Structura multi-etajată pentru spital privat în Cluj-Napoca

ing. Jacint VIRAG 1), ing. Attila PUSKAS 2)

Obiectivul lucrării constituie prezentarea principalelor aspecte de proiectare ale structurii de

rezistență, ținând cont de tema arhitecturală și de constrângerile impuse datorită spațiului limitat (în
plan și elevație), destinației specifice și necesatității edificării într-un interval redus.
Clădirea realizată cu o structură duală din beton armat monolit, ocupă aproximativ jumătate
din terenul disponibil. Limitată la înălțimea de 37m, este concepută cu 9 niveluri, primul nivel fiind
doar parțial subteran. Sunt prezentate provocările întâmpinate în procesul de proiectare, cum ar fi:
(1) optimizarea sistemului de fundare pe un teren argilos cu portanță medie, fără nivel subteran;
(2) obținerea unor planșee cu înălțimi și greutăți relativ reduse, realizabile într-un timp scurt;
(3) limitarea tasărilor și a deplasărilor laterale pentru evitarea degradării fațadelor fațadelor
ventilate ceramice;
(4) realizarea fațadei înclinate și a unor planșee în consolă cu deschidere de până în 5m,
păstrând aceeași grosime redusă a planșeului.

Scope of the article is to present the main features of the structural design process,
considering design specifications and enforcements concerning space limitations (for building site
and building height), specific destination and the need of fast construction.
The building having a dual structure of concrete frames and walls, occupies half of the
available land. Maximum height of 37m was allowed to fit 9 floors, a part of the first floor being
underground level. Design challenges are described, like: (1) foundation optimization for medium
capacity clayey soil, without underground level; (2) reduced slab height and weight, which can be
built in a short time; (3) settlement and drift limitations to avoid ventilated ceramic facade damage;
(4) building inclined facade and floors with cantilevers up to 5m, keeping the reduced slab height.

Figura 1. Model structural și structura realizată

Echipa care a contribuit la realizarea proiectului

Investitor: Globe Group Srl., Cluj-Napoca
Proiectant general: Atelier Proiectare Benta Srl., Oradea
Proiectant structură: Lamina Srl., Cluj-Napoca
Proiectant instalații: Sommering Install Srl., București
Verificator de proiect: prof. dr. ing. Cornel Bia
Antreprenor general: KESZ Epito es Szerelo Zrt – Ungaria, sucursala Cluj-Napoca
1) asistent, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea de Construcții, Dep. Structuri;
inginer proiectant, Lamina srl, Cluj; email: Jacint.Virag@dst.utcluj.ro
2) șef lucrări, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea de Construcții, Dep. Structuri; email: Attila.Puskas@dst.utcluj.ro
1. Descriere generală
Amplasamentul primului spital privat universitar din țară este în partea sudică a Clujului, pe
versantul Dealul Feleacului, cu suprafața stabilă cu înclinare către Calea Turzii. Configurația clădirii
în plan este dreptunghiulară cu regim de înălțime maxim de P+8E, având retrageri progresive de la
nivelul etajelor 1, 2, 4 şi 5. Regimul de înălțime ale zonelor de clădire și poziționarea acestora sunt
prezentate în figura 2.

Figura 2. Plan de situație

Dimensiunile maxime în plan ale clădirii sunt de 111,6 x 52,0m având suprafața desfășurată
de aproximativ 25000 mp. Prin tema de proiectarea s-a impus realizarea a nouă niveluri supraterane,
din care primul nivel devine subteran în partea vestică a clădirii ca rezultat a pantei terenului. În
acestă zonă de demisol s-au prevăzut rezervoare de apă, spații tehnice și buncărul pentru
acceleratorul liniar al secției de oncologie. Din condiții de siguranță în caz de incendiu s-a limitat
înălțimea construcției, acoperișul terasă fiind la cota +36,93m. Înălțimile de nivel variază între 3,80
și 4,80m, cum se observă în figura 3.

3.a.) Secțiuni transversale

 Figura 3. Arhitectura propusă

2. Structura de rezistență și detalii de calcul

Conformarea și dimensionarea s-a efectuat asigurând flexibilitate ridicată privind utilizarea
spaţiilor, ținând cont de constrângerile temei de proiectare și de prevederile eurocodurilor, ale
anexelor naționale și a codului de proiectare seismică P100-1:2006. Pentru limitarea efectelor de
torsiune generală indusă de acţiunea seismică clădirea s-a împărțit în două tronsoane printr-un rost
de dilatare şi seismic.
Pentru calculul structural s-au luat în considerare ipotezele de încărcări de mai jos, valorile
caracteristice prezentate fiind înmulțite cu coeficienții parțiali de siguranță după cum sunt definiţi în
codul de proiectare CR 0-2005 pentru starea limită ultimă (SLU) și starea limită de serviciu (SLS):
• Încărcările de exploatare s-au considerat diferențiat pe categorii de utilizare conform cu
prevederile SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006, categorii A, B, C1.2, C1.3, C2, C3, C5, I, cu
valorile zonelor de încărcare aferente qk=1,5..5 kN/m2
• Acțiunea vântului s-a evaluat din presiunea vântului conform NP-082-04, qref=0,4 kN/m2
• Încărcarea seismică s-a evaluat în conformitate cu P100-1:2006, ag=0,08g, Tc=0,7s,
încadrând clădirea în clasa I-a de importanță γ=1,4
Cerințele minime de rezistență la foc pentru elemente structurale:
• planșee: 60 min.
• stâlpi, pereți case de scară: 150 min.

2.1. Sistemul de fundare

Inutilitatea funcțională a nivelului subteran, precum și condițiile geomorfologice au
determinat efectuarea unui studiu ale diferitelor soluții de fundare. Considerând încărcările utile
reduse cu coeficientul αn = 0,5..0,7 (provenind din mai multe etaje) printr-un proces de optimizare
s-a ujuns la o soluție mixtă cu fundații elastice având adâncimea de fundare -2,20m în terenul
argilos cu portanță medie.
Stâlpii s-au fundat pe grinzi transversale cu secțiune T, având înălțimea de 2,00m și lățimea
tălpii variabilă între 3,80..6,60m în funcție de încărcarea dată de suprastructura cu regim de înălțime
diferențiat.
 Figura 4. Presiunea efectivă la talpa grinzilor de fundare

Adaptarea lățimii de grindă conduce la o presiune pe talpă relativ constantă (Figura 4),
obținând valori de calcul pentru săgeata grinzii sub 1cm. Fundarea zonelor cu diafragme s-a
executat pe radier cu grosimea de 60cm.

Figura 5. Faza de execuție a infrastructurii

2.2. Structura de rezistență

Cele două corpuri de clădire au structura duală din beton armat monolit cu cadre
predominante având câte două nuclee de diafragme. Stâlpii sunt dispuși la distanțe de 9,0m pe
direcția longitudinală iar pe direcție transversală la distanțe cuprinse între 3,0 - 8,70m. Secțiunea
stâlpilor este pătrată cu dimensiuni de 60x60cm și 80x80cm la parter, secțiunile mari reducându-se
treptat până la dimensiunea de 60x60cm la etajul 8.
Planșeele cu înălțimea totală de 43cm sunt realizate cu utilizarea unui sistem de cofraje cu
casete recuperabile, astfel realizând planșee bidirecționale, având grinzi late și nervuri. Secțiunea
nervurilor și grinzilor este trapezoidală cu lățimi la partea inferioară de 12 respectiv 90-110 cm, iar
grosimea plăcii este de 8cm.
 6a.) etaj 1

6b.) etaj 5,6,7,8

Figura 6. Plan cofraj planșee

Pentru limitarea înălțimilor de nivel acest sistem de planșeu s-a folosit inclusiv în zona
consolelor de la etajele 2-4 cu deschideri de până în 5m, unde suplimentar s-au prevăzut profile
metalice pentru asigurarea nedeformabilității consolelor, dar și suport pentru fațada înclinată (figura
7), având îmbinările de șantier executate cu buloane.
Clasa de beton utilizată pentru stâlpi a este C30/37, iar pentru pereți și planșee C20/25.
Oțelul beton folosit este S500B, iar calitatea oțelului laminat utilizat este S235.

Figura 7. Console cu deschideri până în 5m cu profile metalice de rigidizare și suport fațadă

Perioadele fundamentale de vibrații ale corpurilor sunt:
• direcție transversală: 0,55s (corp I ); 0,64s ( corp II)
• direcție longitudinală: 0,45s (corp I), 0,53s (corp II)
Amplasată în zonă cu seismicitate redusă, efectele acțiunii seismice sunt relativ mici,
deplasările maxime de nivel obținute prin calcul în combinația care conține încărcarea seismică sunt
de 10,7 mm și 8,5 mm pe direcție transversală respectiv longitudinală. Efectele de ordinul doi pot fi
considerate nesemnificative, deoarece condiția din relația (1) este îndeplinită la toate nivelurile
P d
θ= tot r ≤0,10 (1)
V tot h
Date privind deplasările relative de nivel și coeficienții de sensibilitate sunt prezentate în
tabelul 1.

Tabel 1. Determinarea coeficienților de sensibilitate ale deplasării relative de nivel, asociate SLU

3. Tehnologie de execuție și urmărire în timp

Soluția structurală propusă corespunde cerințelor arhitecturale propuse precum și cerințelor
tehnologice prin posibilitatea optimizării duratei de execuție și a costului execuției. Astfel înălțimea
totală a planșeelor de 43cm, raportată la deschideri și încărcări este relativ mică (l/20), totuși mai
mare decât ceea ce s-ar fi obținut prin planșee dală. Prin adoptarea planșeului casetat cu grosime
echivalentă de 27cm s-a redus semnificativ greutatea structurii și cantitatea de materiale
(aproximativ 35%). Costul suplimentar de manoperă și durata de execuție au fost minimalizate prin
folosirea sistemului de cofraj cu casete recuperabile, care permite decofrarea casetelor în 3 zile cu
păstrarea popilor în poziție în proporție de 50%.
Execuția a fost etapizată în trei tronsoane: corp I și două tronsoane pentru corpul II, separate
printr-un rost de lucru în zona cu eforturi minime. Astfel, folosind cantitatea de cofraj de 66% din
suprafața unui nivel a fost realizată structura clădirii, într-o periadă de 6 luni.
 În perioada de execuție, măsurătorile de tasări efectuate au arătat valori maxime de 26mm
pentru corpul II și 15mm pentru corpul I, având preponderent fundații de tip radier. Valorile sunt cu
mult sub limita admisă de normative, validând siguranța calcului efectuat.

Figura 8. Faze de execuție ale planșeelor

4. Concluzii
Proiectul de structură rezultat în urma studiilor efectuate îndeplinește cerințele funcționale,
estetice și tehnologice, respectând totodată și constrângerile de amplasament, precum și asigurarea
siguranței cu costuri reduse. În acest sens autorii au adoptat soluții mai puțin uzuale care s-au
dovedit a fi potrivite. Dincolo de aceste avantajele menționate, soluțiile structurale mai puțin uzuale
adoptate de către autori s-au dovedit a fi potrivite, totodată marcând direcții noi în optimizarea
structurală.