1. INTRODUCERE;....................................................................................................................................................

2
I. MOTIVATI SI ARGUMENTATI ALEGEREA TEMEI.; ................................................................................................................. 2
a) Perioada preistorica; ......................................................................................................................................... 3
b) Perioada antica;................................................................................................................................................. 3
c) Evul Mediu; ........................................................................................................................................................ 3
d) Perioada noua si cea moderna; ......................................................................................................................... 4
II. ACTUALITATEA TEMEI; ................................................................................................................................................. 5
III. SCOPUL PROIECTULUI; ................................................................................................................................................. 6
2. DESCRIEREA IDEEI GENERALE DE AMENAJARE SI CARACTERISTICA STILULUI ALES; ............................................. 8
I. STIL MINIMALIST ......................................................................................................................................................... 8
a) Elemente specifice ............................................................................................................................................. 8
b) Culori.................................................................................................................................................................. 9
c) Peretii................................................................................................................................................................. 9
d) Lumina ............................................................................................................................................................... 9
e) Ferestrele. ........................................................................................................................................................ 10
f) Mobilier ........................................................................................................................................................... 10
g) Pardosele ......................................................................................................................................................... 10
h) Elemente decorative ........................................................................................................................................ 11
II. STILUL CONTEMPORAN .............................................................................................................................................. 11
a) Culori................................................................................................................................................................ 12
b) Iluminat ........................................................................................................................................................... 12
c) Mobilier ........................................................................................................................................................... 12
d) Tesaturile ......................................................................................................................................................... 13
III. STILUL INDUSTRIAL .................................................................................................................................................... 13
a) Pereţi ............................................................................................................................................................... 14
b) Spaţiu deschis .................................................................................................................................................. 14
c) Culorile închise ................................................................................................................................................. 14
d) Obiecte de artă contemporană........................................................................................................................ 15
e) Expresivitate .................................................................................................................................................... 15
f) Mobilierul ........................................................................................................................................................ 15
g) Bucătăria ......................................................................................................................................................... 16
h) Soluţii ecologice: reciclarea ............................................................................................................................. 16
i) Iluminarea........................................................................................................................................................ 16
j) Decoraţiuni specifice şi stiluri asociate ............................................................................................................ 17
k) Decoraţiunile specifice stilului industrial ......................................................................................................... 17
l) Amemajări exterioare în stilul industrial ......................................................................................................... 17
1. EXEMPLE ANALOGICE DE DESIGN...................................................................................................................... 17
I. SILVER OAK WINERY IN NORTHERN CALIFORNIA .............................................................................................................. 18
II. GAI-KODZOR WINERY ESTE O CLĂDIRE DIN BETON ȘI STICLĂ DIN RUSIA ................................................................................ 23
 1. Introducere;
I. Motivati si argumentati alegerea temei.;

Cresterea vitei de vie si vinificatia pe teritoriul actual al Moldovei a inceput acum 4—5 mii ani in urma,
cand Dacii au descoperit producerea vinului din struguri. Vinificatia s-a intensificat odata cu colonistii greci
care au ajuns pe coasta Marii Negre catre sfarsitul secolului 3 i. e. n., aducand cu ei propriile traditii de
producere a vinului pe care le-au impartasit cu localnicii. Catre anul 100 al erei noastre, in timpurile
prospere ale dominatiei Imperiului Roman pe acest teritoriu, vinificatia s-a raspandit si mai mult.

Odata cu crearea statului moldovenesc feudal in secolul XIV, viticultura s-a dezvoltat mai rapid. Ea a
atins apogeul in secolul XV, in timpul domnirii lui Stefan cel Mare, care a ordonat sa se importe soiuri noi
de vita de vie si a stimulat productia vinurilor de calitate. La inceputul secolului XVI, Moldova a cazut vasala
Imperiului Otoman, care a interzis vinificatia. Astfel, timp de urmatorii 300 de ani vinificatia a suferit un
declin dramatic.

Totusi, in cele din urma mostenirea vinului s-a renascut dupa Tratatul de Pace de la Bucuresti din 1812,
cand regiunea a fost anexata la Imperiul Rus. Nobilimea rusa a procurat vinariile existente si a inceput sa
cultive in preponderenta soiurile locale precum Rara Neagra, Plavai, Galbena, Zghiharda, Batuta Neagra,
Feteasca Alba, Feteasca Neagra si altele. In jumatatea a doua a secolului XIX, in Basarabia au fost invitati
vinificatori si importate soiuri franceze de vita de vie. Acestui fapt se datoreaza multitudinea de soiuri
nobile de vita de vie existente in Moldova.

Tot in aceasta perioada zonele vinicole din Moldova precum Purcari au obtinut renume la nivel
international. Industria vinului prospera in continuare si catre 1837 Moldova producea peste 10 milioane
de litri pe an. Din pacate catre sfarsitul secolului XIX, vinificatia moldoveneasca a avut din nou de suferit
din cauza epidemiei de filoxera care a distrus multe podgorii. Totusi, catre anul 1906 plantatiile de vita de
vie au fost readuse la starea normala prin plantarea soiurilor altoite, iar catre anul 1914 pe teritoriul
Basarabiei se aflau cele mai multe plantatii de vita de vie din Imperiul Rus.

Evenimentele din I si al II-lea razboi mondial s-au rasfrint negative asupra plantatiilor de vita
de vie din regiune,multe au fost distruse si vinificatia a stagnat.Doar dupa sfirsitul Razboiului II
mondial podgoriile moldovenesti au inceput sa-si revina.Si intr-adevar si-au revenit,gratie unei
campanii de amploare de rasadire a vitei de vie in anii ‘50.Catre 1960 suprafata totala cultivate
cu vita de vie constituia 220 mii hectare.In urmatorii 20 de ani Moldova a fost republica cu cea
mai mare productie de vin din intreaga Uniune.

Fiecare a doua sticla de vin si fiecare a treia sticla de vin spumant erau produse in Moldova.La
mijlocul anilor ’80 industria vinicola moldoveneasca a fost lovita din nou,de data aceasta prin
Campania de interdictie a alcoolului promovata de secretarul PC URSS Mihail
Gorbaciov.Podgoriile au fost defrisate in masa,iat vinurile au fost distruse.Dupa declararea
Independentei de la Uniunea Sovietica in 1991,industria vinului si-a inceput drumul greu si
anevoios de insanatosire.

Catre mijlocul anilor ’90 vinariile au fost privatizate,iar proprietarii noi au inceput sa faca
investitii in echipament modern.Investitii considerabile in plantatiile vetei de vie s-au facut in
perioada 2000-2005,cind multe vinarii au decis sa planteze cloni europeni ai soiurilor populare.
 In 2007,Moldova cultiva 156,40 hectare,din care 96% erau private.In ultimii 5-7 ani
aproximativ 40% din toate companiile vinicole si de cele care produc divin au investit in plantatii
noi de vita de vie cu scopul de a asigura un flux de struguri de o calitate mai inalta.

Viticultura si vinificatia ani de-a rindul au ramas principalul gen de activitate al populatiei.
Confirmarile acestui fapt pot fi gasite nu doar in documentele scrise si vestigiile istorice, dar si in
folclor, obiceiuri, in limbajul cotidian al moldovenilor. Dezvoltarea multiseculara a acestui
teritoriu este indisolubil legata de practicarea si evolutia vinificatiei, proces care, sub aspect
cronologic, a cunoscut mai multe etape:
- Perioada preistorica
- Perioada antica
- Evul Mediu
- Perioada noua si cea moderna

a) Perioada preistorica;
In Moldova vinul se produce din cele mai stravechi timpuri. Forma spontana a vitei de vie a
fost cunoscuta pe acest spatiu inca din epoca eneolitului, adica cu sapte mii de ani in urma.

Viticultura constituia o preocupare a populatiei deja in perioada tripoliana – pe cioburi de

ceramica si pe vase de lut, produse intre anii 2700-3000 i.e.n., au fost identificate imprimeuri ale
semintelor de struguri, una dintre ele, conform opiniei specialistilor in materie, apartinind
incontestabil unui soi cult.

Prelucrarea (fermentarea) poamei si producerea de vin a fost una din activitatile stravechi pe
acest teritoriu.

b) Perioada antica;
Dupa cum arata sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, cu
aproximativ 2500 de ani in urma colonistii greci au familiarizat populatia bastinasa cu procedeele
folosite de ei in vinificatie, aceasta fiind una dintre ramurile-cheie ale economiei statului elen
antic. Atunci pe meleagurile noastre a inceput „la scara industriala" (in raport cu realitatile acelui
timp) producerea de vinuri pentru consum casnic si pentru schimburi pe alte marfuri.

Un nou impuls pentru dezvoltarea de mai departe a vinificatiei a venit odata cu perioada de
inflorire a Imperiului Roman, care pusese stapinire pe teritoriile dacilor, inclusiv cele dintre Nistru
si Prut. Despre puterea acelui impact vorbeste terminologia, care in popor se foloseste pina astazi
pentru tot ce este legat de producerea vinului.

c) Evul Mediu;
In aceasta perioada istorica in mediul boierimii moldovenesti s-a incetatenit un specific „cult
al vinului", fapt ce a impulsionat si mai mult dezvoltarea vinificatiei. Pentru plantatiile de vita-de-
vie sunt repartizate terenuri considerabile, cunoaste o perfectionare tehnologia vinicola, se
construiesc numeroase hrube pentru pastrarea productiei. La curtea domneasca existau
dregatori, in a caror grija se aflau viile si cramele. Este semnificativ ca pentru calitatea vinurilor,
in special a celor care erau servite la masa voievodului, principalul dintre acestea, vel-paharnicul,
raspundea literalmente cu propriul cap.
 Din secolul XIV a inceput exportul de vinuri in Polonia si Cnezatul Moscoviei. Pe durata
perioadei jugului otoman (secolele XV - XVIII) livrarile nu au incetat, ci s-au extins si mai mult,
cuprinzind Ucraina si Orientul. Anume din acea epoca incepe istoria Moldovei in calitate de
exportator permanent de loturi semnificative de vinuri.

Ortodoxia ca religie dominanta a contribuit si ea la dezvoltarea vinificatiei, aceasta deoarece

vinul era folosit in ritualurile bisericesti si in uzul cotidian al templelor si manastirilor. De remarcat
ca fata de calitatea vinului bisericesc era inaintat un set de cerinte destul de riguroase, formulate
in „Slujebnicul" din anul 1699. Un alt fapt demn de atentie este ca manastirea „Novodevicii" din
Moscova (Noua manastire de maici) ramine pina in prezent un mare comanditar al vinurilor de
Purcari.

Din pacate, nu se stie cu exactitate volumul vinurilor produse pe acele timpuri, dar cert ramine
ca aceasta marfa era inclusa plenar in schimburile naturale si comerciale, aducind un venit solid
pentru Tara Moldovei.

d) Perioada noua si cea moderna;

O etapa distincta a inceput odata cu incorporarea Basarabiei in Imperiul Rus la 1812.
Aristocratia metropolitana a facut o moda din „intemeierea de mosii vitivinicole", pentru care din
Franta se importau soiuri selecte. In rezultat, ramura a inregistrat o spectaculoasa dinamica de
dezvoltare – tinutul Basarabiei plasindu-se pe primul loc in Rusia cu 50% din toate vinurile produse
in Imperiu. Daca la 1837 existau 13000 de desetine de vii si o productie de 1 milion de vedre de
vin, apoi la inceputul secolului urmator plantatiile ocupau deja 74 000 de desetine, iar productia
vinicola a ajuns la 15 milioane de vedre, din care doua treimi erau destinate exportului, inclusiv
in Franta, care la acea perioada resimtea un deficit acut din cauza pierderii plantatiilor sale.1

Tot in epoca respectiva unele microzone vitivinicole istoriceste statornicite au pornit pe calea
obtinerii unui prestigiu dincolo de hotarele meleagului nostru. De exemplu, vinurile rosii de inalta
calitate, care provin din Purcari, judetul Tighina, sunt larg cunoscute de trei secole. Ele au fost
distinse in 1878 cu medalia de aur la Expozitia mondiala de la Paris.

Familia imperiala ruseasca achizitiona vinurile de Purcari pentru vinoteca curtii. Din secolul
XIX au inceput livrarile de Negru de Purcari catre casa regala britanica. Familia Romanov pina la
urma a intemeiat in Basarabia si o intreprindere vitivinicola proprie, numita Romanesti. Productia
acesteia i-a cucerit pe admiratorii rafinati din itreaga Europa – atit suverani, aristocrati, politicieni,
cit si oameni netitrati.

Unul dintre cei mai buni vinificatori, P.C. Cazimir, la acea epoca a adus din Franta si a plantat
pe mosia sa din apropierea Milestilor Mici butasi de soiuri noi progresive. Iar carierele de piatra
parasite el s-a gindit sa le foloseasca in calitate de depozit pentru productia gata.

Revolutiile si razboaiele au stavilit dezvoltarea constanta a vinificatiei moldovenesti. Doar in

deceniul sase al secolului trecut s-a procedat la refacerea fabricilor de vin, apoi in deceniul sapte
al secolului trecut si-au amintit despre cariere si hrube. Galeriile acestora au fost consolidate,
largite, amenajate. Cricova, Milestii Mici, Branesti sunt in prezent cele mai mari obiective
subterane de depozitare a productiei intreprinderilor de ramura. Ele reprezinta intregi orase cu

1
http://wine.md/content/istoria-vinificatiei-in-moldova/
 strazi care se extind pe sute de kilometri si spatii pentru pastrarea vinurilor efervescente, a circa
30 de mii de tone de vinuri de soi si a 2 milioane de sticle de colectie.

II. Actualitatea temei;

Din cele peste 100 de vinării din Republica Moldova, în prezent numai 11 sunt pregătite să
primească turiști locali și străini sunt gata să primească vizitatori de Ziua Națională a Vinului, a anunțat
ministrul Agriculturii, Ion Sulă. Celelalte, potrivit ministrului Agriculturii, nu dispun de infrastructura
necesară.

Din acest comunicat deducem ca amenagarea infrastructurii vinariilor din Moldova care nu
presteaza servicii pentru turismul vinicol este benefica pentru producatorul autohton si bugetul
statului care la moment sufera un process intensive de migrare. Vinariile ar reprezmenta tema cea mai
actuala in present pentru turistul Republicii Moldova.

Ion Mereuță, vinificator la vinaria din Puhoi, spune că filozofia vinăriei respective este ”un vin
bun — cu bucate tradiționale”, astfel încât au hotărât să ridice chiar în curtea vinăriei două
restaurante, o terasă, un spațiu de joacă pentru copii, toate construite după tehnologii tradiționale,
fără utilizarea ferestrelor de plastic, cu acoperiș de stuf și mobilă din lemn masiv. O adevărată
colecție de covoare vechi, adunată de pe la săteni, fac din restaurantele vinăriei adevărate muzee ale
satului, potrivit lui Ion Mereuță.

Turiștii își doresc o experiență atunci când vizitează o țară străină, și nu doar să vadă niște
monumente, muzee sau vinării, spune ghidul Elena Scobioală de la aceeași vinărie. Datele arată că
turismul vitivinicol îi atrage pe cei mai mulți dintre vizitatorii Republicii Moldova, iar unele vinării au
început să dezvolte, pe lângă infrastructura de producere și pe cea turistică, spune Elena Scobioală.
Potrivit ei, vinificatorii vor simți în timp beneficiile acestui tip de promovare, prin care își vor face și
produsele mai cunoscute.Totuși, programele turistice oferite vizitatorilor locali, dar și celor străini au
un caracter mai mult informativ, deși ar trebui să fie mai interactive, a subliniat ghidul Elena
Scobioală.

Anual, prin intermediul agențiilor de turism, în Republica Moldova ajung aproximativ 14 mii
de vizitatori, dar numărul turiștilor care nu apelează la serviciile agențiilor se estimează a fi mai mare.
Totodată, numărul cetățenilor străini care intră în Republica Moldova se ridică la 2,3 milioane pe an.
Dintre cei care ne vizitează țara, cel puțin jumătate ajung măcar la o vinărie, afirmă cei de la Agenția
Turismului.

Vinăriile rămân însă printre cele mai vizitate obiective turistice din Republica Moldova, iar
Ziua Națională a Vinului, care se desfășoară tradițional în primul week-end din octombrie, este
considerat a fi cel mai important eveniment, la care vin, de obicei, turiști din peste 40 de țări ale
lumii, potrivit șefului Direcției politici dezvoltare turistică și marketing de la Agenția Turismului, Victor
Ciobanu. El spune că autoritățile încearcă să atragă mai mulți turiști și se gândesc să conecteze
obiectivele din Republica Moldova la trasee turistice europene.
 Acum aproximativ un deceniu, în 2004, Executivul a elaborat proiectul unui Drum al Vinului în
Republica Moldova în care se încadrau 7 trasee turistice, incluzând 35 de vinării și alte obiective
turistice din împrejurimile lor. Un asemenea traseu cuprindea câteva vinării și obiectivele turistice
din vecinătate.

Vinul şi produsele derivate (distilate) reprezintă cea de-a doua sursă importantă de generare
a veniturilor în valută străină în Republica Moldova după transferurile de peste hotare. Acesta deţine
aproximativ o pătrime din totalul (brut) exporturilor de mărfuri, iar în ceea ce priveşte valoarea
adăugată generată deţine o cotă şi mai mare. Ponderea acestui sector în ceea ce priveşte numărul
locurilor de muncă din sectorul industrial este de 25% şi posibil şi mai mare dacă se va ţine cont de
grupul industrial în întregime (inclusiv sticlele, etichetele, laboratoarele şi altele).

“Vinul nostru este creat de multe generații de vinificatori în cele mai mari galerii subterane din
lume apreciat de consumatorii din est și din vest consacrat de legende în care cu toții ne
regăsim.”
2

III. Scopul Proiectului;

Compania vinicolă „Sălcuţa” este unul dintre cei mai cunoscuți și importanţi producători de vinuri
de înaltă calitate din Moldova. Întreprinderea este amplasată în sud-estul ţării, în satul Sălcuţa,
raionul Căuşeni, în regiunea vitivinicolă Ştefan Vodă.

Scopul proiectului propus este de a promova vinaria SRL “ Salcuta” si a crea o infrastructura atractiva
pentru turistii cointeresati in turismul vinicol, care in Moldova reprezinta punctul de baza de atractie a
turistilor straini.

Istoria întreprinderii „Sălcuţa” este strâns legată de istoria locurilor în care, încă din timpuri
străvechi, s-a dezvoltat viticultura şi vinificaţia, iar apoi au început să fie produse cele mai bune
vinuri albe din ţară. Aici au fost combinate în mod armonios tradiţiile vinicole locale şi
performanţele europene, iar de rând cu soiurile de struguri tradiţionale (Feteasca Albă, Rara
Neagră, Plăvaie), au început să fie cultivate cu succes şi soiuri europene (Merlot, Cabernet
Sauvignon, Chardonnay etc.). Din punct de vedere istoric vinificaţia în satul Sălcuţa îşi are originile
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.3

2
http://www.wineofmoldova.com/ro/
3
http://salcutawine.md/compania/istoria/
 Comisia de lucru, instituită de către Minister, a examinat materialele prezentate de
companiile vinicole şi a selectat în calitate de candidat pentru decernarea “Marelui Premiu”, în anul
2018, „Sălcuța” SRL.

Întreprinderea, creată în anul 1995 în baza vechii fabrici de vinuri din satul Sălcuţa, este unul
dintre cei mai importanţi producători de vinuri de înaltă calitate din Republica Moldova.
întreprinderea, este amplasată în sud-estul ţării, în satul Sălcuţa, raionul Căuşeni, membru al
Asociaţiei Vitivinicole a Regiunii Geografice Delimitate „Ştefan-Vodă”.
Timp de peste două decenii de activitate compania „Sălcuţa” a obţinut succese remarcabile
în îmbunătăţirea calităţii produselor şi promovarea acestora pe noi pieţe de consum. Vinurile
companiei sunt comercializate pe pieţele din Germania, România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ţările
Baltice, Japonia, Belarus, Kazahstan, Ucraina, ţările din Africa, unde este apreciată calitatea şi
diversitatea acestora. Această apreciere este confirmată prin distincţiile obţinute la diferite
concursuri şi expoziţii internaţionale şi naţionale.
La momentul actual, întreprinderea dispune de peste 450 ha de viţă de vie, inclusiv plantate
cu soiuri autohtone. Pentru merite deosebite, doar în anul 2017, la diferite concursuri naţionale şi
internaţionale, compania a cucerit 10 medalii.
Vinurile „Sălcuța” reprezintă specificul regiunii Ștefan-Vodă și sunt rodul muncii și efortului
depus de-a lungul anilor.
Recent, fondatorul Vinăriei „Sălcuța” și semnatarul declarației de independență a R.
Moldova, Eugen Pîslaru, s-a stins din viață. Eugen Pîslaru a fost unul dintre cele mai importante
nume ale vinificației moldovenești și un promotor al culturii vitivinicole.4

Nu întâmplător, anume aici au apărut, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, vinării, care se
dezvoltau destul de rapid chiar şi în condiţiile secolului trecut, tinzând spre cooperare. De coloritul
zonei sud-estice a Moldovei a rămas impresionat şi Eugen Pîslaru. După absolvirea Institutului Agricol
din Chişinău, în anul 1974, acesta îşi începe activitatea de muncă în agricultură, iniţial în satul Hagimus,
raionul Căuşeni, apoi în satul Ucrainca din acelaşi raion.

Se ştie că un vin bun poate fi obţinut doar în cazul în care vinificatorul are posibilitatea să controleze
întreg ciclul de producere: de la sădirea butaşilor de viţă de vie până la îmbutelierea vinului în sticle
şi furnizarea către consumatori.

Urmând acest principiu, Eugen Pîslaru şi-a organizat, printre primii din ţară, procesul de
producere astfel, încât să aibă posibilitatea să producă proprii butaşi, să crească propriile podgorii şi
să producă vinuri din propria materie primă.

Astăzi propriile podgorii sunt pentru compania „Sălcuţa” o adevărată mândrie şi o garanţie a
calităţii vinurilor produse. Au fost depuse multe eforturi şi investite mijloace în dezvoltarea
viticulturii şi achiziţionarea echipamentului în valoare de peste 1 milion de dolari, iar în rezultat
„Sălcuţa” corespunde astăzi celor mai înalte cerinţe ale vinificaţiei moderne.

4
https://unimedia.info/ro/news/3aeb09e4b22d48d3/vinaria-salcuta-va-fi-decernata-cu-marele-premiu-in-domeniul-
vitivinicol-2018.html
 2. Descrierea ideei generale de amenajare si caracteristica stilului ales;

I. Stil minimalist5

Conceptul de minimalism porneste de la expresia “Less is more”, adoptata ca motto de

arhitectul Ludwig Mies van der Rohe, care porneste de la premiza ca “putin inseamna mai mult”,
referindu-se la faptul ca renuntand la orice decorare de prisos, poti ajunge la ceea ce este
semnificativ si estetic. Pornind de la aceiasi idee, designerul industrial Dieter Rams, a adaptat acest
motto si a spus “less but better”, adica “putin dar bun”.

In designul de interior stilul minimalist este auster, rece, profund masculin atat prin linii cat si prin
coloristica. Este caracterizat prin simplitatea liniei mobilierului care se regaseste in cantitati
minimale in cadrul amenajarii. Este suficient sa ne orientam catre strictul necesar. Nimic in plus.
Decorurile, accesoriile elaborate, ornamentele sunt absolut excluse, lasand locul simplitatii. Formele
sunt rectangulare, masive, atragand atentia privitorului asupra contrastelor intre plin si gol.

Stilul minimalist este adesea confundat cu designul modern. Specialistii sustin insa ca acesta
reprezinta mult mai mult: stilul minimalist este o stare de spirit , o viziune pe care o ai asupra vietii
si care iti influenteaza si spatiul.

a) Elemente specifice

Simplitate si liniste, iata cateva cuvinte care definesc casa minimalista. Cel care vrea sa
abordeze si sa se bucure de un astfel de stil nu trebuie doar sa urmeze regulile care stau la baza
acestuia, ci sa aiba si starea de spirit necesara pentru a-si transforma casa intr-un sanctuar al
relaxarii.

Asa cum indica si numele, stilul de viata minimalist va functiona doar cu strictul necesar,
renuntand la tot ce e de prisos, merge pe ideea interioarelor monocrome, renuntarea la peretii
interni. Cele mai importante caracteristici sunt: liniile clare, suprafetele dure, absenta decoratiunilor
si mobilierul jos.

Este stilul ideal de amenajare pentru locuintele mici sau apartamentele de bloc, unde
spatiul reprezinta o problema presanta. Nu se recomanda acest tip de amenajare interioara
colectionarilor de obiecte marunte si iubitorilor de mici detalii sau numeroase obiecte decorative.

In general acest stil se potriveste persoanelor tinere si active, care lucreaza mult, orientate
catre o profesie intelectuala care isi doresc sa se intoarca acasa intr-un spatiu simplu, elegant si
usor de intretinut, fara accesorii si zorzoane inutile. Spatiul este masculin, rece, stilat, elegant.

5
https://amolife.wordpress.com/2013/03/22/stilul-minimalist/
 b) Culori

Stilul minimalist este caracterizat de culori neutre . Designerii minimalisti se rezuma la

folosirea unor tonuri de gri, bej, verde, alb si negru. Peretii sunt vopsiti de regula in alb. Se va adopta
ideea interioarelor monocrome. Doar pentru anumite detalii se recurg la culori primare, in cantitati
reduse.

Culorile adoptate sunt mai degraba combinatii monocrome de pamanturi (brun, beige, crem). Sunt
preferate nuantele reci, iar contrastul folosit este inchis-deschis. Daca iti doresti pentru peretii tai o
culoare vibranta, atunci picteaza doar unul dintre pereti, astfel incat acesta sa devina centrul de
interes al camerei.

Insa, chiar daca paleta de culori pare saraca si neinspirata, ea urmareste crearea unei senzatii
de intimitate si relaxare. Totodata, datorita imbinarii acestor culori neutre, se creeza iluzia
unui spatiu vast.

c) Peretii

In general, peretii sunt zugraviti in alb pentru a crea senzatia unui spatiu mare si aerisit; totusi,
spatiile trebuie sa aibe personalitatea lor, motiv pentru care se foloseste tapetul pe unul sau mai
multi pereti, sau zugravirea unui perete in alta culoare; in oricare din aceste cazuri lumina are un rol
deosebit de important.

d) Lumina

Lumina este una dintre principalele aspecte ale minimalismului, atat in arhitectura
cat si in designul interior. Lumina directa, indirecta, difuza, puncte de lumina care pot mari spatiul,
acoperi un zid, reflecta culorile, lumina anumite obiecte de mobilier sau accentua un anumit traseu.
Este foarte interesant de observat ca prin utilizarea filtrelor de lumina, materialelor foarte deschise,
sticla translucida, sau luminii difuze, obiectele par sa sfideze legile gravitatiei. Lumina care patrunde
prin acestea estompeaza muchiile obiectelor, facandu-le sa arate de parca s-ar dizolva in spatiu.
Panourile din lemn laminat au efect similar. Aparent solide de la distanta, pot fi modelate in foarte
multe modalitati fara a strica aspectul final al suprafetei, fiind armonizat de lumina filtrata.

Lumina caracteristica acestui stil decorativ este difuza si confera o impresie de relaxare si
intimitate. In interiorul minimalist, lumina nu vine de la o singura sursa asezata in mijlocul camerei,
ci de la mai multe corpuri de iluminat, ascunse in tavanul fals .
Lustrele traditionale sunt inlocuite cu lampi inalte metalice, realizate artistic, sau cu unele
foarte usoare, cu abajurul din hartie.
De asemenea, cu ajutorul luminii artificiale sunt puse in valoare tablourile sau diferite
obiecte decorative.Atunci cand decorezi o casa in stil minimalist este indicat sa ai in vedere ca nimic
nu trebuie sa incarce atmosfera, sa plictiseasca sau sa oboseasca privirea.
 e) Ferestrele.

De cele mai multe ori mari, capata o nota personala prin decorarea lor; lumina naturala este
foarte importanta in amenajarea minimalista, motiv pentru care la decorarea ferestrelor se folosesc
materiale cat mai transparente si deschise la culoare; In tendinte, in functie de spatiu se folosesc
panelurile textile sau roletele tip zebra; pentru o nota eleganta se vor folosi jaluzelele franjuri atat
pentru ferestre cat si pentru delimitarea spatiilor.

f) Mobilier

Influentat de simplitatea japoneza, mobilierul minimalist propune un spatiu simplu,

curat, aerisit si exclude orice ingramadire de obiecte, ce da adesea o senzatie de sufocare, de
presiune. Piesele de mobilier au forme simple, fine si sunt de dimensiuni joase. O casa decorata in
stil minimalist are numai piese de interior strict necesare, in ideea de spatialitate si evitare a
aglomerarilor inutile.

Stilul minimalist inseamna inlocuirea mobilei masive cu una simpla. De exemplu, bibilioteca
este inlocuita cu rafturi, mesele si scaunele greoaie si mari sunt inlocuite cu mese joase, taiate in
forme geometrice simple si taburete iar dulapurile sunt inlocuite cu spatii zidite in pereti, canapele
cu brate impozante in schimbul unei canapea cu o forma simpla, in culori neutre. O canapea alba
sau crem in locul uneia cu imprimeuri sau detalii bine conturate este solutia ideala.

Totodata, acest stil sustine ideea de open-space, de renuntare la peretii interni si

transparenta.
Mobila, realizata din, pal melaminat, lemn, inox, sticla mata sau semitransparenta, are o textura
usor lucioasa, dand impresia de finisaj atent realizat.

Singura cerinta este „respectul” acordat calitatii materialelor si simtul spatiului. Exista
numeroase exemple in care spatiul si lumina se completeaza reciproc astfel incat sa creeze un
spatiu placut fara ornamente inutile. Totul va fi la vedere si la indemana.

Pentru a incalzi spatiul si a taia din raceala data de culori si forme geometrice simple, optati
pentru mobilier in culori naturale de lemn: salcam, fag, mesteacan, nuc, stejar, combinate cu culori
simple de alb sau unt; pentru un efect deosebit designul mobilierului ales poate folosi aceleasi
culori naturale cu unele electrice si stridente.

g) Pardosele

Stilul minimalist pledeaza pentru renuntarea la covoare si mochete, in

favoarea parchetului lacuit sau vopsit in nuante neutre. De asemenea, acest stil propune folosirea in
baie si bucatarie a gresiei si faiantei care imita parchetul.

Nu in ultimul rand, vom inlocui clasicele piese ceramice din bai cu piese mai abstracte, de
diferite forme, care imita elemente naturale – lemn, piatra.
 Sunt folosite materiale de genul: beton, sticla, inox in combinatie cu materiale naturale:
lemn, piatra, piele. Se obisnuiesc alaturari neasteptate intre un finisaj foarte fin, al unui material,
asociat cu altul intr-o stare bruta, nefinisata.

h) Elemente decorative

Intr-un interior minimalist, decoratiunile sunt aproape absente. Doar o panza

abstracta, o vaza mare, de colectie sau doar o fructiera pe o polita sau pe masa din living.

Regula de baza: cu cat mai putine accesorii, cu atat mai bine. Uita de perne si pernute,
reviste aruncate oricum, poze, statuete sau obiecte ornamentale . Rezuma-te in a crea un centru de
interes sau in a da mici accente de culoare peretilor, fara a-i supraincarca. De exemplu, o masuta cu
trei glastre, fiecare cu cate o floare simpla, alba, si o poza langa acestea pot fi suficiente pentru a
crea un centru de inters.

Nu umple spatiul cu poze, tablouri sau diverse suveniruri. Un simplu tablou in culori
puternice este suficient si va arata excelent pe un perete in culori neutre. De asemenea, daca vrei
sa pastrezi aspectul minimalist si in dormitor, este indicat sa folosesti elemente textile, ca
asternuturi si perne, in nuante simple, dar si materiale mai rigide, care sa te duca mai mult cu
gandul la liniile precise specifice stilului suedez, decat moliciunea cu care te imbie asternuturile in
stil frantuzesc . Adeptul stilului minimalist nu va avea niciodata biroul de lucru plin cu hartii si acte.
Toate vor fi asezate la locul lor, in ordine. In dulapul acestuia nu vei gasi rufe aruncate la intamplare,
ci toate vor avea o ordine precisa. Stilul minimalist are rolul sa te scape de lumea haotica, aducand
in casa ta simplitatea si ordinea lucrurilor.

Stilul minimalist este o stare de spirit, pentru ca ar trebui sa se reflecte in tot ceea ce
faci. Doar asa te vei putea bucura cu adevarat de beneficiile acestuia.

II. Stilul Contemporan 6

Designul interior contemporan, cunoscut si sub numele de stil modern, poate parea un stil
confuz, fara trasaturi ferme si greu de diferentiat de alte stiluri de design contemporane. Acest stil
se numeste mdern contemporan in primul rand pentru ca a inglobat numai trasaturile de design
specifice sfarsitului de secolul XX, spre deosebire de alte stiluri contemporane care mai pastreaza si
elemente din stiluri de design ale inceputului de secol XX si chiar ale secolului XIX.

Stilul contemporan este definit prin linii clare ce creeaza o atmosfera relaxanta, spatii
deschise, culori neutre si elemente si materiale inspirate din natura.
Decorul se bazeaza in stilul contemporan mai mult pe materiale si textura decat pe culoare,
pentru a crea un punct de interes spatios si vizionar. Granitul, lemnul si ratanul in combinatie cu
metalul se pot folosi pentru o bucatarie in stil contemporan.

6
http://www.evosign.ro/ro/blog/2010/03/03/7-design-interior-stil-modern-contemporan
 Cea mai atragatoare calitate a stilului modern este accentul pus pe spatii deschise. Spatiul
poate fi accentuat vizual, in cazul in care nu beneficiati de o incapere mare, cu ferestre mari prin
care lumina sa fie lasata sa patrunda in voie. Accesoriile atent alese sunt foarte importante in orice
decor. Pentru un decor contemporan va recomandam picturile abstracte sau sculputurile. Pastrati
in toate incaperile liniile simple si culorile neutre ale stilului contemporan, plasand doar din loc in
loc ca puncte de interes mici pete de culoare in accesorii sau picturi abstracte.
Stilul de amenajare modern se caracterizeaza prin linii curate si suprafete fine, fara detalii
complicate. Insa, acest lucru nu inseamna ca o locuinta amenajata dupa principiile acestui stil
trebuie sa aiba o infatisare rece, sterila si rigida. Prea multa lume considera ca o incapere moderna
ofera imaginea unui spital, prin suprafetele albe si clare. Acest lucru insa nu este adevarat. Design-ul
contemporan se joaca cu lumina si culorile, formele si functiunile. Stilul de azi este o imbinare de
elemente confortabile, locuibile care creeaza o senzatie sofisticata si proaspata.
Pentru a reusi sa realizati o asemenea infatisare a interiorului, incepeti prin a incorpora urmatoarele
cinci elemente de baza: culori, accente metalice, texturi, lemn si corpuri de iluminat.
Stilul modern se potriveste atat pentru birouri si magazine, cat si pentru mansarde, apartamente
sau case. O casa amenajata in stil contemporan poate fi linistita si comfortabila. Pentru a ajunge la
acest stil este important sa respectati niste reguli de baza. Simplitatea, subtilitatea, texturile si liniile
clare va ajuta sa definiti corect stilul modern. Trebuie sa va concentrati pe culoare, spatiu si forme.

a) Culori

Culorile stilului modern sunt neutre, albul si negrul sunt principalele culori. Aceasta paleta de
culori este completata de accente de culori vii si puternice. Negrul este deseori folosit pentru
pardoseli. Pardoselile sunt confectionate din lemn, gresie sau vinyl. Daca peretii si ferestrele sunt
vopsite in pasteluri sau in culori tari, atunci decoratiunile trebuie sa fie in culori neutre. Detaliile
arhitecturale, tavanele inalte, ferestrele simple, si formele geometrice sunt foarte importante.
Spatiul contemporan nu este aglomerat, piesele de mobilier si decoratiunile sunt putine, dar sunt
foarte bine puse in valoare.
Poate vi se pare ciudat, dar stilul modern se foloseste de elementele structurale ale casei:
conductele de incalzire/aerisire, tevile sau caramizile sunt lasate la vedere. Interioarele se limiteaza
la combinatii tone-sur-tone, cu palete de brun, crem si alb pur. Pete puternice de culoare se
regasesc adesea pe zone de pereti, covoare si obiecte de arta.

b) Iluminat

Iluminat design-ul corpurilor de iluminat le transforma in obiecte de arta de sine statatoare.

Lampile au linii drepte si finisaje metalice.

c) Mobilier

Mobilierul piese cu linii curate, siluete fine, suprafete fara sculpturi sau ornamente. Lemn in
culori deschise, artar sau paltin, cu accesorii din vitralii, otel, nichel sau crom. Mobilierul trebuie sa
aiba forma geometrice. Tapiteria este neagra, alba sau alte tonuri neutre si este confectionata din
fibre naturale. Materialele au un aspect natural: piele, lana, bumbac, matase, iuta si sunt texturate.
Piesele de mobilier sunt simple, fara curbe sau elemente decorative. Canapelele, scaunele si
fotoliile sunt si ele simple, fara niciun fel de elementdecorativ. Pernele trebuie sa aduca ceva
culoare si trebuie sa aiba motive geometrice.
d) Tesaturile

Tesaturile naturale, cum ar fi matasea, lana sau bumbacul, sunt folosite pentru aspectul
texturii si al nuantelor neutre. Totusi, modele viu colorate sunt intalnite in covoare sau perne.

III. Stilul industrial7

În ultimii ani, capacitatea de a renova şi a da viaţă unor depozite vechi, hambare, hale de
producţie şi clădiri industriale a luat cu asalt lumea designului interior. O abordare mai „ruginită”,
după unii, mai puţin popular şi mai mult nonconformist, după alţii, stilul industrial s-a născut odată
cu perioada consumeristă, când depozitele vechi au devenit magazine, birouri sau chiar apartamente,
devenind cunoscut mai ales pentru funcţionalitate, minimalism şi lipsa pretenţiilor.

Acest stil este unul rebel prin excelenţă, care se bazează pe un model arhitectural
„incomplet”, cu pereţi neşlefuiţi care îşi expun dezinhibat imperfecţiunile, cu bare de fier ruginite şi
suporturi vechi, cu podea de tip ”fabrică”, cu cabluri, sârme şi fasunguri la vedere, betoane şi tot felul
de table îndoite. Având în vedere elementele definitorii enumerate mai sus, am putea afirma că stilul
industrial este un stil preponderent masculin, însă, prin asocierea culorilor, a accesoriilor şi a
texturilor potrivite, acesta poate fi cu uşurinţă „îmblânzit” şi transformat într-un mediu primitor,
comod de întreţinut şi ieşit din tiparele obişnuite.

De la finisaje rustice expuse şi elemente structurale până la corpuri de iluminat, nu există nicio
îndoială că detaliile industriale sunt aici pentru a rămâne. Să nu cădeţi însă în capcana de a crede că
industrialul se potriveşte doar suprafeţelor nefinisate, brute, întrucât numeroşi designeri de interior
promovează în ultimul timp îmbinarea dintre trăsăturile acestui stil şi amenajările somptuoase, pline
de eleganţă, ale stilurilor super-finisate ce se află la polul opus. Pe lângă faptul că este foarte la modă,
acest stil are şi un farmec aparte, lăsând o amprentă puternică asupra spaţiului în care este folosit.
Reţineţi că acest stil se referă la o tendinţă estetică în design care subliniază linii clare, conexiuni
abrupte şi interacţiuni dinamice în mişcare!

7
https://edifica.ro/despre-casa/design-interior/design-interior-stilul-industrial/
Sfaturi de amenajare

În stilul industrial totul este permis – materiale textile, lemn nefinisat, aluminiu, bronz,
structuri metalice, bricolaj aparent aleator, idei inedite şi imaginaţie pusă la încercare – cu un pic de
căldură adăugată pentru a compensa răceala metalului. Se confirmă de la sine faptul că acest stil este
unul rece, însă elementele care îl însufleţesc sunt pernele decorative, florile, ţesăturile vesele, un
fotoliu confortabil, combinarea culorilor neutre cu alb şi negru, îmbinarea unor culori tari cu mai puțin
remarcabilul gri, adică elemente care definesc personalitatea celui care ocupă spaţiul amenajat. Chiar
structura veche a încăperii lăsată la vedere dă sentimentul de intimitate. Cablurile nu mai devin o
problemă în amenajare, nu ne mai chinuim să le ascundem, ci din contră, le aranjăm la vedere într-
un mod dezordonat, dar cosmetizat.

a) Pereţi
Modul cel mai simplu de a avea o casă cu influenţe industriale este să porniţi de la pereţi,
ţinând cont de faptul că finisajele perfecte nu sunt deloc caracteristice acestui stil, în schimb pereţii
netencuiţi, erodați, cărămida văruită, betonul sau lemnul natural sunt ideale pentru astfel de
interioare. Sunt binevenite o masă din lemn neşlefuit, un blat neprelucrat, un perete din beton sau
din cărămidă cu aspect vechi şi structură metalică aparentă (grinzi, stâlpi, etc).

b) Spaţiu deschis
Păstraţi un spaţiu deschis, în special podeaua, care trebuie să amintească de vechile fabrici
din Epoca Industrială. De asemenea, simplificaţi spaţiul din punct de vedere estetic şi optaţi pentru
ferestrele mari. Perdelele sau draperiile nu prea îşi găsesc locul în amenajarea unor astfel de
interioare – ferestrele rămân goale.

c) Culorile închise
Culorile stilului industrial pornesc de la maro închis şi se încheie cu gri deschis, alb, negru şi
auriu/bronz. Pe lângă ţevile la vedere şi cărămida expusă, puteţi folosi materiale precum piele uzată,
scaune vechi sau instalaţii sanitare din cupru, şi puteţi adăuga puţină culoare prin elemente de design
precum covoraşe, tablouri sau suporturi de iluminat, important fiind ca obiectele din metal să pară
neşlefuite.
 d) Obiecte de artă contemporană
Stilul industrial face casă bună cu arta contemporană, în special cu cea abstractă. Puteţi apela
cu încredere la fotografii sau tablouri și sculpturi, un tapet care imită ziarele vechi sau afişele anilor
′60-′70 sau chiar toate la un loc. Apelaţi la accesorii inedite, din alamă, cupru sau tablă, dar fără să
abuzați de ele. Puteţi apela, de asemenea, la picturile pe pânze de mari dimensiuni.

e) Expresivitate
Aduceţi un fler artistic interioarelor industriale cu opere de artă expresivă. Un alt mod de a
aduce detalii arhitecturale industriale în casa voastră este de a utiliza opere de artă pentru a vă
exprima stilul de design creativ. Folosiţi grafica îndrăzneaţă, picturile murale, pictura abstractă sau
simbolurile (numere, litere) pe un perete de cărămidă expusă pentru a face un perete accent
instantaneu, în dormitor sau camera de zi. De la sine înţeles, pereţii înalţi permit expunerea de
tablouri de dimensiuni mari care domină şi impresionează vizitatorul; spaţiul vast invită la expunerea
de sculpturi în piatră sau fier.

f) Mobilierul
Mobilierul specific este unul vintage, din oţel, cu scaune simple, cu picioare din fier, măsuţe
de cafea realizate din paleţi de lemn, canapele cu braţe subţiri şi un pat din fier forjat, fără
inflorescenţe. Spaţiul generos permite desfăşurarea de canapele largi, capitonate cu piele neagră sau
maro. Pe post de masă de cafea folosiți cufere îmbrăcate în piele sau materiale textile rugoase, cu
încuietori metalice. Mai mult, mobilierul poate împrumuta şi el un design inspirat de ţevi şi conducte,
prin utilizarea anumitor piese de asamblare sau accesorii funcţionale precum mânere sau bare de
metal create cu forme asemănătoare.

În ultimul deceniu, în domeniul designului interior a crescut numărul de producători de mobilă

care au îmbrăţişat stilul industrial, această renaştere fiind reflectată în piese de dormitor şi living cu
detalii minime şi materiale cât mai simple. Paturile simple cu baldachin din fier forjat pot fi de
exemplu mai oficiale sau din contră, particulare, în funcţie de accesoriile cu care alegeţi să le decoraţi.
Foarte potrivite sunt corpurile de mobilă din lemn masiv cu inserţii de fier.
 g) Bucătăria
În bucătărie menţineţi lucrurile cât mai simple, folosiţi o masă înaltă cu scaune de bar cu
picioare din fier de exemplu, în living amplasaţi o maşină de cusut, folosiţi lămpi de podea, în loc de
plafoniere, alegeţi abajururi metalice cu tijă lungă, iar în dormitor optaţi pentru noptiere care imită
butoaie vechi sau cabinete tip fişet.

h) Soluţii ecologice: reciclarea

Specialiştii recomandă pentru stilul industrial obiectele reciclabile, indiferent că e vorba de
sticle vechi, uşor prăfuite, instalaţii, scaune din metal ruginit, mese vechi sau aparate radio uzate.
Puteţi continua într-un mod îndrăzneţ, adăugând în “context” schiţe vechi înrămate, un capitel în loc
de măsuţă de cafea, o valiză în loc de taburet, candelabre elegante şi contrastante în acelaşi timp.

Chiar dacă decorare generală a unei locuinţe ţine mai degrabă de achiziţionarea unor obiecte
noi, există o multitudine de moduri de a reutiliza, a reprelucra şi a recicla piese atât din propria
locuinţă cât şi din afara ei. Dacă sunteţi în căutare de astfel de materiale, căutaţi lemn de stejar vechi,
metale şi elemente structurale folosite în hambare, antrepozite şi clădiri mai vechi, care urmează să
fie demolate. Puteţi căuta în depozite specializate în reciclarea cherestelei şi alte elemente
arhitecturale, cum ar fi traversele de cale ferată, materiale pentru a realiza plafoane false, creând
astfel un aspect rustic şi industrial.

i) Iluminarea
Sistemul de iluminat este şi el unul improvizat din diverse lucruri vechi – sticle, pălării,
borcane, roţi – aparent nefolositoare cu aspect uzat şi industrial, ideale în crearea ambientului dorit.
De preferat sunt corpurile de iluminat cu structuri metalice. Asocierea unor corpuri de iluminat
similare ca stil, în culori monocromatice, poate aduce, de exemplu, un aspect industrial chic în
dormitor. Corpurile de iluminat din materiale ce amintesc oţelul, cu design simplu, imitând lămpile
ce vegheau munca lucrătorilor industriali de început de secol XX, sau lustre de tavan şi lampadare din
fier forjat cu arcuiri senzuale şi abajururi din textile nepretenţioase.
 j) Decoraţiuni specifice şi stiluri asociate
Inspiraţia decoraţiunilor potrivite pentru stilul industrial se regăseşte în interioarele fabricilor
sau laboratoarelor vechi. De asemenea, stilul steampunk (o subcategorie a genului Science Fiction) se
potriveşte foarte bine cu cel industrial, iar decoraţiunile de acest fel pot fi o completare reuşită. Şi cu
ajutorul tehnicilor de bricolaj se pot obţine finisaje şi decoraţiuni cu aspect industrial.
Faceţi cunoştinţă cu obiectele rustice pentru amenajările interioarelor în stil industrial. De la
instalaţiile sanitare din nichel şi cupru la corpuri de iluminat şi elemente structurale, aduceţi organicul
în casa voastră.

k) Decoraţiunile specifice stilului industrial

Dacă vă gândiţi la renovarea casei, un mod minunat de a aduce detalii industriale este să
descoperiţi punctele focale arhitecturale care au nevoie de o nouă faţă. Şemineele şi pereţii accent
pot fi renovați cu materiale industriale expuse pentru a crea un aspect nefinisat, păstrând restul
camerei într-un stil modern. Betonul este un material cu care puteţi lucra foarte bine în acest sens,
întrucât este funcţional din punct de vedere structural, putând fi finisat, lustruit sau mat şi
neterminat. Betonul poate fi utilizat şi pentru pardoseli, blaturi, chiuvete, căzi de baie, şeminee şi
multe altele. Pardoselile din lemn, beton sau piatră arsă rămân neacoperite, cu excepția unor
elemente de accent, precum covoarele ţesute manual, în culori vii şi cu modele tradiţionale.

l) Amemajări exterioare în stilul industrial

Cu toate că aţi fi tentaţi să credeţi că acest stil poate fi adoptat doar în interior, ei bine acest
lucru nu este adevărat, întrucât detaliile arhitecturale se pot preta foarte bine şi zonelor de
divertisment în aer liber. Stilul de iluminat exterior industrial, împreună cu luminile cu bec mai mare
înşirate de-a lungul curţii nu numai că arată foarte bine, dar aduc şi o strălucire aparte spaţiului
exterior.

1. Exemple analogice de design

 I. Silver Oak Winery in northern California8

Structurile cu structură de lemn, cu lemn repopulat și bucăți mari de sticlă, alcătuiesc

această podgorie în Valea Sonoma, proiectată de studioul californian Piechota Architecture.

Vinăria furnizează cel de-al doilea avanpost din "Silver Oak Cellars" - o mică fabrică de vinuri
de familie, înființată în 1972, care produce un Cabernet Sauvignon, foarte apreciat. Primul este
situat în orașul Valea Napa din Oakville, în timp ce noul loc este așezat în dealurile ușor alunecoase
din Valea lui Alexandru, chiar în afara Healdsburgului.

Situat pe o
proprietate de 113
hectare (46 de hectare),

8
https://www.dezeen.com/2019/02/25/silver-oak-winery-piechota-architecture-california/
vinăria este formată din facilități de producție și o zonă de vizitatori - toate având acoperișuri gata
care iau naștere din arhitectura vernaculară a zonei.

"Forma exteriorului se referă la forma dominantă a

hambarului din zonă - aici este redusă la cea mai simplă
claritate", a spus Piechota Architecture din San Francisco,
într-o descriere a proiectului. "Conducând-o în sus, vizitatorul
vede camera de degustare în formă de hambar, iar spațiile de
producție se ridică fără efort de pe colină."

Zona vizitatorilor este compusă din două bare offset și

spații generoase în aer liber, inclusiv o promenadă de intrare
cu arbori și o piscină reflectantă. Programul de interior
cuprinde zone de degustare, o bibliotecă, un spațiu de
evenimente, o bucătărie și camere de depozitare la rece și
uscat. Domeniul de aplicare al proiectului este menit a fi
descoperit treptat ca un vizitator se apropie de site.
 "Cladirea devine un studiu in ritmuri estetice,
sincopatii", a spus studioul. "La plimbare pe pasarela lungă
amenajată, straturile de articulare - pietriș, beton, copac,
siding, iarbă, lamă, sticlă, lemn - prezente în proiect încep să se
desfășoare".

Porțiuni de fațadă sunt învelite în lemn de

salcâmuri salvate dintr-o fabrică vecină, în care tancurile
seculare vechi au fost dezmembrate și transformate în siding.
Butoanele de vin reparate au fost folosite pentru scări, cu pete
roșii de vin roșu lăsate în loc.

În interiorul zonei vizitatorilor, echipa a prioritat

vederile peisajului pitoresc prin încorporarea unor suprafețe mari de sticlă. În cazul unui spațiu, un
perete de sticlă retractabil permite o conexiune fără probleme la o terasă adiacentă, unde vizitatorii
pot simți "briza calmantă a vântului valei". În altă cameră, pereții au rămas complet deschiși, oferind
o legătură directă cu câmpurile de struguri.
 Utilizarea amplă a lemnului și a oțelului conferă clădirii un caracter rustic dar modern. O
mulțime de lemn provenea din stejari care au căzut în mod natural și trebuiau să fie îndepărtați din
motive de siguranță.

Zona oferă o serie de grădini de legume ridicate, cu produse proaspete folosite în feluri de
mâncare servite la complex. De-a lungul centrului de vizitatori, plantațiile sunt menite să realizeze o
serie de roluri.
 "Designul de plantare calmează traficul și ajută navigarea vizitatorilor prin vinăria, în timp ce
gardurile vii și bioswavele apar la momentele strategice de-a lungul drumului de intrare pentru a
gestiona apele pluviale și eroziunea", a declarat arhitectul peisagistic al proiectului Munden Fry
Landscape Associates. "Copaci, arbusti și ierburi selectate cu grijă modulează clima pentru a crea un
mediu frumos și durabil". Ca și zona vizitatorilor, clădirile de producție constau din hambare
acoperite din lemn. Un baldachin alb, între două clădiri, creează o zonă confortabilă și umbroasă
pentru lucrările în aer liber. În zona de fermentație, lamelele din lemn permit luminii să filtreze, în
timp ce lumina intră în hambare vechi.

Apa este o resursă prețioasă în regiunea viticolă din California. Ca răspuns, echipa a instalat un
sistem de recuperare și filtrare a apei, care ajută la satisfacerea nevoilor de apă ale instalației.
Nevoile de energie sunt în mare măsură îndeplinite de panourile solare de pe acoperiș, care produc
peste un megawatt de energie electrică pe an.

Aceste caracteristici ecologice, alături de multe altele, au permis clădirii să primească certificarea
Leadership in Energy and Environmental Design (LEED) Platinum de la US Green Building Council.

Până recent, arhitectura Piechota a fost cunoscută sub numele de Arhitectura Sagan Piechota, care
a fost înființată în 1999. Alte proiecte ale studioului includ Santa Lucia Preserve Residence, o
resedinta placată în lemn în Valea Carmelului, înconjurată de stejari.
 II. Gai-Kodzor Winery este o clădire din beton și sticlă din Rusia

Kleinewelt Architekten a construit o fabrică de vinuri în sudul Rusiei, care are pereți betonați
pe o parte și geamuri cu înălțime întreagă.

Gai-Kodzor Winery este situată în regiunea Krasnodar Krai din regiunea Caucazului de Nord
din Rusia, cea mai importantă regiune producătoare de vin din țară, datorită climatului său
continental.
Întreprinderea Kleinewelt Architekten din München a fost însărcinată cu dezvoltarea unui
complex multifuncțional la doar cinci kilometri de Marea Neagră, care combină o unitate de producție
cu un muzeu, precum și spații pentru educație, ospitalitate și divertisment.
 Ca și mulți dintre producătorii de vin din Europa, cu exemple recente, printre care Château
les Carmes Haut-Brion și Château Margaux, clienții au dorit o facilitate de ultimă generație pentru a-
și prezenta vizitatorii.
În loc să înceapă cu centrul de producție și să adauge treptat noi funcții, echipa de la Gai-
Kodzor a comandat un complex de 1.500 de metri pătrați, care să includă toate facilitățile necesare
ale unei fabrici de vinuri contemporane.

"Vinul Gai-Kodzor este servit în orice restaurant învecinat, așa că a fost necesar să vină niște
idei care ar atrage vizitatori", a declarat arhitectul Nikolay Pereslegin, care a înființat studioul de
arhitectură cu Serghei Pereslegin și Georgiy Trofimov în 2013.
"Nu este vorba doar de o fabrică de vinificație, ci și de un centru de cultură cu sala de
conferințe, cafenea, punte de observare și, în perspectivă, un mic hotel. O asemenea abordare
versatilă este neobișnuită pentru Europa, să nu spună nimic despre Rusia".
 Cealaltă idee pe care echipa împrumutată de la
cele mai importante fabrici de vinuri din Europa se
concentrează pe legătura cu mediul, care se realizează
prin expansiunea mare a geamurilor și a deschiderilor
încorporate în fațade.
Clădirea este poziționată pe un vârf și este parțial
scufundată în pământ pentru a se asigura că impactul
său asupra topografiei naturale este minimizat. Un
profil scăzut și utilizarea de sticlă ajută în continuare
vinificația să se dizolve în împrejurimile sale.
Clădirea are priveliște spre munții din vecinătate,
de la punctul său de vedere ridicat, cu vederi specifice
încadrate de coloanele atent poziționate și de alte
elemente structurale.
Rama principală a sarcinii este formată din beton
care este lăsat expus pentru a asigura o finisare robustă
și tactilă atât la exterior, cât și la interior.
 O tăbăcită de lemn de șorț dublu se extinde dincolo de elevații pentru a umbri suprafețele
vitrate. Există, de asemenea, o punte mare de lemn care înconjoară vinăria, care, de asemenea, taie
între volumele de sticlă pentru a se conecta cu o zonă centrală de circulație.

În inima complexului este un gol care găzduiește o grădină, care este plantată cu specii rare
de floră.
Vizitatorii sunt invitați să urmeze procesul de producție de la început până la sfârșit, precum
și în sălile de turism dedicate diferitelor tipuri de vin.