Onorată comisie, mă numesc Berar Ioana Maria şi vă rog să îmi permiteţi să îmi

susţin lucrarea cu tema “Echilibrul financiar al întreprinderii analizat din punct de

vedere static şi dinamic ”.
În primul capitol am tratat noţiuni privind teoria statică a echilibrului financiar
pornind de la noţiuni generale privind echilibrul static. Echilibrul static redă tabloul
corelaţiilor şi poziţiilor la un moment dat fără a exprima evoluţia sau fluxurile în
decursul perioadei. Poate fi exprimat printr-un şir de ecuaţii privind nevoile şi
posibilităţile, resursele şi destinaţiile cu elementele lor componente, resursele necesare
şi posibilităţile de constituire a acestora.
În continuare am vorbit despre indicatorii echilibrului financiar şi anume fondul
de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă. Fondul de rulment
reprezintă excedentul capitalului permanent peste activele imobilizate nete, necesarul de
fond de rulment exprimă diferenţa dintre activele circulante fără disponibil şi datoriile
ciclului de exploatare şi trezoreria netă diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul
de fond de rulment.
Ţinând cont de faptul că pentru a interpreta echilibrul financiar static sunt folosite
date provenite din bilanţul contabil, în continuare am descris analiza pe baza bilanţului
financiar, începând cu descrierea activului şi pasivului bilanţier. Apoi am vorbit despre
echilibrul bilanţului şi semnificaţia sa, reguli vizând menţinerea echilibrului structurilor
financiare precum şi tehnici de restabilire a echilibrului financiar.
Al doilea capitol l-am dedicat teoriei dinamice a echilibrului financiar pornind de
la noţiuni introductive, importanţa tabloului de utilizări şi resurse ca instrument al
analizei dinamice a echilibrului financiar şi în final am prezentat situaţia fluxurilor de
trezorerie.
În al treilea capitol am realizat un studiu de caz privind analiza echilibrului
financiar al societăţii Vet Farm SRL. Societatea şi-a început activitatea prin deschiderea
unei mici farmacii veterinare în magazinul amenajat în incinta sediului social al firmei,
şi a unui stand în piata Pâncota, în care se comercilizează furaje pentru. animale şi care
funcţionează o zi pe săptămână. În anul 2008 societatea şi-a mai deschis un punct de
lucru tot în localitatea Pâncota, având ca activitate comercializarea bijuteriilor şi a
cadourilor. Din cauza cheltuielilor mari cu amenajarea spaţiului şi achiziţionarea de
marfă, societatea a realizat un profit mic în anul 2008 nefiind suficient pentru a acoperii
pierderile anilor anteriori, astfel încât capitalurile proprii au rămas negative. Datorită
rezultatelor modeste obţinute, noul punct de lucru este închis la începutul anului 2009.
Abia începând cu anul 2009 veniturile obţinute au devansat cheltuielile efectuate, astfel
că societatea a reuşit să realizeze profit suficient pentru a acoperii pierderile din anii
anteriori şi să obţină un capital propriu pozitiv
Bilanţului contabil de la sfârşitul anului 2009 l-am folosi ca instrument de analiză
pentru analiza echilibrului financiar static. Analiza echilibrului static am realizeazat-o
pe baza datelor oferite de bilanţul contabil al societăţii, prin determinarea indicatorilor
echilibrului financiar:
 Fondul de rulment
 Necesarul de fond de rulment
  Trezoreria netă.
În urma calculelor efectuate am observat că atât la începutul, cât şi la sfârşitul
anului, fondul de rulment este pozitiv, acest fapt însemnând faptul că activele stabile
sunt finanţate integral pe baza capitalurilor permanente. Acest lucru arată faptul că a fost
respectată regula de bază a echilibrului financiar conform căreia active fixe trebuie
finanţate pe baza capitalurilor fixe, adică pe baza acelor resurse care se află la dispoziţia
societăţii pe o perioadă de timp de cel puţin un an. Această sumă cu care capitalurile
permanente depăşesc activele fixe poate fi folosită în continuare pentru finanţarea
ciclului de exploatare.
Nevoia de fond de rulment este pozitivă atât la începutul cât şi la sfârşitul
perioadei. Acest lucru semnifică faptul că ciclul de exploatare nu este finanţat în
întregime pe baza datoriilor ciclului de exploatare. Ciclul de exploatare trebuie să fie
finanţat într-o anumită măsură pe baza fondurilor degajate în partea de sus a bilanţului.
Atât la începutul cât şi la sfârşitul perioadei fondul de rulment depăşeşte necesarul de
fond de rulment ceea ce semnifică un echilibru financiar pe termen scurt şi determinând
o trezorerie netă este pozitivă. Acest lucru arată echilibrul curent al societăţii.
In continuare am realizat analiza echilibrului dinamic care presupune analiza
evoluţiei acestor trei indicatori. Cei trei indicatori se modifică urmare a diverselor
modificări ce au loc pe parcursul anului în cadrul alocărilor şi resurselor atât pe termen
scurt cât şi pe termen lung. Modificările activelor şi pasivelor pe termen lung determină
modificarea fondului de rulment şi modificarea activelor circulante şi a datoriilor pe
termen scurt determină modificarea necesarului de fond de rulment.
De-a lungul perioadei analizate, valorile înregistrate de activul net contabil au o
tendinţă de creştere, astfel activul net contabil este cu 153% mai mare în anul 2009 faţă
de 2008. Creşterile valorii activului contabil net în anul al doilea faţă de cel de referinţă
se datorează creşterii activului net total în condiţia în care datoriile totale scad şi ele dar
cu o valoare mai mare decât scade activul.
De-a lungul celor doi ani, valoarea fondului de rulment este pozitivă dar scade în
2009 faţă de 2008, ca urmare a scăderii datoriilor pe termen lung mai mult decât cresc
capitalurile proprii. Valoarea netă a activelor imobilizate este în scădere datorită
înregistrării amortizării pe parcursul anului.
De-a lungul perioadei analizate, necesarul de fond de rulment este pozitiv, ceea ce
semnfică existenţa activelor circulante de natura stocurilor şi creanţelor care nefiind
acoperite pe baza datoriilor ciclului de exploatare ar fi trebuit să fie finanţate din fondul
de rulment. În nici unul din anii analizaţi necesarul de fond de rulment nu a fost negativ
ceea ce înseamna o nevoie de fond de rulment. Faptul că necesarul de fond de rulment
scade se datorează creşterii vitezei de rotaţie a activelor circulante şi angajării unor
datorii cu scadenţa mai relaxantă.
Pe parcursul perioadei analizate, trezoreria netă a înregistrat o scădere datorită
faptului că necesarul de fond de rulment a scăzut mai puţin decât fondul de rulment
degajat suplimentar în partea de sus a bilanţului.
Se poate face analiza trezoreriei nete din punct de vedere al fondului de rulment
şi al necesarului de fond de rulment. Astfel cum fondul de rulment este mai mare decât
necesarul de fond de rulment, diferenţa dintre ele este pozitivă rezultând valorile
pozitive ale trezoreriei nete atât la sfârşitul anului 2008 cât şi la sfârşitul anului 2009.
În situaţia prezentată, şi în general, trezoreria pozitivă reprezintă un echilibru
financiar, când nevoia de fond de rulment poate fi finanţată în întregime din resurse
permanente. Întreprinderea nu trebuie să angajeze de credite pe termen scurt pentru a
acoperi deficitul de resurse.
În concluzie putem spune că echilibrul financiar oglindeşte egalitatea dintre
necesarul de resurse financiare reclamate de nevoile activităţii şi posibilităţile de
acoperire a acestora. Analiza structurii echilibrului financiar este necesară datorită
puterii sale de a releva calitatea echilibrului financiar la un moment dat, denumit
echilibru static, sau în evoluţie, denumit echilibru dinamic.
La societatea analizată putem trage mai multe concluzii. În primul rând se
constată că atât la începutul, cât şi la sfârşitul anului, fondul de rulment este pozitiv,
acest fapt însemnând faptul că activele stabile sunt finanţate integral pe baza
capitalurilor permanente. Acest lucru arată faptul că a fost respectată regula de bază a
echilibrului financiar conform căreia active fixe trebuie finanţate pe baza capitalurilor
fixe, adică pe baza acelor resurse care se află la dispoziţia societăţii pe o perioadă de
timp de cel puţin un an. Această sumă cu care capitalurile permanente depăşesc activele
fixe poate fi folosită în continuare pentru finanţarea ciclului de exploatare.
Nevoia de fond de rulment este pozitivă atât la începutul cât şi la sfârşitul
perioadei. Acest lucru semnifică faptul că ciclul de exploatare nu este finanţat în
întregime pe baza datoriilor ciclului de exploatare. Ciclul de exploatare trebuie să fie
finanţat într-o anumită măsură pe baza fondurilor degajate în partea de sus a bilanţului.
Atât la începutul cât şi la sfârşitul perioadei fondul de rulment depăşeşte necesarul de
fond de rulment ceea ce semnifică un echilibru financiar pe termen scurt.
Se observă că fondul de rulment scade, deci se înrăutăţeşte echilibrul financiar
pe termen lung al societăţii. Acest fapt se datorează rambursării datoriilor pe termen
lung. Societatea înregistrează o capacitate de autofinanţare pozitivă, aceasta nefiind
totuşi suficientă pentru a acoperii necesităţile pe termen lung. Pe lângă autofinanţare
societatea apelează şi la împrumuturi pe termen lung.
Pe termen lung creşterea resurselor a fost mai mică decât creşterea alocărilor
(achiziţii de active fixe şi rambursări de credite) determinând scăderea fondului de
rulment care ar putea fi folosit în ciclul de exploatare. De asemenea se observă că pe
termen scurt echilibrul se degradează datorită scăderii nevoii de fond de rulment într-o
măsură mai mică decât scăderea fondului de rulment. Această nevoie scade deoarece pe
termen scurt resursele au crescut mai mult decât resursele. Din analiza echilibrului
dinamic realizată pe baza tabloului de finanţare se observă că societatea este în echilibru
financiar atât la începutul anului cât şi la sfârşitul anului, dar acest echilibru s-a degradat
la finele anului.