Se dau termenii A, B, C și D astfel încât: A și D se află în raport de încrucișare, iar B și C sunt subordonați

față de D și în opoziție cu A, termenul C fiind supraordonat lui B.

1 reprezentați printr-o diagramă Euler raporturile logice dintre termeni

2 stabiliți dacă propozițiile de mai jos sunt adevărate sau false, în baza diagramei

a Unii A sunt C
b Toți B sunt D
c Numai unii B sunt C
d Niciun B nu este A
e Numai unii D sunt A
f Doar unii C nu sunt A

Se dau termenii A, B, C și D astfel încât: A și B se află în raport de încrucișare, iar C este în raport de
încrucișare cu B, dar opus față de A, termenul D fiind subordonat atât față de B cât și față de C.

1 reprezentați printr-o diagramă Euler raporturile logice dintre termeni

2 stabiliți dacă propozițiile de mai jos sunt adevărate sau false, în baza diagramei

a Doar unii B sunt A

b Niciun D nu este A
c Unii A sunt C
d Unii C nu sunt B
e Unii B sunt D
f Doar unii D sunt C

Se dau termenii A, B, C și D astfel încât: C e gen față de B, iar A e specie față de B și D se află în raport de
încrucișare cu toți ceilalți.

1 reprezentați printr-o diagramă Euler raporturile logice dintre termeni

2 stabiliți dacă propozițiile de mai jos sunt adevărate sau false, în baza diagramei

a Doar unii B sunt D

b Unii D nu sunt A
c Unii C nu sunt A
d Doar unii D sunt C
e Numai unii B nu sunt A
f Există A care nu sunt C
Se dau termenii A, B, C și D astfel încât: C este subordonat lui A, iar B față de D, termenii D și A fiind în
raport de opoziție.

1 reprezentați printr-o diagramă Euler raporturile logice dintre termeni

2 stabiliți dacă propozițiile de mai jos sunt adevărate sau false, în baza diagramei

a Există C care sunt B

b Doar unii D nu sunt A
c Numai unii C nu sunt B
d Unii B sunt A
e Niciun C nu este D
f Niciun B nu este A

Se dau termenii A, B, C și D astfel încât: A, C și D sunt subordonați lui B, dar A și C sunt în raport de
opoziție, iar C este supraordonat atât față de D.

1 reprezentați printr-o diagramă Euler raporturile logice dintre termeni

2 stabiliți dacă propozițiile de mai jos sunt adevărate sau false, în baza diagramei

a Toți A sunt D
b Niciun C nu este A
c Nici un C nu este D
d Doar unii D nu sunt C
e Numai unii C sunt B
f Niciun B nu este C

Se dau termenii A, B, C și D astfel încât: A și C sunt subordonați față de B, C fiind în raport de opoziție cu
D, acesta fiind în raport de încrucișare cu B, termenul C fiind de asemenea supraordonat termenului A.

1 reprezentați printr-o diagramă Euler raporturile logice dintre termeni

2 stabiliți dacă propozițiile de mai jos sunt adevărate sau false, în baza diagramei

a Există A care sunt D

b Numai unii D sunt B
c Numai unii D nu sunt A
d Niciun A nu este D
e Unii B sunt A
f Doar unii C nu sunt B
Se dau termenii A, B, C și D astfel încât: B și D sunt în raport de opoziție între ei și amândoi în raport de
ordonare cu A, acesta din urmă fiind subordonat față de C și supraordonat față de ceilalți doi.

1 reprezentați printr-o diagramă Euler raporturile logice dintre termeni

2 stabiliți dacă propozițiile de mai jos sunt adevărate sau false, în baza diagramei

a Numai unii C sunt D

b Unii B sunt D
c Nu există D care sunt A
d Doar unii A nu sunt C
e Doar unii B sunt C
f Există C care sunt A

Se dau termenii A, B, C și D astfel încât: termenii B și D sunt subordonați față de A, dar B e raport de
contradicție cu D, în vreme ce termenul C, aflat în raport de opoziție cu B, este specie a lui D.

1 reprezentați printr-o diagramă Euler raporturile logice dintre termeni

2 stabiliți dacă propozițiile de mai jos sunt adevărate sau false, în baza diagramei

a Numai unii C nu sunt B

b Există doar puțini D care sunt A
c Toți D sunt C
d Niciun B nu este A
e Doar unii C sunt D
f Unii C sunt B

Se dau termenii A, B, C și D astfel încât: D este subordonat față de B, C fiind specie a lui A, A și B sunt în
raport de încrucișare, D este gen față de C, iar A și B față de D.

1 reprezentați printr-o diagramă Euler raporturile logice dintre termeni

2 stabiliți dacă propozițiile de mai jos sunt adevărate sau false, în baza diagramei

a Doar unii C sunt A

b Există D care nu sunt C
c Doar unii C sunt B
d Unii B nu sunt D
e Nu există nici A, nici C care să fie B
f Doar unii D nu sunt A
1. Unii pești de apă dulce sunt păstrăvi.
2. Unele experiențe de viață nu sunt plăcute.
3 Nicio persoană amabilă nu e antipatică.
4 Toate atitudinile sunt trăsături de caracter.
A precizați formulele logice corespunzătoare propozițiilor 4 și 3.
B Construiți, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, subalterna
propoziției 3, contradictoria propoziției 4 și supraalterna propoziției 2.
C Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte
ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural.
D Construiți atât în limbaj formal cât și în limbaj natural obversa conversei propoziției 3.
E. Doi elevi, X și Y opinează astfel:
X: Dacă unii pești de apă dulce nu sunt păstrăvi, atunci unii păstrăvi nu sunt pești de apă dulce.
Y: Dacă toate atitudinile sunt trăsături de caracter, atunci unele trăsături de caracter sunt atitudini.
Pornind de la această situație:
a) scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi
b) explicați corectitudinea raționamentelor formalizate
A 4: SaP 3: SeP
B 1. Unii pești de apă dulce sunt păstrăvi.→ Unii pești de apă dulce nu sunt păstrăvi.
2. Unele experiențe de viață nu sunt plăcute.→ Nicio experiență de viață nu este plăcută.
3. Nicio persoană amabilă nu e antipatică.→ Unele persoane amabile nu sunt antipatice.
4. Toate atitudinile sunt trăsături de caracter.→ Unele atitudini nu sunt trăsături de caracter.
C 1.SiP→PiS
Unii S sunt P → Unii P sunt S
Unii pești de apă dulce sunt păstrăvi.→ Unii păstrăvi sunt pești de apă dulce.
SiP→SoP
Unii S sunt P → Unii S nu sunt non-P
Unii pești de apă dulce sunt păstrăvi.→ Unii pești de apă dulce nu sunt non-păstrăvi.
4. SaP→PiS
Toți S sunt P → Unii P sunt S
4. Toate atitudinile sunt trăsături de caracter.→ Unele trăsături de caracter sunt atitudini.
SaP→SeP
Toți S sunt P → Niciun S nu este non-P
Toate atitudinile sunt trăsături de caracter.→ Nicio atitudine nu este non trăsătură de caracter.
D. SeP→PeS→PaS
Nicio persoană amabilă nu e antipatică.→ Nicio (persoană) antipatică nu e amabilă.→
Toate (persoanele) antipatice sunt non amabile.
SeP→PoS→PiS
Nicio persoană amabilă nu e antipatică.→ Unele (persoane) antipatice nu sunt amabile.→
Unele (persoane) antipatice sunt non amabile.
- + - +
E a) X:SoP→PoS
+ - - -
Y:SaP→PiS
b) Raționamentul lui X este nevalid și raționamentul lui Y este valid.
c)Raționamentul lui X este incorect, el efectuând o conversă nevalidă. Se încalcă legea distribuirii
termenilor, deoarece termenul S apare distribuit în concluzie fără a fi distribuit în premisă.
Raționamentul lui Y este corect, el efectuând o conversă validă. Nu se încalcă legea distribuirii
termenilor, deoarece nu apar termeni distribuiți în concluzie și nedistribuiți în premisă.
La subpunctul E. c, în funcție de tipul de raționament, se va detalia la elevul sau elevii indicați în cerință,
după cum urmează:

În cazul conversiunii
- pentru trecerea de la SaP la PiS și de la SiP la PiS (cazul în care în concluzie este PiS)
Raționamentul este corect, el indicând o conversă validă. Nu se încalcă legea distribuirii termenilor. Nu
există termeni distribuiți în concluzie și nedistribuiți în premisă.
- pentru trecerea de la SeP la PeS sau PoS (cazul în care în premisă este SeP)
Raționamentul este corect, el indicând o conversă validă. Se respectă legea distribuirii termenilor.
Termenii distribuiți în concluzie sunt distribuiți în premisă.
- pentru trecerea de la SoP la PoS sau PeS (cazul în care în premisă este SoP)
Raționamentul este incorect, el indicând o conversă nevalidă. Se încalcă legea distribuirii termenilor.
Termenul S este distribuit în concluzie și nedistribuit în premisă.
- pentru trecerea de la SaP la PaS
Raționamentul este incorect, el indicând o conversă nevalidă. Se încalcă legea distribuirii termenilor.
Termenul P este distribuit în concluzie și nedistribuit în premisă.

În cazul obversiunii se desenează diagramele Venn ale premisei și ale concluziei și apoi se detaliază:
Raționamentul indică o obversiune. Pentru ca obversa să fie corectă, relația dintre premisă și concluzie
trebuie să fie de echivalență, așadar diagramele Venn ale premisei și concluziei trebuie să coincidă. Spre
a determina validitatea am reprezentat așadar în diagrame Venn propozițiile.

Apoi, în funcție de caz, dacă diagramele coincid sau nu, se va scrie:

- dacă ele coincid:
În cazul de mai sus, diagramele premisei și concluziei coincid, așadar raționamentul este valid.
- dacă ele nu coincid:
În cazul de mai sus, diagramele premisei și concluziei nu coincid, așadar raționamentul nu este valid.
1. Unii ingineri sunt profesori.
2. Toți filosofii sunt înțelepți.
3 Unii diabetici nu sunt obezi.
4 Nici un tenor nu este balerin.
A precizați formulele logice corespunzătoare propozițiilor 1 și 3.
B Construiți, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, subalterna
propoziției 2, contradictoria propoziției 3 și contrara propoziției 4.
C Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte
ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural.
D Construiți atât în limbaj formal cât și în limbaj natural obversa conversei propoziției 1.
E. Doi elevi, X și Y opinează astfel:
X: Dacă unele obiecte scumpe sunt tablouri, atunci unele tablouri sunt obiecte scumpe.
Y: Dacă toate zambilele sunt flori de primăvară, atunci unele flori de primăvară sunt zambile.
Pornind de la această situație:
a) formalizați demersul logic specific celor două raționamente; 4 puncte
b) menționați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate. 2 puncte
c) explicați motivul validității sau lipsei de validitate a raționamentului elevilor 2 puncte
1. Unele patrulatere sunt dreptunghiuri.
2. Nicio inferență imediată nu este silogism.
3 Unii fizicieni nu sunt profesori.
4 Toți voluntarii sunt persoane devotate.
A precizați formulele logice corespunzătoare propozițiilor 1 și 2.
B Construiți, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, subalterna
propoziției 2, contradictoria propoziției 3 și contrara propoziției 4.
C Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte
ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural.
D Construiți atât în limbaj formal cât și în limbaj natural conversa obversei propoziției 4.
E. Doi elevi, X și Y opinează astfel:
X: Dacă nicio vertebrată nu este fluture, atunci unii fluturi nu sunt vertebrate.
Y: Dacă nici un conducător auto nu este minor, atunci nici un minor nu este conducător auto.
Pornind de la această situație:
a) formalizați demersul logic specific celor două raționamente; 4 puncte
b) menționați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate. 2 puncte
c) explicați motivul validității sau lipsei de validitate a raționamentului elevilor 2 puncte
1. Nicio experiență de viață nu este inutilă.
2. Unele acțiuni umane nu sunt legale.
3 Toți cocorii sunt păsări migratoare.
4 Unii bărbați sunt bucătari talentați.
A precizați formulele logice corespunzătoare propozițiilor 2 și 3.
B Construiți, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural, subalterna propoziției 1, subcontrara
propoziției 2, contradictoria propoziției 3 și supraalterna propoziției 4.
C Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte
ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural.
D Construiți atât în limbaj formal cât și în limbaj natural obversa conversei propoziției 3.
E. Doi elevi, X și Y opinează astfel:
X: Dacă unele figuri geometrice nu sunt dreptunghiuri, atunci unele dreptunghiuri nu sunt figuri
geometrice.
Y: Dacă toate reptilele sunt vertebrate, atunci unele vertebrate sunt reptile.
Pornind de la această situație:
a) formalizați demersul logic specific celor două raționamente; 4 puncte
b) menționați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate. 2 puncte
c) explicați motivul validității sau lipsei de validitate a raționamentului elevilor 2 puncte
1. Unele forme de guvernământ sunt monarhii.
2. Toate hainele scumpe sunt haine elegante.
3 Unii profesori nu sunt vorbitori de limbă franceză.
4 Nicio prăjitură cu ciocolată nu este aliment dietetic.
A precizați formulele logice corespunzătoare propozițiilor 1 și 3.
B Construiți, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, subalterna
propoziției 2, contradictoria propoziției 3 și contrara propoziției 4.
C Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte
ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural.
D Construiți atât în limbaj formal cât și în limbaj natural conversa obversei propoziției 4.
E. Doi elevi, X și Y opinează astfel:
X: Dacă unii oameni nu sunt profesori, atunci unii profesori nu sunt oameni.
Y: Dacă nicio faptă morală nu este acțiune interesantă, atunci nicio acțiune interesantă nu este faptă
morală.
Pornind de la această situație:
a) formalizați demersul logic specific celor două raționamente; 4 puncte
b) menționați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate. 2 puncte
c) explicați motivul validității sau lipsei de validitate a raționamentului elevilor 2 puncte
1. Unii intelectuali sunt iubitori de animale.
2. Toți elevii conștiincioși sunt premianți.
3 Unii copii obraznici nu sunt bine educați.
4 Niciun pește nu este mamifer.
A precizați formulele logice corespunzătoare propozițiilor 1 și 3.
B Construiți, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, subalterna
propoziției 2, contradictoria propoziției 3 și contrara propoziției 4.
C Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte
ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural.
D Construiți atât în limbaj formal cât și în limbaj natural conversa obversei propoziției 2.
E. Doi elevi, X și Y opinează astfel:
X: Dacă unele căprioarele nu sunt cornute, atunci unele căprioare sunt non-cornute.
Y: Dacă niciun elev nu este student, atunci niciun elevi nu e non-student.
Pornind de la această situație:
a) formalizați demersul logic specific celor două raționamente; 4 puncte
b) menționați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate. 2 puncte
c) explicați motivul validității sau lipsei de validitate a raționamentului elevilor 2 puncte
1. Niciun tratat de filozofie nu este operă literară.
2. Unii elevi de liceu nu sunt sportivi de performanță.
3 Toate infracțiunile sunt fapte sancționate de lege.
4 Unele cheltuieli salariale sunt costuri variabile.
A precizați formulele logice corespunzătoare propozițiilor 1 și 2.
B Construiți, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural, contrara propoziției 1, subalterna propoziției
3, contradictoria propoziției 4 și supraalterna propoziției 2.
C Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte
ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural.
D Construiți atât în limbaj formal cât și în limbaj natural obversa conversei propoziției 4.
E. Doi elevi, X și Y opinează astfel:
X: Dacă unele opere literare sunt nuvele fantastice, atunci unele nuvele fantastice sunt opere literare.
Y: Dacă toate pisicile negre sunt animale atrăgătoare, atunci toate animalele atrăgătoare sunt pisici
negre.
Pornind de la această situație:
a) formalizați demersul logic specific celor două raționamente; 4 puncte
b) menționați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate. 2 puncte
c) explicați motivul validității sau lipsei de validitate a raționamentului elevilor 2 puncte
1. Unele raționamente nu sunt valide.
2. Toți producătorii sunt agenți economici.
3 Unii colegi sunt prieteni.
4 Nicio planetă nu este stea.
A precizați formulele logice corespunzătoare propozițiilor 2 și 3.
B Construiți, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, subalterna
propoziției 2, contradictoria propoziției 3 și contrara propoziției 4.
C Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte
ale fiecăreia dintre propozițiile 4 și 2, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural.
D Construiți atât în limbaj formal cât și în limbaj natural obversa conversei propoziției 3.
E. Doi elevi, X și Y opinează astfel:
X: Dacă niciun joc de noroc nu este activitate recreativă, atunci unele activități recreative nu sunt jocuri
de noroc.
Y: Dacă toți intelectualii sunt oameni, atunci toți oamenii sunt intelectuali.
Pornind de la această situație:
a) formalizați demersul logic specific celor două raționamente; 4 puncte
b) menționați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate. 2 puncte
c) explicați motivul validității sau lipsei de validitate a raționamentului elevilor 2 puncte
1. Toate resursele neregenerabile sunt epuizabile.
2. Unii oameni temerari nu sunt prudenți.
3 Unele teorii despre univers sunt false.
4 Nicio acțiune pripită nu este eficientă.
A precizați formulele logice corespunzătoare propozițiilor 3 și 4.
B Construiți, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural, contrara propoziției 1, supraalterna propoziției
2, contradictoria propoziției 3 și subalterna propoziției 4.
C Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte
ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural.
D Construiți atât în limbaj formal cât și în limbaj natural conversa obversei propoziției 1.
E. Doi elevi, X și Y opinează astfel:
X: Dacă unii colegi sunt prieteni, atunci unii colegi sunt nonprieteni.
Y: Dacă niciun raționament inductiv nu e valid, atunci toate raționamentele inductive sunt nevalide.
Pornind de la această situație:
a) formalizați demersul logic specific celor două raționamente; 4 puncte
b) menționați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate. 2 puncte
c) explicați motivul validității sau lipsei de validitate a raționamentului elevilor 2 puncte
A Fie următoarele două moduri silogistice: aii – 3, aeo – 4
1 Scrieți schema de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date și
construiți, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferență.
2 Verificați explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice, precizând totodată decizia la care ați ajuns.
B Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise prin care să
justificați propoziția: „Unele evenimente istorice sunt imprevizibile”.
C Fie următorul silogism: Dacă toate balenele sunt mamifere, înseamnă că nici un mamifer nu este
delfin, deoarece nici un delfin nu este balenă.
a. Termenul major al silogismului dat este „mamifere”.
b. Termenul major este nedistribuit în premisă și în concluzie.
c. Termenul mediu al silogismului dat este „poligoane”
d. Ordinea propozițiilor silogismului este minoră, concluzie, majoră
D Fie următoarea definiție:
Dreptatea este armonia sufletului cu el însuși.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „dreptate”.
A Fie următoarele două moduri silogistice: aai – 1, aee – 2
1 Scrieți schema de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date și
construiți, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferență.
2 Verificați explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice, precizând totodată decizia la care ați ajuns.
B Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise prin care să
justificați propoziția: „Unii oameni sunt nerecunoscători”.
C Fie următorul silogism: Dacă toate romburile sunt patrulatere, atunci toate romburile sunt poligoane,
deoarece toate patrulaterele sunt poligoane.
Răspundeți cu A sau F cerințelor
a. Termenul major al silogismului dat este „romburi”.
b. Termenul minor este nedistribuit în premisă și în concluzie.
c. Termenul mediu al silogismului dat este „poligoane”
d. Ordinea propozițiilor silogismului este majoră, concluzie, minoră
D Fie următoarea definiție:
Romanul este o oglindă pe care o plimbăm de-a lungul unui drum.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „roman”.
A Fie următoarele două moduri silogistice: eae – 1, aai – 3
1 Scrieți schema de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date și
construiți, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferență.
2 Verificați explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice, precizând totodată decizia la care ați ajuns.
B Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise prin care să
justificați propoziția: „Tigrii sunt animale vertebrate”.
C Fie următorul silogism: Dacă toate ciorile sunt negre, înseamnă că nicio lebădă nu este cioară, având în
vedere că unele lebede sunt negre.
a. Termenul major al silogismului dat este „lebede”.
b. Termenul minor este distribuit în premisă și în nedistribuit concluzie.
c. Termenul mediu al silogismului dat este „ciori”
d. Ordinea propozițiilor silogismului este majoră, concluzie, minoră
D Fie următoarea definiție:
Numărul par este orice număr întreg.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „număr par”.
A Fie următoarele două moduri silogistice: aii – 1, eao – 4
1 Scrieți schema de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date și
construiți, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferență.
2 Verificați explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice, precizând totodată decizia la care ați ajuns.
B Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise prin care să
justificați propoziția: „Unii oameni nu sunt onești”.
C Fie următorul silogism: Este sigur că logica oferă cunoștințe utile, întrucât logica este o știință și orice
știință oferă cunoștințe utile.
a. Termenul major al silogismului dat este „logica”.
b. Termenul mediu este distribuit în premise.
c. Termenul mediu al silogismului dat este „știință”
d. Ordinea propozițiilor silogismului este minoră ,majoră, concluzie
D Fie următoarea definiție:
Logica este domeniul gândirii în care nu se folosesc termeni vizi în enunțuri.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „logică”.
A Fie următoarele două moduri silogistice: aaa – 1, eao – 3
1 Scrieți schema de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date și
construiți, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferență.
2 Verificați explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice, precizând totodată decizia la care ați ajuns.
B Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise prin care să
justificați propoziția: „Unele acte umane sunt imorale”.
C Fie următorul silogism: Având în vedere că nici un fizician nu a fost pe Marte, Newton nu a călătorit pe
Marte, deoarece Newton a fost fizician.
a. Termenul major al silogismului dat este „fizician”.
b. Termenul major este distribuit în premisă și în concluzie.
c. Termenul mediu al silogismului dat este „Newton”
d. Ordinea propozițiilor silogismului este majoră, concluzie, minoră .
D Fie următoarea definiție:
Medicul este persoana care practică medicina.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „medic”.
A Fie următoarea definiție:
Agricultura este activitatea practicată de agricultor.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „agricultură”.

B Fie următoarea definiție:

Cămila este corabia deșertului.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „cămilă”.

C Fie următoarea definiție:

Cercul este figura geometrică plană, care nu este nici triunghi, nici dreptunghi.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „cerc”.

D Fie următoarea definiție:

Romanul este o operă literară în proză.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „ roman”.

E Fie următoarea definiție:

Omul este o trestie gânditoare.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „om”.

F Fie următoarea definiție:

Pruna este fructul prunului.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „prună”.

G Fie următoarea definiție:

Aburul este forma de agregare a apei care nu este solidă sau lichidă.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „abur”.

H Fie următoarea definiție:

Melodia este un aranjament cântat într-o singură cheie.
1 Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1 și construiți
o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „melodie”.