CS - 006a Lucrari de Confectii Metalice

LUCRARI DE CONFECTII METALICE
CUPRINS:
1. GENERALITATI
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
3. MATERIALE: ELEMENTE DIN OTEL
3.1. CALITATE
3.2. TESTARE
3.3. DIMENSIUNI SI TOLERANTE
3.4. CONDITII REFERITOARE LA SUPRAFATA
3.5. CONSUMABILE AFERENTE LUCRARILOR DE SUDURA
3.5.1. Standarde
3.5.2. Depozitare
3.6. DISPOZITIVE DE FIXARE SPECIFICE LUCRARILOR DE STRUCTURA
3.6.1. Declaratie de Conformitate
3.6.2. Asamblari obisnuite (fara strangere prealabila)
3.6.3. Asamblari cu bolturi la fundatie
3.7. PROTECTIE ANTICOROZIVA
3.7.1. Materiale abrazive penru curatarea metalului
3.7.2. Protectie suprafete de metal vizibile prin vopsire- finisaj arhitectural
3.7.3. Protectie suprafete de metal ne-vizibile prin zincare – Structura metalica
4. TRANSPORT, MANIPULARE SI DEPOZITARE
4.1. TRANSPORT SI MANIPULARE
4.2. DEPOZITARE
5. RECEPTIILE FURNITURILOR SI LUCRARILOR DE MONTAJ
5.1. Recepţiile furniturilor şi lucrărilor de montaj
5.2. Documentele de verificare a calităţii
6. INFORMATII PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE EXECUTANTUL LUCRARILOR
METALICE
6.1. Sistem informational, desene si informatii referitoare la prelucrare
6.2 Analiza informatiei de catre Proiectant
6.3 Marcare ansamble si subansamble
6.4 Informatii referitoare la fundatie si la interfete pereti
6.5 Documente predate de catre executant la finalizarea lucrarilor
7. FORTA DE MUNCA SI PRELUCRAEA

7.1 Personal
7.2 Calitate lucrari
7.3. Mostra
7.4 Goluri
7.5 Taiere, Fasonare si Prelucrare
337\PT\R\CS\W\CS-006a
1/29
7.6 Netezire
7.7 Perforare
7.8 Asamblare
7.9 Indoire si indreptare
7.10 Inspectare
8. EXECUTIA IMBINARILOR SUDATE
8.1. Premergator executarii îmbinărilor sudate
8.2. Erorile neesenţiale şi neconcordanţele
8.3 Sudura
8.4 Procedura de control al sudurilor
8.5 Prevederi privind folosirea materialelor de sudare
8.6 Calificarile sudorilor
8.7 Proceduri de sudura
8.8 Asamblare
8.9 Remedieri
8.10 Testari non-destructive
8.11 Inspectare vizuala
8.12 Incercare cu pulbere feromagnetica
8.13 Test de gamagrafie
8.14 Test ultrasonic
9. NIVELURILE DE ACCEPTARE A DEFECTELOR ÎN ÎMBINĂRILE SUDATE
10. EXECUTAREA IMBINARILOR PRIN FIXARE CU SURUBURI
10.1 Desfacerea ecliselor din solidarizarea provizorie
10.2 Verificarea imbinarilor
10.3 Preasamblarea la sol
10.4 Verificări şi remedieri inainte de montaj
10.5 Prelucrarea şi tratarea pe santier a suprafeţelor de contact
10.11 Asamblari obisnuite (fara strangere prealabila)
10.12 Asamblari cu suruburi cu strangere prealabila
11. TOLERANTE
11.1. ABATERILE LIMITA LA INDREPTAREA SI INDOIREA PIESELOR
11.2. ABATERI LIMITA LA FREZAREA CAPETELOR
12. LUCRARI DE MONTAJ- CONSTRUIRE
12.1. Informatii generale
12.2. Manipulare
12.3. Deteriorari
12.4. Verificarea fundatiei
12.5. Placa de baza a stalpilor
12.6. Starea santierului
12.7. Sisteme de siguranta
12.8. Stabilitate
12.9. Sarcini pentru montaj
12.10. Centrare si aducere la nivel
2/29
12.11. Predare
13. TOLERANTE DE CONSTRUCTIE
14.ASIGURAREA CALITATII
15. VERIFICAREA ÎMBINĂRILOR ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII
16 .RECEPTIA LUCRARILOR
17. CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI STINGEREA INCENDIILOR
SI PROTECTIA MEDIULUI
18 .OBSERVATII
ANEXA: PROCES VERBAL DE VERIFICARE PE FAZE A CALITĂŢII EXECUŢIEI

ÎMBINĂRILOR PRIN ŞURUBURI DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ
1.GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la executia lucrarilor de confectii
metalice.
2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
La lucrarile de confectii metalice se vor avea in vedere urmatoarele Standarde si Normative de referinta:
• SR EN 1993-1-1÷12 Eurocod 3 Proiectarea structurilor de otel

• SR EN 10020:2003 Definirea si clasificarea marcilor de otel.
• SR EN 10204:2005 Produse metalice. Tipuri de documente de inspectie
• SR EN 10025-2;3;5 Produse laminate la cald din oteluri de constructii.
Conditii tehnice de livrare
• SR EN 10056-1:2017 Corniere cu aripi egale si inegale din otel pentru constructii.
Partea 1: Dimensiuni
• SR EN 10056-2:1996 Corniere cu aripi egale si inegale din otel pentru constructii.
Partea 2: Toleranta de forma si la dimensiuni
• SR EN 10034:1995 Profile I si H de otel pentru constructii. Tolerante de forma si
dimensiuni
• SR EN 10029:2011 Table de oţel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu
3 mm. Toleranţe la dimensiuni şi de formă
• SR EN ISO 5817:2015 Sudare. Imbinari sudate prin topire din otel, nichel, titam si
aliajele acestora (cu excepţia sudării cu fascicule de energie).
Niveluri de calitate pentru imperfectiuni
• SR EN ISO 4063:2011 Sudare si procedee conexe. Nomenclatorul procedeelor si
numere de referinta
• SR EN 10163-1:2005/AC:2007 Condiţii de livrare privind starea suprafeţei tablelor,
platbenzilor şi profilelor de oţel laminate la cald. Partea 1:
Condiţii generale
3/29
• SR EN ISO 8501-2:2002 Pregătirea suporturilor de oțel înaintea aplicării vopselelor și
produselor similare - Evaluarea vizuală a curățeniei suprafeței -
Partea 2: Grade de pregătire a suporturilor de oțel acoperite
anterior după îndepărtarea localizată a acoperirilor anterioare
• SR EN ISO 636:2017 Materiale consumabile pentru sudare. Vergele, sârme şi depuneri
prin sudare pentru sudarea WIG a oţelurilor nealiate şi a
oţelurilor cu granulaţie fină. Clasificare
• SR EN ISO 544:2018 Materiale consumabile pentru sudare. Conditii tehnice de livrare
pentru materiale de adaos si fluxuri. Tipul produsului, dimensiuni,
tolerante si marcare.
• SR EN 10079:2007 Definirea produselor din otel.
• SR EN 10210-1;2:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de
constructii nealiate si cu granulatie fina.
• SR EN ISO 14731:2007 Coordonarea sudurii. Sarcini si responsabilitati.
• SR EN ISO 6947:2011 Sudare şi procedee conexe. Poziţii de sudare
• STAS 908:1990 Oţel laminat la cald. Bandă
• SR EN 10058:2004 Oţel lat laminat la cald pentru utilizări generale. Dimensiuni şi
toleranţe la dimensiuni şi la formă
• GP 121-2013 Ghid de proiectare, execuție privind protecția împotriva
coroziunii.
• GE 054-2006 Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a protecţiilor
anticorozive la construcţii din oţel. Măsuri de intervenţie.
• STAS 10128:1986 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.
Clasificarea mediilor agresive.
• STAS 10702-1:1983 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.
Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale
• STAS 505:1986 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
• STAS 564:1986 Otel laminat la cald. Otel U.
• C 56:1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
constructii
• C 56:2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
instalaţii aferente constructiilor
• C 16:1984 Normativ pentru realizarea pe timp rece a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente
• C150:1999 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate.
• STAS 1946:1980 Oţel laminat la cald. Tablă neagră.
• STAS 2028:1980 Oţel laminat la cald. Tablă zincată
• STAS 2029:1980 Oţel laminat la cald. Tablă ondulată
• STAS 767-0:1988 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Construcţii din
oţel. Condiţii tehnice generale de calitate
• STAS 767-2:1978 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si
imbinari cu suruburi la constructii din otel. Prescriptii de executie.
• STAS 10166-1:1977 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane.
Pregătirea mecanică a suprafeţelor
4/29
• SR EN 1090-1+A1:2012 Executie structurilor de otel si structurilor din aluminiu. Partea 1:
Cerinte pentru evaluarea conformitatii elementelor structurale
• SR EN 1090-2+A1:2012 Executia structurilor de otel si structurilor din aluminiu. Partea 2:
Cerinte tehnice pentru structuri de otel
• SR EN 1011-1÷8 Sudarea. Recomandari pentru sudarea materialelor metalice
• SR EN ISO 9692-1:2014 Sudare şi procedee conexe. Tipuri de pregătire a îmbinării.
Partea 1: Sudare manuală cu arc electric cu electrod învelit,
sudare cu arc electric cu electrod fuzibil în mediu de gaz
protector, sudare cu gaze, sudare WIG şi sudare cu fascicule de
energie a oţelurilor
• SR EN ISO 9692-2:2000 Sudare şi procedee conexe. Pregătirea îmbinării. Partea 2:
Sudarea cu arc electric sub strat de flux a oţelurilor
• SR EN ISO 4759-1:2003 Tolerante pentru elemente de asamblare. Partea 1: Suruburi
partial si complet filetate, prezoane si piulite. Grade A, B si C
• SR EN ISO 4759-3:2016 Tolerante pentru elemente de asamblare. Partea 3: Saibe plate
pentru suruburi si piulite. Grade A, C si F
• SR EN 10051:2011 Table, benzi late şi benzi late fâşiate laminate continuu la cald,
din oţeluri aliate şi nealiate. Toleranţe la dimensiuni şi de formă
• SR EN ISO: 9013:2017 Tăiere termică. Clasificarea tăieturilor termice. Specificatie
geometrica de produs si tolerante referitoare la calitate
• SR EN ISO 4014:2011 Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Grade A şi B
• SR EN ISO 4016:2011 Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Grad C
• SR EN ISO 4032:2013 Piuliţe hexagonale normale (stil 1). Grade A şi B
• SR EN ISO 4034:2013 Piuliţe hexagonale normale (stil 1). Grad C
• SR EN ISO 7091:2003 Şaibe plate. Serie normală. Grad C
• SR EN ISO 11124-2:2003 Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselei şi
produselor similare. Specificaţii pentru materiale abrazive
metalice utilizate la decapare. Partea 2: Alice colţuroase de
fontă
• SR EN ISO 11124-3:2003 Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi
produselor similare. Specificaţii pentru materiale abrazive
metalice utilizate la decapare. Partea 3: Alice rotunde şi alice
colţuroase de oţel turnat, cu conţinut ridicat de carbon
• SR EN ISO 12944-5:2018 Vopsele şi lacuri. Protecţia prin sisteme de vopsire a
structurilor de oţel împotriva coroziunii. Partea 5: Sisteme de
vopsire
• SR EN ISO 1460:2002 Acoperiri metalice. Acoperiri termice de zinc pe metale feroase.
Determinarea gravimetrică a masei pe unitatea de suprafaţă
• SR EN 14399-3:2015 Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru
structuri metalice. Partea 3: Sistem HR. Asamblări şurub cu cap
hexagonal şi piuliţă
• SR EN ISO 3834-3:2006 Cerinţe de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 3: Cerinţe de calitate normale
5/29
• SR EN ISO 15609-1:2005 Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Specificaţia procedurii de sudare.
Partea 1: Sudare cu arc electric
• SR EN ISO 15614-1:2017 Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Încercări în vederea calificării procedurii
de sudare. Partea 1: Sudarea cu arc electric şi sudarea cu
gaz a oţelurilor şi sudarea cu arc electric a nichelului şi a
aliajelor de nichel
• SR EN ISO 17640:2018 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinare cu
ultrasunete. Tehnici, niveluri de încercare şi evaluare
• SR EN ISO 17638:2017 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu pulberi
magnetice
• C133:2014 Instrucţiuni tehnice privind îmbinarea elementelor de
construcţii metalice cu şuruburi de înaltă rezistenţă
pretensionate.
3.MATERIALE: ELEMENTE DIN OTEL
3.1 Calitate
Materialele : otel laminat, teava rectangulara, placi sau bare vor respecta standardele aferente
conform Tabelului 1.
Toate elementele de structura din otel vor fi furnizate de producatori europeni acreditati.
Tabel 1
Forma Dimensiuni Tolerante Calitatea materialului
Efectul agentilor
Non-aliaj Granulatie fina
atmosferici
Grinzi si coloane SR EN 10034;
Cornieri SR EN 10056-1SR EN 10056-2

(1) (2) (3)
SR EN 10025-2 SR EN 10025-3 SR EN 10025-5
Foi de fabricatie SR EN 10029
Bobine SR EN 10051
Tevi SR EN 10210-2 SR EN 10210-1
6/29
Strangerea suruburilor de inalta rezistenta (IP) se va face in doua faze, intr-o singura faza, in
conformitate cu prevederile din C133 ’’Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de
constructii metalice cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate”. In tabelul nr.2 sunt date
valori ale acestora care sunt in functie de diametrul surubului si grupa acestora.
Tabel nr.2
Nr. Diametru nominal Grupa Momentul final de strangere 50% din momentul final de
crt. (daNm) strangere (daNm)
1 M12 10.9 25÷50 12.5÷25
2 M16 10.9 50÷80 25÷40
3 M20 10.9 80÷110 40÷55
4 M24 10.9 140÷190 70÷95
5 M27 10.9 185 92.5
6 M12 8.8 10÷25 5÷12.5
7 M16 8.8 25÷40 12.5÷20
8 M20 8.8 50÷75 25÷37.5
9 M24 8.8 85÷125 42.5÷62.5
10 M27 8.8 -- --
Conform C133 ’’Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu

suruburi de inalta rezistenta pretensionate”, verificarea momentului de strangere se face pe
cel putin un surub din fiecare zona caracteristica a imbinarii.
In cazul in care valorile momentelor de strangere efectiv realizate la controlul pretensionarii
suruburilor se abat de la valorile normate, se va verifica in continuare un numar dublu de
suruburi de inalta rezistenta alese in acelasi mod ca la prima verificare.
3.2 Testare
Toate elementele de otel ce vor fi utilizate in cadrul lucrarilor vor fi testate in prealabil conform
standardelor aferente, si vor fi insotite de documentele mentionate in Anexa A, Tabelul A.1-
Sinteza documentelor de inspectie din SR EN 10204:2005.
Antreprenorul care executa lucrarile va avea acces la verificarea documentelor SR EN 10204
:2005 puse la dispozitie de catre producatorul elementelor de otel. La cerere, Antreprenorul va
pune aceste documente a dispozitia Proiectantului si Beneficiarul.
7/29
3.3 Dimensiuni si tolerante
Dimensiunile si tolerantele vor respecta standardele aferente incluse in Tabelul 1.
In plus fata de materialele standard si de standardele referitoare la dimensiuni, anumite
elemente arhitecturale, atipice din proiect, vor fi produse respectand deviatii stricte, dupa cum
urmeaza:
Planeitate +/- 1mm fata de o margine dreapta de 2m a unei sectiuni laminate sau prefabricate.
Sectiunile sub forma de teava se vor produce fara sudura, daca este posibil. In cazul in care
sudura este necesara, aceste tevi vor fi incorporate in sectiuni prefabricate.
3.4 Conditii referitoare la suprafata

Suprafetele elementelor de otel in momentul utilizarii nu vor prezenta suprafete cu pori sau
urme de rugina intr-un grad mai mare decat gradul C specificat in SR EN ISO 8501-1
Defectele de suprafata ale sectiunilor laminate, placilor si suprafetelor orizontale intinse,
neconforme cu SR EN 10163, descoperite in timpul pregatirii suprafetelor vor fi rectificate.
Defectele de suprafata ale sectiunilor cu goluri finisate la cald, neconforme cu cerintele SR EN
10210-1, descoperite in timpul pregatirii suprafetelor, vor fi rectifiate.
3.4.1 Aspectul, defectele de suprafata si defectele interioare ale elementelor de otel vor
corespunde standardelor de produs. Elementele care nu se incadreaza in cerintele din
standardul de produs vor fi returnate furnizorului.
3.4.2 Se admit defecte de suprafata a caror adincime nu depaseste ½ din abaterea limita la
grosimea prescrisa in standardul de produs respectiv. Defectele cuprinse intre ½ si valoarea
intreaga a abaterii limita se inlatura prin polizare, care se recomanda a fi executata in directia
eforturilor si a carei panta fata de suprafata piesei nu trebuie sa depaseasca 1:10. In ambele
cazuri, grosimea minima efectiva trebuie sa fie cel putin egala cu grosimea admisa.
3.5 Consumabile aferente lucrarilor de sudura

3.5.1 Standarde
Elementele consumabile aferente lucrarilor de sudura vor fi in conformitate cu SR EN ISO 636
si SR EN ISO 544.
3.5.2 Depozitare
Consumabilele utilizate de catre Executant la lucrarile de sudura a confectiilor metalice, vor fi
depozitate si manipulate conform recomandari SR EN 1011-1. Orice coacere sau uscare a
consumabilelor inainte de fasciculare, se vor efectua conform recomandarilor date de catre
producator.
3.6 Dispozitive de fixare specifice lucrarilor de structura
3.6.1 Declaratie de Conformitate
Executantul va pune la dispozitia Proiectantului si a Beneficiarului, toate declaratiile de
conformitate si actele de calitate inaintate de catre furnizori pentru dispozitivele de fixare.
8/29
Placarea suprafetei elementelor de fixare va fi inclusa in declaratia de conformitate.
3.6.2 Asamblari obisnuite (fara strangere prealabila)

Elementele de asamblare cum ar fi suruburile si piulitele obisnuite (sau saibe, in cazul in care
sunt utilizate) fara strangere prealabila vor fi de Gradul 8.8, suruburile vor fi conform SR EN
ISO 4014 cu piulite clasa 10 conform SR EN ISO 4032 si saibe 100HV conform SR EN ISO
7091 pentru M20 sau peste, si suruburi Clasa 4.6 conform SR EN ISO 4016 cu piulite clasa 5
conform SR EN ISO 4034 si saibe 100HV conform SR EN ISO 7091.
3.6.3 Asamblari cu bolturi la fundatie

Asamblarile cu bolturi vor include bolturi de clasa 4.6 cu piulite de clasa 4.
3.7 PROTECTIE ANTICOROZIVA

3.7.1 Materiale abrazive pentru curatarea metalului
Materialul abraziv pentru fier calit va fi in conformitate cu SR EN ISO 11124-2 iar materialul
abraziv pentru otelul turnat, in conformitate cu SR EN ISO 11124-3
3.7.2 Protectie suprafete de metal vizibile prin vopsire- finisaj arhitectural

Sistemul echivalat la aceasta clasa de corozivitate este: SR EN ISO 12944-5/A1.17, cu
pregatirea suprafetei : Sa2 1/2 conform SR EN ISO 8501 si SR EN ISO 12944-5, si care
asigura o durabilitate mai mare de 15 ani, si are urmatoarea componenta:
1.) Strat primar: grund bogat în zinc = 60 μm (in starte uscata)
2.) Straturi intermediare/finale: vopsea epoxidica = 100 μm (in starte uscata),
Grosime totala minima de acoperire = 160 μm (in starte uscata)
Culoare : RAL ....., se va stabili de catre architect.
3.7.3 Protectie suprafete de metal prin zincare – Structura metalica

Pentru zincarea elementelor structurale se vor respecta prevederil SR EN ISO 1460, cu
pregatirea suprafetei : Sa2 1/2 conform SR EN ISO 8501 si SR EN ISO 12944-5.
Grosimea stratului de zinc depus prin metalizare: 150-160 μm si asigura o durabilitate de
peste 20 ani:
4. TRASPORT, MANIPULARE SI DEPOZITARE
4.1 Transport si manipulare

Elementele executate uzinat vor fi ambalate, manipulate si transportate la santier in mod
corespunzator, astfel incat sa nu se deformeze si sa nu fie afectate straturile de protectie,.
Elementele metalice, care au un capat liber, vor fi prinse de celelalte bare cu piese
suplimentare, astfel incat sa nu se produca deformatii in fazele de transport si manipulare.
4.2 Depozitare
Elementele uzinate care trebuie depozitate inainte de a fi transportate sau puse in opera, nu
se vor plasa direct pe pamant, se va amenaja o platforma pe care nu se pot forma acumulari
9/29
de apa. Elementele se vor mentine in stare curata si se vor sprijini astfel incat sa se evite
distorsiunile permanente.
Elementele separate se vor depozita si marca astfel incat sa fie usor identificate.
5. RECEPŢIILE FURNITURILOR ŞI LUCRĂRILOR DE MONTAJ
5.1. Recepţiile furniturilor şi lucrărilor de montaj

Recepţiile furniturilor şi lucrărilor de montaj se vor face în conformitate cu prescripţiile în
vigoare: STAS 767, SR EN 14399-3, normativele C 56-02 şi C 150-99 şi prevederile
prezentelor instrucţiuni.
În acest sens, rezultatele verificărilor şi încercărilor mecanice ale furniturilor şi lucrărilor de
montaj, în diversele faze de realizare a îmbinărilor cu şuruburi de înaltă rezistenţă
pretensionate, vor fi consemnate în documente de certificare a calităţii, după cum urmează:
• notă de constatare asupra preasamblării uzinale, consemnându-se abaterile dimensionale,
de la limitele admisibile, remedierile efectuate şi metodele prescrise folosite;
•o copie după nota de constatare se constituie în piesă la dosarul de recepţie;
• notă de constatarea asupra preasamblării la şantier, care se constituie, de asemenea în
piesă, la dosarul de recepţie;
• documentele de certificare a calităţii organelor de asamblare: şuruburi, piuliţe, şaibe, precum
şi buletinul de încercări mecanice efectuate la şantier sau de laboratoare de specialitate;
•procesele verbale de verificare pe faze a calităţii execuţiei îmbinărilor prin şuruburi de înaltă
rezistenţă, în care se consemnează rezultatele tuturor verificărilor efectuate în diferite faze de
execuţie a montajului, inclusiv pregătirea suprafeţelor de contact (conform instrucţiuni
prezentate in C133-1982, pct. 3.23, 3.24, 3.28, 3.29, 3.30). Procesele verbale se vor întocmi
conform modelului din anexa 1.
5..2. Documentele de verificare a calităţii Toate documentele de verificare a calităţii emise
pe baza verificărilor şi încercărilor mecanice executate pe şantiere, de întreprinderea de
montaj, vor fi certificate la momentul executării lor.
6. INFORMATII PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE EXECUTANTUL LUCRARILOR

METALICE
6.1 Sistem informational, desene si informatii referitoare la prelucrare

a.)Sistemul informational aferent productiei
- poate include calculatii si desene elaborate manual sau cu ajutorul computerului
- va permite verificarea informatiilor, daca acesea sunt actualizate cu ultimele
informatii furnizate de catre proiectant si daca informatiile perimate au fost retrase.
b.) Desenele si informatiile referitoare la prelucrare trebuie sa cuprinda doar detalii si
dimensiuni necesare productiei. La cerere, aceste detalii vor fi puse la dispozitia Proiectantului
si Benefeciarului
10/29
c.) Se va intocmi si mentine un registru al planselor, cu toate datele de identificare si care va
include toate reviziile date pe parcursul executiei.
d.) Desenele de uzinare pregatite de catre executantul lucrarilor metalice vor include informatii
la o scara corespunzatoare, pentru a se putea evidentia marcajele aferente ansamblelor si
subansamblelor.
Desenele vor cuprinde toate informatii referitoare la : calitatea materialelor dimensiunea
elementelor, goluri, pozitia subansamblului in functie de celelalte componente,
tratamentul anticoroziv si sistemul de imbinare.
In cazul imbinarilor prin sudura se vor mentiona toate cerintele legate de pregatirea marginilor
in vederea sudarii, precum si toate cerintele speciale in vederea inspectiei
e.) Executantul structurii metalice va elabora toate desenele de montaj necesare care vor fi
anexate Procedurii de montare. Desenele de montaj vor include toate detalii referitoare la
elemente de fixare si de sigurana, precum dispunerea elementelor metalice temporare in
scopul construirii.
f.) Detaliile de uzinare si montaj vor fi inaintate proiectantului pe suport electronic pentru
verificare.
6.2 Analiza informatiei de catre Proiectant

Analiza informatiilor de catre proiectant se va face prin verificarea :
• cotelor, dimensiunilor, imbinarilor, calitatea materialelor si detaliilor tipice principale
cuprinse in planurile de uzinare si planurile de montaj.
• compatibilitatea plansele de imbinare cu detaliile proiectului.
Aprobarea nu il absolva pe executantul lucrarilor metalice de obligatiile sale cu privire la
corectitudinea calculelor, dimensiunile de detaliu si acuratetea montarii partilor componente.
6.3 Marcare ansamble si subansamble

a.)Fiecare element din ansamblu/ respectiv subansamblu va fi marcat corespunzator, conform
specificatiilor prevazute pe detaliile de executie emise de proiectant. Partile separate vor fi
usor identificabile in toate momentele prelucrarii, fiind marcate cu repere clare si rezistente
b.)Toate elementele de otel vor contine o trimitere la o declaratie de conformitate pentru ca

proprietatile materialului sa poate fi identificate si verificate usor.
6.4 Informatii referitoare la fundatie si la interfete pereti

Informatiile referitoare la suruburile de ancorare si la interfetele elementelor de otel la fundatii
vor include un plan al fundatiei care sa descrie baza fundatiei, pozitia si orientarea coloanelor,
marcarea coloanelor, precum si alte componente care vin in contact cu fundatia, baza
acestora si cota conventionala.
Un nivel similar de informatii se va asigura si in cazul elementelor de legatura la pereti sau la
alte suprafete de beton.
Se vor asigura detalii complete asupra elementelor de fixare din otel si suruburilor de
ancorare, inclusiv asupra metodelor de ajustare si ambalare.
11/29
6.5 Documente predate de catre executant la finalizarea lucrarilor
La finalizarea structurii, executantul lucrarilor metalice va preda urmatoarele documente:
Planse de uzinare
Planse de montaj
Calculatii aferente imbinarilor
Planse care sa cuprinda reviziile
Registru planse.
Acestea pot fi in forma printata sau intr-un format electronic convenit de catre parti.
7. FORTA DE MUNCA SI PRELUCRAEA

7.1 Personal
Lucrarile vor fi executate de personal calificat si autorizat pentru acest tip de lucrari.
7.2 Calitate lucrari

In cazul in care Proiectantul are observatii cu privire la calitatea lucrarilor. Executantul
lucrarilor metalice poate continua lucrarile la punctul respectiv numai dupa ce problemele
sesizate de Proiectant au fost rezolvate.
7.3.Mostra
Aprobarea de catre Proiectant a unei mostre de material si/sau forta de munca nu implica
aprobarea materialului in sine si/sau fortei de munca, ci doar aprobarea mostrei respective.
7.4 Goluri
Golurile mentionate pe detaliile emise de proiectant, trebuie perforate, in cazul in care
Proiectantul nu solicita in scris contrariul, si se va acorda o atentie speciala indepartarii
bavurilor pentru a se asigura o prindere optima.
7.5 Taiere, Fasonare si Prelucrare

Otelul poate fi fasonat prin taierea cu fierastraul, foarfecele, prin taiere termica cu masina de
debitat otel, uzinare. Taierea manuala va fi pusa in practica numai atunci cand nu se poate
utiliza masina de debitat otel.
Marginile taiate cu masina de debitat care nu prezinta iregularitati semnificative vor fi
acceptate ca atare, fara tratamente speciale, cu exceptia indepartarii zgurii de metal. Marginile
care prezinta iregularitati vor fi netezite, iar bavurile si zgura indepartate.
Grosimea partilor prelucrate, conform planselor, reprezinta grosimea elementelor dupa
prelucrare.
7.6 Netezire
Golurile vor fi netezite pentru a se indeparta bavurile, marginile ascutite si protuberantele.
Marginile ascutite vor fi netezite, insa o margine de 90 de grade, laminata, taiata sau
prelucrata va fi acceptata fara alte tratamente.
7.7 Perforare
12/29
Goluri rotunde pentru accesoriile de prindere se vor perfora, poansona sau taia cu plasma.
Goluri vor fi compatibile cu accesoriile de fixare, astfel incat acestea din urma sa poata fi
introduse usor in partile asamblate in unghiuri drepte la suprafetele de contact. In cazul
utilizarii matritelor de perforare, nu se accepta golurile deformate.
Perforarea prin mai multe straturi este permisa numai daca elementele sunt bine prinse unul
de celalalt, dupa care acestea se separa si se indeparteaza bavurile.
Poansonarea pe intreaga suprafata va fi permisa numai cu acordul Proiectantului si numai
daca golurile nu contin bavuri, daca grosimea nu este mai mare decat golul care trebuie
perforat si daca golurile de pe suprafata de contact a eclisei sunt poansonate in aceeasi
directie.
Orice modificarea a dimensiunilor ca urmare a poansonarii vor fi permise numai cu acordul
proiectantului.
Golurile crestate se vor forma din doua goluri executate prin taiere.
7.8 Asamblare
Elementele componente vor fi imbinate astfel incat sa se obtina o conexiune ferma, conform
cerintelor referitoare la asamblare si capacitate portanta.
7.9 Indoire si indreptare

Indoirea si indreptarea elementelor componente in timpul prelucrarii se vor executa:
• prin mijloace mecanice, fara reducerea sectiunii de traversare sau crearea de cavitati in
timpul aplicarii caldurii, asigurandu-se ca temperatura metalului este atent controlata si nu
depaseste 6500 C.
• prin indoire prin inductie, pe baza confirmarii ca proprietatile sectiunii nu vor fi afectate.
Dupa indreptare, punctele de sudura ale sectiunii vor fi inspectate vizual.
7.10 Inspectare
Un numar suficient de elemente va fi verificat din punct de vedere al exactitatii dimensiunilor si
al conformarii cu plansele, pentru a confirma faptul procesul de prelucrare se desfasoara in
mod satisfacator.
8. EXECUTIA IMBINARILOR SUDATE
8.1. Premergator executarii îmbinărilor sudate, indiferent dacă îmbinările sunt de

asamblare (între piese) sau de montaj (între elemente) şi dacă se execută în unităţi
industriale, în atelierele unităţilor de construcţii – montaj sau pe şantier, se vor verifica
detaliile de executie elaborate de proiectant în ceea ce priveşte :
• exactitatea cotelor, a numărului de piese şi elemente conţinute de planurile de

ansamblu, detaliu şi extrase ;
• detaliile şi condiţiile de calitate prevăzute in documentatia elaborate de proiectanta si
care sunt obligatorii pentru conţinutul documentaţiei elaborare de proiectant şi nu pot fi
modificate ulterior fără avizul proiectantului :
13/29
- mărci, clase de calitate şi standarde ale oţelurilor ;
- dimensiunile pieselor care se îmbină ;
- detalii de trasare a pieselor, de tăiere şi modul de prelucrare a marginilor care
rămân libere (nesudate) ;
- detalii de formă şi dimensiuni ale rosturilor îmbinărilor ;
- modul de prelucrare finală a îmbinărilor sudate ;
- marcarea cusăturilor care trebuie să fie detensionate ;
- clasa de calitate a îmbinărilor sudate ;
- categoria de execuţie a elementului ;
- marcarea pe desene a îmbinărilor de montaj;
- ordinea de asamblare a construcţiilor care se confecţionează direct pe şantier, în
poziţia finală ;
- condiţii de recepţie a elementului cap de serie pentru elemente tipizate care se
execută pentru prima dată în producţie ;
- memoriu şi desene pentru încercarea în situ a construcţiilor importate;
• condiţiile de calitate prevăzute în caietul de sarcini pentru construcţii din categoria A de

execuţie .
8.2. Erorile neesenţiale şi neconcordanţele care nu afectează rezistenţa şi stabilitatea

construcţiei vor fi operate de către executant pe răspunderea sa şi comunicate proiectantului
Prin erori neesenţiale şi neconcordanţe care nu afectează rezistenţa şi stabilitatea construcţiei
se înţeleg erorile de calcul al greutăţilor din extrasele de laminate şi cotele de lungimi parţiale
ale pieselor eronate faţă de cota generală care este verificabilă
8.3 Sudura va fi de tipul sudurii cu arc metalic, conform SR EN 1011-1, indicatiilor cuprinse in
SR EN 1011-2.
8.4 Procedura de control al sudurilor
Executantul structurii metalice va prezenta procedura de control al sudurilor cu respectarea
cerintele de calitate impuse de SR EN ISO 3834-3.
Toate documentatiile referitoare la sudura (calificarile sudorilor, procedurile de sudura,

metodologie de executie a sudurilor si instructiuni de lucru asociate) vor fi verificate periodic
de catre responsabilul cu coordonarea lucrarilor de sudura. La cerere, documentatia va fi pusa
la dispozitia Beneficiarului, Reprezentantului Inspectoratului de Stat in Constructii si
Proiectantului.
8.5 Prevederi privind folosirea materialelor de sudare

La executarea lucrarilor, executantul va verifica compatibilitatea materialelor utilizate la sudare
cu procedura de sudare prevazut in proiect
Materialele de sudare se stabilesc de către coordonatorul tehnic cu sudura al unităţii de
execuţie (care are sarcini conform SR EN ISO 14731:2007„Coordonarea sudării. Sarcini şi
responsabilităţi”) şi trebuie să corespundă condiţiilor de calitate diferenţiate pe niveluri de
acceptare
14/29
Imbinarile vor fi pregatite conform SR EN ISO 9692-1 si -2 si vor fi curatate inainte de sudare.
Sudarea se va efectua conform celor normativelor in vigoare si se vor lua toate masurile
pentru minimizarea distorsiunilor si incarcarilor in exces.
8.6 Calificarile sudorilor

Sudorii vor prezenta certificate de autorizare, conform standardelor in vigoare.
Fiecare sudor certificat va primi un poanson cu o marcă distinctă, cu care este obligat să
marcheze sudurile executate în vederea identificării ulterioare.
Poansonul se aplică în următoarele condiţii:
• la 50 mm de cusătură ;
• un singur poanson pentru cusături care nu depăşesc 500 mm ;
• cel puţin câte două poansoane la capete pentru cusături mai lungi de 500 mm, fără a
depăşi 2000 mm între ele ;
• marca poansonului trebuie să fie vizibilă, scoasă în evidenţă printr-un marcaj
suplimentar (vopsea diferită la culoare de fond, cretă rezistentă la intemperii etc.) .
Este interzisă folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur închis (pentru
eliminarea concentraţiilor de eforturi).
8.7 Proceduri de sudura

Se vor elebora proceduri de sudura, conform cerintelor SR EN ISO 15609-1, care vor fi testate
conform SR EN ISO 15614-1 de catre Executantul lucrarilor metalice. Acestea vor fi in
conformitate cu liniile directoare impuse de SR EN 1011-2 Anexa C Metoda A pentru a se
evita hidrocracarea (la rece) si pentru a asigura rezistenta necesara in zonele afectate de
caldura.
Se vor elabora instructiuni de lucru conform Procedurilor de sudura de calificare, sub
indrumarea coordonatorului lucrarilor de sudura. Instructiunile de lucru vor fi elaborate fie sub
forma unui caiet de sarcini, fie vor include informatii relevante impuse de un caiet de sarcini
aferent lucrarilor de sudura in formare potrivite sistemului Executantului lucrarilor metalice. Ele
vor fi inaintate executantului sudurilor inainte de inceperea lucrarilor, si vor respecta
configuratia imbinarilor si a materialelor utilizate. Instructiunile de lucru vor fi puse la dispozitie
la cerere si vor include referiri la caietul de sarcini aferent sudurilor.
8.8 Asamblare
Imbinarile vor atinge dimensiunile impuse de procedura de sudare.
Elementele prelucrate asamblate in dispozitivul de ghidare pot fi sudate in totalitate in
dispozitiv sau pot fi indepartate din dispozitivul de ghidare dupa efectuarea sudurii de
prindere.
Sudurile de prindere pot fi efectuate numai daca sunt plasate in zona care trebuie sudata si
daca sunt indepartate cu grija astfel incat sudurile viitoare sa nu fie afectate, sau daca sunt
efectuate de catre un sudor calificat ca suduri normale scurte de cel putin patru ori mai lungi
decat grosimea piesei care trebuie imbinata si de cel putin 50mm, sau daca sunt retopite in
15/29
totalitate, sau daca sunt plasate in zone supuse doar fortei de compresiune, departe de alte
suduri viitoare.
La sudurile efectuate succesiv se vor evita distorsiunile.
Sudarea accesoriilor necesare prelucrarii sau construirii se va face in conformitate cu cerintele
aferente sudurilor permanente. In cazul in care acestea trebuie indepartate, se vor taia cu
flacara sau cu dalta la nu mai putin de 3 mm de la suprafata metalului de baza, slefunid
suprafata prin indepartarea metalului rezidual. Accesoriile nu vor fi indepartate prin lovire cu
ciocanul.
Extensiile utilizate la sustinerea profilului unei suduri vor fi din material cu o compozitie
similara elementului component. La finalizarea sudurii, acestea vor fi indepartate, iar marginile
sudurii se vor poliza.
In cazul in care se solicita mostre in scopul testarii, acestea vor fi prinse alaturi de imbinari.
Clasa si calitatea materialului, echivalentul de carbon si directia de rulare vor fi similare placii
de baza, dar nu este necesar sa faca parte din aceleasi placi.
8.9 Remedieri
Remedierile necesare aducerii unei îmbinări sudate la nivelul de referinţă impus, în cazul în
care nu sunt precizate în documentaţia tehnologică de execuţie, se stabilesc de către
coordonatorul tehnic cu sudura din unitatea de execuţie, urmare a controlului efectuat pe
fiecare fază.
Remedierile se recomandă a se face de acelaşi sudor care a executat şi sudura iniţială.
Remedierile se vor executa cu o procedură de sudare (avizată de coordonatorul tehnic cu
sudura al unităţii de execuţie) care să permită obţinerea unor deformaţii şi tensiuni interne
minime pe ansamblul construcţiei. Pentru defecte sistematice, coordonatorul tehnic cu sudura
va analiza cauzele acestora şi va efectua modificările necesare în procedură.
Remedierea defectelor în acelaşi loc se admite a se face:
• maximum de două ori la construcţii din oţel carbon sudate cu procedeul MAG/MIG ;
• maximum de trei ori pentru restul oţelurilor şi a procedeelor de sudare nespecificate
mai înainte.
•
În cazul în care la îmbinările sudate cap la cap s-a atins numărul maxim al remedierilor
admise în acelaşi loc şi este necesar să se elimine defectul intern din sudura încă o dată,
NUMAI CU ACCEPTUL PROIECTANTULUI se va tăia sudura complet şi se va intercala un
cupon de element laminat (cornier, ţeavă, tablă) cu lungimea minimă de 200 mm, care se va
suda de ambele părţi numai prin sudură cap la cap, având rostul identic cu cel al îmbinărilor
iniţiale.
Pentru remedierea defectelor nu se admit operaţii care pot ascunde sau produce alte defecte
(inclusiv în structura oţelului) cum ar fi: ştemuirea, ciocănirea, polizarea fisurilor, îndreptări la
rece sau la cald peste limitele admise de STAS 767).
Se admite excavarea zonelor cu defecte, dupa informarea Proiectantului, prin ;
• craiţuire arc – aer ;
• scobire cu dalta pneumatică ;
16/29
• polizare
cu condiţia delimitării corecte a zonei cu defecte prin controale vizuale, lichide penetrante,
pulberi magnetice, radiaţii penetrante şi ultrasunete.
Zonele excavate se încarcă prin sudare după o tehnologie elaborată şi verificată de
coordonatorul tehnic cu sudura, cu măsuri privind reducerea la minimum a tensiunilor
remanente
8.10 Testari non-destructive

Sudurile vor fi inspectate vizual. Daca sudura va fi de tip cusatura de colt, iar lungimea
suportului nu este mai mare de 10 mm si elementul cel mai gros are mai putin de 20mm, nu
sunt necesare testari suplimentare. In toate celelalte cazuri, certificarea este obligatorie.
8.11 Inspectare vizuala
O inspectie vizuala de 100% se va efectua in timpul lucrarilor de sudura, precum si la
finalizarea acestora pentru a se determina gradul de respectare a calitatii. O persoana
potrivita pentru efectuarea controlului vizual poate fi un inspector de sudura sau un sudor
certificat pentru inspectarea tipurilor de suduri relevante in timpul si la finalizarea acestora.
Daca exista riscul de fisurare intarziata, inspectiile se vor efectua dupa o perioada stabilita.
8.12 Incercare cu pulbere magnetica

In cazul in care este necesara o examinare mai atenta a sudurilor, se va pune in practica
incercarea cu pulbere feromagnetica, conform recomandarilor din SR EN ISO 17638:2017
precedata de o inspectie vizuala, efectuata de catre un tehnician expert in testari non-
destructive.
8.13 Test de gamagrafie

In cazul in care incercarea cu pulbere feromagnetica nu poate fi pusa in practica, se va apela
la testul de gamagrafie, conform normativelor in vigoare.
8.14 Examinare cu ultrasunete In cazul in care testul este necesar, acesta va fi efectuat
conform standard SR EN ISO 17640:2011 – Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinare
cu ultrasunete. Tehnici, niveluri de încercare şi evaluare.
9.00 NIVELURILE DE ACCEPTARE A DEFECTELOR ÎN ÎMBINĂRILE SUDATE

Se va face o evaluare conform standardelor in vigoare.
10. EXECUTAREA IMBINARILOR PRIN FIXARE CU SURUBURI
Condiţii tehnice de verificare pe şantier a calităţii elementelor îmbinării şi organelor de

asamblare, prelucrarea suprafeţelor de contact, montarea îmbinărilor şi verificarea calităţii
îmbinării
17/29
10.1 Desfacerea ecliselor din solidarizarea provizorie, se va face numai la locul de montaj,
interzicându-se deplasări ulterioare ale elementelor care se îmbină.
10.2 Verificarea imbinarilor

La primirea pe şantier a elementelor ce se îmbină se va verifica confecţionarea lor conform
proiectului şi normelor tehnice în vigoare (SR EN 1090-2+A1; STAS 767/0-88 şi C 56-85
fascicola 15), inclusiv poziţia şi dimensiunile găurilor în raport cu valorile admise ale abaterilor;
precum şi grosimea tălpilor şi inimilor care trebuie să corespundă proiectului şi lungimilor de
strâns a şuruburilor.
10.3 Preasamblarea la sol de către executant, este obligatorie, la primirea elementelor pe
şantier, în următoarele cazuri:
- delegatul executantului nu a participat la verificarea în stare preasamblată a elementelor
metalice la uzina furnizoare, sau nu a consemnat punctul său de vedere în actul de
constatare, de aducere a abaterilor dimensionale la limitele admisibile, emis de catre furnizor
si atasat elementelor metalice
- dacă se constată că au survenit accidente în timpul expedierii şi transportului.
Această preasamblare se va executa în aceleaşi condiţiuni tehnice ca şi preasamblarea de la

uzina furnizoare, urmărindu-se aceleaşi obiective şi adoptând, pentru remedierea
defecţiunilor, măsurile prevăzutela la pct. 3.10, 3.11 şi 3.13 din C133, întocmindu-se o notă de
constatare.
10.4 Verificări şi remedieri inainte de montaj:
a.) dacă nu s-au produs deformări ale elementelor în timpul operaţiunilor de transport,
manipulare şi depozitare, în cadrul şantierului, efectuându-se remedierile necesare;
b.) dacă sudurile cap la cap corespund normelor de verificarea calităţii (conf. prevederilor C
150 "Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel, ale construcţiilor civile, industriale şi
agricole");
c.) dacă organele de asamblare au fost conservate pe şantier în condiţii corespunzătoare
normelor tehnice;
d.) dacă există nota de constatare a preasamblării uzina de fabricatie, sau în cazul lipsei
acesteia, nota de constatare a preasamblării pe şantier;
e.) dacă există acte de verificarea calităţii organelor de asamblare şi a elementelor ce se
îmbină, la primirea pe şantier.
10.5 Prelucrarea şi tratarea pe santier a suprafeţelor de contact
Prelucrarea şi tratarea pe santier a suprafeţelor de conctat se va executa prin decapare

(spălare şi frecare cu peria) şi ardere cu flacăra, cu respectarea următoarelor condiţii:
a.) spălarea materiilor uleioase cu substanţe degresante şi spălarea materiilor pământoase cu

apă;
b.) frecarea cu peria de sârmă din oţel moale pentru îndepărtarea ruginei neaderente şi a
pojghiţei de laminare (se interzice frecarea care să conducă la o sprafaţă lucioasă);
c.) frecarea se va executa transversal pe direcţia de transmitere a efortului;
18/29
d.) arderea cu flacăra cu oxigen se va executa cu o viteză de înaintare de 1 ... 2 m pe minut,
cu o înclinare a suflaiului de cca. 30° , suflaiul înaintând în urma flăcării; temperatura
suprafeţei în timpul arderii cu flacăra nu trebuie să depăşească 200° C. Pentru această
operaţie se vor folosi arzătoare cu un singur bec sau cu mai multe becuri asamblate.
În utilizarea acestora se urmăresc trasee de ardere pe zone delimitate, asigurându-se

încălzirea uniformă a zonei, evitându-se supraîncălziri locale. După arderea cu flacăra,
suprafaţa de contact va avea un grad de rugozitate pronunţat. Suprafeţele de contact vor fi
uscate înainte de asamblare, iar piesele de contact se vor monta la temperatura mediului.
10.6 Aplicarea corectă a tehnologiilor de prelucrarea şi tratare a suprafeţelor de contact, cu

asigurarea pretensionării şuruburilor la valorile stabilite prin proiect de catre Proiectant,
10.10Întreprinderea de montaj are dreptul şi obligaţia să execute verificările de confruntare

privind calitatea organelor de asamblare primite pe şantiere. Ele constau din:
- verificarea dimensiunilor şi aspectului şuruburilor, piuliţelor şi şaibelor, verificarea filetelor şi

verificarea calităţii organelor de asamblare prin încetarea de duritate Brinell, care se execută
asupra eşantioanelor stabilite conform aceluiaşi tabel
10.11 Asamblari obisnuite (fara strangere prealabila)

Detalii referitoare la combinarile de suruburi si piulite sunt prezentate in capitolul Materiale.
Suruburile care se blocheaza in momentul insurubarii vor fi inlocuite.
Nu se vor utiliza clase diferite ale suruburilor cu aceleasi diametre, nu vor fi utilizate in cadrul
aceleiasi structuri decat cu acordul Proiectantului.
Lungimea surubului va fi aleasa astfel incat, dupa strangere, cel putin un filet plus capatul vor
ramane libere intre piulita si capatul neinsurubat al surubului si cel putin un filet liber va
ramane deasupra piulitei.
Sub capat cat si sub piulita se vor plasa saibe atunci cand acestea imbina materiale de 4mm
sau mai putin.
Daca elementele imbinate sunt acoperite de un strat protector care poate fi distrus in timpul
rotirii surubului si piulitei, sub partea care se roteste se va plasa o saiba.
O placa sau o saiba pentru regim de lucru greu se vor plasa sub capat si piulita la imbinarile
care folosesc goluri supradimensionate sau crestate.
Zencuitoare vor fi utilizate daca suprafata de contact este inclinata la mai mult de 3 grade de
la unghiul diedru si drept al axei surubului.
Piulitele vor fi verificate dupa galvanizare pentru detectarea unor eventuale zone stranse larg
si vor fi reinsurubate daca este cazul.
Suruburile pot fi stranse manual folosind chei potrivite sau masini electrice.
10.12 Asamblari cu suruburi cu strangere prealabila
19/29
Partile imbinate vor fi stranse cu fermitate. In cazul in care raman spatii libere, imbinarea va fi
indepartata si se va insera un ansamblu corespunzator.
Daca elementele nu pot fi imbinate prin perforare fara a se distorsiona elementele de otel, se
pot face rectificari prin infiletare, in cazul in care proiectul permite utilizarea de goluri cu
diametre mai mari.
11. TOLERANTE
ABATERI ADMISE
Nr. Abateri admise fără

Denumirea abaterilor
crt. remedieri
1 Abateri de la alinierea suprafeţelor
superioare, respectiv inferioare, ale
elementelor care se îmbină - tălpi – (∆H) ∆ H < 1 mm*) max.
2 Abateri de la alinierea suprafeţelor stânga,
respectiv dreapta, ale elementelor care se
îmbină – inimă – (∆g) ∆ g < 1 mm*)
3 Abateri de la diametrul găurilor (∆dg) -0,5 ∆dg + 0,5 mm
4 Abateri de la distanţele dintre găuri (∆ls) -0,5 ∆ls +0,5 mm
5 Abateri de la distanţele dintre găurile
marginale şi marginile corespondente ale
elementelor care se îmbină (∆lm) -0,5 ∆lm +0,5 mm
*) Abaterile se măsoară în axul primului şir de şuruburi.
11.1 Abaterile limita la indreptarea si indoirea pieselor

Abateri limita de la rectilinitate a profilelor indreptate la rece sau la cald se exprima prin
sageata, a carei valoare nu trebuie sa fie mai mare de 1/1000 din lungimea piesei, dar fara a
depasi 10 mm
11.2 Abateri limita la frezarea capetelor
La capetele frezate ale elementelor de constructii din otel, abaterile limita admise sint:
- de 0,3 mm pentru rostul dintre suprafata frezata si o rigla de otel asezat pe aceasta
suprafata in orice directie
- de 1:1500 pentru devierea suprafetei realizate fata de cea proiectata
8. Abaterile limita admise la forma si dimensiunile elementelor uzinate din categoriile de

executie A si B 2 (definite in STAS 767/0-88) sunt conform tabelului 2
Table 2
Nr.
Descrierea abaterii Valoarea admisa in mm
crt
20/29
1 Abateri la lungimile elementelor si la distantele intre imbinarile de
montaj pentru intervalele de dimensiuni: ±3
-pina la 1.5 m
- de la 1,5 pina la 2,5 m ±4
- de la 2.5 pina 4.5 m ±5
- de la 4.5 pina la 9,0 m ±7
- de la 9.0 pina la 15.0 m ± 10
- de la 15.0 pina la 21.0 m ± 12
- de la 21.0 pina la 27.0 m ± 14
- peste 27.0 m ± 15
2 Abateri la distanta intre reperele frezate sau rabotate, pentru intervalele

de dimensiuni : ± 0.5
-pina la 1.5 m
- de la 1,5 pina la 2,5 m ± 1.0
- de la 2.5 pina la 4.5 m ± 1.5
- de la 4.5 pina la 9.0 m ± 2.0
- de la 9.0 pina la 15.0 m ± 2.5
- de la 15.0 pina la 21,0 m ± 3.0
- de la 21.0 pina la 27.0 m ± 3.5
- peste 27.0 m ± 4.0
3 Abaterea distantei h dintre placa de baza a stilpului si partea superioara

a placii de reazem pentru grinda de rulare: ±5
- pentru h ≤ 10 m
- pentru h ≤ 10 m ± 0.0005 h, dar max. ± 10
4 Abaterea de la forma rectilinie a axei elementului (sageata Δ, fig.1) in

plan orizontal sau vertical 0.001 L, dar max 15
L distanta intre punctele de prindere
5 Inclinarea Δ a talpii grinzilor cu inima plina, a elementelor T sudate si a 0.005 B

stilpilor (fig 2) fata de pozitia proiectata:
- in locurile imbinarilor de montaj
- pe restul grinzii 0.01 B
6 Inclinarea Δ a talpii grinzilor, a elementelor T sudate si a stilpilor fata de Δ ≤ 0.01 C

pozitia proiectata, pe portiunea iesita in consola fata de inima (fig 3):
- in locurile imbinarilor de montaj
- pe restul grinzilor Δ ≤ 0.05 C
21/29
7 Abaterea Δ a axei inimii fata de axa talpii, in aceasi sectiune max 5
transversala (fig 4) la imbinari de montaj
8 Rasucirea Δ a capetelor elementelor, unul fata de celalalt (fig 5) L 0.001 L, dar max 10
lungimea elementului
9 Rasucirea Δ a sectiunii stalpului fata de placa de baza, la nivelul 0.05 a, dar max 8
rezemarii grinzii rulante
10 Abaterea la inaltimea h si latimea b a sectiunii transversale la :

± 10
- stalpi cu inima plina
- grinzi cu inima plina ±5
- bare compuse, elemente cu zabrele (stilpi sau grinzi cu zabrele) ± 0.01 h; ± 0.01 b
11 Abaterea la inaltimea h si latimea b a sectiunii transversale, in zona

imbinarii, la elementele la care talpile sint imbinate cu eclise si ± 0.1 d
suruburile de orice fel, cu d grosimea talpii celei mai subtiri
12 Deplanarea f a inimii grinzilor cu nervure de rigidizare (fig a)

0.004 1, dar max. 4
1 dimensiunea minima a sau b, a panoului intre rigidizari
13 Deplanarea f a inimii grinzilor cu nervure de rigidizare, in zona joantelor
0.001 1, dar max. 4
inimii (fig 6 b)
14 Deplanarea f a rigidizarilor la grinzi cu inima plina (fig 6 c)

0.001 1, dar max. 4
1 lungimea rigidizarii
15 Deplasarea Δ a profilelor barelor compuse (fig 7)
0.01 h
H inaltimea sectiunii transversale a barei
16 Distanta Δ1 intre elementele ce se prind de un guseu la fata plana a
0.2 a, dar max. 2
acestuia (fig 8)
A grosimea cusaturii sudate de colt
17 Rostul Δ intre elementul tip cheson si alt element care intra in el (fig 9) 2
18 Sageata barelor elementelor cu zabrele intre doua noduri

0.001 1, dar max 5
1 distanta dintre noduri
19 Sageata Δ a deformatiei locale a unui profil laminat (fig 10) 0.01 1
20 Abaterea distantei intre noduri la elementele cu zabrele, pentru distanta

intre noduri: ±3
- pina la 6 m ±5
- peste 6 m
21 Dezaxarea nodurilor Δ fata de axa talpii la elementele cu zabrele (fig
±5
11)
22 Abaterea contrasagetii grinzilor cu zabrele (fig 12) sau cu inima plina y1

contrasegeata prescrisa in nodul 1 ± 0.1 y1
22/29
23/29
12. LUCRARI DE MONTAJ- CONSTRUIRE
12.1 Informatii generale

Executantul structurii metalice va pregati in scris o metodologie de lucru, pe baza detaliilor de
executie din proiect si a graficului de executie. Lucrarile de executie nu vor incepe inainte de
aprobarea metodologiei de lucru de catre Proiectant.
12.2 Manipulare
Componentele vor fi manipulate si depozitate in siguranta astfel incat sa se reduca riscul
deterioraririi suprafetelor. Elementele de prindere si fitingurile de mici dimensiuni se vor
depozita in spatii acoperite si uscate.
12.3 Deteriorari
Elementele de otel deteriorate in timpul incarcarii si descarcarii, transportului si executiei vor fi
reconditionate pentru a atinge standardele impuse de producator, conform specificatiilor.
12.4 Verificarea fundatiei
Executantul lucrarilor metalice va verifica pozitia si nivelul fundatiile pregatite si suruburile de
ancorare cu cel putin sapte zile inainte de construire. Orice neconcordanta va fi comunicata
Antreprenorului General in timp util pentru a permite efectuarea lucrarilor de remediere.
12.5 Placa de baza a stalpilor
Placa de baza a stalpului va fi prevazuta cu placuta de otel care sa permita o centrare si o
aducere la nivel corespunzatoare a structurii si va avea o dimensiune suficienta pentru a evita
24/29
concasarea betonului. Placuta vor fi plasate direct sub placa de baza pentru a nu impiedica
cimentarile ulterioare pentru umplerea tuturor spatiilor. Placutele de otel de la baza pot fi
mentinute permanent.
Nu se vor efectua cimentari sub placile de baza ale coloanelor inainte ca o sectiune suficienta
a structurii sa fi fost centrata, nivelata, verificata si ancorata corespunzator. Imediat inainte de
cimentare, spatiul de sub baza coloanei va fi curatat si eliberat de corpuri straine.
12.6 Starea santierului
Antreprenorul este responsabil cu asigurarea unui punct de lucru fara acumulari de apa, cu
suprafete stabile, zone de depozitare si drumuri de acces, cu marcarea retelelor subterane
existente si cu indepartarea blocajelor de suprafata.
Executantul structurii metalice este responsabil de asigurarea si ancorarea echipamente de
ridicare potrivite stabilitatii terenului.
12.7 Sisteme de siguranta
Executantul structurii metalice se va asigura ca toate operatiunile respecta regulamentul de
operare in santier si ca sisteme de siguranta a muncii au fost prevazute, instalate si mentinute
conform legislatiei in vigoare.
12.8 Stabilitate
Proiectantul il va informa pe executant cu privire la punctele din structura unde sunt necesare
sprijiniri sau alte sisteme de consolidare care sa asigure stabilitatea elementelor individuale
sau a structurii pana cand peretii, planseele sau alte structuri non-metalice sunt plasate in
pozitie.
Executantul va proiecta si va asigura sprijinirile sau consolidarile respective utilizand
informatiile asigurate de catre Proiectant.
In cazul in care executantul utilizeaza consolidari temporare care nu au calitatile unor
consolidari permanente, acestea pot fi indepartate dupa centrarea, aducerea la nivel si
verticalizarea structurii, numai daca au fost inaltate destule elemente de otel pentru a asigura
stabilitatea cladirii in cele mai grele conditii.
12.9 Sarcini pentru montaj
Executantul structurii metalice se va asigura ca nici una din partile structurii nu este afectata
iremediabil de depozitarea materialelor sau de sarcinile temporare din timpul procesului de
construire. Antreprenorul General se va asigura ca nici un alt antreprenor nu va plasa sarcini
pe structura partial construita fara permisiunea executantului structurii metalice.
12.10 Centrare si aducere la nivel
Fiecare parte componenta a structurii va fi centrata cat mai carand posibil dupa ridicare. Nu
se vor executa imbinari permanente ale componentelor inainte de centrarea, aducerea la
nivel, verticalizarea si imbinarea temporara a structurii, pentru a impiedica componentele sa
se desprinda in timpul lucrarilor de ridicare sau de centrare a restului structurii.
O atentie deosebita se va acorda efectelor temperaturii asupra structurii si asupra lanturilor si
instrumentelor de masurare in timpul masuratorilor in vederea trasarii si verificarii.
Temperatura de referinta va fi de 200 C.
25/29
12.11 Predare
In momentul in care lucrarile metalice sau o parte a acestora au fost finalizate, Antreprenorului
General va inainta un Proces-Verbal de Predare a lucrarilor semnat de executantul lucrarilor
metalice cu o verificare si inspectie in prealabil a tuturor imbinarile finalizate,cu certificarea ca
toate lucrarile metalice au fost construite conform caietului de sarcini si a cerintelor
contractuale.
Semnatura inspectorului Beneficiarului inseamna ca structura, sau o parte a acesteia a fost
construita conform caietului de sarcini si cerintelor contractuale.
13. TOLERANTE DE CONSTRUCTIE
Tolerantele de laminare, de prelucrare si de construire nu vor fi luate cumulativ.
Abaterile maxime la sprijinirile construtiilor de otel vor fi conform Tabelului 3:
Tabel 3
Nr.crt. Abatere Valoare acceptata in mm
1 Abaterea suprafetei fundatiei pe inaltime ± 10
Deplasarea suruburilor de ancoraj in plan orizontal:

2
5 / 10
- cind suruburile sint in interiorul conturului placii de baza
- cind suruburile sint in exterior
3 Abaterea capatului superior al suruburilor de ancoraj pe verticala
± 20 / - 0
4 Abaterea lungimii filetului surubului de ancoraj

± 30 / - 0
5 Abaterea fata de distanta teoretica intre reazemele constructiei din otel ± 20
Abaterile maxime ale elementelor de construtie de otel dupa executarea lucrarilor de montaj
sunt conform tabelului 4:
Tabel 4
Nr.crt. Element Abatere Valoare acceptata in mm
Abaterea axei stilpului fata de axele de trasare, masurata la

1 ±5
baza stilpului
2 Abaterea pe inaltime de la cota suprafetei de reazem a stilpului ±5

daca stilpul sustine o cale
Devierea capatului superior al stilpului fata de verticala:
-
de rulare (la constructii cu
la constructii cu un singur nivel, h este inaltime stilpului; mai multe nivelle, numai
Stilpi -
- la constructii cu mai multe nivele, h este inaltimea etajului daca sustine o cale de
sau distanta pe verticala intre grinzile de legatura rulare pe inaltimea etajului
3 (devierea se masoara pe inaltimea b) respectiv):
0.001 h, dar max 15;
- in caz contrar: 0.0035 h,
dar max 15
26/29
4 Sageata talpii comprimate a fermelor intre punctele de fixare in
sens transversal 1/750, dar max 15
1 distanta intre punctele de fixare
5 Abaterea nodului superior de la mijlocul deschiderii fermelor

Ferme si fata de planul vertical ce trece prin axele reazemelor
grinzi cu 2/250, dar max 10
inima plina h= cu inaltimea fermei
6 Abaterea fata de distanta dintre grinzile de planseu sau intre

± 15
ferme la talpa superioara
7 Abaterea fata de distanta intre pane ±5
14.ASIGURAREA CALITATII
Executantul lucrarilor metalice va pune in aplicare un sistem de management pentru a se
asigura ca procedurile de proiectare, detaliere, prelucrare, ridicare si tratare a elementelor si
structurilor de otel sunt in conformitate cu prezentul caiet de sarcini.
La receptia la santier a elementelor de otel, comisia de receptie va verifica calitatea
suprafetelor si a stratului protector provizoriu (a tuturor tipurilor de elemente, pe un esantion
de 5% din numarul total);
Constatarile vor fi mentionate in Procese-verbale elaborate de comisia de receptie;
Verificarile in timpul executiei si verificarile pe faza de lucrari .
15. VERIFICAREA ÎMBINĂRILOR ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII
15.1Verificările periodice se efectuează la intervale de timp în funcţie de destinaţia
construcţiilor, precum şi de condiţiile de exploatare.
În afara acestor verificări, la termenele normate, se vor executa verificări suplimentare ori de
câte ori vor surveni solicitări mecanice, fizice şi chimice, depăşind limitele mormale
considerate în proiectare şi în prezentele instrucţiuni, sau apar defecţiuni vizibile.
15.2 Verificările se fac de către beneficiar, şi vor consta în verificarea strângerilor de
pretensionare şi verificarea stării suprafeţelor în contact din îmbinări.
16.3 Soluţiile de remediere, în cazurile unor situaţii necorespunzătoare rezultate din aceste
verificări, vor fi stabilite pe bază de expertize tehnice efectuate de unităţi de specia
16 .RECEPTIA LUCRARILOR
Pentru receptia finala a lucrarilor de betonare executate se vor avea în vedere următoarele
acte normative, ce reglementează această activitate:
• H.G. Nr. 343/18.05.2017: Hotararea pentru modificarea H.G. Nr. 273/14.06.1994
privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora
• C 56-85 + C 56-02: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii.
• Legea 10/1995 Republicata: Legea Calitatii in constructii
27/29
17. CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI STINGEREA INCENDIILOR
SI PROTECTIA MEDIULUI
Pe parcursul executarii lucrarilor de construire se vor respecta toate cerintele care decurg din:
• Legea 319/2006: Legea securitatii si sanatatii in munca cu modificarile si completarile
ulterioare.
• HG 1425/2006: Privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 319/2006 cu modificarile si completarile ulterioare
• HG 300/2006: Privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporale si mobile cu modificarile si completarile ulterioare
• Legea 307/2006: Pentru apararea impotriva incendiilor cu modificarile si completarile
ulterioare
• Ord. 163/2007: Pentru aprobarea normelor generale de aparare impotriva
incendiilor
• Norme specifice de securitate si sanatate in munca pentru toate tipurile de lucrari
18.OBSERVATIE
Proiectantul isi rezerva dreptul completarii si modificarii prezentului caiet in conditiile
oferirii unor solutii din partea executantului propuse spre aprobare si insusite precum si in
cazul implementarii in timp util a altor solutii noi eficiente economic.
Intocmit,
ing. Carmen Bradaţeanu
28/29
ANEXA 1
PROCES VERBAL
DE VERIFICARE PE FAZE A CALITĂŢII EXECUŢIEI ÎMBINĂRILOR PRIN ŞURUBURI DE
ÎNALTĂ REZISTENŢĂ ÎNCHEIAT ÎN ZIUA DE ......................
1. Verificările au fost făcute la îmbinările nr........ din schema de poziţionare anexată, care
aparţine grinzii căii de rulare (fermei...........) din şirul ..... axul ........ deschiderea ........ hala ......
obiectul ...... obiectivul ........ .
2. La verificarea detaliată a elementelor îmbinării privind calitatea curăţirii suprafeţelor ce vin

în contact, verificare efectuată imediat, înainte de asamblare, s-a constatat că suprafeţele sunt
curăţate conform instrucţiunilor tehnice C 133-82.
3. La verificarea calităţii contactului între suprafeţe, cu spionul de 0,2 mm, efectuată după faza
iniţială de strângere, s-a constatat că sunt respectate prevederile instrucţiunilor C 133-82.
4. Atât la verificarea cu spionul 0,1 mm a calităţii contactului între suprafeţe, cât şi la

verificarea cu cheia dinamometrică a calităţii pretensionării şuruburilor montate s-a constatat
că sunt respectate prevederile instrucţiunilor C 133-82.
Au fost verificate cu cheia dinamometrică şuruburile marcate pentru încercare în schiţa

anexată a îmbinării. Şuruburile M .... şi M ...... ale îmbinării au fost verificate la momentele de
strângere de ...... daN şi respectiv de ..... daN.
5. Toate operaţiile de executare a îmbinării, începând cu curăţirea şi terminând cu chituirea,

au fost efectuate în cadrul unui singur schimb de lucru.
ŞEFUL ECHIPEI CARE ŞEFUL ECHIPEI SPECIALE DE CONTROL

A EXECUTAT ÎMBINAREA A UNITĂŢII DE CONSTRUCŢII-MONTAJ
.......................................... ..........................................................
DELEGATUL BENEFICIARULUI
(diriginte de şantier)
..........................................
Anexe: un tabel cu schema de poziţionare, îmbinare şi poziţia şuruburilor încercate cu cheia

dinamometrică
Notă: procesul verbal se înregistrează obligatoriu la şantier sau beneficiar în ziua întocmirii.
29/29

CS - 006a Lucrari de Confectii Metalice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CS - 006a Lucrari de Confectii Metalice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARI DE CONFECTII METALICE

7. FORTA DE MUNCA SI PRELUCRAEA

ANEXA: PROCES VERBAL DE VERIFICARE PE FAZE A CALITĂŢII EXECUŢIEI

• SR EN 1993-1-1÷12 Eurocod 3 Proiectarea structurilor de otel

3.MATERIALE: ELEMENTE DIN OTEL

Forma Dimensiuni Tolerante Calitatea materialului

Grinzi si coloane SR EN 10034;

Cornieri SR EN 10056-1SR EN 10056-2

Tevi SR EN 10210-2 SR EN 10210-1

1 M12 10.9 25÷50 12.5÷25

2 M16 10.9 50÷80 25÷40

3 M20 10.9 80÷110 40÷55

4 M24 10.9 140÷190 70÷95

5 M27 10.9 185 92.5

6 M12 8.8 10÷25 5÷12.5

7 M16 8.8 25÷40 12.5÷20

8 M20 8.8 50÷75 25÷37.5

9 M24 8.8 85÷125 42.5÷62.5

Conform C133 ’’Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu

3.4 Conditii referitoare la suprafata

3.5 Consumabile aferente lucrarilor de sudura

3.6.2 Asamblari obisnuite (fara strangere prealabila)

3.6.3 Asamblari cu bolturi la fundatie

3.7 PROTECTIE ANTICOROZIVA

3.7.2 Protectie suprafete de metal vizibile prin vopsire- finisaj arhitectural

3.7.3 Protectie suprafete de metal prin zincare – Structura metalica

4. TRASPORT, MANIPULARE SI DEPOZITARE

4.1 Transport si manipulare

5.1. Recepţiile furniturilor şi lucrărilor de montaj

6. INFORMATII PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE EXECUTANTUL LUCRARILOR

6.1 Sistem informational, desene si informatii referitoare la prelucrare

6.2 Analiza informatiei de catre Proiectant

6.3 Marcare ansamble si subansamble

b.)Toate elementele de otel vor contine o trimitere la o declaratie de conformitate pentru ca

6.4 Informatii referitoare la fundatie si la interfete pereti

7. FORTA DE MUNCA SI PRELUCRAEA

7.2 Calitate lucrari

7.5 Taiere, Fasonare si Prelucrare

7.9 Indoire si indreptare

8.1. Premergator executarii îmbinărilor sudate, indiferent dacă îmbinările sunt de

• exactitatea cotelor, a numărului de piese şi elemente conţinute de planurile de

• condiţiile de calitate prevăzute în caietul de sarcini pentru construcţii din categoria A de

8.2. Erorile neesenţiale şi neconcordanţele care nu afectează rezistenţa şi stabilitatea

Toate documentatiile referitoare la sudura (calificarile sudorilor, procedurile de sudura,

8.5 Prevederi privind folosirea materialelor de sudare

8.6 Calificarile sudorilor

8.7 Proceduri de sudura

8.10 Testari non-destructive

8.12 Incercare cu pulbere magnetica

8.13 Test de gamagrafie

9.00 NIVELURILE DE ACCEPTARE A DEFECTELOR ÎN ÎMBINĂRILE SUDATE

Condiţii tehnice de verificare pe şantier a calităţii elementelor îmbinării şi organelor de

10.2 Verificarea imbinarilor

Această preasamblare se va executa în aceleaşi condiţiuni tehnice ca şi preasamblarea de la

10.4 Verificări şi remedieri inainte de montaj:

10.5 Prelucrarea şi tratarea pe santier a suprafeţelor de contact

Prelucrarea şi tratarea pe santier a suprafeţelor de conctat se va executa prin decapare

a.) spălarea materiilor uleioase cu substanţe degresante şi spălarea materiilor pământoase cu

În utilizarea acestora se urmăresc trasee de ardere pe zone delimitate, asigurându-se

10.6 Aplicarea corectă a tehnologiilor de prelucrarea şi tratare a suprafeţelor de contact, cu

10.10Întreprinderea de montaj are dreptul şi obligaţia să execute verificările de confruntare

- verificarea dimensiunilor şi aspectului şuruburilor, piuliţelor şi şaibelor, verificarea filetelor şi

10.11 Asamblari obisnuite (fara strangere prealabila)