului.

Fig. 2. Analizatorul de gaze tip CARTEC CET

2000.
13.09.22 6
 Rezultatele cercetările experimentale efectuate evidenţiază performanţele ecologice ale
motorului cu injecţie directă D-241L alimentat cu diverse tipuri de combustibil

Emisia redusă de fum

Ulei uzat şi produse poluante
Biodiesel

Transesterificare

Ulei

Rapiţa. CO2
Asimilaţie
clorofiliană

Fig. 3. Ciclul închis al carbonului în producţia şi consumul de

biodisel.

7 13.09.22
 Tipul de combustibil nu influenţează esenţial la procesul de fumegare a motorului.
Biocombustibilul pur şi amestecul de motorină-biocombustibil asigură o micşorare uşoară a
emisiilor de fum.

Fig. 4. Emisia de fum la funcţionarea motorului cu

diferite tipuri de combustibili.

8 13.09.22
Emisia de CO2 (fig.5) nu se clasifică ca emisie poluantă nocivă, însă favorizează esenţial „efectul de
seră”, fenomen legat de schimbarea climei. Concentraţia CO 2 depinde de regimul de funcţionare a
motorului şi este direct proporţională cu consumul de combustibil care caracterizează sarcina
motorului. Odată cu majorarea sarcinii motorului de la 0 până la 86%, pentru toate varietăţile de
combustibil studiate, emisia CO2 creşte de 3,0 - 3,5 ori. O majorare mai esenţială s-a stabilit la
funcţionarea motorului pe ulei de rapiţă pur. Orice micşorare a nivelului emisiei CO 2 este legată de
micşorarea consumului de combustibil (a sarcinii motorului). Biocombustibilul pur asigură o scădere a
emisiei de CO2 de 1,88 ori, în comparaţie cu motorina până la sarcina motorului de 50 % P e.

Fig.5 . Emisia de CO 2 în gazele de eşapament în dependenţă de sarcina motorului.

9 13.09.22
 Emisia de CO care se formează la arderea incompletă a amestecului de carburant în
camera de arderea a motorului, cu majorarea sarcinii lui se micşorează. La sarcina
motorului de 75 % Pe emisia de CO se micşorează de 3 – 3,5 ori în comparaţie cu mersul
în gol, fapt condiţionat de arderea mai completă a amestecului carburant ( fig.6).

Fig. 6. Emisia de CO în gazele de eşapament în dependenţă de sarcina motorului.

La funcţionarea motorului pe ulei de rapiţă pur concentraţia de CO este mai superioară, ce

caracterizează procesul de ardere incomplet a amestecului carburant (ulei de rapiţă – aer).
Biocombustibilul şi amestecul de motorină cu biocombustibil asigură o micşorare a emisiei de CO
până la sarcina motorului de 75 % Pe. La sarcina motorului mai superioară de 75 % P e se simte o
majorare a concentraţiei de CO în gazele de eşapament a motorului în legătură cu faptul, că odată cu
10 13.09.22
majorarea debitului de combustibil, se înrăutăţeşte procesul de ardere.
 Emisia de CnHm, (fig.7), în general, depinde de tipul de combustibil şi modalitatea desfăşurării
procesului de ardere a combustibilului în camera de ardere a motorului. Datele prezentate în figura
dată ne demonstrează că biocombustibilul pur arde mai complet în comparaţie cu alte tipuri de
combustibil studiate şi asigură o micşorare a emisiei de hidrocarburi la sarcina de 75 % P e de 1,11 ori
în comparaţie cu motorina.

Fig. 7. Emisia de CnHm în gazele de eşapament în dependenţă de sarcina motorului.

Biodieselul este un combustibil oxigenat cu un conţinut masic de 11% oxigen ce contribuie la o ardere
mai completă a amestecului carburant şi ca rezultat esenţial îmbunătăţeşte emisiile. Cu cât mai mult
biocombustibil este folosit în amestec, cu atât sunt mai mari reducerile de emisii.
11 13.09.22
 CONCLUZII:
1. La funcţionarea motorului pe ulei de rapiţă pur faza gazoasă a
emisiilor este mai superioară în comparaţie cu alte tipuri de combustibil, ce
caracterizează o înrăutăţire a procesului de ardere a amestecului carburant
(ulei de rapiţă – aer).
2. Biocombustibilul şi amestecurile de motorină cu biocombustibil
asigură o micşorare a emisiilor de CO, CO2 şi CnHm în gazele de eşapament
până la sarcina motorului de 75 % Pe.
3. O constatare generală vizează aspectul privind reducerea emisiilor
poluante, în cazul funcţionării motorului cu noii combustibili, fapt ce
justifică atenţia acordată acestei resurse energetice.

13.09.22 12
 Multumesc
Final
pentru
atentie !