Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elemente de Prozodie
Elemente de Prozodie
Prozodia = parte a poeticii care se ocupa cu studiul versificatiei. Urmareste componenta versurilor din
punct de vedere al numarului silabelor, al cantitatii și calitatii vocalelor din acestea, al gruparii lor în
unitati ritmice.
Versul (lat. "versus" = întorsatura) = unitatea de baza a prozodiei. Un grup de cuvinte cadentate dupa
anumite reguli, formând împreuna o unitate metrica, un rând al unei poezii.
În a doua jumatate a sec. XVII (de când dateaza cele mai vechi scrieri românesti în versuri -
poemul "Viiata lumii", de Miron Costin si "Psaltirea în versuri" a lui Dosoftei se foloseau mai multe
cuvinte stih (din gr. "stihos" = sir, rând): Varlaam: "Stihuri la stema Moldovei".
Miron Costin scrie un mic tratat de prozodie, cel dintâi din literatura noastra, care se numeste
"Întelesul stihurilor cum trebuieste sa sa citeasca".
Poezia (gr. "poitis" = creatie) = este alcatuita, în mod obisnuit, din mai multe versuri, de obicei grupate
într-o strofa.
Emistihul = una dintre cele doua jumatati de vers, separate prin cezura (pauza de la jumatatea
versului). "Sara pe deal // buciumul suna cu jale".
Strofa = un ansamblu unitar într-o poezie format dintr-unul sau mai multe versuri, în general
despartita printr-un spatiu grafic de alte unitati de acelasi fel.
= versurile într-o strofa sunt unite atât prin ideea pe care o exprima, cât si prin elementele de
versificatie (ritm, rima, masura).
"Poemul într-un vers": "Un singur nai, dar câte ecouri în paduri"
7. Polimorfe (de sapte, opt, noua, zece, unsprezece sau douasprezece versuri) septet, octava, nona,
decima.
Refrenul = cuvânt, vers sau grupare de versuri repetate la anumite intervale (de obicei dupa fiecare
strofa) spre a întari o anumita idee sau un anumit efect artistic.
Rima = potrivirea sunetelor finale din doua sau mai multe versuri începând cu ultima vocala
accentuata.
Rimele = sunete sau grupuri de sunete identice sau aproape identice cu care se termina versurile
dintr-o poezie.
Categorii de rime:
1. Monorima - alcatuita din succesiunea acelorasi sunete finale într-o întreaga poezie sau în mai
multe versuri dintr-o poezie. (foarte des în creatiile populare)
"Voinicii se izbeau
si cu mândra purcedea
Paunasul codrilor
Voinicul voinicilor."
2. Rimele împerecheate = acelea în care, prin sunetele lor finale, versul 1 rimeaza cu 2, iar 3 cu 4.
Sunt întâlnite frecvent si în poezia populara si în poezia culta.
a "Ca si eu trimite-voi
b Codrul si cu ramurile."
b În codrii si pe dealuri
a Calauzind singuratati
b De miscatoare valuri."
("Luceafarul", de M. Eminescu)
a "Stelele-n cer
b Deasupra marilor
b Ard departarilor
a Pâna ce pier"
6. Versurile fara rime se numesc versuri albe sau versuri libere. (în poezia moderna)
RITMUL
În versuri, silabele accentuate se succed regulat, dupa acelasi numar de silabe neaccentuate.
Ritm = armonia ce rezulta din asezarea simetrica a silabelor accentuate si neaccentuate în vers. Cea
mai simpla unitate ritmica în vers este silaba.
În antichitate, în poezia greaca si latina, deoarece vocalele acestor limbi erau fie lungi, fie scurte, întâlnim silabe
lungi si silabe scurte (versificatie cantitativa). Versificatia cantitativa a cedat locul celei calitative - silabe
accentuate si neaccentuate.
Un grup de silabe accentuate si neaccentuate care se repeta în vers formeaza o uniate ritmica numita
picior metric.
Picioare metrice:
tetrasilabic: coriamb
Troheul: - unitate metrica formata din doua silabe, prima accentuata, a doua neaccentuata ( -- v),
specific poeziei populare
-- v / -- v/ -- v/ -- v/
Iambul - unitate metrica formata din doua silabe, prima silaba neaccentuata, a doua accentuata (v --)
Dactilul - unitate metrica formata din trei silabe, prima accentuata, celelalte neaccentuata /-- v v/
-- v v/-- v v/ -- v v/ -- v v/ -- v v/ -- v
(Homer, "Iliada")
v -- v / v -- v / v -- v / v --
Anapestul - unitate metrica formata din trei silabe, 1 si 2 neaccentuate, 3 accentuata /v v --/
Coriambul - unitate metrica formata din patru silabe, cu accent pe 1 si 4. /-- v v --/ (ritm coriambic)
-- v v -- // -- v v / -- v v / -- v
-- v v -- // -- v v / -- v v / -- v
Versurile din "Sara pe deal" sunt alcatuite din picioare metrice de natura diferita: un coriamb, doi dactili
si un troheu.
Masura = numarul de silabe din care este alcatuit versul. Este mai mare în poezia culta decât în cea
populara.
"Soa-re-le si lu-na 6
Versul cu 11 - 12 silabe (alexandrinul) a fost foarte des folosit la începutul sec. XIX sub influenta
franceza.
Proza se defineste în contrast cu poezia prin absenta structurii prozodice (vers, rima, ritm, strofa).
Exceptii: versul liber, versul alb, poemul în proza, proza rimata, proza ritmata.