Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate

_____________________________________________________________________

4. PREVEDERI CONSTRUCTIVE LA ARMAREA

ELEMENTELOR DIN BETON CU PLASE SUDATE
4.1. Innadirea plaselor sudate

Innadirea plaselor sudate apare intotdeauna cand dimensiunile

zonelor de armare depasesc dimensiunile fizice ale armaturilor, in cazul
de fata dimensiunile plaselor sudate. La plasele sudate innadirea se face
prin petrecere.
Lungimea zonei de innadire prin petrecere difera daca se face pe
directia barelor de rezistenta sau a celor de repartitie. La placile armate pe
doua directii innadirile sunt numai pentru bare de rezistenta.
Este recomandabil ca innadirile prin suprapunere sa fie amplasate
pe cat posibil in zonele in care efortul unitar in armatura σ a ≤0.5Ra, unde
Ra este rezistenta de calcul a armaturii.
a) Pentru zonele intinse ale elementelor solicitate la incovoiere sau
compresiune excentrica, pentru cazul in care se respecta conditia
σ a ≤0.5Ra, iar raportul dintre diametrele barelor plasei pe cele doua

d1
directii este ≤ 1.25 , innadirea pe directia barelor de rezistenta cu
d2

diametrul d1 se va face cu respectarea conditiilor :

ls ≥ 40d1
ls ≥ 25 cm (4.1)
le ≥ 1 ochi + 5 cm
Atunci cand cel putin una din cele doua conditii privitoare la
efortul σ si raportul dintre diametrele barelor nu este indeplinita,

_____________________________________________________________________
4-1
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

innadirile plaselor sudate din zonele intinse ale elementelor se vor face cu
respectarea urmatoarelor conditii :
ls ≥ 40d1
ls ≥ 25 cm (4.2)
le ≥ 2 ochiuri + 5 cm
unde lungimile ls si le au semnificatiile din fig 4.1.

Fig. 4.1 Innadirea plaselor sudate pe directia barelor de rezistenta

La elementele armate cu mai multe plase sudate asezate pe un

singur rand de armare, innadirile din zonele intinse se vor decala numai
pe directia barelor de rezistenta sau pe ambele directii, in functie de
modul de armare al elementului pe o directie sau pe doua directii- fig. 4.2.
In cazul armarii cu plase sudate asezate pe mai multe randuri,
innadirile din zonele intinse se vor decala dupa aceleasi reguli pentru
fiecare rand in parte. Se admit pe acelasi rand si innadiri nedecalate cu
conditia decalarii innadirilor intre plasele dispuse pe randuri diferite
_____________________________________________________________________
4-2
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

Fig. 4.2 Innadirile plaselor asezate pe un rand :

a – elemente armate pe o directie
b - elemente armate pe doua directii
.
Pentru situatiile de innadire in zonele intinse se recomanda ca
numarul innadirilor in aceeasi sectiune sa nu depaseasca 50% din aria
totala de armatura din sectiunea considerata. Aceasta conditie este
valabila pe directia barelor de rezistenta pentru placile armate pe o
directie, respectiv pe ambele directii la placile armate pe doua directii.

_____________________________________________________________________
4-3
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

b) Pentru innadirile din zonele comprimate ale elementelor solicitate la

incovoiere sau compresiune, suprapunerea barelor de rezistenta cu
diametrul d1 se va face pe o lungime:
ls ≥ 30d1
ls ≥ 15 cm (4.3)
le ≥ 1 ochi + 5 cm pentru σ a ≤0.5Ra sau
le ≥ 2 ochiuri + 5 cm pentru σ a >0.5Ra
Pentru cazul armarii cu mai multe plase asezate pe un rand sau pe
mai multe randuri se recomanda respectarea acelorasi reguli de la
innadirea in zonele intinse.
c) Pe directia barelor de repartitie ( cu diametrul d2 ) indiferent de natura
efortului din bare ( intindere sau compresiune ) plasele sudate se for
suprapune pe o lungime :
le ≥ 5 cm cand d2 ≤ 4 mm (4.4)
le ≥ 10 cm cand d2>4 mm.
Normativul EC 2 [4] prevede urmatoarele reguli pentru imbinarile
prin suprapunere pentru plase sudate fabricate din bare cu aderenta
ridicata.
Imbinari prin suprapunere pentru armatura de rezistenta.
Imbinarile prin suprapunere pot fi facute fie prin plase
interpatrunse fie prin plase suprapuse fig. 4.3.
Acolo unde au loc incarcari ce produc oboseala se vor folosi
plasele interpatrunse. Pentru plasele interpatrunse, imbinarile prin
suprapunere pe directia barelor de rezistenta se vor face conform
recomandarilor de la barele simple de armatura. Oricare efecte favorabile
ale barelor transversale vor fi neglijate luand α3 = 1.0.

_____________________________________________________________________
4-4
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

a) plasa intrepatrunsa (sectiune longitudinala)

b) plasa suprapusa (sectiune longitudinala)

Fig. 4.3 Innadirea plaselor pentru armatura de rezistenta

Pentru plasele suprapuse, imbinarile prin suprapunere pe directia

armaturii de rezistenta vor fi amplasate, in general, in zonele in care
efortul unitar de calcul din armatura la starea limita ultima nu va depasi
80% din rezistenta de calcul a otelului.
Acolo unde cerinta de mai sus nu este indeplinita, inaltimea utila a
sectiunii va fi aplicata pentru plasa cea mai departata de fibra intinsa.
Suplimentar, datorita discontinuitatii de la capetele imbinarilor prin
suprapunere, cand se face o verificare la fisurare in apropierea capetelor
imbinarilor, efortul unitar din armatura dat in tabele 3.3 si 3.4 vor fi
marite cu 25%.
Procentul admis al armaturii de rezistenta care poate fi imbinata
prin suprapunere intr-o sectiune nu va depasi :
- pentru plasele interpatrunse se aplica valorile prevazute in EC 2 [4] la
calculul lungimii de suprapunere, lo
- pentru plasele suprapuse, procentul admisibil al armaturii de rezistenta
care poate fi imbinata prin suprapunere in orice sectiune depinde de
raportul dintre aria totala a plasei si marimea ochiului ei ( As/s )prov :
- 100% daca ( As/s )prov ≤ 1200 mm2/m
- 60% daca ( As/s )prov > 1200 mm2/m
_____________________________________________________________________
4-5
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

unde s reprezinta distanta dintre barele transversale.

Nodurile plaselor suprapuse vor fi decalate pe o distanta de cel
putin 1.3l0 (l0 este lungimea de suprapunere calculata conform Anexei 6).
O armatura transversala suplimentara nu este necesara in zona de
imbinare prin suprapunere.
Imbinari prin suprapunere pentru armatura de pe directie transversala
Toate armaturile transversale vor fi imbinate prin suprapunere in
aceeasi sectiune. Valorile minime ale lungimii de suprapunere l0 sunt date
in tabelul 4.1 ; cel putin doua bare transversale vor fi dispuse pe lungimea
de suprapunere ( pe un ochi ).
Tabelul 4.1
Diametrul barelor (mm) Lungimi de suprapunere
φ≤6 ≥150 mm, dar cel putin un ochi
6<φ≤8.5 ≥250 mm, dar cel putin doua
ochiuri
8.5<φ≤12 ≥350 mm, dar cel putin doua
ochiuri

4.2. Intreruperea si ancorarea plaselor sudate

Intreruperea plaselor sudate in zonele de camp ale elementelor se

poate face atunci cand ele nu mai sunt necesare din calculul de rezistenta
in sectiuni normale. Plasele trebuie prelungite dincolo de sectiunea in care
nu mai sunt necesare din calcul cu urmatoarele lungimi de ancorare :
- in zone comprimate 20d
- in zone intinse 30d

_____________________________________________________________________
4-6
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

prevazandu-se pe aceasta lungime cel putin 2 bare transversale ( d este

diametrul barelor intrerupte ).
Ancorarea plaselor sudate pe reazeme depinde de intensitatea fortei
taietoare.
a) Pentru intensitati reduse ale fortei taietoare Q<0.5bhoRt,
unde : Q – valoarea de calcul a fortei taietoare
b – latimea sectiunii transversale a placii
ho – inaltimea utila a sectiunii transversale a placii
Rt – rezistenta de calcul la intindere a betonului
se recomanda respectarea detaliilor date in fig. 4.4.

sectiuni 1- 1 – sectiuni in care se anuleaza diagrama de momente incovoietoare

bare notate cu ∗ - armaturi situate in zona comprimata

ls = la

Fig. 4.4 Ancorarea plaselor sudate pe reazeme ( conditie Q≤0.5 bhoRt )

b) Atunci cand valoarea fortei taietoare depaseste pragul de 0.5bhoRt

_____________________________________________________________________
4-7
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

(Q>0.5bhoRt) sunt indicate detaliile din fig. 4.5.

sectiuni 1- 1 – sectiuni in care se anuleaza diagrama de momente incovoietoare

bare notate cu ∗ - armaturi situate in zona comprimata

Fig. 4.5 Ancorarea plaselor sudate pe reazeme ( conditie Q>0.5 bhoRt )

Suplimentar, la structurile monolite, plasele sudate de la partea

inferioara a placilor vor avea ultima bara transversala prevazuta la o
distanta limita fata de marginea reazemului conform pct. a ; in acelasi
timp se cer si respectarea conditiilor date in fig. 4.6.

Fig. 4.6 Ancorarea plaselor sudate la elemente monolite

_____________________________________________________________________
4-8
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

In cazul placilor prefabricate sunt indicate cerintele precizate in fig. 4.7.

Fig. 4.7 Detalii de ancorare a plaselor sudate la placi prefabricate

Norma EC 2 [4] prevede pentru calculul lungimii de ancorare

urmatoarele cerinte :
a) Lungimea de ancorare de referinta, lb, este lungimea portiunii
drepte necesare pentru ancorarea unei forte Asfyd dintr-o bara
presupunand un efort de aderenta constant egal cu fbd ; in cadrul lungimii
de ancorare de referinta trebuie luate in consideratie tipul otelului si
proprietatile de aderenta ale barelor.
Pentru barele indoite, lungimea de ancorare se masoara in lungul
axei barei.
Lungimea de ancorare de referinta necesara pentru ancorarea unei
bare cu diametrul φ este :
lb = (φ/4) ( fyd /fbd ) (4.5a)
_____________________________________________________________________
4-9
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

unde fbd este efortul unitar ultim de aderenta.

In situatiile in care armatura plaselor este alcatuita din perechi de
sarme/bare, diametrul φ din relatia (4.5) va fi inlocuit cu un diametru
echivalent φn = φ 2 .
Valoarea de calcul a efortului unitar ultim de aderenta, fbd, pentru
barele profilate este data de relatia (4.6) :
fbd = 2.25 η1 η2 fctd (4.6)
unde :

A – directia de betonare
a) si b) conditii bune de aderenta pentru toate barele
b) si d) zonele nehasurate – conditii bune de aderenta
zonele hasurate – conditii slabe de aderenta

Fig. 4.8 Conditii de aderenta

fctd – este valoarea de calcul a rezistentei la intindere a betonului

fctd = fctk,0.05 / γc = 0.7x0.3x fck2/3 / γc
γc – coefficient de siguranta pentru beton.
η1 – coeficient care depinde de calitatea conditiilor de aderenta si
de pozitia barelor in timpul betonarii - fig. 4.8.

_____________________________________________________________________
4 - 10
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

η1 = 1.0 se indica pentru conditii ″bune″ si 0.7 pentru toate

celelalte cazuri si pentru barele din elemente structurale
realizate cu cofraje glisante
η2 – coeficient care depinde de diametrul barei
η2 = 1.0 pentru φ≤32 mm
η2 = ( 132-φ )/100 pentru φ>32 mm
unde φ este in mm.
In tabelul 4.2 sunt date in functie de clasa betonului valorile
efortului unitar ultim de aderenta fbd [MPa] pentru conditii de aderenta
″bune″ si lungimile de ancorare lb de referinta pentru barele profilate tip
S500 in functie diametrul φ.
Tabel 4.2
Clasa 12/15 16/20 20/25 25/30 30/37 35/45 40/50 45/55 50/60 ≥55/70
betonului
(fck / fcu )
Bare cu 1.7 2.0 2.3 2.7 3.0 3.4 3.7 4.0 4.3 4.6
aderenta
mare cu
φ≤32
mm sau
plase
sudate cu
bare
profilate
lb /φ 66 54 47 40 36 32 30 27 25 24

b ) Lungimea de ancorare de calcul, lbd, se calculeaza cu urmatoarea

relatie :
lbd = α1 α2 α3 α4 α5 lb ≥ lb,min (4.5b)
unde :
α1 – coeficient care tine seama de forma barei
α1 = 1 pentru bare drepte, atat pentru ancorare in zone intinse cat si
in zone comprimate
α2 – coeficient care tine seama de stratul de acoperire cu beton
_____________________________________________________________________
4 - 11
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

0,7 ≤ α2 = 1- 0,15(cd –ф ) / ф ≤ 1,0 pentru ancorare in zone intinse

α2 = 1,0 pentru ancorare in zone comprimate
unde :
cd depinde de grosimea stratului de acoperire cu beton a
armaturilor si de distanta dintre acestea (Anexa 6)
ф – diametrul armaturilor de rezistenta.
α3 – coeficient care tine seama de efectul de confinare al armaturii
transversale
α3 = 1,0 atat pentru ancorare in zone intinse cat si in zone
comprimate
α4 – coeficient care tine seama de influenta barelor sudate pe directie
transversala pe lungimea de ancorare de calcul
α4 = 0,7 atat pentru ancorare in zone intinse cat si in zone
comprimate
α5 – coeficient care tine seama de efectul presiunii perpendiculare pe
planul de fisurare pe lungimea de ancorare de calcul
0,7 ≤ α5 = 1- 0,04 p ≤ 1,0 pentru ancorare in zone intinse
unde p este presiunea transversala ( in MPa ) la starea limita ultima
pe lungimea de ancorare lbd.
lb,min – valoarea minima a lungimii de ancorare egala cu:
lb,min > max { 0.3 lb ; 10 ф ; 100 mm } pentru ancorare in zone
intinse
lb,min > max { 0.6 lb ; 10 ф ; 100 mm } pentru ancorare in zone
comprimate
unde lb – valoarea lungimii de ancorare de referinta.

4.3. Distante minime si maxime intre barele plaselor sudate

_____________________________________________________________________
4 - 12
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

Distanta libera (lumina) minima intre barele plaselor sudate vor

respecta urmatoarele conditii :
- pentru barele de la partea inferioara – fig. 4.9 a
- pentru barele de la partea superioara – fig. 4.9 b ( la elementele
prefabricate se admit valori cu 0.5 cm mai mici decat cele de mai sus,
acestea corelandu-se cu dimensiunile maxime ale agregatelor betoanelor
utilizate )
- pentru plasele dispuse pe doua sau mai multe randuri – fig. 4.9 c
- pentru plasele de la partea inferioara dispuse pe mai mult de doua
randuri – fig. 4.9 d
- pentru barele cu pozitie verticala in timpul betonarii – fig. 4.9 e.
Distanta maxima admisa intre barele plaselor sudate este de 350
mm.

_____________________________________________________________________
4 - 13
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

e.

Fig. 4.9 Distante minime intre barele plaselor sudate

4.4. Procentul minim de armare

Procentul minim de armare, pentru elementele incovoiate, se

determina din conditia ca elementul sa aiba comportare de beton armat si
nu de beton simplu, respectiv ca ruperea elementului prin curgerea
armaturii sa nu se produca simultan cu aparitia primei fisuri.
Valorile procentelor de armare sunt indicate in STAS 10107/0-90
[3] si in standardele privind planseele cu placi de beton armat.

4.5. Diametrul minim al barelor plaselor

Diametrul minim recomandat depinde de tipul otelului uitlizat la

fabricarea barelor ce servesc la realizarea plaselor sudate. Totusi din
considerente legate de riscul de deformare la punerea in opera si de
pericolul sporit de coroziune se indica pentru diametrul minim o valoare
de 5 mm.
La elementele prefabricate in spatii uzinate valoarea poate fi
coborata la 4 mm. Pentru armaturi constructive se pot folosi si bare cu
diametrul minim de 3,5 mm.

_____________________________________________________________________
4 - 14
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

4.6. Indoirea plaselor sudate

In unele cazuri, la armarea elementelor de tip cheson, a placilor de

acoperis si a grinzilor apare ca necesara indoirea plaselor sudate.
Instructiunile P59-86 [5] prevad ca indoirea sa se faca astfel incat
nodurile sa se gaseasca pe partea interioara ( concava a indoiturii si in
afara zonei curbe ).
Distanta dintre sectiunea in care incepe indoitura si axul celui mai
apropiat nod sudat va fi de cel putin 2.5d – fig. 4.10 a.
Pentru bare cu diametrul maxim 8 mm se poate admite–fig. 4.10 b :
- indoirea plasei cu nodurile la interior fara o limitare a distantei D dar cu
o raza de curbura r ≥ 2d
- indoirea plasei cu nodurile la exterior cu o distanta D ≥ 2d – fig. 4.10 c
( d este diametrul barelor de rezistenta ).

a)

b)

c)

Fig. 4.10 Indoirea plaselor sudate

_____________________________________________________________________
4 - 15
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

4.7. Armarea zonelor cu goluri

Golurile in placile de beton armat ale planseelor sunt necesare

pentru trecerea conductelor de instalatii si respectiv ventilatie.
Cand golurile sunt executate fara grinzi de bordare, barele plaselor
sudate se vor intrerupe iar pe marginile golului, la partea inferioara si/sau
superioara a placii ( in functie de pozitia barelor intrerupte ) se vor
prevedea armaturi suplimentare din PC 52 sau PC 60.
Aceste bare de bordare a golului vor avea capacitatea de preluare a
eforturilor de intindere cel putin egala cu cea a barelor intrerupte pe care
le inlocuiesc. Sectiunea necesara a acestor bare rezulta deci din conditia:

Aas ≥ Aai Rai (4.7)

Ras

unde: Aas – aria armaturilor suplimentare

Aai – aria barelor intrerupte ale plaselor sudate
Rai – rezistenta de calcul a barelor plasei sudate
Ras – rezistenta de calcul a barelor suplimentare
Relatia privind Aas trebuie aplicata pe ambele directii de dispunere
a armaturilor.
Barele suplimentare trebuie sa fie fixate pe plasa intr-unul din
urmatoarele doua moduri :
- prin sudura, in cel putin doua puncte de intersectie cu bare ale plasei
sudate de fiecare parte a golului, precum si la intersectiile dintre ele – fig.
4.11 a
- prin legare cu sarma de barele plasei, precum si intre ele la colturile
golului, cu respectarea lungimilor de ancorare din - fig. 4.11 b.

_____________________________________________________________________
4 - 16
 Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________

a)

b)

Fig. 4.11 Armarea zonelor cu goluri

_____________________________________________________________________
4 - 17