Capitolul 6

Capitolul 6.
DIMENSIONAREA ŞI ALEGEREA APARATURII AUXILIARE
Într-o instalaţie frigorifică, pe lângă echipamentele de bază (vaporizator, condensator,

compresor şi ventil de laminare), există o serie de aparate, ce trebuie prevăzute, cu rol
secundar/auxiliar. Aceste aparate ajută la buna funcţionare a instalaţiei.
6.1. Separatorul de ulei
Separatorul de ulei trebuie să fie prevăzut, de regulă, în instalațiile cu agenți
frigorifici nemiscibili cu uleiul. Acest echipament este amplasat după compresor.
Uleiul de ungere este antrenat sub formă de vapori odată cu vaporii de agent frigorific
refulați de compresor spre condensator. Pătrunderea uleiului în instalație, pe suprafeţa
de transfer de căldură a vaporizatorului, condensatorului, subrăcitorului și
schimbătorului intern de căldură, are ca efect scăderea eficienței acestora. Depunerile
de ulei se constitue în rezistenţe termice conductive, care au ca efect micşorarea
coeficientului global de transfer de căldură și implicit creșterea consumului de
energie pentru obţinerea aceluiaşi efect util.
Separatorul de ulei are rolul de a reţine picăturile de ulei utilizând diferite metode
mecanice, de separare, și anume:
- scăderea bruscă a vitezei vaporilor (de la 8÷10 m/s la 0.3 ÷ 0.5 m/s), ca urmare
măririi secţiunii de curgere;
- schimbarea bruscă a direcției de curgere cu ajutorul unor deflectoare;
- trecerea printr-un strat de reținere / filtrare;
- răcirea mantalei exterioare cu ajutorul unui circuit de răcire (apă).
Procentul de separare a uleiului este de 60 ÷ 80% din debitul de agent frigorific
antrenat, funcție de varianta constructivă a separatorului. Restul uleiului ajunge în
instalație şi trebuie recuperat din punctele de acumulare (condensator, vaporizator,
separator de lichid).
Atunci cand stratul de ulei, aderent la suprafaţa de transfer de căldură este mai mare
de 0.1 mm se recomandă îndepărtarea acestuia. Operaţia de îndepărtare a stratului de
ulei se face parcurgând următorul algoritm:
- se opreşte instalaţia, apoi se realizează o vacuumare și aerisire a schimbătoarelor
de căldură;
- se inițiează procesul de îndepartare a stratului de ulei folosind în acest scop
spălarea cu petrol sau suflarea cu aer cald, cu temperatura de maximum 60°C și
presiunea de maximum 6 bar.
În cazul vaporizatoarelor răcitoare de lichid este necesară golirea sau încălzirea
agentului intermediar.
Criteriul principal de dimensionare și alegere a unui separator de ulei, îl constitue
viteza vaporilor de agent frigorific la trecerea prin secțiunea acestuia. Secțiunea
6. Aparatura auxiliară 203

separatorului de ulei, respectiv diametrul interior al acestuia rezultă din ecuația de
continuitate și are următoarea relație de calcul:
4  V2
Di  [m] (6.1.)
  w  N kA
Unde:
- V2 - debitul volumic de agent frigorific la starea 2 (refulare din compresor), [m3/s];
- w - viteza vaporilor în separator [m/s];
- N kA - numarul de compresoare active.
În funcție de valoarea obținută se alege din prospectele producătorilor separatorul de
ulei cu diametrul cel mai apropiat cu cel rezultat din calcul. Există producători de
compresoare care livreaza separatorul de ulei odată cu compresorul, ca o piesă
auxiliară a acestuia.
În figurile 6.1., 6.2. și 6.3. sunt prezentate modele de separatoare de ulei, de
fabricație GEA.
Dimensiunile mărimilor geometrice corespunzătoare fiecărui model de separator de
ulei sun exprimate în milimetri. Semnificația tuturor racordurilor montate pe
separatorul de ulei din figurile 6.1., 6.2. și 6.3. sunt: 1 - intrare vapori și ulei, 2 -
ieșire vapori, 3 - flanșe, 4 - valva de sens unic pentru întoarecere ulei în carter
compresor, 5 - conexiune senzor temperatură, 6 - indicator de nivel 7 - ventil de
închidere pentru ulei, 8 - cadru metalic susținere, 9 - racord drenare, 10 – racord
supapă siguranță.
În figura 6.4. sunt prezentate modele de separatoare de ulei, de fabricație ALCO –
COPELAND pentru agenții frigorifici R 22, R 407C, R 134a R 404A și R 507.
Aceste separatoarele de ulei au racordurile de legătură (conexiune) din cupru, supapă
cu ac din oțel inox și plutitor, magnet permanent pentru a filtra particulele de metal
din ulei. Domeniul de temperatură în care funcționează aceste separatoare de ulei
este:   40  65 o C . Alegerea separatoarelor de ulei se face în funcție de agentul
frigorific și puterea frigorifică a instalației, corespunzătoare unei temperaturi de
condensare de +38°C (+38°C temperatura de început de vaporizare sau +43°C
temperatura de de sfârșit de vaporizare pentru R407C), temperaturi de vaporizare de
+4°C și o subrăcire de 1°C.

Figura 6.1. Separator de ulei model: OS8 - producător GEA

Figura 6.2. Separator de ulei modele: OS3, OS4, OS5, OS6 - producător GEA

Figura 6.3. Separator de ulei model: OS3HP, OS4HP, OS5HP, OS6HP - producător
GEA

a). tip OSH - ermetice b). tip OST – flanșă c). tip OSB – flanșă la partea
la partea superioară inferioară și cu suport
Figura 6.4. Separator de ulei - producător ALCO-COPELAND

Tabelele 6.1. cuprinde modelele de separatoare de ulei, în funcție de agentul frigorific
și puterea frigorifică kW a instalației, furnizate de producătorul ALCO.
Tabel 6.1. Modele separator de ulei -producător ALCO-COPELAND

Model Puterea frigorifica nominala [kW] Volum, [litri]
R22 / R407C R134A R404a / R507a
OSH 404 7 4.9 7.3 2.0
OSH 405 18.7 13.1 19.4 2.4
OSH 407 28.1 19.7 29 2.8
OSH 409 37.4 26.2 38.7 3.0
OSH 411 46.8 32.8 48.4 3.6
OSH 413 65.5 45.9 67.8 3.6
OSH 611 51.5 36.1 53.3 6.5
OSH 613 65.5 45.9 67.8 7.9
OSH 642 65.5 45.9 67.8 7.9
OSH 617 105.3 73.8 7.3 7.9
OST 404 7 4.9 19.4 1.8
OST 405 18.7 13.1 29 2.6
OST 407 28.1 19.7 38.7 3.2
OST 409 37.4 26.2 48.4 3.8
OST 411 46.8 32.8 67.8 3.8
OST 413 65.5 45.9 53.3 3.8
OSB 613 65.5 45.9 67.8 7.8
OSB 617 105.3 73.8 67.8 7.8
În cazul fruncţionării instalației frigorifice în alte condiții decât cele menționate
anterior, puterea frigorifică nominală se corectează cu ajutorul unui coeficient k , în
funcție de agentul frigorific utilizat și de temperatura de condensare și de vaporizare.
Valorile acestor coeficienți k, sunt cuprinse în tabelele 6.2., 6.3. și 6.4.

Tabel 6.2. Coeficienti de corectie k a puterii frigorifice nominale pentru agentul
frigorific R22 sau R407C
Agent t c C t o C
frigorific 10 0 -10 -20 -30 -40 -50
R22 25 1.29 1.31 1.33 1.36 1.40 1.44 1.49
R407C 30 1.16 1.17 1.20 1.23 1.27 1.31 1.36
35 1.05 1.07 1.09 1.11 1.13 1.17 1.23
40 0.95 0.96 0.98 1.00 1.03 1.07 1.12
45 0.87 0.88 0.9 0.92 0.95 0.99 1.04
50 0.81 0.83 0.85 0.87 0.89 0.93 0.99
Tabel 6.3. Coeficienti de corectie k a puterii frigorifice nominale pentru agentul

frigorific R134a
frigorific 10 0 -10 -20 -30
R134a 25 1.31 1.36 1.39 1.43 1.50
30 1.18 1.21 1.24 1.28 1.35
35 1.06 1.08 1.11 1.15 1.21
40 0.95 0.98 1.01 1.05 1.10
45 0.86 0.88 0.92 0.95 1.02
50 0.80 0.81 0.85 0.89 0.97
Tabel 6.4. Coeficienti de corectie k a puterii frigorifice nominale pentru agentul frigorific R404A
sau R507A
frigorific 10 0 -10 -20 -30 -40 -50
R404A 25 1.22 1.25 1.30 1.3 1.43 1.53 1.63
R507A 30 1.12 1.15 1.20 1.26 1.32 1.42 1.54
35 1.03 1.06 1.11 1.16 1.24 1.34 1.46
40 0.95 0.99 1.04 1.09 1.17 1.28 1.41
45 0.90 0.92 0.97 1.03 1.14 1.26 1.39
50 0.86 0.89 0.93 1.00 1.13 1.26 1.39

Schema de principiu a unui separator Tabel 6.5. Dimensiunile geometrice ale
de ulei, de fabricație ALCO – separatoarelor de ulei – producător ALCO
COPELAND, este prezentat în figura COPELAND.
6.5., iar dimensiunile geometrice,
corespunzătoare fiecărui model de
separator de ulei, sunt cuprinse în
tabelul 6.5.
Figura 6.5. Caracteristicile geometrice şi diensoale ale separator de ulei ALCO -

Copeland
Un alt producător, consacrat, de separatoare de ulei, este BITZER. În tabelul 6.6. sunt
prezentate modelele de separatoare de ulei fabricate de BITZER. Alegerea unui
separator de ulei, de la acest producător se face în funcție de nivelul de temperatură
de vaporizare, de agentul frigorific utilizat și de debitul volumic de vapori aspitați de
compresor m3/h.
Astfel în tabelul 6.6. sunt cuprinse modelele de separatoare de ulei pentru instalații
care funcționează cu amoniac, iar în tabelul 6.7. sunt cuprinse modelele de separa-
toare de ulei pentru instalații care funcționează cu freoni.
Tabel 6.6. Separator de ulei pentru amoniac – producător BITZER

Model Temperaturi pozitive Temperaturi medii de Temperaturi scazute Nr.
separator de vaporizare, vaporizare, de vaporizare, max.
[m3/h] [m3/h] [m3/h] K
OA1954A 160 230 300 1
OA4188A 320 440 660 3
OA9111A 640 900 1320 6
OA14111A 960 1320 1320 6
OA25112A 1460 2050 2500 6
În tabelul 6.6. este indicat, în funcție de modelul constructiv, numărul maxim de

compresoare (K) care poate sa utilizeze același separator de ulei.
Tabel 6.7. Separator de ulei pentru freoni – producător BITZER

Model Temperaturi pozitive de Temperaturi medii de Temperaturi scazute de
separator vaporizare, vaporizare, vaporizare,
[m3/h] [m3/h] [m3/h]
R134a R404A R134a R404A -
R22 R507A R22 R507A
OA1954 250 220 300 300 300
OA4188 280 440 660 620 660
OA9111 1160 840 1320 1180 1320
OA14111 1320 1180 1320 1320 1320
OA25112 2050 1900 2300 2100 2500
În cazul amoniacului, utilizat într-o instalație cu compresor cu șurub, de obicei se

amplasează un separator de ulei secundar, pentru creșterea randamentului de filtrare a
uleiului din agentul frigorific. Aceste separatoare de ulei sunt cuprinse în tabelul 6.8.,
în funcție de debitul masic de agent frigorific vehiculat de compresor și de
temperatura de condensare. Dimensiunile geometrice sunt cuprinse în figurile 6.5.,
6.6.
Tabel 6.8. Separator de ulei secundar pentru amoniac – producător BITZER
Model Debitul masic de agent frigorific [kg/h]
separator t c [°C]
20 30 40 50
OAS322 34 45 60 75
OAS744 90 120 160 200
OAS91055 225 300 400 500
OAS1655 325 425 580 750
OAS3088 600 800 1090 1400

Figura 6.6. Separator de ulei pentru amoniac
Legendă: 1 – racord intrare agent frigorific, 2 – racord ieşire agent frigorific, 3 – ieşire ulei, 4 –
racord ulei, 5 - racord pentru service , 6 – termostat ulei, 7 – rezistenţă electrică circuit ulei, 8 –
manometru

Figura 6.7. Separator de ulei pentru freon
Legendă: 1 – racord intrare agent frigorific, 2 – racord ieşire agent frigorific, 3 – ieşire ulei, 4 –
racord ulei, 5 - racord pentru service , 6 – termostat ulei, 7 – rezistenţă electrică circuit ulei, 8 –
manometru

6.2. Separatorul de lichid
În separatorul de lichid se realizează separarea picăturilor de agent frigorific din masa
de vapori reci care circulă de la vaporizator la compresor.
Separarea se realizează în general, prin mijloace mecanice cum ar fi: micșorarea
vitezei amestecului de vapori reci și prin schimbarea direcției de curgere.
Separatoarele de lichid sunt realizate în două variante constructive, orizontale sau
verticale, care pot fi utilizate în funcție de înălțimea disponibilă la locul de montaj.
Separatorul de lichid are rolul de a proteja compresorul împotriva pătrunderii
picăturilor de lichid antrenate în urma vaporizării incomplete a agentului frigorific în
vaporizator. De asemnea separatorul de lichid mai are rolul de a alimenta continuu şi
înnecat vaporizatorul instalaţiei cu agent frigorific în stare de lichid.
Separatorul de lichid se amplasează între vaporizator și compresor. El are următoarele
conexiuni:
- cu compresorul pe circuitul agent frigorific vapori;
- cu vaporizatorul pe circuitul de vapori reci;
- cu ventilul de laminare, prin care se realizează alimentarea separatorului cu agent
frigorific lichid. Nivelul de agent frigorific lichid din separator comanda închiderea /
deschiderea ventilului de laminare pentru a realiza o alimentare continua a
vaporizatorului cu un debit corespunzator de agent frigorific.
Separatorul de lichid se montează la o cota superioară vaporizatorului.
Criteriul principal de dimensionare și alegere a unui separator de lichid, îl constitue
viteza vaporilor de agent frigorific la trecerea prin secțiunea acestuia. Secțiunea
separatorului de lichid, respectiv diametrul interior al acestuia rezultă din ecuația de
continuitate și are următoarea relație de calcul:
4  V1
Di  [m] (6.2.)
 w
Unde:
- V1 V1** - debitul volumic de agent frigorific la starea 1 (aspirația în compresor
pentru amoniac) sau 1**( aspirația în compresor pentru freoni), [m3/s];
w - viteza vaporilor în separatorul de lichid este de 0.25 ÷ 0.65 m/s varianta
verticală, 0.15 ÷ 0.35 m/s varianta orizontală, [m/s].
În funcție de valoarea obținută cu relația 6.2, se alege din prospectele producătorilor,
separatorul de ulei cu diametrul cel mai apropiat cu cel rezultat din calcul.
În figura 6.8. sunt prezentate caracteristicile geometrice pentru separatorele de lichid
model SAD și model SA fabricate de ALFA LAVAL. Modelul SAD - SA este un
produs certificat, care poarta marcajul CE, iar modelele SAD și SA sunt modele
aprobate a se realiza la cerere. Fiecare model este realizat să corespundă unui interval
de puteri frigorifice, așa cum poate fi observat în tabelul 6.9.

Model SAD și SA aprobate Model SAD - SA certificat
Figura 6.8. Caracteristici geometrice pentru separator de lichid model SAD-SA -
producător ALFA LAVAL
Tabel 6.9. Puteri frigorifice corespunzătoare separatoarelor de lichid model SAD-SA -

Model SAD-SA SAD-SA SAD-SA SAD-SA SAD-SA
5 10 15 30 60
Putere min. max. min. max. min. max. min. max. min. max.
frigorifică
nominală 2.5 17 4.8 30 8.5 50 13.5 100 26 200
(pentru R22
supraîncălzire
de 5°C)
În tabelele 6.10, și 6.11. sunt cuprinse valorile mărimilor caracteristice pentru

separatoarele de lichid model SAD-SA - producător ALFA LAVAL.
Tabel 6.10. Dimensiunile geometrice ale separatoarelor de lichd model SA -
Tabel 6.11. Dimensiunile geometrice ale separatoarelor de lichd model SAD - SA -


Notă:
Vn - volumul separatorului de lichid, [dm3];
P - greutatea separatorului de lichid, [kg].
6.3. Rezervorul de lichid

Rezervorul de lichid este un recipient montat la ieșirea agentului frigorigfic din
condensator, la o cota inferioară față de acesta pentru a permite scurgerea
gravimetrică a agentului frigorific lichid, și are următoarele funcțiuni:
- colectarea agentului frigorific lichid provenit din condensatorul instalației;
- stocarea surplusului de agent frigorific lichid atunci când consumatorul solicită o
sarcină frigorifică redusă;
- colectarea agentului frigorific lichidul provenit dintr-o porțiune a instalației, care
necesită a fi evacuată (avarie, decongelare etc.);
- asigurarea unei rezerve tampon de agent frigorific lichid pentru acoperirea
vârfurilor de sarcină.
Gradul de umplere a rezervoarelor de lichid sub presiune, conform SR EN 378.1+A2:
2012 – “Sisteme de răcire şi pompe de căldură. Condiţii de securitate şi de mediu.
Partea 1. Condiţii de bază, definiţii, clasificare şi criterii de alegere.”, este de 80% din
volumul total, la o temperatură a mediului ambinat de +20C. Practic, se consideră
plin numai 40% din volumul său, restul volumului de 40% rămânând disponibil
pentru colectarea agentului frigorific lichid provenit dintr-o porțiune oarecare a
instalației. Alegerea rezervorului de lichid se face pe baza volumului calculate cu
următoarea relație:
V
V LR  LT [m] (6.3.)
0.4
unde:
- V LR - volumul rezervorului de lichid, [m3];

- V LT - volumul de lichid total teoretic din instalație calculat conform gradului de
umplere ale echipamentelor prezente în instalația frigorifică (vaporizator ( gV ),
condensator ( g C ), subracitor de lichid ( g SR ), separator de lichid ( g SL ), schimbător
de căldură recuperator (intern), ( g SIV / SRL ) conform tabelului 6.12.
În cazul instalațiilor cu freon, volumul rezervoarelor este mai scăzut decât cel
corespunzător instalațiilor cu amoniac, cu putere frigorifică similară.
Tabel 6.12. Gradul de umplere cu agent frigorific lichid al utilajelor frigorifice
Denumire echipament frigorific Umplerea max. admisibila (% vol)
Vaporizator functionand uscat 80
Vaporizator functionand imersat (inecat) 100
Vaporizator cu placi 80
Condensator multitubular orizontal 15
Rezervor de lichid 80
Subracitor teava in teava 100
Butelie de racire intermediara 30
Separator de lichid orizontal 20
Separator de lichied vertical 30
Separator acumulator orizontal 30
Separator acumulator vertical 50
Volumul de lichid, total, teoretic din instalație se determină utilizând următoarea

relație:
VLT  gV  VV  g C  VC  g SR  VSR 
 g SL  VSL  g SIV / SRL  VSIV / SRL
[m3] (6.4.)
unde :
- VV - volumul vaporizatorului pe partea agentului frigorific, care se calculează în
funcţie de varianta constructivă a acestuia şi de tipul agentului frigorific, cu una din
următoarele relaţii:
a). multitubular:

- pentru amoniac: VV   L  ( Di2  Z  d e2 ) [m3] 6.5.)
4

- pentru freoni: VV   L  Z  di2 [m3] (6.6.)
4
b). cu plăci:
VV  NT    l  L [m3] 6.7.)
- NT - numărul de treceri pentru agentul frigorific, [-];
-  - distanţa dintre două plăci consecutive, [m];
- l - lăţimea plăcii, [m];
- L - lungimea plăcii, [m];

- VC - volumul condensatorului pe partea agentului frigorific, care se calculează în
funcţie de varianta constructivă a acestuia cu relaţia:
a). multitubular:

VC   L  ( Di2  Z  d e2 ) [m3] (6.8.)
4
b). cu plăci: se calculează cu relaţia (6.7.)
- V SR - volumul subrăcitorului de lichid, conform fișei tehnice, [m3];
- V SL - volumul separatorului de lichid, conform fișei tehnice, [m3];
- VSIV / SRL - volumul schimbătorului recuperator de căldură, [m3];
- L - lungimea schimbătorului de căldura (vaporizator / condensator), [m];
- Di - diametrul interior al mantalei schimbătorului de căldură (vaporizator /
condensator), [m];
- Z - numărul total de ţevi din schimbătorul de căldură (vaporizator / condensator),
[m];
- d i - diametrul interior al ţevii schimbătorul de căldură (vaporizator / condensator),
[m];
În figurile 6.9., 6.10., 6.11. sunt prezentate caracteristicile geometrice ale
rezervoarelor fabricate de producători consacrați ca de exemplu ONDA,
THERMOKEY. În tabelele 6.13., 6.14. și 6.15. sunt prezentate valorile marimilor
geometrice corespunzătoare modelelor respective.
Firma BITZER fabrică rezervoare de lichid verticale și orizontale. Există o gamă
dimensională de rezervoare pe care se poate aplica marcajul CE, respectiv modelele
LRDV și LRDH, dar există și o gamă dimensională de rezervoare aprobată a se
realiza, respectiv modelele LRV și LRH. În figurile 6.12., 6.13., 6.14. și 6.15., sunt
prezentate caracteristicile geometrice ale rezervoarelor fabricate de ALFA LAVAL,
iar în tabelele 6.16., 6.17., 6.18. şi 6.19. sunt prezentate valorile marimilor
geometrice corespunzătoare modelelor respective.

Figura 6.9. Caracteristicile geometrice pentru rezervoare de lichid - producător
ONDA
Tabel 6.13. Dimensiunile geometrice ale rezervoarelor de lichd - producător ONDA

Figura 6.10. Caracteristicile geometrice pentru rezervoare de lichid orizontale pentru
freoni – producător THERMOKEY
Tabel 6.14. Dimensiunile geometrice ale rezervoarelor de lichd orizontale pentru

freoni – producător THERMOKEY.

Figura 6.11. Caracteristicile geometrice pentru rezervoare de lichid verticale pentru
freoni – producător THERMOKEY
Tabel 6.15. Dimensiunile geometrice ale rezervoarelor de lichd verticale pentru

freoni – producător THERMOKEY.

Figura 6.12. Caracteristicile Figura 6.13. Caracteristicile geometrice pentru
geometrice pentru rezervor de rezervor de lichid vertical tip LRV – dimensiuni-
lichid vertical tip LRDV – producător ALFA LAVAL
dimensiuni - producător ALFA
LAVAL
Tabel 6.16. Dimensiunile geometrice ale rezervoarelor de lichd verticale tip LRDV –
Tabel 6.17. Dimensiunile geometrice ale rezervoarelor de lichd verticale tip LRV –

În figurile 6.14. și 6.15. sunt prezentate caracteristicile geometrice pentru
rezervoarele de lichid orizontale de tip LRDH și LRH, iar în tabelele 6.18. și 6.19.
sunt cuprinse valorile mărimilor caracteristice ale acestor separatoarelor – producător
ALFA LAVAL.
Tabel 6.18. Dimensiunile geometrice ale rezervoareor de lichid orizontale tip LRDH
– producător ALFA LAVAL
Figura 6.14. Caracteristicile geometrice pentru rezervor de lichid orizontal tip LRDH
- producător ALFA LAVAL

Figura 6.15. Caracteristicile geometrice pentru rezervor de lichid orizontal tip LRH -
Tabel 6.19. Dimensiuni geometrice ale rezervoarelor de lichid orizontale tip LRH –

În figura 6.16. sunt prezentate caracteristicile geometrice pentru rezervoare de lichid
pentru amoniac, iar în tabelul 6.20. sunt cuprinse valorile mărimilor caracteristice ale
acestor rezervoare – producător BITZER.
Figura 6.16. Caracteristicile geometrice pentru rezervor de lichid orizontal tip LRH -
producător BITZER

Tabel 6.20. Dimensiuni geometrice ale rezervoarelor de lichid orizontale – producător
BITZER
6.4. Subrăcitorul de lichid

Într-o instalaţie frigorifică, acest aparat este utilizat atât pentru subrăcirea agentului
frigorific după condensare (de unde rezultă şi amplasarea lui imediat după
condensator), cât şi pentru răcirea vaporilor supraîncălziţi refulaţi de compresoare.
Subrăcirea agentului frigorific lichid, contribuie la mărirea eficienţei frigorifice a
ciclului de funcţionare a instalaţiei frigorifice. Astfel, cu cât subrăcirea este mai
pronunţată (uneori se utilizează şi termenul de subrăcire avansată), cu atât se reduce
debitul masic de agent frigorific pentru aceeaşi putere frigorifică şi creşte eficienţa
frigorifică a instalaţiei (EER) cu 3÷4%, menținând același consum de energie
electrică la compresor.
Schimbătorul de căldură în care se realizează subrăcirea agentului frigorific se
numește subrăcitor de lichid.
La instalațiile cu amoniac, cu puterea frigorifică medie sau mare, se recomandă
amplasarea unui subrăcitor de lichid, amplasat între condensator și rezervorul de
lichid. În cazul instalațiilor frigorifice de mică putere nu se recomandă utilizarea
subrăcitorului de lichid, subrăcirea lichidului în condensator este suficientă.
Subracitorul are 2 circuite: amoniacul lichid care se subrăcește cu 3÷5C și apa de
răcire care se încălzește.
Constructiv echipamentul este realizat în contracurent, în varianta cu țevi coaxiale -
pentru puteri de subrăcire mici, sau cu un fascicul multitubular plasat într-o manta
cilindrică - pentru puteri de subrăcire mari.
Varianta țevi coaxiale, numită și "ţeavă în ţeavă", este sugerată de modelul său
constructiv şi funcţional, astfel: agentul termic care răcește (în general apă), circulă în
interiorul ţevilor cu diametrul mic, iar în spaţiul inelar - creat între cele două ţevi -
circulă agentul frigorific lichid, care are o temperatură mai ridicată.
În funcție de debitul volumic calculat pentru cei doi agenti de lucru se stabileste
secțiunea de curgere respectând domeniul de valori pentru viteze economice pentru
lichid de 0.5÷2 m/s.

t[°C] Subrãcitor SRL
t4 Amoniac lichid
tW2 t5
tSR=3...5°C
Apã de rãcire
tW1
SSRL S[m²]
Figura 6.17. Variația temperaturii agenților de lucru în subrăcitorul de lichid pentru

amoniac
Dimensionarea sau alegerea implică determinarea suprafeței de transfer de căldură,
necesară subrăcirii lichidului, SSRL:
 SRL
S SRL  [m2] (6.9.)
k   t  m
unde:
-  SRL - puterea termică reală de subrăcire a lichidului după alegerea compresorului,
[W];
- k - coeficientul global de transfer de căldură între cele două fluide, [W/(m 2·K)], ce
poate fi determinat cu următoarea relație:
1
k
1  1 [W/(m2·K)] (6.10.)
 
l   AR
în care:
 l ,  AR - coeficienții convectivi de transfer de căldură pentru lichidul frigorific care
se răcește (amoniac, freon), respectiv pentru fluidul de răcire (apa sau vaporii de
freon), [W/(m2·K)]; aceștia depind de natura fluidului, de temperatura fluidelor de
lucru și de geometria suprafeței de transfer transfer de căldură. Pentru calculul
coeficienților convecivi de transfer de căldură,  l ,  AR , se utilizeaza realațiile
prezentate în capitolele 4 și 5.
Pentru curgere monofazică, în regim turbulent cu Reynolds (Re) > 10 4, Mc Adams
recomandă relația:
Nu  0.023  Re 0.8  Pr 0.4 (6.11.)
iar pentru regimul tranzitoriu de curgere cu Re = 2300÷10000 se aplică corecția lui
Ramm:
6  105
 1 (6.12.)
Re1.8
Lungimea caracteristică pentru transferul de căldură este diametrul echivalent:

- pentru curgere în țevi, d ech  d i , [m];
Di2  n  d e2
- pentru curgere în spațiul intertubular, d ech  , [m].
n  de
Pentru intensificarea transferului de căldură se recomandă viteze de w l = 0.5÷2 m/s
pentru lichide (amoniac sau freon lichid, apă) și w V = 10÷15 m/s pentru vaporii de
freon.
Cunoscând sau propunând geometria schimbatorului de căldură se determină vitezele
celor doua fluide:
4  VV 1
wi  [m/s] (6.13.)
n    d i2
4  VV 2
we 

  Di2  n  d e2  [m/s] (6.14.)
unde:
- wi , we - vitezele fluidelor în spațiul din țevi și respectiv, în spațiul intertubular,
[m/s];
- VV 1 , VV 2 - debitele volumice ale fluidelor care circula prin țevi, respectiv prin
spațiul intertubular, [m3/s];
- n - numarul de tevi, [țevi];
- Di – diametrul interior al mantalei, [m];
- d i , d e – diametrul interior, respectiv exterior al țevilor interioare, [m];

-  - rezistența termică conductivă a straturilor de ulei, metal și eventual piatră, de

grosime δ, [m], și conductivitate termică λ, [W/(m·K)]. Acestea au valorile:
 u   0.01  0.03  10  3 m , u   0.13  0.15 W / m  K
 p   3  5  10  3 m ,  p   50  60  W / m  K
 dp   0.4  0.6   10  3 m , dp  1  3 W / m  K
-  t  m - diferența medie logaritmică de temperatură, între fluide, determinată pe
baza variaţiei de temperatură a fluidelor în subrăcitor, la circulația în contracurent,
[K].
Parametrii termofizici pentru agenții de lucru, lichid sau vapori,  , c p ,  ,  , se
determină din tabele cu proprietăți termofizice, sau cu ajutorul programului
specializat CoolPack, în funcţie de agentul frigorific și temperatura medie a acestuia
la circulația prin schimbător.
În figura 6.18. sunt prezentate caracteristicile geometrice pentru subrăcitoarele de
lichid pentru amoniac, iar în tabelul 6.21. sunt cuprinse valorile mărimilor
caracteristice ale acestor subrăcitoare de lichid – producător HEAT CRAFT.

Figura 6.18. Caracteristicile geometrice pentru subrăcitoarele de lichid pentru
amoniac – producător HEAT CRAFT
Tabel 6.21. Valorile mărimilor caracteristice pentru subrăcitoarele de lichid pentru


Figura 6.19. Caracteristicile geometrice pentru subrăcitoarele de lichid pentru
amoniac,– producător HEAT CRAFT
Tabel 6.22. Valorile mărimilor caracteristice pentru subrăcitoarele de lichid pentru

La instalatiile cu freoni schimbătorul de căldură se amplasează între condensator şi

ventilul termostatic (pe linia de freon lichid) şi între vaporizator şi compresor (pe
linia de freoni vapori). Freonul lichid se subrăceşte în urma transferului de căldură
intern, iar linia de freon vapori se supraîncălzeşte. Din acest motiv acest tip de
schimbător de căldură mai poartă denumirea de schimbător de căldură intern sau
recuperator. Acest schimbător mai are şi rolul de protecţie a compresorului contra
pătrunderii eventualelor picături de lichid frigorific în cilindrii compresorului.
t[°C] Subrãcitor
SRL/SIV
t4 Freon lichid
t1** t5
tSR=3...5°C
Freon vapori
t1*
SSCR S[m²]
Figura 6.20. Variația temperaturii agenților de lucru în subrăcitorul de lichid pentru

freoni
În figura 6.21. sunt prezentate diferite variante constructive pentru subrăcitorul de
lichid de tip țeavă în țeavă (doc. DANFOSS) pentru freoni.
Figura 6.21. Schimbător de căldură tip țeavă în țeavă (recuperator) DANFOSS –

model HE
Dimensionarea subrăcitorul de lichid se face în funcție de puterea termică de

subrăcire  SR kW și de diferența medie logaritmică de temperatură dintre agenții
de lucru, conform relației:
 SRL  k  S  t m [W] (6.15.)
unde:
- k - coeficientul global de transfer de căldură între cei doi agenţi, W/m2K;

- S - suprafaţa de transfer de căldură dintre cei doi agenţi, m2;
- t m - diferenţa medie logaritmică de temperatură între cele două fluide, °C.
Rezultă produsul k  S , a cărei valoare indică modelul schimbătorului.
Alegerea schimbătorului de căldură tip țeavă în țeavă (recuperator) se face pe bază de
calcul, utilizând produsul k  S din tabelul 6.23., sau pe baza diagramei din fişa
tehnică.
Tabel 6.23. Valoarea produsului k  S
Model k  S , W / K 
HE 0.5 2.3
HE 1.0 3.1
HE 1.5 4.9
HE 4.0 11.0
HE 8.0 23.
În figura 6.22. sunt prezentate diagramele pe baza cărora se face dimensionarea
schimbătorului de căldură recuperator, model HE – producător DANFOSS.
Figura 6.22. Diagrame de alegere schimbător de căldură recuperator, model HE –

producător DANFOSS
Presiunea maximă de lucru pentru un schimbător de căldură, model HE, este de 28

bar, pentru un domeniu de temperaturi cuprins între -60 şi 120oC.
Caracteristicile constructive și dimensionale pentru schimbătorul de căldură
recuperator, model HE - producător DANFOSS sunt prezentate în figura 6.23. și tabel
6.24.
Figura 6.23. Caracteristicile constructive ale schimbătorului de căldură recuperator,

model HE - producător DANFOSS
Tabel 6.24. Caracteristici dimensionale pentru schimbătorul de căldură recuperator,

model HE - producător DANFOSS
Exemplu de calcul:
- puterea frigorifica  o  6 kW ;
- temperatura de vaporizare to  10 o C ;
- agent frigorific: R134a

Rezultă conform diagramei, schimbătorul de căldură recuperator model HE4.0.
Dacă în instalație circulă un alt tip de freon decât cel din diagrame, se calculează
produsul k  S şi se alege schimbătorul de căldură recuperator din tabelul 6.23.
6.5. Separatorul acumulator

Se prevede, de regulă, în instalațiile frigorifice cu amoniac cu vaporizare directă, care
alimenteaza mai multi consumatori, cu temperaturi de vaporizare usor diferite,
consumatori plasați la distanță de compresoare (depozite frigorifice, patinoare
artificiale, procese tehnologice din industria chimică, etc) la care circulația lichidului
frigorific este asigurată cu pompe.

Separatorul acumulator are dublu rol: separator de lichid și rezervor de joasă
presiune.
Alegerea separatoarelor acumulatoare se face pe baza a două cosiderente:
- viteza vaporilor de amoniac în secțiunea liberă a separatorului trebuie să fie în
intervalul 0.2÷0.3m/s;
Secțiunea separatorului acumulator, respectiv diametrul interior al acestuia rezultă din
ecuația de continuitate și are următoarea relație de calcul:
4  V
Di  [m] (6.16.)
 w
unde:
- V - debitul volumic de agent frigorific corespunzător stării vaporilor umezi la
intrarea în separator, [m3/s];
- w - viteza vaporilor de amoniac în secțiunea liberă a separatorului.
- volumul disponibil pentru acumulare trebuie să corespundă relației:
a
V     Vs  C1   Vm  [m3] (6.17.)
b
unde:
- Vs - volumul vaporizatoarelor, [m3];
- C1 - coeficientul de umplere a vaporizatoarelor: 0.65÷0.85 la alimentarea pe la
partea inferioară și 0.4÷0.65 la alimentarea pe la partea superioară;
- Vm - volumul agentului frigorific ce se află în separatorul acumulator, până la
nivelul menținut de flotor;
- a  1.1 – coeficient de spor pentru cantitatea de agent frigorific din conducte;
- b  0.8 gradul de umplere admisibil al separatorului acumulator, la temperatura de
+20°C, în conformitate cu SR EN 378.1:2012.
În funcție de valoarile obținute cu relațiile 6.16. și 6.17., se alege din prospectele
producătorilor, separatorul acumulator cu volumul cel mai mare.
Separatorul acumulator se execută în doua variante: orizontal, figura 6.24. și vertical,
figura 6.25.

Figura 6.24. Separator acumulator vertical - producător THERMATECH
Figura 6.25. Separator acumulator orizontal - producător THERMATECH
Caracteristicile constructive și dimensionale pentru separatorul acumulator -

producător THERMATECH sunt prezentate în figura 6.26. și 6.27. și în tabelele 6.25.
și 6.26.

Figura 6.26. Caracteristicile constructive pentru separator acumulator vertical -
producător THERMATECH
Tabel 6.25. Caracteristicile dimensionale pentru separator acumulator vertical -


Figura 6.27. Caracteristicile constructive pentru separator acumulator orizontal -
Legendă: A – diametru, B – lungimea totala, C – lungime fascicol tevi, D – aspiratie, E – refulare
vapori, F – refulare lichid, G – indicator nivel, H – gura de vizitare, J - purjare, K – vana cu 3 cai, L
– evacuare ulei.

Notă: Dimensiunile sunt în inch.

Notă: puterile frigorifice pentru instalaţia frigorifică într-o treaptă sunt date pentru o
temperatură de aspiraţie a lichidului de 35C; puterile frigorifice pentru instalaţia
frigorifică în două treapte sunt date pentru o temperatură de aspiraţie a lichidului de
-4C.
Caracteristicile constructive și dimensionale pentru separatorul acumulator -
producător EVAPCO sunt prezentate în figura 6.28. și în tabel 6.27. și 6.28.
Figura 6.28. Separator acumulare vertical pentru amoniac – producător EVAPCO

vapori, F – refulare lichid, G – indicator nivel, H – gura de vizitare, J - purjare, K – vana cu 3 cai, L
– evacuare ulei.

producător EVAPCO
Notă: Dimensiunile sunt in inch.

Notă: puterile frigorifice pentru instalaţia frigorifică într-o treaptă sunt date pentru o
temperatură de aspiraţie a lichidului de 35C; puterile frigorifice pentru instalaţia
frigorifică în două treapte sunt date pentru o temperatură de aspiraţie a lichidului de
-4C.
Figura 6.29. Separator acumulare vertical pentru amoniac – producător EVAPCO

vapori, F – indicator nivel, G - gura de vizitare, H - purjare, J – evacuare ulei, K – intrare/iesire
rezistenta, L – greutate serpentina.

Tabel 6.28. Caracteristici dimensionale pentru separator acumulator vertical-
producător EVAPCO
Notă: Dimensiunile sunt in inch.
6.6. Butelia de răcire intermediară

Butelia de răcire intermediară este utilizată în instalațiile cu mai multe trepte de
comprimare, cu amoniac sau freon.
Butelia de răcire intermediară face legătura între compresorul de joasă presiune și cel
de înaltă presiune, îndeplinind, în același timp următoarele funcțiuni:
- răcirea izobară până la starea de saturație (corespunzătoare presiunii din butelie) a
vaporilor supraîncălziți rezultați din procesul de comprimare în treapta inferioară;
- subrăcirea agentului frigorific lichid, aflat în circulație spre vaporizatorul de joasă
presiune;
- separator de ulei pentru treapta de joasă presiune.
Sunt două variante constructive de butelii intermediare: cu serpentină imersată și fără
serpentină.
Buteliile intermediare cu serpentină imersată sunt cele mai utilizate. Subrăcirea
agentului frigorific lichid de înaltă presiune, care alimentează vaporizatorul de joasă
presiune, circulă prin serpentina imersată în butelie și se subrăcește.
Subrăcirea vaporilor refulați de compresorul de joasă presiune se realizează prin
introducerea lor în lichidul din butelie, aflat la presiunea corespunzătoare buteliei.
Nivelul lichidului din butelie trebuie menținut deasupra serpentinei prin intermediul
unui indicator de nivel cu plutitor, care comană deschiderea sau închiderea ventilului
de laminare care alimentează cu agent frigorific lichid butelia.
În cazul buteliilor intermediare fără serpentină, subrăcirea se realizează prin amestec.
Sarcina termică a unei butelii intermediare cu serpentină rezultă din bilațul global
efectuat pe butelia de răcire intermediară (BRI), caracterizat de următoarea relație:

 oBRI   RV   SRL [kW] (6.18.)
Unde:
-  o BRI – puterea frigorifică rezultată prin vaporizarea lichidului în interiorul
buteliei, [kW];
-  RV – puterea termică cedată de vaporii care se răcesc, [kW];
-  SRL – puterea termică cedata de lichidul care se subrăcește în serpentina buteliei,
[kW].
Buteliile de răcire intermediară se realizează în variantă verticală.
Butelia de răcire intermediară se alege pe baza dimensionării suprafeței serpentinei
imersate și a verificării vitezei de curgere a vaporilor prin secțiunea transversală a
buteliei de răcire intermediară. Se consideră că răcirea lichidului în serpentină este de
5÷6°C față de temperatura de saturație corespunzătoare presiunii stabilite în butelia
de răcire intermediară. Suprafața serpentinei imersate, S BRI , rezultă din relația:
s
S BRI  [m2] (6.19.)
k  t m
În care:
-  s - puterea frigorifică a serpentinei, calculată cu relația:  s  m   h i he  , [W];
-m
 - debitul masic de agent frigorific care circulă prin serpentină, [kg/s]
- hi , he - entalpia agentului frigorific lichid la intrarea, respectiv ieșirea din
serpentina BRI, [J/kg]
- k - coeficientul global de transfer de căldură, care pentru serpentine imersate are
valori recomandate în intervalul: 250÷350 W/(m2·K);
- t m - diferența medie logaritmică intre temperatura lichidului care circul prin
serpentină și temperatura agentului frigorific lichid, corespunzătoare presiunii din
butelia de răcire intermediară.
Se alege, din fișele tehnice furnizate de producător, modelul de butelie de răcire
intermediară, cu suprafața serpentinei care are valoarea cea mai aproiată de cea
obținută prin calcul (relația 6.19).
Se verifică apoi viteza de curgere a vaporilor prin secțiunea transversală a buteliei de
răcire intermediară, conform relației:
4  Vv
w [m/s] (6.20.)
  Di2
unde:
- Vv – debitul volumic de agent frigorific aspirat de compresorul de înaltă presiune,
[m3/s];
- Di – diametrul interior al BRI, [m].
Viteza, w , a vaporilor în BRI trebuie să fie cuprinsă în intervalul 0.25÷0.65 m/s.
Unul dintre producătorii consacrați de Butelii de răcire intermediară este EVAPCO.
În figura 6.30. și tabelul 6.29. sunt prezentate caracteristicile constructive și
dimensionale ale buteliilor de răcire intermediară – producător EVAPCO.
Figura 6.30. Caracteristicile constructive buteliilor de răcire intermediară –

producător EVAPCO
Legendă: A – diametru, B – lungimea totala, C – lungime fascicol tevi, D - aspiratie sursa auxiliara,
E – refulare vapori, F – lichid de adaos, G – refulare lichid, H – colana de nivel, J - gura de vizitare,
K – purjare, L – evacuare ulei.
Tabel 6.29. Caracteristici dimensionale ale buteliilor de răcire intermediară –

producător EVAPCO
Notă – dimensiunile sunt în inch.

Figura 6.31. Caracteristicile constructive butelii de răcire intermediară cu rezistențe
electrice – producător EVAPCO
Legendă: A – diametru, B – lungimea totala, C – lungime fascicol tevi, D - aspiratie sursa auxiliara,
E – refulare vapori, F – lichid de adaos, G – refulare lichid, H – colana de nivel, J - gura de vizitare,
K – purjare, L – evacuare ulei.
Tabel 6.30. Caracteristici dimensionale ale buteliilor de răcire intermediară cu

rezistențe electrice – producător EVAPCO
Notă – dimensiunile sunt în inch.

6.7. Rezervoarele de ulei
Rezervoarele de ulei utilizate în instalațiile frigorifice sunt recipiente închise, care au
rolul de a asigura rezerva de ulei necesară funcționării optime a compresoarelor și
favorizează transportul depunerilor antrenate de agentul frigorific.
În figura 6.32. sunt prezentate variante constructive de rezervoare de ulei –
producător ESK SCHULTZE. Acestea sunt construite atât pentru instalațiile
frigorifice ce funcționează cu amoniac, cât pentru instalațiile frigorifice ce
funcționează cu freoni. Modelele de rezervoare pentru amoniac (R717) și propan
(R290) sunt identificate cu notația FL1, iar modelul pentru dioxid de carbon (CO 2 -
R744) este identificat cu notația BOS2-R.
Rezervorul de ulei trebuie amplasat la același nivel sau la un nivel superior față de
regulatorul care indică nivelul de ulei. El trebuie să fie echipat cu un element de
încălzire pentru a preveni migrația agentului frigorific in acesta.
Figura 6.32. Rezervoare de ulei- producător ESK. SCHULTZE
Aceste echipamente sunt echipate cu câte 2 vizoare de nivel, cu un indicator de nivel

minim și maxim pentru agentul frigorific lichid și 2 vane de închidere. Pe circuitul
rezervorului de ulei – compresor trebuie prevăzut un filtru de ulei, model F, pentru
agent frigorific tip freon, sau model FF pentru agent frigorific amoniac, figura 6.33.
Figura 6.33. Filtru ulei- producător ESK. SCHULTZE

Alegerea rezervorului de ulei se face în funcție de numărul de compresoare, de
încărcarea cu ulei a acestora, de încărcarea cu agent frigorific a instalației și de
condițiile de lucru. Condițiile de lucru pentru rezervoarele de ulei fabricate de ESK.
SCHULTZE sunt prezentate în tabelul 6.31.

Tabelul 6.31. Condițiile de lucru pentru rezervoarele de ulei - producător ESK
SCHULTZE
Model rezervoare de Presiunea, Temperatura,
ulei [bar] [°C]
pc po tc to
OSR 31 10 140÷-10 -10÷-40
BOS2-R 40 10 140÷-10 -10÷-40
OSA 31 10 140÷-10 -10÷-40
6.8. Vizor cu indicatorul de umiditate

Vizorul cu indicator de umiditate dă informații calitative privind gradul de umiditate
din instalație. Acesta are în construcție o pastilă dintr-un material higroscopic, a cărei
culoare se modifică în funcție de cantitatea de apă, prezenți în agentul frigorific,
figura 6.34. Materialul higroscopic poate fi CoCl2 sau Co Br2, figura 6.35.
Figura 6.34. Vizor cu indicator - producător Danfoss
Figura 6.35. Vizorul cu indicator de umiditate cu diferite materiale higroscopice

Un vizor cu indicator de umiditate este instalat, de regulă, după filtrul deshidrator
(figura 6.36.), iar indicaţiile acestuia ne poate da informații, prin indicație de culoare,
referitoare la umiditatea conținută în agentul frigorific din instalație, dar poate da și
informații caracteristice de funcționare prin prezența bulelor. Astfel:
- verde: conținutul de umiditate din agentul frigorific nu este periculos pentru buna
funcționare a instalației;
+ galben: conținutul de umiditate din agentul frigorific este periculos pentru buna
funcționare a instalației;
+ bule: căderea de presiune prin filtrul deshidrator este prea mare, nu există subrăcire
sau agentul frigorific este insuficient în întregul sistem.
Figura 6.36. Locul de montaj pentru vizorul cu indicator de umiditate
Vizorul este furnizat în general, în versiune sudabilă sau cu filet, cu sau fără indicator
de umiditate. Dintre producătorii consacrați de vizoare și indicatoare de umiditate
menționăm Firma DANFOSS și Firma ALCO.
Firma DANFOSS ofera o gama ce cuprinde 3 modele: sudabil (cod SG), cu filet şi
pentru rezervoare (cod SGRN+/SGRM+):
- gama SGRM+ se foloseşte în principal ca vizor pentru nivelul de ulei din
carterul compresorului şi nu are indicator de umiditate;
- gama SGN+ şi SGRN+ sunt prevăzute cu indicatoare sensibile care îşi
schimbă culoarea în funcţie de conţinutul de umiditate din agentul frigorific;
- gama SGI+ se foloseşte pentru aplicaţiile cu freoni HCFC si SGN+ pentru
aplicatiile cu echipamente de climatizare a aerului cu freoni.
Selectarea vizorului se poate face cu ajutorul unui soft de specialitate pus la dispoziție
de firma DANFOSS – COOLSELECTOR. Selecția se face după diametrul conductei
pe care se montează vizorul cu indicatorul de umiditate. Selectarea vizorului –
producător ALCO se poate face, în funcție de diametrul conductei pe care acesta se
montează, cu ajutorul fisei tehnice, furnizată de producător, figura 6.37.

Figura 6.37. Dimensiuni și caracterisitici vizor de umiditate – producător ALCO
6.9. Filtre deshidratoare (deshidrator)

Apa sau vaporii de apă pătrund în instalație în diferite etape / momente cum ar fi:
- la realizarea montajului;
- în timpul unor intervenții asupra diferitelor părți componente;
- în timpul operației de umplere cu ulei sau cu agent frigorific care poate avea un
conținut de umiditate ridicat;
- avarii ale condensatorului răcit cu apă.
Prezența umidității (apei) în instalațiile frigorifice cu freoni este dăunătoare pentru
funcționarea acestora. Apa din instalație poate determina urmatorele avarii:
- blocarea ventilului de laminare datorită formării acelor de gheață, în momentul în
care instalația funcționează la temperaturi negative;
- apartia fenomenului de coroziune la schimbatoarele de căldură și echipamentele

auxiliare;
- deteriorarea chimică a izolaţiei înfăşurărilor motorului electric de antrenare în

compresoarele ermetice sau semi-ermetice;
- descompunerea uleiului de ungere (formare de acid organic).

Îndepărtarea umidității din instalațiile frigorifice se face cu ajutorul filtrelor
deshidratoare, ce au rolul de a reține umiditatea din agentii frigorifici (freoni). În
același timp filtrele deshidratoare protejează instalația de acizi și particule solide.
Dintre producătorii de filtre deshidratoare se menționează firma DANFOSS, care
realizează două modele de filtre deshidratoare: modelul DML: ce conţine 100% site
moleculare și modelul DCL: ce conţine 80% site moleculare şi 20% alumină activată.
Filtru deshidrator (figura 6.38.) este alcătuit din:
- site moleculare;
- silicagel;
- oxid de aluminiu activat.
Sitele moleculare şi silicagelul reţin apa, în timp ce oxidul de aluminiu reţine apa şi
acizii.
a)
b) c)
Figura 6.38. Filtru deshidrator: a). părți componente; b). material desicant solid
(compact); c). material desicant granular
Filtrul deshidrator se montează, de regulă, pe conductă de lichid unde funcţia sa

principală este de a proteja ventilul de laminare, figura 6.39. Viteza agentului
frigorific în conducta de lichid este scăzută şi deci contactul dintre agentul frigorific
şi miezul desicant al filtrului deshidrator este bun. În acelaşi timp, căderea de
presiune prin filtrul deshidrator este scăzută.

De asemenea, filtrul deshidrator poate fi instalat și pe conducta de aspiraţie a
compresorului (filtre de aspirație), unde rolul său este de a proteja compresorul de
eventuale impurităţi şi de a reţine vaporii de apă din agentul frigorific.
Figura 6.39. Montare filtru deshidrator DCL/DML - producător DANFOSS
Filtrele de aspiraţie, aşa-numitele “filtre de ardere” se pot folosi și pentru îndepărtarea

acizilor formaţi după o defecţiune la motor (compresoare capsulate), figura 6.40.
Pentru a se asigura o cădere de presiune scăzută, filtrul de aspiraţie trebuie să fie în
mod normal mai mare decat filtrul conductei de lichid. Filtrul de aspiraţie trebuie
înlocuit înainte ca valorile căderii de presiune să depăşească următoarele valori
maxime:
- 0.50 bar pentru sistemele de aer condiţionat;
- 0.25 bar pentru sistemele de refrigerare;
- 0.15 bar pentru sistemele de congelare.
Filtrul deshidrator trebuie ales astfel încât să corespundă diametrului ţevilor şi
capacităţii instalaţiei frigorifice.
Figura 6.40. Montare filtru de ardere - producător DANFOSS

Filtre de ardere, modele DAS, sunt prezentate în tabelul 6.32.

Tabel 6.32. Filtru de aredre model DAS – producător DANFOSS
Model Puterea frigorifică Capacitate de Conexiune
kW filtrare
R22/R407C/R410A R134a R404A/R507 g inch.
DAS 08 6.5  19.0 3.5  11.5 4.5  16.5 3.5 3/8  3/4
DAS 16 10.5  22.0 6.0  13.5 8.5  19.0 7.8 1/2  7/8
DAS 30 18.0  31.0 11.0  20.0 15.0  27.0 16.2 5/8  1 1/8
DAS 41 30.0  35.0 18.0  22.0 25.0  30.0 23.0 5/8  1 1/8
DAS 60 20.0  22.0 12.0  14.0 17.0  19.0 32.5 5/8  1 1/8
6.10. Ventilul de laminare

În instalaţiile frigorifice, laminarea este procesul care se realizează în momentul în
care agentul frigorific lichid trece printr-o secţiune îngustă, datorită căreia se
modifică presiunea fluidului, de la valoarea presiunii de condensare, pk , până la
valoarea presiunii de vaporizare, po . Acest proces se realizează în ventilul de
laminare, care din punct de vedere constructiv se aseamănă cu un robinet sau o
diafragmă având orificiul de curgere calibrat. Laminarea este considerată adiabatică,
deoarece se desfăşoară fără interacţiuni termice cu mediul ambiant. Având în vedere
că în timpul realizării acestui proces termodinamic nu se manifestă nici interacţiuni
sub formă de lucru mecanic, se poate considera că entalpia rămâne constantă.
Indiferent de dispozitivul fizic în care se realizează, laminarea adiabatică este un
proces ireversibil. Pierderile care se manifestă în cadrul acestui proces, sunt datorate
curgerii cu frecări, turbulenţe şi omogenizări. Ireversibilităţile interne ale procesului
de laminare adiabatică duc la creşterea entropiei agentului frigorific.
În funcție de agentul frigorific din instalație, procesul de laminare se realizează cu
ventile de expansiune, pentru instalațiile cu amoniac, și cu ventile termostatice
pentru instalațiile cu freon, tip HFC si HCFC, figura 6.41.
Figura 6.41. Ventil de laminare termostatic – producător DANFOSS

Legendă: 1 - element termostatic separat de corpul ventilului printr-o diafragmă, 2 - tub
capilar conectateaza elementul la un bulb termostatic (senzor), 3 - corp ventil, 4 – arc.
Funcţionarea unui ventil de laminare termostatic este determinată de trei presiuni

fundamentale:

- p1: presiunea bulbului acţionează pe suprafaţa superioară a diafragmei, în direcţia
de deschidere a ventilului;
- p2: presiunea de vaporizare care acţionează pe faţa opusă a diafragmei, în direcţia
de închidere a ventilului;
- p3: presiunea arcului care acţionează de asemenea pe faţa opusă a diafragmei, în
direcţia de închidere a ventilului.
Când se reglează ventilul de laminare, se creează echilibru între presiunea bulbului pe
o parte a diafragmei şi presiunea de vaporizare plus forţa arcului pe cealaltă parte.
Arcul este folosit pentru a regla supraîncălzirea. Supraîncălzirea este măsurată în
Kelvin (K) şi este folosită ca semnal pentru reglarea injecţiei lichidului prin ventilul
de laminare. Dacă bulbul este expus la un curent de aer cald, se recomandă izolarea
bulbului, figurile 6.41., 6.42.
Figura 6.42. Instalarea ventil de laminare termostatic – producător DANFOSS
Producătorul de ventile de laminare, consacrat, este DANFOSS, care pune la

dispoziție o gama largă de modele care acoperă toate aplicațiile frigului (de
climatizare, frig industrial, pompe de căldură). Pentru freonii R134a, R404A, R507A,
R410A, R407C este furnizată varianta constructivă TRE (figura 6.43.), cu modelele
N (temperatură de vaporizare în intervalul (-40°C ÷ +10°C)) și K (temperatură de
vaporizare în intervalul (-25°C ÷ +10°C)). Toate variantele pot fi realizate cu MOP
sau fără MOP. Ventilele TRE pot asigura o supraâncălzire de 2÷6K.
Alegerea ventilului de laminare se face, în general, în funcție temperatura de
vaporizare, de căderea de presiune ce urmează să se realizeze (Δp) și de puterea
frigorifică. Pe lângă acestea, exisă uneori cerințe referitoare la: presiunea de
vaporizare, po (bar), presiunea de condensare, pc (bar), subrăcirea (grade K) și
modalitatea de egalizare a presiunii interne sau externe.
Ventilele de laminare cu încărcătură cu balast MOP sunt folosite în special în
instalatiile de climatizare şi la montarea schimbătoarele de căldură cu plăci care sunt
caracterizate de un coeficient global de transfer de căldură mai mare. Cu încărcătura
cu balast se poate obţine o supraîncălzire mai mică (până la 24 K).

Figura 6.43. Ventil expansiune TRE – producător DANFOSS
Legendă: 1 – bulb cu tub capilar; 2 – element termostatic; 3 – limitator de presiune; 4 - cale de
echilibrare; șurub de reglare a supraâncălzirii; 6 - șurub de montare
În tabelul 6.33. sunt prezentate modelele de ventile de laminare termostatice pentru

freoni – producător DANFOSS.

Tabelul 6.33. Ventile termostatice pentru freon - DANFOSS

Pentru amoniac este furnizată varianta constructivă TEA, cu modelele D (temperaturi
de vaporizare cuprinse în intervalul (-50°C ÷ 0°C) și P (temperaturi de vaporizare
cuprinse în intervalul (-20°C ÷ 30°C).
În tabelul 6.34. sunt prezentate modelele de ventile de laminare termostatice pentru
amoniac – producător DANFOSS.

Tabelul 6.34. Ventile de laminare termostatice pentru amoniac - DANFOSS

Echipamentele auxiliare pot fi selectate utilizand atât cataloagele on-line oferite de
producatori dar şi programe specializate care pot fi accesate la urmatoarele adrese:
1. ALCO: http://www.emersonclimate.com/europe/en-
eu/Resources/Software_Tools/Pages/Product_Selection_Software.aspx;
2. DANFOSS:
http://www.danfoss.com/North_America/BusinessAreas/Refrigeration+and+Ai
r+Conditioning/Software/Danfoss+Software+Downloads.htm
În figurile 6.44. și 6.44. sunt prezentate două instalații frigorifice cu comprimare
mecanică de vapori, echipate cu aparatură auxiliară DANFOSS și respectiv ALCO.

Figura 6.44. Instalațe frigorifică cu comprimare mecanică de vapori, echipată cu aparatură auxiliară DANFOSS

Figura 6.45. Instalațe frigorifică cu comprimare mecanică de vapori, echipată cu aparatură auxiliară ALCO

6.11. Pompe de circulaţie
Pentru vehicularea apei de răcire la condensator, dar și pentru circulația agentului
răcit (apă, solă) se dimensionează și se aleg pompele de circulație. Pompele de
circulație se aleg în funcție de debitul volumic vehiculat, de înălţimea de pompare
care este funcţie de pierderea de sarcină a fluidului în circulație prin conducte și
schimbătoare de căldură și de temperatura medie a fluidului.
Se determină:
- debitul volumic de apă la condensator cu relația:
m c
V w  w  [m3/s] (6.21.)
 w c pw   t e  t i 
- debitul volumic de solă cu relația:
m 0
V s  s  [m3/s] (6.22.)
 s c ps   t i  t e 
- pierdera de sarcină în condensator sau vaporizator cu relația (4.42.) sau (4.43.)
- pentru calculul pierderilor de sarcină pe circuitele de legătură se poate utiliza
programul de calcul WILO, care are interfața din figura 6.46.
Figura 6.46. Interfața software selecție pompe WILO

Se parcurge următorul algoritm:
1. Se alege domeniul de utilizare: pompe pentru instalatii de răcire, climatizare.
2. Se accesează fereastra “punct de lucru”. Din bara de afișare se alege instalație de
răcire, utilizand ca model de calcul COLEBROOK, figura 6.47.
Figura 6.47. Model calcul COLEBROOK

3. Se completează înălțimile corespunzatoare diferențelor de nivel (cotă) între
pompa de recirculare și turnul de răcire pentru a putea fi determinare pierderile
de sarcina liniare, figura 6.48.
Figura 6.48. Pierderi de sarcină liniare

4. Se calculează pierderile de sarcină locale accesand casuța Hv – pierderi presiune
prin frecare, figura 6.49.
Figura 6.49. Pierderi de sarcină locale

5. Cunoscând materialul țevii, diametrul nominal, lungimea circuitului și
coeficientul k (specific materialului din care este confecționată țeava) se
determină, pentru fiecare element din circuit, pierderea de sarcină locală, figura
6.50.
Figura 6.50. Pierderi de sarcină locală pentru fiecare circuit

6. Se obține pierderea de sarcină totală pentru circuitul secundar de apă răcită la
condensator, figura 6.51.
Figura 6.51. Pierderi de sarcină totale

7. Se introduce valoare debitului volumic pentru apa de răcire m3/h și temperatura
medie, corespunzatoare temperaturilor tur/retur apa de răcire la condensator.
8. Se acceseaza butonul din bara de jos “Selectare”. Alegerea pompei se face
urmărind coloana denumită în program  V / V %, care reprezintă abatarea
pompei față de condițiile inițiale cerute. În bara de sus a ferestrei, există o serie de
opțiuni care oferă date tehnice, vedere de ansamblu, dimenisiuni, conexiuni
electrice etc. pentru varianta selectată, figura 6.52.
Figura 6.52. Caracteristica de funcționare a pompei

Se finalizează prin salvarea / printarea fișierului cuprins în foaie de date, unde sunt
centralizate caracteristicile tehnice, figura 6.53.

Figura 6.53. Salvare fişe date
6.12. Turnuri de răcire

Turnurile de răcire sunt echipamente utilizate în instalațiile frigorifice pentru
condensatoare răcite cu apă. Acestea pot fi cu circuitul apei de răcire în sistem
deschis sau închis.
Utilizarea turnurilor de răcire pe circuitul apei de răcire de la condensator aduce
economii importante privind consumurile de apă. În figura 6.54. este prezentat un
turn de răcire cu circuitul apei de racire deschis. Din figură se observă părțile
componente principale: 1 - evacuare aer; 2 - intrare; 3 - intrare aer; 4 - iesire apă
racită; 5 - ventilator; 6 – separator de picături; 7 - sistem de pulverizare apă; 8 –
material umplutură; 9 – carcasă; 10 – bazin colectare apă răcită.
În turn, apa vine de la condensatorul instalației, este pulverizată și circulă
descendent peste stratul de umplutură, în contracurent cu aerul, care este vehiculat
de ventilator. Stratul de umplutură (inele ceramice, de otel sau casete cu material
plastic) are rolul de a mări suprafața de contact dintr apă și aer.
Între aer și apă are loc simultan un transfer de căldură sensibilă și de căldură latentă
ca urmare a evaporării unei părți din apă. Apa rece se colectează în bazinul situat la
baza turnului, de unde este pompată din nou către condensator.

Figura 6.54. Turn de răcire cu circuitul apei deschis
În turnurile cu circuitul apei de răcire deschis, figura 6.55.a, apa care provine din
circuitul condensatorului este distribuită direct pe suprafața umpluturii din turn și
vine în contact direct cu aerul vehiculat în contracurent, asigurând astfel răcirea
acesteia prin evaporarea unei anumite cantități de apă. Acest tip de răcire este cel
mai avantajos din punct de vedere al randamentului, al dimensiunilor turnului, al
costului și al consumului de energie.
Acest sistem favorizează depunerile de piatra pe suprafața de transfer de căldură și
producerea coroziunii.
În turnurile cu circuit închis, figura 6.55.b, apa răcită circulă printr-un schimbător
de căldură de tip serpentină, care este răcit prin stropire, cu apă recirculată. O mică
parte din apa de răcire se evaporă, asigurând în acest fel extragerea căldurii.
Circuitul primar este închis și nu intra în contact cu aerul. Apa care trece prin turn
este colectată într-un bazin, de la baza turnului, de unde este reintrodusă în circuitul
de răcire. Contactul apei de răcire cu aerul care trece prin turn duce la poluarea
acesteia cu poluanții şi microorganismele din aer.
Din aceste considerente trebuie periodic să se verifice gradul de poluare a apei și să
se adauge substanțe de inhibare.

a). b).
Figura 6.55. Turnuri de răcire
În figura 6.56. este prezentată schema de montaj a unui turn de răcire, care
deservește un condensator.
Figura 6.56. Schema conexiune turn de răcire-consumator – sistem cu un

consumator.
Legendă: 1 – turn de racire, 2 – pompe, 3 – apa de adaos, 4 – sursa apa în caz de necesitate, 5 –
control nivel apă, 6 – filtru, 7 – manometru, 8 – conducte spalare, 9 – pompa dozare, 10 –
conductometru, 11 – indicator PH, 12 – supapa purjare, 13 – canal evacuare apa, 14 – evacuare,
15 – bazin colectare apa, 16 – sistem tratare apa, 17 – consumator, 18 – supapa de deversare, 19 –
rezervor de dozare substante chimice, 20 – termostat.

În tabelul 6.35. sunt prezentate caracteristicile turnurilor de răcire cu circuitul apei
deschis, modele EWK – producător Escher Wyss.
În figura 6.57. sunt prezentate caracteristicile geometrice ale turnurilor de răcire cu
circuitul apei închis, modele ATW – producător EVAPCO, iar în tabelul 6.36 sunt
prezentate caracteristicile turnurilor de răcire cu circuitul apei închis, modele ATW
– producător EVAPCO.
Tabel 6.35. Caracteristicile turnuri de răcire cu circuitul apei deschis, modele EWK
– producător Escher Wyss

Figura 6.57. Caracteristicile geometrice pentru turnurile de răcire cu circuitul apei
închis, modele ATW – producător EVAPCO
Tabel 6.36. Caracteristicile turnurilor de răcire cu circuitul apei închis, modele

ATW – producător EVAPCO

Bibliografie
1. ALCO: http://www.emersonclimate.com/europe/en-
eu/Resources/Software_Tools/Pages/Product_Selection_Software.aspx;
2. DANFOSS:
http://www.danfoss.com/North_America/BusinessAreas/Refrigeration+and+
Air+Conditioning/Software/Danfoss+Software+Downloads.htm
3. ***www.evapco.com
4. ***www.bitzer.com
5. ***www.geaklimatechnik.ro
6. ***www.
7. ***Thermokey – catalog
8. ***Esk.Schultze – catalog
9. ***www.alfalaval.com
10.***www.heatcraftrpd.com
11.***Thermatech - catalog

Capitolul 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 6.

DIMENSIONAREA ŞI ALEGEREA APARATURII AUXILIARE

Într-o instalaţie frigorifică, pe lângă echipamentele de bază (vaporizator, condensator,

6. Aparatura auxiliară 203

6. Aparatura auxiliară 204

6. Aparatura auxiliară 205

6. Aparatura auxiliară 206

6. Aparatura auxiliară 207

Figura 6.4. Separator de ulei - producător ALCO-COPELAND

Tabel 6.1. Modele separator de ulei -producător ALCO-COPELAND

6. Aparatura auxiliară 208

Tabel 6.3. Coeficienti de corectie k a puterii frigorifice nominale pentru agentul

6. Aparatura auxiliară 209

Figura 6.5. Caracteristicile geometrice şi diensoale ale separator de ulei ALCO -

Tabel 6.6. Separator de ulei pentru amoniac – producător BITZER

În tabelul 6.6. este indicat, în funcție de modelul constructiv, numărul maxim de

Tabel 6.7. Separator de ulei pentru freoni – producător BITZER

În cazul amoniacului, utilizat într-o instalație cu compresor cu șurub, de obicei se

6. Aparatura auxiliară 211

6. Aparatura auxiliară 214

6. Aparatura auxiliară 216

6. Aparatura auxiliară 217

Tabel 6.9. Puteri frigorifice corespunzătoare separatoarelor de lichid model SAD-SA -

În tabelele 6.10, și 6.11. sunt cuprinse valorile mărimilor caracteristice pentru

Tabel 6.11. Dimensiunile geometrice ale separatoarelor de lichd model SAD - SA -

6. Aparatura auxiliară 218

P - greutatea separatorului de lichid, [kg].

6.3. Rezervorul de lichid

6. Aparatura auxiliară 219

Volumul de lichid, total, teoretic din instalație se determină utilizând următoarea

6. Aparatura auxiliară 220

6. Aparatura auxiliară 221

6. Aparatura auxiliară 222

Tabel 6.14. Dimensiunile geometrice ale rezervoarelor de lichd orizontale pentru

6. Aparatura auxiliară 223

Tabel 6.15. Dimensiunile geometrice ale rezervoarelor de lichd verticale pentru

6. Aparatura auxiliară 224

6. Aparatura auxiliară 225

6. Aparatura auxiliară 226

6. Aparatura auxiliară 227

6. Aparatura auxiliară 228

6.4. Subrăcitorul de lichid

6. Aparatura auxiliară 229

Figura 6.17. Variația temperaturii agenților de lucru în subrăcitorul de lichid pentru

Lungimea caracteristică pentru transferul de căldură este diametrul echivalent:

6. Aparatura auxiliară 230

6. Aparatura auxiliară 231

Tabel 6.21. Valorile mărimilor caracteristice pentru subrăcitoarele de lichid pentru

6. Aparatura auxiliară 232

Tabel 6.22. Valorile mărimilor caracteristice pentru subrăcitoarele de lichid pentru

La instalatiile cu freoni schimbătorul de căldură se amplasează între condensator şi

Figura 6.20. Variația temperaturii agenților de lucru în subrăcitorul de lichid pentru

Figura 6.21. Schimbător de căldură tip țeavă în țeavă (recuperator) DANFOSS –

Dimensionarea subrăcitorul de lichid se face în funcție de puterea termică de

6. Aparatura auxiliară 234

Figura 6.22. Diagrame de alegere schimbător de căldură recuperator, model HE –

Presiunea maximă de lucru pentru un schimbător de căldură, model HE, este de 28

Figura 6.23. Caracteristicile constructive ale schimbătorului de căldură recuperator,

Tabel 6.24. Caracteristici dimensionale pentru schimbătorul de căldură recuperator,

- agent frigorific: R134a

6.5. Separatorul acumulator

6. Aparatura auxiliară 236

6. Aparatura auxiliară 237