Testy Skoraia Otmecenie

Informatii colectie:Teste
1. A1 Sindroamele coronariene acute au оn comun ca eveniment declanșator:

a) obstrucția totală a vasului arterial coronarian
b) obstrucția parțială a vasului arterial coronarian
c) dereglările echilibrului fluido-coagulant
[x] d) destabilizarea plăcii de aterom
e) disritmii maligne
---------------------------------------------------------------------
2. A1 Destabilizarea plăcii de aterom оn Sindroamele Coronariene Acute оn majoritatea
cazurilor are loc:
a) cînd plăcile ocupă 20-30% din lumenul vasului
b) cînd plăcile ocupă 60-70% din lumenul vasului
c) cînd plăcile оnchid complet lumenul vasului
d) [x] cînd plăcile ocupă 40-50% din lumenul vasului
e) cînd vasul se repermeabilizează după o obstrucție totală
---------------------------------------------------------------------
3. A1 Manifestările clinice оn SCA mai frecvent debutează:
a) cînd lumenul vasului este obstruat оn raport de 40-50%
b) cînd lumenul vasului este obstruat оn raport de 60-70%
c) [x]cînd lumenul vasului este obstruat оn raport de 70-80%
d) cînd lumenul vasului este obstruat оn raport de 80-100%
e) cînd lumenul vasului este restabilit după o obstrucție totală
---------------------------------------------------------------------
4. A1 Diagnosticul de lucru la prezentare de sindrom coronarian acut se stabilește:
a) [x]оn baza datelor ECG
b) оn baza creșterii biomarkerilor necrozei miocardice
c) оn baza discomfortului ischemic toracic
d) оn baza investigației angiografice
e) оn baza examenului eco-cord
---------------------------------------------------------------------
5. A1 Clasificarea Societății Canadiene a anginei pectorale are ca criteriu de bază:
a) durata discomfortului ischemic toracic
b) manifestările ECG
c) creșterea biomarkerilor necrozei miocardice
d) [x] intensitatea activității fizice la care apare durerea ischemică
e) manifestările angiografice
---------------------------------------------------------------------
6. A1 Clasificarea Societății Canadiene de Cardiologie a anginei pectorale atribuie la
angina pectorală instabilă:
a) clasa I și II
b) [x] clasa III si IV
c) toate clasele
d) nici o clasă
e) numai clasa II
---------------------------------------------------------------------
7. A1 Sunt considerate echivalente ale sindromului anginos manifestările clinice, cu
excepția:
a) greața și vărsăturile inexplicabile
b) sincopa
c) [x]starea de comă
d) palpitațiile
e) disritmiile cardiace
---------------------------------------------------------------------
8. A1 Riscul de ruptură a peretelui ventricular оn IMA este:
a) оn prima săptămînă
b) оn primele 2 săptămîni
c) [x] оn prima lună
d) оn primele 2 luni
e) оn primele 3 luni
---------------------------------------------------------------------
9. A1 Supradenivelarea persistentă a segmentului ST оn SCA-STEMI pe ECG ca durată
semnifică:
a) mai mult de 5 min
b) mai mult de 10 min
c) mai mult de 15 min
d) [x] mai mult de 20 min
e) mai mult de 30 min
---------------------------------------------------------------------
10. A1 Ischemia miocardică pe ECG este dată:
a) de modificările de formă și sens ale segmentului QRS
b) de modificările de formă și sens ale undei P
c) [x] de modificările de formă și sens ale undei T
d) de modificările de formă și sens ale undei U
e) de modificările de formă și sens ale undei Q
---------------------------------------------------------------------
11. A1 Nitroglicerina оn SCA se administrează sublingval sau aerozol spray оn doze:
a) 0,1-0,2 mg se poate de repetat la fiecare 5 min pînă la 3 doze
b) 0,2-0,25 mg se poate de repetat la fiecare 5 min pînă la 3 doze
c) [x] 0,3-0,5 mg se poate de repetat la fiecare 5 min pînă la 3 doze
d) 0,6-0,8 mg se poate de repetat la fiecare 5 min pînă la 3 doze
e) 0,9-1,0 mg se poate de repetat la fiecare 5 min pînă la 3 doze
---------------------------------------------------------------------
12. A1 Doza de morfină administrată intravenos оn SCA-STEMI prin titrare este:
a) 1-2 mg inițial cu creșterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min pînă la calmarea durerilor
b) [x]2-4 mg inițial cu creșterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min pînă la calmarea durerilor
c) 4-8 mg inițial cu creșterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min pînă la dispariția durerilor
d) 7-8 mg inițial cu creșterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min pînă la dispariția durerilor
e) 10 mg inițial cu creșterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min pînă la dispariția durerilor
---------------------------------------------------------------------
13. A1 Doza de morfină administrată intravenos оn SCA-NSTEMI prin titrare este:
a) [x] 1-5mg inițial de repetat la 5-30 min pînă la dispariția durerii
b) 6-7mg inițial de repetat la 5-30 min pînă la dispariția durerii
c) 8-9mg inițial de repetat la 5-30 min pînă la dispariția durerii
d) 10 mg inițial de repetat la 5-30 min pînă la dispariția durerii
e) 12 inițial de repetat la 5-30 min pînă la dispariția durerii
---------------------------------------------------------------------
14. A1 Doza de aspirină administrată per os оn SCA оn primele 24 de ore este:
a) 100-150 mg
b) [x] 162-325 mg
c) 350-500 mg
d) 500-550 mg
e) 600-800mg
---------------------------------------------------------------------
15. A1 Doza de Clopidogrel administrată оn SCA-STEMI este:
a) 100 mg
b) 200 mg
c) [x] 300 mg
d) 400 mg
e) 500 mg
---------------------------------------------------------------------
16. A1 Doza de Metoprolol administrată оn SCA per os este:
a) 20 mg de repetat prin titrare pînă la efectul scontat
b) [x] 50 mg de repetat prin titrare pînă la efectul scontat
c) 200-300 mg de repetat prin titrare pînă la efectul scontat
d) 400-500 mg de repetat prin titrare pînă la efectul scontat
e) 600 mg și mai mult de repetat prin titrare pînă la efectul scontat
---------------------------------------------------------------------
17. A1 Doza de Metoprolol administrată оn SCA-STEMI intravenos lent este:
a) 2 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
b) 4 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
c) [x] 5 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
d) 6 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
e) 8 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
---------------------------------------------------------------------
18. A1 Faza electrică a fibrilației ventriculare după colaps durează:
a) [x]0-4 min
b) 5-9 min
c) 10-15 min
d) 15-20 min
e) 20-25 min
---------------------------------------------------------------------
19. A1 Faza Circulatorie a Fibrilației Ventriculare după colaps durează:
a) 0-4 min
b) [x]4-10 min
c) 11-15 min
d) 10-20 min
e) 21-25 min
---------------------------------------------------------------------
20. A1 Faza metabolică a Fibrilației Ventriculare după colaps se instalează оn:
a) 0 - 4 min
b) 4 - 6 min
c) 6 - 8 min
d) 8 - 10 min
e) [x] 10 min și mai mult
---------------------------------------------------------------------
21. A1 Șansele defibrilării și restabilirea unui ritm normal оn stopul cardiac prin ritmuri
șocabile sunt mai mari:
a) [x] оn faza electrică
b) оn faza circulatorie
c) оn faza metabolică
d) este оn dependență de tipul de defibrilator utilizat
e) este оn dependență de locul asistării stopului cardiac
---------------------------------------------------------------------
22. A1 Fibrilația ventriculară cu unde fine (mici) include formele de FV cu inaltimea
undelor:
a) [x]<3 mm
b) <4 mm
c) <5 mm
d) <6 mm
e) <7 mm
---------------------------------------------------------------------
23. A1 Fibrilația Ventriculară cu unde mari include formele de FV cu оnălțimea undelor:
a) >1 mm
b) >1,5 mm
c) >2 mm
d) [x]>3 mm
e) >0,5 mm
---------------------------------------------------------------------
24. A1 Medicamentul de elecție оn Torsada vîrfurilor este:
a) epinefrina
b) amiodarona
c) lidocaina
d) [x] sulfatul de magneziu
e) atropina
---------------------------------------------------------------------
25. A1 Indicile de șoc Allgower reprezintă:
a) raportul pulsului la respirație
b) raportul respirației la TA diastolica
c) raportul pulsului la TA diastolica
d) [x] raportul pulsului la TA sistolica
e) raportul TAs la puls
--------------------------------------------------------------------
26. A1 Determinarea indicelui de șoc Allgover ne permite:
a) aprecierea reоntoarcerii venoase a sîngelui la inimă
b) determinarea frecvenței pulsului
c) determinarea TA sistolice
d) [x] aprecierea aproximativă a volumului hemoragiei
e) determinarea frecvenței respirației
---------------------------------------------------------------------
27. A1 Timpul normal de umplere capilară (pulsul unghial) constituie:
a) 0,5 sec
b) 1 sec
c) 1,5 sec
d) [x] 2 sec
e) 3-4 sec
---------------------------------------------------------------------
28. A1 Diureza normală a adultului este considerată:
a) 30-50 ml/oră
b) 50-60 ml/oră
c) [x]70-100ml/oră
d) 110-120 ml/oră
e) 130-140 ml/oră
---------------------------------------------------------------------
29. A1 Manifestarea clinică precoce a șocului hemoragic de gradul I constituie:
a) dispneea
b) hemoragia
c) [x] tahicardia
d) creșterea timpului de umplere capilară
e) oliguria
---------------------------------------------------------------------
30. A1 Diureza la un copil constituie:
a) 0,5 ml/kg/oră
b) [x]1,0 ml/kg/oră
c) 2,0 ml/kg/oră
d) 3,0 ml/kg/oră
e) 4,0 ml/kg/oră
---------------------------------------------------------------------
31. A1 Diureza la un nou născut constituie:
a) 0,5 ml/kg/oră
b) 1,0 ml/kg/oră
c) 1,5 ml/kg/oră
d) [x]2,0 ml/kg/oră
e) 3,0 ml/kg/oră
---------------------------------------------------------------------
32. A3 Ocluzia parțială sau intermitentă a fluxului sangvin coronarian se manifestă:
a) IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
b) [x] Moarte subită cardiacă
c) [x]Ischemie silențioasă
d) [x] Angină pectorală instabilă
e) [x]IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
---------------------------------------------------------------------
33. A3 Ocluzia totală a fluxului sangvin coronarian se manifestă:
a) angină pectorală instabilă
b) [x] IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
c) [x] moarte subită
d) IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
e) angină pectorală stabilă
---------------------------------------------------------------------
34. A3 Sindroamele coronariene acute includ:
[x]a) Angină pectorală instabilă
[x]b) IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
c) Angină pectorală stabilă
[x]d) IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
e) cardiomiopatia hipertrofică dilatativă
---------------------------------------------------------------------
35. A3 Cauzele frecvente de deces la etapa de prespital a pacienților cu IMA sunt:
a) [x] fibrilația ventriculară
b) [x] tahicardia ventriculară fără puls
c) șocul cardiogen
d) [x] asistolia
e) fibrilația atrială
---------------------------------------------------------------------
36. A3 Sindroame coronariene acute sunt prezentate de:
a) [x] SCA cu supradenivelare de segment ST оn 1/3 cazuri
b) [x] SCA fără supradenivelare de segment ST оn 2/3 cazuri
c) angină pectorală instabilă оn 75% cazuri
d) angină pectorală stabilă оn 2/3 cazuri
e) angină pectorală stabilă și instabilă оn 75% din cazuri
---------------------------------------------------------------------
37. A3 Cauzele deceselor frecvente a pacienților cu IMA оn prespital se datorează:
a) [x] pregătirea insuficientă a populației generale оn recunoașterea semnelor de debut a SCA
b) [x] apelul tartiv la serviciile de urgență
c) pregătirea insuficientă a populației оn recunoașterea stopului cardiac și aplicarea măsurilor
Suportulu Vital Bazal
d) [x] dotarea insuficintă tehnologică a serviciilor de urgență
e) predominarea ritmurilor non-șocabile ca mecanisme de stop cardiac оn SCA
---------------------------------------------------------------------
38. A3 Predispunerea plăcii la finisare și rupere este cauzată:
a) [x] de capsula fibroasă fină
b) [x] acumulările importante de lipide
c) [x] activarea limfocitelor și macrofagelor
d) dereglările echilibrului acido-bazic
e) [x] prezența inflamației și a infecției
---------------------------------------------------------------------
39. A3 La formarea trombului pe placa aterosclerotică destabilizată оn SCA contribuie:
a) [x] expunerea plachetelor circulante la țesutul subendotelial
b) [x] adeziunea plachetară
c) [x] agregarea plachetară
d) [x] declanșarea cascade coagulării
e) creșterea rezistenței vasculare la fluxul sangvin
---------------------------------------------------------------------
40. A3 Rolul inflamației оn destabilizarea plăcii de aterom este confirmată:
a) [x] conținutul bogat оn macrofage a plăcii de aterom
b) [x] conținutul bogat оn proteina C reactivă
c) [x] activarea limfocitelor
d) [x] prezența infecției
e) activarea cascadei coagulării
---------------------------------------------------------------------
41. A3 Infarctul miocardic acut cu unda Q:
a) este un infarct subendocardic

b) [x] este un infarct transmural
c) [x] este un infarct cu supradenivelare de segment ST
d) este un infarct fără supradenivelare de segment ST
e) este un infarct non-transmural
---------------------------------------------------------------------
42. A3 Clasificarea Societății Canadiene de Cardiologie a anginei pectorale atribuie la
angina pectorală stabilă:
a) [x] clasa I
b) [x] clasa II
c) clasa III
d) clasa IV
e) toate clasele
---------------------------------------------------------------------
43. A3 Оn dependență de variabilitatea sindromului dureros toracic la angina pectorală
instabilă sunt atribuite:
a) [x] angina agravată "crescendo"
b) [x] angina de repaos subacută și acută
c) [x] angina "de novo"
d) [x] angina precoce post infarct instalată оn primele 2 săptămîni de la debutul IMA
e) angina postinfarct instalată la 2 săptămîni -2 luni
---------------------------------------------------------------------
44. A3 Angina varianta Prinzmetal se caracterizează:
a) [x] este o angina vasospastică
b) [x] este o angină cu orar fix
c) apare mai frecvent la efort fizic
d) [x] apare mai frecvent la fumători оnverșunați
e) [x] poate duce la moarte subită sau IMA NSTEMI
---------------------------------------------------------------------
45. A3 Angina vasospastică Prinzmetal se caracterizează:
a) [x] este o angină care apare mai frecvent noaptea оntre orele 12 și 8 dimineața
b) [x] durerea toracică durează mai mult de 30 min
c) [x] se caracterizează prin creștere progresivă a intensității durerii și o scădere tot progresivă
d) [x] este оnsoțită la 50% din cazuri de FV, extrasistolii ventriculare, tahicardie ventriculară
fără puls, asistolie
e) durerea anginoasă cedează numai la administrarea opiaceelor
---------------------------------------------------------------------
46. A3 Durerea ischemică оn angina pectorală este cauzată:
a) de rupture plăcii de aterom
b) [x] de stimularea terminațiunilor nervoase de acidul lactic оn zona de ischemie
c) [x] de stimularea terminațiunilor nervoase de dioxidul de carbon din zona de ischemie
d) de trombul care obstruează vasul coronarian
e) de disfuncția endotelială
---------------------------------------------------------------------
47. A3 Cu referire la debutul sindromului coronarian acut cu supradenivelare de segment
ST:
a) [x] este mai frecvent matinal оn perioada circadiană de maximă hipercatecolaminemie
b) [x] poate debuta sub formă de status anginos
c) [x] poate debuta sub formă de status astmatic
d) [x] poate debuta sub formă de status gastralgic
e) poate debuta sub formă de colică renală
---------------------------------------------------------------------
48. A3 Cu referire la răspunsul la nitroglicerină a durerii toracice оn SCA:
a) [x] răspunsul este parțial оn SCA-STEMI
b) [x] răspunsul este absent оn SCA-STEMI
c) [x] răspunsul este parțial оn SCA-NSTEMI
d) [x] durerea toracică cedează la nitroglicerină оn API
e) durerea toracică din SCA nu cedează la administrarea nitroglicerinei
---------------------------------------------------------------------
49. A3 Identificați sediile de iradiere a durerii anginoase оn SCA:
a) оn membrele inferioare
b) [x] оn regiunea gîtului și mandibulei
c) [x] оn umărul stîng și mîina stîngă
d) [x] оn regiunea epigastrică, găt, mandibulă și mîini
e) оn regiunea lombară
---------------------------------------------------------------------
50. A3 Cu referire la iradierea durerii anginoase оn SCA la vîrstnici și femei:
a) [x] gît și mandibulă
b) epigastru
c) [x] umăr stîng și mîini
d) [x] interscapular
e) porțiunea superioară a toracelui, gît și mandibulă
---------------------------------------------------------------------
51. A3 Colegiul American de Cardiologie și Societatea Americană de cardiologie atribuie

la dureri necaracteristice ischemice cardiace:
a) [x] durerile care pot fi localizate de pacient cu vîrful degetului
b) durerile interscapulare
c) [x] durerile care pot fi reproduse prin mișcări sau palpare a cutiei toracice
d) durerile retrosternale, gît și mandibulă
e) [x] durerile care iradiază оn membrele inferioare
---------------------------------------------------------------------
52. A3 Colegiul American de Cardiologie și Societatea Americană de Cardiologie atribuie
la dureri necaracteristice ischemice cardiace:
a) [x] durerile pleuritice (dureri acute provocate de tuse și respirație)
b) [x] durerile care pot fi reproduse prin mișcări sau palpare a cutiei toracice
c) [x] episoadele scurte de durere care durează cîteva secunde
d) [x] durerile de intensitate maximă de la debut
e) durerile retrosternale cu iradiere оn regiunea gîtului și mandibulei
---------------------------------------------------------------------
53. A3 Categoriile de pacienți care pot prezenta tabloul clinic atipic al SCA:
a) bărbații pînă la 40 ani
b) [x] femeile
c) [x] diabeticii
d) [x] pacienții după chirurgie cardiacă și precoce postoperator
e) [x] pacienții cu demență
---------------------------------------------------------------------
54. A3 Categoriile de pacienți care pot presenta tabloul clinic atipic al SCA:
a) pacienții cu insuficiență hepatică
b) [x] pacienții cu insuficiență renală
c) [x] femeile
d) [x] vîrstnicii
e) [x] pacienții cu diabet zaharat
---------------------------------------------------------------------
55. A3 Echivalente ale sindromului anginos sunt considerate:
a) [x] dispnea, respirația ingreueată
b) [x] oboseala, slăbiciuni generalizate
c) [x] disritmiile cardiace
d) coma
e) [x] diaforeza excesivă
---------------------------------------------------------------------
56. A3 Echivalente ale sindromului anginos sunt considerate:
a) [x] vertijul, amețelile
b) [x] palpitațiile
c) [x] durerea izolată оn mandibulă și mîini
d) [x] sincopa
e) durerea retrosternală constrictivă
---------------------------------------------------------------------
57. A3 Factorii precipitanți ai SCA-STEMI:

a) [x] efortul fizic intens
b) [x] stresul
c) [x] intervențiile chirurgicale și explorările invazive cardiace
d) sincopa și lipotemia
e) [x] abuzul de cocaină
---------------------------------------------------------------------
58. A3 Criza anginoasă din SCA este descrisă de pacient ca senzație:

a) [x] de presiune
b) [x] de constrîngere
c) [x] de greutate
d) de lovitură de pumnal
e) [x] de arsură
---------------------------------------------------------------------
59. A3 Clasificarea anatomică a IMA include:
a) IMA mic
b) [x] IMA transmural
c) [x] IMA non-transmural
d) IMA оn cicatrizare
e) IMA de ventricol drept
---------------------------------------------------------------------
60. A3 Clasificarea IMA după dimensiuni include:
a) [x] IMA microscopic
b) [x] IMA mic
c) [x] IMA mijlociu care afectează 10-30% din miocardul VS
d) [x] IMA mare care afectează mai mult de 30% din miocardul VS
e) IMA mare care afectează mai mult de 50% din miocardul VS
---------------------------------------------------------------------
61. A3 Clasificarea Killip a severității IMA include clasele:
a) [x] Killip I- fără semen de insuficiență a ventricolului stîng
b) [x] Killip II-cu semen moderate de insuficiență a ventricolului stîng (raluri оn <50% din
cîmpurile pulmonare, turgescența jugularelor, zgomot III prezent)
c) Killip III-cu raluri оn peste 80% din cîmpurile pulmonare, dispnee, expectorații rozate, fără
semene de edem pulmonar
d) [x] Killip III-cu raluri оn peste 50% din cîmpurile pulmonare, dispnee, edem pulponar acut
frecvent
e) [x] Killip IV- cu semene de șoc cardiogen, TAs<90mmHg semene de hipoperfuzie
---------------------------------------------------------------------
62. A3 Concretizările Ghidului European al Societății de Cardiologie 2012 referitor la
supradenivelările de segment ST măsurate la punctul J includ:
a) [x] Trebuie să existe оn cel puțin două derivații concordante
b) [x] ≥ 1,0 mm оn derivațiile concordante altele decît V2-V3
c) [x] ≥ 2,5 mm la bărbați cu vîrsta sub 40 de ani оn derivații V2-V3
d) [x] ≥ 1,5 mm la femei оn derivațiile V2-V3
e) ≥ 2,5 mm la femei peste 40 de ani оn derivațiile V2-V3
---------------------------------------------------------------------
63. A3 Criteriile ECG ale SCA-STEMI elaborate de Colegiului American de Cardiologie
și Societatea Americană de Cardiologie includ:
a) [x] supradenivelare de segment ST≥1mm (0,1mV) оn două sau mai multe derivații concordate
de la membre (aVL, DIII, aVR)
b) subdenivelare de segment ST ≥1mm (0,1mV) (aVL, DIII, aVR)
c) [x] supradenivelare de segment ST ≥1mm (0,1mV) оn derivațiile precordiale V4-V6
d) [x] supradenivelare de segment ST ≥2mm (0,2mV) оn derivațiile precordiale V1-V3
e) [x] bloc de ram stîng nou apărut
---------------------------------------------------------------------
64. A3 Lanțul de supravețuire оn SCA-STEMI include:
a) recunoașterea semnelor clinice si apelul serviciului 903 (112)
b) resuscitarea cardiorespiratorie și cerebrală promtă
c) [x] activarea serviciului 903, evaluarea stabilizarea și transportul pacientului
d) [x] departamentul de medicină urgentă, evaluare și inițierea strategiei de reperfuzie
e) [x] tarepia de reperfuzie, intervențională sau farmacologică, tratamentul definitiv
---------------------------------------------------------------------
65. A3 Indicațiile oxigenoterapiei оn SCA includ:
a) [x] prezența dispneei și a cianozei
b) [x] prezența SCA-STEMI
c) [x] SaO2<90%
d) [x] prezența ralurilor de stază
e) prezența SCA-NSTEMI
---------------------------------------------------------------------
66. A3 Contraindicațiile administrării nitroglicerinei includ:
a) [x] hipotensiunea (TAs<90mmHg, sau o scădere cu >30mmHg de la nivelul de bază)
b) [x] bradicardie severă sau tahicardie peste 100 bpm
c) [x] IMA de ventricol drept
d) hipertensiunea arterială
e) [x] utilizarea de inhibatori ai fosfodiesterazei
---------------------------------------------------------------------
67. A3 Contraindicațiile administrării β-blocantelor includ:
a) [x] bradicardia, hipotensiunea și șocul cardiogen
b) hipertensiunea arterială
c) [x] insuficiența ventriculară stîngă cu EPAC
d) [x] astmul bronic sau BPCO оn acutizare
e) [x] SCA indus de cocaină
---------------------------------------------------------------------
68. A3 β-blocantele оn SCA-STEMI sunt indicate pentru efectele lor:
a) [x] antiischemice
b) [x] antiaritmice
c) [x] hipotensive
d) [x] antitahicardice
e) antiagregante
---------------------------------------------------------------------
69. A3 Indicațiile blocantelor canalelorde calciu оn SCA-STEMI includ:

a) [x] tratamentul aritmiilor supraventriculare
b) [x] tratamentul simptomelor anginoase la pacienții cu contraindicații la beta-blocante
c) [x] tratamentul hipertensiunei
d) tratamentul hipotensiunei
e) [x] tratamentul IMA indus de cocaină
---------------------------------------------------------------------
70. A3 Contraindicațiile blocantelor canalelor de Ca оn SCA includ:

a) [x] boala de nod sinusal, blocul AV grad II-III
b) [x] hipersensibilitate la preparate
c) [x] insuficiența cardiacă congestivă
d) prezența aritmiilor supraventriculare
e) [x] șocul cardiogen
---------------------------------------------------------------------
71. A3 Elementele chee care definesc moartea subită cardiacă includ:
a) [x] natura non traumatică a decesului
b) [x] caracterul neașteptat și instantaneu al producerii
c) [x] limitarea la cause cardiac
d) limitarea la cause coronariene
e) [x] durata inițiere producer pînă la 1 oră
---------------------------------------------------------------------
72. A3 Elementele temporale ale morții subite cardiace includ:
a) [x] prodromuri
b) [x] debutul evenimentului terminal
c) desfășurarea manifestărilor clinice
d) [x] stopul cardiac
e) [x] moartea biologică
---------------------------------------------------------------------
73. A3 Disritmiile cardiace care induc moartea subită cardiac:
a) [x] fibrilația ventriculară și fluterul ventricular
b) [x] tahicardia ventriculară fără puls și Torsada vîrfurilor
c) [x] asistolia și blocul AV cu bradicardie excesivă
d) [x] disociația electromecanică
e) tahicardia paroxistică supraventriculară
---------------------------------------------------------------------
74. A3 Fazele fibrilației ventriculare sunt:
a) [x] faza electrică sau de ischemie precoce
b) faza ischemică
c) [x] faza circulatorie sau de ischemie susținută
d) [x] faza metabolică
e) faza răspunsului inflamator sistemic
---------------------------------------------------------------------
75. A3 Manifestările clinice ale FV includ:
a) [x] colapsul circulator, lipsa pulsului la arteră carotidă
b) [x] starea de inconștiență
c) [x] respirație agonală sau stop respirator
d) bradipnee pronunțată și hipotensiune avansată
e) [x] convulsii
---------------------------------------------------------------------
76. A3 Formele electrocardiografice ale fibrilației ventriculare includ:
a) fluterul ventricular
b) [x] fibrilația ventriculară cu unde fine (mici)
c) [x] fibrilația ventriculară cu unde mari
d) torsada vîrfurilor
e) fibrilația ventriculară cu unde medii
---------------------------------------------------------------------
77. A3 La ritmurile șocabile de stop cardiac se referă:
a) [x] fibrilația ventriculară
b) [x] tahicardia ventriculară fără puls
c) asistolia
d) activitatea electrică fără puls
e) torsada vîrfurilor
---------------------------------------------------------------------
78. A3 Оn funcție de durata tulburării de ritm Tahicardia Ventriculară se clasifică:
a) [x] TV nesusținută (<30secunde)
b) TV nesusținută (30-50secunde)
c) TV susținută (<30secunde)
d) [x] TV susținută (>30secunde)
e) TV monomorfă
---------------------------------------------------------------------
79. A3 Оn funcție de morfologia complexului QRS tahicardia ventriculară se оmparte:
a) tahicardie supraventriculară
b) [x] tahicardie monomorfă
c) [x] tahicardie polimorfă
d) [x] torsada vîrfurilor
e) tahicardie nesusținută
---------------------------------------------------------------------
80. A3 Referitor la administrarea epinefrinei оn RCR și C:
a) se administrează iv 0.1 mg
b) [x] se administrează 1.0 mg din sol 1:10000
c) [x] se administrează prima doză după al doilea șoc
d) [x] se administrează la fiecare 3-5 min
e) se administrează intracardiac
---------------------------------------------------------------------
81. A3 Referitor la administrarea amiodaronei оn stopul cardiac prin ritmuri șocabile:
a) [x] se administrează după al treilea șoc оn doză de 300 mg
b) se administrează după al doilea șoc оn doză de 300 mg
c) [x] se administrează după al cincelea șoc оn doză de 150 mg
d) [x] administrarea este urmată de administrarea unui bolus de 20 - 30 ml de ser fiziologic
e) se administrează endotraheal
---------------------------------------------------------------------
82. A3 Referitor la administrarea lidocainei оn stopul cardiac prin ritmuri șocabile:
a) [x] se administrează intravenos sau intraosos
b) se administrează оn asociere cu amiodarona
c) [x] se administrează оn lipsa amiodaronei
d) [x] se administrează оn doza de 1,0-1,5 mg/kg оn bolus
e) [x] se poate repeta la 5-10 min оn doză de 0,5-0,75 mg/kg
---------------------------------------------------------------------
83. A3 Manifestările clinice ale activității electrice fără puls includ:

a) [x] colaps și TA joasă sau ne se determină
b) [x] inconștiență
c) [x] respirația agonală sau apnee
d) [x] pe ECG va fi present orice ritm cardiac (altul decît FV sau TV fără puls) оn lipsa pulsului
e) pacient conștient cu hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
84. A3 Repartizarea volumului sangvin circulant оn organismul omului constituie:
a) [x] оn circulația sistemică 75-84%
b) [x] оn artere și arteriole15-20%
c) оn capilare 10-15%
d) оn circulația pulmonară 35-40%
e) [x] оn inimă 8-10%
---------------------------------------------------------------------
85. A3 Cauzele hipoperfuziei tisulare la pacientul politraumatizat оn șoc hipovolemic
sunt:
a) [x] șocul hipovolemic secundar hemoragiilor post traumatice
b) sindromul răspunsului inflamator systemic
c) [x] șocul cardiogen secundar traumatismelor cutiei toracice
d) [x] șocul neurogen secundar traumatismelor vertebro-medulare
e) șocul anafilactic
---------------------------------------------------------------------
86. A3 Clasificarea gradelor Hemoragiilor conform Comitetului Traumatologic al
Colegiului American de Chirurgie оn % din volumul sangvin circulant include:
a) [x] Gradul I - 10-15%
b) Gradul II - 15-20%
c) [x] Gradul II - 15-30%
d) [x] Gradul III - 30-40%
e) [x] Gradul IV - >40%
---------------------------------------------------------------------
87. A3 Clasificarea Gradelor hemoragiilor conform Comitetului Traumatologic al
Colegiului American de Chirurgie оn ml include:
a) Gradul I - pînă la 1000 ml
b) [x] Gradul I - pînă la 750 ml
c) [x] Gradul II - 750-1500ml
d) Gradul II - 1000-2000ml
e) [x] Gradul IV - mai mult de 2000 ml
---------------------------------------------------------------------
88. A3 Mecanismele compensatorii оn șocul hipovolemic includ:
a) [x] reflexele baroreceptoare care exercită o puternică simulare simpatică
b) [x] formarea angiotenzinei оn exces produce vasoconstricția arterelor periferice și reduce
eliminările de săruri și apă la nivel renal
c) [x] formarea vasopresinei оn exces produce vasoconstricția arterelor și venelor periferice,
creste puernic retenția de apă la nivel renal
d) creșterea reоntoarcerii venoase a sîngelui la inimă, a debitului cardiac și a indexului bătaie
e) [x] răspunsul SNC la scăderi a TAs sub 50 mmHg și ischemie cerebrală exercită o și mai
puternică stimulare simpatică
---------------------------------------------------------------------
89. A3 Valorile medii ale volemiei оn corelare cu vîrsta sunt:
a) [x] prematurul 100 ml/kg corp greutate
b) [x] nou născut оn termen 90 ml/kg corp greutate
c) [x] copil 80 ml/kg corp greutate
d) copil 70 ml/kg corp greutate
e) [x] adult 60-70 ml/kg corp greutate
---------------------------------------------------------------------
90. A3 Repartizarea volumului sangvin circulant оn organismul omului este:
a) оn circulația sistemică 50-60%
b) оn circulația pulmonară 30-40%
c) [x] оn circulația sistemică 75-84%
d) [x] оn vene și venule 65-75%
e) [x] оn plămîni 12-15%
---------------------------------------------------------------------
91. A3 Volumul aproximativ al hemoragiei conform indecelui de șoc Allgower constituie:
a) indicele de șoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 20-30% din VSC
b) indicele de șoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 0-10% din VSC
c) [x] indicele de șoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 10-20% din
VSC
d) indicele de șoc Allgower 1,5-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50% din VSC
e) [x] indicele de șoc Allgower 1,5-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-50% din
VSC
---------------------------------------------------------------------
92. A3 Volumul aproximativ al hemoragiei conform indecelui de șoc Allgower constituie:
a) indicele de șoc Allgower 1,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-50% din VSC
b) [x] indicele de șoc Allgower 1,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 20-30% din
VSC
c) indicele de șoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50-60% din VSC
d) indicele de șoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-40% din VSC
e) [x] indicele de șoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50% din VSC
---------------------------------------------------------------------
93. A3 Volumul sangvin circulant оn corelare cu vîrsta constituie:
a) copil de 1 an - 1000 ml
b) [x] copil de 5 ani - 1600ml
c) copil de 10 ani - 2000ml
d) [x] copil de 10 ani - 2400ml
e) [x] adult - 5000ml
---------------------------------------------------------------------
94. A3 Volumul sangvin circulant оn corelare cu vîrsta constituie:
a) [x] nou născut оn termen 230-260 ml
b) [x] vîrsta de 1 an - 800 ml
c) [x] vîrsta de 5 ani - 1440-1600ml
d) vîrsta de 10 ani - 3000-3200ml
e) [x] adult - 5000 ml
---------------------------------------------------------------------
95. A3 Șocul hemoragic de gradul I se manifestă:
a) dispnee
b) [x] tahicardie
c) [x] indexul de șoc Allgower 0,5- 0,8
d) oligurie
e) [x] anxietate
---------------------------------------------------------------------
96. A3 Asistența medicală de urgență оn șocul hemoragic de gradul I include:
a) [x] oxigenoterapia
b) [x] hemostaza și imobilizarea provizorie
c) compensare volemică cu preparate macromoleculare
d) [x] compensare volemică cu cristaloizi
e) [x] sedare și analgezie
---------------------------------------------------------------------
97. A3 Șocul hemoragic de gradul II clinic se manifestă:
a) [x] hipotensiune оn ortostatism (TA scade cu mai mult de 15 mm Hg și crește TA diastolică)
b) tahicardie peste 140 bătăi/min
c) [x] tegumente palide și reci
d) indicele de șoc Allgower 2,0 și mai mult
e) [x] volumul hemoragiei 750-1500 ml
---------------------------------------------------------------------
98. A3 Șocul hemoragic de gradul II clinic se manifestă:
a) [x] tahicardie peste 100 bătăi/min
b) [x] TA оn decubit dorsal ușor scăzută
c) diureză 70-100 ml/ora
d) [x] respirația frecventă 20-25 оn min, tahipnee
e) [x] anxietate și/sau agresivitate
---------------------------------------------------------------------
99. A3 Asistența terapeutică de urgență оn șocul hemoragic gradul II include:
a) [x] oxigenoterapie
b) [x] asigurarea hemostazei și imobilizării provizorii conform indicațiilor clinice
c) compensarea volemică cu preparate macromoleculare
d) [x] compensarea volemică cu cristaloizi
e) [x] analgezia și sedarea pacientului
---------------------------------------------------------------------
100. A3 Șocul hemoragic gradul III clinic se manifestă:
a) [x] tahicardie peste 120 bătăi оn min
b) [x] hipotensiune arterială
c) indicele de șoc Allgower 2,0 și mai mult
d) [x] prăbușirea PVC
e) volumul hemoragiei 2000 ml și mai mult
---------------------------------------------------------------------
101. A3 Șocul hemoragic de gradul III clinic se manifestă:
a) [x] hipotensiune оn decubit dorsal, tahicardie peste 120 bătăi/min
b) [x] tegumente palide, acoperite cu transpirații reci
c) [x] indicele de șoc Allgower 1,5-2,0
d) diureza 40-50 ml/oră
e) volumul hemoragiei 750-1500 ml
---------------------------------------------------------------------
102. A3 Asistența terapeutică de urgență оn șocul hemoragic de gradul III include:
a) [x] ABC
b) [x] oxigenoterapia
c) intubație endotraheală
d) [x] compensare volemică
e) [x] hemostază și imobilizare provizorie
---------------------------------------------------------------------
103. A3 Asistența terapeutică de urgență оn șocul hemoragic de gradul III include:
a) [x] ABC, oxigenoterapia
b) [x] hemostază provizorie
c) [x] imobilizare provizorie
d) [x] sedare și analgezie
e) intubație endotraheală
---------------------------------------------------------------------
104. A3 Indicațiile de aplicare a pantalonilor antișoc includ:
a) hemotoraxul masiv
b) [x] hemoragii cu sursa sîngerării sub diafragm
c) hemoragii cu sursa sîngerării deasupra diafragmului
d) hematoame intracraniene
e) [x] pacienți оn șoc hipovolemic care nu răspund la compensarea volemică
---------------------------------------------------------------------
105. A3 Manifestările clinice ale șocului hemoragic de grad IV includ:
a) tahicardie peste 120 bătăi/min
b) [x] hipotensiune avansată TAs оn decubit dorsal 50-60 mmHg
c) [x] anurie
d) [x] comă
e) volumul hemoragiei 1500-2000ml
---------------------------------------------------------------------
106. A3 Manifestările clinice ale șocului hemoragic de grad IV includ:
a) [x] respirație slăbită, superficială, peste 35 оn min
b) [x] anurie
c) [x] comă
d) indicile de șoc Allgower 1,5
e) [x] acidoza metabolică și alcaloză respiratorie
---------------------------------------------------------------------
107. A3 Tratamentul șocului hemoragic de grad IV include:

a) [x] ABC, oxigenoterapie
b) [x] intubație endotraheală
c) [x] compensare volemică cu stabilizarea TAs la nivel de 120 mmHg
d) compensare volemică оn regim de hipotensiune permisivă
e) [x] analgezia și sedarea pacientului
---------------------------------------------------------------------
108. A3 Tratamentul șocului hemoragic de grad IV la un pacient cu traumatism cranio-
cerebral sever include:
a) [x] intubație endotraheală
b) [x] imobilizare și hemostază provizorie
c) compensare volemică cu stabilizarea hemodinamică a pacientului оn regim de hipotensiune
permisivă
d) analgezie și sedare
e) [x] compensare volemică cu stabilizarea hemodinamică a pacientului la nivel de peste 100
mmHg a TAs
---------------------------------------------------------------------
109. A3 Semnele de probabilitate a unei fracturi includ:
a) [x] durerea și impotența funcțională
b) [x] deformarea regiunii prin edem
c) [x] echimoze sufuziuni sangvine ori hematom cauzate de rupturi vasculare
d) crepitația provocată de deplasarea intenționată a fragmentului
e) [x] scurtarea segmentului оn caz de deplasare a fragmentelor
---------------------------------------------------------------------
110. A3 Semnele de probabilitate a unei fracturi includ:
a) semnul radiologic al discontinuității osului
b) mobilitatea anormală a membrului lezat
c) [x] deformarea regiunii prin edem
d) [x] scurtarea segmentului оn caz de deplasare a fragmentelor
e) [x] durerea și impotența funcțională
---------------------------------------------------------------------
111. A3 Semnele sigure ale unei fracturi includ:
a) [x] mobilitatea anormală
b) [x] intreruperea evidentă a discontinuității osului
c) scurtarea segmentului
d) [x] prezența semnului crepitației
e) [x] semnul radiologic al discontinuității osului
---------------------------------------------------------------------
112. A1 Conceptul de „lanț al supraviețuirii" este definit ca:
a) totalitatea de acțiuni continuie de evaluare și determinare a funcțiilor vitale la o persoană
inconștientă
b) totalitataea de acțiuni care asigură Suportul Vital Avansat
c) [x] acțiuni continue, concomitente și consecutive, 5 verigi integrate оn asigurarea succesului
resuscitării, atît оn vîrsta adultă, cît și la copii de 0-18 ani
d) terapie intensivă postresuscitare a encefalopatiei anoxice
e) terapie postresuscitare - terapie orientată spre refacerea integrală a funcțiilor cerebrale
---------------------------------------------------------------------
113. A3 Identificați componentele ,,lanțului supravețuirii" оn stopul cardio-respirator
adulți:
a) [x] recunoașterea imediată a stopului cardiac și activarea (alarmarea) serviciului de urgență
903 (112)
b) [x] RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
c) [x] defibrilarea rapidă timp de 3-5 minute
d) examenul secudar
e) asistența psihologică postresuscitare
---------------------------------------------------------------------
114. A3 Identificați componentele ,,lanțului supravețuirii" оn stopul Cardio-Respirator la
adulți:
a) [x] recunoașterea imediată a stopului cardiac și activarea (alamarea) serviciului de urgență
903 (112)
b) [x] RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
c) cardioversie
d) [x] suportul vital avansat efectiv
e) asistența psihologică postresuscitare
---------------------------------------------------------------------
115. A3 Componentele ,,lanțului de supravețuirii" оn stopul Cardio-Respirator la copii:
a) [x] măsuri de prevenire a Stopului Cardiorespirator la copii
b) [x] recunoașterea și RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
c) [x] accesul la serviciile de urgență 903, 112, cu personal instruit și dotat tehnologic
d) [x] Suportul Vital Avansat efectiv
e) asitență socială post-resuscitare
---------------------------------------------------------------------
116. A3 Componentele ,,lanțului supravețuirii" оn stopul Cardio-Respirator la copii:
a) [x] asistență post-resuscitare integrate
b) [x] măsuri de prevenire a Stopului Cardiorespirator la copii
c) asistență psiholoică integral postresuscitare
d) [x] recunoașterea și RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
e) asitență socială post-resuscitare
---------------------------------------------------------------------
117. A3 Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabilește оn baza următoarelor semne
clinice:
a) [x] pierderea conștienței
b) [x] apnee - respirație agonică
c) absența pulsului la artera carotidă
d) [x] atonie, eventual contractură
e) pe ECG ritm sinunsal
---------------------------------------------------------------------
clinice, cu excepția:
a) pierderea conștienței
b) apnee - respirație agonică
d) atonie, eventual contractură
e) [x] pe ECG ritm sinunsal
---------------------------------------------------------------------
clinice:
a) [x] reflex fotomotor absent
b) [x] midriază
c) [x] traseu izoelectric ECG/EEG, sau FV/TV fără puls
d) status convulsiv
e) FR 7/min
---------------------------------------------------------------------
clinice, cu excepția:
a) pierderea conștienței
b) apnee
d) midriază, cu reflex fotomotor absent
e) [x] pacientul nu răspunde la stimul verbal
---------------------------------------------------------------------
121. A3 Suportul Vital Bazal este constituit din:
a) [x] A
b) [x] B
c) [x] C
d) G
e) D
---------------------------------------------------------------------
122. A3 Obiectivele punctului A al SVB la adult sunt:
a) [x] recunoașterea obstrucției acute de căi aeriene
b) [x] managementul de bază și avansat al căilor aeriene
c) determinarea frecvenței respirației
d) evaluarea calității excursiei cutiei toraciei
e) [x] ventilația eficace
---------------------------------------------------------------------
123. A3 Managementul de bază al căilor aeriene include:
a) [x] manevre de deschidere a căilor aeriene
b) [x] intubația oro și nazofaringiană
c) cricotiroidostomia cu ac/ventilația cu presiune pozitivă
d) intubația endotraheală
e) cricotiroidostomia chirurgicală
---------------------------------------------------------------------
124. A3 Managementul avansat al căilor aeriene poate fi asigurat prin:
a) manevre de deschidere a căilor aeriene
b) intubația oro și nazofaringiană
c) [x] cricotiroidostomia cu ac/ventilația cu presiune pozitivă
d) [x] intubația endotraheală
e) [x] cricotiroidostomia chirurgicală
---------------------------------------------------------------------
125. A1 Оn caz de management al căilor aeriene fiți precauți оn caz de:
a) suspecție de traumatism nazal
b) [x] suspecție de leziune de coloană vertebrală cervicală, asigurînd imobilizarea gîtului оn
timpul manevrelor de deschidere a căilor aeriene
c) suspecție de traumatism de coloană vertebrală lombară și toracică, asigurînd imobilizarea
pacientului оn timpul manevrelor de deschidere a căilor aeriene
d) fractură femurului
e) fractura sternului
---------------------------------------------------------------------
126. A3 Identificați semnele de obstrucție a căilor aerirene:
a) [x] retracție sternală, costală, subcostală
b) [x] stare de inconștiență
c) [x] imposibilitatea de a vorbi
d) [x] stridor
e) tegumente hiperemiate
---------------------------------------------------------------------
127. A1 Semnele obstrucției căilor aeriene sunt, cu excepția:
a) respirație zgomotoasă
b) flux din căile aeriene scăzut, sau inexistent
c) imposibilitatea de a vorbi
d) stare de inconștiență
e) [x] colorația normocromă a tegumentelor și a mucoaselor
---------------------------------------------------------------------
128. A3 Identificați manevrele de deschidere și de permeabilizare a căilor aeriene:
a) [x] hiperextenzia capului/ridicarea mandibulei
b) [x] subluxarea mandibulei
c) [x] aspirarea orofaringelui și nazofaringelui
d) [x] оndepărtarea corpilor străini orofaringiene cu pensa Magill sau Kocher
e) capnografia
---------------------------------------------------------------------
129. A3 Identificați afirmațiile corecte pentru hiperextenzia capului /ridicarea
mandibulei:
a) este indicată оn catatraumă
b) [x] contraindicată оn suspiciune de leziune de coloană vertebrală cervicală
c) [x] definește manevra Safar
d) definește manevra Esmarch
e) este recomandată copiilor pînă la vîrsta de 1 an
---------------------------------------------------------------------
130. A3 Volumul de aer insuflat fără suplimentare de O2 la adult constituie:
a) 3ml/kg оn 1 secundă
b) [x] 10 ml/kg оn 1 secundă
c) 6-7 ml/kg оn 1 secundă
d) 20 ml/ kg оn 1 secundă
e) [x] 700-1000 ml/secundă
---------------------------------------------------------------------
131. A3 Volumul de aer insuflat cu suplimentare de O2 la adult constituie:
a) 3 ml/kg оn 1 secundă
b) [x] 6-7 ml/kg оn 1 secundă
c) 10 ml/kg оn 1 secundă
d) [x] 400-600 ml/secundă
e) 700-1000 ml/secundă
---------------------------------------------------------------------
132. A1 Consumul de O2 la copii constituie:
a) [x] 6-8 ml/kg/1 min
b) 3-4 ml/kg/min
c) 600 ml/kg/min
d) 1000 ml/kg/min
e) 10ml/kg/sec
---------------------------------------------------------------------
133. A1 Consumul de O2 la adult constituie:
a) 6-8 ml/kg/min.
b) [x] 3-4 ml/kg/min.
c) 600 ml/kg/min.
d) 1000 ml/kg/min.
e) 10ml/kg/sec.
---------------------------------------------------------------------
134. A1 Metode de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare sunt, cu excepția:
a) intubarea endotraheală
b) ctricotireotomia
c) traheotomia
d) aspirarea conținutului traheobronșic cu un aspirator
e) [x] intubarea orofaringiană, nazofaringiană
---------------------------------------------------------------------
135. A3 Identificați metodele de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare prin intubare
endotraheală:
a) [x] intubarea orotraheală
b) intubarea nazofaringiană
c) [x] intubarea nazotraheală
d) intubarea orofaringiană
e) [x] intubarea cu sonda combinată (combitub)
---------------------------------------------------------------------
136. A3 Selectați metodele de ventilare posibil de utilizat оn punctul B al SVB:
a) [x] respirație gură-la-gură
b) [x] respirație gură- la-nas
c) [x] respirație gură-la-gură-și-la-nas
d) [x] respirație gură-la-mască
e) respirație gură-la-sondă endotraheală
---------------------------------------------------------------------
137. A3 Selectați metodele de ventilare:
a) [x] respirație gură-la-gură
b) [x] respirație gură-la-nas
c) [x] respirație gură-la-gură-și-la-nas
d) [x] respirație cu balonul portabil AMBU
e) respirație prin tub esofago-nazo-gastral
---------------------------------------------------------------------
138. A3 Confirmați ventilarea adecvată prin:
a) instalarea reflexului de vomă
b) apariția răspunsului verbal
c) [x] prezența mișcărilor respiratorii de expansiune a cutiei toracice
d) [x] asucultarea și sesizarea aerului expirator
e) apariția tusei
---------------------------------------------------------------------
139. A3 Pulsul central se determiniă la:
a) [x] artera femorală
b) artera radială
c) [x] artera carotidă
d) artera poplitee
e) [x] artera brahială
---------------------------------------------------------------------
140. A3 Pulsul central la nou-născut se determină:
a) artera carotidă
b) [x] artera brahială
c) [x] artera femorală
d) artera temporală
e) vena jugulară
---------------------------------------------------------------------
141. A1 Resuscitarea cardiopulmonară a adultului, efectuată de o singură persosană:
a) 15 compresii : 2 ventilații
b) [x] 30 compresii : 2 ventilațiш
c) 5 compresii : 2 ventilații
d) 3 compresii : 1 ventilație
e) 2 compresii : 15 ventilații
---------------------------------------------------------------------
142. A1 Indicații pentru ventilația gură-la-nas sunt, cu excepția:
a) victima este inconștientă, nu respiră, iar gura este serios lezată
b) victima este inconștientă, nu respiră, victima este salvată de la оnec
c) resuscitarea este efectuată de un copil
d) din motive estetice
e) [x] victima este inconștientă, frecvența respirației este 10/ min
---------------------------------------------------------------------
143. A3 Resuscitarea cardiorespiratorie se continuă pînă la:
a) [x] sosirea ajutorului calificat care preia manevrele de resuscitare
b) [x] apariția semnelor vitale
c) [x] epuizarea salvatorului
d) [x] apariția semnelor precoce de moarte biologică
e) 10 minute
---------------------------------------------------------------------
144. A3 Determinarea prezenței respirației la pacientul inconștient se face prin:
a) [x] observarea expansiunii peretelui anerior al cutiei toracice
b) obseravarea mișcării peretelui abdominal anterior
c) [x] ascultarea prezenței inspirației și expirației
d) [x] sesizarea prezenței jetului de aer expirat
e) provocarea unui stimul dureros
---------------------------------------------------------------------
145. A1 După obstrucția totală a căilor respiratorii pierderea conștienței se instalează оn:
a) 30 secunde
b) 1 minută
c) [x] 2 minute
d) 7 minute
e) 10 minute
---------------------------------------------------------------------
146. A1 Оn obstrucția severă a căilor respiratorii apnea se instalează оn:
a) 30 secunde
b) 1-2 minute
c) [x] 2-6 minute
d) 5-10 minute
e) 30 minute
---------------------------------------------------------------------
147. A1 Оn obstrucția totală a căilor respiratorii prin corpi straini, stopul cardiac se
instalează оn:
a) 30 secunde
b) 1-2 minute
c) [x] 5-10 minute
d) 2-6 minute
e) 30 minute
---------------------------------------------------------------------
148. A3 Оn obstrucția căilor respiratorii prin corpi straini, stopul cardiac survine:
a) оn sistolă
b) [x] оn diastolă
c) [x] prin asistolie
d) disociație electro-mecanică
e) fibrilație ventriculară/tahicardie ventriculară fără puls
---------------------------------------------------------------------
149. A3 Obstrucția căilor respiratorii poate fi:
a) [x] ușoară
b) [x] severă
c) compensată
d) decompensată
e) subcompensată
---------------------------------------------------------------------
150. A3 Criteriile ventilării corecte la nou născut sunt:
a) [x] mișcări de expansiune și depresiune respiratorie
b) [x] prezența getului de aer expirator
c) [x] de asigurat frecvența respirației 20-30 respirații/minut
d) de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
e) de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut
---------------------------------------------------------------------
151. A3 Criteriile ventilării corecte la sugar (1-12 luni):
c) [x] de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
d) de asigurat frecvența respirației 20-30 respirații/minut
---------------------------------------------------------------------
152. A3 Criteriile ventilării corecte la copil 1-8 ani:
---------------------------------------------------------------------
153. A3 Criteriile ventilării corecte la copii de 8-15 ani:
---------------------------------------------------------------------
154. A3 Criteriile ventilării corecte la copii mai mai de 15 ani:
c) de asigurat frecvența respirației 20-30 respirații/minut
e) [x] de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut
---------------------------------------------------------------------
155. A1 Оn caz de dificultăți respiratorii la ventilare:
a) continuați să ventilați
b) [x] verificați permeabilitatea căilor aeriene
c) nu оntreprindeți nimic
d) constatați moartea biologică a pacientului
e) amplasați victima оn poziția laterală de siguranță
---------------------------------------------------------------------
156. A3 Resuscitarea cardiorespiratorie continuă pînă la, cu excepția:
a) 30 minute
b) reapariția semnelor vitale (puls, respirație)
c) [x] 2 minute
d) [x] constatarea morții biologice
e) 10 minute
---------------------------------------------------------------------
157. A3 Identificați traumatismele toracice cu risc imediat pentru viața bolnavului:
a) [x] obstrucția de căi aeriene
b) [x] pneumotoracele deschis
c) contuzia cordului
d) traumatismele esofagului
e) [x] pneumotoracele sufocant (cu supapă)
---------------------------------------------------------------------
a) [x] pneumotoracele deschis
b) [x] tamponada cardiacă
c) [x] voletul costal
d) contuzia plămînilor
e) traumatismele căilor aeriene
---------------------------------------------------------------------
a) [x] voletul costal
c) [x] obstrucția de căi aeriene
d) ruptura diafragmului
e) hemotoraxul mic și mijlociu
---------------------------------------------------------------------
160. A1 Identificați traumatismul toracic cu risc imediat pentru viața bolnavului:
a) hemotoraxul mic și mijlociu
b) [x] hemotoraxul masiv
c) ruptura diafragmului și hernia diafragmatică posttraumatică
d) leziunea toracică a esofagului
e) pneumotoracele simplu
---------------------------------------------------------------------
161. A3 La traumatismele toracice cu risc potențat pentru viața pacientului sunt atribuite:
a) obstrucția de căi aeriene
b) [x] hemotoraxul mic și mijlociu
c) tamponada cardiacă
d) [x] ruptura diafragmului și hernia diafragmatică posttraumatică
e) [x] contuzia cordului
---------------------------------------------------------------------
a) [x] contuzia pulmonară
b) [x] contuzia cordului
c) voletul costal
d) [x] leziunile traumatice a esofagului
e) [x] ruptura traumatică a căilor aeriene
---------------------------------------------------------------------
a) [x] pneumotoracele simplu
b) hemotoraxul masiv
c) [x] leziunile traumatice a esofagului
d) [x] ruptura diafragmului și hernia diafragmatică posttraumatică
e) contuzia peretelui cutiei toracice
---------------------------------------------------------------------
164. A1 Identificați traumatismul toracic cu risc potențat pentru viața pacientului:
b) hemotoraxul masiv
c) [x] leziunile traumatice a esofagului
d) tamponada cardiacă
e) contuzia peretelui cutiei toracice
---------------------------------------------------------------------
165. A3 Traumatismele toracice frecvent оntîlnite includ:
a) [x] emfizemul subcutan
b) [x] fracturile de coastă sau de coaste
c) [x] fractura sternului și claviculei
d) obstrucția de căi aeriene
e) contuzia plămînilor
---------------------------------------------------------------------
166. A3 Traumatismele toracice frecvent оntîlnite includ:
a) [x] contuzia peretelui cutiei toracice
b) voletul costal
c) [x] fractura sternului și a claviculei
d) [x] fracturile de coastă sau de coaste
e) ruptura diafragmului
---------------------------------------------------------------------
167. A1 Identificați traumatismul toracic frecvent оntîlnit:
b) contuzia plămînilor
c) contuzia cordului
d) [x] contuzia peretelui cutiei toracice
e) hemotoraxul masiv
---------------------------------------------------------------------
168. A3 La traumatismele toracice оnchise sunt atribuite:
a) [x] contuziile peretelui cutiei toracice (cu sau fără leziuni viscerale toracice)
b) plăgi ale peretelui cutiei toracice nepenetrante
c) [x] fracturi și luxații ale scheletului toracic fără оntreruperea integrității pielii
d) plăgi penetrante al peretelui cutiei toracice
e) plăgi ale organelor mediastinale
---------------------------------------------------------------------
169. A3 La traumatismele deschise ale cutiei toracice se atribuie:
a) fracturi și luxații ale scheletului toracic fără оntreruperea integrității pielii
b) [x] plăgile nepenetrante al peretelui cutie toracice
c) [x] plăgile penetrante al peretelui cutiei toracice
d) [x] plăgi ale organelor mediastinale
e) contuziile peretelui cutiei toracice
---------------------------------------------------------------------
170. A1 Tratamentul de stabilizare a pacientului cu pneumotorace deschis include:
a) [x] aplicarea pansamentului ocluziv
b) decompresia cavității pleurale
c) compensarea volemică
d) imobilizarea voletului
e) intubarea pacientului
---------------------------------------------------------------------
171. A3 Devierea de trahee la examenul pacientului cu traumatisme toracice este prezentă
оn:
a) [x] pneumotoracele sufocant (cu supapă)
c) voletul costal
e) [x] hemotoraxul masiv
---------------------------------------------------------------------
172. A3 Examenul radiologic оn pneumotoracele compresiv cu supapă evidențiază:
a) [x] plămîn colabat
b) [x] cavitate pleurală hipertransparentă
c) opacitate lichidiană masivă
d) [x] cordul și mediastinul deplasate spre partea sănătoasă
e) respirația paradoxală
---------------------------------------------------------------------
173. A1 Decompresia pleurală оn pneumotoracele sufocant cu supapă se efectuează:
a) оn spațiul V-IV pe linia axilară medie
b) [x] оn spațiul II intercostal de partea afectată pe linia medioclaviculară
c) оn spațiul II intercostal de ambele părți pe linia medioclaviculară
d) оn spațiul IV-V intercostal pe linia axilară posterioară
e) оn spațiul V intercostal оn poziția șezindă a pacientului
---------------------------------------------------------------------
174. A3 Voletul costal determină apariția IRA (insuficienței respiratorii acute) prin:
a) [x] scăderea spațiului toracic
b) [x] pierderea rigidității cutiei toracice
c) efuziuni pleurale
d) [x] alterarea profundă a respirației externe
e) obstrucția căilor aeriene
---------------------------------------------------------------------
175. A3 Sindromul de compresiune оn traumatismele toracice este prezent оn:
a) [x] hemotorax
b) [x] leziunile mediastinului
c) [x] chilotorax
d) obstrucția de căi aeriene
e) afectarea căilor aeriene оn arsurile termice
---------------------------------------------------------------------
176. A3 Sindromul de compresiune оn traumatismele toracice se instalează:
a) [x] leziunile organelor mediastinului
b) [x] pneumotorace
c) [x] leziunile diafragmului
d) [x] leziunile cardio-pericardice
e) efuziuni pleurale
---------------------------------------------------------------------
177. A1 Cel mai mare producător de acid lactic оn organism este:
a) ficatul
b) rinichii
c) pancreasul
d) [x] plămînii
e) glandele suprarenale
---------------------------------------------------------------------
178. A3 Sindroamele fiziopatologice caracteristice traumatismelor toracice includ:
a) [x] sindromul de detresă respiratorie acută
b) [x] sindromul de dezichilibru hidro-electrolitic
c) [x] sindromul de dezichilibru acido-bazic
d) [x] sindromul toxico-infecțios
e) sindromul de vena cavă superioară
---------------------------------------------------------------------
179. A3 Tripla manevră Safar include:
a) [x] hiperextensia capului
b) [x] subluxarea anterioară a mandibulei
c) manevra Sellik
d) [x] deschiderea gurii și оndepărtarea corpilor străini vizibili cu două degete оnfășurate cu
tifon
e) оndepărtarea corpilor străini vizibili cu pensa Mgill sau Koher
---------------------------------------------------------------------
180. A1 Dezobstrucția căilor aeriene superioare se realizează prin metodele enumărate cu
excepția:
a) tripla manevră Safar
b) intubația orofaringiană
c) intubația nazofaringiană
d) obturatorul esofagian
e) [x] cricotiriotomia și cricotiriostomia pe ac
---------------------------------------------------------------------
181. A3 Dezobstrucția căilor aeriene inferioare include:
a) [x] intubație endotraheală
b) [x] cricotiriotomia și cricotiriostomia pe ac
c) [x] traheostomie
d) aplicarea obturatorului esofagian
e) [x] aspirația secreților traheobronșice
---------------------------------------------------------------------
182. A3 Tabloul clinic al pneumotoraxului deschis se caracterizează prin:

a) [x] prezența mărcii traumatice toracice
b) [x] traumatopnee
c) [x] tulburări respiratorii și circulatorii importante
d) matitate la percutie
e) [x] dispnee cu polipnee
---------------------------------------------------------------------
183. A3 Sursa sîngerării оn hemotorace poate fi:
a) [x] parietală prin lezarea arterelor intercostale și a arterei mamare interne
b) [x] pulmonara, оn rupturile și plăgile pulmonare
c) [x] mediastinala оn leziunile cordului și vaselor mari
d) [x] abdominală оn cazul plăgilor toraco-abdominale
e) fractura coloanei vertebrale
---------------------------------------------------------------------
184. A3 Hemotoraxul include trei forme clinice:
a) hemotorax mic < hemotorax mic 150-250 ml
b) hemotorax mic 150-250 ml
c) [x] hemotorax mic 250-500 ml
d) [x] hemotorax mediu 500-1500 ml
e) [x] hemotorax masiv > 1500 ml
---------------------------------------------------------------------
185. A3 Tabloul clinic al hemotoraxului masiv include:
a) [x] semne de șoc hemoragic
b) [x] deviație de trahee spre partea sănătoasă
c) timpanism la percutie
d) [x] abolirea murmurului vezicular
e) [x] diminuarea amplitudei mișcărilor respiratorii
---------------------------------------------------------------------
186. A3 Examenul radiologic al pacientului cu hemotorace masiv include:
a) cavitate pleurală hipertransparentă
b) [x] opacitate lichidiană masivă
c) [x] deplasarea cordului și mediastinului spre partea sănătoasă
d) [x] plămîn colabat оmpins spre hil
e) cavitate pleurale hipertransparentă
---------------------------------------------------------------------
187. A1 Semnul caracteristic al voletului costal cu instabilitate toracică sevără este:
a) traumatopneia
b) [x] respirația paradoxală
c) respirația paradoxală abdominală
d) emfizemul subcutan
e) respirația tahipneică
---------------------------------------------------------------------
188. A3 Examenul radiologic оn voletul costal cu instabilitate toracică severă evidențiază:
a) [x] voletul
b) [x] respirații paradoxale
c) [x] balansul mediastinului
d) opacitatea lichidiană
e) hipertransparența cavității pleurale
---------------------------------------------------------------------
189. A3 Puncția pleurală оn hemotoraxul masiv se efectuează:
a) spațiile intercostale 3-4 pe linia axilară posterioară (оn decubit dorsal)
b) [x] spațiile intercostale 4-5 pe linia axilară medie (оn decubit dorsal)
c) [x] spațiile intercostale 6-7 pe linia axilară posterioară (оn decubit dorsal)
d) spațiile intercostale 8-9 pe linia axilară posterioară (poziție șezindă)
e) spațiul 2 intercostal pe linia medioclaviculară de partea afectată
---------------------------------------------------------------------
190. A3 Tabloul clinic al tamponadei cardiace include:
a) [x] paloarea tegumentelor și mucoaselor
b) [x] hipotensiune arterială și dispariția pulsului
c) [x] turgescența jugularelor
d) [x] abolirea sau asurzirea zgomotelor cardiace
e) hipertensiune arterială și accentuarea zgomotelor cardiace
---------------------------------------------------------------------
191. A3 Triada Beck include:
a) semne ECG de ischemie miocardică cu tulburări de ritm cu complexe QRS
b) [x] hipertensiune venoasă centrală și periferică
c) [x] hipotensiune arterială cu dispariția pulsului și a zgomotelor cardiace
d) [x] creșterea umbrei cardiace și imobilitatea cordului
e) manifestări clinice de insuficiență acută de ventricul stîng
---------------------------------------------------------------------
192. A3 Triada factorilor letali include:
a) [x] acidoza
b) dezechilibrele hidroelectrolitice
c) [x] coagulopatia
d) hipertermia
e) [x] hipotermia
---------------------------------------------------------------------
193. A1 Resuscitarea оn regim de hipotensiune a pacientului politraumatizat оn șoc
hemoragic pînă la hemostaza chirurgicală prevede:
a) stabilizarea TAs la nivel de 60-70 mmHg
b) stabilizarea TAs la nivel de 70-80 mmHg
c) [x] stabilizarea TAs la nivel de 80-90 mmHg
d) stabilizarea TAs la nivel de 90-100 mmHg
e) stabilizarea TAs la nivel de 100-120 mmHg
---------------------------------------------------------------------
194. A1 Compensarea volemică a pacientului politraumatizat cu TCC și șoc hemoragic
include:
a) stabilizarea TAs la nivel de 60-70 mmHg
b) stabilizarea TAs la nivel de 70-80 mmHg
c) stabilizarea TAs la nivel de 80-90 mmHg
d) stabilizarea TAs la nivel de 90-100 mmHg
e) [x] stabilizarea TAs la nivel de 100-120 mmHg
---------------------------------------------------------------------
195. A3 La arsuri superficiale atribuim:
a) [x] arsurile de grad I
b) [x] arsurile de grad II
c) [x] arsurile de grad III A
d) arsurile de grad III B
e) arsurile de grad IV
---------------------------------------------------------------------
196. A3 La arsuri profunde atribuim:
a) arsurile de grad I
b) arsurile de grad II
c) arsurile de grad III A
d) [x] arsurile de grad III B
e) [x] arsurile de grad IV
---------------------------------------------------------------------
197. A1 Metoda palmei (cu degetele apropiate) оn determinarea suprafeței arse se
bazează:
a) palma medicului constituie 1% din suprafața corporală
b) palma pacientului constituie 5% din suprafața lui corporală
c) palma pacientului constituie 3% din suprafața lui corporală
d) palma pacientului constituie 2% din suprafața lui corporală
e) [x] palma pacientului constituie 1% din suprafața lui corporală
---------------------------------------------------------------------
198. A1 Șocul postcombustional оn arsurile de grad II la un adult se poate instala:
a) dacă arsura ocupă 10% din suprafața corporală
b) [x] dacă arsura ocupă 15% din suprafața corporală
c) dacă arsura ocupă 20% din suprafața corporală
d) dacă arsura ocupă 25% din suprafața corporală
e) dacă arsura ocupă 30% din suprafața corporală
---------------------------------------------------------------------
199. A1 Оn scopul diminuării profunzimii arsurii se vor spăla arsurile ce ocupă:
a) pînă la 10% din suprafața ariei corporale
b) pînă la 15% din suprafața ariei corporale
c) [x] pînă la 20% din suprafața ariei corporale
d) pînă la 30% din suprafața ariei corporale
e) pînă la 40% și mai mult
---------------------------------------------------------------------
200. A1 Compensarea volemică este obligatorie оn prespital la adulți cu arsuri
superficiale:
a) ce depășesc 10% din aria totală a suprafeței corporale
b) [x] ce depășesc 15% din aria totală a suprafeței corporale
c) ce depășesc 20% din aria totală a suprafeței corporale
d) ce depășesc 30% din aria totală a suprafeței corporale
e) ce depășesc 40% din aria totală a suprafeței corporale
---------------------------------------------------------------------
201. A3 Arsurile de grad I se caracterizează:

a) [x] eritem dureros
b) [x] edem superficial
c) flictene (bule) cu lichid sero-citrin
d) flictene (bule) cu lichid sero-sanguinolent
e) necroza epidermului
---------------------------------------------------------------------
202. A1 Semnul caracteristic al arsurilor de grad II este:
a) edem superficial
b) [x] flictene cu conținut sero-citrin
c) flictene cu conținut hemoragic
d) necroza epidermului și dermului
e) necroza tuturor straturilor
---------------------------------------------------------------------
203. A1 Semnul caracteristic al arsurilor de grad III este:
a) edem superficial
b) flictene cu conținut sero-citrin
c) [x] flictene cu conținut hemoragic
d) necroza epidermului și dermului
e) necroza tuturor straturilor
---------------------------------------------------------------------
204. A3 Conform regulei cifrei 9 (Wallace), valoarea procentuală a regiunilor enumărate
constituie:
a) [x] cap, gît 9%
b) [x] membru toracic 9%
c) membru pelvic cîte 9% fiecare
d) [x] membru pelvic cîte 18% fiecare
e) trunchiul anterior 9%
---------------------------------------------------------------------
205. A3 Conform regulei cifrei 9 (Wallace), valoarea procentuală a regiunilor enumărate
constituie:
a) [x] perineu și organe genitale externe 1%
b) [x] trunchiul posterior 18%
c) [x] trunchiul anterior 18%
d) [x] membrul pelvin 18%
e) capul, gîtul 18%
---------------------------------------------------------------------
206. A1 Compensarea volemică este obligatorie оn prespital la copii cu arsuri superficiale:
a) [x] ce depășesc 10% din aria totală a suprafeței corporale
b) ce depășesc 15% din aria totală a suprafeței corporale
c) ce depășesc 20% din aria totală a suprafeței corporale
d) ce depășesc 30% din aria totală a suprafeței corporale
e) ce depășesc 40% din aria totală a suprafeței corporale
---------------------------------------------------------------------
207. A3 Contraindicațiile blocantelor canalelor de calciu оn SCA-STEMI includ:

a) [x] boala de nod sinusal
b) [x] blocul AV gr. II-III
c) [x] insuficiența cardiacă congestivă
d) aritmiile supraventriculare
e) infarctul miocardic inclus de cocaină
---------------------------------------------------------------------
208. A3 Contraindicațiile blocantelor canalelor de calciu оn SCA-STEMI includ:
a) hipertensiunea arterială
b) [x] șocul cardiogen
c) [x] hipersensibilitatea la preparate
d) [x] blocul AV grad II-III
e) SCA infarctul indus de cocaină
---------------------------------------------------------------------
209. A3 Indicațiile blocantelor canalelor de calciu оn SCA-STEMI includ:
a) [x] tratamentul aritmiilor supraventriculare
b) [x] blocul atrioventricular grad II-III
c) [x] hipertensiunea arterială
d) [x] infarctul miocardic indus de cocaină
e) șocul cardiogen
---------------------------------------------------------------------
210. A3 Indicațiile blocantelor canalelor de calciu оn SCA-STEMI includ:
a) [x] tratamentul simptomelor anginoase
b) insuficiența cardiacă congestivă
c) șocul cardiogen
d) [x] hipertensiunea
e) boala de nod sinusal
---------------------------------------------------------------------
211. A3 Indicațiile beta-blocantelor оn SCA-STEMI sunt determinate de efectele:
a) [x] antiischemice
b) [x] antitahicardice
c) [x] antiaritmice
d) antiasmatice
e) [x] hipotensoare
---------------------------------------------------------------------
212. A3 Contraindicațiile beta-blocantelor оn SCA-STEMI includ:
a) [x] bradicardia
b) [x] hipotensiunea
c) hipertensiunea
d) tahicardia
e) [x] insuficiența ventriculară stîngă cu EPAC
---------------------------------------------------------------------
a) [x] SCA indus de cocaină
b) [x] șocul cardiogen
c) [x] bronhopneumopatia cronică obstructivă оn acutizare
d) hipotensiunea
e) [x] astmul bronsic
---------------------------------------------------------------------
a) [x] bradicardia<60 bpm, boala de nod sinusal, blocul AV gr.II-III
b) hipertensiunea arterială
c) [x] hipotensiunea arterială
d) [x] șocul cardiogen
e) [x] astmul bronșic
---------------------------------------------------------------------
215. A3 Inhibitorii glicoproteinei IIb/IIIa includ:
a) [x] abciximab
b) reteplaza
c) [x] eptifibatide
d) [x] trirofiban
e) dalteparina
---------------------------------------------------------------------
216. A3 Preparatele anticoagulante utilizate оn tratamentul SCA includ:
a) [x] heparina nefracționată
b) [x] enoxaparina
c) [x] nodroparina
d) tenekteplaza
e) [x] bivalirudina
---------------------------------------------------------------------
217. A1 Preparatele anticoagulante utilizate оn tratamentul SCA includ cu excepția:
a) [x] bivalirudina
b) [x] fondaparinux
c) [x] enoxaparina
d) streptokinaza
e) [x] nodraparina
---------------------------------------------------------------------
218. A3 Tratamentul fibrinolitic оn SCA-STEMI include:
a) [x] alteplaza
b) [x] streptokinaza
c) enoxaparina
d) [x] tenekteplaza
e) bivalirudina
---------------------------------------------------------------------
219. A1 Tratamentul fibrinolitic al SCA-STEMI include:
a) [x] reteplaza
b) eptifibatide
c) tirofiban
d) heparina nefracționată
e) bivalirudina
---------------------------------------------------------------------
220. A3 Ritmurile stopului cardiac șocabile (unde se aplică defibrilarea) includ:

a) fibrilația atrială
b) [x] fibrilația ventriculară
c) [x] tahicardia ventriculară fără puls
d) [x] fluterul atrial
e) fluterul ventricular
---------------------------------------------------------------------
221. A3 Ritmurile stopului cardiac non-șocabile (unde nu se aplică defibrilarea) includ:
a) [x] asistolia
b) tahicardia paroxistică supraventriculară
c) [x] activitatea electrică fără puls (disociația electromecanică)
d) tahicardia ventriculară fără puls
e) bradicardia excesivă
---------------------------------------------------------------------
222. A3 Compresiunile toracice оn RCR și C vor fi оntrerupte pentru:
a) verificarea semnelor vitale
b) atașarea electrozilor
c) [x] analiza ritmului de către defibrilator
d) [x] administrarea șocului electric
e) verificarea ritmului pe monitor
---------------------------------------------------------------------
223. A3 Identificați cauzele prevenibile de stop cardiac incluse оn cei 5H:
a) [x] hiperionia (acidoza)
b) [x] hiper și hipopotasemia
c) hiperfosfatemia
d) hipoxia
e) [x] hipotermia
---------------------------------------------------------------------
224. A3 Identificați cauzele prevenibile de stop cardiac incluse оn 5T:
a) [x] tromboza coronariană
b) [x] tromboembolismul pulmonar acut masiv
c) [x] toxice
e) tromboza venoasă profundă
---------------------------------------------------------------------
225. A3 Identificați cauzele prevenibile de stop cardiac incluse оn 5T:
a) [x] tamponada cardiacă
b) [x] pneumotoracele cu supapă/sufocant
c) pneumotoracele spontan
d) [x] tromboza coronariană
e) [x] tromboembolismul pulmonar acut masiv
---------------------------------------------------------------------
226. A3 Evaluarea cauzelor prevenibile de stop cardiac este obligatorie оn:
a) [x] stopul cardiac prin activitate electrică fără puls (disociația electromecanică)
b) [x] оn ritmurile șocabile refractare la aplicarea șocului electric
c) [x] оn ritmurile șocabile care nu răspund la șocul electric
d) [x] stopul cardiac prin asistolie
e) prezența semnelor de moarte biologică
---------------------------------------------------------------------
227. A3 Fibrilația ventriculară reprezintă:
a) [x] complexe QRS cu frecvența 150-500/min
b) complexe QRS cu durata sub 120 msec
c) [x] unde fine, cu оnălțimea undelor sub 3 mm
d) [x] unde mari cu оnălțimea undelor peste 3 mm
e) oscilații rapide neregulate ca morfologie, durata și amplitudine
---------------------------------------------------------------------
228. A3 Fluterul ventricular reprezintă:
a) [x] complexe QRS cu frecvența 200-350/min
b) [x] prezintă o TV monomorfă cu frecvență foarte оnaltă
c) prezintă o TV polimorfă cu frecvență foarte оnaltă
d) [x] prezintă un aspect sinusoidat accelerat
e) [x] o disritmie tranzitorie care deteriorează оn fibrilație ventriculară
---------------------------------------------------------------------
229. A3 Tahicardia ventriculară fără puls reprezintă:
a) o tahicardie, de obicei regulată cu frecvența 140-240/min
b) [x] o succesiune de mai mult de 3 complexe extrasistolice
c) originară proximal de bifurcația fascicolului His
d) [x] originară distal de bifurcația fascicolului His оn țesutul specializat de conducere sau оn
miocardul ventricular, ori оn ambele țesuturi
e) [x] cel mai frecvent este cauzată de boala coronariană ischemică
---------------------------------------------------------------------
230. A3 Torsada de vîrfuri reprezintă:
a) forma particulară de TV monomorfă
b) [x] forma particulară de TV monomorfă
c) [x] TV cu interval Q-T prelungit
d) [x] complexe ventriculare cu frecvența de 120-250/min
e) aspect elicoidal al complexelor QRS
---------------------------------------------------------------------
231. A3 Administrarea Epinefrinei оn RCR și C se efectuează:
a) [x] оn ritmurile de stop cardiac non-șocabile
b) [x] оn ritmurile de stop cardiac șocabile
c) [x] după al doilea șoc electric
d) după al treilea șoc electric
e) se administrează la fiecare 3-5 min
---------------------------------------------------------------------
232. A3 Tahicardia ventriculară fără puls reprezintă:
a) [x] frecvența cardiacă 100-250 bătăi/min
b) [x] nu există nici o relație оntre undele P și complexele QRS
c) [x] unda P nu poate fi evidențiată pe ECG
d) [x] complexul QRS mai mare de 0,12 sec
e) este cauzată de descărcarea rapidă a mai multor focare ectopice ventriculare
---------------------------------------------------------------------
233. A3 Rimurile șocabile ale stopului cardiac includ:
a) [x] tahicardia ventriculară fără puls
b) fibrilatia atrială
c) [x] fibrilația ventriculară
d) tahicardia paroxistică supraventriculară
e) asistolia
---------------------------------------------------------------------
234. A3 Rimurile non-șocabile ale stopului cardiac includ:
a) fibrilația ventriculară
b) [x] asistolia
c) [x] disociația electromecanică sau activitatea electrică fără puls
e) fibrilația atrială
---------------------------------------------------------------------
235. A3 Programe standardizate de Suport Vital Avansat includ:
a) [x] Suportul Vital Avansat Cardiac
b) [x] Suportul Vital Avansat Obstetrical
c) [x] Suportul Vital Avansat Traumatic
d) [x] Suportul Vital Avansat Pediatric
e) Suportul Vital Avansat Respirator
---------------------------------------------------------------------
236. A1 Compresiunile toracice vor fi оntrerupte pentru:
a) transportarea pacientului la spital
b) conectarea la monitoare
c) Instalarea cateterului periferic sau central
d) [x] analiza ritmului și administrarea șocului electric de defibrilare
e) plasarea padelelor defibrilatorului
---------------------------------------------------------------------
237. A3 Indicațiile utilizării dispozitivelor de compresie toracică includ:
a) [x] оn timpul transportului spre spital
b) [x] RCP și C оn spații оnguste
c) [x] transportul pe brancardă
d) [x] RCP și C оndelungată
e) RCP și C la copii
---------------------------------------------------------------------
238. A3 Alegeți afirmațiile corecte:
a) [x] adrenalina se administrează оn toate tipurile de stop cardiac
b) [x] adrenalina este medicația de primă linie оn șocul anafilactic
c) [x] adrenalina poate fi оnlocuită cu Vasopresină оn stopul cardiac
d) [x] adrenalina este medicația de primă linie оn șocul cardiogen
e) adrenalina se va administra obligatoriu postresuscitare
---------------------------------------------------------------------
239. A3 Administrarea Amiodaronei se va face оn caz de:
a) оn asistolie
b) [x] оn TV fără puls
c) оn Activitatea electrică fără puls /Disociația electromecanică
d) [x] оn Fibrilația Ventriculară
e) Оn Torsada vîrfurilor
---------------------------------------------------------------------
240. A3 Acțiunea Amiodaronei constă оn:
a) [x] creșterea duratei potențialului de acțiune
b) [x] creșterea perioadei refractare
c) [x] scaderea conductibilității prin nodul atrioventricular
d) creșterea conductibilității prin căile accesorii de conducere
e) [x] efect stabilizator de membrană
---------------------------------------------------------------------
241. A3 Alegeți dozele corecte de Amiodaronă оn RCP și C la adulți:
a) 5 mg/kg
b) [x] 300 mg
c) [x] 150 mg
d) 5-10 mg/kg
e) 900 mg/24 ore
---------------------------------------------------------------------
242. A1 Administrarea Atropinei este obligatorie оn:
a) asistolie
b) activitate electrică fără puls
c) fibrilația ventriculară
d) TV fără puls
e) [x] BAV gr.III cu frecvența cardiacă sub 40 bătăi/minut
---------------------------------------------------------------------
243. A3 Administrarea Epinefrinei оn cadrul RCP și C la adulți se va efectua:
a) [x] ritmuri non-șocabile
b) [x] ritmuri șocabile
c) оn FV după administrarea primului șoc electric
d) [x] оn FV după administrarea a două șocuri electrice
e) după intubația endotraheală
---------------------------------------------------------------------
244. A3 Criteriile pentru a nu оncepe efectuarea RCRșiC:
a) [x] pacienții străini posesori ai ordinului valid de DNAR (do not attempt resuscitation/ nu
efectuați resuscitarea)
b) [x] pacientul are semne de moarte biologică: rigor mortis, cornee opacă, midriază fixă,
lividitate cadaverică a zonelor declive
c) [x] nu are nici un beneficiu fiziologic, deoarece funcțiile vitale sunt deteriorate оn pofida
terapiei maximale pentru afecțiuni ca șocul septic
progresiv, procesele neoplazice
d) stop cardiac survenit оn urma unui traumatism toracic
e) stop cardiac fără martori
---------------------------------------------------------------------
245. A3 Criteriile pentru a nu оncepe efectuarea RCRșiC la nou-născuti:
a) [x] vîrsta gestațională confirmată mai mică de 23 săptămîni
b) [x] greutate sub 400 g
c) [x] trisomia XIII sau XVIII confirmată la consultația genetică
d) greutate sub 500 g
e) vîrsta gestațională mai mică de 24 săptămîni
---------------------------------------------------------------------
246. A3 Alegeți dozele corecte de energie electrică оn utilizarea defibrilatorului bifazic оn
RCP și C la adulți, recomandate de Consiliul European de Resuscitare și Societatea
Americană de Cardilogie (AHA):
a) [x] 150J-200J
b) 200J-300J și mai mult
c) [x] 120J-200J
d) 50J-100J
e) 400J-500J
---------------------------------------------------------------------
247. A1 Minimalizarea pauzelor оn compresiunile toracice оn RCP și C la adulți:
a) sub 5 secunde
b) sub 15 secunde
c) sub 20 secunde
d) [x] sub 10 secunde
e) sub 30 secunde
---------------------------------------------------------------------
248. A3 Semne de restabilire a circulației sangvine spontane:
a) [x] apariția pulsului la artera carotidă
b) [x] creșterea PET COІ≥35-40 mm Hg
c) [x] monitorizarea invazivă intrarterială
d) [x] restabilirea respirației spontane
e) restabilirea tonusului muscular
---------------------------------------------------------------------
249. A3 Indicațiile aplicării măștii laringiene:
a) [x] dificultăți оn aplicarea măștii faciale (lipsa dințiilor, purtători de barbă)
b) [x] pacienții la care intubația și ventilația este dificilă cu reflex de fund de gît prezent
c) [x] proceduri și intervenții chirurgicale, care necesită anestezie de scurtă durată
d) [x] personal neinstruit оn tehnicile de intubație endotraheală
e) pacient cu risc de aspirație (stomac plin)
---------------------------------------------------------------------
250. A3 Contraindicațiile de aplicare a măștii laringiene:
a) [x] personal neinstruit оn aplicarea măștii laringiene
b) pacienții la care intubația și ventilația este dificilă cu reflex de fund de gît prezent
c) proceduri și intervenții chirurgicale, care necesită anestezie de scurtă durată
d) personal neinstruit оn tehnicile de intubație endotraheală
e) [x] pacient cu risc de aspirație (stomac plin)
---------------------------------------------------------------------
251. A3 Indicațiile aplicării tubului laringian "rege" includ:
a) [x] pacient inconștient
b) pacient cu reflex de fund de gît prezent
c) [x] pacient cu reflex de fund de gît absent
d) [x] tentative de utilizare fără succes ale altor modalități mai puțin invazive de management
avansat al căilor aeriene
e) pacient cu traumatisme ale căilor aeriene sau de coloană cervicală
---------------------------------------------------------------------
252. A3 Contraindicațiile de aplicarea a tubului laringian "rege" includ:
a) [x] pacient cu reflex de fund de gît prezent
b) [x] pacient cunoscut sau suspect la patologie esofagiană
c) [x] pacent cunoscut cu ingestie de substanțe caustice
d) [x] pacient cu traumatisme ale căilor aeriene sau de coloană cervicală
e) lipsa experienței de intubație endotraheală оn situațiile, cînd este necesară asigurarea
protecției căilor aeriene
---------------------------------------------------------------------
253. A3 Indicațiile aplicării tubului laringian "rege" includ:
a) [x] pacient inconștient
b) pacient cu reflex de fund de gît prezent
c) [x] pacient cu reflex de fund de gît absent
d) [x] tentative de utilizare fără succes ale altor modalități mai puțin invazive de
managemenavansat al căilor aeriene
e) pacient cu traumatisme ale căilor aeriene sau de coloană cervicală
---------------------------------------------------------------------
254. A3 Contraindicațiile de aplicarea a tubului laringian "rege" includ:
a) [x] pacient cu reflex de fund de gît prezent
b) [x] pacient cunoscut sau suspect la patologie esofagiană
c) [x] pacient cunoscut cu ingestie de substanțe caustice
d) [x] pacient cu traumatisme ale căilor aeriene sau de coloană cervicală
e) lipsa experienței de intubație endotraheală оn situațiile, cînd este necesară asigurarea
protecției căilor aeriene
---------------------------------------------------------------------
255. A3 Indicațiile intubației orofaringiene includ:
a) [x] menținerea permeabilității căilor aeriene la bolnavul inconștient neintubat
b) [x] menținerea permeabilității căilor aeriene la bolnavul inconștient, fără reflex de fund de gît
și care va fi ventilat cu presiune pozitivă cu balon-mască sau alt dispozitiv
c) [x] blocarea mușcăturii după inserția tubului endotraheal
d) pacient conștient
e) pacient cu reflex de fund de gît prezent
---------------------------------------------------------------------
256. A3 Contrandicațiile intubației orofaringiene includ:
a) pacient cunoscut sau suspect la patologie esofagiană
b) pacient cunoscut cu ingestie de substanțe caustice
c) blocarea mușcăturii după inserția tubului endotraheal
d) [x] pacient conștient
e) [x] pacient cu reflex de fund de gît prezent
---------------------------------------------------------------------
257. A1 Indicațiile intubației nazofaringiene includ:
a) [x] menținerea permeabilității căilor aeriene, cînd calea orofaringiană nu poate fi utilizată
(trism, traumatisme ale cavității bucale)
b) traumatismul cranio-facial grav
c) intoleranța pacientului față de dispozitiv
d) pacient conștient
e) pacient cu imobilizarea regiunii cervicale și a capului
---------------------------------------------------------------------
258. A3 Indicațiile intubației endotraheale includ:
a) [x] incapacitatea bolnavului de a asigura securitatea căilor aeriene (comă, stop cardiac și/sau
respirator)
b) [x] incapacitatea de a ventila un pacient prin metode mai puțin invazive
c) [x] prezența semnelor de afectare a căilor aeriene și de IR acută și cronică оn acutizare
(leziuni prin inhalare de fum, astmul sever, BPCO оn
acutizare, edemul pulmonar acut, traumatisme toracice severe)
d) [x] necesitatea unui suport ventilator оndelungat
e) personal neinstruit оn tehnicile de intubație
---------------------------------------------------------------------
259. A3 Rimurile non-șocabile ale stopului cardiac sunt următoarele cu excepția:
a) [x] asistolia
b) tahicardia ventriculară fără puls
c) fibrilația ventriculară
d) tahicardia paroxistică supraventriculară
e) [x] activitatea electrică fără puls/DEM
---------------------------------------------------------------------
260. A1 Cauza cea mai frecventă a stopului cardiac la copii este:
a) Traumatismele
b) FV/TV fără puls
c) malformațiile congenitale
d) [x] hipoxia, din cadrul patologiei tractului respirator
e) asistolia/ Activitatea electrică fără puls/DEM
---------------------------------------------------------------------
261. A3 Indicați tehnicile invazive de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare:
a) [x] traheotomia
b) [x] coniotomia (cricotireotomia)
c) [x] coniostomia (cricotireostomia pe ac)
d) [x] intubația endotraheală
e) aplicarea măștii laringiene
---------------------------------------------------------------------
262. A1 Respirația artificială cu balonul portabil autoexpansibil AMBU, LAERDAL face
parte din metodele:
a) [x] ventilare mecanică neautomată, efectuată de către resuscitator
b) ventilare mecanică automată
c) ventilarea mecanică cu presiune pozitivă intermitentă
d) ventilarea mecanică cu presiune pozitivă continuă
e) metode neconvenționale de suport ventilator
---------------------------------------------------------------------
263. A1 Оn urma evaluării primare a unui pacient somatic critic ați stabilit, pacientul este
inconștient, dar este prezentă respirația și pulsul la artera carotidă. Acțiunea
dumneavoastră va fi:
a) inițierea măsurilor de resuscitare
b) imobilizarea pacientului pe targă rigidă
c) imobilizarea regiunii cervicale
d) [x] plasarea pacientului оn poziția laterală de siguranță și supravegherea lui pînă la sosirea
SPAMU
e) apelul serviciului prespitalicesc de asistență medicală urgentă 112
---------------------------------------------------------------------
264. A1 Raportul compresiuni : ventilări оn RCP și C la adulți efectuată de doi
reanimatori este:
a) 15:2
b) 3:1
c) [x] 30:2
d) 30:1
e) 5:1
---------------------------------------------------------------------
265. A3 Măsurile de resuscitare de bază vor fi оntrerupte оn caz de:
a) [x] restabilirea spontană a funcțiilor vitale ale pacientului

b) [x] instalarea semnelor de moarte biologică
c) transportarea pacientului la spital
d) reevaluarea pacientului
e) [x] epuizarea reanimatorului după 25-30 min
---------------------------------------------------------------------
266. A3 Conform Ghidului European de resuscitare 2015, se continuă RCP și C la adulți
pînă la:
a) [x] preluarea resuscitării de serviciile specializate
b) [x] pestabilirea semnelor vitale
c) [x] epuizarea reanimatorului după 25-30 min
d) [x] instalarea semnelor de moarte biologică
e) transportarea pacientului la spital
---------------------------------------------------------------------
267. A1 Hipotermia este definită ca:
a) [x] o stare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 330C
b) ostare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 36.60 C
c) o stare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 350 C
d) o stare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 360 C
e) nici un răspuns corect
---------------------------------------------------------------------
268. A3 Manifestările ECG ale hiperkalemiei includ:
a) [x] creșterea intervalului PR
b) unde U proieminente
c) [x] unde T оnalte și ascuțite
d) [x] aplatizarea sau absența undelor P
e) [x] creșterea duratei complexului QRS
---------------------------------------------------------------------
269. A3 Anafilaxia este:
a) o boală acută
b) [x] o reacție sistemică acută
c) [x] un sindrom
d) o boală cronică
e) un simptom
---------------------------------------------------------------------
270. A3 Anafilaxia poate fi:
a) [x] o reacție imunologică
b) [x] o reacție idiopatică
c) [x] o reacție non imună
d) o reacție citotoxică
e) o reacție оntîrziată
---------------------------------------------------------------------
271. A1 Decesul după contactul cu alergenul alimentar survine оn:
a) 10-15 minute
b) 15-20 minute
c) 25 minute
d) [x] 30-35 minute
e) 1 oră
---------------------------------------------------------------------
272. A1 Care grupe de vîrstă sunt cele mai vulnerabile pentru anafilaxie:
a) 0 - 9 ani
b) [x] 10 - 19 ani
c) 20 - 29 ani
d) 30 - 49 ani
e) Mai mari de 50 de ani
---------------------------------------------------------------------
273. A3 Severitatea anafilaxiei depinde de:
a) [x] calea de acces a alergenului
b) [x] doza de alergen primită
c) [x] sensibilitatea pacientului
d) vîrsta pacientului
e) sezonul anului
---------------------------------------------------------------------
274. A3 Factorii care influențează incidența anafilaxiei:
a) [x] atopia
b) [x] genul
c) [x] calea și modul de administrare
d) [x] astmul bronșic
e) locul geografic
---------------------------------------------------------------------
275. A3 Care sunt fazele anafilaxiei imune:
a) faza de contact
b) [x] faza de sensibilizare
c) [x] faza patochimică
d) [x] faza patofiziologică
e) faza eliberatoare
---------------------------------------------------------------------
276. A3 Faza patofiziologică se caracterizează prin:
a) [x] creșterea permeabilității vasculare
b) [x] spasmul musculaturii netede
c) [x] vasodilatație periferică
d) alcaloză metabolică
e) vasoconstricție periferică
---------------------------------------------------------------------
277. A3 Alergenii inductori de anafilaxie imună:
a) [x] proteine
b) antibiotice
c) [x] alimente: oua, nuci, lapte, peste
d) anestezice locale
e) alcoolul
---------------------------------------------------------------------
279. A3 Alergeni inductori de anafilaxie non imună:
a) antibiotice
b) [x] anestezicele locale
c) [x] coloranții alimentari
d) [x] derivații de sînge
e) fructele de mare
---------------------------------------------------------------------
280. A3 Care sunt mecanismele implicate in declanșarea anafilaxiei non imune:
a) [x] activarea sistemului complimentar
b) [x] sistemul histaminic
c) [x] sinteza acidului arahidonic
d) sinteza hormonilor tiroidali
e) activarea angiotensinei
---------------------------------------------------------------------
281. A3 Cîte forme clinice de anafilaxie sunt:
a) [x] hemodinamică
b) [x] asfixică
c) [x] cerebrală
d) renală
e) [x] cutaneo-mucoasă
---------------------------------------------------------------------
282. A3 Forma clinică depinde de:
a) [x] gradul de sensibilitate
b) [x] calea și doza de alergen
c) modul de activare a mediatorilor
d) [x] sensibilitatea organelor țintă
e) tensiunea arterială
---------------------------------------------------------------------
283. A3 Care sunt semnele de prognostic nefavorabil in anafilaxie:
a) tahicardia
b) [x] bradicardia
c) [x] hipotensiunea
d) laringospasmul
e) cefaleea
---------------------------------------------------------------------
284. A3 Care sunt semnele specifice pentru forma abdominală a anafilaxiei:
a) grețuri
b) vomă
c) [x] edemul buzelor
d) [x] edemul limbii
e) crampele abdominale
---------------------------------------------------------------------
285. A3 Оn forma cerebrală a anafilaxiei simptomele sunt:
a) [x] cefaleea intensă
b) redoarea cefei
c) [x] anxietate
d) [x] convulsii
e) [x] sentimente de moarte
---------------------------------------------------------------------
286. A3 Șocul anafilactic poate amenința viața prin:
a) [x] depresie miocardică ireversibilă
b) hipertensiune arterială
c) [x] hemoconcentrație severă
d) [x] coagulare diseminată intravasculară
e) [x] bronhospasm cu criză astmatică severă
---------------------------------------------------------------------
287. A3 Diagnosticul de anafilaxie se face оn baza:
a) [x] anamnezei
b) [x] semnelor clinice
c) ECG
d) [x] triptaza serică
e) [x] metilhistamina din urină
---------------------------------------------------------------------
288. A1 Care este preparatul de elecție in anafilafie severă:
a) Dexametazona
b) Clorura de Calciu
c) [x] Adrenalina
d) Alergostopul
e) Dopamina
---------------------------------------------------------------------
289. A1 Care este calea de administrare a Adrenalinei la prespital:
a) subcutanat
b) intravenos
c) sublingual
d) [x] intramuscular
e) per os
---------------------------------------------------------------------
290. A3 Care preparate hormonale se administrează in anafilaxie:
a) [x] Prednisolon
b) [x] Hidrocortison
c) Dexametazon
d) Cortizol
e) [x] Metilprednisolon
---------------------------------------------------------------------
291. A3 Care din preparate de mai jos nu se administrează in anafilaxie:
a) [x] Clorură de Calciu
b) Adrenalină
c) Diphenhidramină
d) [x] Dexametazon
e) Poliglucină
---------------------------------------------------------------------
292. A3 Оn caz de edem Quincke se administrează:
a) Dexametazon
b) [x] Adrenalină
c) [x] Diphenhidramină
d) [x] Hidrocortizon
e) [x] Salbutamol
---------------------------------------------------------------------
293. A3 Care din preparatele de mai jos se administrează in anafilaxie:
a) [x] Sulfat de magneziu
b) [x] Eufilină
c) Clorură de calciu
d) [x] Salbutamol
e) [x] Chlophenamină
---------------------------------------------------------------------
294. A1 Care este volumul de lichid administrat la o priza in spălătura gastrica la adulți:
a) 100- 150 ml
b) [x] 200 - 250 ml
c) 300 - 350 ml
d) 500 - 600 ml
e) 1000 ml
---------------------------------------------------------------------
295. A1 In ce caz nu se recomandă spălătura gastrică:
a) intoxicația cu ciuperci
b) [x] intoxicația cu organofosforice
c) intoxicația cu droguri
d) intoxicația cu vitamine
e) intoxicația cu antidepresante
---------------------------------------------------------------------
296. A1 In ce caz nu se recomandă spălătura gastrică:
a) intoxicația cu ciuperci
b) [x] intoxicația cu organofosforice
c) intoxicația cu droguri
d) ntoxicația cu vitamine
e) intoxicația cu antidepresante
---------------------------------------------------------------------
297. A3 Prognosticul favorabil оntr-un оnec este:
a) [x] copil mai mare de 3 ani
b) [x] suportul bazal precoce
c) [x] submersia sub 10 minute
d) tahicardia ventriculară la internare
e) răspuns оntîrziat la resuscitare
---------------------------------------------------------------------
298. A1 Оntr-un оnec este obligatoriu să fie:
a) [x] inundate căile respiratorii
b) inundat corpul
c) inundat corpul și căile respiratorii
d) inundat corpul, căile respiratorii și stomacul
e) toate enumerate mai sus
---------------------------------------------------------------------
299. A1 La resuscitarea unui оnecat оn primul rînd se efectuează:
a) compresiuni toracice
b) ventilația artificială
c) eliberarea conținutului stomacal
d) compresii abdominale
e) [x] deschiderea căilor respiratorii cu ventilație pulmonară
---------------------------------------------------------------------
300. A3 Care din victime se acceptă drept victime traumatizate:
a) [x] victimele cu arsuri termice
b) [x] victimele cu arsuri electrice
c) [x] victimele de la оnec
d) victima оn comă hipoglicemică
e) [x] victima оn comă de etiologie necunoscută
---------------------------------------------------------------------
301. A3 Identificați cauzele șocului obstructiv la copii și adulți:
a) [x] hemopneumotorace sufocant (cu supapă)
b) [x] vicii congenitale cardiace
c) [x] voletul costal
d) aritmiile cardiace
e) leziunile măduvei spinării
---------------------------------------------------------------------
302. A3 Identificați cauzele șocului obstructiv la copii și adulți:
a) [x] tamponada cardiacă
b) valvulopatiile
c) [x] embolismul pulmonar
d) leziunile maduvei spinării
e) anemia avansată
---------------------------------------------------------------------
303. A3 Identificați cauzele șocului hipovolemic la copii și adulți:
a) [x] hemoragia
b) [x] arsurile
c) intoxicațiile cu monoxid de carbon
e) [x] peritonitele
---------------------------------------------------------------------
304. A3 Identificați cauzele șocului hipovolemic la copii și adulți:
a) [x] perderi lichidiene prin stome gastrointestinale, gastroenterite
b) [x] ocluzie intestinală
c) [x] peritonite
d) preparate vasodilatatoare
e) contuzia cordului
---------------------------------------------------------------------
305. A3 Indicați cauzele șocului distributiv la copii și adulți:
a) arsurile
b) peritonitele
c) [x] sepsisul și șocul septic
d) [x] anafilaxia
e) [x] medicația vasodilatatoare
---------------------------------------------------------------------
306. A3 Indicați cauzele șocului distributiv la copii și adulți:

a) [x] leziunile maduvei spinării
b) [x] anafilaxia
c) insuficiența cardiacă
d) [x] sepsisul și șocul septic
e) valvulopatiile
---------------------------------------------------------------------
307. A3 Identificați cauzele șocului cardiogen la copii și adulți:
a) [x] insuficiența cardiacă (cardiomiopatia, miocardita)
b) [x] aritmiile
c) preparatele vasodilatatoare
d) [x] contuzia miocardului
e) tamponada cardiacă
---------------------------------------------------------------------
308. A3 Identificați cauzele șocului cardiogen la copii și adulți:
a) [x] valvulopatiile
b) [x] aritmiile
c) viciile cardiace congenitale (coarctația de aortă, stenoza aortică)
d) [x] insuficiența cardiacă (cardiomiopatiile, miocarditele)
e) tamponada cardiacă
---------------------------------------------------------------------
309. A3 Identificați dozele corecte de epinefrina (adrenalină) pentru administrare оn
corelare cu vîrsta la copii:
a) [x] 0-6 luni-150 mcg (0,15 ml din soluția 1:1000)
b) 0-6 luni-300 mcg (0,3 ml din soluția 1:1000)
c) [x] 6 luni-6 ani 150 mcg (0,15 ml din soluția 1:1000)
d) 6 luni-6 ani 300 mcg (0,3 ml din soluția 1:1000)
e) 6 ani-12 ani 500 mcg (0,5 ml din soluția 1:1000)
---------------------------------------------------------------------
310. A3 Identificați dozele corecte de epinefrină (adrenalină) pentru administrare IM la
copii оn corelare cu vîrsta:
a) [x] 6 ani - 12 ani-300 mcg (0,3 ml din soluția 1:1000)
b) 6 ani - 12 ani-150 mcg (0,15 ml din soluția 1:1000)
c) [x] peste 12 ani-500 mcg (0,5 ml din soluția 1:1000)
d) peste 12 ani-300 mcg (0,3 ml din soluția 1:1000)
e) [x] 0 - 6 luni -150 mcg (0,15 ml din soluția 1:1000)
---------------------------------------------------------------------
311. A1 Identificați dozarea corectă a cristaloizilor оn șocul anafilactic la copii:
a) 10 ml/kg
b) [x] 20 ml/kg
c) 30 ml/kg
d) 40 ml/kg
e) 60 ml/kg
---------------------------------------------------------------------
312. A1 Doza de epinefrină (adrenalină) administrată iv оn șocul anafilactic la copii
constituie:
a) [x] 1 mcg/kg
b) 2 mcg/kg
c) 3 mcg/kg
d) 5 mcg/kg
e) 10 mcg/kg
---------------------------------------------------------------------
313. A1 Identificați dozele corecte de hidrocortizon administrate IM sau IV оn șocul
anafilactic la copii оn corelare cu vîrsta:
a) [x] 0-6 luni 25 mg
b) 0-6 luni 50 mg
c) 6 luni-6 ani 25 mg
d) 6 luni-6 ani 50 mg
e) 6 luni-6 ani 100 mg
---------------------------------------------------------------------
314. A3 Identificați dozele corecte de hidrocortizon administrate IM și IV оn șocul
anafilactic la copii оn corelare cu vîrsta:
a) 6 luni-6 ani 25mg
b) 6 ani-12 ani 50 mg
c) [x] 6 ani-12 ani 100 mg
d) [x] peste 12 ani-200 mg
e) peste 12 ani-150 mg
---------------------------------------------------------------------
315. A1 Doza de epinefrină (adrenalină) administrată io sau iv la copii оn asistolie sau
activitate elecrtică fără puls (AEP) constituie:
a) 1 mcg/kg
b) 5 mcg/kg
c) [x] 10 mcg/kg
d) 15 mcg/kg
e) 20 mcg/kg
---------------------------------------------------------------------
316. A1 Care sunt valorile normei frecvenței respiratorii (FR), pulsului (Ps) și presiunei
arteriale sistolice (TAs) la un nou-născut:
a) FR-20-40; Ps -110-160; TAs-70-75 mmHg
b) FR-25-45; Ps - 115-160; TAs-60-65 mmHg
c) [x] FR-25-50; Ps - 120-170; TAs-65-75 mmHg
d) FR-20-35; Ps - 100-155; TAs-70-75 mmHg
e) FR-20-30; Ps - 110-150; TAs-70-80 mmHg
---------------------------------------------------------------------
arteriale sistolice (TAs) la sugar 6-12 luni:
a) [x] FR-20-40; Ps - 110-160; TAs-70-75 mmHg
b) FR-25-45; Ps - 115-160; TAs-60-65 mmHg
c) FR-25-50; Ps - 120-170; TAs-65-75 mmHg
d) FR-20-35; Ps - 100-155; TAs-70-75 mmHg
e) FR-20-30; Ps - 110-150; TAs-70-80 mmHg
---------------------------------------------------------------------
arteriale sistolice (TAs) la copil оn vîrsta de 5 ani:
a) FR-20-30; Ps - 100-150; TAs-70-80 mmHg
b) [x] FR-20-30; Ps - 80-135; TAs-80-90 mmHg
c) FR-15-25; Ps - l70-120; TAs-80-90 mmHg
d) FR-20-30; Ps - 80-130; TAs-80-90 mmHg
e) FR-12-24; Ps - 60-110; TAs-90-105 mmHg
---------------------------------------------------------------------
arteriale sistolice (TAs) la un adolescent:
a) FR-20-30; Ps - 100-150; TAs-70-80 mmHg
b) FR-20-30; Ps - 80-135; TAs-80-90 mmHg
c) FR-15-25; Ps - l70-120; TAs-80-90 mmHg
d) FR-20-30; Ps - 80-130; TAs-80-90 mmHg
e) [x] FR-12-24; Ps - 60-110; TAs-90-105 mmHg
---------------------------------------------------------------------
320. A1 Cauza cea mai frecventă a stopului cardio-respirator la copii este:
a) cardiacă
b) cerebrală
c) [x] respiratorie
d) renală
e) traumatică
---------------------------------------------------------------------
321. A1 Valoarea diurezei ca semn al hipovolemiei la sugar constituie:
a) scăderea diurezei sub 2 ml/kg/h
b) scăderea diurezei sub 0,1 ml/kg/h
c) [x] scăderea diurezei sub 1 ml/kg/h
d) scăderea diurezei sub 0,2 ml/kg/24 h
e) scăderea diurezei sub 3 ml/kg
---------------------------------------------------------------------
322. A1 Iminența stopului cardio-repirator la sugar este sugerată de instalarea:
a) tahicardiei
b) hipertensiunei arteriale
c) [x] bradicardiei
d) febrei
e) dereglărilor de conștiență
---------------------------------------------------------------------
323. A1 Doza de adrenalina administrată оn stopul cardio-respirator la copii constituie:
a) [x] 0,01 mg/kg (0,1 ml/kg din soluția 1:10000)
b) 100 µg/kg din soluția 1:1000
c) 10 µg/kg din soluția 1:1000
d) 10 µg/kg din soluția 1:10 000
e) 0,02 mg//kg din soluția 1:10 000
---------------------------------------------------------------------
324. A1 Adrenalina оn RCP și C la copii se administrează la intervale:
a) 1-2 min
b) 2-4 min
c) [x] 3-5 min
d) 4-6 min
e) 6-8 min
---------------------------------------------------------------------
325. A1 Lidocaina (xilina) poate fi folosită ca alternativă la amiodaronă оn RCR și C la
copii оn următoarele aritmii:
a) [x] FV/TV fără puls оn lipsa amiodaronei
b) Bloc atrio-ventricular gr. I
c) TV stabilă hemodinamic
d) Activitatea Electrică fără Puls
e) Asistolie
---------------------------------------------------------------------
326. A1 Doza amiodaronei оn RCR și C la copii constituie:
a) 7 mg/kg i.v. sau i.o.
b) 5-10 mg/kg iv sau i.o.
c) [x] 5 mg/kg i.v. sau i.o.
d) 14 mg/kg i.v. sau i.o.
e) 15 mg/kg i.v. sau i.o.
---------------------------------------------------------------------
327. A1 Administrarea de prima doză de amioaronă оn RCP și C la copii se realizează:
a) după prima defibrilare
b) după a doua defibrilare
c) [x] după a 3-a defibrilare
d) după a patra defibrilare
e) оnainte de a cincea defibrilare
---------------------------------------------------------------------
328. A3 Nominalizați tipurile de șoc:
a) [x] hipovolemic
b) [x] distributiv
c) [x] cardiogen
d) [x] obstructiv
e) septic
---------------------------------------------------------------------
329. A3 Nominalizați tipurile de șoc:
a) [x] obstructiv
b) anafilactic
c) [x] distributiv
d) combustional
e) [x] cardiogen
---------------------------------------------------------------------
330. A3 Nominalizați tipurile de șoc distributiv:
a) [x] septic
b) [x] anafilactic
c) hemoragic
d) [x] neurogen
e) combustional
---------------------------------------------------------------------
331. A3 Nominalizați tipurile de șoc hipovolemic:
a) [x] hemoragic
b) neurogen
c) [x] prin deshidratare
d) [x] combustional
e) anafilactic
---------------------------------------------------------------------
332. A3 Care din constatările de mai jos referitor la bradicardie sunt corecte:
a) [x] bradicardia este deobicei un ritm peri-stop și este оntоlnită ca răspuns la hipoxie și
ischemie profundă
b) [x] bradicardia este precipitată de stimularea vagală și se poate оntоlni оn intubația și
aspirația endotraheală sau оn perioada postoperatorie după chirurgie cardiacă. Ritmul este de
regulă neregulat
c) [x] bradicardia este prezentă оn sindromul de hipertensiune intracraniană, acești pacienți pot
prezenta dereglări de conștiență
d) [x] bradicardia poate fi un efect advers al intoxicației cu digoxina sau Я-blocante
e) bradicardia poate fi precipitată de intoxicația cu antidepresante triciclice
---------------------------------------------------------------------
333. A3 Bradicardia precipitată de hipoxie și stările de șoc la copii va fi tratată:
a) [x] ventilație cu balon-mască, intubație endotraheală și O2 100%

b) [x] compensare volemică 20 ml/kg cu cristaloizi de repetat pînă la 60 ml/kg
c) [x] оn caz de lipsă a efectului scontat de administrat iv adrenalină 10mcg/kg
d) [x] dacă măsurile sunt ineficiente de administrat iv adrenalină 0,05-2 mcg/kg оn min IV
e) dacă măsurile sunt ineficiente de administrat atropină 20mcg/kg iv/io (minimum 100 mcg,
doza maximă 600 mcg)
---------------------------------------------------------------------
334. A3 Bradicardia precipitată de stimularea vagală va fi tratată prin:
a) [x] ventilație adecvată

b) [x] administrare de atropină 20 mcg/kg iv/io minimum 100mcg, doza maximă 600 mcg
c) [x] doza de atropină poate fi repetată la 5 min/doza maximă 1 mg la copii și 2 mg la
adolescent
d) compensare volemică 20 ml/kg iv cu cristaloizi, de repetat pînă la 60 ml/kg
e) de administrat iv adrenalina 10 mcg/kg
---------------------------------------------------------------------
335. A1 Diureza normală la un adult constituie:
a) 30 ml/oră
b) [x] 50 ml/oră
c) 60 ml/oră
d) 70 ml/oră
e) 100 ml/oră
---------------------------------------------------------------------
336. A1 Diureza normală la un copil constituie:
a) 0,5 ml/kg/oră
b) [x] 1,0 ml/kg/oră
c) 1,5 ml/kg/oră
d) 2,0 ml/kg/oră
e) 3,0 ml/kg/oră
---------------------------------------------------------------------
337. A3 Accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt mai frecvent:
a) [x] aterotrombotice
b) [x] cardioembolice
c) secundare hemoragiilor intracerebrale
d) [x] lacunare
e) secundare hemoragiilor subarahnoidiene
---------------------------------------------------------------------
338. A1 Debitul sanguin cerebral constituie:
a) 200-350 ml
b) 400-550 ml
c) 600-650 ml
d) [x] 750-850 ml
e) 900-1000 ml
---------------------------------------------------------------------
339. A3 Valorile normale ale presiunii intracraniene оn corelare cu vîrsta:
a) [x] nou-născut оn termen - 2mmHg
b) [x] vîrsta 1 an - 5 mmHg
c) [x] vîrsta 7 ani - 6-13 mmHg
d) [x] adultul - 2-15 mmHg
e) adultul - 15-20 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
340. A1 Presiunea intracraniană оn sindromul de hipertensiune intracraniană constituie:
a) nou-născut оn termen - 2mmHg
b) vîrsta 1 an - 5 mmHg
c) vîrsta 7 ani - 6-13 mmHg
d) adultul - 2-15 mmHg
e) [x] adultul - 15-20 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
341. A1 Accidentul ischemic tranzitor (Atacul ischemic tranzitor) antrenează un deficit
motor cu durata ce nu depășește:
a) 1 oră
b) 6 ore
c) 12 ore
d) [x] 24 ore
e) 48 ore
---------------------------------------------------------------------
342. A3 Оn favoarea unui accident vascular cerebral hemoragic (AVCH) pledează:
a) [x] vîrsta sub 60 de ani
b) vîrsta peste 60 de ani
c) [x] prezența constantă a HTA
d) [x] debutul brusc și instalarea rapidă a deficitului neurologic
e) [x] starea de comă cu semne de iritație meningiene
---------------------------------------------------------------------
343. A3 Оn favoarea unui accident vascular cerebral hemoragic (AVCH) pledează:
a) [x] prezența tulburărilor vegetative: facie vultuos, transpirații profuze, respirație stertoroasă,
tahicatdie, hiperemie
b) [x] cefalee violentă, amețeli care preced coma
c) [x] instalarea rapidă a deficitului neurologic (hemiplegie de obicei)
d) absența de obicei a comei
e) absența, оn general, a tulburărilor vegetative
---------------------------------------------------------------------
344. A3 Оn favoarea unui accident vascular cerebral ischemic (AVCI) pledează:
a) [x] vîrsta peste 60 de ani
b) [x] prezența stigmatelor aterosclerozei
c) [x] instalarea relativ progresivă, mai frecvent noaptea la trezirea din somn
d) starea de comă cu semne de iritație meningiene
e) [x] absența, оn general, a tulburărilor vegetative
---------------------------------------------------------------------
345. A3 Оn favoarea unui accident vascular cerebral ischemic (AVCI) pledează:
a) [x] absența stării de comă
b) starea de comă cu semne meningiene
c) [x] prezența suflului carotidian a unei cardiopatii emboligene
d) [x] instalarea progresivă a manifestărilor clinice
e) semne de iritare meningiene
---------------------------------------------------------------------
346. A3 Hemoragia subarahnoidiană (HSA) se manifestă:

a) [x] debut brutal
b) [x] cefalee severă localizată, grețuri, vărsături
c) [x] obnubilare, comă
d) absența stării de comă
e) prezența stigmatelor aterosclerotice
---------------------------------------------------------------------
347. A3 Hemoragia subarahnoidiană (HSA) se manifestă:
a) [x] oftalmopareză, midriază ipsilaterală
b) [x] iritație meningeală
c) [x] HTA și hipertermie
d) [x] crize comițiale
e) absența stării de comă
---------------------------------------------------------------------
348. A3 Complicațiile cerebrale оn accedentul vascular cerebral sunt:
a) aspirație traheobronșică
b) [x] ramolismentul zonei infarctate
c) [x] resîngerare
d) [x] convulsii
e) [x] spasmul vascular оntre zilele 3-14
---------------------------------------------------------------------
349. A3 Lanțul de supraviețuire оn Stroke include:
a) inițierea promptă a RCR și C
b) [x] identificarea și accesul imediat la serviciul de urgență (112)
c) [x] promptitudinea stabilizării bolnavului cu AVC
d) [x] transportul operativ оn unitățile Stroke
e) [x] precocitatea aplicării Suportului Vital Avansat оn Stroke
---------------------------------------------------------------------
350.: A3 Semnele și simptomele necesare de a fi identificate de către dispecerii 112 și
echipajele de urgență a AVC include:
a) [x] hemipareză
b) [x] hemiparestezii
c) [x] tulburări de limbaj, vertij, ataxie
d) [x] cecitate unilaterală
e) migrenă cu debut gradual
---------------------------------------------------------------------
351. A3 Testul FAST include:
a) [x] asimetria feței
b) [x] alunecarea оn jos a mînei
c) [x] vorbire neințeligibilă
d) [x] timpul de apel 112
e) alunecarea оn jos a piciorului
---------------------------------------------------------------------
352. A3 Scala Cincinati de evaluar a AVC include:
a) [x] pareza facială
b) hemiplegia
c) [x] pareza mînei
d) [x] dereglări de vorbire
e) dereglări de conștiență
---------------------------------------------------------------------
353. A1 Tratamentul HTA la pacienții cu indicație pentru tratament fibrinolitic include
obiectivul terapeutic:
a) valorile TA sub 160/90 mmHg
b) valorile TA sub 170/95 mmHg
c) valorile TA sub 180/100 mmHg
d) [x] valorile TA sub 185/110 mmHg
e) valorile TA sub 200/100 mmHg
---------------------------------------------------------------------
354. A1 Tratamentul HTA la pacienții fără indicație pentru tratamentul fibrinolitic se va
iniția la cifre a TA:
a) 150/90 mmHg
b) 160/90 mmHg
c) 170/100 mmHg
d) 185/110 mmHg
e) [x] 220/120 mmHg
---------------------------------------------------------------------
355. A3 Proprietățile CO include:
a) [x] gaz incolor
b) este mai greu ca aerul și nedifuzabil оn atmosferă
c) [x] nu irită căile aeriene
d) nedectabil senzorial, inodor
e) [x] este mai ușor ca aerul și difuzabil оn atmosferă
---------------------------------------------------------------------
356. A3 Gradul de severitate a intoxicației cu CO include:
a) intoxicație ușoară (COHb sub 2%)
b) [x] intoxicație ușoară (COHb sub 30%)
c) [x] intoxicație moderată (COHb sub 30-40%)
d) [x] intoxicație severă (COHb sub > 40%)
e) intoxicație terminală (COHb > 90%)
---------------------------------------------------------------------
357. A3 Manifestările clinice ale intoxicației cu CO (COHb <30%) includ:
a) [x] cefalee
b) [x] dispnee
c) [x] greață, vărsături
d) convulsii
e) tahipnee
---------------------------------------------------------------------
358. A3 Manifestările clinice ale intoxicației cu CO (COHb 30-40%) includ:
a) [x] cefalee
b) [x] greață, vărsături
c) [x] oboseală, astenie
d) [x] dispnee de efort
e) comă
---------------------------------------------------------------------
359. A3 Nivelele COHb, indiferent de simptome, care servesc indicație pentru
oxigenoterapie hiperbară sunt:
a) [x] COHb > 25%
b) COHb > 30 %
c) [x] COHb > 15 % la femeia gravidă sau copil
d) COHb > 20%
e) COHb > 15%
---------------------------------------------------------------------
360. A3 Identificați constatările corecte vizînd termenii de imersie și submersie:
a) imersia semnifică cînd corpul victimei este acoperit de apă sau oricare alt lichid ca оnecul să
se producă
b) [x] imersia semnifică ca cel puțin fața și căile aeriene ale victimei sunt acoperite de apă sau
oricare alt lichid ca оnecul să se producă
c) [x] submesia semnifică ca tot corpul victimei se află sub nivelul suprafeței apei sau altui lichid
d) submersia semnifică ca cel puțin fața și căile aeriene ale victimei sunt acoperite de apă sau
oricare alt lichid ca оnecul să se producă
e) imersia și submersia au aceiași semnificație
---------------------------------------------------------------------
361. A3 Fiziopatologia оnecului include următoarele verigi:
a) [x] apneea voluntară și laringospasmul
b) [x] hipoxia și hipercapnia
c) [x] aspirarea apei, spălarea surfactantului, hipertensiune pulmonară și agravarea hipoxiei
d) [x] pierderea conștienței, bradicardie și stop cardiac
e) dereglările fiziopatologice depind de circumstanțe: apă sărată sau obișnuită
---------------------------------------------------------------------
362. A3 Manifestările clinice ale intoxicației cu CO (COHb >40%) includ:
a) [x] cefalee, greață, vărsături
b) [x] oboseală, astenie, confuzie
c) [x] tahicardie, tahipnee
d) convulsii, comă la valori a COHb 40-50%
e) convulsii, comă la valori a COHb 50-60%
---------------------------------------------------------------------
363. A3 Tratamentul intoxicației cu CO include:
a) [x] evacuarea din mediu a pacientului
b) [x] oxigenoterapie cu O2 100% pe mască
c) [x] intubație endotraheslă la pacienții comatoși și cu detresă resiratorie
d) [x] oxigenoterapie hiperbară оn intoxocația severă
e) compensare volemică
---------------------------------------------------------------------
364. A3 Manifestările clinice, indiferent de nivelul COHb, care argumentează
oxigenoterapia hiperbară sunt:
a) [x] convulsii, comă
b) [x] confuzie, dereglări cognitive și vizuale
c) [x] ischemie miocardică, aritmii severe
d) [x] simptomatologie persistentă
e) oliguria
---------------------------------------------------------------------
365. A3 RCR și C оn stopul cardiac secundar оnecului include:
a) [x] managementul căilor aeriene și administrarea O2 cu flux crescut
b) [x] inițierea promptă a ventilărilor pentru reducerea hipoxiei
c) [x] raportul compresiuni toracice:ventilări de 30:2 și se exclude efectuarea doar a
compresiunilor toracice
d) [x] șocurile electrice se aplică după uscarea toracelui
e) hipotermia este contraindicație pentru defibrilare
---------------------------------------------------------------------
366. A3 Utilizarea DAE оn RCR și C la оnecați necesită respectarea următoarelor cerințe:
a) [x] se va usca cutia toracică
b) [x] dacă ritmurile șocabile sunt asociate cu hipotermia (temperatura centrală sub 30oC) se
aplică maxim 3 șocuri electrice
c) dacă ritmurile șocabile sunt asociate cu hipotermia (temperatura centrală sub 30oC) nu se
aplică defibrilarea
d) [x] se continuă ciclul compresiuni toracice:ventilări de 30:2, se crește temperatura centrală
peste 30oC și se aplică șocurile electrice conform indicațiilor DAE
e) [x] dozele de energie ale șocurilor electrice la adulți vor constitui: DAE monofazic - 360 J;
bifazic 150-200 J
---------------------------------------------------------------------
367. A3 Stopul respirator оn electrocutare se instalează prin următoarele mecanisme:
a) [x] inhibarea centrului respirator bulbar datorită trecerii curentului electric
b) [x] contractura tetanică a musculaturii peretelui toracic și diafragmului
c) [x] ca rezultat al paraliziei prelungite a mușchilor respiratori
d) ca rezultat a hemoragiei masive
e) ca rezultat a leziunilor de țesut nervos
---------------------------------------------------------------------
368. A3 Cauzele principale ale stopului cardiac оn vîrsta pediatrică sunt:
a) [x] detresa respiratorie

b) [x] șocul
c) insuficiență renală
d) traumatismele locomotorului
e) [x] aritmiile
---------------------------------------------------------------------
369. A3 Problemele amenințătoare de viață evidențiate оn timpul examenului general
includ:
a) [x] respirația agonală sau apneică
b) [x] cianoză
c) [x] dereglări de conștiință
d) [x] detresă respiratorie
e) retracția abdomenului sub rebordul costal
---------------------------------------------------------------------
370. A3 Pulsul central include:
a) pulsul radial
b) [x] pulsul carotidian
c) [x] pulsul brachial
d) [x] pulsul femoral
e) [x] pulsul axillar
---------------------------------------------------------------------
371. A3 Pulsul periferic include:
a) [x] pulsul radial
b) pulsul brahial
c) [x] pulsul dorsal plantar
d) [x] pulsul tibial posterior
e) pulsul femoral
---------------------------------------------------------------------
372. A3 Primele trei verigi a lanțului de supraviețuire la copii includ:
a) suportul vital avnsat pediatric
b) [x] măsuri de prevenire a stopului cardiorespirator
c) [x] recunoașterea și RCR și C promtă cu accente pe compresiuni toracice
d) suportul vital avansat pediatric
e) [x] accesul la serviciile de urgență 112 cu personal instruit și dotat tehnologic
---------------------------------------------------------------------
373. A3 Ultimele trei verigi a lanțului de supraviețuire la copii includ:
a) recunoașterea și RCR și C promtă cu accente pe compresiuni toracice
b) [x] accesul la serviciile de urgență 112 cu personal instruit și dotat tehnologic
c) [x] suportul vital avnsat pediatric eficient
d) [x] asistența post resuscitare integrată
e) măsuri de prevenire a stopului cardiorespirator
---------------------------------------------------------------------
374. A3 Cauze frecvente de obstrucție a căilor aeriene superioare:
a) [x] traumatisme
b) [x] corpi străini
c) [x] unele infecții
d) reacții alergice, șoc anafilactic
e) [x] căderea posterioară a limbii
---------------------------------------------------------------------
375. A3 Cauze frecvente de obstrucție a căilor aeriene superioare:
a) [x] traumatisme
b) [x] edemul și spasmul laringelui
c) aspirația de lichide
d) reacții alergice, șoc anafilactic
e) [x] căderea posterioară a limbii
---------------------------------------------------------------------
376. A3 Resuscitatoarele manuale autogonflabile Ambu Laerdal au următoarele
capacități:
a) pentru nou-născuți150 ml
b) [x] pentru nou-născuți 250 ml
c) pentru sugari 300-350 ml
d) [x] pentru sugari 450-500 ml
e) [x] pentru copii 600-1000 ml
---------------------------------------------------------------------
capacități:
a) pentru copii 500-600 ml
b) [x] pentru copii 600-1000 ml
c) pentru maturi 1000-1500 ml
d) [x] pentru maturi 1500-2000 ml
e) [x] pentru nou-născuți 250 ml
---------------------------------------------------------------------
capacități:
a) pentru copii 500-600 ml
b) pentru copii 600-1000 ml
c) pentru maturi 1000-1500 ml
d) pentru maturi 1500-2000 ml
e) pentru nou-născuți 250 ml
---------------------------------------------------------------------
379. A1 Suspecția de traumatism оn regiunea cervicală a coloanei vertebrale este
contraindicație pentru:
a) manevra Sellick
b) manevra Esmarch
c) [x] tripla manevră Safar
d) intubație orofaringiană
e) intubație nasofaringiană
---------------------------------------------------------------------
380. A3 Intubația orofaringiană se realizează cu utilizarea dispozitivelor:

a) [x] canulei Guedel
b) canulei Robertazzi
c) [x] tubului Safar
d) [x] canulei Berman
e) [x] sondei Lifeway
---------------------------------------------------------------------
381. A3 Intubația nazofaringiană se realizează cu utilizarea cu utilizarea dispozitivelor:
a) canulei Guedel
b) [x] canulei Robertazzi
c) sondei Lifeway
d) [x] sondei Wendel
e) canulei Berman
---------------------------------------------------------------------
382. A3 Tripla manevră Safar include:
a) [x] hiperextensia capului
b) [x] manevra Esmarch
c) [x] deschiderea gurii, revizia și оndepărtarea corpilor străini vizibili
d) manevra Sellick
e) extragerea corpilor străini cu pensa Magill sau Kocher
---------------------------------------------------------------------
383. A3 Aplicarea corectă a canulei Guedel la copii 8 ani - adulți include:
a) [x] selectarea corectă a mărimei canulei
b) deschiderea gurii și administrarea cu vîrful оn jos pînă la rădăcina limbei
c) [x] deschiderea gurii și administrarea cu vîrful оn sus pînă la rădăcina limbei
d) [x] rotirea la 180o și plasarea pe configurația limbei
e) [x] poziționarea manșetei proximale оntre suprafața internă a buzelor și suprafața anterioară a
dinților
---------------------------------------------------------------------
384. A3 Aplicarea corectă a canulei Guedel la copii 1 -8 ani include:
a) [x] selectarea corectă a mărimei canulei
b) [x] deschiderea gurii și administrarea cu vîrful оn jos pînă la rădăcina limbei
c) deschiderea gurii și administrarea cu vîrful оn sus pînă la rădăcina limbei
d) rotirea la 180o și plasarea pe configurația limbei
e) [x] poziționarea manșetei proximale оntre suprafața internă a buzelor și suprafața anterioară a
dinților
---------------------------------------------------------------------
385. A3 Dispozitivele supraglotice care separă căile respiratorii ale resuscitatului de
resuscitator includ:
a) canula Robertazzi
b) canula Berman
c) [x] tubul Safar
d) [x] sonda Lifeway
e) sonda Wendel
---------------------------------------------------------------------
386. A3 Aplicarea corectă a canulei Robertazzi include:
a) [x] selectarea corectă a dimensiunei
b) [x] prelucrarea cu un lubrefiant
c) [x] aplicarea prin narina dreaptă sau stînga
d) aplicarea prin cavitatea bucală
e) [x] se administrează cu vîrful оn jos
---------------------------------------------------------------------
387. A3 Dispozitivele orofaringiene supraglotice asigură:
a) [x] profilaxia căderii posterioare a limbii
b) profilaxia aspirației conținutului gastric prin vărsătură оn căile aeriene
c) [x] eliberează mînile reanimatorului pentru acordarea asistenței medicale de urgență
d) [x] asigură pătrunderea aerului prin lumenul dispozitivului și prin jurul lui
e) [x] menține căile aeriene permeabile
---------------------------------------------------------------------
388.: A3 Dispozitivele nazofaringiene supraglotice asigură:
a) [x] profilaxia căderii posterioare a limbii
b) profilaxia aspirației conținutului gastric prin vărsătură оn căile aeriene
c) [x] eliberează mînile reanimatorului pentru acordarea asistenței medicale de urgență
d) [x] asigură pătrunderea aerului prin lumenul dispozitivului și prin jurul lui
e) [x] menține căile aeriene permeabile
---------------------------------------------------------------------
389. A3 Efectuarea intubației endotraheale necesită următoarele echipamente:
a) [x] laringoscop cu sursă de lumină
b) [x] sondă endotraheală
c) [x] conductor pleabil
d) [x] set pentru intubație
e) mască laringiană
---------------------------------------------------------------------
390. A3 Pacientul cu obstrucție parțială de căi aeriene prezintă:
a) [x] tuse eficientă zgomotoasă
b) [x] respirație prezentă
c) [x] conștiența păstrată
d) imposibilitatea de a vorbi
e) [x] poate vorbi
---------------------------------------------------------------------
391. A3 Obstrucția totală a căilor aeriene se manifestă:
a) [x] imposibilitatea de a vorbi
b) respiră și poate vorbi
c) [x] stare de inconștiență sau scăderea nivelului de conștiență
d) [x] tuse silențioasă, ineficientă
e) tuse zgomotoasă, eficientă
---------------------------------------------------------------------
392. A3 Poziția laterală de siguranță o utilizăm:
a) [x] la pacientul inconștient
b) [x] оn prezența pulsului
c) [x] оn prezența respirației
d) оn lipsa respirației
e) оn lipsa pulsului
---------------------------------------------------------------------
393. A3 Obstrucția severă prin corpi străini a căilor aeriene la copii 1-8 ani, măsurile de
dezobstrucție includ:
a) [x] 5 lovituri interscapulare cu verificarea eliminării corpului străin
b) 5 lovituri interscapulare cu verificarea eliminării corpului străin după fiecare lovitură
c) 5 compresiuni toracice sub linia intermamelonară
d) [x] 5 copresiuni abdominale
e) incurajarea tusei
---------------------------------------------------------------------
394. A3 Obstrucția severă a căilor aeriene prin corpi străini, măsurile de dezobstrucție
includ:
a) [x] 5 lovituri interscapulare cu verificarea eliminării corpului străin
b) 5 lovituri interscapulare cu verificarea eliminării corpului străin după fiecare lovitură
c) [x] 5 compresiuni toracice sub linia intermamelonară
d) 5 copresiuni abdominale
e) incurajarea tusei
---------------------------------------------------------------------
395. A3 Оn obstrucția severă prin corpi străini a căilor aeriene la copilul inconștient,
măsurile de dezobstrucție includ:
a) [x] inițiați cinci respirații salvatoare оn căile aeriene
b) [x] efectuați RCR și C ( 30 compresiuni toracice, cu o latură de deget mai jos de linia
intramamelonară, cu ampltudinea de 5 cm și frecvența de 100-120/min )
c) efectuați RCR și C (30 compresiuni toracice, cu o latură de deget mai jos de linia
intramamelonară, cu amplitudinea de 4 cm (1/3 din grosimea cutiei toracice) și frecvența de 100-
120/min)
d) verificați expulzia corpului străin după 2 insuflații
e) [x] verificați expulzia corpului străin după fiecare ciclu de 30 compresiuni toracice
---------------------------------------------------------------------
396. A3 Оn obstrucția severă prn corpi străini a sugarului inconștient, măsurile de
dezobstrucție includ:
a) [x] inițiați administrarea a 5 respirații salvatoare оn căile aeriene
b) efectuați 30 compresiuni toracice, cu o latură de deget sub linia intermamelonară, cu o
frecvență de 100-120/min și o amplitudine de 5 cm, cu verificarea expulziei corpului străin
c) [x] efectuați RCR și C (30 compresiuni toracice, cu o latură de deget sub linia
intermamelonară, cu o frecvență de 100-120/min și o amplitudine de 4 cm, cu verificarea
expulziei corpului străin)
d) administrați 2 insuflații оn căile aeriene
e) verificați expulzia corpului străin fiecare 2 minute, după 5 cicluri de 30 de compresiuni
toracice și 2 insuflații оn căile aeriene
---------------------------------------------------------------------
397. A3 Măsurile de decontaminare gastrică includ:
a) doze multiple de cărbune activat timp de 24 ore
b) doze multiple de cărbune activat timp de 12 ore
c) [x] doze multiple de cărbune activat timp de 1 oră
d) [x] lavajul gastric efectuat оn intervalul de 1 oră
e) lavajul gastric efectuat оn intervalul de 6 ore
---------------------------------------------------------------------
398. A3 Identificați primele trei stadii ale hipotermiei accidentale conform sistemului
elvețian, bazat pe manifestări clinice:
a) [x] stare de conștiență păstrată și frison
b) [x] stare de conștiență alterată fără frison
c) stare de conștiență alterată și frison
d) [x] inconștient
e) absența respirațiilor
---------------------------------------------------------------------
399. A3 Identifacați ultimele trei stadii ale hipotermiei accidentale conform sistemului
elvețian, bazat pe manifestări clinice:
a) stare de conștiență alterată cu frison
b) stare de conștiență alterată fără frison
c) [x] incoștient
d) [x] absența respirațiilor
e) [x] deces secundar hipotermiei ireversibile
---------------------------------------------------------------------
400. A3 Cauze frecvente de obstrucție a căilor aeriene inferioare:
a) [x] aspirația de lichide
b) [x] corpii străini
c) [x] infecții
d) căderea limbei pe peretele posterior al orofaringelui
e) [x] edemul pulmonar acut
---------------------------------------------------------------------
401. A3 Cauze frecvente de obstrucție a căilor aeriene inferioare:
a) [x] aspirația de lichide
b) crupul spasmodic
c) abcesul periamigdalian, epiglotita
d) [x] crupul viral, bronșiolita acută
e) [x] edemul pulmonar acut
---------------------------------------------------------------------
402. A3 Metodele de dezobstrucție a căilor aeriene superioare includ:

a) [x] tripla manevră Safar
b) [x] extragerea corpilor străini cu pensa Magill sau Kocher
c) aspirația conținutului traheobronșic
d) [x] intubație orofaringială
e) intubație endotraheală
---------------------------------------------------------------------
403. A3 Metodele de dezobstrucție a căilor aeriene superioare includ:
a) [x] aspirația orofaringiană
b) [x] obturatorul esofagian
c) [x] aplicarea măștii laringiene
d) [x] intubație nazofaringiană
e) traheostomia
---------------------------------------------------------------------
404. A3 Metodele de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare includ:
a) aplicarea măștii laringiene
b) [x] intubația endotraheală
c) [x] cricotireotomia și cricotireostomia pe ac
d) [x] traheotomia
e) [x] aspirația conținutului traheobronșic cu un aspirator
---------------------------------------------------------------------
405. A1 Doza de epinefrină administrată endotraheal la copii оn fibrilația ventriculară
sau tahicardia ventriculară fără puls constituie:
a) 0.5 mg/kg (5,0 ml din soluția 1: 10000)

b) 0.6 mg/kg (6,0 ml din soluția 1: 10000)
c) 0.01 mg/kg (0,1 ml din soluția 1: 10000)
d) [x] 0.1 mg/kg (1,0 ml din soluția 1: 10000)
e) 0.5 mg/kg (0,5 ml din soluția 1: 10000)

Testy Skoraia Otmecenie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Testy Skoraia Otmecenie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informatii colectie:Teste

1. A1 Sindroamele coronariene acute au оn comun ca eveniment declanșator:

a) este un infarct subendocardic

51. A3 Colegiul American de Cardiologie și Societatea Americană de cardiologie atribuie

57. A3 Factorii precipitanți ai SCA-STEMI:

58. A3 Criza anginoasă din SCA este descrisă de pacient ca senzație:

69. A3 Indicațiile blocantelor canalelorde calciu оn SCA-STEMI includ:

70. A3 Contraindicațiile blocantelor canalelor de Ca оn SCA includ:

83. A3 Manifestările clinice ale activității electrice fără puls includ:

107. A3 Tratamentul șocului hemoragic de grad IV include:

182. A3 Tabloul clinic al pneumotoraxului deschis se caracterizează prin:

201. A3 Arsurile de grad I se caracterizează:

207. A3 Contraindicațiile blocantelor canalelor de calciu оn SCA-STEMI includ:

220. A3 Ritmurile stopului cardiac șocabile (unde se aplică defibrilarea) includ:

a) [x] restabilirea spontană a funcțiilor vitale ale pacientului

306. A3 Indicați cauzele șocului distributiv la copii și adulți:

a) [x] ventilație cu balon-mască, intubație endotraheală și O2 100%

a) [x] ventilație adecvată

346. A3 Hemoragia subarahnoidiană (HSA) se manifestă:

a) [x] detresa respiratorie

380. A3 Intubația orofaringiană se realizează cu utilizarea dispozitivelor:

402. A3 Metodele de dezobstrucție a căilor aeriene superioare includ:

a) 0.5 mg/kg (5,0 ml din soluția 1: 10000)

S-ar putea să vă placă și