Capitolul A

CICLURILE TURBOMOTOARELOR

Turbomotoarele fac parte din categoria maşinilor termice rotative cu ardere

interna. Spre deosebire de MAIP, acestea transformă energia chimică a
combustibilului în putere mecanică prin intermedul unui ciclu direct ale cărui
transformări componente sunt realizate separat în organe specializate ale
instalaţiei. Simplitatea constructivă, gama de puteri dezvoltate (uzual între 100 kW
şi 100 MW), precum şi raportul putere/greutate favorabil, conferă turbomotorului
un domeniu larg de utilizare în energetică, în transportul feroviar, maritim şi
aerian, în reţelele de distribuţie a gazului metan, etc.
Principial, turbomotorul este format dintr-un compresor rotativ, axial sau
centrifug, o cameră de ardere şi o turbină axială (vezi figura A.1). Compresorul C
aspiră aerul atmosferic, îl comprimă şi îl introduce în camera de ardere CA. Aici,

CA
C
DA

DE
T
AR

Fig. A.1 Secţiune axonometrică prin turbomotorul GE5-1

DA dispozitiv admisie, C compresor, CA cameră de ardere,
T turbină, DE dispozitiv de evacuare, AR arbore
250 Termodinamică Tehnică

aerul se amestecă cu combustibilul injectat sub presiune, apoi are loc arderea.
Căldura degajată în urma procesului încălzeşte gazele de ardere, care la intrarea în
turbina T au o temperatură şi o presiune ridicate. Prin destinderea acestora, se
obţine la axul AR al turbinei puterea mecanică, din care o parte este consumată de
compresor, restul fiind furnizată utilizatorului.

A.1 Ipoteze de studiu ale ciclurilor turbomotoarelor

Din punct de vedere teoretic, procesele de comprimare şi destindere pot fi
adiabate sau izoterme, iar procesul de ardere izobar sau izocor. Considerente de
ordin constructiv, legate de simplitatea şi fiabilitatea organelor componente au
impus în practică turbomotorul cu comprimare şi destindere adiabată şi ardere
izobară. În cele ce urmează, se va face referire numai la acest tip de turbomotor,
care va fi studiat în următoarele ipoteze simplificatoare:
1. agentul termodinamic este gaz ideal;
2. proprietatile termofizice ale aerului si gazelor de ardere sunt identice;
3. debitul de combustibil injectat în camera de ardere este neglijabil în raport
cu debitul de aer aspirat de turbomotor;
4. se neglijează energia cinetică a agentului termodinamic în diversele
secţiuni ale instalatiei în raport cu entalpia acestuia.
Aceste ipotezele uşurează în mod considerabil studiul teoretic al ciclurilor
turbomotorului cu ardere la presiune constantă, fără a altera în esenţă concluziile
care se obtin.

A.2 Ciclul teoretic al turbomotorului cu ardere la presiune constantă

Ciclul teoretic presupune neglijarea tuturor ireversibilităţilor datorate
imperfecţiunilor de realizare a proceselor termodinamice la nivelul modulelor
componente ale turbomotorului. El este compus din următoarele procese
reversibile:
- 1-2 comprimarea izentropică a aerului în compresor până la atingerea
presiunii p2;
- 2-3 arderea izobară asimilată cu încălzirea la presiune constantă a aerului,
pentru obtinerea temperaturii T3;
- 3-4 destinderea izentropică a agentului termodinamic în turbină, până la
valoarea p4=p1;
- 4-1 răcirea izobară a fluidului, în scopul aducerii acestuia în starea iniţială.
Figura A.2a prezintă schema de principiu a turbomotorului, iar figura A.2b, ciclul
teoretic al acestuia în coordonate T-s. Procesul 4-1 al răcirii izobare se desfăşoară
în exteriorul turbomotorului, închiderea ciclului realizându-se formal, prin
intermediul mediului ambiant. Din punct de vedere al teoriei ciclurilor, căldura q41
evacuată odata cu gazele de ardere este asimilata căldurii q2 cedată sursei reci, în
Termodinamică Tehnică 251

.
a) Schema de principiu a turbomotorului: b) Ciclul teoretic în coordonate T-s.
C-compresor, CA-camera de ardere; T-turbina;
CP-consumatorul de putere.
Fig. A.2 Turbomotorul cu ardere la presiune constantă

timp ce căldura q23 dezvoltată prin arderea combustibilului reprezintă căldura q1,
preluată de la sursa caldă.
Performantele turbomotorului cu ardere la presiune constantă depind de doi
parametri adimensionalizaţi şi anume raportul de comprimare al compresorului:
p2
β= (A.1)
p1

şi raportul temperaturilor extreme ale ciclului:

T3
θ= (A.2)
T1

Parametrii β şi θ, alături de temperatura şi presiunea mediului ambiant, T0

respectiv p0, definesc în mod univoc ciclul teoretic. Într-adevar, deoarece procesele
de comprimare şi destindere sunt isentropice rezultă că:
k −1 k −1
p 2  T2  k p3  T3  k
=  ; =  (A.3)
p1  T1  p 4  T4 

Ţinând cont că la intrarea în compresor T1=T0 iar p1=p0 şi că destinderea gazului în

turbina turbomotorului se realizează până la presinea p4=p1 se obţin relaţiile:
k −1 k −1
T2 = T0 β k ; T3 = θT0 ; T4 = θT0 β k (A.4)

Căldurile schimbate de agentul termodinamic cu exteriorul se determină din

ecuaţia principiului întâi al termodinamicii pentru sisteme deschise (), aplicată
proceselor izobare 1-2 respectiv 4-1, rezultând expresiile:
252 Termodinamică Tehnică

 k −1

q1 = q23 = h3 − h2 = c p (T3 − T2 ) = c pT0 θ − β k 
 [kJ/kg] (A.5)
 
 
 k −1

q 2 = q 41 = h1 − h4 = c p (T1 − T4 ) = c p T0 1 − θ β k  [kJ/kg] (A.6)
 
 
Randamentul termic al ciclului se determină cu relaţia generală (), care devine:
q2 1
ηt = 1 − =1− k −1
(A.7)
q1
β k

Lucrul mecanic util, furnizat consumatorului de putere, este de natură tehnică.

Ţinând cont că pentru un proces ciclic reversibil el este egal lucrul mecanic de
dilatare, din expresia () se obţine:
 k −1  k −1
  kJ 
lTM 
= q1 − q 2 = c p T0 β k − 1 θ β k − 1

  (A.8)
    kg 
  
O alternativă la relaţia () constă în însumarea lucrului mecanic tehnic schimbat pe
fiecare proces în parte:
4
l TM = ∑l
1
t ,( j , j +1) = lT − l C (A.9)

unde lT = lt,34 şi lC= -lt,12, reprezintă lucrul mecanic dezvoltat de turbină respectiv
lucrul mecanic consumat de compresor. Evident, lt,23 = lt,41 = 0, deoarece cele două
procese sunt izobare. Folosind principiul întâi al termodinamicii aplicat turbinei,
respectiv compresorului rezultă că:

 k −1

l T = h3 − h4 = c p T0 θ 1 − 1 β k 
 (A10)
 
 
 k −1

l C = h2 − h1 = c p T0  β k − 1 (A.11)
 
 
Evident că, din relaţiile (A.9)-(A.11) se regăseşte expresia lucrului mecanic (A8).
În figura A.3 este prezentată diagrama h-s a ciclului turbomotorului.
Avantajul său evident constă în faptul că, în cazul proceselor adiabate şi izobare,
schimbul de lucru mecanic respectiv căldură este măsurat prin segmente verticale.
Se poate observa că diagrama h-s ilustrează perfect relaţia (A.9), contribuind astfel
la evidenţierea explicită a lucrului mecanic specific produs de turbomotor.
Pentru un debit de aer m [kg/s] aspirat din mediul ambiant, puterea
turbomotorului este:
Termodinamică Tehnică 253

0.7

0.6

0.5

0.4
t
0.3

0.2

0.1

0
1 5 9 13 17 21 25 29 33 37 41

Fig. A.3 Ciclul teoretic al turbomotorului Fig. A.4 Variaţia ηt în raport cu β
cu ardere la presiune constantă pentru turbomotorul cu ardere la
în coordonate h-s presiune constantă

PTM = m lTM [kW] (A.12)

Consumul orar de combustibil se determină din ecuaţia de bilanţ termic, aplicată

procesului de încălzire izobară 2-3 şi are expresia:

m q1  kg cb.   m 3N cb. 
C h = 3600  ora  sau   (A.13)
Qi    ora 

iar consumul specific este dat de relaţia:

C 3600  kg cb.   m 3N cb 
c sp = h =  kW ora  sau   (A.14)
PTM η t Qi    kW ora 

unde Qi reprezintă puterea calorică inferioară a combustibilului, exprimată în

[kJ/kg] sau [kJ/ m 3N ] după cum acesta este lichid sau gazos.
În continuare vom analiza influenţa parametrilor funcţionali ai ciclului (β şi
θ) asupra performanţelor turbomotorului.
Din relaţia (A.7) rezultă că ηt depinde numai de β. Variaţia ηt =ηt(β) este
prezentată în figura A.4. Se poate observa că mărirea lui β conduce la creşterea
continuă a lui ηt, însă ameliorarea cu adevărat importantă a randamentului termic
apare doar în cazul zona rapoartelor mici de comprimare.
Relaţia (A.8) arată însă că lTM depinde de ambii parametri. Astfel, pentru θ
impus, din condiţia de existenţă a ciclului T1 < T2 < T3 , rezultă ca β variază în
limitele:
k
1 < β < θ k −1 (A.15)
254 Termodinamică Tehnică

a) diagrama T-s a ciclului pentru θ b) dependenţa lucrului mecanic în

constant şiβ variabil. raport cu β pentru diferite valori ale luiθ.
Fig. A.5 Influenţa parametrilor β şiθ asupra lucrului mecanic al turbomotorului.

Din figura A.5a se observă că, dacă raportul de comprimare atinge valorile
extreme, β=1 sau β=θ k/(k-1), ciclul se reduce la curbele 1-3a respectiv 1-3b,
parcurse în ambele sensuri, iar lucrul mecanic este nul. În schimb, pentru orice
valoare intermediară a lui β, aria ciclului, proporţională cu căldura pe care acesta o
transformă în lucru mecanic, are o valoare nenulă, continuu variabilă după β.
Dependenta lTM / c p T0 funcţie de β, avându-l ca parametru pe θ, este prezentată în
figura A.5b. De aici se pot trage următoarele concluzii:
 Pentru θ fixat, exista o valoare optimă a raportului de comprimare, care
maximizeaza lucrul mecanic al turbomotorului. Egalând cu zero derivata relaţiei
(A.8) după β se obtine:
k
(β )
opt l
max
= θ k −1 (A.16)

Din relaţiile (A.8) şi (A.13) se găseşte imediat expresia lucrului mecanic maxim:

(lTM )max = c pT0 ( ) 2

θ −1 (A.17)

iar din relaţile (A.7) şi (A.13) expresia randamentului termic al turbomotorului

care lucreaza cu raportul optim de comprimare:

(ηt )lmax =1−

1
(A.18)
θ
 Pentru β fixat, lucrul mecanic al turbomotorului este cu atât mai mare cu cât
valoarea lui θ este mai ridicată.
Termodinamică Tehnică 255

Relaţiile (A.17) şi (A.18) evidenţiază avantajul utilizării valorilor mari ale lui
θ, care permit în regimul optim de funcţionare a turbomotorului obţinerea lucrului
mecanic maxim cu randamente termice ridicate. Cu toate acestea, temperatura T3
este limitată din considerente legate de rezistenţa mecanică a paletelor de turbină.
Uzual aceasta se situează în intervalul 1300-1600 K, ceea ce conduce la valori ale
lui θ ce variază între 4,3 şi 5,5.

Aplicaţia A.1

Un turbomotor cu ardere la presiune constată funcţionează cu temperatura

maximă a ciclului, T3 = 1350 K şi cu un raport de comprimare al compresorului β = 9.
Debitul de aer vehiculat de turbomotor este m = 35kg/s . Ştiind că presiunea şi
temperatura mediului ambiant sunt p0=1,013 bar, respectiv T0=290 K să se determine:
1) Puterea şi randamentul termic al turbomotorului;
2) Consumul orar şi specific de combustibil dacă acesta este alimentat cu un
combustibil gazos având puterea calorică Qi = 30000 kJ/m 3N .cb ;
3) Pierderea de putere datorată faptului că turbomotorul nu funcţionează cu
raportul optim de comprimare corespunzător lucrului mecanic specific
maxim.
Se dau: k=1,4, cp=1,004 kJ/kg.K

Soluţie:

1) Raportul temperaturilor extreme ale ciclului se determină cu relaţia (A.2) şi

are valoarea:
T3 1350
θ= = = 4 ,655
T1 290
Valoarea lucrului mecanic specific al turbomotorului rezultă din expresia (A.8):
 k −1  k −1

l TM = c p T0  β k − 1 θ β k − 1 =
  
  
(
= 1,004 ⋅ 290 ⋅ 9 0.286
)(
− 1 4 ,655 9 0.286
)
− 1 = 377,7 kJ/kg

Puterea dezvoltată de turbomotor se calculează cu relaţia:

PTM = m l TM = 35 ⋅ 377,7 = 13219,5 kW = 13,219 MW
Randamentul termic al turbomotorului este dat de expresia (A.7), de unde rezultă:
1 1
ηt = 1 − k −1
= 1− 0 , 286
= 0,467
9
β k
256 Termodinamică Tehnică

2) Căldura q1 introdusă în ciclul turbomotorului este dată de expresia (A.5),

rezultând:
k −1
 
( )
q 1 = c p T0  θ − β k  = 1,004 ⋅ 290 ⋅ 4 ,655 − 9 0 , 286 = 809,54 kJ/kg
 
 
Consumul orar şi specific de combustibil al ciclului teoretic se determină din relaţiile
(A.13) respectiv (A.14), de unde se obţine:
m q 1 35 ⋅ 809,54
C h = 3600 = 3600 = 3400 m 3N .cb/oră
Qi 30000
3600 3600
c sp = = = 0,257 m 2N / kW.oră
ηt Q i 0,467 ⋅ 30000

1) Pentru θ=6.655 raportul optim de comprimare este dat de expresia (A.16), de

unde rezultă:
k
(β )
opt l
max
= θ k −1 = 4 ,655 3,5 = 14 ,75

Conform relaţiei (A.17), lucrul mecanic maxim ce poate fi produs de turbomotor este:

(l TM )max = c p T0 ( )
2
( )2
θ − 1 = 1,004 ⋅ 290 4 ,655 − 1 = 390,13 kJ/kg

În consecinţă, pierderea de putere datorată funcţionarii cu raportul de comprimare

β=9 are valoarea:
P pierdut = m [(l TM )max − l TM ] = 35(390,13 − 377,7 ) = 435,05 kW

Aplicaţia A.2

Puterea dezvoltată de un turbomotor cu ardere la presiune constantă în

condiţiile atmosferei standard (T0=298 K, p0=1,013 bar) este PTM =10 MW, în timp ce
debitul de aer vehiculat de acesta are valoarea m = 20 kg/s . Temperatura gazelor de
ardere la ieşirea din turbină este t4=560 oC. Admiţând că turbomotorul funcţionează
după ciclul teoretic să se determine raportul de comprimare al compresorului, β şi
raportul temperaturilor extreme ale ciclului, θ.

Se dau: k=1,4, cp=1,004 kJ/kg.K

Termodinamică Tehnică 257

Soluţie:

Folosind datele problemei rezultă că:

l TM P 10 ⋅ 10 3 T4 273 + 560
= TM = = 1,67 ; = = 2,795
c p T0 m c p T0 20 ⋅ 1,004 ⋅ 298 T0 298

Din relaţiile (A.4) şi (A.8) se obţine următorul sistem de două ecuaţii cu două
necunoscute:
θ T
k −1
= 4
T0
β k

 k −1  k −1

 β k − 1 θ β k − 1 = l TM
   c p T0
  
Soluţia acestui sistem este:
k
 l   T4  k −1
β = 1 +  TM   − 1 = [1 + 1,67 (2,795 − 1)]3,5 = 10
  c p T0 
  T0 
k −1
T4
θ= β k = 2,795 ⋅ 10 0 , 286 = 5,4
T0
ceea ce conduce la o temperatură maximă a ciclului T3=1609,2 K.

A.3 Turbomotorul cu turbină liberă.

O variantă constructivă a turbomotorului cu ardere la presiune constantă mult
mai adaptată variaţiilor de sarcină este turbomotorul cu turbină liberă. Pornind de
la figura A.3, ideea este de a separa turbina turbomotorului în două turbine, prima
antrenând compresorul motorului, iar cea de-a doua furnizând puterea mecanică
consumatorului de putere. Figura A.6 prezintă o secţiune axonometrică printr-un
astfel de turbomotor.
Ansamblul format din compresorul C, camera de ardere CA şi turbina TG
poartă denumirea de generator de gaz, în timp ce turbina TL, se numeşte turbină
liberă. Aceasta din urmă nu este cuplată mecanic de rotorul generatorului de gaz,
singura legătură între cele două subansamble ale motorului fiind doar de natură
energetică. În consecinţă, păstrând turaţia TL constantă, variaţiile de sarcină
determină prin intermediul sistemelor de reglare ale turbomotorului modificarea
turaţiei generatorului de gaz prin variaţia debitului de combustibil injectat în
camera de ardere.
258 Termodinamică Tehnică

CA
C
DA

Fig. A.6. Secţiune axiometrică prin turbomotorul cu turbină libera GE5-2

DA-dispozitiv admisie, C-compresor, CA-cameră de ardere,
TG-turbina generatorului de gaz, AG-arborele generatorului de gaz
TL-turbina liberă, ATL-arborele turbinei libere, DE-dispozitiv de evacuare.

Fig. A.7 Schema de principiu şi ciclul teoretic al turbomotorului cu turbină liberă

Schema de principiu a turbomotorului cu turbină liberă şi ciclul sau teoretic

în coordonate în coordonate h-s sunt prezentate în figura A.7. Evident că ciclul
este asemănător cu cel al turbomotorului clasic. Singura diferenţă constă în apariţia
Termodinamică Tehnică 259

stării intermediare 4-1, care separă destinderile izentropice din TG şi TL. Poziţia
acestuia pe izentropa 3-4 se determină din ecuaţia:
l TG = l C (A19)

rezultând:
k
 k −1
  1 k −1  k −1

T41 = T0 θ + 1 − β k  ;
 p41 = p0β 1 + 1 − β k 
 (A20)



  θ  

Mărimile de stare în celelalte puncte caracteristice rămân nemodificate. Folosind
relaţia (A.9) rezultă imediat că lucrul mecanic specific al turbomotorului devine:

 k −1  k −1

lTM = lTL = c pT0  β k − 1 θ β k − 1 (A21)
  
  
Randamentul termic, consumul orar şi specific de combustibil se determină din
relaţiile (A7), (A13) şi (A14).

A.4 Metode de creştere a randamentului. Ciclul teoretic al

turbomotorului cu regenerare a căldurii.
Regenerarea căldurii reprezintă un mijloc eficient de creştere a randamentu-
lui termic al turbomotorului cu ardere la presiune constantă. Metoda regenerării
constă în realizarea unui schimb de căldura într-un recuperator între aerul refulat
de compresor şi gazele de ardere evacuate din turbina. Evident, pentru ca procesul
să poată avea loc, este necesar ca temperatura aerului la intrarea în recuperator să
fie mai mică decât temperatura gazelor de ardere evacuate din turbină. În figura
A.8a este prezentată schema de principiu a turbomotorului cu regenerare a căldurii,
iar în figura A.8b diagrama T-s a ciclului său teoretic. Ciclul, asemănător celui fără
regenerare, este compus din:
- 1-2 comprimarea izentropică în compresorul C până la presiunea p2;
- 2-5 încălzirea izobară a aerului în recuperatorul R, pentru obţinerea
temperaturii T5.
- 5-3 arderea combustibilului, asimilata cu o încălzire izobară, până la
atingerea temperaturii T3, impusă;
- 3-4 destinderea izentropică în turbina T până la atingerea presiunii
mediului ambiant;
- 4-6 răcirea izobară a gazelor de ardere în recuperatorul R;
- 6-1 răcirea izobara asimilata schimbului de căldură cu sursa rece, în scopul
aducerii agentului termodinamic in starea iniţială.
Pe lângă parametrii β şi θ, definiţi în paragraful A.1, ciclul ideal al
turbomotorului cu regenerare depinde şi de factorul de regenerare a căldurii µ.
260 Termodinamică Tehnică

a) Schema de principiu: C-compresor;

R-Regenerator (schimbător) de căldură; b) Ciclul teoretic în
CA-Cameră de ardere; T-turbină; coordonate T-s
CP-consumator de putere
Fig.A.8 Schema de principiu şi ciclul în coordonate T-s
pentru turbomotorul cu regenerare a căldurii

Acesta se defineşte ca raport între căldura q25 = h5-h2, preluată de aerul refulat de
compresor şi căldura maxim disponibila (q46)max = h4-h2 ce poate fi cedată de gazele
de ardere:
h5 − h2 T5 − T2
µ= = (A.22)
h4 − h2 T4 − T2

Factorul de regenerare poate lua valori în intervalul (0, 1), valorile extreme
neputând fi atinse. Astfel dacă µ = 0 , procesul de regenerare a căldurii este absent,
iar dacă µ = 1 ( q25 = (q46)max ) suprafaţa de schimb de căldură a recuperatorului ar
trebui sa fie infinită. Recuperatoarele de căldură construite până în prezent permit
atingerea unui factor de recuperare, µ = 0,7 ÷ 0,8 .
Aşa cum s-a precizat anterior, regenerarea căldurii este posibilă numai dacă,
T2<T4. Cum:
k −1 k −1
T4 T4 T3 T1 p  k  p  k θ
= = θ 4   1  = k −1
(A.23)
T2 T3 T1 T2  p3   p2  2
β k

rezultă că regenerarea poate fi realizată doar dacă între parametrii β şi θ există

relaţia:
k
β< θ −1
k (A.24)
Termodinamică Tehnică 261

Comparând inegalitatea (A.24) cu relaţia (A.16) se observă că soluţia regenerării

căldurii este aplicabilă numai turbomotoarelor care lucrează cu rapoarte de
comprimare mai mici decât cel optim.
Căldura q1(reg) primită de agentul termodinamic în camera de ardere se obţine
din expresia matematică a primului principiu pentru sisteme deschise:

q1( reg ) = q53 = h3 − h5 = c p (T3 − T5 ) (A.25)

Din relaţia (A.22) rezultă că:

T5 = µ(T4 − T2 ) + T2 (A.26)

Cum raportul T4/T1 se poate exprima numai funcţie de β şi θ:

k −1
T4 T4 T3 p  k θ
= = θ 4  = k −1
(A.27)
T1 T3 T1  p3 
β k
iar T1=T0, din (A.25)-(A.27) se deduce imediat relaţia:

 k −1  k −1 

  θ 
q1( reg ) = c pT0 θ − β − µ k −1 − β 
k k (A.28)
 β k 
  
Aşa cum se observă din figura A.8b, aria ciclului cu regenerare este identică
cu aceea a ciclului cu ardere la presiune constantă. În consecinţă, la aceleaşi valori
ale lui β şi θ, lucrul mecanic al turbomotorului cu regenerare a căldurii, lTM
(reg )
este
identic cu acela al turbomotorului cu ardere la presiune constantă, lTM . Folosind
pentru lucrul mecanic relaţia (A.8), randamentul termic al ciclului teoretic cu
regenerare a căldurii are expresia:
 k −1  k −1 
 θ − β k  β k − 1
( reg )   
ηt( reg ) =
l ITG
=    (A.29)
k −1 k −1  k −1 
q1( reg )
−µ θ−β k 

2 2
θβ k −β k
 
 
Cum la acelaşi lucru mecanic, căldura q1(reg) preluată de agentul termodinamic este
mai mică, randamentul termic al ciclului cu regenerare este superior celui
corespunzător ciclului cu ardere la presiune constantă. În absenţa regenerării
( µ = 0 ) relaţia (A.29) devine echivalentă cu (A.7), iar în cazul regenerării
complete ( µ = 1 ) din (A.29) rezultă:
262 Termodinamică Tehnică

Fig A.9 Variaţia randamentului termic funcţie de raportul de comprimare

pentru diverse valori ale factorului de regenerare.

k −1
β k
( ηt ) µ=1 = 1 − (A.30)
θ
k
Relaţia (A.29) arată că t se anulează pentru β = 1 şi β =
η(reg )
θ −1
k
ceea ce
demonstrează existenţa unei valori optime a raportului de comprimare (β opt ) ηmax
ce maximizează randamentul termic al turbomotorului cu regenerare a căldurii.
Figura A.9, care prezintă dependenta η(reg
t
)
funcţie de β la θ = const., arată însă că
turbomotorul nu poate lucra cu (β opt ) ηmax . Într-adevăr, pentru θ = 4,5, valorile
uzuale ale factorului de recuperare conduc la un raport de comprimare
(β opt ) ηmax ≅ 3. Se poate însă observa că, în această situaţie lTM
( reg )
/ c pT0 ≅ 0,85,
valoare cu 48 % mai mică decât cea maxim posibilă. În practică se preferă un
raport de comprimare cuprins între (β opt ) ηmax şi (β opt ) lmax care asigură un lucru
mecanic specific ceva mai apropiat de l max( reg )
, deşi în acest caz randamentul termic
obţinut în urma regenerării este inferior valorii sale maxime.

Aplicaţia A.3

Să se determine randamentul termic, consumul orar şi specific de combustibil

pentru turbomotorul din problema A.1, dacă acesta funcţionează după ciclul teoretic cu
regenerare a căldurii, ştiind că factorul de regenerare are valoarea µ=0,8.
Termodinamică Tehnică 263

Soluţie:

Folosind datele din problema A.1 rezultă că:

p3 T3
β= =9; θ= = 4 ,655
p1 T1
Condiţia de regenerare (A.24):
k
9=β< θ −1
= 14 ,75
k

fiind respectată, rezultă că procedeul regenerării este posibil. În aceste condiţii,

randamentul termic al turbomotorului este dat de expresia (A.29), rezultând:
k −1
  k −1 
 θ − β k  β k − 1
  
η(t reg ) =    =
k −1 k −1 k −1
2  2 
θβ k − β k − µ θ − β k 
 
 

=
(
4 ,655 − 9 )(
0 , 286
9 )
0 , 286
−1
= 0,565
4 ,655 ⋅ 9 0 , 286
−9 0 , 572
( )
− 0,8 4 ,655 − 9 0 ,572
Căldura q1(reg) primită prin arderea combustibilului în camera de ardere se calculează cu
relaţia (A.28), de unde se obţine:

 k −1  k −1 

  θ 
q 1( reg )
= c p T1 θ − β k − µ k −1 − β k  =
  k 
 β 
  4 ,655 
= 1,004 ⋅ 2904 ,655 − 9 0 , 286 − 0,8 0 , 286 − 9 0 , 286  = 667,79 kJ/kg
 9 
Folosind aceste date, consumul orar şi specific de combustibil, calculat cu expresiile
(A.13) respectiv (A.14) au valorile:
m q 1 35 ⋅ 667,79
C h = 3600 = 3600 = 2804,7 m 3N cb ora
Qi 30000
3600 3600
c sp = = = 0,212 m 3N cb kW.oră
ηt Q i 0,565 ⋅ 30000
Comparând aceste date cu cele obţinute în problema A.1 se pot evidenţia avantajele
metodei de regenerare a căldurii pentru turbomotoarele care funcţionează la rapoarte
de comprimare ale compresorului mult mai mici decât cele corespunzătoare regimului
de lucru mecanic specific maxim.
264 Termodinamică Tehnică

Aplicaţia A.4

Un turbomotor cu regenerare a căldurii, funcţionând după ciclul teoretic,

produce un lucru mecanic specific l ITG (reg)
= 280 kJ kg cu un randament termic
ηt = 0,52 . Cunoscând temperatura aerului la intrare în instalaţie, T0 = 293 K şi
( reg )

raportul temperaturilor extreme, θ = 4,1 să se determine raportul de comprimare al

instalaţiei şi factorului de regenerare a căldurii.

Se dau: cp = 1,004 kJ/kg.K), k = 1,4

Soluţie:

Lucrul mecanic al instalaţiei este dat de relaţia (A.8). Folosind această relaţie se
obţine ecuaţia:

 k −1  k −1

 β k − 1 θ β k − 1 = 0,95
  
  
k −1
Notând cu x = β k se găseşte următoare ecuaţie de gradul doi:
x2 – 4,1 x + 4 = 0
cu soluţiile x1 = 1,6 şi x2 = 2,5. În mod corespunzător, rapoartele de comprimare au
valori β 1 = 5,18 şi β 2 = 24,7. Cum regenerarea căldurii se poate face numai cu
respectarea condiţiei (A.24):

k −1
β< θ k = 4 ,13,5 = 11,81

rezultă că turbomotorul lucrează cu raportul de comprimare β = 5,18.

Folosind pentru randamentul termic al ciclului cu regenerare relaţia (A.29) se
găseşte că:
k −1 k −1 k −1 k −1
2
(θ − β k )(β k − 1) − ηt ( θβ k −β k )
µ= k −1
2
(β k − θ )ηt
de unde rezultă:
( 4 ,1 − 5,18 0 , 286 )( 5,18 0 , 286 − 1) − 0,52( 5,18 0 , 286 ⋅ 4 ,1 − 5,18 0 ,572 )
µ= = 0,723
( 5,18 0 ,572 − 4 ,1) ⋅ 0,52
Interesant de remarcat este şi faptul că randamentul termic al ciclului cu
recuperare este în acest caz cu 28% mai mare decât cel corespunzător ciclului
Termodinamică Tehnică 265

turbomotorului cu ardere la presiune constantă, calculat cu relaţia (11.60). Aceasta se

datorează faptului că instalaţia lucrează cu un grad de comprimare al compresorului
mult mai mic decât (β opt)lmax = 11,81.

A.5 Metode de creştere a puterii. Ciclul teoretic al turbomotorului cu

comprimare si destindere in trepte.
Comparativ cu ciclul teoretic al turbomotorului cu ardere la presiune
constantă, în acest caz evoluţiile de comprimare şi destindere sunt înlocuite cu o
succesiune de procese de tipul “izentropic - izobar - izentropic”. Prin apropierea
comprimării, respectiv a destinderii, de evoluţia izotermică, această succesiune de
procese conduce la creşterea lucrului mecanic specific furnizat consumatorului de
putere, dar şi la complicaţii constructive suplimentare.
În figura A.10 este prezentată secţiunea axonometrică printr-un turbomotor
cu comprimare în trepte. Aerul aspirat din mediul ambiant trece prin dispozitivul
de admisie DE, este comprimat în compresorul de joasă presiune CJP, apoi este
trimis prin colectorul de evacuare CEE către schimbătorul de căldură care îi
asigură răcirea intermediară. După răcire, aerul este reintrodus în compresorul de
înaltă presiune prin colectorul de admisie CAA unde este comprimat până la
presiunea finală p2. În camera de ardere procesul de combustie izobară asigură

TIP TJP
CEA CAA
DA

TL
CIP
AR
CJP

Fig. A.10 Secţiune axonometrică prin turbomotorul cu comprimare în trepte GE LS100

DA-dispozitiv admisie; CJP- compresor de joasă presiune;
CEA- colector evacuare aer; CAA-colector admisie aer; AR-arbore ;
CIP-compresor de înaltă presiune; TIP-turbina de înaltă presiune;
TJP-turbina de joasă presiune; TL-turbina liberă
266 Termodinamică Tehnică

Fig. A.11. Schema turbomotorului cu destindere în trepte ALSTOM GT 24

CJP-compresor de joasă presiune; CIP-compresor de înaltă presiune; CA1-cameră de
ardere principală; TIP-turbină de înaltă presiune; CA2 -cameră de ardere secundară;
TJP-turbină de joasă presiune; DE-dispozitiv de evacuare

creşterea temperaturii agentului termodinamic până la valoarea maximă a ciclului

T3. Destinderea gazelor de ardere în turbinele de înaltă presiune TIP şi joasă
presiune TJP asigură puterea mecanică necesară antrenării CIP respectiv CJP. În
fine, destinderea finală a gazelor în turbina liberă TL până la presiunea mediului
ambiant produce puterea mecanică furnizată de turbomotor.
Figura A.11 prezintă schema unui turbomotor cu destindere în trepte.
Compresorul de înaltă presiune refulează aerul în camera de ardere principală a
turbomotorului CA1, unde are loc procesul de combustie şi implicit creşterea
temperaturii agentului termodinamic până la o valoare T3 impusă. După
destinderea în turbina de înaltă presiune până la o presiune intermediară
prestabilită, gazele de ardere intră în camera de ardere secundară CA2 unde
procesul suplimentar de combustie asigură mărirea pe cale izobară a temperaturii.
În fine, procesul final de destindere în turbina de joasă presiune completează
puterea furnizată de turbomotor.
În cele ce urmează, tehnicile de comprimare şi de destindere în trepte vor fi
studiate împreună în cadrul aceluiaşi ciclu teoretic. Astfel figura A.12 prezintă
schema de principiu a turbomotorului cu comprimare şi destindere în trepte, iar în
figura A.13a, diagrama T-s a ciclului său teoretic. Acesta este compus din
următoarele procese reversibile:
- 1-2a comprimarea izentropică în compresorul de joasă presiune (CJP),
până la atingerea presiunii intermediare p2a;
- 2a-1b răcirea izobară în schimbatorul de căldură intermediar, pentru
obţinerea temperaturii T1b, considerată egală cu temperatura T1;
- 1b-2b comprimarea izentropică în compresorul de înaltă presiune (CIP),
până la atingerea presiunii p2;
- 2b-3a încălzirea izobară a gazului în camera de ardere principală (CA1),
pentru atingerea temperaturii maxime impuse T3a=T3;
Termodinamică Tehnică 267

- 3a-4a destinderea izentropică în turbina de înaltă presiune (TIP), până la

presiunea intermediară p4a;
- 4a-3b încălzirea izobară intermediară a gazelor în camera de ardere
secundară (CA2), pentru obţinerea temperaturii T3b=T3a=T3;
- 3b-4b destinderea izentropică în turbina de joasă presiune (TJP), până la
atingerea presiunii iniţiale, p1; - 4b-1 răcire izobară în scopul aducerii agentului
termodinamic în starea iniţială. Această evoluţie se desfăşoară în exteriorul
maşinii, închiderea ciclului realizandu-se prin intermediul mediului ambiant.
Din figura A.13b se observa că, în cazul aceloraşi presiuni şi temperaturi

Fig. A.12 Schema de principiu a turbomotorului cu comprimare şi destindere în trepte.

CJP-compresor de joasă presiune; CIP-compresor de înaltă presiune; CA1-cameră de
ardere principală; TIP-turbina de înaltă presiune; CA2-cameră de ardere secundară;
TJP-turbina de joasă presiune; CP-consumatorul de putere.

Fig. A.13 Diagramele T-s ale ciclului cu comprimare şi destindere în trepte.

a) ciclul teoretic; b) comparaţie între ciclul cu comprimare şi destindere în trepte
şi ciclul cu ardere la presiune constantă.
268 Termodinamică Tehnică

extreme, aria ciclului cu comprimare şi destindere în trepte 12a1b2b3a4a3b4b1, este

mai mare decât aria corespunzatoare ciclului cu ardere la presiune constantă. În
consecinţă, tehnica comprimării şi destinderii în trepte reprezintă un procedeu de
mărire a lucrului mecanic specific al ciclului. Din punct de vedere teoretic, cu cât
numărul răcirilor, respectiv al încălzirilor intermediare este mai ridicat, cu atât
evoluţiile de comprimare, respectiv destindere se apropie mai mult de procesul
izotermic, iar lucrul mecanic produs este mai mare. Practic însă, complicaţiile pe
care schimbătoarele de căldură şi camerele de ardere intermediare le aduc în
construcţia turbomotorului limitează la cel mult trei numarul treptelor de răcire şi
încălzire intermediară.
Performantele turbomotorului cu comprimare şi destindere în trepte depind
de patru parametri adimensionali şi anume de cele doua rapoarte de comprimare
ale compresoarelor:
p 2a p 2b
β1 = ; β2 = (A.31)
p1 p1b
de raportul de destindere al turbinei de înaltă presiune:
p
δ = 3a (A.32)
p4a

şi de raportul temperaturilor extreme ale ciclului:

T3a
θ= (A.33)
T1

Dacă starea iniţială este fixată, parametrii respectivi definesc în mod univoc
ciclul teoretic. Într-adevar, în ipoteza răcirii şi a încălzirii intermediare complete
( T1b=T1; T3a=T3b=T3), rezultă imediat:
k −1 k −1
T2 b T2 a
= β 2k ; = β1 k (A.34)
T1 T1
k −1
T4 a T4 a T3a p  k θ
= = θ 4 a  = k −1
(A.35)
T1 T3a T1  p1 
δ k
k −1 k −1 k −1
T4b T4b T3b p  k  p  k θδ k
= = θ 1   3  = k −1
(A.36)
T1 T3b T1  p2   p 3b  (β1β 2 ) k
Căldurile schimbate de agentul termodinamic se determină din expresia
matematică a principiului întâi pentru sisteme deschise ( ) aplicată proceselor
izobare care alcătuiesc ciclul şi au expresiile:
Termodinamică Tehnică 269

 k −1 
 θ   kJ 
q1( tr ) = q2b3a + q4a3b = c pT0  2θ − β 2 k − k −1    (A.37)
   kg 
 δk 
 k −1
k −1

 θδ k
  kJ 
q2( tr ) = q4b1 + q2b1a = c pT0 2 − β1 −
k
k −1    (A.38)
 (β1β 2 ) k   kg 

Lucrul mecanic al turbomotorului cu comprimare şi destindere în trepte se

determină din relaţia:

 k −1 k −1
k −1

 θ θδ k
  kJ 
( tr )
lTM = q1 + q2 = c pT0 2(θ + 1) − β1 − β 2 − k −1 −
k k
k −1    (A.39)
 δk (β1β 2 ) k   kg 

iar randamentul termic cu formula:

k −1 k −1
k −1
| q2 | θδ k ( )
/ β1β 2 k + β1 k −2
η t(tr ) = 1 − =1− k −1 k −1
(A.40)
q1
2θ − β 2 k − θ / δ k

Dacă în relaţiile (A.37)-(A.40) se fac particularizarile β 1=1 şi δ=1 se obţin

formulele (A.5)-(A.8) corespunzătoare ciclului teoretic al turbomotorului cu ardere
la presiune constantă.
Consumul orar şi specific de combustibil se caculeză cu relaţiile (A.13) şi
(A.14), unde q1 şi ηt sunt date de expresiile (A.37) şi (A.40).
Se analizează în continuare influenţa parametrilor funcţionali asupra lucrului
mecanic al instalaţiei. Din relaţia (A.39) se observa ca lTM (tr )
creşte direct
proporţional cu θ. Ca şi în cazul turbomotorului cu ardere la presiune constantă,
acest raport este limitat din considerente legate de rezistenţa mecanică a paletelor
de turbină. Pentru θ fixat, relaţia (A.39) arata că lTM (tr )
este o funcţie de trei
variabile independente, acestea fiind cuprinse în limitele:
k k 2k
1 ≤ β1 ≤ θ −1
k ; 1 ≤ β2 ≤ θ −1 ;
k 1 ≤ δ ≤ β1β 2 ≤ θ −1
k (A.41)

Şi în acest caz, lucrul mecanic prezintă un maxim, valorile optime ale lui β 1, β 2 şi
δ fiind soluţii ale sistemului de ecuaţii:

∂lTM
( tr )
∂lTm
( tr )
∂lTm
( tr )
=0; =0; =0 (A.42)
∂β1 ∂β 2 ∂δ
270 Termodinamică Tehnică

După derivarea ecuaţiei (A.39) şi rezolvarea sistemului (A.42) se obţine următoa-

rea soluţie:
k
β1opt = β 2opt = δ opt = θ k −1 (A.43)

Din (A.39) şi (A.43) se obţine expresia lucrului mecanic maxim al turbomotorului

cu comprimare şi destindere în trepte:

[l ]
( tr )
TM max = 2c pT0 ( θ −1) 2
(A.44)

iar din (A.40) şi (A.43), relaţia randamentului termic corespunzător:

[η ]
( tr )
t opt = 1 −
1
(A.45)
θ
Se observă că funcţionarea în regim optimizat a celor doua tipuri de turbomotoare
se face cu acelaşi randament termic, în condiţiile în care lucrul mecanic maxim
produs de turbomotorul cu comprimare şi destindere în doua trepte este de doua ori
mai mare decat cel obtinut de la turbomotorul cu ardere la presiune constantă.

Aplicaţia A.5

În scopul creşterii puterii, ciclul unui turbomotor cu ardere la presiune

constantă, caracterizat de raportul temperaturilor extreme θ şi raportul de comprimare
β corespunzător lucrului mecanic maxim, este modificat folosindu-se procedeul
destinderii în trepte. Se cere:
1. Raportul de destindere al turbinei de înaltă presiune astfel încât lucrul mecanic
al turbomotorului modificat să fie maxim;
2. Expresia lucrului mecanic maxim şi a randamentului termic corespunzător;
3. Să se compare expresiile obţinute la punctul anterior cu cele corespunzătoare
ciclului iniţial.

Soluţie:

1) Pentru θ fixat, raportul de comprimare corespunzător lucrului mecanic

maxim dezvoltat de turbomotor este dat de relaţia (A.16). Turbomotorul modificat
foloseşte doar procedeul destinderii în trepte. Particularizând relaţia (A.39), pentru
β 1=1 şi β 2=β=θ0,5k/(k-1), şi notând cu y=δ(k-1)/k se obţine:
( tr )
l TM θ
= 2θ + 1 − θ − − θ y
c p T0 y

Anulând derivata lucrului mecanic maxim în raport cu variabila y se obţine ecuaţia:

Termodinamică Tehnică 271

( tr )
1 ∂l Tm θ
= 2 − θ=0
c p T0 ∂y y
a cărei soluţie este:
y opt = 4 θ
sau altfel spus:
δopt = β
Trebuie remarcat faptul că relaţia anterioară este valabilă pentru orice raport de
comprimare al compresorului.
2) În aceste condiţii, lucrul mecanic maxim obţinut este:

 l TM
( tr )  1 3
  = 2θ + 1 − θ 2 − 2θ 4
 c p T0 
  max
Căldura q1 primită de turbomotorul cu destindere în două trepte este dată de expresia
(A.37). Prin particularizarea acesteia pentru β 1 = 1, β 2 = β = θ0,5k/(k-1) şi δ = δopt =
= θ0,25k/(k-1), se obţine:
q 1( tr )
= 2θ − θ 2 − θ 4 = θ 2  θ 4 − 1 2θ 4 + 1
1 3 1 1 1

c p T0   

astfel încât randamentul termic al acestuia devine:

1  θ 2 + θ 4 + 1
1 3 1 1

[ ]
η(tr
t
)
lmax
=
2θ + 1 − θ 2 − 2θ 4
1 3
= 1−  1
θ  2θ 4 + 1 

2θ − θ 2 − θ 4  
3) Diferenţa dintre lucrul mecanic specific produs de turbomotorul cu
destindere în trepte şi cel iniţial este:

 l TM
( tr )    2
 −  l TM  = 2θ + 1 − θ 2 − 2θ 4 − θ − 1 + 2θ 2 = θ 2  θ 4 − 1 > 0
1 3 1 1 1

 c p T0     
  max  c p T0  max
Se poate observa că diferenţa este întotdeauna pozitivă şi direct proporţională cu θ.
Rezultă de aici că odată cu mărirea lui θ, lucrul mecanic maxim al ciclului cu
destindere în trepte creşte în raport cu lucrul mecanic maxim al ciclului cu ardere la
presiune constantă.
Diferenţa dintre randamentul termic al turbomotorul cu destindere în trepte
şi cel al ciclului iniţial este exprimată prin:

θ 4  1 − θ 4 
1 1

[η ]
( tr )
t l max
− (ηt )l max =
1 
1
 <0
θ 2θ 4 + 1
272 Termodinamică Tehnică

Această diferenţă este întotdeauna negativă, dar cu cât θ este mai mare cu atât este mai
apropiată de zero. Ultimele două inegalităţi demonstrează beneficiul care poate fi
obţinut prin creşterea temperaturii maxime a ciclului.

A.6 Ciclul real al turbomotorului cu ardere la presiune constantă.

Procesele reversibile care alcătuiesc ciclurile teoretice studiate în paragrafele
anterioare nu pot fi însă realizate în practică. În limitele ipotezelor de studiu 1-4
(vezi paragraful introductiv), majoritatea ireversibilităţilor proprii ciclului real al
turbomotorului cu ardere la presiune constantă sunt cauzate de frecările dintre
fluidul în mişcare şi diversele organe ale turbomotorului precum şi de
imperfecţiunile proceselor de ardere. În figura A.14 este prezentat ciclul real al
turbomotorului cu ardere la presiune constantă.
În cazul proceselor adiabatice, frecările transformă energia cinetică a
agentului termodinamic în caldură şi conduc întotdeauna la cresterea entropiei
acestuia. Comparativ cu procesul izentropic, în cazul comprimării adiabat
ireversibile (figura.A.14) starea 2t este înlocuită de starea 2, cresterea de entropie
implicând mărirea lucrului mecnic furnizat compresorului pentru a realiza
comprimarea până la presiunea p2 impusă. Randamentul intern al compresorului,
ηC, se defineşte ca raport între lucrul mecanic specific necesar procesului
izentropic 1-2t şi cel corespunzător comprimării adiabate ireversibile 1-2:

Fig. A.14. Ciclul real al turbomotorului cu ardere la presiune constantă

1-2 comprimare adiabatică ireversibilă; 2-3 încălzire izobară;
3-4 destindere adiabatică ireversibilă;
4-1 răcire izobară (proces realizat prin intermediul mediului ambiant).
În acest caz s-au neglijat ireversibilităţile generate în dispozitivul de
admisie şi în camera de ardere
Termodinamică Tehnică 273

l12t h2t − h1 T2t − T1

ηC = = = (A.46)
l12 h2 − h1 T2 − T1

În mod analog, în cazul destinderii adiabat ireversibile în turbină (figura

A.14), starea 4t este înlocuită de starea 4. Lucrul mecanic specific obtinut în urma
destinderii ireversibile a fluidului este inferior celui izentropic, ceea ce face
posibilă definirea randamentului intern al turbinei:
l34 h − h4 T − T4
ηT = = 3 = 3 (A.47)
l34t h3 − h4t T3 − T4t

Pentru compresoarele si turbinele realizate până în prezent, ηC = 0,75 ÷ 0,88

iar ηT = 0,8 ÷ 0,9 .
Comparativ cu ciclul teoretic, ireversibilitatile cauzate de frecarea dintre
fluidul de lucru şi pereţii dispozitivului de admisie, camerei de ardere şi
dispozitivului de evacuare (vezi figura A.1 ), conduc la pierderi de presiune totală
în sectiunile de intrare în compresor şi turbină, respectiv o creşterea presiunii
totale la intrarea în sectiunea de evacuare. În cele ce urmeaza, aceste ireversibilitati
nu vor fi luate in consideratie.
În camera de ardere, imperfecţiunile procesului împiedică de obicei
realizarea unei oxidari complete a combustibilului. Din aceasta cauză, căldura
preluata de un kilogram de fluid pe evoluţia izobară 2-3, q1=q23, este mai mică
decât cea care efectiv ar fi trebuit obţinută prin arderea completa a
combustibilului, notată cu q1,ef = (q23)ef. În plus diferenta (q23)ef - q23 este mărită de
pierderile inerente de căldura care au loc prin peretii camerei de ardere.
Randamentul camerei de ardere se defineste cu relaţia:
q1 q23
ηCA = = (A.48)
(q1 )ef ( q23 )ef
şi are valori uzuale cuprinse între 0,96 şi 0,98.
Parametrii β şi θ definiţi în paragraful A.1, la care se adaugă ηC , ηT , ηCA
definesc in mod univoc ciclul respectiv. Într-adevăr, din relaţiile (A.46) şi (A.47)
rezultă că:
k −1
T2 1  T2t  1  k 
 +1
=  − 1  + 1 = β − 1 (A.49)
T1 ηC  T1 
 ηC 
 


 
T4 T3  T4t T3   1 
= − ηT  −  = θ + θηT  k −1 − 1 (A.50)
T1 T1  T1 T1   
β k 
274 Termodinamică Tehnică

Ţinând cont că în limitele ipotezelor de studiu ale turbomotoarelor T1=T0,

căldurile q1 şi q2 schimbate de agentul termodinamic cu exteriorul sunt date de
expresiile:

 1  k −1    kJ 
q1 = h3 − h2 = c p (T3 − T2 ) = c pT0 θ −  β k − 1 − 1
ηC     kg  (A.51)
     

   
  1    kJ 
q2 = h4 − h1 = c p (T4 − T1 ) = c pT0 θ + θηT  k −1 − 1 − 1  kg  (A.52)
 β k    
   

Lucrul mecanic specific efectiv, obtinut la axul turbomotorului se determina cu

expresia:

  k −1

  βk   kJ 
(lTM )ef = ηm (q1 − q2 ) = c pT0 1 − k −1  θηT −
1
  kg  (A.53)
 β k  ηC   
  

iar randamentul efectiv cu relaţia:

k −1
 
(l ITG )ef  1  θηT − β k / ηC
ηef = = ηCA 1 − k −1  (A.54)
(q1 )ef  βk   k −1 
  θ − 1 −  β k − 1 / ηC
 

Consumul orar de combustibil are expresia:

m q1  kg cb   m 3N cb 
C h = 3600  ora    (A.55)
ηCAQi    ora 

iar consumul specific este dat de relaţia:

3600  kg cb   m 3N cb 
c sp =  kWora    (A.56)
ηCA ηef Qi    kWora 

unde q1 şi ηef se obţin din (A.46), respectiv (A.49).

În figurile A.15 sunt prezentate variaţiile (l ITG )ef / c p T0 şi ηef funcţie de β
pentru ηC = 0,85 , ηT = 0,89 , ηCA = 0,97 , luând ca parametru raportul θ. Din
Termodinamică Tehnică 275

Fig. A.15 Variaţia lucrului mecanic specific şi a randamentului efectiv ale

turbomotorului cu ardere la presiune constantă funcţie de
raportul de comprimare şi de raportul temperaturilor extreme ale ciclului.
ηC = 0,85 , ηT = 0,89 , ηCA = 0,97 .

relaţiile (A.53) şi (A.54) se observă imediat că cele două mărimi se anulează

pentru β = 1 şi β = (θηC ηT )k / (k −1) rezultând următoarele concluzii:

1. Ca şi în cazul ciclului teoretic al turbomotorului cu ardere la presiune

constanta există o valoare optimă (β opt ) care maximizează lucrul mecanic
lmax

specific obtinut la axul instalatiei. Egaland cu zero derivata relaţiei (A.53) după β
se obţine:

(β opt )l
k
= (θηC ηT ) k −1 (A.57)
max

Comparând relaţia de mai sus cu (A.16) se observă imediat că această valoare

optimă este sensibil mai mica decat cea corespunzatoare ciclului teoretic, raportul
lor fiind egal cu (ηC ηT ) k −1 . Din (A.53) şi (A.57) se obţine imediat expresia
k

lucrului mecanic maxim:

(lTM )efmax = c pT0 ηm ( ) 2

θηC ηT − 1 (A.58)
ηC

a cărui valoare este cu atat mai mare cu cât θ este mai ridicat.
2. Spre deosebire de ciclul teoretic, randamentul termic al ciclului real
prezintă un maxim realizat de (β opt )η , soluţie a ecuaţiei dη / dβ = 0 . Din
max

nefericire forma relativ complicata a relaţiei (A.54) nu permite găsirea unei

276 Termodinamică Tehnică

expresii analitice explicite pentru (β opt ) . Din figura A.9 se observă însă că ηef
η max

variază direct proporţional cu θ şi că întotdeauna (β opt ) ( )l

> β opt .
η max max

Din punct de vedere termodinamic este avantajos ca pentru θ fixat, raportul

de comprimare al compresorului să se plaseze între cele doua valori optime. În
aceste condiţii figurile A.15 arată că, pentru θ = 4,5, valoarea lui β trebuie să fie
cuprinsă între 8 şi 16. Cum un raport mare de comprimare ridică costul
turbomotorului prin mărirea numarului de trepte de compresor şi eventual turbină,
ratiuni de ordin economic fac mai avantajoasă alegerea lui β cât mai aproape de
valoarea corespunzătoare obţinerii lui (lTM )max
ef
.

Aplicaţia A.6

Să se determine relaţiile de legătură între generarea specifică de entropie şi

randamentele interne ale compresorului şi turbinei.

Soluţie:

Pentru determinarea relaţiei de legătură între sgen şi ηC, respectiv ηT se utilizează

expresia matematică a principiului al doilea pentru sisteme deschise, particularizată
pentru procesele adiabatice. În cazul compresorului, această ecuaţie devine:
T  p 
s gen ,C = s 2 − s 1 = c p ln 2  − R ln 2 
 T1   p1 
Ţinând cont de relaţia (A.49), şi de faptul că p2/p1=β, expresia anterioară devine:

 1  kk−1 
s gen ,C = c p ln 1 +  β − 1 − R ln β
 ηC  
  
Cum cp=kR/(k-1) rezultă în final că:
 k

s gen ,C  1   kk −1

 −1 
k
= ln  1 + ηC−1  β − 1 
R  β    
 
 
În mod analog, pentru procesul de destindere în turbină rezultă:
 k

   k −1
  k −1
s gen ,T  
−
= ln β 1 − ηT  1 − β
k

R     
 
 
Termodinamică Tehnică 277

Legătura dintre generarea de entropie şi cele două randamente interne evidenţiază

faptul că, pe o altă scară, ηC, respectiv ηT reprezintă o măsură a ireversibilităţii
proceselor adiabate de comprimare şi destindere.

Aplicaţia A.7

Turbomotorul cu ardere la presiune constată având parametrii din problema A.1

(β=9, θ=4,655, m = 35kg/s ) funcţionează după ciclul real. Randamentul intern al
compresorului este ηC=0,84, randamentul intern al turbinei are valoarea ηT=0,89, iar
randamentul camerei de ardere este ηCA=0,98. Ştiind că presiunea şi temperatura
mediului ambiant sunt p0 = 1,013 bar, respectiv T0 = 290 K să se determine:

1) Lucrul mecanic de frecare consumat în compresor şi turbină;

2) Puterea turbomotorului şi randamentul termic al acestuia;
3) Consumul orar şi specific de combustibil.

Soluţie:

1) Pentru calculul lucrului mecanic de frecare sunt necesare temperaturile în

punctele caracteristice ale ciclului. Acestea se calculează cu relaţiile (A.4) pentru stările
ciclului teoretic, respectiv cu expresiile (A.49) şi (A.50) pentru stările ciclului real.
Folosind aceste relaţii rezultă că:
k −1
T2t = T0 β k = 290 ⋅ 9 0 , 286 = 543,64 K

  k −1 
T2 = T0 1 +
η
1
   0,84 (
 β k − 1 = 2901 + 1 9 0 , 286 − 1  = 591,95 K
 )
 C    
T0 θ 290 ⋅ 4 ,655
T4t = k −1
= = 720,12 K
9 0 , 286
β k

  
  1    1 
T4 = T0 θ1 + ηT  k −1 − 1 = 290 ⋅ 4 ,6551 + 0,89 0 , 286 − 1 = 789,4 K
 β k   9 
  
Lucrul mecanic consumat pentru învingerea frecărilor în compresor şi turbină se
determină din relaţiile
l fr ,C = l C − l C ,t ; l fr ,T = l T ,t − l T
278 Termodinamică Tehnică

Exprimând lucrurile mecanice cu ajutorul primului principiu pentru sisteme deschise,

în limita ipotezelor de studiu ale turbomotoarelor, se obţine:
l fr ,C = (h 2 − h1 ) − (h 2 t − h1 )
( )
l fr ,C = h 2 − h 2t = c p T2 − T2t = 1,004 ⋅ (591,95 - 543,64 ) = 48,5 kJ/kg

l fr ,T = (h 3 − h 4 t ) − (h 3 − h 4 )
( )
l fr ,T = h 4 − h 4t = c p T4 − T4t = 1,004 ⋅ (789,4 - 720,12) = 69,56 kJ/kg

Din analiza datelor numerice anterioare rezultă că reducerea ireversibilităţilor

procesului de destindere în turbină (sau altfel spus creşterea randamentului intern al
turbinei) are un efect mai mare asupra performanţelor turbomotorului decât
micşorarea ireversibilităţilor procesului de comprimare în compresor.
2) Lucrul mecanic efectiv al turbomotorului se calculează cu expresia (A.53), de
unde se obţine:
k −1
  
 1   β k 
(l TM )ef = c p T0  1 − k −1  θηT − =
  ηC 
 β 
k

 1  9 0 , 286

= 1,004 ⋅ 290 1 − 0 , 286  4 ,655 ⋅ 0,89 −  = 259,63 kJ/kg
 9  0,84 
În aceste condiţii, puterea dezvoltată de turbomotor este:
(PTM )ef = m (l TM )ef = 35 ⋅ 259,63 = 9087 kW

Randamentul efectiv al turbomotorului rezultă din expresia (A.54) şi are valoarea:

k −1
 
(l ITG )ef  1  θηT − β k / ηC
ηef = = ηCA  1 − k −1 
(q1 )ef  βk   k−1 
  θ − 1 −  β k − 1 / ηC
 
 
 1  4,655 ⋅ 0,89 − 90,286 0,84
ηef = 0,98 1 − 0,286  = 0,334
 9  4,655 − 1 − 9
0 , 286
(
− 1 0,84 )
Comparând valorile de mai sus cu cele obţinute în problema A.1 se pot observa
efectele ireversibilităţilor proceselor de comprimare şi destindere asupra
performanţelor turbomotorului. Astfel, puterea teoretică a turbomotorului este
(PTM )teor = 13,22 kW , în timp ce puterea efectivă a acestuia are valoarea
(PTM )ef = 9,087 MW , în timp ce randamentul termic (caracterizând cilul teoretic) are
valoarea ηt=0,467, iar randamentul efectiv (corespunzător ciclului real) este ηef=0,334.
Termodinamică Tehnică 279

Este necesar să subliniem şi faptul că ireversibilităţile proceselor de admisie, evacuare,

precum şi cele din camera de ardere (incluzând aici ireversibilităţile caracteristice
schimbării naturii agentului termodinamic) nu au fost luate în considerare.
3) Pentru calculul consumului orar şi specific de combustibil este necesară
determinarea căldurii q1, introduse în ciclu pe procesul 2-3. Aceasta se calculează cu
expresia (A.51) rezultând:

  k−1  
q 1 = c p T0 θ −
1
ηC     0,84
( )
 β k − 1 − 1 = 1,004 ⋅ 290 ⋅ 4 ,655 − 1 90 , 286 − 1 − 1

     

q 1 = 761,03 kJ kg

Consumul orar şi specific, calculat cu relaţiile (A.55) şi (A.56) au valorile:

m q 1 35 ⋅ 761,03
C h = 3600 = 3600 = 3261,6 m 3N oră
ηCA Q i 0,98 ⋅ 30000

3600 3600
c sp = = = 0,36 m 3N cb kW.oră
ηef Q i 0,334 ⋅ 30000

Comparaţia valorilor numerice ale puterii efective şi randamentului efectiv cu cele ale
puterii teoretice şi randamentului termic obţinute în aplicaţia A.1 evidenţiază efectul
ireversibilităţilor proceselor adiabatice de comprimare şi destindere asupra
performanţelor turbomotorului cu ardere la presiune constantă. De asemenea, efectul
acestor ireversibilităţi se regăsesc şi în cazul consumului orar şi specific de
combustibil.

Aplicaţia A.8

Să se determine expresia lucrului mecanic specific efectiv şi a randamentului

efectiv al unui turbomotor cu turbină liberă, funcţionând după ciclul real, cunoscând
randamentele interne ale compresorului, ηC, turbinei generatorului de gaz, ηTG şi
turbinei libere ηTL.

Aplicaţie numerică: β = 9, θ = 4,5, ηC = 0,85, ηTG = 0,88, ηTL = 0,89;

Soluţie:

Schema de principiu a turbomotorului cu turbină liberă este ilustrată de

figura A.6, iar ciclul real al acestuia este reprezentat grafic, în coordonate h-s, în
280 Termodinamică Tehnică

figura A.16. Notând cu δ TG = / raportul de destindere al turbinei genera-torului

de gaz, din condiţia = se obţine:
1
ηC
(
(h2t − h1 ) = ηTG h3 − h4 at 1 )
În ipoteza gazului ideal, relaţia anterioară
devine:
 1 
( )
c p T0 β (k −1) k − 1 = ηC ηTG c p T3  1 − (k −1) k 
δTG 

de unde se obţine că:
k
  k −1
 ηC ηTG θ 
Fig. A.16 Ciclul real al turbomotorului δTG = k −1 
cu turbină liberă în coordinate h-s  
η η
 C TG θ + 1 − β k

Din figura A.16 rezultă că lucrul mecanic specific al turbomotorului este:
(
l TM = l TL = ηTL (l TL )t = ηTL h 4 a − h 4 at 2 )
 
( ) 
l TM = ηTL c p T4 a − T4 at 2 = ηTL c p T4 a  1 −
1
k −1


 δTL k
 
unde δTL = p4a/p4 reprezintă raportul de destindere al turbinei libere. Cum între
raportul de comprimare şi cele de destindere există relaţia β = δTGδTL, expresia
lucrului mecanic specific devine succesiv:

 
 k −1 
 ηC ηTG θ β k 
l TM = ηTL c p T4 a 1 − k −1 
  η η θ + 1 − β k  
  C TG 
  
ceea ce este echivalent cu:

  k −1

ηTL c p T4 a  1  β k 
l TM = k −1  1 − k −1  θηTG − 
 β k  ηC 
ηC ηTG θ+1−β k   
Rămâne să exprimăm temperatura T4a în funcţie de datele problemei. Din definiţia
randamentului intern al turbinei generatorului de gaz rezultă că:
(
h3 − h 4 a = ηTG h3 − h 4 at 1 )
Termodinamică Tehnică 281

În ipoteza gazului ideal, relaţia anterioară devine:

(
T4 a = T3 − ηTG T3 − T4 at 1 )
de unde rezultă:
k −1
T4 a T4 a  T4 a  β k −1
= = 1 − ηTG  1 − t 1  = 1 −
T3 T0 θ  T3  ηC θ

Înlocuind relaţia de mai sus în expresia lucrului mecanic specific se obţine în final că:

k −1 k −1
  
 1  β k  θηC + 1 − β k
l TM = c p T0 ηTL  1 − k −1  θηTG − ⋅ k −1
 β k  ηC  θη η + 1 − β k
   C TG

Pentru calculul căldurii q1 = q23, relaţia A.51 îşi păstrează valabilitatea. În aceste
condiţii, randamentul efectiv al instalaţiei este:
k −1 k −1
 
l TM  1  θηTG − β k / ηC θηC + 1 − β k
ηef = = ηTL  1 − k −1 ⋅ k −1
⋅ k −1
q1  β k  θ − 1 − (β k − 1)/ η θη η + 1 − β k
  C C TG

Numeric rezultă:

 1  9 0 , 286  4 ,5 ⋅ 0,85 + 1 − 9 0 , 286

l TM = 1,004 ⋅ 298 ⋅ 0,89 1 − 0 , 286  4 ,5 ⋅ 0,88 −  ⋅
 9  0,85  4 ,5 ⋅ 0,85 ⋅ 0,88 + 1 − 9 0 , 286

l TM = 251,3 kJ/kg

 1  4 ,5 ⋅ 0,88 − 9 0 , 286 / 0,85 4 ,5 ⋅ 0,85 + 1 − 9 0 , 286

ηef = 0,89 1 − 0 , 286  0 , 286
⋅ = 0,35
 9  4 ,5 − 1 − ( 9 − 1)/ 0,85 4 ,5 ⋅ 0,85 ⋅ 0,88 + 1 − 9 0 , 286

Demn de remarcat este faptul că acest randament este cu 2,8% mai mare decât cel
corespunzător turbomotorului cu ardere la presiunea constantă în soluţie clasică care
are randamentul intern al turbinei ηT = ηTL=0,89.