Simulare Și Modele SPICE

MIREL PĂUN
SIMULARE ȘI MODELE SPICE

Îndrumar de laborator
Editura
NAUTICA
MIREL PĂUN
SIMULARE ȘI MODELE SPICE

Îndrumar de laborator
Editura
NAUTICA
Copyright © 2019, Editura NAUTICA
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii
Tehnoredactare şi grafică: Mirel PĂUN
Editura NAUTICA
Editură recunoscută de CNCSIS
Str. Mircea cel Bătrân nr.104
900663 Constanţa, România
tel.: +40-241-66.47.40
fax: +40-241-61.72.60
e-mail: info@imc.ro
www.edituranautica.org.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României:

PĂUN, MIREL
Simulare şi modele SPICE: îndrumar de laborator / Mirel Păun. - Constanţa:
Nautica, 2019
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-681-115-6
62
CUPRINS
Pagina
Lucrarea de laborator nr. 1

Mediul de simulare Multisim 5

Analiza punctului static de funcționare (DC Operating Point) 21

Analiza răspunsului în curent continuu (DC Sweep) 27

Analiza comportării în frecvență (AC Analysis) 39

Analiza comportării în timp (Transient Analysis) 51

Analiza parametrică (Parameter Sweep) 61

Crearea unei componente personalizate 71
Bibliografie 79
1. Mediul de simulare Multisim
1.1. Scopul lucrării

 Prezentarea interfeței grafice și a funcțiilor mediului de simulare Multisim.
1.2. Breviar teoretic

Multisim este un program destinat editării și simulării funcționării schemelor
electronice. El face parte din suita de programe destinate proiectării circuitelor electronice
dezvoltată de National Instruments. În continuare, schemele realizate în Multisim pot fi prelucrate
cu ajutorul celorlalte programe din suită în vederea elaborării cablajului imprimat și a fișierelor
necesare realizării practice automatizate a circuitelor.
Interfața pusă la dispoziția utilizatorului de către Multisim are aspectul din figura
următoare:
Figura 1.1: Interfața grafică a programului Multisim
Aceasta prezintă mai multe bare de funcții, dispunerea și denumirile acestora fiind
cele indicate în figura 1.1. Detalierea conținutului lor este:
5
Bara Meniu conține comenzile pentru toate funcțiile programului.
Bara Standard conține butoanele celor mai comune funcții implementate de orice
program de calculator precum crearea, deschiderea și salvarea unui fișier.
Bara Principală conține butoane pentru funcții precum verificarea regulilor electrice
sau vizualizarea graficelor rezultate în urma simulării.
Bara de Simulare conţine butoane pentru pornirea, oprirea şi controlul simulării.
Bara de Componente conţine butoane care permit selectarea componentelor din baza
de date Multisim pentru a le plasa în schemă.
Bara de Instrumente conţine butoane pentru fiecare instrument de măsură virtual

pus la dispoziție de program.
Bara de Vizualizare conține butoane pentru mărirea / reducerea dimensiunii secțiunii

vizibile a schemei în lucru.
Fereastra Circuitului (sau spaţiul de lucru) este spaţiul unde se desenează schema
circuitului.
Dacă una dintre barele de mai sus nu este vizibilă, se selectează din meniul View/Toolbars/<nume
bară dorită>.
Bara Meniu permite accesarea următoarelor meniuri:

Meniul File conţine comenzile de operare cu fişierele, lucru cu imprimanta şi ieşire
din program.
Meniul Edit conţine comenzile de lucru cu memoria temporară precum copierea,

tăierea, inserarea şi rotirea componentelor.
Meniul View conţine comenzile pentru vizualizarea şi ascunderea elementelor

ferestrei schemei, limitele paginii şi barelor cu instrumente.
Meniul Place conţine comenzile de plasare a componentelor, a unor texte

suplimentare, a punctelor de conexiune şi a terminalelor de intrare/ieşire ale circuitului.
Meniul MCU conține comenzile pentru controlul simulării funcționării

microcontrolerelor din schema realizată.
Meniul Simulate conţine comenzile de lucru cu circuitul desenat, alegerea

instrumentelor necesare, alegerea tipului de analiză dorit şi lansarea analizei, opţiunile afişării pe
ecran a parametrilor generali ai schemei.
Meniul Transfer conţine comenzile de transferare şi memorare a schemei în alte

programe.
6
Meniul Tools conţine comenzile de creare, editare, copiere şi de intrare în baza de

date a componentelor.
Meniul Reports conţine comenzile necesare creării și gestionării rapoartelor

automate asupra schemei desenate precum necesarul de componente și statistici ale utilizării
acestora.
Meniul Options conţine comenzile necesare modificării parametrilor ecranului,

afişării sau ascunderii descrierilor componentelor, schimbării denumirii circuitului, impunerii unor
restricţii asupra circuitului şi parolării acestuia.
Meniul Window conţine comenzile necesare controlării modului de dispunere a

ferestrelor programului.
În meniul Help se găsesc comenzile de deschidere a interfeței de ajutor.
Bara standard
7
Bara principală
Bara de simulare
8
Bara de componente
Bara de instrumente
9
Bara de instrumente
10
Pe lângă utilizarea Barei de Meniu sau a butoanelor din diversele bare ale interfeței
prezentate mai sus programul Multisim permite apelarea diferitelor sale funcții și prin utilizarea
meniurilor sale contextuale, tip Pop-up Menu, accesibile prin efectuarea unui clic dreapta deasupra
zonei de editare sau a elementelor vizate.
1.3.Desfășurarea lucrării
Se desenează și simulează funcționarea unui circuit electric simplu format dintr-o

sursă de tensiune continuă și un rezistor. Pentru a plasa componentele se accesează meniul Place
din bara de meniu apoi se selectează prima opțiune din meniul afișat – Component. În fereastra
care se va deschide se selectează grupul de componente din care face parte componenta care se
dorește a fi plasată în schemă, grupul Basic pentru rezistor respectiv Sources pentru sursa de
tensiune continuă, apoi se selectează componenta dorită ca în figurile 1.2 și 1.3. Alternativ,
selectarea componentelor poate fi făcută mai rapid folosind bara de componente.
Figura 1.2: Selectarea unui rezistor de 1k

11
Figura 1.3: Selectarea unei surse de tensiune continuă
Componentele selectate se plasează în spațiul de lucru efectuând un clic în locul dorit.

În cazul în care se dorește rotirea unei componente se efectuează clic dreapta pe aceasta și din
meniul contextual afișat se alege opțiunea de rotire cu 900 în sensul acelor de ceasornic sau invers,
așa cum reiese din figura 1.4. Alternativ se poate folosi combinația de taste (Ctrl + R respectiv Ctrl
+ Shift + R).
Figura 1.4: Rotirea componentelor

12
Pentru a conecta componentele plasate se accesează meniul Place / Wire.

Componentele se conectează prin efectuarea unui clic pe terminalul unei componente urmat de
tragerea firului generat până la terminalul altei componente și eliberarea butonului stâng al mouse-
ului, proces exemplificat în figura 1.5.
Figura 1.5: Interconectarea componentelor
Pentru schimbarea valorii unei componente se efectuează dublu clic pe aceasta.

În fereastra afișată se găsesc proprietățile componentei. În figura 1.6 se prezintă modificarea valorii
rezistenței electrice a unui rezistor.
Figura 1.6: Modificarea valorii unei componente
13
Pentru a i se putea simula funcționarea, orice circuit electric realizat în Multisim sau în
orice alt program de simulare trebuie să aibă o conexiune la masă (împământare), deoarece punctul
conectat la masă va servi drept referință (va avea potențialul 0V) pentru calculul tuturor tensiunilor
din circuit. În caz contrar, simularea nu va putea fi efectuată și se va afișa un mesaj de eroare.
Pentru a efectua conectarea la masă se va plasa o împământare în punctul circuitului care se dorește
a fi luat ca referință. Împământarea se plasează ca orice componentă folosind meniul
Place/Component sau bara de componente, găsindu-se în grupul Source (figura 1.7).
Figura 1.7: Selectarea unei împământări
Circuitul complet, cu împământare, gata pentru simulare are aspectul din figura 1.8.
Figura 1.8: Circuitul complet, pregătit pentru simulare
14
Programul Multisim pune la dispoziția utilizatorului mai multe tipuri de simulări sau
analize ale funcționării circuitului care vor fi discutate pe parcursul acestei lucrări. Cel mai simplu
și intuitiv tip de simulare care poate fi efectuat în Multisim este Simularea Interactivă. Aceasta
presupune conectarea în circuit a unor instrumente de măsură virtuale și citirea indicațiilor acestora
la fel cum s-ar proceda în lumea reală cu circuitul realizat fizic. Pentru aceasta se vor selecta și
introduce în circuit instrumente virtuale din bara de instrumente.
În cazul circuitului nostru, ne dorim să măsurăm tensiunea la bornele rezistorului și

curentul care îl parcurge. Pentru aceasta, exact ca în practică, vom introduce în circuit două
multimetre, unul va fi configurat ca voltmetru și va fi conectat în paralel cu rezistorul pentru a
măsura căderea de tensiune la bornele acestuia, cel de-al doilea va fi configurat ca ampermetru și va
fi conectat în serie cu rezistorul (pentru aceasta se va întrerupe circuitul și se va insera multimetrul)
pentru a indica intensitatea curentului care parcurge rezistorul. Multimetrul se găsește în bara de
instrumente, pe prima poziție (figura 1.9), plasarea și interconectarea instrumentelor făcându-se
similar oricărei alte componente din circuit.
Figura 1.9: Poziția multimetrului în bara de instrumente
Circuitul obținut arată ca în figura 1.10.
Figura 1.10: Circuitul cu aparate de măsură
15
Pentru a configura modul de funcționare și pentru a vizualiza valorile măsurate de

către multimetre se va efectua dublu clic pe fiecare dintre cele două multimetre. Ferestrele care se
vor deschide vor ține locul afișajului și panoului aparatelor din lumea reală (figura 1.11).
Figura 1.11: Interfețele multimetrelor virtuale, configurate ca voltmetru respectiv ampermetru de

curent continuu
Pornirea simulării interactive propriu-zise se face prin accesarea meniului

Simulate/Run sau apăsarea tastei F5 sau efectuarea unui clic pe butonul Run din bara de simulare.
Oprirea simulării se va face similar prin accesarea meniului Simulate/Stop sau a butonului
corespunzător din bara de simulare (figura 1.12).
Figura 1.12: Bara de simulare
16
În timpul simulării ferestrele multimetrelor vor indica valorile măsurate ale tensiunii
pe rezistor și curentului prin rezistor, ca în figura 1.13.
Figura 1.13: Captură din timpul simulării interactive a circuitului
O soluție alternativă pentru măsurarea tensiunilor (potențialelor) electrice și curenților

din circuit constă în utilizarea sondelor de măsură (Measurement Probes), care se găsesc tot în bara
de instrumente (figura 1.14).
Figura 1.14: Poziția sondei de măsură în bara de instrumente
17
Aspectul circuitului dotat cu sondă de măsură în timpul simulării interactive (figura

1.15). Se observă valorile tensiunii și curentului continuu prin rezistor (V(dc) și I(dc)). Celelalte
mărimi măsurate, cele de curent alternativ, sunt nule deoarece în circuit nu există componente de
curent alternativ.
Figura 1.15: Captură din timpul simulării interactive a circuitului
O opțiune utilă pentru identificarea mai rapidă a traseelor electrice în cazul unor
circuite complexe este redenumirea și afișarea numelui unui traseu electric sau modificarea culorii
acestuia. În cazul modificării culorii traseului forma de undă corespunzătoare canalului unui
osciloscop virtual conectat la acesta va fi reprezentată cu acea culoare, facilitându-i identificarea.
Schimbarea culorii se face prin efectuarea unui clic dreapta pe traseul care se dorește a fi configurat,
apoi din meniul contextual care apare se selectează opțiunea Change Color și se alege culoarea
dorită din paleta afișată. Schimbarea numelui și afișarea acestuia lângă traseu se face tot prin
efectuarea unui clic dreapta pe traseul care se dorește a fi configurat, apoi din meniul contextual
care apare se selectează opțiunea Properties și se efectuează modificările dorite în fereastra care
apare (figura 1.16).
18
Figura 1.16: Modificarea numelui traseului și afișarea acestuia
Exerciții
1) Desenați și simulați funcționarea unui divizor de tensiune rezistiv (figura 1.17).

Comparați valorile tensiunilor de pe rezistori și a curentului din circuit din simulare
cu valorile teoretice obținute prin calcul cu relațiile: U(R1)=R1/(R1+R2)∙V1,
U(R2)=R2/(R1+R2)∙V1, I=V1/(R1+R2).
2) Desenați și simulați funcționarea unui divizor de curent rezistiv (figura 1.18).

Sursa de curent DC_CURRENT se găsește în secțiunea
Sources/SIGNAL_CURRENT_SOURCES. Comparați valorile tensiunii și ale
curenților prin rezistori obținute din simulare cu valorile teoretice obținute prin calcul
cu relațiile: U(R1)=U(R2)=I1∙R1∙R2/(R1+R2), I(R1)=R2/(R1+R2)∙I1,
I(R2)=R1/(R1+R2)∙I1.
3) Desenați și simulați funcționarea circuitului din figura 1.19. (Inversarea sensului unei
sonde de măsură se face efectuând clic dreapta și alegând din meniul contextual afișat
opțiunea Reverse Probe Direction).
19
Figura 1.17: Divizor de tensiune
Figura 1.18: Divizor de curent
Figura 1.19: Circuit cu 3 ramuri
20
2. Analiza punctului static de funcționare

 Determinarea punctului static de funcționare al unui circuit electronic folosind
Multisim.

Punctul static de funcționare (PSF) al unui circuit electronic reprezintă totalitatea
valorilor tensiunilor și curenților măsurate în circuit în regim static, adică în curent continuu.
Denumirea în limba engleză este DC operating point sau bias point.
Similar se poate defini punctul static de funcționare al unei singure componente
electronice ca fiind totalitatea valorilor tensiunilor între terminalele sale și ale curenților care
intră în terminale.
În general rezultatele analizei punctului static de funcționare al unui circuit sunt
utilizate ca valori intermediare pentru alte tipuri de analize. Spre exemplu, pe baza rezultatelor
obținute din analiza punctului static de funcționare se determină modelele aproximative,
liniarizate, de semnal mic ale componentelor neliniare precum diodele și tranzistoarele pentru a
fi apoi utilizate la analiza de curent alternativ.
Pentru calculul punctului static de funcționare circuitul supus analizei este
prelucrat în felul următor:
- sursele de curent alternativ sunt pasivizate (sursele de tensiune alternativă sunt
transformate în scurtcircuite iar sursele de curent alternativ în întreruperi de
circuit);
- condensatoarele sunt transformate în întreruperi de circuit;
- bobinele sunt transformate în scurtcircuite.
Astfel, circuitul din figura 2.1a este transformat în circuitul echivalent de curent
continuu 2.1b pe care se calculează apoi punctul static de funcționare.
Figura 2.1: Transfigurarea circuitului pentru calculul PSF

21
2.3. Desfășurarea lucrării
Se desenează în Multisim circuitul din figura 2.2.
Figura 2.2: Circuit cu diodă
În plus față de componentele utilizate în lucrarea precedentă s-au folosit

următoarele:
- o sursă de tensiune alternativă (Sources / SIGNAL_VOLTAGE_SOURCES /
AC_VOLTAGE);
- un condensator (Basic / Capacitor);
- o diodă (Diodes / DIODE / 1N4148).
Pentru determinarea punctului static de funcționare al diodei se plasează cele două

sonde de măsură, Probe1 în anodul diodei și Probe2 în catodul acesteia. Cu ajutorul lor se va
determina tensiunea dintre anod și catod și curentul care parcurge dioda, mărimi denumite
tensiune anodică și curent anodic. Cuplul acestor două mărimi în curent continuu reprezintă
punctul de funcționare al diodei.
Obs: Curentul care intră în anod este egal cu cel care iese din catod astfel că cele două
sonde indică aceeași valoare a curentului.
Pentru a nu încărca în mod inutil schema se va dezactiva afișarea valorilor măsurate de
sonde pe schemă efectuând clic dreapta pe acestea și alegând opțiunea Show Comment / Probe.
Se pornește analiza punctului static de funcționare al circuitului din meniul

Simulate / Analyses / DC Operating Point. În urma accesării acestui meniu se deschide fereastra
din figura 2.3. În această fereastră se setează punctele din circuit pentru care se vor calcula
tensiunile și curenții. Pentru a calcula curentul prin diodă se selectează (clic stânga) variabila
I(Probe1) care reprezintă curentul prin sonda Probe1, apoi se efectuează clic pe butonul Add din
centrul ferestrei.
22
În urma acestei operații variabila I(Probe1) trece în lista variabilelor care vor fi
analizate de program (lista din partea dreaptă a ferestrei).
Figura 2.3: Adăugarea unei variabile pentru analiză
Pentru calculul tensiunii dintre anod și catod se va efectua clic pe butonul Add
Expression iar în fereastra care se va deschide (figura 2.4) se va introduce expresia V(Probe1)-
V(Probe2), deoarece tensiunea dintre două puncte este diferența de potențial electric dintre
acestea, iar sondele măsoară potențialul punctului în care sunt plasate. (Potențialul unui punct
este tensiunea dintre acel punct și masă).
Figura 2.4: Adăugarea unei expresii

23
După introducerea expresiei se alege OK apoi în fereastra afișată se alege Simulate

(figura 2.5).
Figura 2.5: Variabilele pentru analiză introduse
În urma rulării analizei programul afișează valorile variabilelor setate (figura 2.6).
Figura 2.6: Rezultatul analizei
Se observă că punctul static de funcționare al diodei este: curent anodic 4.678

mA, tensiune anodică 643.240 mV (0,643 V).
24
Exerciții
1) Să se determine punctul static de funcționare al diodei din următorul circuit:

(Sursa de curent Is se găsește în Sources / SIGNAL_CURRENT_SOURCES /
DC_CURRENT).
2) Să se determine punctul static de funcționare al diodei și căderea de tensiune la

bornele rezistorului din figura 2.8:
3) Să se determine punctul static de funcționare al tranzistorului din figura 2.9:

(Tranzistorul se găsește în Transistors / BJT_NPN / 2N3904. Punctul static de
funcționare al unui tranzistor bipolar este reprezentat de curentul de colector al
acestuia și de tensiunea colector-emitor, acestea fiind cele mai importante mărimi
care caracterizează tranzistorul în curent continuu).
25
Figura 2.9: Amplificator cu tranzistor bipolar în conexiunea emitor comun.
4) Să se determine punctul static de funcționare al tranzistorului din figura 2.10:

(Tranzistorul se găsește în Transistors / MOS_3TEN / IRF250. Punctul static de
funcționare al unui tranzistor cu efect de câmp este reprezentat de curentul de
drenă al acestuia și tensiunile grilă-sursă și drenă-sursă).
Figura 2.10: Amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în conexiunea sursă comună.
26
3. Analiza răspunsului în curent continuu (DC Sweep)

 Analiza modificării punctului static de funcționare al unui circuit electronic la
variația unei surse de tensiune sau curent continuu folosind Multisim.
3.2.Breviar teoretic
Această analiză permite studierea efectului produs de modificarea valorii unei
surse de tensiune sau de curent continuu asupra punctului static de funcționare al circuitului.
Utilizatorul fixează limitele domeniului de variație al valorilor sursei și pasul de incrementare al
acesteia, apoi programul calculează și afișează grafic valorile aferente punctului static de
funcționare pentru fiecare dintre valorile sursei. Pentru calculul punctului static de funcționare
circuitul supus analizei este prelucrat în felul următor:
- sursele de curent alternativ sunt pasivizate (sursele de tensiune alternativă sunt
transformate în scurtcircuite iar sursele de curent alternativ în întreruperi de
circuit);
- condensatoarele sunt transformate în întreruperi de circuit;
- bobinele sunt transformate în scurtcircuite.
Cu ajutorul acestei analize se pot determina caracteristicile statice (de intrare,

ieșire sau transfer) ale diferitelor elemente de circuit sau ale circuitelor în ansamblu.
I. Se desenează în Multisim circuitul din figura 3.1.

27
Se analizează caracteristica de transfer V(Probe2) = f (V2), unde V(Probe2) este

căderea de tensiune la bornele rezistorului R2. Pentru aceasta se accesează meniul Simulate /
Analyses / DC Sweep. În urma accesării acestui meniu se deschide fereastra DC Sweep
Analysis din figura 3.2. În această fereastră se aleg sursele de tensiune / curent continuu ale
căror valori vor fi reglate. În cazul nostru sursa trebuie să fie V2, fapt pentru care se va alege din
listă valoarea vv2 pentru câmpul Source 1 / Source.
Tot în această fereastră se introduc și limitele domeniului de variație al valorii
sursei, 0 – 10V și pasul cu care se va incrementa valoariea acesteia - 0.5 V.
Se observă că este posibilă adăugarea unei a doua surse care să fie reglată în cazul
în care se dorește o astfel de analiză.
Figura 3.2: Selectarea sursei
Se accesează apoi Tab-ul Output al ferestrei DC Sweep Analysis (figura 3.3), unde
se setează punctele din circuit pentru care se vor calcula tensiunile și/sau curenții. Pentru calculul
căderii de tensiune pe rezistorul R2 se selectează (clic stânga) variabila V(Probe2) apoi se
efectuează clic pe butonul Add din centrul ferestrei. În urma acestei operații variabila V(Probe2)
trece în lista variabilelor care vor fi analizate de program (lista din partea dreaptă a ferestrei).
Se efectuează apoi clic pe butonul Simulate.
Rezultatul analizei este afișat sub formă grafică, axa orizontală reprezentând
valorile sursei reglate iar cea verticală indicând valorile mărimii de ieșire selectate, în cazul de
față căderea de tensiune la bornele rezistorului R2, așa cum se poate observa în figura 3.4.
28
Figura 3.3: Selectarea mărimilor de ieșire
29
Similar se poate analiza modul de variație a punctului static de funcționare al diodei

cu modificarea tensiunii de alimentare a circuitului. Pentru afișarea variației curentului prin
diodă în Tab-ul Output al ferestrei DC Sweep Analysis se alege ca mărime de ieșire variabila
I(Probe1), ca în figura 3.5. Rezultatul este cel din figura 3.6.
Figura 3.5: Selectarea mărimii de ieșire
30
Pentru afișarea variației tensiunii la bornele diodei în Tab-ul Output al ferestrei DC

Sweep Analysis se alege opțiunea butonul Add Expression iar în fereastra care se deschide se
introduce expresia V(Probe1)-V(Probe2). Rezultatul este afișat în figura 3.7.
II. Se desenează în Multisim circuitul din figura 3.8.
Figura 3.8: Circuit pentru determinarea caracteristicilor statice ale tranzistorului bipolar
31
Pentru afișarea caracteristicii statice de intrare a tranzistorului bipolar, IB=f(UBE) cu

UCE parametru, se rulează analiza DC Sweep. În Tab-ul Analysis Parameters al ferestrei DC
Sweep Analysis se fac setările din figura 3.9, iar Tab-ul Output se setează ca în figura 3.10.
Rezultatul este afișat în figura 3.11.
Figura 3.9: Configurarea surselor

32
Figura 3.11: Caracteristica statică de intrare a tranzistorului
Pentru afișarea caracteristicii statice de ieșire a tranzistorului bipolar, IC=f(UCE) cu

IB parametru, se înlocuiește sursa de tensiune V1 cu o sursă de curent, ca în figura 3.12.
Figura 3.12: Circuit pentru determinarea caracteristicilor statice ale tranzistorului bipolar
În Tab-ul Analysis Parameters al ferestrei DC Sweep Analysis se fac setările din

figura 3.13, iar Tab-ul Output se setează ca în figura 3.14. Rezultatul este afișat în figura 3.15.
33

34
Figura 3.15: Caracteristica statică de ieșire a tranzistorului
Pentru afișarea caracteristicii statice de transfer a tranzistorului bipolar, IC=f(IB) cu

UCE parametru, folosind schema din figura 3.12, în Tab-ul Analysis Parameters al ferestrei DC
Sweep Analysis se fac setările din figura 3.16, iar Tab-ul Output se setează ca în figura 3.17.
Rezultatul este afișat în figura 3.18.

35
Figura 3.18: Caracteristica statică de transfer a tranzistorului
36
Exerciții
1) Să se reprezinte caracteristica de transfer V(Probe1)=f(Vs2) pentru circuitul din

figura 3.19. (Vs2 variază între 0 – 2V).
2) Să se reprezinte caracteristica de transfer V(Probe1)=f(Vs) pentru circuitul din

figura 3.20. (Vs variază între 0 – 10V).
37
3) Să se reprezinte caracteristica de transfer V(Probe1)=f(Valim) pentru circuitul din

figura 3.21. (Valim variază între 0 – 25V).
Figura 3.21: Amplificator cu tranzistor bipolar în conexiunea emitor comun.
38
4. Analiza comportării în frecvență (AC Analysis)

 Determinarea răspunsului în frecvență al unui circuit electronic liniar folosind
Multisim.

Analiza de curent alternativ (AC Analysis) permite determinarea răspunsului în
frecvență al circuitelor electronice liniare. La începutul acestei analize Multisim efectuează
automat determinarea punctului static de funcționare al circuitului analizat pentru ca pe baza
acestuia să creeze modelele de semnal mic ale componentelor neliniare (diode, tranzistoare etc.).
Apoi el realizează transfigurarea circuitului obținându-se un circuit echivalent de semnal mic,
curent alternativ, în care sursele de tensiune continuă sunt înlocuite cu scurtcircuite, cele de
curent continuu cu întreruperi de circuit, condensatoarele și bobinele sunt înlocuite cu modelele
lor de curent alternativ (cu impedanțele lor complexe) iar componentele electronice neliniare
sunt înlocuite cu modelele lor liniare de semnal mic determinate pe baza valorilor din punctul
static de funcționare. Toate sursele de semnal de intrare sunt considerate surse de semnal
sinusoidal, oricare ar fi forma de semnal indicată în schemă. Frecvențele surselor indicate în
schemă sunt, de asemenea, ignorate. Mai departe, programul calculează răspunsul circuitului ca
o funcție de frecvență, rezolvând sistemul de ecuații, reprezentat matricial, obținut din aplicarea
teoremelor lui Kirchhoff asupra circuitului transfigurat.
În figura 4.1 se prezintă transfigurarea unui circuit electronic pentru efectuarea

analizei de curent alternativ, 4.1a este circuitul original iar 4.1b circuitul transfigurat. IA este
curentul anodic din PSF iar Cd este capacitatea echivalentă a diodei.
Figura 4.1: Transfigurarea circuitului pentru analiza de curent alternativ

39

Se dorește analiza comportării în frecvență a circuitului în domeniul de frecvențe
1Hz – 1kHz. Pentru aceasta se va aplica la intrarea circuitului (sursa V1) un semnal sinusoidal cu
amplitudinea de 10mV a cărui frecvență va fi vobulată în domeniul specificat anterior și se va
reprezenta grafic amplitudinea și faza semnalului de ieșire (tensiunea la bornele rezistorului R2)
în raport cu frecvența, grafic cunoscut sub numele de Diagramă Bode.
Configurarea sursei de semnal V1 se va face conform figurii 4.3 (în urma accesării
ferestrei de configurare prin dublu clic). Parametrii corespunzători analizei AC sunt AC Analysis
Magnitude și AC Analysis Phase, restul parametrilor din fereastră fiind utilizați în cazul altor
tipuri de analize (ex. Analiza în domeniul timp, Analiza distorsiunilor etc.).
Figura 4.3: Configurarea sursei de semnal

40
Se selectează apoi analiza dorită din meniul Simulate / Analyses / AC Analysis.

În fereastra de configurare care apare (figura 4.4) se fixează limitele domeniului de frecvențe
analizat, reprezentarea axei frecvenței (liniară, decade sau octave), numărul de puncte în care se
va calcula răspunsul circuitului adică numărul de puncte pe baza căruia se va trasa graficul și
reprezentarea axei verticale (liniară, logaritmică, decibeli sau octave). Evident, cu cât se alege un
număr de puncte mai mare acuratețea reprezentării grafice va fi mai bună dar și durata efectuării
analizei va crește.
Figura 4.4: Configurarea analizei AC
În Tab-ul Output al ferestrei AC Analysis se selectează mărimea de ieșire care va fi

reprezentată grafic, în cazul de față tensiunea măsurată de sonda Probe1 (tensiunea la bornele
rezistorului R2), ca în figura 4.5.

41
Se efectuează apoi clic pe butonul Simulate și, în urma efectuării analizei, se afișează
diagrama din figura 4.6.
Figura 4.6: Rezultatul analizei AC
42
Figura 4.7: Amplificator cu tranzistor bipolar în conexiunea emitor comun

𝑉𝑖𝑒 ș𝑖𝑟𝑒 (𝑓)
Se dorește reprezentarea amplitudinii caracteristicii spectrale ,în decibeli,
𝑉𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒 (𝑓)
și a fazei, în grade, în domeniul de frecvențe 1Hz – 1GHz. Amplitudinea semnalului de intrare
este de 0.1 V, adică 100 mV. Pentru aceasta se configurează sursa de semnal ca în figura 4.8 și
parametrii analizei ca în figurile 4.9 și 4.10.
Figura 4.8: Configurarea sursei de semnal

43
În Tab-ul Output al ferestrei AC Analysis se va introduce ca mărime de ieșire

expresia V(Probe2)/V(Probe1) efectuând clic pe butonul Add Expression.

44
Se efectuează apoi clic pe butonul Simulate și, în urma efectuării analizei, se afișează
diagrama din figura 4.11.
Figura 4.11: Rezultatul analizei AC (Funcția de transfer a circuitului sau amplificarea)
Pe aceeași schemă, plasând sonda Probe1 ca în figura 4.12 se poate reprezenta

variația impedanței de intrare a amplificatorului cu frecvența. Pentru aceasta se va efectua
reprezentarea raportului V(Probe1)/I(Probe1), impedanța fiind, după cum se știe, raportul dintre
tensiune și curent (figura 4.13).
Figura 4.12: Poziția sondei pentru determinarea impedanței de intrare

45
Figura 4.13: Selectarea mărimii de afișat
Figura 4.14: Rezultatul analizei – impedanța de intrare Zin(f)

46
În figura 4.15 se prezintă schema modificată pentru determinarea impedanței de

ieșire a amplificatorului. S-a scurtcircuitat intrarea și s-a mutat sursa de semnal de la intrare la
ieșire, în locul rezistorului de sarcină Rs. Acum raportul dintre tensiunea și curentul indicate de
sonda Probe1 plasată la ieșirea circuitului este chiar impedanța de ieșire. Rulându-se simularea
cu mărimea de ieșire V(Probe1)/I(Probe1) se obține graficul din figura 4.16.
Figura 4.15: Schema pentru măsurarea impedanței de ieșire
Figura 4.16: Rezultatul analizei – impedanța de ieșire Zieș(f)

47
Exerciții

1) Să se reprezinte funcția de transfer (amplificarea) circuitului din figura
4.17, amplitudinea în decibeli și faza în grade, în domeniul de frecvențe 1Hz –
1GHz. De asemenea, să se reprezinte și impedanțele de intrare și ieșire ale
circuitului pentru același domeniu de frecvențe, folosind scări liniare.
Figura 4.17: Amplificator cu tranzistor cu efect de câmp, conexiunea sursă comună

Figura 4.18: Amplificator cu tranzistor bipolar, conexiunea bază comună
48

Figura 4.19: Amplificator cu tranzistor bipolar, conexiunea colector comun
49
50
5. Analiza comportării în timp (Transient Analysis)

 Determinarea răspunsului în timp al unui circuit electronic folosind Multisim.

Analiza răspunsului în timp (transient analysis) permite vizualizarea răspunsului
unui circuit electronic în funcție de timp. Pentru aceasta, fiecare perioadă a semnalului de la
intrarea în circuit este divizată în mai multe intervale apoi, pentru fiecare moment de timp care
mărginește intervalele se efectuează o analiză de curent continuu a circuitului. Soluția (tensiune /
curent) pentru fiecare nod se obține prin alăturarea valorilor obținute pentru acel nod în toate
momentele de timp care alcătuiesc o perioadă.
La efectuarea acestei analize Multisim consideră sursele de tensiune și curent
continuu ca având valori constante iar cele de tensiune și curent alternativ ca având valori
dependente de timp, ținându-se seama de valorile din schemă. Condensatoarele și bobinele din
circuitul analizat sunt reprezentate prin modelele de stocare a energiei iar cantitatea de energie
transferată într-un interval de timp este calculată prin integrare numerică.
Înainte de efectuarea acestui tip de analiză este necesară configurarea parametrilor

acesteia. Acești parametri sunt:
- condițiile inițiale (pot fi setate ca: zero, definite de utilizator, valorile din punctul
static de funcționare sau automate, în ultimul caz programul determinând singur condițiile
inițiale);
- momentul de start al analizei;
- momentul de stop al analizei;
- numărul maxim de momente de timp utilizate la crearea graficului de evoluție
temporală sau pasul maxim de eșantionare sau opțiunea de generare automată a pasului de
eșantionare;
- valoarea inițială a pasului de eșantionare.
Pentru majoritatea cazurilor, valorile implicite ale parametrilor de mai sus se

dovedesc a fi satisfăcătoare.
51

Se dorește vizualizarea evoluției în timp a tensiunii de ieșire a circuitului, adică a
tensiunii de la bornele rezistorului R2. Pentru aceasta se accesează meniul Simulate / Analyses /
Transient Analysis. În fereastra care se va deschide se modifică valoarea parametrului End
Time (TSTOP) la 0.01 Sec (figura 5.2), ceea ce înseamnă că se vor reprezenta grafic primele
0.01 secunde ale mărimii de ieșire, corespunzând la 10 perioade ale semnalului de intrare de
1kHz. Se accesează apoi Tab-ul Output al ferestrei Transient Analysis (figura 5.3) în care se
alege ca mărime de ieșire tensiunea măsurată de sonda Probe1, V(Probe1). Se efectuează apoi
clic pe butonul Simulate și programul afișează reprezentarea grafică a tensiunii selectate în raport
cu timpul (figura 5.4).
Figura 5.2: Configurarea analizei

52
Figura 5.3: Configurarea analizei – selectarea mărimii de ieșire
Figura 5.4: Rezultatul analizei – tensiunea de ieșire
53
Figura 5.5: Redresor monoalternanță cu filtru capacitiv

Se dorește vizualizarea evoluției în timp a tensiunii de ieșire a circuitului, adică a
tensiunii de la bornele rezistorului R1. Pentru aceasta se accesează meniul Simulate / Analyses /
Transient Analysis. În fereastra care se va deschide se modifică valoarea parametrului End
Time (TSTOP) la 0.2 Sec (figura 5.6), ceea ce înseamnă că se vor reprezenta grafic primele 0.2
secunde ale mărimii de ieșire, corespunzând la 10 perioade ale semnalului de intrare de 50Hz. Se
accesează apoi Tab-ul Output al ferestrei Transient Analysis (figura 5.7) în care se alege ca
mărime de ieșire tensiunea măsurată de sonda Probe1, V(Probe1). Se efectuează apoi clic pe
butonul Simulate și programul afișează reprezentarea grafică a tensiunii selectate în raport cu
timpul (figura 5.8).

54
55
III. Se desenează în Multisim circuitul din figura 5.9.
Figura 5.9: Amplificator cu tranzistor bipolar în conexiunea emitor comun
Se dorește vizualizarea evoluției în timp a tensiunii și curentului de la ieșirea

circuitului, adică a tensiunii de la bornele rezistorului de sarcină Rs respectiv a curentului prin
acesta. Pentru aceasta se accesează meniul Simulate / Analyses / Transient Analysis.
În fereastra care se va deschide se modifică valoarea parametrului End Time (TSTOP) la 0.01
Sec (figura 5.10), ceea ce înseamnă că se vor reprezenta grafic primele 10 perioade ale
semnalului de 50Hz.

56
Se accesează apoi Tab-ul Output al ferestrei Transient Analysis (figura 5.11) în care
se aleg ca mărimi de ieșire tensiunea măsurată de sonda Probe1, V(Probe1) și curentul
I(Probe1). Se efectuează apoi clic pe butonul Simulate și programul efectuează reprezentarea
grafică a mărimilor selectate în raport cu timpul (figura 5.12).
Curentul este foarte mic, fapt pentru care vizualizarea lui necesită mărirea pe verticală (Zoom).
57
Exerciții
1) Să se reprezinte forma de undă (evoluția în timp) a tensiunii de la ieșirea

amplificatorului din figura 5.13.
Figura 5.13: Amplificator cu tranzistor bipolar în conexiunea colector comun

Figura 5.14: Amplificator cu tranzistor bipolar în conexiunea bază comună
58

Figura 5.15: Amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în conexiunea sursă comună
59
60
6. Analiza parametrică

 Analiza efectelor produse de modificarea valorii unui parametru al unei componente
dintr-un circuit electronic folosind Multisim.

Această analiză permite verificarea modului de funcționare al unui circuit pentru o
plajă de variație a valorii unui parametru al unei componente a acestuia. Efectul este similar
realizării unui set întreg de simulări, câte o simulare pentru fiecare valoare a parametrului ales.
Simularea efectuată poate fi una dintre următoarele: analiza punctului static de funcționare,
analiza în domeniul timp sau analiza în domeniul frecvență.
Setările corespunzătoare acestei analize sunt:
- tipul parametrului care va fi modificat în timpul analizei (parametru de
dispozitiv sau de model);
- tipul dispozitivului al cărui parametru va fi modificat;
- parametrul supus modificării;
- modul în care va fi modificat parametrul selectat (decadic, pe octave, liniar sau
valori dintr-o listă);
- analiza rulată pentru diferitele valori ale parametrului selectat (analiza punctului
static de funcționare, analiza în domeniul timp sau analiza în domeniul frecvență);
- opțiunea de a afișa rezultatele tuturor simulărilor efectuate pe un singur grafic;
- butonul de editare a setărilor analizei efectuate.
Figura 6.1: Redresor monofazat monoalternanță

61
Se analizează efectul creșterii valorii capacității de filtrare C1 asupra formei de undă

a tensiunii de la ieșirea redresorului. Pentru aceasta se va rula o analiză parametrică pentru
valoarea capacității C1, simularea rulată în buclă fiind analiza în domeniul timp a răspunsului
circuitului.
Se accesează meniul Simulate / Analyses / Parameter Sweep iar în fereastra care se
va deschide se efectuează setările din figura 6.2.
Acționând butonul Edit Analysis se accesează fereastra pentru configurarea analizei

rulate în buclă. Setările acesteia sunt cele din figura 6.3.
Figura 6.3: Configurarea analizei din buclă

62
După efectuarea unui clic pe butonul OK se revine la fereastra anterioară unde,

accesând Tab-ul Output, se alege tensiunea măsurată de sonda Probe1 ca mărime de ieșire a
analizei (figura 6.4).
Figura 6.4: Alegerea mărimii de ieșire
În urma rulării analizei, prin acționarea butonului Simulate, se obține graficul din
figura 6.5.
Se observă reducerea riplului tensiunii redresate odată cu creșterea capacității de

filtrare.
63
Figura 6.6: Amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune EC
Parametrii sursei V1:
Figura 6.7: Configurarea sursei V1

64
Se analizează efectul creșterii valorii rezistorului RE asupra amplificării circuitului.

Acționând butonul Edit Analysis se accesează fereastra pentru configurarea analizei

rulate în buclă. Setările acesteia sunt cele din figura 6.9.
Figura 6.9: Configurarea analizei din buclă

65
După efectuarea unui clic pe butonul OK se revine la fereastra anterioară unde,

accesând Tab-ul Output, se introduce expresia mărimii de ieșire a analizei V(Probe2)/V(Probe1).
(figura 6.10).
Figura 6.10: Introducerea mărimii de ieșire
figura 6.11.
66
Se observă reducerea amplificării în tensiune a circuitului odată cu creșterea valorii

rezistorului RE. Explicația acestui efect este scăderea curentului de colector în PSF, IC, al
tranzistorului odată cu creșterea valorii rezistorului RE, fapt care degradează amplificarea în
tensiune, aceasta fiind egală cu 40∙IC∙RC. Vizualizarea evoluției lui IC la creșterea lui RE se poate
face rulând o analiză parametrică a PSF după cum urmează:
Figura 6.12: Plasarea sondei pentru măsurarea lui IC


67
Accesând Tab-ul Output, se alege mărimea de ieșire a analizei I(Probe1) ca în figura

6.14.
Figura 6.14: Introducerea mărimii de ieșire
figura 6.15.

68
Exerciții
1) Să se analizeze efectul variației valorii rezistorului RE între limitele 3k-6k asupra

amplificării circuitului din figura 6.16.
Figura 6.16: Amplificator cu tranzistor bipolar în conexiunea colector comun
2) Să se analizeze efectul variației valorii rezistorului RE între limitele 3k-6k asupra

amplificării circuitului din figura 6.17.
Figura 6.17: Amplificator cu tranzistor bipolar în conexiunea bază comună

69
3) Să se analizeze efectul variației valorii rezistorului RS între limitele 3k-6k asupra

curentului de drenă din PSF al tranzistorului din figura 6.18.
Figura 6.18: Amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în conexiune sursă comună
70
7. Crearea unei componente personalizate

 Crearea unei componente noi destinată utilizării în simularea circuitelor cu
ajutorul Multisim.

De multe ori circuitele a căror funcționare dorim să o simulăm conțin componente
care nu se găsesc în baza de date a programului Multisim. În acest caz este necesar să creăm
componentele lipsă folosind datele din filele de catalog ale acestora. Pe baza acestor date
programul va genera modelul de simulare al componentei, model care va fi apoi folosit pentru
simularea funcționării circuitului.
Se va crea o componentă nouă, dioda redresoare D8320N, accesând meniul Tools

/ Component Wizard. În fereastra care se va deschide se vor introduce informații privind
numele componentei care se crează, o scurtă descriere a funcției îndeplinite de aceasta într-un
circuit, tipul componentei (analogică, digitală sau VHDL) și opțiunea de a crea o componentă
dedicată strict simulării, realizării cablajelor imprimate sau mixtă (în ultimele 2 cazuri va fi
necesară crearea unei capsule). În cazul nostru se vor introduce datele din figura 7.1.
Figura 7.1: Crearea unei noi componente – Pasul 1

71
După apăsarea butonului Next se va deschide o nouă fereastră în care se va specifica

numărul de secțiuni ale componentei (ex. capsula unui circuit integrat de tip amplificator
operațional poate conține mai multe amplificatoare) și numărul de pini. Informațiile privind
capsula componentei sunt necesare doar în cazul în care s-a optat pentru o componentă dedicată
realizării cablajelor sau mixtă. În cazul nostru se vor introduce datele din figura 7.2.
În fereastra care se deschide după apăsarea butonului Next se alege standardul utilizat
pentru simbolul componentei, ANSI sau DIN apoi se intră în modul de editare al simbolului prin
apăsarea butonului Edit sau se folosește un simbol deja existent în baza de date a programului
apăsând butonul Copy from DB. În cazul nostru vom folosi un simbol din baza de date,
standardul ANSI, apăsând butonul Copy from DB (figura 7.3).

72
În fereastra pentru alegerea simbolului se vor face selecțiile din figura 7.4 .
Figura 7.4: Alegerea unui simbol din baza de date
După apăsarea butonului OK se va reveni la fereastra anterioară în care se va apăsa

butonul Next în care se vor edita terminalele componentei (denumire, tip etc.), ca în figura 7.5.

73
În fereastra care se va deschide după apăsarea butonului Next se va crea modelul

matematic de funcționare al componentei. Se poate folosi un model deja existent în baza de date
a programului sau într-un fișier obținut de la producător sau se poate crea un nou model apăsând
butonul Model Maker (figura 7.6). Se va opta pentru ultima opțiune.
În fereastra de selecție a tipului de componentă editată se va alege dioda, ca în figura

7.7.
Figura 7.7: Selecția tipului de componentă modelată

74
După apăsarea butonului Accept se va deschide fereastra de editare a parametrilor

componentei în care se vor introduce valorile din fila de catalog a acesteia, ca în figura 7.8.
Figura 7.8: Parametrii de simulare ai componentei
În urma apăsării butonului OK se va crea modelul matematic al componentei ca în

figura 7.9.
Figura 7.9: Modelul de simulare al componentei
75
După apăsarea butonului Next se va deschide fereastra pentru efectuarea

corespondenței dintre terminalele componentei și nodurile modelului acesteia (figura 7.10).
Se va apăsa iar butonul Next și se va deschide fereastra în care se va alege locația în

care se va salva componenta nou creată în baza de date. Se va selecta User Database și se va
apăsa butonul Add Family. În fereastra care se va deschide se vor introduce datele din figura 7.11
(se crează familia Componente_Noi în grupul Diodes).
Figura 7.11: Crearea unei noi familii de componente

76
După apăsarea butonului OK se va reveni la fereastra de selecție a locației

componentei (figura 7.12) în care se va apăsa butonul Finish și se va finaliza astfel procesul de
creare a componentei. Acum componenta nou creată poate fi folosită la realizarea circuitelor și
efectuarea simulării funcționării acestora la fel ca și componentele standard ale programului.
Figura 7.12: Finalizarea procesului de creare a unei componente noi
Exerciții
1) Adaugați familiei de componente create pe parcursul ultimei lucrări de laborator

un nou membru, un tranzistor bipolar npn, la alegere.

un nou membru, un tranzistor bipolar pnp, la alegere.

un nou membru, un tranzistor cu efect de câmp MOSFET, la alegere.
77
78
Bibliografie
1. Simulare și proiectare asistată – Note de curs, Universitatea din Petroșani, 2010.
2. National Instruments, NI Multisim – User Manual, 2009
3. Lucian Băluț, Device modeling for circuit analysis, Muntenia & Leda, Constanța, 2002
79
Tiparul executat în
TIPOGRAFIA
UNIVERSITĂŢII MARITIME
din
Constanţa

Simulare Și Modele SPICE - Îndrumar de Laborator

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Simulare Și Modele SPICE - Îndrumar de Laborator

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MIREL PĂUN

SIMULARE ȘI MODELE SPICE

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii

Tehnoredactare şi grafică: Mirel PĂUN

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României:

Lucrarea de laborator nr. 1

Lucrarea de laborator nr. 2

Lucrarea de laborator nr. 3

Lucrarea de laborator nr. 4

Lucrarea de laborator nr. 5

Lucrarea de laborator nr. 6

Lucrarea de laborator nr. 7

1. Mediul de simulare Multisim

1.1. Scopul lucrării

1.2. Breviar teoretic

Figura 1.1: Interfața grafică a programului Multisim

Bara Meniu conține comenzile pentru toate funcțiile programului.

Bara de Simulare conţine butoane pentru pornirea, oprirea şi controlul simulării.

Bara de Instrumente conţine butoane pentru fiecare instrument de măsură virtual

Bara de Vizualizare conține butoane pentru mărirea / reducerea dimensiunii secțiunii

Bara Meniu permite accesarea următoarelor meniuri:

Meniul Edit conţine comenzile de lucru cu memoria temporară precum copierea,

Meniul View conţine comenzile pentru vizualizarea şi ascunderea elementelor

Meniul Place conţine comenzile de plasare a componentelor, a unor texte

Meniul MCU conține comenzile pentru controlul simulării funcționării

Meniul Simulate conţine comenzile de lucru cu circuitul desenat, alegerea

Meniul Transfer conţine comenzile de transferare şi memorare a schemei în alte

Meniul Tools conţine comenzile de creare, editare, copiere şi de intrare în baza de

Meniul Reports conţine comenzile necesare creării și gestionării rapoartelor

Meniul Options conţine comenzile necesare modificării parametrilor ecranului,

Meniul Window conţine comenzile necesare controlării modului de dispunere a

În meniul Help se găsesc comenzile de deschidere a interfeței de ajutor.

Se desenează și simulează funcționarea unui circuit electric simplu format dintr-o

Figura 1.2: Selectarea unui rezistor de 1k

Figura 1.3: Selectarea unei surse de tensiune continuă

Componentele selectate se plasează în spațiul de lucru efectuând un clic în locul dorit.

Figura 1.4: Rotirea componentelor

Pentru a conecta componentele plasate se accesează meniul Place / Wire.

Figura 1.5: Interconectarea componentelor

Pentru schimbarea valorii unei componente se efectuează dublu clic pe aceasta.

Figura 1.6: Modificarea valorii unei componente

Figura 1.7: Selectarea unei împământări

Figura 1.8: Circuitul complet, pregătit pentru simulare

În cazul circuitului nostru, ne dorim să măsurăm tensiunea la bornele rezistorului și

Figura 1.9: Poziția multimetrului în bara de instrumente

Circuitul obținut arată ca în figura 1.10.

Figura 1.10: Circuitul cu aparate de măsură

Pentru a configura modul de funcționare și pentru a vizualiza valorile măsurate de

Figura 1.11: Interfețele multimetrelor virtuale, configurate ca voltmetru respectiv ampermetru de

Pornirea simulării interactive propriu-zise se face prin accesarea meniului

Figura 1.12: Bara de simulare

Figura 1.13: Captură din timpul simulării interactive a circuitului

O soluție alternativă pentru măsurarea tensiunilor (potențialelor) electrice și curenților

Figura 1.14: Poziția sondei de măsură în bara de instrumente

Aspectul circuitului dotat cu sondă de măsură în timpul simulării interactive (figura

Figura 1.15: Captură din timpul simulării interactive a circuitului

Figura 1.16: Modificarea numelui traseului și afișarea acestuia

1) Desenați și simulați funcționarea unui divizor de tensiune rezistiv (figura 1.17).

2) Desenați și simulați funcționarea unui divizor de curent rezistiv (figura 1.18).

Figura 1.17: Divizor de tensiune

Figura 1.18: Divizor de curent

Figura 1.19: Circuit cu 3 ramuri