Sunteți pe pagina 1din 2

Aurel Dan – artistul anului 2008

Anca Goja
(Graiul Maramureşului, Serie Nouă, Anul XX, 7 mai 2008, p.11)

Ziua Artistului Plastic Băimărean, sărbătorită de 5 ani încoace în fiecare zi de 5 mai, a fost
marcată mai modest anul acesta, obişnuita întâlnire dintre artişti şi primarul Băii Mari
nemaiavând loc. Ziua a debutat cu tradiţionalul pelerinaj la mormintele artiştilor dispăruţi, iar
după amiază a avut loc vernisajul „Salonului de primăvară 2008”, o impreionantă expoziţie
colectivă a Filialei Baia Mare a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Cu acest prilej, pictorul
Aurel Dan a primit Marele Premiu pentru Arte Plastice 2008, o distincţie acordată anual unui
artist plastic băimărean reprezentativ.

Eveniment cultural cu glumiţe electorale


Premiul, acordat de primarul Cristian Anghel din partea Filialei Baia Mare a UAPR şi a
Consiliului Local, i s-a revenit lui Aurel Dan „pentru promovarea prin artă a eposului ancestral
maramreşean şi contribuţiile aduse la dezvoltarea centrului artistic Baia Mare” şi a constat într-o
diplomă şi suma de 1000 de euro. De asemenea, artista Mihaela Ganţa a primit o diplomă pentru
activitatea desfăşurată în domeniul culturii în cursul anului 2007. Primarul a rostit şi un speech, fără
a rata ocazia unor subtile a propos-uri de tip electoral, mai ales lângă el se afla şi Gheorghe Mihai
Bârlea, unul dintre capii unui partid colorat diferit. După ce a reamintit despre parteneriatul dintre
administraţia locală şi Centrul artistic Baia Mare, Anghel s-a lansat şi în câteva observaţii critice la
adresa lucrărilor expuse, dând de înţeles că i-au plăcut. Gheorghe Mihal Bârlea a vorbit în calitate
de amator de artă şi prieten a lui Aurel Dan, fiind de părere că „o cetate fără artă ar fi mai urâtă
decât un oraş după război.”
Poveştile unui Maramureş dipărut
Bârlea a realizat, apoi, o scurtă analiză a artei lui Aurel Dan: „El explorează spaţiul în care
eu şi alţii dintre dvs. ne-am născut şi format ca oameni. Viziunea lui plastică atât de spectaculoasă şi
autentică n-o mai regăsim în realitate. Satul tradiţionael s-a mutat în muzee. Dar pictura lui ne va
aminti emereu care a fost identitatea satului risipită în trecut, cea care ne-a dat un mod de a fi şi un
mod de a trăi. Întotdeauna, în lucrările lui Aurel Dan vei găsi maramureşeanul în stare de
comunicare. Comunicarea este modul de a fi al ţăranului, care se pretrece în jurul unor repere
existenţiale precum biserica sau poarta”, a opinat universitarul. Deşi adeptul ideii că arta vorbeşte
prin ea însăşi, considerând că picturile sale sunt adevărate „poveşti”, Aurel Dan a rostit, totuşi,
câteva cuvinte pentru publicaul în care se regăsea inclusiv familia sa. „Este o muncă migăloasă,
enorm elaborată, care presupune mult stres, tensiune şi nervi, dar de care nu vreau să mă debarasez.
Şi asta pentru că doresc să rămână fixat în memoria colectivă ancestralul acestei zone, care este
centrul Europei, cu portul, cu ritualirile şi obiceiurile sale. Cât timp mai trăiesc, o să răscolesc
aceste obiceiuri prin temele pe care le voi aborda. Vreau ca prin arta mea să creez nostalgie, să
provoc amintiri despre trecut şi copilărie”, a mărturisit Aurel Dan.
Salonul de Primăvară – o oglindă a artei contemporane băimărene
Despre Salonul de Primăvară 2008 a vorbit pictorul Nicolae Suciu, preşedintele Filialei Baia
Mare a UAPR. Acesta a precizat că, deşi la o primă lecturp artele plastice băimărene stau sub
semnul figurativului, din această direcţie generală se desprind mai multe tendinţe, printre care şi
soluţiile plastice propuse de pictorii Dorel Petrehuş, Valentin Itu sau Norbert Baczai. Printre artiştii
cu precocupări nonfigurative au fost amintiţi pictorii Delia Vancea şi Simion Pop, precum şi artistul
plastic Ion Marchiş, o artă cu totul personală promovând şi Dorel Topan sau Ciprian Cicioc.
Acestuia din urmă i se adaugă alţi absolvenţi ai şcolii de pictură de la Universitatea de Nord, printre
care Camelia Moisima şi Angela Pop, dar şi sculptorul Ovidiu Haţieganu, apropiat oarecum de arta
crată de Traian Moldovan. Picturii şi sculpturii i se adaugă fotografia şi procesarea computerizată a
imaginii realizate de Gheorghe Dinu sau Alexandra Paşca, dar şi colajele textile ale Codruţei
Rohian.

S-ar putea să vă placă și