SECOLUL V

Priscus Panties – „Istoria gotilor”

SECOLUL VII

Mauricius – “Strategikon” ( sec. VII )

SECOLUL IX

Moise Chorenati – “Balak-Valahia” ( sec. IX )

Oguzname – “Ulak-Ili” ( sec. IX )

Tephanes Confessor – “Chronografia”

SECOLUL X

Constantin al VII-lea Porfirogenetul – “Despre administrarea Imperiului” ( sec. X )

Vasile al II-lea Macedoneanul – scria despre romanitatea romanilor folosind termenul de “vlah” pentru
a-I denumi pe romani ( 980-1020)

SECOLUL XI

Kekaumenos – “Poporul blachilor locuia intre Dunare si Sava” ( sec. XI )

geograful Gardizi – “Podoaba istoriilor” – spatiu cuprins intre Dunare si “un munte mare” (mijlocul sec.
XI )

SECOLUL XII

Ioan Kinamos – “se zice ca sunt colonii veniti de mult din Italia” ( 1167, sec. XII )

Bela al Ungariei (Anonymus) – “Cronica lui Anonymus”, “Gesta Hungarorum” ( sec. XII )

Simon Decheza – “Gesta Hunnorum et Hungarorum” ( sec. XIII )

SECOLUL XIII

Papa Inocentiu al III-lea si Ionita cel Frumos – sustin ideea romanitatii romanilor prin corespondenta

SECOLUL XV

Poggio Bracciolini, Flavio Biondo, Enea Silvio Picolini (Papa Pius al II-lea) – umanisti italieni care au
sustinut “romanitatea romanilor” ( sec. XV )

Antonio Bofinius – “romanii sunt urmasii colonistilor romani” (sec. XV )

SECOLUL XVI

Nicolaus Olahus – “Hungaria” ( 1536 )

Johannes Honterus – harta in care a trecut numele “Dacia” peste toate cele trei provincii romanesti
( 1542 )

Jan Laski – Conciliul din Lateran ( 1514 )

Francesco della Valle – “Sti Rominest” –cel mai vechi exemplu de folosire a lb. protoromana (sec. XVI)

Antonio Verancsics

Diaconul Coresi – “Psaltirea” (1570- prima carte tiparita in limba romana)

SECOLUL XVII

Grigore Ureche – “Letopisetul Tarii Moldovei”

– “De la Ram ne tragem si cu a lor cuvinte ni-i amestecat graiul” ( sec. XVII )

Miron Costin – “De neamul moldovenilor” ( sec. XVII )

Stolnicul Costantin Cantacuzino – “Istoria Tarii Romanesti” (sec. XVII )

Ioan Lucius (1666, la Amsterdam)

SECOLUL XVIII

Dimitrie Cantemir – “Hornicul vechimii romano-moldo-vlahilor” ( 1719-1722 )

Edward Gibbon – “Istoria Imperiului Roman” ( 1787 )

Michael Lebrecht ( 1748)

Ioan Inochentiu Micu Klein – “Supplex Libellus” ( 1744)

Samuel Micu – “Elementa Linguae Daco Romanae en sive valahicae” ( 1780)

Franz Joseph Surzel – “Istoria dacilor transalpini” ( 1791)

Ioan Cristian Engel ( sec. XVIII )

Bola Marton si Eder ( sec. XVIII )

Benko Iosef – “Transilvania, sive magnus Transilvaniae Principatus” (1778)

Scoala Ardeleana - “Supplex Libellus Valachorum” (1791)

Contele Teleki - “romanii sunt locuitori cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei” (1791)

Huszti Andras – scria ca nicio natiune nu are limba apropiata de cea veche romana ca natiunea vlahilor,
ceea ce inseamna ca ei sunt, in Transilvania, urmasii vechilor colonii romane (1798)

Martin Schmeitzel (Brasoveanul ) – teoria originii romane a romanilor. A contribuit cel mai mult la
raspandirea romanitatii romanilor in afara. A predate timp de multi ani la Universitatea din Halle un curs
despre istoria Transilvaniei
SECOLUL XIX

Gheorghe Sincai – “Hronica romanilor si a mai multor neamuri” ( 1808, sec. XIX)

Petru Maior – “Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia” (1812)

Bodgan Petricescu Hasdeu – “Pierdut-au dacii?” ( 1860 ), autor al teoriei circulatiei cuvintelor

Robert Roesler – “Studii romanesti. Contributii la istoria veche a Romaniei” ( 1871)

- “Dacien en Romanen” (1868)

A. D. Xenopol – “Teoria lui Roesler. Studii asupra staruintei romanilor in Dacia traiana” ( 1884)

Dimitrie Onciul – formarea poporului roman atat la N, cat si la S de Dunare

- “Scrieri istorice” (1885)

August Trebonio Laurian – “Dictionarul limbii romane” (1871-1876)

SECOLUL XX

Nicolae Denususianu – “Dacia preistorica” ( 1913 )

Vasile Parvan – “Getica” (1926)

Gheorghe I Bratianu – “O enigma si un miracol istoric: poporul roman” ( 1937)

Mihail Roller – neaga romanitatea romanilor exagerand rolul elementului slav in etnogeneza
romaneasca ( 1947)

Nicolae Iorga – “Am ramas rumani pentru ca nu ne-am putut desparti de amintirea Romei”

Adolf Armbruster – “Romanitatea romanilor: istoria unei idei” (1999)

Lucian Boia – “Istorie si mit in constiinta romaneasca” (dupa 1989)

Amenintarea romana directa a inceput sa se manifeste din timpul lui Burebista (82-44, sec. I i.Hr)

Decebal a fost regale dacilor intre 81-106.

Confruntarea dintre Domitian (81-96) si Decebal- ( 87-88).

Confruntarea dintre Traian (98-117) si Decebal- (101-102 si 105-106)

Dacia devine regat cintenar Romei ( 89, sec. I )

Primul razboi dacic initiat de Traian ( 101-102, sec II )

Transformarea unei parti a Daciei in provinvie romana ( 106, sec. II )

Retragerea aureliana (270-275, sec III)

Reinstaurarea stapanirii romane la N de Dunare in timpul imparatului Justitian ( sec. VI )

Kinamos a fost secretar al imparatului Manuel Comnenul (sec. XII)

Pactul dualist austro-ungar (1867)

Formarea statului national unitar ( 1918)

Desi a fost abandonat in 271-275, teritoriul de la N Dunarii a ramas in atentia imparatilor romani, unii
dintre acestia reinstaurand stapanirea romana la N Dunarii. Astfel, in timpul imparatului Justinian
(527-565) a fost reintrodusa administratia romana pe malul stang al Dunarii, asa cum aflam din
lucrarea „Novellae”.

Vasile al II-lea Macedoneanul a fost imparat al Imperiuliu Bizantin intre anii 976-1020.

In sec IV-V, crestinarea masiva a romanilor (o dovada este descoperirea donariului de bronz de la
Biertan cu inscriptia in lb. latina „Ego Zenovius votum posui” si cu monograma lui Hristos)