Am căutat şi caut.

Căutând
M-am pomenit greşind. Din când în când
M-am pomenit din vina mea flămând
Şi m-am în sîngerat în spinii
De pe cărările sp re zăril e luminii.

Dar d acă cineva giganti c va veni

Şi mi-ar rosti : Eu îţi dau viaţa toată
Neîncepută, nepătată,
Dar să mi-o dai apoi în seamă mie
S-o duc înspre vi sata zare purpurie
Pe drum neo colit, de netezime,
Pe drumul neştiut decît d e mine...
Deci astfel de mi-ar spune
Eu aş si mţi că tot ce-mi spune-i putred,
Cu hotărîre i-aş răspunde: - Nu cred!
De poţi schi mba secara-n trandafi r,

De-mi poţi schimba viaţa, nu mă mi r:

Chiar de-ai schimba b ătrânii în copii,
Drum drept şi neted tu nu poţi să ştii -
Şi chiar de-ai ştii, păşind în urma ta
Nimic n-aş mai simţi şi n-aş vedea.
Eu sînt aici, cu fraţii mei î n jur,
Cu ei mărşăluiesc şi rîd şi -njur,
E-un soare faţa-n raze să ne scalde,
Păşind spre el străbatem ţinuturi tot mai cal de
Iar de pri veşti atent la cercetare
Şi nouă de pe frunte prind raze să n e zboare.
E drumul greu. Străbatem p răpăstii şi cascade
Şi suferim, dar ştim c-aşa se cad e.
Ţ inuturile-acestui veac lung, clocotitor
Vreau doar cu paşii mei să l e măsor.