Omul este ceea ce el gandeste

Omul este o adevarata bagheta magica, un intermediar intre Pamant si Cer. Acesta este si motivul pentru
care trebuie sa intre in contact cu Cerul, prin gandurile, cuvintele, actiunile sale, pentru a actiona benefic
pe Pamant.
Intreaga noastra existenta este magie. Toate actiunile noastre - gest, privire, cuvant - aparent banale,
poarta in ele sentimentele si gandurile noastre. Cind avem ganduri si sentimente negative, ne murdarim
pe noi insine si tot ce ne inconjoara, iar, dupa legile universale, tot ceea ce produce asemenea efecte
intra in categoria magiei negre. Insa tot ce este armonios, frumos si luminos este magie alba. Cu
gandurile noastre construim mereu ceva din substanta nevazuta, care atrage puteri ce ne pot fi
folositoare sau daunatoare.
Gandul este cel care modeleaza si face adevarate minuni sau adevarate dezastre. Prezentul este
rezultatul gandirii noastre anterioare, iar viitorul isi are radacina in gandurile noastre actuale. In concluzie,
noi devenim ceea ce gandim. Cum ne sunt gandurile, asa ne este si viata. Un gand, bun sau rau, isi pune
amprenta nu numai pe cel caruia ii este adresat, ci in primul rand pe cel care il emite, pentru ca gandul
atrage ganduri similare, amplificand astfel binele sau raul initial, totul intorcandu-se asupra noastra, ca un
bumerang.
Omul, creatie divina, detine puterea de a se perfectiona si, cu timpul, chiar de a se transforma in
intregime. Insa, aceasta transformare trebuie sa ne atinga in primul rand viata interioara, gandurile. Nu
este suficient un comportament exterior care sa dovedeasca un respect oarecare fata de cineva. Acest
respect trebuie sa existe si in gandurile noastre, pentru ca sufletul este un adevarat sanctuar. Fiecare
gand al nostru este o realitate, o forta, ce reprezinta de fapt o piatra de temelie a soartei noastre,
modelata fie in bine, fie in rau. Concentrandu-ne asupra intelepciunii, a iubirii, a puterii si a perfectiunii
Divine, vom simti curand cum ea lucreaza, magic, in noi: aceasta imagine devine ca un talisman, ea ne
ghideaza, ne protejeaza, ne lumineaza, iar prin vibratiile sale va respinge vibratiile opuse si, simultan, prin
legea afinitatii, va atrage vibratiile care ii corespund.
Putem realiza in noi o imagine-talisman pe care sa o insufletim si sa o alimentam cu ajutorul gandului, a
iubirii, a vointei, caci aceasta imagine va actiona putin cate putin asupra tuturor corpurilor subtile si va
putea chiar transforma vibratiile celulelor corpului fizic. Gandul influentand astfel intregul nostru corp, noi
lasam urme pe toate obiectele pe care le atingem si chiar si pe cele pe care nu le atingem, doar prin
simpla noastra prezenta. In locurile pe unde trecem, asupra persoanelor pe care le frecventam, lasam
urme bune sau rele, luminoase sau intunecate. De aceea este atat de important sa lucram asupra
gandului si a sentimentelor, pentru ca prin ele putem face bine sau rau. De exemplu, starea de furie, de
deprimare pe care o avem este perceputa de intregul nostru anturaj si impartasita intr-o masura mai mare
sau mai mica. In acelasi mod, tot si toti cei care ne inconjoara beneficiaza de starea de fericire, calm,
dragoste pe care o avem in momentul respectiv.
Spiritele raului fac jocul tentatiilor, dar depinde de noi, de fiecare, sa nu cadem in capcana lor. Creatorul
si spiritele ceresti ne ofera libertatea sa ne dezvoltam propria constiinta si sa invatam sa devenim
responsabili de propriile atitudini. Noi insine trebuie sa ne convingem de ce este mai bine sa urmam un
anumit drum in locul altuia.
Omul, chiar daca este lipsit de multe mijloace de existenta, nu are dreptul sa foloseasca gandul - acest
dar divin - pentru a obtine glorie, bani sau pentru a scapa de dusmani, ci numai in scopuri divine, pentru a
deveni mai intelept, mai echilibrat sufleteste cu el insusi, printr-o munca neintrerupta de organizare
interioara, de purificare, de autocontrol.