Organizarea spaţiului destinat agrementului în oraşul Milano

Partea I– a. Condiţii naturale favorabilităţi şi restricţii

 Aşezarea geografică
Amplasat pe campiile Lombardiei, in partea vestica a regiunii cu acelasi nume, Milano
este una dintre cele mai dezvoltate regiuni urbane ale Italiei, fiind principalul oras din Italia de
nord si al doilea dupa Roma, ca marime si importanta. Milano se află la 389 km depărtare de
Roma, capitala Italiei; Genova (97 km) şi Turin (86 km) sunt cele mai apropiate oraşe
importante. De asemenea, granita cu Elvetia se afla la aproximativ 60km nord.

 Particularităţi ale suportului fizic

Milano are o suprafata de 182km2 si se afla in partea continentala a Italiei, intr-o zona de
campie, marginita in nord de Muntii Alpi iar in sud de Muntii Apenini. Altitudinea orasului este
de 120mdm. Câmpia Padului este o câmpie roditoare situată pe cursul raului Pad, care o strabate
de la vest la est, și ocupă o suprafață de 50.000 km².
Câmpia a luat naștere în terțiar prin sedimentele aduse de apele curgătoare din Alpi. Pe
direcția est-vest câmpia are o lungime de 400 km și o lățime între 70 și 200 km. La nord și vest
câmpia are un relief deluros fiind limitată de munții Alpi, iar la sud de munții Apenini. La est
este mărginită de coasta Mării Adriatice, unde Padul se varsă printr-o deltă largă.
Câmpia Padului era în Evul Mediu o zonă mlăștinoasă datorită frecventelor revărsări ale
Padului, cu mulți țânțari și cu dese cazuri de malarie. Începând cu sec. al XII-lea, a început
amenajarea fluviului, finalizată în sec. al XV-lea. A fost construit un sistem de canale de irigație,
au fost plantate păduri de mesteceni și livezi care să apere de vânt culturile agricole.

 Condiţii climatice
Clima regiunii in care este situat Milano este o climă continental umedă, adesea
clasificata ca subtropicala umeda. În contrast cu cea mai mare parte din restul Italiei, care este
faimoasă pentru blânda sa climă mediteraneeană, iernile milaneze sunt umede și reci, în timp ce
verile sale sunt foarte umede și fierbinți.
Climatul din Milano este mediteranean, insa, ca in orice oras mare, cladirile si activitatea
umana afecteaza micro-climatul local. In cazul Milano-ului, acesti factori influenteaza in mod
extrem clima. Verile pot fi foarte fierbinti si umede, cu temperaturi de pana la 30°C, in timpul
lunii august (temperaturi medii vara +19/+29 °C). Muntii din spatele orasului protejeaza Milano
de iernile grele, insa vremea este destul de rece, temperaturile coborand uneori sub 0C
(temperaturi medii iarna -2/+5 °C). In timpul iernii ninge abundent, uneori zapada ajungând până
la 40 cm pe an. Umiditatea este chiar ridicată de-a lungul întregului an.
 Într-o imagine stereotipă, orașul este adesea învăluit în ceața caracteristică bazinului
râului Po deși îndepărtarea culturilor de orez de aici și reducerea nivelului poluării a redus acest
fenomen în ultimii ani.

 Resursele de apă
Lacurile şi raurile din Lombardia contrastează cu forfota comercială a oraşului Milano,
capitala italiană a afacerilor. In apropierea orasului Milano se regasesc cinci dintre cele mai mari
si mai cunoscute lacuri glaciare din Italia: Garda (367,94 km²), Maggiore (212,51 km², pe granița
cu Elveția, cu Insulele Boromee, considerat cel mai frumos dintre ele), Como (145,9 km²,
lungime: 51 km, Lățime maximă: 4,5 km, Lățime minimă: 0,65 km, adâncime maximă: 450 m),
Trasimeno (124,29 km²) și Bolsena (113,55 km²).
Provincia Milano este un teren plin de cai navigabile, rauri si canale dintre care raul Adda
si Ticino ofera privelisti pitoresti. Orasul Milano care este strabatut de raurile Lambro, Olona,
Seveso si de o multitudine de canale navighabile, cunoscute sub denumirea de Navigli.

 Elementele pedobiogeografice
Câmpia Padului a fost in trecut o zonă mlăștinoasă frecvent inundata de catre raul Pad. O
data cu modernizarea sistemelor de irigatie, au fost plantate păduri de mesteceni și livezi de pomi
fructiferi. Astazi, Câmpia Padului este regiunea cu populația cea mai densă și pământul cel mai
roditor din Italia. Zona se remarca prin culturi agricole diverse, in mare parte sfeclă de zahăr,
viță de vie și cereale ca: porumb, orez și grâu. Regiunea se remarca prin vegetatie mediteraneana
(maslin, mirt, portocal salbatic, laur, tufisuri de maquis, leandru). De asemenea, insemnate
suprafeţe de pădure din zona Lombardiei au fost defrişate şi au crescut în loc arbori mici şi
arbuşti; vegetaţie specizica zone mediteraneene. Muntii din nordul regiunii sunt acoperiti de
paduri de foioase, mixte, de conifere si pajisti alpine.
Fauna are de asemenea o mare diversitate, specifica zonelor mediteraneene: lupul, pisica
sălbatică, iepurele, capra de munte, muflonul (berbec sălbatic), broasca ţestoasă, ariciul. Se
intalnesc de asemenea si o mare varietate de păsări şi reptile.
Solurile sunt in general soluri argiloase din clasa cambisolurilor, dezvoltate pe calcare,
denumite terra rossa (contin oxid de fier), rezultate prin alterarea calcarelor în condițiile unui
climat cald și umed.

Partea a II – a. Populaţia, teritoriul, baza economică

 Particularităţi geodemografice
Orașul propriu-zis deține o populație de aproximativ 1,3 milioane locuitori, în timp ce
zona urbană este a-IV-a ca mărime în Uniunea Europeană cu o populație estimată la 4,3 milioane
locuitori. Zona metropolitană a Milanului, de departe cea mai mare din Italia, deține o populație
estimată de OECD la 7,4 milioane locuitori.
 Municipalitatea (Comune di Milano) are aproximativ 1.338.436 locuitori conform datelor
din 2011. Populația din zona urbană, care coincide cu Provincia Milano se ridică conform unei
estimări din 2011 la 3,076.643 locuitori, în timp ce zona metropolitană însumează peste 4,3
milioane rezidenți, constituind deci cea mai densă populație din Italia, deși suprafața sa este
relativ mică, nereprezentând decât a opta parte din cea a capitalei Roma. Acest fapt se datorează
în principal unei dezvoltări vertiginoase a bogatei zone agricole Lombardia. Aglomerația urbană
se centralizează în jurul orașului Milano, extinzându-se totuși și în zonele limitrofe, inclusiv în
unele din teritoriile Elveției - în sudul Cantonului Ticino, deși aceasta nu implică nici un fel de
unitate administrativă.
Milano reprezinta 6.6% din totalul provinciei Lombardia din care face parte, dar ca si
populatie detine o pondere de 32%, cu o densitate de 6,988 loc./km² in orasul propriu-zis si
1.954 loc./km² pe regiune. Institutul Italian de statistica estima in 2013 ca peste 15% din
populatia orasului Milano erau imigranti straini, procent ce a crescut de la 9% in 2007, majoritate
au fost atraşi de statutul oraşului de centru de afaceri şi finanţe (al zecelea cel mai important din
Europa) şi de cel de oraş prosper (al 26-lea cel mai bogat din lume după puterea de cumpărare).
Marea majoritate a populatiei milaneze este de regie romano-catolica. Celelalte religii
intalnite in procentaje foarte mici sunt: islamism, protestantism si iudaism. Milano are propriul
său rit catolic cunoscut sub numele de Rit Ambrozian, care se îndepărtează puțin de ritul catolic
tradițional, variind în celebrarea liturghiei și a mesei, ca și în ceea ce privește calendarul. Ritul
ambrozian mai este practicat și în alte localități din Lombardia, precum și în Elveția.
Zona metropolitană a oraşului avea în 2010 al şaptelea cel mai mare Produs Intern Brut
(PIB) din Europa, cu un PIB per capita de aproximaiv 40.000 de euro, cu 60% peste media
europeană. Persoanele care lucrează în Milano au cel mai mare venit mediu din Italia, dar pentru
cei veniţi din afară este unul din cele mai costisitoare din lume (locul 11), potrivit unui studiu a
Economist Intelligence Unit din 2010.

 Teritoriul oraşului (evoluţie teritorială, zonele funcţionale, echiparea tehnico-

edilitară)
Primul nume al oraşului a fost Medhlan, fiind fondat de către celţii insubri. Oraşul a fost
cucerit de romani, fiind capitala Imperiului Roman de Vest din 286 până în 402. Unul dintre cele
mai prospere oraşe italiene în Evul Mediu, oraşul a fost capitala Ducatului de Milano, condus de
familiile de Visconti, Sforza şi, mai târziu, de spanioli şi de austrieci.
În 1796, Milano a fost cucerit de Napoleon şi numit capitală a Regatului Italiei în 1805.
Austria a incercat sa ia sub stapanire Milano in 1814, insa trupele austriece au fost invinse de
catre cele ale lui Napoleon III si Victor Emanuel, in 1859, iar Milano a devenit parte a regatului
Italiei. Dupa Primul Razboi Mondial, Mussolini, in calitate de editor al ziarului socialist
"Avanti!", a infiintat in Milano Partidul Socialist (1919). După mijlocul aceluiaşi secol, Milano
s-a alăturat Regatului de Sardinia, devenit mai târziu Regatul Italiei Unite.
Al Doilea Razboi Mondial a fost o perioada intunecata pentru Milano; o mare parte din
centrul orasului a fost distrusa de bombardamentele trupelor aliate, oraşul fiind principalul sediu
al rezistenţei. După închieierea ostilităţilor, a avut un boom economic datorită forţei de muncă
venită dinspre sudul Italiei şi din afară.
Locuinţele de închiriat din Milano se împart în trei mari categorii: complet goale (fără
mobilă, electrocasnice sau corpuri de iluminat), semi-mobilate (bucătărie utilată) şi complet
mobilate. Apartamentele închiriare în regim hotelier fac parte din ultima categorie, iar unele vin
la pachet şi cu alte facilităţi, precum piscină la bloc, sală de fitness sau servicii de menaj. Cele
mai moderne şi scumpe oferte se găsesc cu precădere în zona Corso Buenos Aires, deoarece este
ţinta celor mai mulţi dintre turiştii business, dar şi în zona Ticinese-Navigli se găsesc
apartamente de calitate, deşi în clădiri vechi şi renovate.
Deşi mulţi optează pentru case de vacanţă în afara oraşului, în munţii din nordul Italiei,
Milano reprezintă o alegere excelentă pentru cei care vor să investească într-o proprietate pe care
să o şi închirieze, dar să o şi folosească în concedii. Preţurile sunt ridicate în zona centrului
istoric, dar în cartiere mărginaşe precum Amendola-Fiera sau Vittoria, raportul calitate-preţ este
extrem de mulţumitor.
Proprietăţile milaneze amplasate pe malul lacului reprezintă o investiţie extrem de bună,
dar rezervată celor cu un buget generos, atât pentru achiziţie, cât şi pentru întreţinerea ulterioară.
O vilă luxoasă de pe malul lacului costă, la modul general, de patru-cinci ori mai mult decât un
apartament amplasat în centrul istoric al oraşului. În schimb, casele cu grădină amplasate la
periferie sunt mult mai accesibile majorităţii, din punct de vedere financiar.
Reteaua de transport public din Milano si imprejurimi este foarte bine pusa la punct. Este
operativ sistemul integral care ofera posibilitatea de a calatori cu un singur bilet pe toate liniile
ATM, urbane si interurbane. Transportul milanez este dotat atât cu mijloace de transport de
suprafata (tramvaie – 17 linii,, autobuze, troleibuze), cât si subteran (metrou - 4 linii de metrou,
din 2015 va fi gata a cincea.)
La intrarea în statiile de metrou cât si în majoritatea statiilor de suprafata se gaseste harta
orasului, unde cu usurinta se poate gasi adresa dorita si mijloacele de transport care circula în
acea zona. Tot în statii se gasesc panouri cu traseele mijloacelor de transport, cu statiile aferente
cat si legaturile cu alte mijloace de transport.
Pentru calatoriile împrejurul orasului Milano sunt disponibile biletele interurbane si
cumulative. Cu biletele interurbane se poate calatori din afara orasului pâna la intrarea în oras
(începutul zonei urbane) si invers. Cu biletele cumulative se poate calatori atât pe ruta urbana cât
si cea interurbana.
Milano este al primul nod de cale ferată al Italiei, și cele cinci gări de primă importanță
ale orașului sunt printre cele mai aglomerate din Italia. Prima cale ferată construită în Milan a
fost Milano și Monza, care a fost dată în folosință în 1840.
Milano, este mult mai accesibil datorită serviciilor online ale Primăriei. Prin intermediul
acestor birouri interactive - sportelli interattivi - se pot face în mod rapid diverse practici, se pot
plăti facturi sau multe alte operațiuni, stând comod acasă sau la birou, la orice oră din zi și din
noapte, serviciul fiind activ 24 de ore din 24.
 Multe dintre servicii au accesul liber, altele cer înregistrarea pe portalul Primăriei. Se
recunosc după ,,lacătul’’ colorat în verde, închis sau deschis. În acest mod, se evita cozile și
umblatul de la un birou la altul. În schimb, contribuei la îmbunătățirea serviciilor pentru toți
cetățenii, Primăria din Milano putând fi luată drept model de către alte Primării, dacă serviciile
sale online produc accesul a unui număr mare de cetățeni. Ba mai mult decât atât, se dispune de
un canal direct pentru a participa la viața orașului și a fi informat despre tot ceea ce se întâmplă
nou în Milano.

 Baza economică
In Evul Mediu, Milano a devenit unul dintre cele mai puternice orase ale Italiei, condus
de familiile Visconti si Sforza. In aceasta perioada, orasul si-a dobandit titlul de "Noua Atena"
datorita sofisticarii culturale a Curtii sale dinastice. Capitularea in fata francezilor, din 1499, a
prefatat cateva secole de amestec strain, inclusiv perioadele de dominatie spaniola, austriaca si
napoleoniana. In ultimele decade, Milano a trecut printr-o perioada grea din cauza unui scandal
de coruptie de la incepuul anilor '90, coruptie aproape inevitabila din moment ce marile tranzactii
economice si politice se fac aici.
Milano a suferit pagube inestimabile cauzate bombardării orașului de către armatele
engleze și americane, în timpul celui de-al II-lea război mondial. Între anii 1950 - 1960 mii de
italieni, proveniți mai ales din sudul Italiei, s-au mutat în Milano să-și caute de lucru, ceea ce a
condus la o dezvoltare rapidă a economiei și la o creștere a populației ce a atins cifra de vârf de
1,723,000 în 1971. Acest exces de populație va fi însă absorbit de suburbii și de micile orașe din
împrejurimi între anii '70-'80. Totuși populația orașului s-a stabilizat după această perioadă
critică, consemnându-se doar ușoare creșteri. Astazi, cu un peisaj urban în mare parte reconstruit
după al Doilea Război Mondial, puține locuri din Milano lasă să se vadă că este unul dintre cele
mai vechi așezări urbane din Italia.
Unificarea politică a Italiei a cimentat dominația comercială a orașului Milano asupra
nordului Italiei. Ea a condus deasemenea la construirea unei bogate rețele de căi ferate care a
făcut din acest oraș un nod feroviar de o importanță unică în zonă. O industrializare rapidă a
făcut din regiunea aceasta un lider pe plan național. În același timp Milano domina sfera
financiară a Italiei prin băncile sale, conturându-se și pe acest plan drept centru de primă mărime.
Dezvoltarea economică a orașului a adus cu sine și o creștere rapidă a populației dublată de
extinderea granițelor sale la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.
Milano reprezinta de asemenea centrul economic si comercial al tarii si este al al doilea
cel mai bogat oraș din Italia, cu un PIB de 115 miliarde de dolari, în timp ce zona metropolitană
deține un PIB de 241,2 miliarde euro în 2004 ce ocupă locul 4 în Europa, ceea ce înseamnă că,
dacă Milano ar fi o țară, ar ocupa locul 28 ca fiind cea mai bogată țară din lume, apropiată ca
mărime de economia Austriei.
Orașul este sediul Bursei Italiene "Piazza Affari". Milano este de asemeni renumit prin
compania de automobile Alfa Romeo localizată aici, pentru producția de mătase, prin faptul că
este unul dintre liderii mondiali în modă și design. Alte firme de marcă, cum ar fi Motta,
Alemagna, Pirelli, conturează la rândul lor imaginea economică a acestui oraș. Poziția sa
managerială în întreaga zonă - Lombardia - fondată în anii 1950 - 1960, când baza industrială a
metropolei s-a extins în întreaga vecinătate, îi asigură în continuare o poziție de excepție și pe
plan regional.
Fiera Milano - centru și complex expozițional, deschis în 2005 - confirmă încă o dată
capacitatea economică notabilă a acestui oraș prin însăși poziționarea sa.

 Zona de influenţa a oraşului

Milano este capitala regiunii Lombardia din nordul Italiei şi are, alături de împrejurimi,
una dintre cele mai mari populaţii dintre oraşele europene, de patru milioane de persoane pe o
suprafaţă de aproape 2000 de kilometeri pătraţi. Zona metropolitană milaneză face parte din aşa-
zisa Blue Banana, zona europeană cu cea mai mare populaţie şi densitate industrială.
Italia este organizată sub forma a 20 de regiuni administrative (cinci dintre acestea avand
un statut autonom special), fiecare regiune fiind impartia in mai multe provincii. Regiunea este
divizată în următoarele provincii, toate numite după orașul lor capitală: Bergamo, Brescia,
Como, Cremona Lecco Lodi Mantova Milano Monza-Brianza Pavia Sondrio Varese. Provincia
Milano detine 229 localitati si se intinde pe o suprafata de 181,76 km² si numara 1.350.267 de
locuitori (recensamantul din 2012) cu o densitate de 7.428,85 pe km².
Milano este oraşul italian cu cele mai bune conexiuni la nivel naţional şi internaţional,
datorită reţelor sale aeriene, feroviare şi rutiere, cele mai eficiente din Italia si reprezinta centrul
economic si comercial al tarii.
Oraşul atrage anual peste două milioane vizitatori. Drept urmare, viaţa este relativ
scumpă, fiind poziţionat ca unul dintre cele mai costisitoare oraşe europene pentru expaţi. Circa
15% din populaţia totală a oraşului este reprezentată de cetăţenii străini, iar mulţi dintre bogătaşii
lumii nu rezistă tentaţiei de a-şi achiziţiona o proprietate în Milano.

Partea a III – a. Analiza componentelor spaţiului destinat agrementului turistic

Milano este considerat al doilea oras ca importanta din Italia dupa Roma. Din punct de
vedere turistic Milano tine pasul cu Roma, aceasta avand avantajul de a fi si capitala Italiei.
Diferenta dintre numarul anual de turisti ale celor doua orase nu este foarte mare.
Milano are un potential turistic enorm. Principalele atractii turistice sunt de natura
antropica. Orasul face parte dintr-o categorie de orase in care este practicat City-break tourism si
turismul de shopping. Obiectivele turistice sunt concentrate in mare in centrul orasului, intre
renumitul Castel Sforzesco - unde a locuit si Leonardo Da Vinci si Domul - una dintre cele mai
mari catedrale gotice din lume.

 Componentele de agrement turistic

Elemente de ordin cultural – muzee, case memoriale, expoziţii, monumente

 Datorită patrimoniului său cultural de mare valoare, Italia fiind țara cu cele mai multe
monumente intrate în patrimoniul universal din lume - 43, Milano beneficiază din plin și de
această oportunitate fiind vizitat anual de un numar foarte mare de turiști.

Domul din Milano, una dintre imaginile emblematice ale Italiei si ale Europei, este cel
de-al treilea edificiu bisericesc romano-catolic ca marime din lume, dupa Catedrala din Sevilla si
Basilica San Pietro din Roma. Podoaba cu totul unica a arhitecturii gotice, este una dintre acele
catedrale occidentale a caror constructie s-a intins pe durata a mai multor secole, inceputa in
1386 si incheiata in 1887. Ea domina astazi piata centrala din Milano, fiind un simbol al puterii
economice pe care aceasta capitala a Lombardiei, poarta de intrare a comertului ce traversa Alpii,
a reprezentat-o timp de veacuri.
Maiestuozitatea si formele estetice ale catedralei sunt graitoare: detaliile sculpturale ale
celor 135 de turle, dintre care cea mai inalta atinge 109 metri, si cele peste 2.000 de statui sunt
foarte atent executate, la fel si ferestrele cladirii, considerate a fi cele mai mari din lume!nteriorul
nu este mai putin frapant. Celebra statuie Madonnina, protectoarea orasului, vegheaza din
clopotnita cea mai inalta asupra orasului. Cinci nave gigantice, separate de stâlpi de piatra artistic
sculptati, sunt incadrate de ferestre cu vitralii executate cu mare maiestrie. Absida, partea cea
mai veche a catedralei, include trei ferestre in forma de roza realizate de Filippino de Modena,
intr-un mod ce dezvaluie complexitatea sculpturii din secolul al XlV-lea.
Domul din Milano este un obiectiv nelipsit in agenda turistica a fiecarui vizitator ce
paseste in vechiul oras italian, dar si un locas de cult crestin in care slujba are loc in fiecare
duminica.

Cladirea Operei, numita Teatro alla Scala, a fost costruita pe ruinele vechi biserici Maria
della Scala. Construita intre ani 1776 si 1778 pe baza proiectelor arhitectului Giuseppe
Piermarini acesta a proiectat fatada in stil neoclasic. Inaugurarea oficială a companiei de operă a
avut loc la 3 august 1778 sub numele de Nuovo Regio Ducale Teatro alla Scala prin prezentarea
operei Europa riconosciuta a compozitorului Antonio Salieri. Distrus in 1943 de raidurile
aeriene, teatrul a fost redeschis in 11 mai 1946 cu un concert dirijat de Arturo Toscanini. Sala
are o capacitate de 2000 de locuri si ofera o acustica deosebita. Interiorul nu se poate vizita decât
cu un bilet la un spectacol sau contactând în prealabil teatrul pentru un tur ghidat personalizat.
Museo Teatrale alla Scala, care este accesibil din foaierul clădirii teatrului liric, contine o
colectie extraordinară de picturi, schite, statui, costume si alte documente referitoare la compania
de operă La Scala, respectiv la istoria companiei si a clădirii.

Cina cea de Taină este o pictura murală a lui Leonardo da Vinci, realizată pentru
patronul său, ducele Ludovico Sforta din Milano. Una din cele mai celebre picturi din istoria
universală a artelor, se găseşte în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle
Grazie. Opera măsoară 460 x 880 cm şi a fost executată întempera si ulei, aplicate pe un strat
dublu de ipsos, în perioada cuprinsă între 1494 şi 1947. Pictura reprezintă scena biblica a Ultimei
Cine a lui Iisus Hristos, aşa cum este descrisă în Evanghelia după Ioan (13:21), redând reacţiile
diferite ale Apostolilor săi, după ce Iisus anunţase că unul dintre discipoli îl va trăda.
În cursul secolelor, pictura a fost de mai multe ori restaurată, rezultatele fiind mai
degrabă negative, întunecându-se suprafaţa pictată. Ultima restaurare, începută în 1948 şi
terminată la 28 mai 1999, a reînoit pigmentul colorant milimetru cu milimetru, restituind şi
consolidând astfel ceea ce mai rămăsese din pictură şi readucând la vedere aspecte dotate de o
luminozitate şi prospeţime neaşteptate. În august 1943, în urma unui bombardament aerian,
tavanul încăperii se prăbuşeşte dar pictura rămâne ca prin minune intactă In 1983, biserica Santa
Maria delle Grazie, manastirea dominicana si opera Cina cea de taina au intrat in patrimoniul
UNESCO.

Castello Sforzesco, a fost resedinta familiei de nobili Visconti din anul 1368 si mai apoi
readus la splendoarea initiala prin restaurari de catre familia de aristocrati Sforza in anii 1450.
Intreaga curte s-a adunat aici cateva decenii mai tarziu cand Ludovico 'il Moro' era privit ca unul
dintre cei mai rafinati oameni din Europa. Castelul a inceput sa se degradeze in 1499 iar
Ludovico a sfarsit prin a fi inchis in anul 1500. Castello Sforzesco gazduieste astazi Muzeul de
Mobila, Muzeul de Arta Antica, Muzeul Intrumentelor Clasice, Colectia de Arta Aplicata,
Sectiunile Egiptene si Preistorice ale Muzeului de Arheologie si Colectia de Tiparituri Achille
Bertarelli.
Cel mai important muzeu al castelului este insa Pinacoteca del Castello Sforzesco, care
expune manuscrisul de la Codex Trivulzianus al lui Leonardo da Vinci, Rondanini Pietà de
Michelangelo si Trivulzio Madonna de Andrea Mantegna.

Faimoasa galerie Vittor Emmanuelle se află între două locaţii extrem de importante în
Milano, şi anume între "Piazza del Duomo" şi "Piazza della Scala" Bineînţeles că la Galeria
Vittor Emmanuelle, care este una dintre zonele de shopping din Milano. Louis Vuitton, Prada,
Gucci, Swarovski, Tod's, Luisa Spagnoli, Trussardi sunt doar câteva dintre brandurile faimoase
care au reprezentanţe în cadrul galeriei.
Galeria Vittor Emmanuelle are aspectul unui muzeu de artă, a cărui cupolă este acoperită
de sticlă, iar pereţii sunt împobobiţi cu statui şi basoreliefuri diverse, care îţi dau impresia de
sobrietate şi eleganţă, dar în acelaşi timp îţi îndreaptă atenţia către minunatele magazine de haine
şi accesorii.

O alta zona importanta pentru cumparaturi este Fashion Quadrilatero unde toţi faimoşii
designeri din lume îşi prezintă noile colecţii de haute-couture şi nu numai. O simpla plimbare pe
strazile Montenapoleone, Via della Spiga si Via Sant'Andrea, care impreuna cu Via Manzoni,
Via Borgospesso si Via Santo Spirit formeaza Quadrilaterul ofera posibilitatea de a intra în
magazinele caselor renumite de modă: Valentino, Dior, Armani, Yves Saint Laurent, Versace,
care impresioneaza prin eleganţa şi ineditul colecţiilor.
 Basilica di Sant’Ambrogio este o superbă bazilică în stil romanic milanez, unde se pot
găsi relicvele sfântului Ambrozie al Milanului. Intrarea este gratuită, iar bazilica este deschisa
zilnic. Este una dintre cele mai vechi biserici din Milano, fiind construita de episcopul Ambrozie,
intre anii 379 – 386 d. Hr. Initial, biserica a fost numita Basilica Martirilor deoarece se afla in
zona in care nu fost inmormantati numerosi martiri. In 1099, biserica a fost reconstruita dupa
stilul arhitectural romanic, pastrand planul original al edficiului

San Maurizio al Monastero Maggiore Supranumită Sixtina Lombardiei, biserica San

Maurizio este împodobită cu fresce superbe, executate de pictorul renascentist Bernardino Luini.
Intrarea este gratuită, iar biserica este deschisa zilnic

Muzeul National de Stiinta si Tehnologie Leonardo da Vinci (Museo Nazionale della

Scienza e della Tecnologia Leonardo da Vinci) prezinta o colectie impresionanta a inventiilor lui
da Vinci: de la schite ingenioase, la masini de razboi pana la viziuni arhitecturale.

Galeria de Arta Monderna (Civica Galleria d'Arte Moderna) se afla intr-o cladire
eleganta, somptuoasa, care a servit ca resedinta de vara a lui Napoleon. Aici se pot admira cateva
opere ale faimosilor Picasso, Matisse, Renoir Gaugin si Cézanne.

Pinacoteca di Brera este o galerie de arta ce gazduieste una dintre cele mai frumoase
colectii de picturi medievale si renascentiste din Europa. Colectia a fost adunata de Napoleon,
confisandu-le din biserici sau din casele unor oameni bogati. Capodoperele galeriei sunt:
Montefeltro Altarpiece (Madonna cu Sfintii) de Piero della Francesca, Lamentation over the
Dead Christ de Andrea Mantegna si Sposalizio (Betrothal of the Virgin) de Raphael.

Cimitirul Monumental (Piazzale Cimitero Monumentale) - Acest cimitir a fost construit

în jurul anului 1860, în stil lombard şi conţine şi câteva forme bizantine. Printre statui, capele şi
alte lucrări de artă, puteţi găsi morminte ce aparţin unora dintre cei mai faimoşi oameni din
cultura italiană şi europeană, cum ar fi Alessandro Manzoni, Salvatore Quasimodo, Eugenio
Montale şi Maria Callas.

Arcul Pacii (Arco della pace) În mijlocul Piazza Sempione se găseşte un uriaş monument
de 25 de metri înălţime, care datează din era napoleoneană. Arco della Pace este construit în stil
neoclasic şi este decorat cu sculpturi de marmură şi columne corintice, iar în vârf se află o trăsură
trasă de 6 cai, numită Sestiga.

Coloanele San Lorenzo - Reprezintă singurul monument ce datează din vremea

romanilor, care a reuşit să supravieţuiască până în prezent. Aceste 16 coloane care se situează în
faţa Bazilicii San Lorenzo sunt tot ce a rămas dintr-un templu roman, care datează probabil din
secolul al II-lea.
 Navigli - Originile acestor canale datează din 1100, dar acestea au fost navigabile de la
Ticino până în centrul oraşului Milano doar la sfârşitul secolului al XIV-lea, pentru a ajuta la
transportul marmurei care era necesară pentru construirea Domului. Debarcaderul Milano, ce era
un important port comercial, a funcţionat până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, dar
apoi, în 1979, a fost închis. Astăzi Naviglio Grande şi Naviglio Pavese (ce conectează Milano cu
Pavia) sunt unele dintre cele mai fermecătoare locuri din Milano.

Elemente de ordin sportiv – complexe sportive, cluburi sportive, săli de sport

Milano este un pol important al sportului european si nu numai. De-a lungul timpului
Milano a găzduit pe lângă alte evenimente Cupa mondială FIFA în 1934 si 1990, precum si
Campionatul European de Fotbal UEFA în 1980. De asemenea, Milano și Lombardia și-au depus
candidatura pentru Jocurile Olimpice de Vară din 2020 („Milan-Lombardia 2020“).
Fotbalul este cel mai popular sport în Milano și aici se regăsesc două dintre cele mai
faimoase echipe de fotbal din lume, AC Milan și Internazionale Milano F.C.. Primul este
cunoscut sub denumirea de „Milan“, iar cel din urmă sub cea de „Inter“. Milano este singurul
oraș din lume ale cărui echipe au câștigat atât Cupa Europeană cât și Cupa Intercontinentală.
Ambele echipe au jucat la Giuseppe Meazza – Stadionul San Siro. Mulți dintre cei mai buni
jucători italieni s-au născut în Milano, în regiunile învecinate, sau în Lombardia: Valentino
Mazzola, Paolo Maldini, Giuseppe Meazza, Walter Zenga, Roberto Donadoni, Giovanni
Trapatoni și alții.
Renumitul circuit de Formula 1 de la Monza,care se desfășoară în suburbiile orașului,
este unul dintre cele mai vechi circuite de Formula 1 din lume. Capacitatea pentru circuitul F1
este în prezent de 137,000 spectatori, deși în 1950 tribunele aveau o capacitate de peste 250,000
locuri. A găzduit un circuit F1 aproape în fiecare an de la deschidere, excepție făcând anul 1980.
Olimpia Milano este o echipă de baschet milaneză de succes. Este cea mai importantă
echipă italiană și una dintre primele 5 în Europa. Rhinos Milano American Football Club este
cel mai vechi club de fotbal american din Milano și a câștigat patru super-cupe italiene. Ei sunt
unul dintre cele cinci cluburi fondatoare ale ligi fotbalului italian. Amatori Rugby Milano a
câștigat 18 campionate naționale și este cea mai reputată echipă de rugby italiană.
Diferite echipe de hockey pe gheață din Milano au câștigat 30 de campionate naționale.
Vipers Milano a câștigat ultimele 5 campionate naționale, Alpenliga și mai multe Coppa Italia,
și sunt liderii sportului acesta în Italia. Ei joacă la stadionul Agora (capacitate 4,500 locuri) în
timpul sezonului de hockey și la Forum în extrasezon.
În fiecare an Milano găzduiește „Trofeul Bonfiglio” cel mai important turneu de tenis
pentru tineret din lume, care se desfășoară la Clubul de Tenis Milano. Capacitatea terenului de
tenis central este de 8000 locuri.
 Stadioane si Sali de competitii sportive
 Autodromo Nazionale Monza-cursă de mașini și motociclete-137,000
 San Siro-numai pentru fotbal; Milan și Inter-85,700
 Arena Civica-atletism, fotbal, rugby, fotbal american-30,000
 Brianteo - atletism, fotbal-18,568
 Ippodromo del Trotter - curse de cai-16,000, Ippodromo del Galoppo -15,000
 Forum di Assago - baschet, hockey pe gheață, voleibal, muzică-13,000-16,000
 MazdaPalace - baschet, volei-13,500; PalaLido - baschet-5,000
 Velodromo Vigorelli - ciclism, fotbal american-12,000
 Agorà - hockey pe gheață - 4,000
 Nuovo Giuranti - rugby - 4,000

Mai există și alte stadioane și spații multiutilizabile localizate în zona metropolitană, cel
mai mare fiind Stadionul Monza Brianteo (18,000 de locuri), PalaDesio (10,000) și Stadionul
Geas (8,500).

Elemente de ordin distractiv – discoteci, cluburi, cinematografe, teatre; spaţiile verzi

Milano nu este doar capitala modei din Italia sau un oras de afaceri, ci si locul in care
viata de noapte este vibranta, cosmoplita si mereu surprinzatoare. Principalele zone in care se
afla cele mai multe cluburi, baruri si restaurante sunt in apropiere de galeria Brera, Corso Como
si cartierul Navigli. Aici sunt doarte multe baruri unde au loc spectacole cu muzica live, in
special jazz.
Unele baruri si cafenele isi deschid portile abia la ora 18.00, cand incepe happy hour cu
aperitive. Preturile unei bauturi alcoolice incep de la 7 euro si pot creste, in functie de cat de
pretentios este clubul.
Cele mai renumite cluburi sunt: Rolling Stones (muzica live), Hollywood (club frecventat
de actori, modele, designeri si fotbalisti), Alcatraz (restaurant, pub, sala de concerte si discoteca),
Plastic (unul dintre cele mai renumite cluburi din Milano), Tocqueville (decorul aminteste de
anii '70, VIP-urile numarandu-se printre clientii fideli), Nausicaa (muzica latino, hip hop si
dance), Old Fashion (ringul de dans in aer liber devine neincapator in lunile de vara), Nuova
Idea International Disco (club dedicat comunitatii gay), Blue Note (club de jazz).
Baruri si puburi care atrag mii de turisti si localnici sunt: Old Fox Pub (pub englezesc),
Musical Box, Cambridge (pub englezesc), Frog Cafe (cocktail-uri foarte bune), El Beverin (bar
frecventat de actori), Mas (bar spaniol), Birrificio Lambrate (bar italienesc), Diana Bar (terasa
din gradina este o oaza de liniste in lunile de vara), Il Foyer (un bar de lux in incinta hotelului
Four Seasons),
In Capitala Modei nu puteau sa lipseasca cluburile designerilor: Gold este creatia
designerilor Dolce&Gabbana si ofera clientilor restaurant, cafenea si cocktail bar. Just Cavalli
Café este clubul designerului Roberto Cavalli si promite sa ofere clientilor o experienta
memorabila.
 Si spatiile verzi, gradinile si parcurile sunt o varianta de a petrece timpul liber in natura,
in orasul Milano
Parcul Sempione este cel mai popular spaţiu verde din Milano si este situat in centrul
istoric al orasului, fiind adiacent gradinilor Castelului Sforza si Arcului Pacii, doua repere
importante ale orasului. Parcul a fost proiectat de Emilio Alemagna, lucrările de amenajare fiind
executate la sfârşitul secolului al XIX-lea (1893). S-a dezvoltat pe o secţiune din fostele Grădini
Visconti, şi acum se detaşează ca fiind unul dintre cele mai moderne parcuri ale oraşului.
Parcul se întinde pe o suprafaţă de 38600 de metri pătraţi. Puncte de interes: Turnul
Parcului (Torre del Parco), construit în 1932 şi inaugurat sub numele de Turnul Lictorilor,
Acvariul din Milano, Teatrul de Arte şi numeroase statui şi monumente împrăştiate prin tot
parcul. O fântână (din care curge apă sulfuroasă) se află, de asemenea, în parc. Parcul se bucură
şi de ampla acoperire a unei reţele wireless si aici sunt organizate numeroase concerte şi
evenimente sportive.

Grădinile Publice reprezinta cel mai mare spaţiu verde al oraşului. Întinzându-se pe o
suprafaţă de 172000 de metri pătraţi în zona de nord est a oraşului, Grădinile Publice se
detaşează ca fiind, de asemenea, şi unul dintre cele mai vechi parcuri din Milano. Istoria lor
începe în 1784, când autorităţile au decis să amenajeze primul parc comunal. Grădina, care a fost
construită ca urmare a lucrărilor de proiectare ale lui Giuseppe Piermarini, a suferit importante
schimbări în timp. A fost de două ori modificată în secolul al XIX-lea de Giuseppe Balzaretto (în
1962) şi de Emilio Alemagna (în 1881), precum şi în mod repetat restaurată în secolul al XX-lea
(precum şi la începutul secolului al XIX-lea).
Parcul, deşi nu este extraordinar de îngrijit, incă păstrează unele elemente ale
patrimoniului decorativ original, precum şi al florei iniţiale (lacuri artificiale, numeroase statui şi
monumente – statuia lui Indro Montanelli, după care a fost numit parcul la început, este deosebit
de notabilă, chiar dacă a fost executată nu mai devreme de 2002 – tiparele de aşezare a aleilor şi
altele asemenea), însă, în ansamblu vorbind, aspectele moderne prevalează. Palazzo Dugnani din
secolul al XVIII-lea, Muzeul Civic de Istorie a Naturii şi Planetariul Ulrico Hoepli sunt, desigur,
demne de a fi vizitate de către turiştii care se întâmplă să facă plimbări prin parc.

Separate de Grădinile Publice din Milano de Via Palestro, Grădinile Vila Reale se
detaşează ca fiind unul dintre cele mai extravagante parcuri din oraş. Parcul a fost unul dintre
primele exemple de de grădini amenajate în stil englezesc construite vreodată în Milano.
Executate la sfârşitul secolului al XVIII-lea la dispoziţia lui Lodovico Barbiano di Belgiojoso,
grădinile au fost proiectate de Leopold Pollack în colaborare cu Ettore Silva, un reputat arhitect
grădinar al timpului.
Grădina a fost proiectată astfel încât să creeze impresia că natura nu a fost modificată de
intervenţia umană, în acelaşi timp armonizându-se perfect cu prezenţa impozantă a Vilei Reale.
Grădina este traversată de un curs subţire de apă alimentat de o cascadă şi care, la rândul său,
alimentează lacul din centrul parcului pe care se află o mică insulă umbrită. Pe insulă se găseşte
un templu cu plan circular dedicat zeului Iubirii. Speciile importante de arbori şi arbuşti din parc
sunt marcaţi cu semne care prezintă numele speciei (numele popular, precum şi numele
ştiinţific), originea lor şi alt diverse explicaţii. În parc nu este permis joggingul sau mersul cu
bicicleta, scopul principal al autorităţilor fiind acela de a conserva, cât se poate de mult, liniştea
locului.

Grădina Guastalla este cel mai vechi parc din Milano, aici gasind inca urmele gustului pe
care vechii milanezi îl turnau în amenajarea unui parc de acest fel. Întinzându-se în zona de sud
est a oraşului, grădina a fost amenajată în 1555 când Ludovica Torelli della Guastalla, o
aristocrată care îşi asumase misiunea de a educa copii născuţi din familii nobile rău famate din
Milano, la jumătatea secolului al XVI-lea, a decis să creeze un stabiliment adecvat unde cei mici
aveau să fie crescuţi.
În ciuda repetatelor lucrări de restaurare (1938 –Renzo Gerla şi Amedeo Fassi – şi în
1998), grădina care se întinde pe o suprafaţă de 12000 de metri pătraţi a reuşit să reţină mare
parte din vechiul său caracter. Este situată în partea de sud est a oraşului Milano şi, de fapt, este
destul de aglomerată pentru a fi pe gustul celor care caută un refugiu liniştit. Însă, în cele din
urmă, acest aspect nu face decât să dovedească popularitatea parcului. Şi, într-adevăr, de la
deschiderea sa ca parc public în 1939, magnetismul său a crescut gradual, având în vedere că
după restaurările executate în secolul al XX-lea, parcul şi-a asumat aspectul tipic emoţionant
caracteristic grădinilor amenajate în stil italian. Deşi verdeaţa nu este atât de luxuriantă, aleile
sunt frumos amenajate, iar statuile sunt numeroase, iar în centru se află un lac înconjurat de o
extravagantă structură în formă de gard construită din piatră şi metal, şi proiectată în stil baroc.
Notabilă este şi clădirea cu aspect de templu construită în stil neoclasic de Luigi Gangnola.

Situată cam la jumătatea distanţei dintre Parcul Sempione şi Grădinile Publice din
Milano, Grădina Botanică Brera. Chiar dacă este administrată de Institutul de Fizică Generală
Aplicată al Universităţii Milano, grădina nu este dedicată exclusiv scopurilor educaţionale.
Grădina a fost, într-adevăr, construită cu astfel de scopuri (pentru a fi folosită de către
studenţii în farmacologie şi medicină ai Universităţii), sub patronajul Mariei Tereza de Austria
însăşi (în anii 1770), însă misiunea sa a fost extinsă comparativ cu cea asumată în momentul
inaugurării. În prezent, Grădina Botanică Brera este interesant de vizitat de turiştii care vor să
înveţe despre natură, în special despre viaţa vegetală (specimene rare de arbori, cum ar fi unul
dintre cei mai vechi arbori de Ginkgo biloba din Europa, Pterocarya fraxinifolia şi Firmiana
platanifolia), dar şi de cei care pur şi simplu sunt atrași de atmosfera calmă a locului, generată de
elemente precum straturile de flori din cărămidă (amenajate încă din secolul al XVIII-lea),
precum şi o seră (care datează din secolului al XIX-lea, însă acum folosită de Academia Brera de
Arte Frumoase).
 Grădina nu se află în stare excelentă, amintind doar de zilele sale de glorie din trecut;
turiştii sunt adesea nemulţumiţi că grădina nu este atât de bine îngrijită precum ar trebui. Însă,
intrarea este gratuită, ceea ce poate compensa neajunsurile interne ale grădinii.

Deşi Parco delle Basiliche este unul dintre cele mai mici spaţii verzi din Milano, este
unul dintre parcurile pe care milanezii le îndrăgesc cel mai mult. În primul rând, acesta se bucură
de o situare aproximativ centrală în oraş, şi în al doilea rând este flancat de două dintre cele mai
prestigioase locaşuri de cult din Milano: Bazilica Sant’Eustorgio şi Bazilica San Lorenzo
Maggiore. Parcul a fost, de fapt, amenajat din nevoia de a oferi un cadru secund adecvat Bazilicii
San Lorenzo, care anterior consta dintr-un teren mlăştinos haotic populat cu clădiri.
Parcul a fost construit după al Doilea Război Mondial, dând curs unui proiect realizat de
Pier Fausto Bagatti Valsecchi şi Antonio Grandi. Este traversat de o amplă arteră (Via Molino
delle Armi) şi, deşi flora nu este deosebi de interesantă, este destul de diversă ca număr de specii:
stejari, ulmi, mesteceni şi arţari aruncă o umbră plăcută spre deliciul celor care, în timpul
sezonului cald, vin aici pentru picnicuri. Parcul este înconjurat de baruri, cafenele şi standuri de
unde se poate cumpăra mâncare şi de unde vizitatorii îşi pot procura cele necesare pentru a se
împrospăta.

 Opţiuni ale rezidenţilor privind agrementul turistic

Dolce Far’niente - Italienii sunt practic „mama și tatăl” acestui concept care s-ar traduce
în română “să nu faci nimic”. Oriunde se gaseste o băcănie, o osterie (un bar unde poți să și
mănânci) sau o pizzerie locală, imediat după masa de prânz nu gasesti un loc liber, oricat ai
cauta. Ca orice locuitor al țărilor mediteraneene, și italianul de rând pune lacătul pe prăvălie și
merge acasă la pauza de pranz pentru puțină odihnă și revine la lucru câteva ore mai târziu, când
soarele dogorește mai puțin. Toti localnicii lasa lucrul pentru doua ore si se retrag vara la terase
umbrite si savurează un limoncello sau un gelato.
Milanezii si mari amatori de a petrece timpul liber in mijlocul naturii, uitand de forforta
orasului, si datorita amplasarii nu duc lipsa de astfel de locuri. In topul preferintelor se situeaza
lacul Lacul Como, situat la 60km de Milano. Este unul dintre cele mai frumoase lacuri din lume,
iar străduțele din orășelul Como au devenit scene de acțiune într-una dintre peliculele seriei
Bond, Casino Royale. Foarte multi milanezi instariti au aici resedinte de vacanta sau de week-
end precum si diverse ambarcatiuni cu care navigheaza pe lac. De-a lungul timpului, Lacul
Como a fost una dintre destinaţiile preferate de personalităţi precum compozitorii Franz Liszt și
Giuseppe Verdi, scriitorii Johann Wolfgang Goethe sau Charles Dickens. Și în zilele noastre
liniştea lacului Como este căutată de multe vedete, iar recent actorul american George Clooney
şi-a cumpărat o vilă situată pe malul apei.
Parcurile si gradinile orasului reprezinta o modalitate de agrement preferata de milanezi.
O itindere boema de verdeata, cu lacuri, statui medievale si oameni fericiti, care au iesit la picnic
si beau vin italian rosu pe iarba proaspata si inmiresmata – asa arata orice zi cu vreme placuta.
Adesea localnicii vin in parcuri pentru mici picnicuri şi pentru a admira în acelaşi timp
priveliştea. Dar cei mai multi dintre ei vin pentru relaxare, unii dorm pe iarba sau fac plaja. Mai
mult, toate parcurile milaneze sunt amenajate cu piste speciale pentru jogging, mers cu bicicleta
sau cu rolele si sunt mai peste tot zone pentru joacă si activitati sportive amenajate pentru a-i ţine
atât pe adulţi, cât şi pe cei mici ocupaţi, precum si zone speciale pentru animalele de companie.

 Posibilităţi şi direcţii de diversificare a spaţiului destinat agrementului

Distractie si pentru copii si pentru adulti
Gardaland ocupa un loc important intre cele mai populare parcuri tematice din Europa
si se mandreste cu minunata panorama a lacului Garda. Deschis in 1975, parcul a fost promovat
ca fiind primul din Italia. Construit pe malul de est al lacului, cea mai buna priveliste asupra
regiunii se poate observa din domeniul Prezzemollo, mascota parcului, o casa din copaci, situata
la inaltimea echivalenta a unui bloc cu 6 etaje, ce ofera o panorama superba asupra parcului,
lacului si a imprejurimilor
Este unul dintre cele mai mari si mai indragite parcuri de distractii din Italia oferind
vizitatorilor sai 6 roller-coastere si alte 56 de atractii pentru divertismentul lor. Dintre cele mai
importante sunt: Aventuri: Valea Regilor (imita decoruri din Egiptul Antic), Corsari, Tunga,
Canyons, Jungle Rapids, Fuga di Atlantida Fantasy: Panoramic Tour, Peter Pan, Super Baby,
Castelul Magicianului Merlin (castel cu surprize), Trans Gardaland Express (croaziera in trenulet
in jurul parcului), Rio Bravo.

Evenimentele ce au loc pe tot parcursul anului

Evenimentele ce au loc in Milano, cunoscute si in lumea intreaga, reprezinta o nisa
importanta in diversificarea agrementului.
Milano găzduieşte două evenimente majore din lumea modei, unul în martie, celălalt în
octombrie, sub numele de MODIT – Milanovendemoda, dar este şi locul în care este ţinut cel
mai mare carnaval din lume, anume, Carnavalul Ambrosiano.
Cursa de biciclete Milano – San Remo merită menţionată ca eveniment sportiv, alături de
Stramilano - un foarte popular maraton, ce va avea loc anul acesta pe 9 aprilie, este un maraton
provocator, intrucat presupune o cursa foarte lunga prin centrul orasului - şi Campionatul Italian
de Fotbal, Serie A.
Ziua portilor deschise in Milano (Milano Cortili Aperti) – un eveniment ce va avea loc pe
1 mai, proprietatile private isi deschid larg portile pentru public, astfel incat te poti bucura de
atmosfera traditionala a Italiei chiar din mijlocul caselor in care traiesc milanezii, in centrul
istoric al orasului.
Festivalul din Naviglio (Pittori sul Naviglio) – are loc pe 30 iunie 2015, este un
eveniment de vara ce include o ceremonie cu torte, muzica folk, dans, artizanat pentur vanzare,
intrarea fiind libera.
 Festivalul de Jazz - are loc pe 31 august si atrage numerosi spectatori iubitori ai genului,
dar si nume internationale care incanta publicul prin talentul lor.
Pe 22 decembrie are loc Inaugurarea sezonului de Opera, intr-un stil fastuos cu
numeroase celebrari in tot orasul. In luna decembrie nu poate lipsi Targul de Craciun –
numeroase standuri cu bunatati, decoratiuni si suveniruri, show-uri de folclor, jazz, concerte de
colinde.
Târgul Florilor (Fiera dei Fiori), , Sagra del Carroccio sau Photoshow sunt la fel de
aşteptate ca şi celelalte evenimente.

Evenimentul anului in Milano este pe buna dreptate Expozitia universala EXPO Milan
2015, expozitia non-comerciala universala, care va avea loc in perioada 1 mai – 31 octombrie
2015 in Milano si care se va concentra pe tema nutritiei. Expozitia universala EXPO este
un eveniment global cu un continut educational ridicat, care se focuseaza asupra unei teme
specifice si se desfasoara o data la 5 ani de mai mult de un secol, de fiecare data in alt oras.
Idealurile din spatele EXPO au ramas neschimbate pana astazi: perpetuarea informatiei,
imbunatatirea conditiilor de viata, facilitarea intalnirilor intre diferitii factori de decizie si
ameliorarea cooperarii dintre state sunt telurile principale ale expozitiei globale. In cadrul EXPO
Milan 2015 si-au confirmat participarea peste 130 de tari, care isi vor desfasura fortele pe o
suprafata de 1 milion de mp. Tema acestui EXPO este “Feeding the Planet. Energy for Life” si
va aborda doua chestiuni fundamentale ale mileniului al treilea: cum sa creezi conditiile de a
furniza mancare sanatoasa si suficienta pentru intreaga omenire si cum sa garantezi
sustenabilitate, astfel incat sa pastrezi echilibrul delicat intre om, pamant, apa si aer.
Vizitatorii vor trece prin zone care vor avea ca tema apa, copaci si habitate reprezentand
fiecare continent, alaturi de cele mai moderne tehnologii folosite pentru imbunatatirea calitatii
vietii. Pavilioanele vor expune tendinte, life-style si traditii din diferite continente cu scopul de a
orienta oamenii catre practici mai virtuoase cu privire la agricultura, nutritie si probleme de
mediu.

Turismul culinar Milano si imprejurimi

Turismul culinar reprezinta de asemenea o directie de diversificare a agrementului in
Milano. Ca multe dintre orașele Italiei, Milano și împrejurimile sale au o artă culinară proprie, de
care locuitorii acestui oras, in mod special, sunt foarte mandri. Gătitul tradiţional milanez este
alcătuit din mâncăruri simple, slabe şi, probabil, din acest motiv, a fost alungat în timpul anilor
80, revenind apoi.
Arta culinară milaneză include cotoletta alla milanese (despre care unii spun c-ar proveni
din Austria și că n-ar fi altceva decât celebrul șnițel vienez). Tot din specificul acestei zone face
parte și cassoeula (un cotlet înăbușit cu varză și sos de tomate), ossobuco (cotlet cu sos de
tomate și lămâie), risotto alla milanese (specialitate din carne de vită asezonată cu șofran și cu
vin alb), busecca (cotlet cu sos de tomate și fasole), și brasato (cotlet de vită sau porc cu vin și
cartofi). Un antipasto tradiţional este cel făcut din nervetti ( coadă de viţel fiartă şi cartilaj, tăiate
în fâşii) şi amestecată cu ceapă tăiată în felii subţiri.
În funcție de sezon bucătăria milaneză mai include și diferite produse de patiserie cum ar
fi chiacchiere (desert dintr-un aluat de formă plată prăjit), tortelli (desert dintr-un aluat de formă
sferică prăjit), colomba (prăjituri glazurate sub formă de porumbei-specialități pentru paști),
pane dei morti (prăjituri aromate cu scorțișoară preparate de Paștele Morților) și panettone
(specialități servite de Crăciun). Grana Padano este o brânză celebră, care vine din valea râului
Po, care include Lombardia. Mascarpone este, de asemenea, o brânză tradiţională milaneză, care
este un ingredient esenţial pentru deserturi şi creme. Cu toate acestea, brânza milaneză cea mai
renumită, este fără îndoială Gorgonzola, care domneşte suprem la masa de cină din Milano. În
cele din urmă, trebuie să amintim de Crescenza sau Stracchino, brânză moale şi cremoasă din
lapte proaspăt, cu un gust uşor dulce, care este excelentă întinsă pe o felie de pâine sau mâncată
cu legume crude.
In ceea ce priveste bauturile, unul dintre multele aperitive este clasicul Negroni, care este
un pic "agresiv", dar iubit de milanezi, făcut din Bitter Campari, Gin, Martini roşu şi gheaţă.

Concluzii

Obiectivele turistice din Milano surclaseaza cu mult faima orasului ca una dintre
capitalele international ale modei. In Milano exista foarte multe muzee, catedrale si galerii de
arta dar si ale atractii turistice pentru toate gusturile si pentru toate buzunarele. Capitala
economica a Italiei, mizeaza pe o pozitie "centrala" in Europa si pe statutul de "oras-regiune",
care poate sa rivalizeze, cu cele 8 milioane de locuitori ai sai, cu Londra sau Parisul, si atrage un
numar foarte mare de vizitatori
Milano este numele aflat pe buzele oricui viseaza sa viziteze Italia. Minunata capitala a
Lombardiei face parte dintr-un areal unde se pare ca s-a inregistrat cea mai mare densitate a
populatiei din intreaga Europa. Fondat de celti, a fost insa ocupat de romani, sub dominatia
carora a cunoscut o adevarata inflorire, astfel incat, pentru mai bine de 100 de ani, a fost capitala
Imperiului Roman de Apus. Cele 4 milioane de locuitori ai sai sunt astazi mandri de statutul lor
milanez, caci ce poate fi mai frumos decat sa traiesti in capitala mondiala a modei si tot ceea ce
te inconjoara sa imbine arta, istoria, traditia si modernitatea intr-un mod de-a dreptul fascinant.
Prosperitate, eleganta si bun-gust, toate pot fi experimentate la Milano, unul dintre marile orase
ale lumii, insusi o adevarata arta arhitecturala.
Cei care reusesc sa priveasca si dincolo de glamour, vor descoperi un oras plin de stil.
Localnicii privesc spre viitor, totdeauna interesati de ce se intampla in jurul lor, fie ca este vorba
despre Expo 2015, fie ca este vorba despre noile prezentari de moda ale ultimelor tendinte. Doar
cateodata pot declara ca au nevoie si de turisti, macar pentru a le arata, mandri si onesti, toate
comorile in mijlocul carora traiesc chiar acum si chiar aici, in Milano, capitala nordica a Italiei.
Bibliografie

1. http://wikipedia.org
2. http://www.mae.ro/
3. http://www.gotravel.ro
4. http://infoturism.ro
5. http://www.traveleuropa.ro
6. http://www.globi.ro/milano
7. http://ro.wikivoyage.org/wiki/Milano
8. http://laplimbare.com/milano-ghid-turistic/
9. http://www.portalturism.com/ghid/italia/oras-milano
10. Milano. Ghid turistic, Ed. Niculescu, 2008, Barbara Radcliffe Rogers, Stillman
Rogers
11. Milano. Ghid de calatorie , Ed. Corint 2009, Bogdan Stanescu
12. Top 10. Milano, ed. Litera, 2011, Reid Bramblett