Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Radio
Teste Radio
3. Investigaţia imagistică prin rezonanța magnetică este absolut contraindicată în caz de:
a) Prezenţa de pacemaker cardiac
b) Sarcina
c) Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate
d) Prezenţa leziunilor cutanate în regiunea de investigaţie
e) Claustrofobia
4. Investigaţia imagistică prin rezonanța magnetică este relativ contraindicată în caz de:
a) Aritmie severă
b) Prezenţa de pacemaker cardiac
c) Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate
d) Prezenţa leziunilor cutanate în regiunea de investigaţie
e) Claustrofobia
24. În caz de calcinoza severa a arterelor coronariene metoda de elecţie pentru investigaţia lor
este:
a) Ecocardiografia
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Angiocoronarografia
e) Scintigrafia miocardului
31. Metoda SPECT (single photon emission computed tomography) în patologia cardiovasculară
este indicată în caz de:
a) Cardiopatie ischemică
b) Insuficienţa mitrală
c) Aneurism al aortei ascendente
d) Hipertensiune arterială sistemică
e) Hipertensiune arterială pulmonară
32. Scopul investigaţiei SPECT (single photon emission computed tomography) în cardiopatia
ischemică este de a determina:
a) Gradul stenozei arterelor coronariene
b) Gradul calcinozei arterelor coronariene
c) Numărul arterelor afectate
d) Viabilitatea miocardului în zona de ischemie
e) Prognozarea funcţiei VS după revascularizare
33. Indicaţii pentru SPECT (single photon emission computed tomography) în patologia arterelor
coronariene sunt următoarele:
a) Bloc de ram stâng a fascicolului His
b) Calcinoza arterelor coronariene
c) Clinica tipică cu ECG normală
d) Clinica atipică cu devierile ECG
e) Bloc de ram drept a fascicolului His
34. În investigaţia Eco Doppler color apariţia culorii galbene sau verde înseamnă:
a) Micşorarea vitezei fluxului sanguin
b) Mărirea vitezei fluxului sanguin
c) Direcţia fluxului sangvin spre sonda
d) Direcţia fluxului sangvin de la sonda
e) Flux turbulent
38. Care sunt metodele imagistice in evaluarea patologiei urologice, fara utlizarea razelor
ionizante:
a) Urografie intravenoasa
b) Imagistica prin rezonanța magnetică
c) Radiografia reno-vezicala simplă
d) Uretrografia
e) ultrasonografia
47. Pentru diagnosticarea și evaluarea imagistica a categoriei chistului dupa Bosniak se indica:
a) Radiografia reno-vezicala simpla
b) Tomografia computerizată
c) Ultrasonografia
d) Scintigrafia
e) Uretrografia
50. În rinichi se determina o formațiune lichidiana, hipodensa, fără priza de contrast, +15 UH,
caracteristica pentru chist renal. Ce metoda imagistică a fost aplicată:
a) urografie intravenoasă
b) ultrasonografie
c) tomografie computerizată cu substanța de contrast
d) Tomografia prin emisie de pozitroni
e) Imagistica prin rezonanța magnetică
51. La tomografia computerizată se determină o formațiune rotundă, hipodensă, omogenă, cu
contur net, bine delimitată, în proiectia rinichiului stâng, fara priza de contrast. Diagnosticul cel
mai posibil:
a) Calcul
b) Chist renal
c) Hemoragie renală posttraumatică
d) Tumoare renală
e) Diverticul renal
52. Metoda imagistică cea mai informativă în efectuarea diagnosticului diferențial dintre ectopie
şi ptoza renală este:
a) urografie intravenoasa
b) tomografie computerizată cu substanța de contrast
c) ultrasonografie
d) Imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografie computerizată fără substanța de contrast
54. Care din metodele indicate, utilizate în evaluarea patologiei urologice, nu se referă la metode
radio-imagistice:
a) litotripsia
b) urografia intravenoasa
c) Laparoscopia
d) ultrasonografia
e) Tomografia prin emisie de pozitroni prin tomografie computerizată
56. Care modificări patologice caracteristice traumatismului renal poate depista tomografia
computerizată cu contrast:
a) aneurisme
b) Extravazarea substanţei de contrast
c) Tromboza arterei renale
d) Arterele renale supranumerare
e) Indicile parenhimatos normal
58. Metoda imagistică cea mai informativă în efectuarea diagnosticului diferential dintre
agenezie şi aplazie renala este:
a) urografie intravenoasa
b) ultrasonografie
c) tomografie computerizată fără contrast
d) angiografie prin tomografie computerizată
e) scintigrafie
60. Metoda cea mai informativă de diagnosticare imagistică a cancerului de prostată este:
a) urografie intravenoasă
b) ultrasonografia transabdominală
c) tomografie computerizată
d) Imagistica prin rezonanța magnetică
e) ultrasonografia transrectală
63. La investigatia radio-imagistică s-a determinat rinichiul micsorat in dimensiuni (4.7x2.3 cm),
artera renală prezentă, contururile calicelor neclare, funcția excretorie întârziată. Diagnosticul cel
mai probabil este:
a) Cancer renal
b) Agenezie renala
c) Hipoplazie renala
d) Chist renal
e) Pielonefrita cronică
66. În cazul calculilor radiotransparenți, metode imagistice cele mai informative sunt:
a) ultrasonografie
b) urografie intravenoasă
c) tomografie computerizată
d) Imagistica prin rezonanța magnetică
e) scintigrafie
69. Care din metodele imagistice indicate este cea mai informativă în evaluarea funcției renale:
a) Radiografia reno-vezicala simpla
b) Tomografie prin emisie de pozitroni prin tomografie computerizată
c) tomografie computerizata fara contrast
d) Imagistica prin rezonanta magnetica
e) uretrografia
73. Care din metodele enumerate se folosesc pentru diagnosticul radiologic al traumatismelor:
a) Ecografia
b) Scintigrafia
c) Radiografia standard
d) Imagistica prin rezonanța magnetică
e) Tomografia computerizată
74. Care este cea mai informativă metodă de diagnostic imagistic în cazul rupturilor de ligamente:
a) Ecografia
b) Imagistica prin rezonanța magnetică
c) Tomografia computerizată
d) Radiografia standard
e) Artrografia
78. Care din următoarele afirmații despre fracturi ale coloanei vertebrale sunt corecte:
a) la nivelul primelor două vertebre cervicale, traumatismul se soldează mai frecvent
cu luxatia atlasului pe axis, urmata de regulă de fractura odontoidei
b) fractura odontoidei poate fi bine pusă in evidenţă pe radiografia de profil si pe cea
de incidenţă transbucală
c) fractura odontoidei nu poate fi depistată pe radiografia de profil și pe cea de incidenţă
transbucală
d) fracturile ultimelor vertebre cervicale se traduc prin tasări „în pană” ale corpului
vertebral
e) fracturile apofizelor se soldează de regulă cu pseudoartroze
82. Care din metodele imagistice vor fi informative în caz de traumă la nivelul laringelui:
a) Radiografia standard
b) Ecografia
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Tomografia computerizată
e) Tomografie prin emisie de pozitroni prin tomografie computerizata
83. Care din metodele de diagnostic imagistic se indică în cazul traumatismului cutiei toracice:
a) Radiografia standard
b) Scintigrafia
c) Angiopulmonografia
d) Ultrasonografia Doppler
e) Tomografia computerizată
86. Peste cât timp, în cazul evoluției necomplicate a fracturii, putem determina radiologic
prezenţa calusului osos:
a) 2 zile
b) 7 zile
c) 10 zile
d) 15 zile
e) >21 de zile
89. Pentru diagnosticul luxaţiilor se vor folosi următoarele din metodele de diagnostic imagistic:
a) Radiografia standard
b) Artrografia
c) Scintigrafia
d) Tomografia computerizată
e) Imagistica prin rezonanța magnetică
94. Ce structuri anatomice pot servi drept punct de reper pentru determinarea localizării renale:
a) coastele
b) tesuturile moi
c) mușchii psoas
d) corpurile vertebrelor
e) diafragma
104. Din care metoda imagistică face parte investigația prin metoda Doppler:
a) Radiografia reno-vezicală simplă
b) ultrasonografie
c) imagistica prin rezonanța magnetică
d) scintigrafia
e) tomografia computerizată
126. Indicațiile pentru tomogrfia computerizată fără contrast în patologia cranio-cerebrală sunt:
a) Patologia traumatică
b) Hemoragii extra- și intraparenchimatoase
c) Malformații arterio-venoase
d) Malformații cranio-cerebrale
e) Patologia masivului facial și rinofaringelui
128. Tomografia computerizată în patologia coloanei vertebrale este indicată în caz de:
a) Patologia traumatică
b) Malformații osoase congenitale
c) Bilanțul osteoporozei
d) Spondilolistezisul
e) Hernii de disc
130. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia cranio-cerebrală este metoda
de elecție în următoarele cazuri:
a) Hemoragiile în stadiu subacut și cronic
b) Patologiile substanței albe
c) Ischemii
d) Hemoragiile în stadiul acut
e) Traumatismul cranio-cerebral sever
131. Care sunt indicații pentru investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia
cranio-cerebrală:
a) Traumatism osos
b) Patologia tumorală
c) Afecțiunile substanței albe
d) Malformații cranio-cerebrale
e) Patologia infecțioasă
132. Care sunt indicații pentru investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia
coloanei vertebrale:
a) Patologia disco-degenerativă
b) Patologia inflamatorie
c) Malformațiile vertebro-medulare
d) Patologia tumorală
e) Bilanțul osteoporozei
133. Care din afirmații sunt corecte referilor la patologia traumatică vertebro-medulară:
a) Imagistica prin rezonanța magnetică este metoda de elecție în determinarea
contuziei medulare
b) Imagistica prin rezonanța magnetică este metoda de elecție în evaluarea
hematomului epidural
c) Tomografia computerizată este metoda de elecție în determinarea contuziei medulare
d) Imagistica prin rezonanța magnetică este metoda de elecție în determinarea herniei
discale posttraumatice
e) Tomografia computerizată este metoda de elecție în evidențierea unei cavități
intramedulare
134. Care din metodele imagistice utilizate în oftalmologie are acțiune ionizantă:
a) radiografia
b) oftalmoscopia
c) imagistica prin resonanța magnetică
d) ultrasonografia
e) examinarea clinică
135. Care din metodele de investigație enumerate este contraindicată pacienților cu corpi străini
metalici intraorbitari:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computeriată
136. Care din metodele indicate este cea mai optimală în cazul traumatismului ocular:
a) radiografia standard
b) ultrasonografie
c) imagistica prin rezonanța magnetică
d) tomografia computerizată
e) scintigrafie
137. Care tip de corpi străini intraorbitari prezintă contraindicații pentru investigație imagistică
prin rezonanța magnetică:
a) rumeguși de lemn
b) rumeguși metalici
c) partucile din plastic
d) moloz de sticlă
e) particule alimentare
138. Care din metodele indicate este cea mai optimală pentru depistarea corpurilor străini
intraorbitari radiotransparenți:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
139. Care din metodele indicate este cea de prima intenție pentru depistarea corpurilor străini
intraorbitari radioopaci:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
140. Care din metodele indicate este cea de elecție pentru evaluarea nervului optic:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
141. Care din metodele de investigație indicate este optimală în cazul fracturilor regiunii orbitale:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
142. Care din metodele de investigație indicate este cea mai rapidă și informativă în cazul
urgențelor oftalmologice:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
143. Care din metodele indicate dă cea mai amplă informație despre structurile globului ocular și
țesuturi moi adiacente:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
147. Care sunt proecții de bază pentru investigație radiografică în cazul traumatismului orbirar:
a) anterioră
b) posterioară
c) medială
d) laterală
e) superioară
148. Care din următoarele afirmații referitor la investigație radiografică în cazul traumatismului
orbitar sunt corecte:
a) Se începe cu proecție anterioară, posterioară și laterală din partea afectată
b) Se începe cu proecție anterioară, posterioară și laterală din partea contralaterală cele
afectate
c) Investigația în proiecție axială este obligatorie
d) Radiologul poate alege o altă proiecție adăugătorie la necesitate
e) Radiografia se efectuează numai în proiecție postero-anterioară
151. Care din patologiile indicate pot fi depistate cu ajutorul imagisticii prin rezonanța magnetică:
a) Fracturile osului nazal
b) Patologia nervului optic
c) Patologia mușchilor oculomotorii
d) Patologia globului ocular
e) Fracturile pereților orbitei
156. Care din afirmații despre investigație radiografică în oftalmologie sunt corecte:
a) utilizează radiații ionizante
b) nu utilizează radiații ionizante
c) poate fi efectuată în diferite proiecții
d) este metoda de prima intenție pentru depistarea corpurilor străini intraorbitari
radioopaci
e) este metoda de prima intenție pentru depistarea corpurilor străini intraorbitari
radionegativi
157. Care din afirmații despre investigație radiografică în oftalmologie sunt incorecte:
a) utilizează metode Fastofski, Rese
b) utilizează metode Focht, Komberg-Baltin, cu sonda metalică
c) Examinarea se efectuează în 3 proiecții standarde
d) Examinarea se efectuează în 5 proiecții standarde
e) Metoda nu permite efectuarea altor proiecții la necesitate
158. Care din situații patologice indicate pot fi evaluate cel mai bine cu ajutorul imagisticii prin
rezonanța magnetică:
a) rumeguși metalici intraorbitari
b) Trauma globului ocular
c) Tumorile nervului optic
d) oftalmopatii de originea endocrină
e) Fracturile pereților orbitei
159. Care din afirmații despre investigație imagistică prin rezonanța magnetică în oftalmologie
sunt incorecte:
a) Este rapidă
b) Permite o vizualizare perfectă a țesuturilor moi
c) Este contraindicată în caz de prezența corpurilor străini metalici
d) Nu are contraindicații
e) Este metoda de prima intenție în majoritatea situațiilor patologice
160. Care din metodele imagistice indicate este cea mai informativă în evaluarea funcției renale:
a) Ultrasonografia
b) Tomografie prin emisie de pozitroni asociată cu tomografie computerizata
c) tomografie computerizata fara susbstanța de contrast
d) pielografia retrogradă
e) imagistica prin rezonanța magnetică
165. Care din planurile reale indicate pot fi obținute prin investigația imagistică prin rezonanța
magnetică:
a) superior
b) inferior
c) sagital
d) frontal
e) axial
170. Imagistica prin rezonanța magnetică va fi cea mei informativă pentru depistarea tumorilor
cu localizarea:
a) în țesut osos
b) în parenhim pulmonar
c) în ficat
d) în sistem nervos
e) în uter
171. Care din următoarele afecțiuni radiografic poate să manifeste prin opacități multiple
pulmonare:
a) tuberculoza
b) afectarea metastatică pulmonară
c) pleurezia interlobară
d) formațiunea tumorală benignă
e) atelectazia pulmonară
172. În care din următoarele afecțiuni mediastinul este dislocat în direcția opacității pulmonare
totale:
a) atelectazia pulmonară
b) pleurezia exudativă
c) edemul pulmonar
d) pneumonia acută
e) fibrotoraxul după pulmonectomie
174. Care din următoarele afecțiuni radiografic se manifestă prin cel mai mic tip de opacitate în
câmpul pulmonar:
a) pneumonia lobară
b) pleurezia exudativă
c) pneumonia segmentară
d) focarul tuberculos
e) atelectazia pulmonară lobară
175. Care din următoarele afecțiuni radiologic poate să manifeste prin opacitate rotundă în
câmpul pulmonar:
a) atelectazia segmentară
b) focarul tuberculos
c) pneumonia acută
d) formațiunea tumorală benignă
e) pleurezia exudativă
179. În care din următoarele afecțiuni mediastinul este dislocat în direcția opusă opacității
pulmonare totale:
a) atelectazia pulmonară
b) pleurezia exudativă
c) ciroza pulmonară
d) pneumonia acută
e) edemul pulmonar
180. Care din următoarele afecțiuni se manifestă prin opacitate în câmpul pulmonar de cele mai
mari dimensiuni:
a) fibrotoraxul după pulmonectomie
b) complexul tuberculos primar
c) atelectazia segmentară
d) pneumonia acută
e) pleurezia interlobară
181. Care din următoarele afecțiuni se manifestă prin opacitate triunghiulară în câmpul pulmonar:
a) atelectazia segmentară
b) echinococoza
c) abcesul pulmonar
d) tuberculoza cavernoasă
e) pneumonia segmentară
185. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate de intensitate maximă în câmpul
pulmonar:
a) infiltrația eozinofilică
b) pneumonia segmentară
c) cancerul pulmonar
d) pleurezia exudativă
e) calcinatul
186. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate solitară în câmpul pulmonar:
a) tuberculoza miliară
b) pneumoconioza
c) polichistoza
d) hemosideroza
e) cancerul pulmonar
187. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate inelară cu nivel hidro-aeric în
câmpul pulmonar:
a) chist aeric pulmonar
b) abcesul pulmonar
c) tuberculomul
d) cancerul pulmonar fără distrucție
e) edemul pulmonar
188. Care din următoarele patologii se localizează mai frecvent în regiunile pulmonare
superioare:
a) pneumonia de aspirație
b) pneumoconioza
c) tuberculoza
d) pleurezia exudativă
e) edemul pulmonar
189. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate inelară în câmpul pulmonar:
a) pneumonia
b) caverna tuberculoasă
c) atelectazia pulmonară
d) edemul pulmonar
e) chist aeric pulmonar
203. Semne imagistice indirecte ale tuberculozei miliare acute pot fi:
a) prezenţa pleureziei exudative
b) emfizemul pulmonar
c) dilatarea moderată a hilurilor pulmonare
d) imaginea neclară a ramificaţiilor arterei pulmonare de calibru mediu
e) opacități inelare bilateral în regiunile superiioare ale plămânilor
208. Rezolvări ale tuberculozei pulmonare diseminate subacute într-o dinamică favorabilă mai
frecvent pot fi:
a) resorbţia completă
b) induraţie
c) calcinare
d) formare de alterări fibro-sclerotice
e) distrucția parenhimului pulmonar
220. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a cutiei toracice poate fi indicată pentru:
a) stadializarea cancerului pulmonar
b) depistarea metastazelor în plămâni
c) evaluarea bronhoectazelor
d) evaluarea limfoadenopatiilor și a leziunilor mediastinale
e) diagnosticul tromboemboliilor ale arterelor pulmonare
231. Pacientul acuză otorea din urechea dreaptă și scăderea auzului. Metoda imagistică de elecție
pentru confirmarea diagnosticului preliminar este:
a) Radiografia laterală a craniului
b) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția nasul-bărbia
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Tomografia computerizată
e) Ortopantomografia
236. În otita medic cronică supurată tomografia computerizată relevă următoarele modificări:
a) Diminuarea pneumatizării celulelor aeriene din procesus mastoideus
b) Mărirea pneumatizării celulelor aeriene din procesus mastoideus
c) Calcificări la nivelul structurilor din urechea medie
d) Îngustarea de meatus acusticus externus
e) Dilatarea de meatus acusticus externus
249. Metode imagistică de elecție pentru diagnosticul tumorilor nervului vestibulo-cohlear este:
a) Tomografia lineară
b) Tomografia computerizată
c) Ultrasonografia
d) Radiografia convențională
e) Imagistica prin rezonanța magnetică
250. Opacifierea simultană a tuturor sinusurilor paranazale se numește:
a) Parasinusita
b) Pansinusita
c) Hemisinusita
d) Rinita
e) Ethmoidita
252. Imaginea normală a structurilor urechei medii în tomografia computerizată se numește încă:
a) Semnul cornetului cu înghețată
b) Semnul leului de mare
c) Semnul unui ciot de măr
d) Semnul unui bob de cafea
e) Semnul bananei
253. Pentru confirmarea diagnosticului de sinusita acută, radiografia trebuie să fie efectuată în
poziția pacientului:
a) Orizontală
b) Verticală
c) Decubit lateral pe partea afectată
d) Decubit lateral pe partea sănătoasă
e) Poziția nu are însemnătate
258. Opacitate parțială parietală în sinusul maxilar cu bordul superior convex este semnul de:
a) Sinusita cronică
b) Sinusita acută
c) Polip în sinus
d) Rinita cronică
e) Deviație de sept nazal
259. Opacitate parțială în sinusul maxilar cu bordul superior în forma de lentilă poate fi semnul
de:
a) Sinusita cronică în remisie
b) Sinusita cronică în acutizare
c) Sinusita acută
d) Rinita cronică
e) Polip în sinus
261. Pentru diagnosticul și aprecierea detaliilor în atrezia ductului auditiv extern metoda
imagistică de elecție va fi:
a) Tomografia lineară
b) Tomografia computerizată
c) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nas
d) Radiografia laterală a craniului
e) Radiografia axială a craniului
262. Opacitate parțială parietală în sinusul maxilar cu pereți groși poate fi semnul de:
a) Polip în sinus
b) Tumoarea malignă în sinus
c) Sinusita acută
d) Rinita cronică
e) Sinusita cronică
263. Diminuarea pneumatizării celulelor aeriene din procesus mastoideus este semnul de:
a) Otita exteră acută
b) Otita medie cronică
c) Malformația congenitală de ureche internă
d) Colesteatom
e) Rinita cronică
268. Denumiți metoda cea mai informativă în aprecierea funcției motorice a duodenului:
a) Tomografie computerizata
b) Fibrogastroduodenoscopia
c) Ultrasonografia
d) Radioscopia stomacului cu contrastare obișnuită
e) Imagistica prin rezonanta magnetica
269. Care este metoda imagistică neinvaziva asociata cu o fideliatate anatomică în examinarea
căilor biliare și a colecistului:
a) Tomografie computerizata
b) Imagistica prin rezonanta magnetica
c) Ultrasonografia
d) Colangiografia postoperatorie
e) Radiografia abdomenului pe gol
270. Stenoza la nivelul colonului cu pasajul substanței baritate dereglat, imagine de ,,ciot de măr”
este caracteristic pentru:
a) Cancer infiltrativ
b) Cancer vegetant
c) Colita nespecifica ulceroasa
d) Boala Khron
e) Achalazie
272. Imagine lacunară bine delimitată cu contur net și regulat la nivelul corpului gastric este
caracteristică pentru:
a) Adenocarcinom in ,,farfurie’’
b) Cancer vegetant
c) Polip gastric
d) Diverticol gastric
e) Ulcer gastric
275. Opacitate în bandă la nivelul D3, cu păstrarea pliurilor duodenale sunt caracteristice pentru:
a) Tumoare de duoden
b) Chisturi pancreatice
c) Ileus arterio-mezenteric
d) Ulcer
e) Polip
278. Prezența nivelului orizontal în lumenul unei nișe ulceroase se întâlnește în caz de:
a) Ulcerele acute
b) Ulcere hemoragice
c) Ulcere penetrante
d) Ulcere simptomatice
e) Ulcere cronice
282. Care organ va fi deplasat în primul rând în caz de mărire în dimensiuni a pancreasului:
a) Diafragm
b) Duoden
c) Intestin gros
d) stomac
e) intestin subtire
284. Care din investigațiile radiologice poate depista mai exact refluxul gastroesofagian:
a) radioscopia esofagului și a stomacului
b) scintigrafia esofagului
c) fibroesofagogastroduodenoscopia
d) tomografia computerizată
e) imagistica prin rezonanța magnetică
285. Care este cea mai utilă metoda radiologică în diagnosticul sindromului Dumping:
a) fibroesofagogastroduodenoscopia
b) bariu în pasaj
c) radioscopia stomacului
d) irigoscopia
e) tomografia computerizată
286. Care din investigații imagistice va fi cea mai informativă în diagnosticul sindromului
postcolecistectomie:
a) colangiografia prin rezonanța magnetică
b) colecistografia perorală
c) duodenografia relaxantă
d) laparoscopia
e) colangiocolecistografie intravenoasă
288. Prezența aerului liber în căile biliare la examenul radiologic orientează diagnosticul spre:
a) coledocolitiaza
b) fistula bilo-digestiva
c) diverticul duodenal
d) staza biliară
e) litiaza biliară
293. Prezența aerului liber sub cupolelor diafragmale este semn de:
a) ocluzie intestinală
b) perforarea organelor cavitare ale tractului digestiv
c) fistula bilio-digestivă
d) hernie hiatală
e) stenoza esofagiană
295. Simptomul radiologic sub forma “pietrelor de pavaj” poate fi depistat la bolnavii cu:
a) rectocolita hemoragică
b) boala Hirshprung
c) maladia Crohn
d) sindromul colonului iritat
e) cander de colon
296. Care investigație este cea mai importantă în diagnosticul bolii Hirshprung:
a) ultrasonografie
b) irigoscopie
c) bariu în pasaj
d) tomografia computerizată a colonului
e) investigația imagistică prin rezonanța magnetică a colonului
313. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a cutiei toracice se efectuează pentru
diagnosticarea urmîtoarelor patologii:
a) Cancer pulmonar
b) Edemul pulmonar
c) Instabilitatea corpurilor vertebrale în regiunea toracala
d) Afectarea ganglionilor limfatici mediastinli
e) Anevrisme vasculare
315. Metoda imagistică de elecție pentru depistarea tumorilor organelor bazinului mic este:
a) Imagistica prin rezonanața magnetică cu substanța de contrast
b) Tomografia computeriată cu substanța de contrast
c) Histerosalpingografie
d) Tomografia plană
e) Scintigrafia
320. Care din metodele enumerate permite relevarea osteomielitei în stadiu precoce:
a) imagistica prin rezonanața magnetică
b) scintigrafie osoasă
c) radiografie
d) radioscopie
e) tomografie plană
332. Tomografia computerizată hibridă cu tomografie prin emisie de pozitroni (PET CT) ne
poate oferi informație despre:
a) Schimbările morfo-funcționale la nivel de organ
b) Circulație sanguină în bazinul mic
c) Limfoadenopatii loco-regionale
d) Sarcina extrauterină
e) Hipetersiune arterială
335. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a unei paciente în vârsta de 29 de ani a
relevat următoarele: în secțiunea sagitală T2 se determină o masă hipointensă neregulată, care se
extinde de la nivelul colului uterin posterior inferior la fornixul vaginal. Diagnosticul cel mai
probabil este:
a) endometrioza
b) chist ovarian
c) cancer de col uterin
d) hidrosalpinx
e) sarcina extrauterină
337. Care metoda imagistică este cea mai informativă pentru stadializarea carcinomului de col
uterin:
a) Radiografia abdominală pe gol
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Ultrasonografia
e) Histerosalpingografie
338. Pentru care patologie este caracteristic următorul tablou imagistic: trompa uterină dilatată,
plină cu lichid, tubulara, peretele trompei uterine dilatate, îngroșate:
a) Chist ovarian
b) Hidrosalpinx
c) Sarcina extrauterina
d) Cancer uterin
e) Endometrioza
342. Care din investigațiile imagistice enumărate permite stabilirea diagnosticului de sarcina
extrauterină:
a) Radiografia abdominală pe gol
b) Tomografia plană
c) Scintigrafia
d) Ultrasonografia
e) Histerosalpingografia
344. Introducerea substanței de contrast în cavitatea uterină a relevat obstrucția trompei uterine
din stânga. Ce metoda imagistică a fost efectuată:
a) histerosalpingografia
b) urografia intravenoasă
c) angiografia selectivă
d) irigografia
e) tomografia computerizată
345. Indicații pentru investigație imagistică prin rezinanța magnetică în timpul sarcinii sunt:
a) tulburări congenitale ale fătului (în cazul suspecției patologiei la ultrasonografie)
b) dorința pacientei
c) necesitatea examinării mamei
d) trimestrul I de sarcină
e) profilaxia infecțiilor intrauterine
346. Contraindicații pentru investigație imagistică prin rezinanța magnetică în timpul sarcinii
sunt:
a) trimestrul I de sarcină
b) trimestrul II de sarcină
c) trimestrul III de sarcină
d) gestoza
e) în caz de efectuare IRM în timpul sarcinii, este contraindicată utilizarea substanței
de contrast
347. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a unei paciente a relevat următoarele: în
ponderația T2 se determină o formațiune bicamerală în hipersemnal, omogena, contur net, bine
delimitată în proiecția ovarului pe stânga. Diagnosticul cel mai probabil este:
a) chist ovarian
b) cancer ovarian
c) cancer uterin
d) hidrosalpinx
e) endometrioza
349. Investigația imagistică a pacientei a relevat o formațiune solidă, hipodensa, fara priza de
contrast (sol. iodată), -15 UH, cu extindere difuză în uter, caracteristică pentru actinomicoza. Ce
metoda imagistică a fost efectuată:
a) Tomografie computerizata
b) Histerosalpingografie
c) Radiografie abdomenului pe gol
d) Scintigrafie
e) Ultrasonografie
349. Care sunt cele mai frecvente zone de metastazare la distanţă în cancerul colului uterin:
a) ficat
b) plămâni
c) peritoneu
d) pleura
e) creier
350. Pentru a delimita mai bine pereții vaginului în investigație imagistică prin rezonanța
magnetică a bazinului mic, intravaginal se introduce:
a) Substanta de contrast iodată
b) Substanta de contrast non-iodată
c) Gel pentru ultrasonografie
d) Substanța paramagnetică
e) Sulfat de bariu
352. Care metoda imagistică este cea de elecție pentru determinarea permeabilităţii trompelor
uterine in caz de sterilitate:
a) histerosalpingografie
b) ultrasonografie
c) tomografie computerizată
d) radiografoe abdominală pe gol
e) laparoscopie
356. Care din cele enumărate este investigația de prima intenție în patologia cerebrală infantilă:
a) Radiografia conventionala
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin Rezonanta Magnetica
d) Neurosonografia
e) Scintigrafia
357. Care din cele enumărate este investigația de prima intenție în patologia cerebrală infantilă:
a) Radiografia conventionala
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin Rezonanta Magnetica
d) Angiografia
e) Scintigrafia
363. Pentru care malformații congenitale sunt tipice opacitățile heterogene subtotale sau totale cu
deplasarea mediastinului în partea opusă:
a) malformații congenitale chistice adenomatoase tip I
b) emfizem lobar congenital
c) hernie diafragmala
d) emfizem pulmonar interstițial
e) displazie bronhopulmonară
367. Care din urmatoarele descrieri sunt caracteristice pentru Osteogeneza Imperfectă:
a) osteopenie generalizată
b) osteoscleroza epifizară
c) coaste scurte și late
d) fracturi longitudinale alе oaselor sclerotice
e) pseudoartroza oaselor fracturate
ATENȚIE