01 02 Vol I - PT - Sinteza - Alimentare Cu Apa Tartasesti - 2018 - Rev 4a

Denumirea obiectului de investiţie este: ”Infiintarea retea de alimentare cu apa in comuna
Tărtășești, judetul Dâmbovița.”

PROIECT TEHNIC. VOLUM I – DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR
1 DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investiţii

Denumirea obiectului de investiţie este: ”Infiintarea retea de alimentare cu apa in comuna
Tărtășești, judetul Dâmbovița”.
1.2 Amplasamentul (judeţul, localitatea, adresa poştală şi/sau alte date de identificare);
Comuna Tărtășești este situată în extremitatea de sud – est a județului Dâmbovița, la limita cu
județele Ilfov și Giurgiu, la aproximativ 30 km față de București, pe șoseaua națională DN7 ce leagă
orașele București și Pitești. Aici se ramifică din acest drum șoseaua națională DN71 care leagă
Bucureștiul de Târgoviște. Fata de capitala judetului, localitatea se afla la 48 Km catre sud-est. A
făcut parte din județul Ilfov până în anul 1981, când a trecut la județul Dâmbovița în urma
reorganizării administrative, conform legii 2/1980.
Teritoriul administrativ al comunei Tărtășești are trei sate componente: Tărtășești (reședința de
comună), Bâldana și Gulia. Vecinii comunei Tărtășești sunt:
• Nord: oraşul Rãcari (N-V) şi Ciocanesti (N-E);
• Vest: Comuna Slobozia Moară și comuna Brezoaele
• Sud: Județul Giurgiu- pădurea Râioasa, Joita (S) si Floresti-Stoenesti (S-V);
• Sud – Est: Județul Ilfov- oras Chitila si Crevedia (E).
În teritoriul administrativ al comunei, pe direcția nord – vest – sud – est și în relație directă cu
drumul național DN 7, respectiv DN 71, sunt amplasate satele componente. Comuna este traversată
de pârâului Bâldana si de pârâului Ilfov la Vest.
Principalele căi de comunicație la nivel teritorial ce asigură comunicațiile și transportul în cadrul
teritoriului administrativ, dar și în afara acestuia cu rețeaua generală de localități a județului și cu
capitala, sunt:
• C.F. București – Titu – Târgoviște cu racord în orașul Titu la C.F. București – Pitești
• DN 71 Bâldana – Târgoviște – Pucioasa – Moroeni – Sinaia (județul Prahova)
• DN 7 (București – Pitești) cu racord la DN 71 în satul Bâldana
• Legătura cu municipiul Târgoviște se realizează prin DN 71.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tărtășești se ridică la 5.874 de

locuitori cu 1803 gospodarii, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 5.121 de locuitori, populatia avand tendinta de crestere datorita amplasarii favorabile
langa Bucuresti.
La ora actuala in comuna Tărtășești nu exista un sistem de alimentare cu apa centralizat pentru
localitatile componente, Tărtășești (reședința de comună), Bâldana și Gulia, locuitorii folosesc apa
din fantani. In ceea ce priveste reteaua de canalizare, la ora actuala in comuna Tărtășești exista un
sistem de canalizare cu o statie de epurare, in localitatea Gulia. Sistemul existent de canalizare nu
acopera in totalitate strazile din satul Gulia iar statia de epurare are o capacitate actuala de numai
360 mc/zi.
Ca urmare, pentru conformarea cu prevederile Tratatului de Aderare si a Directivei Consiliului
98/83/CE, este necesar sa se infiinteze un sistem centralizat de alimentare cu apa, care va acoperi
cele trei sate componente ale comunei Tărtășești.
Lucrările prevăzute in prezentul proiect au ca scop infiintarea unui sistem centralizat de alimentare
cu apa pentru comuna Tărtăşeşti, respectiv realizarea unui sistem de alimentare cu apa centralizat
pentru satele Bâldana, Tărtăşeşti si Gulia, care sa contina captarea apei subterane, tratarea acesteia,
stocarea in rezervorul din gospodăria de apă si reţeaua de distributie alimentata prin pompare.
Sistemul de alimentare cu apa propus in cadrul prezentului proiect va fi amplasat pe domeniul public
al comunei Tărtăşeşti, respectiv al localităţilor Bâldana, Tărtăşeşti si Gulia. Reteaua de alimentare
cu apa este amplasata partial pe:
• DN 7
• DJ 701B
• Strazile adiacente ale celor trei sate.
Componentele sistemului de alimentare cu apa potabila vor fi amplasate in intravilanul comunei

Tărtășești, in satele Bâldana, Tărtăşeşti si Gulia, pe terenuri domeniu public, aflate in administrarea
primăriei. Reţelele de distribuţie si celelalte obiecte ale sistemelor de apa vor fi pozate pe străzi si
pe terenuri in conformitate cu planurile de situatie.
Bransarea TUTUROR locuitorilor deserviti de retelele de apa nu este prevazuta in prezenta

investitie (la data intocmirii Studiului de Fezabilitate, in 2013, nu se prevedeau bransamente sau
racorduri). Se va realiza bransarea institutiilor publice amplasate pe strazile cu retele de apa (scoli,
gradinite, primarie, etc) si bransarea consumatorilor amplasati pe DN 7, DN71 si pe DJ 701B.
Judeţul: Dâmbovița
Comuna: Tărtăşeşti
Adresa poştală :
Adresă: Comuna Tărtăşeşti, Localitate: Tărtăşeşti, Str. Independentei, Nr. 202, (DN7, nr. 202), Cod
poştal: 137435, judeţul Dâmbovița.
1.3 Titularul investiţiei

Comuna Tărtăşeşti, cod de indentificare fiscala: 4280426
poştal: 137435, judeţul Dâmbovița.Telefon: +40 0245261261, fax: +40 0245261239
Sursele de finanţare:
Fonduri bugetare, Bugetul de stat OUG nr. 28/10.04.2013, program PNDL
1.4 Beneficiarul investiţiei

Comuna Tărtăşeşti, cod de indentificare fiscala: 4280426
poştal: 137435, judeţul Dâmbovița.Telefon: +40 0245261261, fax: +40 0245261239
1.5 Elaboratorul proiectului

Proiectant: S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.
cu sediul social în Bucureşti, Şos. Iancului nr. 37, Bl. 103-B, sc. A, et. 12, ap. 45, sect. 2, , Cod
postal 021718, înregistrată la O.R.C. sub nr. J40/22665/04.12.2007, având C.U.I. RO22857620, -
Punct de lucru –Bucureşti, Str. Cornisor nr. 17, Sector 2, Cod postal 022626
Tel +40 21/252 34 35, Fax +40
21/252 34 36, mobil 0723 309
969, e-mail:
office@ecoaquadesign.com web:
www.ecoaquadesign.com
1.6 Scopul investiţiei
Lucrările pentru obiectul de investiţie constau în următoarele activităţi principale:

• Executie front captare sat Tărtăşeşti (3 foraje noi H=83 m in investitia actuala si racord foraj
existent H=45 m liceu Tărtășești);
• Executie aductiune front de captare (L=838.62 m);
• Executie cladire statie de tratare Q= 20.28 l/s (75 mc/h);
• Executie cladire statie de clorare Q= 20.28 l/s (75 mc/h) si camera operator;
• Executie rezervoare metalice noi de 2x600 mc investitia actuala;
• Executie statie de pompare Qp= 40.26 l/s, Hp max=60 mCA;
• Executie incinta si obiecte anexa gospodarie de apa sat Tărtășești
• Executie retea de distributie noua sate Tărtăşeşti si Gulia si partial satul Bâldana, Ltotal=
31,992.33 m, PEID PE100 Pn10, De 110/125/140/160/180/200/315, din care:
o Aductiune 2 spre reteaua de distributie, L= 250.78 m De 315 mm si
o retea de distributie L= 31,741.55 m investitie actuala, cu anexele de pe retea (camine
de vane, hidranti, etc)
o Hidranti subterani N=31 buc o Bransamente pe DN 7 N=522 buc o Bransamente pe
DN 71 N=0 buc o Bransamente pe DJ 701B N=31 buc o Bransamente diverse pe alte
strazi N=47 buc
o TOTAL BRANSAMENTE N=600 buc
• Executie Alimentare cu energie electrică o Executie Post TRAFO 20/0,4 kV si Retele electrice
0,4 kV Gospodarie de apa (Lracord 20 kV=1000m)
2 DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR
2.1 Descrierea lucrărilor
2.1.1 Amplasament
Comuna Tărtășești este situată în extremitatea de sud – est a județului Dâmbovița, la limita cu
județele Ilfov și Giurgiu, la aproximativ 30 km față de București, pe șoseaua națională DN7 ce leagă
orașele București și Pitești. Aici se ramifică din acest drum șoseaua națională DN71 care leagă
Bucureștiul de Târgoviște. Fata de capitala judetului, localitatea se afla la 48 Km catre sud-est.
A făcut parte din județul Ilfov până în anul 1981, când a trecut la județul Dâmbovița în urma reorganizării
administrative, conform legii 2/1980.
Teritoriul administrativ al comunei Tărtășești are trei sate componente: Tărtășești (reședința de
comună), Bâldana și Gulia. Satul Gulia este amplasat la sud - est fata de resedinta de comuna, la o
distanta de circa 1.5 km si se leaga de aceasta prin DN 7, motiv general al tendintei de aglutinare
a celor doua sate.
S-a format de-a lungul drumului comunal DC 146 A care se intersecteaza cu DN 7. Vecinii
comunei Tărtășești sunt:
• Nord: oraşul Rãcari (N-V) şi Ciocanesti (N-E);
• Vest: Comuna Slobozia Moară și comuna Brezoaele
• Sud: Județul Giurgiu- pădurea Râioasa, Joita (S) si Floresti-Stoenesti (S-V);
• Sud – Est: Județul Ilfov- oras Chitila si Crevedia (E).
În teritoriul administrativ al comunei, pe direcția nord – vest – sud – est și în relație directă cu drumul
național DN 7, respectiv DN 71, sunt amplasate satele componente.
Comuna este traversată de pârâului Bâldana si de pârâului Ilfov la Vest.
capitala, sunt:
• DN 71 Bâldana – Târgoviște – Pucioasa – Moroeni – Sinaia (județul Prahova) DN 7 (București
– Pitești) cu racord la DN 71 în satul Bâldana
Cele trei sate componente ale comunei, Bâldana, Tărtăşeşti si Gulia sunt toate aşezate pe partea
stângă a paraului Bâldana, fiind legate între ele de DN 7 Bucuresti – Pitesti si DN 71 Bâldana –
Sinaia.
Teritoriul comunei are formă neregulată, cu lungimea de cca. 14 km. Pe aliniamentul DN7 si DN71.
Legătura cu exteriorul este realizată de linia ferată magistrala CFR - 901 București-Pitești-Craiova
prin halta Bâldana.
Comuna Tărtăşeşti este străbătută de șoseaua națională DN7 ce leagă orașele București și Pitești iar
in satul Bâldana se ramifică din acest drum șoseaua națională DN71 care leagă Bucureștiul de
Târgoviște.
Teritoriul administrativ al comunei Tărtășești se întinde pe o suprafaţă de 6077 ha iar suprafaţa de

extravilan este de 5386 ha..

înregistraseră 5.121 de locuitori.
Activităţile specifice zonei sunt agricultura şi comerţul, dar datorită poziţiei geografice avantajoase mulţi
dintre locuitori lucrează în oraşele din apropiere.
Fondul funciar agricol al comunei constituie o resursă naturală importantă pentru preocupările
productive ale populației locale.
Fondurile obtinute au fost folosite pentru introducerea reţelelor de canalizare si construirea unei
staţii de epurare în satul Gulia, amenajarea unui parc în Bâldana, a unei baze sportive cu teren de
fotbal în Tărtăşeşti şi construirea unei Săli de sport. În plus, s-au reabilitat Grădiniţa Bâldana,
Grupul Şcolar Agricol Tărtăşeşti şi s-a reabilitat infrastructura rutieră pe DC 156 Bâldana –
Vizureşti, pe DC 153-DN71-DN7 Bâldana şi pe DC 152 Tărtăşeşti-Brezoaia.
Investiţiile importante nu s-au oprit aici. Astfel, au fost reabilitate, modernizate şi extinse
dispensarele săteşti, s-au înfiinţat farmacii în satele Bâldana şi Giulia, s-a construit o nouă primărie
şi un cabinet stomatologic în Bâldana etc.
Componentele sistemul nou de alimentare cu apa potabila vor fi amplasate in intravilanul comunei
Tărtășești. Lucrările prevăzute in prezentul proiect au ca scop realizarea unui sistem de alimentare
cu apa centralizat pentru satele Bâldana, Tărtăşeşti si Gulia care sa contina captarea apei subterane,
tratarea acesteia, stocarea in rezervorul din gospodăria de apă si reţeaua de distributie alimentata
prin pompare. Lucrările pentru captarea noua, aductiune de la captare, rezervor nou, statie de tratare
noua, gospodaria de apa noua vor fi amplasate in satul Tărtășești iar reţeaua de distribuţie noua va
fi amplasata in satele componente, Tărtăşeşti si Gulia si partial satul Bâldana, pe terenuri aflate in
proprietatea primăriei. Reţelele de distribuţie vor fi pozate pe străzi in conformitate cu planul de
situatie iar frontul de captare nou si Gospodaria noua de apa vor fi amplasate pe un teren proprietate
a Primăriei Tărtășești.
Lucrările proiectate pentru sistemul centralizat de alimentare cu apa sunt situate pe teritoriul
comunei Tărtăşeşti din judeţul Dâmbovița. Sistemul de alimentare cu apa nou proiectat este
amplasat pe terenuri domeniu public, aflate in administrarea primăriei. Lucrările noi pentru captare,
aductiune, rezervor şi reţeaua de distribuţie vor fi amplasate in intravilanul comunei Tărtăşeşti, pe
terenuri aflate in proprietatea primăriei. Reţelele de distribuţie vor fi pozate pe străzi in conformitate
cu planurile de situatie.
Bransarea TUTUROR locuitorilor deserviti de retelele de apa nu este prevazuta in prezenta

investitie (la data intocmirii Studiului de Fezabilitate, in 2013, nu se prevedeau bransamente sau
racorduri). Se va realiza bransarea institutiilor publice amplasate pe strazile cu retele de apa (scoli,
gradinite, primarie, etc) si bransarea consumatorilor amplasati pe DN 7, DN71 si pe DJ 701B.
2.1.2 Topografie
Din punct de vedere topografic zona studiata, corespunzatoare teritoriului cadastral al comunei
Tărtășești, este situata in partea centrala a Campiei Romane, in sectorul estic al Campiei Munteniei.
Localitatea este asezata in partea central - sud-estica a Campiei Titu la o altitudine de 116 m.
Câmpia Titu este situată în partea central-sudică a României şi constituie alături de câmpiile Sărata,
Târgovişte-Ploieşti, Istriţei şi Vlăsiei, sectorul central-estic al Câmpiei Române, denumit Câmpia
Ialomiţei. Pe direcția nord-sud se desfășoară între curbele de nivel de 192 m în nord și 110 m în
sud. Această subunitate geografică localizată între cursurile inferioare ale Argeşului şi Dâmboviţei
se caracterizează printr-o serie de elemente morfohidrografice specifice: lunci largi, bălţi, grinduri,
divagarea cursurilor de apă ș.a.
Câmpia de subsidenţǎ Titu este situatǎ din punct de vedere geologic, în partea nordică a Platformei
Moesice, în apropierea avanfosei carpatice. Acest sector este poziționat între regiunea subcarpaticǎ
care a fost supusă unor mişcări de înălțare şi platforma epihercinică valahă.
Relieful Câmpiei Titu are aspect plan, iar altitudinea scade dinspre NV, de la 170-190m, spre SE unde
ajunge la 50 m. Relieful este reprezentat îndeosebi prin terase aluviale, lunci largi, interfluvii extinse
(zeci de kilometri lungime și orientare nord-sud cu aspect de „câmpuri” cu lățimi ce variază între 3-5
km și 8-10 km, albii minore și o serie de forme mai mici care au apărut în urma eroziunii, acumulării,
sufoziunii și tasării, reprezentate prin bancuri, ostroave, renii, eroziuni ale malurilor, surpări și prăbușiri
de maluri, despletiri și modificări ale cursurilor afluenților.
În ansamblu, relieful are aspectul unei câmpii joase de subsidență și frecvente procese de colmatare.
Fenomenul de subsidență activă poate fi ușor de surprinse pe teren mai ales în zona convergenței
hidrografice Titu-Potlogi.
2.1.3 Clima şi fenomenele naturale specifice zonei
2.1.3.1 Temperaturi
Teritoriul judeţului Dâmboviţa aparţine în proporţie de cca. 80 % sectorului cu climă continentală
(50% ţinutului climatic al Câmpiei Române şi 30 % ţinutului climatic al Subcarpaţilor) şi în
proporţie de cca. 20 % sectorului cu climă continental-moderetă (ţinuturilor climatice ale munţilor
mijlocii şi înalţi).
Teritoriul câmpiei de subsidenţǎ Titu apartine in totalitate sectorului cu clima continentala, specific
Campiei Romane.
Temperatura aerului variază în limite largi din cauza diferenţelor mari de altitudine a reliefului.
Mediile anuale depăşesc 10°C în ţinutul de câmpie (10,1°C la Titu şi Găeşti), coboară până sub 9°C
în ţinutul Subcarpaţilor şi variază între 6 şi 0°C în sectorul montan. Pe culmile cele mai înalte devin
negative, coborând chiar sub -2°C (-2,6°C pe vîrful Omu). Mediile lunii celei mai calde, iulie, scad
treptat de la câmpie (21,7°C la Titu şi Găeşti) către deal (21°C la Târgovişte) şi munte (cca .5 - 6°C)
pe culmile montane cele mai înalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborâte
în câmpie (-2,9°C la Titu şi -3,2°C la Găeşti) comparativ cu zona de dealuri (-2,3°C la Târgovişte),
din cauza frecventelor inversiuni termice care se dezvoltă în partea cea mai joasă a judeţului.
Începând de la cca. 500 m în sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu creşterea altitudinii, până
la valori sub -10°C. Pe culmile montane cele mai înalte, mediile lunare cele mai mici se
înregistrează în februarie când ating chiar -11°C. Maximele absolute înregistrate până în prezent au
depăşit 40°C, în zonele de câmpie şi de dealuri (40,4°C la Târgovişte în ziua de 20 august 1946) şi
22-25°C în sectorul montan. Minimele absolute au coborât sub -30°C în zona de câmpie (-31°C la
Găeşti în ziua de 24 ianuarie 1907) sub -28°C, în zona deluroasă (-28,3°C la Târgovişte în ziua de
25 ianuarie 1942) şi până la -38°C pe culmile montane cele mai înalte. Numărul mediu anual al
zilelor de îngheţ depăşeşte 100 la câmpie, 110 în zona de dealuri (111,3 la Târgovişte) şi 260 pe
culmile cele mai înalte ale munţilor.
Pe teritoriul câmpiei de subsidenţǎ Titu, temperatura medie anualǎ pentru intervalul 2000-2009 a
fost de 10,2ºC, temperatura medie a lunii ianuarie, a fost de -2,3ºC, iar temperatura medie a
lunii iulie a fost de 23,7º. În aceste condiţii, amplitudinea termică a fost de 21,4˚C. Se observă
tendinţa continuu ascendentă a valorilor temperaturii medii lunare din ianuarie până în luna iulie
urmată de o descreştere treptată după această lună şi până în decembrie. Temperatura medie lunara şi
anuala a aerului (°C) (2000-2009)
Staţia Titu I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An Amplit.
anuala
Temperatura -2,3 -0,8 4,5 10,4 16,3 19,4 23,7 20,3 16,1 10,2 4,3 -0,2 10,2 21,4
Sursa: A.N.M.
Fenomenul de inghet este specific perioadei reci a anului, primul inghet se produce in prima decada
a lunii octombrie, iar ultimul inghet de primavara este semnalat in aprilie.
Zona studiata apartine sectorului cu clima continentala, fiind situat in partea centrala a tinutului
climatic din S si SE Romaniei, cu nuanţă excesiva, cu veri calduroase si secetoase si ierni friguroase,
dominate de prezenta frecventa a maselor de aer rece continental din E, sau arctic din N si de vanturi
puternice care viscolesc zapada.
Valorea temperaturii medii anuale este de 10.5˚C, iar valoarea diurna a temperaturii aerului este
mai mare cu 1.0 – 2.0˚C. Temperatura medie a lunii ianuarie prezinta valori care scad sub 2.5˚C.
Temperatura medie a lunii iulie este de 22.5˚C. Inghetul este prezent intr-un interval mediu de 95
– 100 zile pe an. Temperaturile extreme absolute certifica caracterul de continentalism mai
accentuat al climatului. Ca urmare, amplitudinile termice diurne ating in medie valori, cuprinse
intre 34.0 si 35.0˚C, vara si intre -20.0 si -23.0˚C, iarna.
2.1.3.2 Precipitatii
Cantitatea de precipitatii este legată de dinamica atmosferică, reflectând dispunerea în cadrul
continentului european.
Precipitaţiile cresc substanţial odată cu altitudinea. Cantităţile medii anuale totalizează 512,1 mm
la Potlogi, 500 mm la Târgovişte şi peste 1300 mm pe culmile montane cele mai înalte. Cantitaţile
medii lunare cele mai mari se înregistrează în iunie şi sunt de 80,1 mm la Dâmboviţa, 85,l mm la
Titu, 83,1 mm la Târgovişte şi 170 mm pe munţii cei mai înalţi. Cantităţile medii lunare cele mai
mici cad în februarie la câmpie (28,2 mm la Potlogi şi 30,3 mm la Titu) şi deal (22,1 mm pe culmile
cele mai înalte). Cantităţile maxime căzute în 24 de ore au atins 95,6 mm la Titu (3 iulie 1939),
103,8 mm la Potlogi (20 iulie 1949), 135 mm la Găeşti (13 iulie 1941), 190 mm la Bilciureşti (29 iunie
1928), 155,6 mm la Târgovişte (1 iulie 1924) şi peste 110 mm pe munţii înalţi.
Stratul de zăpadă prezintă o discontinuitate accentuată în partea joasă a judeţului şi o mare stabilitate
în cea înaltă. Durata medie anuală este mai mică de 50 zile la câmpie şi mai mare de 215 zile pe
culmile montane cele mai înalte. Grosimile medii decadale ating în ianuarie şi februarie la câmpie
valori de până la l0 - 15 cm, iar în ianuarie–martie, la munte valori de până la 30 - 50cm. Stratul de
zăpadă prezintă o discontinuitate accentuată în partea joasă a judeţului şi o mare stabilitate în cea
înaltă. Durata medie anuală este mai mică de 50 zile la câmpie şi mai mare de 215 zile pe culmile
montane cele mai înalte. Grosimile medii decadale ating în ianuarie şi februarie la câmpie valori de
până la l0,0 - 15.0 cm, iar în ianuarie - martie, la munte valori de până la 30,0 - 50,0 cm Pe teritoriul
câmpiei de subsidenţǎ Titu, cantitatea medie de precipitaţii este de 650-700 mm/an, cea mai
ploioasǎ lunǎ din an fiind luna iunie. Cantitatea maxima în 24 ore a fost de 103,2 mm la
21.VII.1978. Au existat şi existǎ ani în care cantitaţile de precipitaţii au fost dublate, dar şi ani cu
activitate anticiclonalǎ predominantǎ, când cantitatea de precipitaţii scade, aparând seceta şi
uscǎciunea, iar cantitatea de precipitaţii se reduce pânǎ la 250-300 mm (fig. nr.2). Variaţia cantitǎţii
de precipitaţii duce la apariţia hazardurilor şi riscurilor.
Media multianuală a precipitatiilor intre 1961 si 1990 la statia meteorologica Titu este de 674.6 m.m.,
iar in 2010 a fost de 961.3 m.m.
Cantitatile medii anuale ale precipitatiilor depasesc 600 mm. Cantitatile medii din luna ianuarie
insumeaza valori care depasesc 50 mm, iar cantitatile medii din iulie depasesc 70 mm. Prima
ninsoare cade aproximativ in ultima decada a lunii noiembrie, iar ultima catre sfarsitul lunii martie.
2.1.3.3 Vanturi
Dinamica maselor de aer este determinată de aşezarea geografică a judeţului şi de treptele de relief care
coboară în altitudine de la nord la sud.
Deplasarea maselor de aer este influenţată şi de culoarele principalelor râuri, respectiv Ialomiţa şi
Dâmboviţa. Astfel, culoarul Ialomiţa canalizează masele de aer care coboară de pe platoul
Bucegilor pe direcţia nord-est, devenind direcţie dominantă de deplasare pentru partea de est a
judeţului. Culoarul râului Dâmboviţa impune maselor de aer care pornesc de la izvorul acestuia, o
direcţie dominantă nord-vest, în partea vestică a judeţului.
Partea de sud a judeţului Dâmboviţa, fiind deschisă maselor de aer din toate direcţiile, consecinţă a
absenţei obstacolelor naturale, procentele realizate pe direcţii ale vântului sunt foarte strânse.
Viteza medie a vantului este de 3.3 m/sec, inregistrandu-se diferentieri pe anotimpuri si directii.
Frecventele medii anuale inregistrate indica predominarea vantului de Vest (22.5%) si Est (17.5%),
producand iarna spulberarea zapezii si vara pierderea apei din sol. Frecventa medie anuala a
calmului atmosferic este de 12,9%.
Vaturile bat predominant din directiile nord-est cu o frecventa de 23.2% si o viteza medie de 3.5
m/s, est cu frecventa de 12% si viteza medie de 3.2 m/s precum si din sud-vest cu frecventa de 8.1%
si viteza medie de 1.8 m/s.
2.1.4 Geologia şi seismicitatea
2.1.4.1 Date de bază
Datele prezentate mai jos sunt extrase din documentaţia:

INFIINTAREA RETEA DE ALIMENTARE CU APA IN COMUNA TĂRTĂȘEȘTI,
JUDETUL DÂMBOVIȚA. STUDIUL GEOTEHNIC, documentaţie întocmită de S.C.
ARCHAUS S.R.L. în decembrie 2017.
2.1.4.2 Geologia si geomorfologia zonei

Din punct de vedere geomorfologic, localitatea este situata in partea centrala a Campiei Romane,
in sectorul estic al Campiei Munteniei. Localitatea este asezata in partea central - sud-estica a
Campiei Titu la o altitudine de 116 m.
Câmpia Titu este situată în partea central-sudică a României şi constituie alături de câmpiile Sărata,
Târgovişte-Ploieşti, Istriţei şi Vlăsiei, sectorul central-estic al Câmpiei Române, denumit Câmpia
Ialomiţei. Pe direcția nord-sud se desfășoară între curbele de nivel de 192 m în nord și 110 m în
sud. Această subunitate geografică localizată între cursurile inferioare ale Argeşului şi Dâmboviţei
se caracterizează printr-o serie de elemente morfohidrografice specifice: lunci largi, bălţi, grinduri,
divagarea cursurilor de apă ș.a.
Relieful Câmpiei Titu are aspect plan, iar altitudinea scade dinspre NV, de la 170-190m, spre SE
unde ajunge la 50 m. Relieful este reprezentat îndeosebi prin terase aluviale, lunci largi, interfluvii
extinse (zeci de kilometri lungime și orientare nord-sud cu aspect de „câmpuri” cu lățimi ce variază
între 3-5 km și 8-10 km, albii minore și o serie de forme mai mici care au apărut în urma eroziunii,
acumulării, sufoziunii și tasării, reprezentate prin bancuri, ostroave, renii, eroziuni ale malurilor,
surpări și prăbușiri de maluri, despletiri și modificări ale cursurilor afluenților.
În ansamblu, relieful are aspectul unei câmpii joase de subsidență și frecvente procese de colmatare.
Fenomenul de subsidență activă poate fi ușor de surprinse pe teren mai ales în zona convergenței
hidrografice Titu-Potlogi.
Din punct de vedere geologic, regiunea amplasamentului face parte din marea unitate structurala
cunoscuta sub numele de Platforma Moesica. La partea superioara, zona studiata este acoperita cu
formatiuni sedimentare de varsta Cuaternara (Pleistocen superior, Holocen inferior si Holocen
superior) dezvoltate deasupra unui complex de pietrisuri, nisipuri si bolovanisuri cu intercalatii de
argile (strate de Colentina) de varsata Pleistocen inferior (fig. 2).
Pleistocenul superior (qp3) este reprezentat prin aluviunile si depozitele loessoide ce apartin terasei
inalte, superioara si inferioara. Depozitele aluvionare ale terasei inalte sunt alcatuite in baza din
pietrisuri si bolovanisuri. Spre partea superioara pietrisurile trec in nisipuri grosiere si marunte.
Grosimea totala a aluviunilor terasei inalte variaza intre 2 si 6 m. Aluviunile ale acestei terasei inalte
sunt acoperite de depozite loessoide constituite din argile prafoase nisipoase, galbui inchise, cu
concretiuni calcaroase, grosimea acestora fiind de 5 - 12 m.
Holocenul inferior (qh1) este reprezentat prin depozitele loessoide apartinand interfluviului Arges
– Dambovnic si ale terasei inferioare cu o grosime de 3 – 10 m si prin pietrisurile terasei joase, a
caror grosime variaza intre 2 si 4 m.
Holocenul superior (qh2) este reprezentat de depozitele loessoide care acopera terasa joasa a vailor
din regiune si aluviunile grosiere ale luncilor, a caror grosime variaza intre 2 si 6 m. Principalul
emisar al apelor de precipitatii in consituie raul Arges si afluentii sai.
2.1.4.3 Date hidrografice si hidrogeologice

Amplasamentul este situat in interfluviul Dâmbovița – Colentina, cel mai aproape fiind situat de raul
Ilfov.
Din punct de vedere hidrogeologic zona se caracterizeaza prin prezenta a trei acvifere:
• un acvifer de adancime, cantonat in stratele de Fratesti, cu trei orizonturi (A, B, C), avand
acoperisul la circa 130 m si baza la aproximativ 250 m. Apa are un caracter ascendent cu
nivele situate la adancimi de 30-40 m. Acviferul este exploatat, apa avand caracter potabil;
• un acvifer de medie adancime, situat in nisipurile de Mostistea. Stratul are caracter sub
presiune, cu nivel ascendent, care se ridica pana la 5-6 m adancime de la suprafata terenului;
• acviferul freatic (cu nivel liber) existent in pietrisurile de Colentina. Nivelul apei se afla la
2 – 5 m de la suprafata terenului in zona de lunca si 5 – 10 m in zona de interfluviu. In unele
zone aceste nivele corespund cu cele ale acviferului de medie adancime (al nisipurilor de
Mostistea) datorita legaturii hidraulice dintre acviferele mentionate. In mod normal,
conditiile naturale precum si cele artificiale existente in zona studiata (acviferul freatic este
influentat si de pierderile de apa din retelele hidroedilitare), pot determina o fluctuatie a
nivelului hidrostatic cu ±1.50 m. Permeabilitatea stratelor acvifere variaza in limite foarte
largi (K = 1 ÷ 3 x 10-2 cm/s).
Apele freatice – se acumuleazǎ în primul orizont de materiale permeabile, se alimenteazǎ din
precipitaţii iar stratul acvifer este permanent şi continuu. În câmpia Titu, din bazinul Dâmboviţei,
grosimea stratului acvifer freatic este de 5-10 m, chiar 17 m. Mineralizarea nu depășește 1g/l, apele
fiind potabile. La nord de Titu, nivelul freatic se afla la 70-85 cm, iar în zonele mlăştinoase se aflǎ
la 40-50 cm. Apele freatice din lunci sunt folosite pentru alimentarea populaţiei, în activitățile
industriale şi agricole.
Apele freatice se află cantonate în pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri acvifere iar adâncimea lor
medie variază între 2-5 m iar uneori, în lunci, sub 2 m. Adâncimea redusă la care se află pânza
freatică în corelaţie cu râurile care străbat câmpia la suprafaţă, a condus la apariţia a numeroase
izvoare şi înmlăştiniri pe care s-a fixat o vegetaţie higrofilă adaptată acestor condiţii.
Apele de adâncime – au caracter ascensional şi artezian, fiind bicarbonatate, bicarbonatat- sulfatice,
carbonat-clorurate, bicarbonate-sulfatice.
2.1.4.4 Adâncimea de îngheţ

Conform STAS 1709/1-90 „Adancimea de inghet in complexul rutier”, harta privind repartizarea
tipurilor climaterice dupa indicele de umezeala Thornthwaite, zona studiata se incadreaza la tipul
climatic I, caracterizat printr-un indice de umiditate Im < -20.
Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054-84 „Teren de fundare.
Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului”, este de 80 - 90 cm (fig. 3).
Adâncimea de îngheţ în zona localităţii Tărtășești este de 80-90 cm, conform STAS – 6054/77.
2.1.4.5 Seismicitatea
Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93 „Zonarea
seismica a teritoriului Romaniei”, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 81,
cu perioada de revenire de 50 de ani (fig. 4).
Conform normativului P100-1/2013 „Cod de proiectare seismica - Partea I”, valoarea de varf a
acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR
= 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 ani, este: ag = 0.30 g, iar perioada de control (colt)
a spectrului de raspuns Tc = 1.6 sec (fig. 5 si 6).
Zona seismică de calcul conform P100-1/2013 se înscrie în următoarele caracteristici:

Valori de vârf ale acceleraţiei terenului ag=0,30 g
perioada de control (colţ) Tc=1.6 s
2.1.4.6 Incarcari de calcul
Incarcarile date de zapada conf Codului de Proiectare: Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor,
indicativ CR 1-1-3/2012 avand IMR 50 ani are valori de 2,0 KN/mp.
2.1.4.7 Factori de risc

Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste zona studiata
se face in conformitate cu prevederile:
• legii nr. 575/11.2001 „Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –
Sectiunea a V-a: zone de risc natural” si,
• ghidului GT006-97 “Ghid privind identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si
stabilirea solutiilor cadru de interventie, in vederea prevenirii si reducerii efectelor acestora,
pentru siguranta in exploatare a constructiilor, refacerea si protectia mediului”.
Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o
perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc
avuti in vedere sunt: cutremurele de pamant, inundatiile si alunecarile de teren.
• cutremurele de pamant: zona de intensitate seismica pe scara MSK este 81, cu o perioada de
revenire de cca. 100 ani.
• inundatii: aria studiata se incadreaza in zona cu cantitati de precipitatii de 100 - 150 mm in 24
de ore, cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa.
• alunecari de teren: zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat, este caracterizata cu
potential de producere a alunecarilor scazut si cu probabilitate de alunecare practic zero (fig.
7).
2.1.4.8 DATE GEOTEHNICE

Categoria geotehnica
Cercetarea geotehnica s-a stabilit tinand cont de prevederile normativului NP 074/2014, conform
caruia s-a estimat incadrarea preliminara a lucrarii in Categoria Geotehnica 2 asociata unui risc
geotehnic moderat (11 puncte).
Categoria geotehnica 2 include tipuri conventionale de lucrari si fundatii, fara riscuri majore sau conditii
de teren si de solicitare neobisnuite ori exceptional de dificile.
Lucrarile din categoria geotehnica 2 impun obtinerea de date cantitative si efectuarea de calcule
geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerintelor fundamentale. In schimb pot fi utilizate metode
de rutina pentru incercarile de laborator si de teren si pentru proiectarea si executia lucrarilor.
Investigatii de teren. Lucrari executate
In scopul diagnosticarii starii infrastructurii, a sistemului rutier precum si a determinarii naturii
terenului de fundare de pe traseul strazilor cuprinse in proiect, au fost efectuate 39 foraje geotehnice
(F1 – F39), cu diametrul sau deschiderea de minim 200 mm, cu adancimea de 3.00 m si un foraj
geotehnic (T1) pentru gospodaria de apa cu adancimea de 6.00 m.
Amplasamentul lucrarilor executate a a fost stabilit prin tema de catre proiectantul general, in
functie de obtinerea unor rezultate concludente referitoare la structura terenului de fundare, si sunt
prezentate sub forma grafica in anexa 1.
Din lucrarile de investigare au fost recoltate probe tulburate si netulburate in vederea analizarii
acestora in laboratorul geotehnic, pentru a se determina caracteristicile fizico-mecanice ale
terenului de fundare.
Rezultatele obtinute din executia lucrarilor de investigare sunt prezentate detaliat in fisele de foraj
(anexa 2) care contin date privind succesiunea litologica interceptata, adancimile de recoltare a
probelor si rezultatele determinarilor efectuate in laboratorul geotehnic.
Stratificatia terenului
Lucrarile de investigare executate, au evidentiat atat structura cat si tipul terenului natural de fundare,
rezultatele obtinute fiind prezentate, in mod sintetic, in acest subcapitol.
Foraj T1 – gospodaria de apa
0.00 – 0.25 m = pietruire din material argilos-prafos cu pietris si bolovanis;
0.25 – 2.70 m = argila prafoasa nisipoasa cafeniu-galbuie,
consistenta; 2.70 – 6.00 m = nisip fin prafos galben-cenusiu, saturat;
Nivel hisrostatic = 2.60 m. Apa subterana
In forajele executate nu s-a interceptat apa subterana, cu exceptia forajului executat pentru gospodaria
de apa, unde nivelul hidrostatic a fost interceptat la adancimea de 2.60 m.
Conform masuratorilor realizate in puturi invecinate, acesta se afla situat in intervalul de adancimi 4.00
– 6.00 m.
Determinari de laborator
Din lucrarile de investigare efectuate au fost prelevate probe tulburate si netulburate din terenul
natural de fundare, la fiecare metru forat. O parte dintre aceste probe au fost analizate in situ iar
cele mai reprezentative au fost analizate in laboratorul geotehnic pentru identificarea materialelor.
Au fost efectuate analize de laborator in conformitate cu standardele in vigoare pe probe tulburate
si netulburate. Analizele de laborator realizate sunt urmatoarele:
• umiditate naturala, conform STAS 1913/1-82;
• densitate in stare naturala, conform STAS 1913/3-76;
• plasticitate si consistenta, conform STAS 1913/4-86;
• distributie granulometrica, conform STAS 1913/5-85;
• compresibilitate edometrica, conform STAS 8942/1-89;
Din punct de vedere granulometric probele analizate se incadreaza in categoriile: argile si argile
prafoase.
Dupa indicele de plasticitate (Ip), formatiunile terenului de fundare se incadreaza in categoriile
pamanturilor cu plasticitate mare (21% < Ip < 35%), si cu plasticitate foarte mare (Ip > 35%). Din
punct de vedere al indicelui de consistenta (Ic), formatiunile intalnite sunt plastic vartoase (Ic =
0.76 - 0.99) si plastic tari (Ic > 1.00)
Dupa gradul de umiditate (Sr), probele analizate se incadreaza in categoria pamanturilor foarte umede
(Sr = 0.81 - 0.90).
Din punct de vedere al modulului edometric de deformatie (M2-3), probele din materialele coezive
analizate se incadreaza in categoria pamanturilor cu compresibilitate medie (M2-3 = 10000 –
20000).
Dupa gradul de sensibilitate la inghet, stabilit pe baza indicelui de plasticitate (Ip) si a alcatuirii
granulometrice, tipurilor litologice coezive intalnite in lucrarile executate reprezinta pamanturi
sensibile la inghet (Ip = 10 ÷ 35) si foarte sensibile la inghet (Ip > 35).
Terenul natural de fundare Caracterizarea terenului natural

In toate investigatiile geotehnice realizate, sub betonul asfaltic sau balast (0.04 – 0.20 m), pana la
adancimea maxima de investigare (3.00 m) s-au intalnit terenuri care se incadreaza in categoria
argilelor si argilelor prafoase, de la plastic vartoase, cu plasticitate mare si foarte mare. In forajul
executat pentru gospodaria de apa, sub pietruire cu grosimea de 0.25 m, pana la adancimea de 2.70
m s-a interceptat un teren care se incadreaza in categoria argilelor prafoase nisipoase, urmand pana
la adancimea de 6.00 m un strat de nisip fin prafos.
Dupa gradul de sensibilitate la inghet al pamanturilor de fundare, conform STAS 1709/2-90, pamanturile
din amplasament se pot incadra la tipul „P5”, pamanturi foarte sensibile la inghet.
Conform tabelului 1b din STAS 2914/84 privind conditii tehnice generale de calitate pentru
terasamentele drumurilor publice si strazilor, terenul de fundare interceptat de sondajele executate
poate fi incadrat la tipul „4b”, calitate mediocra pentru terasamente.
Parametri geotehnici caracteristici
Parametri geotehnici caracteristici pentru terenul de fundare, au fost stabiliti pe baza rezultatelor
determinarilor geotehnice de laborator, efectuate pe probele prelevate din amplasament, prelucrate
conform recomandarilor normelor de specialitate.
CONCLUZII SI RECOMANDARI Concluzii

Prezentul studiul geotehnic este intocmit pentru proiectul ce implica infiintarea retelei de alimentare
cu apa potabila in com. Tărtășești, jud. Dâmbovița.
Scopul documentatiei este de a oferi date referitoare la stratificatia si conditiile geotehnice ale terenului
de fundare din zona investigata.
Din punct de vedere geologic, regiunea amplasamentului face parte din marea unitate structurala
cunoscuta sub numele de Platforma Moesica. La partea superioara, zona studiata este acoperita cu
formatiuni sedimentare de varsta Cuaternara (Pleistocen superior, Holocen inferior si Holocen
superior) dezvoltate deasupra unui complex de pietrisuri, nisipuri si bolovanisuri cu intercalatii de
argile (strate de Colentina) de varsata Pleistocen inferior Adancimea maxima de inghet in zona
investigata, conform STAS 6054-84 „Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea
teritoriului”, este de 80 - 90 cm.
Conform STAS 1709/1-90 „Adancimea de inghet in complexul rutier”, harta privind repartizarea
tipurilor climaterice dupa indicele de umezeala Thornthwaite, zona studiata se incadreaza la tipul
climatic I, caracterizat printr-un indice de umiditate Im < - 20.
Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93 „Zonarea
seismica a teritoriului Romaniei”, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 81,
cu perioada de revenire de 100 de ani.
Conform normativului P100-1/2013 „Cod de proiectare seismica - Partea I”, valoarea de varf a
acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR
= 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 ani, este: ag = 0.30 g, iar perioada de control (colt)
a spectrului de raspuns Tc = 1.6 sec.
Din punct de vedere al incadrarii in zonele de risc natural, aria in care se situeaza zona studiata se
incadreaza astfel:
• Cutremurele de pamant: zona de intensitate seismica pe scara MSK este 81, cu o perioada de
revenire de cca. 100 ani.
• Inundatii:aria studiata se incadreaza in zona cu cantitati de precipitatii ce variaza intre 100150
mm in 24 de ore, cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa.
• Alunecari de teren: zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat, este caracterizata cu
potential de producere a alunecarilor scazut si cu probabilitate de alunecare practic zero.
Cercetarea geotehnica s-a stabilit tinand cont de prevederile normativului NP 074/2014,
conform caruia s-a estimat incadrarea preliminara a lucrarii in Categoria Geotehnica 2 asociata
unui risc geotehnic moderat (11 puncte).
In scopul diagnosticarii starii infrastructurii, a sistemului rutier precum si a determinarii naturii
terenului de fundare de pe traseul strazilor cuprinse in proiect, au fost efectuate 39 foraje geotehnice
(F1 – F39), cu diametrul sau deschiderea de minim 200 mm, cu adancimea de 3.00 m si un foraj
geotehnic (T1) pentru gospodaria de apa cu adancimea de 6.00 m.
In toate investigatiile geotehnice realizate, sub betonul asfaltic sau balast (0.04 – 0.20 m), pana la
adancimea maxima de investigare (3.00 m) s-au intalnit terenuri care se incadreaza in categoria
argilelor si argilelor prafoase, de la plastic vartoase, cu plasticitate mare si foarte mare. In forajul
executat pentru gospodaria de apa, sub pietruire cu grosimea de 0.25 m, pana la adancimea de 2.70
m s-a interceptat un teren care se incadreaza in categoria argilelor prafoase nisipoase, urmand pana
la adancimea de 6.00 m un strat de nisip fin prafos.
Dupa gradul de sensibilitate la inghet al pamanturilor de fundare, conform STAS 1709/2-90,
pamanturile din amplasament se pot incadra la tipul „P5”, pamanturi foarte sensibile la inghet.
Conform tabelului 1b din STAS 2914/84 privind conditii tehnice generale de calitate pentru
terasamentele drumurilor publice si strazilor, terenul de fundare interceptat de sondajele executate
poate fi incadrat la tipul „4b”, calitate mediocra pentru terasamente.
In forajele executate nu s-a interceptat apa subterana, cu exceptia forajului executat pentru gospodaria
de apa, unde nivelul hidrostatic a fost interceptat la adancimea de 2.60 m.
Conform masuratorilor realizate in puturi invecinate, acesta se afla situat in intervalul de adancimi 4.00
– 6.00 m.
Parametri geotehnici pentru terenul de fundare, au fost stabiliti pe baza rezultatelor determinarilor
de laborator, efectuate pe probele prelevate din amplasament, prelucrate conform recomandarilor
normelor de specialitate.
Recomandari
Din analiza lucrarilor de investigare de teren si laborator, descrise in capitolele anterioare ale
prezentului studiu, rezulta ca terenul de fundare din amplasament prezinta caracteristici geotehnice
favorabile realizarii lucrarilor de construire a retelei de alimentare cu apa potabila in comuna
Tărtășești, Jud. Dâmbovița.
Atat fundarea obiectului din proiect (gospodaria de apa) cat si pozarea conductelor retelei de apa
potabila se va putea face direct, pe depozitele coezive alcatuite din argila si argila prafoasa, sub
adancimea maxima de inghet.
La proiectarea lucrarilor prevazute in prezentul proiect se vor lua in considerare caracteristicile
geotehnice ale terenului natural prezentate in subcapitolul 3.5.
Pentru lucrarile de realizare a obiectivelor din proiect se vor avea in vedere urmatoarele recomandari
generale:
Sapaturile se vor putea face mecanizat si manual pana la adancimea de fundare, tronsonat pentru a
se evita expunerea pe timp indelungat la intemperii, nesprijinit pana la adancimea de 2,0 m si cu
luarea unor masuri adecvate pentru adancimi mai mari prin intermediul unor sprijiniri dimensionate
corespunzator;
Pentru obiectul tip gospodaria de apa, ultimii 20 cm, inaintea atingerii cotei de fundare, vor fi
excavati manual cu putin timp inainte de turnarea betonului, in vederea evitarii degradarii suprafetei
de fundare;
Fundul traseelor pentru conducte va fi compactat, iar pentru uniformizarea conditiilor de lucru se va
asterne un strat de forma din nisip cu grosime de 5 – 10 cm;
Dupa pozarea conductelor, santurile se vor astupa cu pamant bine compactat si in exces, spre a evita
formarea denivelarilor ce favorizeaza stagnarea si infiltrarea apelor de precipitatii;
Materialul pus in opera pentru executarea umpluturilor va fi pamant natural rezultat din excavatie
sau aport, compactat manual sau mecanic cu mijloace adecvate lucrului in spatii inguste (maiuri
broasca, placi vibratoare) in strate elementare de 10 cm grosime urmarindu-se obtinerea unei
compactari corespunzatoare cu valorile testelor Proctor din depoziele de imprumut sau obtinute in
poligon experimental;
Calitatea materialelor de aport si a punerii in opera a acestora va fi atestata cu buletine de analiza emise
de un laborator autorizat;
Controlul terenului de fundare si al umpluturilor va avea un caracter operativ pentru a se putea lua
la timp masurile necesare, in cazul in care umplutura este necorespunzatoare. Receptionarea
umpluturilor se va face in prezenta proiectantului si se vor intocmi procese verbale de lucrari
ascunse.
Se vor verifica si inlocui, acolo unde este cazul, depozitele de umpluturi existente la suprafata terenului;
Se va reface sistematizarea verticala si in plan a zonei pentru asigurarea colectarii si evacuarii rapide
a apelor din precipitatii. Se va realiza initial sistematizarea necesara pentru lucrarile de executie,
urmand ca celelalte lucrari de sistematizare sa se termine odata cu repunerea in functiune a
obiectivului;
Nu se vor realiza lucrari care pot bara caile naturale de iesire a apei la zi si curgerea ei catre emisarii
naturali sau artificiali in functiune;
Se va imbunatati portanta terenului, astfel ca influenta traficului asupra zonelor adiacente construite
sa fie minime;
In zonele in care vor aparea umpluturi accidentale acestea vor fi excavate, iar in golurile rezultate
se va asterne organizat pamant natural rezultat din excavatie sau aport sau se turna beton simplu
pana la cota din proiect. In ambele variante de fundare pentru uniformizarea conditiilor de lucru se
va realiza o compactare a fundului sapaturilor cu mijloace adecvate lucrului in spatii inguste.
Pentru masuri de prevenire si remediere a degradarilor provocate de inghet – dezghet se vor respecta
cu strictete toate masurile prevazute de STAS 1709/2-90 ("Prevenirea si remedierea degradarilor
din inghet - dezghet").
Masurile ce se vor lua au in vedere urmatoarele:
• prevederea lucrarilor de colectare si evacuare ale apelor superficiale;
• impermeabilizarea acostamentelor, santurilor si rigolelor;
• realizarea unor conditii hidrologice favorabile ale complexului rutier;
• realizarea gradului de asigurare la patrunderea inghetului.
Dupa executia excavatiilor la cota specificata in proiect se va solicita avizul geotehnicianului in
vederea intocmirii procesului verbal de verificare a naturii terenului de fundare precum si a cotei
de fundare.
Prezentul studiu geotehnic este valabil numai pentru obiectivele studiate.
2.1.5 Hidrologia
2.1.5.1 Reteaua hidrografică
Teritoriul judeţul Dâmboviţa este inclus în două bazine hidrografice: Buzău – Ialomiţa şi Argeş – Vedea.
Densitatea reţelei de râuri variază între 0,5 şi 0,8 km/km2 în zona montană, între 0,3 şi 0,5 km/km2 în
zona subcarpatică şi între 0,3 şi 0,4 Km/Km2 în zona joasă.
Principalele cursuri de apă din judeţ sunt Ialomiţa, Argeş şi Dâmboviţa, importante surse de alimentare
cu apă pentru populaţie, industrie şi agricultură.
Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Dâmbovita 2011
Denumirea Lungimea cursului de apă (km)
cursului de apă
pe teritoriul judeţului pe teritoriul României
Ialomiţa 158 417
Dâmboviţa 115 286
Sabar 80 174
Ilfov 92 96
Cricov 70 80
Arqeş 54 350
Potopu 45 45
Neajlov 44 186
Colentina 40 101
Pâscov 38 38
Şuta 36 36
lalomicioara 27 27
Bizdidel 22 26
Crivăţ 22 29
Slănic 30 30
Tabel 1.1.-4 Lungimea principalelor cursuri de apă din judeţ
Râul Ialomiţa - Lungimea totală - 414 Km; Suprafaţa bazinului - 10.430 Km²; Debit - 38,8 m³/s.
Drenează partea central – nordică şi sud estică a judeţului, pe o lungime de 132 Km, având o pantă
medie de curgere de 17,5 %.
Afluenţi - în sectorul montan, Ialomiţa are ca afluenţi: Brăteiul, Răteiul, Raciul (pe dreapta) şi
Ialomicioara Mare (S=76 Km², L=10 Km), pe stânga, în sectorul subcarpatic aduna apele Ţâţa,
Ialomicioara Mică (S=95 Km², L=24 Km), Vulcana (S=41 Km², L=16 Km) din dreapta, iar din
stânga are ca afluenţi: Ruşeţul, Bizdidelul (S= 92 Km², L=26 Km).
În sectorul cuprins între Târgovişte şi până la ieşirea din judeţ, Ialomiţa primeşte cei mai importanţi
afluenţi ai săi: Slănic I (S=41 Km², L= 16 Km), Slănic II (S= 79 Km², L=22 Km), Pâscovul (S= 75
Km², L= 27 Km), Crivăţul (S= 85 Km²,L= 32 Km) şi Cricovul Dulce (S=611 Km², L=71,7 Km) cu
Proviţa (S= 218 Km², L= 49Km) pe stânga, în timp ce din dreapta are ca afluent doar pârâul Racoviţa
şi râul Snagov ( S= 203 Km², L=46 Km).
Caracteristicile regimului hidrologic

NL Râul Staţia hidro Lungimea Suprafaţa Debit mediu Debitul lunar cu QM/QM
cri. metrica râului (km) (km2) mulţi anual asigurarea (m3/s) (m3/s)
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B.H IALOMIŢA
1. Ialomiţa Moroieni 26 264 4.78 0.39
2. Ialomiţa Targoviste 66 686 7.24 1.07
3. Ialomiţa Băleni 89 901 9.30 0.89
4. Ialomicioara Fieni 24 97 1.45 0.59
5. Bizdidel Pucioasa 26 92 0.761 0.72
6. Vulcana Şotânga 19 104 0.562 0.50
7. Ialomicioara Glod 13 75 0.900 0.87
8. Ialomicioara Runcu 13 79 1.13 0.59
9. Bizdidel Bezdead 9 54 0.500 0.60
10. SI ani c Gura Ocnitei 12 57 0.219 0.85
11. Cricovul Dulce Moreni 26 202 0.914 0.81
Râul Argeş - Lungime 350 Km. Suprafaţa bazinului 12.512 Km ², debit 64 m³/s. Cunoscut şi ca “axa
Munteniei”, Argeşul străbate partea de sud-vest a judeţului între comunele Crângurile şi Potlogi, pe o
distanţă de 47 Km.
Panta medie de curgere este de 13% (mult accentuată pe cursul superior) iar debitul mediu multianual
este de 19,6 m³/s (in cursul superior), 40 m³/s (la ieşirea din zona piemontană) şi 73 m³/s la vărsarea
în Dunăre.
Afluenţi: râul Sabar, afluent stâng al Argeşului (L=144 Km, suprafaţa bazinului – 2376 Km²).
Râul Dâmboviţa - suprafaţa bazinului = 2759 Km², lungime = 266 Km. Este afluentul cel mai
puternic al sistemului hidrografic Argeş, atât ca debit cât şi ca unitate hidro-geografică, parcurge pe
teritoriul judeţului 90 Km (având o suprafaţă de bazin de 484 Km²) şi se varsă în Argeş (pe partea
stângă, la Budeşti, judeţul Călăraşi).

Nr. crt. Râul Staţia Hidro metric Lungimea Suprafaţa Debit mediu Debitul lunar cu Q m /QM
a râului (km) (km2) mulţi anual asigurarea (m3/s) (m3/s)
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B.H. ARGEŞ
1 Dîmboviţa Podu 40,0 260 4.66 0.8 0.71 0.65 0.039/107

Dâmbo vitei
2 Dâmbovita Malu cu Flori 80,0 642 9.84 1.5 1.25 1.08 1.40/500
Nr. crt. Râul Staţia Hidro metric Lungimea Suprafaţa Debit mediu Debitul lunar cu Q m /QM
a râului (km) (km2) mulţi anual asigurarea (m3/s) (m3/s)
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
3 Dâmbovita Lungul etu 202 1.105 11.7 2.1 1.6 1.3 1.80/225
4 Neajlov Călugăreni 166 3.436 7.46 1.08 0.76 0.65 0.141/392
Debitele medii multianuale specifice variază pe teritoriul judeţului între 20 l/s*km2 în zona înaltă a
Munţilor Bucegi şi 5 l/s*km2, în zona de câmpie din sud. Debitul mediu multianual al Ialomiţei la
Băleni, situat imediat în amonte de confluenţa cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s, al Argeşului, la
intrarea în judeţ, de 39,5 m3/s - debit care variază nesemnificativ până la ieşire - al Dâmboviţei, la
intrarea în judeţ de, 10,1 m3/s, iar la ieşire de 11,8 m3/s. Pe râurile ale căror bazine de recepţie se
află integral sau în majoritate în zona înaltă, cum ar fi de exemplu Ialomiţa la staţia hidrologică
Moroeni şi Dâmboviţa la staţia hidrologică Malu cu Flori, volumele maxime de apă pe anotimpuri
se scurg obişnuit primăvara (aprilie-iunie), iar cele minime în iarna (decembrie-februarie)
reprezentând în medie cca. 40-50 % şi, respectiv 10-15 % din cele anuale.
Lacurile din judeţul Dâmboviţa sunt de natură antropică şi sunt dispuse pe cursurile râurilor şi afluenţilor
principali.
Pe râul Ialomiţa: acumularea Bolboci, lacul Pucioasa;
Pe râul Dâmboviţa: acumulările Văcăreşti, Ciocăneşti Buftea şi Crevedia;
Pe râul Ilfov: reţeaua de lacuri: Udreşti , Bungetu 1, Bungetu 2, Brăteşti, Adunaţi, Ilfoveni
Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Dâmboviţa 2011

Denumirea lacului Suprafaţa (ha) Localitatea
Buftea 307,0 Crevedia
Văcăreşti 234,0 Văcăreşti
llfoveni 104,0 Nucet
Pucioasa 102,0 Pucioasa
Bolboci 100,0 Moroieni
Brăteşti 97,0 Văcăreşti
Adunaţi 96,0 Nucet
Bungetu I 93,0 Văcăreşti
Bungetu II 91,0 Văcăreşti
Udreşti 61,0 Ulmi
Tabel 1.1.-5 Suprafaţa principalelor lacuri antropice din judeţ
Hidrografia de suprafaţă in zona localitatii Tărtășești este caracterizată de prezenţa paraului Bâldana
si a paraului Ilfov, care strabat comuna prin partea de sud.
Paraul Bâldana a fost regularizat, iar la cca 1.5 km amonte se afla un alt canal ce face transfer de
apa din paraul Bâldana spre râul Ilfov. Perpendicular pe cursul de apa sunt amenajate canale de
colectare a apelor si dirijare a lor către acesta.
Lucrarile sunt amplasate in bazinul hidrografic Arges:

• Pentru zona majoritara a comunei Tărtășești, subbazin parau Bâldana, cod cadastral X-1.
025.16a.00.00.0.
• Pentru zona nordica a satului Gulia, subbazin rau Colentina, cod cadastral X-1. 025.17.00.00.0.
Conform date din STUDIU HIDROLOGIC ȘI DE INUNDABILITATE PE PÂRÂUL BÂLDÂNÂ, Sat

Gulia, Comuna Tărtășești, Județul DĂMBOVTTA, Comanda nr. 2000/29.02.2015, intocmit de ABA
Arges-Vedea:
Pârâul Bâldana, este afluent de stanga al râului Ilfov si isi are obarsia in Campia Titu. Bazinul
hidrografic al acestui parau se afla situat in partea de sud-sudest a judeţului Dâmbovița si are bazinul
de recepţie are o suprafaţa totala de 57 kmp.
Pârâul Bâldana are o lungime de cca 20 km iar altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 118
m. Panta medie pe bazin este de l‰
Întregul traseu al văii este meandrat, cu maluri puţin inalte si albie plina de vegetaţie.
Valorile debitului maxim cu probabilitatea de depăşire 1% si 5% sunt redate in tabelul nr.l, cu

menţiunea ca au fost determinate in regim natural de scurgere si nu conţin sporul de siguranţa
prevăzut de STAS-uri.
Aceste valori sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.l. Debite cu probabilitatea de depăşire 1% si 5%.
Nr. Qmax p% (mc/s)
crt Pârâul Secţiunea F (kmp)
1 5
Bâldana Pod peste drum comunal 554
1. 9 31.9 18
Tărtășești-Brezoaele
Statia de epurare, sat Gulia, comuna
2. Bâldana 21 50 28.0
Tărtășești, judeţ Dâmbovița
Bâldana Varsare in raul Dâmbovița
3. 57
In data de 20.03.2015 s-a realizat o campanie de teren ce a vizat cunoaşterea condiţiilor de scurgere
in perimetrul de studiu si ridicarea profilelor transversale necesare determinării nivelului apei
pentru diferite valori ale debitelor de calcul.
S-a constatat ca albia minora este acoperita de vegetaţie de lunca, iubitoare de apa (iarba, papura). Albia
are forma trapezoidala, iar substratul este din pamant.
Urmărind condiţiile de curgere pe pârâul Bâldana s-a constatat ca pârâul a fost regularizat pe ambele
maluri pe toata lungimea sa, iar la cca 400 m amonte se afla un pod din beton pe un drum comunal.
Statia de epurare este propus a se executa pe malul sting al piriului Bildana, intr-o zona mai ridicata
aflata in apropierea liniei malului.
In vederea determinării debitelor tranzitate pe albia paraului Bâldana in zona statiei de epurare, s-au
realizat mai multe profile transversale atat in amonte cat si aval si un profil longitudinal.
Tabelul nr.2. Nivelul corespunzător debitelor cu diferite probabilităţi de depăşire

Nr. Râul Secţiunea Nivel (m)
crt. Ho1% Ho5%
Teleorman Statie epurare
1. 108.65 108.30
(Bâldana)
localitatea Gulia
S-a constatat ca cea mai defavorabila secţiune de curgere se afla in zona amonte de statie, unde
malul stâng este mai coborât cu cca 50 cm. In secţiunea imediat amonte de statie, albia se
ingusteaza, iar malul drept este mai coborât decât cel stâng. Cota gardului pe limita amonte ce
imprejmuieste statia este de 108.24 m, iar pe limita aval cota este de 108.20 m. Din calculele
hidraulice cota limitei de inundabilitate Q5% este de 108.30m
CAP IV. CONCLUZII
Prezentul studiu hidrologic şi de inundabilitate a fost executat in vederea fundamentării condiţiilor de
amplasare a statiei de epurare pe malul stâng al paraului Bâldana, in satul Gulia, comuna
Tărtășești, judeţul Dâmbovița.
In zona de studiu pârâul Bâldana se prezintă o albie din pamanat, cu profil trapezoidal. Malurile
sunt asimetrice, cu variabiliate. Astfel, in amonte de amplasamentul statiei malul stâng este mai
coborât pentru ca in zona statiei si aval de aceasta sa se ridice fata de cel drept cu cca 30 cm.
Limitele perimetrului de protecţie al statiei de epurare se afla la cota 108.24 m (N, V) si 108.20 m
(S), 108.16 (E).
Statia de epurare este propus a se executa in apropierea malului sting al piriului Bildana, datorita
faptului ca in aceasta zona cotele Z sunt mai ridicate cu circa 10-20 cm fata de imprejurimi. S-au
realizat trei profile transversale si un profil longitudinal, cotele terenului fiind ridicate in coordonate
topografice STEREO 70, cu Statia Totala Leica, si coroborae cu cele transmise de beneficiar.
Punctul de legătură a fost coltul gard aval spre rau (cota 108.20 m si numărul 4533 din planul
beneficiarului). Cotele terenului natural scad pe direcţia NV-SE.
In urma calculelor hidraulice efectuate pe baza profilelor ridicate au fost determinate cotele de
inundabilitate corespunzătoare fiecărui profil si debit de calcul. Prin prelucrea hidrologica a datelor
din profilele transversale au fost trasate limitele de inundabilitate corespunzătoare debitului maxim
cu probabilitatea de depăşire de 5%. A rezultat ca limita de inundabilitate are cota 108,30 in zona
profilului 1 (amonte) si cota 108.28 in zona statiei de epurare. Cea mai defavorabila zona este cea
din amonte de statie, unde terenul este inundat, lama de apa fiind de cca 20 cm pe o lungime de cca
30 m de la mal. In zona statiei de epurare, ca urmare a inaltarii malului stâng, lama de apa ce inunda
incinta este de 6-8 .
Ca urmare, pentru ca statia de epurare sa nu fie inundata este necesar ca ea sa fie construita la o cota
superioara cotei de 108.28 m
2.1.6 Hidrogeologia
2.1.6.1 Date de bază
Datele prezentate mai jos sunt extrase din documentaţia:

INFIINTAREA RETEA DE ALIMENTARE CU APA IN COMUNA TĂRTĂȘEȘTI,
JUDETUL DÂMBOVIȚA. STUDIUL HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR-”,
documentaţie întocmită de S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L. în septembrie 2014.
2.1.6.2 Conditii hidrogeologice

Rezervele de ape subterane din cuprinsul judeţului Dâmboviţa depind de gradul de
permeabilitate, de grosimea şi extensiunea rocilor care le înmagazinează. În zona montană, datorită
petrografiei specifice a straturilor, permeabilitatea este scăzută şi apa subterană se află la adâncimi
mici, amplasată în depozite în panta sau la baza munţilor. Depozitele din zona subcarpatică au grade
diferite de permeabilitate, depozitele de pietrişuri şi nisipuri dintre Dâmboviţa şi Argeş au
permeabilitate bună, iar în zona sud-vestica a judeţului apele freatice au condiţii foarte bune de
înmagazinare. În zona de câmpie se semnalează prezenţa unui strat acvifer freatic aproape uniform,
a cărui grosime creşte de la nord la sud. Apele cantonate în stratul acvifer freatic pot fi folosite în
alimentarea cu apă potabilă şi pentru irigaţii. Importante sunt şi apele freatice din luncile Argeşului
şi Dâmboviţei, pe întregul traseu din judeţ şi pe Valea Ialomiţei, în aval de Pucioasa, prin
posibilităţile de folosire ca apă potabilă, industrială, pentru irigaţii. În general direcţia de
mişcare a apelor subterane este dinspre nord-vest spre sud-est, corespunzător cu înclinarea generală
a reliefului. Uneori în timpul infiltraţiilor, venind în contact cu unele straturi de roci, apele se pot
mineraliza apărând la suprafaţă ca ape minerale, cum sunt cele de la Pucioasa (apele sulfuroase,
clorurosodice, sulfatate, bicarbonatate) sau de la Vulcana Băi (iodurate, bromurate). Ape minerale
cu diferite compoziţii (mai ales saline) s-au descoperit la Ursei, Vârfuri, Bezdead, Glodeni. Cele de
la Gura Ocniţei sunt valorificate încă din 1959.
Apele freatice – se acumuleazǎ în primul orizont de materiale permeabile, se alimenteazǎ din

precipitaţii iar stratul acvifer este permanent şi continuu. În câmpia Titu, din bazinul Dâmboviţei,
grosimea stratului acvifer freatic este de 5-10 m, chiar 17 m. Mineralizarea nu depășește 1g/l, apele
fiind potabile. La nord de Titu, nivelul freatic se afla la 70-85 cm, iar în zonele mlăştinoase se aflǎ
la 40-50 cm. Apele freatice din lunci sunt folosite pentru alimentarea populaţiei, în activitățile
industriale şi agricole.
Apele freatice se află cantonate în pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri acvifere iar adâncimea lor
medie variază între 2-5 m iar uneori, în lunci, sub 2 m. Adâncimea redusă la care se află pânza
freatică în corelaţie cu râurile care străbat câmpia la suprafaţă, a condus la apariţia a numeroase
izvoare şi înmlăştiniri pe care s-a fixat o vegetaţie higrofilă adaptată acestor condiţii.
Apele de adâncime – au caracter ascensional şi artezian, fiind bicarbonatate, bicarbonatat- sulfatice,
carbonat-clorurate, bicarbonate-sulfatice.
2.1.6.3 Consideratiuni hidrogeologice şi hidrochimice
Natura litologică a formaţiunilor acvifere, joacă un rol esenţial în desfăşurarea proceselor

hidrogeologice, de ea depinzând în cea mai mare măsură, regimul hidrodinamic şi hidrochimic,
posibilitatea de alimentare şi drenare, precum şi cantitatea de apă înmagazinată.
Sistematizarea datelor hidrogeologice şi hidrochimice din zona studiată, a făcut posibilă conturarea
unor hidrostructuri de importanţă regională, fiind evidenţiate formaţiuni permeabile, capabile să
înmagazineze şi să permită circulaţia apelor.
Din punct de vedere hidrogeologic, zona studiată este situată pe marea hidrostructură a Câmpiei Române
:
hidrostructura de mică adîncime, aflată la baza depozitelor loessoide, sau Stratele acvifer
freatice
depozitele acvifere de adîncime medie, sau Stratele de Frateşti, astfel caracterizate :
2.1.6.4 Stratele acvifer freatice.

Au fost captate la baza depozitelor loessoide, din lunca rîului Argeş, prin foraje cu adîncimi mici,
de circa 20,00 m., executate, înainte de 1990, la cererea unităţilor Ministerului Agriculturii,
respectiv C.A.P. din zonă, la care se adaugă captarea izvoarelor numeroase, de la baza Cîmpului
Burnazul estic.
Pe lîngă aceste foraje au fost folosite şi datele Reţelei hidrogeologice de Stat de Ordinul I şi Ordinul
II, precum şi forajele de mică adîncime, executate pentru diferite construcţii din zonă.
Toate aceste foraje au pus în evidentă sub un strat de argilă prăfoasă, loessoidă, gros de 10,00 -
15,00 m., un complex acvifer freatic, alcătuit din două pînă la trei orizonturi purtatoare de apă, pînă
la adîncimea de 25,00 m. sub care urmează în succesiune litologică, depozite argiloase prăfoase ce
trec în bază spre nisipuri fine argiloase, cu puţină apă, de vîrstă Holocen inferior – Holocen superior.
Datele obţinute din aceste foraje au făcut posibilă caracterizarea orizontului acvifer freatic, astfel :
- Orizontul acvifer freatic, este alcătui din nisipuri fine, medii şi grosiere cu pietriş de la
mic la mare, având grosimea cuprinsă între 2,00 şi 5,00 m.
- Coperişul orizontului acvifer freatic, este alcătuit din argile prăfoase şi prafuri argiloase
- nisipoase, care formează depozitele loessoide, din lunca Argeşului, groase de 2,00 – 5,00 m.
- Culcuşul orizontului acvifer freatic, este constituit din argilele compacte din baza lui.
- Nivelul hidrostatic al orizontului acvifer freatic, este „nivel liber”, la „nivel uşor
ascensional”, stabilit la adăncimi cuprinse între 2,00 şi 5,00 m., dar acest nivel poate avea variaţii
foarte mari datorită precipitaţiilor, variaţii ce pot fi de până la +/- 3,00 m.
- Debitul orizontului acvifer freatic este cuprins între 1,20 şi 12,00 l/sec. el fiind
dependent de cantitatea de precipitaţii căzută în zonă.
- Permeabilitatea stratului acvifer freatic este cuprinsă între 15,00 – 30,00 m/zi.
- Direcţia de curgere a apelor subterane, este conformă cu panta generală a reliefului,
adică de la sud – vest, către nord - est, adică dinspre cîmpul Burnaz către valea Argeşului.
Apa subterană cantonată în stratele acvifer freatice ale luncii rîului Argeş, sunt potabile dar
prezintă o slabă agresivitate sulfatică şi carbonică faţă de metale, iar faţă de betoane, o slabă
agresivitate carbonică şi sulfatică.
Conform STAS 1242 – 91, apele freatice cantonate la baza depozitelor loessoide, sunt potabile,
dar expuse riscului de poluare.
Acviferul freatic a fost interceptat prin numeroase foraje executate în zonă.

In zona Tărtăşeşti - Răcan, cel mai important acvifer freatic este localizat în depozitele holocene
(constituite din silturi, nisipuri slltice, nisipuri, pietrişuri) din alcătuirea interfluviul Colentina -
Dâmboviţa.
Acviferul din aceste depozite constituie o sursă locală de alimentare cu apă. Nivelul hidrostatic al apelor
freatice este liber şi se situează la adâncimi cuprinse între 1,9 şi 7,5 m.
2.1.6.5 Strate acvifere de medie adâncime.
Acviferul de medie adăncime a fost pus in evidenta prin cele 4 foraje executate in anul 2012, foraje
care au fost sapate si definitivate la adancimi cuprinse intre 44-47 m, captand un singur strat a cărui
grosime variaza intre 5-8 m.
Stratele acvifere captate au un potential de debitare bun, debitele obtinute in prezent prin pompare fiind
cuprinse intre - 3,3-4,17 l/s.
Intervaiele captate cu filtre au fost urmatoarele:
Foraj Interval captat:
Fl Scoala Tărtășești 39-44

Fl LiceuTartasasti 37-45
Fl Scoala Bâldana 41-46
F1 Scoata Gulia 37-43
Nivelul apei este ascensional.
Intervatete captate cu fiitre au fost urmatoarele:

Foraj
F lScoala Tărtășești 39,00-44,00

F lLiceuTartasasti 37,00-45,00
F lScoala Bâldana 41,00-44,00
F 1 Scoata Gulia 40,00-43,00
Chimismul apei captate

Pana in prezent nu au fost efectuate analize fizico-chimice si microbiologice asupra unor probe de apa
recoltate din cele 4 foraje.
Este de remarcat ca stratul acvifer captat in cele 4 foraje are o capacitate buna de debitare, debitele
obtinute putând satisface cerinţa de apa a unitatilor de invatamant deservite. Conform pomparilor
experimentale: Forajul 1 Liceu Tărtășești
- coeficientul de flltratie = 13,81 m/zi;
- transmisivitatea = 110,40 mp/zi;
- viteza admisibila de aflux = 0,85 m/s;
- debit maxim admisibil = 3,0 l/s;
- debit optim de exploatare = 2,10 /s;
- denivelare optima de exploatare = 1,89 m;
- nivel dinamic de exploatare = 7,89 m;
- raza de influienta = 71,64 m;
2.1.6.6 Strate acvifere de adâncime.
Executarea forajelor de adîncime din zona studiată au pus în evidenţă structuri acvifere multistrat ,
de vîrstă pleistocen inferior – pleistocen superior, adîncimea lor fiind cuprinsă între 70,00 şi 90,00
m.
Pe baza datelor obţinute din aceste foraje se pot trage cîteva concluzii, astfel :
In sucesiune litologică avem primul Orizont acvifer de medie adîncime, echivalent Complexului
acvifer al Nisipurilor de Mostiştea, care este captat între 25,00 m şi 50.00 m.
Acest orizont acvifer, este alcătuit din nisipuri fine, argiloase, cu lentile de pietriş mic la mare, şi vîrsta
pleistocen superior, pleistocen mediu, pînă la pleistocen inferior în bază.
Capacitatea lui de debitare este mică, debitele specifice sunt cuprinse între 0,50 şi 1,50 l/sec/m., pentru
o permeabilitate de 44,00 – 15,00 m/zi..
Sub aceste complex acvifer pe intervalul 50,00 – 85,00 m se desvoltă acviferul de adîncime al Stratelor
de Frăteşti, orizontul A, avînd vîrsta Pleistocen inferior.
Pentru alimentarea cu apă de bună calitate din aceste orizonturi se recomandă captarea
orizontului A pînă la adîncimea de maximum 80,00 m., celelalte orizonturi respectiv, B şi C
avînd apă de slabă calitate.
Complexul acvifer al Stratelor de Frăteşti, respectiv orizontul A, interceptat de foraje, are un
nivel piezometric, situat între 10,00 şi 25,00 m. adîncime, deci avem un orizont acvifer sub presiune.
La pompările experimentale s-au obţinut următoarele valori :
- nivelul hidrodinamic este de 35,00 m.
- denivelarea este de 10,00 – 25,00 m.
- debitul pompat este de 2,50 – 3,50 l/sec.
- Permeabilitatea 3,00 – 9,00 m/zi.
Din punct de vedere chimic, apele subterane din acest orizont acvifer, sunt bicarbonatate, cu un rezid fix
cuprins între 1,075 – 2,228 g/l., o duritate totală de 31,60 – 39,00 grade G.
Conform STAS 1242 – 91, apele de medie adîncime cantonate depozitele Pleistocen superioare, ale
complexului acvifer al Stratelor de Frateşti, orizontul A, sînt potabile.
2.1.6.7 Apele subterane – calitatea apelor freatice

Indicatorii chimici de calitate ai apei se inscriu in limitele de potabilitate, conform prevederilor
LEGII NR. 458/2002 privind calitatea apei potabile, LEGII NR. 311/2004 (aduce completări la L
458 )şi HG 974/2004.
Tinând cont de compoziţia chimică a apei subterane, se poate spune că apa subterană cantonată
în stratele acvifer freatice ale luncilor, sunt potabile dar prezintă o slabă agresivitate sulfatică
şi carbonică faţă de metale, iar faţă de betoane, o slabă agresivitate carbonică şi sulfatică.
2.1.6.8 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Recapitulând principalele elemente hidrogeologice ale zonei studiate se ajunge la concluzia că sursa
optimă de alimentare cu apă, pentru acoperirea necesarului de apă potabilă, în localitatea Tărtășești,
o constituie captarea orizontului A, a complexului acvifer de medie adîncime al Stratelor de
Frăteşti, de vîrstă Pleistocen inferior.
Conform datelor de tema si datelor privind puturile existente, debitul captat necesar este:
Comuna Tărtășești Cerinta de apa Etapa II
Q sursă = QIC= 1752.5 mc/zi = 20.28 l/s
Avand in vedere debitele exploatabile ale unui foraj, 3.5 l/s, numărul forajelor necesare a fost stabilit
ca fiind de sase locaţii, după necesarul de apă de 20.28 l/sec, fiecare foraj urmand a avea un debit
exploatat de 3.4 l/s. Numărul definitiv al forajelor va fi stabilit funcţie de debitul necesar si debitul
optim exploatabil. Conform datelor de tema, in actuala investitie se vor realiza doar 3 din cele 6
foraje necesare.
Pentru început se propune executarea unui foraj cu caracter de explorare – exploatare, cu
adâncimea de maximum 83,00 m., care să capteze Orizonturile acvifere ale depozitelor
pleistocen inferioare, acestea fiind corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ,
pentru alimentarea cu apa potabilă a obiectivului economic proiectat.
Celelalte foraje vor fi executate după primul foraj ţinînd cont de datele obţinute din acesta.
Coloana litologică, prezumată, a forajului cu caracter de explorare – exploatare, poate fi următoarea :
• 0,00 – 14,00 coperişul stratului acvifer freatic, alcătuit din depozitele loessoide si argile
cenusii.
• 17,00 – 20,00 stratele acvifer freatice, formate din nisipuri cu pietriş ale luncii.
• 20,00 – 39,00 culcuşul stratului acvifer freatic, format din argile nisipoase, cu alternanţe de
nisipuri şi pietrişuri.
• 39,00 – 44,00 stratul acvifer de medie adîncime, al Nisipurilor de Mostiştea.
• 44,00 – 55,00 culcuşul Stratelor de Mostiştea, format din argile prăfoase, cu lentile de nisip şi
pietriş
• 55,00 – 80,00 acviferul de medie adîncime, al Stratelor de Frăteşti, respectiv orizontul A, format
din nisipuri medii – grosiere cu pietriş mic la mare.
• 80,00 - 85,00 culcuşul orizontului acvifer de adîncime, orizontul A, al Stratelor de Frăteşti.
Analizând parametrii hidrogeologici, ale forajelor executate în zona studiată, se poate prezuma acest
foraj hidrogeologic cu adâncimea de 83,00 m., care va avea următorii parametrii hidrogeologici,
informativi :
- nivel piezometric - 10,00 m
- nivel hidrodinamic - 35,00 m.
- denivelare - 25,00 m.
- debit - 3,50 l/sec.
- raza hidraulică 80,00 – 90.00 m.
- strate captate 55,00 – 80,00 m.

- grosime strat captat 25,00 m
- adîncime foraj 83,00 m.
- Filtru exterior – pietris mărgăritar, estimat - sort de dimensiuni 1-3 mm

- adâncimea de pozare a pompei -45,00 m
- Piesă decantor -80,00 la – 83,00 m (3,00 m)
- diametrul ext./mat. col. +col. filtr.:
o 0,00-50,00 m - 225x10,8 mm, clasa R10/ PVC/100 rigid
o 50,00-83,00 m - 225x16,7 mm, clasa R16/ PVC/100 rigid
Direcţia de curgere a apelor subterane fiind orientată de la sud către nord, se recomandă ca cele trei
foraje de exploatare, să fie amplasate într-un front de captare orientat pe direcţia est – vest, deci
perpendicular pe direcţia de curgere.
Pentru a capta apa subterană de calitate, nu se admite sub nici un motiv captarea orizonturilor
acvifere freatice şi cele din partea superioară a acviferul de Mostiştea şi amestecarea lor cu
apele din Stratele de Frăteşti, doar de dragul de a obţine apă mai multă, prin aceasta se poate
infecta acest orizont acvifer care de fapt alimentează oraşul Bucureşti.
Se va institui în jurul forajului hidrogeologic, un perimetru de protecţie sanitară cu regim sever cu o raza
de 10,00 m. (amonte, aval şi lateral de foraj), conform HG 930 din 11 august 2005.
Se vor izola prin cimentare, Orizonturile acvifer freatice, până la adâncimea minimă de 45,00
m., pentru a proteja împotriva poluării, Orizonturile acvifere ale depozitelor pleistocen
superioare şi pleistocen inferioare.
Pe intervalul 0,00 – 10,00 m., forajul va fi început cu sapă având diametrul de 660 m.m.,(26,00”),
tubându-se cu coloană metalică de ghidaj având diametrul de 509,00 m.m. (20,00”), cimentată în
spate, după care până la adâncimea finală, forajul va fi executat cu diametrul de 445,00 m.m. şi tubat
cu coloană şi filtre din PVC având diametrul de 200,00 m.m.
Pe intervalul de adâncime 45,00 – 83,00 m., între gaura forată şi coloana de tubare se va
introduce pietriş mărgăritar, realizându-se în spatele coloanei definitive, o coroană de pietriş
mărgăritar de cel puţin 10 cm. grosime.
Granulometria pietrişului mărgăritar se va preciza după executarea analizelor granulometrice,
efectuate pe probe din stratul acvifer. După tubare şi introducerea pietrişului mărgăritar se va trece
la decolmatarea filtrelor, de jos în sus, în vederea înlocuirii fluidului de foraj.
Pomparea forajului hidrogeologic, se va face în sistem aer – lift (Mamuth), în trei trepte de pompare
experimentală, la fiecare treaptă recoltându-se probe de apă pentru analiza fizico – chimică şi
bacteriologică.
Poziţia filtrelor se va stabili numai în urma carotajului geofizic.

Până la darea în exploatare, forajul hidrogeologic va fi prevăzut cu capac, înşurubat sau sudat, cu
precizarea că dacă forajul nu funcţionează mai mult de 90 de zile, va trebui, în prealabil, desnisipat,
la trecerea în exploatare.
Pompa submersibilă va fi pozată la circa 50,00 m. adâncime, însă este recomandabil să nu se facă
acest lucru, decât înainte de intrarea în exploatare, a forajului hidrogeologic.
Forajul va fi realizat cu asistenţă tehnică de specialitate, pe baza datelor obţinute putându-se stabili
parametrii optimi de exploatare.
2.2 Prezentarea proiectului pe specialităţi
2.2.1 Generalitati
Proiectul este intocmit in conformitate cu normele de continut specifice fazei de proiectare Proiect
tehnic, conform Ordin al Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor nr. 863/2008 din
02/07/2008 pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea
Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice
aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii".
Documentatia tip este organizata pe trei volume, dupa cum urmeaza:
o Volumul I. Descrierea generală a lucrărilor (prezentarea generală şi memorii pe obiecte şi

specialităţi)
o Volumul II. Caiete de Sarcini (condiţii de execuţie a lucrărilor, breviare de calcule şi fişe
tehnice)
o Volumul III. Liste de Cantităţi (formulare, devize economice şi antemăsurători).
2.2.2 Continutul Proiectului Tehnic
2.2.2.1 Situaţia actuală
Comuna Tărtăşeşti este situată în extremitatea sud-estică a județului Dâmboviţa, la limita cu

județele Ilfov și Giurgiu, și este străbătută de șoseaua națională DN7 ce leagă orașele București și
Pitești, la circa 30 km nord-vest de București. Aici se ramifică din acest drum șoseaua națională
DN71 care leagă Bucureștiul de Târgoviște. Fata de capitala judetului, localitatea se afla la 48 Km
catre sud-est.
Comuna Tărtăşeşti este formată din satele Bâldana, Tărtăşeşti si Gulia.

Administrativ comuna Tărtăşeşti are următoarele vecinătăţi:
în partea de nord: oraşul Rãcari (N-V) şi Ciocanesti (N-
E);
• în partea de vest: com. Slobozia Moara si Brezoaiele;
• în partea de sud: pădurea Râioasa, Joita (S) si Floresti-Stoenesti (S-V);
în partea de est: oras Chitila si Crevedia (E).
Comuna este amplasată pe DN 7 si DN71 si este traversată de pârâul Bâldana. Teritoriul comunei mai
este străbătut si de pârâul Ilfov la Vest.
Teritoriul administrativ al comunei Tărtăşeşti se întinde pe o suprafaţă de 6077 ha iar suprafaţa de
extravilan este de 5386 ha..
înregistraseră 5.121 de locuitori, populatia avand tendinta de crestere datorita amplasarii favorabile
langa Bucuresti.
Activităţile specifice zonei sunt agricultura şi comerţul, dar datorită poziţiei geografice avantajoase
mulţi dintre locuitori lucrează în oraşele din apropiere. Restul activităţilor sunt de comerţ, servicii
publice, învăţământ şi sănătate.
Fondul funciar agricol al comunei constituie o resursă naturală importantă pentru preocupările
productive ale populației locale.
La ora actuala in comuna Tărtășești nu exista un sistem de alimentare cu apa centralizat pentru
localitatile componente, Tărtășești (reședința de comună), Bâldana și Gulia, locuitorii folosesc apa
din fantani.
Locuitorii comunei Tărtăşeşti se alimenteaza la ora actuala cu apa din fantani individuale, sapate.
Locuitorii nu au acces la instalatii centralizate de alimentare cu apa, acestea asigurandu-se prin
puturi de mica adancime – fantani – sapate individual, a caror apa este calitativ necorespunzatoare.
Aceste surse necentralizate, nu asigura un debit si o calitate pentru alimentarea cu apa a localitatii,
ele fiind mult influentate de factori externi. Calitatea apei din fantani nu corespunde conditiilor
chimice si bacteriologice. Conform analizelor efectuate, se identifica impuritati chimice si biologice
ale stratului de suprafata captat, care duc la concluzia ca sursele existente sunt periculoase sub
aspectul infestarii si poluarii, fiind sub influenta factorilor locali de poluare cu agenti patogeni
proveniti din scurgeriile apelor reziduale din zona, din fertilizatii organici si anorganici folositi in
agricultura, etc.
Atat calitatea necorespunzatoare a panzei freatice de mica adancime, variatia debiitelor in functie
de precipitatii cat si gradul de dezvoltare a localitatii impun rezolvarea alimentarii cu apa potabila
in sistem centralizat cu functionare permanenta, din surse de calitate corespunzatoare si cu
respectarea normelor sanitare in vigoare.
Societatile comerciale mai mari existente in comuna folosesc pentru nevoi tehnologice sau sanitare apa
din stratul freatic, prin puturi de mica adancime.
In anul 2012, avand in vedere lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa si avand in vedere
necesitatile sanitare pentru elevii din comuna Tărtășești (trei scoli generale in fiecare sat si un liceu
agricol in satul Tărtășești) au fost realizate 4 foraje de alimentare cu apa, cate unul la fiecare scoala.
Cele 4 foraje au fost executate in anul 2012 de către PFA Badea Vasile din Tandarei, judetul Ialomita.
Forajele existente sunt notate conform amplasarii:
• F1 Scoala Tărtășești
• F1 Liceu Tărtășești
• F1 Scoala Bâldana
• F1 Scoala Gulia
Apa din aceste foraje prezinta variatii in timp a indicatorilor chimici, cu unele depasiri la unii
indicatori,ceea ce necesita realizarea unor statii de tratare, care nu se pot realiza din lipsa de fonduri.
Mărimea gradului de dezvoltare a localităţii impune:

• rezolvarea alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat cu funcţionare permanentă pentru
intreaga comuna, din surse de calitate corespunzătoare si cu respectarea normelor in vigoare, prin
realizarea unei retelei de distributie si constructia unei gospodarii de apa (puturi, statie de tratare,
statie de clorare, rezervor de inmagazinare, statie de pompare); Astfel, sistemul centralizat de
alimentare cu apa va funcţiona permanent, cu respectarea normelor in vigoare, cu apa din surse
de calitate corespunzătoare. un sistem de canalizare care sa cuprinda:
• o reţea de colectoare de canalizare pentru intreaga comuna, care sa asigure evacuarea
controlata a apelor uzate menajere si care sa asigure racordarea tuturor
consumatorilor de apa potabila
• o staţie de epurare a apelor uzate menajere pentru intreaga comuna care sa asigure
epurarea apelor uzate pentru atingerea parametrilor care permit deversarea acestora
în mediul natural.
Prin asigurarea infrastructurilor minimale, se sprijina, de asemenea, activitatile comerciale

incipiente, dezvoltarea micilor exploatatii agricole ecologice, ateliere de prelucrare superioara a
produselor agricole proprii, precum si ameliorarea, in conformitate cu standardele in vigoare a
conditiilor igienico - sanitare ale locuitorilor si activitatilor productive desfasurate. De asemenea,
promovarea acestui tip de obiectiv de investitie duce la ameliorarea calitatii mediului si diminuarea
surselor de poluare.
2.2.2.2 Scopul lucrarilor. Situaţia proiectata

Proiectul tehnic are ca scop infiintarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa pentru comuna
Tărtăşeşti, respectiv realizarea unui sistem de alimentare cu apa centralizat pentru satele Bâldana,
Tărtăşeşti si Gulia care sa contina captarea apei subterane, tratarea acesteia, stocarea in rezervorul
din gospodăria de apă si reţeaua de distributie alimentata prin pompare.
Proiectul aprofundeaza solutiile de principiu cuprinse in Studiul de fezabilitate pentru realizarea

sistemului de alimentare cu apă a comunei Tărtășești si detaliaza solutiile constructive si
tehnologice definitive.
Prin prezenta investiţie, Beneficiarul, Consiliul Local al Comunei Tărtășești doreste realizarea unui
sistem centralizat de alimentare cu apa pentru comuna Tărtăşeşti, respectiv realizarea unui sistem
de alimentare cu apa centralizat pentru satele Bâldana, Tărtăşeşti si Gulia care sa contina captarea
apei subterane, tratarea acesteia, stocarea in rezervorul din gospodăria de apă si reţeaua de
distributie alimentata prin pompare, pentru asigurarea infrastructurii minimale din cadrul spatiului
rural, imbunatatirea conditiilor de viata si a standardelor de munca si mentinerea populatiei in
spatiul rural.
2.2.3 Prezentarea problemelor tehnice identificate la faza de Proiect Tehnic
La data intocmirii proiectului tehnic (2014) si la data reactualizarii Proiectului Tehnic, februarie
2018, au fost identificate urmatoarele probleme, referitor la solutile prevazute in Studiul de
Fezabilitate:
• Studiul de fezabilitate a fost elaborat in anul 2013, pe baza legislatiei existente la acea data
• In anul 2014 a fost realizata procedura de achizitie (semnare contract) pentru activitatea de
proiectare si executie lucrari (elaborare Proiect Tehnic si Executia lucrarilor)
• In anul 2014 a fost elaborat Proiectul Tehnic si documentatiile pentru obtinerea avizelor.
• In anul 2014 a fost anulat contractul de proiectare si executie, dar s-au obtinut avizele cerute
• In 2017 a fost semnat contractul de proiectare pentru reactualizare Proiect Tehnic si avize,
avand in vedere ca unele strazi au trebuit sa fie scoase din proiect si inlocuite cu alte strazi,
datorita identificarii unor strazi ca fiind neeligibile, respectiv domeniu proprietate
particulara (aceasta schimbare de proprietate fiind dictata de actualizarile cadastrale
realizate la OCPI).
Avand in vedere ca procedura de achizitie a fost realizata in anul 2013 iar semnarea contractului a
fost finalizata in 2014 a aparut o problema importanta la elaborarea Proiectului Tehnic in anul 2014,
respectiv incetarea aplicabilitatii normativelor specifice dimensionarii sistemelor rurale (P66-2001
- Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a
localităţilor din mediul rural, GP 106-04 - Reglementare tehnică "Ghid de proiectare, execuţie şi
exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural", etc) incepand cu data
de 01.01.2014 si obligativitatea utilizarii in locul lor a normativului NP 133-2013, lucru care a avut
ca efect aparitia unor diferente cantitative si solutii tehnice fata de cele prevazute in Studiul de
Fezabilitate elaborat in anul 2013.
Pentru proiectarea sistemului de alimentare cu apa la faza de Proiect Tehnic s-au folosit ridicari
topo ale intregii comune iar breviarele de calcule pentru necesarul de apa si debitele caracteristice
de ape s-au realizat deasemeni pentru intreaga comuna, pentru a se putea corela dezvoltarea
ulterioara a sistemului de alimentare cu apa cu lucrarile care se executa in cadrul actualei investitii.
Criteriile de proiectare care au stat la baza Proiectului Tehnic (2014 si ulterior 2018) au fost conform
NP 133-2013. Ca urmare a acestor modificari legislative, la elaborarea Proiectului Tehnic in anul
2014 si a actualizarii acestuia in anul 2018 au apărut cateva probleme tehnice, care au condus la
cantitati de lucrari diferite fata de cele prevazute initial in SF:
• Problema privind strazile cuprinse in cadrul prezentei investitii. Calculul de
dimensionare a sistemului de alimentare cu apa pentru comuna Tărtășești s-a
realizat pentru intrega comuna, pentru a tine cont de dezvoltarea ulterioara a
sistemului de alimentare cu apa. Pe planurile de situatie au fost amplasate conducte
pe toate strazile din comuna (indiferent de tipul de proprietate). Diametrul
conductelor sunt cele prevazute prin calculul de dimensionare si a fost respectata
prevederea SR 4163-3 privind diametrul minim De 110 mm. Acest lucru asigura ca
dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa nu va impune inlocuirea unor conducte,
din cauza de subdimensionare a debitelor transportate.
• Prevederea conductelor si pe strazile private s-a realizat pentru ca si pe aceste strazi
vor fi necesare conducte de apa, realizate prin investitii private, DAR VOR TREBUII
SA FIE CORELATE CU SISTEMUL DE APA AL COMUNEI. LA AVIZAREA
ACESTOR INVESTITII PRIVATE SE VA IMPUNE DIAMETRUL CONDUCTELOR
PREVAZUTE IN PLANUL DE ANSABLU AL COMUNEI.
• Problema privind privind obiectele sistemului de alimentare cu apa. Datorita
schimbarii metodologiei de calcul al volumelor rezervorului, volumul total minim
necesar a crescut la 1500 mc, ceea ce implica atat cresterea volumului de stocare
cat si cresterea debitului captat de la sursa, cu cca. 8 l/s, datorita mariri debitului
refacerii volumului de incendiu
• Pentru corelarea cu etapizarea dezvoltarii Gospodariei de apa, s-au prevazut trei
rezervoare identice ca volume de apa, fiecare de cate 600 mc, astfel incat volumul
total al rezervoarelor va fi de cca. 1800 mc. Primele doua rezervoare se executa in
etapa actuala, iar al treilea rezervor se va realiza ulterior, printr-o investitie
ulterioara.
• Pentru statia de tratare, la aceasta data s-a prevazut o schema tehnologica de
principiu, care sa asigure aducerea unor parametri chimici la limitele impuse prin
legislatia in vigoare. Scema definitiva de tratare va fi prevazuta numai dupa
realizarea forajelor si testarea puturilor, atat ca debit exploatabil cat si privind
calitatea apei brute, deci ce schema de tratare este necesara.
Principalele modificari fata de SF, rezultate prin utilizarea normativului NP 133-2013 in listele de
cantitati:
• Problema privind privind topografia terenului si lungimea si diametrul conductelor de
alimentare cu apa. Ca urmare a dimensionarii sistemului de alimentare cu apa al comunei
in conditiile normativului NP 133/2013, diametrele conductelor prevazute sa fie executate
in cadrul prezentei investitii au suferit modificari fata de situatia considerata in Studiul de
Fezabilitate iar unul din efectele importante este ca diametrul minim al conductelor devine
Dn 100 mm. Lungimea totala a retelei de alimentare cu apa care trebuie realizata in
investitia prezenta este mai mare cu cca. 3832.33 m fata de lungimea prevazuta la faza de
studiu de fezabilitate, iar lungimile pe diametre difera, avand in vedere diametrul minim al
conductelor de alimentare cu apa prevazute de normativele in vigoare si diametrele
prevazute la SF. Diferentele de diametru si lungimi intre Studiul de Fezabilitate si Proiectul
Tehnic (actualizat) sunt prezentate in tabelul urmator:
TOTAL Retea distributie Lungime (m) pe Diametre conducta PEHD, PE 100, PN 10 Total
De De De De
De 315 De 200 De 180 De 160 De 140 De 125 De 110 Lungime
DIAMETRU 90 75 63 50
mm mm mm mm mm mm mm (m)
mm mm mm mm
LUNGIME SF 0 0 0 0 0 11913 4203 900 183 7100 3861 28,160.00
LUNGIME PT 406.56 3544.76 243.12 2062.14 2360.08 2438.36 20937.31 0 0 0 0 31,992.33
DIFERENTE
-406.56 -3544.76 -243.12 -2062.14 -2360.08 9474.64 -16734.3 900 183 7100 3861 -3832.33
SF-PT
Dupa cum se observa, au disparut lungimi aferente diametrelor sub Dn 100 mm iar lungimea totala
a crescut cu cca. 3833 m in plus din cauza modificari regimului juridic al unor strazi.
• Conform studiului hidrogeologic preliminar intocmit pentru proiectarea captarii noi din
satul Tărtășești, a rezultat o adancime necesara pentru foraje de 83 m in loc de 80 m cat a
fost prevazut in Sudiul de fezabilitate iar numarul forajelor necesare este de cca. 6 buc in
loc de 3 cat a fost prevazut in SF. In PT a fost modificata adancimea forajelor fata de Listele
de cantitati (83 m in loc de 80 m) dar nu au fost prevazute cele 3 foraje suplimentare
necesare, care vor fi realizate intr-o investitie ulterioara. A fost in schimb prevazut
inglobarea in sistem a forajului existent din apropiere, F1 Liceu Tărtășești. Captarea apei
din sursa subterană se va realiza in final pentru un debit maxim de 75 mc/h (21 l/s) pentru
captarea noua din satul Tărtășești. La aceasta data, din cele trei puturi forate noi se
estimeaza captarea unui debit de cca. 3x3.4 l/s=10.2 l/s la care se adauga un debit de cca.
1.5 l/s din putul existent F1 Liceu Tărtășești.
• Volumele de stocare minim necesare au crescut la 1500 mc in total. Avand in vedere acest
lucru, au fost prevazute in investitia actuala doua rezervoare de stocare de cate 600 mc
fiecare( in loc de 2x400 mc cat prevedea SF ul initial) si a fost lasat un loc liber pe care sa
fie amplasat un al treilea rezervor viitor, de 600 mc.
• Gospodaria de apa va avea un consum energetic marit din cauza necesitatii tratarii si din
cauza numarului mare de puturi necesar. Ca urmare a trebuit sa fie prevazut un post trafo
in incinta, care sa sigure alimentarea cu energie electrica a gospodariei de apa si a frontului
de captare.
2.2.4 Prezentare obiecte sistem de alimentare cu apa

Investitia actuala prevede realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru satele Tărtășești, Gulia
si partial Bâldana care sa contina captarea apei subterane, tratarea acesteia, stocarea in rezervorul
din gospodăria de apă si reţeaua de distributie alimentata prin pompare.
Proiectul tehnic pentru sistemul de alimentare cu apa a fost structurat din punct de vedere tehnic pe patru
obiecte majore, fiecare cu subobiectele aferente, unele delimitate de la faza de SF.
Acestea sunt:
- Frontul de captare sat Tartaresti
 Captarea apei actual din 3 puţuri forate noi in etapa actuala si
utilizarea putului F1 Liceu Tărtășești, existent (in viitor se vor mai
fora 3 puturi, pentru atingerea debitului necesar, de cca. 21 l/s)
 Conductă de Aducţiune 1 de la Captare la Gospodăria de apă, cu
posibilitatea de racordare ulterioara a noi puturi
- Gospodaria de apa sat Tartaresti
 Statie de tratare, statie de clorare si sediu operator
 Rezervoare de inmagazinare
 Statie de pompare spre reteaua de distributie
 Retele de conducte in incinta Gospodariei de apa
 Incinta Gospodaria de apa - Reteaua de distributie
 Aducţiune 2 spre reţeaua de distribuţie noua sat Tartaresti
 Reteaua de distributie apa potabila in satele Tărtășești, Gulia si partial
Bâldana
- Alimentare cu energie electrică
 (Racord 20 kV la) Post TRAFO 20/0,4 kV si Retele electrice 0,4 kV
Gospodaria de apa si frontul de captare
Având în vedere că investiţia paralela cuprinde executia unui sistem de canalizare, respectiv extindere
retea de canalizare si extinderea statiei de epurare eixstente, de principiu, indiferent de fazele si etapele
de executie, sistemul de alimentare cu apa trebuie sa-l preceada pe cel de canalizare, pentru a putea fi
pusa in functiune statia de epurare la terminarea investitiei.
2.2.5 Schema tehnologica a sistemului de alimentare cu apă

Investitia actuala prevede realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru comuna Tărtășești care
sa contina captarea apei subterane, tratarea acesteia, stocarea in rezervoarele din gospodăria de apă
si reţeaua de distributie alimentata prin pompare. Schema tehnologica a sistemul de alimentare cu
apă, elaborată la PT pe baza datelor din SF cuprinde un sistem de alimentare cu apa pentru comuna
Tărtășești.
Sistemul de alimentare cu apa pentru comuna Tărtășești cuprinde:
• Captarea apei din 3 puţuri forate noi si un put forat existent in satul Tartaresti, F1 Liceu Tărtășești
(aflat in apropiere);
• Conductă de Aducţiune 1 de la Captare la Gospodăria de apă din satul Tartaresti;
• Gospodăria de apă din satul Tărtășești, care conţine in faza actuala doua rezervoare metalice de
600 mc fiecare (iar ulterior se va completa cu inca un rezervor de 600 mc), Statia de tratare pentru
eliminare fier si amoniu (indicat in documentatia SF) si clorare pentru dezinfectia apei, cu
hipoclorit de sodiu si o statie de pompare pentru reteaua de distributie.
• Aductiune 2 spre reteaua de distributie, HDPE PE100 De 315 mm, L=250.78 m.
• Reţeaua de distribuţie pentru satele Tărtășești, Gulia si partial Bâldana, Ltotal= 31,992.33 m (cu
aductiune 2, Ltotal=31,741.55 m fara aductiune 2), cu alimentare prin pompare, cu conducte din
polietilena PEHD PE100 PN 10, De 110-315 mm.
2.2.6 Elemente privind profilul si capacitatile investitiei in solutia actuala

Lucrările proiectate pentru obiectivul de investiţie constau în următoarele activităţi principale care
urmeaza sa fie executate:
- Captare sat Tartaresti
 Puţuri forate noi cu H=83 m, echipate cu pompe submersibile Q=3.99 l/s,
Hp=70-100 m, – 3 buc
 Racord Puţ forat existent cu H=45 m, echipat cu pompa submersibila
Q=2.78 l/s, Hp=62.5 m, – 1 buc
 Cabina putului nou – 3 buc
 Execuţie incinte Foraje Captare – 3+1 buc
- Aducţiune 1 sat Tartaresti
 Execuţie conducte de Aducţiune 1 de la puturi Captare la Gospodăria de
apă, conducte HDPE PE100 De 75/110/140/200 mm, L=838.62 ml;
- Gospodăria de apă sat Tartaresti
 Execuţie statie de tratare si statie de clorare – Q=20.28 l/s (75 mc/h)
 Executie bazin decantare ape spalare filtre si platforma uscare namol
(functie de tehnologia de tratare care va fi necesara)
 Execuţie doua Rezervoare de apă metalice suprateran – V=600 mc fiecare
 Execuţie staţie de pompare pentru reteaua de distributie– Qp=40.26 l/s,
Hp max=60 mCA
 Execuţie retele si Incintă Gospodărie de apă – S=4010 mp, -
Aducţiune 2 sat Tartaresti
 Execuţie conducta de Aducţiune 2 de la statia de pompare spre reteaua de
distribuţie, conducta HDPE PE100 Pn10 De 315 mm, L=250.78 m.;
- Reţeaua de distributie (alimentare cu apă) satele Tartaresti, Gulia, si partial
Bâldana – conducta HDPE PE100 Pn10, De 110/125/140/160/180/200/315 mm
L= 31,741.55 m
 Hidranti subterani N=31 buc
 Bransamente pe DN 7 N=522 buc
 Bransamente pe DN 71 N=0 buc
 Bransamente pe DJ 701B N=31 buc
 Bransamente diverse pe alte strazi N=47 buc
 TOTAL BRANSAMENTE N=600 buc
 Execuţie construcţii anexe pe reţeaua de distribuţie
• 4 Subtraversari ale drumului national DN 7, cu conducte PEHD Pn10
De110/180/200 mm, protejate de o teava din OL (conform STAS 9312-87
Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte)..
Subtraversare Pozitie Lungime Nod Nod
DN 7 Km Conducta retea Conducta protectie (m) amonte aval
1-Gulia 23+352 PEHD De 200 mm OTEL Dn 355.6x7.9 28.2 A959 A819

2 -Tartasest 25+288 PEHD De 110 mm OTEL Dn 219.1x7.9 23.4 A33 A1022
4-Bâldana 30+797 PEHD De 110 mm OTEL Dn 219.1x7.9 21.5 A190 A1021
• Trei subtraversari a drumului judetean DJ 701B, cu conducte PEHD Pn10 De

110/180 mm, protejate de o teava din OL (conform STAS 9312-87 Subtraversari de
cai ferate si drumuri cu conducte).

Conducta retea Conducta protectie
DJ 701B Km (m) amonte aval

2.3 Devierile şi protejările de utilităţi afectate
Utilităţile publice inseamnă:
 reţele de apă (incluzand camine de apometru, camine de vane, hidranti de incendiu, etc.)
 reţele de cabluri subterane şi supraterane (cabluri telefonice, stalpi pentru cabluri electrice, trasee
de cabluri etc.)
 reţele electrice aeriene de transport energie electrică – inalta si joasa tensiune (stalpi de tensiune)
 iluminare stradală
 indicatoare de trafic
 drumuri destinate accesului public
 reţele de canalizare (incluzând camine, guri de deversare, sifoane, etc.)
 rigole, traversări de ape
 linii de fibre optice
 panouri publicitare amplasate pe domeniul public
 toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilitatilor, in limitele lucrarilor de constructii
propuse.
Localizarea tuturor utilitatilor existente, in limitele lucrarilor de execuţie propuse si de asemenea,
inainte de inceperea oricarei lucrări semnificative, va fi responsabilitatea totală a Antreprenorului.
Antreprenorul va notifica toate autorităţile publice, companiile utilitare şi proprietarii privaţi asupra
lucrărilor care îi vor afecta, cu cel puţin 7 zile înaintea începerii Lucrărilor.
Antreprenorul va ţine legătura cu companiile de utilităţi înaintea începerii oricărei excavaţii.
Antreprenorul va verifica poziţia exactă a serviciilor existente care pot afecta sau sunt afectate de
execuţia lucrărilor.
Antreprenorul se va asigura că toate aceste servicii sunt protejate adecvat în orice moment în concordanţă
cu cerinţele companiilor corespunzătoare.
Pentru orice deviere necesară la serviciile existente, aşa cum solicită Beneficiarul, Antreprenorul
va asigura accesul şi cooperarea cu companiile de utilităţi corespunzătoare pentru ca devierea să
poată fi făcută.
In cazul unei deteriorări a serviciilor datorată execuţiei Lucrărilor, Antreprenorul va
a) notifica Beneficiarului şi compania de utilităţi corespunzătoare
b) lua măsuri pentru remedierea deteriorării fără întârziere, conform cerinţelor companiei de utilităţi.
Antreprenorul va fi răspunzător pentru costurile reparaţiei.
Beneficiarul va emite instrucţiuni sau va lua măsurile care le consideră necesare pentru repararea
rapidă a defecţiunilor oricărui serviciu deteriorat în timpul desfăşurării contractului. Astfel de
măsuri nu vor afecta responsabilitatea plăţii reparaţiei.
2.4 Surse de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive
şi provizorii
Se folosesc utilităţile existente la nivelul local, şi anume sursele de alimentare cu apă potabilă, reţelele
de energie electrică şi de telefonie.
2.5 Căi de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea
2.5.1 Căi de acces şi căi de comunicaţii

capitala, sunt:
• DN 71 Bâldana – Târgoviște – Pucioasa – Moroeni – Sinaia (județul Prahova)
• DN 7 (București – Pitești) cu racord la DN 71 în satul Bâldana
• DJ 701 B - drum ce face legătura între localitățile Tărtășeștl șl Ciocănești
Comuna Tărtăşeşti este străbătută de șoseaua națională DN7 ce leagă orașele București și Pitești, la
circa 30 km nord-vest de București. Aici se ramifică din acest drum șoseaua națională DN71 care
leagă Bucureștiul de Târgoviște.
Acesul se mai poate face si de pe DJ 701 B
2.5.2 Căi de acces provizorii

Pentru realizarea lucrărilor cuprinse în prezentul proiect sunt prevăzute şi drumuri de acces provizorii la
ampriza unor lucrări aflate în afara drumurilor existente.
2.6 Trasarea lucrărilor
2.6.1 Trasarea lucrărilor

Antreprenorul va răspunde de trasarea lucrărilor în concordanţă cu proiectul, şi pentru raportarea corectă
a tuturor cotelor construcţiilor faţă de cotele bornelor date ca referinţă pentru amplasamente.
2.6.2 Măsurarea lucrărilor

Antreprenorul va transmite către Beneficiar o notificare scrisă completă la începerea unei noi
secţiuni a lucrărilor şi nu va începe nici o operaţie importantă fără aprobarea scrisă a Beneficiarului.
Notificarea către Beneficiar a operaţiilor importante va fi făcută cu un avans suficient pentru a
permite Beneficiarului să ia măsurile pe care le consideră necesare pentru inspecţii sau pentru orice
alt scop.
Toleranţele admisibile la trasarea lucrărilor sunt:
a – pentru reperul de cotă  5 cm; b –
pentru aliniamentul construcţiei  5 cm; c
– pentru unghiuri  1o.
Contractantul, pe durata contractului, va furniza, întreţine şi opera aparatura necesară, pentru

prepararea şi testarea materialelor specificate. Alternativ, Contractantul poate folosi un laborator de
încercare pentru a efectua anumite teste dintre cele specificate. Atât laboratorul cât şi testele vor
avea acordul Beneficiarului, acest acord nefiind dat dacă sunt posibile întârzieri importante în
obţinerea rezultatelor, sau dacă aceste rezultate pot să ridice semne de întrebare.
Contractantul va face toate aranjamentele necesare şi va asigura transportul şi forţa de muncă pentru
transmiterea mostrelor la laboratorul desemnat, şi se va asigura că rezultatele sunt transmise
Beneficiarului cu promptitudine. Acordul Beneficiarului va fi retras dacă serviciile prestate se
dovedesc în vreun fel nesatisfăcătoare.
Contractantul va ţine evidenţa tuturor testelor pe care le efectuează conform Caietului de sarcini, şi
va prezenta copii ale rezultatelor acestor teste reprezentantului Beneficiarului cât de curând e practic
posibil după realizarea fiecărui test.
2.6.3 Programul general de execuţie a lucrărilor

Orarul normal de lucru va fi:
Vara: 15 Mai – 15 Septembrie:
Luni – Vineri: 7,00 – 18,00;
Iarna: 15 Septembrie – 15 Mai;
Luni – Vineri: 8,00 – 17,00
Nu se va lucra înafara acestor ore, excepţie cazurile de urgenţă, fără aprobarea iniţială a Beneficiarului.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face pe etape de executie cu evidentierea lucrarilor ce devin ascunse
la terminarea executiei cu incheierea de procese verbale intre beneficiar si antreprenor.
Recepţia lucrărilor se va face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
”Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţie şi instalaţii aferente acestora” (Hotararea
Guvernului nr.273 din 14 iunie 1994, cu modificările şi completările ulterioare), Normativului
pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente C56-2002,
prevederilor Normativelor I 22, I 9 şi a altor normative relevante în domeniile pe specialităţi.
Graficul de execuţie a lucrărilor este anexat documentaţiei.
2.6.4 Laboratoarele contractantului

Contractantul, pe durata contractului, va furniza, întreţine şi opera aparatura necesară, pentru
prepararea şi testarea materialelor specificate. Alternativ, Contractantul poate folosi un laborator de
încercare pentru a efectua anumite teste dintre cele specificate. Atât laboratorul cât şi testele vor
avea acordul Beneficiarului, acest acord nefiind dat dacă sunt posibile întârzieri importante în
obţinerea rezultatelor, sau dacă aceste rezultate pot să ridice semne de întrebare.
Contractantul va face toate aranjamentele necesare şi va asigura transportul şi forţa de muncă pentru
transmiterea mostrelor la laboratorul desemnat, şi se va asigura că rezultatele sunt transmise
Beneficiarului cu promptitudine. Acordul Beneficiarului va fi retras dacă serviciile prestate se
dovedesc în vreun fel nesatisfăcătoare.
Contractantul va ţine evidenţa tuturor testelor pe care le efectuează conform Caietului de sarcini, şi
va prezenta copii ale rezultatelor acestor teste reprezentantului Beneficiarului cât de curând e practic
posibil după realizarea fiecărui test.
2.7 Descrierea lucrarilor provizorii.
2.7.1 Organizare de şantier.
O organizare de şantier constă în organizare de şantier tehnologică şi organizare de şantier socială.

Având în vedere amploarea mică a investiţiei, în cadrul prezentei investiţii s-au prevăzut numai
organizări de şantier tehnologice. Forţele de muncă necesare pentru realizarea lucrărilor proiectate
s-au determinat conform graficului de eşalonare a lucrărilor. Cazarea şi hrana personalului nu sunt
prevăzute întrucât angajaţii vor face naveta până în amplasamentul lucrarilor, fiind angajati local
sau în comunele limitrofe unde pot ajunge după terminarea programului. Antreprenorul asigură
transportul dinspre localităţile de domiciliu şi înapoi.
Organizarea de şantier (tehnologică) cuprinde spaţii de lucru precum şi spaţii de depozitare a materialelor
care vor fi puse în operă.
Organizarea de şantier centrală (sediul şantierului) este amenajată în ampriza incintei puse la
dispozitie de Beneficiar, sau in ampriza unor obiecte mai mari din lucrare (gospodarii de apa, statii
de epurare, etc).
La capitolul spaţii de lucru pentru personal se prevăd birouri, vestiare, magazii materiale si
platforme depozitare. În vederea realizării lucrărilor precum şi montării instalaţiilor pentru obiectele
din clădiri, depozitarea acestora şi a materialelor folosite se va face imediat în ampriza incintei.
Pe lângă spaţiile de depozitare centralizate la sediul şantierului, vor fi distribuite şi altele pe lângă
punctele importante de lucru:
În vederea realizării lucrărilor pentru frontul de captare precum şi montării instalaţiilor,
depozitarea temporară a acestora şi a materialelor folosite se va face imediat în ampriza
forajelor şi în ampriza incintei Gospodăriei de apă.
În vederea montării conductelor de aducţiune apă, depozitarea acestora şi a utilajelor folosite
se va face imediat în apropierea amprizei drumurilor care se înscriu în traseu.
2.7.2 Organizarea incintei.
2.7.2.1 Organizarea platformei incintei.
Lucrările de organizare de şantier ale Antreprenorului vor cuprinde în principal:

• Birou Manager Proiect
• Vestiar muncitori
• Magazie materiale
• Magazie deserv-scule
• WC ecologic
• Platforme depozitare
Lucrările pentru asigurarea facilitatilor vor cuprinde în principal:

− sala pentru sedinte,
− spatiu amenajat corespunzator pentru oficiu, dotat cu frigider,
− grup sanitar, dotat corespunzator.
De asemenea, birourile, sala de sedinte, oficiul vor fi complet mobilate; spatiile de lucru vor fi echipate
cu linii telefonice si internet, fax si cu calculatoare, imprimante, copiator.
2.7.2.2 Măsuri de protecţia contra incendiilor

În execuţie şi organizare vor fi respectate măsurile PSI prevăzute de normativele în vigoare. Dintre
măsurile prevăzute se menţionează:
- respectarea distanţei de siguranţă între construcţiile provizorii şi cele existente,
- instruirea şi formarea unei echipe dintre cei care vor lucra la obiectiv cu privire la măsurile de
prevenire şi stingere a incendiilor,
- menţinerea liberă a căilor de acces a autospecialelor,
- asigurarea unui spaţiu special pentru fumat.
Lista de dotări PSI pentru şantier:

a. Stingator cu pulbere presurizat permanent de 5 kg, 4 bucăţi, dispuse astfel:
- 3 bucăti lângă barăcile de la platforma Antreprenorului,
- o bucată lângă barăcile de la platforma facilitatilor Inginerului,
b. Punct PSI de exterior ,cu toate dotările: lada cu nisip, târnăcop, găleată etc.
2.7.3 Modul de amplasare a constructiilor.

Construcţiile care se vor amplasa sunt de tipul baracă metalică. Ele vor fi amplasate pe fundaţii din dale
de beton prefabricate, pentru a fi aşezate peste cota terenului amenajat.
Împrejurul barăcilor se vor prevedea trotuare perimetrale, pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor
şi pentru a permite circulaţia pietonală indiferent de vreme.
Barăcile vor fi amplasate în paralel, cu intespaţii între ele de cca, 2,0 m pentru a permite circulaţia.
Se vor respecta distanţele de siguranţă între construcţiile provizorii şi cele existente.
2.7.4 Amenajari.
Principalele amenajări ale organizarii de santier tehnologice sunt urmatoarele:
• panou identificare lucrare;
• Drumul de acces la platforma organizării de şantier
• Platforma generală amenajata
• Platforma pentru depozitare conducte şi echipamente
• Gardul de protectie al incintei organizării de şantier, prevăzut cu poartă acces
• Magazii şi barăci, birouri administrative (baraci metalice)
• Trotuare împrejurul barăcilor
• pichet PSI (stingătoare, lada cu nisip, târnăcop, găleţi etc);
• tablou electric de organizare de şantier, cu contor pentru înregistrarea consumurilor;
• racord de alimentare cu apă la reţeaua incintei, prevăzut cu apometru;
• în incinta organizării de şantier va fi prevăzut un WC ecologic pentru personalul constructorului;
• Iluminat perimetral
Se vor amenaja si mentine pe toata durata derularii Contractului spatii de lucru suficiente in fiecare
localitate unde se implementeaza contractul.
Antreprenorul va asigura pe toată perioada de execuţie a Lucrărilor şi va menţine curăţenia unor facilităţi
suficiente de W.C. şi spălare pentru angajaţii săi.
Contractantul va curăţi întreg şantierul ulterior ocupării acestuia cu lucrări, redându-l la starea initiala.
Contractantul va menţine şantierul într-o stare curată, ordonată şi igienică, pe întreaga perioadă cât el
este răspunzător de lucrare.
El se va asigura că angajaţii săi nu au o comportare incorectă pe şantier sau pe proprietăţile din
vecinătate.
2.7.5 Depozite de materiale.

Depozitele principale pentru materialele ce se pun în operă sunt prevazute în incinta organizării de
şantier principale (sediul şantierului).
2.7.6 Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier

Antreprenorul va respecta toate reglementările statutare sau alte reglementări privind siguranţa pe
şantier a personalului de conducere, execuţie, personalul Beneficiarului, Şefului de Proiect şi
persoane publice, ca rezultat al activităţii sale. Antreprenorul va obţine copii după toate
reglementările relevante în domeniu şi care vor fi disponibile la inspecţiile pe şantier.
Antreprenorul va notifica toate autorităţile publice, companiile utilitare şi proprietarii privaţi asupra
lucrărilor care îi vor afecta, cu cel puţin 7 zile înaintea începerii Lucrărilor.
2.7.7 Curăţenia în şantier

Contractantul va curăţi întreg şantierul ulterior ocupării acestuia cu lucrări, şi îl va întreţine fără
vegetaţie.
Contractantul nu va îndepărta de pe şantier nici o construcţie, fără a avea în prealabil permisiunea scrisă
a Beneficiarului.
Materialul rezultat ca urmare a curăţirii şantierului va fi proprietatea Beneficiarului. Contractantul
îl va retrage de pe şantier şi depozita într-un mod şi pe un amplasament care au acordul
Beneficiarului.
Contractantul va menţine şantierul într-o stare curată, ordonată şi igienică, pe întreaga perioada cât el
este răspunzăor de lucrare.
2.7.8 Serviciile sanitare

Antreprenorul va asigura pe toată perioada de execuţie a Lucrărilor şi va menţine curăţenia unor facilităţi
suficiente de W.C. şi spălare pentru angajaţii săi.
El se va asigura că angajaţii săi nu au o comportare incorectă pe şantier sau pe proprietăţile din
vecinătate. Costul asigurării şi întreţinerii acestora va fi inclus în preţul contractului.
2.7.9 Antemăsurătoarea;
Volumul III. Liste de Cantităţi cuprinde formulare, devize economice şi antemăsurători
corespunzătoare pentru soluţiile de la faza de licitatie.
Atasat volumului 3 sunt fisele tehnice ale principalelor echipamente din lucrare.
Proiectul tehnic-Listele de Cantitati au fost structurate din punct de vedere tehnic pe sase obiecte
majore, fiecare cu subobiectele aferente, delimitate de la faza de SF, prin Devizul General. Acestea
sunt:
• Ob. 1. Retea alimentare apa
• Ob. 2. Camine de vane
• Ob. 3. Statie de tratare si clorinare (inclusiv Obiecte Gospodaria de apa)
• Ob. 4. Captare subterana
• Ob. 5. Statie de pompare
• Ob.6. Rezervor de inmagazinare
Antemasuratorile sunt structurate pe urmatoarele categorii de lucrari:

- Obiectul 1: Reţea alimentare apa
 Conducte
 Terasamente, Constructii, Instalaţii
 Construcţii anexă pe conducte
 Terasamente, Constructii şi arhitectură
 Instalaţii şi echipamente hidromecanice
- Obiectul 2: Camine de vane
 Constructii Camine de vane
- Obiectul 3: Statie de tratare si clorinare (inclusiv Obiecte Gospodaria de apa)
 Obiecte GA
 Terasamente, Constructii, Instalaţii
 Construcţii anexă si retele in incinta
 Instalaţii şi echipamente electrice
- Obiectul 4: Captare subterana
 Constructii Captare
 Constructii şi arhitectură
 Instalaţii şi echipamente electrice  Racord electric
0.4 kW
 Constructii
- Obiectul 5: Statii de repompare SRP
 Constructii SRP – constructii
 Racord electric 0.4 kW
 Terasamente, Constructii
- Obiectul 6: Rezervor de inmagazinare
 Constructii Rezervor de inmagazinare  Terasamente, Constructii şi
arhitectură
 Racord electric 0.4 kW
 Terasamente, Constructii
Atasat volumului 3 sunt fisele tehnice ale principalelor echipamente din lucrare.
In Antemasuratori au fost prinse, sub forma de Devize financiare de procurare, echipamente care
sunt descrise in Fisele Tehnice. Devizele financiare de procurare de la Antemasuratori completeaza
specificatiile din Fisele Tehnice.
Atentie, Valoarea echipamentelor, care se trece in Tabelul Formular F4, va fi considerata numai in
formularele F4, sa nu se ia aceasta valoare de doua ori in cadrul Obiectelor din Devizul General.
3 MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂŢI.
3.1 Elemente generale

Prezentul proiect reprezintă documentatia la faza P.T. a obiectului de investiţii ”Infiintarea retea de
alimentare cu apa in comuna Tărtășești, judetul Dâmbovița.”
In cadrul prezentului volum se aprofundeaza solutiile de principiu cuprinse in Studiul de

Fezabilitate (şi Proiectul Tehnic elaborat in octombrie 2014) si se detaliaza solutiile constructive si
tehnologice definitive.
Pentru definitivarea schemei si instalatiilor de alimentare cu apa s-au avut in vedere concluziile
studiilor de teren, hidrogeologice si geotehnice si avizele obtinute din faza anterioara de proiectare
precum si standardele si normativele in vigoare.
Datele de bază privind dimensionarea sistemului de alimentare cu apă sunt cele din Studiul de
Fezabilitate (si Proiectul Tehnic elaborat in octombrie 2014) si datele furnizate de către Primăria
comunei Tartaresti.
Avand in vedere ca procedura de achizitie proiectare si executie lucrari a fost realizata in anul 2013
iar semnarea contractului initial de proiectare si executie a fost finalizata in 2014, a aparut o
problema importanta privind legislatia in vigoare la data intocmirii Proiectului Tehnic, respectiv
incetarea aplicabilitatii normativelor specifice dimensionarii sistemelor rurale (P66-2001 -
Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a
localităţilor din mediul rural, GP 106-04 - Reglementare tehnică "Ghid de proiectare, execuţie şi
exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural", etc) incepand cu data
de 01.01.2014 si utilizarea normativului NP 133-2013, lucru care a avut ca efect aparitia unor
diferente cantitative si solutii tehnice fata de cele prevazute in Studiul de Fezabilitate,
elaborat in 2013. Avand in vedere ca valoarea lucrarilor nu s-a modificat, conform legislatiei
in vigoare nu a fost necesar refacerea Studiului de Fezabilitate.
In cadrul prezentului proiect (şi Proiectul Tehnic elaborat in octombrie 2014) au fost aplicate
prevederile normativului NP 133-2013.
3.2 Clasa de importanţă

În conformitate cu HGR 766/1997 modificata si completata prin H.G. nr. 675/2002, categoria de
importanţă globală a lucrărilor ce constituie obiectul documentaţiei, stabilita conform Ordin
MLPAT nr. 31/N-1995, este ,, C ’’ (importanţă normală).
În conformitate cu STAS 4273/1983, lucrările de alimentare cu apă şi canalizare în localităţi rurale

se încadrează în clasa IV de importanţă specifică (construcţii definitive de importanţă principală).
Din punct de vedere al criteriilor:
Social economice, categoria de importanţă este 4 (alimentare cu apă)
Durata de exploatare, construcţia este definitivă (permanentă)
Rolul funcţional, construcţia este de importanţă principală
3.3 Asigurarea de calcul

Asigurarea de calcul pentru satisfacerea cerinţei de apă a folosinţei este de 80% pentru localităţi rurale.
Captarea apei din sursa subterană se va realiza in final pentru un debit maxim de 75 mc/h (21 l/s)
pentru captarea noua din satul Tărtășești. La aceasta data, din cele trei puturi forate noi se
estimeaza captarea unui debit de cca. 3x3.4 l/s=10.2 l/s la care se adauga un debit de cca. 1.5 l/s
din putul existent F1 Liceu Tărtășești.
3.4 Exigente de calitate si verificarea proiectului.

Legea nr. 10/1995 a introdus obligativitatea realizării şi menţinerii, pe toată durata existenţei construcţiei
şi instalaţiei, a cerinţelor esenţiale de calitate.
Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnologice de producţie se stabilesc şi
se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.
Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga
durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe fundamentale aplicabile: a) rezistenţă
mecanică şi stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
Conform HG nr. 925 din 20 noiembrie 1995 (actualizata 2003), sunt supuse verificării tehnice:
- documentaţia tehnică de proiectare necesară obţinerii autorizaţiei de construire;
- documentaţiile tehnice şi detaliile de execuţie sub formă de planşe, breviare de calcul, caiete de sarcini,
necesare pentru constatarea respectării cerinţelor impuse de lege
Conform REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 26 mai 2003 (*actualizată*),"Îndrumător pentru

atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii"*) (actualizată până la
data de 30 septembrie 2016*) :
(1) Pentru asigurarea calităţii proiectelor şi detaliilor de execuţie pe baza cărora se executa
construcţiile este obligatorie verificarea tehnica de calitate a acestora de către specialişti verificatori
atestaţi.
(2) Verificarea tehnica de calitate a proiectelor are ca scop realizarea unor construcţii care să
corespundă calitativ cel puţin unor niveluri minime de performanta prevăzute în Legea nr. 10/1995
privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare:
A - rezistenţă mecanică şi
stabilitate;
B - siguranţa în exploatare;
C - securitate la incendiu;
D - igienă, sănătate şi mediu;
E - economie de energie şi izolare termică;
F - protecţia împotriva zgomotului.
(3) Pentru atingerea nivelurilor minime de performanta prevăzute la alin. (2) vor fi respectate
reglementările tehnice în vigoare la data elaborării proiectelor.
Verificarea proiectului se va face la domeniile :

A1 – Rezistenţă mecanică şi stabilitate pentru construcţii civile, industriale, agrozootehnice;
energetice; telecomunicaţii; miniere; edilitare şi de gospodărie comunală - cu structura din
beton, beton armat, zidărie, lemn;
A2 - Rezistenţă mecanică şi stabilitate pentru construcţii civile, industriale, agrozootehnice;
energetice; telecomunicaţii; miniere; edilitare şi de gospodărie comunală - cu structura de
rezistenta din metal, lemn;
D – Igienă, sănătate şi mediu pentru toate domeniile;
B 9 – Siguranţa în exploatare la construcţii edilitare şi de gospodărie comunală;
o Is - Instalatii sanitare, care cuprind:
 instalatii sanitare interioare;
 instalatii exterioare de alimentare cu apa;
 instalatii exterioare de canalizare;
 instalatii de stingere a incendiilor;
o Ie - Instalatii electrice, care cuprind:
 instalatii electrice, inclusiv pentru curenti slabi;
 instalatii de protectie la descarcari atmosferice;
 instalatii de automatizare si semnalizare pentru instalatii sanitare, termice si de
gaze;
 instalatii de avertizare si de prevenire a incendiilor;
 instalatii de telecomunicatii si de transmitere a informatiilor.
3.5 Standarde si normative pentru dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa in mediu rural.
In ianuarie 2014 au fost abrogate toate standardele si normativele care se foloseau in proiectarea
sistemelor de apa si de canalizare in mediul rural. Incepand cu aceasta data, nu mai exista standarde
si normative specifice pentru proiectarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare in mediul
rural (mai exista doar unele specificatii pentru anumite solutii tehnice, de exemplu distanta dintre
hidranti).
La dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa si a sistemelor de canalizare pentru localitati sunt
in vigoare urmatoarele principale standarde si normative, aparute in ani diferiti:
• SR 1343/1-2006 - Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi
urbane şi rurale.
• SR 1846/1-2006 - Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 1: Determinarea
debitelor de ape uzate de canalizare
• SR 1846/2-2007 - Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 2: Determinarea
debitelor de ape meteorice
• STAS 4165-88 - Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii generale.
• GE 052-04 - Reglementare tehnica ”Ghid pentru executia si exploatarea rezervoarelor
metalice pentru înmagazinarea apei potabile”
Pentru dimensionarea unui sistem de alimentare cu apa si a unui sistem de canalizare este
necesar aplicarea prevederilor "Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor
de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Indicativ NP 133-2013" precum si a
standardelor si normativelor în vigoare, inclusiv cele conexe, care implică următoarele modificări
fata de prevederile P66-2001 si GP 106-04 (anulate):
• SR 1343/1-2006 modifică modul de calcul al necesarului de apa, fata de P66-2001, in sensul
că introduce detaliat consumuri, norme de consum si coeficienti, prevederi cu aplicabilitate
atat pentru mediul urban cat si pentru mediul rural.
• SR 1343/1-2006 modifică modul de calcul al rezervoarelor, fata de P66-2001 si STAS 416588,
in sensul că introduce obligativitatea celor 3 volume de stocare: volum de compensare, volum
de avarie si volum de incendiu.
• SR 1343/1-2006 modifică modul de calcul al debitelor de dimensionare pentru obiectele după
rezervor, fata de P66-2001, in sensul că introduce obligativitatea considerarii debitelor pentru
hidrantii interiori.
Din punct de vedere al calității apei, sunt aplicabile următoarele prevederi:

• Conform Lege 458 din 8 iulie 2002, se cere pentru indicatorul clor rezidual maxim 0,5 mg/l la
intrarea în rețea și MAXIM 0,25 mg/l la capăt de rețea.
• Conform OG 1 din 19.01.2011, se cere pentru clor rezidual maxim 0,5 mg/l la iesirea din stația
de tratare și MINIM 0,1 mg/l la capăt de rețea.
• Conform HG nr. 974/2004: (2) Producătorul de apă trebuie să asigure prelevarea și analizarea
săptămânală a unei probe de apă de la ieșirea din fiecare rezervor de înmagazinare în funcțiune,
pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme totale, E. coli,
streptococi fecali, număr de colonii la 22°C și la 37°C, turbiditate și dezinfectantul rezidual.
Din punct de vedere al asigurarii distantelor de protectie sanitara, conform HOTARARE nr. 930
din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica:
• In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si care sunt executate
astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratului captat fata de suprafata terenului si fata
de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protectie
sanitara cu regim sever, care va fi circulara, cu centrul pe pozitia forajului si raza de 10 m;
• a)statii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
• b)instalatii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei;
• c)rezervoare ingropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
• d)aductiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;
• e)alte conducte din retelele de distributie, 3 m.
Pentru rezervoarele supraterane nu exista prvederi legale, uzual, in practica, se considera o raza de
protectie sanitara de 10 m.
Deasemeni, uzual, in practica, conductele de aductiune nu se imprejmuiesc.
• Conform prevederilor HG 930 din 11 august 2005, la captare, zona de protecţie sanitară cu
regim sever s-a dimensionat pe baza criteriului timpului de tranzit de 20 de zile. Pe baza datelor
existente, s-a considerat distanţa de protecţie existentă, o raza de cca. 10,0 m împrejurul
puţurilor forate, ţinînd cont de prevederile normativului în ceea ce priveşte adîncimea stratului
captat şi pericolul de contaminare al acestui strat, este suficientă. Se realizează incinte cu
dimensiunile de 20,0x20,0 m, având în vedere adâncimea a forajelor.
• S-au respectat prevederile Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate
publica privind mediul de viata al populatiei, respectiv Art. 23. Zona de protectie sanitara a
fost prevazuta ingradita, prevazuta cu panouri de avertizare, perimetral este prevazuta o rigola
pentru a nu balti apele pluviale.
• La proiectarea conductelor de apa potabila s-au respectat prevederile HOTĂRÂRE nr.930 din
11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de
protecţie sanitară şi hidrogeologică.
• La proiectarea intersecţiei conductelor de apă potabilă cu canalele sau conductele de canalizare
a apelor uzate ori meteorice, conductele de apă potabilă au fost prevazute sa se amplaseze
deasupra canalului sau conductei de canalizare, asigurându-se o distanţă între ele de minimum
0,40 m pe verticală.
• În zonele de traversare cu conductele de canalizare a apelor uzate ori meteorice, conductele de
apa potabila se vor executa din conducte PEID protejate in tuburi metalice, pe o lungime de 5
m, de o parte şi de alta a punctului de intersecţie.
• Atunci când, din cauze obiective, nu se pot îndeplini condiţiile prevăzute, se vor lua măsuri
speciale care să prevină exfiltrarea apelor din canalele sau conductele de canalizare a apelor
uzate.
Pentru dimensionarea unui sistem de canalizare in mediul rural este necesar aplicarea prevederilor
standardelor si normativelor în vigoare, respectiv:
• NTPA-011 - Norma tehnica din 28/02/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 187 din
20/03/2002 privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti,
• NTPA-002/2002- Normativul din 28 februarie 2002 (Normativul din 2002) privind conditiile
de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de
epurare,
• NTPA-001/2002 - Normativ din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de incarcare cu
poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali, HG nr.
352/2005 privind modificarea şi completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme
privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate - M.Of. nr. 398/11.05.2005
Urmatoarele normative si-au incetat aplicabilitatea incepand cu 01.01.2014 :

• NP-089-03 - Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor
uzate orăşeneşti – Partea a III-a : Staţii de epurare de capacitate mică (5<Q≤50 l/s) şi foarte
mică (Q≤5 l/s)
• NP 032-99 – Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor
uzate orăşeneşti – Partea I : Treapta mecanică
• NP 088-03- Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate
orăşeneşti – Partea a II-a : Treapta biologică
• NP 107-04 - Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor
uzate orăşeneşti - Partea a IV-a: treapta de epurare avansată a apelor uzate.
Conform Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind
mediul de viata al populatiei Art. 11
(1) Distantele minime de protectie sanitara intre teritoriile protejate si o serie de unitati care produc
disconfort si riscuri asupra sanatatii populatiei sunt urmatoarele:
- Statii de epurare a apelor uzate: 300 m
- Statii de epurare de tip modular (containerizate): 100 m
- Statii de epurare a apelor uzate industriale: 300 m
- Paturi de uscare a namolurilor: 300 m
- Bazine deschise pentru fermentarea namolurilor: 500 m
- Depozite controlate de deseuri periculoase si nepericuloase: 1.000 m
- Incineratoare pentru deseuri periculoase si nepericuloase: 500 m
3.6 Date de proiectare - debite de calcul (cerinţa de apă)

Datele considerate sunt date furnizate de Primăria comunei Tartaresti, date din Studiul de Fezabilitate si
date din surse publice:
SCOLI GRADINITE Inst. Publice Disp Uman
Localitate Locuit Nr Elevi Person Nr Copii Person Nr Person Nr Angaj Pacie

Bâldana 2047 1 160 15 1 60 5 1 3 5
Tărtășești 2305 2 599 52 1 100 5 3 50 1 5 15
Gulia 1522 1 160 10 1 30 5 1 2 5
Gospodarii 1803
Locuinte 2319
TOTAL 5874 4 919 77 3 190 15 3 50 3 10 25
Bâldana 160 15 1 60 5 0 0 1 3 5
Tărtășești 599 52 1 100 5 3 50 1 5 15
Gulia 160 10 1 30 5 0 0 1 2 5
Disp Veter Soc. Com. Soc. Agricole
Localitate Locuit Nr Nr Angaj Pacie Nr Angaj Nr Angaj

Bâldana 2047 1 89 178 2 40
Tărtășești 2305 2 1 3 5 224 448 1 100
Gulia 1522 1 58 116
Gospodarii 1803
Locuinte 2319
TOTAL 5874 4 1 3 5 371 742 3 140
Bâldana 0 0 0 89 178 2 40
Tărtășești 1 3 5 224 448 1 100
Gulia 0 0 0 58 116 0 0
În comuna exista urmatoarele institutii publice :

• Gradinite : 3 unitati (estimat 15 angajati si cca. 190 preşcolari)
• Scoli : 4 unitati (estimat 77 angajati si cca. 919 şcolari, din care 480 invatamant primar)
• Cabinet medical uman: 2 unitati (5 angajati)
• Dispensar: 3 unitate (cca. 10 angajati)
• Dispensar veterinar : 1 unitate (3 angajati)
• Primarie : 1 unitate (cca. 20 angajati)
• Post politie : 1 unitate (cca. 20 angajati)
• Post jandarmi : 1 unitate (cca. 10 angajati)
În institutiile publice exista un numar de cca. 142 angajati si cca. 1109 de şcolari şi preşcolari.
Ritmul de dezvoltare avut in vedere la dimensionarea obiectelor sistemului de apa pentru etapa a
IIa (de perspectiva) este de 1,2% pe an pentru urmatorii 20 ani.
Avand in vedere amplasarea celor trei sate componente ale comunei Tărtășești si existenta unui
sistem de canalizare cu statie de epurare in satul Gulia, la faza de Studiu de Fezabilitate s-a stabilit
pentru investitia curenta sa se execute un sistem de alimentare cu apa , in investitia curenta numai
pentru satele Tărtășești si Gulia, care sa poata alimenta in viitor si satul Bâldana. Captarea si
gospodaria de apa noua au fost amplasate in satul Tărtășești.
Dimensionarea sistemului de alimentare cu apa s-a realizat pentru intraga comuna, urmand ca
rezervorul de apa si forajele prevazute in prezenta investitie sa fie extinse ulterior, in cadrul altor
investitii.
Avand in vedere aceasta schema tehnologica prevazuta, calculele de dimensionare a sistemului nou
de alimentare cu apa s-au realizat pentru intreaga comuna si separat s-au estimat consumurile de
apa pentru fiecare sat, pentru evaluarea necesitatilor viitoare:
• Sat Bâldana
• SatTărtășești
• Sat Gulia
Pentru dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa s-au luat in considerare consumatorii aferenti
pentru fiecare din aceste sate:
stas ales Tărtășești Tărtășești Bâldana Gulia
Nevoi publice, 30 ... 60 30 63 58 3 2

angajati, asimilati
birouri (SR
1343/1-2006)
Nevoi publice, 5 ... 10 10 30 20 5 5

asimilati
consumator
magazin (SR
1343/1-2006)
Nevoi publice, 20 ... 30 30 92 57 20 15

angajati, asimilati
Şcoală fără
internat (SR
1343/1-2006)
Nevoi publice, 20 ... 30 20 1109 699 220 190

elevi, asimilati
Şcoală fără
internat (SR
1343/1-2006)
TOTAL 21.23 1,294 834 248 212

(MEDIE
PONDERATA)
Activitate
economica
locala Tărtășești Tărtășești Bâldana Gulia
Asociatii
agricole, pers. 140 100 40 0
angajati 30
Agenti
economici, pers. 742 448 178 116
angajati 30
q sp
Animale UM (l/zi) Tărtășești Tărtășești Bâldana Gulia
Bovine capete 60 250 98 87 65
Cabaline capete 50 49 19 17 13
Porcine capete 30 952 374 332 246
Conform datelor din Studiul de Fezabilitate si din breviarul de calcule din cadrul Proiectului Tehnic
privind debitele de apă pentru comuna Tartaresti, în Etapa a II-a, de perspectiva, necesarul de
apă şi debitele caracteristice de apă potabilă sunt următoarele:
Comuna
Tărtășești Cerinta de apa Etapa II
Qs zi med =
783.14 mc/zi = 9.06 l/s
Qs zi max = 1041.53 mc/zi = 12.05 l/s
Qs orar max = 127.96 mc/h = 35.54 l/s
Q sursă = QIC=
1752.5 mc/zi = 20.28 l/s
N puturi = 6
Q put = 3.38 l/s 12.17 mc/h
Q aductiune etII = QIC= 20.28 l/s
Q dim retea = QIID= 144.9 mc/h = 40.26 l/s
Q ver retea = QIIV= 107.7 mc/h = 29.91 l/s
Q SP retea = 144.9 mc/h = 40.26 l/s
Configuratie SP 2A+1R
N pompe A = 2
Q pompa A = 72.47 mc/h = 20.13 l/s
Calculele de dimensionare a sistemului de alimentare cu apa pentru comuna Tărtășești sunt prezentate
tabelar in Volumul II, Breviare de calcule.
In cazul comunei Tărtășești, situatia NECESARULUI SI CERINTEI DE APA PENTRU POPULATIA

DESERVITA PRIN PREZENTUL PROIECT este urmatoarea:
Pop
Locuit deservita
recensamant prin
Localitate 2011 proiect
Tartasesti 2305 2305
Baldana 2047 205
Gulia 1522 1522
Gospodarii 1803
Locuinte 2319
TOTAL 5874 4032
• Debitul de apa mediu zilnic (necesar) pentru etapa actuala este estimat la 485 mc/zi (4032
locuitori de calcul) iar pentru etapa de perspectiva este estimat la 661.2 mc/zi (5874 locuitori
de calcul)
1 2 3 8 9 10 11
Etapa I 343.94 475.67 57.57

TOTAL GENERAL
Etapa II 485.1 642.19 78.39
B. Rezultate Necesar de apa
Qzimax I 475.67 mc/zi 5.51 l/s
Qzimax II 642.19 mc/zi 7.43 l/s
Qorarmax I 57.57 mc/ora 15.99 l/s
Qorarmax II 78.39 mc/ora 21.77 l/s
1 2 3 8 9 10 11
Etapa I 455.56 636.70 77.70

TOTAL GENERAL
Etapa II 661.2 879.30 108.03
B. Rezultate Necesar de apa
Qzimax I 636.70 mc/zi 7.37 l/s
Qzimax II 879.30 mc/zi 10.18 l/s
Qorarmax I 77.70 mc/ora 21.58 l/s
Qorarmax II 108.03 mc/ora 30.01 l/s
• Debitul de apa maxim zilnic (necesar) pentru etapa actuala este estimat la 642.15 mc/zi
(4032 locuitori de calcul) iar pentru etapa de perspectiva este estimat la 879.30 mc/zi (5874
locuitori de calcul)
• Debitul de apa mediu zilnic (CERINTA) pentru etapa actuala este estimat la 574 mc/zi (4032
locuitori de calcul) iar pentru etapa de perspectiva este estimat la 661.2 mc/zi (5874 locuitori
de calcul)
Comuna 4032 locuitori
Tartasesti Cerinta de apa Etapa II
Qs zi med = 574.55 mc/zi = 6.65 l/s 209,711.71 mc/an 1
Qs zi max = 760.68 mc/zi = 8.80 l/s
Qs orar max = 92.85 mc/h = 25.79 l/s

33.95 mc/h
Comuna
Tartasesti Cerinta de apa Etapa II
Qs zi med = 783.14 mc/zi = 9.06 l/s 285,845.15 mc/an
Qs zi max = 1041.53 mc/zi = 12.05 l/s
Qs orar max = 127.96 mc/h = 35.54 l/s

73.02 mc/h
3.6.1 Debite de calcul sistem de alimentare cu apa

Debitele de dimensionare ale obiectelor sistemului de alimentare cu apa pentru comuna Tărtășești sau
considerat conform SR 1343-1:2006.
Pentru întreaga comuna rezulta urmatoarele debite caracteristice de apa potabila, pentru etapa de
perspectiva, conform breviare de calcule pentru apa potabila:
APA Comuna Tărtășești Necesar de apa Etapa II

Qzi med Qzi max Qor max
m3/zi l/s m3/zi l/s m3/h l/s
661.15 7.65 879.30 10.18 108.03 30.01
APA Comuna Tărtășești Cerinta de apa Etapa II

Q s zi med Q s zi max Q s or max Qdim retea Qver retea
3
m /zi l/s 3
m /zi l/s 3
m /h l/s 3
m /h l/s m3/h l/s
783.14 9.06 1,041.53 12.05 127.96 35.54 144.93 40.26 107.66 29.91
Debite caracteristice de apa uzata:

Conform SR 1846/1-2006, se admite principiul: cantitatile de apa uzata sunt identice cu cele
preluate din sistemul centralizat de alimentare cu apa. Pentru calculul debitelor de ape uzate s-a
considerat coeficientul de restitutie egal cu 1.
Debitele de dimensionare ale obiectelor sistemului de canalizare menajeră s-au considerat conform SR
1343-1:2006 şi STAS 1846-1/06.:
Q u zi med = 1x Q zi med
Q u zi max = 1x Q zi max
Q u orar max = 1x Q or max
Pentru calculul debitului orar minim de ape uzate s-a ales coeficientul p = 0,1, corespunzător unui număr
de locuitori cuprins între 1001 şi 10000.
În tabelul următor se prezintă în mod centralizat debitele care au rezultat:
Necesar de apa
APA Comuna Tărtășești Etapa II
Qzi med Qzi max Qor max
m3/zi l/s m3/zi l/s m3/h l/s
661.15 7.65 879.30 10.18 108.03 30.01
Coef rest 1.00
Nr. locuit.: 7,168
P 0.10
CANAL Comuna Tărtășești Debite caracteristice de canalizare

Qu zi med Qu zi max Qu or max Qu or min
3 3 3 3
m /zi l/s m /zi l/s m /h l/s m /h l/s
783.14 9.06 1,041.53 12.05 127.96 35.54 12.80 3.55
Apele meteorice se vor colecta si evacua in continuare prin rigole stradale si sunt evacuate in receptori
naturali din zona.
PENTRU STATIA DE EPURARE:

Pentru proiect:
Qu zi med = 574.55 mc/zi = 6.65 l/s
Qu zi max = 760.68 mc/zi = 8.80 l/s
Qu orar max = 92.85 mc/h = 25.79 l/s
Qu orar min = 9.29 mc/h = 2.58 l/s
Nr. Locuitori = 4,032 LE
Pentru intreaga comuna

Qu zi med = 783.14 mc/zi = 9.06 l/s
Qu zi max = 1,041.53 mc/zi = 12.05 l/s
Qu orar max = 127.96 mc/h = 35.54 l/s
Qu orar min = 12.80 mc/h = 3.55 l/s
Nr. Locuitori = 5,874 LE
3.7 Date de proiectare - Calitatea apei brute
Din datele prezentate în Studiul de Fezabilitate, rezultă că apa captată din stratele acvifere pentru
forajele existente poate avea depasiri la indicatorul amoniu si fier fata de limitele admise de Legea
privind calitatea apei potabile nr.458/2002 modificată şi completată prin Legea nr.311/2004., ceea
ce conduce la faptul că necesară o staţie de tratare a apei din punct de vedere fizico-chimic si este
necesară o staţie de clorinare pentru tratarea apei din punct de vedere biologic.
Avand in vedere toate datele, se presupune ca puturile noi vor avea apa bruta cu incadrarea in limitele
de potabilitate, posibil totusi sa existe depasiri la indicatorii mentionati.
Avand in vedere aceste date, schema de tratare va fi definitivata dupa executia primului foraj, care va
avea caracter de explorare/exploatare si apoi a forajelor ulterioare.
La aceasta faza, conform datelor existente, s-a prevazut o schema tehnologica care cuprinde urmatoarele
componente tehnologice:
Debitmetru cu impulsuri pentru dozarea solutiei de hipoclorit si controlul tratarii apei
Statie de tratare a apei pentru eliminarea fierului si amoniului (posibil si nitrati si mangan)
Statie de clorare pentru dezinfectie si eventual pentru preclorare, daca va fi cazul, care va
consta dintr-un rezervor de stocare a solutiei de hipoclorit si doua pompe dozatoare (1A+1R).
Hipocloritul folosit are o concentratie de 3-12%.
Alimentarea cu apa a localitatilor din mediul rural trebuie sa indeplineasca conditiile unei scheme
tehnologice simple, care sa conduca la investitii specifice reduse si la o exploatare sigura, cu
minimum de personal calificat, deci pe cat posibil sa aiba un inalt grad de autonomie de functionare,
bazata pe sisteme simple de automatizare.
Clorarea apei potabile se va realiza cu hipoclorit de sodiu, soluţie concentraţie 3-12%. Utilizarea clorului
se face pentru:
• dezinfectare (distrugerea germenilor patogeni si a microorganismelor daunatoare sanatatii);
• oxidarea substantelor organice si a unor compusi anorganici in scopul corectarii unor calitati
chimice si fizice ale apei.
Clorarea apei se face cu soluţie de hipoclorit de sodiu prin intermediul aparatelor de dozare.
Conform OG 1 din 19.01.2011, clorarea se face cu o doză de clor care asigură o concentraţie de
maxim 0,5 g/mc (mg/l) la iesirea din staţia de tratare, care asigură la ieşirea din gospodăria de apă
o concentraţie de cca. 0,25 g/mc iar la capăt de retea o concentraţie de minim 0,1 g/mc (mg/l).
Conform Lege 458 din 8 iulie 2002, se prevede pentru clor rezidual maxim 0,5 mg/l la intrarea în
reţea şi MAXIM 0,25 mg/l la capăt de reţea.
• Conform OG 1 din 19.01.2011, se cere pentru clor rezidual maxim 0,5 mg/l la iesirea din staţia
de tratare şi MINIM 0,1 mg/l la capăt de reţea.
• Conform HG nr. 974/2004: (2) Producătorul de apă trebuie să asigure prelevarea şi analizarea
săptămânală a unei probe de apă de la ieşirea din fiecare rezervor de înmagazinare în funcţiune,
streptococi fecali, număr de colonii la 22°C şi la 37°C, turbiditate şi dezinfectantul rezidual.
Dozarea clorului in apa potabila a fost facuta astfel incat, conform STAS 1342-1991 paragraf 2.3.1,
tabel 3, continutul de clor rezidual la consumator in punctul cel mai indepartat sa fie intre 0,10-0,28
mg/l si la intrarea in retea de maxim 0,55mg/l.
In conformitate cu SR 9296-1996 sunt prevazute doua aparate de dozare clor (pompe dozare hipoclorit
de sodiu) montate in instalatie, din care unul in rezerva.
Debitul pentru care se aleg dozatoarele de clor este cel al debitului de apa maxim captat.
3.7.1 Schema tehnologica si descrierea constructiva a sistemului de alimentare cu apa

Investitia actuala prevede realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru comuna Tărtășești care
sa contina captarea apei subterane, tratarea acesteia, stocarea in rezervoarele din gospodăria de apă
si reţeaua de distributie alimentata prin pompare.
Schema de tratare va fi definitivata dupa executia primului foraj, care va avea caracter de
explorare/exploatare.
Din punct de vedere tehnologic, lucrările prevăzute in prezentul proiect au ca scop captarea apei
din sursa subterana, tratarea apelor captate in statia de tratare, inmagazinarea apei tratate, pomparea
apei in reteaua de distributie si realizarea modernizarii si extinderii retelei de distributii existente.
Schema tehnologica a sistemul de alimentare cu apă, elaborată la PT pe baza datelor din SF si pe baza
situatiei existente la aceasta data, cuprinde un sistem de alimentare cu apa pentru comuna
Tărtășești.
Sistemul de alimentare cu apa pentru comuna Tărtășești cuprinde:
• Captarea apei din 3 puţuri forate noi H=83 m si un put forat existent H=45 m in apropiere, la
liceul din satul Tartaresti
• Conducte de Aducţiune 1 de la Captare la Gospodăria de apă din satul Tartaresti (conductele
de aductiune sunt din HDPE PE100 De 75/110/140/200 mm, L=838.62 ml, conducta finala,
PEHD De 200mm, L=126.32m);
• Gospodăria de apă noua din satul Tartaresti, care conţine actual doua rezervoare metalice de
600 mc fiecare (si ulterior inca un rezervor de 600 mc), Statia de tratare pentru eliminare fier
si amoniu si statia de clorare pentru dezinfectia apei, cu hipoclorit de sodiu si o statie de
pompare pentru reteaua de distributie.
• Aductiune 2 spre reteaua de distributie, HDPE PE100 De 315 mm, L= 250.78 m.
• Reţeaua de distribuţie noua pentru comuna, L = 31,741.55 m cu alimentare prin pompare, cu
conducte din polietilena PEHD PE100 PN 10, De 110-315 mm.
Din punct de vedere constructiv, sistemul nou de alimentare cu apa pentru comuna Tărtășești cuprinde
următoarele componente in cadrul prezentei investitii:
• Captarea apei subterane. Frontul de captare este amplasat in intravilanul satului Tartaresti si
este format din trei puţuri noi P1, P2, P3 de 83 m adancime; si un put existent P4 (F1 Liceu
Tărtășești) de 45 m adancime. Forajele noi vor fi echipate cu cate o electropompa submersibila
amplasata la adancimea de cca. 45 m, avand Qp=3.99 l/s; Hp=70-100 mCA, iar forajul existent
va fi reechipat cu o pompa noua, Qp=2.78 l/s, Hp=62.5 m, pentru a asigura presiunea necesara
la statia de tratare. Captarea apei din sursa subterană se va realiza in final pentru un debit
maxim de 75 mc/h (21 l/s) pentru captarea noua din satul Tărtășești. La aceasta data, din cele
trei puturi forate noi se estimeaza captarea unui debit de cca. 3x3.4 l/s=10.2 l/s la care se
adauga un debit de cca. 1.5 l/s din putul existent F1 Liceu Tărtășești.
• Conducte de aducţiune I – apa captată de la fiecare put va fi pompată printr-o conductă de
polietilenă de înaltă densitate PEHD PE100 Pn10 De 75 mm. Astfel, conductele de la puturi
se unesc intr-un punct comun Ac0, de unde pleaca o conducta de legatura spre cele trei
rezervoare din Gospodăria de apă; conductele de aductiune sunt din HDPE PE100 De
75/110/140/200 mm, L=838.62 ml; pe conducta de aducţiune, datorita presiunii relativ mici si
a traseului scurt nu au fost prevăzute masive de ancoraj; În cabina puturilor au fost prevazute
vane automate de aerisire/dezaerisire, iar la iesire s-a prevazut cate o vana ingropata;
• Gospodăria de apa care cuprinde:
• Camin debitmetru pe conducta de aducţiune de la captare, pentru controlul tratarii si clorării,
• Statie de tratare a apei, pentru eliminarea amoniului si fierului (eventual nitrati si mangan).
Tratarea apei se face prin:
o Preclorarea apei brute, pentru oxidarea fierului si amoniului o Filtru cu pat
catalitic pentru eliminarea fierului si amoniului
o Filtre denitrificatoare automate duplex pentru eliminare amoniu cu rasini
schimbatoare de ioni (s-au prevazut deoarece analizele de apa la unele statii de
tratare existente arata depasiri la indicatorul amoniu, desi statiile sunt prevazute
cu filtre cu pat catalitic si filtre cu carbune activ)
o Filtre cu carbune activ, in principal pentru eliminare clor rezidual (clor
nereactionat cu fierul si amoniul din apa bruta)
o cladire prefabricata tip container pentru statia de tratare.
o Bazin de decantare apa de la spalare filtre si colector de evacuare apa decantata.
o Platforma de uscare namol decantat
• Staţia de clorare –Tratarea locală a apei pentru eliminare fier si amoniu si pentru dezinfecţie,
Qsursa =20.28 l/s (75 mc/h). Clorarea se face cu o instalaţie de hipoclorit de sodiu, pentru
debitul de Q=20.28 l/s (75 mc/h). Se prevede o instalaţie de clorare cu hipoclorit, care va consta
din:
o recipient de stocare si dozare hipoclorit diluat 3-12%, o pompe de dozare 1A+1R
pentru preclorare (eliminare fier si amoniu), o pompe de dozare 1A+1R pentru
clorare (dezinfectie),
o instalatie de masura clor rezidual la plecarea din statia de pompare,
• cladire prefabricata tip container pentru statia de clorare si pentru camera operatorului.
o camin clorare pentru dezinfectie, cu punct de injectie urmat de un mixer static si
vane de izolare rezervoare
o rezervor metalic de înmagazinare 2 x 600 m3 ce asigură compensarea variaţiilor
orare şi păstrează resursa intangibila de avarie si de incendiu pentru reţele de
distribuţie a apei; Cuprinde si un racord pentru alimentarea autospecialelor pentru
stins incendiu.
o Lira de aerisire pe plecarea rezervorului, pentru pastrarea/controlul volumelor
intangibile
o camin de vane pe plecare, pentru izolarea rezervoarelor
o Camin de vane de by-pass intre alimentarea rezervoarelor si plecarea
rezervoarelor
o Staţie de pompare a apei în reţeaua de distribuţie – (reteaua de distributie este
alimentata cu apa prin pompare); Qp=40.26 l/s, Hp max=60.0 mCA,
Pm=3x18 kW
o Camin apometru/debitmetru dupa plecarea din statia de pompare, pentru
controlul volumelor de apă consumate în reţeaua de distribuţie.
o Retele de canalizare, apa potabila si retele tehnologice in incinta Gospodariei de
apa
o Postul TRAFO, care alimenteaza consumatorii din incinta gospodariei de apa si
consumatorii de la frontul de captare.
• Aducţiune 2 sat Tartaresti:
o Execuţie conducta de Aducţiune 2 de la statia de pompare spre reteaua de
distribuţie, conducta HDPE PE100 PN 10 De 315 mm, L=250.78 m.;
Reţeaua noua de distribuţie, Ltotal= 31,741.55 m, care cuprinde:
o Reţeaua de distribuţie a apei potabile, cu alimentare prin pompare, cu conducte
din polietilena PEHD PE100 PN 10, De 110-315 mm; Reţeaua noua de distributie
prevazuta in prezenta investitie deserveste integral satele
Tartaresti si Gulia si partial satul Bâldana L= 31,741.55 m;
o Reţeaua noua de distributie asigură transportul debitului de dimensionare de
40,26 l/s, debitul maxim orar si a celui pentru stingerea incendiului de 5 l/s
(hidranti interiori sau exteriori).
o Pe reţeaua de distribuţie au fost prevăzuti vane de aerisire, vane de golire, vane
de linie, în camine si 31 hidranţi supraterani si subterani pe trotuare.
o 4 Subtraversari ale drumului national DN 7, cu conducte PEHD Pn10
De110/180/200 mm, protejate de o teava din OL (conform STAS 9312-87
Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte)..
DN 7 Km Conducta retea Conducta protectie (m) amonte aval

o Trei subtraversari a drumului judetean DJ 701B, cu conducte PEHD Pn10 De

110/180 mm, protejate de o teava din OL (conform STAS 9312-87
Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte).

DJ 701B Km Conducta retea Conducta protectie (m) amonte aval

o Bransamente pe DN 7 N=522 buc

o Bransamente pe DN 71 N=0 buc
o Bransamente pe DJ 701B N=31 buc
o Bransamente diverse pe alte strazi N=47 buc
o Execuţie construcţii anexe pe reţeaua de distribuţie
a. Retele noi de distributie in satul Bâldana

Prin proiect se vor executa conducte de apa in lungime totala L=749.48 m, din care pe strada
Independentei (DN7) 749.48 m retea de distributie din conducte de polietilena PEHD PE100 PN 10 De
110/140 mm, mai exact pe ambele parti ale strazii Independentei (DN7) – de la limita de localitati pana
la sensul giratoriu unde se ramifică din acest drum șoseaua națională DN71.
Caracteristicile principale ale sistemului de distributie (lungimi, diametre, materiale) sunt prezentate
in tabelul urmator.
PT - INVESTITIE CURENTA RETEA APA POTABILA COMUNA TĂRTĂȘEȘTI
De De De De De De De Lungime
Strada/Sat Tip conducta
315mm 200mm 180mm 160mm 140mm 125mm 110mm [m]
SAT BÂLDANA
Str. Independentei (DN7) tr.5 PEHD PE100 PN10 364.31 364.31
Total DN 7 Sat Bâldana PEHD PE100 PN10 0.00 0.00 0.00 0.00 364.31 0.00 385.17 749.48
b. Retele noi de distributie in satul Tartaresti

Independentei (DN7) 11,650.84 m retea de distributie din conducte de polietilenă PEHD PE100 PN
10 De 110/140/125/160/180/200 mm, pe DJ 701B se vor executa L=3339.70 m retea de distributie
din conducte de polietilenă PEHD PE100 PN 10 De 110/315 mm, iar pe strazile din localitate
L=2,639.16 m retea de distributie din conducte de polietilenă PEHD PE100 PN 10 De 110 mm.
Caracteristicile principale ale sistemului de distributie (lungimi, diametre, materiale) sunt
prezentate in tabelul urmator.
SAT TARTASTESTI
Str. Independentei (DN7) tr.4 PEHD PE100 PN10 224.20 1698.31 1995.77 3918.28
Total DN 7 Sat Tărtășești PEHD PE100 PN10 0.00 2401.09 243.12 1698.31 1995.77 1483.90 3828.65 11650.84
DJ 701B tr.1 PEHD PE100 PN10 1663.02 1663.02
DJ 701B tr.2 PEHD PE100 PN10 155.78 155.78
DJ 701B tr.3 PEHD PE100 PN10 1503.64 1503.64
DJ 701B tr.4 PEHD PE100 PN10 8.46 8.46
DJ 701B tr.5 PEHD PE100 PN10 8.80 8.80
TOTAL DJ 701B PEHD PE100 PN10 155.78 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3183.92 3339.70
Str. Mircea cel Batran (DC 152) PEHD PE100 PN10 1026.02 1026.02
Conducta de la GA PEHD PE100 PN10 250.78 250.78
Str. Petre Ispirescu (DS 191) PEHD PE100 PN10 438.19

438
Str. L. Rebreanu PEHD PE100 PN10 409.73 409.73
Str. G. Cosbuc PEHD PE100 PN10 164.92 164.92
Str. M. Eminescu PEHD PE100 PN10 292.39 292.39
Str. M. Eminescu Tr 2 PEHD PE100 PN10 57 57.13
Total Strazi PEHD PE100 PN10 250.78 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2388.38 2639.16
TOTAL SAT TĂRTĂȘEȘTI
PEHD PE100 PN10 406.56 2401.09 243.12 1698.31 1995.77 1483.90 9400.95 17629.70
(DN+DJ + Strazi)
b. Retele noi de distributie in satul Gulia

Independentei (DN7) 1,656.80 m retea de distributie din conducte de polietilenă PEHD PE100 PN
10 De 110/125/200 mm, iar pe strazile din localitate 11,956.35 km retea de distributie din conducte
de polietilenă PEHD PE100 PN 10 De 110/125/160/200 mm.
Caracteristicile principale ale sistemului de distributie (lungimi, diametre, materiale) sunt prezentate
in tabelul urmator.
SAT GULIA
Total DN 7 Sat Gulia PEHD PE100 PN10 0.00 911.59 0.00 0.00 0.00 32.32 712.89 1656.80
Str. Samurcasi PEHD PE100 PN10 922.14 289.74 1211.88
Str. Prof. Mirescu PEHD PE100 PN10 232.08 363.83 1571.49 2167.40
Str. Libertatii PEHD PE100 PN10 783.68 783.68
Str. Amazoanelor (DS 355) PEHD PE100 PN10 310.45 310.45
Str. Orhideelor (DS 510/1) PEHD PE100 PN10 449.82 449.82
Str. Pinului (DS 345) PEHD PE100 PN10 1092.84 1092.84
Str. Codrului (DE 344) PEHD PE100 PN10 525.62 525.62
Str. Viselor PEHD PE100 PN10 351.95 351.95
Str. Padurea cu Tei (DS 323) PEHD PE100 PN10 384.44 384.44
Intr. Anemonelor PEHD PE100 PN10 112.38 112.38
Str. Orientului PEHD PE100 PN10 64.00 64.00
Str. Sperantei PEHD PE100 PN10 105.00 105.00
Intr. Paunilor PEHD PE100 PN10 84.39 84.39
Intr. Salciei (DS 220) PEHD PE100 PN10 80.00 80.00
Intr. Muzelor PEHD PE100 PN10 103.37 103.37
Intr. Nucilor (DE 198) PEHD PE100 PN10 174.80 174.80
Str. Tudor Vladimirescu (DS 285) PEHD PE100 PN10 809.34 809.34
Str. Stejarului PEHD PE100 PN10 254.58 254.58
Intr. Piersicului (DS 325) PEHD PE100 PN10 140.40 140.40
Str. Prof. Ionescu PEHD PE100 PN10 807.58 807.58
Str. Deputatului PEHD PE100 PN10 431.62 431.62
Str. Amurgului (DS 292/1) PEHD PE100 PN10 541.02 541.02
Str. La Trei Vulturi (DS 302) PEHD PE100 PN10 969.79 969.79
TOTAL SAT GULIA (Strazi) PEHD PE100 PN10 0.00 232.08 0.00 363.83 0.00 922.14 10438.30 11956.35
TOTAL SAT Gulia
PEHD PE100 PN10 0.00 1143.67 0.00 363.83 0.00 954.46 11151.19 13613.15
(DN + Strazi)
Conform SR 4163/3, diametrul minim al conductelor de apa este De 110 mm (Dn 100 mm)
3.8 Captarea
3.8.1 Amplasament
Frontul de captare nou este amplasat în intravilanul satului Tartaresti şi este alcatuit din trei puţuri
nou forate având adâncimea H = 83 m si racordarea unui put existent, H=45 m. Putul existent este
amplasat în curtea liceului din Tărtășești
Captarea apei din sursa subterană se va realiza in final pentru un debit maxim de 75 mc/h (21 l/s)
pentru captarea noua din satul Tărtășești. La aceasta data (in cadrul prezentei investitii), din cele
trei puturi forate noi se estimeaza captarea unui debit de cca. 3x3.4 l/s=10.2 l/s la care se adauga
un debit de cca. 1.5 l/s din putul existent F1 Liceu Tărtășești.
NOTA : POMPELE DE LA CAPTARE NU VOR FI ACHIZITIONATE DECAT DUPA
EXECUTIA PUTURILOR, TESTAREA ACESTORA SI STABILIREA SI SCHEMEI DE
TRATARE A APEI BRUTE.
3.8.2 Gradul de importanţă al lucrării

Conform STAS 4273/83, Captarea se încadrează în clasa IV de importanţă.
În conformitate cu prevederile Legii 10/95 şi Regulamentului privind stabilirea categoriei de

importanţă a construcţiilor, aprobat prin Ordinul MLPTL Nr. nr.488/03.04.2002, Captarea se
încadrează în categoria de importanţă C.
3.8.3 Date privind utilizarea terenului

Pentru realizarea captării, suprafaţa împrejmuita pentru zona de protecţie sanitara cu regim sever
(la puturile noi), stabilita conf. H.G. 930/2005, pentru 1 put cu raza de protectie de 10 m este de
400 mp.
Pentru un foraj nou:
Suprafaţa construită totală 7,80 mp;
Suprafaţa desfăşurată totală 7,80 mp;
Procent ocupare teren 7,80/400,00 mp = 1,95 %;
Coeficient utilizare teren 7,80/400,00 mp = 0,0195
Se vor imprejmuii cele 3 foraje noi. Suprafata totala imprejmuita este de S=400 x 3 buc= 1200 mp.
Se va imprejmuii si forajul F1 existent in curtea Liceului din Tărtășești, conform studiu
hidrogeologic existent pentru stabilirea zonelor de protectie ale forajelor existente.
3.8.4 Condiţii geotehnice si hidrogeologice
3.8.4.1 Date de bază din studiul hidrogeologic preliminar privind frontul de captare
Recapitulând principalele elemente hidrogeologice ale zonei studiate se ajunge la concluzia că sursa
optimă de alimentare cu apă, pentru acoperirea necesarului de apă potabilă, în localitatea Tărtășești,
o constituie captarea orizontului A, a complexului acvifer de medie adîncime al Stratelor de
Frăteşti, de vîrstă Pleistocen inferior.
Conform datelor de tema si datelor privind puturile existente, debitul captat necesar este:
Comuna Tărtășești Cerinta de apa Etapa II
Avand in vedere debitele exploatabile ale unui foraj, 3.5 l/s, numărul forajelor necesare a fost stabilit
ca fiind de sase locaţii, după necesarul de apă de 20.28 l/sec, fiecare foraj urmand a avea un debit
exploatat de 3.4 l/s.
Numărul definitiv al forajelor va fi stabilit funcţie de debitul necesar si debitul optim exploatabil.
Conform datelor de tema, in actuala investitie se vor realiza doar 3 din cele 6 foraje necesare.
Pentru început se propune executarea unui foraj cu caracter de explorare – exploatare, cu

adâncimea de maximum 83,00 m., care să capteze Orizonturile acvifere ale depozitelor
pleistocen inferioare, acestea fiind corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ,
pentru alimentarea cu apa potabilă a obiectivului economic proiectat.
Celelalte foraje vor fi executate după primul foraj ţinînd cont de datele obţinute din acesta.
Coloana litologică, prezumată, a forajului cu caracter de explorare – exploatare, poate fi următoarea :
• 0,00 – 14,00 coperişul stratului acvifer freatic, alcătuit din depozitele loessoide si argile
cenusii.
• 17,00 – 20,00 stratele acvifer freatice, formate din nisipuri cu pietriş ale luncii.
• 20,00 – 39,00 culcuşul stratului acvifer freatic, format din argile nisipoase, cu alternanţe de
nisipuri şi pietrişuri.
• 39,00 – 44,00 stratul acvifer de medie adîncime, al Nisipurilor de Mostiştea.
• 44,00 – 55,00 culcuşul Stratelor de Mostiştea, format din argile prăfoase, cu lentile de nisip şi
pietriş
• 55,00 – 80,00 acviferul de medie adîncime, al Stratelor de Frăteşti, respectiv orizontul A, format
din nisipuri medii – grosiere cu pietriş mic la mare.
• 80,00 - 85,00 culcuşul orizontului acvifer de adîncime, orizontul A, al Stratelor de Frăteşti.
Dupa executia primului foraj se vor adapta caracteristicile celorlalte foraje functie de datele obtinute.
3.8.5 Descrierea soluţiei adoptate pentru puţurile noi

Frontul de captare nou este format din trei puturi forate noi, de 83 m adancime, fiecare puţ forat nou
avand următoarele caracteristici:
- nivel piezometric - 10,00 m
- nivel hidrodinamic - 35,00 m. - denivelare - 25,00
m.
- debit - 3,50 l/sec.
- raza hidraulică 80,00 – 90.00 m. - strate captate
55,00 – 80,00 m.
- grosime strat captat 25,00 m
- adîncime foraj 83,00 m.
- Filtru exterior – pietris mărgăritar, estimat - sort de dimensiuni 1-3 mm

- adâncimea de pozare a pompei -45,00 m
- Piesă decantor -80,00 la – 83,00 m (3,00 m)
- diametrul ext./mat. col. +col. filtr.:
o 0,00-50,00 m - 225x10,8 mm, clasa R10/ PVC/100 rigid o
50,00-83,00 m - 225x16,7 mm, clasa R16/ PVC/100 rigid
Direcţia de curgere a apelor subterane fiind orientată de la sud către nord, se recomandă ca cele trei
foraje de exploatare, să fie amplasate într-un front de captare orientat pe direcţia est – vest, deci
perpendicular pe direcţia de curgere.
Pentru a capta apa subterană de calitate, nu se admite sub nici un motiv captarea orizonturilor
acvifere freatice şi cele din partea superioară a acviferul de Mostiştea şi amestecarea lor cu
apele din Stratele de Frăteşti, doar de dragul de a obţine apă mai multă, prin aceasta se poate
infecta acest orizont acvifer care de fapt alimentează oraşul Bucureşti.
Se va institui în jurul forajului hidrogeologic, un perimetru de protecţie sanitară cu regim sever cu o raza
de 10,00 m. (amonte, aval şi lateral de foraj), conform HG 930 din 11 august 2005.
Se vor izola prin cimentare, Orizonturile acvifer freatice, până la adâncimea minimă de 45,00
m., pentru a proteja împotriva poluării, Orizonturile acvifere ale depozitelor pleistocen
superioare şi pleistocen inferioare.
Pe intervalul 0,00 – 10,00 m., forajul va fi început cu sapă având diametrul de 660 m.m.,(26,00”),
tubându-se cu coloană metalică de ghidaj având diametrul de 509,00 m.m. (20,00”), cimentată în
spate, după care până la adâncimea finală, forajul va fi executat cu diametrul de 445,00 m.m. şi tubat
cu coloană şi filtre din PVC având diametrul de 200,00 m.m.
Pe intervalul de adâncime 45,00 – 83,00 m., între gaura forată şi coloana de tubare se va
introduce pietriş mărgăritar, realizându-se în spatele coloanei definitive, o coroană de pietriş
mărgăritar de cel puţin 10 cm. grosime.
Granulometria pietrişului mărgăritar se va preciza după executarea analizelor granulometrice,
efectuate pe probe din stratul acvifer. După tubare şi introducerea pietrişului mărgăritar se va trece
la decolmatarea filtrelor, de jos în sus, în vederea înlocuirii fluidului de foraj.
Pomparea forajului hidrogeologic, se va face în sistem aer – lift (Mamuth), în trei trepte de pompare
experimentală, la fiecare treaptă recoltându-se probe de apă pentru analiza fizico – chimică şi
bacteriologică.

Până la darea în exploatare, forajul hidrogeologic va fi prevăzut cu capac, înşurubat sau sudat, cu
precizarea că dacă forajul nu funcţionează mai mult de 90 de zile, va trebui, în prealabil, desnisipat,
la trecerea în exploatare.
Pompa submersibilă va fi pozată la circa 50,00 m. adâncime, însă este recomandabil să nu se facă
acest lucru, decât înainte de intrarea în exploatare, a forajului hidrogeologic.
Forajul va fi realizat cu asistenţă tehnică de specialitate, pe baza datelor obţinute putându-se stabili
parametrii optimi de exploatare.
Apa captată din puţuri va fi pompata printr-o conducta de polietilenă de înaltă densitate (PEID) la
Rezervor.
3.8.6 Cabina puţului - Construcţii şi arhitectură
Cabina de put forat este o cuva semiîngropată, hidroizolată, de forma rectangulara, acoperita, din
beton armat monolit, prevăzuta cu capac metalic si trepte de acces, având următoarele caracteristici
:
Lungime 3,00 m
lăţime 2,60 m
înălţime 3,40 m
înălţime utilă 2,07 m
aria construita 7,80 m2
volum construit 9,37 m3
Cabina puţului este pozată între cotele +1,20, cota capac acces (cu 1,20 m deasupra terenului amenajat)
şi –2,20, cota beton egalizare.
Cabina puţului se realizează din beton clasa C 20/25, armat cu PC 52 şi OB 37 şi respectă prevederile
normativelor in vigoare.
Radierul, amplasat la cota -1,95, are o grosime de 25 cm şi are înglobată în axul golului de acces o
piesă de legătură cu forajul, casca puţului. Peste radier a fost prevăzută o şapă de pantă, pentru
dirijarea apelor spre başa de colectare (50x50x8 cm, de unde vor fi evacuate cu o pompă manuală
în caz de nevoie). La turnarea şapei, se va asigura o pantă de scurgere de 2% spre başă.
La cota +0,15 s-a prevăzut un planşeu intermediar, de 15 cm grosime, şi o grindă de rezemare de
0,20x0,20 cm pentru coşul de acces. În acest planşeu este prevăzut un coş de acces cu dimensiunile
interioare 1,0x1,0 m, acces pentru personal. În capăt, coşul de acces este prevăzut pe interior cu o
ramă din cornier de 50x50x5 şi este acoperit cu un capac metalic, ambele protejate anticoroziv prin
vopsire.
Pereţii căminului au o grosime de 25 cm şi sunt din beton armat. Pereţii coşului de acces au o grosime
de 20 cm.
Accesul personalului de exploatare în interior se face pe o scară metalică, cu trepte din OlZn Ø 25, prinsă
în peretele căminului, pe verticala coşului de acces.
De la nivelul trotuarului la partea superioară a coşului de acces a fost prevăzută o mână curentă, din
ţeavă OlZn, ca mână curentă pentru accesul în cămin. Mâna curentă este prinsă de grosimea
peretelui coşului de acces, pentru a nu împiedica închiderea capacului metalic.
Camera de lucru are înălţimea de 2,07 m. Pentru ventilaţie, s-a prevăzut o ţeavă Dn 100 mm, cu
deschidere la 20 cm peste nivelul radierului, precum şi ventilaţie în capacul metalic. Ţeava de
ventilaţie Dn 100 mm are o înălţime de 2,00 m peste cota capacului metalic al coţului de acces.
Ţeava de ventilaţie s-au prevăzut la partea superioară cu o sită metalică din cupru (bronz), cu ochiuri
de 1 mm, precum şi cu o căciulă de protecţie pentru apele pluviale.
Trecerea conductelor şi a cablurilor prin peretele căminului se face prin piese de trecere etanşe.
Împrejurul cabinei puţului s-a prevăzut o umplutură de material local, pînă la cota +0,90, pentru
evitarea patrunderii apelor de siroire in cabina putului. La această cotă s-a prevăzut execuţia unui
trotuar perimetral, de 0,50 cm lăţime, din dale de beton prefabricate de 25x25x4 cm, pe un strat de
nisip de 10 cm sau din beton de 8 cm turnat monolit pe un strat de nisip pilonat de 5 cm grosime.
Rosturile vor fi etansate cu bitum. Accesul la coşul de acces se face pe trepte de beton turnat monolit
pe un pat de egalizare din nisip.
În camera de lucru se va aplica o tencuială specială impermeabilă (M100-T). Pe exteriorul pereţilor se
va executa o hidroizolaţie cu două straturi amorsă de bitum.
Toate confecţiile metalice aparente: capace, scări de acces, precum şi suprafeţele aparente ale pieselor
metalice înglobate sunt realizate din oţel zincat şi se vor proteja prin vopsire.
3.8.7 Specificaţii detaliate puţ forat
3.8.7.1 Generalităţi
Prin instrucţiunile tehnice cuprinse în Caietul de Sarcini se stabilesc condiţiile tehnice minime ce
trebuiesc îndeplinite pentru realizarea în condiţii de calitate corespunzătoare a lucrărilor de
construcţii şi foraje din cadrul obiectului Captare.
Prezentele instrucţiuni tehnice sunt specifice lucrărilor necesare pentru realizarea lucrărilor de
construcţie a puţului forat, şi completează prevederile Caietului de Sarcini.
Executantul este obligat să ia toate măsurile tehnico-organizatorice pentru realizarea întocmai a
prevederilor înscrise în prezentele instrucţiuni.
3.8.7.2 Gradul de importanţă al lucrării
Conform STAS 4273-83, puţul forat se încadrează în clasa IV de
importanţă.
În conformitate cu Legea 10/95 şi Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a

construcţiilor, puţul se încadrează în categoria de importanţă C.
3.8.7.3 Execuţia puţurilor
3.8.7.3.1 Gaura forată

Execuţia se va face în sistem hidraulic cu circulaţie inversă.
0,00 - 10,00 m: forat cu borsapa Ø 660 mm şi tubare cu coloană metalică de protecţie Ø 509 mm,
cimentată în spate;
10,00 - 83,00 m: forat cu sapa Ø 444,50 mm şi tubat cu coloană PVC Dn 225 mm R10/R16.
o Intre adâncimile de 80,00 m şi 83,00 m se va prevedea o piesă de fund/decantor.
După stabilirea stratelor ce vor fi captate forajele vor fi definitivate cu coloane din PVC pline şi filtrante.
3.8.7.3.2 Coloana puţului

Coloana puţului se compune din coloana filtrantă, coloana oarbă şi decantor.
Ea îndeplineşte următoarele funcţiuni:
permite accesul apei în puţ cu pierderi de sarcină minime;
opreşte pătrunderea particulelor solide ale filtrului invers, în puţ;
asigură stabilitatea pereţilor forajului.
Coloana puţului se realizează din PVC R10/16.
3.8.7.3.3 Decantorul
Decantorul este situat sub filtrul de foraj. Este zona oarbă de la partea inferioară a coloanei puţului
în care se depun particulele solide antrenate în puţ odată cu apa. Când decantorul se umple cu nisip
puţul trebuie desnisipat.
3.8.7.3.4 Execuţia filtrului

Filtrul de foraj sau coloana filtrantă este elementul cel mai important al coloanei definitive şi trebuie
să satisfacă următoarele condiţii tehnice şi economice:
rezistenţă mecanică ridicată;
rezistenţă mare la fenomene de colmatare, încrustare, coroziune;
rezistenţa unei suprafeţe active (filtrante) cât mai mari;
să permită execuţia unor orificii de acces cu o grosime adecvată care să favorizeze viteze reduse
de intrare a apei şi să dea pierderi mici de sarcină;
să fie cât mai economic;
să permită lucrări de întreţinere în vederea decolmatării.
Zona filtrantă a puţului se compune din coloana filtrantă şi filtru. Zona filtrantă a puţului se realizează
în următoarea succesiune de operaţii:
introducerea coloanei puţului prevăzută cu decantor, coloana oarbă în zona straturilor
impermeabile şi coloana filtrantă în zona straturilor permeabile;
realizarea filtrului invers în interspaţiul dintre coloana puţului; pe măsura introducerii pietrişului
pentru filtru invers se va extrage coloana de lucru; dacă filtrul este alcătuit din mai multe straturi,
pentru execuţia lui sunt necesare tuburi concentrice suplimentare.
Calculul şi alegerea filtrului va consta în alegerea coloanei filtrante şi dimensionarea filtrului invers,
pe baza datelor obţinute la forajul de explorare.
La alegerea coloanei filtrante se va stabili materialul din care este executată coloana filtrantă, forma,
dimensiunea şi suprafaţa totală a orificiilor de acces a apei în puţ.
Materialul coloanei filtrante se va alege în funcţie de agresivitatea apei subterane şi mărimea presiunii
laterale a straturilor de pământ.
Forma şi dimensiunea ochiurilor coloanei filtrante se vor alege având în vedere, pe de o parte,
asigurarea unei suprafeţe cât mai mari pentru accesul apei în puţ, iar pe de altă parte, evitarea
pătrunderii granulelor din stratul filtrant în puţ.
La dimensionarea filtrului invers se vor stabili numărul de straturi din care este alcătuit, grosimea fiecărui
strat şi compoziţia granulometrică a fiecărui strat.
Granulometria filtrului invers se va determină în funcţie de granulometria stratului acvifer,
respectând factorul filtrului. Factorul filtrului este raportul diametrelor a două straturi alăturate.
Acest raport trebuie să fie cât mai mic de 8…10.
Filtrul se poate realiza din trei, două sau un strat dacă granulozitatea acviferului şi dimensiunile
ochiurilor coloanei filtrante permit acest lucru.
Materialul utilizat pentru realizarea filtrului invers trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
să fie material rulat; nu se admite material concasat;
să fie cuarţos în proporţie de minim 96%;
să fie spălat, fără conţinut de material organic.
Se va utiliza filtrul de pietriş mărgăritar, care este un material dentritic natural neconcasat, sortat,
care se introduce în spaţiul inelar dintre coloana filtrantă şi peretele găurii de sondă într-un singur
strat sau mai multe straturi concentrice.
Pe măsura introducerii pietrişului pentru filtrul invers, în interspaţiul dintre coloana de lucru şi
coloana puţului, se va extrage coloana de lucru. Dacă filtrul este alcătuit din mai multe straturi,
pentru execuţia lui sunt necesare tuburi concentrice suplimentare.
Sorturi orientative de nisip şi pietris margaritar care se vor utiliza la execuţia filtrelor
(Granulometria filtrului invers se determină în funcţie de granulometria stratului acvifer, respectând
factorul filtrului. Factorul filtrului este raportul diametrelor a două straturi alăturate. Acest raport
trebuie să fie cât mai mic de 8…10. În practică se adoptă valoarea 4.): • Sort 1-3 mm pentru acvifere
alcatuite din nisipuri fine si medii, • sort 2-5 pentru acvifere alcatuite din nisipuri grosiere cu rar
pietris mic
• sort 3-7 pentru nisip grosier cu pietris.
Functie de granulometria filtrului invers se va adopta si latimea fantelor filtrului (latimea fantelor va
fi mai mica comparativ cu dimensiunea cea mai mica a sortului).
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pietrişul pentru filtru sunt cuprinse în STAS 1712.
3.8.7.3.5 Cabina puţului Asigură spaţiul de protecţie pentru capul puţului, piezometre, conducte de
legătură, vane, etc. Permite accesul la puţ pentru executarea operaţiunilor de întreţinere şi
exploatare, de supraveghere, curăţire şi evacuare a depunerilor, avînd dimensiuni care să permită
introducerea uneltelor şi utilajelor specifice.
Construcţia este tipizată şi nu necesită prevederi suplimentare.
3.8.7.4 Izolaţii şi protecţii

Se atrage atenţia în mod deosebit asupra necesităţii pregătirii suprafeţei suport, astfel încât să
se asigure aderenţa straturilor de protecţie la aceasta.
La interiorul căminului se execută o tencuială hidrofugă impermeabilă, cu mortar de ciment. Tencuiala
impermeabilă se va executa în straturi succesive astfel:
Primul strat, de 4 mm grosime, cu mortar de ciment cu 1200 kg ciment la mc de nisip de
granulaţie 0 ... 3 mm;
Al doilea strat, de 4 mm grosime pe suprafeţele verticale şi de 8 mm grosime pe suprafeţele
orizontale, cu mortar de ciment cu 600 kg ciment la mc nisip cu granulaţie 0 ... 5 mm, şi adaos
de apa stop (3% din greutatea cimentului);
Pe suprafeţele verticale se aplică încă un strat de 7 mm cu aceeaşi compoziţie a mortarului;
Stratul final, de 3 mm grosime, atât pe suprafeţele verticale cât şi pe cele orizontale, realizat
prin aplicarea unui amestec de 1200 kg ciment la 1 mc nisip, cu granulaţie de 0 ... 1 mm.
La executarea tencuielilor interioare se vor respecta prevederile normativului NE 001-96 ”Normativ

pentru realizarea tencuielilor umede”.
La executarea hidroizolaţiilor se vor respecta precizările din „Normativul pentru proiectarea şi
executarea hidroizolaţiilor bituminoase la lucrările de contrucţii” C 112/86 şi STAS 2355/2-87
„Hidroizolaţiile din materialele bituminoase la elemente de construcţii”. Elementele metalice se
protejează prin grunduire şi vopsire.
3.8.7.5 Faze de execuţie
materializarea pe teren a coordonatelor din centrul puţului – fază determinantă;
stabilirea în amplasament a cotei terenului natural;

realizarea platformei forajului;
executarea forajului, cu caracter de explorare;
execuţia carotajului electric şi a celorlalte analize ale forajului şi apei;
execuţia filtrului;
punerea în funcţiune a puţului;
execuţia excavaţiilor pentru cabina puţului;
turnarea betonului de egalizare şi montare cască puţ – fază determinantă;
cofrarea şi armarea radierului;
betonarea radierului;
cofrarea şi armarea pereţilor laterali, cu înglobarea pieselor de trecere etanşe;
betonarea pereţilor laterali;
cofrarea şi armarea planşeului intermediar;
betonarea planşeului intermediar;
cofrarea şi armarea coşului de acces;
betonarea coşului de acces;
montarea capacului metalic;
protecţia interioară cu o tencuială hidrofugă;
realizarea hidroizolaţiei exterioare; realizarea umpluturilor;
realizarea treptelor şi a trotuarului; recepţia finală la terminarea lucrărilor – fază determinantă.
Proiectantul va fi chemat în şantier la fazele determinante şi la rezolvarea unor probleme apărute în

execuţie.
3.8.7.6 Activitatea de control şi verificări

Procesele verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse se încheie între beneficiar şi
antreprenor. Nu se admite trecerea la noua fază de execuţie înainte de închiderea procesului verbal
referitor la faza anterioară.
Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii:
executarea cofrajelor;
calitatea şi montarea armăturilor;
calitatea betonului livrat de staţia de betoane; condiţiile de turnare şi compactare a betonului;
decofrarea elementelor.
Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C149/87 –

„Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi
beton armat”. Se vor urmări:
Abaterile de la geometrie să fie în limitele admise de normativele NE 012/2007 şi C56/86.
Betonul la decofrare să nu prezinte segregări sau alte vicii de turnare.
Respectarea pe parcursul execuţiei, a programului de control. Executarea lucrărilor trebuie
supusă atenţiei continuu a doi factori:
reprezentantul beneficiarului;
reprezentantul compartimentului de calitate al executantului.
Lucrările se execută pe baza fişelor tehnologice de execuţie, corespunzând cerinţelor din

normativele de execuţie, NTSM, PSI, a instrucţiunilor tehnice ale proiectului şi a furnizorilor de
materiale, fiind obligatoriu respectarea acestora de către executant şi beneficiar. La controale se vor
verifica:
concordanţa dintre dimensiunile interioare ale cofrajelor cu dimensiunile elementelor din
proiect;
folosirea clasei de beton conform proiect;
poziţionarea corectă a armăturilor şi a pieselor ce urmează a fi înglobate în beton;
tratarea corespunzătoare a rosturilor de turnare a betonului;
realizarea acoperirii cu beton a armăturilor conform proiect;
poziţionarea corectă a mustăţilor de armătură pentru elementele ce se vor turna ulterior;
tratarea corespunzătoare a betonului după turnare (compactare, menţinerea în stare umedă pe
perioada de întărire);
aderenţa tencuielii hidrofuge pe suprafaţa de beton;
calitatea lucrărilor de hidroizolare.
Activitate de verificare şi control se va face cu respectarea următoarelor principale normative:

NE 012-2007 –“Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat”;
C169/88 – ”Normativ privind executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru
fundarea construcţiilor”;
C56/2002 – ”Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente”;
C112/86 –”Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase
la lucrările de construcţii”;
3.8.7.7 Recepţia lucrărilor

”Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţie şi instalaţii aferente acestora” (HGR nr.
273/94), Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente C56/2002 şi prevederilor Normativelor NE 012-2007.
Art. 3. — (1) Recepţia construcţiilor de orice categorie şi clasă de importanţă se efectuează de către
investitor/proprietar atât pentru construcţii noi, cât şi în cazul intervenţiilor la construcţii existente,
pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire/desfiinţare, şi se realizează în două
etape:
a) recepţia la terminarea lucrărilor;
b) recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie.
(2) Recepţia poate fi admisă sau respinsă, motivat.
Art. 4. — Recepţia la terminarea lucrărilor şi, respectiv, recepţia finală pot fi realizate şi pentru
părţi/obiecte/sectoare din/de construcţie, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, dacă
acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcţional.
Art. 5. — Construcţia poate fi dată în folosinţă doar în cazul admiterii de către investitor a recepţiei
la terminarea lucrărilor, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament preluării construcţiei de
către proprietar şi obţinerii de către acesta a autorizaţiilor necesare utilizării construcţiei, potrivit
legii. Prin admiterea recepţiei se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în
conformitate cu prevederile contractului de lucrări/de execuţie, ale documentaţiei privind
proiectarea, ale autorizaţiei de construire/desfiinţare, precum şi ale documentatei privind execuţia.
Înainte de recepţia unui puţ, se va face o pompare cu întreruperi, timp de jumătate de oră. Dacă la
reluarea funcţionării puţului apa curge tulbure, înseamnă că deznisiparea nu s-a făcut suficient, sau
puţul are o deficienţă constructivă în alegerea filtrelor.
Antreprenorul va preda beneficiarului, o dată cu procesul verbal de recepţie, documentaţiile care
completează dosarul tehnic al puţului:
Procesul verbal de amplasare a forajului
Coloana litologică interceptată de foraj
Diagrama carotajului electric
Rezultatul analizelor granulometrice înscrise în curbele granulometrice ale stratelor traversate
Diametrele de sapă utilizate la execuţie
Procesul verbal de tubare cu schiţa de tubare a coloanelor şi filtrelor definitive. În schiţă şi în
text trebuie să se indice dimensiunile coloanelor tubate (diametrul şi cota de tubare), materialul
din care sunt confecţionate, tipul de filtre, cantitatea şi dimensiunile pietrişului mărgăritar, felul
materialului de umplutură, zonele cimentate sau izolate şi materialul folosit la izolare.
Procesul verbal de caracteristici hidrogeologice ale stratului acvifer cu debitul corespunzător
pentru 3 denivelări la pompări experimentale şi numărul de ore de pompare pentru desnisipare.
Analiza fizico-chimică a apei
Procesul verbal de recepţie
3.8.7.8 Instrucţiuni de exploatare
La exploatarea puţurilor se va ţine seama de următoarele:

Păstrarea unui regim de funcţionare corespunzător şi cu un debit constant, evitîndu-se depăşirea
debitului optim de exploatare
Controlul periodic al caracteristicilor hidrogeologice pentru evitarea îmbătrînirii premature a
puţurilor şi executarea în timp util a operaţiilor de recondiţionare necesare
Evidenţa exploatării puţurilor, prin completarea zilnică a fişei de exploatare a puţului
Executarea operaţiilor de regenerare a puţurilor în cazul diminuării debitelor captate
În timpul exploatării puţurilor pot interveni o serie de fenomene care se manifestă fie prin reducerea
debitului captat la acceaşi valoare a denivelării, fie prin mărirea denivelării la acest debit captat. De
fapt, în ambele situaţii se produce acelaşi fenomen şi anume creşterea rezistenţei hidraulice la
accesul apei în puţ datorită uneia din următoarele cauze:
Colmatare
Înnisipare
Încrustare
coroziune electrochimică
colmatare biologică
Colmatarea este astuparea porilor filtrului cu particule fine provenind fie de la stratul acvifer, fie
din noroiul bentonific la puţurile forate în prezenţa acestuia. Acest fenomen s-a întâlnit frecvent la
puţurile echipate cu coloane filtrante cu sită metalică, fapt care a făcut să se renunţe la acest tip de
coloane.
Înnisiparea constă în pătrunderea nisipului în cantitate mare în puţ şi acumularea lui depăşind
nivelul decantorului în zona filtrantă. Sunt cunoscute situaţii în care puţurile s-au înnisipat complet.
Coroziunea elecrochimică se produce când apa reţine ioni din materialul cu care este echipat puţul,
iar acesta este executat din două metale diferite care formează o pilă galvanică. Efectul de coroziune
este puternic în cazul apelor acide (pH 7) al apelor cu variaţii mari de temperatură şi al apelor cu
conţinut mare de oxigen dizolvat. În urma proceselor de coroziune se reduce secţiunea peretelui
metalic al coloanei şi sub acţiunea presiunii pământului, acesta se poate turti.
Colmatarea biologică se datorează metabolismului unor microorganisme. Prezenţa sărurilor de fier
în apa subterană favorizează viaţa ferobacteriilor care extrag aceste săruri din apă şi le depun pe
coloana filtrantă.
Fenomenele de colmatare, înnisipare, coroziune, etc. se manifestă mult mai puternic în cazul
regimului turbulent de scurgere a apei la accesul în puţ, comparativ cu situaţia regimului de scurgere
laminar. Din acest motiv, este necesar să se asigure puţurilor un regim cât mai constant evitându-
se variaţiile frecvente şi bruşte de nivel.
3.8.7.9 Urmărirea comportării în timp a construcţiei

Pentru urmărirea comportării în timp a cabinei puţului, pe capacul acestuia se vor monta patru reperi de
tasare, dispuşi pe colţuri.
Modul în care se va face urmărirea comportării captării în timp va fi cuprins în proiectul de urmărire
specială şi urmărire curentă pentru lucrările hidrotehnice ale obiectivului.
3.8.7.10 Măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu mijloace de
prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execuţie.
Răspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum şi şantierului care
asigură execuţia.
Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipirea cu flacără, topirea de materiale
izolante, etc), se face instructajul personalului realizează aceste operaţii, avînd în vedere prevederile
normativului C 300/94.
În timpul lucrărilor de vopsitorii, izolaţii, se iau măsuri de evitare a contactului substanţelor inflamabile
cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguranţă de minimum 30 m.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izolaţii sau operaţii cu
substanţe inflamabile. Lucrările de sudură nu se execută în zonele în care se execută vopsitorii sau
izolaţii.
Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului a carburanţilor necesari funcţionării
utilajelor. Utilajele se prezintă la program alimentate cu combustibili necesari.
Pentru lucrările de execuţie în spaţii închise (cămine, galerii edilitare, etc), se prevăd măsurile
necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în funcţie de natura lucrărilor şi a condiţiilor
locale. Conducătorul formaţiei de lucru asigură instruirea personalului şi urmăreşte permanent
respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.
Lucrările prevăzute în prezentul proiect corespund cerinţelor din următoarele legi şi normative, care
trebuiesc respectate şi la execuţie:
Ordonanţa Guvernului nr.60/97 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr.
212/97.
HG nr.51/92-96 privind avizarea/autorizarea din punct de vedere P.S.I. cu modificările şi
competările din HG nr.71/96;
Ordinul MI nr. 775/1998 Pentru aprobarea Normelor Generale de prevenire şi stingere a
incendiilor.
C 300-94 –”Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execuţie a lucrărilor
de construcţie şi instalaţiile aferente acestora”.
P 118 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
3.8.7.11 Măsuri pentru protecţia muncii
În toate operaţiile de execuţie se vor respecta cerinţele esenţiale referitoare la protecţia, siguranţa şi
igiena muncii. Principalele măsuri şi acţiuni pentru asigurarea protecţiei, siguranţei şi igienei
muncii sunt:
Luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condiţiilor de securitate a muncii.
Realizarea instructajelor de protecţie a muncii întregului personal de exploatare şi întreţinere şi
consemnarea acestora în fişele individualesau formulare specifice, semnate individual.
Controlul aplicării şi respectării normelor specifice de către întregul personal
Verificarea periodică a personalului privind cunoaşterea normelor şi a măsurilor de protecţie a
muncii.
Pe toată durata execuţiei, în lungul tranşeelor trebuie asigurată o zonă de lucru şi de protecţie.
Lăţimea acestor zone se stabileşte funcţie de tipul lucrărilor şi de condiţiile locale.În interiorul
zonei de lucru şi de protecţie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor străine de şantier.
3.8.8 Instalaţii hidraulice şi hidromecanice
3.8.8.1 Instalaţii hidromecanice
Forajele noi din cadrul obiectului Captare au fost echipat cu câte o pompă submersibilă, amplasată
la cota –45.00 m. Pozitia exactă a pompelor si caracteristicile a acestora vor fi stabilite la momentul
executiei forajului, după execuţia testelor de pompare.
La determinarea caracteristicilor acestor pompe s-a ţinut seama de: debitul de apa necesar (rezultat
din calcul); de debitul teoretic al unui puţ; cotele geodezice, de pierderile de sarcină din instalaţia
hidraulică interioară a forajului, de pierderile de sarcină pe conducta de aducţiune pînă la staţia de
tratare, precum şi de presiunea necesară în punctul de intrare în rezervor (min. 5 mCA).
Caracteristicile pompelor propuse la aceasta faza sunt următoarele:
Pentru cele trei puturi noi (pompe/modele similare):
Tip: GRUNDFOS SP 17-11 sau echivalent
Debit: 3.99 l/s
H total: 100 m ( +2%)
Puterea P1: 6.46 kW
Puterea P2: 5.32 kW
Putere motor: 7.5 kW
Pentru reechipare putul de la F4 (F1 Liceu Tărtășești)

Model GRUNDFOS SP 17-6 sau echivalent
Debit: 2.784 l/s
H total: 62.5 m
Puterea P1: 3.25 kW
Puterea P2: 2.55 kW
Putere motor: 4 kW
Pompa submersibilă va fi amplasată astfel încît să aibă o adîncime de imersare mai mare de 1,0 m fata
de NHd, pentru a se evita formarea fenomenului de vortex la aspirarea apei din puţ.
Pompa nu se va amplasa în dreptul coloanei filtrante pentru a nu se forţa stratele captate.
Pompa a fost prevăzută cu un panou de control care să comande automat pornirea-oprirea pompei în
cadrul nivelelor de apă prestabilite.
Detaliile de execuţie pentru montarea pompei submersibile vor fi definitivate la faza următoare de
proiectare, în concordanţă cu datele forajelor de explorare şi cu specificaţiile tehnice ale
furnizorului de utilaj şi echipament.
3.8.8.2 Instalaţii hidraulice interioare
Instalaţia hidraulică interioară a cabinei puţului se compune din următoarele elemente:

Pompă cu piesă adaptoare de la filet la flansă PEHD PE100 De 75 mm Pn10
Conducta de refulare de la pompă, din ţeavă HDPE PE100 De 75 mm Pn 10, cu piesa adaptoare
flanse la ambele capete. Legatura la filetul pompei se va face cu o piesa de trecere filet/flansa,
furnizata de producatorul pompei.
Casca puţului, din OlZn, care conţine un cot la 900 Dn 80 mm, prevăzut cu racord pentru proba
de apă, racord ½” pentru manometrul de control al presiunii o Senzor de presiune - manometru
o Robinet de izolare şi vană de aerisire/dezaerisire ½”, cu triplă funcţie, Q=15 mc/h (4,16 l/s)
Reducţie din OlZn Dn 80/50 mm Filtru de impurităţi Dn 50 mm
Contoar de apa rece Woltman DN50 echipat cu emitator de impulsuri, pentru măsurarea cantităţii
de apă extrasă din puţ
Clapet antiretur Dn 50 mm
Vană de reglaj debit (echilibrare hidraulică) Dn 50 mm
Vană de izolare Dn 50 mm
racord pentru instalaţia de aerisire/dezaerisire
Robinet de izolare şi vană de aerisire/dezaerisire ½”, cu triplă funcţie, Q=15 mc/h (4,16 l/s)
racord pentru instalaţia de automatizare functionare pompe
Senzor de presiune - presostat
Reducţie din OlZn Dn 80/50 mm
Piesă de legătură cu flanşă şi conducte PEID De 75 Pn 10
În exteriorul cabinei puţului :

Conducta PEID De 75 mm Pn 10 de la fiecare put
Vana de izolare Dn 65 mm, ingropata
Piesa inglobata, etansa pentru trecerea conductelor prin peretele căminului
Detaliile de execuţie pentru montarea conductelor, armăturilor şi aparatelor de măsură şi control

vor fi definitivate la faza următoare de proiectare, în concordanţă cu pompele care se vor monta
real şi specificaţiile tehnice ale furnizorului de material.
La darea in functiune a captarii, se vor porni pe rand pompele din fiecare put, iar vana de
echilibrare hidraulica se va inchide sau deschide de asa natura incat in functionare singulara a
putului, pompa sa nu debiteze un debit mai mare decat debitul capabil al forajului.
3.8.8.3 Instalaţii hidraulice exterioare
Instalaţia hidraulică exterioară a căminului se compune din următoarele elemente:

Conducta de legătură a cabinei putului cu Aducţiunea I, din PEID PE 100 De 75 mm Pn 10
Conductele se vor monta sub adancimea de inghet din zonă, in conformitate cu prevederile STAS
6819/97 si cerintele furnizorului de materiale (conducte, armaturi etc.)
3.8.9 Specificaţii detaliate instalaţii hidraulice şi hidromecanice
Prezentele instrucţiuni tehnice sunt specifice lucrărilor necesare pentru realizarea lucrărilor de instalaţii
hidraulice şi tehnologice, şi completează prevederile Caietului de Sarcini General.
3.8.9.2 Tehnologia de execuţie conducte de aducţiune Principalele faze pentru
executarea lucrărilor de montaj a conductelor sunt următoarele:
se execută decopertarea zonelor în care se montează conductele, cu utilaje adecvate sau manual,
în funcţie de natura stratului de decopertat (strat asfaltic, macadam, pămînt, strat vegetal-spaţiu
verde);
se execută săpătura, manual sau mecanizat, în terenul natural, pentru tranşeea în care se pozează
conductele. Ultimii 25 cm se excavează manual înainte de pozarea conductei
se realizează patul conductei, din nisip sau material granular, conform specificaţiilor furnizorului
se realizează umpluturile pînă la 30 cm peste conductă, conform specificaţiilor furnizorului, cu
exceptia îmbinărilor
se realizează proba de presiune, spălarea şi dezinfectarea conductei
se continuă cu realizarea umpluturilor pînă la cota din proiect
3.8.9.2.1 Specificaţii suplimentare

Tranşeele pentru pozarea conductelor se execută conform specificaţiilor SR 6819/97 şi specificaţiilor
furnizorilor de materiale.
Baza tranşeei trebuie să asigure rezemarea conductei uniform pe toată lungimea sa.
Conductele se vor monta întotdeauna sub adîncimea de îngheţ.
Tuburile din PEID se vor îmbina prin sudură în tronsoanele curente, şi cu flanşe la armături sau la
îmbinarea cu alte piese.
La montajul conductelor şi accesoriilor se vor avea în vedere următoarele:
verificarea în vederea depistării eventualelor deteriorări apărute în timpul manipulărilor;
coborîrea în tranşee a conductelor şi accesoriilor cu mijloace adecvate, pentru a fi ferite de
lovituri sau deteriorări ale suprafeţelor exterioare şi interioare; Panta de montaj a conductelor
este de min.1%o .
Schimbările de direcţie accentuate de pe traseul reţelelor se vor realiza prin montarea de coturi
preuzinate montate prin sudură; la schimbări de direcţie se pot prevedea masive de ancoraj;
dilatarile conductelor din PEID vor fi preluate, pe cat posibil, natural, prin curbe rezultate din traseu.
În aliniamente, acestea vor fi preluate prin pozarea şerpuită a conductei în tranşee.
Armăturile din cămine se sprijină pe masive de rezemare sau suporti metalici;
La trecerea conductelor prin pereţii căminelor se prevăd piese de etanşare împotriva infiltraţiilor;
Materialul rezultat din săpătură se poate folosi, de regulă pentru realizarea umpluturilor peste
generatoarea superioară a conductei; realizarea umpluturilor peste generatoarea conductei se face
conform reglementărilor tehnice specifice pentru natura terenului pe care se face amplasarea
conductei (teren agricol, carosabil, trotuar, etc.); compactarea straturilor de umplutură se face
manual; se va reface suprafaţa drumurilor sau a solului vegetal;
Zonele de îmbinare a ţevilor se lasă libere pînă la efectuarea probei de presiune; după efectuarea probei
se realizează umplutura şi în zonele de îmbinare, exact în aceleaşi condiţii cu cele de la restul
umpluturilor de pe traseu; în partea finală a zonei de pozare a conductelor se amplasează şi elementele
de marcare a conductelor conform STAS 9570/1;
Pe toată durata execuţiei lucrărilor, în lungul conductelor se asigură o zonă de lucru şi o zonă de protecţie.
3.8.9.3 Punerea în funcţiune a puţurilor forate

Punerea puţului în funcţiune constă în decolmatarea şi deznisiparea lor, şi pomparea pentru stabilirea
caracteristicilor hidrogeologice.
Decolmatarea este necesară, mai ales, în cazul puţurilor executate cu noroi bentonitic. Ea constă în
eliminarea noroiului cu ajutorul apei. Pentru a îndepărta complet noroiul bentonitic pătruns între
granulele stratului natural şi ale filtrului se realizează în puţ, presiuni variabile cu ajutorul unui
piston sau reprize repetate de pompare.
Deznisiparea asigură eliminarea particulelor fine din strat, din apropierea filtrului. În acest scop
puţul este exploatat circa 72 ore la un debit de cca. 25% mai mare decât cel de regim. Operaţiunea
se consideră încheiată dacă apa extrasă are un conţinut foarte redus de material solid.
După echiparea puţului, se va executa decolmatarea şi deznisiparea puţului, pînă la limpezirea
completă a apei. Se va executa pomparea pentru stabilirea caracteristicilor hidrogeologice. Se vor
respecta prevederile SR 1629-2/96 şi NP 133-2013.
Deznisiparea se va executa prin pompare cu instalaţia de aer lift cu un debit de cca. 1,25 ori debitul
puţului, şi care va funcţiona minim 4 ore.
3.8.9.3.1 Decolmatarea
Operaţia de decolmatare constă în spălarea şi curăţarea forajului de noroiul de foraj.
Spălarea se poate executa o dată cu introducerea pietrişului mărgăritar, folosindu-se metoda de
introducere în curent continuu, fie ascendent fie descendent, de fluid de foraj cu densitate mai mică
decît în timpul forării sau tubării coloanei definitive, şi anume 1,05-1,1 kg/dm3.
Concomitent cu introducerea pietrişului mărgăritar, care freacă pereţii găurii forate, fluidul
ascendent sau descendent spală turta de noroi, transportînd în afară de foraj particolele din care este
formată.
După terminarea introducerii pietrişului mărgăritar, se va continua spălarea încă 4-5 ore, folosind apă
curată.
3.8.9.3.2 Deznisiparea
Deznisiparea prin agitarea apei în foraj este un procedeu folosit pentru ruperea bolţilor de nisip la
fel ca, şi întreruperile în timpul pompării. Agitarea apei se obţine prin barbotajul apei în foraj cu
aer comprimat, efectuat în timpul întreruperii pompărilor. Acest procedeu conduce la o creştere a
presiunii apei în foraj mai puternică decât revenirea apei prin întreruperea pompării.
Barbotajul cu aer comprimat se aplică atunci când deznisiparea forajului se face cu o instalaţie de
aer–lift (Mammuth), gura sondei nefiind deschisă. Se opreşte ieşirea apei pe conducta de refulare;
în acest timp aerul comprimat continuă să pătrundă în foraj, producând un barbotaj în apa din
coloană, care contribuie la ruperea bolţilor de nisip. Pomparea de deznisipare, alternând cu agitările
prin barbotaje se continuă până la limpezirea apei.
Rezultatele optime se obţin dacă la capătul inferior al conductei de aspiraţie a instalaţiei Mammuth
se montează o piesă specială de aspiraţie, care permite extragerea apei numai pe 0,50 – 1,00 m din
lungimea coloanei perforate, atât cât este distanţa între garniturile piesei. La fiecare poziţie,
pomparea se începe cu un debit apreciat la 1/3 – 1/5 din debitul maxim de regim al porţiunii
respective. Deznisiparea dă rezultate mai bune dacă, pentru fiecare poziţie, la interval de 20-30 min,
pomparea este întreruptă timp de 5-10 min.Deznisiparea porţiunii respective, cu debitul indicat, este
terminată numai dacă la reluarea pompării cu acelaşi debit iese complet limpede.După ce apa s-a
limpezit debitul se sporeşte cu 1/3-1/5 din debitul maxim de regim, trecerea de la debitul precedent
la noul debit de regim făcându-e progresiv.Se continuă pomparea tronsonului după procedeul
indicat, până când nisipul antrenat se reduce la 0,5-2,0 g/m3 apă, sau până când, prelungind
pomparea câteva ore, procentul de nisip se menţine constant.
Revenirea apei în foraj, după întreruperile în pompare, provoacă ruperea bolţilor de nisip care s-au
format printr-o eventuală pompare intensă.Această rupere se manifestă, la reluarea pompării, prin
tulburarea apei extrase.
În final se face o pompare fără piesă de aspiraţie, pomparea acţionând asupra întregului strat captat
(sau asupra întregului foraj, când acesta are mai multe strate captate), cu un debit sporit în trepte,
până când nisipul antrenat de apă ete sub 0,1 g/m3 apă sau până când cantitatea de nisip extrasă
rămâne constantă câteva ore.Durata pompării finale cu apă limpede este de 24-48 h.
Pentru determinarea conţinutului de nisip în apa pompată, la diferite faze ale deznisipării, se foloseşte
un aparat montat pe cotul conductei de aspiraţie sau de refulare.
Probele de nisip trebuie recoltate din oră în oră. În afară de cântărirea în stare uscată a probelor se
face şi analiza granulometrică, iar granulele maxime rezultate se compară, ca mărime, cu cele
prevăzute în condiţia de deznisipare (d90, d80, d20 etc.)
Pentru a avea siguranţa obţinerii unei ape complet lipsită de nisip, se admite empiric ca debit de
exploatare a forajului 0,75 sau mai bine 0,50 din debitul deznisipării finale cu apă limpede.
În cazul forajelor care captează strate acvifere conţinând nisipuri fine şi medii, şi mai ales când
forajele respective sunt amenajate cu site, deznisipările prin pompare trebuie făcute cu grija
permanentă de a nu se scoate nisip prea mult din strat. Oprirea pompării, în asemenea situaţii, este
necesară pentru a evita prăbuşirea tavanului stratului acvifer, care poate provoca colmatare
orificiilor de intrare a apei în foraj, cu material impermeabil, deci reducerea debitului şi chiar
scoaterea din funcţiune a forajului. Prăbuşirea tavanului poate provoca şi tasarea terenului în jurul
forajului şi pune în pericol stabilitatea construcţiilor de pe suprafaţa acestui teren.
3.8.9.3.3 Verificarea deznisipării

Înainte de începerea deznisipării se măsoară nivelul hidrostatic, apoi se umple forajul cu apă, adusă
de la altă sursă, şi se înregistrează timpul de scădere la nivelul hidrostatic.Datele se pun pe un
grafic.Se face deznisiparea şi se umple puţul cu apă, notându-se timpul de scădere până la nivelul
hidrostatic.Datele obţinute se pun pe acelaşi grafic.Când după mai multe încercări de deznisipare,
ultima curbă coincide cu precedenta, deznisiparea este terminată.
3.8.9.3.4 Stabilirea caracteristicilor hidrogeologice şi testul de performanţă

Se va face verificarea eficienţei hidrodinamice, respectiv a capacităţii puţului, pe baza datelor
obţinute la o pompare cu 3 – 6 trepte, timp de 2 – 8 ore pe treaptă, şi cu valori crescătoare ale
debitului, dar fără depăşirea debitului de deznisipare.
Prin executarea testului de performanţă se fac verificări continue ale debitului obţinut Q şi ale
nivelului apei în puţ, S = f(t), şi în final se stabileşte diagrama reală de funcţionare a puţului Q =
f(s).
Pentru determinarea caracteristicilor de calitate a apei se vor executa analize organoleptice,
fizicochimice, de radioactivitate, bacteriologice şi biologice şi se vor compara cu reglementările
specifice în vigoare referitoare la indicatorii de calitate ceruţi pentru apa necesară beneficiarului.
3.8.9.4 Probe tehnologice

Verificările, încercările şi probele se execută respectand cerintele de calitate cuprinse in legea
10/1995, privind calitatea construcţiilor, Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora (HG nr. 273/94), precum şi cu prevederile normativului C56/2002 –
”Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” şi SR
6819/97;
Probele tehnologice se vor face în concordanţă cu specificaţiile tehnice ale producătorului, precum şi
cu respectarea prevederilor normativului NP 133-2013” şi SR 6819/97.
3.8.9.5 Faze de execuţie
În conformitate cu cerinţele Legii 10/1995, se stabilesc următoarele faze determinante ale execuţiei
pentru conducte şi instalaţii:
Proba de presiune
Recepţia finală la terminarea lucrărilor
Pentru foraj fazele de execuţie sunt următoarele:

Pompare pregătitoare
 Spălarea şi curăţarea puţului
 Deznisiparea puţului
Pompare pentru stabilirae caracteristicilor hidrogeologice ale puţului
Testul de performanţă
Recepţia finală la terminarea lucrărilor
3.8.9.6 Activitatea de control şi verificări
Procesele verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse se încheie între beneficiar şi
antreprenor. Nu se admite trecerea la noua fază de execuţie înainte de închiderea procesului verbal
referitor la faza anterioară. Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor
operaţii:
executarea patului de pozare a conductei;
executarea umpluturilor peste conductă;
calitatea sudurilor şi îmbinărilor; Se vor urmări:
Abaterile de la geometrie să fie în limitele admise de normativul C56/2002.
Respectarea pe parcursul execuţiei, a programului de control. Executarea lucrărilor
trebuie supusă atenţiei continuu a doi factori:
reprezentantul beneficiarului;
reprezentantul compartimentului de calitate al executantului.
Lucrările se execută pe baza fişelor tehnologice de execuţie, corepunzând cerinţelor din normativele
de execuţie, NTSM, PSI şi a instrucţiunilor tehnice ale proiectului, fiind obligatoriu respectarea
acestora de către executant şi beneficiar.
Activitate de verificare şi control se va face cu respectarea următoarelor principale normative:
- C169/88 – ”Normativ privind executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru
fundarea construcţiilor”;
- C56/2002 – ”Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente”;
- SR 6819/97 –”Alimentări cu apă. Aducţiuni. Studii, prescripţii de proiectare şi de execuţie”
3.8.9.7 Recepţia lucrărilor
”Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţie şi instalaţii aferente acestora” (HG nr. 273/94),
Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
C56/2002. Se vor urmări:
Folosirea echipamentelor prevăzute în proiect;
Montarea corespunzătoare a utilajelor, aparatelor de reglare şi măsură şi a armăturilor;
Respectarea traseelor şi a schemelor de montaj;
Funcţionarea echipamentelor la parametri prevăzuţi;
Calitatea izolaţiilor şi vopsitoriilor;
Aspectul estetic general al instalaţiilor;
Respectarea, pe parcursul execuţiei, a programului de control al calităţii.
Etapele de realizare a recepţiei sunt:
recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract
recepţia finală – după expirarea perioadei de garanţie prevăzute
3.8.9.8 Condiţii de exploatare
Exploatarea reţelelor se va face în conformitate cu prevederile SR 6819/97 şi Normativului NP 1332013.
3.8.9.9 Breviar de calcul
Echiparea puţului s-a realizat conform specificaţiilor SR 1629-2/96 “Alimentări cu apă. Captarea apelor
subterane prin puţuri. Prescripţii de proiectare”.
Calculele s-au făcut în concordanţă cu specificaţiile şi prevederile din SR 1629-2/96, SR 6819/97, SR
4163-3/96.
Calculul conductelor hidraulice interioare s-a făcut cu respectarea următoarelor criterii:
Viteza apei în conductele de refulare de la pompă să fie vref = 0,6 – 1,0 m/s
Pierderile de sarcină în conducte şi armături să fie minime
Calculul conductelor hidraulice exterioare s-a făcut cu respectarea următoarelor criterii:
Viteza minimă pe conductele de refulare vmin = 0,70 m/s
Viteza optimă pe aducţiuni vopt = 1,0 – 1,75 m/s
Pierderile de sarcina pe tronsonul Captare – Tratare să nu conducă la creşteri exagerate ale
puterilor pompelor, respectiv consumuri sporite de energie electrică.
3.8.9.10 Măsuri de prevenirea şi stingere a incendiilor

Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu mijloace de
prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execuţie.
Răspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum şi şantierului care
asigură execuţia.
Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipirea cu flacără, topirea de materiale
izolante, etc), se face instructajul personalului realizează aceste operaţii, avînd în vedere prevederile
normativului C 300/94.
În timpul lucrărilor de vopsitorii, izolaţii, se iau măsuri de evitare a contactului substanţelor inflamabile
cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguranţă de minimum 30 m.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izolaţii sau operaţii cu
substanţe inflamabile. Lucrările de sudură nu se execută în zonele în care se execută vopsitorii sau
izolaţii.
Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului a carburanţilor necesari funcţionării
utilajelor. Utilajele se prezintă la program alimentate cu combustibili necesari.
Pentru lucrările de execuţie în spaţii închise (cămine, galerii edilitare, etc), se prevăd măsurile
necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în funcţie de natura lucrărilor şi a condiţiilor
locale. Conducătorul formaţiei de lucru asigură instruirea personalului şi urmăreşte permanent
respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.
Lucrările prevăzute în prezentul proiect corespund cerinţelor din prevederile legale listate la paragraful
3.8.7.10
3.8.9.11 Măsuri pentru protecţia muncii
În toate operaţiile de execuţie se vor respecta cerinţele esenţiale referitoare la protecţia, siguranţa şi
igiena muncii. Principalele măsuri şi acţiuni pentru asigurarea protecţiei, siguranţei şi igienei
muncii sunt:
Luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condiţiilor de securitate a muncii.
Realizarea instructajelor de protecţie a muncii întregului personal de exploatare şi întreţinere
şi consemnarea acestora în fişele individuale sau formulare specifice, semnate individual.
Controlul aplicării şi respectării normelor specifice de către întregul personal
Verificarea periodică a personalului privind cunoaşterea normelor şi a măsurilor de protecţie
a muncii.
Pe toată durata execuţiei, în lungul tranşeelor trebuie asigurată o zonă de lucru şi de protecţie.
Lăţimea acestor zone se stabileşte funcţie de tipul lucrărilor şi de condiţiile locale.În interiorul
zonei de lucru şi de protecţie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor străine de
şantier.
3.8.10 Instalaţii electrice de alimentare cu energie electrică
3.8.10.1 Obiectul proiectului

Prezenta documentaţie are ca obiect proiectarea la faza PT+DDE a instalaţiilor electrice şi de
automatizare aferente aferente obiectelor Captarii
3.8.10.2 Documentaţia este întocmită pe baza următoarelor date:

- Caietul de sarcini;
- Cerinţele beneficiarului şi ale consultantului formulate în etapele anterioare de proiectare;
- Normele, normativele şi standardele în vigoare privind proiectarea lucrărilor specifice de instalaţii
electrice şi aparatură de măsură şi control.
3.8.10.3 Clasa de importanţă

importanţă globală a lucrărilor ce constituie obiectul documentaţiei, stabilita conform Ordin
MLPAT nr. 31/N-1995, este ,, C ’’ (importanţă normală).

se încadrează în clasa IV de importanţă specifică (construcţii definitive de importanţă principală).
Din punct de vedere al criteriilor:
Social economice, categoria de importanţă este 4 (alimentare cu apa)
3.8.10.4 Caracteristicile instalaţiei proiectate
Prezentul proiect tratează lucrările de instalaţii electrice şi automatizări pentru lucrarea susmenţionată,
şi anume:
- Instalaţii electrice de alimentare cu energie a pompelor submersibile;
- Instalaţii electrice de iluminat şi prize;
- Instalaţii electrice de iluminat exterioare cladire;
- Instalaţii electrice de protecţie.
- Instalatii electrice de alimentare cu energie electrica a gospodariei de apa Captare.
Obiectivul este clasificat din punct de vedere al conditiilor de utilizare in conform SR CEI 364-3,
capitolul B si I 7 - 2002, anexa 2 astfel :
A.A. Conditii climatice - in exteriorul puţuluiAA7 t= -25ºC....+55 ºC (fara control

colector al temperaturii)
A.B. Conditii climatice - in interiorul puţului AB 5 t= +5ºC....+40 ºC cald
colector
A.D. Prezenta apei - in exteriorul puţului AD3 Apa in ploaie
colector
A.D. Prezenta apei in puţul colector AD8 submersie
A.E. Prezenta corpurilor straine solide AE3 foarte mici incombustibile - cu d < 1 mm
A.G. Solicitari mecanice AG2 medii (solicitare la soc cel mult egala cu 2J)
A.H. Vibratii AH2 medii (conditii industriale obisnuite)
A.Q. Trasnete. Nivel keraunic AQ2 indirect (>25 zile / an riscul de la inst. de
alimentare
B.A. Competenta persoanelor BA4 instruite (agenti de
intretinere sau exploatare)
B.C. Contactul persoanelor cu potentialul BC3 frecvent (contact frecvent cu elem. Cond.)
pamantului
B.D. Conditii de evacuare in caz de urgenta BD1 normale
C.A. Materiale de constructii CA1 necombustibile
3.8.10.5 Prezentarea instalatiei

Frontul total de captare al apei este format actual din 3 puţuri noi amplasat în apropierea Gospodăriei
de Apă si un put existent care va fi racordat la noua Captare, in total 4 puturi. In viitor vor mai fi
forate 3 puturi. In fiecare din puţurile forate noi actual (si viitoare) s-a prevazut montarea unei
pompe submersibile, cu o putere a motorului de 4 kW.
Alimentarea fiecărui puţ se face în derivaţie din cabluri de energie racordate la tabloul general TG din
Gospodaria de apa.
Tipul pompelor pentru puturile noi este GRUNDFOS SP 17-6, având următoarele caracteristici tehnice:
Model GRUNDFOS
Tip: SP 17-11
Debit: 3.99 l/s
H total: 100 m ( +2%)
Puterea P1: 6.46 kW
Puterea P2: 5.32 kW
Putere motor: 7.5 Kw
Pentru reechipare putul de la F4 (F1 Liceu Tărtășești)

Model GRUNDFOS SP 17-6
Debit: 2.784 l/s
H total: 62.5 m
Puterea P1: 3.25 kW
Puterea P2: 2.55 kW
Putere motor: 4 kW

3.8.10.6 Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a gospodăriei de apă şi a puţurilor forate se realizează dintr-un post
de transformare PT 20/0,4 kV/250 kVA, care se va amplasa în incinta Gospodăriei de Apă. În postul
de transformare este prevăzut şi tabloul electric general de distribuţie (TGD) de joasă tensiune
pentru alimentarea cu energie electrică a tuturor consumatorilor electrici din Gospodăria de Apă şi
de la Captare.
Postul de transformare este racordat la reţeaua MT LEA 20 kV care trece prin apropiere, la o distanţă de
cca. 1000 m.
Postul de transformare montat va include:
- separator tripolar de exterior;
- soclu tripolar cu descărcătoare;
- soclu tripolar cu descărcătoare şi siguranţe fuzibile de exterior;
- transformator;
- firida de distribuţie pentru posturi de transformare.
Modul de realizare a măsurii energiei electrice (direct / indirect, MT sau JT) va fi stabilit de
furnizorul de energie electrică. În conformitate cu HG-90/2008 şi Legea Energiei Electrice nr.
13/2007, lucrarea pentru alimentarea cu energie electrică se va executa cu o firmă atestată ANRE,
în baza prezentului proiect.
Alimentarea cu energie electrică a tablourilor electrice şi de automatizare TPF1…TPF4 de la fiecare
puţ se realizează din tabloul general de distribuţie TGD, amplasat în incinta postului de transformare
PT.
Distanţa până la cel mai indepartat punct de racord este de cca. 300 m.
3.8.10.7 Date electroenergetice de consum

Datele electroenergetice de consum pentru investiţia propusă sunt următoarele (pentru fiecare put forat
nou):
- putere electrică instalată: Pi = 10,48 kW;
- putere electrică absorbită: Pa =6.46 kW;
- curentul de calcul: Ic = 13.6 A;
- tensiunea de utilizare: Un = 3 x 400 / 230 V, 50 Hz;
- factor de putere mediu neutral: cos φ = 0.85
3.8.10.8 Protecţii
Selectivitatea protectiilor in schema monofilara este asigurata prin actiunea coordonata (cascadarea)
curentilor de declansare electromagnetica a disjunctoarelor din aval spre amonte (Ideclansare cresc
din aval spre amonte).
Tabloul electric TPF1 (2, 3, 4) aferent fiecărui puţ forat şi tabloul electric al puţului forat existent
TPFE, cuprind aparatajul necesar protecţiei la suprasarcină şi scurtcircuit şi pentru protecţia
persoanelor împotriva şocurilor electrice datorate atinderilor indirecte accidentale. De asemenea,
tabloul de control CP1 (2, 3, 4) al electropompelor submersibile cuprinde toate protecţiile necesare
funcţionării corespunzătoare şi în condiţii de siguranţă a acestora.
Fiecare circuit este prevăzut cu întreruptor automat cu rol de protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit
cu întrerupere P+N, 2P, 3P, 3P+N, caracteristica de declanşare tip „C” şi putere de rupere la
scurtcircuit conform planşelor cu distribuţiile electrice. Protecţia împotriva tensiunilor de atingere
se va realiza folosindu-se întreruptoare cu protecţie diferenţială.
Pentru protecţia împotriva supratensiunilor de origini atmosferice sau datorate comutaţiei cu rolul
de limitare a supratensiunilor în scopul protejării instalaţiei electrice de joasă tensiune, s-au
prevăzut, în tabloul electric TGD un complet de descărcătoare trifazate de joasă tensiune tip 1 şi 2
/ 3P+N, protejate cu întreruptor automat.
3.8.10.9 Căderi de tensiune

Secţiunile circuitelor au fost dimensionate astfel încât căderile de tensiune din instalaţii nu depăşesc
limitele normate pentru buna funcţionare a echipamentelor.
Secţiunea cablului de alimentare al tabloului TPF1 (2, 3, 4) este de 6, 10 sau 16 mm2, la care s-a ţinut
cont şi de pierderile de tensiune de pe traseul circuitului de alimentare.
Secţiunea cablurilor de alimentare a electropompelor submersibile, alimentate cu tensiune electrică prin
tabloul CP 1 (2, 3, 4), este de 2,5 mm2.
3.8.10.10 Soluţiile proiectului
Prezenta secţiune tratează lucrările de instalaţii electrice aferente obiectivului mai sus menţionat şi
anume:
Instalaţii electrice interioare cabină puţ:
o Instalaţii de iluminat;
o Instalaţii de priză 24 V;
o Instalaţia de alimentare cu energie electrică a pompelor submersibile.
Instalaţii electrice exterioare:
o Instalaţia de alimentare cu energie electrică a cabinei putului.
o Instalaţia de iluminat şi prize exterior
Tabloul general de distribuţie aferent fiecărui puţ TPF1 (2, 3, 4) a fost amplasat în exteriorul cabinei
putului, iar tabloul local de automatizare CP1 (2, 3, 4) a fost instalat în camera cabinei putului.
3.8.11 Instalaţii de automatizare

Instalaţia de automatizare comandă pornirea şi oprirea electropompei submersibile active, funcţie
de nivelul apei din puţ. Instalaţia este prevăzută cu tabloul local de automatizare (CP), montat în
cabina putului. Funcţionarea electropompei submersibile este complet automatizată. La sesizarea
unui nivel minim de apă prestabilit (Ls1) intră în funcţiune pompa submersibilă, care se va opri la
atingerea nivelului maxim prestabilit (Ls2).
Pentru protecţia funcţionării pompei fără apă, o limită de nivel Lmin furnizată de senzorul de nivel, va
inhiba funcţionarea acesteia.
Pe lângă funcţiile de operare a electropompei submsersibile şi de achiziţionare a semnalelor de
nivel, tabloul local de automatizare (CP) are rolul şi de achiziţionare a celorlalte mărimi de proces:
semnalul tip impuls furnizat de contorul de apă Woltman şi limitele de presiune furnizate de către
presostat. La rândul lui, tabloul local de automatizare (CP) transmite mai departe aceste informaţii
prin cabluri de semnal către tabloul de automatizare (TGA), amplasat în Gospodăria de Apă.
Tabloul local de automatizare (CP) permite operarea automată sau manuală a electropompei
submersibile.
Tabloul CP1 (2, 3, 4) are următoarele funcţiuni:

- protecţie la scurtcircuit,
- protecţie la suprasarcină,
- protecţie la lipsă tensiune pe o fază,
- protecţie la supraîncălzirea bobinajului,
- protecţie la minimă şi maximă tensiune,
- protecţie la inversarea succesiunii fazelor,
- preluare semnale de la senzorii din proces;
- comandă manuală sau automată funcţie de nivel.
Racordarea tabloului CP1 (2, 3, 4) la tabloul TPF1 (2, 3, 4) se face printr-un cablu de cupru CYABY
4x2,5 mm2, iar la pompă printr-un cablu special prevăzut de furnizor.
Transmisia datelor privind funcţionarea pompelor şi a celorlaţi parametri tehnologici, în camera
personalului de la Gospodăria de Apă (tabloul electric TGA) se face prin intermediul unui cablu
de semnalizare CSYAbY 9x1,5 mm2 între tabloul de automatizare a fiecărui puţ (CP) şi tabloul
electric de distribuţie (TGA) din Gospodăria de Apă.
3.8.11.1 Tabloul electric

Alimentarea cu energie electrică a tabloului general de distribuţie TPF1 (2, 3, 4) a fiecărui puţ şi a
tabloului de distribuţie pentru puţul forat existent TPFE, se face din tabloul general TGD din incinta
Gospodariei de Apa (Post Transformare), care la rândul său este alimentat dintr-un post de transformare
20/0,4 kVA, 250 kVA, prevăzut cu BMPT, în care va fi instalată şi aparatura de măsură şi contorizare a
energiei electrice de către operatorul de distribuţie.
Cablurile de energie principale, tip ACYAbY, pleacă din tabloul general TGD din Gospodăria de
Apă spre tablourile generale de distribuţie TPF1...4 ale fiecărui puţ forat şi spre tabloul TPFE al
puţului forat existent, fiind astfel dimensionate pentru încadrarea la pierderea de tensiune pe cablu:
- alimentare tablou electric TPF1 din TG: ACYABY 4x6 mm2;
- alimentare tablou electric TPFE din TGD: ACYABY 4x6 mm2.
Cablurile de alimentare a tablourilor TPF1…4 şi TPFE vor fi pozate subteran, la o adâncime de 0,8 m,
fiind semnalizate cu folie avertizoare pentru cabluri electrice.
Tabloul electric de automatizare CP1 (2, 3, 4) este prefabricat, fiind echipat de către producător şi
fiind prevăzut cu toate echipamentele electrice şi de automatizare, necesare funcţionării
electropompei submersibile.
Puterea totală instalată a tabloului electric TPF1…4 şi TPFE la fiecare put este de Pi = 10.48 kW, iar
puterea absorbită Pa = 6.46 kW.
Dimensiunile conductoarelor, cablurilor de energie şi echipamentele de protecţie sunt stabilite
conform caietului de sarcini şi a schemei monofilare a tabloului general de distribuţie TPF1 (2, 3,
4).
Dimensiunile conductoarelor, tuburilor, cablurilor de energie şi echipamentelor de protecţie sunt
alese conform prescripţiilor tehnice şi sunt menţionate în breviarul de calcul. Secţiunea
conductoarelor de fază s-au dimensionat astfel încât să fie îndeplinită condiţia de stabilitate termică
în regim permanent sau intermittent şi să fie asigurată respectarea condiţiilor la supracurenţi şi a
condiţiilor de protecţie la electrocutare.
Tabloul electric TPF 1 (2, 3, 4) are rolul alimentării cu energie electrică a consumatorilor de la
fiecare puţ foreat. Acesta va fi instalat la exterior, în apropiere cabinei puţului şi cuprinde circuitele
de alimentare pentru:
- 1Q0 - alimentare cu energie electrică tablou TPF 1 (2, 3, 4);
- 2Q1 - alimentare cu energie electrică tablou pompe CP 1 (2, 3, 4);
- 3Q1 - alimentare cu energie electrică pentru circuite protejate prin întreruptor diferenţial;
- 4Q1 - alimentare cu energie electrică circuit priză monofazică;
- 5Q1 - alimentare cu energie electrică circuit priză trifazică;
- 6Q1 - alimentare cu energie electrică circuit priză 24 Vca;
- 7Q1 - alimentare cu energie electrică circuit iluminat exterior;
- 8Q1 - alimentare cu energie electrică circuit iluminat interior;
- 9Q1 - alimentare cu energie electrică circuit încălzire, ventilare, iluminat TPF 1 (2, 3, 4);
- 10Q1 - alimentare cu energie electrică circuit trifazic de rezervă;
- 11Q1 - alimentare cu energie electrică circuit monofazic de rezervă.
3.8.11.2 Instalaţii electrice de iluminat
Ţinând cont de gradul de umiditate din camera de lucru, instalaţia de iluminat normal se va realiza
cu 1 corp de iluminat tip I-EP 100 W (IP 56), echipat cu lămpă cu incandescenţă, alimentat la
tensiunea de 24 V. Circuitul de iluminat interior al cabinei puţului este alimentat din tabloul electric
TPF1...4 şi TPFE.
Instalaţia poate fi operată noaptea, fiind prevăzut un stâlp de iluminat exterior, amplasat în apropierea
cabinei putului, având sursă cu lampă cu vapori de mercur de 125 W. Circuitul de iluminat exterior al
incintei frontului de captare este alimentat din tabloul TPF1 (2, 3, 4). Sistemul de iluminare permite
iluminatul exterior cu o intensitate de minim 200 lux.
Tabloul electric TPF1 (2, 3, 4) s-a prevăzut cu circuit de iluminat interior, cu lămpi fluorescente
pentru cofrete electrice (230 V/15 W) comandate la aprindere de un microîntrerupător acţionat la
deschiderea uşii tabloului.
Pentru eliminarea condensului care se formează în tablourile electrice, tabloul TGD 1 (2, 3, 4) a
fost prevăzut suplimentar cu circuite de încălzire interioară prin rezistenţă electrică de 150 W şi de
ventilare cu grilă de admisie şi evacuare aer, cu ventilator cu 18 W.
3.8.11.3 Instalaţii electrice de prize
În cazul necesităţii accesului în cabina putului, iluminatul acestuia se va realiza si prin lămpi portabile,
alimentate de la o priză de 24 Vca din camera cabinei putului.
Pentru posibilitatea intervenţiei cu alte utilaje, în tabloul TPF1 (2, 3, 4) s-au prevăzut circuite de priză
monofazică şi priză trifazică cu grad de protecţie IP56.
3.8.11.4 Realizarea cablajelor
Pentru protecţia personalului de exploatare s-a prevăzut o priză de legare la pământ formată dintrun
conductor din bandă de oţel zincat de 25 x 4 mm, montată pe conturul încăperii la circa 30 cm de
pardoseală, racordată prin piesă de separaţie la instalaţia de protecţie prin împămânare.
La această centură se racordează tabloul de comandă a pompei TCP, casca puţului şi toate construcţiile
metalice interioare.
Întreaga instalaţie se va executa în cablu de cupru montat aparent.
Cablul de energie care alimentează consumatorii din cabina puţului este de tip CYABY.
Racordarea consumatorilor la tablourile de automatizare / control se face prin cabluri special prevăzute
sau livrate in furnitura de furnizorul pompelor.
In exteriorul cabinei putului cablurile de energie sunt îngropate într-un şanţ de 0,8m adâncime, într-un
pat de nisip de 20cm, cu o folie avertizoare la 20cm.
In acelaşi şanţ, în paralel cu cablurile de energie se pozează şi un cablu de semnalizare. Aceste
cabluri sunt de tip CSYAbY 9x1,5mm2 pentru fiecare puţ forat, prin care se transmit informaţiile
asupra funcţionării pompelor şi a mărimilor de proces din fiecare puţ la gospodăria de apă în camera
Punctului de exploatare din cadrul Staţiei de tratare (tablou electric TGA), unde aplicaţia de
automatizare poate fi extinsă în viitor prin dezvoltarea unui sistem de control şi achiziţie mărimi de
proces, de tip SCADA. Traseul ingropat se va marca cu borne.
3.8.11.5 Instalaţii electrice de protecţie: împământare
Schema utilizată de legare la pământ este de tip TN-C-S (schema combinată), în care funcţiile de
neutru şi de protecţie, pe o porţiune a schemei sunt combinate într-un singur conductor. În acest
mod conductorul PE este separat de conductorul de nul a instalaţiei de alimentare cu energie
electrică, pentru posibilitatea funcţionării protecţiei diferenţiale din tabloul electric general TPF1
(2, 3, 4).
Priza de pământ prevăzută este realizată cu şase electrozi pentru împământare din oţel zincat de 1,5
m, interconectaţi prin platbandă zincată 40 x 4 mm prin sudură, montaţi în apropierea cabinei
putului. De la priza de pământ se realizează legături prin piese de separaţie la cele două tablouri
electrice (TPF si CP), la stâlpii de iluminat exterior şi la centura interioară de protecţie din cabina
puţului. După realizarea prizei de pământ, valoarea rezistenţei ei de dispersie se va măsura şi dacă
valoarea obţinută nu este sub 1 Ω, se vor suplimenta numărul electrozilor de împământare, astfel
încât valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ să fie sub 1 Ω.
Nu este necesara IPT (instalatie impotriva trăznetului) intrucat nu exista cladire supraterană. Toate
structurile metalice subterane se leaga la priza de pamant. Tabloul electric TPF1 (2, 3, 4) dispune
de un set de descărcătoare de origine atmosferică.
3.8.11.6 Măsuri de protecţia muncii

Instalaţiile electrice de la cabina putului funcţionează la tensiune periculoasă (cu excepţia circuitului
de priză 24 Vca), putând provoca electrocutări atât prin atingere directă cât şi indirectă (datorită
defectelor sau deteriorărilor de izolaţie).
Pentru protecţia împotriva electrocutărilor prin atingeri directe, toate elementele conductoare de
curent ale instalaţiilor electrice, aflate în mod normal sub tensiune, vor fi inaccesibile unei atingeri
întâmplătoare datorită măsurilor luate prin amplasare, amenajări speciale şi în primul rând prin
construcţie (izolare de protectie prin carcase corespunzatoare pentru tablouri, doze, prize,
intreruptoare si corpuri de iluminat).
Toate părţile conductoare ale instalaţiei care nu sunt în mod obişnuit sub tensiune, dar care în caz
de defect sau deteriorare a izolaţiei pot căpăta potenţiale periculoase, se vor lega la priza de pământ,
a cărei rezistenţă pe timp uscat nu trebuie să depăşească valoarea de 4 Ohm.
Pentru perioada de exploatare, în vederea asigurării condiţiilor normale de muncă, cât şi pentru
evitarea accidentelor, conform legislaţiei în vigoare (NRPM, STAS 12604, I7) la întocmirea
proiectului s-au avut în vedere următoarele:
- amplasarea accesibilă a echipamentelor în vederea unei întreţineri
uşoare;
- alegerea aparatajului în funcţie de mediu (protecţie la umiditate şi
praf);
- asigurarea confortului vizual prin instalaţii adecvate de iluminat.
Pentru perioada de execuţie, protecţia împotriva accidentelor se va realiza conform
„Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii”, „Lucrări de instalaţii” – 1993
(publicat în buletinul construcţiilor nr. 5,6,7 – 1993)
Aplicarea măsurilor de protecţie a muncii în perioada de execuţie constituie obligaţia şi răspunderea
executantului.
3.8.11.7 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
Prin proiect s-au prevăzut soluţiile tehnice care să nu favorizeze declanşarea sau extinderea
incendiilor, respectând cerinţele normativelor I7, PE 107-95 şi Decret 290/77, pentru prevenirea
declanşării şi progagării incendiilor.
Pentru perioada de exploatare se vor lua următoarele măsuri:
Lucrările de întreţinere şi reparaţie se vor efectua de personal calificat cu respectarea prevederilor
proiectului.
Nu se va supraîncărca instalaţia prin alimentarea unor consumatori care să conducă la depăşirea
puterii maxime pe circuitele de forţă, iluminat şi prize, respectiv prin însumare pe coloana de
alimentare a tablourilor electrice generale.
3.8.11.8 Executarea lucrărilor, punerea în funcţiune şi recepţia

Executarea lucrărilor se va face numai cu personal calificat, instruit pentru protecţia muncii şi
supravegheat de un electrician autorizat.
Punerea în funcţiune de probă se va face numai după efectuarea tuturor măsurătorilor şi verificărilor
prevăzute în PE 116-94 „Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice”
şi întocmirea buletinelor de verificare PRAM. Recepţia lucrărilor se va face conform programului
de urmărire a calităţii execuţiei.
Pentru recepţia lucrărilor de instalaţii electrice se vor respecta:
- PE 116/94 – Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice;
- P 118/99 – Normativ privind siguranţa la foc a construcţiilor;
- C 56/03 – Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente;
- Legea 10/95 – Legea calităţii în construcţii;
- HG 273/94 – Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
- HG 766/99 – Regulamentul privind calitatea în construcţii;
- HG 51/96 – Regulament de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii
tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie.
3.8.11.9 Norme şi reglementări tehnice

La realizarea instalaţiilor se vor respecta prevederile normativelor I7/2008 (Normativ pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vca şi 1500 Vcc), GP
052/2000 (Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 Vca şi 1500 Vcc), NP 061/2002
(Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri), STAS
12604/4-89 (Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii), STAS
16604/5-90 (Protecţia împotriva electrocutărilor. Instlaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare,
execuţie şi verificare), Legea 319/2006 (Legea Protecţiei şi Securităţii în Muncă), STAS 6119,
STAS 10110/85, precum şi normele specifice de protecţia muncii în vigoare.
Proiectul a fost întocmit în conformitate cu prevederile următoarelor reglementări tehnice în vigoare:
- Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii;
- I7-2011 NORMATIV privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice
aferente clădirilor;
- NTE 007/08/00 – NORMATIV PENTRU PROIECTAREA Şl EXECUTAREA
REŢELELOR DE CABLURI ELECTRICE
- SR 6646-1/C.01.05.1997 Normativ republican privind folosirea energiei electrice la
iluminatul artificial;
- C.56/2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente;
- Norme generale de protecţia muncii.
Normele de mai sus, nu sunt limitate şi vor fi completate cu toate reglementările aflate în vigoare la data
execuţiei.
3.8.12 Zona de protecţie sanitară
În conformitate cu HG 930 din 11 august 2005 – “Norme speciale privind caracterul şi mărimea
zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică” s-au prevăzut măsurile pentru realizarea zonelor de
protecţie sanitară a obiectelor componente ale captării de apă, respectiv zona de protecţie sanitară
cu regim sever, zona de protecţie cu regim de restricţie şi perimetrul de protecţie hidrogeologică,
urmînd ca memoriul tehnic al executiei puturilor sa contina dimensionarea zonelor de protecţie
sanitară functie de datele reale ale stratelor acvifere captate.
3.8.12.2 Zona de protecţie hidrogeologică

Acestă zonă va fi definitivată ca mărime ulterior, pe baza calculului ariei de regenerare a stratului acvifer,
pe baza datelor obtinute la executia puturilor privind acviferele captate.
În acestă zonă, măsurile de protecţie referitoare la utilizarea terenurilor sunt cuprinse în HG 930 din
11 august 2005. Amintim principalele activităţi interzise:
Evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier
Amplasarea de unităţi industriale care evacuează ape reziduale cu risc mare de poluare
Depozitarea, staţionarea sau introducerea în subteran a substanţelor poluante Amplasarea de
staţii de epurare, spitale, staţiuni turistice, etc.
3.8.12.3 Zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii

Conform prevederilor HG 930 din 11 august 2005, zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii
s-a dimensionat pe baza criteriului timpului de tranzit de 50 de zile. Acestă zonă va fi definitivată
ca mărime ulterior, pe baza calculului ariei de regenerare a stratului acvifer, pe baza datelor obtinute
la executia puturilor privind acviferele captate.
În acestă zonă, măsurile de protecţie referitoare la utilizarea terenurilor sunt cuprinse în HG 930 din
11 august 2005. Amintim principalele activităţi interzise:
Executarea de construcţii pentru activităţi industriale şi agricole, precum grajduri, silozuri de
cereale, depozite de îngrăşăminte, etc.
Amplasarea de şantiere de construcţii şi depozite de materiale aferente
Spălarea maşinilor şi efectuarea schimbului de ulei
Balastiere, exploatări prin care se îndepărtează stratul protector
Lucrări de canalizare şi drenaje
Amplasarea de iazuri piscicole
De precizat că această zonă poate fi exploatată agricol, pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea
utilizării substanţelor sau metodelor care ar polua terenul (utilizarea îngrăşămintelor naturale,
irigaţiile cu ape uzate sau epurate, etc).
3.8.12.4 Zona de protecţie sanitară cu regim sever

Conform prevederilor HG 930 din 11 august 2005, zona de protecţie sanitară cu regim sever s-a
dimensionat pe baza criteriului timpului de tranzit de 50 şi 20 de zile. Pe baza datelor existente, s-
a considerat o distanţă de protecţie de 10,0 m amonte de captare şi 10 m lateral si aval de captare,
ţinînd cont de prevederile normativului în ceea ce priveşte adîncimea stratului captat şi pericolul de
contaminare al acestui strat, urmînd ca suprafaţa definitivă să fie stabilită ulterior, pe baza datelor
obtinute la executia puturilor privind acviferele captate.
Zona de protecţie sanitară cu regim sever a fost prevăzută cu o împrejmuire din plasă de sirmă,
bordurata, montată pe stîlpi de otel zincati, cu o fundaţie de beton monolit, precum şi plăcuţe
avertizoare. În interiorul acestei zone s-a prevăzut o rigolă perimetrală pentru captarea şi dirijarea
apelor pluviale. Rigola perimetrală are o secţiune triunghiulară, avînd 0,60 m lăţime şi 0,30 m
adîncime.
Împrejmuirea s-a prevăzut deasemeni cu porţi metalice pentru acces auto şi pentru accesul
personalului de intreţinere şi exploatare. Toate confecţiile metalice (panourile de sârmă, porţile, etc)
vor fi protejate la coroziune prin zincare si unde este cazul, se vor proteja anticoroziv si prin
grunduire şi vopsire.
În această zonă s-a prevăzut şi un drum de acces la puţ, pentru intervenţii tehnice, drum cu o lăţime de
3,50 m şi realizat dintr-un strat de balast compactat de 20 cm grosime.
Această zonă este folosită numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii captării. În afară de
restricţiile din celorlalte zone, sunt interzise şi următoarele:
Amplasarea de construcţii sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei şi a
instalaţiilor
Depozitarea de materiale, cu excepţia celor strict necesare exploatării sursei şi a instalaţiilor
Traversarea zonei de instalaţii de canalizare pentru ape uzate, cu excepţia celei care
deserveşte captarea.
Măsurile de protecţie complete referitoare la utilizarea terenurilor din această zonă sunt cuprinse în HGR
930/2005.
3.8.13 Drumuri de acces

Drumurile de acces la captare constau din drumurile interioare zonelor de protecţie cu regim sever, şi
drumurile de racord la reţeaua de drumuri locală.
Pentru forajele noi de la frontul de Captare s-au prevăzut drumuri de acces pentru fiecare foraj în lungime
totală de cca. 15 m de la cabina putului captare la drumul existent.
Drumuri de acces au o lăţime de 4,0 m, avînd carosabilul de 3,50 m. Imbracamintea drumului este
alcatuita dintr-un strat de balast compactat de 20 cm aşternut pe amplasamentul drumului.
3.8.14 Urmărirea comportării în timp a construcţiei (Captare)

Pentru asigurarea folosirii raţionale şi a protecţiei sursei de apă împotriva supraexploatării şi
modificării calităţilor naturale, conform HGR 930/2005, precum şi pentru urmărirea comportării în
timp a stratelor freatice captate, conform HGR 930/2005, s-a prevăzut tinerea unei evidente pentru
control şi observaţie.
Conform HGR 930/2005, deţinătorul lucrărilor de captare va efectua în aceste foraje un program
de observaţii şi măsurători privind evoluţia nivelurilor apelor subterane şi a calităţii acestora,
transmiţînd aceste date filialei teritoriale a Regiei Autonome “Apele Romîne”, în conformitate cu
prevederile art. 35 din Legea apelor nr. 107/1996.
3.9 Conductele de aductiune de la captare (Aductiune 1)
3.9.1 Generalitati
Aductiunea de apa de la captare este telescopica, din conducte HDPE PE100 De 75/110/140/200
mm, in lungime totala de L=838.62 ml. Apa captată de la fiecare put va fi pompată printr-o conductă
de polietilenă de înaltă densitate PEHD PE100 Pn10 iar in final coductele de la puturi se unesc intr-
un punct comun Ac0, de unde pleaca o conducta de legatura PEHD De 200mm spre cele trei
rezervoare din Gospodăria de apă; Conducta de la putul nou P1 este din PEHD De 75 mm, in
lungime de 283.83 m, iar conducta de la putul nou P3 este tot din PEHD De 75 mm, in lungime de
25.23 m. Conducta de la putul existent P4 (F1 Liceu Tărtășești) este din PEHD De 75 mm, in
lungime de 168.95 m, si se racordeaza la conducta telescopica de la putul nou P2, PEHD De 75/110
mm in lungime totala de 159.29 m. Conducta de aductiune principala denumita conducta de legatura
intre punctul comun Ac0 si rezervoare este din PEHD De 200 mm si are o lungime de 126.32 m.
Pentru legatura la forajele viitoare, a fost prevazuta in GA o conducta PEHD De 140 mm in lungime de
75.00 m.
Conductele de aducţiune se realizează cu un singur fir.
TABEL CENTRALIZATOR FRONT CAPTARE COMUNA TĂRTĂȘEȘTI
Conducta De 200mm De 140mm De 110mm De 75mm Lungime [m]

de la P1 283.83 283.83
de la P2 146.03 13.26 159.29
de la P3 25.23 25.23
de la P4 168.95 168.95
conducta de legatura spre rez 126.32 126.32
conducta de la capt viitoare 75 75
TOTAL FRONT CAPTARE 126.32 75 146.03 491.27 838.62
3.9.2 Amplasament.
Conductele de aducţiuni noi vor fi pozate în intravilanul satului Tartaresti, pe un teren aflat in
apropiere de azilul de batrani si Liceul Tărtășești, pe terenuri aflate in proprietatea Primariei
Tartaresti. Captariile si aductiunile viitoare vor fi amplasate pe drumurile de exploatare din zona
apropiata. Traseul a fost ales astfel încât să se evite amplasarea în terenuri proprietate particulară.
3.9.3 Construcţii şi Instalaţii
Conductele de legatura de la puturi la conducta de aducţiune principală au următoarele caracteristici:

Nod Nod Diametru Diametru Lungime Strat de Panta Viteza Pierdere Debit
Array Sectiune amonte aval Tip conducta exterior interior sectiune suprafata [‰] Rugozitate [m/s] de [l/s]
[mm] [mm] [m] sarcina
de la S2475 P1 Ac10 PEHD PE100 PN10 75 66 47.62 Balast 6.25 0.01 0.85 1.17 2.92
P1
de la S2479 Ac10 Ac12 PEHD PE100 PN10 75 66 129.92 Balast 0.72 0.01 0.85 1.17 2.92
P1
P1
P1
P1
283.83 Balast
Lungime Strat de
sectiune suprafata
Nod Nod Diametru Diametru [m] Panta Viteza Pierdere Debit
Array Sectiune Tip conducta Rugozitate
amonte aval exterior interior [‰] [m/s] de [l/s]
[mm] [mm] sarcina
de la S2485 P2 Ac17 PEHD PE100 PN10 75 66 13.26 Balast 0.62 0.01 0.91 1.32 3.1
P2
13.26 Balast
8.02 Balast
de la S2486 Ac17 Ac18 PEHD PE100 PN10 110 96.8 0.62 0.01 0.57 0.35 4.16
P2
de la S2487 Ac18 Ac19 PEHD PE100 PN10 110 96.8 61.82 Balast 0.62 0.01 0.57 0.35 4.16
P2
P2
P2
146.03 Balast
159.29 Balast
de la P3 S2490 P3 Ac0 PEHD PE100 PN10 75 66 25.23 Balast 0.07 0.01 0.91 1.34 3.13
25.23 Balast
de la P4 S630 P4 Ac1 PEHD PE100 PN10 75 66 7.42 Balast 2.12 0.01 0.31 0.19 1.05
de la P4 S1728 Ac1 Ac4 PEHD PE100 PN10 75 66 137.3 Balast 2.12 0.01 0.31 0.19 1.05
de la P4 S2493 Ac4 Ac17 PEHD PE100 PN10 75 66 24.23 Balast 2.12 0.01 0.31 0.19 1.05
168.95 Balast
Pierd
Diametru Diametru Lungime ere
Nod Nod Strat de Panta Rugozit Viteza Debit
Array Sectiune Tip conducta exterior interior sectiune de
amonte aval suprafata [‰] ate [m/s] [l/s]
[mm] [mm] [m] sarcin
a
conducta de S2491 Ac0 Ac22 PEHD PE100 200 176.2 12.23 Balast -0.77 0.01 0.83 0.34 20.28
legatura PN10
legatura PN10
legatura PN10
conducta de S2495 Ac24 Rez1 PEHD PE100 200 176.2 11.56 Balast -0.77 0.01 0.83 0.34 20.28
legatura PN10
conducta de S2496 Rez1 Rez2 PEHD PE100 200 176.2 19.99 Balast -0.77 0.01 0.83 0.34 20.28
legatura PN10
conducta de S2497 Rez2 Ac3 PEHD PE100 200 176.2 20 Balast -0.77 0.01 0.83 0.34 20.28
legatura PN10
conducta de S820 Ac3 Rez3 PEHD PE100 200 176.2 4.52 Balast -0.77 0.01 0.83 0.34 20.28
legatura PN10
126.32 Balast
Pe con ducta de aducţiune, datorita presiunii relativ mici si a traseului scurt nu au fost prevăzute
masive de ancoraj; În cabina puturilor au fost prevazute vane automate de aerisire/dezaerisire, iar
la iesire s-a prevazut cate o vana ingropata;
3.9.4 Debite de dimensionare

Conform datelor de temă, debitul de dimensionare al conductei de aducţiune este:
Debit aductiune (etapa II) QIC=Kp*Ks*QzimaxII+Kp*Ks*Qri 1752.5 mc/zi 20.28 l/s
Dimensionarea conductei de aducţiune, funcţionând prin pompare, s-a făcut astfel încât diametrul ales
să corespundă unor cheltuieli anuale minime.
Calculul conductei de aducţiune au asigurat respectarea următoarelor criterii:
• Asigurarea unor pierderi de sarcină cât mai reduse, pentru a permite o energie minimă de
pompare pe metrul cub de apă transportată, în condiţiile în care costul de investiţie al aducţiunii
să fie rezonabil.
• În cazul apei brute (apă pompată direct din frontul de captare), asigurarea unei viteze de cca. 0,7
m/s, pentru a nu se permite depunerea materialului fin conţinut de apa brută. În toate cazurile de
captare subterană, circulaţia apei din teren în foraj antrenează particule fine, care au diametrul
cu atât mai mare cu cât viteza de acces a apei în puţ este mai mare. Acest material antrenat, dacă
nu se asigură o viteză minimă de 0,7 m/s, se depune în lungul conductei, prin curbe de
sedimentare şi prin târâre, lucru care duce la colmatarea aducţiunii, schimbarea coeficientului de
rugozitate, etc, în final la pierderi hidraulice crescute în timp, lucru ce duce în final la micşorarea
capacităţii de transport a aducţiunii sau chiar întreruperea funcţionării acesteia (dacă prezintă
denivelări mari, fund de sac, care permit formarea de dopuri de depuneri).
Rugozitatea absolută de calcul care s-a luat in considerare, corespunzatoare unor conducte noi din PEID
a fost preluată din manualele tehnice ale unor producători de conducte din acest material.
Coeficienţii absoluţi de rugozitate, corespunzători acestor conducte sunt prezentaţi în tabelul următor:
Coefic. de rugozitate (mm) SURSA DATE
De (mm)
PEID 0,007 VALROM
Calculul hidraulic se bazează pe ecuaţiile Darcy-Weisbach şi Colebrook-White pentru debite în conducte

pline.
Calculele s-au facut pe un program specializat de calcul retele de apa, Hidra, vers. 9.
În schema sistemului au fost introduse:
• frontul de captare cu putul aferent
• staţia de pompare de la captare (pompa submersibila din foraj)
• conducta de aducţiune spre rezervorul din gospodăria de apă.
• rezervorul din gospodăria de apă, cu cota apei în rezervor.
Pompa de la fiecare puţ a fost echivalată cu o coloana de apă care reprezintă înălţimea de pompare
necesară pentru a asigura o presiune de serviciu de minim 5-10 m peste nivelul apei în rezervorul
de la gospodăria de apă.
Prin variaţia diametrului interior al conductelor de aducţiune se căută realizarea unui optim între
diametrul conductei de aducţiune, înălţimea de pompare necesare şi valoarea de investiţie necesară
pentru fiecare diametru considerat..
Deoarece conducta este din polietilenă, cu o clasă de presiune Pn 10 barri iar descărcarea apei se
face într-un rezervor de apă prevăzut cu robineţi cu închidere lentă (15-60 s), nu se pune problema
suprapresiunilor datorită producerii de miscari nepermanente cu efecte negative asupra acesteia la
oprirea accidentala a energiei electrice la captare (fenomenul de “lovitura de berbec”).
Pentru sistemul prevăzut, limitarea vitezei de închidere a vanelor asigură o funcţionare fără
perturbări a aducţiunii. Important este ca timpii de închidere a vanelor de la Gospodăria de apă să
nu aibă timpi de închidere mici.
3.9.5 Material conductă şi îmbinări

Materialul conductelor de la Aducţiune 1 este polietilena HDPE PE100 De 75/110/140/200 mm.
Îmbinarea conductelor se vor realiza prin: sudură cap la cap, electrofuziune sau flanşe.
3.9.6 Pozare conducte

Conductele de aductiune sunt ingropate la minim adancimea de inghet cu panta urmarind panta
generala a terenului.Conductele se vor monta în conformitate cu prevederile STAS 6819 şi cerinţele
furnizorului de materiale (conducte, armături etc.).
Conform STAS 6819 panta de montaj a conductelor este de minim 1%o .
Execuţia săpăturii se face manual sau mecanizat, pamantul rezultat se depozitează la cel puţin 50
cm de marginea tranşeei, pe aceea parte opusă căii de acces şi de transport a tuburilor şi a celorlalte
materiale.
Pozarea conductelor de aductiune se face la o adâncime de 1,00 – 1,50 m pe un pat de nisip de 1015
cm asigurându-se astfel acoperirea minima egala cu adâncimea de inghet 0,80 m-0.90 m.
După pozare şi etanşare, conducta se acoperă cu un strat de pământ de 30 cm, cu excepţia punctelor
de îmbinare si apoi se supune la probele de etanşeitate si presiune.
După efectuarea probelor, tranşeele se astupa cu straturi de pământ de 30 cm grosime, bine compactate
cu maiul de mana.
3.9.7 Tehnologia de executie a lucrarilor
3.9.7.1 Transportul si depozitarea conductelor
Transportul si depozitarea conductelor si accesoriilor se va face în conformitate cu cerintele furnizorilor

si respectând Normele Generale de Protectia Muncii.
Tevile se vor transporta cu vehicule corespunzatoare, luandu-se masuri de siguranta la incarcare si
descarcare. Cand transportul se efectueaza la temperaturi scazute, aproape de inghet se vor
preveni socurile.
Depozitarea se va face in stive care nu trebuie sa depaseasca inaltimea de 2 metri. Din loc in loc se
vor prevedea suporti pentru a impiedica deformarea tevilor. Se vor lua masuri pentru ca sa nu intre
diverse componente in interiorul tevilor. De asemenea se va evita intrarea in contact cu substante
ce ataca PVC-ul (combustibili pentru motoare, solventi, etc). Tevile nu se vor tiri pe sol si se vor
feri de socuri puternice.
3.9.7.2 Lucrari de terasamente
Lucrarile de terasamente pentru executarea transeelor sunt urmatoarele:

- se executa decopertarea zonelor în care se monteaza conductele, cu utilaje adecvate sau manual,
în functie de natura stratului de decopertat (strat asfaltic, macadam, pamânt, strat vegetal-spatiu
verde);
- se executa sapatura, manual, în terenul natural, pentru transeea în care se pozeaza conductele.
- materialele rezultate din desfacerea pavajelor care se pot refolosi se depozitează la marginea
trotuarului astfel încât să nu împiedice scurgerea apei din rigole.
Transeele pentru pozarea conductelor se executa fara sprijiniri pâna la adâncimea de 0,75 - 1,25 m de
la suprafata terenului si cu sprijiniri mai jos.
Latimea transeei va fi de 0,40 m+De conducta, dar minim 0,60 m.
Baza transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata lungimea sa.
Conductele se vor monta întotdeauna sub adâncimea de înghet (h=0.70-0.80 m).
Tuburile din PE se îmbina prin sudura sau cu flanse.
Inainte de inceperea sapaturii se aprovizioneaza intreaga cantitate de tuburi pentru tronsonul respectiv.
Pe toata durata executiei lucrarilor, in lungul conductelor ce se monteaza se asigura o zona de lucru si
o zona de circulatie.
3.9.7.3 Montajul conductelor si accesoriilor
La montajul conductelor si accesoriilor se vor avea în vedere urmatoarele:

- verificarea în vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute în timpul manipularilor;
- coborârea în transee a conductelor si accesoriilor cu mijloace adecvate, pentru a fi ferite de lovituri
sau deteriorari ale suprafetelor exterioare si interioare; - panta de montaj a conductelor este de
1%o.
- la amplasarea conductelor de apa se va tine seama de distantele minime între acestea si alte
conducte si instalatii, conform STAS 8591/1.
- schimbarile de directie de pe traseul retelelor se vor realiza prin montarea de coturi preuzinate;
- la schimbari de directie se pot prevedea masive de ancoraj;
- armaturile din camine se sprijina pe masive de rezemare;
- la trecerea conductelor prin peretii caminelor se prevad piese de etansare împotriva infiltratiilor;
- la subtraversarea drumurilor, retelele se monteaza în conducte de protectie metalice, conform
STAS 9213.
3.9.7.4 Realizarea umpluturilor
Dupa terminarea montajului conductelor, se verifica conductele si toate elementele acestora, în

vederea depistarii eventualelor defectiuni survenite în timpul montajului si remedierii lor, dupa care
se poate trece la realizarea umpluturilor.
Materialul rezultat din sapatura se poate folosi, de regula pentru realizarea umpluturilor atât în zona
de protectie a conductei,cât si pentru restul umpluturilor;
Realizarea umpluturilor se face conform reglementarilor tehnice specifice pentru conductele din
polietilena:
- compactarea straturilor de umplutura se face manual;
- zonele de îmbinare a tevilor se lasa libere pâna la efectuarea probei de presiune;
- dupa efectuarea probei se realizeaza umplutura si în zonele de îmbinare, exact în aceleasi conditii
cu cele de la restul umpluturilor de pe traseu;
- în partea finala a zonei de pozare a conductelor se amplaseaza si elementele de marcare a
conductelor conform STAS 9570/1;
- se va reface suprafata drumurilor sau a solului vegetal;
- pentru conductele pozate sub zone carosabile, pâna la realizarea îmbracamintii definitive (dupa
ce se verifica gradul de compactare al umpluturii), se executa o îmbracaminte provizorie din
materiale bituminoase sau pavaje;
- capacele caminelor se pozeaza la nivelul îmbracamintii definitive;
- pe toata durata executiei lucrarilor, în lungul conductelor se asigura o zona de lucru si o zona de
protectie (latimea zonei de protectie= 6 m).
3.9.7.5 Proba de presiune

Înainte de darea în functiune a conductelor de apa acestea vor fi supuse probei de presiune, conform
specificatiei producatorului materialului, dupa o spalare prealabila.
Lungimea tronsoanelor de proba este de maximum 500 m.
Umplerea conductelor cu apa potabila se începe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de proba
si numai dupa montarea dispozitivelor de aerisire.
Conductele de polietilena se mentin sub presiunea de proba timp de 2 h.
Presiunea de proba pentru conducte HDPE este 1,5xPregim.
Dupa proba de presiune se procedeaza la spalarea si dezinfectarea conductelor:
- spalarea se face de catre constructor, cu apa potabila, pe tronsoane de 100-500m
- dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronsoane separate de restul retelei
- dezinfectarea se face cu solutie de clor, care asigura în conducte 25-30 mg clor activ la 1 l apa.
Solutia se mentine în retea 24 h, dupa care se elimina prin robinetele de golire (daca apa se
evacueaza în reteaua de canalizare, se iau masuri de neutralizare a clorului, prin depozitare
temporara intr-un bazin de evaporare clor, minim 2 zile) si se procedeaza la o noua spalare cu apa
potabila.
- dupa terminarea spalarii se efectueaza analizele fizico- chimice si bacteriologice ale apei potabile
din conducte.
3.9.8 Exploatarea şi întreţinerea conductelor de aducţiune
3.9.8.1 Scopul exploatării tehnice

Scopul exploatării tehnice a conductelor de aducţiune este de a asigura în orice punct următoarele:
debitul, presiunea de serviciu necesară, precum şi a apei de calitate corespunzătoare.
În vederea realizării acestor funcţii, în cadrul exploatării se efectuează următoarele operaţii
principale: 1. Controlul debitelor şi a presiunilor. Debitele se măsoară şi se înregistrează cu
ajutorul debitmetrelor din reţea şi a apometrelor la beneficiari. Presiunile se măsoară în punctele
caracteristice urmărindu-se ca să fie asigurată presiunea necesară, astfel ca să nu se depăşească
presiunile prevăzute, deoarece presiunile prea mari pe de o parte măresc pierderile şi pot conduce
la defecterea instalaţiilor aferente.
2. Păstrarea calităţii apei. În exploatarea conductelor de aducţiune apar numeroase cauze care
pot să conducă la alegerea calităţii apei începând de la apa introdusă care poate conţine diferiţi
spori sau microorganisme, care se pot găsi în mediul prielnic de dezvoltare. Alte cauze care pot
conduce la impurificare sunt:
• extinderile şi reparaţiile
• materialul de construcţie sau de îmbinare
• legăturile accidentale cu alte reţele cu apă de calitate inferioară
• curgerea inversă a apei din terenul învecinat, care poate avea loc prin neetanşeităţile
conductelor şi îmbinărilor, în cazul unor presiuni reduse, în cazul şocurilor hidraulice.
Măsuri de prevedere şi combaterea impurificării apei în timpul transportului:
• un control riguros al apei
• interzicerea legăturilor necorespunzătoare
• alimentarea continuă pentru evitarea stagnării apei
3. Curăţirea, spălarea şi dezinfectarea sunt operaţii importante ale exploatării care se
efectuează la interval de 3-5 ani sau atunci când se constată că s-au produs depuneri în interiorul
conductei, precum şi întotdeauna după efectuarea unor lucrări de reparaţii sau de extinderi; 4.
Depistarea şi combaterea pierderilor de apă. Pierderile de apă din conductele de aducţiune
constau în diferenţa dintre cantitatea de apă trimisă şi cea livrată la rezervoare. Aceste pierderi
care pot ajunge până la 20% din apa transportată reprezintă o pagubă însemnată grevând pe de
o parte costul apei, iar pe de alta micşorând posibilitatea de alimentare normală cu apă a
consumatorilor.
Pierderile se pot produce fie la neetanşeităţile îmbinărilor şi vanelor, fie prin fisuri sau
spargeri ale tuburilor conductelor.
Factori care influenţează pierderile de apă sunt în general:
creşterea presiunii în reţea
• creşterea traficului cu volum şi intensitate
• vechimea conductei
• îmbinările rigide
• perturbarea echilibrului terenului prin executarea unor lucrări subterane în vecinătate
În cursul exploatării tehnice se pot distinge următoarele perioade care diferă între ele:
1. Recepţia aducţiunilor şi darea lor în exploatare
2. Primii ani de funcţionare
3. Exploatarea tehnică normală
Recepţia conductei de aducţiune se realizează cantitativ şi calitativ prin verificare vizuală şi

hidraulică conform proiectelor şi modificărilor ulterioare. Odată cu recepţia se verifică
dimensiunile, poziţia în plan şi în elevaţie a conductei şi lucrărilor accesorii.
În primii ani de funcţionare a conductelor de aducţiune se constată adeseori numeroase defecţiuni.
În funcţie de modul în care se intervine pentru repararea lor, perioada se poate limita la 1-2 ani, sau,
în cazul unei exploatări defectuaoase ea se extinde pe o durată mult mai mare.
Principalele defecte care pot apare în această perioadă depind de materialele folosite, de calitatea
execuţiei, de modul de exploatare.
În această perioadă, sarcina care revine intreprinderii de exploatare este de a urmării prin controale
intense depistarea defecţiunilor care duc la pierderi de apă şi repararea lor în timpul cel mai scurt
posibil şi în bune condiţii.
Exploatarea tehnică normală trebuie să corespundă organizatoric şi tehnic modului de alcătuire şi
funcţionare a sistemului; să asigure întreţinerea şi repararea preventivă a conductelor, depistarea
defectelor şi repararea lor în cel mai scurt timp, în condiţii tehnice, sanitare şi economice
avantajoase.Sarcinile care revin exploatării sunt cu atât mai mari, cu cât conducat de aducţiune este
mai mare.
Mijloacele pentru exploatarea şi întreţinerea conductelor de aducţiune, trebuie să corespundă mărimii,
naturii şi stării acesteia şi trebuie să cuprindă:
1. Cadre calificate - asigurarea cadrelor de ingineri, tehnicieni şi muncitori calificaţi
constituie preocuparea principală şi o condiţie pentru întreţinerea reţelelor şi asigurarea
unei distribuţii economice
2. Aparate pentru depistarea pierderilor şi utilajelor de reparaţii - asigură funcţionarea
reţelei prin posibilitatea delimitării sectorului în care se produc pierderile, permiţând astfel
scurtarea timpului necesar depistării lor şi implicit reducerea pierderilor
3. Materiale corespunzătoare -conform normativelor oficiale şi corespunzătoare celor din
care este construită conducta de aducţiune
Exploatarea tehnică cuprinde totalitatea operaţiilor conform nevoilor consumatorilor pe care trebuie
să-i deservească, menite să asigure funcţionarea aducţiunii cu pierderi de apă cât mai mici, în
condiţii sanitare conforme cu prevederile normate şi în condiţii economice avantajoase care să
conducă la realizarea beneficiilor planificate.
Exploatarea tehnică a conductelor de aducţiune acţionează practic asupra întregii ei durate de
existenţă. Astfel, la conductele de aducţiune trebuie să se considere o durată de construcţie de 3-12
luni, în timp ce aceea de existenţă este de 50-60 ani.
La conductele de aducţiune, mai mult ca la alte construcţii, calitatea exploatării tehnice este
determinantă pentru existenţa ei; această situaţie se datoreşte faptului că conducta de aducţiune este
nevizitabilă, eforturile la care sunt supuse materialele cresc pe măsura creşterii sarcinilor exterioare,
lucrările care execută în subsolul străzii se găsesc adeseori în vecinătatea imediată a conductelor,
iar unele defecţiuni ale conductelor apărute din cauze oarecare influenţează însăşi existenţa
acesteia; defecţiunile şi avariile apărute în clădirile învecinate se reflectă adeseori şi la conductele
de aducţiune.
De aceea, acolo unde exploatarea tehnică se face raţional, adică în mod permanent, preventiv,
operativ şi cu respectarea normelor tehnice, conducta funcţionează în bune condiţii tehnice şi
economice un mare număr de ani. Când însă lucrările de exploatare tehnică sunt insuficiente sau se
fac în mod defectuos, durata de existenţă a aducţiunii se scurtează, defecţiunile care apar pe traseu
sunt din ce în ce mai dese, şi mai ample, efectele defecţiunilor cresc ridicând costul de livrare a apei
şi periclitând uneori numai existenţa conductei propiu-zise, alteori şi pe aceea a construcţiilor
învecinate sau pe care le deservesc.
Practica dovedeşte că unele aducţiuni au pierderi mari, funcţionează cu dese întreruperi, dau uneori şi
accidente grave cu efecte importante asupra construcţiilor învecinate.
3.9.8.2 Controlul si verificarea
Exploatarea conductelor de aducţiune potabila se face în conformitate cu prevederile Normativului I 9-

2015-Comasat-, astfel:
Controlul si verificarea conductelor de apa montate în sol se face lunar prin parcurgerea traseului
conductei si observarea:
- starii umpluturilor pe traseu:
- starii umpluturilor în jurul caminelor;
- baltirii sau depozitarii de materiale pe traseul conductei sau pe camine;
- starii caminelor (starea generala a constructiei, starea capacului, a treptelor de acces si a vanelor,
precum si existenta apei în camin).
Rezultatul controlului si verificarii, precum si propunerile de remedieri se trec într-un proces verbal de
constatare.
3.9.8.3 Revizia
Revizia conductelor de aducţiune se face de doua ori pe an (înainte si dupa perioada de înghet).
Revizia se face parcurgând traseul conductelor pentru a constata starea acesteia si a constructiilor
aferente, precum si usurinta de manevrare a vanelor, functionarea armaturilor de golire,
aerisire/dezaerisire, etc.
3.9.8.4 Reparatii curente

Reparatiile curente constau în remedierea defectiunilor constatate cu ocazia verificarilor si reviziilor.
3.9.8.5 Reparatii capitale
Reparatiile capitale se planifica functie de starea generala a conductelor si constau în înlocuirea unor
portiuni de conducte sau/si a unor accesorii care au suferit deteriorari avansate.
-Reparatii accidentale
Reparatiile accidentale se fac ori de câte ori apare o defectiune sau avarie pe traseu.
3.9.8.6 Întreţinerea conductelor de aducţiune.
Întreţinerea conductelor de aducţiune se realizează prin următoarele operaţii principale:

1. Inspecţii preventive, efectuate lunar prin parcurgerea traseului de către o echipă compusă
de obicei din 2 oameni, verificându-se toate părţile componente de construcţii şi instalaţii
vizibile ale conductelor de pe traseu, urmărindu-se dacă sunt indicaţii ale unor pierderi de
apă.
2. Revizii preventive efectuate de două ori pe an în construcţiile şi instalaţiile conductei,
verificându-se pe lângă starea acestora şi modul de funcţionare, respectiv închiderea şi
deschiderea vanelor, efectuându-se remedierile necesare ca: etanşeizări, ungerea
mecanismelor.
3. Reparaţii curente planificate la intervale de 4-5 ani, evitând pe cat posibil întreruperea
complecta a funcţionării conductei pe această perioadă (se va executa pe tronsoane). În
cazul reparaţiilor curente, dacă după efectuarea curăţirii se constată o mărire a rugozităţii
datorită coroziunii sau a depunerilor care nu au putut fi netezite complet, sau este necesară
consolidarea conductei, se recurge la căptuşirea ei interioară.
4. Reparaţii curente pentru înlăturarea unor defecţiuni constatate. Aceste reparaţii trebuie
efectuate imediat ce au fost semnalate. Deplasarea echipei de intervenţie se va face în cel
mai scurt timp cu o autoutilitară dotată cu toate aparatele, utilajele şi materialele necesare
efectuării reparaţiei.
5. Măsuri speciale pentru pregătirea exploatării în timpul iernii.
3.9.8.7 Remedierea defecţiunilor şi avariilor de pe conductele de aducţiune

Conductele de aducţiune sunt supuse unor solicitări care variază în limte foarte largi, însăşi natura
solicitărilor la care sunt supuse tuburile şi armăturile din care sunt alcătuite conductele fiind de
mare diversitate.Măsurile care trebuie luate privesc întreaga perioadă de existenţă a conductelor de
aducţiune, de la faza de proiectare trecând prin faza de execuţie şi apoi o deosebită atenţie în timpul
exploatării conductelor care constituie perioada lor cea mai lungă de existenţă.
3.9.8.8 Cauzele care produc defecţiunile şi avariile din conductă
1. Defecte cauzate de greşeli de proiectare

2. Execuţia necorespunzătoare, cauza celor mai numeroase defecţiuni ale conductelor de apă, încercări
asupra conductelor.
3. Coroziunea conductelor
4. Efectele datorită loviturilor de berbec şi a aerului în conducte
5. Reducerea capacităţii de transport a conductelor
6. Alte cauze de defecţiuni şi avarii ale conductelor
7. Depistarea pierderilor pe conducte
8. Exploatarea tehnică defectuoasă şi întreţinerea insuficientă, cauză a agravării defectelor iniţiale ale
conductelor de aducţiune.
3.9.8.9 Lucrările care se execută pentru întreţinerea şi repararea defecţiunilor

Lucrările care se execută pentru întreţinerea şi repararea defecţiunilor conductelor constau în mod
normal din:
• Izbituri cu
prilejul altor
instalaţii
subterane;
• Tasări inegale;
Lovituri de
berbec; Alte
cauze.
3.9.9 Date privind recepţia lucrărilor, efectuarea probelor şi punerea în funcţiune a conductelor
3.9.9.1 Prevederi legislative privind receptia lucrarilor
Recepţia se realizează în conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii si in

conformitate cu Regulamentului privind recepţia construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare.
Recepţia reprezintă acţiunea prin care Investitorul acceptă şi preia lucrările executate, în scopul de
a începe exploatarea lor, certificând faptul că Antreprenorul şi-a indeplinit obligaţiile în
conformitate cu contractul şi cu documentaţia de execuţie.
Recepţia construcţiilor constituie o componentă a sistemului calităţii şi reprezintă un proces
complex prin care se certifică, în condiţiile legii, finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor
construcţii noi sau a unor intervenţii la construcţii existente, cu respectarea cerinţelor
fundamentale aplicabile şi în conformitate cu prevederile autorizaţiei de construire/desfiinţare,
precum şi ale documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcţiei.
La data de 30 mai 2017, în Monitorul Oficial al României a fost publicată H.G. nr. 343/2017 prin
care Guvernul a adoptat modificarea H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de
recepție a lucrărilor de construcţii şi instalații aferente acestora și care va intra în vigoare la data de
29 iulie 2017. Modificările aduse regulamentului nu se aplică construcţiilor pentru care recepţia
la terminarea lucrărilor, respectiv recepţia finală, se află în desfăşurare la data intrării în
vigoare a HG nr. 343/2017.
Prin excepție, în cazul în care recepţia la terminarea lucrărilor a fost efectuată anterior datei de
29.07.2017, iar comisia de recepţie a recomandat admiterea recepţiei cu obiecţii, vor fi considerate
neconformităţi în sensul noului regulament acele obiecţii neremediate în termenele convenite. În
acest caz, recepţia finală se va realiza potrivit noului regulament, iar neconformităţile neremediate
vor determina suspendarea procesului de recepţie finală.
I. Componența și funcționarea comisiei de recepție la terminarea lucrărilor

Ca regulă generală, comisia de recepție la terminarea lucrărilor este formată din 3 până la 5
membri, în funcție de categoria şi clasa de importanță a construcțiilor.
În ceea ce privește componența comisiei, sub imperiul vechii reglementări, exista o neconcordanță
referitoare la membrul comisiei de recepție numit de autoritatea administrației publice. Aceasta
deriva din faptul că, în timp ce H.G. nr. 273/1994 prevedea că face parte din comisia de recepție,
un reprezentant al administrației publice locale pe teritoriul căreia este situată construcția, potrivit
Legii nr. 50/1991 „Recepția la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului
administrației publice, desemnat de emitentul autorizației de construire.”
Noua reglementare corelează prevederile celor două acte normative menționate stabilind că va face
parte din comisia de recepție reprezentantul administrației publice numit de autoritatea
emitentă a autorizației de construire/desființare.
Potrivit articolului 11 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 273/1994 în forma modificată, specialiștii angajați
de investitor în vederea participării la recepție trebuie să fie diferiți de cei implicați în
proiectarea/execuția obiectivului de investiții. În plus, spre deosebire de forma anterioară, noul
regulament prevede în mod expres la art. 11 alin. (4) că dirigintele de șantier autorizat nu
face parte din componența comisiei de recepție.
De asemenea, este reglementat în mod expres un drept de veto al reprezentanților autorității
administrației publice competente care a emis autorizația de construire/desființare, dar și al
reprezentanților I.S.C., direcțiilor județene pentru cultură/Direcției pentru Cultură a Municipiului
București sau al inspectoratelor județene pentru situații de urgență. Prin urmare, în cazul în care
oricare dintre membrii comisiei de recepție anterior menționați vor propune respingerea recepției,
aceasta nu va putea fi admisă.
Reprezentanți ISC
Componența de bază a comisiei de recepție la terminarea lucrărilor se va completa obligatoriu cu
un reprezentant ISC pentru obiective de investiții, indiferent de sursa de finanțare, care constau
în realizarea de construcții noi încadrate nu numai în categoria de importanță A – „excepțională”,
B – „deosebită”, dar și în cazul clădirilor de categorie C – „normală”, precum și în cazul
lucrărilor de intervenție la aceste categorii de construcții.
De asemenea, prezența reprezentantului ISC în comisia de recepție este obligatorie pentru obiective
de investiții de interes public sau social finanțate total sau parțial din fonduri publice, care constau
în realizarea de construcții noi încadrate în categoria de importanță D – „redusă”, precum și în cazul
Reprezentanți ISU
Prezența reprezentanților ISU în comisia de recepție este obligatorie pentru categoriile de construcții
menționate în Legea nr. 307/2006 privind apărarea contra incendiilor.
Reprezentanți desemnați de direcțiile județene pentru cultură
În cazul lucrărilor la construcțiile nominalizate în lista monumentelor istorice, din comisia de
recepție trebuie să facă parte în mod obligatoriu un reprezentant desemnat de către direcțiile
județene pentru cultură/Direcția pentru Cultură a Municipiului București. Reprezentanți
desemnați de către ordonatorii principali de credite bugetare
Asemănător vechii reglementări, în cazul obiectivelor de investiţii care constau în realizarea de
construcţii noi încadrate în categoria de importanță A –„excepțională” sau B – „deosebită”,
respectiv în lucrări de intervenții la aceste categorii de construcţii, finanțate total sau parțial din
fonduri publice şi pentru care aprobarea documentațiilor tehnico-economice este de competența
Guvernului, din comisia de recepție trebuie să facă parte în mod obligatoriu un reprezentant
desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are calitatea de investitor și nu
se subrogă acestei calități.
II. Realizarea recepției pentru părți/obiecte/sectoare din/de construcție și a recepției parțiale O

modificare oportună adusă de noul regulament, care va produce cu siguranță un efect pozitiv asupra
derulării investițiilor, o reprezintă posibilitatea prevăzută de art. 4, de realizare a recepției „pentru
părți/obiecte/sectoare din/de construcție (…) dacă acestea sunt distincte / independente din punct
de vedere fizic și funcțional” pentru care se vor putea încheia proces verbal de recepție la terminarea
lucrărilor și proces verbal de recepție finală.
- potrivit art.4 din anexa la prezentul act normativ şi în conformitate cu prevederile art. 37
alin. (3) din Legea nr. 7/1996, recepţia la terminarea lucrărilor şi, respectiv, recepţia finală pot fi
realizate şi pentru părţi/obiecte/sectoare din/de construcţie, dacă acestea sunt
distincte/independente din punct de vedere fizic şi funcţional. Procesul-verbal de constatare privind
stadiul realizării construcţiei serveşte şi la înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiilor
pe stadii de execuţie în cartea funciară;
De asemenea, este prevăzută posibilitatea investitorului de a prelua de la executant o parte din

construcție într-un anumit stadiu fizic de execuție, caz în care între investitor şi executant se va
încheia un proces-verbal de recepție parțială, al cărui model se regăsește în anexa nr. 1 și care se
identifică cu procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcției, în sensul Legii
cadastrului şi a publicității imobiliare nr. 7/1996. În plus, noua reglementare definește în art. 6 lit.
d) procesul-verbal de recepție parțială ca fiind actul „prin care se atestă stadiul fizic de execuţie a
construcţiei, în scopul înscrierii dreptului de proprietate asupra acesteia în cartea funciară”.
- Regulamentul prevăzut în anexa la prezentul act normativ prevede, la art. 7 şi art. 8,
posibilitatea ca investitorul să decidă, motivat, preluarea de la executant a unei părţi din construcție
într-un anumit stadiu fizic de execuţie. În acest caz, între investitor şi executant se încheie un
proces-verbal de recepţie parţială, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (21) din Legea nr.
50/1991.
În procesul-verbal de recepţie parţială se consemnează, în mod obligatoriu, după caz: starea părţii
de construcţie în cauză, viciile constatate rezultate în urma execuţiei necorespunzătoare pentru care
au fost dispuse măsuri şi termene în vederea remedierii acestora, măsurile de conservare a lucrărilor
executate.
III. Activitatea comisiei de recepție la terminarea lucrărilor

Prevederile noului regulament preiau dispozițiile art. 44 din Ordinul nr. 1496/2011 pentru aprobarea
Procedurii de autorizare a diriginților de șantier referitoare la atribuțiile dirigintelui la recepția la
terminarea lucrărilor. Conform art. 11 alin. (3) din noul Regulament, dirigintele de șantier autorizat
va asigura secretariatul comisiei de recepție la terminarea lucrărilor și va întocmi, în numele
investitorului, documentele de recepție la terminarea lucrărilor.
Privitor la modul de funcționare a comisiei de recepție la terminarea lucrărilor, Regulamentul
menționează în mod expres examinarea de către comisie a existenței certificatului de performanță
energetică, a referatelor pe specialități întocmite de proiectant și dirigintele de șantier cu
privire la modul în care a fost executată lucrarea, precum și a procesului-verbal de recepție parțială,
după caz.
IV. Admiterea, respingerea sau suspendarea recepției la terminarea lucrărilor

- se prevede că recepţia construcţiilor reprezintă etapa care se finalizează cu admiterea sau
respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor de către investitor; în acest sens se definesc şi
sintagmele „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”;
Potrivit noului regulament, comisia de recepție la terminarea lucrărilor nu mai are posibilitatea de
a amâna recepția la terminarea lucrărilor. Aceasta poate decide admiterea, respingerea sau
suspendarea recepției.
Suspendarea recepției la terminarea lucrărilor
Suspendarea recepției la terminarea lucrărilor intervine în cazuri precum existența unor
neconformităţi de natură să afecteze utilizarea construcţiei, existenţa unor suspiciuni rezonabile cu
privire la calitatea lucrărilor, ori existența unor lucrări realizate necorespunzător, ori a unor vicii a
căror remediere este de durată și strict necesară.
Comisia de recepție va încheia un proces-verbal de suspendare în care va consemna atât măsurile
recomandate în scopul remedierii, cât şi termenul de remediere, care nu poate depăși 90 de zile de
la data încheierii procesului-verbal, cu excepția cazului în care condițiile climatice sau alți factori
independenți de voința părților determină imposibilitatea remedierii, când executantul va putea
solicita decalarea termenului de remediere cu până la 90 de zile.
Respingerea recepției
Sub imperiul vechii reglementări în materie, comisia de recepție recomanda respingerea
recepțieiîn cazul în care erau constatate vicii care nu puteau fi înlăturate şi care prin natura lor
implicau nerealizarea uneia sau a mai multor cerințe fundamentale, caz în care se impuneau
expertize, reproiectări, refaceri de lucrări şi altele.
Cazul constatării unor astfel de vicii este preluat și în noul regulament ca situație în care se impune
respingerea recepției. De asemenea, recepția la terminarea lucrărilor va fi respinsă și în situații
precum imposibilitatea comisiei de a examina nemijlocit construcția, nerealizarea măsurilor
prevăzute în avizul de securitate la incendiu, ori nerespectarea autorizației de construire.
Aprobarea deciziei comisiei de recepție la terminarea lucrărilor de către investitor
Investitorul va aproba în termen de 3 zile de la luarea deciziei de către comisie, admiterea sau
respingerea recepției şi va semna procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Data
finalizării recepției la terminarea lucrărilor este data semnării de către investitor a
procesuluiverbal de recepție la terminarea lucrărilor. Spre deosebire de vechea reglementare, care
prevedea un termen de 20 de zile pentru contestarea procesului-verbal de recepție la terminarea
lucrărilor, noul regulament nu mai prevede niciun termen în care executantul poate contesta acest
proces-verbal de recepție.
Potrivit noii reglementări, investitorul are la dispoziție un termen de 5 zile de la data finalizării
recepției pentru a comunica procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor proprietarului,
executantului, proiectantului, autorității emitente a autorizației de construire/desființare,
Inspectoratului de Stat în Construcţii, precum și tuturor factorilor implicați în etapa de recepție la
terminarea lucrărilor, care au semnat procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
V. Recepția finală
Recepția finală va fi convocată de către proprietar în termen de maxim 10 zile de la expirarea
perioadei de garanție. Comisia de recepție va fi compusă dintr-un reprezentant desemnat de către
proprietar, un reprezentant desemnat de către investitor, precum și din 1-3 specialiști în domeniul
lucrărilor de construcţii supuse recepției, în funcție de categoria şi clasa de importanță a
construcțiilor, desemnați de proprietar, alții decât cei implicați în proiectarea/execuţia obiectivului
de investiţii.
Prin urmare, din componența comisiei de recepție finală nu vor face parte reprezentanții
desemnați de autoritatea emitentă a autorizației de construire/desființare și nici cei ai
instituțiilor prevăzute la art. 11 alin. (2) din regulament (ISU, ISC, direcțiile pentru cultură
etc). Executantul şi proiectantul lucrărilor de construcţii sunt prezenți în mod obligatoriu în calitate
de invitați la recepția finală.
Utilizarea construcției a cărei recepție finală a fost respinsă din cauza neîndeplinirii condițiilor
privind cerința fundamentală rezistență mecanică şi stabilitate este interzisă până la finalizarea
remedierilor de către executant. Anterior interdicția utilizării construcției nu era condiționată de
motivul respingerii recepției finale.
etape:
părţi/obiecte/sectoare din/de construcţie, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, dacă
acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcţional.
la terminarea lucrărilor, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament preluării construcţiei de
către proprietar şi obţinerii de către acesta a autorizaţiilor necesare utilizării construcţiei, potrivit
legii. Prin admiterea recepţiei se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în
conformitate cu prevederile contractului de lucrări/de execuţie, ale documentaţiei privind
proiectarea, ale autorizaţiei de construire/desfiinţare, precum şi ale documentatei privind execuţia.
3.9.9.2 Prevederi privind activitati de testare a lucrarilor
După instalare, conductele va fi testată prin probe de presiune hidraulică pe secţiuni, în funcţie de
amplasament. În general se verifică sectiuni între 500 şi 2000 m.
Secţiunile vor fi izolate şi fixate pentru a preveni mişcarea datorită reacoperirii.
Îmbinările vor fi lăsate la vedere pentru a uşura verificarea existenţei eventualelor scurgeri.
Modalitatea standard de testare a conductelor pentru apă, fabricate din alte materiale, nu e valabilă şi
în cazul conductelor de PE din cauza relaxării tensiunii, caracteristică acestui tip de material.
Conductele vor fi testate la 1,5 (presiunea de lucru); prin urmare conductele PN6 vor fi testate la 9 bar,
iar conductele PN10 vor fi testate la 15 bar.
Procedura de testare începe prin ridicarea şi menţinerea presiunii de testare timp de 30 de minute,
prin pompare aditionala, pentru a susţine destinderea conductei PE. Prin deschiderea supapei de
control se reduce presiunea la valoarea nominală, înainte de reînchiderea supapei. “Revenirea”
presiunii din conductă este semnul unei conducte corespunzătoare. Dacă în cursul acestei perioade
există o cădere de presiune, aceasta indică o scurgere pe acea secţiune.
Este de preferat ca fitingurile mecanice să fie verificate înainte de inspecţia vizuală a îmbinărilor
sudate. Orice defect al instalaţiei pus în evidentă de către test va trebui, evident, remediat, iar testul
va fi repetat după ce se va acorda un timp pentru stabilizarea conductei.
După un test satisfăcător, secţiunea de conductă nu va mai fi supusă unor operaţiuni de sudare, deformare
la rece sau la cald.
După efectuarea probelor se trece la umplerea tranşeei.
Se vor întocmi procese verbale semnate obligatoriu de beneficiar pentru următoarele lucrări:
- predarea amplasamentului (trasarea);
- adâncimea efectivă a tranşeii;
- proba de etanşeitate; - execuţia umpluturilor; - refacerea carosabilului.
In acest caz se va incheia un proces verbal de predare – primire intre executant si Beneficiar, in care
se va consemna starea partii de lucrare in cauza, masurile de conservare, precum si cele de protectie
reciproca a desfasurarii activitatii celor doua parti.
Toate riscurile si pericolele pentru partea preluata trec temporar asupra beneficiarului cu exceptia viciilor
ascunse si a celor care decurg dintr-o executie necorespunzatoare.
Pentru beneficiar, perioada de garanţie începe de la terminarea lucrărilor.
Branşarea consumatorilor se va face cu avizul Unitatii de Exploatare în condiţiile impuse de aceasta
şi nu face obiectul prezentului proiect.
La recepţia finală beneficiarul va solicita Contractantului (Constructorului) lucrărilor cartea tehnică
a lucrării în care va fi explicitată execuţia lucrării cu cea mai mare precizie.
Conform prevederilor HG 930 din 11 august 2005, zona de protecţie sanitară cu regim sever pentru
conductele de aducţiune se consideră 30 m faţă de orice sursă potenţială de contaminare, şi 10 m
dacă traseul aducţiunii este în amonte de zonele impurificate.
Conform prevederilor HG 930 din 11 august 2005, zona de protecţie sanitară cu regim sever pentru
conductele de aducţiune nu se imprejmuieste.
3.10 Gospodăria de apă
3.10.1 Gradul de importanţă al lucrării.

Conform STAS 4273/83, lucrarea se incadreaza in clasa IV de importanta.
In conformitate cu legea 10/95 si Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a
constructiilor, lucrararile se incadreaza in categoria de importanta C.
3.10.2 Amplasament
Pentru gospodăria de apa este nevoie de suprafaţa ocupata de construcţiile propriu-zise, la care se
adăugă zona de protecţie sanitara cu regim sever a rezervoarului, staţiei de pompare şi a staţiei de
tratare (clorare). Aceste dimensiuni sunt determinate în funcţie de distanţele minime de protecţie
sanitară impuse de HG 930 din 11 august 2005 – “Norme speciale privind caracterul şi mărimea
zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică”.
Amplasamentul propus este in curtea Liceului agricol, in apropiere de cladirea noua a caminului de
batrani.
Suprafete ocupate in incinta Liceului Agricol:

Suprafata ocupata de incinta gospodariei de apa este de SGA=4009.8639 mp (4010 mp)
Suprafata ocupata de forajul F1 in Gospodaria de apa SC1=400 mp
Suprafata ocupata de captarea noua este de SC=2 puturi x 400 mp=800 mp
Suprafata ocupata de forajul F1 existent SCF1=400 mp
3.10.3 Incinta gospodăriei de apă

La faza de Proiect Tehnic, conform datelor existente, Gospodăria de apă alcătuită din urmatoarele
componente principale (in ordine tehnologica): o Camin debitmetru pe conducta de aducţiune de
la captare, pentru controlul clorării,
o Statie de tratare a apei, pentru eliminarea amoniului si fierului (eventual si mangan
si azotati). Tratarea apei se face prin:
• Preclorarea apei brute, pentru oxidarea fierului si amoniului
• Filtru cu pat catalitic pentru eliminarea fierului si amoniului
• Filtre denitrificatoare automate duplex pentru eliminare amoniu cu rasini schimbatoare
de ioni (s-au prevazut deoarece analizele de apa la unele statii de tratare existente arata
depasiri la indicatorul amoniu, desi statia este prevazuta cu filtre cu pat catalitic si filtre
cu carbune activ)
• Filtre cu carbune activ, in principal pentru eliminare clor rezidual (clor nereactionat cu
fierul si amoniul din apa bruta)
• cladire prefabricata tip container pentru statia de tratare.
• Bazin de decantare apa de la spalare filtre si colector de evacuare apa decantata.
• Platforma de uscare namol decantat
o Staţia de clorare –Tratarea locală a apei pentru eliminare fier si amoniu si pentru
dezinfecţie, Qsursa =21 l/s. Clorarea se face cu o instalaţie de hipoclorit de
sodiu diluat, pentru debitul de Q=21 l/s (75 mc/h). Se prevede o instalaţie de
clorare cu hipoclorit, care va consta din:
• recipient de stocare si dozare hipoclorit diluat 0.7-12% (uzual 3%),
• pompe de dozare 1A+1R pentru preclorare (eliminare fier si amoniu),
• pompe de dozare 1A+1R pentru clorare (dezinfectie),
• instalatie de masura clor rezidual apa tratata la plecarea din statia de pompare,
• cladire prefabricata tip container pentru statia de clorare si pentru camera operatorului.
o camin clorare, cu punct de injectie urmat de un mixer static si vana de izolare
la fiecare rezervor
o rezervor metalic de înmagazinare 2 x 600 m3 ce asigură compensarea variaţiilor
orare şi păstrează resursa intangibila de avarie si de incendiu pentru reţele de
distribuţie a apei; Cuprinde si un racord pentru alimentarea autospecialelor
pentru stins incendiu.
o Lira de aerisire pe plecarea rezervorului, pentru pastrarea/controlul volumelor
intangibile (avarie si incendiu)
o camin de vane pe plecare, pentru izolarea fiecarui rezervor
o camin de by-pass intre conducta de aductiune rezervor si conducta de plecare
rezervor (alimentare direct reteaua)
o Staţie de pompare a apei în reţeaua de distribuţie – (reteaua de distributie este
alimentata cu apa prin pompare); Qp=40.26 l/s, Hp max=60 mCA, Pm=3x18
kW
o Camin apometru/debitmetru dupa plecarea din statia de pompare pentru
controlul volumelor de apă consumate în reţeaua de distribuţie.
o Retele de canalizare, apa potabila si retele tehnologice in incinta Gospodariei
de apa
o Postul TRAFO, care alimenteaza consumatorii din incinta gospodariei de apa
si consumatorii de la frontul de captare.

Pentru gospodăria de apa este nevoie de suprafaţa ocupata de construcţiile propriu-zise, la care se
adăugă zona de protecţie sanitara cu regim sever a rezervoarului, staţiei de pompare şi a staţiei de
tratare (clorare). Aceste dimensiuni sunt determinate în funcţie de distanţele minime de protecţie
sanitară impuse de HG 930 din 11 august 2005 – “Norme speciale privind caracterul şi mărimea
zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică”.
Dimensionarea zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru statiile de pompare, instalatiile de
imbunatatire a calitatii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, stati de dezinfectie si altele
asemenea -, statiile de imbuteliere a apelor minerale, rezervoarele ingropate, aductiunile si retelele
de distributie se va face cu respectarea urmatoarelor limite minime:
a. statii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
b. instalatii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei;
c. rezervoare ingropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
d. aductiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;
e. alte conducte din retelele de distributie, 3 m.
În cazul gospodăriei de apă noi, limitele de protecţie sanitară sunt acoperite în totalitate de terenul avut
la dispoziţie de CL Tărtășești.
3.10.5 Date privind utilizarea terenului

Pentru realizarea gospodariei de apa, suprafaţa împrejmuita pentru zona de protecţie sanitara cu
regim sever (pentru rezervor, statie de tratare si statie de pompare), stabilita conf. H.G. 930/2005,
este de 4010 (4009.8639) mp.
Suprafete ocupate in incinta Liceului Agricol :

Suprafata ocupata de incinta gospodariei de apa este de SGA=4009.8639 mp (4010 mp)
Suprafata ocupata de forajul F1 in Gospodaria de apa SC1=400 mp
Suprafata ocupata de captarea noua este de SC=2 puturi x 400 mp=800 mp
Suprafata ocupata de forajul F1 existent SCF1=400 mp
Pentru puturi (1 buc in GA)

Suprafaţa construită totală 7.80 mp;
Suprafaţa desfăşurată totală 7.80 mp;
Procent ocupare teren 7.80/4010 mp =0.194 %;
Coeficient utilizare teren 7.80/4010 mp = 0,00194
Suprafete platforme betonate 45.49 mp;

Suprafete platforme balast 50.00 mp;
Suprafete drumuri balast 574 mp;
Lungime gard incinta GA 255.47 ml;
3.10.6 Tehnologia de tratare a apei
3.10.6.1 Calitatea apei brute
Din datele existente, rezultă că apa captată din stratele acvifere pentru forajele existente are depasiri
la indicatorul amoniu si fier fata de limitele admise de Legea privind calitatea apei potabile
nr.458/2002 modificată şi completată prin Legea nr.311/2004., ceea ce conduce la faptul că
necesară o staţie de tratare a apei din punct de vedere fizico-chimic si este necesară o staţie de
clorinare pentru tratarea apei din punct de vedere biologic.
Avand in vedere toate datele si prevederile studiului hidrogeologic, se presupune ca puturile noi vor
avea apa bruta cu incadrarea in limitele de potabilitate, posibil totusi sa existe depasiri la indicatorii
mentionati in studiul de fezabilitate.
Avand in vedere aceste date, schema de tratare va fi definitivata dupa executia primului foraj, care va
avea caracter de explorare/exploatare si dupa executia urmatoarelor foraje.
La aceasta faza, conform datelor existente, s-a prevazut o schema tehnologica care cuprinde urmatoarele
componente tehnologice:
Debitmetru cu impulsuri pentru dozarea solutiei de hipoclorit si controlul tratarii apei
Statie de tratare a apei pentru eliminarea fierului si amoniului (si a altor compusi chimici)
Statie de clorare pentru dezinfectie si pentru preclorare, care va consta dintr-un
recipient de stocare a solutiei de hipoclorit si doua sisteme de pompe dozatoare (1A+1R)
pentru preclorare si pentru dezinfectie. Hipocloritul folosit are o concentratie de 0.7-12%
(uzual 3%).
Alimentarea cu apa a localitatilor din mediul rural trebuie sa indeplineasca conditiile unei scheme
tehnologice simple, care sa conduca la investitii specifice reduse si la o exploatare sigura, cu
minimum de personal calificat, deci pe cit posibil sa aiba un inalt grad de autonomie de functionare,
bazata pe sisteme simple de automatizare.
Eliminarea amoniului se va realiza in prima etapa cu filtre cu pat catalitic si suplimentar prin trecere
printr-un filtru cu schimbatori de ioni.
Eliminarea fierului se va realiza cu filtre cu pat catalitic si prin filtre cu carbune activ. Tehnologia
de tratare va fi definitivata functie de calitatea apei brute din puturile noi si functie de marimea
depasirii indicatorilor la fier si amoniu, daca vor exista aceste depasiri.
Clorarea apei brute se va realiza cu hipoclorit de sodiu, soluţie concentraţie 0.7-12% (3%). Utilizarea
clorului se face pentru:
• dezinfectare (distrugerea germenilor patogeni si a microorganismelor daunatoare sanatatii);
• oxidarea substantelor organice si a unor compusi anorganici in scopul corectarii unor calitati
chimice si fizice ale apei.
Clorarea si preclorarea apei se face cu soluţie de hipoclorit de sodiu prin intermediul aparatelor de
dozare. Conform OG 1 din 19.01.2011, clorarea se face cu o doză de clor care asigură o
concentraţie de maxim 0,5 g/mc (mg/l) la iesirea din staţia de tratare, care asigură la ieşirea din
gospodăria de apă o concentraţie de cca. 0,25 g/mc iar la capăt de retea o concentraţie de minim 0,1
g/mc (mg/l). Conform Lege 458 din 8 iulie 2002, se prevede pentru clor rezidual maxim 0,5 mg/l
la intrarea în reţea şi MAXIM 0,25 mg/l la capăt de reţea.
• Conform OG 1 din 19.01.2011, se cere pentru clor rezidual maxim 0,5 mg/l la iesirea din staţia
de tratare şi MINIM 0,1 mg/l la capăt de reţea.
• Conform HG nr. 974/2004: (2) Producătorul de apă trebuie să asigure prelevarea şi analizarea
săptămânală a unei probe de apă de la ieşirea din fiecare rezervor de înmagazinare în funcţiune,
streptococi fecali, număr de colonii la 22°C şi la 37°C, turbiditate şi dezinfectantul rezidual.
Dozarea clorului in apa potabila a fost facuta astfel incat, conform STAS 1342-1991 paragraf 2.3.1,
tabel 3, continutul de clor rezidual la consumator in punctul cel mai indepartat sa fie intre 0,10-0,28
mg/l si la intrarea in retea de maxim 0,55mg/l.
In conformitate cu SR 9296-1996 sunt prevazute doua aparate de dozare clor (hipoclorit de sodiu)
montate in instalatie, din care unul in rezerva.
Debitul pentru care se aleg dozatoarele de clor este cel al debitului de apa maxim captat.
3.10.6.2 Scheme tehnologica pentru statia de tratare

Eliminarea celor doi indicatori neconformi (fier si amoniu) se poate face cu mai multe metode. O solutie
mai simpla (si mai voluminoasa) este urmatoarea:
• aerarea apei din puturi astfel incat sa se obtina oxidarea compusilor dizolvati de Fe din apa si
cresterea continutului de oxigen dizolvat in apa; reactia cea probabila va fi de trecere a Fe
bivalent-solubil in Fe trivalent –insolubil Fe(OH)2 + O2 >>>> Fe (OH)3
In aceasta treapta pot fi retinute si eventuale urme de nisip pompat incorect din put;
Solutia adoptata prevede urmatoarea schema de tratare:

• clorarea apei in scopul oxidarii fierului; nu se cunoaste compozitia reala a modului in care este
prezent fierul in apa; daca oxidarea s-ar face dupa filtrarea in nisip, particulele formate vor ajunge
in rezervor sau vor bloca filtrul de carbune activ; clorarea apei se face cu doze de 0.7-1.5 mg de
clor pentru fiecare mg de fier pentru reducerea fierului. Doza va fi adaptata la punerea in
functiune a statiei de tratare.
• clorarea apei cu doze mari de clor (7 mg de clor pentru fiecare mg de amoniu) pentru
reducerea amoniului dupa setul de reactii
NH4 + HOCl >>>>NH2 Cl + H2 O + H+
2 NH2 Cl + HOCL >>>>> N2 + 3H+ + 3Cl- +H2 O

* obtinerea clorului pentru reactie se poate face din clor lichid transformat in gaz sau din compusi
ai clorului in cazul de fata Hipocloritul de Sodiu ( NaOCl). Decizia se poate lua functie de un
element aparent secundar: pentru folosirea clorului gazos instalatiile sunt mult mai raspandite si
mai usor acceptate (astazi exista module special construite (tip baraca metalica functionand
independent) in care se asigura butelia de clor, pompa de dozare a apei, aparatul de clorizare,
sistemul de incalzire, senzori de control; complicatia este data de sistemul de protectie contra
scaparilor de clor in atmosferea (daca o doza curenta de clor de 0,5 mg/l in apa este suportabila
pentru organismul omenesc-eventual cu necazuri ale aparatului digestiv) o doza de 0,5 mg/l in aer
este mortala; de aici rezulta necesitatea unui sistem mai complicat de retinere si combatere a
scaparilor de clor; sunt de asemenea si dificultati in transportul unei cantitati de clor pe drumurile
publice, din aceleasi motive.
Folosirea hipocloritului de sodiu inlatura aceste inconveniente. Reactia de obtinere a radicalului
hipoclorit, partea activa in oxidare si dezinfectre (OCl -) este
NaOCl + H2 O >>>>HOCl +Na OH

HOCl >>>> H+ + OCl-
Hipocloritul de sodium se furnizeaza sub forma de solutie si se dozeaza ca orice lichid. Depozitarea
lui se poate face in recipientul de transport. Este un reactiv periculos deoarece contine clor si soda
caustica. Trebuie tinut in spatii inchise bine ventilate, la temperaturi de maximum 300 C. Toate
echipamentele cu care poate veni in contact vor fi rezistente chimic.
• filtrarea apei folosind filtre rapide de nisip cu granulatie fina pana la obtinerea unei
turbiditati de maximum 0,5 grade NTU; in caz ca se justifica (nu se cunoaste modul de
precipitare al Fe din apa din puturi) se va putea interveni si cu reactivi chimici pentru
imbunatatirea filtrarii; in cazul in care apa va contine si urme importante de Mangan, pentru
precipitarea lui va trebui recuperata apa de spalare si reintrodusa in circuit; hidroxidul de Fe
poate juca rol de catalizator pentru oxidarea Manganului si retinerea acestuia in acelasi strat
de nisip; reteta reala de functionare va putea fi stabilita dupa punerea in functiune a
instalatiei cand se va cunoaste compozitia reala a apei; aceasta se va modifica in timp
deoarece este posibil ca si calitatea apei sa se modifice; debitul de apa recuperate va fi decis
functie si de continutul in substanta organica;
• trecerea suplimentara a apei prin denitrificatoare automate. Denitrificatoarele automate sunt
echipamente destinate eliminarii nitratilor din apa. Principiul de functionare al acestor
echipamente se bazeaza pe proprietatea rasinilor schimbatoare de ioni speciale de a
indeparta ionul NO3- din apa si de a fi regenerate (refacerea capacitatii de schimb ionic) cu
solutie NaCl (saramura concentrata). Denitrificatoarele automate duplex permit furnizarea
continua de apa fara nitrati. Acest lucru se realizeaza prin regenerarea alternativa a celor
doua coloane cu rasina schimbatoare de ioni, astfel incat una sa se afle in functionare, iar
cealalta in regenerare sau asteptare. Dimensionarea unui denitrificator se face in functie de
debitul maxim (m3/h), consumul zilnic de apa (m3/zi), concentratia de nitrati si de sulfati
din apa.
• filtrare prin filtru cu carbune activ granulat (CAG) in scopul principal al reducerii
clorului in exces; aceasta treapta poate functiona continuu sau partial functie de calitatea
apei real obtinuta din puturi si dozarii corecte a clorului pentru eliminarea amoniului;
3.10.6.3 Fluxul tehnologic pentru tratarea si dezinfectia apei.
Fluxul tehnologic prevăzut cuprinde următoarele etape:

• Apa bruta de la captare este transportată prin conducta de aducţiune şi intră în gospodăria
de apă in caminul debitmetru în care este amplasat un debitmetru electromagnetic şi care
măsoară debitul de apă de pe conductă. Informaţia de debit este trimisă la tabloul de
automatizare al procesului tehnologic pentru tratare si pentru dezinfectie.
• În continuare apa ajunge in statia de tratare si trece prin urmatoarele echipamente:
o Pe conducta de aductiune se injecteaza solutie de hipoclorit (preclorare) pentru
oxidarea fierului si amoniului
o Apa intra in recipientele sub presiune (3 buc), pentru asigurarea timpului de reactie
a clorului cu apa bruta pompata de la captare (care asigura si presiunea necesara
functionarii filtrelor din statia de tratare)
o In continuare, apa bruta clorata intra in Statie de filtrare cu pat catalitic (2 buc),
pentru reducere azot amoniacal si fier in principal si secundar pentru
reducere/eliminare alti componeti chimici din apa, daca exista)
o In continuare, apa filtrata intra in denitrificatoare automate duplex, pentru eliminare
amoniu cu rasini schimbatoare de ioni, daca amoniul nu a fost eliminat in totalitate
in etapa de filtrare anterioara.
o In continuare, apa tratata intra in Statia de filtrare cu carbune activ (2 buc), care are
rolul de a filtra apa din punct de vedere al mirosurilor si clorului rezidual ramas si
neconsumat de la etapa preclorarii
• În continuare, apa iese din statia de tratare si ajunge la caminul de clorare. În acest punct
exista un punct de prelevare apă pentru alimentare echipamentul de hipoclorit. Apa
prelevata este transmisa la staţia de clorare,
• Soluţia de hipoclorit cumparata (12% concentratie) este transferată într-un recipient de
stocare, care are rol si de vas tampon pentru cantitatea de hipoclorit necesara, pentru a
permite variaţia dozei de clor injectat in apa bruta.
• Din recipientul de hipoclorit, soluţia este injectată în conducta de aducţiune la intrarea in
statia de tratare prin intermediul unor pompe dozatoare, sistem 1A+1R, pentru preclorare si
dupa statia de tratare in caminul de clorare, prin intermediul unor pompe dozatoare, sistem
1A+1R, clorare pentru dezinfectie.
• Soluţia de hipoclorit este transmisă la punctul de injectie şi injectată în conducta de
aducţiune prin intermediul unei piese speciale de injectat hipoclorit.
• Din caminul de clorare, apa tratata si clorata pentru dezinfectie este transmisa in rezervorul
de stocare. Prin circuitul apei in rezervor se asigura si un timp minim de contact de 20 minute
(parcurgerea rezervei de incendiu si rezervei de avarie).
• De la rezervor, apa tratata si dezinfectata este trimisă către staţia de pompare şi apoi spre
reteaua de distributie.
• În incinta gospodăriei de apă este prevăzut un cămin debitmetru pentru debitmetrul care
măsoară debitul şi cantitatea de apă livrată în reţeaua de distribuţie. Pentru a nu afecta
măsurătoarea debitului pompat in reteaua de distributie, prelevarea de apă se face înainte de
acest cămin debitmetru, în staţia de pompare.
• Apa prelevată de la iesirea din gospodăria de apă (staţia de pompare) este transmisă în
camera de clorare unde se află prevăzut echipamentul de măsură al clorului rezidual cu rol
de control al clorului rezidual aval de rezervor, înainte de plecare spre reţeaua de distribuţie.
În clădirea staţiei de clorare este prevăzut tabloul de automatizare al procesului tehnologic, tablou
amplasat în camera dispecer.
Toate echipamentele statiei de tratare si clorare (aparatul de produs hipoclorit, pompele dozatoare
si aparatul de masura clor rezidual, filtrele, etc) au fiecare panoul propriu de comanda si control,
programabile.
3.10.6.4 Dimensionare statie de clorare cu hipoclorit

Pentru tratarea apei cu solutie de hipoclorit au rezultat urmatoarele date, pentru statia de tratare noua din
satul Tărtășești:
SISTERM DE CLORARE CU HIPOCLORIT GATA PREPARAT

Tratare Volum de Debit de apa Doza de Debit de Necesar zilnic de
apa zilnic maxim clor clor clor
maxim
min max min max min max
- mc/zi l/s mc/h g/mc g/mc g/ora g/ora Kg/zi Kg/zi
Dezinfectie 1752.53 20.28 73.0219 0.5 0.5 37 37 0.88 0.88
Elim NH4 1752.53 20.28 73.0219 4 8 292 584 7.01 14.02
Elim Fe 1752.53 20.28 73.0219 1 4 73 292 1.75 7.01
TOTAL 5.5 12.5 401.6 912.8 9.6389 21.907
Debit de solutie Debit de solutie Necesar Consum Debit de apa Pompa Consum Consum Consum
3% conc 12% conc solutie de apa de consum dozatoare de energie energie energie
12% 1.0 solutie 3% conc max maxim maxim
luni pompa zilnic anual
pompa
min max min max min max min max
l/h l/h l / zi l / zi l l / kg mc/h mc/h l/h l/h kW / h kW/zi kW/an
Cl2
1.22 1.22 7.30 7.30 219 125 0.00 1.22 1.22 0.017 0.41 1,588.18
9.74 19.47 58.42 116.84 3,505 125 0.07 9.74 19.47 0.017 0.41 23,177.11
2.43 9.74 14.60 58.42 1,753 125 0.04 2.43 9.74 0.017 0.41 11,663.01
13.387 30.426 80.324 182.55 5476.643 375 0 0.114 13.387 30.426 0.051 1.224 36428.306
3.10.6.5 Calitatea apei potabile

Calitatea apei potabile este legiferata de doua legi:
• Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile
• Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002
privind calitatea apei potabile
Parametrii de calitate ai apei potabile sunt microbiologici, chimici si indicatori.

Parametrii microbiologici
Parametru Valoare admisa Parametru Valoare admisa
Escherichia coli (E.coli) 0 numar/100ml Enterococi 0 numar/100ml
Parametrii chimici
Acrilamida 0,1 microg/l Cupru 0,1 mg/l
Arsen 10 microg/l Dicloretan 3,0 microg/l
Benzen 1,0 microg/l Epiclorhidrina 0,1 microg/l
Benz(a)piren 0,01 microg/l Fluor 1,2 microg/l
Bor 1,0 microg/l Mercur 1,0 microg/l
Bromati 10 microg/l Nichel 20 microg/l
Cadmiu 5 microg/l Nitrati 50 mg/l
Clorura de vinil 0,50 microg/l Nitriti 0,50 mg/l
Cianuri totale 50 microg/l Plumb 10 microg/l
Cianuri libere 10 microg/l Seleniu 10 microg/l
Crom total 50 microg/l Stibiu 5 microg/l
Tetracloretan si 10 microg/l Hidrocarburi policiclice 0,1 microg/l
Tricloretena (suma aromatice:
concentratiilor benzo(b)fluorantren,
compusilor specificati) benzo(k)fluorantren,
benzo(ghi)perilen,
indeno(1,2,3-cd) piren
Pesticide pe clasa aldrin, 0,1 microg/l Pesticide Total 0,5 microg/l
dieldrin, heptaclor si
heptaclor epoxid
Trihalometani Total 100 microg/l
(suma concentratiilor
compusilor specificati)
Parametrii indicatori
Aluminiu 200 microg/l Sulfuri si hidrogen 100 microg/l
sulfurat
Amoniu 0,5 mg/l Turbiditate 5 UNT
Bacterii coliforme 0 numar/100 ml Oxidabilitate 5 mg O/l
Carbon organic total Nici o modificare pH Intre 6,5 si 9,5
anormala
Cloruri 250 mg/l Sodiu 200 mg/l
Clostridium perfringens 0 numar/100 ml Sulfat 250 mg/l
Clor rezidual liber 0,5 mg/l la intrare in retea Gust Acceptabila
0,25 mg/l la capatul consumatorilor si fara nici
retelei o modificare anormala
Conductivitate 2500 microS/cm la 20C Numar de colonii la 22 Nici o modificare
grade C anorrmala
Culoare Acceptabila Miros Acceptabila
consumatorilor si fara nici consumatorilor si fara nici
o modificare anormala o modificare anormala
Duritate totala Minim 5 grade germane Activitatea alfa globala 0,1 Bq/l
Fier 200 microg/l Doza efectiva totala de 0,10 mSv/an
referinta
Mangan 50 microg/l Activitatea beta globala 1 Bq/l
Zinc 5000 microg/l Tritiu 100 Bq/l
Conform datelor stabilite şi conform OG 1 din 19.01.2011, clorarea se face cu o doză de clor care
asigură o concentraţie de maxim 0,5 g/mc (mg/l) la iesirea din staţia de tratare şi care asigură la
ieşirea din gospodăria de apă o concentraţie de cca. 0,25 g/mc iar la capăt de retea o concentraţie
de minim 0,1 g/mc (mg/l).
NOTĂ:
Conform Legi 458 din 8 iulie 2002, este admisă valoarea maximă de 0,5 mg/l clor rezidual la intrarea în
reţea şi este admisă valoarea maximă de 0,25 mg/l la capăt de reţea.
• Conform OG 1 din 19.01.2011, este admisă valoarea maximă de 0,5 mg/l clor rezidual la
iesirea din staţia de tratare şi este admisă valoarea minimă de 0,1 mg/l la capăt de reţea.
• Conform HG nr. 974/2004: (2) Producătorul de apă trebuie să asigure prelevarea şi
analizarea săptămânală a unei probe de apă de la ieşirea din fiecare rezervor de înmagazinare în
funcţiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme totale, E. coli,
streptococi fecali, număr de colonii la 22°C şi la 37°C, turbiditate şi dezinfectantul rezidual. Ca
urmare, la dimensionarea staţiei de clorare s-a considerat o doză nominala de clor de 1,0 g/mc, care
poate asigura maxim 0,5 g/mc de clor la ieşirea din rezervoare, respectiv la intrarea în reţeaua de
distribuţie, cu respectarea implicită a dozei maxime de 0,25 mg/l şi minim 0,1 mg/l la capăt de
reţea. În cazul creşterii necesarului de clor, datorită interacţionării acestui element şi cu compuşii
chimici ai apei (variabili în timp) şi datorită creşterii accidentale a consumului biochimic, este
raţional să se ia în calcul şi o doză mărită de clor, pentru a se vedea în ce măsură instalaţiile
tehnologice pot răspunde acestei solicitări. Ca urmare, având în vedere şi necesitatea utilizării unei
doze de clor minimă pentru asigurarea dezinfecţiei în timpii de contact necesar, s-a luat în
considerare o doză maximă de clor necesară de 1,5 g/mc.
3.10.6.6 Eficacitatea dezinfecţiei cu clor

Factorii care influenţează eficacitatea dezinfecţiei cu clor sunt: concentraţia clorului, timpul de
contact, temperatura, pH-ul, numărul şi tipurile de microorganisme prezente în apă, concentraţia de
materiale organice prezente în apă.
În tabelul de mai jos sunt indicaţi timpii de contact necesari pentru distrugerea cu ajutorul clorului
a diferite microorganisme patogene în condiţiile în care concentraţia de clor din apă este 1 mg/l (1
ppm), ph-ul este 7,5 iar temperatura de 250C.
E. Coli 0157 H7 bacterium sub 1 min.

Virusul Hepatitei A cca. 16 min
Giardia cca. 45 min
cca. 9600 min. (6 - 7
Cryptosporidium zile)
3.10.6.7 Prevederile legislaţiei în privinţa clorului
Normele europene 98/83/EC privitoare la apa potabilă nu conţin limite în ceea ce priveşte clorul.
Normele OMS (Organizaţia Mondiala a Sănătăţii) privitoare la apa potabilă prevăd adăugarea a 2
– 3 mg/l de clor care trebuie adăugat pentru a se obţine o dezinfecţie satisfăcătoare şi o concentraţie
reziduală. Cantitatea maximă de clor care poate fi folosită este de 5 mg/l. Pentru o dezinfecţie mai
eficace cantitatea reziduală de clor liber trebuie sa depăşească 0,5 mg/l după cel puţin 30 min. timp
de contact pentru o valoare a pH-ului de până la 8.
Legea 458/2002 prevede 0,5 mg/l clor rezidual liber la intrarea în reţea şi 0,25 mg/l la capătul reţelei de
distribuţie.
3.10.6.8 HIPOCLORITUL DE SODIU

Hipocloritul de sodiu este o soluţie limpede, uşor gălbuie şi are miros caracteristic. Soluţia de 5%
are pH-ul în jurul valorii 11 şi este iritant. Dacă concentraţia este mai mare, cca. 10 – 15%, valoarea
pH-ului este în jurul lui 13 şi este corosiv.
Hipocloritul de sodiu este instabil. Clorul se evaporă în proporţie de 0,7 grame clor activ pe zi din
soluţie. Hipocloritul de sodiu cald se dezintegrează şi se produce acelaşi fenomen dacă vine în
contact cu acizi, cu lumina soarelui sau cu anumite metale.
Adăugarea de hipoclorit de sodiu în apă duce la creşterea valorii pH-ului.
Hipocloritul de sodiu (NaOCl) este un compus care poate fi utilizat în mod eficace la purificarea
apei. El este folosit la o serie de aplicaţii cum ar fi dezinfectarea de suprafeţe, eliminarea de mirosuri
sau dezinfecţia apei.
Când hipocloritul de sodiu este dizolvat în apă se formează două substanţe care joacă un rol foarte
important în oxidare şi dezinfecţie. Cele două substanţe sunt acidul hipoclorit (HOCl) şi ionul
hipoclorit (OCl-) care este mai puţin activ. Valoarea pH-ului apei determină cantitatea de acid
hipoclorit care se formează. Când se foloseşte hipocloritul de sodiu, acidul clorhidric (HCl) poate
fi folosit pentru a reduce valoarea pH-ului. O alternativă pentru acidul clorhidric poate fi acidul
sulfuric (H2SO4) care produce mai puţine gaze toxice.
Hipocloritul de sodiu este folosit într-o largă gamă de aplicaţii: în agricultură, în industria chimică,
în industria alimentară, a sticlăriei, a hârtiei, cea farmaceutică, în industria sintetizării şi depozitării
de deşeuri. Se mai foloseşte în tratarea apelor uzate pentru reducerea mirosului. Hipocloritul
neutralizează hidrogenul sulfurat (HS) şi amoniacul (NH3). El este, de asemenea, folosit pentru
dezintoxicarea băilor de cianură în industria metalurgică. Hipocloritul mai poate fi utilizat pentru a
se preveni dezvoltarea de alge şi organisme în turnurile de răcire. În tratarea apelor, hipocloritul
este folosit pentru dezinfecţie.
3.10.6.9 Cum acţionează hipocloritul
Prin adăugare de hipoclorit în apă se formează acidul hipoclorit (HOCl):

NaOCl + H2O = HOCl + NaOH-
Acidul hipoclorit se descompune în acid clorhidric şi în oxigen. Atomul de oxigen este un oxidant foarte
puternic.
Hipocloritul de sodiu este eficace contra bacteriilor, viruşilor şi a ciupercilor. Puterea de dezinfecţie
a hipocloritului este echivalenta cu cea a clorului.
3.10.6.10 Avantajele folosirii hipocloritului

Pentru dezinfecţie hipocloritul este la fel de eficace ca şi clorul gazos. Se poate transporta şi stoca cu
uşurinţa. Dozajul hipocloritului este simplu şi sigur.
3.10.6.11 Dezavantajele folosirii hipocloritului

Hipocloritul nu trebuie să rămână în contact cu aerul deoarece se descompune. Este o substanţa
corozivă şi periculoasă. Nici hipocloritul şi nici clorul nu distrug Giardia Lambia şi
Cryptosporidium.
3.10.7 Cladire Statia de tratare si cladire statie de clorare

Clădirea statiei de tratare si cladirea statiei de clorare este de tip constructie metalică tip,
compartimentată. Cladirea statiei de tratare va adaposti echipamentul de eliminare a fierului si
amoniului, conductele si armaturile de retinere si inchidere instalatiei hidraulice interioare, tabloul
electric general, instalatiile electrice interioare de lumina, prize si forta cat si instalatiile sanitare
interioare.
Cabina este o construcţie modulară, autoportantă, demontabilă. Cabina se va fabrica în uzină şi se va
transporta şi instala pe amplasament.
Cabina statiei de de clorare are rol de adapostire a echipamentelor pentru clorarea apei şi de asigurare a
locului de muncă pentru personalul de supraveghere
Cabina statiei de clorare are si o camera cu rol de a depozita materiale necesare in procesul de tratare
(solutie de hipoclorit).
Dimensiunile de gabarit ale cladirii statiei de tratare sunt:

Lungime: 12,20 m;
Lăţime: 2.45 m;
Înălţime: 3.40 m
Cladirea statiei de tratare va avea urmatoarea structura constructiva :

- functiunea: Statie de tratare
- regim de inaltime: Parter
- Hcornisa = 3,450 m fata de cota teren natural
- Hmax(coama) = 3,60 m ;
- Suprafata utila – Su = 26.09 mp
- Suprafata construita – Sc = 29.73 mp; (2.45x12.20 m) -
Suprafata desfasurata – Sd=29.73 mp;
Cladirea are regim de inaltime parter si este compusa din:
- Parter:
- Camera echipamente tratare
Structura de rezistenta: structura metalica cu invelitoare din panouri termoizolante tristrat 10 cm
grosime.
Acoperis: tip panouri termoizolante de acoperis tristrat 10 cm grosime
Finisaje interioare:
- Pereti interiori : panouri tristrat
- Plafoane: panouri tristrat
- Pardoseli: gresie antiacida
Usile – tamplarie PVC termopan
Ferestere – tamplarie aluminiu Termopan
Finisaje exterioare: peretii exteriori tristrat
Trotuar protectie- trotuar 8 cm beton monolit pe 5 cm strat nisip pilonat
Planul cabinei este alcătuit din urmatoarele functiuni:

Camera echipamente tehnologice de tratare 26.09 mp
Cladirea statiei de clorare va avea urmatoarea structura constructiva:
- functiunea: Statie de clorare si camera operator - regim de inaltime: Parter
- Hcornisa = 2,950 m fata de cota teren natural - Hmax(coama) = 3,10 m ;
- Suprafata construita – Sc = 24.50 mp; (2.45x10.00 m)
- Suprafata desfasurata – Sd=24.50 mp;
- Parter: - Camera echipamente clorare+magazie+camera operator+grup sanitar
Structura de rezistenta : structura metalica cu invelitoare din panouri termoizolante tristrat 10 cm
grosime.
Deoarece modulele sunt destinate să fie transportate pre-asamblate, acestea vor fi prevăzute cu urechi
de ridicare, grinzi şi diagonale suplimentare pentru transport.
3.10.8 Date privind utilizarea terenului statie tratare

Pentru statia de tratare:
- Hmax(coama) = 3,60 m;
Procent ocupare teren 29.73/4010,00 mp = 0.74 %;
Coeficient utilizare teren 29.73/4010,00 mp = 0,0074
3.10.9 Date privind utilizarea terenului statie clorare

Pentru statia de clorare:
- functiunea: Statie de clorare si camera operator
Procent ocupare teren 24.50/4010,00 mp = 0.61 %;
Coeficient utilizare teren 24.50/4010,00 mp = 0,0061
3.10.10Descriere Generala sistem de tratare

Acest sistem de eliminare azotului amoniacal si a fierului este un sistem complet care cuprinde un număr
de etape de tratare a apei pentru a distribui apa potabila.
Statia de tratare este amplasata intr-un container cu dimensiunile de 12.20x2.45 m iar statia de clorare
este amplasata intr-un container cu dimensiunile de 10.00x2.45 m.
3.10.10.1 Fazele tratarii apei:

Oxidare amoniu si fier cu ajutorul hipocloritului injectat in apa bruta de la foraje cu ajutorul pompei de
dozare, înainte ca aceasta sa intre in bazinele de contact sub presiune.
Filtrare rapida cu ajutorul filtrelor verticale cu multistrat de filtrare (filtre cu pat catalitic). Scopul filtrării
este de a indeparta azotului amoniacal din apa si a fierului.
Filtre denitrificatoare automate duplex pentru eliminare amoniu cu rasini schimbatoare de ioni (sau
prevazut deoarece analizele de apa la statia de tratare existenta arata depasiri la indicatorul amoniu,
desi statia este prevazuta cu filtre cu pat catalitic si filtre cu carbune activ)
Descompunerea excesului de clor cu ajutorul filtrelor verticale cu cărbune activ.
Dezinfectia apei tratate se face in caminul de clorare cu ajutorul hipocloritului si pompele de dozare din
cladirea statiei de clorare.
Sistemul este automat si controlat cu panoul de control legat la PLC si astfel controlul este simplu si
uşor.
Sistemul de filtrare este prevăzut cu curatare proprie prin spalare inversa.
3.10.10.2 Descrierea procesului

La intrarea in statia de tratare ajunge apa bruta de la frontul de captare, cu o presiune de minim 3 bar
(33 mCA) si debitul maxim de 30 mc/h.
Apa bruta ajunge la sistem in trei rezorvoare de contact cu volum total de 6 m.c.
La intrarea in rezorvoare de contact, se adauga apei hipoclorit de sodiu (clorinare preliminara) pentru
oxidarea amoniului si a fierului.
Adaugarea hipocloritului in apa se efectueaza prin intermediul pompei de dozare amplasata in statia
de clorare.
Dupa oxidare (clorinare preliminara), apa curge spre 2 filtre cu pat catalitic, care lucreaza in paralel,
acolo avand loc procesul de indepartare azotului amoniacal si a fierului.
In continuare, apa trece prin Filtrele denitrificatoare automate duplex pentru eliminare amoniu cu
rasini schimbatoare de ioni. Denitrificatoarele automate sunt echipamente destinate eliminarii
nitratilor din apa. Principiul de functionare al acestor echipamente se bazeaza pe proprietatea
rasinilor schimbatoare de ioni speciale de a indeparta ionul NO3- din apa si de a fi regenerate
(refacerea capacitatii de schimb ionic) cu solutie NaCl (saramura concentrata).
Denitrificatoarele automate duplex permit furnizarea continua de apa fara nitrati. Acest lucru se
realizeaza prin regenerarea alternativa a celor doua coloane cu rasina schimbatoare de ioni, astfel
incat una sa se afle in functionare, iar cealalta in regenerare sau asteptare.
Dimensionarea unui denitrificator se face in functie de debitul maxim (m3/h), consumul zilnic de apa
(m3/zi), concentratia de nitrati si de sulfati din apa.
Dupa filtrarea in filtrele cu pat catalitic si filtrarea suplimentara prin filtre denitrificatoare automate
duplex pentru eliminare amoniu cu rasini schimbatoare de ioni, apa trece prin 2 filtre cu cărbune
activ care lucreaza in paralel. In aceste filtre are loc procesul de inlaturare a clorului ramas
(neconsumat) care a folosit la clorinarea primara.
Apa filtrata este dezinfectata cu ajutorul sistemului de clorinare cu hipoclorit prin intermediul pompei
de dozare si este transferata spre rezervorul de apa inmagazinare de 600 mc.
3.10.11Construcţie şi arhitectură cladire Statia de tratare

Caracteristicile constructiei:
Cladirea statiei de tratare va avea urmatoarea structura constructiva :
- Hmax(coama) = 3,60 m ;
- Suprafata construita – Sc = 29.73 mp; (2.45x12.20 m) -
Suprafata desfasurata – Sd=29.73 mp;
- Parter: - Camera echipamente tratare
Structura de rezistenta: structura metalica cu invelitoare din panouri termoizolante tristrat 10 cm
grosime.
3.10.11.1 Fundaţia
Cladirea statiei de tratare este aşezată pe o placă din beton armat 12,50x2,75 m, prevăzută perimetral
cu grinzi pînă la adîncimea de îngheţ. Lăţimea grinzilor este de 30 cm şi înălţimea de 1,00 m, astfel
încît să se asigure adîncimea de îngheţ de 0,90 m şi se ridică cu +10 cm deasupra terenului natural.
Betonul de egalizare are clasa C8/10 iar fundatiile si placa sunt din beton armat clasa C20/25. Armatura
este din PC52 si OB 37, acoperirea de beton fiind 5 cm la fundatii si 2,5 placa.
3.10.11.2 Structura
Structura de rezistenţă este alcătuită din cadre metalice sudate, pe care se montează pereţii şi învelitoarea.
Toate piesele sunt sudate, pentru a forma un monolit.
3.10.11.3 Pereţii
Pereţii sunt alcătuiţi din panouri tip sandwich –tablă/spumă poliuretan/tablă 10 cm grosime.
3.10.11.4 Învelitoarea
Învelitorile sunt realizate din panouri tip sandwich pentru acoperiş –tablă/spumă poliuretan/tablă,
special profilate pentru a prelua sarcinile din zăpadă, 10 cm grosime, avînd o pantă de 5.5%.
3.10.11.5 Tâmplăria
Tâmplăria prevăzută este compusă din:

• uşi de aluminiu, termopan - 0.90x2.10, 1,60x2.30.
• ferestre de aluminiu cu geam termopan – 1.00x0.80 m
3.10.11.6 Izolaţia
Panourile de pereţi şi acoperiş asigură şi izolaţia termică, avînd grosimea stratului izolator din poliuretan
de 100 mm.
3.10.11.7 Finisaje
Deoarece panourile de închidere sunt vopsite din fabricaţie, pe ambele feţe, nu necesită finisaje interioare
sau exterioare.
3.10.11.8 Protecţia contra coroziunii
Structura de rezistenţă este protejată anticoroziv prin grunduire şi vopsire. Structura metalică va fi
protejată anticoroziv cu un strat de vopsea clor cauciuc.
3.10.11.9 Dotări suplimentare
Cabina este prevăzută la exterior cu patru reflectoare, pentru iluminatul incintei.

In camera echipamentelor este prevazut un ventilator pentru aerisirea fortata a incaperii.
Ventilatorul asigura un schim de aer de 15 ori pe ora si are urmatoarele caracteristici: Q=1200 mc aer/h
3.10.12Echipamente Statie de tratare
3.10.12.1 Staţia de filtrare
Scopul acestei este etape este de a obţine o apa cu caracteristici fizico-chimice si organo-leptice
ridicate. Acesta etapa este realizata cu doua filtre multimedia: un filtru automat cu pat filtrant
catalitic si un filtru automat cu pat de cărbune activ.
Filtrul automat cu pat filtrant catalitic este destinat în principal reţinerii din apa a fierului si
amoniului oxidat, precum si a suspensiilor solide care dau turbiditate apei de tipul: nisip, mal,
rugina, etc.
Filtrul cu pat din cărbune activ este destinat în principal îndepărtării compuşilor secundari ai
reacţiei cu clorul din bazinul de reacţie (clorului rezidual (nereacţionat) din apă), iar în secundar
îndepărtării fierului, substanţelor organice precum si pentru îmbunătăţirea culorii, gustului si
mirosului apei.
Filtrul automat cu pat filtrant catalitic. Filtrele automate pentru deferizare (SF-PC) ACLM 35/T
sunt folosite pentru tratarea apei din zone rezidenţiale si industriale. Toate materialele inclusiv
mediul de filtrare sunt certificate alimentar st aprobate pentru apa potabila.
Eliminarea fierului este un proces special care se face cu ajutorul unui mediu filtrant special,
catalitic. Acest mediu are o acţiune oxidanta si apoi filtrează fierului dizolvat si a magneziului.
Mediul filtrant media este menţinut activ cu ajutorul unui agent oxidant, (oxigen sau clor) conţinut
in apa. Ca si regula generala, adăugarea continua in apă de clor activ inaintea filtrului, este
recomandata pentru mărirea randamentului mediului filtrant. Acest procedeu este mult mai eficient
decât oxigenarea forţată.
In aceleaşi condiţii ale patului filtrant, calitatea filtrării se măreşte când debitul liniar (viteza apei
prin mediul de filtrare) se micşorează, prin urmare la debite mai reduse randamentul de filtrare este
mai mare.
In timpul procesului, patul filtrant retine particulele în suspensie, randamentul filtrării creste din
momentul ce particulele solide reţinute acţionează la fel ca si patul filtrant. La fel de mult creste si
rezistenta hidraulica a patului filtrant la creşterea debitului apei, astfel căderea de presiune intre
intrare si ieşire creste de asemenea. Căderea de presiune permisa este de maximum 1 bar (100 kPa),
după aceea este necesara spălarea inversa a patului filtrant.
Scopul spălării inverse este de a reconstrui eficienta patului filtrant prin îndepărtarea solidelor reţinute
in timpul operării.
Pentru ca filtrul sa lucreze foarte bine se recomanda ca spălarea inversa sa fie acţionată inainte de
căderea presiunii la pragul limita (1 bar -100 kPa). Se recomanda ca regenerarea sa fie programata
conform unei căderi de presiune de 0.6+0.7 bar (60+70 kPa).
Utilizarea sistemului este controlata de un programator automat, ce permite programarea zilei si a orei
pentru regenerare (spălare inversa).
In timpul spălării inverse filtrul nu furnizează apa.
Parametri de operare
Presiune de lucru 2.0-8.0 bari
Temperatura de lucru 5 – 400 C
Căderea presiune 0.2-1.0 bar
Tensiune alimentare 220V - 50Hz -10W
Tensiune de lucru 12V/50Hz
Caracteristici apa bruta

Concentraţie Fe + Mn max. 3 mg/l
Conc. clor rezidual in apa 0.4 - 0.6 mg/l
pH apa bruta 6.5-8,5
Caracteristici tehnice
Model Debit Debit Debit Consum apa
nominal maxim spălare pentru spălare
[m3/h] [m3/h] inversa inversa
AILM35/ 15.0 35.0 44.0 15.00
Filtrul cu pat din cărbune activ. Filtrele automate cu pat de cărbune activ (SF-CA) ACLM 30/T
realizează purificarea apei prin trecerea acesteia printr-un pat filtrant format dintr-un strat de
cărbune activ aşezat peste un strat de nisip selectat. Aceste filtre sunt folosite de obicei pentru a
îndepărta fierul, substanţele organice, clorul rezidual din apa si pentru a imbunatati gustul, culoarea
si mirosul apei.
Caracteristicile cele mai importante ale filtrelor cu cărbune activ sunt: timpul de contact apa/carbune
activ (raportul debit/cantitatea de cărbune) si inaltimea patului filtrant. Filtrele cu cărbune activ
Aqudtor Carbon Line sunt dimensionate pentru un timp de contact de min. 2 minute, cu o inaltime
a patului filtrant de cel puţin 100 cm.
Procesul de spălare inversa a mediului filtrant, care este necesar când căderea de presiune pe filtru
atinge 0.8-1.0 bar, consta in spălarea inversa a patului filtrant de jos in sus, spălare in care
impurităţile reţinute sunt indepartate. Acest proces este urmat de o scurta pauza de decantare pentru
a permite patului de filtrare sa se aşeze in poziţia corecta, sub acţiunea gravitaţiei.
Filtrele sunt prevăzute la cu un sistem de comanda electronic format dintr-un programator electronic
digital si un sistem de execuţie format din 5 vane hidraulice. Astfel acest sistem permite setarea orei
la care sa se declanşeze regenerarea, precum si cat de des trebuie sa se desfăşoare aceasta operaţie.
Parametri de operare
• presiune de lucru 2.0 - 8.0 bari
• temperatura de lucru 5 - 40 °C
• tensiune alimentare 220V - 50Hz
• tensiune de lucru 12V - 50Hz
• timp de contact 2 minute
Model Debit Debit Racorduri Dimensiuni nominal
maxim IN/OUT Spălare A B C [m3/h]
3
[m /h] [mm] [mm] [mm]
ACLM 30/T 20,0 35.0 DN80 2 ½” 1450 2350 1350
3.10.12.2 Staţia de Denitrificare

Denitrificatoarele automate sunt echipamente destinate eliminarii nitratilor din apa. Principiul de
functionare al acestor echipamente se bazeaza pe proprietatea rasinilor schimbatoare de ioni speciale
de a indeparta ionul NO3- din apa si de a fi regenerate (refacerea capacitatii de schimb ionic) cu
solutie NaCl (saramura concentrata).
Denitrificatoarele automate duplex permit furnizarea continua de apa fara nitrati. Acest lucru se
realizeaza prin regenerarea alternativa a celor doua coloane cu rasina schimbatoare de ioni, astfel
incat una sa se afle in functionare, iar cealalta in regenerare sau asteptare. Dimensionarea unui
denitrificator se face in functie de debitul maxim (m3/h), consumul zilnic de apa (m3/zi), concentratia
de nitrati si de sulfati din apa.
Descriere:
Denitrificatoarele automate duplex au o structura robusta, corpul lor fiind format din doi recipienti de
polietilena armati cu fibra de sticla, avand fiecare montat la partea superioara un sistem
vanaprogramator electronic. Sistemul vana-programator electronic digital permite controlul direct si
permanent al functionarii dedurizatorului.
Vanele sunt compacte, realizate din ABS netoxic si realizeaza cicluri complete de lucru in cinci faze:
denitrificare, spalare inversa, absorbtie solutie regenerare, clatire, reumplere vas solutie regenerare.
Programatorul electronic digital permite setarea volumului de apa dupa care trebuie sa inceapa
regenerarea. Acesta permite si setarea duratei tuturor fazelor regenerarii in functie de specificul
aplicatiei. Vasul de saramura este realizat din PE si este prevazut cu un sistem special de siguranta
care previne umplerea in exces a acestuia.
Seria “T” – Denitrificatoare pentru care ciclul de regenerare incepe la o anumita ora din zi. Momentul
regenerarii poate fi setat la orice ora din zi, dar numai o data pe zi si la o perioada maxima de 14 zile.
Parametri de operare:
Presiune de lucru 2.0 - 6.0 bari

Temperatura de lucru 5 - 40 ºC
Tensiune alimentare 220V – 50Hz
Tensiune de lucru 12V – 50Hz
Elemente componente
1.Recipient denitrificator
2.Vana automata cu programator electronic
3.Vas de saramura
4.Sistem special de siguranta la supraumplere
5.Schimbatori de ioni
Debit Volum Consum Racorduri Vas Dimensiuni
max. rasina sare saramura
Model IN/OUT Spalare A B C D
3 [l] [ Kg ] [“] [ mm ] [l] [mm] [mm] [mm] [mm]
[m /h]
ANL
20 700 108 2” 1½”F 1000 950 2500 1350 1300
700
Toate echipamentele statiei de tratare sunt alimentate cu energie electrică şi controlate prin
intermediul tabloului electric de la staţia de tratare (TTR).
3.10.13Bazin apa de spalare filtre (BA-SF)

Apa de spalare de la filtre trebuie limpezita inainte de evacuare in emisar (lacul din apropierea
gospodariei de apa). Conform NTPA 001 continutul de Fe in apa evacuata trebuie sa fie maximum
5mg/l. La un continut estimat maxim de 0,55 mg/l rezulta zilnic 30 mc/h x 0,29 g/mc =16.5 g/ora sau
396 g/zi; cum volumul de apa de spalare este de maximum 30 mc/zi rezulta o concentratie medie de
396/30 = 13.2 g/mc sau 13.2 mg/l; concentratia trebuie redusa mai mult de jumatate; ca atare se va
realiza un bazin in sapatura pentru o sarja de spalare 2x15 mc; bazinul de stocare va avea dimensiunile
interioare 2,50x8,50 m si inaltimea utila de apă de 1,5 m. Apa se va limpezi pana la urmatoarea spalare
si va fi evacuata la emisar printr-un deversor reglabil. Namolul rezultat, colectat în calaul de colectare,
va fi evacuat prin pompare pe o platforma de 25 m2 pentru deshidratare avansata si depozitare.
Acest bazin este folosit şi ca bazin de stocare intermediar pentru apele de preaplin sau golire de la
obiectele tehnologice. Apa provenită din aceste surse va produce devrsări mici ale apei existente în
bazin, iar materialele conţinute în apă vor fi deasemeni decantate şi evacuate ca nămol. Caracteristici
bazin apa de spalare filtre:
• Construcţie: bazin beton armat semiângropat,
• Capacitate utilă: 30 mc
• Material: beton armat
• Dimensiuni exterioare: 9,60x2,90 cu h max=2,80 m, 2 compartimente
• Acoperire pentru termoizolaţie, parţial cu plăci de beton armat prefabricate (3 buc) şi parţial
cu panouri termoizolante de 10 cm grosime
• Termoizolaţie laterală, 10 cm grosime cu poliestiren extrudat 10 cm
Instalaţii hidraulice bazin apa de spalare filtre:

• Conductă de canalizare incintă, PEID/PVC De 200 mm, alimentare cu apă de la obiectele
tehnologice, prevăzută cu robinet de închidere: 1xDn200 mm
• Conductă de evacuare în emisar: PVC De 200 mm, L=150 m
• Conductă de evacuare nămol spre platforma de uscare: PEID De 50 mm
• Pompă de evacuare nămol şi de golire: Q=1,27 l/s, H=6,8 m, P=0,37 kW
3.10.14Pat uscare material filtre (PUN)

Namolul colectat în canalul de colectare va fi evacuat prin pompare din bazinul apa de spalare filtre
pe o platforma de 25 m2 pentru deshidratare avansata si depozitare. Periodic, nămolul uscat va fi
transportat la un depozit special amenajat sau va fi folosit. Apa din platformă poate ingheta in timpul
iernii si de aceea realizarea protectiei termice va fi asigurata prin acoperire cu panouri termoizolante
de 10 cm grosime, în perioada temperaturilor de îngheţ. Concentratia nămolului şi cantitatea rezultată
este mica astfel ca nu este rational un sistem mecanic de deshidratare.
Platforma de uscare material spălare filtre este alcătuită dintr-o placa de beton 20 cm grosime cu
pereti laterali de 20 cm grosime şi 25 cm înălţime.
3.10.15Cladire statiei de clorare si camera operatorului

Clădirea statiei de clorare si camera operatorului este de tip constructie metalică tip, compartimentată.
Cladirea statiei de clorare va adaposti echipamentul de clorare cu hipoclorit ale statiei de tratare si
statiei de clorinare, conductele si armaturile de retinere si inchidere instalatiei hidraulice interioare,
tabloul electric general, instalatiile electrice interioare de lumina, prize si forta cat si instalatiile
sanitare interioare si spatiul efectiv de lucru necesar operatorului statiei.
Cabina este o construcţie modulară, autoportantă, demontabilă. Cabina se va fabrica în uzină şi se va
transporta şi instala pe amplasament.
Cabina statiei de tratare are rol de adăpostire a echipamentelor tehnice pentru clorarea apei şi de
asigurare a locului de muncă pentru personalul de supraveghere, fiind o constructie tipizata.
Cabina statiei de tratare are si o camera cu rol de a depozita materiale necesare in procesul de tratare
(hipoclorit de sodiu).
Dimensiunile de gabarit ale cladirii statiei de clorare sunt:
Lungime: 10,00 m;
Lăţime: 2.45 m;
Înălţime: 3.00 m
Planul cabinei este alcătuit din urmatoarele functiuni:

Camera clorare 10,80 mp
Birou: 4.48 mp
Grupul sanitar: 2,70 mp
magazie: 3,60 mp
Deoarece modulele sunt destinate să fie transportate pre-asamblate, acestea vor fi prevăzute cu urechi
de ridicare, grinzi şi diagonale suplimentare pentru transport.
3.10.16Construcţie şi arhitectură cladire statie de clorare si camera operatorului

Caracteristicile constructiei:
- functiunea: Statie clorare si sediu operator
- Suprafata utila – Su = 21,58 mp
- Suprafata construita – Sc = 24,50 mp;
- Suprafata desfasurata – Sd=24,50 mp;
- Parter: - Birou, grup sanitar, magazie, camera clorinare
Structura de rezistenta : structura metalica cu invelitoare din panouri termoizolante tristrat 10 cm
grosime.
Acoperis: tip panouri termoizolante de acoperis tristrat 10 cm grosime Finisaje
interioare:
- Pardoseli: gresie, gresie antiacida camera clorare, covor PVC antiderapant camera operator
Usile interioare – tamplarie PVC termopan
3.10.16.1 Fundaţia
Cabina statiei de clorare este aşezată pe o placă din beton armat 10,30x2,75 m, prevăzută perimetral
cu grinzi pînă la adîncimea de îngheţ. Lăţimea grinzilor este de 30 cm şi înălţimea de 1,00 m, astfel
încît să se asigure adîncimea de îngheţ de 0,90 m şi se ridică cu +10 cm deasupra terenului natural.
Betonul de egalizare are clasa C8/10 iar fundatiile si placa sunt din beton armat clasa C20/25.
Armatura este din PC52 si OB 37, acoperirea de beton fiind 5 cm la fundatii si 2,5 placa.
3.10.16.2 Structura
Structura de rezistenţă este alcătuită din cadre metalice sudate, pe care se montează pereţii şi
învelitoarea. Toate piesele sunt sudate, pentru a forma un monolit.
3.10.16.3 Pereţii
Pereţii sunt alcătuiţi din panouri tip sandwich –tablă/spumă poliuretan/tablă 10 cm grosime.
3.10.16.4 Învelitoarea
Învelitorile sunt realizate din panouri tip sandwich pentru acoperiş –tablă/spumă poliuretan/tablă,
special profilate pentru a prelua sarcinile din zăpadă, 10 cm grosime, avînd o pantă de 5.5%.
3.10.16.5 Tâmplăria
Tâmplăria prevăzută este compusă din:

• uşi de aluminiu, termopan - 0.70x2.10 m; 0.90x2.10, 1,60x2.30.
• ferestre de aluminiu cu geam termopan – 1.00x0.80 m si 0.40x0.60 m
Camera magaziei are usa doar spre exteriorul cladirii.
3.10.16.6 Izolaţia
Panourile de pereţi şi acoperiş asigură şi izolaţia termică, avînd grosimea stratului izolator din
poliuretan de 100 mm.
3.10.16.7 Finisaje
Deoarece panourile de închidere sunt vopsite din fabricaţie, pe ambele feţe, nu necesită finisaje
interioare sau exterioare.
3.10.16.8 Protecţia contra coroziunii

Structura de rezistenţă este protejată anticoroziv prin grunduire şi vopsire. În camera magazie si in
camera de clorare structura metalică va fi protejată anticoroziv cu un strat de vopsea clor cauciuc.
3.10.16.9 Dotări suplimentare
Cabina este prevăzută la exterior cu patru reflectoare, pentru iluminatul incintei.

In camera de clorare este prevazut un ventilator pentru aerisirea fortata a incaperii.
Ventilatorul asigura un schim de aer de 15 ori pe ora si are urmatoarele caracteristici: Q=450 mc aer/h
3.10.17Echipamente Staţia de clorare
Apa brută de tratat este supusă clorinării, cu doze de 7 g/g NH4, cu scopul de a elimina amoniu, cu
doze de 7-1.5 g/g Fe, cu scopul de a elimina fierul şi cu doze de 1,0-1,5 g clor/mc apă pentru
dezinfectarea şi prevenirea oricărei posibilităţi de contaminare cu bacterii sau a dezvoltării lor în
sistem. Pentru clorare se foloseşte soluţie de hipoclorit de sodium.
Staţia de clorare pentru clorarea primară (SCl-1) realizează dozajul de clor necesar eliminării
amoniului si fierului. Soluţia de hipoclorit va fi dozată pentru clorarea primară cu 1A+1R pompe
dozatoare având un debit maxim necesar de 82 l/h, care aspiră dintr-un recipient de PEHD cu
capacitatea de1800 litri.
Staţia de clorare pentru dezinfecţie (SCl-2) realizează dozajul de clor necesar dezinfecţiei apei
brute. Pentru dezinfecţie, soluţia de hipoclorit va fi dozată cu 1A+1R pompe având un debit maxim
necesar de 6 l/h, care aspiră dintr-un recipient de PEHD cu capacitatea de 150 l.
Staţia de preparare soluţie de hipoclorit de sodium şi pompele dozatoare de soluţie sunt amplasate în
clădirea statiei de clorare, împreună cu spaţiul pentru depozitul de hipoclorit şi împreună cu camera
dispecer şi un grup sanitar.
Rezerva de producţie pentru 30 de zile se va asigura printr-un stoc de solutie de hipoclorit

concentratie 12% pentru reducerea amoniului si fierului,.
Toate echipamentele statiei de clorare (aparatul de hipoclorit, pompele dozatoare si traductorul de

masura clor rezidual) sunt alimentate cu energie electrică şi controlate prin intermediul tabloului
electric de la staţia de clorinare (TCL).
3.10.18Rezervorul de inmagazinare
3.10.18.1 Schema tehnologică proiectată

Soluţia prevăzută în Proiectul Tehnic constă în următoarea schemă tehnologică in Gospodaria de apa:
- Pe conducta de Aductiune I este prevazut un camin debitmetru, pentru controlul dozării
clorului pentru preclorare si pentru dezinfectie.
- In continuare, pe traseul aductiunii este intercalata statia de tratare pentru eliminarea fierului
si amoniului.
- În continuare, pe conducta de Aductiune I este prevazut un punct de clorare, prevazut cu:
o Punct de prelevare apa bruta pentru alimentare aparat produs electrochimic de
hipoclorit
o Punct de injectie solutie de hipoclorit, de la statia de tratare (clorare), pentru
dezinfectie
o Mixer static, pentru accelerarea amestecarii solutiei de hipoclorit cu apa bruta o Vana
de izolare atat pentru rezervor cat si pentru debitmetru din caminul debitmetru
- Din punctul de clorare apa va fi transmisa in rezervorul de 2x600 mc actual + 1x600 mc intr-
o etapa ulterioara. Fiecare rezervor este prevazut si cu racord pentru alimentarea
autospecialelor de pompieri, cu racord de preaplin si racord de golire.
- Din rezervorul de 2x600 mc se alimentează conducta de aducţiune spre statia de pompare.
Pe acest traseu este prevazuta o lira pentru controlul volumelor de apa ca rezerve intangibile
de incendiu si de avarie si un camin de vane pentru izolarea rezervorului in caz de nevoie.
- Statia de pompare va fi echipata cu 2+1 pompe şi vas hidrofor de 25 l si va contine si un by-
pas, prevazut cu o vana, pentru a putea bypasa statia de pompare in caz de avarie la aceasta..
- Din statia de pompare apa va fi transmisa spre reteaua de distributie prin intermediul unui
cămin debitmetru/apometru, care contine un debitmetru care va contoriza apa distribuita in
retea.
- Instalaţia de clorare va fi amplasata intr-o cladire care cuprinde rezervorul de dozare a
hipocloritului, pompele de dozare si aparatul de masura clor rezidual la iesirea din
gospodaria de apa (dupa rezervor). In cladire se va mai prevede o magazie in care se va
depozita hipocloritul necesar functionarii statiei de tratare pentru 30 de zile.
- In incinta mai sunt prevazute urmatoarele:
o Camine de racord conducte de preaplin si golire de la rezervor. Caminele de preaplin
si golire nu au legatura cu reteaua de canalizare, debusarea acesteia urmand sa fie facut
gravitational (prin sifonare) sau prin pompare, in caminul de canalizare prevazut
alaturat.
o Camine de canalizare pentru preluarea apelor din cladirea statiei de tratare (ape uzate
de la grupul sanitar si din camera de clorare)
o Retele de canalizare care transporta apele colectate spre reteaua de canalizare care se
va executa stradal
o Retele tehnologice de apa bruta si apa de clorare
o Retele de apa potabila pentru alimentarea cladirii statiei de tratare si controlul clorului
rezidual la iesirea din Gospodaria de apa
NOTA: Aranjamentul definitiv al incintei Gospodariei de apa se va realiza dupa forarea puturilor
si analiza apei brute captate, functie de calitatea reala a apei brute.
3.10.18.2 Dimensionare rezervor de inmagazinare

Dimensionarea volumului rezervorului este realizata pentru intreaga comuna si este data in breviarul
de calcul, Volumul 2.
CALCUL REZERVOR (etapa II)
Coeficient a Conf Tab 1 STAS 4165-88 0.50 a=0.5 pt N<5000 loc
Volum compensare Vc (etapa II) Vc=a*Kp*Ks*QzimaxI 521 mc
Timp de avarie Tav (8-16, ore pt ad, max 10 pt alte av) 10 ore Conf STAS 4165-88
Debit min pe durata avarie Qav (60%-80%)*Qor med zi max 60% Conf STAS 4165-88
Volum de avarie Vav Vav=Qav*Tav=p*(Qzi max/24)*Tav 220 mc
Locuitori 5,874 pers
n incendii 1
Qie 5 l/s
Te 3 ore
Nj 2 buc
Qii 2.50 l/s
Ti 10 min
Qis 69 l/s Conf. brev. Calc. Estim.
Ts 1 ora conf. P118/2 – 2013
Vi 332 mc
a 1 Conf. NP133/1-2013
Qor max 126.4 mc/ora
Vcons 379 mc
Volum rezerva incendiu Vri Conf GP 106-04, Anexa IV-2 711 mc Conf. GP 106-04
Volum rezerva incendiu Vri Conf. NP133/1-2013, N>5000 loc 711 mc Conf. NP133/1-2013
Debit ref. Vri Qri cf. NP133/1-2013 Qri=Vri / Tri 29.63 mc/ora 8.23 l/s
Volum rezervor necesar, P66 Vrez=max(Vc+Vri,Vc+Vav) 741 mc Conf. P66-2001
Volum rezervor necesar, SR 1343/1 Vrez=Vc+Vri+Vav 1452 mc Conf NP133/1-2013
Rezervor total MINIM necesar 1500 mc Conf NP133/1-2013
Rezervor PROPUS NOU investitia actuala 2x600 mc
Rezervorul necesar calculat are volumul minim de 1500 mc, conform breviarelor de calcule. Pentru
sistemul de alimentare cu apa Tărtășești s-a prevazut un volum de stocare final de 1800 mc, care va
fi alcatuit din trei rezervoare identice de cate 600 mc. In cadrul investitiei actuale se vor procura si
monta doua rezervoare de cate 600 mc (va fi realizat un volum de stocare de 1200 mc) iar printr-o
investitie viitoare se va procura si monta si cel de al treilea rezervor, pentru care a fost pastrat un loc
de montaj in cadrul gospodariei de apa.
3.10.19 Construcţii şi arhitectură rezervor 600 mc
3.10.19.1 Generalitati
Rezervorul prevăzut are ca furnizor o firma care asigura si partea de proiectare a fundatiei
rezervorului. Detaliile privind executia si partea de proiectare se regasesc in documentatia intocmita
de furnizor, care va fi predata la data furnizarii rezervorului.
Structura unui rezervor metalic inchis este alcatuita dintr-un radier din beton armat, pereti din panouri
metalice modulate, si un acoperis deasemeni din panouri metalice modulate.
Rezervorul este prevazut la interior cu termoizolatie si cu un sistem de etansare din membrana
de cauciuc EPDM care imbraca pe interior rezervorul.
Descrierea sistemului constructiv va fi prezentata in partea de proiectare a rezervorului, material
furnizat de producătorul rezervorului.
În continuare sunt prezentate date din caracteristicile unui rezervor metalic tipic, care constituie date
de tema pentru furnizor.
3.10.19.2 Încadrarea construcţiei in zona seismica si clasa de importanta
Amplasamentul avut in vedere in prezenta documentaţie se afla in zona de intensitate macroseismica
avand urmatoarele caracteristici: perioada de colt Tc=1,0 sec, respectiv valoarea de varf a acceleraţiei
terenului conform prevederilor normativului P100-1/2013 ag=0.30g pentru cutremure cu IMR=100
ani. Clasa de importanta a lucrării este IV - clădiri civile curente. Categoria de importanta a lucrării
este “D”, conform HG 766/1997.
3.10.19.3 Descrierea construcţiei si a structurii de rezistenta a acesteia

Caracteristicile constructiei sunt urmatoarele:
- functiunea: Rezervor de înmagazinare apă potabila, suprateran
- capacitatea: 600 mc - regim de inaltime : Parter
- fundatii : fundaţie perimetrală şi radier din beton armat, pereti din panouri metalice modulate,
acoperis deasemeni din panouri metalice modulate.
- structura constructiva : rezervor metalic circular, termoizolat. - Volum util 600 m3 :
- Volum total: 657 m3
- Capacitate neta 590 m3
- Zona libera: 0,60 m
- Diametru interior bazin: 11944 mm
- Inaltime bazin: 5890 mm
- Inaltime coloana de apa : 5271 mm
- Numar panouri pe virola : 14 buc
- Numar virole : 4 buc + inel de incastrare si ancorare
- Durata estimativa de montaj : 25 zile lucratoare in 3 vizite de lucru.
- suprafata construita : Sc = 134.78 m2 ;
- suprafata desfasurata : Sd = 134.78 m2 ;
- suprafata utila : Su = 116.89 m2;
Conform datelor furnizorului de rezervor, constructia propusa reprezintă o placa circulara, necesara
pentru amplasarea unui rezervor metalic cu o capacitate de 600mc. Diametrul placii va fi conform
solutiei furnizorului (functie de gama de diametre coroborate cu inaltimile corespunzatoare
rezervoarelor de 600 mc), iar grosime ei este 25cm. Fundaţia va fi constituita de o grinda perimetrala
continua, aramata, care va sprijinii pe o fundatie perimetrala din beton simplu, cu adancimea de
fundare la -1.55m de la cota ±0.00, considerata la fata superioara a placii, iar cota terenului natural
va fi la -0.25.
Sunt prevazute patru grinzi radiale care sustin placa rezervorului, grinzi care se inchid in grinda de
fundare perimetrala, armata. Sub grinzile radiale armate sunt prevazute fundatii de beton nearmate.
Conform studiului geotehnic, Foraj

T1 – gospodaria de apa
• 0.00 – 0.25 m = pietruire din material argilos-prafos cu pietris si bolovanis;
• 0.25 – 2.70 m = argila prafoasa nisipoasa cafeniu-galbuie, consistenta; 2.70 – 6.00 m = nisip
fin prafos galben-cenusiu, saturat;
• Nivel hidrostatic = 2.60 m.
Fundarea rezervorului se va face pe o perna de balast in grosime de 1,00m.

Terenul de fundare este Praf argilos –praf nisipos galben plastic consistent.
• Fundarea rezervorului se va face pe o perna de balast in grosime de 1,00m.
• Perna se va extinde cu cca 2m fata de diametrul acestuia(cate un 1m pe circumferinta).
Sapatura se va face in taluz 1:1.
• Presiunea conventionala de calcul pe perna de balast conform STAS 3300/2/85 este de 150kPa
pentru incarcari fundamentale centrice
• Pentru alte tipuri de incarcari presiunea se majoreaza conform STAS 3300/2/85 paragraful
2.1.
• Realizarea pernei se va face astfel:
o Se indeparteaza solul vegetal; o Se efectueaza in continuare sapatura adancita cu 1m
sub cota de fundare. o Pamantul extras se depoziteaza in apropiere in vederea
refolosirii la perna.
o Dupa terminarea sapaturii se compacteaza fundul acesteia cu cilindrul vibrocompactor
de 10-12t.
o Fundul sapaturii va avea o panta usoara pentru a se colecta apele in eventualitatea unor
ploi.
o Se va realiza incercarea Proktor pe pamantul din depozit pentru a se determina
caracteristicile optime de compactare. o In continuare se aduce pamant din depozit si
se asterne in strate uniforme de 2530cm si se compacteaza cu 8-10 treceri pe unitatea
de suprafata.
o Pamantul adus pentru compactare va avea umiditatea prevazuta in incercarea Proktor.
o Prin compactare se va realiza un grad de compactare de peste 98% fata de incercarea
Proktor.
o Dupa realizarea fiecarui strat vor fi recoltate probe pentru determinarea gradului de
compactare de catre un laborator autorizat MLPTL.
o Pamantul uscat va fi adus la umiditate optima de compactare; pamantul cu umiditate
mai mare va fi lasat sa se svinte.
Dupa ridicarea constructiei la cota ±0,00 se vor efectua umpluturi compacte intre fundatii si
teren la aceleasi caracteristici.
In jurul rezervorului terenul va fi sistematizat in panta usoara si se vor executa trotuare etanse. La
proiectare, executie si exploatare vor fi respectate masurile prevazute de Normativul NP125/2010 din
care mentionam:
• La sistematizarea terenului in jurul constructiei se vor ridica cotele terenului pentru
indepartarea apelor de precipitatii.
• Dupa ridicarea constructiei la cota ±0,00 se vor executa trotuare etanse de 1,00m latime, cu
panta 5% catre exterior.
• Conductele de apa care ies si intra in rezervor vor fi prevazute cu racorduri elastice.
• Distanta minima a fundatiilor constructiei fata de retele montate in canale de protectie este de
1,50m.
• Imediat dupa decofrarea elevatiilor, golurile ramase in jurul fundatiilor si in interior vor fi
umplute cu pamant argilos, compactat in strate de 20-30 cm grosime la un grad de compactare
D.min=95%.
• Nu se va intrerupe executia dacat dupa terminarea infrastructurii acoperite si realizarea
umpluturilor in jurul fundatiilor.
In proiectare si executie se vor respecta prevederile normativelor C.169/88 privind executarea
lucrarilor de terasamente, C.29/85 privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee
mecanice, C.56/85 privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente,
Normativul P7/2000.
Vor fi luate masuri de urmarire periodica a constructiei (tasari, deplasari) si vor fi comparate cu cele
avute in vedere pe proiectant.
3.10.20Instalaţii hidraulice
Rezervorul de apa este alcatuit dintr-un compartiment avand rolul de inmagazinare a apei pentru
consumul menajer, rezerva de avarie si pentru stingerea incendiilor.
Rezervorul este echipat cu:
- conducta de alimentare cu apa de la conducta de aductiune, avand Dn=100 mm;
- distribuitor robineti cu plutitor,;
- conducta de aspiratie din rezervor, Dn 200 mm; Pe conducta de aspiratie, la iesirea din
rezervor, s-a prevăzut o liră cu un orificiu de aerisire (robinet de izolare cu actionare
manuala şi vană automată de aerisire/dezaerisire, Dn=2”), pentru menţinerea volumului
intangibil de avarie si de incendiu. In consum normal, la atingerea nivelului maxim al
volumului de incendiu, se produce aerisirea conductei şi intreruperea alimentării cu apă
a reţelei de distribuţie. Pentru alimentarea reţelei de distribuţie cu asigurarea presiunii
si debitul necesar functionarii hidrantilor exteriori de stins incendii, se va închide
robinetul de izolare de la lira; Închiderea vanei de pe lira de aspiraţie permite folosirea
rezervei de incendiu din acest rezervor. Pentru automatizarea statiei de pompare s-a
prevăzut un senzor de nivel tip para, care sa opreasca functionarea pompelor inainte de
intrarea aerului pe conducta de aductiune. - conducta de golire a rezervorului, avand
Dn=100 mm, prevazuta cu robinet de inchidere; - conducta de preaplin, ce asigura evacuarea
apei din rezervor in cazul nefunctionarii corespunzatoare a robinetilor cu flotor, avand Dn =
200 mm;
- conducta de alimentare cu apa a utilajelor mobile P.S.I., avand Dn=80, prevazut cu robinet de
inchidere si racorduri de incendiu tip A;
- armaturi respectiv robineti cu plutitor, sorburi;
- indicatoare de nivel care sa semnalizeze optic si acustic nivelele minime, de consum volum
de compensare, maxim si de avarie a apei din rezervor.
Preaplinul şi golirea de la rezervor se racordează printr-o conductă comuna Dn 200 mm de golire la

caminul de golire din vecinatatea rezervorului.
La rezervor s-au prevăzut, conform normelor PSI, ştuţuri de racordare pentru alimentarea directă a
maşinilor de stins incendii.
Racordurile rezervorului se prelungesc în exterior cu reţele în incintă, pentru legătura cu celelalte
obiecte ale sistemului.
3.10.21Instalaţia de paratrăsnet
Pentru protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice, rezervorul a fost prevăzut cu o instalaţie de
paratrăsnet, compusa din o tijă de otel galvanizat Ø18 mm si un conductor de coborâre din otel
galvanizat 20x2.5 mm, legat la priza de pământ a gospodăriei de apă prin intermediul unei platbande
din otel galvanizat 30x3.5 mm.
3.10.22Instalaţii electrice
Rezervorul nou are capacitatea de 2x600 m3 la care s-au prevazut urmatoarele instalatii electrice:
• alimentarea si montajul semnalizator de nivel minim si pentru rezerva intangibila, pentru
automatizarea statiei de pompare
• alimentarea celor doua incalzitoare imersate, antiinghet, de 3 kW fiecare echiparea si

montajul tabloului de distributie al Gospodariei de apa
• instalatie electrica de protectie prin legare la pamant.
Consumatorii electrici de la rezervor sunt alimentaţi de la tabloul general de distributie (TGD) al

gospodariei de apa.
3.10.23Instalaţii de automatizare
Rezervorul de înmagazinare a apei este prevăzut cu următoarele aparate de automatizare:
senzor de nivel al apei în rezervor care semnalizează optic şi acustic atingerea nivelului
rezervei intangibile de incendiu şi golirea rezervorului.
3.10.24Statia de pompare
3.10.24.1 Dimensionare
Conform calculelor de dimensionare a retelei de distributie, statia de pompare are urmatoarele

caracteristici (sau similare):
Skid GRUNDFOS sau echivalent
Model Hydro MPC-E 3 CRE64-2-1 sau echivalent
Debitul curent calculat: 48.83 l/s
Debit minim exploatat: 2.139 l/s
Debit maxim: 85.01 l/s
Debit maxim exploatat: 56.67 l/s
Înălţimea de pompare rezultată pentru pompă:43.9 m
Înălţime de pompare max.: 74 m
P1 = 26.9 kW
P2 = 24.2 kW
Pmotor=3x18.5 kW
3.10.24.2 Construcţii şi arhitectură statie de pompare
Cabina statiei de pompare adăposteşte instalaţia hidraulică şi tabloul electric pentru alimentarea
pompelor. Cabina statiei de pompare este o cuva semiîngropată, hidroizolată, de forma rectangulara,
acoperita, din beton armat monolit, prevăzuta cu capac metalic si trepte de acces, având următoarele
caracteristici :
Lungime 4,30 m lăţime 2,80 m
înălţime 2,40 m
înălţime utilă 2,00 m
aria construita 12,40 m2
volum construit 28,90 m3
Cabina statiei de pompare este pozată între cotele +0,49, cota capac acces (cu 0,49 m deasupra
terenului amenajat) şi –1,91, cota beton egalizare.
Cabina puţului se realizează din beton clasa C 20/25, armat cu PC 52 şi OB 37
Radierul, amplasat la cota -1,66, are o grosime de 25 cm. Peste radier a fost prevăzută o şapă de pantă,
pentru dirijarea apelor spre santul de colectare. La turnarea şapei, se va asigura o pantă de scurgere
de 2% spre santul de colectare.
Pereţii căminului au o grosime de 15 cm şi sunt din beton armat.
În partea superioară este montat un capac metalic de vizitare, care permite accesul uşor, în interiorul
cabinei, prin intermediul unor scări. Accesul personalului de exploatare în interior se face pe o scară
metalică, cu trepte din OlZn Ø 25, prinsă în peretele căminului, pe verticala coşului de acces. Camera
de lucru are înălţimea de 2,00 m. Pentru ventilaţie, s-a prevăzut o ţeavă Dn 100 mm, cu deschidere la
20 cm peste nivelul radierului, precum şi ventilaţie în capacul metalic. Ţeava de ventilaţie Dn 100
mm are o înălţime de 0,30 m peste cota capacului metalic al coţului de acces. Ţeava de ventilaţie s-
au prevăzut la partea superioară cu o căciulă de protecţie pentru apele pluviale. Trecerea conductelor
şi a cablurilor prin peretele căminului se face prin piese de trecere etanşe. Împrejurul cabinei puţului
s-a prevăzut execuţia unui trotuar perimetral, de 0,50 cm lăţime, din beton de 8 cm turnat monolit pe
un strat de nisip pilonat de 5 cm grosime. Rosturile vor fi etansate cu bitum. Accesul la coşul de acces
se face pe trepte de beton turnat monolit pe un pat de egalizare din nisip.
În camera de lucru se va aplica o tencuială specială impermeabilă (M100-T). Pe exteriorul pereţilor
se va executa o hidroizolaţie cu două straturi amorsă de bitum.
Cabina statiei de pompare este izolată hidrofug si este termoizolata, astfel încât în interior să nu se
producă nici un fel de infiltraţii, şi este astfel construită încât în timpul iernii temperatura în interior
să nu scadă sub 00C, pentru evitarea îngheţării conductelor şi instalatiilor de pompare. Izolatia termica
interioara se realizeaza cu polistiren extrudat 5 cm cu care se placheaza tavanul si peretii pana la 1,0
m sub cota terenului amenajat.
Betonul de egalizare are clasa C8/10 iar radierul, peretii si placa de acoperire sunt din beton armat
clasa C20/25.
Armatura este din PC52 si OB 37, acoperirea de beton fiind 5 cm la fundatii si 2,5 placa.
3.10.24.3 Instalaţii hidraulice cabină statie de pompare
Conform calculelor de dimensionare a retelei de distributie, statia de pompare este echipata cu un

sistem de ridicare a presiunii Skid GRUNDFOS, model Hydro MPC-E 3 CRE64-2-1 cu pompe 2A +
1R, si un vas hidrofor cu membrana. Ansamblul de pompare are următoarele caracteristici:
Debitul de dimensionare: 48.83 l/s
Debitul curent calculat: 48.83 l/s
Debit minim exploatat: 2.139 l/s
Debit maxim: 85.01 l/s
Debit maxim exploatat: 56.67 l/s
Înălţimea de pompare rezultată pentru pompă:43.9 m
Înălţime de pompare max.: 74 m
P1 = 26.9 kW
P2 = 24.2 kW
Pmotor=3x18.5 kW
Statia de pompare va lucra in gama de presiuni minim 41,0 – maxim 44,0 mCA.Vasul pentru
mentinerea presiunii in retea se prevede cu membrana elastica, şi are capacitatea de 25 l, la presiunea
de Pn=10 atm. Este suficienta aceasta capacitate deoarece grupul de pompare este echipat cu un tablou
de automatizare care mentine o banda de presiune relativ constanta indiferent de consum.
Pompele aspiră din conducta de plecare din rezervor prin intermediul unui colector comun Dn 200
mm. Refularea electropompelor se realizează printr-un colector comun Dn 200 mm, pe care este
intercalat si vasul hidrofor cu membrana de cauciuc.
Conductele de apă, coturile, teurile şi reducţiile se vor zinca. Îmbinările sunt realizate cu flanşe.
Pe conducta de refulare este prevazut si un punct de aerisire/dezaerisire cu vane automate.
3.10.25Retele si constructii anexe in incinta gospodariei de apa
3.10.25.1 Retele tehnologice în incinta gospodăriei de apă
Fluxul tehnologic al gospodăriei de apă se compune din următoarele conducte din PEHD PE 100
SDR 17.6 PN 6 si din PVC.
a) conducta de alimentare cu apă a rezervorului de înmagazinarea apei PEHD De 200 mm.
b) conducta de plecare a apei din rezervor, De 200 mm/315 mm;
c) conducta de evacuare preaplin si golire rezervor, Dn 200 mm;
d) conducta de plecare spre reţeaua de distribuţie alimentata prin pompare, OlZn Dn 200 mm;
Din această conductă este preluata si alimentarea cu apă potabilă a cladirii staţiei de tratare si
apa, PEHD De 32 mm si pentru masurarea clorului rezidual, PEHD De 24 mm. Dupa caminul
debitmetru de iesire, aceasta conducta este PEHD PE100 De 315 mm Pn10.
e) Conducta de alimentare cu apa bruta a statiei de tratare si conducta de clorare a apei brute,
PEHD De 32 mm
f) Colectorul de canalizare a incintei, pentru evacuarea apelor uzate menajere si de la golirea
rezervorului, Dn 110-250 mm
g) Colectorul de canalizare pentru evacuarea apelor decantate de la spalare filtre, Dn 250 mm
3.10.26 Sistematizarea pe verticala Sistematizarea terenului s-a făcut de aşa natură încît să se evite
săpături şi umpluturi mari de teren.
În funcţie de cotele radierului de la rezervor şi clădirii gospodăriei de apă, s-au prevăzut pante de
scurgere a apelor pluviale spre şanţul de gardă şi la terenul natural.
La executarea sistematizării terenului, constructorul trebuie să dea o atenţie deosebită respectării
acestor pante de scurgere a apelor pluviale, pentru a nu pune în pericol fundaţia rezervorului şi a
clădirii gospodăriei de apă, prin băltirea apelor în zona acestora.
3.10.27Drumuri şi platforme
3.10.27.1 Drumuri de acces la incintă

Drumurile de acces la Gospodăria de Apă constau din drumurile de racord la reţeaua de drumuri
locală.
3.10.27.2 Drumuri şi platforme în incintă
În incintă s-a prevăzut un drum de acces la clădiri, acostamente laterale şi rigole pluviale. Rigolele au
0,60 m lăţime şi 0,30 m adâncime, fiind prevăzute cu un pereu inierbat. Accesul auto se face printr-o
poartă metalică iar accesul personalului pe o altă poartă metalică.
În Gospodăria de Apă au fost prevăzute platforme şi drumuri care permit accesul auto la Clădirea
statiei de tratare, cladirea statiei de clorare şi la Rezervor. Au mai fost prevazute platforme pentru
parcari auto sau stationari auto.
3.10.27.3 Împrejmuire
Împrejmuirea gospodăriei de apă se realizeaza din panouri de plasa de sarma zincata, bordurata, cu
dimensiuni de 2 x 2 m.Panourile se monteaza pe stâlpi metalici realizaţi din OLZn Ø 73 mm. Stâlpii
metalici din ţeava sunt montati din 2 in 2 m, prin fundaţie izolata din beton clasa C8/10 de 90 x 50 x
50 cm.
Intre stâlpi se va executa bordura din beton cu inaltimea de 20 cm şi adancimea de 25 cm.
Pentru asigurarea stabilitatii stâlpilor, si pentru protectie la smulgere, se vor prevedea la partea
inferioara a acestora, in zona încastrata in fundaţie, mustati din OB 37 016 mm, cu lungimi care sa
fie imbracate integral de beton.
La partea superioara, stâlpii vor fi protejati contra precipitaţiilor cu capace de protectie metalice.
Ramele metalice ale panourilor de plasa de sarma vor fi montate pe stâlpi, prin intermediul unor
distantieri metalici confecţionaţi.
Accesul in incinte se va face prin intermediul porţilor, realizate astfel, incat sa asigure atat circulaţia
persoanelor cat si a autovehiculelor.
Porţile vor fi alcatuite din doua panouri cu distanta interax de 2,00 m., in unul dintre panouri,
realizandu-se poarta de acces persoane, dimensiunea acestuia fiind de 2 x 1 m.
Închiderea va fi realizata prin zăvor orizontal la poarta acces personae, si cu zăvor vertical si zăvor
orizontal porţile mari.
Toate elementele metalice vor fi protejate anticoroziv prin zincare, dupa care se vor vopsi in culoarea
albastra.
3.10.28Instalatii electrice si automatizări Gospodaria de apă
3.10.28.1 Obiectul proiectului
Prezenta documentaţie are ca obiect proiectarea la faza PT+DDE a instalaţiilor electrice şi de

automatizare aferente obiectelor Gospodariei de apa
3.10.28.2 Documentaţia este întocmită pe baza următoarelor date:

- Caietul de sarcini;
- Cerinţele beneficiarului şi ale consultantului formulate în etapele anterioare de proiectare;
- Normele, normativele şi standardele în vigoare privind proiectarea lucrărilor specifice de
instalaţii electrice şi aparatură de măsură şi control.
3.10.28.3 Clasa de importanţă

importanţă globală a lucrărilor ce constituie obiectul documentaţiei, stabilita conform Ordin MLPAT
nr. 31/N-1995, este ,, C ’’ (importanţă normală).

se încadrează în clasa IV de importanţă specifică (construcţii definitive de importanţă principală). Din
punct de vedere al criteriilor:
Social economice, categoria de importanţă este 4 (alimentare cu apa)
3.10.28.4 Caracteristicile instalaţiei proiectate
Prezentul proiect tratează lucrările de instalaţii electrice şi automatizări pentru lucrarea

susmenţionată, şi anume:
- Instalaţii electrice de alimentare cu energie a statiei de pompare;
- Instalaţii electrice de alimentare cu energie, instalaţii electrice de iluminat şi prize interioare a
statiei de tratare;
- Instalaţii electrice de iluminat exterioare cladiri statiei de tratare;
- Instalaţii electrice de alimentare cu energie, instalaţii electrice de iluminat şi prize interioare a
statiei de clorare;
- Instalaţii electrice de iluminat exterioare cladiri statiei de clorare;
- Instalaţii electrice de alimentare cu energie a rezervorului;
- Instalatii electrice de alimentare cu energie electrica a gospodariei de apa
- Instalaţii electrice de automatizare a procesului tehnologic de la staţia de clorinare
- Instalaţii electrice de automatizare a staţiei de pompare
Cladirea statiei de tratare si cea de clorare vin gata echipate cu toate instalatiile electrice de iluminat
si prize, iar aceste instalaţii vor fi alimentate cu energie electrică prin intermediul tabloului electric
de la Gospodăria de Apă (TGA).
Obiectivul este clasificat din punct de vedere al conditiilor de utilizare in conform SR CEI 364-3,
A.A. Conditii climatice - la exterior AA7 t= -25ºC....+55 ºC (fara control

al temperaturii)
A.B. Conditii climatice - in AB 5 t= +5ºC....+40 ºC cald
cladire gospodarie apa
A.D. Prezenta apei – la exterior AD3 Apa in ploaie
A.D. Prezenta apei in rezervor si camine AD8 submersie
A.E. Prezenta corpurilor straine solide AE3 foarte mici incombustibile - cu d < 1 mm
A.G. Solicitari mecanice AG2 medii (solicitare la soc cel mult egala cu 2J)
A.H. Vibratii AH2 medii (conditii industriale obisnuite)
A.Q. Trasnete. Nivel keraunic AQ2 indirect (>25 zile / an riscul de la inst. de
alimentare
B.A. Competenta persoanelor BA4 instruite (agenti de
intretinere sau exploatare)
B.C. Contactul persoanelor cu potentialul BC3 frecvent (contact frecvent cu elem. Cond.)
pamantului
B.D. Conditii de evacuare in caz de urgenta BD1 normale
C.A. Materiale de constructii CA1 necombustibile
3.10.28.5 Prezentarea instalatiei

Gospodăria de apă este alcătuită din :
- rezervor de înmagazinare cu capacitatea 2x600 m3, care asigură compensarea variaţiilor orare şi
păstrează resursa intangibilă de incendiu pentru reţelele de distribuţie a apei; fiecare rezervor este
prevazut cu doua rezistente electrice de cate 3 kW fiecare.
- staţie pompare apă în reţeaua de distribuţie, având caracteristicile tehnice:
 staţie pompare tip
Grundfos, Hydro
MPC-E 3 CRE64-
2-1;
 Q = 153.36 m3/h; 
H = 41-44 m; 
Pmotor = 3x18,5 kW.
- staţie de tratare pentru eliminare amoniu si fier cu un debit de apă de maxim 75 m 3/h, compusă
din:
 filtre cu pat catalitic
 filtre denitrificare duplex cu schimbatori de ioni
 Filtre cu carbune activ
- staţie de clorinare cu NaOCl pentru dezinfecţia unui debit de apă de maxim 75 m 3/h, compusă
din:
 rezervor pentru stocarea solutiei de hipoclorit
 pompe de dozare, 1A+1R;
 debitmetru de intrare, pentru calculul dozei necesare;
 rezervor stocare hipoclorit;
 mixer de omogenizare a soluţiei de hipoclorit;
 unitate de injecţie hipoclorit;
 unitate de măsură şi control on-line a concentraţiei de clor rezidual
 sistem extracţie probă apă de analiză.
- Debitmetru de iesire din gospodaria de apa
Din tabloul general de distributie (TGD) al gospodariei de apa se alimenteaza si frontul de captare,
inclusiv putul existent.
3.10.28.6 Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a tabloului electric general TGD se realizează dintr-un post de
transformare de exterior PT 20/0,4 kV/250 kVA, care se va amplasa în incinta Gospodăriei de Apă.
Postul de transformare este racordat la reţeaua MT LEA 20 kV care trece prin apropiere, la o distanţă
de cca. 1000 m. Postul de transformare include:
• separator tripolar de exterior;
• soclu tripolar cu descărcătoare;
• soclu tripolar cu descărcătoare şi siguranţe fuzibile de exterior; transformator;
• firida de distribuţie pentru posturi de transformare.
Modul de realizare a măsurii energiei electrice (direct / indirect, MT sau JT) va fi stabilit de furnizorul
de energie electrică. În conformitate cu HG-90/2008 şi Legea Energiei Electrice nr. 13/2007, lucrarea
pentru alimentarea cu energie electrică se va executa cu o firmă atestată ANRE, în baza prezentului
proiect.
3.10.28.7 Date electroenergetice de consum
Datele electroenergetice de consum estimate pentru investiţia propusă sunt următoarele:
- putere electrică instalată: Pi = 115,68 kW;

- putere electrică absorbită: Pa = 83,29 kW;
- curentul de calcul: Ic = 157,16 A;
- tensiunea de utilizare: Un = 3 x 400 / 230 V, 50 Hz;
- factor de putere mediu neutral: cos φ = 0,85.
3.10.28.8 Protecţii
Tablourile electrice şi de automatizare dedicate Gospodariei de apa şi alimentării şi controlului
echipamentelor tehnologice din gospodaria de apa cuprind aparatajul necesar protecţiei la
suprasarcină şi scurtcircuit şi pentru protecţia persoanelor împotriva şocurilor electrice datorate
atinderilor indirecte accidentale.
Pe circuitul de alimentare a tabloului TGD s-a prevăzut un separator de sarcină cu siguranţe fuzibile
(echipat cu cartuşe MPR, având capacitatea de rupere de 100 kA).
In retelele trifazate 3P + N de 400V in conformitate cu IEC 60947-2 actiunea coordonata fuzibile /
disjunctoare este urmatoarea :
Denumire Curent Capacitate de rupere la Alte caracteristici

nominal scurtcircuit
Fuzibil amonte 160A 100 kA Fuzibil tip gG
Disjunctoare 50-125A 10-25 kA Curbe tip C
aval
Protejarea circuitului de intrare cu sigurante MPR permite echiparea sosirii in tabloul general cu un
intreruptor avand 15 kA putere de scurtcircuit, fara o conditionare functie de puterea
transformatorului (din reteaua furnizorului care alimenteaza racordul).
Selectivitatea protectiilor in schema monofilara este asigurata prin actiunea coordonata (cascadarea)
curentilor de declansare electromagnetica a disjunctoarelor din aval spre amonte (Ideclansare cresc din
aval spre amonte).
Tabloul electric cuprinde aparatajul necesar protecţiei la suprasarcină şi scurtcircuit şi pentru protecţia
persoanelor împotriva şocurilor electrice datorate atinderilor indirecte accidentale.
Fiecare circuit este prevăzut cu întreruptor automat cu rol de protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit
cu întrerupere P+N, 2P, 3P, 3P+N, caracteristica de declanşare tip „C” şi putere de rupere la
scurtcircuit conform planşelor cu distribuţiile electrice. Protecţia împotriva tensiunilor de atingere se
va realiza folosindu-se întreruptoare cu protecţie diferenţială.
Pentru protecţia împotriva supratensiunilor de origini atmosferice sau datorate comutaţiei cu rolul de
limitare a supratensiunilor în scopul protejării instalaţiei electrice de joasă tensiune, s-au prevăzut, în
tabloul electric TGD un complet de descărcătoare trifazate de joasă tensiune tip 1 şi 2 / 3P+N,
protejate cu întreruptor automat.
3.10.28.9 Căderi de tensiune

Sectiunile circuitelor electrice au fost dimensionate astfel incat caderile de tensiune din instalatie nu
depasesc limitele normate pentru buna functionare atat in regimul de pornire al motoarelor, cat si in
cel de sarcina normala.
3.10.28.10 Soluţiile proiectului

Proiectul trateaza urmatoarele componente ale instalatiei electrice :
1. Tabloul general al instalatiei electrice, simbolizat in proiect „TGD” care se va executa de
catre furnizor conform schemei monofilare si specificatiei de aparataje.
2. Instalaţia de forţă
3. Instalaţia de împământare.
4. Instalatia de iluminat exterior a gospodariei de apa.
5. Cablajele electrice 0,4 kV pentru realizarea legaturilor functionale intre consumatorii electrici
si TG.
Constructia este clasificata din punct de vedere al conditiilor de utilizare in conform SR CEI 364-3,
• BA4 - persoane instruite = (agenti de intretinere sau exploatare)
• BC3 – contactul persoanelor cu potentialul pamantului = frecvent (in mod normal cu elemente
conductoare)
• BD1 - conditii de evacuare in caz de urgenta = normale
Prezenta secţiune tratează lucrările de instalaţii electrice aferente gospodăriei de apă:

- Instalaţii electrice de alimentare cu energie electrică a statiei de pompare;
- Instalaţii electrice de alimentare cu energie, instalaţii electrice de iluminat şi prize interioare
a statiei de tratare;
- Instalaţii electrice de iluminat exterioare cladiri statiei de tratare;
- Instalaţii electrice de alimentare cu energie, instalaţii electrice de iluminat şi prize interioare
a statiei de clorare;
- Instalaţii electrice de iluminat exterioare cladiri statiei de clorare;
- Instalaţii electrice de alimentare cu energie a rezervorului;
- Instalatii electrice de alimentare cu energie electrica a gospodariei de apa
- Instalaţii electrice de automatizare a procesului tehnologic de la staţia de clorinare
- Instalaţii electrice de automatizare a staţiei de pompare
Tabloul general de distribuţie TGD a fost amplasat în incinta postului TRAFO, tabloul electric de la
staţia de pompare TSP a fost instalat în camera pompelor, iar tabloul TGA în camera dispecerului din
clădirea statiei de clorare.
3.10.28.11 Instalaţii de automatizare

Instalaţia de automatizare controlează funcţionarea staţiei de pompare a apei, a statiei de tratare şi a
staţiei de clorinare pentru dezinfecţia apei. În acest scop, staţia de pompare este prevăzută cu tabloul
local de automatizare a staţiei de pompare TLP (alimentat cu energie electrică din tabloul TSP), staţia
de tratare cu tabloul TST (alimentat cu energie electrică din tabloul TGA) iar staţia de clorare cu
tabloul TCL (alimentat cu energie electrică din tabloul TGA).
Funcţionarea staţiei de pompare este în regim 2A+1R, fiind complet automatizată. Staţia de pompare
va funcţiona pentru menţinerea unei valori prescrise de presiune în reţeaua de distribuţie, ţinând cont
şi de nivelele de apă existente în rezervorul de apă de 400 m3.
Dacă nivelul apei în rezervor, măsurat de către traductorul de nivel LRinc, este mai mic decât o
valoare prestabilită, pompele nu vor funcţiona pentru protejarea acestora. În cazul în care operatorul
selectează regimul de funcţionare „incendiu”, prin intermediul unei chei de selecţie de pe panoul
frontal al tabloului TLP, pompele vor funcţiona şi la un nivel sub valoarea prescrisă.
Tabloul local TCL are rolul controlului şi achiziţiei de semnale pentru asigurarea unui clor rezidual
liber impus de operator. În funcţie de valoarea debitului apei achiziţionată prin semnal 4…20 mA de
la debitmetru şi de concentraţia clorului rezidual liber achiziţionată de la traductorul de clor prin
semnal 4…20 mA, controlerul staţiei de clorinare va emite comenzi de funcţionare a pompei de
dozare a soluţiei de hipoclorit de sodiu.
Celelalte informaţii din procesul tehnologic (funcţionare pompe de la puţurile forate, nivele puţuri
etc.) sunt transmise către tabloul electric din staţia de clorare (TGA), unde aplicaţia de automatizare
poate fi extinsă în viitor prin dezvoltarea unui sistem de control şi achiziţie mărimi de proces, de tip
SCADA.
3.10.28.12 Tablouri electrice

Alimentarea cu energie electrică a tabloului general de distribuţie TGD se realizează din
transformatorul local 20/0.4 kV, 250 kVA, prin blocul de măsură şi protecţie BMPT, unde se
realizează măsura energiei electrice.
Puterea totală instalată a tabloului electric TGD este de Pi = 115,68 kW, iar puterea absorbită Pa =
83,29 kW. Din tabloul electric TGD sunt alimentate cu energie electrică toate tablourile electrice de
la Captare şi din Gospodăria de Apă: TPF1, TPF2, TPF3, TPF4, TPFE, TSP, TST şi TGA. Tabloul
TGD este instalat în incinta postului de transformre PT şi conţine circuitele de alimentare pentru:
- 1Q0 - alimentare cu energie electrică tablou TGD;
- 2Q1 - alimentare cu energie electrică tablou TPF1;
- 6Q1 - alimentare cu energie electrică tablou TPFE; - 7Q1 - alimentare cu energie
electrică tablou TSP;
- 8Q1 - alimentare cu energie electrică tablou TGA;
- 9Q1 - alimentare cu energie electrică rezistenţe anti-îngheţ rezervor 400 m3;
- 11Q1 - alimentare cu energie electrică circuit iluminat exterior Gospodăria de Apă;
- 12Q1 - alimentare cu energie electrică circuit încălzire, ventilare, iluminat TGD;
- 13Q1 - alimentare cu energie electrică tablou TST;
Dimensiunile conductoarelor, tuburilor, cablurilor de energie şi echipamentelor de protecţie sunt alese

conform prescripţiilor tehnice şi sunt menţionate în breviarul de calcul. Secţiunea conductoarelor de
fază s-au dimensionat astfel încât să fie îndeplinită condiţia de stabilitate termică în regim permanent
sau intermittent şi să fie asigurată respectarea condiţiilor la supracurenţi şi a condiţiilor de protecţie
la electrocutare.
Tabloul electric de distribuţie TSP este alimentat din tabloul TGD, printr-un cablu de energie CYABY
3x70+35 mm2, pozat subteran la o adâncime de 0,8 m. Din tabloul TSP este alimentat tabloul
prefabricat TLP cu o putere instalată Pi = 55,5 kW, care controlează funcţionarea staţiei de pompare
apă potabilă. Puterea instalată a tabloului electric TSP este de Pi = 60,01 kW, iar puterea absorbită
Pa = 27 kW.
Tabloul electric TSP are rolul alimentării cu energie electrică a consumatorilor de la staţia de pompare
pentru ridicarea presiunii în reţeaua de distribuţiet. Acesta va fi instalat în camera pompelor şi
cuprinde circuitele de alimentare pentru:
- 1Q0 - alimentare cu energie electrică tablou TSP;
- 2Q1 - alimentare cu energie electrică tablou pompe TLP;
- 4Q1 - alimentare cu energie electrică circuit priză monofazică;
- 5Q1 - alimentare cu energie electrică circuit priză trifazică;
- 7Q1 - alimentare cu energie electrică circuit iluminat staţia pompare;
- 8Q1 - alimentare cu energie electrică circuit încălzire, ventilare, iluminat TSP;
Şi tabloul electric de distribuţie TGA este alimentat din tabloul TGD, printr-un cablu de energie
CYABY 3x25+16 mm2, pozat subteran la o adâncime de 0,8 m. Din tabloul TGA este alimentat
tabloul prefabricat TCL cu o putere instalată Pi = 5,76 kW, care controlează funcţionarea staţiei de
dozare a hipocloritului de sodiu, în scopul dezinfecţiei apei. Puterea instalată a tabloului electric
TGA este de Pi = 10,44 kW, iar puterea absorbită Pa = 7,52 kW.
Tabloul electric TGA are rolul alimentării cu energie electrică a consumatorilor de la staţia de tratare
din gospodăria de apă, în scopul dezinfecţiei apei potabile. Acesta va fi instalat în camera operatorului
din staţia de clorinare şi cuprinde circuitele electrice de alimentare pentru:
- 1Q0 - alimentare cu energie electrică tablou TGA;
- 2Q1 - alimentare cu energie electrică tablou clorinare TCL;
- 4Q1 - alimentare cu energie electrică circuit prize monofazice;
- 5Q1 - alimentare cu energie electrică circuit prize trifazice;
- 7Q1 - alimentare cu energie electrică circuit iluminat staţia tratare;
- 8Q1 - alimentare cu energie electrică circuit iluminat de siguranţă în staţia tratare;
- 9Q1 - alimentare cu energie electrică circuit încălzire, ventilare, iluminat TGA;
Dimensiunile conductoarelor, cablurilor de energie şi echipamentele de protecţie sunt stabilite

conform caietului de sarcini şi a schemei monofilare a tabloului general de distribuţie TGD.
Dimensiunile conductoarelor, tuburilor, cablurilor de energie şi echipamentelor de protecţie sunt
alese conform prescripţiilor tehnice şi sunt menţionate în breviarul de calcul. Secţiunea
conductoarelor de fază s-au dimensionat astfel încât să fie îndeplinită condiţia de stabilitate termică
în regim permanent sau intermittent şi să fie asigurată respectarea condiţiilor la supracurenţi şi a
condiţiilor de protecţie la electrocutare.
3.10.28.13 Instalaţii electrice de iluminat

Instalaţia poate fi operată noaptea, fiind prevăzuţi 4 stâlpi de iluminat exterior, amplasaţi în incinta
gospodăriei de apă, având sursă cu lampă cu vapori de mercur de 125 W. Sistemul de iluminare
permite iluminatul exterior cu o intensitate de minim 200 lux.
Pentru iluminatul interior a căminului staţiei de pompare şi a clădirii staţiei de clorinare, se utilizează
lămpi fluorescente 2x18 W, IP54.
Tablourile electrice TGD, TSP şi TGA s-au prevăzut cu circuite de iluminat interior, cu lămpi
fluorescente pentru cofrete electrice (230 V/15 W) comandate la aprindere de un microîntrerupător
acţionat la deschiderea uşii tabloului.
Pentru eliminarea condensului care se formează în tablourile electrice, TGD, TSP, TST şi TGA au
fost prevăzute suplimentar cu circuite de încălzire interioară prin rezistenţă electrică de 150 W şi de
ventilare cu grilă de admisie şi evacuare aer, cu ventilator cu 18 W.
Iluminatul de siguranţă de intervenţie s-a prevăzut în clădirea statiei de clorare si cladirea de tratare,
prin instalarea unor lămpi de tip „Exit” care dirijează evacuarea personalului în caz de incendiu.
Corpurile de iluminat de siguranţă sunt echipate cu lămpi fluorescente de 8 W şi vor fi dotate cu
baterie locală cu autonomie de 60 min, de tip nepermanent.
3.10.28.14 Instalaţii electrice de prize

În vederea asigurării personalului de exploatare să utilizeze diverse echipamente electrice pentru
intervenţii s-a prevăzut în clădirea statiei de tratare şi în caminul staţiei de pompare apă, circuite de
prize monofazate 230 Vca, circuite de prize trifazate 400 Vca şi circuite de priză 24 Vca.
Prizele vor fi montate aplicat pe perete, la înălţimea de 1,5 m, având un grad de protecţie IP56.
Cablurile folosite la circuitele de prize sunt de tip CYY 3x2,5 (prize monofazice) şi CYY 5x2,5 (prize
trifazice) montate în jgheab de protecţie metalic.
3.10.28.15 Realizarea cablajelor
Racordarea consumatorilor la tablourile de distribuţie / control se face prin cabluri special prevăzute
sau livrate in furnitura de furnizor.
Cablurile de distribuţie / semnalizare de la exterior, se monteaza ingropate pe pat de nisip cu folie
avertizoare.
3.10.28.16 Instalaţii electrice de protecţie: împământare şi împotriva trăsnetului
Schema utilizată de legare la pământ este de tip TN-C-S (schema combinată), în care funcţiile de
neutru şi de protecţie, pe o porţiune a schemei sunt combinate într-un singur conductor. În acest mod
conductorul PE este separat de conductorul de nul a instalaţiei de alimentare cu energie electrică,
pentru posibilitatea funcţionării protecţiei diferenţiale din tabloul electric general TGD. Priza de
pământ prevăzută este realizată cu 26 electrozi pentru împământare din oţel zincat de 1,5 m,
interconectaţi prin platbandă zincată 40 x 4 mm prin sudură, montaţi perimetral gospodăriei de apă.
De la priza de pământ se realizează legături prin piese de separaţie la toate tablourile electrice, piesele
metalice şi la stâlpii de iluminat exterior.
Pentru protecţia personalului de exploatare s-a prevăzut o centură interioră de legare la pământ,
formată dintr-un conductor tip platbandă de oţel zincat de 25 x 4 mm, montată pe conturul interior al
staţiei de repompare, al camerei vanelor, al căminului pentru debitmetru şi a clădirii gospodăriei de
apă, conectate prin piese de separaţie la centura de impământare a gospodăriei de apă, cu valoarea
rezistenţei de dispersie de maxim 1 ohm.
Instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului se va realiza prin intermediul unui dispozitiv de captare
tip Provectron, cu un conductor de coborâre la priza de pământ, realizat din platbandă Ol-Zn 25x4
mm, montat aparent pe clădirea staţiei de pompare până la piesa de separaţie care se va amplasa la
2,2 m faţă de cota tehnică de amenajare. Conductorul de coborâre se execută de preferinţă dintr-o
bucată, fără îmbinări. În cazul în care acest lucru nu este posibil, numărul îmbinărilor trebuie redus
la minimum, iar îmbinările se realizează prin sudare, lipire, şuruburi sau buloane.
Priza de pământ pentru protecţia împotriva trăsnetului este de tip comună cu priza de pământ
corespunzătoare instalaţiei electrice interioare, având o rezistenţă de dispersie de maxim 1 Ohm. În
acest sens, priza de pământ existentă se va completa cu electrozi verticali de 2,5 m, interconectaţi cu
platbandă Ol-Zn 40x4 mm, pentru obţinerea unei valori mai mici de 1 Ohm a rezistenţei de dispersie
.
După realizarea prizei de pământ, valoarea rezistenţei ei de dispersie se va măsura şi dacă valoarea
obţinută nu este sub 1 Ω, se vor suplimenta numărul electrozilor de pământare, astfel încât valoarea
rezistenţei de dispersie a prizei de pământ să fie sub 1 Ω.
3.10.28.17 Măsuri de protecţia muncii

Instalaţiile electrice de la gospodăria de apă, funcţionează la tensiune periculoasă (cu excepţia
circuitului de priză 24 Vca), putând provoca electrocutări atât prin atingere directă cât şi indirectă
(datorită defectelor sau deteriorărilor de izolaţie).
Pentru protecţia împotriva electrocutărilor prin atingeri directe, toate elementele conductoare de
curent ale instalaţiilor electrice, aflate în mod normal sub tensiune, vor fi inaccesibile unei atingeri
întâmplătoare datorită măsurilor luate prin amplasare, amenajări speciale şi în primul rând prin
construcţie (izolare de protectie prin carcase corespunzatoare pentru tablouri, doze, prize,
intreruptoare si corpuri de iluminat).
Toate părţile conductoare ele instalaţiei care nu sunt în mod obişnuit sub tensiune, dar care în caz de
defect sau deteriorare a izolaţiei pot căpăta potenţiale periculoase, se vor lega la priza de pământ, a
cărei rezistenţă pe timp uscat nu trebuie să depăşească valoarea de 1 Ohm.
Pentru perioada de exploatare, în vederea asigurării condiţiilor normale de muncă, cât şi pentru
evitarea accidentelor, conform legislaţiei în vigoare (NRPM, STAS 12604, I7) la întocmirea
proiectului s-au avut în vedere următoarele:
amplasarea accesibilă a echipamentelor în vederea unei întreţineri uşoare;
alegerea aparatajului în funcţie de mediu (protecţie la umiditate şi praf);
asigurarea confortului vizual prin instalaţii adecvate de iluminat.
Pentru perioada de execuţie, protecţia împotriva accidentelor se va realiza conform
„Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii”, „Lucrări de instalaţii” – 1993
(publicat în buletinul construcţiilor nr. 5,6,7 – 1993)
Aplicarea măsurilor de protecţie a muncii în perioada de execuţie constituie obligaţia şi răspunderea
executantului.
3.10.28.18 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
Prin proiect s-au prevăzut soluţiile tehnice care să nu favorizeze declanşarea sau extinderea
incendiilor, respectând cerinţele normativelor I7, PE 107-95 şi Decret 290/77, pentru prevenirea
declanşării şi progagării incendiilor.
Pentru perioada de exploatare se vor lua următoarele măsuri:
Lucrările de întreţinere şi reparaţie se vor efectua de personal calificat cu respectarea prevederilor
proiectului. Nu se va supraîncărca instalaţia prin alimentarea unor consumatori care să conducă la
depăşirea puterii maxime pe circuitele de forţă, iluminat şi prize, respectiv prin însumare pe coloana
de alimentare a tablourilor electrice generale.
- Executarea lucrărilor, punerea în funcţiune şi recepţiaExecutarea lucrărilor se va face numai cu

personal calificat, instruit pentru protecţia muncii şi supravegheat de un electrician autorizat.
- Punerea în funcţiune de probă se va face numai după efectuarea tuturor măsurătorilor şi
verificărilor prevăzute în PE 116-94 „Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi
instalaţii electrice” şi întocmirea buletinelor de verificare PRAM. Recepţia lucrărilor se va face
conform programului de urmărire a calităţii execuţiei.
- Pentru recepţia lucrărilor de instalaţii electrice se vor respecta:
- PE 116/94 – Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice;
- P 118/99 – Normativ privind siguranţa la foc a construcţiilor;
- C 56/02 – Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;
- Legea 10/95 – Legea calităţii în construcţii;
- HG 273/94 – Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
- HG 766/99 – Regulamentul privind calitatea în construcţii;
- HG 51/96 – Regulament de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii
tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie.
3.10.28.19 Norme şi reglementări tehnice

La realizarea instalaţiilor se vor respecta prevederile normativelor I7/2008 (Normativ pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vca şi 1500 Vcc), GP 052/2000
(Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 Vca şi 1500 Vcc), NP 061/2002
(Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri), STAS
12604/4-89 (Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii), STAS 16604/5-
90 (Protecţia împotriva electrocutărilor. Instlaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi
verificare), Legea 319/2006 (Legea Protecţiei şi Securităţii în Muncă), STAS 6119, STAS 10110/85,
precum şi normele specifice de protecţia muncii în vigoare.
Proiectul a fost întocmit în conformitate cu prevederile următoarelor reglementări tehnice în vigoare:
- Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii;
- Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat prin HG nr.
273/1994;
- I7/2011 Normativ privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor cu tensiuni până la 1000
Vca şi 1500 Vcc;
- PE 107/1995 Normativ privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de cabluri electrice;
- SR 6646-1/C.01.05.1997 Normativ republican privind folosirea energiei electrice la
iluminatul artificial;
- C.56/2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente;
Normele de mai sus, nu sunt limitate şi vor fi completate cu toate reglementările aflate în vigoare la
data execuţiei.
3.11 Reteaua de distribuţie
3.11.1 Criterii de proiectare

La aceasta data, în comuna Tartaresti nu exista un sistem de alimentare cu apa centralizat.
Pentru dimensionarea sistemului nou de alimentare cu apa a fost nevoie sa se tina cont de toate
gospodariile existente si amplasarea acestora.
Dimensionarea conductelor de distributie prevazute in cadrul prezentei investitii pe teritoriul comunei
a fost realizata prin luarea in considerare a urmatoarelor aspecte:
1. Dimensionarea sistemului s-a realizat pentru toata comuna. Lungimea totala necesara pentru
conductele retelei de apa este de 64,122.25 m. Din totalul de conducte dimensionate prin
proiect, L= 64,122.25 m, in cadrul prezentei investitii se executa Ltotal= 31,992.33 m, restul
Lviitor=32,129.92 m, urmand a fi executate intr-o etapa viitoare.
2. Pe ambele parti ale drumului national DN 7 (si in viitor pe DN 71) sa existe cate o conducta
de distributie care sa reprezinte si artere ale sistemului de alimentare cu apa. Aceasta solutie
are ca efect reducerea numarului de subtraversari necesare pentru alimentarea cu apa a
strazilor si consumatorilor adiacenti DN 7, reducerea diametrului necesar la conductele de
distributie (si cu rol de artere) de pe DN 7, posibilitatea reducerii numarului de consumatori
afectati de eventuale avarii pe reteaua de distributie, etc.
3. Pe ambele parti ale drumului judetean DJ 701B sa existe cate o conducta de distributie.
Aceasta solutie are ca efect reducerea numarului de subtraversari necesare pentru alimentarea
cu apa a consumatorilor adiacenti DJ 701B, reducerea diametrului necesar la conductele de
distributie (si cu rol de artere) de pe DJ 701B, posibilitatea reducerii numarului de consumatori
afectati de eventuale avarii pe reteaua de distributie, etc.
4. Bransarea TUTUROR locuitorilor deserviti de retelele de apa nu este prevazuta in prezenta
investitie (la data intocmirii Studiului de Fezabilitate, in 2013, nu se prevedeau bransamente
sau racorduri). Se va realiza bransarea institutiilor publice amplasate pe strazile cu retele de
apa (scoli, gradinite, primarie, etc) si bransarea consumatorilor amplasati pe DN 7, DN71 si
pe DJ 701B. În cadrul prezentei investitii au fost cuprinse cca. 600 bransamente, respectiv
saua de bransare cu vana de concesie si caminul apometru de bransare. Amplasarea acestor
bransamente se va realiza impreuna cu reprezentantii consiliului local (Bransamente pe DN
7 N=522 buc, Bransamente pe DN 71 N=0 buc, Bransamente pe DJ 701B N=31 buc,
Bransamente diverse pe alte strazi N=47 buc)
3.11.2 Dimensionare retea de distributie

Reteaua de distributie prevazuta este de tip mixt, respectiv pe unele zone o retea de tip inelar iar pe
alte zone, o retea de tip ramificat.
S-a preferat reteaua de tip inelar deoarece are mai multe avantaje, printre care, in principal
considerate:
• eliminarea posibilitatii de stagnare a apei pe tronsoane de conducta
• reducerea globala a diametrelor necesare la conducte, datorita alimentarii din doua directii a
bransamentelor
Din punct de vedere hidraulic, calculul si dimensionarea retelei de apa potabila s-a realizat pentru
pentru :
-sistemul I - pentru satele Tartaresti, Gulia si Bâldana, cu gospodaria de apa noua in satul Tartaresti
si retea de distributie noua;
In programul de dimensionare au fost trasate conductele proiectate pentru executie in cadrul prezentei
investitii si conductele necesare pentru a acoperi toata suprafata comunei, conducte care vor fi
realizata intr-o etapa ulterioara, dupa identificarea surselor de finantare. Din totalul de conducte
dimensionate prin proiect, in cadrul prezentei investitii se executa Ltotal= 31,992.33 m, restul urmand
a fi executate intr-o etapa viitoare.
Debitele de dimensionare si verificare au fost calculate conf. STAS 1343-1/2006, SR 4163-2.
DEBITE DE CALCUL (etapa II)
Debit captare (etapa II) QIC=Kp*Ks*QzimaxI+Kp*Ks*Qri 1752.5 mc/zi 20.28 l/s
Debit aductiune (etapa II) QIC=Kp*Ks*QzimaxII+Kp*Ks*Qri 1752.5 mc/zi 20.28 l/s

Debit functionare hidranti interiori Qii=Nj*qhi 18.0 mc/ora 5.00 l/s
Debit dimensionare retea (etapa II) Q=Kp*Qorarmax+Kp*Qii 144.9 mc/ora 40.26 l/s
Debit functionare pompare (faza II) Qp=Kp*Qor maxI+Kp*Qii 144.9 mc/ora 40.26 l/s
Debit incendiu exterior Nie x qie 18.0 mc/ora 5.00 l/s
Debit verificare 1 retea (etapa II) Q=Kp*Qorarmax+Kp*Qii+(n-1)*Kp*Qie 144.9 mc/ora 40.26 l/s
Debit verificare 2 retea (etapa II) Q=a*Kp*Qorarmax+Kp*n*Qie, a=0.7 107.7 mc/ora 29.91 l/s
In conformitate cu SR 4163-2 reţeaua de distributie se calculeaza in doua ipoteze:

• ipoteza I (dimensionare) la Qc cu asigurarea presiunilor de serviciu minim 12mcA.
• ipoteza II (verificare) la Qv cu asigurarea presiunii minime pe perioada de incendiu, 7 mcA.
Calculele s-au facut pe un program specializat de calcul retele de apa, Hidra, vers. 9. S-au
considerat diametrele interioare după următoarea corespondenţă:
Diametru interior
[mm]
Tip conducta
PE100
PEHD, PN 10, De 75 mm 66
PEHD, PN 10, De 110 mm 96,8
PEHD, PN 10, De 125 mm 110,2
PEHD, PN 10, De 160 mm 141
PEHD, PN 10, De 180 mm 158.6
PEHD, PN 10, De 200 mm 176,2
PEHD, PN 10, De 315 mm 277.6
Pentru transport apa, rugozitatea de calcul care s-a luat in considerare este 0,01 mm valoare absolută
sau dupa Manning de 0,011 corespunzatoare unor conducte vechi din PEID.
În schema sistemului au fost introduse:

• Pompele de la statia de pompare
• Debitele şi înălţimile piezometrice necesare
Pompele din statiile de pompare au fost echivalate cu o coloana de apă care reprezintă înălţimea de
pompare necesară pentru a asigura o presiune de serviciu conform datelor de temă.
Prin variaţia diametrului interior al conductelor se caută realizarea unui optim între diametrul
conductelor, înălţimile de pompare necesare şi valoarea de investiţie necesară pentru fiecare diametru
considerat.
S-a considerat ca optim asigurarea unor viteze in conducte de 0,3-0,9 m/s si a unor presiuni in noduri
intre 12 si 40 m coloana de apa (cca. 1,2-4 bari).
Nivelul piezometric maxim considerat la statia de pompare a fost de max 60 mdM, respectiv minim
30 mdM, pentru ca in cazul inexistentei consumului, presiunea hidrostatica in conducte sa nu
depaseasca 60 mCA si sa fie mai mare de 12 mCA. Presiuni disponibile in retea: min. 23.64 mCA,
max 60 mCA
Presiuni disponibile in retea: min. 13.64 mCA, max 50 mCA
Viteze disponibile in retea: min. 0.01 m/s, max 1.0 m/s
Debite disponibile in retea: min. 0.01 l/s, max 48.83 l/s
3.11.3 Constructii, arhitectura si instalatii

In cadrul prezentei investiti se propune:
• executarea conductelor de distributie (cu rol si de artere) pe aliniamentul DN 7, pe ambele
parti ale drumului national DN 7 intre km 25+288 – km 30+797, pe o lungime de 5.509 km,
si legarea intre ele a acestor conducte, pentru a forma inele de distributie:
o in localitatea Bâldana, pe o lungime totala DN 7 conducte L=749.48 m, din conducte
de polietilena PEHD PE100 PN 10 De 110/140 mm
o in localitatea Tărtășești, pe o lungime totala DN 7 conducte
L=11,650.841028.0=10622.84 m, din conducte de polietilenă PEHD PE100 PN 10 De
110/140/125/160/180/200 mm
• executarea conductelor de distributie (cu rol si de artere) pe aliniamentul DN 7, pe partea
dreapta a drumului national DN 7-vedere dinspre Bucuresti, intre km 22+607 – km 25+288,
pe o lungime de 2.681 km, este prevazuta o conducta de apa PEHD de diametre diferite De
200/125/110 mm; o in localitatea Tărtășești, pe o lungime totala DN 7 de cca. L=1028.0 m,
din conducte de polietilenă PEHD PE100 PN 10 De 200 mm (conducte L= 1028.0 m, pe
partea dreapta a drumului national DN 7-vedere dinspre Bucuresti);
o in localitatea Gulia, pe o lungime totala DN 7 conducte L=1,656.80 m, din conducte
de polietilenă PEHD PE100 PN 10 De 110/125/200 mm, (conducte L=1,656.80 m, pe
partea dreapta a drumului national DN 7-vedere dinspre Bucuresti);
• executarea conductelor de distributie pe aliniamentul DJ 701B, pe ambele parti ale drumului
si legarea intre ele a acestor conducte, pentru a forma inele de distributie:
o in localitatea Tărtășești, pe o lungime totala DJ 701B conducte L=3339.70 m, din
conducte de polietilenă PEHD PE100 PN 10 De 110/315 mm
• pe strazi comunale, in localitatile o in localitatea Tărtășești, pe o lungime totala strazi
comunale conducte L=2,639.16 m, din conducte de polietilenă PEHD PE100 PN 10 De 110
mm
o in localitatea Gulia, pe o lungime totala strazi comunale conducte L=11,956.35 m, din
conducte de polietilenă PEHD PE100 PN 10 De 110/125/160/200 mm Schema
tehnologica a reţelei de alimentare cu apa pentru comuna Tărtășești cuprinde:
• Conducta de aductiune:
- de la Gospodaria de apa si pana la reteaua de distributie s-a prevazut o conducta de
aductiune PEHD PE 100 PN 10 De 315 mm, in lungime de 250.78 m (pe DJ 701B);
Conducte de distributie pe aliniamentul DN 7:
- pe ambele parti ale drumului national DN 7 intre km 25+288 – km 30+797, pe o
lungime de 5.509 km, sunt prevazute conducte de apa PEHD (conducte artere si
conducte de serviciu) de diametre diferite De 200/180/160/140/125/110 mm; pe
aceasta zona este inclusa alimentarea cu apa a localitatii Bâldana, pe o lungime de cca.
370 m, (L=749.48 m, pe ambele parti ale drumului national DN 7), a localitatii
Tărtășești, pe o lungime de cca. 5289.3 m, (L= 5289.3+5291.3= 10,580.6 m, pe
ambele parti ale drumului national DN 7);
- pe partea dreapta a drumului national DN 7-vedere dinspre Bucuresti, intre km 22+607
– km 25+288, pe o lungime de 2.681 km, este prevazuta o conducta de apa PEHD de
diametre diferite De 200/125/110 mm; a localitatii Tartasessti, pe o lungime de cca.
1028.0 m, (L= 1028.0 m, pe partea dreapta a drumului national DN 7-vedere dinspre
Bucuresti); a localitatii Gulia, pe o lungime de cca. 1656.8 m,
(L=1,656.80 m, pe partea dreapta a drumului national DN 7-vedere dinspre Bucuresti);
- aceste conducte de pe DN 7 alimenteaza consumatorii si strazile de pe partile
corespunzatoare ale drumului national, si sunt legate intre ele prin subtraversari ale
DN 7 pentru crearea inelelor de distributie;
• Conducte de distributie pe aliniamentul DJ 701B:
- pe ambele parti ale drumului judetean DJ 701B intre km 0+007 - km 1+670, pe o lungime
de 1.661 km, sunt prevazute conducte de apa PEHD (conducte de serviciu) de
diametre diferite De 315/110 mm (L= 1663.0 + 1659.4 = 3,322.4 m, pe ambele parti
ale drumului judetean DJ 701B);
• Conducte de distributie pe strazi in localitatile Tărtășești si Gulia:
- se prevad conducte de apa potabila pe majoritatea strazilor din Gulia si pe strazile mai
principale si mai aglomerate din Tărtășești, iar alimentarea strazilor care nu sunt
cuprinse in investitia actuala se va realiza intr-o etapa viitoare, cand se vor gasi
fondurile necesare.
o in localitatea Tărtășești, pe o lungime totala strazi comunale L=2,639.16 m, din
conducte de polietilenă PEHD PE100 PN 10 De 110 mm
o in localitatea Gulia, pe o lungime totala strazi comunale L=11,956.35 m, din conducte
de polietilenă PEHD PE100 PN 10 De 110/125/160/200 mm
Astfel, pentru comuna Tartaresti s-au prevăzut urmatoarele tipuri de conducte in cadrul investitiei
prezente:
 Conducte proiectate retea de distributie investitie curenta comuna Tartaresti:

SAT BÂLDANA
SAT TARTASTESTI
SAT GULIA
TOTAl DN 7 PEHD PE100 PN10 0.00 3312.68 243.12 1698.31 2360.08 1516.22 4926.71 14057.12
SAT Tărtășești
DJ 701B tr.1 PEHD PE100 PN10 1663.02 1663.02
DJ 701B tr.2 PEHD PE100 PN10 155.78 155.78
DJ 701B tr.3 PEHD PE100 PN10 1503.64 1503.64
DJ 701B tr.4 PEHD PE100 PN10 8.46 8.46
DJ 701B tr.5 PEHD PE100 PN10 8.80 8.80

438
PEHD PE100 PN10 406.56 2401.09 243.12 1698.31 1995.77 1483.90 9400.95 17629.70
(DN+DJ + Strazi)
SAT GULIA
TOTAL SAT Gulia
PEHD PE100 PN10 0.00 1143.67 0.00 363.83 0.00 954.46 11151.19 13613.15
(DN + Strazi)
TOTAL CONDUCTE RETEA APA PEHD PE100 PN10
COMUNA TĂRTĂȘEȘTI PEHD PE100 PN10 406.56 3544.76 243.12 2062.14 2360.08 2438.36 20937.31 31992.33
Pe toata reteaua de distributie presiunea de calcul MAXIMA este cuprinsa între 23.64 mCA si 60.00
mCA iar in caz de lipsa de consum de apa, cand se realizeaza o presiune hidrostatica in retea, in
aproape toata reteaua se realizeaza presiuni de peste 35 mCA.
Ca urmare a rezultatelor calculelor de dimensionare, pentru reţeaua de distributie s-au folosit conducte
PEHD PE100 PN10 SDR 17.
Schema reţelei de distribuţie urmăreşte trama stradala a fiecarei localităţi.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile, de joasa presiune, alimentata prin pompare, are conducte cu
diametre relativ mici care se pot monta in spatii limitate. In general reţeaua se montează sub trotuarele
pietonale si pe zonele verzi sau pe acostament.
Pozarea conductelor se face sub adâncimea de îngheţ (0,8 m deasupra generatoarei superioare a
conductei), pe un pat conform specificatiilor producatorului de conducte. Materialul de umplutură
din jurul şi deasupra ţevilor, pe o inaltime de 30 cm, va fi material selectat, compactat manual.
Deasupra acestei zone se pot utiliza compactoare mecanice. Adancimea sapaturii va fi cuprinsa intre
1.00 m si 1.50 m.
Reteaua de distributie se va realiza din conducta de polietilena de inalta densitate PEHD PE100 PN10
SDR 17, montata in transee săpate, executata partial manual, partial mecanizat, pe un pat de nisip de
protectie.
La toate intersectiile unei conducte ce se executa in investitia curenta cu o conducta ce se va executa
intr-o etapa viitoare se prevad teu-ri sau cruci cu flanse blindate pentru racorduri viitoare. Conductele
folosite vor avea Agrement Tehnic corespunzator gamei de presiuni necesare ( 10 bari) si vor avea
Aviz Sanitar pentru folosirea in cadrul retelelor de alimentare cu apa.
3.11.3.1 Amplasare conducte proiectate pe drumul national DN 7
Pe teritoriul comunei Tărtășești, in aliniament cu drumul national DN 7 se prevad conducte de apa

potabila (artera si conducta de serviciu) astfel:
 pe ambele parti ale drumului national DN 7, intre km 25+288 – km 30+797, pe o lungime de
5.509 km, sunt prevazute conducte de apa PEHD (conducte artere si conducte de serviciu) de
diametre diferite De 200/160/140/125/110 mm; pe aceasta zona este inclusa alimentarea cu
apa a localitatii Bâldana, pe o lungime de cca. 370 m, (L=749.48 m, pe ambele parti ale
drumului national DN 7), a localitatii Tărtășești, pe o lungime de cca. 5289.3 m, (L=
5289.3+5291.3= 10,580.6 m, pe ambele parti ale drumului national DN 7);
 pe partea dreapta a drumului national DN 7-vedere dinspre Bucuresti, intre km 22+607 – km
25+288, pe o lungime de 2.681 km, este prevazuta o conducta de apa PEHD de diametre
diferite De 200/125/110 mm; a localitatii Tartasessti, pe o lungime de cca. 1028.0 m, (L=
1028.0 m, pe partea dreapta a drumului national DN 7-vedere dinspre Bucuresti); a localitatii
Gulia, pe o lungime de cca. 1656.8 m, (L=1,656.80 m, pe partea dreapta a drumului national
DN 7-vedere dinspre Bucuresti);
 aceste conducte de pe DN 7 alimenteaza consumatorii si strazile de pe partile corespunzatoare
ale drumului national, si sunt legate intre ele prin subtraversari ale DN 7 pentru crearea
inelelor de distributie;
Pe aliniamentul paralel cu drumul national DN 7 conductele de apa potabila vor fi pozate pe zona
trotuarelor pietonale (din pavele de beton, in satul Tărtășești si Bâldana). In conditiile in care
carosabilul are cca. 6.5 m pe fiecare sens, conductele de apa sunt pozate la cca. 9.00-9.80 m fata de
axul drumului national, pe trotuar, iar fata de marginea carosabilului la o distanta de cca. 2-2.5m.
Conductele sunt pozate pe zona de spatiu verde langa caroasabil sau pe zona de spatiu verde cat mai
aproape de limita de proprietate, pentru a permite ulterior executia retelei de canalizare (investitia
paralela).
Conducta artera este considerata conducta de pe partea dreapta a drumului national (vedere dinspre
Bucuresti), conducta prevazuta din polietilena de inalta densitate cu diametre mari De
200/160/140/125/110 mm.
Din aceasta conducta artera se face alimentarea cu apa potabila a satului Gulia, prin subtraversarea
drumului national DN 7 la km 23+352m cu conducta PEHD De 200 mm si conducta de protectie din
otel, dar si alimentarea cu apa potabila a satului Bâldana de la km 30+797m pana la sfarsitul localitatii.
Conductele de apa de serviciu proiectate sunt din polietilena de inalta densitate cu diametrul de
125/110 mm, intre km 25+288 si km 30+797 - pe partea stanga a drumului national DN 7 (vedere
dinspre Bucuresti);
De De De De De De De Lungime Bransamente Hidranti

Strada/Sat Tip conducta 315mm 200mm 180mm 160mm 140mm 125mm 110mm [m] (buc) (H) (buc)
SAT BÂLDANA
Str. Independentei (DN7) PEHD PE100 PN10 364.31 364.31 12 1

tr.5
Str. Independentei (DN7) PEHD PE100 PN10 385.17 385.17 11
tr.7
Total DN 7 Sat Bâldana PEHD PE100 PN10 0.00 0.00 0.00 0.00 364.31 0.00 385.17 749.48 23 1
SAT TARTASTESTI
Str. Independentei (DN7) PEHD PE100 PN10 2,401.09 2,401.09 48 6

tr.1
Str. Independentei (DN7) PEHD PE100 PN10 1,397.12 1,397.12 39
tr.3
Str. Independentei (DN7) PEHD PE100 PN10 224.20 1,698.31 1,995.77 3,918.28 200 7
tr.4
tr.6
Total DN 7 Sat Tărtășești PEHD PE100 PN10 0.00 2,401.09 243.12 1,698.31 1,995.77 1,483.90 3,828.65 11,650.84 485 21
SAT GULIA
Str. Independentei (DN7) PEHD PE100 PN10 911.59 32.32 712.89 1,656.80 14 3
tr.2
Total DN 7 Sat Gulia PEHD PE100 PN10 0.00 911.59 0.00 0.00 0.00 32.32 712.89 1,656.80 14 3
TOTAl DN 7 PEHD PE100 PN10 0.00 3,312.68 243.12 1,698.31 2,360.08 1,516.22 4,926.71 14,057.12 522 25
In elaborarea prezentului proiect s-a urmarit realizarea retelei de distributie sub forma inelara avand
drept scop alimentarea consumatorilor din mai multe parti in cazul unor eventuale avarii pe reteaua
de distributie. Astfel au fost create doua inele si anume:
Inele pe DN7 intre km 25+288m-km 26+661m si km 26+661m-km30+797m – prin pozarea
conductei de apa potabila (artera si serviciu) pe ambele parti ale drumului national DN 7;
Pentru realizarea celor doua inele de pe DN 7 este obligatorie subtraversarea drumului national in trei
locuri. Subtraversarea se face prin metoda forajului orizontal dirijat cu conducta de protectie din otel.
Prima subtraversare este la km 23+352m, in dreptul localitatii Gulia, in zona sensului giratoriu unde
din DN 7 se ramifica strada Prof. Mirescu, se prevede conducta PEHD De 200 mm si conducta de
protectie din OL Dn 355.6x7.9mm, in lungime de 28.2m.
A doua subtraversare este la km 25+288m, in dreptul strazii G. Cosbuc, se prevede conducta PEHD
De 110 mm si conducta de protectie din OL Dn 219.1x7.9mm, in lungime de 23.4m.
A treia subtraversare este la km 26+661m, in dreptul gospodariei de apa, se prevede conducta PEHD
De 180 mm si conducta de protectie din OL Dn 323.9x7.9mm, in lungime de 18.9m.
A patra subtraversare este la km 30+797m, in zona sensului giratoriu unde din DN 7 se ramifica
DN71 spre Targoviste, se prevede conducta PEHD De 110 mm si conducta de protectie din OL Dn
219.1x7.9mm, in lungime de 21.5m.
Subtraversare DN Pozitie Lungime Nod Nod

7 Km (m) amonte aval
3.11.3.2 Amplasare conducte proiectate pe drumul judetean DJ 701B
In aliniament cu drumul judetean DJ 701B se prevad conducte de apa potabila astfel:

 intre km 0+009 si km 1+670, pe o lungime de 1.661 km, pe ambele parti ale drumului judetean
DJ 701B sunt prevazute conducte de apa PEHD de diametre diferite De 315/110 mm (L=
1663.0 + 1659.4 = 3,322.4 m), pe ambele parti ale drumului judetean DJ 701B;
Conducta artera este considerata conducta de pe partea dreapta a drumului judetean (vedere dinspre
DN7), conducta prevazuta din polietilena de inalta densitate cu diametre mari De 315/110 mm.
Pe aliniamentul paralel cu drumul judetean DJ 701B conductele de apa potabila vor fi pozate pe zona
trotuarelor si a spatiului verde, la cca. 1.0-1,25 m de limita partii carosabile, pentru a permite ulterior
executia retelei de canalizare.
Strada/Sat Tip conducta De De De De De De De Lungime Bransamente Hidranti (H)
315mm 200mm 180mm 160mm 140mm 125mm 110mm [m] (buc) (buc)
SAT Tărtășești
DJ 701B tr.1 PEHD PE100 PN10 1,663.02 1,663.02 14
DJ 701B tr.2 PEHD PE100 PN10 155.78 155.78
DJ 701B tr.3 PEHD PE100 PN10 1,503.64 1,503.64 17
DJ 701B tr.4 PEHD PE100 PN10 8.46 8.46
DJ 701B tr.5 PEHD PE100 PN10 8.80 8.80
TOTAL DJ 701B PEHD PE100 PN10 155.78 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3,183.92 3,339.70 31 0
Inele pe DJ 701B intre km 0+009m-km 0+860m si km 0+860m-km1+670m – prin pozarea
conductei de apa potabila pe ambele parti ale drumului judetean DJ 701B;
Pentru realizarea celor doua inele de pe DJ 701B este obligatorie subtraversarea drumului judetean in
trei locuri. Subtraversarea se face prin metoda forajului orizontal dirijat cu conducta de protectie din
otel.
Prima subtraversare este la km 0+009m, in intersectia drumului judetean DJ 701B cu drumul national
DN 7 (aceasta conducta face parte din conducta de tip artera de pe drumul national DN 7), se prevede
conducta PEHD De 180 mm si conducta de protectie din OL Dn 323.9x7.9mm, in lungime de 12.6m.
A doua subtraversare este la km 0+860m, se prevede conducta PEHD De 110 mm si conducta de
protectie din OL Dn 219.1x7.9mm, in lungime de 8.5m.
A treia subtraversare este la km 1+670m, in capatul conductei de apa potabila de pe drumul judetean
DJ 701B, se prevede conducta PEHD De 110 mm si conducta de protectie din OL Dn 219.1x7.9mm,
in lungime de 8.8m.
Subtraversare DJ Pozitie Lungime Nod Nod

701B Km (m) amonte aval
3.11.3.3 Amplasare conducte proiectate in localitatea Tartaresti
In satul Tartaresti in investitia curenta se vor executa lucrari de alimentare cu apa pe urmatoarele
strazi: Str. Petre Ispirescu, Liviu Rebreanu, George Cosbuc, Mihai Eminescu si Mircea cel Batran.
Conducta de apa de la Gospodaria de apa este pozata in curtea scolii pana la intersectia cu DJ 701B,
este din polietilena de inalta densitate, are diametrul De 315 mm si se continua cu conducta de
distributie de pe drumul judetean DJ 701B.
Celelalte strazi din localitate au fost luate in considerare la calculul hidraulic, dar se vor executa intr-
o investitie viitoare cand vor fi gasite fondurile necesare.
Pentru pachetul de strazi mai sus enumerate s-au prevazut conducte din polietilena cu lungimea totala
de L=2639.16 m; aceste conducte se vor amplasa in afara carosabilului din macadam sau pamant, pe
spatiul verde, cat mai aproape de limita de proprietate, pentru a permite ulterior executia retelei de
canalizare.
SAT Tărtășești
Str. Mircea cel Batran (DC PEHD PE100 PN10 1,026.02 1,026.02 40
152)
Conducta de la GA PEHD PE100 PN10 250.78 250.78 3
Str. Petre Ispirescu (DS 191) PEHD PE100 PN10 438.19 438.19 27
Str. L. Rebreanu PEHD PE100 PN10 409.73 409.73 9
Str. G. Cosbuc PEHD PE100 PN10 164.92 164.92 3
Str. M. Eminescu PEHD PE100 PN10 292.39 292.39 6
Str. M. Eminescu Tr 2 PEHD PE100 PN10 57.13 57.13 6
Total Strazi PEHD PE100 PN10 250.78 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2,388.38 2,639.16 94 0
TOTAL SAT TĂRTĂȘEȘTI PEHD PE100 PN10 406.56 2,401.09 243.12 1,698.31 1,995.77 1,483.90 9,400.95 17,629.70 610 21
(DN+DJ + Strazi)
de distributie. Astfel pe langa cele doua inele de pe DN 7, respectiv pe DJ701B, descrise mai sus a
fost creat un inel si anume:
Inel Strada G. Cosbuc –strada Mihai Eminescu;
Prin realizarea de inele se asigura o acoperire cat mai buna a strazilor, in sensul ca un punct este
alimentat prin doua parti, in cazul unei avarii pe retea sa fie cat mai putine gospodarii afectate, iar
calitatea apei este mai buna deoarece nu stagneaza o perioana mai lunga de timp in cazul retelei
ramificate.
3.11.3.4 Amplasare conducte proiectate in localitatea Gulia
In satul Gulia in investitia curenta se vor executa lucrari de alimentare cu apa pe urmatoarele strazi:
Samurcasi, Prof. Mirescu, Libertatii, Amazoanelor, Orhideelor, Pinului, Codrului, Viselor, Padurea
cu Tei, Anemonelor, Orientului, Sperantei, Paunilor, Salciei, Muzelor, Nucilor, Tudor Vladimirescu,
Stejarului, Piersicului, Profesor Ionescu, Deputatului, Amurgului, La Trei Vulturi, Plopului.
Celelalte strazi din localitate au fost luate in considerare la calculul hidraulic, dar se vor executa intr-
o investitie viitoare cand vor fi gasite fondurile necesare.
Pentru pachetul de strazi mai sus enumerate s-au prevazut conducte din polietilena cu diametrul de
200/160/125/110 mm in lungime de L=11,956.35 m; aceste conducte se vor amplasa in afara
carosabilului din macadam sau pamant, pe spatiul verde, cat mai aproape de limita de proprietate,
pentru a permite ulterior executia retelei de canalizare.
SAT GULIA
Str. Samurcasi PEHD PE100 PN10 922.14 289.74 1,211.88 4
Str. Prof. Mirescu PEHD PE100 PN10 232.08 363.83 1,571.49 2,167.40 91 3
Str. Libertatii PEHD PE100 PN10 783.68 783.68 32
Str. Amazoanelor (DS 355) PEHD PE100 PN10 310.45 310.45 4
Str. Orhideelor (DS 510/1) PEHD PE100 PN10 449.82 449.82 13
Str. Pinului (DS 345) PEHD PE100 PN10 1,092.84 1,092.84 27 2
Str. Codrului (DE 344) PEHD PE100 PN10 525.62 525.62 5
Str. Viselor PEHD PE100 PN10 351.95 351.95 32
Str. Padurea cu Tei (DS 323) PEHD PE100 PN10 384.44 384.44 20
Intr. Anemonelor PEHD PE100 PN10 112.38 112.38 14
Str. Orientului PEHD PE100 PN10 64.00 64.00 5
Str. Sperantei PEHD PE100 PN10 105.00 105.00 8
Intr. Paunilor PEHD PE100 PN10 84.39 84.39 3
Intr. Salciei (DS 220) PEHD PE100 PN10 80.00 80.00 2
Intr. Muzelor PEHD PE100 PN10 103.37 103.37 2
Intr. Nucilor (DE 198) PEHD PE100 PN10 174.80 174.80 2
Str. Tudor Vladimirescu (DS PEHD PE100 PN10 809.34 809.34 53

285)
Str. Stejarului PEHD PE100 PN10 254.58 254.58 21
Intr. Piersicului (DS 325) PEHD PE100 PN10 140.40 140.40 10
Str. Prof. Ionescu PEHD PE100 PN10 807.58 807.58 34
Str. Deputatului PEHD PE100 PN10 431.62 431.62 21
Str. Amurgului (DS 292/1) PEHD PE100 PN10 541.02 541.02 8 1
Str. La Trei Vulturi (DS 302) PEHD PE100 PN10 969.79 969.79 28
TOTAL SAT GULIA (Strazi) PEHD PE100 PN10 0.00 232.08 0.00 363.83 0.00 922.14 10,438.30 11,956.35 439 6
TOTAL SAT Gulia PEHD PE100 PN10 0.00 1,143.67 0.00 363.83 0.00 954.46 11,151.19 13,613.15 453 9
(DN + Strazi)
de distributie. Astfel pe raza localitatii a fost creat un inel si anume:
Inel Strada Libertatii-Amazoanelor-Pinului-Codrului-Padurea cu Tei - La Trei Vulturi –
Amurgului - Tudor Vladimirescu;
Prin realizarea de inele se asigura o acoperire cat mai buna a strazilor, in sensul ca un punct este
alimentat prin doua parti, in cazul unei avarii pe retea sa fie cat mai putine gospodarii afectate, iar
calitatea apei este mai buna deoarece nu stagneaza o perioana mai lunga de timp in cazul retelei
ramificate.
Pentru alimentarea cu apa a localitatii Gulia este obligatorie subtraversarea DN7 la km 23+352m la
intrare in localitate (strada Prof. Mirescu). Subtraversarea se face prin metoda forajului orizontal
dirijat cu conducta de protectie OL Dn 355.6x7.9 mm in lungime de 28.2m, conducta PEHD De 200
mm.
3.11.4 Conducte retea de distributie
Materialul ales pentru conductele reţelei de distribuţie este PEHD PE100 Pn10 care are o comportare
foarte bună în exploatare fiind garantată de producător peste 40 ani.
In conformitate cu normativele in vigoare, pe conductele reţelei de distribuţie se prevăd vane de linie,
vane de izolare, armături de golire si de aerisire si hidranti de incendiu, repartizate pe întreaga reţea
de distribuţie. Armaturile, accesoriile lor si sistemele de îmbinare prevăzute vor corespunde tuturor
exigentelor avute in vedere la alegerea conductelor (presiuni de regim si de proba) deci si masuri de
protecţie exterioară. Armaturile de inchidere se prevad in nodurile retelei de distributie si la distante
de maxim de 600 m in aliniamente. Vanele de linie si de izolare cu diametrul mai mic de Dn 100 mm
se vor monta îngropat, in cutii de protectie si se vor manevra cu tije de manevră, celelalte vane se vor
monta in camine, cu compensatori de montaj.
În urma calculelor, pentru alimentarea cu apa in investitia curenta a comunei Tartaresti a rezultat o
reţea de distributie având următoarele diametre şi lungimi:

SAT BÂLDANA
SAT TARTASTESTI
SAT GULIA
TOTAl DN 7 PEHD PE100 PN10 0.00 3312.68 243.12 1698.31 2360.08 1516.22 4926.71 14057.12
SAT Tărtășești
DJ 701B tr.1 PEHD PE100 PN10 1663.02 1663.02
DJ 701B tr.2 PEHD PE100 PN10 155.78 155.78
DJ 701B tr.3 PEHD PE100 PN10 1503.64 1503.64
DJ 701B tr.4 PEHD PE100 PN10 8.46 8.46
DJ 701B tr.5 PEHD PE100 PN10 8.80 8.80

438
PEHD PE100 PN10 406.56 2401.09 243.12 1698.31 1995.77 1483.90 9400.95 17629.70
(DN+DJ + Strazi)
SAT GULIA
TOTAL SAT Gulia
PEHD PE100 PN10 0.00 1143.67 0.00 363.83 0.00 954.46 11151.19 13613.15
(DN + Strazi)
TOTAL CONDUCTE RETEA APA PEHD PE100 PN10
COMUNA TĂRTĂȘEȘTI PEHD PE100 PN10 406.56 3544.76 243.12 2062.14 2360.08 2438.36 20937.31 31992.33
Pe raza comunei Tartaresti s-au prevazut patru subtraversari de drum national DN 7 si trei
subtraversari de drum judetean DJ 701B. Aceste subtraversari se vor executa prin metoda forajului
orizontal dirijat cu conducta PEHD si conducta de protectie OL.
Subtraversare Dn Pozitie Lungime Nod Nod


Pe raza comunei Tartaresti, se regasesc conducte proiectate care se vor executa in investitia curenta
si conducte proiectate care se vor executa intr-o investitie viitoare. La limita acestor conducte viitoare,
in investitia curenta se va monta un teu sau cruce si daca este cazul o vana ingropata sau o flansa
blindata, pentru a asigura racordul viitor. De asemenea se vor monta vane ingropate sau vane de
izolare in camine pentru scoaterea din functiune totala sau partiala, a unor portiuni de retea.
Pe reteaua de distributie poiectata pentru comuna Tărtășești s-au prevazut 31 hidranti supraterani (unii
subterani) dupa cum urmeaza:
Teu
Hidrant Conducta redus
Nr. Nume
suprateran Sat Strada/ Institutie Nod retea retea PEHD
Crt. Hidrant
Dn 80 mm De (mm) De/90
mm
1 H-T.1 1 Bâldana Str. Independentei (DN 7)-biserica A190 140 1
2 H-T.2 1 Tărtășești Str. Independentei (DN 7) langa - A194 140 1
5 H-T.5 1 Tărtășești Str. Independentei (DN 7) A272 110 1
6 H-T.6 1 Tărtășești Str. Independentei (DN 7)-scoala A276 110 1
8 H-T.8 1 Tărtășești Str. Independentei (DN 7)-jandarmerie langa - 153 110 1
12 H-T.12 1 Tărtășești Str. Independentei (DN 7)-scoala+primarie A228 160 1
13 H-T.13 1 Tărtășești Str. Independentei (DN 7)-posta langa - A129 160 1
14 H-T.14 1 Tărtășești Str. Independentei (DN 7)-supermarket langa - A133 160 1
17 H-T.17 1 Tărtășești Str. Independentei (DN 7)-biserica A240 200 1
23 H-T.23 1 Gulia Str. Independentei (DN 7) langa - A948 200 1
24 H-T.24 1 Gulia Str. Independentei (DN 7) langa - A939 110 1
25 H-T.25 1 Gulia Str. Independentei (DN 7)-han A968 110 1
26 H-T.26 1 Gulia Str. Prof. Mirescu-scoala langa - A737 110 1
27 H-T.27 1 Gulia Str. Prof. Mirescu langa - A491 110 1
28 H-T.28 1 Gulia Str. Prof. Mirescu langa - A984 110 1
29 H-T.29 1 Gulia Str. Pinului langa - A687 110 1
30 H-T.30 1 Gulia Str. Pinului langa - A562 110 1
31 H-T.31 1 Gulia Str. Amurgului langa - A1 110 1
TOTAL 31 31
Pe reteaua de distributie s-au prevazut camine de aerisire, camine de golire si camine de vane, golire
si aerisire. S-au prevazut camine de plastic cu diametrul de 1,0 m acolo unde instalatia hidraulica
necesita un spatiu mai mic pentru piesele componente. In cazul in care un nod necesita o instalatie
hidraulica mai mare si spatiu de montaj pe masura, s-au prevazut camine din beton de diverse
dimensiuni.
CAMINE Plastic Beton
CVG 8
CVA 9
CA 18
CG 13
CVGA 4
31 21
TOTAL
52
Astfel au fost prevazute 31 bucati camine de plastic si 21 bucati camine de beton:
Nume Camin Plastic / Beton Diametru conducte

Tip Camin Nod Sat
De (mm)
Camine Vane, Golire si CVGA Beton A180 Tărtășești 180
Aerisire CVGA Beton A17 Tărtășești 200+180
CVGA Beton A680 Tărtășești 160+110
CVGA Beton A718 Tărtășești 110
CA Plastic A199 Tărtășești 140
CA Plastic A1061 Gulia 110
Camine Aerisire
CG Plastic A255 Tărtășești 110
CG Plastic A17' Tărtășești 315
Camine Golire CG Plastic A1054 Gulia 125
CG Plastic A968 Gulia 110
CVA Plastic A190 Bâldana 140+110
Camine Vane si Aerisire
CVA Plastic A259 Tărtășești 110
CVA Plastic A68 Tărtășești 200+110
CVA Plastic A88 Tărtășești 180+125+110
CVA Plastic A738 Gulia 200+160+110
CVA Plastic A727 Gulia 110
CVA Plastic A591 Gulia 110
CVG Beton A1083 Tărtășești 110
CVG Beton A1022 Tărtășești 200+110
Camine Vane si Golire CVG Beton A959 Gulia 200+110
CVG Beton A656 Gulia 110
Nume Camin Plastic / Beton Diametru conducte
Tip Camin Nod Sat
De (mm)
Bransarea TUTUROR locuitorilor deserviti de retelele de apa nu este prevazuta in prezenta investitie
(la data intocmirii Studiului de Fezabilitate, in 2013, nu se prevedeau bransamente sau racorduri). Se
va realiza bransarea institutiilor publice amplasate pe strazile cu retele de apa (scoli, gradinite,
primarie, etc) si bransarea consumatorilor amplasati pe DN 7, DN71 si pe DJ 701B.
În cadrul prezentei investitii au fost cuprinse 600 bransamente complet echipate.

o Bransamente pe DN 7 N=522 buc o Bransamente pe DN 71 N=0
buc o Bransamente pe DJ 701B N=31 buc o Bransamente diverse pe
alte strazi N=47 buc
Fiecare bransament de apa va contine in medie cca. 7 m conducta de PE De 25/32 mm Pn10, un camin
prefabricat din PE care contine instalatia de masura apometru (2 robineti, filtru si aparat apometru
omologat), un racord montaj sub presiune pentru conducte (De 110-315 mm), o vana de concesie De
25/32 mm pentru bransament (de tip vana ingropata). Bransamentele individuale se vor realiza
conform planselor de detalii tip din PT.
Primaria comunei Tărtășești impreuna cu constructorul lucrarii, vor stabili la data executiei retelei de
distributie a apei potabile, functie de conditiile fiecarui amplasament, pozitia exacta a bransamentelor
individuale la proprietati.
Traseul conductelor proiectate intersecteaza santuri din pamant si rigole betonate care vor fi refacute
la starea initiala.
Excavarea tranşeii se face în cea mai mare parte mecanizat, asigurînd pozarea conductelor sub
adâncimea de îngheţ (0.8 m deasupra generatoarei superioare a conductei), pe un pat de nisip conform
specificatiilor producatorului de conducte. Materialul de umplutură din jurul şi deasupra ţevilor va fi
material selectat. Grosimea stratului de umplutură situat deasupra conductelor va fi de minim 200
mm şi se va compacta manual. Deasupra acestei zone se pot utiliza compactoare mecanice. Pamantul
in exces va fi transportat in puncte stabilite de catre beneficiar, iar santurile de scurgere a apelor uzate
pluviale vor fi refacute.
3.11.5 Descrierea lucrarilor proiectate
3.11.5.1 Bransamente
În cadrul prezentei investiţii este prevăzut bransarea consumatorilor de pe unele strazi pe care se
amplaseaza conducte de distributie. Bransarea TUTUROR locuitorilor deserviti de retelele de apa nu
este prevazuta in prezenta investitie (la data intocmirii Studiului de Fezabilitate, in 2013, nu se
prevedeau bransamente sau racorduri). Se va realiza bransarea institutiilor publice amplasate pe
strazile cu retele de apa (scoli, gradinite, primarie, etc) si bransarea consumatorilor amplasati pe DN
7, DN71 si pe DJ 701B.
Branşamentele se vor realiza conform detaliilor tip.
Pentru bransarea consumatorilor casnici la reteaua de distributie s-au prevazut bransamente si
conducte PEHD De 24/32mm, fiecare bransament avand un camin de bransare cu apometru si o vana
de concesie DN 24-32mm.
Pe conducta de branşare a fost prevăzut spre reţea o vană sertar îngropată (vana de concesie), inclusiv
cu tub de protecţie, cutie de protecţie cu capac şi placă de stabilizare, iar în căminul de branşament
până la contor, un robinet de izolare.
Bransarea consumatorilor se va realiza conform specificatiilor operatorului de apa regional care va
opera sistemul de apa.
Contoarele de apa vor fi conform specificatiilor operatorului de apa regional, contoarele de apa putand
fi de tipul cu sau fara telecitire (pentru bransari curente, apometre Dn 20 clasa C echipate cu module
radio de citire la distanta).
3.11.5.2 Vane îngropate

Pe reteaua de distributie se vor monta vane de izolare pentru scoaterea din functiune totala sau
partiala, a unor portiuni de retea. Vanele cu diametrul mai mic sau egal cu Dn 100 mm vor fi de tip
îngropat cu cutie de protectie si tija de actionare.
3.11.5.3 Camine de golire

Caminele cu vane de golire sunt prevazute in toate punctele reţelei (conductelor) unde cota terenului
este mai mica decit restul retelei (sau a conductelor). Caminele sunt de gabarit mic si sunt prevazute
vane de golire de diametru Dn 50 mm.
Caminele de golire sunt de doua tipuri: cele cu golire intr-un emisar apropiat (cand exista un emisar
posibil gravitational) sau cu golire in interior, caz in care golirea retelei se va asigura simultan cu
pomparea apei din camin in cel mai apropiat sant de scurgere.
3.11.5.4 Camine de aerisire

Caminele de aerisire sunt prevazute in toate punctele inalte din cadrul sistemului, de regula unde cota
terenului este mai mare decit restul retelei. Caminele sunt de gabarit mic si sunt prevazute cu ventile
de aerisire-dezaerisire si robinete de izolare Dn 25/50 mm.
3.11.5.5 Masive de ancoraj

Deorece conducta este din material PEID (polietilena de inalta densitate) realizata prin sudura de
electrofuziune nu sunt necesare masive de ancoraj la schimbari de directie.
3.11.6 Intersectii cu alte retele
3.11.6.1 Subtraversări de căi ferate şi drumuri (DN, DJ)

Intrucât pe teritoriul comunei există drumuri nationale si judetene, pentru alimentarea consumatorilor
de pe ambele părti ale acestuia, conducta principală de distribuţie se va amplasa pe ambele parti,
pentru evitarea traversarilor multiple de bransare a consumatorilor.
Subtraversările necesare pentru conductele stradale (artere sau conducte de serviciu) se vor executa
prin foraj orizontal dirijat.
3.11.6.2 Subtraversări şi supratraversări de râuri

Subtraversarea cursurilor de apă de pe traseul conductelor se realizează prin foraj direcţional sub
talvegul cursului de apă.
Pe traseul conductelor propuse nu exista subtraversari de cursuri de ape.
3.11.6.3 Intersectii cu alte utilitati (cabluri telefonice, retele de gaz, retele electrice subterane)
În comuna exista retele edilitare de canal, retele telefonice, retele fibra optica, retele electrice.
Inaintea de inceperea lucrarilor, Beneficiarul va lua cu proces verbal avizele obtinute de la proprietarii
retelor din zona lucrarilor. Constructorul va lua legatura cu Proprietarii de retele afectate de lucrare
si vor stabili impreuna un program de lucru pentru depasirea acestor intersectii in timpul executiei
lucrarilor.
3.11.6.4 Lucrari de protectia muncii

In timpul executiei lucrarilor se vor asigura asa cum este descris si in Caietul de Sarcini protectia
lucrarilor. In acest scop vor fi executate podete pentru pietoni sau vehicule usoare peste transeele de
lucru, semnalizarea lucrarilor cu benzi avertizoare, indicatoare, etc.
3.11.7 Lucrări care se execută pe drumuri publice
3.11.7.1 Pozareconducte de apa in paralel cu DN 7
Pe teritoriul comunei Tărtășești, in aliniament cu drumul national DN 7, intre km 30+797 si km

22+607 (8.19 km drum) se prevad conducte de apa potabila (artera si conducta de serviciu) astfel:
SAT BÂLDANA
Str. Independentei (DN7) PEHD PE100 PN10 364.31 364.31 12 1

tr.5
Str. Independentei (DN7) PEHD PE100 PN10 385.17 385.17 11
tr.7
Total DN 7 Sat Bâldana PEHD PE100 PN10 0.00 0.00 0.00 0.00 364.31 0.00 385.17 749.48 23 1
SAT TARTASTESTI
Str. Independentei (DN7) PEHD PE100 PN10 2,401.09 2,401.09 48 6

tr.1
Str. Independentei (DN7) PEHD PE100 PN10 1,397.12 1,397.12 39
tr.3
tr.4
tr.6
Total DN 7 Sat Tărtășești PEHD PE100 PN10 0.00 2,401.09 243.12 1,698.31 1,995.77 1,483.90 3,828.65 11,650.84 485 21
SAT GULIA
Str. Independentei (DN7) PEHD PE100 PN10 911.59 32.32 712.89 1,656.80 14 3
tr.2
Total DN 7 Sat Gulia PEHD PE100 PN10 0.00 911.59 0.00 0.00 0.00 32.32 712.89 1,656.80 14 3
TOTAl DN 7 PEHD PE100 PN10 0.00 3,312.68 243.12 1,698.31 2,360.08 1,516.22 4,926.71 14,057.12 522 25
 pe ambele parti ale drumului national DN 7, intre km 25+288 – km 30+797, pe o lungime de

5.509 km, sunt prevazute conducte de apa PEHD (conducte artere si conducte de serviciu) de
diametre diferite De 200/160/140/125/110 mm; pe aceasta zona este inclusa alimentarea cu
apa a localitatii Bâldana, pe o lungime de cca. 370 m, (L=749.48 m, pe ambele parti ale
drumului national DN 7), a localitatii Tărtășești, pe o lungime de cca. 5289.3 m, (L=
5289.3+5291.3= 10,580.6 m, pe ambele parti ale drumului national DN 7);
 pe partea dreapta a drumului national DN 7-vedere dinspre Bucuresti, intre km 22+607 – km
25+288, pe o lungime de 2.681 km, este prevazuta o conducta de apa PEHD de diametre
diferite De 200/125/110 mm; a localitatii Tartasessti, pe o lungime de cca. 1028.0 m, (L=
1028.0 m, pe partea dreapta a drumului national DN 7-vedere dinspre Bucuresti); a localitatii
Gulia, pe o lungime de cca. 1656.8 m, (L=1,656.80 m, pe partea dreapta a drumului national
DN 7-vedere dinspre Bucuresti);
 aceste conducte de pe DN 7 alimenteaza consumatorii si strazile de pe partile corespunzatoare
ale drumului national, si sunt legate intre ele prin subtraversari ale DN 7 pentru crearea
inelelor de distributie;
Pe aliniamentul paralel cu drumul national DN 7 conductele de apa potabila vor fi pozate pe zona
trotuarelor pietonale (din pavele de beton, in satul Tărtășești si Bâldana). In conditiile in care
carosabilul are cca. 6.5 m pe fiecare sens, conductele de apa sunt pozate la cca. 9.00-9.80 m fata de
axul drumului national, pe trotuar, iar fata de marginea carosabilului la o distanta de cca. 2-2.5m.
Conductele sunt pozate pe zona de spatiu verde langa caroasabil sau pe zona de spatiu verde cat mai
aproape de limita de proprietate, pentru a permite ulterior executia retelei de canalizare.
Conducta artera este considerata conducta de pe partea dreapta a drumului national (vedere dinspre
Bucuresti), conducta prevazuta din polietilena de inalta densitate cu diametre mari De
200/160/140/125/110 mm.
Din aceasta conducta artera se face alimentarea cu apa potabila a satului Gulia, prin subtraversarea
drumului national DN 7 la km 23+352m cu conducta PEHD De 200 mm si conducta de protectie din
otel, dar si alimentarea cu apa potabila a satului Bâldana de la km 30+797m pana la sfarsitul localitatii.
Strazile care au acces in DN 7 si pe care sunt prevazute conducte de apa (investitie actuala si investitii
viitoare) sunt urmatoarele:
STRAZI CARE SE RACORDEAZA LA RETEAUA DE PE DN 7

Pozitie km Conducta retea Conducta racord
SAT Strada Stanga/Dreapta Investitie
Drum pamant 22+959 Dreapta PEID De 110 mm PEID De 110 mm actuala

Str. Samurcasi 23+319 Dreapta PEID De 125 mm PEID De 110 mm actuala
Str. Prof. Mirescu 23+352 Stanga PEID De 200 mm PEID De 200 mm actuala
Drum asfalt 23+612 Dreapta PEID De 200 mm PEID De 110 mm viitoare
Gulia
Str. Mihai Eminescu 24+989 Dreapta PEID De 200 mm PEID De 110 mm actuala
Str. George Cosbuc 25+259 Dreapta PEID De 200 mm PEID De 110 mm actuala
Drum pietris 25+288 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Florilor 25+708 Dreapta PEID De 200 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Balestilor 26+126 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Petre Ispirescu 26+256 Dreapta PEID De 200 mm PEID De 110 mm actuala
Intr. Pescarusului 26+536 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
DJ 701B 26+661 Dreapta PEID De 200 mm PEID De 315 mm actuala
Intr. Sabinelor 26+661 Stanga PEID De 180 mm PEID De 110 mm viitoare
DJ 701B 26+673 Dreapta PEID De 180 mm PEID De 110 mm actuala
Str. Rozelor 26+890 Dreapta PEID De 180 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Giurgiului 27+015 Stanga PEID De 125 mm PEID De 110 mm viitoare
Tărtășești Str. Viorelelor 27+091 Dreapta PEID De 160 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Postei 27+324 Dreapta PEID De 160 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Stadionului 27+649 Dreapta PEID De 160 mm PEID De 110 mm viitoare
Intr. Zorelelor 27+947 Dreapta PEID De 160 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Nicolae Grigorescu 27+953 Stanga PEID De 125 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Magura 28+130 Dreapta PEID De 160 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Aurel Vlaicu 28+158 Stanga PEID De 125 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Brancusi 28+302 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Drum pietruit 28+474 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Drum beton 28+586 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. A.I.Cuza 28+592 Dreapta PEID De 160 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Prof. Lungu Alexandru 28+651 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Mircea cel Batran 28+924 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm actuala
Str. Bisericii 29+202 Dreapta PEID De 140 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Bogdan Voda 29+575 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Drum pamant 29+614 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Intr. Petrocheni 29+702 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Prof. Petrache Filimon 29+859 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Drum acces 29+945 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Liliacului 29+201 Dreapta PEID De 140 mm PEID De 110 mm viitoare
Intr. Bisericii 29+347 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Str. Mimozei 29+519 Dreapta PEID De 140 mm PEID De 110 mm viitoare
STRAZI CARE SE RACORDEAZA LA RETEAUA DE PE DN 7
Pozitie Conducta Conducta

SAT Strada Stanga/Dreapta Investitie
km retea racord
Str. Mihai Viteazu 30+674 Stanga PEID De 110 mm PEID De 110 mm viitoare
Bâldana
Str. Mierlei 30+745 Dreapta PEID De 140 mm PEID De 110 mm viitoare
Conductele de apa de serviciu proiectate sunt din polietilena de inalta densitate cu diametrul de
125/110 mm, intre km 25+288 si km 30+797 - pe partea stanga a drumului national DN 7 (vedere
dinspre Bucuresti);
3.11.7.2 Subtraversari Drumul National DN 7

Pe traseul reţelei de apă proiectate in comuna sunt prevăzute patru subtraversari ale drumului national
DN 7:
• COMUNA TĂRTĂȘEȘTI SUBTRAVERSARE DN 7 NR.1 - KM 23+352
La fiecare subtraversare a drumului national conducta de apa se va monta în conductă de protectie
OL Dn 219.1x7.9 mm, Dn 323.9x7.9 mm sau Dn 355.6x7.9 mm.
Cele patru subtraversari se vor executa prin foraj orizontal dirijat, conform cu planurile de situaţie şi
profilele transversale desenate.
Subtraversare Dn Pozitie Lungime Nod Nod

3.11.7.3 Executie Subtraversari Drumul National DN 7
Subtraversarile de drum national prevazute sunt realizate cu conducte PEHD si se vor realiza conform
prevederilor STAS 9132/87 prin pozarea conductei proiectate în conductă de protecţie metalică din
ţeavă sudată elicoidal cu Ø 219.1x7.9 mm, Ø 323x7.9 mm, Ø 355.6x7.9 mm (conform SR 11082 -
Tevi din otel sudate elicoidal pentru conducte petroliere, transport titei, gaze si apa).
Excavarea şi montarea conductelor se vor realiza prin foraje orizontale de la un capăt.
Acoperirea cu teren deasupra bolţii conductei, în axul drumului, respectiv caii ferate este de minim
1,50 m, iar acoperirea conductelor în dreptul rigolelor este mai mare de 80 cm. Panta tubului de
protecţie este variabila, minim 1.0 ‰ iar tubul de protecţie depăşeşte aliniamentul rigolelor cu peste
1 m unde este posibil. La conducte s-au prevăzut în zona amonte (faţă de subtraversare) vane de
izolare a subtraversarii, funcţie de schema tehnologică, iar în zona aval a tubului de protecţie, un
cămin de control al scăpărilor de apă de la conductele de apa sub presiune (camin de observatie din
PVC, Dn 425 mm).
Conducta de apa va rezema pe ţeava de protecţie prin intermediul unor suporţi de plastic prevăzuţi
pentru centrarea conductei.
La capetele tubului de protecţie s-au prevăzut dopuri de închidere, din argilă, pentru controlul
scurgerilor din conductele de apă.
La circa 100 cm de capătul aval al fiecărui tub de protecţie, la cota generatoarei inferioare, se va suda
câte o ţeavă Ø 60 mm racordată la o conductă PEID De 63 care face legătura între tubul de protecţie
şi căminul de control al scurgerilor de apă.
La cca. 10 m de tubul de protecţie, a fost prevăzut un cămin de control al scurgerilor de apă din
conducta de aducţiune spre reteaua de distributie. Acest cămin este realizat dintr-un cămin de PVC
tip cu diametrul Dn 425 mm. Apa eventual colectată în cămine este epuizată cu pompe mobile şi
deversată în rigolele alăturate.
După realizarea subtraversărilor se vor reface la starea iniţială partea din taluz şi rigolele care sunt
afectate de lucrările de subtraversare (acolo unde acestea exista).
Soluţiile de traversare a drumului national DN 7 respectă prevederile STAS 9132/87, iar poziţiile de
subtraversare alese au rezultat dintr-o încadrare cât mai bună a traseului conductelor între obiectivele
existente în zonă.
3.11.7.4 Execuţia lucrărilor
Lucrările de subtraversare a drumului national se vor executa de o întreprindere specializată în

execuţia lucrărilor de foraje orizontale dirijate şi vor respecta măsurile şi prevederile în vigoare
privind garantarea circulaţiei pe drumurile publice.
3.11.7.5 Refacerea structurii rutiere

Pentru refacerea integrala a suprafetelor afectate dupa desfacerea si realizarea transeelor pentru
pozarea conductelor proiectate, functie de situatia existenta pentru fiecare zona afectata s-au prevazut
mai multe structuri rutiere.
Conductele de distributie apa potabila sunt pozate pe ampriza trotuarelor in zona DN 7 si DJ 701B
sau pe zona trotuare, rigole sau acostamente în cazul drumurilor din pamant, macadam (balast) sau
asfalt.
Pe zonele cu drumuri asfaltate (DC, strazi locale, DE), unde este necesar (daca transeea
conductei afecteaza carosabilul) se va executa decaparea stratului rutier.
Pe zona drumurilor nationale si pe zona drumurilor judetene NU ESTE PREVAZUT
AFECTAREA CAROSABILULUI.
Pe zonele cu drumuri asfaltate, unde este necesar (daca transeea conductei afecteaza carosabilul) se
va executa decaparea stratului rutier.
Pentru refacerea integrala a suprafetelor afectate dupa desfacerea si realizarea santului pentru pozarea
conductelor proiectate functie de situatia existenta, pentru fiecare zona afectata s-au prevazut
urmatoarele structuri conform situatiei existente:
Detaliul A – in aliniament cu drumul national DN 7 ( acostament si trotuar) se prevede urmatoarea

structura rutiera (va fi adaptata functie de situatia reala):
• 10 cm beton de ciment C35/45
• 5 cm nisip
Detaliul B – in zona racordurilor cu drumul national DN 7 a strazilor (zona cu imbracaminte
bituminoasa) pe care se doreste realizarea retelei cu apa se prevede urmatoarea structura rutiera:
• 4 cm strat de uzură din beton asfaltic B.A.16 sau BAPC 16 - EB 16- rul 50/70
beton asfaltic executat la cald, conf SREN 13108, AND 605
• 6 cm strat de legatura BAD 20, BADPC 20 – EB 20 – leg 50/70, beton asfaltic
deschis cu criblura, conf SREN 13108, AND 605
• 20 cm strat de fundatie superior din piatra sparta sort 0-63 mm SREN 13242+A1
30 cm strat inferior de fundaţie din balast SREN 13242+A1
Detaliul C – in zona partii carosabile a drumurilor din macadam se prevede urmatoarea structura
rutiera:
• 10 cm strat de uzura din macadam SR 179
• 30 cm strat de fundatie din balast SREN 13242+A1
Detaliul D – in zona partii carosabile a drumurilor din balast se prevede urmatoarea structura rutiera:
• 30 cm strat de balast SREN 13242+A1
• Detaliul E – in caz de lucrari neprevazute in cazul in care drumul national DN 7

este afectat de lucrari se prevede urmatoarea structura rutiera:
• 4 cm strat de uzură din beton asfaltic B.A.16 - EB 16- rul 50/70 beton asfaltic
executat la cald, conf SREN 13108, AND 605
•
6 cm strat de legatura BAD 20– EB 20 – leg 50/70, beton asfaltic deschis cu
criblura, conf SREN 13108, AND 605
• 8 cm strat de baza ABPC 31.5 - EB 31.5 – baza 50/70, anrobat bituminous cu
pietris concasat strat de baza ABPC 31.5 - EB 31.5 – baz 50/70
Tehnologia de refacere a platformei drumului (parte carosabila si acostamente) precum si a trotuarului
cuprinde urmatoarele etape:
• se executa decopertarea zonelor în care se monteaza conductele, cu utilaje
adecvate sau manual, în functie de natura stratului de decopertat (strat asfaltic,
macadam, balast, pamânt, strat vegetal-spatiu verde);
• se executa sapatura, manual, în terenul natural, pentru transeea în care se pozeaza
conductele.
• realizarea umpluturilor cu materialul rezultat in urma sapaturilor efectuate;
• compactarea manuala a straturilor de umplutura;
• refacerea structurii rutiere initiale a zonei de pozare a conductelor;
3.11.7.6 Modul de refacere a zonelor afectate;
În cadrul lucrărilor, zonele afectate sunt situate în zona trotuarelor si rigolelor (acolo unde exista)
laterale drumului national. Terenul şi rigolele afectate vor fi refăcute la starea iniţială.
3.11.7.7 Pozare conducte de apa in paralel cu DJ 701B
Pe teritoriul comunei Tărtășești, in aliniament cu drumul judetean DJ 701B, intre km 1+670 si km

0+009 (1.661 km drum) se prevad conducte de apa potabila (artera si conducta de serviciu) astfel:
Strada/Sat Tip conducta De De De De De De De Lungime Bransamente Hidranti (H)
315mm 200mm 180mm 160mm 140mm 125mm 110mm [m] (buc) (buc)
SAT Tărtășești
DJ 701B tr.1 PEHD PE100 PN10 1,663.02 1,663.02 14
DJ 701B tr.2 PEHD PE100 PN10 155.78 155.78
DJ 701B tr.3 PEHD PE100 PN10 1,503.64 1,503.64 17
DJ 701B tr.4 PEHD PE100 PN10 8.46 8.46
DJ 701B tr.5 PEHD PE100 PN10 8.80 8.80
TOTAL DJ 701B PEHD PE100 PN10 155.78 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3,183.92 3,339.70 31 0
• intre km 0+009 si km 1+670, pe o lungime de 1.661 km, pe ambele parti ale

drumului judetean DJ 701B sunt prevazute conducte de apa PEHD de diametre
diferite De 315/110 mm (conducte L= 1663.0 + 1659.4 = 3,322.4 m), pe ambele
parti ale drumului judetean DJ 701B;
• aceste conducte de pe DJ 701B alimenteaza consumatorii si strazile de pe partile
corespunzatoare ale drumului judetean, si sunt legate intre ele prin subtraversari
ale DJ 701B pentru crearea inelelor de distributie;
• Inele pe DJ 701B intre km 0+009m-km 0+860m si km 0+860m-km1+670m – prin
pozarea conductei de apa potabila pe ambele parti ale drumului judetean DJ 701B;
Pe aliniamentul paralel cu drumul judetean DJ 701B conductele de apa potabila vor fi pozate pe zona
trotuarelor pietonale. In conditiile in care carosabilul are cca. 6.5 m (3.25 m pe fiecare sens),
conductele de apa sunt pozate la cca. 4.50-4.80 m fata de axul drumului judetean, pe trotuar, iar fata
de marginea carosabilului la o distanta de cca. 1-1.25m. Conductele sunt pozate pe zona de spatiu
verde langa caroasabil sau pe zona de spatiu verde cat mai aproape de limita de proprietate, pentru a
permite ulterior executia retelei de canalizare.
Conducta artera este considerata conducta de pe partea dreapta a drumului judetean (vedere dinspre
DN7), conducta prevazuta din polietilena de inalta densitate cu diametre mari De 315/110 mm.
Din aceste conducte (artera si serviciu) se face alimentarea cu apa potabila a strazilor laterale din DJ
701B.
Strazile ACTUALE care au acces in DJ 701B si pe care sunt prevazute conducte de apa (investitie
actuala si investitii viitoare) sunt urmatoarele:
STRAZI CARE SE RACORDEAZA LA RETEAUA DE PE DJ 701B
SAT Strada Pozitie km Stanga/Dreapta Conducta retea Conducta racord Investitie
DN 7 0+009 Dreapta PEID De 315 mm PEID De 200 mm actuala

Tărtășești DN 7 0+009 Stanga PEID De 110 mm PEID De 200 mm actuala
Drum spre GA 0+165 Dreapta PEID De 315 mm PEID De 315 mm actuala
Se va prevede cate un teu de racord si o vana de izolare Dn 100 mm la fiecare intersectie cu drumurile
laterale existente.
3.11.7.8 Subtraversari Drumul Judetean DJ 701B
Pe traseul reţelei de apă proiectate in comuna sunt prevăzute trei subtraversari ale drumului judetean
DJ 701B:
• COMUNA TĂRTĂȘEȘTI SUBTRAVERSARE DJ 701B NR.1 - KM 0+009
COMUNA TĂRTĂȘEȘTI SUBTRAVERSARE DJ 701B NR.2 - KM 0+860
• COMUNA TĂRTĂȘEȘTI SUBTRAVERSARE DJ 701B NR.3 - KM 1+670
La fiecare subtraversare a drumului judetean conducta de apa se va monta în conductă de protectie
OL Dn 219.1x7.9 mm sau Dn 323.9x7.9 mm.
Cele trei subtraversari se vor executa prin foraj orizontal dirijat, conform cu planurile de situaţie şi
profilele transversale desenate.

3.11.7.9 Executie Subtraversari Drumul Judetean DJ 701B

Subtraversarile de drum judetean prevazute sunt realizate cu conducte PEHD si se vor realiza conform
prevederilor STAS 9132/87 prin pozarea conductei proiectate în conductă de protecţie metalică din
ţeavă sudată elicoidal cu Ø 219.1x7.9 mm, Ø 323x7.9 mm (conform SR 11082 - Tevi din otel sudate
elicoidal pentru conducte petroliere, transport titei, gaze si apa). Excavarea şi montarea conductelor
se vor realiza prin foraje orizontale de la un capăt.
Acoperirea cu teren deasupra bolţii conductei, în axul drumului, este de minim 1,50 m, iar acoperirea
conductelor în dreptul rigolelor este mai mare de 80 cm. Panta tubului de protecţie este variabila,
minim 1.0 ‰ iar tubul de protecţie depăşeşte aliniamentul rigolelor cu peste 1 m unde este posibil.
La conducte s-au prevăzut în zona amonte (faţă de subtraversare) vane de izolare a subtraversarii,
funcţie de schema tehnologică, iar în zona aval a tubului de protecţie, un cămin de control al scăpărilor
de apă de la conductele de apa sub presiune (camin de observatie din PVC, Dn 425 mm).
Conducta de apa va rezema pe ţeava de protecţie prin intermediul unor suporţi de plastic prevăzuţi
pentru centrarea conductei.
La capetele tubului de protecţie s-au prevăzut dopuri de închidere, din argilă, pentru controlul
scurgerilor din conductele de apă.
La circa 100 cm de capătul aval al fiecărui tub de protecţie, la cota generatoarei inferioare, se va suda
câte o ţeavă Ø 60 mm racordată la o conductă PEID De 63 care face legătura între tubul de protecţie
şi căminul de control al scurgerilor de apă.
La cca. 10 m de tubul de protecţie, a fost prevăzut un cămin de control al scurgerilor de apă din
conducta de aducţiune spre reteaua de distributie. Acest cămin este realizat dintr-un cămin de PVC
tip cu diametrul Dn 425 mm. Apa eventual colectată în cămine este epuizată cu pompe mobile şi
deversată în rigolele alăturate.
După realizarea subtraversărilor se vor reface la starea iniţială partea din taluz şi rigolele care sunt
afectate de lucrările de subtraversare (acolo unde acestea exista).
Soluţiile de traversare a drumului Judetean DJ 701B respectă prevederile STAS 9132/87, iar poziţiile
de subtraversare alese au rezultat dintr-o încadrare cât mai bună a traseului conductelor între
obiectivele existente în zonă.
3.11.7.10 Execuţia lucrărilor
Lucrările de subtraversare a drumului judetean se vor executa de o întreprindere specializată în

execuţia lucrărilor de foraje orizontale dirijate şi vor respecta măsurile şi prevederile în vigoare
privind garantarea circulaţiei pe drumurile publice.
3.11.7.11 Refacerea structurii rutiere
Pentru refacerea integrala a suprafetelor afectate dupa desfacerea si realizarea transeelor pentru
pozarea conductelor proiectate, functie de situatia existenta pentru fiecare zona afectata s-au prevazut
mai multe structuri rutiere.
Conductele de distributie apa potabila sunt pozate pe ampriza trotuarelor in zona DN 7 si DJ 701B
sau pe zona trotuare, rigole sau acostamente în cazul drumurilor din pamant, macadam (balast) sau
asfalt. Pe zonele cu drumuri asfaltate, unde este necesar (daca transeea conductei afecteaza
carosabilul) se va executa decaparea stratului rutier.
Pe zonele cu drumuri asfaltate (DC, strazi locale, DE), unde este necesar (daca transeea
conductei afecteaza carosabilul) se va executa decaparea stratului rutier.
Pe zona drumurilor nationale si pe zona drumurilor judetene NU ESTE PREVAZUT
AFECTAREA CAROSABILULUI.
Pentru refacerea integrala a suprafetelor afectate dupa desfacerea si realizarea santului pentru pozarea
conductelor proiectate functie de situatia existenta, pentru fiecare zona afectata s-au prevazut
urmatoarele structuri conform situatiei existente:
Detaliul A – in aliniament cu drumul Judetean DJ 701B ( acostament si trotuar) se prevede

urmatoarea structura rutiera (va fi adaptata functie de situatia reala):
• 10 cm beton de ciment C35/45
• 5 cm nisip
Detaliul B – in zona racordurilor cu drumul Judetean DJ 701B a strazilor (zona cu imbracaminte
bituminoasa) pe care se doreste realizarea retelei cu apa se prevede urmatoarea structura rutiera:
• 4 cm strat de uzură din beton asfaltic B.A.16 sau BAPC 16 - EB 16- rul 50/70
beton asfaltic executat la cald, conf SREN 13108, AND 605
• 6 cm strat de legatura BAD 20, BADPC 20 – EB 20 – leg 50/70, beton asfaltic
deschis cu criblura, conf SREN 13108, AND 605
Detaliul C – in zona partii carosabile a drumurilor din macadam se prevede urmatoarea structura
rutiera:
• 10 cm strat de uzura din macadam SR 179
• 30 cm strat de fundatie din balast SREN 13242+A1
Detaliul D – in zona partii carosabile a drumurilor din balast se prevede urmatoarea structura rutiera:
• 30 cm strat de balast SREN 13242+A1
• Detaliul E – in caz de lucrari neprevazute in cazul in care drumul Judetean DJ
701B este afectat de lucrari se prevede urmatoarea structura rutiera:
• 4 cm strat de uzură din beton asfaltic B.A.16 - EB 16- rul 50/70 beton asfaltic
executat la cald, conf SREN 13108, AND 605
• 6 cm strat de legatura BAD 20– EB 20 – leg 50/70, beton asfaltic deschis cu
criblura, conf SREN 13108, AND 605
• 8 cm strat de baza ABPC 31.5 - EB 31.5 – baza 50/70, anrobat bituminous cu
pietris concasat strat de baza ABPC 31.5 - EB 31.5 – baz 50/70
Tehnologia de refacere a platformei drumului (parte carosabila si acostamente) precum si a trotuarului
cuprinde urmatoarele etape:
• se executa decopertarea zonelor în care se monteaza conductele, cu utilaje
adecvate sau manual, în functie de natura stratului de decopertat (strat asfaltic,
macadam, balast, pamânt, strat vegetal-spatiu verde);
• se executa sapatura, manual, în terenul natural, pentru transeea în care se pozeaza
conductele.
• realizarea umpluturilor cu materialul rezultat in urma sapaturilor efectuate;
• compactarea manuala a straturilor de umplutura;
• refacerea structurii rutiere initiale a zonei de pozare a conductelor;
3.11.7.12 Modul de refacere a zonelor afectate;

În cadrul lucrărilor, zonele afectate sunt situate în zona trotuarelor si rigolelor (acolo unde exista)
laterale drumului judetean. Terenul şi rigolele afectate vor fi refăcute la starea iniţială.
3.11.8 Solutii tehnice pentru reţeaua de distributie
3.11.8.1 Generalitati
Legea nr. 10/1995 a introdus obligativitatea realizării şi menţinerii, pe toată durata existenţei
construcţiei şi instalaţiei, a cerinţelor esenţiale de calitate.
Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnologice de producţie se stabilesc şi
se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.
Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga
durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe fundamentale aplicabile: a) rezistenţă
mecanică şi stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
Directiva 89/106 CEE:

În înțelesul prezentei directive, „produs pentru construcții” înseamnă orice produs care este fabricat
în vederea încorporării sale, în mod durabil, în lucrările de construcții, care se referă atât la clădiri,
cât și la lucrările publice.
REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL

CONSILIULUI
„produs pentru construcții” înseamnă orice produs sau set fabricat și introdus pe piață în scopul de a
fi încorporat în mod permanent în construcții sau părți ale acestora și a cărui performanță afectează
performanța construcțiilor în ceea ce privește cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor;
Directiva 89/106 CEE

CERINŢE ESENŢIALE
Produsele pentru construcții trebuie să permită construcția unor lucrări ținând cont de:
1. Rezistența mecanică ș stabilitatea
2. Siguranța în caz de incendiu
3. Igienă, sănătate și protecția mediului
4. Siguranța utilizării
5. Protecția față de zgomote
6. Economia de energie și izolarea termică
REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL

CONSILIULUI
CERINȚELE FUNDAMENTALE APLICABILE CONSTRUCȚIILOR Construcțiile trebuie să

corespundă, atât în ansamblu, cât și pe părți separate, utilizării preconizate, ținând seama mai ales de
sănătatea și siguranța persoanelor implicate de-a lungul întregului ciclu de viață al construcțiilor. în
condițiile unei întrețineri normale, construcțiile trebuie să îndeplinească aceste cerințe fundamentale
aplicabile construcțiilor pe o durată de utilizare rezonabilă din punct de vedere economic.
1. Rezistență mecanică și stabilitate
2. Securitatea la incendiu
3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător
4. Siguranță și accesibilitate în exploatare
5. Protecție împotriva zgomotului
6. Economie de energie și izolare termică
7. Utilizare sustenabilă a resurselor naturale
3.11.8.2 Rezistenta mecanică şi stabilitate

3.11.8.2.1 Rezistenta mecanica a instalatiilor
S-a asigurat rezistenta mecanica a elementelor instalatiei de distributie a apei la presiunea maxima ce
se poate produce in exploatare.
Din punct de vedere al exigentelor de functionare si comportare in timpul si dupa cutremur, sistemul
de alimentare cu apa, se incadreaza in clasa III de importanta (conform Normativ P10092). Ca parti
componente ale sistemului, si retelele proiectate (inclusiv elementele componente – camine din beton
conducte de protectie, suporti din beton prevazuti in camine, masive de ancoraj pentru conducte si
hidranti) in aceata etapa se incadreaza in clasa III de importanta.
Retelele proiectate sunt de joasa presiune, montate subteran in totalitate, conform cerintelelor din
teme de proiectare. Interventia echipelor de pompieri la stingerea incendiilor cu ajutorul apei, se va
face prin racordul direct al motopompelor sau masinilor de pompieri (autopompe).
In vederea obtinerii sigurantei necesare in exploatare si a unui raspuns seismic favorabil al retelelor
proiectate, acestea au fost amplasate cât mai departe de fundatiile cladirilor si restul gospodariilor de
conducte si canale subterane, respectând prevederile SR 8591-97 si STAS 9312-87.
Inchiderea retelelor proiectate (unde a fost posibil), ca bare in inel, va da posibilitatea asigurarii
continue a debitului de apa in retea, in timpul producerii unor avarii ( sau scoaterea din functiune) la
vane sau conducte pe bare alaturate.
Tinând seama de zona seismica de calcul in care se afla amplasata comuna, materialul folosit pentru
conducte, polietilena de inalta densitate PEHD PE100 PN10 SDR 17prezinta caracteristici bune din
punct de vedere al deformatiilor, acestea fiind prezentate in tabelele de mai jos. Modul de imbinare
al tevilor, prin sudura prin electrofuziune, sau cu flanse, prezinta o mai mare siguranta a rezistentei
in timp a imbinarilor, in conditii normale de functionare si pe timpul producerii unui eventual
cutremur.
Trecerea conductelor prin caminele de vane si prin conductele de protectie se face prin piese speciale
prevazute cu garnituri din cauciuc, astfel incât sa permita deplasarea axiala si unghiulara a
conductelor.
Vanele si echipamentele (contoare, debitmetre) din camine se monteaza pe suporti din beton,
executati astfel incât sa permita deplasarea in lungul axei conductei, pe timpul producerii unui
cutremur, si preiau greutatea si si fortele ce iau nastere in urma utilizarii lor.
Prinderea pe suporti a pieselor din camine se va face cu coliere metalice sudate pe placi metalice
ancorate in suportul de beton.
Din punct de vedere al incarcarilor seismice, retelele proiectate sunt autoportante (inclusiv portiunile
amplasate in camine sau in conducte de protectie, care sunt prinse si rezemate pe suporti, pentru
preluarea fortelor orizontale – autoportante pentru incarcarile gravitationale).
Datorita naturii terenului in care se amplaseaza retelele de apa, nu se pot folosi conducte metalice atit
din motive economice cit si tehnice.
In conformitate cu cerintele din tema s-a ales ca material pentru executarea retelelor conducta din
polietilena de inalta densitate PEHD PE100 PN10 SDR 17.
Conductele din PHDE au urmatoarele avantaje: rezistenta la coroziune, capacitate portanta redusa,
elasticitate marita.
Tabel 1
Dimensiunile conductelor cu PN 10 tip PE100 cu SDR 17
Diametrul exterior minim Grosimea peretelui conductei Diametrul interior
de (mm) e (mm) (mm)
63 3 57
90 5.4 79.2
110 6.6 96.8
125 7.4 110.2
140 8.3 123.4
160 9.5 141
180 10.7 158.6
200 11.9 176.2
225 13.4 198.2
280 16.6 246.8
315 18.7 277.6
Tabel 2
Raza de curbura minimala “ R “, pentru tevi PN 6
Diametru (mm) Raza de curbura minimala “ R “
63 20x63 mm
75 20x75 mm
90 20x90 mm
110 20x110 mm
180 20x180 mm
200 20x200 mm
NOTA : In cazul introducerii in teava de protectie valorile din Tabelul 2 pot fi reduse cu 50%.
3.11.8.2.2 Asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiei de distributie a apei la

suprapresiuni provocate de lovituri de berbec
Valoarea maxima a presiunii apei care nu produce ruperea sau deformarea permanenta a conductelor
din PEID este 10bar.
3.11.8.2.3 Asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiei de distributie a apei la

variatiile de temperatura ce se pot produce în exploatare
Coeficientul de dilatare liniara a conductelor din PEID este 0,02 mm/m si oC.
3.11.8.3 Securitate la incendiu

La dimensionarea retelelor s-a tinut seama si de debitul de apa necesar la stingerea incendiilor din
exterior.
Pentru interventia în caz de incendiu s-au prevazut hidranti de incendiu supraterani racordati la retele,
de la care se va putea interveni cu ajutorul pompelor mobile (retelele fiind de joasa presiune).
În conditii obisnuite polietilena este inflamabila. Sub efectul flacarii se aprinde, arde cu flacara mica,
slaba, se lichefiaza si curge. În timpul arderii, ca si în cazul hidrocarburilor, se produc CO, CO 2 si
apa, fara gaze corozive sau alte reziduuri periculoase.
Masurile de prevenire a incendiilor pe timpul manipularii materialelor din PHDE sunt prezentate în
Caietul de Sarcini General si nu sunt limitative.
3.11.8.4 Igienă, sănătate şi mediu înconjurător

Toate componentele (materiale si accesorii) retelelor prevazute în proiect, au avizul Ministerului
Sanatatii.
Pentru stabilirea conditiilor de potabilitate a apei, se vor preleva periodic pentru analize, probe de
apa din conducte.
Pentru a evita stagnarea apei în reteaua de distributie, se va asigura o panta minima de montaj a
conductelor de apa de 1%o în sens contrar curgerii apei iar pentru punctele cele mai joase s-au
prevazut armaturi pentru golire.
Conductele de apa se vor amplasa la 3 m distanta în plan orizontal fata de conductele de canalizare a
apelor uzate, sau,daca este cazul, cu 0,40 m deasupra celor de ape uzate.
• Sănătatea și siguranța ocupanților

- Studii recente au demonstrat că o clădire cu o bună calitate a mediului Interior poate reduce
frecvența bolilor respiratorii, a alerglilor, astmului bronșic, a slmptomelor de "clădire
bolnavă" șl pot mări performanțele ocupanților. Beneficiile financiare potențiale depășesc
costurile între 8 și 14 ori (Fiskand Rosenfeld, 1998).
- Sunt Importante:
• Folosirea de materiale fără emisii toxice (în speciali compuși organici volatili și formaldehidă)
• Ventilație corectă și eficientă
• Prevenirea condițiilor de dezvoltare a microbilor, fungilor, etc
3.11.8.5 Siguranta şi accesibilitate în exploatare

Verificarea periodica a presiunii din conducte, astfel încât sa nu depaseasca 6 bar.
S-au ales materiale cu suprafete si muchii care sa nu prezinte riscuri de accidentare, în contact cu
utilizatorii.
S-au prevazut camine de vizitare cu capace si trepte de acces.
Pentru asigurarea consumatorilor împotriva întreruperilor accidentale de furnizare a apei
dimensionarea conductelor s-a facut astfel încât sa se poata închide reteaua în inele.
Operarea și mentenanța construcției presupun:

- Materiale de construcție durabile
- Soluții tehnice care să ușureze mentenanța clădirii și a echipamentelor și instalațiilor
- Folosirea unor sisteme de management al clădirii (BMS)
- Folosirea de sisteme de măsurare și evaluare a performanțelor clădiri, cu posibilitatea de
ajustare a parametrilor de funcționare și de upgrade
3.11.8.6 Protectia împotriva zgomotului

Pentru limitarea zgomotului în instalatii, viteza maxima admisa a apei este 3 m/s.
3.11.8.7 Economie de energie şi izolare termică

Pentru mentinerea unei temperaturi cat mai constante si inlaturarea pericolului de inghet, conductele
montate suprateran vor fi izolate termic.
• Eficiența energetică presupune:
- Design pasiv al construcției, cu folosirea optimă a resurselor energetice locale pentru
iluminare, încălzire și ventilație
- Iluminare naturală
- Soluții de iluminat eficiente energetic
- O anvelopantă de calitate, bine izolată
- Folosirea unor sisteme eficiente și bine dimensionate de încălzire, ventilație și răcire
(HVAC)
- Minimizarea consumurilor de energie electrică
- Folosirea energiilor alternative (eoliană, solară - încălzire, răcire și pile fotovoltaice,
geotermală, etc)
- Managementul eficient al consumurilor energetice
3.11.8.8 Utilizare sustenabilă a resurselor naturale.

Construcțiile trebuie proiectate, executate și demolate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie
sustenabilă și să asigure în special următoarele:
(a) reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților
componente, după demolare;
(b) durabilitatea construcțiilor; (c) utilizarea la construcții a unor materii prime
și secundare compatibile cu mediul.
• Situl sustenabil presupune:

- Reducerea costurilor de transport prin conectivitate cu mijloacele de transport în comun și
prin facilitarea modalităților de transport alternative
- Protecția și menținerea peisajului și a cadrului natural
- Reciclarea materialelor de construcție
- Limitarea impactului asupra mediului și măsuri împotriva poluării
• Eficiența în folosirea materialelor presupune:

- Selectarea materialelor de construcție sustenabile
- Folosirea planningului dimensional și a altor strategii de folosire eficientă a materialelor
- Refolosirea și reciclarea construcțiilor și a materialelor rezultate din demolări
- Planificarea și managementul eficient al materialelor în procesele de demontare, demolare și
construcție
- Folosirea unui design care să permită colectarea și reciclarea eficientă a deșeurilor și
implementarea de programe care să limiteze generarea de deșeuri solide
- Analiza ciclului de viață al construcției încă din faza de proiectare, pentru limitarea producerii
de deșeuri la finele perioadei de viață a acesteia
• Eficiența în folosirea apei presupune:

- Implementarea unor programe de refolosire și reciclare a apelor pluviatile și a apelor gri pentru
irigații și pentru folosirea la toalete
- Minimizarea consumurilor de apă (toalete cu consum mic, limitarea consumurilor în zonele
de folosință publică, etc)
- Contorizare diferențiată a consumurilor
- Folosirea unor sisteme eficente de irigații (irigații "în picătură", folosirea unor automatizări
specifice, folosirea de plante cu necesar mic de apă, etc)
3.11.9 Tehnologia de executie a lucrarilor
3.11.9.1 Transportul si depozitarea conductelor

Transportul si depozitarea conductelor si accesoriilor se va face în conformitate cu cerintele
furnizorilor si respectând Normele Generale de Protectia Muncii.
3.11.9.2 Lucrari de terasamente

Lucrarile de terasamente pentru executarea transeelor sunt urmatoarele:
- se executa decopertarea zonelor în care se monteaza conductele, cu utilaje adecvate sau
manual, în functie de natura stratului de decopertat (strat asfaltic, macadam, pamânt, strat
vegetal-spatiu verde);
- se executa sapatura, manual, în terenul natural, pentru transeea în care se pozeaza conductele.
Transeele pentru pozarea conductelor se executa fara sprijiniri pâna la adâncimea de 0,75 -
1,25 m de la suprafata terenului si cu sprijiniri mai jos.
Latimea transeei va fi de minim 0,80 m.
Baza transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata lungimea sa.
Conductele se vor monta întotdeauna sub adâncimea de înghet (h=0.90-1.00 m). Tuburile
din PE se îmbina prin sudura sau cu flanse.
3.11.9.3 Montajul conductelor si accesoriilor

La montajul conductelor si accesoriilor se vor avea în vedere urmatoarele:
- verificarea în vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute în timpul manipularilor;
- coborârea în transee a conductelor si accesoriilor cu mijloace adecvate, pentru a fi ferite de
lovituri sau deteriorari ale suprafetelor exterioare si interioare; - panta de montaj a
conductelor este de 1%o.
- la amplasarea conductelor de apa se va tine seama de distantele minime între acestea si alte
conducte si instalatii, conform STAS 8591/1.
- schimbarile de directie de pe traseul retelelor se vor realiza prin montarea de coturi
preuzinate;
- la schimbari de directie se pot prevedea masive de ancoraj;
- armaturile din camine se sprijina pe masive de rezemare;
- la trecerea conductelor prin peretii caminelor se prevad piese de etansare împotriva
infiltratiilor;
- la subtraversarea drumurilor, retelele se monteaza în conducte de protectie metalice, conform
STAS 9213.
3.11.9.4 Realizarea umpluturilor
Dupa terminarea montajului conductelor, se verifica conductele si toate elementele acestora, în
vederea depistarii eventualelor defectiuni survenite în timpul montajului si remedierii lor, dupa care
se poate trece la realizarea umpluturilor.
Materialul rezultat din sapatura se poate folosi, de regula pentru realizarea umpluturilor atât în zona
de protectie a conductei,cât si pentru restul umpluturilor;
Realizarea umpluturilor se face conform reglementarilor tehnice specifice pentru conductele din
polietilena:
- compactarea straturilor de umplutura se face manual;
- zonele de îmbinare a tevilor se lasa libere pâna la efectuarea probei de presiune;
- dupa efectuarea probei se realizeaza umplutura si în zonele de îmbinare, exact în aceleasi
conditii cu cele de la restul umpluturilor de pe traseu;
- în partea finala a zonei de pozare a conductelor se amplaseaza si elementele de marcare a
conductelor conform STAS 9570/1;
- se va reface suprafata drumurilor sau a solului vegetal;
- pentru conductele pozate sub zone carosabile, pâna la realizarea îmbracamintii definitive
(dupa ce se verifica gradul de compactare al umpluturii), se executa o îmbracaminte
provizorie din materiale bituminoase sau pavaje;
- capacele caminelor se pozeaza la nivelul îmbracamintii definitive;
- pe toata durata executiei lucrarilor, în lungul conductelor se asigura o zona de lucru si o zona
de protectie (latimea zonei de protectie= 6 m).
3.11.9.5 Proba de presiune

Înainte de darea în functiune a retelelor de apa acestea vor fi supuse probei de presiune, conform
specificatiei producatorului materialului, dupa o spalare prealabila.
Lungimea tronsoanelor de proba este de maximum 500 m.
Umplerea conductelor cu apa potabila se începe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de proba
si numai dupa montarea dispozitivelor de aerisire.
Conductele de polietilena se mentin sub presiunea de proba timp de 2 h.
Presiunea de proba este 1,5 Pn.
Dupa proba de presiune se procedeaza la spalarea si dezinfectarea conductelor:
- spalarea se face de catre constructor, cu apa potabila, pe tronsoane de 100-500m
- dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronsoane separate de restul retelei
- dezinfectarea se face cu solutie de clor, care asigura în retea 25-30 mg clor activ la 1 l apa.
Solutia se mentine în retea 24 h, dupa care se elimina prin robinetele de golire (daca apa se
evacueaza în reteaua de canalizare, se iau masuri de neutralizare a clorului) si se procedeaza
la o noua spalare cu apa potabila.
- dupa terminarea spalarii se efectueaza analizele fizico- chimice si bacteriologice ale apei
potabile din conducte.
3.11.10 Date privind recepţia lucrărilor, efectuarea probelor şi punerea în funcţiune a conductelor
3.11.10.1 Prevederi legislative privind receptia lucrarilor

Recepţia se realizează în conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii si in
conformitate cu Regulamentului privind recepţia construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare.
Recepţia reprezintă acţiunea prin care Investitorul acceptă şi preia lucrările executate, în scopul de a
începe exploatarea lor, certificând faptul că Antreprenorul şi-a indeplinit obligaţiile în conformitate
cu contractul şi cu documentaţia de execuţie.
Recepţia construcţiilor constituie o componentă a sistemului calităţii şi reprezintă un proces complex
prin care se certifică, în condiţiile legii, finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcţii noi
sau a unor intervenţii la construcţii existente, cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile şi în
conformitate cu prevederile autorizaţiei de construire/desfiinţare, precum şi ale documentelor
prevăzute în cartea tehnică a construcţiei.
La data de 30 mai 2017, în Monitorul Oficial al României a fost publicată H.G. nr. 343/2017 prin care
Guvernul a adoptat modificarea H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a
lucrărilor de construcţii şi instalații aferente acestora și care va intra în vigoare la data de 29 iulie
2017.
Modificările aduse regulamentului nu se aplică construcţiilor pentru care recepţia la terminarea
lucrărilor, respectiv recepţia finală, se află în desfăşurare la data intrării în vigoare a HG nr.
343/2017.
Prin excepție, în cazul în care recepţia la terminarea lucrărilor a fost efectuată anterior datei de
29.07.2017, iar comisia de recepţie a recomandat admiterea recepţiei cu obiecţii, vor fi considerate
neconformităţi în sensul noului regulament acele obiecţii neremediate în termenele convenite.
În acest caz, recepţia finală se va realiza potrivit noului regulament, iar neconformităţile
neremediate vor determina suspendarea procesului de recepţie finală. I. Componența și
funcționarea comisiei de recepție la terminarea lucrărilor
Ca regulă generală, comisia de recepție la terminarea lucrărilor este formată din 3 până la 5
membri, în funcție de categoria şi clasa de importanță a construcțiilor.
În ceea ce privește componența comisiei, sub imperiul vechii reglementări, exista o neconcordanță
referitoare la membrul comisiei de recepție numit de autoritatea administrației publice. Aceasta deriva
din faptul că, în timp ce H.G. nr. 273/1994 prevedea că face parte din comisia de recepție, un
reprezentant al administrației publice locale pe teritoriul căreia este situată construcția, potrivit Legii
nr. 50/1991 „Recepția la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului
administrației publice, desemnat de emitentul autorizației de construire.”
Noua reglementare corelează prevederile celor două acte normative menționate stabilind că va face
parte din comisia de recepție reprezentantul administrației publice numit de autoritatea emitentă
a autorizației de construire/desființare.
Potrivit articolului 11 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 273/1994 în forma modificată, specialiștii angajați
de investitor în vederea participării la recepție trebuie să fie diferiți de cei implicați în
proiectarea/execuția obiectivului de investiții. În plus, spre deosebire de forma anterioară, noul
regulament prevede în mod expres la art. 11 alin. (4) că dirigintele de șantier autorizat nu face
parte din componența comisiei de recepție.
De asemenea, este reglementat în mod expres un drept de veto al reprezentanților autorității
administrației publice competente care a emis autorizația de construire/desființare, dar și al
reprezentanților I.S.C., direcțiilor județene pentru cultură/Direcției pentru Cultură a Municipiului
București sau al inspectoratelor județene pentru situații de urgență. Prin urmare, în cazul în care
oricare dintre membrii comisiei de recepție anterior menționați vor propune respingerea recepției,
aceasta nu va putea fi admisă.
Reprezentanți ISC
Componența de bază a comisiei de recepție la terminarea lucrărilor se va completa obligatoriu cu un
reprezentant ISC pentru obiective de investiții, indiferent de sursa de finanțare, care constau în
realizarea de construcții noi încadrate nu numai în categoria de importanță A – „excepțională”, B
– „deosebită”, dar și în cazul clădirilor de categorie C – „normală”, precum și în cazul lucrărilor
de intervenție la aceste categorii de construcții.
De asemenea, prezența reprezentantului ISC în comisia de recepție este obligatorie pentru obiective
de investiții de interes public sau social finanțate total sau parțial din fonduri publice, care constau în
realizarea de construcții noi încadrate în categoria de importanță D – „redusă”, precum și în cazul
Reprezentanți ISU
Prezența reprezentanților ISU în comisia de recepție este obligatorie pentru categoriile de construcții
menționate în Legea nr. 307/2006 privind apărarea contra incendiilor.
Reprezentanți desemnați de direcțiile județene pentru cultură
În cazul lucrărilor la construcțiile nominalizate în lista monumentelor istorice, din comisia de recepție
trebuie să facă parte în mod obligatoriu un reprezentant desemnat de către direcțiile județene pentru
cultură/Direcția pentru Cultură a Municipiului București.
Reprezentanți desemnați de către ordonatorii principali de credite bugetare
Asemănător vechii reglementări, în cazul obiectivelor de investiţii care constau în realizarea de
construcţii noi încadrate în categoria de importanță A –„excepțională” sau B – „deosebită”, respectiv
în lucrări de intervenții la aceste categorii de construcţii, finanțate total sau parțial din fonduri publice
şi pentru care aprobarea documentațiilor tehnico-economice este de competența Guvernului, din
comisia de recepție trebuie să facă parte în mod obligatoriu un reprezentant desemnat de către
ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are calitatea de investitor și nu se subrogă acestei
calități.
II. Realizarea recepției pentru părți/obiecte/sectoare din/de construcție și a recepției parțiale
O modificare oportună adusă de noul regulament, care va produce cu siguranță un efect pozitiv asupra
derulării investițiilor, o reprezintă posibilitatea prevăzută de art. 4, de realizare a recepției „pentru
părți/obiecte/sectoare din/de construcție (…) dacă acestea sunt distincte / independente din punct de
vedere fizic și funcțional” pentru care se vor putea încheia proces verbal de recepție la terminarea
lucrărilor și proces verbal de recepție finală.
- potrivit art.4 din anexa la prezentul act normativ şi în conformitate cu prevederile art. 37 alin.
(3) din Legea nr. 7/1996, recepţia la terminarea lucrărilor şi, respectiv, recepţia finală pot fi realizate
şi pentru părţi/obiecte/sectoare din/de construcţie, dacă acestea sunt distincte/independente din punct
de vedere fizic şi funcţional. Procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcţiei
serveşte şi la înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiilor pe stadii de execuţie în cartea
funciară;
De asemenea, este prevăzută posibilitatea investitorului de a prelua de la executant o parte din
construcție într-un anumit stadiu fizic de execuție, caz în care între investitor şi executant se va încheia
un proces-verbal de recepție parțială, al cărui model se regăsește în anexa nr. 1 și care se identifică
cu procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcției, în sensul Legii cadastrului şi a
publicității imobiliare nr. 7/1996. În plus, noua reglementare definește în art. 6 lit. d) procesul-verbal
de recepție parțială ca fiind actul „prin care se atestă stadiul fizic de execuţie a construcţiei, în scopul
înscrierii dreptului de proprietate asupra acesteia în cartea funciară”.
- Regulamentul prevăzut în anexa la prezentul act normativ prevede, la art. 7 şi art. 8,
posibilitatea ca investitorul să decidă, motivat, preluarea de la executant a unei părţi din construcție
într-un anumit stadiu fizic de execuţie. În acest caz, între investitor şi executant se încheie un proces-
verbal de recepţie parţială, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (21) din Legea nr. 50/1991.
În procesul-verbal de recepţie parţială se consemnează, în mod obligatoriu, după caz: starea părţii de
construcţie în cauză, viciile constatate rezultate în urma execuţiei necorespunzătoare pentru care au
fost dispuse măsuri şi termene în vederea remedierii acestora, măsurile de conservare a lucrărilor
executate.
III. Activitatea comisiei de recepție la terminarea lucrărilor
Prevederile noului regulament preiau dispozițiile art. 44 din Ordinul nr. 1496/2011 pentru aprobarea
Procedurii de autorizare a diriginților de șantier referitoare la atribuțiile dirigintelui la recepția la
terminarea lucrărilor. Conform art. 11 alin. (3) din noul Regulament, dirigintele de șantier autorizat
va asigura secretariatul comisiei de recepție la terminarea lucrărilor și va întocmi, în numele
investitorului, documentele de recepție la terminarea lucrărilor.
Privitor la modul de funcționare a comisiei de recepție la terminarea lucrărilor, Regulamentul
menționează în mod expres examinarea de către comisie a existenței certificatului de performanță
energetică, a referatelor pe specialități întocmite de proiectant și dirigintele de șantier cu privire
la modul în care a fost executată lucrarea, precum și a procesului-verbal de recepție parțială, după
caz.
IV. Admiterea, respingerea sau suspendarea recepției la terminarea lucrărilor
- se prevede că recepţia construcţiilor reprezintă etapa care se finalizează cu admiterea sau respingerea
recepţiei la terminarea lucrărilor de către investitor; în acest sens se definesc şi sintagmele „data de
începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”;
Potrivit noului regulament, comisia de recepție la terminarea lucrărilor nu mai are posibilitatea de a
amâna recepția la terminarea lucrărilor. Aceasta poate decide admiterea, respingerea sau
suspendarea recepției.
Suspendarea recepției la terminarea lucrărilor
Suspendarea recepției la terminarea lucrărilor intervine în cazuri precum existența unor
neconformităţi de natură să afecteze utilizarea construcţiei, existenţa unor suspiciuni rezonabile cu
privire la calitatea lucrărilor, ori existența unor lucrări realizate necorespunzător, ori a unor vicii a
căror remediere este de durată și strict necesară.
Comisia de recepție va încheia un proces-verbal de suspendare în care va consemna atât măsurile
recomandate în scopul remedierii, cât şi termenul de remediere, care nu poate depăși 90 de zile de la
data încheierii procesului-verbal, cu excepția cazului în care condițiile climatice sau alți factori
independenți de voința părților determină imposibilitatea remedierii, când executantul va putea
solicita decalarea termenului de remediere cu până la 90 de zile.
Respingerea recepției
Sub imperiul vechii reglementări în materie, comisia de recepție recomanda respingerea recepțieiîn
cazul în care erau constatate vicii care nu puteau fi înlăturate şi care prin natura lor implicau
nerealizarea uneia sau a mai multor cerințe fundamentale, caz în care se impuneau expertize,
reproiectări, refaceri de lucrări şi altele.
Cazul constatării unor astfel de vicii este preluat și în noul regulament ca situație în care se impune
respingerea recepției. De asemenea, recepția la terminarea lucrărilor va fi respinsă și în situații precum
imposibilitatea comisiei de a examina nemijlocit construcția, nerealizarea măsurilor prevăzute în
avizul de securitate la incendiu, ori nerespectarea autorizației de construire.
Aprobarea deciziei comisiei de recepție la terminarea lucrărilor de către investitor
Investitorul va aproba în termen de 3 zile de la luarea deciziei de către comisie, admiterea sau
respingerea recepției şi va semna procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Data finalizării
recepției la terminarea lucrărilor este data semnării de către investitor a procesuluiverbal de recepție
la terminarea lucrărilor. Spre deosebire de vechea reglementare, care prevedea un termen de 20 de
zile pentru contestarea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, noul regulament nu mai
prevede niciun termen în care executantul poate contesta acest proces-verbal de recepție.
Potrivit noii reglementări, investitorul are la dispoziție un termen de 5 zile de la data finalizării
recepției pentru a comunica procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor proprietarului,
executantului, proiectantului, autorității emitente a autorizației de construire/desființare,
Inspectoratului de Stat în Construcţii, precum și tuturor factorilor implicați în etapa de recepție la
terminarea lucrărilor, care au semnat procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
V. Recepția finală
Recepția finală va fi convocată de către proprietar în termen de maxim 10 zile de la expirarea
perioadei de garanție. Comisia de recepție va fi compusă dintr-un reprezentant desemnat de către
proprietar, un reprezentant desemnat de către investitor, precum și din 1-3 specialiști în domeniul
lucrărilor de construcţii supuse recepției, în funcție de categoria şi clasa de importanță a construcțiilor,
desemnați de proprietar, alții decât cei implicați în proiectarea/execuţia obiectivului de investiţii.
Prin urmare, din componența comisiei de recepție finală nu vor face parte reprezentanții
desemnați de autoritatea emitentă a autorizației de construire/desființare și nici cei ai
instituțiilor prevăzute la art. 11 alin. (2) din regulament (ISU, ISC, direcțiile pentru cultură etc).
Executantul şi proiectantul lucrărilor de construcţii sunt prezenți în mod obligatoriu în calitate de
invitați la recepția finală.
Utilizarea construcției a cărei recepție finală a fost respinsă din cauza neîndeplinirii condițiilor
privind cerința fundamentală rezistență mecanică şi stabilitate este interzisă până la finalizarea
remedierilor de către executant. Anterior interdicția utilizării construcției nu era condiționată de
motivul respingerii recepției finale.
etape:
părţi/obiecte/sectoare din/de construcţie, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, dacă acestea
sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcţional.
la terminarea lucrărilor, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament preluării construcţiei de către
proprietar şi obţinerii de către acesta a autorizaţiilor necesare utilizării construcţiei, potrivit legii. Prin
admiterea recepţiei se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu
prevederile contractului de lucrări/de execuţie, ale documentaţiei privind proiectarea, ale autorizaţiei
de construire/desfiinţare, precum şi ale documentatei privind execuţia.
3.11.10.2 Prevederi privind activitati de testare a lucrarilor

După instalare, conductele va fi testată prin probe de presiune hidraulică pe secţiuni, în funcţie de
amplasament. În general se verifică sectiuni între 500 şi 2000 m.
Secţiunile vor fi izolate şi fixate pentru a preveni mişcarea datorită reacoperirii.
Îmbinările vor fi lăsate la vedere pentru a uşura verificarea existenţei eventualelor scurgeri.
Modalitatea standard de testare a conductelor pentru apă, fabricate din alte materiale, nu e valabilă şi
în cazul conductelor de PE din cauza relaxării tensiunii, caracteristică acestui tip de material.
Conductele vor fi testate la 1,5(presiunea de lucru); prin urmare conductele PN6 vor fi testate la 9
bar, iar conductele PN10 vor fi testate la 15 bar.
Procedura de testare începe prin ridicarea şi menţinerea presiunii de testare timp de 30 de minute,
prin pompare aditionala, pentru a susţine destinderea conductei PE. Prin deschiderea supapei de
control se reduce presiunea la valoarea nominală, înainte de reînchiderea supapei. “Revenirea”
presiunii din conductă este semnul unei conducte corespunzătoare. Dacă în cursul acestei perioade
există o cădere de presiune, aceasta indică o scurgere pe acea secţiune.
Este de preferat ca fitingurile mecanice să fie verificate înainte de inspecţia vizuală a îmbinărilor
sudate. Orice defect al instalaţiei pus în evidentă de către test va trebui, evident, remediat, iar testul
va fi repetat după ce se va acorda un timp pentru stabilizarea conductei.
După un test satisfăcător, secţiunea de conductă nu va mai fi supusă unor operaţiuni de sudare,
deformare la rece sau la cald.
După efectuarea probelor se trece la umplerea tranşeei.
Se vor întocmi procese verbale semnate obligatoriu de beneficiar pentru următoarele lucrări:
- predarea amplasamentului (trasarea);
- adâncimea efectivă a tranşeii;
- proba de etanşeitate; - execuţia umpluturilor; - refacerea carosabilului.
In acest caz se va incheia un proces verbal de predare – primire intre executant si Beneficiar, in care
se va consemna starea partii de lucrare in cauza, masurile de conservare, precum si cele de protectie
reciproca a desfasurarii activitatii celor doua parti.
Toate riscurile si pericolele pentru partea preluata trec temporar asupra beneficiarului cu exceptia
viciilor ascunse si a celor care decurg dintr-o executie necorespunzatoare.
Pentru beneficiar, perioada de garanţie începe de la terminarea lucrărilor.
Branşarea consumatorilor se va face cu avizul Unitatii de Exploatare în condiţiile impuse de aceasta
şi nu face obiectul prezentului proiect.
La recepţia finală beneficiarul va solicita Contractantului (Constructorului) lucrărilor cartea tehnică
a lucrării în care va fi explicitată execuţia lucrării cu cea mai mare precizie.
3.11.11Conditii de exploatare
3.11.11.1 Controlul si verificarea

Exploatarea retelelor exterioare de apa rece potabila se face în conformitate cu prevederile
Normativului I 9-2015-Comasat-, astfel:
Controlul si verificarea retelelor de apa montate în sol se face lunar prin parcurgerea traseului
conductei si observarea:
- starii umpluturilor pe traseu:
- starii umpluturilor în jurul caminelor si a hidrantilor;
- baltirii sau depozitarii de materiale pe traseul retelei sau pe camine;
- starii caminelor (starea generala a constructiei, starea capacului, a treptelor de acces si a
vanelor, precum si existenta apei în camin).
Rezultatul controlului si verificarii, precum si propunerile de remedieri se trec într-un proces verbal
de constatare.
3.11.11.2 Revizia
Revizia retelelor se face de doua ori pe an (înainte si dupa perioada de înghet).
Revizia se face parcurgând traseul retelelor pentru a constata starea retelei si a constructiilor aferente,
precum si usurinta de manevrare a vanelor, functionarea hidrantilor si armaturilor de golire.
3.11.11.3 Reparatii curente

Reparatiile curente constau în remedierea defectiunilor constatate cu ocazia verificarilor si reviziilor.
3.11.11.4 Reparatii capitale
Reparatiile capitale se planifica functie de starea generala a retelelor si constau în înlocuirea unor
portiuni de retea sau/si a unor accesorii care au suferit deteriorari avansate.
-Reparatii accidentale
Reparatiile accidentale se fac ori de câte ori apare o defectiune sau avarie în retea.
3.11.11.5 Exploatarea hidrantilor exteriori racordati direct la retelele de apa potabila

Hidrantii de incendiu exteriori vor fi mentinuti în permanenta în stare de functionare.
În acest scop se verifica periodic:
- modul de manevrare a robinetilor, urmarindu-se ca deschiderea, respectiv închiderea, sa se
faca usor si complet;
- accesul la hidranti sa fie permanent liber, în acest scop nu se vor depozita materiale în fata
hidrantilor sau pe hidranti;
- se verifica starea tehnica a cutiilor de protectie, înlocuindu-se cele deteriorate datorita
circulatiei autovehiculelor sau a unor interventii necorespunzatoare;
- gradul de etanseitate a garniturilor pentru a evita înghetarea apei în hidrant pe timpul iernii;
- existenta indicatoarelor de marcare a hidrantilor;
- de pe hidrantii amplasati în spatiile verzi se va înlatura pamântul si iarba, astfel încât pozitia
lor sa fie usor de identificat în orice moment. În acelasi scop, pe timpul iernii, dupa fiecare
ninsoare, se va înlatura zapada de pe cutiile hidrantilor.
4 PLAN DE MANAGEMENT SI REDUCERE A IMPACTULUI NEGATIV ASUPRA
MEDIULUI SI ASUPRA SANATATII PUBLICE
4.1 Generalităţi
Prezentul Plan de Management stabileşte condiţiile privind protecţia mediului ce trebuiesc respectate,
(în acord cu prevederile Uniunii Europene) în conformitate cu legislaţia naţionala care transpune
aquis-ul comunitar:
- O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu
modificările si completările ulterioare;
- Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare;
- HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substanţelor si
preparatelor chimice periculoase, cu modificările ulterioare;
- H G. nr. 188/2002 privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu
modificările si completările ulterioare (H.G. nr. 352/2005 si H.G. nr. 210/2007);
- HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuărilor, emisiilor
si pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările si completările ulterioare;
- OM 161/2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa in vederea stabilirii stării
ecologice a corpurilor de apa;
- Ordin nr. 344/708 din 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului
în special al solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, cu modificările
si completările ulterioare (OM 27/2007)
- H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul
României;
- H.G. nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul;
- Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
- Ordonanţa de Urgenta 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, aprobata prin Legea nr. 49/2011.
- Ordinul 19/2010 al Ministrului Mediului si Pădurilor pentru aprobarea Ghidului
metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potenţiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
La execuţia lucrărilor se vor lua măsurile necesare pentru diminuarea şi reducerea impactului negativ
asupra mediului înconjurător. Astfel :
- Materialele rezultate în urma excavaţiilor şi a săpăturilor manuale la obiectivul investiţiei,
vor fi încărcate în auto şi transportate la locurile de depozitare stabilite împreună cu
beneficiarul şi consultantul investiţiei ;
- Grupurile sanitare de pe amplasamentul lucrărilor vor fi dotate cu WC – uri ecologice.
Realizarea lucrărilor prevăzute în prezenta documentaţie se face cu respectarea principiilor ce asigură

protecţia mediului. Soluţia tehnică propusă asigură:
- utilizarea de materii prime şi materiale de construcţie care nu afectează mediul
înconjurător, se depozitează şi manipulează uşor fără a emite nici un fel de noxe în factorii
de mediu.
- întreaga gamă de materiale ce urmează a se utiliza va avea certificate de calitate în
concordanţă cu normele europene sau româneşti, în vigoare la această dată.
- aprovizionarea, depozitarea şi manipularea materialelor se va face conform prevederilor
din caietul de sarcini;
- deşeurile rezultate se pot colecta uşor şi nu sunt periculoase (material lemnos, betoane,
piatră etc.).
Pe perioada execuţiei se vor avea în vedere următoarele:
- şantierul va fi semnalizat şi păstrat îngrijit şi curat pe toată perioada de execuţie a
lucrărilor. Impactul advers al proiectului se presupune că se va limita la probleme legate
de perioadele de execuţie a lucrărilor de construcţii. Deoarece lucrările se presupune că
vor fi semnificative, acest fapt ar putea cauza disfuncţionalităţi însemnate în operaţiunile
cotidiene ale localnicilor. Aceste aspecte se vor înregistra pe termen scurt şi pot fi cu
uşurinţă contracarate sau prevenite prin metode adecvate de construcţie şi un management
al traficului potrivit, inclusiv notificarea, în timp util, a populaţiei susceptibilă a fi afectată
de lucrări.
Sursele de poluare a mediului identificate în faza de execuţie a lucrărilor de construcţii prevăzute în
prezenta investitie, pot fi următoarele:
• praf, datorat manipulării solului de către utilaje;
• zgomot, rezultat al funcţionării utilajelor şi echipamentelor necesare;
• perturbarea temporară a peisajului localităţi;
• deşeuri, rezultate din procesul tehnologic şi cel de manipulare a materialelor.
La realizarea lucrărilor de construcţii propuse în prezentul proiect, se recomandă, următoarele măsuri

menite să reducă la minimum poluarea mediului:
• utilizarea de materiale şi tehnologii moderne, cu performanţe ridicate, uşor de
manipulat şi aplicat, care să nu aibă influenţe negative asupra factorilor de mediu;
• organizare de şantier să ocupe o suprafaţă de teren cât mai redusă;
• efectuarea unor lucrări de refacere a mediului natural şi antropic, în cazul în care a fost afectat
prin lucrările de construcţii (ex. stabilizarea solului, replantarea vegetaţiei în zonele cu lucrări,
înlocuirea arborilor distruşi şi a structurilor de delimitare a amplasamentelor); • stocarea şi
evacuarea atentă a materialelor de construcţii periculoase din punct de vedere al siguranţei
factorilor de mediu, precum şi a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor de construcţii;
• pentru evitarea poluării aerului cu praf şi vapori pe durata lucrărilor de construcţie se
recomandă controlul acestora cu apă sau cu alte mijloace;
• în cadrul proiectului tehnic la toate articolele de lucrări ce au implicaţii asupra mediului se
vor prevedea măsuri de readucere a terenului înconjurător la starea iniţială, sau chiar corecţii
care să diminueze impactul negativ asupra mediului.
Construcţiile sunt proiectate conform cerinţelor prevăzute de Legea 10/1995 privind calitatea în
construcţii, fiind asigurate condiţiile de:
- rezistenţă şi stabilitate;
- siguranţă în exploatare;
- siguranţă la foc;
- igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului; - protecţia împotriva
zgomotului.
Echipamentele şi materialele propuse pentru realizarea investitiei sunt produse în U.E., având
caracteristici performante care asigură funcţionarea tuturor construcţiilor la parametri de calitate
acceptaţi prin normele europene. Procesele tehnologice sunt automatizate şi monitorizate permanent,
cunoscându-se parametri de funcţionare.
Evaluarea impactului proiectului asupra mediului a avut la bază următoarele:
• analiza se face atât pentru perioada de execuţie cât şi pentru perioada de exploatare;
• se au în vedere toţi factorii de mediu: apă, aer, sol, floră, faună, comunitate umană, fond
construit etc.;
• se are în vedere, în baza unor experienţe similare, intensitatea poluării şi durata de manifestare
a fenomenului poluator pe perioada de execuţie a lucrărilor.
4.2 Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice

Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect menţinerea şi
ameliorarea calităţii naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului,
sănătăţii umane şi bunurilor materiale.
Proiectarea lucrărilor de infrastructură se va face astfel încât contaminarea potenţială a cursurilor de
apă, lacurilor, pânzei freatice, să fie evitată.
Pentru protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice nu sunt prevăzute programe sau măsuri speciale
pentru protecţia ecosistemelor, a biodiversităţii şi pentru ocrotirea naturii.
4.3 Protecţia atmosferei

Prin protecţia atmosferei se urmăreşte prevenirea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii
acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi a
bunurilor materiale.
Pe perioada de proiectare-execuţie-întreţinere se vor respecta următoarele obligaţii în domeniu:
protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a
poluanţilor atmosferici;
soluţii proiectate care să confere performanţe tehnologice în scopul reducerii emisiilor

poluante
4.4 Protecţia solului,subsolului şi a ecosistemelor terestre
Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire,

conservare, organizare şi amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru proiectarea lucrărilor de
construcţii. La execuţia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau
în timp.
4.5 Protecţia siturilor arheologice şi istorice
Nu este cazul de a prevedea măsuri pentru a se asigura protecţie adecvată a acestora, întrucât traseul
nu traversează astfel de situri.
4.6 Protecţia mediului uman, a aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public NU
sunt afectate construcţiile şi aşezările umane din vecinătate.
Prin natura şi structura fluxurilor tehnologice de producţie desfăşurate în cadrul perimetrului ocupat
de investiţie, nu se întrevăd efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei. De asemenea, în
timpul procedeelor tehnologice nu sunt manipulate substanţe toxice sau periculoase, iar maşinile,
utilajele care vor realiza investiţia nu prezintă vreun risc semnificativ de producere de accidente
majore sau avarii în exploatare.
4.7 Lucrări de reconstrucţie ecologică

Lucrarea şi apoi utilizarea investiţiei nu presupune deteriorarea mediului înconjurător, deci nu se pune
problema realizării unor lucrări speciale de reconstrucţie ecologică.
4.8 Prevederi pentru monitorizarea impactului asupra mediului şi asupra sănătăţii publice
Monitorizarea factorului de mediu apa va fi monitorizat în activitatea curentă de construcţie şi
postconstrucţie şi va urmări: traseele spre emisar a apelor pluviale colecate în reţeaua drumului,
precum şi comportarea în timp a acestor lucrări în vederea preîntâmpinării poluării apelor freatice sau
a surselor potabile existente în vecinătatea drumurilor (sisteme potabile, fântâni, etc). Considerăm la
această etapă că acest factor nu este afectat în mod direct de construcţia investiţiei. Monitorizarea
factorului de mediu aer se va putea realiza în cooperare sau pe bază de contract cu societăţi dotate
cu aparatură şi personal specializat, urmărindu-se impactul emisiilor de gaze aparţinând maşinilor,
utilajelor, asupra zonei.
Monitorizarea factorului de mediu sol se va realiza atât în etapa de construcţie cât şi întreţinere a
lucrărilor prin mijloace proprii şi va urmări: cantitatea şi calitatea materiei prime depozitate.

01 02 Vol I - PT - Sinteza - Alimentare Cu Apa Tartasesti - 2018 - Rev 4a

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 02 Vol I - PT - Sinteza - Alimentare Cu Apa Tartasesti - 2018 - Rev 4a

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Denumirea obiectului de investiţie este: ”Infiintarea retea de alimentare cu apa in comuna

Tărtășești, judetul Dâmbovița.”

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tărtășești se ridică la 5.874 de

Componentele sistemului de alimentare cu apa potabila vor fi amplasate in intravilanul comunei

Bransarea TUTUROR locuitorilor deserviti de retelele de apa nu este prevazuta in prezenta

1.3 Titularul investiţiei

1.4 Beneficiarul investiţiei

1.5 Elaboratorul proiectului

Lucrările pentru obiectul de investiţie constau în următoarele activităţi principale:

2.1 Descrierea lucrărilor

Teritoriul administrativ al comunei Tărtășești se întinde pe o suprafaţă de 6077 ha iar suprafaţa de

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tărtășești se ridică la 5.874 de

Bransarea TUTUROR locuitorilor deserviti de retelele de apa nu este prevazuta in prezenta

2.1.3 Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

2.1.4 Geologia şi seismicitatea

2.1.4.1 Date de bază

Datele prezentate mai jos sunt extrase din documentaţia:

2.1.4.2 Geologia si geomorfologia zonei

2.1.4.3 Date hidrografice si hidrogeologice

2.1.4.4 Adâncimea de îngheţ

Zona seismică de calcul conform P100-1/2013 se înscrie în următoarele caracteristici:

2.1.4.7 Factori de risc

2.1.4.8 DATE GEOTEHNICE

Terenul natural de fundare Caracterizarea terenului natural

CONCLUZII SI RECOMANDARI Concluzii

2.1.5.1 Reteaua hidrografică

Caracteristicile regimului hidrologic

Caracteristicile regimului hidrologic

1 Dîmboviţa Podu 40,0 260 4.66 0.8 0.71 0.65 0.039/107

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Dâmboviţa 2011

Lucrarile sunt amplasate in bazinul hidrografic Arges:

Conform date din STUDIU HIDROLOGIC ȘI DE INUNDABILITATE PE PÂRÂUL BÂLDÂNÂ, Sat

Valorile debitului maxim cu probabilitatea de depăşire 1% si 5% sunt redate in tabelul nr.l, cu

Aceste valori sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.2. Nivelul corespunzător debitelor cu diferite probabilităţi de depăşire

2.1.6.1 Date de bază

Datele prezentate mai jos sunt extrase din documentaţia:

2.1.6.2 Conditii hidrogeologice

Apele freatice – se acumuleazǎ în primul orizont de materiale permeabile, se alimenteazǎ din

2.1.6.3 Consideratiuni hidrogeologice şi hidrochimice

Natura litologică a formaţiunilor acvifere, joacă un rol esenţial în desfăşurarea proceselor

2.1.6.4 Stratele acvifer freatice.

Acviferul freatic a fost interceptat prin numeroase foraje executate în zonă.

2.1.6.5 Strate acvifere de medie adâncime.

Fl Scoala Tărtășești 39-44

Intervatete captate cu fiitre au fost urmatoarele:

F lScoala Tărtășești 39,00-44,00

Chimismul apei captate

2.1.6.6 Strate acvifere de adâncime.

2.1.6.7 Apele subterane – calitatea apelor freatice

2.1.6.8 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

- raza hidraulică 80,00 – 90.00 m.

- strate captate 55,00 – 80,00 m.

- Filtru exterior – pietris mărgăritar, estimat - sort de dimensiuni 1-3 mm

Poziţia filtrelor se va stabili numai în urma carotajului geofizic.

Documentatia tip este organizata pe trei volume, dupa cum urmeaza:

o Volumul I. Descrierea generală a lucrărilor (prezentarea generală şi memorii pe obiecte şi

2.2.2 Continutul Proiectului Tehnic

2.2.2.1 Situaţia actuală

Comuna Tărtăşeşti este situată în extremitatea sud-estică a județului Dâmboviţa, la limita cu

Comuna Tărtăşeşti este formată din satele Bâldana, Tărtăşeşti si Gulia.

Mărimea gradului de dezvoltare a localităţii impune:

Conform REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 26 mai 2003 (actualizată),"Îndrumător pentru