Ghid de Redactare Interinstitutional-2011 PDF

Uniunea
Europeană
Ghid de redactare
interinstituţional
RO 2011
UNIUNEA EUROPEAN
Ghid de redactare
y
interinstituional
2011
Bruxelles x Luxemburg, 2011

Publicaia de fa a fost produs prin preluarea fiierelor care alctuiesc Ghidul de redactare
interinstituional aflat pe site-ul internet al Oficiului pentru Publicaii în decembrie 2011
(cu actualizri în ianuarie i februarie 2012). Pentru a fi la curent cu ultimele modificri,
v recomandm s consultai, alturi de ediia tiprit, versiunea online a ghidului, în
special pagina „Nouti”:
http://publications.europa.eu/code/ro/ro-000300.htm
Europe Direct este un serviciu destinat s v ajute s gsii rspunsuri

la întrebrile pe care vi le punei despre Uniunea European.
Un numr unic gratuit (*):

00 800 6 7 8 9 10 11
(*) Unii operatori de telefonie mobil nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.
Numeroase alte informaii despre Uniunea European sunt disponibile pe internet pe serverul Europa
(http://europa.eu).
O fi catalografic figureaz la sfâritul prezentei publicaii.
Luxemburg: Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene, 2011
ISBN 978-92-78-40712-4
doi:10.2830/40275
© Uniunea European, 2011

Reproducerea textului este autorizat cu condiia menionrii sursei
Printed in Belgium
TIPRIT PE HÂRTIE ÎNLBIT FR CLOR ELEMENTAR (ECF)

Prefa
Publicat iniial în 1993 sub forma unui vademecum al editorului, Ghidul de redactare
interinstituional a devenit un instrument indispensabil pentru autorii de texte din cadrul
diferitelor instituii i organe ale Uniunii Europene în toate limbile oficiale.
Aceast standardizare a practicilor lingvistice reprezint un rezultat deosebit de remarcabil,

având în vedere faptul c totalitatea conveniilor i a normelor de lucru comune din prezenta
lucrare au fost elaborate de ctre specialitii notri prin respectarea deplin a caracterului
specific fiecrei limbi.
Disponibil, de asemenea, pe internet, Ghidul de redactare interinstituional permite lansarea

unui dialog interactiv între diversele pri implicate: autori, redactori, juriti-lingviti,
terminologi, traductori i corectori. Prin urmare, contribuiile acestora la îmbuntirea i
actualizarea lucrrii de fa sunt binevenite.
Contez pe angajamentul tuturor pentru a garanta aplicarea normelor astfel stabilite. Acest
lucru ne va permite, printre altele, s continum s exploatm potenialul instrumentelor
informatice pentru a oferi servicii mai bune ceteanului european, principalul destinatar al
textelor produse de ctre instituiile i organele noastre.
Pierre de BOISSIEU
Preedintele comitetului director
al Oficiului pentru Publicaii
NB: Textul original al acestei prefee a fost publicat în limba francez.
1
Cuvânt-înainte
Asigurarea difuzrii informaiei în toate limbile constituie o prioritate i o obligaie vital
pentru Uniunea European.
Amploarea i complexitatea acestei sarcini sunt îns complet necunoscute publicului. Cu toate
acestea, ca urmare a creterii continue a cantitii i a caracterului multilingv al documentaiei
care trebuie difuzat, aceast sarcin poate fi îndeplinit în fiecare zi numai prin dezvoltarea
continu a tehnicilor utilizate i printr-un efort constant de raionalizare a acestei activiti.
Ghidul de redactare interinstituional se înscrie în acest demers. Aceast lucrare, rezultat în

urma unei proceduri iniiate în 1993 prin Vade-mecum de l’éditeur (Vademecumul editorului),
este rodul unei lungi serii de negocieri la care particip activ toate instituiile Uniunii Europene.
Realizarea unei aciuni de standardizare lingvistic într-un numr de limbi atât de ridicat prea
utopic. i, cu toate acestea, rezultatul acestei întreprinderi extraordinare reprezint un adevrat
succes, inând cont de faptul c cele douzeci i trei de versiuni sunt disponibile pe site-ul
internet al ghidului (http://publications.europa.eu/code/).
Douzeci i trei de comuniti lingvistice au reuit s stabileasc o schem de lucru comun,

garantând astfel stabilitatea imaginii pe care instituiile Uniunii Europene doresc s o transmit
cetenilor. Acest ghid de redactare, ca factor de coeziune între diversele grupuri lingvistice,
dar i între instituiile, organele i organismele descentralizate care au devenit din ce în ce mai
numeroase în ultimii ani, demonstreaz faptul c multilingvismul nu reprezint în mod necesar
o surs de dispariti. Europa dorete s ofere rspunsuri tuturor i, prin intermediul acestui
instrument, ea a reuit s unifice resursele lingvistice pentru a transforma aceste aparente
dispariti într-un factor incomparabil de unificare a tuturor celor care intervin asupra textelor
emise de Uniunea European.
Concluziile comitetului interinstituional al ghidului de redactare sunt aplicabile în toate

instituiile, organele i organismele Uniunii, iar Oficiul pentru Publicaii are datoria s vegheze
la punerea lor în aplicare. Respectarea ghidului de redactare înseamn garantarea imaginii unei
Europe hotrâte s acioneze în interesul cetenilor prin asigurarea unui serviciu în limba
matern a acestora i prin pstrarea armoniei i a unicitii mesajului transmis tuturor.
Martine REICHERTS
Director general
Oficiul pentru Publicaii
NB: Textul original al acestui cuvânt-înainte a fost publicat în limba francez.
3
Referine
Baz legal
Decizia 69/13/Euratom, CECO, CEE din 16 ianuarie 1969 privind amplasarea Oficiului pentru
Publicaii Oficiale al Comunitilor Europene (JO L 13, 18.1.1969), abrogat i înlocuit prin
Decizia 2009/496/CE, Euratom a Parlamentului European, a Consiliului, a Comisiei, a Curii de
Justiie, a Curii de Conturi, a Comitetului Economic i Social European i a Comitetului
Regiunilor din 26 iunie 2009 privind organizarea i funcionarea Oficiului pentru Publicaii al
Uniunii Europene (JO L 168, 30.6.2009, p. 41):
„Articolul 1
Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene […] este un oficiu interinstituional care are drept
obiect de activitate s asigure, în cele mai bune condiii posibile, editarea publicaiilor
instituiilor Comunitilor Europene i ale Uniunii Europene. […]”
Comitetul de coordonare a publicaiilor din cadrul Comisiei a definit noiunea de publicaie ca

fiind „un document multiplicat a crui editare presupune o cheltuial bugetar i care este în
principal destinat pentru exterior”.
Misiunea Oficiului pentru Publicaii este s asigure, printre altele:

(i) standardizarea formatelor;
(ii) armonizarea modului de prezentare a publicaiilor.
NB: În temeiul deciziei sus-menionate, denumirea „Oficiul pentru Publicaii Oficiale al Comunitilor Europene”
se înlocuiete cu denumirea „Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene”, cu efect de la 1 iulie 2009.
Mandat
Prezentul document este administrat de ctre entitile urmtoare:
— comitetul interinstituional, desemnat de ctre Comitetul de conducere al Oficiului
pentru Publicaii, din care fac parte reprezentanii generali ai urmtoarelor instituii:
Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia European, Curtea de Justiie
a Uniunii Europene, Curtea de Conturi European, Comitetul Economic i Social
European, Comitetul Regiunilor, Banca Central European;
— seciunea de coordonare general a Ghidului de redactare interinstituional, înfiinat
în cadrul Oficiului pentru Publicaii;
— grupurile lingvistice interinstituionale (câte unul pentru fiecare limb), ai cror
reprezentani sunt desemnai de ctre membrii comitetului interinstituional.
Rolul principal al comitetului interinstituional este s desemneze reprezentanii oficiali care

particip în mod direct la lucrrile desfurate în cadrul acestor grupuri. Acest comitet poate
îndeplini rolul de arbitru în cazul problemelor de importan major.
Seciunea de coordonare general este responsabil de întregul proces de gestionare a

procedurii; aceasta stabilete ordinea de zi a activitilor, vegheaz la asigurarea coerenei
deciziilor adoptate în cadrul diverselor grupuri, asigur actualizarea i dezvoltarea procedurii.
Aceasta este responsabil, de asemenea, de administrarea întregului site internet dedicat
ghidului de redactare i particip în mod direct la dezvoltarea acestuia.
5
Referințe
Grupurile lingvistice sunt responsabile de elaborarea i monitorizarea versiunii care le revine,

sub îndrumarea seciunii de coordonare general. Reprezentanii Oficiului pentru Publicaii din
grupurile menionate anterior asigur coordonarea activitilor proprii i vegheaz la asigurarea
transmiterii de informaii ctre seciunea de coordonare general. Aceste grupuri lingvistice
reunesc reprezentani din partea diverselor entiti lingvistice ale instituiilor: juriti-lingviti,
traductori, terminologi, corectori etc.
De altfel, diverse instane decizionale, i anume Secretariatul General, serviciul de protocol i

serviciile care rspund de relaiile externe ale Comisiei, sunt consultate în mod regulat, în
funcie de subiectele tratate. Sunt meninute, de asemenea, contacte strânse cu diverse
organizaii internaionale, în special din domeniul standardizrii (ISO).
6
Cuprins
Prefa 1
Cuvânt-înainte 3
Referine
(baz legal i mandat) 5
Introducere 11
Partea întâi – Jurnalul Oficial 13

Preambul 15
1. Structura Jurnalului Oficial 21
1.1. Structura general 21
1.2. Seria L 23
1.2.1. Clasificarea actelor 23
1.2.2. Numerotarea actelor 24
1.2.3. Coninut 26
1.3. Seria C 33
1.3.1. Clasificarea documentelor 33
1.3.2. Numerotarea documentelor 34
1.3.3. Coninut 35
2. Structura actelor juridice 39

2.1. Titlul 39
2.2. Preambul (referiri i considerente) 40
2.3. Articole (partea dispozitiv) 42
2.4. Formula privind caracterul obligatoriu al regulamentelor 43
2.5. Formula final (locul, data i semntura) 44
2.6. Anexe 45
2.7. Subdiviziuni ale actelor 46
3. Reguli de redactare 49
3.1. Trimiteri la Jurnalul Oficial 49
3.2. Reguli de efectuare a trimiterilor la un act 50
3.2.1. Formele titlului 50
3.2.2. Citarea unui act 51
3.2.3. Trimiteri la subdiviziuni ale unui act 55
3.2.4. Trimiteri la modificri ale unui act 56
3.3. Dispoziii de modificare 56
3.4. Ordinea citrii 58
3.4.1. Ordinea tratatelor 58
3.4.2. Ordinea de publicare 59
3.4.3. Ordinea denumirilor rilor 60
3.4.4. Ordinea limbilor i a textelor multilingve 60
3.4.5. Monede 60
3.5. Enumerri 61
3.5.1. Punctuaia în cadrul enumerrilor 61
3.5.2. Enumerarea actelor 61
7
Cuprins
3.6. Definirea unui cuvânt sau a unei expresii 62

3.7. Acorduri internaionale 62
Tabele recapitulative 63
Partea a doua – Publicaii 69
4. Pregtirea i identificarea documentelor 71

4.1. Autori, ordonatori de credite, Oficiul pentru Publicaii i tipografii 71
4.1.1. Autorii i Oficiul pentru Publicaii 71
4.1.2. Gestionarea proiectelor în cadrul Oficiului 72
4.1.3. Corectura la Oficiu 72
4.2. Documente originale (manuscrise) 74
4.2.1. Principiul unui lan de producie 74
4.2.2. Structura logic a documentelor 75
4.2.3. Pregtirea textului 76
4.2.4. Documente pregtite pentru tiprire 78
4.3. Tipologia publicaiilor 78
4.3.1. Monografii 79
4.3.2. Resurse continue 79
4.3.3. Publicaii seriale i monografii combinate 80
4.4. Identificatori 80
4.4.1. Numrul internaional standardizat al crii (ISBN) 80
4.4.2. Numrul internaional standardizat al publicaiilor seriale (ISSN) 82
4.4.3. Identificatorul digital al obiectului (DOI) 84
4.4.4. Numrul de catalog 85
5. Structura unei publicaii 87

5.1. Coperta 87
5.1.1. Elementele componente 87
5.1.2. Utilizarea culorilor pe coperte 90
5.2. Pagina de titlu 90
5.3. Versoul paginii de titlu 91
5.3.1. Elementele componente 91
5.3.2. Copyrightul 93
5.3.3. Rezerva suplimentar (formul de avertizare) 94
5.3.4. Meniunea referitoare la hârtie 95
5.4. Fia catalografic 95
5.5. Texte introductive i texte finale 97
5.5.1. Dedicaiile 97
5.5.2. Prefaa, cuvântul-înainte i introducerea 97
5.5.3. Cuprinsul 97
5.5.4. Bibliografia 97
5.5.5. Indexul 98
5.6. Diviziuni ale textului 99
5.7. Enumerri 101
5.8. Evidenieri 102
5.9. Trimiteri 102
5.10. Citate 105
5.11. Ilustraii 107
5.12. Tabele 108
8
Cuprins
Partea a treia – Convenii comune tuturor limbilor 109
6. Instruciuni tipografice i revizuirea textelor 111

6.1. Citirea manuscriselor 111
6.2. Manuscrise electronice 111
6.3. Semne de corectur 111
6.4. Semnele de punctuaie i spaierea în procesarea textului 113
6.5. Punctuaia în cazul numeralelor scrise cu cifre 114
7. ri, limbi, monede i abrevieri 115

7.1. ri 115
7.1.1. Denumiri i abrevieri utilizate 115
7.1.2. Ordinea enumerrii rilor 117
7.2. Limbi 120
7.2.1. Ordinea versiunilor lingvistice i coduri ISO (texte multilingve) 120
7.2.2. Ordinea enumerrii limbilor în text (documente unilingve) 121
7.2.3. Menionarea limbilor de publicare 122
7.2.4. Reguli privind regimul lingvistic al instituiilor 122
7.3. Monede 123
7.3.1. Euro i cent 123
7.3.2. Ordinea enumerrii monedelor i coduri ISO 124
7.3.3. Reguli privind unitile monetare 125
8. Trimiteri la note de subsol i note de subsol 129

8.1. Trimiteri la note de subsol 129
8.2. Ordinea notelor de subsol 129
9. Alte convenii 131

9.1. Adrese 131
9.1.1. Adrese: principii generale 131
9.1.2. Adrese în documente unilingve 132
9.1.3. Adrese în documente multilingve 134
9.1.4. Adrese în statele membre: prezentare i exemple 135
9.1.5. Adrese în statele membre: caracteristici 138
9.2. Adrese electronice 139
9.3. Numere de telefon 140
9.4. Citarea lucrrilor i trimiterile la Jurnalul Oficial 141
9.5. Structura administrativ a Uniunii Europene: titluri oficiale i ordinea
enumerrii lor 142
9.5.1. Instituii i organe 142
9.5.2. Servicii interinstituionale 143
9.5.3. Organisme descentralizate (agenii) 144
9.5.4. Agenii executive 145
9.5.5. Agenii i organisme ale Euratom 146
9.5.6. Alte organizaii 146
9.6. Direcii generale i servicii ale Comisiei: denumiri oficiale 147
9
Cuprins
Partea a patra – Reguli i convenii specifice limbii române 149

10. Prezentarea formal a textului 151
10.1. Punctuaia 151
10.1.1. Punctul (semn de punctuaie i ortografic) 151
10.1.2. Virgula 152
10.1.3. Punctul i virgula 157
10.1.4. Dou puncte 157
10.1.5. Parantezele rotunde 158
10.1.6. Parantezele drepte 158
10.1.7. Ghilimelele 159
10.1.8. Linia de pauz 160
10.1.9. Punctele de suspensie 160
10.1.10. Cratima (semn de punctuaie i ortografic) 160
10.1.11. Bara oblic 161
10.1.12. Apostroful (semn ortografic) 162
10.2. Majuscule – minuscule 162
10.2.1. Scrierea cu majuscule 162
10.2.2. Scrierea cu minuscule 165
10.2.3. Acronime 166
10.3. Scrierea derivatelor i a compuselor 166
10.4. Numeralul 167
10.5. Scrierea cu caractere cursive 170
10.6. Chestiuni de morfologie i de sintax 170
11. Lucrri de referin 181
Anexe 183
Anexa A1 – Ghid grafic pentru reprezentarea drapelului european 185
Anexa A2 – Iconografie instituional 191
Anexa A3 – Abrevieri i simboluri 199
Anexa A4 – Sigle i acronime 205
Anexa A5 – Lista rilor, a teritoriilor i a monedelor 221
Anexa A6 – Codurile rilor i teritoriilor 235
Anexa A7 – Codurile monedelor 241
Anexa A8 – Codurile limbilor (Uniunea European) 247
Anexa A9 – Instituii, organe, servicii interinstituionale i organizaii:
list multilingv 249
Anexa B1 – Formulri standard în actele UE 289
Anexa B2 – Exemple de rectificri 291
Anexa B3 – Trimiterea la cauze ale Curii de Justiie, ale Tribunalului
i ale Tribunalului Funciei Publice a Uniunii Europene 293
Anexa B4 – Practicalia 295
Anexa C – Diverse 297
Index 299
10
Introducere
Publicat iniial în 1997 în 11 limbi, apoi extins la 23 de limbi, ghidul este rezultatul unei
proceduri de armonizare lingvistic unic în felul su. Acesta are scopul de a servi drept
instrument de referin pentru textele scrise ale tuturor instituiilor, organelor i organismelor
Uniunii Europene.
Elaborarea ghidului a necesitat înfiinarea unui comitet director interinstituional care a

desemnat o serie de reprezentani în fiecare instituie i pentru fiecare dintre cele 23 de limbi
oficiale ale Uniunii Europene. Aceti reprezentani lucreaz sub tutela unui grup de coordonare
situat în cadrul Oficiului pentru Publicaii.
Efortul de armonizare necesar în contextul unor practici uneori divergente este realizat în
perspectiva multilingvismului instituiilor, care solicit comparabilitatea textelor în toate
limbile oficiale, precum i, în acelai timp, respectarea caracterului specific fiecrei limbi.
Partea întâi reunete regulile de strict aplicare în redactarea actelor publicate în Jurnalul
Oficial, iar partea a doua cuprinde principalele norme tehnice sau de redactare referitoare la
publicaiile generale. În plus, în afara conveniilor proprii fiecrei limbi, regrupate în partea
a patra, reprezentanii instituiilor au reuit s încheie convenii de lucru unice pentru toate
limbile, enumerate în partea a treia a ghidului. Aceast seciune constituie un adevrat
catalizator pentru continuarea procesului de armonizare între toate limbile i între toate
instituiile.
În principiu, conveniile uniforme reinute în ghidul de redactare prevaleaz fa de orice alt
soluie propus sau utilizat anterior, iar aplicarea acestora este obligatorie în toate etapele de
producie a unei publicaii.
Ghidul se vrea a fi, înainte de toate, o procedur de interaciune dinamic între toi utilizatorii
si, având în vedere faptul c, prin natura sa, este destinat s fac obiectul unei actualizri
continue. Autorii si îi invit, aadar, pe toi utilizatorii s contribuie activ prin comunicarea
oricrei informaii utile, prin semnalarea oricrei erori sau omisiuni sau prin transmiterea de
sugestii serviciului urmtor:
Office des publications de l’Union européenne (Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene)
Coordination «Code de rédaction» (Coordonare „Ghid de redactare”)
Kate Thylander / Bernard Lahure
Unité B2 — Services éditoriaux (Unitatea B2 — Servicii editoriale)
2, rue Mercier
2985 Luxemburg
LUXEMBURG
Tel. +352 2929-44034, +352 2929-42378
Fax +352 2929-44631
11
Partea întâi
Jurnalul Oficial
Partea întâi descrie prezentarea i conveniile specifice Jurnalului Oficial. Ea trebuie coroborat
cu prile a treia i a patra, precum i cu anexele, care, de asemenea, se aplic textelor publicate
în Jurnalul Oficial.
Aceast prim parte a fost actualizat integral în 2011 i conine o mare parte a modificrilor
intervenite ca urmare a intrrii în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Practica legat de tratat
aflându-se la început, se lucreaz înc la gsirea unor soluii.
Preambul
Istoric
1952
Ca urmare a intrrii în vigoare a Tratatului CECO, se creeaz un jurnal oficial pentru publicarea
de comunicri, decizii etc.
Primul numr al Jurnalului Oficial apare la 30 decembrie.
Din 1952 pân la 19 aprilie 1958, acesta se intituleaz Jurnalul Oficial al Comunitii
Europene a Crbunelui i Oelului; limbile oficiale sunt franceza, germana, italiana i
neerlandeza.
1958
Ca urmare a intrrii în vigoare a altor dou tratate, Tratatul CEE i Tratatul Euratom, Jurnalul
Oficial devine Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene. Noul Jurnal Oficial apare pentru
prima dat la 20 aprilie.
1968
În ianuarie sunt create seriile L (Legislaie) i C (Comunicri i informri).
La 3 ianuarie se public primul numr din seria L.
La 12 ianuarie se public primul numr din seria C.
1978
Seria S (Supliment la Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene) este creat pentru publicarea
anunurilor privind achiziiile publice; primul numr se public la 7 ianuarie.
Procedurile de ofertare, precum i informrile privind Fondul european de dezvoltare erau
publicate anterior în seria L (pân la sfâritul anului 1974) i în seria C (pân la sfâritul
anului 1977).
1981
Baza de date CELEX (Communitatis Europææ Lex) – un sistem de documentare
interinstituional, automatizat i multilingv cu privire la acquis-ul comunitar – este pus la
dispoziia publicului.
Distribuit prin intermediul Comisiei, CELEX este disponibil online i pe suport magnetic.
1986
Seria S este disponibil în format electronic [baza de date TED (tenders electronic daily)].
1987
Seriile L i C sunt disponibile în format microfi.
1991
Se creeaz seria C … A.
15
Preambul
1992
În octombrie, responsabilitatea administrrii bazei de date CELEX se transfer de la Comisie la
Oficiul pentru Publicaii Oficiale al Comunitilor Europene.
1997
Seria S este disponibil pe CD-ROM.
1998
Seriile L i C sunt disponibile pe internet pe site-ul EUR-Lex.
De la 1 iulie, seria S nu se mai public pe hârtie, ci doar în format CD-ROM i pe internet (baza
de date TED).
1999
De la 31 august, noua serie C … E se public în format electronic (E = electronic).
2001
Seriile L i C sunt disponibile pe CD-ROM.
2002
Accesul la EUR-Lex devine gratuit de la 1 ianuarie.
2003
De la 1 februarie, Jurnalul Oficial este redenumit Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(Tratatul de la Nisa).
2004
De la 1 mai, Jurnalul Oficial se public în 20 de limbi, ca urmare a extinderii Uniunii Europene.
În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 930/2004 al Consiliului, în cazul ediiei malteze a JO
a fost prevzut o excepie: timp de trei ani (1 mai 2004-1 mai 2007), instituiile au avut
obligaia de a publica în limba maltez numai regulamentele adoptate în comun de ctre
Parlamentul European i Consiliu.
Banda colorat de pe cotorul copertei Jurnalului Oficial se elimin începând cu 1 mai. De la
aceast dat, versiunile lingvistice se identific prin codul ISO aflat pe copert.
De la 1 mai, bazele de date CELEX i EUR-Lex sunt disponibile în toate cele 20 de limbi.
De la 1 iulie, CELEX este gratuit.
Ultima ediie pe hârtie a Repertoriului legislaiei comunitare în vigoare se public în iulie.
Dup aceast dat, repertoriul este disponibil în EUR-Lex. De la 1 noiembrie, baza de date
CELEX este integrat în EUR-Lex, iar de la 31 decembrie nu mai este actualizat.
2007
De la 1 ianuarie, Jurnalul Oficial se public în 23 de limbi, ca urmare a aderrii Bulgariei i
a României i a deciziei de a publica legislaia secundar în limba irlandez. O excepie
similar cu cea referitoare la limba maltez se aplic pentru ediia irlandez: pân la
31 decembrie 2016, instituiile au obligaia de a publica în limba irlandez numai regulamentele
adoptate în comun de ctre Parlamentul European i Consiliu [Regulamentele
(CE) nr. 920/2005 i (UE) nr. 1257/2010 ale Consiliului].
La 1 ianuarie se introduce o nou structur pentru clasificarea actelor publicate în Jurnalul
Oficial.
16
Preambul
2009
De la 1 decembrie 2009, data intrrii în vigoare a Tratatului de la Lisabona, se adaug în
cuprinsul Jurnalului Oficial o seciune temporar L V, „Acte adoptate, începând cu 1 decembrie
2009, în aplicarea Tratatului privind Uniunea European, a Tratatului privind funcionarea
Uniunii Europene i a Tratatului Euratom” (seciune suprimat dup 31 decembrie 2009).
2010
De la 1 ianuarie, se introduce o nou structur pentru clasificarea actelor publicate în Jurnalul
Oficial, care integreaz modificrile intervenite ca urmare a intrrii în vigoare a Tratatului de la
Lisabona.
Servicii autor ale instituiilor, organelor i

organismelor
Serviciile instituiilor, organelor i organismelor care rspund de transmiterea textelor la Oficiul
pentru Publicaii al Uniunii Europene (Oficiul pentru Publicaii) sunt urmtoarele:
Parlamentul European (Bruxelles, Luxemburg, Strasbourg)

Diferite servicii rspund de transmiterea textelor.
Consiliul European (Bruxelles)

Textele sunt transmise prin intermediul Secretariatului General al Consiliului Uniunii
Europene.
Consiliul Uniunii Europene (Bruxelles)

Textele sunt transmise prin intermediul Secretariatului General.
Comisia European (Bruxelles, Luxemburg)

Secretariatul General rspunde de transmiterea pentru publicarea în Jurnalul Oficial a textelor
Comisiei, i anume acte obligatorii din punct de vedere juridic (seria L), propuneri, comunicri
i informri ale Comisiei (seria C), precum i anunuri privind achiziii publice i informri
privind Fondul european de dezvoltare (seria S).
Curtea de Justiie a Uniunii Europene (Luxemburg)

Textele sunt transmise de grefa Curii de Justiie.
Banca Central European (Frankfurt pe Main)

Textele sunt transmise de ctre Direcia general secretariat i servicii lingvistice sau de ctre
Direcia general servicii juridice, dup caz.
17
Preambul
Curtea de Conturi European (Luxemburg)

Textele sunt transmise de ctre unitatea „Comunicare i rapoarte”.
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de

securitate (Bruxelles)
Textele sunt transmise de ctre Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.
Comitetul Economic i Social European (Bruxelles)

Textele de la diferite uniti sunt transmise prin intermediul grefei.
Comitetul Regiunilor (Bruxelles)

Textele de la diferite uniti sunt transmise prin intermediul grefei.
Banca European de Investiii (Luxemburg)

Textele sunt transmise de ctre autori.
Ombudsmanul European (Strasbourg) i Autoritatea European

pentru Protecia Datelor (Bruxelles)
Textele sunt transmise de ctre autori.
Organisme
Pentru lista oficiilor i ageniilor, a se vedea punctele 9.5.3-9.5.6.
Pentru lista multilingv a instituiilor, organelor i organismelor, a se vedea anexa A9.
LegisWrite
LegisWrite este un instrument informatic pentru crearea, revizuirea i schimbul de documente
oficiale între instituii, indiferent dac aceste documente au sau nu caracter juridic. Acest
instrument uniformizeaz structura i prezentarea textelor.
Mai multe informaii pot fi obinute pe site-ul LegisWrite, accesibil personalului instituiilor
europene (pentru personalul Comisiei:
http://myintracomm.ec.europa.eu/corp/digit/EN/doc_mgt/legiswrite/pages/index.aspx;
pentru personalul celorlalte instituii, organe i organisme:
https://myintracomm-ext.ec.europa.eu/corp/digit/EN/doc_mgt/Legiswrite/Pages/index.aspx).
18
Preambul
Lucrri de referin
Principalele lucrri de referin pentru textele publicate în Jurnalul Oficial sunt urmtoarele:
(a) pentru aspecte legate de ortografie i chestiuni lingvistice:

— Academia Român, Institutul de Lingvistic „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,
Dicionarul ortografic, ortoepic i morfologic al limbii române, Editura Univers
Enciclopedic, ediia a II-a, Bucureti, 2005;
— Academia Român, Institutul de Lingvistic „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Gramatica
limbii române, Editura Academiei Române, Bucureti, 2005;
— Academia Român, Institutul de Lingvistic „Iorgu Iordan”, Dicionarul explicativ
al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, ediia a II-a, Bucureti, 1998;
— Academia Român, Institutul de Lingvistic „Iorgu Iordan”, Îndreptar ortografic,
ortoepic i de punctuaie, Editura Univers Enciclopedic, ediia a V-a, Bucureti,
1997;
(b) pentru chestiuni legate de redactarea legislaiei:
— Ghid practic comun pentru redactarea textelor legislative în cadrul instituiilor
comunitare;
— Modele de acte redactate în cadrul Consiliului Uniunii Europene (Consiliu, 2010);
— Règles de technique législative à l’usage des services de la Commission (FR) (1);
(c) pentru acronime i abrevieri:
— IATE [InterActive Terminology for Europe, baz de date interinstituional pentru
colectarea, diseminarea i administrarea comun a terminologiei de ctre instituii,
organe i organisme ale Uniunii Europene (http://iate.europa.eu)];
(d) pentru verificarea titlurilor, a coninutului, a ultimelor modificri etc. ale actelor:
— EUR-Lex [asigur accesul la dreptul Uniunii Europene. Pot fi consultate Jurnalele
Oficiale, precum i tratatele, jurisprudena i actele pregtitoare ale legislaiei
(http://eur-lex.europa.eu)];
(e) pentru corectarea palturilor pentru Jurnalul Oficial (reguli de punere în pagin,
instruciuni tipografice etc.):
— Guide visuel – Règles typographiques du Journal Officiel (FR).
Mai mult, anumite ediii ale Jurnalului Oficial servesc ca modele în domenii precum
agricultura, pescuitul, acordurile comerciale, Nomenclatura combinat, acordurile cu rile
tere etc.
(1) Link/document de lucru pentru personalul instituiilor europene.
19
1. Structura Jurnalului Oficial
1.1. Structura general

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cuprinde trei serii:
— seria L: Legislaie;
— seria C: Comunicri i informri;
— seria S: Supliment la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Jurnalele Oficiale din seriile L i C se public zilnic.
În funcie de volum, urgen i importan, se pot publica numere izolate.
(a)
Seria L
Seria L cuprinde urmtoarele seciuni:
— acte legislative (L I);
— acte fr caracter legislativ (L II);
— alte acte (L III);
— acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al Tratatului UE i al
Tratatului Euratom (L IV) (seciune provizorie);
— rectificri.
A se vedea, de asemenea, punctul 1.2 „Seria L”.
(b)
Seria C
Seria C cuprinde urmtoarele seciuni:
— rezoluii, recomandri i avize (C I);
— comunicri (C II);
— acte pregtitoare (C III);
— informri (C IV);
— anunuri (C V);
— rectificri.
A se vedea, de asemenea, punctul 1.3 „Seria C”.
21
Seria C este completat cu seriile C … A i C … E (punctele de suspensie înlocuiesc numrul

cotidian al Jurnalului Oficial, seria C, din aceeai zi):
— seria C … A (A = anex)
Aceast serie este dedicat publicrii anunurilor de concursuri generale, a anunurilor
pentru ocuparea unui post vacant i a cataloagelor comune (soiuri de plante agricole etc.);
— seria C … E (E = electronic)
Aceast serie în format exclusiv electronic este dedicat publicrii, de exemplu,
a poziiilor Consiliului din cadrul procedurii legislative ordinare sau a proceselor-verbale
ale edinelor Parlamentului European i a anumitor texte adoptate de acesta. Acestea sunt
disponibile pe site-ul EUR-Lex i pe un DVD cu frecven lunar.
Exemple:
JO C 137, 27.5.2010
JO C 137 A, 27.5.2010
JO C 137 E, 27.5.2010
Dat fiind diversitatea actelor publicate în seria C, exist o mai mare varietate de forme
(prezentri tipografice) decât în cazul seriei L, dar regulile care trebuie respectate sunt aceleai
pentru ambele serii.
(c)
Seria S
Seria S (S = supliment) este destinat publicrii anunurilor privind proceduri de ofertare pentru
contractele de achiziii publice, precum i a informrilor privind Fondul european de dezvoltare
i alte instituii, organe sau organisme. De la 1 iulie 1998, aceast serie este disponibil numai
pe DVD i pe internet (baza de date TED).
22
1.2. Seria L
1.2.1. Clasificarea actelor

Ordinea i denumirea seciunilor i a rubricilor sunt indicate în lista urmtoare (o list mai
detaliat este disponibil pe site-ul EUR-Lex i în Guide visuel – Règles typographiques du
Journal officiel).
Jurnalul Oficial – seria L
L I – Acte legislative
— Regulamente
— Directive
— Decizii
— Bugete
L II – Acte fr caracter legislativ

— Acorduri internaionale
— Regulamente
— Directive
— Decizii
— Recomandri
— Orientri
— Regulamente de ordine interioar i de procedur
— Acte adoptate de organisme create prin acorduri internaionale
L III – Alte acte

— Spaiul Economic European
L IV – Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al

Tratatului UE i al Tratatului Euratom
NB: — Ordinea în care apar autorii în cadrul fiecrei subrubrici („regulamente”, „directive”) este detaliat la
punctul 3.4.2.
— În cadrul seciunii L II, în subrubricile „regulamente”, „directive” i „decizii”, în conformitate cu
ordinea menionat mai sus i pentru autorii în cauz, actele se clasific în ordinea urmtoare: 1. acte
întemeiate în mod direct pe tratate; 2. acte delegate; 3. acte de punere în aplicare (pentru exemple, a se
vedea http://eur-lex.europa.eu/ro/oj/NewStructure2010-11.pdf).
Seciuni
Actele publicate în Jurnalul Oficial, seria L, sunt grupate în urmtoarele seciuni:
Aceast seciune conine „actele legislative” în sensul Tratatului privind funcionarea Uniunii
Europene (TFUE), i anume regulamente, directive i decizii, care sunt adoptate:
— fie prin procedura legislativ ordinar (adoptare în comun de ctre Parlamentul European
i Consiliu);
23
— fie printr-o procedur legislativ special (adoptare de ctre Consiliu cu participarea

Parlamentului European sau adoptare de ctre Parlamentul European cu participarea
Consiliului).
În L I se public, de asemenea, bugetul general al Uniunii Europene (precum i bugetele

rectificative la bugetul general), deoarece acesta este adoptat printr-o procedur legislativ
special.
NB: Înainte de 1 decembrie 2009, bugetul general al Uniunii Europene era publicat în seciunea L II. Situaiile
veniturilor i cheltuielilor organismelor, care erau publicate în seria L, sunt în prezent publicate în seria C.

Aceast seciune conine „actele fr caracter legislativ” în sensul TFUE, i anume
regulamente, directive i decizii care nu sunt adoptate printr-o procedur legislativ [actele
delegate (articolul 290), actele de punere în aplicare (articolul 291) i actele întemeiate în mod
direct pe tratate (acte referitoare la acorduri internaionale, decizii PESC etc.)], precum i alte
acte (orientri ale BCE, recomandri).
L III – Alte acte

Aceast seciune conine alte acte, de exemplu, actele referitoare la Spaiul Economic
European.
L IV – Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al

Tratatului UE i al Tratatului Euratom
În aceast seciune (provizorie) sunt publicate actele adoptate înainte de 1 decembrie 2009 în
temeiul Tratatelor CE, UE i Euratom.
Clasificare
În fiecare seciune, actele sunt clasificate în conformitate cu dou criterii:
(a) în funcie de tipul lor (regulamente, directive, decizii etc.);
(b) în funcie de ordinea publicrii instituiilor (a se vedea punctul 3.4.2): Parlamentul
European, Consiliul European, Parlamentul European i Consiliu, Consiliu, Comisia
European, Curtea de Justiie a Uniunii Europene, Banca Central European, Curtea
de Conturi.
1.2.2. Numerotarea actelor

Numerele sunt atribuite de Oficiul pentru Publicaii (cu excepia directivelor, ale cror numere
sunt atribuite de Secretariatul General al Consiliului începând cu 1 ianuarie 1992).
Elemente ale numerotrii

Numrul unui act conine trei elemente:
— numrul de ordine;
— trimiterea la anul publicrii sau, în cazul directivelor, al adoptrii; i
24
— una dintre siglele urmtoare: „UE” pentru Uniunea European, „Euratom” pentru
Comunitatea European a Energiei Atomice, „UE, Euratom” pentru Uniunea European i
pentru Comunitatea European a Energiei Atomice, „PESC” pentru politica extern i de
securitate comun.
Decizia nr. 862/2010/UE
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1296/2009
Decizia 2010/1/UE
Decizia 2010/212/PESC
NB: Siglele s-au schimbat în timp, pe msur ce au fost adoptate noi tratate sau modificri la tratate:
— înainte de 1993: siglele utilizate erau „CEE”, „CECO”, „Euratom”;
— începând cu 1 noiembrie 1993 (data intrrii în vigoare a Tratatului de la Maastricht): „CEE” devine „CE”.
Se adaug siglele „JAI” (pentru justiie i afaceri interne), „PESC” (pentru politica extern i de securitate
comun) i „CEM” (pentru conveniile semnate între statele membre);
— la 24 iulie 2002: Tratatul CECO expir i sigla corespunztoare nu se mai utilizeaz;
— la 1 decembrie 2009: ca urmare a intrrii în vigoare a Tratatului de la Lisabona, se introduce sigla „UE”,
iar sigla „CE” dispare. Dintre siglele create ca urmare a intrrii în vigoare a Tratatului privind Uniunea
European, „PESC” este meninut, spre deosebire de „JAI” i „CEM”, care nu se mai utilizeaz.
Principii generale
În numerotarea actelor, trebuie respectate dou principii generale:
(a) prescurtarea „nr.” se utilizeaz în cazul în care numrul de ordine preced anul:
Regulamentul (UE) nr. 16/2010 al Comisiei
Decizia nr. 284/2010/UE a Parlamentului European i a Consiliului
Invers, prescurtarea „nr.” nu se utilizeaz în cazul în care anul preced numrul de

ordine:
Decizia 2010/300/UE a Comisiei
(b) anul se scrie cu patru cifre (înainte de 1 ianuarie 1999 anul se scria cu dou cifre):
Regulamentul (CE) nr. 23/1999 al Comisiei
Decizia 2010/294/UE a Consiliului
Regulamentul (CE) nr. 2820/98 al Consiliului
Numerotare dubl
Anumite acte pot avea numerotare dubl:
— un numr atribuit de ctre Oficiul pentru Publicaii (de exemplu, „2011/23/UE”);
— un numr atribuit de autor (de exemplu, „BCE/2010/34”, „BiH/17/2011”,
„nr. 1/2010” etc.).
Este cazul actelor Bncii Centrale Europene, al deciziilor Comitetului politic i de securitate i
al deciziilor organismelor create prin acorduri internaionale (de exemplu, Comitetul
ambasadorilor ACP-UE).
NB: În prezent se utilizeaz urmtoarele reguli pentru trimiterea la actele BCE:
— regulamentele se citeaz cu numrul atribuit de autor la sfârit, între paranteze:
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 al Bncii Centrale Europene din
12 septembrie 2003 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/2003/9),
— deciziile, orientrile i recomandrile se citeaz numai cu numrul atribuit de autor:
Eesti Pank a vrsat deja o parte din cota sa din capitalul subscris al BCE, în conformitate cu
articolul 1 din Decizia BCE/2010/28 din 13 decembrie 2010 privind vrsarea capitalului
Bncii Centrale Europene de ctre bncile centrale naionale din afara zonei euro.
având în vedere Recomandarea BCE/2010/6 a Bncii Centrale Europene din 1 iulie 2010
adresat Consiliului Uniunii Europene cu privire la auditorul extern al Národná banka
Slovenska,
25
Numr atribuit de ctre autor

Actele referitoare la Spaiul Economic European i regulamentele Comisiei Economice pentru
Europa a Organizaiei Naiunilor Unite (CEE-ONU) au doar un numr atribuit de autor:
Decizia nr. 58/2010 a Comitetului mixt al SEE
Regulamentul nr. 23 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaiei Naiunilor Unite
(CEE-ONU)
Acte sau texte nenumerotate

Este posibil ca un act sau un text s nu aib un numr, de exemplu:
— actele din legislaia primar (tratatele, actele de aderare);
— acordurile internaionale (a se vedea punctul 1.2.3, „L II – Acte fr caracter legislativ”)
ataate – nu anexate – la o decizie. În limbile englez i francez, diferena terminologic
ataat/anexat se regsete în dubletele attached/annexed i, respectiv, joint/annexé.
Aceast diferen se reflect, în momentul publicrii, i printr-o aranjare în pagin
specific tipului de act în discuie: actele ataate sunt acte de sine stttoare care se
public în acelai timp cu deciziile care fac referire la acestea, în vreme ce anexele fac
parte integrant dintr-un act);
— informrile referitoare la data intrrii în vigoare a unui acord internaional (acestea sunt
singurele informri publicate în seria L);
— regulamentele de ordine interioar i de procedur i instruciunile practice privind
aciunile directe i recursurile în faa Curii de Justiie;
— rezoluiile Parlamentului European coninând observaii care fac parte integrant din
decizia privind descrcarea de gestiune pentru execuia bugetului;
— rectificrile.
1.2.3. Coninut
(a)
(a) Regulamente
Este vorba despre regulamentele adoptate în comun de ctre Parlamentul European i Consiliu
(procedur legislativ ordinar) sau de ctre una dintre aceste dou instituii cu participarea
celeilalte (procedur legislativ special):
Regulamentul (UE) nr. 265/2010 al Parlamentului European i al Consiliului
Numerotare
Acestor acte li se atribuie un numr de tipul: sigla (între paranteze), urmat de numrul de
ordine i de an:
Regulamentul (UE) nr. 641/2010
26
NB: Numerotarea regulamentelor a evoluat în timp. Diferitele etape sunt urmtoarele:

— din 1952 pân la 31 decembrie 1962:
Regulamentul nr. 17
— de la 1 ianuarie 1963 pân la 31 decembrie 1967 [se adaug sigla tratatului (tratatelor) relevant(e), precum
i anul]:
Regulamentul nr. 1009/67/CEE
— de la 1 ianuarie 1968 (se schimb poziia siglei):
Regulamentul (CEE) nr. 1470/68
Regulamentul (CECO, CEE, Euratom) nr. 300/76
— de la 1 noiembrie 1993 [sigla „CEE” devine „CE” în urma intrrii în vigoare a Tratatului privind Uniunea
European (Tratatul de la Maastricht)]:
Regulamentul (CE) nr. 3031/93
— de la 1 ianuarie 1999 (anul se scrie cu patru cifre):
Regulamentul (CE) nr. 2729/1999
— de la 1 decembrie 2009 (se utilizeaz sigla „UE”):
Regulamentul (UE) nr. 1178/2009
(b) Directive
Este vorba despre directivele adoptate în comun de ctre Parlamentul European i Consiliu
(procedur legislativ ordinar) sau de ctre Consiliu, cu participarea Parlamentului European
(procedur legislativ special):
Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European i a Consiliului
Directiva 2010/24/UE a Consiliului
Numerotare
Acestor acte li se atribuie un numr de tipul: anul, urmat de numrul de ordine i de sigl:
De la 1 ianuarie 1992, directivelor le este atribuit acest numr la adoptare de ctre Secretariatul
General al Consiliului, spre deosebire de celelalte acte, crora li se atribuie un numr la
publicare de ctre Oficiul pentru Publicaii.
NB: Unele directive mai vechi au un adjectiv ordinal în titlu:
Prima directiv 73/239/CEE a Consiliului
(i nu Prima Directiv 73/239/CEE a Consiliului
sau prima Directiv 73/239/CEE a Consiliului)
A asea directiv 77/388/CEE a Consiliului
(i nu A asea Directiv 77/388/CEE a Consiliului
sau A asea Directiv 77/388/CEE a Consiliului
sau a asea Directiv 77/388/CEE a Consiliului)
(c) Decizii
Este vorba despre deciziile adoptate în comun de ctre Parlamentul European i Consiliu
(procedur legislativ ordinar) sau de ctre Consiliu, cu participarea Parlamentului European
(procedur legislativ special):
Decizia nr. 448/2011/UE a Consiliului
Numerotare
Acestor acte li se atribuie un numr de tipul: numrul de ordine, urmat de an i de sigl:

27
Numrul de ordine preced anul. În cazul deciziilor fr caracter legislativ, anul preced
numrul de ordine (Decizia 2010/294/UE a Consiliului).
Deciziile adoptate printr-o procedur legislativ i regulamentele legislative i fr caracter

legislativ se numeroteaz consecutiv, în cadrul aceleiai serii de numere [Decizia
nr. 477/2010/UE a Parlamentului European i a Consiliului, Regulamentul (UE) nr. 478/2010 al
Comisiei, Regulamentul (UE) nr. 479/2010 al Comisiei].
(d) Bugete
În aceast seciune se public bugetul general al Uniunii Europene i bugetele rectificative,
precedate de un act de adoptare definitiv:
Adoptarea definitiv a bugetului general al Uniunii Europene pentru exerciiul financiar 2010
Adoptarea definitiv a bugetului rectificativ nr. 2 al Uniunii Europene aferent exerciiului
financiar 2010
Numerotare
Actele de adoptare definitiv a bugetului general, respectiv a bugetelor rectificative, au un

numr în cuprins i pe pagina de titlu (de exemplu, „2010/117/UE, Euratom”).
Bugetul general propriu-zis nu are numr, spre deosebire de bugetele rectificative, care au un
numr atribuit de autor (Adoptarea definitiv a bugetului rectificativ nr. 2 al Uniunii Europene
aferent exerciiului financiar 2010).
(b)
(a) Acorduri internaionale

Aceast seciune conine:
— deciziile referitoare la acorduri, la care sunt ataate acordurile:
Decizia 2010/412/UE a Consiliului din 13 iulie 2010 privind încheierea Acordului dintre
Uniunea European i Statele Unite ale Americii privind prelucrarea i transferul datelor de
mesagerie financiar din Uniunea European ctre Statele Unite ale Americii în cadrul
Programului de urmrire a finanrilor în scopuri teroriste
Acord între Uniunea European i Statele Unite ale Americii privind prelucrarea i transferul
datelor de mesagerie financiar din Uniunea European ctre Statele Unite ale Americii în
cadrul Programului de urmrire a finanrilor în scopuri teroriste
Decizia 2011/90/UE a Consiliului din 18 ianuarie 2011 privind semnarea în numele Uniunii
Europene i aplicarea cu titlu provizoriu a Protocolului de extindere la msurile vamale de
securitate a Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Economic
European i Principatul Andorra
Protocol de extindere la msurile vamale de securitate a Acordului sub forma unui schimb de
scrisori între Comunitatea Economic European i Principatul Andorra
— deciziile referitoare la acorduri, la care nu sunt ataate acordurile:

Decizia 2010/616/UE a Consiliului din 7 octombrie 2010 privind încheierea Acordului între
Uniunea European i Japonia privind asistena judiciar reciproc în materie penal
— informri privind intrarea în vigoare a acordurilor:

Informare privind intrarea în vigoare a Acordului dintre Comunitatea European i Barbados
privind exonerarea de obligaia de a deine viz de scurt edere
28
Prin „acorduri internaionale” se înelege, printre altele: acordurile încheiate de ctre Uniunea
European i/sau Comunitatea European a Energiei Atomice, conveniile semnate de ctre
statele membre, acorduri, convenii i protocoale încheiate de ctre reprezentani ai guvernelor
statelor membre reunii în cadrul Consiliului, acordurile interne dintre reprezentanii guvernelor
statelor membre reunii în cadrul Consiliului, acorduri sub forma unor schimburi de scrisori.
Numerotare
Acordurile internaionale nu au numr.
(b) Regulamente
Este vorba despre anumite regulamente ale Consiliului (regulamentele întemeiate în mod direct
pe tratate i regulamentele de punere în aplicare), despre regulamentele Comisiei
(regulamentele întemeiate în mod direct pe tratate, regulamentele delegate i regulamentele de
punere în aplicare) i despre regulamentele Bncii Centrale Europene:
Regulamentul (UE) nr. 7/2010 al Consiliului
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 270/2010 al Consiliului
Regulamentul delegat (UE) nr. 1059/2010 al Comisiei
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei
Regulamentul (UE) nr. 674/2010 al Bncii Centrale Europene (BCE/2010/7)
Numerotare
Acestor acte li se atribuie un numr de tipul: sigla (între paranteze), urmat de numrul de
ordine i de an.
(c) Directive
Este vorba despre anumite directive ale Consiliului (directivele întemeiate în mod direct pe
tratate i directivele de punere în aplicare) i despre directivele Comisiei (directivele întemeiate
în mod direct pe tratate, directivele delegate i directivele de punere în aplicare):
Directiva de punere în aplicare 2011/38/UE a Comisiei
Numerotare
Acestor acte li se atribuie un numr de tipul: anul, urmat de numrul de ordine i de sigl.
(d) Decizii
Este vorba despre deciziile urmtoare:
— decizii adoptate de comun acord între reprezentanii statelor membre, deciziile
reprezentanilor guvernelor statelor membre i deciziile Consiliului i reprezentanilor
guvernelor statelor membre:
Decizia 2010/349/UE adoptat de comun acord între reprezentanii guvernelor statelor membre
Decizia 2010/400/UE a reprezentanilor guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene
Decizia 2010/465/UE a Consiliului i a reprezentanilor guvernelor statelor membre, reunii în
cadrul Consiliului
29
— anumite decizii ale Parlamentului European:

Decizia 2010/86/UE, Euratom a Parlamentului European
— deciziile Consiliului European:

Decizia 2010/594/UE a Consiliului European
— anumite decizii ale Parlamentului European i ale Consiliului:

Decizia 2010/340/UE a Parlamentului European i a Consiliului
— anumite decizii ale Consiliului (deciziile întemeiate în mod direct pe tratate, inclusiv
deciziile PESC, i deciziile de punere în aplicare, inclusiv deciziile de punere în aplicare
PESC):
Decizia 2010/763/UE a Consiliului
Decizia de punere în aplicare 2010/99/UE a Consiliului
Decizia 2010/199/PESC a Consiliului
Decizia de punere în aplicare 2011/79/PESC a Consiliului
— deciziile Comisiei (deciziile întemeiate în mod direct pe tratate, deciziile delegate i

deciziile de punere în aplicare):
Decizia 2010/269/UE a Comisiei
Decizia de punere în aplicare 2011/321/UE a Comisiei
— deciziile Bncii Centrale Europene:

Decizia BCE/2010/17 a Bncii Centrale Europene
NB: Înainte de 1 decembrie 2009, existau dou tipuri de decizii (desemnate în anumite limbi chiar prin denumiri
diferite): pe de o parte, deciziile curente, care aveau un ultim articol ce indica destinatarii i un numr de
notificare sub titlu; pe de alt parte, deciziile sui generis, a cror parte dispozitiv era introdus prin formula
„decide” (décide/has decided as follows), iar nu prin formula „adopt prezenta decizie” (a arrêté la présente
décision/has adopted this decision). Dup intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, aceast diferen nu
mai exist.
Totui, în anumite cazuri, se mai utilizeaz decizii fr destinatari, prezentate în acelai mod ca fostele decizii
sui generis.
Numerotare (decizii, recomandri i orientri)
Acestor acte li se atribuie un numr de tipul: anul, urmat de numrul de ordine i de sigl, de
exemplu, 2010/361/UE sau 2010/199/PESC.
Actele Bncii Centrale Europene conin deja un numr atribuit de ctre autor (de exemplu,
BCE/2010/5) i sunt publicate, aadar, cu dubl numerotare (a se vedea punctul 1.2.2 subtitlul
„Numerotare dubl”).
(e) Recomandri
Este vorba despre recomandri ale Consiliului adoptate în temeiul articolelor 121, 126, 140
i 292 din TFUE, despre recomandri ale Comisiei (articolul 292 din TFUE) i despre
recomandri ale Bncii Centrale Europene (articolul 292 din TFUE):
Recomandarea 2010/190/UE a Consiliului
Recomandarea 2010/379/UE a Comisiei
Celelalte recomandri se public în seria C.
Numerotare
A se vedea mai sus „Numerotare (decizii, recomandri i orientri)”.
30
(f) Orientri
Este vorba despre orientrile Bncii Centrale Europene:
Orientarea BCE/2010/1 a Bncii Centrale Europene
Numerotare
A se vedea mai sus „Numerotare (decizii, recomandri i orientri)”.
(g) Regulamente de ordine interioar i de procedur

Este vorba despre regulamentele de ordine interioar i de procedur ale instituiilor i ale
organelor; regulamentele de ordine interioar ale organismelor se public în seria C.
Comitetul Regiunilor – Regulament de procedur
Regulamentul de procedur al Curii de Conturi a Uniunii Europene
Modificri ale Regulamentului de procedur al Tribunalului
Modificri ale Instruciunilor pentru grefierul Tribunalului
Dac este anexat la un act, regulamentul de ordine interioar se public în seciunea în care se
public actul respectiv:
Decizia 2010/138/UE, Euratom a Comisiei din 24 februarie 2010 de modificare a regulamentului su
de procedur
Numerotare
Regulamentele de ordine interioar i de procedur nu au numr.
(h) Acte adoptate de organisme create prin acorduri internaionale

În aceast seciune se public deciziile organismelor create prin acorduri internaionale, precum
i regulamentele Comisiei Economice pentru Europa a Organizaiei Naiunilor Unite
(CEE-ONU).
Decizia nr. 2/2010 a Comitetului ambasadorilor ACP-UE din 19 martie 2010 de numire a directorului
Centrului tehnic pentru cooperare agricol i rural (CTA)
Decizia nr. 1/2010 a Comitetului mixt pentru transportul aerian Comunitate/Elveia, instituit în
temeiul Acordului dintre Comunitatea European i Confederaia Elveian privind transportul aerian,
din 7 aprilie 2010 de înlocuire a anexei la Acordul dintre Comunitatea European i Confederaia
Elveian privind transportul aerian
Regulamentul nr. 28 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaiei Naiunilor Unite

(CEE-ONU) – Dispoziii uniforme privind omologarea dispozitivelor de avertizare sonor i
a autovehiculelor în ceea ce privete semnalizarea sonor
Numerotare
Aceste acte, cu excepia regulamentelor Comisiei Economice pentru Europa a Organizaiei

Naiunilor Unite, au dou numere (a se vedea punctul 1.2.2 subtitlul „Numerotare dubl”).
31
(c)
L III – Alte acte
Spaiul Economic European

Este vorba despre actele adoptate în cadrul Spaiului Economic European (SEE) i al Asociaiei
Europene a Liberului Schimb (AELS):
— decizii adoptate în cadrul Spaiului Economic European (SEE):
Decizia nr. 38/2010 a Comitetului mixt al SEE
NB: În text, modificrile se menioneaz dup cum urmeaz:

— Dup punctul 54zzzzg se insereaz urmtoarele puncte:
— La punctul 54zzy se adaug urmtoarea liniu:
— actele adoptate în cadrul Asociaiei Europene a Liberului Schimb (AELS):

Decizia Comitetului permanent al statelor AELS nr. 1/2010/CP
Decizia nr. 02/10/COL a Autoritii AELS de Supraveghere
— regulamentul de procedur al Curii de Justiie a AELS.
Numerotare
Aceste acte au numai un numr atribuit de autor.
În actele Autoritii AELS de Supraveghere, meniunea anului din numrul actului are numai
dou cifre: nr. 302/08/COL („COL” se refer la Colegiul Autoritii de Supraveghere).
L IV – Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul

Tratatului CE, al Tratatului UE i al Tratatului Euratom
Aceast seciune este meninut provizoriu în vederea publicrii actelor adoptate înainte de
1 decembrie 2009, în temeiul Tratatelor CE, UE i Euratom.
Decizia 2010/16/PESC/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind semnarea, în numele Uniunii
Europene, a Acordului dintre Uniunea European i Statele Unite ale Americii privind prelucrarea i
transferul datelor de mesagerie financiar din Uniunea European ctre Statele Unite în cadrul
Programului de urmrire a finanrilor în scopuri teroriste
Rectificri
Rectificrile apar întotdeauna la sfâritul Jurnalului Oficial, deoarece acestea pot fi publicate
doar în anumite versiuni lingvistice i pot fi diferite de la o versiune lingvistic la alta (aceasta
este, de altfel, singura seciune a Jurnalului Oficial care nu este sinoptic). Rectificrilor nu li se
atribuie un numr.
Rectificare la Directiva 2010/17/UE a Comisiei din 9 martie 2010 de modificare a Directivei
91/414/CEE a Consiliului în vederea includerii malationului ca substan activ
32
1.3. Seria C
1.3.1. Clasificarea documentelor

Seria C conine documente foarte diverse. În continuare se afl o list neexhaustiv a actelor
publicate în diversele seciuni ale JO C (o list mai detaliat este disponibil în Guide visuel –
Règles typographiques du Journal Officiel).
Jurnalul Oficial – seria C
C I – Rezoluii, recomandri i avize

— Rezoluii
— Recomandri
— Avize
C II – Comunicri
— Acorduri interinstituionale
— Declaraii comune
— Comunicri provenind de la instituiile, organele i organismele Uniunii Europene
C III – Acte pregtitoare

— Iniiative ale statelor membre
— Parlamentul European
— Consiliu
— Comisia European
— Curtea de Justiie a Uniunii Europene
— Banca Central European
— Curtea de Conturi
— Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate
— Comitetul Economic i Social European
— Comitetul Regiunilor
— Banca European de Investiii
— Organisme ale Uniunii Europene
C IV – Informri
— Informri provenind de la instituiile, organele i organismele Uniunii Europene
— Informri provenind de la statele membre
— Informri referitoare la Spaiul Economic European (mai întâi cele provenind de la instituiile SEE, apoi cele
provenind de la statele membre ale SEE)
— Informri provenind de la state tere
C V – Anunuri
— Proceduri administrative
— Proceduri jurisdicionale
— Proceduri referitoare la punerea în aplicare a politicii comerciale comune
— Proceduri referitoare la punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenei
— Alte acte
33
1.3.2. Numerotarea documentelor
Numr de referin
Documentelor publicate în seria C li se atribuie un numr de referin de ctre Oficiul pentru
Publicaii. Acest numr cuprinde:
(a) anul publicrii:
(i) de la 1 ianuarie 1999, toate cele patru cifre;
(ii) pân la 31 decembrie 1998, ultimele dou cifre;
(b) numrul Jurnalului Oficial;
(c) un numr de ordine care indic ordinea publicrii în Jurnalul Oficial:
98/C 45/01
2010/C 2/08
Numrul apare sub titlu, centrat i între paranteze. În cuprins, pe copert, acest numr apare
fr paranteze, în marginea din stânga.
Numerotare specific
Anumite documente conin propria numerotare în titlu:
— poziiile Consiliului adoptate în cadrul procedurii legislative ordinare:
Poziia în prim lectur (UE) nr. 6/2010 a Consiliului
NB: Înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în cadrul procedurii de codecizie, existau
poziii comune ale Consiliului:
Poziia comun (CE) nr. 14/2005 a Consiliului
— ajutoare de stat:
ajutorul de stat C 32/09
NB: Atenie la numerotare: C 55/99, C 55/2000 (patru cifre pentru 2000), C 55/01.
— cauze ale Curii de Justiie, ale Tribunalului i ale Tribunalului Funciei Publice a Uniunii
Europene:
cauza C-187/10 (Curtea de Justiie)
cauza T-211/10 (Tribunalul – de la 15 noiembrie 1989)
cauza F-29/10 (Tribunalul Funciei Publice – de la 23 iulie 2005)
înainte de 15 noiembrie 1989 (numai pentru Curtea de Justiie): cauza 84/81
— avize ale Curii de Conturi:

Avizul nr. 1/2010
— cauze ale Curii AELS:

cauza E-5/10
— anunuri de concursuri generale (seria C … A):

EPSO/AD/177/10
— anunuri pentru ocuparea unui post vacant:

COM/2010/10275
34
— deciziile Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate social:

Decizia nr. A1 din 12 iunie 2009 în ceea ce privete stabilirea unei proceduri de dialog i
conciliere privind validitatea documentelor, determinarea legislaiei aplicabile i acordarea de
prestaii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European i al
Consiliului
— bugetele rectificative ale ageniilor:

Situaia veniturilor i a cheltuielilor Ageniei Europene pentru Medicamente pentru exerciiul
financiar 2010 – Bugetul rectificativ nr. 1
— cererile de oferte:
Cerere de oferte IX-2011/01 – „Finanarea partidelor politice la nivel european”
NB: Pân la 24 iulie 2002 (data expirrii Tratatului CECO) existau avize conforme ale Consiliului:
Avizul conform nr. 22/96
Avizul conform nr. 6/2002
1.3.3. Coninut
C I – Rezoluii, recomandri i avize

— rezoluii (de exemplu, rezoluii fr caracter legislativ ale Parlamentului European,
rezoluii ale Consiliului i reprezentanilor guvernelor statelor membre, reunii în cadrul
Consiliului, rezoluii ale Consiliului i rezoluii ale Comitetului Economic i Social
European i ale Comitetului Regiunilor);
— recomandri (de exemplu, recomandri ale Parlamentului European adresate Consiliului,
recomandri ale Consiliului, recomandri ale Comisiei i recomandri ale Bncii Centrale
Europene);
— avize a cror solicitare nu este obligatorie (avize ale Consiliului, avize ale Comisiei, avize
ale Bncii Centrale Europene, avize ale Curii de Conturi, avize ale Comitetului Economic
i Social European, avize ale Comitetului Regiunilor, avize ale Autoritii Europene
pentru Protecia Datelor).
În cadrul fiecrei rubrici, documentele se claseaz în conformitate cu ordinea de publicare (a se

vedea punctul 3.4.2).
C II – Comunicri
— acorduri interinstituionale (inclusiv deciziile de modificare a acestor acorduri);
— declaraii comune;
— comunicri provenind de la instituii, organe i organisme ale Uniunii Europene [de
exemplu, anumite decizii ale Parlamentului European, comunicri ale Consiliului, anumite
decizii ale Comisiei, comunicri ale Comisiei, cataloage comune ale soiurilor de plante
agricole i de legume, note explicative la Nomenclatura combinat (NC), aplicarea
uniform a Nomenclaturii combinate, nonopoziii la concentrri notificate, autorizaii
pentru ajutoare de stat, decizii ale autoritilor administrative, iniieri de proceduri etc.].
35

C III – Acte pregtitoare

— iniiative ale statelor membre;
— acte pregtitoare ale instituiilor, organelor i organismelor Uniunii Europene (de
exemplu, rezoluii legislative, poziii i rezoluii ale Parlamentului European, poziii ale
Consiliului, titlurile propunerilor legislative adoptate de Comisie, avize a cror solicitare
este obligatorie i recomandri ale Bncii Centrale Europene, avize a cror solicitare este
obligatorie ale Curii de Conturi, avize a cror solicitare este obligatorie ale Comitetului
Economic i Social European i ale Comitetului Regiunilor).

C IV – Informri
— informri provenind de la instituii, organe i organisme ale Uniunii Europene [de
exemplu, declaraii ale reprezentanilor guvernelor statelor membre reunii în cadrul
Consiliului, informri provenind de la Consiliul European, concluzii ale Consiliului, acte
ale Consiliului, decizii ale Consiliului, rapoarte anuale ale Consiliului, rapoarte privind
gestiunea bugetar i financiar a diferitelor instituii i organe, procese-verbale ale
edinelor Parlamentului European, decizii ale Parlamentului European, decizii ale
Biroului Parlamentului European, decizii ale Comisiei, comunicri ale Comisiei privind
desemnri de membri, cursul de schimb al monedei euro, rezumate ale deciziilor Uniunii
Europene privind autorizaiile de introducere pe pia, desemnare a judectorilor de la
Curtea de Justiie a Uniunii Europene, desemnare a judectorului care îl înlocuiete pe
preedinte în calitate de judector delegat cu luarea msurilor provizorii, comunicri i
anunuri ale Bncii Centrale Europene (precum rata dobânzii aplicat de BCE la
operaiunile principale de refinanare), raportul anual al Curii de Conturi, rapoarte ale
Curii de Conturi, decizii ale Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de
securitate social, acte provenind de la organisme, regulamente de ordine interioar i de
procedur ale organismelor;
— informri provenind de la statele membre (de exemplu, informri comunicate de statele
membre privind ajutoare de stat acordate, obligaii de serviciu public, extrase din decizii
ale instanelor naionale, bilanuri de stocuri de produse în UE, proceduri naionale
diverse, liste de produse);
— informri referitoare la Spaiul Economic European [mai întâi, cele provenind de la
instituii (Comitetul mixt al SEE, Autoritatea AELS de Supraveghere, Comitetul
permanent al statelor AELS, Comitetul consultativ al AELS, Curtea de Justiie a AELS),
apoi cele provenind de la statele membre ale SEE sau AELS];
— informri provenind de la state tere.

36
C V – Anunuri
— proceduri administrative (de exemplu, anunuri de concursuri, anunuri de recrutare sau
pentru ocuparea unui post vacant, cereri de propuneri, invitaii pentru exprimarea
interesului, invitaii de participare la licitaie, ghiduri aplicabile concursurilor generale,
liste de rezerv;
— proceduri jurisdicionale (de exemplu, comunicri privind cauzele Curii de Justiie
a Uniunii Europene, comunicri privind cauzele Curii de Justiie a AELS);
— proceduri referitoare la punerea în aplicare a politicii comerciale comune (de exemplu,
avize de iniiere a procedurilor antidumping, propuneri de clasare a plângerilor, avize de
iniiere a procedurilor antisubvenii, avize privind msuri compensatorii);
— proceduri referitoare la punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenei (de
exemplu, ajutoare de stat, notificri prealabile de concentrri, avize ale guvernelor statelor
membre, confirmri de primire a plângerilor);
— alte acte (de exemplu, avize în atenia unor persoane, grupuri sau entiti care figureaz pe
liste, publicri de cereri, publicri de fie-rezumat ale caietelor de sarcini, anunuri i avize
privind consultri publice, invitaii de participare la licitaie, avize privind cereri
provenind de la state membre).

NB: Tratatele neratificate i tratatele consolidate, precum i rectificrile la tratate se public în seria C, în afara
oricrei seciuni.
37
2. Structura actelor juridice
Acest grafic prezint elementele de baz ale unui act juridic. În funcie de complexitatea
textului, în preambul, în partea dispozitiv i în anexe pot fi utilizate subdiviziuni precum
titluri, subtitluri, capitole i seciuni.
2.1. Titlul
Titlul complet al unui act conine:
— tipul actului (regulament, directiv etc.);
— numrul (sigla „UE”, „Euratom”, „UE, Euratom” sau „PESC”, numrul de ordine al
actului i anul);
— denumirea instituiei care adopt actul;
— data actului;
— subiectul (precizarea succint a coninutului).
Regulile care trebuie respectate atunci când se face trimitere la un titlu sunt enunate la
punctul 3.2.
Dac titlul unui act a fost modificat printr-un alt act sau a fost rectificat, se citeaz întotdeauna
titlul modificat sau rectificat.
NB: Pe prima pagin a unui act, poate aprea sub titlu precizarea „text codificat” sau „reformare”. Aceasta se scrie
cu caractere minuscule i aldine i se plaseaz sub titlu, între paranteze. Ea nu apare niciodat în cuprins, pe
copert, i nu se menioneaz atunci când se citeaz titlul actului respectiv.
39
2.2. Preambul (referiri i considerente)

Într-un act, prin „preambul” se înelege tot ceea ce se afl între titlu i partea dispozitiv
a actului, i anume referirile, considerentele i formulele solemne care le însoesc.
(a)
Referiri (visas/citations)
Referirile indic, în ordine:
1. temeiul juridic al actului:

(a) actele din legislaia primar (tratatele, actele de aderare, protocoale anexate la tratate)
i acordurile internaionale (acorduri, protocoale, convenii etc.), care constituie
temeiul general al actului:
având în vedere Tratatul privind Uniunea European, [în special articolul …],
având în vedere Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, [în special articolul …],
având în vedere Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Energiei Atomice, [în
special articolul …],
având în vedere Actul de aderare a Austriei, a Finlandei i a Suediei,
Abrevierea tratatului (tratatelor) nu se menioneaz.

Dac se citeaz mai multe tratate, acestea trebuie citate pe rânduri separate, în
ordinea urmtoare: Tratatul privind Uniunea European, Tratatul privind
funcionarea Uniunii Europene, Tratatul de instituire a Comunitii Europene
a Energiei Atomice.
Actele din legislaia primar nu sunt urmate de o not de subsol. Acordurile
internaionale pot fi citate cu forma scurt a titlului i pot fi urmate de o not de
subsol;
(b) dup caz, actele din legislaia secundar, care constituie temeiul specific al actului.
Acestea sunt citate cu titlul complet i sunt urmate de o not de subsol care
precizeaz referina publicrii în Jurnalul Oficial:
având în vedere Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European i a Consiliului din
19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare i informaii standard despre produs,
a consumului de energie i de alte resurse al produselor cu impact energetic (1), în special
articolul 10,
[…]
(1) JO L 153, 18.6.2010, p. 1.
2. acte pregtitoare (de exemplu, propuneri, iniiative, cereri, recomandri sau avize
prevzute în tratate), eventual urmate de o not de subsol:
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic i Social (2),
[…]
(1) Avizul din 5 mai 2010 (nepublicat înc în Jurnalul Oficial).

(2) Avizul din 17 februarie 2010.
În cazurile în care tratatul impune consultarea unei instituii sau a unui organ, iar
consultarea s-a finalizat cu emiterea unui aviz, referirea se introduce prin formula „având
în vedere avizul …” urmat de o not de subsol cu referina publicrii în Jurnalul Oficial
sau, în lipsa acesteia, meniunea „Aviz din [data] (nepublicat înc în Jurnalul Oficial)”.
40
În cazul în care tratatul impune consultarea unei instituii sau a unui organ, dar
consultarea nu s-a finalizat cu emiterea unui aviz, referirea corespunztoare se
formuleaz dup cum urmeaz: „dup consultarea […]” (fr not de subsol i fr alt
precizare);
3. în actele legislative:
(a) transmiterea proiectului de act ctre parlamentele naionale:
dup transmiterea proiectului de act legislativ ctre parlamentele naionale,
(b) procedura urmat:

(i) procedura legislativ ordinar:
hotrând în conformitate cu procedura legislativ ordinar (3),
(3) Poziia Parlamentului European din 10 martie 2009 (JO C 87 E, 1.4.2010, p. 191)
i Poziia Consiliului în prim lectur din 15 februarie 2010 (JO C 107 E,
27.4.2010, p. 1). Poziia Parlamentului European din 7 iulie 2010 (nepublicat
înc în Jurnalul Oficial) i Decizia Consiliului din 8 noiembrie 2010.
(ii) procedura legislativ ordinar, cu comitetul de conciliere:

hotrând în conformitate cu procedura legislativ ordinar, având în vedere
proiectul comun aprobat de comitetul de conciliere la 24 ianuarie 2011 (2),
(2) Poziia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 (JO C 184 E, 8.7.2010,
p. 312), Poziia Consiliului în prim lectur din 11 martie 2010 (JO C 122 E,
11.5.2010, p. 1), Poziia Parlamentului European din 6 iulie 2010 (nepublicat
înc în Jurnalul Oficial), Decizia Consiliului din 31 ianuarie 2011 i Rezoluia
legislativ a Parlamentului European din 15 februarie 2011 (nepublicat înc în
Jurnalul Oficial).
(iii) o procedur legislativ special:

hotrând în conformitate cu o procedur legislativ special,
Toate referirile încep cu minuscul i se termin cu virgul.
(b)
Considerente (considérants/recitals)
Considerentele prezint motivarea coninutului prii dispozitive (adic a articolelor).
Considerentele se introduc prin formula „întrucât” i se numeroteaz. Fiecare considerent

începe cu majuscul i se încheie cu punct. Dac un considerent cuprinde mai mult de
o propoziie, fiecare propoziie este urmat de punct. Dup ultima propoziie a considerentului
final sau a considerentului unic se pune virgul.
(a) Considerentele se prezint dup cum urmeaz:

întrucât:
(1) Regulamentul (CE) nr. 763/2008 instituie […].
(2) Pentru a putea evalua calitatea statisticilor transmise Comisiei (Eurostat) de ctre statele membre,
este necesar […].
[…]
(4) Msurile prevzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului
Statistic European,
În cadrul textului, trimiterea la considerente se face dup cum urmeaz (cu cifre, fr
paranteze):
considerentul 1, considerentul 2 etc.
41
(b) În cazul în care exist un singur considerent, acesta nu se numeroteaz. Textul

considerentului se aranjeaz pe un rând separat de formula introductiv „întrucât” i este urmat
de virgul:
întrucât:
Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale
multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de ctre Comisie a valorilor forfetare de
import din ri tere pentru produsele i perioadele menionate în partea A din anexa XV la
regulamentul respectiv,
NB: — Pân la 6 februarie 2000, considerentele începeau cu minuscul i se încheiau cu punct i virgul (aceast
metod de prezentare se folosete înc în unele acte ale Consiliului i ale Parlamentului European):
întrucât Comisia […]; (în cazul primului considerent i al considerentelor urmtoare)
întrucât avizul […], (în cazul considerentului final)
Deoarece considerentele nu erau numerotate, trimiterea la acestea se fcea dup cum urmeaz: primul
considerent, al doilea considerent, al treilea considerent etc.
În unele texte (mai ales în cele referitoare la antidumping i la subvenii), considerentele erau introduse
prin formula „întrucât:”, erau numerotate, începeau cu majuscul i se terminau cu punct. Acest mod de
prezentare s-a impus.
A existat o perioad de tranziie, între 1998 i 6 februarie 2000, în care au fost acceptate ambele moduri
de prezentare a considerentelor.
— În rezoluiile Parlamentului European, referirile sunt precedate de em dash, iar considerentele sunt
numerotate cu litere majuscule, iar nu cu cifre:
— având în vedere conturile anuale ale Colegiului European de Poliie pentru exerciiul
financiar 2008,
— având în vedere Raportul Curii de Conturi privind conturile anuale ale Colegiului
European de Poliie pentru exerciiul financiar 2008, însoit de rspunsurile
Colegiului (1),
— având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010,
[…]
A. întrucât Colegiul a fost instituit în 2001 […];
B. întrucât, în Raportul su privind conturile anuale ale Colegiului pentru exerciiul
financiar 2006, Curtea de Conturi a formulat […];
2.3. Articole (partea dispozitiv)

(a)
Generaliti
Partea dispozitiv, care constituie partea normativ a actului, este structurat în articole. Dac
partea dispozitiv este simpl i nu poate fi împrit în mai multe articole, aceasta conine un
articol unic.
NB: Atunci când un act conine mai multe articole, acestea se numeroteaz consecutiv, cu cifre arabe (articolul 1,
articolul 2, articolul 3 etc.). Numerotarea trebuie s fie continu de la începutul la sfâritul prii dispozitive.
Articolele pot fi grupate în pri, titluri, capitole i seciuni (a se vedea tabelul recapitulativ de
la punctul 2.7).
Articolele pot fi divizate în alineate (numerotate cu cifre arabe, între paranteze) i/sau în
paragrafe (nenumerotate). Alineatele pot fi divizate la rândul lor în paragrafe (nenumerotate).
Alineatele i paragrafele pot avea subdiviziuni, precum puncte, subpuncte, litere, liniue. Cea
mai mic subdiviziune este teza; ea const într-o propoziie sau o fraz i poate fi subdiviziune
a oricreia dintre celelalte subdiviziuni (pentru denumirile diferitelor subdiviziuni, a se vedea
graficul de la punctul 2 i punctul 2.7, precum i pagina „Tabele recapitulative – structura unui
act”).
42
(b)
Articolul final (în directive i în decizii)

În directive i, dup caz, în decizii, articolul final indic destinatarii.
Directive
Prezenta directiv se adreseaz statelor membre.
sau
Prezenta directiv se adreseaz statelor membre în conformitate cu tratatele.
(Aceast formul se utilizeaz atunci când directiva nu se adreseaz tuturor statelor membre, de
exemplu, statelor a cror moned nu este euro sau în cazul cooperrilor consolidate.)
sau
Prezenta directiv se adreseaz statelor membre care [de exemplu, dein ci navigabile interioare,
astfel cum sunt menionate la articolul 1 alineatul (1)].
sau
Prezenta directiv se adreseaz [denumirea oficial complet a statului membru/statelor membre].
Decizii
— Decizii adresate tuturor statelor membre:
Prezenta decizie se adreseaz statelor membre.
— Decizii adresate anumitor state membre:

Prezenta decizie se adreseaz statelor membre în conformitate cu tratatele.
Prezenta decizie se adreseaz [denumirea oficial complet a statului membru/statelor
membre].
— Decizii adresate anumitor persoane:

Prezenta decizie se adreseaz (numele sau denumirea complet i adresa destinatarului).
NB: — Denumirile oficiale complete ale statelor membre se utilizeaz în ordinea protocolar (a se vedea punctele
7.1.1 i 7.1.2):
Prezenta decizie se adreseaz Republicii Federale Germania, Republicii Italiene i
României.
— Articolul final din orientrile Bncii Centrale Europene indic, de asemenea, destinatarii:
Prezenta orientare se adreseaz tuturor bncilor centrale din Eurosistem.
2.4. Formula privind caracterul obligatoriu

al regulamentelor
În regulamente, dup articolul final, se utilizeaz formula urmtoare:
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale i se aplic direct în toate statele
membre.
sau
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale i se aplic direct în statele membre în
conformitate cu tratatele. [Aceast formul se utilizeaz atunci când un act nu se aplic tuturor
statelor membre i în toate statele membre, de exemplu, state membre a cror moned nu este euro –
a se vedea, de exemplu, Regulamentul (UE) nr. 1219/2010 al Parlamentului European i al
Consiliului – sau în cazul cooperrilor consolidate.]
Aceast fraz nu face parte din articolul final i face obiectul unei prezentri tipografice
specifice (a se vedea Guide visuel – Règles typographiques du Journal Officiel).
43
2.5. Formula final (locul, data i

semntura)
La sfâritul actului se gsesc:
— termenii „Adoptat() la […], […].”, care indic locul i data actului; i
— semntura.
Locul i data
În legislaia secundar, locul i data se scriu dup cum urmeaz:
Adoptat() la Bruxelles, 1 septembrie 2010.
Data este aceea la care actul a fost adoptat.
În tratate, acorduri internaionale etc., ziua, luna i anul se scriu cu litere:

Încheiat la Bruxelles, la douzeci i patru martie dou mii zece.
Locul adoptrii actelor instituiilor poate fi Bruxelles (în general), Luxemburg (în cazul actelor
Consiliului adoptate în lunile aprilie, iunie i octombrie, când sesiunile Consiliului au loc la
Luxemburg), Strasbourg (în cazul actelor Parlamentului European, inclusiv în cazul actelor
adoptate în comun cu Consiliul) sau Frankfurt pe Main (în cazul majoritii actelor Bncii
Centrale Europene).
Semnturi (list neexhaustiv)

— În legislaia secundar:
Parlamentul European Consiliul European Consiliu
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliul European Pentru Consiliu

Preedintele Preedintele Preedintele
… … …
[iniiala (iniialele) prenumelui [iniiala (iniialele) prenumelui [iniiala (iniialele) prenumelui
i numele de familie complet] i numele de familie complet] i numele de familie complet]
Comisie
Comitetul mixt al SEE
Regulamente, directive,
Decizii cu destinatari
decizii fr destinatari
Pentru Comisie Pentru Comisie Pentru Comitetul mixt al SEE

Preedintele … Preedintele
… (numele complet) …
(numele complet) Vicepreedinte/ (numele complet)
sau Membru al Comisiei
Pentru Comisie,
pentru preedinte
…
(numele complet)
Vicepreedinte/
Membru al Comisiei/
Director general pentru …
44
Banca Central European
Regulamente, orientri Decizii, recomandri
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE Preedintele BCE

Preedintele BCE …
… (numele complet)
(numele complet)
sau
Pentru Comitetul executiv al BCE
Preedintele BCE
…
(numele complet)
NB: Unele versiuni lingvistice folosesc urmtoarea ordine:
Pentru (instituie)
…
(numele)
Preedinte
— În acorduri internaionale:
Acorduri, protocoale, convenii
Pentru Uniunea European Pentru statele membre

(semntura) (semntura)
Acorduri sub forma unui schimb de scrisori
În numele Consiliului Uniunii Europene Pentru Uniunea European
2.6. Anexe
Anexele conin, în general, reguli sau date tehnice care, din motive de ordin practic, nu
figureaz în partea dispozitiv i care se prezint adesea sub forma unei liste sau a unui tabel.
Partea dispozitiv trebuie s indice întotdeauna, la locul oportun, prin intermediul unei trimiteri
(de exemplu, „din anex”, „din anexa I”, „enumerate în anex”) legtura care exist între partea
dispozitiv i anex.
Forma, stilul i numerotarea anexelor nu sunt supuse unor reguli stricte.
45
2.7. Subdiviziuni ale actelor
Subdiviziuni Numerotare Trimitere în text
Acte
Preambul
Referire (1) în prima referire
Considerent nenumerotat (doar în în considerent (2)
cazul unui considerent unic) (1)
Considerent numerotat (1) (1), (2) în considerentul 1 (2)
Partea dispozitiv
Articol (3) Articol unic la articolul unic
Articolul 1, 2 la articolul 1, 2
Alineat (4) (1), (2) la alineatul (1), (2)
Paragraf (5 ) la primul, al doilea paragraf
Liter (a), (b) la litera (a), (b)
Punct/Subpunct (6) 1., 2. la punctul 1, 2/subpunctul 1, 2
(i), (ii), (iii), (iv) la punctul (i), (ii), (iii), (iv)/
subpunctul (i), (ii), (iii)
Liniu (7) la prima liniu, la a doua liniu
Anex
Anex în anex
Anexa I, II (sau A, B) în anexa I, II (sau A, B)
la Regulamentul/Directiva/Decizia
Apendice
Apendice în apendice
Apendicele 1, 2 în apendicele 1, 2 (la anex)
Alte subdiviziuni
Parte Partea I, II în partea I, II
(sau partea întâi, partea a doua) (sau în partea întâi, în partea a doua)
Partea A, B, C în partea A, B, C
Titlu Titlul I, II în titlul I, II
Titlul A, B, C în titlul A, B, C
Capitol Capitolul 1, 2 (sau I, II) în capitolul 1, 2 (sau I, II)
Seciune Seciunea 1, 2 în seciunea 1, 2
Seciunea A, B, C în seciunea A, B, C
Punct I, II (sau A, B) la punctul I, II (sau punctul A, B)
(în anexe sau acorduri internaionale; I. (sau A. sau 1.) la punctul I (A, 1)
rar în partea dispozitiv)
(1) A se vedea punctul 2.2.
(2) Înainte de 7 februarie 2000, atunci când considerentele nu erau numerotate: în primul considerent, în al
doilea considerent.
(3) În cazul în care se introduc articole în partea dispozitiv a unui act care a fost deja adoptat, se adaug
literele a, b, c etc. dup numrul articolului: de exemplu, articolele introduse dup articolul 1 se
numeroteaz „articolul 1a”, „articolul 1b” etc. În limba francez, pentru numerotarea articolelor
nou-introduse se folosesc numeralele latineti bis, ter, quater etc.: „article 1er bis”, „article 1er ter” etc.
(a se vedea tabelul de coresponden din anexa B4, „Practicalia”).
(4) Alineatele sunt exclusiv subdiviziuni ale articolelor; acestea nu pot exista singure, în afara unui articol.
Subdiviziunile din cadrul unui act sau al unei anexe sau apendice care nu are articole se numesc puncte,
nu alineate. Este corect: punctul 1 din anexa II, nu alineatul (1) din anexa II; punctul 21 din Rezoluia
1521 (2003) a Consiliului de Securitate al ONU, nu alineatul (21) din Rezoluia 1521 (2003) a Consiliului
de Securitate al ONU; punctul 37 din Acordul interinstituional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul
European, Consiliu i Comisie privind disciplina bugetar i buna gestionare financiar, nu alineatul (37)
din Acordul interinstituional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu i Comisie privind
disciplina bugetar i buna gestionare financiar; punctul 1 din Rezoluia Parlamentului European, nu
alineatul (1) din Rezoluia Parlamentului European.
46
(5) Paragrafele sunt subdiviziuni nenumerotate ale articolelor, respectiv ale alineatelor. Pentru trimiterea la
acestea se utilizeaz un numeral ordinal cu valoare adjectival.
(6) Subpunctul este o subdiviziune de circumstan: un punct devine subpunct atunci când subdiviziunea
imediat superioar este, la rândul ei, punct: punctul 2 subpunctul (i); articolul 2 punctul 2.9
subpunctul 2.9.3.
(7) Aceste subdiviziuni nu au o cifr sau un alt semn de identificare; ca în cazul paragrafelor, pentru
trimiterea la acestea se utilizeaz un numeral ordinal cu valoare adjectival.
NB: Cea mai mic subdiviziune este teza; ea const într-o propoziie sau o fraz i poate fi subdiviziune
a oricreia dintre celelalte subdiviziuni ale unui act. Pentru trimiterea la aceasta se utilizeaz un numeral
ordinal cu valoare adjectival: „în prima tez”, „în a doua tez”.
A se vedea, de asemenea, Guide visuel – Règles typographiques du Journal officiel.
47
3. Reguli de redactare
Actele publicate în Jurnalul Oficial se supun unor reguli de redactare foarte stricte.
Textele destinate publicrii în Jurnalul Oficial trebuie s fie disponibile în toate limbile oficiale
ale Uniunii Europene (limba irlandez face obiectul unei derogri temporare; a se vedea
Preambulul).
Textele publicate în toate versiunile lingvistice ale Jurnalului Oficial sunt sinoptice, aceasta
însemnând c acelai text apare la aceeai pagin a aceluiai Jurnal Oficial în toate limbile.
În plus fa de regulile prezentate în continuare, actele publicate în Jurnalul Oficial respect
regulile prezentate în prile a treia i a patra, precum i în anexe, de exemplu în ceea ce
privete folosirea majusculelor sau a minusculelor, abrevierile sau scrierea adreselor.
3.1. Trimiteri la Jurnalul Oficial

Trimiterile la Jurnalul Oficial se efectueaz utilizând una dintre formele urmtoare:
Forma complet
Forma complet este: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (cu caractere cursive).
Se utilizeaz:
(a) în text:
(3) Doi membri ai comisiei de apel i doi supleani sunt numii de ctre consiliul de
administraie al Autoritii, fiind alei de pe o list propus de Comisie, întocmit în urma unei
invitaii publice de manifestare a interesului publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
i dup consultarea consiliului supraveghetorilor.
NB: Denumirea se scrie cu caractere drepte dac textul principal este în caractere cursive:
Înainte de a v depune candidatura, trebuie s citii cu atenie ghidul publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene C 184 A din 8 iulie 2010, precum i pe site-ul internet al
EPSO.
(b) în formula de intrare în vigoare a unui act:

Prezentul regulament intr în vigoare în a douzecea zi de la data publicrii în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene.
(c) în rectificri, ca trimitere la Jurnalul Oficial în care a fost publicat actul (a se vedea, de
asemenea, „Forma abreviat”).
NB: Pentru publicaiile anterioare datei de 31 ianuarie 2003 inclusiv, se face trimitere la Jurnalul Oficial al
Comunitilor Europene.
Forma scurt
Forma scurt este: Jurnalul Oficial (cu caractere drepte).
Se utilizeaz:
(a) în note de subsol, dup cum urmeaz:
(1) A se vedea pagina … din prezentul Jurnal Oficial.
(1) Nepublicat() înc în Jurnalul Oficial.
(b) în texte cu un caracter mai puin formal.
49
Forma abreviat
Forma abreviat este: JO L, JO C, JO C … A, JO C … E.
Se utilizeaz:
(a) în notele de subsol care indic referina publicrii în Jurnalul Oficial:
(1) JO L 222, 20.8.2008, p. 1.
(1) JO C 48 A, 24.2.2005.
(b) în tabele:
JO L 345, 23.12.2009, p. 18.
(c) în rectificri, forma abreviat între paranteze se utilizeaz în cuprins, pe copert, scris cu
caractere drepte (a se vedea, de asemenea, „Forma complet”).
NB: Trimiterile la Jurnalul Oficial s-au schimbat în timp, pe msur ce au fost create noile serii:
— pân la 1 iulie 1967, paginarea este continu i urmat de ultimele dou cifre din an:
JO 106, 30.10.1962, p. 2553/62.
— de la 1 iulie 1967, fiecare Jurnal Oficial începe cu pagina 1:
JO 174, 31.7.1967, p. 1.
— la 1 ianuarie 1968 se creeaz seriile L i C:
JO L 32, 6.2.1968, p. 6.
JO C 1, 12.1.1968, p. 1.
— la 1 ianuarie 1978 se creeaz seria S:
JO S 1, 3.1.1978, p. 1.
— la începutul anului 1991 se creeaz seria C … A:
JO C 291 A, 8.11.1991, p. 1.
— la 31 august 1999 se creeaz seria electronic C … E:
JO C 247 E, 31.8.1999, p. 28.
3.2. Reguli de efectuare a trimiterilor

la un act
3.2.1. Formele titlului

Titlul unui act poate avea dou forme: forma complet i forma scurt.
Atunci când se face trimitere pentru prima dat la titlul unui act în textul unui alt act, se
utilizeaz în general forma complet a titlului i se indic referina publicrii în Jurnalul
Oficial, cu ajutorul unei note de subsol.
Pentru trimiterile ulterioare la titlul unui act deja citat se utilizeaz întotdeauna forma scurt
a titlului, fr menionarea autorului i fr s fie urmat de o not de subsol.
Forma complet a titlului

Forma complet a titlului conine:
— tipul actului (regulament, directiv etc.);
actului i anul);
— denumirea instituiei care adopt actul;
50
— data actului;
— subiectul (precizarea succint a coninutului).
Forma complet a titlului este întotdeauna urmat de o not de subsol.

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul
fructelor i legumelor i în sectorul fructelor i legumelor procesate (2), în special articolul 136
alineatul (1),
(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
Ordinea elementelor constitutive difer în funcie de tipul actului i în funcie de versiunea

lingvistic.
NB: În limba român, elementele constitutive ale titlului complet nu se despart prin virgul.
În referiri actele se citeaz în mod obligatoriu cu titlul complet. În considerente actele citate
pentru prima dat sunt menionate în general cu titlul complet.
NB: Autorul poate s considere titlu complet un titlu care nu conine elementele „i de modificare” sau „i de
abrogare”.
Forma scurt a titlului

Forma scurt a titlului conine:
— tipul actului;
actului i anul);
— denumirea instituiei care adopt actul, atunci când titlul este citat pentru prima dat.
Regulamentul (UE) nr. 50/2010 al Comisiei
În articole, actele sunt în general citate cu forma scurt a titlului (în actele adoptate în comun de
ctre Parlamentul European i Consiliu, precum i în actele Consiliului, se utilizeaz adesea
forma complet a titlului). Forma scurt este, de asemenea, utilizat în considerente.
Forma scurt a titlului, fr menionarea autorului i fr not de subsol, se folosete în toate
trimiterile ulterioare [a se vedea punctul 3.2.2(d)].
NB: Când se citeaz un act delegat sau de punere în aplicare, fie cu forma complet, fie cu forma scurt a titlului,
tipul actului conine întotdeauna termenii „delegat”, respectiv „de punere în aplicare”:
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modific în conformitate cu
anexa II la prezentul regulament.
Tipul actului nu conine termenii „delegat”, respectiv „de punere în aplicare”, atunci când, în textul actului, se
face referire la actul însui, de exemplu: „adopt prezentul regulament”, „anexa la prezentul regulament”,
„Prezenta directiv se adreseaz statelor membre”, „articolul 2 din prezenta decizie” etc.
3.2.2. Citarea unui act

(a)
Într-un titlu
În titlul unui act nu exist niciodat o trimitere la titlul complet al altui act, iar titlul actului citat
nu este urmat niciodat de o not de subsol.
51
Data
Data actului citat nu este în mod normal menionat:
Regulamentul (UE) nr. 127/2010 al Comisiei din 5 februarie 2010 de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 2024/2003 [fr dat] privind meninerea navigabilitii aeronavelor i a produselor,
reperelor i dispozitivelor aeronautice i autorizarea întreprinderilor i a personalului cu atribuii în
domeniu
Data se menioneaz numai în cazul în care actul citat nu are numr:

Decizia 2008/182/Euratom a Consiliului din 25 februarie 2008 de modificare a Deciziei Consiliului
din 16 decembrie 1980 de instituire a Comitetului consultativ pentru Programul de fuziune
Decizia 2005/769/CE a Comisiei din 27 octombrie 2005 de stabilire a normelor privind achiziiile de
ajutoare alimentare de ctre ONG-urile autorizate de Comisie în vederea achiziionrii i a mobilizrii
produselor care urmeaz a fi furnizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1292/96 al Consiliului i de
abrogare a Deciziei acestuia din 3 septembrie 1998
Autorul
Autorul actului citat se menioneaz numai în cazul în care este diferit:
Regulamentul (CE) nr. 105/2008 al Comisiei din 5 februarie 2009 de stabilire a normelor detaliate de
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului în ceea ce privete intervenia pe piaa
untului
NB: Totui, în vederea evitrii anumitor forme hibride sau neclare, atunci când se citeaz mai multe acte cu autori
diferii, se menioneaz întotdeauna autorii respectivi, chiar i în cazul în care este vorba de acelai autor ca
pentru actul în care se face citarea:
Regulamentul (UE) nr. 86/2010 al Comisiei din 29 ianuarie 2010 de modificare a anexei I la
Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului în ceea ce privete definiia produselor
pescreti i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1010/2009 al Comisiei în ceea ce privete
schimbul de informaii referitoare la inspectarea navelor de pescuit din rile tere i acordurile
administrative privind certificatele de captur
Subiectul
Subiectul actului citat poate fi scurtat sau omis:
Regulamentul (UE) nr. 125/2010 al Comisiei din 11 februarie 2010 de stabilire a reducerii maxime
a taxei la importul de porumb în cadrul licitaiei prevzute de Regulamentul (CE) nr. 676/2009
(subiect omis)
Directiva 2010/3/UE a Comisiei din 1 februarie 2010 de modificare, în scopul adaptrii la progresul
tehnic, a anexelor III i VI la Directiva 76/768/CEE a Consiliului cu privire la produsele cosmetice
(subiect parial)
Regulamentul (UE) nr. 540/2010 al Parlamentului European i al Consiliului din 16 iunie 2010 de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului de instituire a unui instrument de
asisten pentru preaderare (IPA) (subiect complet)
Pe scurt, un act citat în titlul altui act se citeaz fr dat (cu rare excepii), cu autorul, dac este diferit, i cu
subiectul sau cu o parte din acesta ori fr subiect, în funcie de nevoile autorului.
(b)
În referiri (visas/citations)
Actele din legislaia primar (tratatele, actele de aderare) se citeaz fr s fie urmate de o not
de subsol. Acordurile internaionale pot fi citate cu forma scurt a titlului i/sau pot fi urmate de
o not de subsol [a se vedea punctul 2.2(a)]:
Actele din legislaia secundar se citeaz întotdeauna cu forma complet a titlului, urmat de
o not de subsol:
având în vedere Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 19 mai 2010
privind indicarea, prin etichetare i informaii standard despre produs, a consumului de energie i de
alte resurse al produselor cu impact energetic (1), în special articolul 10,
(1) JO L 153, 18.6.2010, p. 1.
52
NB: În cazul unei trimiteri la Statutul funcionarilor, se citeaz partea esenial a subiectului, urmat de numrul de
ordine al regulamentului prin care s-a adoptat Statutul i de instituie:
având în vedere Statutul funcionarilor Uniunii Europene i Regimul aplicabil celorlali ageni ai
Uniunii Europene, prevzute în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al
Consiliului (1),
(1) JO L 56, 4.3.1968, p. 1.
(c)
În considerente (considérants/recitals)
1. În considerente, titlul unui act din legislaia secundar se citeaz, în general, la prima sa
apariie, în forma complet i este urmat de o not de subsol:
(4) Decizia 2008/303/CE a Comisiei din 14 aprilie 2008 privind msurile de protecie provizorii
referitoare la pesta porcin clasic în Slovacia (3) a fost adoptat pentru a întri msurile
întreprinse de Slovacia […].
[…]
(3) JO L 105, 15.4.2008, p. 7.
Pentru trimiterile ulterioare la titluri menionate deja într-o referire sau într-un considerent se utilizeaz
întotdeauna forma scurt a titlului, fr menionarea autorului i fr not de subsol.
2. În mod excepional, se aplic urmtoarele reguli specifice:

(a) Atunci când denumirea actului citat figureaz deja în titlul actului care citeaz, se
reproduc numrul i denumirea instituiei care adopt actul.
De exemplu, în corpul Regulamentului (UE) nr. 1090/2010 al Parlamentului European i
al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivei 2009/42/CE privind
raportrile statistice cu privire la transportul maritim de mrfuri i pasageri, directiva
modificat se citeaz dup cum urmeaz:
(1) Al doilea paragraf din anexa VIII la Directiva 2009/42/CE a Parlamentului European i
a Consiliului (2) prevede c […]
(1) JO L 141, 6.6.2009, p. 29.
(b) Dac din motive sintactice titlul complet este reformulat în vederea integrrii într-o fraz,
trimiterea la nota de subsol se plaseaz la sfâritul blocului constituit din tipul actului,
numr i elemente extrase direct din titlu:
La 24 ianuarie 2006, Consiliul a adoptat Decizia 2006/116/CE de numire a membrilor i
a supleanilor în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprins între 26 ianuarie 2006
i 25 ianuarie 2010 (1).
(1) JO L 56, 25.2.2006, p. 75.
Trimiterea la nota de subsol nu se plaseaz la sfâritul unui pasaj care conine text
„liber” (în acest caz, „stabilete” în loc de „de stabilire”).
Decizia 2007/716/CE a Comisiei (1) stabilete msurile tranzitorii în ceea ce privete cerinele
structurale pentru anumite uniti din sectorul crnii i al laptelui din Bulgaria prevzute în
Regulamentele (CE) nr. 852/2004 i (CE) nr. 853/2004 ale Parlamentului European i ale
Consiliului.
[…]
(1) JO L 289, 7.11.2007, p. 14.
A se remarca, în exemplul de mai sus, c data a fost omis i c actele citate în parafraza
titlului unui alt act [Regulamentele (CE) nr. 852/2004 i (CE) nr. 853/2004] se citeaz
fr not de subsol.
53
(d)
În articole
Teoretic, în partea dispozitiv nu apar trimiteri la acte care nu au fost deja citate în referiri sau
în considerente.
Totui, dac se face o prim trimitere la un act într-un articol, se utilizeaz forma scurt
a titlului, cu menionarea autorului, sau forma complet a titlului, întotdeauna urmat de o not
de subsol:
(1) Se utilizeaz sistemul de referin temporal prestabilit menionat la punctul 5 din partea B a anexei
la Regulamentul (CE) nr. 1205/2008 al Comisiei (1), cu excepia cazului în care, în anexa II, se indic
alte sisteme de referin temporale pentru o anumit categorie de date spaiale.
[…]
(1) JO L 326, 4.12.2008, p. 12.
(2) În cazul în care, într-un stat membru, acordarea unor beneficii de orice natur întreprinderilor este
condiionat de încadrarea în munc a unui procentaj minim de lucrtori naionali, resortisanii
celorlalte state membre sunt considerai lucrtori naionali, sub rezerva dispoziiilor Directivei
2005/36/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaterea
calificrilor profesionale (1).
(1) JO L 255, 30.9.2005, p. 22.
NB: În actele adoptate în comun de ctre Parlamentul European i Consiliu i în actele Consiliului sunt posibile alte
tipuri de prime trimiteri în cadrul articolelor, atât cu titlul scurt, cât i cu titlul complet. Nota de subsol poate s
menioneze titlul complet al actului i referina publicrii în Jurnalul Oficial. A se vedea Modele de acte
redactate în cadrul Consiliului Uniunii Europene.
(e)
În anexe
Se întâmpl rar ca un act s fie citat pentru prima dat într-o anex. În aceast situaie, se
utilizeaz:
— forma complet a titlului, urmat de nota de subsol:
utilizarea obligatorie a depozitelor de combustibili alternativi [de exemplu, în conformitate cu
Directiva 2009/119/CE a Consiliului din 14 septembrie 2009 privind obligaia statelor membre
de a menine un nivel minim de rezerve de iei i/sau de produse petroliere (1)];
(1) JO L 265, 9.10.2009, p. 9.
sau
— forma scurt a titlului, urmat de nota de subsol, care conine forma complet a titlului i
referina publicrii:
În timpul cercetrii agricole, atunci când scopul cercetrii necesit ca animalele s fie adpostite
în condiii similare condiiilor de adpostire a animalelor de ferm, adpostirea animalelor ar
trebui s respecte cel puin standardele stabilite prin Directiva 98/58/CE (1).
(1) Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecia animalelor de ferm
(JO L 221, 8.8.1998, p. 23).
sau
— forma scurt a titlului, urmat de nota de subsol, care conine referina publicrii:
(b) Coloana 1: Se poate aplica articolul 2 din Directiva 2009/26/CE a Comisiei (1).
(1) JO L 113, 6.5.2009, p. 1.
54
3.2.3. Trimiteri la subdiviziuni ale unui act

1. Elementele unei trimiteri se citeaz în ordine descresctoare i nu se despart prin virgule:
articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul […] (numrul alineatului se red i în text între
paranteze)
articolul 2 i articolul 3 al doilea paragraf prevd c […]
articolul 2 al doilea paragraf i articolul 3 prevd c […]
2. Nu se repet denumirea subdiviziunilor de acelai tip:

capitolele I i II
articolele 1, 4 i 9
prima i a treia liniu
În cazul în care se menioneaz mai multe articole, alineate sau alte subdiviziuni consecutive,
se face deosebire între formula „articolele 2, 3 i 4” (care exclude articole adugate ulterior,
precum articolele 3a, 3b etc.) i formula „articolele 2-4” (care include toate articolele adugate
ulterior). Acest lucru se aplic i în cazul alineatelor, al literelor etc.
3. În cazul în care se face trimitere la subdiviziuni de acelai tip, dintre care una sau mai multe
sunt însoite de subdiviziuni de rang inferior, subdiviziunea în discuie se menioneaz de
fiecare dat:
articolul 2 i articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul […]
[nu articolele 2 i 3 alineatul (1)]
articolul 2, articolul 5 alineatele (2) i (3) i articolele 6-9 din Regulamentul […]
[nu articolele 2, 5 alineatele (2) i (3) i 6-9]
articolul 1 alineatul (1) litera (b) i alineatul (3) litera (c)
[nu articolul 1 alineatele 1 litera (b) i 3 litera (c)]
4. Subdiviziunile identificate cu (i), (ii), (iii) etc. sunt puncte (sau subpuncte), nu litere.
Subdiviziunile identificate cu A, B, C sunt pri, titluri, seciuni sau puncte, nu litere:
la titlul A articolul 2 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul […]
[nu articolul 2 litera (a) litera (i) din Regulamentul […]]
articolul 2 litera (a) punctul 2 subpunctul (ii)
[nu articolul 2 litera (a) punctul 2 punctul (ii)]
anexa IV partea A din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei
articolul 13 seciunea B din A asea directiv 77/388/CEE a Consiliului
NB: — Subpunctul este o subdiviziune de circumstan; un punct devine subpunct atunci când subdiviziunea
imediat superioar este, la rândul ei, punct:
articolul 2 punctul 2.9 subpunctul 2.9.3
[nu articolul 2 punctul 2.9 punctul 2.9.3]
— În rezoluiile Parlamentului European, subdiviziunile identificate cu A, B, C etc. sunt considerente.
5. Trimiterile la anexe se fac dup cum urmeaz:

[…] capturile din stocul menionat în anexa la prezentul regulament […] [nu „în anexa prezentului
regulament”]
Anexa I se înlocuiete cu textul din anexa la prezenta decizie.
punctul 2.3.1 din anexa I la Directiva
[nu anexa I punctul 2.3.1 din Directiva sau anexa I punctul 2.3.1 la Directiva]
Textele acordurilor internaionale nu poart meniunea „anex”:

Textul acordului se ataeaz la prezenta decizie.
55
3.2.4. Trimiteri la modificri ale unui act

În Jurnalul Oficial, notele de subsol nu mai indic ultimele modificri ale unui act i se
limiteaz la referina publicrii în Jurnalul Oficial. Actele la care se face trimitere în textele
publicate în Jurnalul Oficial se consider ca fiind actele în versiunea în vigoare a acestora.
Meniunile „astfel cum a fost modificat (ultima dat)”, „rectificat în JO L […], […], p. […]” i
„abrogat prin” nu mai sunt utilizate.
Dac autorul dorete s fac trimitere la un text precis cu coninutul su la o anumit dat
(trimitere static) sau s pun accentul pe un anumit act de modificare, actul de modificare se
citeaz în text cu forma scurt a titlului, urmat de o not de subsol, atunci când este menionat
pentru prima dat:
(4) În plus, anexa D la Directiva 92/65/CEE, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul
(UE) nr. 176/2010 al Comisiei (4), stabilete anumite cerine noi pentru produse, care urmeaz s se
aplice de la 1 septembrie 2010.
(4) JO L 52, 3.3.2010, p. 14.
NB: — Pân la 31 august 2008, trimiterile la (ultimele) modificri ale unui act figurau în nota de subsol
corespunztoare primei menionri a titlului unui act, dup referina publicrii în Jurnalul Oficial:
(1) Decizia 90/424/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în
domeniul veterinar (2) stabilete […]
(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 19. Decizie modificat ultima dat prin Regulamentul
(CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).
— Pentru anumite Jurnale Oficiale publicate înainte de 1 mai 2004 i 1 ianuarie 2007, datele ultimelor dou
extinderi, punerea în pagin era imperfect. Acestea au fost ulterior rectificate i republicate în întregime.
Pân la 31 august 2008, aceste rectificri erau semnalate în notele de subsol. Dat fiind c, în limba român,
actele respective au fost publicate corect în Ediia special a Jurnalului Oficial i nu au fost republicate,
semnalarea unor astfel de rectificri nu a fost necesar.
3.3. Dispoziii de modificare

1. Atunci când un articol se înlocuiete în întregime, în actul de modificare noul text începe
cu desemnarea articolului (precedat de ghilimele de deschidere), plasat la marginea din
stânga:
Articolul 3 din Decizia 2001/689/CE se înlocuiete cu textul urmtor:
„Articolul 3
Criteriile ecologice pentru grupa de produse «maini de splat», precum i cerinele de evaluare i
verificare aferente rmân valabile pân la 28 februarie 2009.”
2. În cazul în care se modific o subdiviziune a unui articol identificat printr-un numr, liter
sau liniu, noul text începe cu ghilimele de deschidere urmate de alineat, liter, punct sau
liniu:
Regulamentul (CEE) nr. 3149/92 se modific dup cum urmeaz:
1. Articolul 3 se modific dup cum urmeaz:
(a) alineatul (2) se înlocuiete cu urmtorul text:
„(2) […].”;
(b) se introduce urmtorul alineat (2a):
„(2a) […].”
(a) la alineatul (1), litera (b) se înlocuiete cu urmtorul text:
„(b) […];”;
(b) alineatul (2) se înlocuiete cu urmtorul text:
„(2) […].”;
(c) alineatul (3) se înlocuiete cu urmtorul text:
„(3) […].”
56
NB: În cazul în care exist mai multe modificri, acestea se numeroteaz. Atunci când elementele enumerrii sunt
introduse prin cifre, textul începe cu iniial majuscul, iar atunci când sunt introduse prin litere, textul începe
cu iniial minuscul.
Dup ghilimelele de închidere folosirea semnelor de punctuaie respect regulile generale, cu meniunea c
doar semnul punct i virgul se dubleaz: acesta apare i în interiorul, i în exteriorul ghilimelelor. Punctul nu
se dubleaz; acesta apare numai în interiorul ghilimelelor.
Dac se înlocuiete primul paragraf al unui alineat, numrul alineatului se menioneaz în noul
text:
3. La articolul 28 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiete cu urmtorul text:
„(1) Orice propunere sau iniiativ înaintat autoritii legislative de ctre Comisie, de ctre
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate (denumit în
continuare «Înaltul Reprezentant») sau de ctre un stat membru care poate avea un impact asupra
bugetului, inclusiv schimbarea numrului de posturi, trebuie s fie însoit de o fi financiar i
de evaluarea prevzut la articolul 27 alineatul (4).”
3. Dac se înlocuiete o subdiviziune care nu este identificat printr-un numr, liter sau liniu,
se utilizeaz urmtoarea formul:
1. La articolul 19, primul paragraf se înlocuiete cu urmtorul text:
„Membrii comitetelor tiinifice, consilierii tiinifici din cadrul corpului de consilieri i experii
externi au dreptul la plata unei indemnizaii pentru participarea la faa locului sau de la distan
la reuniuni ale comitetelor, la seminare tematice, la grupuri de lucru i la alte reuniuni i
evenimente organizate de Comisie, precum i pentru îndeplinirea funciei de raportor în cazul
unei probleme specifice, în conformitate cu anexa III.”
7. La articolul 15 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiete cu urmtorul text:

„Productorii achit, pân la data de 1 iunie urmtoare anului de pia vizat, o sum egal cu
500 EUR pe ton pentru cantitile de zahr menionate la primul paragraf litera (c), pentru care
nu pot prezenta o dovad, pe care statul membru s o considere admisibil i care s arate c
rafinarea a fost efectuat din motive tehnice excepionale i întemeiate.”
4. Dac se înlocuiete o tez, chiar dac este prima dintr-un alineat, numrul alineatului nu se
menioneaz în noul text:
(c) la alineatul (4), prima tez se înlocuiete cu urmtorul text:
„În cazul în care la bordul unei nave de pescuit comunitare se descoper o înclcare grav, aa cum
este definit în seciunea I punctul 1 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 302/2009, statul membru
de pavilion se asigur c, în urma inspeciei, nava de pescuit care arboreaz pavilionul acestuia
înceteaz toate activitile de pescuit.”
Dac se înlocuiete un fragment de text (o sintagm, un cuvânt etc.), modificarea se exprim

într-o singur fraz:
La articolul 7 din Decizia 2005/692/CE, data de „31 decembrie 2010” se înlocuiete cu data de
„30 iunie 2012”.
NB: Pentru claritate i pentru a se evita problemele de traducere, se recomand s se înlocuiasc integral un articol,
un alineat, un punct sau o liniu, iar nu s se introduc sau s se elimine teze sau secvene de text. Cu toate
acestea, nu ridic probleme modificarea unor cifre sau date.
5. Dispunerea textului variaz în funcie de numrul modificrilor:

(a) dac exist mai multe modificri:
Decizia 2007/134/CE se modific dup cum urmeaz:
1. […].
2. […].
(b) dac exist o singur modificare:

Articolul 3 din Decizia 2007/884/CE se înlocuiete cu textul urmtor:
(iar nu:
Decizia 2007/884/CE se modific dup cum urmeaz:
Articolul 3 se înlocuiete cu textul urmtor:)
57
6. Dac se modific o anex, teza introductiv este urmtoarea:

Anexa […] se modific dup cum urmeaz:
Sau, dac modificrile sunt menionate în anex:

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 se modific în conformitate cu anexa la prezentul
regulament.
Dac o anex se înlocuiete în întregime, formula utilizat în articolul de modificare este

urmtoarea:
Anexa la Regulamentul (UE) nr. 7/2010 se înlocuiete cu textul din anexa la prezentul regulament.
Noul text se prezint în anex dup cum urmeaz:

ANEX
„ANEX
…………………………………………”
Pentru mai multe informaii privind prezentarea tipografic a dispoziiilor de modificare, a se

vedea Guide visuel – Règles typographiques du Journal Officiel.
3.4. Ordinea citrii
3.4.1. Ordinea tratatelor

Începând cu 1 decembrie 2009 (data intrrii în vigoare a Tratatului de la Lisabona), ordinea în
care se citeaz tratatele, în special în referiri, este urmtoarea:
— având în vedere Tratatul privind Uniunea European,
— având în vedere Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene,
— având în vedere Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Energiei Atomice,
NB: Pân la 30 noiembrie 2009, ordinea în care se citau tratatele era urmtoarea:
— având în vedere Tratatul de instituire a Comunitii Europene,
— având în vedere Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului, (Tratatul CECO
a expirat la 24 iulie 2002)
— având în vedere Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Energiei Atomice,
— având în vedere Tratatul privind Uniunea European, (acest tratat se cita adesea ultimul, dar putea aprea
primul)
Ordinea de citare a „Comunitilor” a variat în timp:
1. Pân la sfâritul anului 1997, ordinea în care erau citate Comunitile în numerele actelor varia în fiecare
an, dup urmtoarea schem:
— C(E)E, Euratom, CECO:
1968, 1971, 1974, 1977, 1980, 1983, 1986, 1989, 1992, 1995;
— Euratom, CECO, C(E)E:
1969, 1972, 1975, 1978, 1981, 1984, 1987, 1990, 1993, 1996;
— CECO, C(E)E, Euratom:
1970, 1973, 1976, 1979, 1982, 1985, 1988, 1991, 1994, 1997.
2. Între 1998 i 23 iulie 2002, ordinea a fost invariabil, dup cum urmeaz:
CE, CECO, Euratom
58
3. Între 24 iulie 2002 (data expirrii Tratatului CECO) i 30 noiembrie 2009, Comunitile s-au citat dup
cum urmeaz:
CE, Euratom
Denumirile „Comunitatea Economic European” i „Comunitatea European” s-au utilizat dup cum
urmeaz:
— Comunitatea Economic European sau CEE, pentru acte adoptate înainte de 1 noiembrie 1993;
— Comunitatea European sau CE, pentru acte adoptate începând cu 1 noiembrie 1993.
4. Începând cu 1 decembrie 2009:
UE, Euratom
Citarea tratatelor
Utilizarea denumirii complete a tratatelor este obligatorie la prima apariie.
În cazul citrilor ulterioare:
— dac se citeaz un singur tratat, se utilizeaz cuvântul „tratat”;
— dac se citeaz mai multe tratate în acelai text, se utilizeaz, în msura posibilului, denumirea lor complet.
Se pot utiliza formele scurte sau abreviate:
— „Tratatul UE”, pentru Tratatul privind Uniunea European;
— „TFUE”, pentru Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene;
— „Tratatul Euratom” pentru Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Energiei Atomice;
— „Tratatul CE” pentru Tratatul de instituire a Comunitii Europene;
— „Tratatul CECO” pentru Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului.
NB: O renumerotare a dispoziiilor tratatelor a avut loc în 1999 (Tratatul de la Amsterdam) i în 2009 (Tratatul de
la Lisabona). Curtea de Justiie a Uniunii Europene i Curtea de Conturi urmeaz practici specifice pentru
a face trimitere la articole din versiuni anterioare sau ulterioare acestor renumerotri succesive.
3.4.2. Ordinea de publicare

Ordinea în care apar autorii în seciunile i rubricile Jurnalului Oficial (seriile L i C) este
urmtoarea:
— reprezentani ai guvernelor statelor membre, reunii sau nu în cadrul Consiliului;
— Consiliu i reprezentani ai guvernelor statelor membre;
— Parlamentul European;
— Consiliul European;
— Parlamentul European i Consiliu;
— Consiliu;
— Comisia European;
— Curtea de Justiie a Uniunii Europene;
— Banca Central European;
— Curtea de Conturi;
— Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate;
— Comitetul Economic i Social European;
— Comitetul Regiunilor;
59
— Banca European de Investiii;

— Ombudsmanul European;
— Autoritatea European pentru Protecia Datelor;
— organisme;
— organe create prin acorduri internaionale.
În cazul actelor referitoare la SEE, care se public în seciunile L III i C IV, ordinea publicrii
este urmtoarea:
— Comitetul mixt al SEE;
— Autoritatea AELS de Supraveghere;
— Comitetul permanent al statelor AELS;
— Comitetul consultativ al SEE;
— Curtea de Justiie a AELS.
Pentru ordinea protocolar i denumirile instituiilor, organelor i organismelor, a se vedea

punctul 9.5.
3.4.3. Ordinea denumirilor rilor

Pentru denumirile, abrevierile i ordinea în care se menioneaz denumirile rilor, a se vedea
punctul 7.1 i anexele A5 i A6.
Pentru denumirile actuale ale rilor, a se vedea anexa A5.
NB: În trimiterile la acorduri internaionale privitoare la state ale cror denumiri s-au schimbat, este foarte important
s fie utilizate denumirile valabile la data semnrii actelor mai sus menionate i ca acestea s nu fie înlocuite
cu denumirile noi.
3.4.4. Ordinea limbilor i a textelor multilingve

Pentru denumirile, abrevierile i ordinea în care apar limbile i versiunile lingvistice, a se vedea
punctul 7.2.
3.4.5. Monede
Pentru denumirile, abrevierile i ordinea în care apar monedele, a se vedea punctul 7.3 i
anexa A7.
Pentru regulile privind unitile monetare, a se vedea punctul 7.3.3.
60
3.5. Enumerri
3.5.1. Punctuaia în cadrul enumerrilor

1. Dac diferitele elemente ale enumerrii sunt precedate de o tez introductiv, aceasta se
încheie cu dou puncte, chiar dac îi urmeaz o alt tez introductiv:
Regulamentul (CE) nr. 1623/2000 se modific dup cum urmeaz:
(a) alineatul (2) se modific dup cum urmeaz:
(i) litera (c) se înlocuiete cu urmtorul text:
„(c) locul de amplasare i o copie a planului instalaiilor […]”
2. Dac elementele enumerrii sunt precedate de o cifr sau liter, acestea se despart prin punct
i virgul:
Urmtoarele servicii, în special, nu sunt reglementate de articolul 9 alineatul (2) litera (e)
a dousprezecea liniu din Directiva 77/388/CEE:
1. serviciile de radio i de televiziune, prevzute la articolul 9 alineatul (2) litera (e) a unsprezecea
liniu din Directiva 77/388/CEE;
2. serviciile de telecomunicaii […];
3. urmtoarele livrri de bunuri i prestri de servicii:
(a) bunuri, atunci când comanda i prelucrarea sunt efectuate prin mijloace electronice;
(b) CD-ROM-uri […];
NB: În cazul dispoziiilor de modificare, atunci când elementele enumerrii sunt introduse prin cifre, textul începe
cu iniial majuscul (a se vedea, de asemenea, punctul 3.3 subpunctul 2).
3. Dac elementele enumerrii sunt precedate de em dash (—), acestea se despart prin punct i
virgul:
„Reducerea cu 1 % pe zi lucrtoare prevzut la articolul 21 alineatele (1) i (2) din Regulamentul
(CE) nr. 796/2004 nu se aplic cererilor unice sau modificrilor aduse acestora prezentate autoritilor
competente pân la:
— 6 iunie 2005 în cazul autoritilor competente din Guyana Francez;
— 19 iunie 2005 pentru Martinica;
[…]”
4. Utilizarea semnelor de punctuaie dup elementele enumerate în tabele, liste sau anexe este
facultativ.
3.5.2. Enumerarea actelor

Într-o enumerare de acte de acelai tip, instituia nu se repet dac este aceeai pentru toate
actele i se plaseaz dup numerele actelor:
(1) Directivele 2003/90/CE (3) i 2003/91/CE (4) ale Comisiei au fost adoptate pentru a se asigura c
soiurile incluse de statele membre în cataloagele naionale sunt conforme cu orientrile stabilite
de Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) […].
(3) JO L 254, 8.10.2003, p. 7.

(4) JO L 254, 8.10.2003, p. 11.
61
Sigla se repet pentru fiecare numr, deoarece aceasta este parte integrant a numrului actului:
Decizia 2010/89/UE a Comisiei din 9 februarie 2010 privind msurile tranzitorii în legtur cu
aplicarea anumitor cerine structurale din Regulamentele (CE) nr. 852/2004 i (CE) nr. 853/2004 ale
Parlamentului European i ale Consiliului la anumite uniti de prelucrare a crnii, de produse
pescreti i de produse din ou i la anumite depozite frigorifice din România
Directivele 94/35/CE i 94/36/CE […]
NB: Spre deosebire de toate celelalte versiuni lingvistice, în limba maghiar nu se indic sigla între paranteze
înaintea numrului actului, ci se plaseaz la sfâritul numrului, dup o bar oblic: 3858/93/EK.
Este de preferat ca actele s fie enumerate în ordinea lor cronologic.
3.6. Definirea unui cuvânt sau a unei

expresii
Un cuvânt sau o expresie care trebuie definite se plaseaz între ghilimele de tipul „…” (sau de
tipul «…», dac apar în cadrul celor de tipul „…”):
Comisia ia cunotin de faptul c, în conformitate cu Regulamentul privind construcia de nave
maritime, „construcie de nave maritime” înseamn construcia de vase comerciale automotoare.
În cazul unei liste, cuvintele sau expresiile care trebuie definite se plaseaz între ghilimele i se
aranjeaz, în general, în conformitate cu urmtorul model:
În sensul prezentei decizii, se aplic urmtoarele definiii:
1. „substan” înseamn un element chimic i compuii acestuia, în stare natural sau obinui prin
orice proces de producie […];
2. „produs” înseamn un amestec sau o soluie de dou sau mai multe substane, care nu intr în
reacie.
3.7. Acorduri internaionale

Acordurile internaionale pot fi precedate de un act din legislaia secundar, care în general le
aprob. Acestea sunt ataate, iar nu anexate, la acest act (decizie sau regulament).
Dat fiind c aceste acte au fost semnate i de ctre ri tere, textul lor nu poate fi în niciun caz
modificat.
În acordurile internaionale, în cadrul semnturii, ziua, luna i anul se scriu cu litere (a se vedea
punctul 2.5).
62
Tabele recapitulative
Cuprinsul seriilor
L C (1) S
Acte legislative (L I) Rezoluii, recomandri i Contracte de achiziii publice (proceduri

avize (C I) de ofertare): lucrri, produse, servicii
Acte fr caracter legislativ (L II) (proceduri deschise, restrânse, accelerate)
Comunicri (C II)
Alte acte (L III) Informri provenind de la instituii,
Acte pregtitoare (C III) organe i organisme i privind programe
Acte adoptate înainte de 1 decembrie
2009, în temeiul Tratatului CE, al Informri (C IV) ale Uniunii (de exemplu, Fondul
Tratatului UE i al Tratatului European de Investiii, Banca European
Euratom (L IV) Anunuri (C V) de Investiii etc.)
(1) Serie completat de seriile C … A i C … E (a se vedea punctul 1.1 subtitlul „Seria C”).
Elemente distinctive ale regulamentelor, directivelor,

deciziilor i orientrilor (L I i L II)
Elemente de identificare –
Natura Locul
Instituia Tipul actului act legislativ/fr caracter Semnatar
actului publicrii
legislativ
Parlamentul Regulament Legislativ prima referire: având în LI preedintele PE

European (procedura vedere Tratatul […], în + preedintele
+ Consiliu legislativ special articolul […] Consiliului
ordinar)
+ referire: hotrând în
conformitate cu procedura
legislativ ordinar
Directiv Legislativ prima referire: având în LI preedintele PE
(procedura vedere Tratatul […], în + preedintele
legislativ special articolul […] Consiliului
ordinar)
legislativ ordinar
Decizie Legislativ prima referire: având în LI preedintele PE
(procedura vedere Tratatul […], în + preedintele
legislativ special articolul […] Consiliului
ordinar)
legislativ ordinar
Decizie Fr caracter prima referire: având în L II preedintele PE
(de exemplu, legislativ vedere Tratatul […], în + preedintele
mobilizarea special articolul […] Consiliului
Fondului
european nu exist o referire privind
de ajustare o procedur legislativ
la globalizare)
Parlamentul Regulament Legislativ prima referire: având în LI preedintele PE

European (procedur vedere Tratatul […], în
legislativ special articolul […]
special)
conformitate cu
o procedur legislativ
special
63
Decizie Fr caracter prima referire: având în L II preedintele PE

legislativ vedere Tratatul […], în
special articolul […]
nu exist o referire privind
Consiliul Decizie Fr caracter prima referire: având în L II preedintele

European legislativ vedere Tratatul […], în Consiliului
special articolul […] European
Consiliul Regulament Legislativ prima referire: având în LI preedintele

Uniunii (procedur vedere Tratatul […], în Consiliului
Europene legislativ special articolul […]
special)
conformitate cu
special
Regulament Fr caracter prima referire: având în L II preedintele
[întemeiat legislativ vedere Tratatul […], în Consiliului
în mod direct special articolul […]
pe tratate]
de punere legislativ vedere Tratatul […] Consiliului
în aplicare
+ a doua referire: având în
vedere […], în special
articolul […]
Directiv Legislativ prima referire: având în LI preedintele
(procedur vedere Tratatul […], în Consiliului
special)
conformitate cu
special
Directiv Fr caracter prima referire: având în L II preedintele
direct în mod special articolul […]
pe tratate]
Directiv de Fr caracter prima referire: având în L II preedintele
punere în legislativ vedere Tratatul […] Consiliului
aplicare
articolul […]
Decizie Legislativ prima referire: având în LI preedintele
(procedur vedere Tratatul […], în Consiliului
special)
conformitate cu
special
64
Decizie Fr caracter prima referire: având în L II preedintele

pe tratate,
inclusiv pentru deciziile PESC:
decizii PESC] prima referire: având în
vedere Tratatul privind
Uniunea European, în
special articolul […]
de punere legislativ vedere Tratatul […] Consiliului
în aplicare
articolul […]
Comisia Regulament Fr caracter prima referire: având în L II preedintele

European [întemeiat legislativ vedere Tratatul […], în Comisiei
pe tratate]
delegat legislativ vedere Tratatul […] Comisiei
articolul […]
de punere legislativ vedere Tratatul […] Comisiei
în aplicare
articolul […]
[întemeiat legislativ vedere Tratatul […], în Comisiei
pe tratate]
articolul […]
în aplicare
articolul […]
65

[întemeiat legislativ vedere Tratatul […], în Comisiei
în mod direct special articolul […] membru al
pe tratate] Comisiei (dac
o procedur legislativ decizia are
destinatari)
+ a doua referire: având în membru al
vedere […], în special Comisiei (dac
articolul […] decizia are
nu exist o referire privind destinatari)
în aplicare
+ a doua referire: având în membru al
vedere […], în special Comisiei (dac
articolul […] decizia are
nu exist o referire privind destinatari)
Banca Central Regulament Fr caracter prima referire: având în L II preedintele BCE
European legislativ vedere […], în special
articolul […]
Decizie Fr caracter prima referire: având în L II preedintele BCE
legislativ vedere […], în special
articolul […]
Orientare Fr caracter prima referire: având în L II preedintele BCE
legislativ vedere […], în special
articolul […]
Numerotarea Jurnalelor Oficiale
Data Numrul
Din 1952 pân la 30.6.1967 (numerotarea JO 106, 30.12.1962, p. 2553/62

paginilor este continu pentru un an întreg i
include anul)
De la 1.7.1967 (fiecare numr începe cu JO 174, 31.7.1967, p. 1
pagina 1)
Începând cu 1968 (sunt create seriile JO L 76, 28.3.1968, p. 1
JO L i C) JO C 108, 19.10.1968, p. 1
1978 (este creat seria JO S) JO S 1, 3.1.1978, p. 1
1991 (este creat seria JO C … A) JO C 194 A, 31.7.2008, p. 1
31.8.1999 (este creat seria JO C … E) JO C 56 E, 29.2.2000, p. 1
66
Numerotarea actelor (seria L)
Regulamente
Data Numrul
Din 1952 pân la 31.12.1962 Regulamentul nr. 17

De la 1.1.1963 pân la 31.12.1967 Regulamentul nr. 1009/67/CEE
De la 1.1.1968 pân la 31.10.1993 Regulamentul (CEE) nr. 1470/68
De la 1.11.1993 pân la 31.12.1998 Regulamentul (CE) nr. 3031/93
De la 1.1.1999 Regulamentul (CE) nr. 302/1999
Începând cu 1.12.2009 Regulamentul (UE) nr. 1178/2009
Directive, decizii
LI L II
Acte
(acte legislative) (acte fr caracter legislativ)
Directive Directiva 2010/13/UE a Parlamentului Directiva 2010/29/UE a Comisiei

European i a Consiliului
Decizii Decizia nr. 284/2010/UE a Parlamentului Decizia 2010/261/UE a Comisiei
European i a Consiliului
Decizia 2010/204/UE a Parlamentului
Decizia nr. 448/2011/UE a Consiliului European i a Consiliului
Decizia 2010/231/PESC a Consiliului
Recomandri, orientri (L II)
Acte Numrul
Recomandarea 2009/1019/UE
Orientarea 2009/1021/UE
NB: Recomandrile se public:

— în seria L II: recomandri ale Consiliului (articolele 121, 126 i 140 din Tratatul
privind funcionarea Uniunii Europene), ale Comisiei (articolul 292), ale Bncii
Centrale Europene (articolul 292);
— în seria C I: recomandri ale Parlamentului European adresate Consiliului, ale
Consiliului, ale Comisiei, ale Bncii Centrale Europene;
— în seria C III: recomandri ale Bncii Centrale Europene (articolele 129 i 219).
Decizii SEE, decizii i recomandri AELS
Acte Numrul
Decizia Comitetului mixt al SEE nr. 56/95

nr. 119/2006
Decizia Autoritii AELS de Supraveghere nr. 133/09/COL
Recomandarea Autoritii AELS de Supraveghere nr. 119/07/COL
67
Structura unui act
68
Partea a doua
Publicaii
4. Pregtirea i identificarea
documentelor
4.1. Autori, ordonatori de credite, Oficiul

pentru Publicaii i tipografii
4.1.1. Autorii i Oficiul pentru Publicaii

Instituiile, organismele i ageniile Uniunii Europene pot apela la Oficiul pentru Publicaii
pentru orice proiect de publicaie. Oficiul pune la dispoziia autorilor, printre altele,
urmtoarele servicii:
— elaborare de publicaii pe hârtie i publicaii multimedia (CD-ROM, DVD, site-uri
internet, cri în format electronic) i contracte cu prestatori de servicii externi;
— concepte grafice;
— servicii de corectur;
— POD [publicaii tiprite la cerere (printing on demand)];
— atribuire de identificatori (ISBN, ISSN, DOI, numere de catalog – a se vedea punctul 4.4).
NB: Pentru publicaiile elaborate direct de ctre Oficiu, identificatorii se atribuie automat.
Procedura pe scurt
Serviciile autor trebuie, mai întâi, s adreseze o cerere de prestri de servicii ordonatorului de
credite al instituiei, organismului sau ageniei din care fac parte. Acestea trimit o cerere de
editare Oficiului pentru Publicaii. Pe baza estimrii sau a devizului stabilite în consecin,
Oficiul pentru Publicaii elaboreaz bonurile de comand i le transmite serviciului ordonator
pentru a fi semnate.
Dup primirea manuscrisului definitiv i a bonului de comand semnat, Oficiul pentru

Publicaii realizeaz pregtirea tipografic i lectura prealabil a documentului. La finalul
produciei, bunul de tipar se d dup verificarea numrului de exemplare, a ISBN, a numrului
de catalog, a eventualului pre de vânzare, precum i a modalitilor de livrare.
Dup livrare, Oficiul pentru Publicaii trece la recepia calitativ a publicaiei i verific
concordana dintre publicaia livrat i factur.
În ceea ce privete publicaiile periodice, se recomand evitarea oricrei schimbri de titlu sau
de prestare pe parcursul anului în curs, astfel de modificri antrenând complicaii i întârzieri
pentru serie i catalogare, precum i dificulti de vânzare i confuzii pentru cititor.
Pentru autori
Elaborarea unei publicaii/crearea unui afi/atingerea unui public-int?
Toate rspunsurile la întrebrile dumneavoastr tehnice i administrative se gsesc la
(http://www.cc.cec/publications/publicare/index_en.html)
71
4. Pregătirea și identificarea documentelor
4.1.2. Gestionarea proiectelor în cadrul Oficiului

Intervenia managerilor de proiect
Managerii de proiect trec la pregtirea tipografic a manuscrisului. Indicaiile tipografice,
alegerea caracterelor, decizia asupra formatelor i planificarea termenelor de realizare trebuie
s corespund datelor înscrise în contractele-cadru, în cererile de oferte i în bonurile de
comand.
Managerii de proiect verific identificatorii internaionali [ISBN, ISSN, DOI (a se vedea

punctul 4.4)], precum i numrul de catalog propriu Oficiului pentru Publicaii (necesar pentru
difuzarea de ctre serviciile Oficiului i pentru inventarierea automat în catalogul
„EU Bookshop”).
O atenie special trebuie acordat copertei; dac grosimea publicaiei o permite, titlul va fi
tiprit i pe muchia acesteia.
Bunul de tipar se d dup verificarea, în mod special, a paginilor preliminare (titlu, drept de
autor, cuprins etc.). Bunul de tipar se d, fr excepie, în scris la tipografie i cuprinde
urmtoarele puncte:
— titlul publicaiei;
— precizarea limbii sau a limbilor în care se tiprete publicaia;
— tirajul;
— caracteristici principale;
— termen(e) de livrare, inclusiv indicaii cu privire la livrrile speciale i livrrile pariale;
— locul (locurile) livrrii, precizând repartizarea, dup caz.
Graficieni
Departamentul de creaie grafic realizeaz proiecte i machete pentru afie, pliante, coperte i
pagini model, care pot fi prezentate autorilor înainte de producia propriu-zis.
Graficienii pot, de asemenea, s contribuie la elaborarea de identiti vizuale (logouri,

prezentri grafice…) i la concepia grafic a site-urilor internet (prezentare vizual,
bannere…).
4.1.3. Corectura la Oficiu

Corectorii, aducând o privire proaspt asupra textului care urmeaz a fi publicat, au sarcina
controlului lingvistic (respectarea limbii i a conveniilor) i tehnic (respectarea corectitudinii
tipriturii). Pe de alt parte, corectorii nu sunt revizori: ei trebuie s rmân neutri fa de
inteniile autorului, care rmâne întotdeauna singurul judector în ceea ce privete fondul
textului.
(a)
Pregtirea pentru tipar a manuscriselor

Manuscrisele ajung la corectori pentru pregtirea pentru tipar (pregtire tipografic i lectur
a textului). Aceast etap anterioar intrrii în producie are rolul de a corecta greelile de
ortografie i de gramatic, de a scoate în eviden impreciziile i incoerenele, pentru a face ca
72
mesajul s fie perfect inteligibil. Omogenitatea tuturor elementelor manuscrisului trebuie, de

asemenea, s fie verificat minuios. Orice neclaritate se trateaz în strâns colaborare cu
serviciul autor.
Corectorii au grij, de asemenea, s armonizeze textul cu regulile i conveniile

interinstituionale din prezentul ghid de redactare.
NB: La cererea serviciului autor sau cu acordul prealabil al acestuia, se pot efectua intervenii editoriale mai
profunde (revizuire editorial a textului).
Numerotarea paginilor manuscrisului, care trebuie s fie realizat în prealabil de ctre serviciul
autor, se controleaz i, dup caz, se completeaz. Orice element lips al manuscrisului trebuie
s fie semnalat pe loc. Trebuie s se verifice, de asemenea, concordana referinelor din text cu
notele de subsol.
Concordana dintre diferitele versiuni lingvistice ale unui manuscris intr în aria de competen
i în atribuiile serviciului autor. Pe de alt parte, Oficiul pentru Publicaii poate s asigure
aceast concordan, dup caz i atunci când serviciul autor acord termene corespunztoare i
pune la dispoziia Oficiului mijloacele financiare necesare.
Principalul obiectiv al pregtirii pentru tipar este de a facilita munca de elaborare, pentru
a se economisi eventualele cheltuieli suplimentare ulterioare. Calitatea manuscrisului primit
de tipograf reprezint, prin urmare, un factor major în continuarea procesului de producie.
Conformându-se indicaiilor referitoare la elaborarea i prezentarea manuscriselor (a se vedea
punctul 4.2) i veghind la o calitate ireproabil a textului, autorii pot limita costurile de
producie i pot contribui la rapiditatea acesteia (bunul de tipar poate fi dat chiar pe primele
palturi).
Un manuscris defectuos poate fi trimis înapoi autorului su.
Un manuscris bun garanteaz o producie rapid i de calitate.
(b)
palturi i corecturi ale autorului

palturile se revizuiesc de ctre corectori, care verific dac textul corespunde manuscrisului i
regulilor în vigoare pentru fiecare limb. În acelai timp, se trimite un set de prime palturi
serviciului autor pentru aprobare i introducere a unor eventuale corecturi de autor.
Corecturile de autor pe palturi trebuie s se limiteze la esenial. Serviciul autor are grij s
realizeze corecturile de autor într-un mod clar, lizibil i în aa fel încât corectorul s nu fie
constrâns s revizuiasc lucrarea rând cu rând (corecturi cu culoare roie, clar vizibile, eventual
înconjurate sau marcate pe margine; a se evita notarea corecturilor de autor pe o fil separat).
Tipograful consider drept corectur de autor – facturat suplimentar – orice corectur pe palt
care difer de manuscrisul iniial (îmbuntiri, rectificri, armonizri, actualizri, clarificri
necesare ca urmare a unui manuscris confuz sau insuficient pregtit…). În acest stadiu nu mai
trebuie s se modifice întorsturile de fraz, nici s se actualizeze date în cifre primite în
ultimul moment i mai recente decât perioada de referin a lucrrii, nici s se adauge semne
de punctuaie în încercarea de a se atinge o perfeciune iluzorie.
Toate adugirile i eliminrile, de la o simpl virgul i pân la un întreg paragraf, reprezint

corecturi de autor, care trebuie, pe cât posibil, s fie evitate, din cauza eventualelor întârzieri i
a costurilor pe care le produc. Aceste costuri pot atinge valori importante i, la prima vedere,
disproporionate fa de corecturile cerute. O minim modificare poate duce la refacerea unor
întregi paragrafe, la o nou tehnoredactare a mai multor file sau chiar a întregii lucrri, cu
efecte eventuale asupra paginrii, a cuprinsului sau a referinelor din interiorul textului (în cazul
modificrilor considerate indispensabile, serviciul autor poart rspunderea schimbrilor care
rezult din acestea).
73
Compoziia necesit, în general, dou palturi, cel de al doilea permiând s se verifice

corecturile aduse primului. Nicio corectur de autor nu ar trebui s se admit în stadiul celui
de al doilea palt.
În ceea ce privete publicaiile periodice sau urgente i în funcie de termene, serviciile autor
trebuie s respecte o dat de încheiere a redactrii. Aceast exigen permite nu numai livrarea
la termen, dar i evitarea corecturilor de autor de ultim moment i, în consecin, a cheltuielilor
suplimentare.
În sfârit, se atrage atenia c Oficiul pentru Publicaii nu poate s accepte s execute corecturi
de autor fr acordul formal al serviciilor ordonatoare de credite.
4.2. Documente originale (manuscrise)

De la sfâritul anilor 90, manuscrisele sunt produse în format electronic (Word, PDF, HTML
etc.). Pregtirea i procesarea textelor sunt strâns legate de utilizarea de proceduri informatice
bine definite (macrouri, programe de corectare etc.). Prezenta seciune descrie procedurile
recomandate pentru o procesare optimizat a textelor destinate publicrii, care completeaz
operaiunile tradiionale de pregtire a textului (pregtirea lingvistic).
Aceste recomandri se refer în special la procesarea fiierelor în format Word, care este
instrumentul standard pentru crearea de documente originale în cadrul instituiilor europene.
Principiile de baz descrise în rândurile care urmeaz pot fi uor adaptate oricrui alt program
existent pe pia.
4.2.1. Principiul unui lan de producie

Documentele originale furnizate de serviciile autor („manuscrise”) trebuie s fac obiectul unei
pregtiri atent organizate. În vederea unei producii eficiente i, prin urmare, rapide, se
recomand stabilirea de „lanuri de producie” între serviciile autor, Oficiul pentru Publicaii i
tipografii.
Prin „lan de producie” se îneleg principiile de lucru comune, începând din momentul crerii
textului pe suport electronic:
— foi de stiluri/abloane sau protocoale de marcaj (a se vedea punctul 4.2.2);
— reguli de redactare standard (aplicarea regulilor i conveniilor prezentului ghid la
începutul procesului de pregtire a documentelor).
La începutul oricrei activiti, managerul de proiect trebuie s stabileasc toi parametrii de

producie, în strâns colaborare cu autorul i tipografia. Trebuie s se înceap cu definirea
configuraiei necesare a fiierelor. Dar, în primul rând, în aceast etap trebuie stabilit cu
precizie modul de utilizare a protocoalelor de marcaj sau a foilor de stiluri (a se vedea punctul
4.2.2), a cror definiie este strâns legat de programele de transcodare/de recuperare specifice
tipografiilor.
Într-o astfel de procedur, fiecare aciune trebuie s se regseasc cât mai în amonte posibil în
lanul de producie. Avantaje: pregtirea documentului poate fi eficientizat, evitându-se
numeroase intervenii manuale inutile, costisitoare i adesea generatoare de erori. În acest fel,
producia este mult mai rapid, calitatea este optimizat i costurile de producie sunt reduse.
În concluzie, un plan de lucru stabil i unificat permite fiecrei pri s îi optimizeze
procedurile. Dac modelul se generalizeaz, se pot stabili proceduri identice pentru toi factorii
de producie, în special pentru tipografii, ceea ce permite Oficiului, în cazuri neprevzute, i,
prin urmare, autorilor s se poat orienta rapid ctre un alt contractant în caz de necesitate, fr
a avea loc o întrerupere brusc a procesului de producie.
74
4.2.2. Structura logic a documentelor

Un document tiprit este alctuit din dou elemente: coninutul, adic îniruirea de caractere
asociate structurii lor logice, i prezentarea.
Prezentarea, care aparine domeniului tipografiei, este finalizat de tipograf, în conformitate cu

instruciunile de design grafic. Cel mai adesea, prezentarea textului original, aranjarea sa în
pagin etc. nu corespund prezentrii finale a textului compus de ctre tipograf. Prin urmare, în
cursul pregtirii manuscrisului este adesea inutil, chiar prejudiciabil, s se încerce o apropiere
prea mare de prezentarea textului tiprit (de exemplu, despririle în silabe nu trebuie fcute
manual, întrucât acestea vor trebui eliminate în momentul tratrii textului de ctre tipograf).
Totui, este imperios ca tipograful s poat recunoate diferitele pri de text. În acest sens, în
momentul crerii documentului, se va acorda atenie urmtoarelor aspecte:
— aplicarea unei foi de stiluri;
— aplicarea unui marcaj care s respecte un protocol bine definit.
Foi de stiluri
Dac se dorete ca textul s fie corect interpretat de ctre tipograf, este esenial s se marcheze
corect diferitele niveluri ale textului (titluri, text normal, adnotri etc.).
În acest sens, Word ofer o soluie simpl, dar care trebuie utilizat în mod riguros: stilurile.
Fiecare parte component a textului se distinge prin aplicarea unui marcaj (stil) diferit:
— titluri de nivel diferit (Heading 1, Heading 2 etc.);
— text normal, aliniat în ambele sensuri, aliniat la stânga etc. (Normal etc.);
— referine, casete, note de subsol etc.
Fiecrui element trebuie s i se atribuie un stil unic, de preferin pe baza unei structuri logice.
Nu se vor diferenia, de exemplu, titlurile de nivel diferit în mod manual (aldine,

italice etc.)!
Dac fiecare autor ar dispune de libertatea de alegere a stilurilor, s-ar putea ivi dificulti:
fiecare lucrare face obiectul unei procesri specifice, cu numeroase stiluri, ceea ce poate deveni
dificil de gestionat. Din acest motiv este recomandabil, chiar necesar, o standardizare
a stilurilor.
În mod ideal, foile de stiluri aplicabile diverselor lucrri ar trebui s aib o baz comun
(o foaie standard). Concomitent, foile de stiluri pot s fie însoite de abloane specifice care
acoper o gam larg de prezentri (prin „ablon specific” se înelege adaptarea unei foi unice
de stiluri la prezentarea tipografic specific a lucrrii care trebuie pregtit).
75
Utilizarea riguroas a stilurilor, în special pentru diferenierea titlurilor, prezint un avantaj

suplimentar în Word: permite autorului s creeze în mod automat un cuprins, ceea ce este
imposibil atunci când titlurile sunt difereniate manual.
Protocol de marcaj
O alt tehnic major folosit pentru a diferenia elementele textului este aplicarea unui
„protocol de marcaj”, i anume indicarea nivelului logic al tuturor elementelor textului (de
exemplu, titlul capitolului, al seciunii; text normal, text indentat; referine). Un protocol de
marcaj trebuie elaborat prin descrierea elementelor menionate, a marcajelor i a prezentrii
tipografice dorite.
Marcajele au adesea un format de tipul <MARKER>, de exemplu <TCHAP> pentru un marcaj

care indic un titlu de capitol. Ele provin din limbajul de marcaj SGML (standard generalised
mark-up language). Din momentul aplicrii SGML, s-au înregistrat numeroase progrese, la ora
actual fiind predominant limbajul XML.
Marcajele folosite în aceste protocoale prezint avantajul c pot fi interpretate direct de

programele de editare asistate de calculator (precum i de programele avansate de procesare
a textelor), eliminând nevoia de a efectua o finalizare laborioas a documentelor înainte de
tiprire. Aplicarea protocoalelor de marcaj necesit un acord înc din faza de început, în mod
ideal din momentul crerii lucrrii.
În cazul unui document multilingv, este necesar implicarea în acest proces a serviciului de
traducere al instituiei. Acesta, acionând în calitate de multiplicator de texte care produce
versiunile lingvistice dorite, poate procesa textul marcat, concentrându-se astfel asupra
coninutului, fr a pierde resursele pentru reproducerea inutil a unei prezentri. De asemenea,
trebuie precizat c un document marcat, care conine un minimum de coduri de formatare, se
adapteaz mai bine procesrii cu ajutorul unor instrumente de tehnologie lingvistic avansat.
4.2.3. Pregtirea textului

Convenii de dactilografiere
În vederea optimizrii procedurilor de lucru pentru producerea textului (pe hârtie, CD/DVD,
internet etc.), trebuie respectate urmtoarele convenii:
Generale — Textul nu se va formata (nu se va aranja în pagin).

— Textul nu se va alinia; nu se vor despri cuvintele la sfârit de rând, chiar dac este vorba
despre cuvinte compuse.
— Se vor respecta regulile referitoare la spaiere în ceea ce privete punctuaia prezentate la
punctul 6.4.
— Textul se va procesa în mod logic i coerent (se vor utiliza aceiai parametri pentru
elementele identice ale unui document).
Caractere — Se vor utiliza caracterele speciale disponibile.

speciale
— Se va evita orice transliteraie („ss” pentru „ß”, „ue” pentru „ü” etc.).
— Se vor utiliza întotdeauna cifrele de la 1 la 0 ale tastaturii i nu se vor înlocui cu litera „l”
sau cu litera majuscul „O”.
Cifre — Numerele care exprim o cantitate: se vor separa grupurile de trei cifre printr-un spaiu fix,
i nu printr-un punct (de exemplu: 300 000).
— Numerele paginilor i anii: fr spaiu (de exemplu: p. 2064, 1961).
— Numerale zecimale: cu virgul (de exemplu: 13,6), i nu cu punct.
— Reguli de scriere a numeralelor: a se vedea, de asemenea, punctul 10.4.
76
Spaii fixe — Permit evitarea despririi la sfârit de rând a elementelor care trebuie s rmân unite.
— Se vor utiliza numai în urmtoarele cazuri, cu excepia cazurilor indicate în regulile de
punctuaie (a se vedea punctul 6.4):
nr.• JO L• 10•000
p.• JO C• domnul J.•C. Dupont
NB: În Word, spaiul fix se obine prin tastarea secvenei Alt 0160 sau apsând
Ctrl+Shift+bar de spaiu.
Grafice, — Graficele i imaginile vor fi anexate în fiiere separate, într-un format cu o rezoluie mare.
imagini
— Se vor verifica drepturile de reproducere (copyright) pentru imagini i ilustraii.
i tabele
— Se va indica locul în care se va introduce imaginea/graficul/tabelul printr-un marcaj clar
(<IMAG1>, <GRAPH1>, <TAB1> etc.).
— Fiierele Excel se vor furniza separat.
Ghilimele — Pentru fiecare limb se vor utiliza ghilimelele specifice acesteia.

— În limba român exist trei niveluri de ghilimele (pentru obinerea lor se va utiliza codul
alfanumeric precizat între paranteze):
nivelul 1 „…” (Alt 0132/Alt 0148)
(citat principal)
nivelul 2 «…» (Alt 174/Alt 175)

(citat în cadrul altui citat)
nivelul 3 „…” (Alt 0132/Alt 0148)

(citat în cadrul unui citat
din interiorul altui citat)
Litere majuscule/ — Nu se va scrie niciun titlu folosind doar litere majuscule.

litere minuscule
— Literele majuscule se vor scrie cu diacritice (À, Întâi etc.); a se vedea, de asemenea, punctul
10.2.
— Literele majuscule/minuscule se vor folosi conform regulilor din prezentul ghid de redactare
(a se vedea punctul 10.2).
Note de subsol — Se va utiliza exclusiv funcia Insert/Reference/Footnote.

— În cazul unui manuscris destinat produciei pe hârtie, este în principiu inutil, chiar
prejudiciabil, s se reformateze manual numerele notelor. Exemplu: Word genereaz 1,
corectorii aplic (1).
Tipograful recupereaz numai funcia Footnote; prin urmare, el este cel care trebuie s
reformateze corect numerele notelor, respectând conveniile prezentului ghid de redactare.
— Notele se vor numerota clar, folosind cifre arabe (celelalte semne, precum asteriscurile sau
literele, se vor pstra pentru cazuri speciale).
— Se vor evita notele de tipul „Idem” sau „Ibidem” (aranjarea în pagin a documentului tiprit
fiind diferit de cea a manuscrisului original).
Linia de pauz — În limba român, se va folosi linia de pauz (en dash, Alt 0150) ca posibil element de
i linia de dialog înlocuire a parantezelor.
— Se va folosi linia de dialog (em dash, Alt 0151) pentru a introduce elementele unei
enumerri.
Titluri — Nu se va utiliza formatarea manual, ci o foaie de stiluri.

— În lipsa unei foi specifice de stiluri, se vor folosi stilurile Word (Heading 1, Heading 2,
Normal etc.).
— Titlurile nu se scriu niciodat numai cu majuscule.
NB: Folosind stilurile Word, dup finalizarea procesrii unui text, se poate genera în mod
automat un cuprins; în timpul unei conversii în PDF pentru a publica textul pe internet,
titlurile vor genera în mod automat hiperlinkuri (bookmarks), elemente indispensabile
pentru a facilita consultarea pe internet a documentelor lungi în PDF.
77
Alte recomandri
Atunci când un manuscris este transmis în mai multe loturi, serviciul autor trebuie s aib în
vedere ca, în momentul transmiterii primei pri, s fie furnizat un cuprins (chiar provizoriu) al
lucrrii, în scopul de a permite corectorilor s aib o perspectiv de ansamblu asupra acesteia.
Fiecare manuscris trebuie s fie riguros verificat de serviciul autor înainte de a fi transmis
Oficiului pentru Publicaii. Corecturile trebuie s reprezinte excepia i s fie foarte clare,
lizibile i precise. Corecturile importante efectuate în palturi (first proof) determin
o reprocesare a textului, influeneaz aranjarea în pagin (i, uneori, o modific total,
determinând schimbri succesive) i necesit foarte adesea etape suplimentare i o nou
corectur (având drept consecin prelungirea termenelor de producie i o cretere
a costurilor).
În msura posibilului, trebuie s se evite crearea de manuscrise compozite care reunesc pri de
text create cu ajutorul unor programe diferite.
4.2.4. Documente pregtite pentru tiprire

În ceea ce privete documentele destinate tipririi directe (camera-ready), serviciul autor
trebuie s se asigure c au fost efectuate în text toate interveniile necesare i c nu se mai face
nicio corectur în aceast etap (cu excepia circumstanelor extraordinare).
Dup dactilografierea textului, trebuie fcut o relectur minuioas a acestuia, înainte de

aranjarea în pagin definitiv. Aranjarea în pagin trebuie s fac obiectul unui control
tipografic aprofundat înainte de tiprirea textului.
Textele trebuie s fie paginate continuu, începând de la pagina de titlu inclusiv. Numerotarea
trebuie s includ paginile albe. Prile i capitolele încep pe pagina din dreapta (belle page),
numerotat impar. Dac textul prii sau al capitolului precedent se termin pe o pagin
numerotat impar, o pagin alb preced noua parte sau noul capitol. De exemplu, în cazul în
care capitolul I se termin la pagina 19, capitolul II va începe la pagina 21, pagina 20 rmânând
alb.
Spaiul care preced un titlu sau un subtitlu trebuie s fie întotdeauna mai mare decât spaiul
care îl separ de text (regula de aur fiind dou treimi/o treime).
Între alineate, paragrafe etc. se las un spaiu la dou rânduri.
Nu este permis începerea unei pagini cu ultimul rând dintr-un alineat. Este de preferat, dar
numai în acest caz, s se depeasc cu un rând limita cadrului paginii precedente. De
asemenea, trebuie s se evite ca o pagin s se termine cu un titlu sau subtitlu, cu prima liniu
sau cu primul rând dintr-o enumerare.
Citatele i enumerrile se aliniaz, dac este cazul, pe rând nou.
4.3. Tipologia publicaiilor

La nivel internaional, identificarea i clasificarea documentelor sunt reglementate prin diferite
acorduri i standarde, în special cele ce urmeaz:
— ISO 690-2:1997: referine bibliografice
http://www.iso.org/iso/iso_catalogue/catalogue_tc/catalogue_detail.htm?csnumber=25921
— ISO 5127:2001: informare i documentare, vocabular
http://www.iso.org/iso/iso_catalogue/catalogue_ics/catalogue_detail_ics.htm?csnumber=
33636
78
— ISO 2108:2005: numrul internaional standardizat al crii (ISBN)

http://www.iso.org/iso/iso_catalogue/catalogue_tc/catalogue_detail.htm?csnumber=36563
http://www.isbn-international.org/faqs
— ISO 3297:2007: numrul internaional standardizat al publicaiilor seriale (ISSN)
http://www.iso.org/iso/iso_catalogue/catalogue_ics/catalogue_detail_ics.htm?csnumber=
39601
— descrierea bibliografic internaional standardizat [International Standard Bibliographic
Description (ISBD)], Federaia Internaional a Asociaiilor i Instituiilor Bibliotecare
[International Federation of Library Associations and Institutions (IFLA)]
http://www.ifla.org/files/cataloguing/isbd/isbd-cons_2007-en.pdf
Standardele ISO se pot obine de la membrii ISO, lista acestora din urm fiind disponibil la adresa:
(http://www.iso.org/iso/about/iso_members.htm).
În temeiul acestor standarde i acorduri, publicaiile pot fi clasificate în dou mari categorii:
monografiile, pe de o parte, i resursele continue, pe de alt parte.
4.3.1. Monografii
În temeiul standardului ISO 2108:2005 (ISBN), monografiile sunt publicaii neperiodice,
complete într-o singur parte sau destinate a fi completate într-un numr limitat de volume
separate, care pot fi publicate simultan sau nu, puse la dispoziia publicului sub orice form
a produsului (carte legat , broat, cri audio pe caset, CD, DVD, carte în scriere braille, site
internet, carte electronic etc.).
Monografiile în mai multe volume sunt alctuite dintr-un numr limitat de pri separate din
punct de vedere material (volume distincte), excepie fcând publicaiile sub form de
fascicule. Acestea sunt concepute sau publicate ca un întreg. Prile separate pot purta propriul
titlu i propria meniune de responsabilitate.
Fiecare monografie este identificat printr-un numr internaional standardizat al crii, ISBN
[international standard book number (a se vedea punctul 4.4.1)].
4.3.2. Resurse continue

În temeiul standardului ISO 3297:2007 (ISSN), resursele continue sunt lucrri puse la
dispoziia publicului pe orice tip de suport, ale cror pri succesive sau integrate poart, în
general, un numr de ordine sau o meniune cronologic i a cror durat de publicare nu este
prestabilit. Resursele continue includ:
— publicaiile seriale, definite ca fiind resurse publicate sub form de pri succesive sau
distincte, nelimitate în timp i, de regul, numerotate [cotidiene, reviste, publicaii
periodice, reviste tiprite sau în format electronic, publicaii anuale (rapoarte, anuare,
repertorii etc.), memorii i colecii de monografii];
— resursele integratoare permanente, definite ca fiind resurse continue completate prin
actualizri integrate în ansamblu, nelimitate în timp [baze de date, publicaii cu foi volante
actualizate permanent sau site-uri internet actualizate permanent, ca în cazul prezentului
ghid de redactare în versiunea sa electronic].
NB: O colecie reprezint un ansamblu de publicaii diferite, cu titluri diferite, legate între ele printr-un titlu colectiv
aplicat ansamblului. Acest titlu colectiv este titlul coleciei. Fiecare publicaie diferit poate fi numerotat sau
nu. Publicaiile care fac parte dintr-o colecie pot fi monografii sau publicaii seriale.
Fiecare resurs continu este identificat printr-un numr internaional standardizat al

publicaiilor seriale, ISSN [international standard serial number (a se vedea punctul 4.4.2)].
79
4.3.3. Publicaii seriale i monografii combinate

Anumite publicaii seriale (anuare i colecii monografice) sunt considerate ca fiind monografii
mai mult din motive ce in de comercializare. Acestea trebuie s poat fi achiziionate exemplar
cu exemplar sau prin intermediul unui abonament.
Aceste publicaii trebuie considerate în primul rând publicaii seriale i trebuie s li se acorde
un numr ISSN. Ulterior, acestea primesc i un numr ISBN ca monografii.
4.4. Identificatori
Începând cu anul 2001, Oficiul pentru Publicaii acioneaz în calitate de agenie oficial pentru
atribuirea urmtorilor identificatori publicaiilor instituiilor, organelor sau organismelor
Uniunii Europene: ISBN (numrul internaional standardizat al crii), ISSN (numrul
internaional standardizat al publicaiilor seriale i al altor resurse continue) i DOI
(identificatorul digital al unui obiect). Aceti identificatori internaionali servesc la
inventarierea în mod univoc i exclusiv a publicaiilor în întreaga lume. Pentru orice produs
(cri, pliante, afie etc.), indiferent de tipul de suport (hârtie, electronic, CD/DVD etc.), se
atribuie, de asemenea, un identificator intern (numrul de catalog).
Atribuirea identificatorilor implic, în cazul serviciilor emitente, depozitarea obligatorie a dou

exemplare fizice ale lucrrii la Oficiul pentru Publicaii, precum i transmiterea versiunii
electronice (PDF). Fia catalografic poate fi completat pentru o mai bun promovare
a publicaiei i pentru punerea acesteia la dispoziie în cadrul EU Bookshop.
La orice cerere de editare, identificatorii sunt atribuii automat de ctre Oficiu.
4.4.1. Numrul internaional standardizat al crii

(ISBN)
Oficiul pentru Publicaii atribuie oricrei publicaii monografice (a se vedea punctul 4.3.1) un
numr internaional standardizat al crii (ISBN).
Atribuirea unui numr ISBN nu are nicio semnificaie sau valoare juridic nici în ceea ce
privete dreptul de proprietate asupra lucrrii în cauz, nici în ceea ce privete coninutul
acesteia.
Odat atribuit unui produs, numrul ISBN nu poate fi modificat, înlocuit sau reutilizat.
Este necesar un numr ISBN diferit:

— pentru fiecare versiune lingvistic a unei publicaii;
— pentru fiecare suport diferit al unui produs [în cazul unei lucrri publicate i puse la
dispoziie sub form de versiuni în diferite formate (PDF, HTML etc.), fiecare dintre
acestea trebuie s primeasc un numr ISBN diferit];
— pentru orice ediie diferit care conine modificri semnificative ce afecteaz una sau mai
multe pri ale unui produs i, de asemenea, în cazul în care titlul a fcut obiectul unei
modificri; în schimb, nu se atribuie un numr ISBN diferit unui produs care nu i-a
schimbat nici ediia, nici forma, nici editorul, ci doar preul, sau în cazul în care
respectivului produs i-au fost aduse numai modificri minore, cum ar fi corectarea erorilor
de tiprire;
— pentru orice modificare a formei unui produs (carte legat, carte broat, versiune online
etc.).
80
În cazul unei publicaii constituite din mai multe volume, pe de o parte, se atribuie un numr
ISBN fiecrui volum i, pe de alt parte, se atribuie un numr ISBN global ansamblului de
volume. Atât numrul ISBN global, cât i numrul ISBN al fiecruia dintre volumele respective
trebuie tiprite pe CE, Euratom
versoul paginii de titlu a fiecrui volum.
NB: Exist posibilitatea acordrii unui numr ISBN unui capitol distinct dintr-o lucrare, în cazul în care acesta
constituie un ansamblu finit. De asemenea, pot fi identificate printr-un numr ISBN pri distincte (de exemplu,
un capitol) ale unor publicaii monografice, tiraje separate sau articole extrase din resurse continue i puse la
dispoziie separat.
În cazul în care o lucrare este publicat în colaborare sau sub form de coediie de doi sau mai
muli editori, fiecare editor poate atribui propriul su numr ISBN pe care îl poate afia pe
pagina de copyright. Cu toate acestea, pe publicaie trebuie s apar un singur numr ISBN, sub
form de cod de bare.
i publicaiile cu foi volante a cror apariie este limitat în timp (adic nu sunt destinate s
apar pe o perioad nedeterminat) trebuie s primeasc un numr ISBN. În schimb,
publicaiilor cu foi volante actualizate în permanen (resurse integrate) sau prilor individuale
actualizate nu trebuie s li se atribuie un numr ISBN.
Poziia i prezentarea numrului ISBN

Începând cu 1 ianuarie 2007, numrul ISBN, care trebuie s figureze întotdeauna pe obiectul
respectiv, este alctuit din 13 elemente structurate în 5 segmente, precedate de sigla ISBN
urmat de un spaiu:
— segmentul 1: prefixul sau codul EAN (European article numbering) care definete
„cartea” drept articolul identificat (prefixele disponibile în prezent sunt 978 i 979);
— segmentul 2: numrul de identificare a grupului (92 = organizaii internaionale);
— segmentul 3: numrul de identificare a editorului (cod autor);
— segmentul 4: numrul de identificare a titlului în producia editorului;
— segmentul 5: poziia de control.
ISBN 978-92-79-00077-5
Publicaii tiprite
Pe publicaiile tiprite, numrul ISBN trebuie s figureze pe versoul paginii de titlu [a se vedea
exemplul de la punctul 5.3.1(a)]. În cazul în care acest lucru nu este posibil, numrul ISBN
trebuie tiprit în partea de jos a paginii de titlu sau anexat meniunii de copyright.
De asemenea, numrul ISBN trebuie s apar pe spatele copertei în partea de jos, dac este
posibil, i/sau în partea de jos a supracopertei, sub forma unui cod de bare, cu simbolurile
codului de bare EAN (European article numbering) conform ISO 15420. Numrul ISBN din
13 cifre segmentat (prin cratime) este indicat deasupra codului de bare, iar codul EAN este
indicat dedesubt.
81
Publicaii electronice sau alte forme de produse netiprite

În cazul publicaiilor disponibile online, numrul ISBN trebuie s apar pe pagina ecranului
care afieaz titlul sau echivalentul acestuia i/sau pe ecranul meniunii de copyright.
Pentru orice alt produs (CD-ROM, DVD etc.), numrul ISBN trebuie s apar pe o etichet
aplicat în permanen pe produs sau, în cazul în care nu este posibil, pe spatele ambalajului
permanent al obiectului (cutie, hârtie, cadru etc.), în partea de jos.
De asemenea, numrul ISBN trebuie inclus în toate metadatele pe care le presupune publicaia
sau produsul.
În cazul unei publicaii în formate diferite, în cazul în care acestea sunt grupate într-un singur
lot, este nevoie de un singur numr ISBN; în cazul în care acestea fac obiectul unei distribuii
separate, se va atribui un numr ISBN fiecrei versiuni. În plus, toate numerele ISBN trebuie s
apar unele sub altele pe fiecare versiune, formatul acestora fiind indicat pe scurt între
paranteze, ca în exemplul urmtor:
ISBN 978-951-45-9693-3 (copert cartonat)
ISBN 978-951-45-9694-0 (copert legat)
ISBN 978-951-45-9695-7 (PDF)
ISBN 978-951-45-9696-4 (HTML)
Numrul ISBN trebuie s figureze i pe orice material care însoete publicaia.
Linkuri utile pentru numrul ISBN

Agenia Internaional ISBN:
http://www.isbn-international.org/en/revision.html
Ghidul de aplicare a numerelor ISBN din 13 cifre:
http://www.afnil.org/pdf/Guide%20d’implémentation%20ISBN13.pdf
Întrebri frecvente cu privire la numrul ISBN din 13 cifre:
• http://www.afnil.org/pdf/FOIRE%20AUX%20QUESTIONS%20ISBN13.pdf
• http://www.isbn-international.org/faqs
Sistemul EAN.UCC:
http://www.gs1.org
ISO 2108:2005: numrul internaional standardizat al crii (ISBN)
• http://www.iso.org/iso/iso_catalogue/catalogue_tc/catalogue_detail.htm?csnumber=36563
• http://www.isbn-international.org/faqs
http://www.iso.org/iso/about/iso_members.htm
4.4.2. Numrul internaional standardizat al

publicaiilor seriale (ISSN)
Resursele continue (publicaii seriale i resurse integratoare permanente – a se vedea punctul
4.3.2) trebuie identificate printr-un numr internaional standardizat al publicaiilor seriale
(ISSN) atribuit de Oficiul pentru Publicaii.
Atribuirea unui numr ISSN nu are nicio semnificaie sau valoare juridic nici în ceea ce
privete dreptul de proprietate asupra lucrrii în cauz, nici în ceea ce privete coninutul
acesteia.
Se atribuie un numr ISSN unic:

— pentru toat durata de via a unui titlu;
— pentru fiecare versiune lingvistic;
82
— pentru fiecare ediie (lunar, anual etc.); i

— pentru fiecare suport diferit.
În cazul unei publicaii constituite din mai multe volume, numrul ISSN se atribuie
titlului-cheie, indiferent de numrul de volume componente. De asemenea, un numr ISSN
poate fi atribuit unei colecii de monografii individuale (un numr ISBN fiind, în acest caz,
atribuit fiecrui volum din colecie).
Numrul ISSN este permanent asociat unui „titlu-cheie”, creat de reeaua ISSN în momentul
înregistrrii resursei. Titlul-cheie este unic pentru orice resurs continu specific.
Un nou numr ISSN (i un nou titlu-cheie) se atribuie unei resurse continue:
— pentru orice modificare notabil a titlului; i
— pentru orice modificare a suportului.
Un numr ISSN propriu (i, prin urmare, un titlu-cheie specific) se atribuie oricrui supliment
sau oricrei subserii care este posibil s însoeasc o resurs continu.
Poziia i prezentarea numrului ISSN

Un numr ISSN este alctuit din dou segmente de câte 4 cifre (cifre arabe) separate printr-o
cratim, precedate de sigla ISSN urmat de un spaiu. Ultimul element (elementul de control)
poate fi X:
ISSN 0251-1479
ISSN 1831-855X
Numrul ISSN trebuie s apar în mod clar pe sau în prima parte a unei publicaii seriale,
precum i pe sau în orice parte ulterioar, precum i pe sau în fiecare versiune a unei resurse
integratoare permanente.
Atunci când un numr ISSN este însoit de un alt identificator (cum ar fi un numr ISBN în
cazul unui volum dintr-o colecie), cele dou numere trebuie s apar împreun, fiecare fiind
identificat prin prefixul corespunztor (ISBN, ISSN, doi etc.).
În cazul în care o resurs continu este dotat cu mai multe numere ISSN corespunztoare
diferitelor titluri (de exemplu, titlul unei colecii principale i titlurile coleciilor sale
secundare), toate numerele ISSN trebuie s apar pe respectiva resurs în mod diferit, de
exemplu, prin menionarea titlului complet sau prescurtat între paranteze.
În cazul unei publicaii pe suporturi diferite (cu atribuirea unui numr ISSN i a unor
titluri-cheie diferite), numerele ISSN asociate pot aprea pe resursele continue cu condiia
stabilirii unei diferene între acestea, la fel ca în exemplul urmtor:
ISSN 1562-6585 (versiune electronic)
ISSN 1063-7710 (versiune tiprit)
Pentru lucrrile tiprite, acesta trebuie s figureze pe fiecare apariie, în colul din dreapta sus al
copertei sau, în lipsa acesteia, în mod clar i vizibil, de preferin în ordinea urmtoare: pagina
de titlu, manet, impressum, coperta a IV-a, colofon sau pagini editoriale.
Pentru lucrrile pe suport electronic (lucrri online, CD-ROM etc.), numrul ISSN trebuie s
apar pe pagina ecranului care afieaz titlul sau, în lipsa acesteia, în meniul principal i, dac
este posibil, pe orice etichet aplicat definitiv pe publicaie. În cazul în care numrul ISSN nu
poate fi aplicat pe produs sau pe eticheta acestuia, acesta trebuie tiprit pe ambalaj.
În cazul resurselor online, numrul ISSN trebuie s apar i în metadate (în câmpul de
identificare).
83
Numrul ISSN de legtur (ISSN-L)

În temeiul standardului ISO 3297:2007 (ISSN), un numr ISSN de legtur (ISSN-L) este
atribuit unei resurse continue (a se vedea punctul 4.3.2) pentru a regrupa diferitele suporturi
fizice ale resursei respective, indiferent de numrul de suporturi (fiecare dintre aceste suporturi
trebuie s aib un numr ISSN diferit).
Numrul ISSN-L se prezint sub forma unei secvene de dou grupuri de câte patru cifre
separate prin cratim, precedate de sigla ISSN-L urmat de un spaiu:
ISSN-L 0251-1479
Un numr ISSN-L trebuie modificat atunci când titlurile tuturor suporturilor fizice ale unei
resurse se supun în acelai timp unei modificri semnificative. În acest caz, fiecrui suport
diferit i se atribuie un nou numr ISSN, iar ansamblului i se atribuie un nou numr ISSN-L.
Linkuri utile pentru numrul ISSN

Centrul Internaional ISSN:
http://www.issn.org
Manualul ISSN (EN):
http://www.issn.org/2-23364-ISSN-Manual.php
ISO 3297:2007: numrul internaional standardizat al publicaiilor seriale (ISSN)
http://www.iso.org/iso/iso_catalogue/catalogue_ics/catalogue_detail_ics.htm?csnumber=39601
http://www.iso.org/iso/about/iso_members.htm
4.4.3. Identificatorul digital al obiectului (DOI)

DOI (digital object identifier) reprezint un sistem de identificare a unui produs într-un mediu
digital destinat s asigure durabilitatea legturilor hipertext. Acesta poate fi aplicat:
— unei publicaii în ansamblu;
— unei fotografii;
— unui tabel;
— unui capitol etc.
Fiecare DOI este unic i definitiv. Un document îi pstreaz numrul DOI pe toat durata
existenei sale i, în cazul eliminrii documentului, DOI nu va putea fi reutilizat.
Numrul DOI este alctuit dintr-un prefix i un sufix separate printr-o bar oblic. Acesta se
prezint dup cum urmeaz [sigla „doi” scris cu litere minuscule urmat de dou puncte (:)
fr spaiu]:
doi:10.2788/14231
În principiu, poziia acestuia respect aceleai principii ca numrul ISBN sau numrul ISSN.
Linkuri utile pentru DOI

International DOI Foundation (IDF):
http://www.doi.org
The DOI® handbook (EN):
• http://www.doi.org/hb.html
• http://www.doi.org/handbook_2000/DOIHandbook-v4-4.pdf
DOI name information and guidelines:
http://www.crossref.org/02publishers/
84
4.4.4. Numrul de catalog

Pe lâng identificatorii internaionali, tuturor lucrrilor elaborate de Oficiul pentru Publicaii
trebuie s li se atribuie un identificator intern, adic un numr de catalog.
Acest numr reprezint un instrument de gestiune intern al Oficiului, utilizat în scopul

difuzrii. Acesta servete, printre altele, la inventarierea publicaiilor în cataloage. De
asemenea, este utilizat ca o cheie de identificare în diverse aplicaii informatice, dup exemplul
EU Bookshop, librria online a instituiilor europene.
Numrul de catalog este tiprit pe coperta a IV-a, în colul din dreapta, sus; în lipsa copertei,
numrul de catalog trebuie s apar în mod vizibil pe lucrare.
85
5. Structura unei publicaii
5.1. Coperta
5.1.1. Elementele componente

Coperta unei lucrri este alctuit din patru pagini, la care se face referire ca pagina I, II, III sau
IV a copertei ori coperta I, II, III sau IV. În cazul în care grosimea lucrrii permite acest lucru,
titlul se imprim i pe cotor, orientat astfel încât s poat fi citit dac lucrarea este aezat
culcat, cu pagina I deasupra; corpul titlului este proporional cu grosimea cotorului.
Pe pagina I a copertei apar numele i sigla editorului tiinific, titlul lucrrii i, dac este cazul,
subtitlul i numele autorului; de asemenea, pot aprea: numrul volumului, pentru o lucrare în
mai multe volume, i titlul coleciei sau al seriei, precum i numrul de ordine al lucrrii.
Precizri:
— titlul lucrrii: trebuie s fie scurt, clar i sugestiv. În cazul unui raport anual sau al unui
studiu privind o anumit perioad, anul sau perioada face parte din titlu sau subtitlu;
— subtitlul: este scris cu un corp de liter mai mic decât titlul, pe care îl completeaz;
— sigla editorului tiinific: figureaz numai pe coperta I;
— numele autorului: în cazul în care este înscris pe coperta I, acesta trebuie s figureze i pe
pagina de titlu;
NB: Numele unei direcii generale a unei instituii sau al unui organism nu poate fi, în niciun caz, menionat
pe coperta I, cu excepia Eurostat i a Oficiului pentru Publicaii. În schimb, acesta poate fi inserat pe
pagina de titlu.
— numrul volumului: în cazul lucrrilor în mai multe volume, este de preferat ca acestea s
fie numerotate cu cifre romane.
În general, pagina II rmâne alb.
Pagina III cuprinde o not privind EU Bookshop [a se vedea exemplul de la punctul 5.1.1(c)].
Pagina IV cuprinde preul de vânzare (dac este cazul), logoul Oficiului pentru Publicaii,
numrul ISBN (numrul internaional standardizat al crii) – imprimat i sub form de cod de
bare – i numrul de catalog [a se vedea exemplul de la punctul 5.1.1(d)]. Precizri:
— preul de vânzare: preul de baz al fiecrei publicaii este stabilit în euro. Toate preurile
tiprite pe copertele publicaiilor, pe fiele catalografice sau în cataloage sunt menionate
astfel:
Preul în Luxemburg (fr TVA): … EUR
— logoul Oficiului pentru Publicaii: acesta se afl în partea din stânga jos a copertei IV.
Denumirea „Oficiul pentru Publicaii” apare înscris în una dintre limbile Uniunii
Europene pentru versiunile unilingve i în mai multe limbi pentru versiunile multilingve.
87
5. Structura unei publicații
(a)
Reguli specifice pentru publicaiile periodice sau seriale

În cazul unei publicaii seriale, numrul ISSN (numrul internaional standardizat al
publicaiilor seriale) se adaug elementelor prezentate mai sus. Acesta este tiprit în colul din
dreapta sus al paginii I.
Anumite publicaii periodice se prezint fr copert. Pagina I cuprinde în plus numrul i anul
apariiei. În anumite cazuri, paginile II i III sunt utilizate pentru prezentarea sumarului. Este
preferabil ca anul publicrii s corespund anului calendaristic.
Pe pagina IV figureaz preurile (preul cu abonament i preul pe numere), numrul de catalog,

precum i logoul Oficiului pentru Publicaii.
(b)
Pagina I a copertei
ISSN
Titlul lucrrii
Anul
Drapelul european
Editorul tiinific
88
(c)
Pagina III a copertei (nota privind EU Bookshop)
(d)
Pagina IV a copertei
Numrul de catalog
Preul de vânzare
Logoul Oficiului pentru Publicaii
ISBN
DOI
89
5.1.2. Utilizarea culorilor pe coperte

În general, utilizarea culorilor pe coperte este rezervat designului grafic, precum i marcajului
distinctiv al coleciilor i seriilor.
Utilizarea unei culori diferite pentru fiecare limb nu este oportun, având în vedere numrul
limbilor oficiale i riscurile de confuzie.
5.2. Pagina de titlu

Pagina de titlu cuprinde:
— editorul tiinific (a se vedea punctul 5.1.1);
— titlul i, dac este cazul, subtitlul lucrrii (a se vedea punctul 5.1.1);
— numrul ediiei (reeditare sau retiprire) i/sau anul;
— locul de origine al editorului tiinific (acesta se menioneaz pentru fiecare editor în
funcie de prevederile tratatului i ale protocoalelor corespunztoare);
— numele autorului (a se vedea punctul 5.1.1);
NB: Numele unei direcii generale poate aprea pe pagina de titlu, îns în niciun caz pe pagina I a copertei.
— numrul volumului, pentru o lucrare în mai multe volume (a se vedea punctul 5.1.1);
— titlul coleciei sau al seriei, precum i numrul de ordine al lucrrii, dac este cazul.
Reeditarea sau retiprirea

O lucrare creia i se aduc modificri importante la nivelul textului sau al tipografiei trebuie s
fac obiectul unei noi editri (cu indicarea numrului ediiei).
În cazul în care este vorba despre o retiprire (fr modificri), ar putea fi precizate datele
diferitelor retipriri.
90
Pagina de titlu
Editorul tiinific
Titlul lucrrii
(anul sau perioada
acoperit trebuie s fac
parte din titlul unui raport
anual sau al unui studiu
privind anul sau perioada
respectiv)
Locul de origine al
editorului tiinific
5.3. Versoul paginii de titlu
5.3.1. Elementele componente

Pe versoul paginii de titlu figureaz, în ordine, urmtoarele elemente:
— în partea de sus a paginii, dac este cazul, eventualele rezerve privind responsabilitatea
instituiei (a se vedea punctul 5.3.3);
— o caset rezervat Europe Direct;
— o not de informare coninând adresa internet a site-ului Europa;
— o observaie privind fia catalografic (a se vedea punctul 5.4);
— locul apariiei (sediul Oficiului pentru Publicaii);
91
— numele editorului material i anul apariiei (conform Deciziei 2009/496/CE, Euratom din
26 iunie 2009, editorul este Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene);
— identificatorii (ISBN, DOI, …) (a se vedea, de asemenea, punctul 4.4);
— copyrightul (însoit de un eventual calificativ/o eventual autorizare a reproducerii) (a se
vedea, de asemenea, punctul 5.3.2);
— meniunea „Printed in [ara]”;
— o meniune referitoare la hârtia utilizat, dac este cazul (a se vedea punctul 5.3.4);
— informaii privind copyrightul ilustraiilor, în cazul în care nu figureaz direct în dreptul
acestora (a se vedea punctul 5.3.2).
NB: Anul apariiei este menionat dup numele editorului material pentru a-l putea deosebi de anul copyrightului
[a se vedea punctul 5.3.2(b)].
(a)
Versoul paginii de titlu
Rezerv suplimentar a
serviciului care a elaborat
lucrarea
Adresa de internet
Observaie privind fia

catalografic
Locul i anul apariiei,

editorul material
Identificatorii
Copyright
Meniune referitoare la
hârtie
92
5.3.2. Copyrightul
Instituii i organe
Copyrightul reprezint dreptul exclusiv al unui autor sau al unui editor de a exploata pe o
perioad determinat o oper literar sau artistic. În cazul publicaiilor oficiale ale instituiilor
sau ale organelor Uniunii, copyrightul aparine Uniunii Europene în ansamblu, i nu fiecrei
instituii sau organ în mod individual.
Formalitatea privind protecia este îndeplinit în cazul în care toate exemplarele unei publicaii
poart o not în acest sens, denumit meniune de rezerv, al crei scop este acela de a
informa publicul cu privire la faptul c protecia dreptului de autor este revendicat în ceea ce
privete lucrarea în cauz.
© Uniunea European, [anul]
Anterior intrrii în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1.12.2009:
© Comunitile Europene, [anul]
Euratom
Documentele redactate în cadrul sferei de aplicare a Tratatului CEEA (i în temeiul liniei bugetare CEEA) trebuie
s conin o meniune de rezerv specific:
© Comunitatea European a Energiei Atomice, [anul]
Meniunea de rezerv poate fi însoit de un calificativ, care adapteaz gradul de protecie

revendicat. În absena unui astfel de calificativ, lucrarea este în întregime protejat, sub rezerva
excepiilor prevzute de diferitele legislaii naionale i convenii internaionale.
Indicaia cu privire la rezervarea sau nu a dreptului de autor (urmat de meniunea „Printed in

[ara]”) trebuie, aadar, s apar în cererea de editare în una dintre urmtoarele formule:
— numai meniunea de rezerv, cu precizarea faptului c lucrarea este în întregime protejat:
Printed in [ara]
— meniunea de rezerv însoit de un calificativ (autorizaie de reproducere):

Reproducerea este autorizat cu condiia menionrii sursei
Printed in [ara]
— în cazul unor publicaii produse în scopuri de informare sau publicitare, pentru care
rezervarea dreptului de autor pare nepotrivit, o meniune care s precizeze faptul c nu
exist rezerve:
Reproducerea este autorizat
Printed in [ara]
Noiunea de copyright se aplic i în cazul publicaiilor electronice i, prin urmare, în cazul
oricrui text publicat pe internet. Consultai, de asemenea, pagina privind drepturile de autor
pe site-ul Europa: http://europa.eu/geninfo/legal_notices_ro.htm
Este, de asemenea, important s se indice în mod clar sursa tuturor prilor (fotografii, ilustraii,
grafice, texte etc.) pentru care drepturile de autor sunt deinute de tere pri i pentru a cror
reproducere serviciile care au elaborat lucrarea (instituii, organe sau agenii) au obinut de la
titularul drepturilor de autor, în prealabil i în scris, o autorizaie de reproducere limitat la
publicarea acestora, netransferabil unei alte persoane [a se vedea punctul 5.11(a)].
93
(a)
Agenii (organisme descentralizate)

Dac drepturile asupra textelor elaborate în cadrul serviciilor instituiilor sau organelor aparin
Uniunii Europene, nu se poate spune acelai lucru i despre lucrrile elaborate de ctre agenii
(organisme descentralizate) (a se vedea punctul 9.5.3). Agenia trebuie numit drept titulara
drepturilor de autor. Meniunea privind copyrightul poate s apar, în consecin, sub
urmtoarea form:
© Agenia European de Mediu, [anul]
Printed in [ara]
© Agenia European de Mediu, [anul]

Reproducerea este autorizat cu condiia menionrii sursei
Printed in [ara]
NB: Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene, aflat sub tutela administrativ a Comisiei, pstreaz formulele de
copyright cu meniunea „Uniunea European” (pân la 30 noiembrie 2009: „Comunitile Europene”).
(b)
Menionarea anului
Pentru publicaiile Uniunii Europene, durata proteciei conferite unei lucrri într-o anumit
limb decurge de la data primei publicri a acesteia. Anul care trebuie s figureze în nota de
copyright nu este, prin urmare, anul publicrii unei eventuale versiuni lingvistice originale, ci
acela al publicrii versiunii lingvistice în cauz.
La prima tiprire a unei lucrri într-o limb dat, anul publicrii este acelai cu cel al
copyrightului. În cazul retipririi, nota de copyright nu se modific. În schimb, în cazul
reeditrilor, care constituie noi publicri, data notei de copyright trebuie s corespund anului
publicrii noii ediii.
5.3.3. Rezerva suplimentar

(formul de avertizare)
Autorul poate dori i o rezerv suplimentar. Formula standard este urmtoarea (acest exemplu,
aplicabil publicaiilor Comisiei, poate fi, desigur, adaptat altor instituii sau organe autoare):
Nici Comisia i nicio alt persoan care acioneaz în numele Comisiei nu este responsabil pentru
modul în care ar putea fi utilizate informaiile furnizate în continuare.
De asemenea, sunt disponibile alte formule-tip în funcie de originea i/sau destinaia lucrrii
publicate, care pot fi, la rândul lor, adaptate în funcie de instituia sau de organul care
a elaborat lucrarea:
Acest document nu poate fi considerat drept o luare de poziie oficial a Comisiei.
Prezentul raport nu angajeaz în niciun fel responsabilitatea Comisiei Europene.
Coninutul prezentei publicaii nu reflect neaprat poziia sau opinia Comisiei Europene.
Opiniile exprimate nu angajeaz decât autorul (autorii) i nu pot fi considerate ca reprezentând o luare
de poziie oficial a Comisiei Europene.
94
5.3.4. Meniunea referitoare la hârtie

Atunci când este cazul, meniunea referitoare la hârtia utilizat poate lua una dintre urmtoarele
forme:
— hârtie nou:
TIPRIT PE HÂRTIE ÎNLBIT FR CLOR ELEMENTAR (ECF)
TIPRIT PE HÂRTIE ÎNLBIT ÎN TOTALITATE FR CLOR (TCF)
— hârtie reciclat:
TIPRIT PE HÂRTIE RECICLAT
TIPRIT PE HÂRTIE RECICLAT FR CLOR (PCF)
În cazul hârtiei reciclate, formula „înlbit fr clor” nu poate fi, în niciun caz, utilizat,
deoarece este imposibil de urmrit originea tuturor tipurilor de hârtie utilizate în procesul de
reciclare (i, astfel, absena total a clorului nu poate fi garantat). În realitate, procesul de
reciclare este cel care se poate efectua fr clor.
5.4. Fia catalografic

Fia catalografic figureaz pe ultima pagin impar a lucrrii i nu trebuie s conin
o coloncifr. Aceast fi este alctuit din urmtoarele date:
— editorul tiinific;
— titlul lucrrii (a se vedea punctul 5.1.1);
— subtitlul lucrrii, dac este cazul (a se vedea punctul 5.1.1);
— autorul (autorii) i, dac este cazul, ali pri implicate (a se vedea punctul 5.1.1);
— locul apariiei, editorul material (a se vedea punctul 5.3.1);
— anul apariiei (a se vedea punctul 5.3.1), numrul de pagini, numrul de ilustraii,
formatul;
— titlul coleciei sau al seriei, dac este cazul;
— identificatorii [ISBN (a se vedea punctul 4.4.1), ISSN (a se vedea punctul 4.4.2), DOI
(a se vedea punctul 4.4.3)];
— preul de vânzare, dac este cazul (a se vedea punctul 5.1.1);
— analiza sau rezumatul, dac este cazul (aproximativ 200 de cuvinte).
Numerotarea paginilor i a ilustraiilor

Numrul de pagini al unei lucrri este dat, în principiu, de ultima coloncifr tiprit. Dac este
cazul, paginile preliminare, numerotate cu cifre romane, fac obiectul unei numrtori separate.
Indicarea ilustraiilor (fotografii, tabele, grafice) se adaug indicaiilor referitoare la volum,
fiind separat de acestea prin virgul:
2010 — VIII, 248 p., 18 fotografii, 10 tabele, 5 grafice — 16,2 × 22,9 cm
95
Analiza sau rezumatul

Analiza sau rezumatul trebuie s precizeze obiectivele principale i subiectul studiului sau
motivele care stau la baza publicrii documentului, cu excepia cazului în care acestea reies din
titlu. Sunt menionate principiile metodologice, sursele i prelucrrile de date. Rezultatele i
concluziile trebuie prezentate în mod clar.
Se recomand utilizarea unor cuvinte sugestive care pot fi utile ca termeni-cheie pentru cutare
pe internet. Aadar, se recomand evitarea unor termeni neuzuali, a acronimelor, a abrevierilor
sau a simbolurilor, în cazul în care definiia acestora nu se regsete în analiz sau în rezumat.
Fia catalografic
Editorul tiinific
Titlul lucrrii
Locul apariiei, editorul

material
Anul apariiei, numrul de

pagini, formatul
Identificatorii
Preul de vânzare
Analiza sau rezumatul
96
5.5. Texte introductive i texte finale

5.5.1. Dedicaiile
De regul foarte scurte, dedicaiile se scriu cu un corp de liter mai mic decât textul propriu-zis
al lucrrii. Acestea sunt poziionate la 4/10 din înlimea paginii, iar versoul rmâne alb.
5.5.2. Prefaa, cuvântul-înainte i introducerea

Prefaa apare la începutul unei lucrri, iar scopul su este acela de a prezenta cititorului autorul
crii sau al lucrrii pe care urmeaz s o consulte. De regul, cel care scrie prefaa nu este
autorul. Textul prefeei este scris cu un corp de liter diferit fa de textul lucrrii i, eventual,
mai mare.
Cuvântul-înainte, redactat de autor, reprezint o scurt prezentare a lucrrii, în care acesta îi
exprim inteniile.
Introducerea, redactat de autor, este menit s prezinte cititorului structura lucrrii. De obicei,
aceasta este scris cu acelai tip de caractere ca textul propriu-zis al lucrrii.
5.5.3. Cuprinsul
De obicei, cuprinsul se gsete la începutul lucrrii. Acesta const într-o list de titluri
(subtitluri) exacte, extrase din textul fiecrei subdiviziuni a lucrrii. În dreptul fiecrui titlu
(subtitlu) figureaz numrul paginii pe care începe subdiviziunea respectiv, aceste elemente
fiind, în general, legate printr-un rând punctat.
Un cuprins general poate fi însoit de un sumar pe seciuni; nivelul de detaliu al fiecrui sumar
se adapteaz în mod corespunztor.
Cuprinsul poate fi însoit de un index al ilustraiilor i de o list a tabelelor i graficelor.
5.5.4. Bibliografia
Exemplele date sunt fictive i sunt menite doar s ilustreze ordinea elementelor.
Trimiterea la o lucrare complet

Ordinea este urmtoarea:
1. numele i iniiala (iniialele) prenumelui (prenumelor) autorului, urmate de virgul;
2. titlul lucrrii (în italice) i, dac este cazul, numrul ediiei;
3. editorul, locul publicrii, anul publicrii, numrul de pagini:
Autor, A., i Autor, B., Europa i mediul, Nathan, Paris, 2009, 431 p.
Trimiterea la o parte a unei lucrri: contribuie sau articol

1. numele i iniiala (iniialele) prenumelui (prenumelor) autorului, urmate de virgul;
97
2. titlul contribuiei sau al articolului (între ghilimele);
3. titlul lucrrii (în italice) i, dac este cazul, numrul ediiei;
4. editorul, locul publicrii, anul publicrii, numrul de pagini unde figureaz contribuia.
Vallet, G., „Natura juridic a Uniunii Europene”, Dreptul Uniunii, colecia „Perspective”,
Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene, Luxemburg, 2010, p. 2-5.
NB: Trimiterile la lucrri publicate anterior datei de 30.6.2009 trebuie s pstreze denumirea „Oficiul pentru
Publicaii Oficiale al Comunitilor Europene”.
Trimiterea la un periodic sau la o publicaie serial

1. titlul articolului (între ghilimele), dac este cazul;
2. titlul publicaiei periodice sau seriale (în italice);
3. numrul, data sau periodicitatea;
4. editorul, locul publicrii, anul publicrii:
„Activitile Uniunii în 2009”, Economie, nr. 13, Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene,
Luxemburg, 2010.
NB: Trimiterile la lucrri publicate anterior datei de 30.6.2009 trebuie s pstreze denumirea „Oficiul pentru
Publicaii Oficiale al Comunitilor Europene”.
Observaii generale
Pentru a înlesni redactarea referinelor, se utilizeaz abrevierile uzuale: p., t., vol. etc. (a se
vedea anexa A3). Orice meniune explicativ – periodicitate, locul publicrii etc. – trebuie
formulat în limba român.
5.5.5. Indexul
Indexurile reprezint liste detaliate care clasific, astfel cum se menioneaz în continuare,
subiectele considerate importante (nume proprii, nume de locuri, evenimente, cuvinte-cheie
etc.) i precizeaz poziia lor în interiorul publicaiei.
Indexurile pot fi stabilite în funcie de diferite criterii: în ordine alfabetic, sistematic,

cronologic, numeric etc.
Deseori, în cadrul aceluiai index, pot exista mai multe sisteme de clasificare subordonate.
Se pot alctui indexuri specializate (indexul autorilor, al denumirilor geografice etc.) sau toate
aceste informaii pot fi cuprinse într-un index general.
Prezentarea indexurilor
În procesul de producie, dup realizarea aezrii în pagin a unei lucrri, serviciul care
a elaborat lucrarea este responsabil pentru completarea i verificarea indexului (de exemplu,
autorul va completa paginaia într-un index care face trimitere la numrul paginii).
În cazul în care indexul unei lucrri se prezint sub forma unei fascicule separate, titlul acesteia
trebuie s menioneze autorul, titlul, locul i data publicaiei indexate, astfel cum apar pe pagina
de titlu.
98
Titlul indexului unei publicaii periodice sau al unei publicaii seriale reia titlul complet,
numrul volumului i perioada acoperit de index.
În cazul periodicelor, se recomand adugarea unor indexuri cumulative la indexurile

volumelor. Referinele trebuie s includ în acest caz anul i numrul volumului.
În cazul în care fiecare fascicul a unui volum este paginat separat, numrul fasciculei sau data
acesteia trebuie incluse în referin.
Titlurile curente trebuie s apar pe faa i pe versoul fiecrei file i trebuie s menioneze titlul
lucrrii i natura indexului, cu excepia cazurilor particulare. În cazul unui index voluminos,
este recomandat s se indice iniialele primului i ultimului cuvânt sau cuvintele neabreviate în
colul superior extern al fiecrei pagini.
În cazul în care indexul se afl la începutul publicaiei, paginaia acestuia trebuie s fie separat
de cea a textului.
Indexurile publicaiilor periodice sau ale altor publicaii seriale trebuie publicate volum cu
volum i, în msura posibilului, o dat pe an. De asemenea, indexurile cumulative sunt
publicate la intervale regulate.
5.6. Diviziuni ale textului

Textul unei lucrri trebuie prezentat sub o form clar, care s îi permit cititorului s îl
parcurg fr dificultate. Astfel, trebuie evitat realizarea unei prezentri prea compacte sau
confuze, prin structurarea textului în mod adecvat. Se recomand un numr maxim de apte
niveluri de titluri. Fiecare titlu intermediar trebuie s fie urmat de un text de o lungime care s
justifice introducerea acelei seciuni i echivalent pentru acelai nivel logic în ansamblul
lucrrii.
(a)
Structura cu numerotare complex

Textul poate fi structurat în pri, titluri, capitole, seciuni, paragrafe, puncte etc., prin utilizarea
de cifre, litere, liniue i marcatori. În ordinea descresctoare a importanei, aceast structur de
numerotare se prezint, în general, dup cum urmeaz:
— cifre romane majuscule (I, II, III, IV…);
— litere majuscule (A, B, C, D…);
— cifre arabe (1, 2, 3, 4…);
— litere mici (a, b, c, d…);
— cifre romane mici (i, ii, iii, iv, v…);
— liniue (—) (em dash);
— puncte semialdine (•) (bullets).
NB: — Cifrele romane mici se întâlnesc mai ales în Jurnalul Oficial [ca subdiviziuni ale literelor (a), (b)…]. Se va
evita folosirea punctelor semialdine în redactarea actelor. Pentru regulile specifice Jurnalului Oficial, a se
vedea partea întâi, punctul 2.7.
— Cifrele arabe sunt urmate de punct. Literele mici i cifrele romane mici se scriu între paranteze rotunde.
— În jurispruden, trimiterile la legislaia statelor membre se fac cu respectarea numerotrii originale
a actelor: § 1, litera a), art. 57bis etc.
99
Subdiviziunile clasice ale unei lucrri se prezint dup cum urmeaz:
Partea I
ACTIVITATEA UNIUNII
Capitolul I
DEZVOLTAREA UNIUNII
Seciunea I – Contextul politic general
A. Atribuii bugetare
1. Expunere principal
(a) Directive adoptate
(b)
Structura fr numerotare

Atunci când nu se utilizeaz rubricile obinuite (partea, capitolul etc.) i nici literele i cifrele
de ordine, este foarte important ca documentul original s fie corect structurat în momentul
redactrii. Titlurile i subtitlurile se definesc în mod automat cu ajutorul funciei Styles and
Formatting, disponibil în Word. Avantajul principal al acestui procedeu este posibilitatea de
a genera în mod automat un cuprins al lucrrii i linkuri de la acesta ctre seciunile
corespunztoare din document.
ACTIVITATEA UNIUNII
DEZVOLTAREA UNIUNII
Contextul politic general
Atribuii bugetare
Expunere principal
Directive adoptate
(c)
Structura cu numerotare zecimal

Numerotarea poate fi, de asemenea, zecimal:
Partea I – ACTIVITATEA UNIUNII
Capitolul I – DEZVOLTAREA UNIUNII
1. Contextul politic general
1.1. Atribuii bugetare
1.1.1. Expunere principal
În acest caz, se recomand ca nivelurile de subtitluri s nu fie utilizate în mod excesiv.
100
(d)
Structura cu numerotare continu

Numerotarea continu a paragrafelor se dovedete de multe ori practic în cazul lucrrilor care
conin numeroase trimiteri de la o parte la alta. Astfel, diferitele seciuni la care se face
trimitere sunt uor de gsit i nu depind de paginaia final.
Numerotarea continu poate fi utilizat în combinaie cu una dintre celelalte structuri de

numerotare.
5.7. Enumerri
(a)
Enumerarea simpl
Orice enumerare simpl este introdus prin dou puncte. Fiecare element se scrie cu liter mic
i este urmat de punct i virgul:
Cele patru anotimpuri sunt:
1. primvara;
2. vara;
3. toamna;
4. iarna.
Aceast propunere are dou obiective:

— punerea în aplicare a dispoziiilor comune în ceea ce privete sigurana pacienilor;
— eliminarea barierelor din calea schimburilor care decurg din diferenele existente între
dispoziiile naionale.
NB: Pentru regulile specifice Jurnalului Oficial, a se vedea punctul 3.5.
(b)
Enumerarea multipl
Enumerarea multipl respect regulile prevzute pentru diviziunile textului, cu cifre, litere,
liniue i puncte:
Pentru regulile specifice Jurnalului Oficial, a se vedea punctul 3.5.
Dubl Tripl Cvadrupl
Xxxxxxxx: Xxxxxxxx: Xxxxxxxx:

1. xxxxxx: 1. xxxxxx: 1. xxxxxx:
(a) xxxx; (a) xxxx: (a) xxxx:
(b) xxxx; — xxxx; — xxxx;
(c) xxxx; — xxxx; — xxxx:
2. xxxx. (b) xxxx; • xxxx;
2. xxxx. • xxxx;
(b) xxxx;
2. xxxx.
101
(c)
Tez introductiv i cifre arabe

În cazul enumerrilor precedate de dou puncte, dac elementele sunt numerotate cu cifre
arabe, dup aceste cifre se pune punct, iar nu parantez. Elementele enumerrii care încep cu
majuscul se încheie cu punct, iar cele care încep cu minuscul sunt urmate de punct i virgul.
Directiva 2004/17/CE se modific dup cum urmeaz:
(a) la litera (a), valoarea de „412 000 EUR” se înlocuiete cu „387 000 EUR”;
(b) la litera (b), valoarea de „5 150 000 EUR” se înlocuiete cu „4 845 000 EUR”.
(a) la alineatul (1), valoarea de „412 000 EUR” se înlocuiete cu „387 000 EUR”;
(b) la alineatul (2), valoarea de „412 000 EUR” se înlocuiete cu „387 000 EUR”.
Astfel, se poate face clar diferena dintre puncte i alineate.
NB: Locuiunile „dup cum urmeaz”, „în felul urmtor” etc. sunt urmate de dou puncte, iar nu de punct.
5.8. Evidenieri
În limba român, caracterele cursive se utilizeaz pentru a atrage atenia cititorului asupra unui
cuvânt, asupra unei propoziii sau asupra unui fragment pe care autorul dorete s îl scoat în
eviden, pentru cuvinte într-o limb strin sau pentru redarea titlului complet al unei lucrri
(pentru reguli detaliate privind utilizarea caracterelor cursive, a se vedea punctul 5.5.4).
Într-un text scris cu caractere cursive, cuvintele care trebuie evideniate se scriu cu caractere
drepte de rând.
Pentru a evita utilizarea caracterelor cursive, se poate recurge la ghilimele pentru a scoate în
eviden anumite cuvinte. Utilizarea combinat a ghilimelelor i a caracterelor cursive nu este
recomandat.
Evidenierea se poate realiza i cu ajutorul caracterelor aldine, îns aceasta trebuie s rmân
o excepie.
Utilizarea excesiv a variaiilor tipografice poate avea drept rezultat anularea eficacitii
acestora, astfel cum se arat în exemplele urmtoare:
Dou motive întemeiate au determinat iniiatorii Tratatului de la Roma s includ vinurile, musturile i
sucurile de struguri pe lista produselor agricole (anexa II) care s fac obiectul unei politici agricole
comune.
Strugurii de mas figureaz, de asemenea, pe aceast list de produse, fr a alctui, totui,
o rubric separat, întrucât fac parte din categoria fructelor i fac, astfel, obiectul dispoziiilor valabile
pentru sectorul fructelor i legumelor.
5.9. Trimiteri
Trimiterea este o precizare care permite localizarea unui citat, menionarea unei lucrri sau
a unei pri dintr-o lucrare în legtur cu subiectul tratat sau trimiterea la o astfel de lucrare, fie
c aceasta apare în textul propriu-zis, fie în notele de subsol. Se recomand respectarea formei
102
originale de numerotare a regulamentelor, a directivelor, a articolelor din tratate, a cauzelor

Curii de Justiie etc. De asemenea, trebuie asigurat transcrierea exact a titlurilor în cazul
citrii acestora.
În cazul în care sunt integrate în textul principal, trimiterile trebuie s fie scurte i, de
preferin, încadrate între paranteze.
(a)
Trimiteri la legislaia UE
Prezentarea diverselor enunuri

Pentru prezentarea trimiterilor la legislaia Uniunii în textele publicate în Jurnalul Oficial i
pentru numerotarea actelor, a se vedea partea întâi.
În publicaii altele decât Jurnalul Oficial, titlurile actelor pot fi citate într-o manier mai puin
strict. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul c elementele care alctuiesc titlul actului
(denumirea actului, numrul, instituia emitent, data i titlul) nu se despart niciodat prin
virgul, iar titlul nu este urmat de virgul:
Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 prevede […]
Regulamentul (UE) nr. 1204/2009 prevede […]
Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim
comunitar de scutiri de taxe vamale prevede […]
Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe
vamale prevede […]
Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale
prevede […]
Nu exist nicio regul, desigur, care s interzic utilizarea virgulelor dup cum dicteaz sintaxa
din interiorul unui titlu:
Directiva 2009/121/CE a Comisiei din 14 septembrie 2009 de modificare, în scopul adaptrii la
progresele tehnice, a anexelor I i V la Directiva 2008/121/CE a Parlamentului European i
a Consiliului privind denumirile fibrelor textile […] prevede
În actele de modificare, titlul actului trebuie s formeze, de asemenea, un singur bloc (fr
semne de punctuaie între diferitele elemente ale actelor modificate):
Regulamentul (UE) nr. 1204/2009 al Comisiei din 4 decembrie 2009 de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 968/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 320/2006 al
Consiliului de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahrului în Comunitatea
European […] prevede
Utilizarea conjunciei „i” sau a cratimei

În publicaii altele decât Jurnalul Oficial, în cazul gruprii mai multor regulamente, articole
etc., conjuncia „i” sau cratima se utilizeaz în conformitate cu urmtoarele reguli:
1. pentru 2 numere, se utilizeaz conjuncia „i”:
Regulamentele (CE) nr. 2/96 i (CE) nr. 3/96
(acte care aparin unui singur tratat)
Regulamentele (CE) nr. 2/96 i (CE) nr. 3/96 i (Euratom) nr. 3227/76
(acte care aparin mai multor tratate)
articolele 3 i 4 (i nu „articolele 3-4”)
103
2. pentru 3 sau mai multe numere consecutive, se utilizeaz cratima:

Regulamentele (UE) nr. 1188/2009-1191/2009
articolele 2-8
În limba român nu se recomand formulri de tipul „Regulamentele (UE) nr. de la 1188/2009

pân la (UE) nr. 1191/2009” sau „articolele de la 2 pân la 8”.
(b)
Trimiteri la tratate
Pentru trimiterile la articole din tratate, trebuie s se acorde o atenie deosebit diferitelor etape
istorice, în special în ceea ce privete renumerotrile Tratatului UE. Dup fiecare modificare
a tratatelor, actele anterioare acestei modificri trebuie s îi pstreze numrul i titlul original.
Tratatul de la Maastricht (1.11.1993)

La data intrrii în vigoare a Tratatului de la Maastricht sau a „Tratatului privind Uniunea
European” (Tratatul UE sau TUE), denumirea „Comunitatea Economic European” a fost
înlocuit cu „Comunitatea European”. Tratatul CEE a devenit Tratatul CE.
NB: Dac este posibil, evitai abrevierea TUE, utilizând, de preferin, forma „Tratatul UE”.
Tratatul UE coninea la acea dat doar articole numerotate prin litere sau prin litere i cifre:
„articolul A” sau „articolul K.1 din Tratatul UE”. Acest aspect trebuia luat în considerare
pentru a se evita utilizarea unor trimiteri incorecte de tipul „articolul 130a din Tratatul privind
Uniunea European”, care este o trimitere la Tratatul CE.
De asemenea, nu era recomandat utilizarea formulei „modificat prin Tratatul UE” (trimiterea
trebuia formulat, de exemplu, „articolul 130a din Tratatul CE”, i nu „articolul 130a din
Tratatul CE modificat prin Tratatul UE”).
Tratatul de la Amsterdam (1997)

În temeiul articolului 12 din Tratatul de la Amsterdam, Tratatul UE a fcut obiectul unei
renumerotri a articolelor (articolele A, B, C… au fost renumerotate, devenind articolele 1, 2,
3…), conform unui tabel de coresponden inclus în respectivul tratat.
Tabel de coresponden, Tratatul de la Amsterdam:

http://eur-lex.europa.eu/ro/treaties/dat/11997D/word/11997D.doc (p. 160)
Tratatul de la Lisabona (1.12.2009)

În temeiul articolului 5 din Tratatul de la Lisabona, Tratatul UE a fcut din nou obiectul unei
renumerotri, conform unui tabel de coresponden anexat la Tratatul de la Lisabona.
Tabele de coresponden, Tratatul de la Lisabona:

http://eur-lex.europa.eu/ro/treaties/dat/12007L/htm/C2007306RO.01020201.htm
Tratatul de instituire a Comunitii Europene (Tratatul CE sau TCE) a fost înlocuit cu Tratatul
privind funcionarea Uniunii Europene (Tratatul FUE sau TFUE).
104
Noiunea de „Comunitate European” în sensul Tratatului CE a fost înlocuit cu „Uniunea

European”. În consecin, termenii „comunitar()/(i)/(e)” i „a/al/ai/ale Comunitii” trebuie
înlocuii cu „a/al/ai/ale Uniunii” sau orice form corespunztoare („din Uniune”, „la nivelul
Uniunii” etc.). Nu se admite folosirea adjectivului „unional”:
politica Uniunii (iar nu politica comunitar)
monedele rilor tere (iar nu monedele statelor necomunitare)
industria Uniunii (iar nu industria unional)
la nivelul Uniunii (iar nu la nivel unional)
NB: Cu toate acestea, termenii „Comunitate” i „comunitar” se folosesc cu referire la Comunitatea European
a Energiei Atomice (Tratatul Euratom) i în cadrul referinelor istorice.
(c)
Trimiteri la cauzele Curii de Justiie, ale Tribunalului

i ale Tribunalului Funciei Publice
A se vedea anexa B3.
Trimiteri la Jurnalul Oficial

A se vedea punctul 3.1.
Referine bibliografice
A se vedea punctul 5.5.4.
5.10. Citate
Un citat poate fi:
— un fragment care face parte dintr-o alt lucrare;
— cuvinte i gânduri redate în vorbirea direct.
Pentru tratarea citatelor, tipografia pune la dispoziie mai multe procedee, cum ar fi utilizarea
unui corp de liter inferior sau utilizarea ghilimelelor ori a liniilor de pauz:
— citatele ordinare (alctuite din propoziii sau cuvinte izolate redate în vorbirea direct) se
încadreaz între ghilimele i se scriu cu acelai corp de liter ca restul textului;
— citatele care includ alte citate (citate de gradul doi) presupun utilizarea ghilimelelor
difereniate (a se vedea punctul 4.2.3).
Litere, cuvinte sau pri din citat omise se înlocuiesc cu puncte de suspensie conform regulilor
prezentate în continuare.
105
În cazul în care este eliminat un paragraf întreg, acesta se înlocuiete cu puncte de suspensie
încadrate între paranteze drepte precedate i urmate de câte o interlinie:
„Xxxxx xxxxx xxxxxxxxx.
[…]
Xxxxx xxxxx xxxxxxxx.”
Punctuaia în interiorul citatelor
Citate, puncte de suspensie i paranteze drepte

Punctele de suspensie înlocuiesc un fragment omis dintr-un citat. În acest caz, acestea se
încadreaz în paranteze drepte precedate de un spaiu normal:
„Consiliul dorea s adopte numeroase msuri […]; în cele din urm, a renunat la aceast intenie.”
„Sosi la scurt timp […]. Totul se sfârise. […]”
Aceast formul este utilizat i pentru a nu se crea confuzii cu punctele de suspensie

aparinând autorului, dup cum este ilustrat în fragmentul urmtor din N. Sarraute:
„[…] Era perfect… o adevrat surpriz, un noroc… o armonie rafinat, aceast draperie de catifea,
de catifea groas, […] de un verde intens […]”
A se vedea, de asemenea, punctul 10.1.9.
Citate între ghilimele (ghilimele, dou puncte, punct final)

Atunci când citatul constituie continuarea propoziiei de început, nu se folosesc dou puncte,
iar punctul final se pune dup ghilimelele de închidere (punctuaia respect logica frazei).
Aceast regul se aplic i în cazul în care partea citat între ghilimele se prezint sub forma
unui nou alineat:
În cauza respectiv, Curtea declar c „existena unei poziii dominante […] este foarte probabil”.
În cauza respectiv, Curtea declar c

„existena unei poziii dominante […] este foarte probabil”.
Atunci când citatul este precedat de dou puncte, acesta începe cu majuscul i se încheie cu
punct final situat înaintea ghilimelelor de închidere. Aceast regul se aplic i în cazul în care
partea citat între ghilimele se prezint sub forma unui nou alineat:
În cauza respectiv, Curtea declar: „Existena unei poziii dominante […] este foarte probabil.”
În cauza respectiv, Curtea declar:

„Existena unei poziii dominante […] este foarte probabil.”
În cazul în care se introduce o not de subsol la finalul citatului, punctul final se plaseaz
întotdeauna dup nota de subsol:
În cauza respectiv, Curtea a declarat: „Existena unei poziii dominante […] este foarte
probabil” (1).
În cauza respectiv, Curtea a declarat c „existena unei poziii dominante […] este foarte
probabil” (1).
În cazul citrii prilor introductive ale actelor (referiri, considerente), punctuaia original se
transcrie ca parte a citatului:
Comisia a modificat ultimul considerent dup cum urmeaz: „(3) Acordul ar trebui s fie semnat i
aprobat,”.
NB: Pentru diferitele niveluri de ghilimele, a se vedea punctul 4.2.3.
106
5.11. Ilustraii
Fotografii, desene, diagrame i grafice
Originalele fotografiilor alb-negru trebuie s fie clare i cu contrast reglat corespunztor, de
preferin pe hârtie alb lucioas, în vederea reproducerii fidele a semitonurilor (clieu,
similigravur). Documentele trebuie prezentate curate i nepliate.
Documentele furnizate în format electronic sau destinate a fi scanate trebuie s fie de înalt
calitate, de preferin în formatul final al imaginii; fiierele pot fi comprimate, îns calitatea
acestora trebuie s fie superioar.
Legende
Legendele nu ar trebui s complice ilustraiile pe care le însoesc, ci s le explice în mod clar.
Un text scurt i precis este întotdeauna preferabil.
Utilizarea culorilor
Utilizarea culorilor în ilustrarea unei lucrri trebuie s se adapteze coninutului i ansamblului
prezentrii acesteia. Numrul de culori utilizate are, de asemenea, o influen direct asupra
complexitii procesului de fabricare i asupra preului final.
Tiprirea fotografiilor color, de exemplu, presupune utilizarea unei hârtii corespunztoare

(hârtie cretat), a crei suprafa neted i compact permite reproducerea perfect a diferitelor
tonuri.
Clieele liniare (grafice, diagrame etc.), în schimb, pot fi realizate într-o manier mai simpl. În
acest caz, tiprirea se poate executa pe o hârtie mai ieftin (hârtie satinat, calandrat).
(a)
Copyrightul i dreptul de reproducere

Reproducerea ilustraiilor în publicaiile Uniunii Europene se supune reglementrilor
urmtoare:
1. În virtutea articolului 6a din Convenia de la Berna privind protecia operelor literare i
artistice, autorul are dreptul de a solicita menionarea numelui su. Acesta poate renuna la
dreptul su. În cazul în care, ulterior renunrii, autorul îi revendic dreptul, acesta
trebuie s i se acorde (drept inalienabil), chiar dac i se pot pretinde despgubiri pentru
daunele eventuale cauzate de aceast schimbare.
În cazul în care contractul nu conine nicio prevedere în acest sens, se recomand
menionarea numelui fotografului sau al ilustratorului atunci când ilustraia este aleas
pentru calitile sale specifice. În lipsa unor prevederi contractuale, aceasta nu este
necesar pentru o ilustraie cu caracter general (o mulime, o câmpie etc.).
În cazul în care problema precizrii numelui (i a locului în care acesta ar trebui aplicat,
precum i a modului în care ar trebui menionat) este rezolvat anterior publicrii, în
contractul prin care se autorizeaz reproducerea operei sau într-un alt acord încheiat între
autor i editor se vor aduga, desigur, aspectele asupra crora s-a convenit.
2. În cazul în care ilustraiile au fost obinute prin intermediul unei tere persoane sau al unei
agenii care a achiziionat drepturile patrimoniale pentru ilustraii (copyright), contractul
prin care aceast ter persoan sau agenie autorizeaz reproducerea ilustraiei trebuie s
prevad i eventuala meniune a dreptului su de copyright care nu decurge din nicio
obligaie legal.
107
În cazul în care exist o prevedere contractual expres, aceasta trebuie aplicat. În lipsa
unei asemenea prevederi, se recomand aplicarea acelorai principii generale ca acelea
menionate anterior. Cu toate acestea, având în vedere c aceast ter persoan nu deine
dreptul moral de care dispune autorul i având în vedere c aceasta nu sufer, în mod
normal, niciun prejudiciu din cauza omisiunii precizrii deintorului drepturilor, întrucât
aceast omisiune nu determin pierderea dreptului de autor asupra operei (dreptul de
autor este dobândit fr formaliti), serviciul juridic (Comisia) consider c indicarea
persoanei care deine copyright asupra ilustraiei nu este obligatorie, cu excepia cazului
în care indicarea acesteia constituie o procedur curent pentru tipul de ilustraie i pentru
tipul de publicaie în cauz.
Cu toate acestea, trebuie s se verifice c nu exist niciun fel de neconcordan între acest
copyright i autorizaia de reproducere sau copyrightul pe care Uniunea i-l rezerv
pentru acea publicaie.
Prin urmare, orice autor trebuie s se asigure c dispune, în prealabil, de drepturile de

reproducere necesare în cazul în care fotografiile, ilustraiile, graficele etc. nu îi aparin,
inclusiv pentru orice text pus la dispoziia publicului pe internet.
5.12. Tabele
Un tabel servete la ilustrarea sau la explicarea textului într-o msur mai mult sau mai puin
detaliat. Prin urmare, este important ca acesta s se prezinte simplu i cât mai clar posibil.
Rubricile de pe coloanele tabelului (sau capul de tabel), precum i nomenclaturile nu trebuie s

conin prescurtri. În plus, se va evita scrierea cuvintelor în întregime cu litere majuscule.
Pentru toate explicaiile suplimentare care figureaz în partea de jos a tabelelor i care nu
constituie note, se recomand utilizarea abrevierii NB:
NB: n.d. = nedeterminat.
Lucrri sau tabele multilingve

În cazul unei lucrri multilingve, diferitele versiuni lingvistice trebuie s respecte ordinea
alfabetic a denumirilor oficiale ale limbilor, stabilit în conformitate cu grafia lor original
(a se vedea punctul 7.2.1).
108
Partea a treia
Convenii comune tuturor limbilor

6. Instruciuni tipografice
i revizuirea textelor
6.1. Citirea manuscriselor

Principiile care stau la baza prezentrii unui manuscris de ctre serviciul autor se regsesc la
punctul 4.2.
Dup primirea manuscrisului, unitatea „Servicii editoriale” a Oficiului pentru Publicaii se

ocup de lectura, pregtirea i adnotarea documentului în vederea trimiterii acestuia la
tipografie.
Pentru a putea aplica normele i conveniile prezentate în cadrul ghidului, corectorii trebuie s
aib o vedere de ansamblu asupra lucrrii i s îneleag structura textului. Prea adesea, acetia
sunt obligai s lucreze pe pagini sau pe seciuni, pierzând astfel firul conductor.
Orice problem aprut pe parcursul corectrii manuscrisului va fi notificat serviciului autor

prin intermediul coordonatorilor de producie din unitatea „Publicaii multisuport”.
(A se vedea, de asemenea, punctele 4.1.2 i 4.1.3.)
6.2. Manuscrise electronice

În pregtirea manuscriselor electronice, corecturile recurente se pot efectua utilizând
instrumente de cutare/înlocuire.
Se pot utiliza programe speciale pentru a verifica coerena structural a textului, folosirea
corect a diferitelor notaii sau abrevieri, precum i aplicarea conveniilor interne în general.
(A se vedea, de asemenea, punctul 4.2.)
6.3. Semne de corectur

Tipografia, indiferent de procedeul de tipar folosit, trimite clientului primele palturi, astfel
încât acesta s poat verifica calitatea compoziiei. Corectorii efectueaz corecturile necesare,
citind în paralel manuscrisul i paltul.
Pentru un transfer de informaii optim, este foarte important efectuarea corecturii în palt
folosind un sistem de semne convenionale (a se vedea tabelul prezentat în cele ce urmeaz).
Corecturile se efectueaz pornind de la text, fie de la stânga la dreapta pe marginea din dreapta
a colii, fie de la dreapta la stânga pe marginea din stânga. Orice adnotare manuscris trebuie s
fie clar, perfect lizibil i fr echivoc. Trebuie avut în vedere faptul c personalul tipografiei
care rspunde de aplicarea corecturilor cerute nu cunoate neaprat limba textului pe care
lucreaz.
111
6. Instrucțiuni tipografice și revizuirea textelor
6.4. Semnele de punctuaie i spaierea în

procesarea textului
Regulile prezentate în tabel sunt rezultatul unui acord interinstituional. Unele dintre semnele
de mai jos se supun unor reguli diferite în codurile tipografice naionale. Lucrarea de fa ine
seama de cadrul de lucru multilingv al instituiilor UE i se înscrie în efortul de a gsi o soluie
comun.
Prezentare
Semn folosit tipografic
Semn
în procesarea textului Cod alfanumeric (tipografie i
tipografic
(Word, …) informatic
editorial)
(a) Semne de punctuaie i semne speciale

, xx, xx xx,xx (dar 00,00)
; xx; xx xx;xx
. xx. Xx xx.Xx
: xx: xx xx:xx
! xx! Xx xx!Xx
? xx? Xx xx?Xx
- xx-xx xx-xx
– xx•– xx Alt 0150 xx –xx (*)
— xx•— xx Alt 0151 xx —xx
/ xx/xx : xx/xx
() xx (xx) xx xx(xx)xx
[] xx [xx] xx xx[xx]xx
„” xx „xx” xx Alt 0132 xx Alt xx„xx”xx (**)
0148
«» xx «xx» xx Alt 171 xx Alt 187 xx«xx»xx
“” xx “xx” xx Alt 0147 xx Alt xx“xx”xx
0148
‘’ xx ‘xx’ xx Alt 0145 xx Alt xx‘xx’xx
0146
% 00•% 00 %
+ +•00 + 00
– –•00 Alt 0150 – 00
± ±•00 Alt 241 ± 00
°C (°F) 00•°C 00 °C
° 00° 00°
& xx & xx xx&xx
(b) Trimiteri la note de subsol i note de subsol (***)
xx (1) xx•(1) xx (1)
(folosind funcia „trimitere la not de subsol” din
Word, …)
(*) A se vedea punctul 10.1.8 cu privire la folosirea liniei de pauz în limba român.
(**) A se vedea, de asemenea, punctul 10.1.7 cu privire la folosirea diferitelor tipuri de ghilimele.
(***) În unele sisteme de procesare de text, atunci când notele de subsol sunt create dup inserarea automat a
unei trimiteri, cifra poate s nu apar între paranteze. Se recomand reintroducerea parantezelor pentru
varianta final (în documentele destinate publicrii, aceast etap rmâne în sarcina tipografiei).
NB: = spaiu (blanc).

= semispaiu fix (spaiu fin).
• = spaiu fix (nonbreaking space/espace insécable; spaiul fix se introduce doar în poziiile menionate; se va
introduce un blanc normal în toate celelalte cazuri).
113
6. Instrucțiuni tipografice și revizuirea textelor
6.5. Punctuaia în cazul numeralelor scrise

cu cifre
Virgula se folosete pentru a separa unitile de zecimale. Separarea între clase (clasa unitilor
de clasa miilor, clasa miilor de clasa milioanelor etc.) se marcheaz printr-un spaiu fix, iar nu
prin punct. Zecimalele se prezint într-un singur bloc:
152 231,324567
În publicaii altele decât Jurnalul Oficial, unele texte în limba englez, irlandez sau maltez
pot pstra punctul ca element de separare între clasa unitilor i zecimale.
Date bugetare: milion sau miliard

Pentru datele bugetare, din raiuni de comparabilitate a sumelor, se recomand scrierea în
modul urmtor:
— pân la trei zecimale dup virgul, se pstreaz clasa potrivit:
1,326 miliarde (iar nu 1 326 de milioane)
— dincolo de a treia zecimal, se trece la nivelul clasei imediat inferioare:

1 326,1 milioane (iar nu 1,3261 miliarde)
Astfel, lizibilitatea sumelor este îmbuntit i comparaiile se realizeaz cu mai mult

uurin.
A se vedea, de asemenea, punctul 10.4, Numeralul.
114
7. ri, limbi, monede i abrevieri
7.1. ri
7.1.1. Denumiri i abrevieri utilizate

(A se vedea, de asemenea, anexele A5 i A6.)
State membre
Denumirile statelor membre ale Uniunii Europene se scriu i se abreviaz întotdeauna în
conformitate cu regulile urmtoare:
— se folosete codul ISO alfanumeric de dou caractere (ISO 3166 alpha-2), cu excepia
cazurilor Greciei i Regatului Unit, pentru care se folosesc abrevierile EL i, respectiv,
UK;
— ordinea protocolar a statelor membre are la baz ordinea alfabetic a denumirilor
geografice, în limba (limbile) acestora (a se vedea, de asemenea, punctul 7.1.2, „Ordinea
enumerrii rilor”).
Denumirea scurt Denumirea oficial Denumirea scurt Denumirea oficial

în limba-surs în limba-surs în limba român în limba român Codul Vechea
(denumirea (denumirea (denumirea (denumirea rii (2) abreviere (2)
geografic) (1) protocolar) geografic) protocolar)
Belgique/België Royaume de Belgia Regatul Belgiei BE B

Belgique/
Koninkrijk België
(*)

Bulgaria Republica Bulgaria BG —
eská republika eská republika Republica Ceh Republica Ceh CZ —
Danmark Kongeriget Danmark Danemarca Regatul Danemarcei DK DK
Deutschland Bundesrepublik Germania Republica Federal DE D
Deutschland Germania
Eesti Eesti Vabariik Estonia Republica Estonia EE —
Éire/Ireland Éire/Ireland Irlanda Irlanda IE IRL
(*) "#$ Grecia Republica Elen EL EL
'@Y#\^`
España Reino de España Spania Regatul Spaniei ES E
France République française Frana Republica Francez FR F
Italia Repubblica italiana Italia Republica Italian IT I
{|}\Y~ (*) {}\"#$ Cipru Republica Cipru CY —
'@Y#\^`
115
7. Țări, limbi, monede și abrevieri
Latvija Latvijas Republika Letonia Republica Letonia LV —

Lietuva Lietuvos Respublika Lituania Republica Lituania LT —
Luxembourg Grand-Duché de Luxemburg Marele Ducat al LU L
Luxembourg Luxemburgului
Magyarország Magyarország Ungaria Ungaria HU —
Malta Repubblika ta’ Malta Malta Republica Malta MT —
Nederland Koninkrijk der rile de Jos Regatul rilor de Jos NL NL
Nederlanden
Österreich Republik Österreich Austria Republica Austria AT A
Polska Rzeczpospolita Polonia Republica Polon PL —
Polska
Portugal República Portuguesa Portugalia Republica Portughez PT P
România România România România RO —
Slovenija Republika Slovenija Slovenia Republica Slovenia SI —
Slovensko Slovenská republika Slovacia Republica Slovac SK —
Suomi/Finland Suomen tasavalta/ Finlanda Republica Finlanda FI FIN
Republiken Finland
Sverige Konungariket Sverige Suedia Regatul Suediei SE S
United Kingdom United Kingdom Regatul Unit Regatul Unit al Marii UK UK
of Great Britain Britanii i Irlandei de
and Northern Ireland Nord
(*) Transliteraii:
= Bulgaria; = Elláda; {|}\Y~ = Kýpros.
(1) Denumirea scurt în limba-surs servete la stabilirea ordinii protocolare i, de asemenea, se folosete în
documentele multilingve (a se vedea punctul 7.1.2).
(2) Abrevierile folosite corespund codurilor ISO, cu excepia cazurilor Greciei i Regatului Unit, pentru care se
folosesc EL i, respectiv, UK în locul codurilor ISO (GR i, respectiv, GB). Vechile abrevieri (în general
corespunztoare codurilor internaionale folosite la numerele de înmatriculare ale autovehiculelor) au fost
utilizate pân la sfâritul anului 2002.
NB: Nu se folosesc denumirile „Republica Irlanda” sau „Republica Irlandez”.
Se folosete denumirea „rile de Jos”, iar nu „Olanda”, care este numai o regiune a rilor de Jos, format
din dou provincii.
Se folosete denumirea „Regatul Unit”, iar nu „Marea Britanie”, care este format din Anglia, Scoia i ara
Galilor. Aceste trei entiti, împreun cu Irlanda de Nord, alctuiesc Regatul Unit. Termenul strict geografic
„Insulele Britanice” include Irlanda i teritoriile dependente de Coroan (Insula Man i Insulele
Anglo-Normande, care nu fac parte din Regatul Unit).
(a)
ri tere
Pentru rile tere se recomand, de asemenea, folosirea codului ISO alfanumeric de dou
caractere (ISO 3166 alpha-2).
Pentru ortografierea denumirilor (denumirea scurt, denumirea oficial, lista codurilor ISO),
a se vedea anexele A5 i A6.
Pentru ordinea recomandat, a se vedea punctul 7.1.2(a).
116
(b)
ar în curs de aderare/ri candidate
Denumirea scurt Denumirea scurt Denumirea oficial

în limba-surs în limba român în limba român Codul rii
(denumirea geografic) (denumirea geografic) (denumirea protocolar)
Crna Gora/ Muntenegru Muntenegru ME

Hrvatska Croaia Republica Croaia HR
Ísland Islanda Republica Islanda IS
fosta Republic iugoslav fosta Republic iugoslav (în curs de
(*) a Macedoniei a Macedoniei adoptare)
Türkiye Turcia Republica Turcia TR
(*) Transliteraie: = poranešna jugoslovenska Republika
Makedonija.
(c)
Denumirea oficial sau denumirea scurt?

Forma lung (denumirea oficial) se folosete atunci când statul este privit ca entitate juridic:
Prezenta decizie se adreseaz Regatului Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord.
Republica Francez este autorizat s…
NB: Dac numrul mare de ocurene ale denumirii unui stat într-un document conduce la o preferin pentru
denumirea scurt, aceasta poate fi precedat, la prima apariie, de formula: „denumit() în continuare …”.
Forma scurt (denumirea scurt) se folosete atunci când statul este vizat ca spaiu geografic
sau economic:
Lucrtorii rezideni în Frana…
Exporturile din Grecia…
NB: Pentru anumite state, forma lung i forma scurt a denumirii sunt identice:
Republica Ceh
Irlanda
România
7.1.2. Ordinea enumerrii rilor
State membre
În text
Statele membre trebuie enumerate în ordine alfabetic, în funcie de denumirile acestora în
limba lor surs (ordinea protocolar) (a se vedea punctul 7.1.1).
117
În tabele
Denumirile statelor membre se scriu în limba publicaiei (cazul A). Cu toate acestea, în anumite
cazuri, din raiuni de ordin tehnic (tabele sinoptice în documente multilingve), denumirile
rilor pot fi scrise în limba-surs a acestora (cazul B). În ambele cazuri, statele sunt prezentate
în ordinea protocolar.
Cazul A Cazul B
Data Intrarea Data Intrarea

Statul membru Statul membru
semnrii în vigoare semnrii în vigoare
Belgia 21.12.1990 1.1.1991 Belgique/België 21.12.1990 1.1.1991

Bulgaria 1.2.2007 15.2.2007
1.2.2007 15.2.2007
Republica Ceh 10.10.2005 1.1.2006 eská republika 10.10.2005 1.1.2006
Danemarca 10.10.1991 1.1.1992 Danmark 10.10.1991 1.1.1992
Germania 1.9.1990 1.1.1991 Deutschland 1.9.1990 1.1.1991
Estonia 1.9.2005 1.1.2006 Eesti 1.9.2005 1.1.2006
Irlanda 12.12.1990 1.1.1991 Éire/Ireland 12.12.1990 1.1.1991
Grecia 10.10.1990 1.1.1991 10.10.1990 1.1.1991
Spania 3.2.1991 1.6.1991 España 3.2.1991 1.6.1991
Frana 3.3.1991 1.6.1991 France 3.3.1991 1.6.1991
Italia 10.10.1991 1.1.1992 Italia 10.10.1991 1.1.1992
Cipru 10.10.2005 1.1.2006 {|}\Y~ 10.10.2005 1.1.2006
Letonia 10.10.2005 1.1.2006 Latvija 10.10.2005 1.1.2006
Lituania 10.10.2005 1.1.2006 Lietuva 10.10.2005 1.1.2006
Luxemburg 10.10.1990 1.1.1991 Luxembourg 10.10.1990 1.1.1991
Ungaria 10.10.2005 1.1.2006 Magyarország 10.10.2005 1.1.2006
Malta 10.10.2005 1.1.2006 Malta 10.10.2005 1.1.2006
rile de Jos 11.11.1990 1.1.1991 Nederland 11.11.1990 1.1.1991
Austria 10.12.1990 1.1.1991 Österreich 10.12.1990 1.1.1991
Polonia 10.10.2005 1.1.2006 Polska 10.10.2005 1.1.2006
Portugalia 1.3.1991 1.6.1991 Portugal 1.3.1991 1.6.1991
România 1.2.2007 15.2.2007 România 1.2.2007 15.2.2007
Slovenia 10.10.2005 1.1.2006 Slovenija 10.10.2005 1.1.2006
Slovacia 10.10.2005 1.1.2006 Slovensko 10.10.2005 1.1.2006
Finlanda 1.2.1991 1.6.1991 Suomi/Finland 1.2.1991 1.6.1991
Suedia 3.3.1991 1.1.1992 Sverige 3.3.1991 1.1.1992
Regatul Unit 12.12.1990 1.1.1991 United Kingdom 12.12.1990 1.1.1991
(a)
ri tere i ri tere în combinaie cu state membre
În text
În text, într-o enumerare de ri tere sau de ri tere în combinaie cu state membre, ordinea de
prezentare a denumirilor acestora difer de la o versiune lingvistic la alta. În publicaiile în
limba român se folosete ordinea alfabetic a denumirilor rilor în limba român:
Australia, Danemarca, Finlanda, Japonia, România, Spania, Statele Unite etc.
118
În tabele
Redactarea sinoptic a tabelelor face necesar recurgerea la un sistem de clasificare comun
tuturor versiunilor lingvistice. Astfel, denumirile rilor sunt prezentate în ordinea alfabetic a
codurilor. Se prefer scrierea acestor coduri în prima coloan a tabelelor, astfel încât criteriul de
clasificare s fie clar pentru cititor, ca în exemplul de mai jos.
Codul Producie Angajai

Parte contractant
rii (tone) (1 000)
AT Austria 50 000 75
AU Australia 70 000 120
BE Belgia 25 500 38
CH Elveia 12 500 15
CN China 750 000 1 500
DK Danemarca 22 000 40
JP Japonia 150 000 150
NL rile de Jos 32 000 45
NZ Noua Zeeland 45 000 51
SE Suedia 10 000 15
US Statele Unite 350 000 220
Dac statele membre ale Uniunii Europene sunt prezentate împreun la începutul tabelului,
aceast prezentare trebuie s se fac respectând ordinea protocolar (a se vedea punctul 7.1.1,
primul tabel).
În coloana a doua, denumirile rilor trebuie s apar în limba român. Dac se opteaz pentru
folosirea codurilor neînsoite de denumirile rilor, aceste coduri trebuie explicate într-un
glosar, aezat de preferin la începutul publicaiei.
119
7.2. Limbi
7.2.1. Ordinea versiunilor lingvistice i coduri ISO

(texte multilingve)
Regul general
Versiunile lingvistice trebuie prezentate în ordinea alfabetic a denumirilor oficiale ale acestora
astfel cum apar în grafia de origine (codurile folosite sunt codurile ISO 639-1 în vigoare, coduri
alfanumerice de dou caractere – a se vedea, de asemenea, site-ul internet ISO):
Denumirea în grafia de origine (1) Denumirea în limba român Codul ISO (2)
(*) bulgar bg

español (3) spaniol es
eština ceh cs
dansk danez da
Deutsch german de
eesti keel eston et
"# (*) greac el
English englez en
français francez fr
Gaeilge irlandez (4) ga
italiano italian it
latviešu valoda leton lv
lietuvi kalba lituanian lt
magyar maghiar hu
Malti maltez mt
Nederlands neerlandez nl
polski polon pl
português portughez pt
român român ro
slovenina (slovenský jazyk) slovac sk
slovenšina (slovenski jezik) sloven sl
suomi finlandez fi
svenska suedez sv
(*) Transliteraie: = bulgarski; "# = elliniká.
(1) Majuscul sau minuscul: se respect grafia din denumirea de origine.
(2) Codurile ISO ale limbilor se scriu în general cu minuscule; uneori, din raiuni de prezentare tipografic,
acestea pot fi scrise, de asemenea, cu majuscule.
(3) În spaniol, denumirea lengua española sau español înlocuiete castellano, la cererea autoritilor spaniole.
Castellano este denumirea oficial a limbii, dar servete numai la determinarea poziiei în ordinea de
prezentare.
(4) A nu se folosi denumirea „gaelic”; cei doi termeni nu sunt sinonimi. A se vedea punctul 7.2.4.
Se va avea în vedere aplicarea cu strictee a acestei reguli în formulele de încheiere ale

tratatelor i ale acordurilor.
120
Cazuri speciale
În cazul unor documente multilingve emise la nivel naional în aplicarea unor texte adoptate de
Consiliu (de exemplu, carduri europene de asigurare de sntate), limbile cele mai rspândite în
statul membru respectiv apar la început, de obicei în felul urmtor:
(a) limba (limbile) naional (naionale);
(b) englez;
(c) francez;
(d) alte limbi, indicate în ordinea din tabelul de mai sus.
Denumirea limbii în grafia de origine
crnogorski/ (*)

hrvatski (*)
íslenska (*)
(*)
türkçe (*)
(*) Pentru coduri i denumiri ISO 639, a se vedea site-ul ISO.
7.2.2. Ordinea enumerrii limbilor în text

(documente unilingve)
În text, ordinea enumerrii limbilor variaz de la o versiune lingvistic la alta. În publicaiile în
limba român, limbile sunt enumerate în ordinea alfabetic din limba român: bulgar, ceh,
danez, englez, eston, finlandez, francez, german, greac, irlandez (1), italian, leton,
lituanian, maghiar, maltez, neerlandez, polon, portughez, român, slovac, sloven,
spaniol i suedez.
În cazul în care un acord este redactat i într-o limb a unei ri tere parte la acord, limbile UE
preced limba rii tere din raiuni protocolare:
Prezentul acord este redactat în limbile englez, francez, german, italian i arab.
(1) A nu se folosi denumirea „gaelic”; cei doi termeni nu sunt sinonimi. A se vedea punctul 7.2.4.
121
7.2.3. Menionarea limbilor de publicare

Atunci când sunt enumerate limbile de redactare a unei publicaii (de exemplu, în cataloage de
publicaii), se recomand folosirea urmtoarelor formule (conform regulii prezentate la punctul
7.2.1):
BG/ES/CS/DA/DE/ET/EL/EN/FR/GA/IT/LV/ Textul este publicat în fiecare dintre limbile menionate,

LT/HU/MT/NL/PL/PT/RO/SK/SL/FI/SV în acelai volum.
sau orice combinaie parial
BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, IT, LV, Textul este publicat în fiecare dintre limbile menionate,
LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV în volume separate, câte unul pentru fiecare versiune
sau orice combinaie parial lingvistic.
BG-ES-CS-DA-DE-ET-EL-EN-FR-GA-IT-LV- Texte diferite sunt publicate în limbi diferite i reunite în
LT-HU-MT-NL-PL-PT-RO-SK-SL-FI-SV acelai volum.
sau orice combinaie parial
NB: Codurile ISO ale limbilor se scriu în general cu minuscule; uneori, din raiuni de prezentare tipografic, acestea
pot fi scrise, de asemenea, cu majuscule.
7.2.4. Reguli privind regimul lingvistic al instituiilor

La articolul 342 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene (fostul articol 290 din
Tratatul CE) i la articolul 190 din Tratatul Euratom se prevede competena Consiliului de
a stabili, hotrând în unanimitate, regimul lingvistic al instituiilor Comunitii, „fr a aduce
atingere dispoziiilor prevzute de Statutul Curii de Justiie a Uniunii Europene”.
Pe aceast baz, Consiliul a adoptat, la 15 aprilie 1958, Regulamentul nr. 1 de stabilire

a regimului lingvistic al Comunitii Economice Europene, regulament care a fost modificat
prin actele de aderare succesive.
În prezent, limbile oficiale i de lucru ale instituiilor Uniunii Europene sunt în numr de 23
(a se vedea punctul 7.2.1).
Irlandeza
Pân la 31 decembrie 2006, irlandeza nu fcea parte din limbile de lucru ale instituiilor
comunitare. În urma unui acord încheiat în 1971 între Irlanda i Comunitate, irlandeza a fost
recunoscut ca limb oficial a Comunitii, cu precizarea c numai legislaia primar (tratate
i convenii între state membre) urma s fie redactat în aceast limb.
Începând cu 1 ianuarie 2007, irlandeza este limb oficial a UE cu drepturi depline, sub rezerva
unei derogri pentru o perioad de 5 ani, cu posibilitate de prelungire [a se vedea Regulamentul
(CE) nr. 920/2005 al Consiliului (JO L 156, 18.6.2005, p. 3), care stipuleaz c „instituiile
Uniunii Europene nu sunt obligate s redacteze toate actele în limba irlandez i s le publice
în aceast limb în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”], pentru toate actele cu excepia
regulamentelor adoptate în comun de ctre Parlamentul European i Consiliu. Aceast derogare
se prelungete pentru o perioad de 5 ani (pân la 31 decembrie 2016) prin Regulamentul (UE)
nr. 1257/2010 al Consiliului (JO L 343, 29.12.2010, p. 5).
Irlandez sau gaelic?

Aceste dou noiuni nu sunt sinonime.
gaelic = grup de limbi celtice din Irlanda i Scoia
irlandez = limba celtic a Irlandei
Prima limb oficial a Irlandei este irlandeza, a doua este engleza.
122
Malteza
O derogare temporar de la obligaia de a redacta acte în limba maltez i de a le publica în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost adoptat de Consiliu la 1 mai 2004. Aceast
derogare urma s fie aplicat pe o perioad de trei ani, cu posibilitate de prelungire pentru
un an suplimentar, pentru toate actele cu excepia regulamentelor adoptate în comun de ctre
Parlamentul European i Consiliu [a se vedea Regulamentul (CE) nr. 930/2004 al Consiliului
(JO L 169, 1.5.2004, p. 1)]. Consiliul a decis ca aceast derogare s înceteze în 2007, la
sfâritul perioadei iniiale de trei ani.
7.3. Monede
7.3.1. Euro i cent
Euro
În urma Consiliului European de la Madrid din decembrie 1995, moneda unic poart
denumirea „euro”. Euro are o sut de subdiviziuni. O subdiviziune a euro se numete „cent”.
Simbolul euro este €, iar codul ISO este EUR.
În limba român, substantivul euro este invariabil.
Zona euro
Pentru a desemna ansamblul rilor care folosesc moneda unic se utilizeaz sintagma „zona
euro”. Se evit orice alte formulri (precum „eurozona” sau „euroland”).
Euro i ECU
Euro a înlocuit ECU la 1 ianuarie 1999, la o rat de conversie de unu la unu [Regulamentul
(CE) nr. 1103/97 al Consiliului (JO L 162, 19.6.1997, p. 1); a se vedea, de asemenea,
Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului (JO L 139, 11.5.1998, p. 1)]. Trimiterile istorice
la ECU (înainte de 1 ianuarie 1999) trebuie s rmân exprimate în ECU.
Centul
În principiu, denumirea „cent” se utilizeaz în toate limbile oficiale.
123
Totui, potrivit considerentului 2 al Regulamentului (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai
1998 privind introducerea euro, „definiia denumirii «cent» nu împiedic utilizarea variantelor
acestui termen în utilizarea comun în statele membre”. În limba român, în cazul în care
folosirea denumirii „cent” într-un anumit context risc s dea natere la confuzii, se poate
recurge la termenul „eurocent”.
În textele UE se prefer denumirea „cent” (obligatorie în actele juridice).
În limba român: sg. cent, pl. ceni.
A se vedea, de asemenea, punctul 7.3.3, „Reguli privind unitile monetare”:

— reguli privind scrierea unitilor monetare (euro, EUR sau €)
— poziia codului sau a simbolului însoind numerale scrise cu cifre
— împreun cu milion sau miliard
7.3.2. Ordinea enumerrii monedelor i coduri ISO

Atunci când se dorete folosirea abrevierilor pentru denumirile monedelor, se vor utiliza
codurile ISO 4217 în vigoare (a se vedea anexa A7; a se vedea, de asemenea, pagina de internet
dedicat ISO 4217).
Monede ale statelor membre

Pentru monedele statelor membre, trebuie respectat ordinea alfabetic a denumirilor abreviate
ale monedelor, cu excepia euro, care se plaseaz la început:
Codul ISO Denumirea oficial
EUR euro
BGN leva (pl. leve)
CZK coroan ceh
DKK coroan danez
GBP lir sterlin
HUF forint (pl. forini)
LTL litas (pl. litai)
LVL lats (pl. lati)
PLN zlot (pl. zloi)
RON leu (pl. lei)
SEK coroan suedez
Alte monede
În ordinea protocolar, denumirile monedelor rilor tere vin dup cele ale statelor membre i
se scriu urmând acelai criteriu, respectiv ordinea alfabetic a denumirilor abreviate ale
monedelor (coduri ISO 4217):
CAD dolar canadian

CHF franc elveian
JPY yen
USD dolar american
124
Pentru a crea un tabel corect, urmai ordinea alfabetic a codurilor ISO ale monedelor (a se
vedea anexa A7).
Vechile monede înlocuite de euro

Vechile monede ale statelor membre – care au fost înlocuite de euro – sunt urmtoarele:
ATS iling austriac

BEF franc belgian
CYP lir cipriot
DEM marc german
EEK coroan estonian
ESP peseta
FIM marc finlandez
FRF franc francez
GRD drahm
IEP lir irlandez
ITL lir italian
LUF franc luxemburghez
MTL lir maltez
NLG gulden neerlandez
PTE escudo portughez
SIT tolar
SKK coroan slovac
ar în curs de aderare /ri candidate
Denumirea
Codul ISO ara
oficial
EUR Muntenegru euro

HRK Croaia kuna
ISK Islanda coroan
islandez
MKD fosta Republic iugoslav denar
a Macedoniei
TRY Turcia lir
7.3.3. Reguli privind unitile monetare

Folosirea substantivului (euro)
Se folosete denumirea complet a unei monede atunci când aceasta nu este însoit de cifre
(excepie se face doar în cazul tabelelor):
o valoare exprimat în euro
o sum exprimat în franci elveieni
125
Folosirea codului ISO (EUR)
În text
Atunci când unitatea monetar însoit de cifre este euro, se utilizeaz în principiu codul ISO
(EUR) (obligatoriu în textele legale):
Bugetul solicitat se ridic la 12 500 EUR.
A fost constatat o diferen de 1 550 EUR.
Cheltuielile se cifreaz la 1 milion EUR.
În tabele
Pentru a indica unitatea utilizat într-un tabel, se folosete codul ISO al monedei, însoit
eventual de un multiplu al acesteia, scris deasupra tabelului, aliniat la dreapta, cursiv, între
paranteze:
(în EUR)
(în mil. EUR)
(în mld. EUR)
Acte juridice – Jurnalul Oficial
Euro
În limba român, în textele publicate în Jurnalul Oficial, se folosete codul ISO „EUR”. Sumele se indic în cifre.
10 000 EUR
Alte monede
Pentru alte monede, atunci când unitatea monetar este precedat de un numeral scris cu cifre, se folosete codul
ISO corespunztor, precedat de un spaiu fix.
venituri de 300 DKK i cheltuieli în valoare de 505 DKK.
Curtea de Conturi
În textele Curii de Conturi, denumirea unitilor monetare se scrie în întregime.
4,3 miliarde de euro
finanare în cuantum de 5 600 de lire sterline
Folosirea simbolului (€)

Simbolul euro (€) este rezervat reprezentrilor grafice. Folosirea acestuia este, de asemenea,
admis în lucrri de popularizare sau cu scop promoional (de exemplu, în cataloagele de
publicaii).
La redactarea computerizat a unui text, simbolul grafic al euro poate fi obinut inând apsat
tasta Alt Gr i apsând apoi tasta E. Specificaiile tehnice ale simbolului i diferite versiuni
imprimabile pot fi obinute direct pe pagina de internet a Comisiei Europene dedicat monedei
euro.
NB: În format HTML, trebuie s se in seama atât de configuraia, cât i de destinaia documentului. În prezent,
textele configurate în Unicode nu mai pun probleme. Pentru textele mai vechi create în ISO 8859, codul HTML
„€” permite o vizualizare corect a simbolului pe ecran, dar caracterul poate s dispar la tiprirea pe
hârtie cu anumite tipuri de imprimante (aceast problem se rezolva prin inserarea simbolului sub forma unei
imagini gif sau jpg). Pentru textele care vor intra într-un proces de producie i sunt destinate unui transfer
automat spre un intranet sau spre internet, se recomand deci evitarea simbolului i folosirea codului ISO
„EUR”.
126
Poziia codului ISO sau a simbolului fa de sumele scrise cu cifre

Codul EUR sau simbolul se plaseaz dup cifre, de care se separ printr-un spaiu:
o sum de 30 EUR
NB: Aceast regul se aplic în toate limbile, cu excepia englezei, a irlandezei, a letonei i a maltezei, în care codul
apare înaintea cifrei:
an amount of EUR 30
Milion/miliard
Împreun cu milion sau miliard se pot utiliza urmtoarele variante:
— totul în cifre:
10 000 000 EUR
— substantivul „milion (milioane)” sau „miliard(e)” urmat de codul ISO:

10 milioane EUR
15 miliarde EUR
NB: În limba român, în publicaiile generale, atunci când exist relativ puine date în cifre, se poate folosi i
formularea:
10 milioane de euro
20 de miliarde de euro
— abrevierea „mil.” sau „mld.” urmat de codul ISO (numai în tabele i grafice, între
paranteze):
în mil. EUR, în mld. USD
10 mil. EUR, 15 mld. USD
NB: Nu sunt corecte formulri de tipul „10 milioane euro” (fr prepoziie), „10 mil. euro” sau „10 mil. de
EUR”.
Milion/miliard i zecimale
Pentru datele bugetare, din raiuni de comparabilitate a sumelor, se recomand scrierea în
modul urmtor:
— pân la trei zecimale dup virgul, se pstreaz clasa potrivit:
1,326 miliarde (iar nu 1 326 de milioane)
— dincolo de a treia zecimal, se trece la nivelul clasei imediat inferioare:

1 326,1 milioane (iar nu 1,3261 miliarde)
Astfel, lizibilitatea sumelor este îmbuntit i comparaiile se realizeaz cu mai mult

uurin.
127
8. Trimiteri la note de subsol
i note de subsol
8.1. Trimiteri la note de subsol

Aspectul trimiterilor la notele de subsol este acelai în toate versiunile lingvistice. Exist dou
posibiliti:
— spaiu fix, cifr la umr (superscript) între paranteze rotunde:
Având în vedere cele de mai sus (1), nu este de competena Curii s defineasc modalitile
prin care statul membru interesat trebuie s se conformeze hotrârii care constat înclcarea (2),
dei Curtea poate preciza întinderea acestei obligaii (3).
— spaiu fix, asterisc între paranteze rotunde; acest semn se folosete pentru note care, într-o
lucrare sau în publicaii periodice, revin cu regularitate.
Cifrele sunt preluate din publicaia Eurostat (*).
În general, notele de subsol sunt aezate în josul paginii pe care se gsete trimiterea la nota
de subsol. Sunt culese cu un corp de liter mai mic (de regul, cu dou puncte) decât restul
textului, de care se separ printr-o interlinie i o linie orizontal. Se pot numerota începând de
la 1 pe fiecare pagin sau numerotarea poate fi continu. Notele pot fi, de asemenea, grupate la
sfâritul unui capitol sau al unui volum.
Trimiterea la nota de subsol este întotdeauna culeas cu caractere drepte (chiar i atunci când
textul sau titlul din care face parte este cules cu litere cursive sau negre).
Dac o trimitere la o not de subsol face parte dintr-un tabel, textul notei corespunztoare se
gsete obligatoriu în interiorul chenarului tabelului (iar nu în subsolul paginii).
8.2. Ordinea notelor de subsol

În subsolul unei pagini se pot gsi diverse elemente: asterisc, note numerotate, nota bene, surs
(surse).
Acestea se ordoneaz în acelai mod în toate versiunile lingvistice:
(*) Limba de procedur: engleza.

(1) Aceste preuri rezult din aplicarea reducerii maximale.
(2) Pentru exerciiul bugetar curent, acestui pre i se adaug o bonificaie special.
NB: Cifre provizorii. Datele vor fi completate pe parcursul anului.

Surs: Comisia European, Direcia General Agricultur i Dezvoltare Rural.
NB: — Notele numerotate, inclusiv, dac este cazul, nota introdus prin asterisc, sunt separate de notele care le
urmeaz printr-o interlinie îngust.
— Notele de subsol se încheie cu punct (cu privire la punctuaie în cazul adreselor electronice, a se vedea i
punctul 10.1.1).
129
8. Trimiteri la note de subsol și note de subsol
Pentru note de subsol identice, în publicaii altele decât Jurnalul Oficial, se va folosi mai
degrab formularea „a se vedea nota de subsol x, pagina y”, decât cuvintele „idem” sau
„ibidem”, care pot genera confuzii. Dispunerea textului nefiind, în general, aceeai în manuscris
i pe paginile tiprite, exist riscul de a gsi o not cu textul „Ibidem.” ca prim not pe
o pagin par. Pentru a rezolva aceast problem, corectorul poate reproduce textul notei în
întregime sau poate insera cifrele corespunztoare în palt.
130
9. Alte convenii
9.1. Adrese
9.1.1. Adrese: principii generale

Analizarea modalitilor de scriere a adreselor este o sarcin dificil i complex, deoarece nu
exist un sistem unic pentru toate rile. De asemenea, prezentarea adreselor este diferit pentru
corespondena naional i pentru cea internaional. În principiu, în lucrrile instituiilor
europene se utilizeaz întotdeauna formatul internaional.
Pentru mai multe detalii cu privire la prezentarea adreselor, pot fi consultate diversele site-uri
internet ale serviciilor potale naionale. Linkuri ctre acestea sunt disponibile pe site-ul
Uniunii Potale Universale (UPU) (http://www.upu.int/en/activities/addressing/postal-
addressing-systems-in-member-countries.html).
De asemenea, UPU face diverse recomandri generale, îns, în ceea ce privete lucrrile
instituiilor europene, trebuie luat în considerare o constrângere suplimentar, având în vedere
faptul c documentele pot fi unilingve sau multilingve.
Linkuri utile
UPU, sisteme de adrese potale (EN, FR):
http://www.upu.int/en/resources/postcodes/addressing-systems.html
UPU, sisteme de adrese potale în rile membre (EN, FR):
http://www.upu.int/en/activities/addressing/postal-addressing-systems-in-member-countries.html
UPU, Universal POST*CODE® DataBase (EN, FR):
http://www.upu.int/en/resources/postcodes/universal-postcoder-database.html
Limbi i caractere de utilizat

Partea din adres care indic ara de destinaie trebuie scris în conformitate cu recomandrile
rii de expediere (de preferin în limba rii de expediere sau într-o limb recunoscut la nivel
internaional).
Numele rii de destinaie trebuie scris cu majuscule pe ultimul rând al adresei.
Având în vedere diferenele dintre recomandrile naionale în privina utilizrii majusculelor

(de exemplu, ultimul rând/ultimele dou/ultimele trei rânduri), s-a decis armonizarea
prezentrii astfel: doar denumirile rilor vor aprea în caractere majuscule.
În cazul în care ara de destinaie utilizeaz un alt alfabet decât cel latin sau dac meniunea în
limba rii de destinaie nu este suficient de clar, numele rii de destinaie i, eventual, numele
localitii ar trebui repetate într-o limb recunoscut la nivel internaional pentru a evita apariia
de probleme în cursul tranzitrii unor ri intermediare.
Restul adresei trebuie s se conformeze recomandrilor rii de destinaie.
131
9. Alte convenții
Coduri potale
Vechile coduri potale utilizate pentru corespondena internaional (coduri specifice în Europa
în urma unei recomandri din 1965 a Conferinei Europene a Administraiilor de Pot i
Telecomunicaii i coduri ISO 3166 alfanumerice de dou caractere pentru alte ri) au fost
suprimate (sau modificate) în multe ri.
La 1 ianuarie 2009, doar cinci state membre ale UE folosesc înc un cod de ar (cod ISO
alfanumeric de dou caractere): Letonia (LV), Lituania (LT), Slovenia (SI), Finlanda (FI) i
Suedia (SE).
NB: În cazul Letoniei, codul se scrie dup numele localitii, de care este separat printr-o virgul i prin spaiu:
Riga, LV-1073
Vechiul cod de ar nu trebuie utilizat pentru celelalte state membre. În Germania, prezena
vechiului cod de ar poate duce la întârzieri ale trimiterilor potale procesate de mainile de
sortare a corespondenei.
Pentru mai multe informaii privind codurile potale în statele membre, a se vedea punctul 9.1.5.
9.1.2. Adrese în documente unilingve

Dac adresele sunt prezentate utilizând aceeai structur în toate versiunile lingvistice ale unei
publicaii (de exemplu, într-un tabel cu o list a adreselor care trebuie s apar pe aceeai
pagin în toate versiunile), se utilizeaz aceleai norme ca în cazul lucrrilor multilingve (a se
Corespondena adresat unei ri care utilizeaz alfabetul latin

În lucrrile unilingve ale instituiilor, ale organelor i ale ageniilor Uniunii Europene, adresele
sunt în general scrise în limba de publicare/limba rii de expediere. Acesta este în special cazul
pentru numele localitii i numele rii:
Comisia European
Reprezentana în Portugalia
Centrul Jean Monnet
1069-068 Lisabona
PORTUGALIA
Cu toate acestea, datele care preced numele localitii i al rii pot fi prezentate, de asemenea,
în limba rii de destinaie; se prefer aceast prezentare deoarece este mai clar pentru
serviciile potale ale rii de destinaie:
Comissão Europeia
Representação em Portugal
Largo Jean Monnet
1069-068 Lisabona
PORTUGALIA
Pentru a evita problemele în cursul tranzitrii unei ri intermediare, este recomandat s se
adauge numele rii de destinaie (i, eventual, al localitii) într-o limb recunoscut la nivel
internaional. De exemplu, în cazul unei trimiteri expediate din Polonia ctre Germania:
Herrn E. Muller
Goethestr. 13
22767 Hamburg
NIEMCY/GERMANY
132
9. Alte convenții
În lucrrile redactate în limba bulgar sau în limba greac, adresele se scriu cu caractere latine,
dac este posibil, în limba rii de destinaie; în caz contrar, acestea se scriu în limba englez.
Corespondena adresat unei ri tere care nu utilizeaz alfabetul

latin
Pentru corespondena adresat unei ri tere care utilizeaz un alfabet diferit (China, Japonia,
Arabia Saudit etc.), adresa, în special numele rii, se scrie într-o limb recunoscut la nivel
internaional (în general, limba englez); partea din adres care se refer la strad poate fi scris
utilizând simpla transcriere latin:
European Commission
Representation in Peking
15 Dong Zhi Men Wai Daije, Sanlitun
100600 Beijing
CHINA
Corespondena adresat unui stat membru al UE care nu utilizeaz

alfabetul latin (Bulgaria, Grecia i Cipru)
În lucrrile în limba român, adresele pentru corespondena adresat Bulgariei, Greciei sau
Ciprului se scriu cu caractere latine (dac este necesar, cu transcrierea, de exemplu, a numelui
strzii).
Comisia European Comisia European Comisia European
Reprezentana în Bulgaria Reprezentana în Grecia Reprezentana în Cipru
Moskovska 9 Vassilissis Sofias 2 Iris Tower, 8th Floor
1000 Sofia 106 74 Atena Agapinor Street 2
BULGARIA GRECIA 1076 Nicosia
CIPRU
În lucrrile în limba bulgar sau în limba greac, numele localitii i cel al rii trebuie
adugate cu caractere latine (în englez).
\¬}#$ }"^\Y}$ \¬}#$ }"^\Y}$
¯^"}\Y²¬}` ¯^"}\Y²¬}`

²^ ²^ {|}\Y
. „“ ¡ 9 ³²"`²²~ ´Yµ`~ 2 Iris Tower, 8Y~ ¸\YµY~
1000 ¢£/Sofia 106 74 ¯¶$/Athens ¯¹}$¬\Y~ 2

¤¥¦¨ª/BULGARIA ··¯'¯/GREECE 1076 ·#¬²`/Nicosia
{º¼½¾´/CYPRUS
Cazul special al regiunii Bruxelles-Capital

În cazul publicaiilor instituiilor, organelor i ageniilor Uniunii Europene, prezentarea
adreselor potale din regiunea Bruxelles-Capital trebuie s respecte urmtoarele reguli:
Publicaii unilingve în francez sau neerlandez

Francez Neerlandez
(adrese numai în limba francez) (adrese numai în limba neerlandez)
Conseil de l’Union européenne Raad van de Europese Unie

Rue de la Loi 175 Wetstraat 175
1048 Bruxelles 1048 Brussel
BELGIQUE BELGIË
133
9. Alte convenții
Publicaii unilingve în alte limbi ale Uniunii Europene

Prima parte a adresei poate fi scris fie în format bilingv, fie într-o singur limb, de preferin
într-o limb recunoscut la nivel internaional. Cu toate acestea, numele de strzi, de orae i de
ri trebuie s apar în format bilingv:
Conseil de l’Union européenne/ Council of the European Union
Raad van de Europese Unie Rue de la Loi/Wetstraat 175
Rue de la Loi/Wetstraat 175 1048 Bruxelles/Brussel
1048 Bruxelles/Brussel BELGIQUE/BELGIË
BELGIQUE/BELGIË
Adresele în rile francofone

În Belgia, Frana i Luxemburg, prezentarea numelui i a numrului strzii se realizeaz
conform unor principii diferite care trebuie respectate.
BELGIA
numele strzii urmat de numr (fr virgul)
Rue de la Source 200
FRANA
numrul urmat de numele strzii (fr virgul)
24 rue de l’Allée-au-Bois
LUXEMBURG
numrul urmat de numele strzii (cu virgul)
2, rue Mercier
9.1.3. Adrese în documente multilingve

În lucrrile multilingve ale instituiilor, organelor i ageniilor Uniunii Europene, listele
adreselor sunt în general compuse o singur dat, astfel încât s fie armonizate i coerente.
NB: În lucrrile unilingve, dac adresele sunt prezentate utilizând aceeai structur în toate versiunile lingvistice
(de exemplu, într-un tabel cu o list a adreselor care trebuie s apar pe aceeai pagin a publicaiei în toate
versiunile), se utilizeaz aceleai norme ca în cazul lucrrilor multilingve.
Statele membre ale Uniunii Europene

Pentru statele membre ale Uniunii Europene, fiecare adres este prezentat în limba original,
luând în considerare urmtoarele observaii:
— pentru Belgia, adresele apar în francez i neerlandez (germana, a treia limb naional,
nu este reprezentat);
— pentru Bulgaria, Grecia i Cipru, adresele sunt prezentate o dat cu caractere din alfabetul
de origine i o dat cu caractere latine (transcriere în englez). În versiunea cu caractere
specifice alfabetului chirilic i alfabetului grecesc, numele localitii i cel al rii trebuie
s apar scrise i cu caractere latine (transcriere în englez);
— pentru Irlanda, adresele sunt prezentate în irlandez i englez;
— pentru Malta, adresele sunt prezentate în maltez i englez;
— pentru Finlanda, adresele sunt prezentate în finlandez i suedez.
La punctul 9.1.4 este prezentat un exemplu de list multilingv pentru statele membre ale Uniunii
Europene.
134
9. Alte convenții
ri tere
Pentru rile tere care utilizeaz un alfabet diferit (China, Japonia, rile de limb arab etc.),
adresele necesit transcrierea în alfabetul latin. Numele rii i, eventual, cel al localitii apar
în una dintre limbile UE recunoscute la nivel internaional, în general în englez.
9.1.4. Adrese în statele membre: prezentare i exemple

Urmtorul exemplu prezint o list multilingv. Adresele utilizate sunt menionate doar pentru
a ilustra prezentarea, iar datele nu trebuie considerate ca fiind actualizate. Pentru a obine datele
reale (strad, numr, telefon etc.), trebuie utilizat o surs actualizat.
Belgia Bulgaria Republica Ceh

Commission européenne Evropská komise
Représentation en Belgique
Zastoupení v eské republice
Rue Archimède 73 . „“ ¡ 9 Pod Hradbami 17
1000 Bruxelles 1000 ¢£/Sofia 160 00 Praha 6
BELGIQUE
¤¥¦¨ª/BULGARIA ESKÁ REPUBLIKA
Tél. +32 22953844 ¿. +359 29335252 Tel. +420 224312835
Fax +32 22950166 Á +359 29335233 Fax +420 224312850
Europese Commissie European Commission Poštovní adresa:

Vertegenwoordiging in België Representation in Bulgaria
P.O. Box 192
Archimedesstraat 73 Moskovska 9
160 41 Praha 6
1000 Brussel 1000 Sofia
ESKÁ REPUBLIKA
BELGIË BULGARIA
Tel. +32 22953844 Tel. +359 29335252
Fax +32 22950166 Fax +359 29335233
Danemarca Germania Estonia

Europa-Kommissionen Europäische Kommission Euroopa Komisjon
Repræsentation i Danmark Vertretung in Berlin Esindus Eestis
Højbrohus Unter den Linden 78 Kohtu 10
Østergade 61 10117 Berlin 10130 Tallinn
1004 København K DEUTSCHLAND EESTI/ESTONIA
DANMARK
Tel. +49 302280-2000 Tel +372 6264400
Tlf. +45 33144140 Fax +49 302280-2222 Faks +372 6264439
Fax +45 33111203
Irlanda Grecia Spania

An Coimisiún Eorpach \¬}#$ }"^\Y}$ Comisión Europea
Ionadaíocht in Éirinn ¯^"}\Y²¬}` ²^ Representación en España
Áras an Aontais Eorpaigh ³²"`²²~ ´Yµ`~ 2 Paseo de la Castellana, 46
18 Sráid Dawson 106 74 ¯¶$/Athens 28046 Madrid
Baile Átha Cliath 2/Dublin 2 ··¯'¯/GREECE ESPAÑA
ÉIRE
Ä. +30 2107251000 Tel. +34 914315711
Teil. +353 16341111 ÅÆ +30 2107244620 Fax +34 915760387
Facs +353 16341112
European Commission
European Commission Representation in Greece
Representation in Ireland Vassilissis Sofias 2
European Union House 106 74 Athens
18 Dawson Street GREECE
Dublin 2
Tel. +30 2107251000
IRELAND
Fax +30 2107244620
Tel. +353 16341111
Fax +353 16341112
135
9. Alte convenții
Frana Italia Cipru

Commission européenne Commissione europea \¬}#$ }"^\Y}$
Représentation en France Rappresentanza in Italia ¯^"}\Y²¬}` ²^ {|}\Y
288 boulevard Saint-Germain Via IV Novembre 149 Iris Tower, 8Y~ ¸\YµY~
75007 Paris 00187 Roma RM ¯¹}$¬\Y~ 2
FRANCE ITALIA 1076 ·#¬²`/Nicosia
{º¼½¾´/CYPRUS
Tél. +33 140633800 Tel. +39 06699991
Fax +33 145569417/18/19 Fax +39 066791658 Ä. +357 22817770
ÅÆ +357 22768926
European Commission
Representation in Cyprus
Iris Tower, 8th Floor
Agapinor Street 2
1076 Nicosia
CYPRUS
Tel. +357 22817770
Fax +357 22768926
Letonia Lituania Luxemburg

Eiropas Komisija Europos Komisija Commission européenne
PÇrstÇvniecÈba LatvijÇ AtstovybÏ Lietuvoje Représentation au Luxembourg
JÊkaba kazarmas Naugarduko g. 10 Bâtiment Jean Monnet
TorÌu iela 4–1C LT-01141 Vilnius Rue Alcide De Gasperi
RÈga, LV-1050 LIETUVA/LITHUANIA 2920 Luxembourg
LATVIJA LUXEMBOURG
Tel. +370 52313191
TÇlr. +371 7325270 Faks. +370 52313192 Tél. +352 4301-1
Fakss +371 7325279 Fax +352 4301-34433
Office des publications

de l’Union européenne
2, rue Mercier
2985 Luxembourg
LUXEMBOURG
Ungaria Malta rile de Jos

Európai Bizottság Il-Kummissjoni Ewropea Europese Commissie
Magyarországi Képviselete RappreÐentanza ta’ Malta Vertegenwoordiging in Nederland
Budapest Dar l-Ewropa Korte Vijverberg 5
Bérc u. 23. 254, Triq San Pawl 2513 AB Den Haag
1016 Valletta VLT 1215 NEDERLAND
MAGYARORSZÁG/HUNGARY MALTA
Tel. +31 703135300
Tel. +36 12099700 Fax +31 703646619
Fax +36 14664221 European Commission
Representation in Malta
Dar l-Ewropa
254, Triq San Pawl
Valletta VLT 1215
MALTA
Tel. +356 2342500
Faks +356 21344897
Austria Polonia Portugalia

Europäische Kommission Przedstawicielstwo Comissão Europeia
Vertretung in Österreich Komisji Europejskiej w Polsce Representação em Portugal
Kärntnerring 5-7 Centrum Jasna Largo Jean Monnet 1-10.°
1010 Wien ul. Jasna 14/16a 1069-068 Lisboa
ÖSTERREICH 00-041 Warszawa PORTUGAL
POLSKA/POLAND
Tel. +43 151618-0 Tel. +351 213509800
Fax +43 15134225 Tel. +48 225568989 Fax +351 213509801/02/03
Faks +48 225568998
136
9. Alte convenții
România Slovenia Slovacia

Comisia European Evropska komisija Európska komisia
Reprezentana din România Predstavništvo v Sloveniji Zastúpenie Slovensko
Str. Jules Michelet nr. 18, sector 1 Trg republike 3/XI Panská 3
010463 Bucureti SI-1000 Ljubljana 811 01 Bratislava
ROMÂNIA SLOVENIJA SLOVENSKO/SLOVAKIA
Tel. +40 212035400 Tel. +386 14251303 Tel. +421 254431718
Fax +40 212128808 Faks +386 14252085 Fax +421 254432972
Finlanda Suedia Regatul Unit

Euroopan komissio Europeiska kommissionen European Commission
Suomen edustusto Representationen i Sverige Representation in the United
Pohjoisesplanadi 31 Regeringsgatan 65, 6 tr. Kingdom
FI-00100 Helsinki Box 7323 Jean Monnet House
SUOMI/FINLAND SE-103 90 Stockholm 8 Storey’s Gate
SVERIGE London
P. +358 96226544
SW1P 3AT
F. +358 9656728 Tfn +46 856244411
UNITED KINGDOM
Fax +46 856244412
Europeiska kommissionen Tel. +44 2079731992
Representationen i Finland Fax +44 2079731900
Norra esplanaden 31
FI-00100 Helsingfors
FINLAND
Tfn +358 96226544
Fax +358 9656728
Alte forme posibile de prezentare (Belgia i Finlanda)
Belgia Finlanda
Commission européenne/ Akateeminen Kirjakauppa /
Europese Commissie Akademiska Bokhandeln
Rue Archimède/Archimedesstraat 73 Pohjoisesplanadi 39 /
1000 Bruxelles/Brussel Norra esplanaden 39
BELGIQUE/BELGIË PL/PB 128
FI-00101 Helsinki/Helsingfors
Tél./tel. +32 22953844
SUOMI/FINLAND
Fax +32 22950166
P./tfn +358 96226544
F./fax +358 9656728
NB: Numerele de telefon sunt prezentate în format internaional. Pentru apeluri naionale, trebuie respectate cele
mai recente norme ale organizaiei de telecomunicaii din ara respectiv. Aceste norme variaz de la o ar la
alta i se afl într-o continu evoluie, ceea ce împiedic elaborarea i actualizarea unei liste a acestora.
Normele includ:
— utilizarea unei (unor) cifre suplimentare în anumite ri (de exemplu, „0” în Belgia, Frana i Regatul Unit,
„06” în Ungaria);
— adugarea codului oraului în cazul în care se telefoneaz dintr-o alt regiune (de exemplu, Lituania);
— adugarea cifrei „0” în cazul în care se telefoneaz din zona urban respectiv;
— utilizarea unor coduri complementare pentru prestatorii alternativi de servicii; i
— portabilitatea numrului de telefon (ceea ce face inutile codul zonei i factorul de localizare).
137
9. Alte convenții
9.1.5. Adrese în statele membre: caracteristici
Coduri de ar i coduri potale

Urmtorul tabel ofer o descriere precis a structurii codurilor potale în toate statele membre.
Cod
ara Cod potal (1) de Observaii
ar
Belgia 4 cifre
Bulgaria 4 cifre
Republica 5 cifre Exist un spaiu între a treia i a patra cifr. Exist dou spaii între codul
Ceh potal i numele localitii.
Danemarca 4 cifre
Germania 5 cifre Nu se utilizeaz niciodat un cod de ar (D- sau DE-) înaintea codului
potal. Aceasta ar putea cauza întârzieri ale corespondenei procesate de
mainile de sortare.
Estonia 5 cifre
Irlanda — Dac este posibil, se adaug codul sectorului în Dublin.
Grecia 5 cifre Exist un spaiu între a treia i a patra cifr.
Spania 5 cifre
Frana 5 cifre
Italia 5 cifre Se insereaz abrevierea pentru provincie dup numele localitii – a se vedea
lista de pe site-ul UPU (http://www.upu.int/fileadmin/documentsFiles/
activities/addressingUnit/itaEn.pdf ).
Cipru 4 cifre
Letonia 4 cifre LV Codul potal trebuie s fie precedat de „LV-”; el se scrie la dreapta numelui
(la dreapta) localitii, de care este separat prin virgul.
Lituania 5 cifre LT Codul potal trebuie s fie precedat de „LT-”.
Luxemburg 4 cifre
Ungaria 4 cifre Numele strzii se scrie sub numele oraului. Codul potal se scrie pe un rând
separat, deasupra numelui rii.
Malta 3 litere + Codul potal trebuie inserat sub numele localitii, cu un spaiu între litere i
4 cifre cifre.
rile de 4 cifre + Exist un spaiu între cifre i litere.
Jos 2 litere
Austria 4 cifre
Polonia 5 cifre Exist o cratim între a doua i a treia cifr.
Portugalia 7 cifre Exist o cratim între a patra i a cincea cifr.
România 6 cifre
Slovenia 4 cifre SI Codul potal trebuie s fie precedat de „SI-”.
Slovacia 5 cifre Exist un spaiu între a treia i a patra cifr.
Finlanda 5 cifre FI Codul potal trebuie s fie precedat de „FI-”.
Suedia 5 cifre SE Codul potal trebuie s fie precedat de „SE-”. Exist un spaiu între a treia i
a patra cifr.
Regatul 5 pân la 7 Codul potal trebuie scris pe penultimul rând al adresei, deasupra numelui
Unit caractere rii; el trebuie s figureze singur pe un rând, fr semne de punctuaie.
alfanumerice Exist un spaiu între primul bloc (2 pân la 4 caractere alfanumerice) i cel
de al doilea bloc (3 caractere care figureaz întotdeauna în urmtoarea
ordine: o cifr urmat de dou litere).
(1) Cu excepia cazului în care exist o indicaie contrar, codul potal apare la stânga numelui localitii.
NB: Din motive practice (configuraia sinoptic a tuturor versiunilor lingvistice), lista este prezentat în
conformitate cu ordinea protocolar a rilor.
138
9. Alte convenții
Alte observaii
Unele state membre (Belgia, Irlanda, Malta i Finlanda) au dou sau mai multe limbi oficiale
care sunt utilizate ca limbi de lucru în cadrul instituiilor europene. (Dei greaca i turca sunt
limbile oficiale în Cipru, doar greaca este utilizat ca limb de lucru în instituiile europene.)
Trebuie menionat faptul c pentru Belgia formatul multilingv al adreselor nu include versiunea
german. Pentru fiecare dintre aceste state membre se utilizeaz dou limbi oficiale pentru
scrierea adreselor: franceza i neerlandeza pentru Belgia; irlandeza i engleza pentru Irlanda;
malteza i engleza pentru Malta; finlandeza i suedeza pentru Finlanda.
În anumite ri, trebuie s se in seama de existena unui alfabet distinct (Bulgaria,
Grecia/Cipru).
Modul de scriere a adreselor pentru o destinaie dintr-o ar aparinând unuia dintre aceste dou
grupuri depinde de limba (limbile) de publicare i de caracterul unilingv sau multilingv al
lucrrii.
Adrese pentru Belgia, Irlanda, Malta sau Finlanda
Lucrri unilingve
— Lucrri în una dintre limbile oficiale ale rii de destinaie: în principiu, adresele sunt doar
în acea limb.
— Lucrri într-o alt limb a UE: adresele sunt în ambele limbi oficiale ale rii de destinaie
(ca în cazul lucrrilor multilingve).
Lucrri multilingve
Adresele sunt prezentate în ambele limbi oficiale ale rii de destinaie.
Adrese pentru Bulgaria, Grecia sau Cipru
Lucrri unilingve
— Lucrri în bulgar sau greac: adresele sunt în limba de publicare, îns numele localitii
i numele rii se adaug în englez.
— Lucrri în celelalte limbi ale UE: adresele se scriu cu caractere latine (cu o transcriere
dac este necesar, de exemplu, a numelui strzii).
Lucrri multilingve
Adresele sunt în bulgar/greac, iar numele localitii i numele rii se adaug în englez.
Adresa complet trebuie s figureze, de asemenea, cu caractere latine (transcriere în englez).
9.2. Adrese electronice

Informaiile privind adresele electronice sunt prezentate astfel cum se indic mai jos:
— „E-mail:” (cu dou puncte):
E-mail: prenume.nume@ec.europa.eu
— „Internet:” (cu dou puncte):

Internet: http://europa.eu
139
9. Alte convenții
Din motive de armonizare, abrevierea URL nu se mai utilizeaz pentru a introduce o adres
electronic.
Adresele electronice pot fi indicate, de asemenea, fr termenul introductiv, în special dac
spaiul este limitat:
prenume.nume@ec.europa.eu
http://www.europarl.europa.eu
NB: Pentru adresele de internet, este preferabil s se pstreze protocolul de transfer (http://, https://, ftp://…),
în special pentru a asigura configuraia corect a linkurilor în momentul descrcrii unor pagini de internet.
Adrese de internet i punctuaie

Se încearc evitarea utilizrii punctului sau a unui alt semn de punctuaie la sfâritul adresei de internet, pentru
a facilita copierea acesteia în bara de adrese a browserului de internet. Atunci când este posibil, se recomand
adaptarea prezentrii, scriind adresa de internet între paranteze, de exemplu: „Informaii suplimentare se pot
obine de pe site-ul internet al Comisiei Europene (http://ec.europa.eu/index_ro.htm).”
9.3. Numere de telefon

Modalitatea de scriere a numerelor de telefon este reglementat prin diverse standarde
internaionale emise de Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor (în principal
recomandrile ITU-T E.122, E.123 i E.126).
În practic, totui, aceste norme creeaz diverse dificulti, în special în ceea ce privete
formele recomandate de prezentare. Din motive de simplificare, s-a convenit asupra unei
prezentri uniforme în toate limbile UE, în conformitate cu urmtoarele principii:
— indicarea numrului în formatul su internaional;
— prefixul rii precedat de semnul „+” (fr a fi urmat de spaiu), indicând necesitatea
adugrii prefixului pentru apeluri internaionale;
— dup prefixul rii, separat de acesta printr-un spaiu, numrul complet (inclusiv prefixul
local atunci când acesta exist) este prezentat într-un singur bloc:
+33 140633900
— interiorul se separ de numrul principal printr-o cratim. Cifrele care formeaz interiorul
nu se separ, ele apar într-un singur bloc:
+32 222020-43657
NB: Pentru apelurile naionale, numrul internaional trebuie modificat în conformitate cu cele mai recente norme
ale organizaiei naionale de telecomunicaii (de exemplu, prin includerea unui prefix local între prefixul rii
i numrul de telefon propriu-zis). Având în vedere varietatea acordurilor naionale i evoluia lor constant,
numerele de telefon vor fi prezentate întotdeauna în formatul lor internaional în lucrrile instituiilor i
organelor Uniunii Europene.
Numere de telefon grupate

Atunci când se indic mai multe numere de telefon, acestea se separ printr-o bar oblic
precedat i urmat de un spaiu:
+33 140633900 / 140678900 / 140123456
140
9. Alte convenții
Atunci când se indic numere consecutive în form abreviat, se folosete bara oblic fr
spaii. Începutul prii variabile se desparte de partea fix printr-o cratim, la fel ca în exemplul
privind cifrele care formeaz interiorul (a se vedea liniua a patra de mai sus):
+33 1406339-00/01/02
Abrevieri/simboluri
Abrevierile care trebuie utilizate sunt enumerate mai jos:
— „Tel.” sau „tel.” (cu punct i fr dou puncte);
— „Fax” sau „fax” (fr punct i fr dou puncte);
— „Telex” sau „telex” (fr punct i fr dou puncte);
— „Mobil” sau „mobil” (fr punct i fr dou puncte).
Se poate utiliza un simbol grafic pentru a prezenta numrul de telefon:

ჯ +33 1406339-00/01/02
NB: Nu trebuie utilizat termenul „GSM” pentru „telefon mobil”. GSM nu este decât o norm printre multe altele
(GPRS, UMTS etc.).
Europe Direct
Se va face o excepie pentru numrul de telefon al Europe Direct (de regul, pe versoul paginii de titlu a unor
publicaii), care va pstra urmtorul format:
00 800 6 7 8 9 10 11
9.4. Citarea lucrrilor i trimiterile

la Jurnalul Oficial
Citarea lucrrilor
În cadrul citrii lucrrilor ca referine bibliografice, ordinea elementelor i structura prezentrii
acestora trebuie s fie identice în toate versiunile lingvistice.
Pentru norme detaliate, a se vedea punctul 5.5.4.
Trimiteri la Jurnalul Oficial

A se vedea punctul 3.1.
Pentru publicaiile Curii de Justiie, altele decât textele publicate în Jurnalul Oficial, se
folosete, de asemenea, urmtoarea form:
JO 1987, L 256, p. 1.
141
9. Alte convenții
9.5. Structura administrativ a Uniunii

Europene: titluri oficiale i ordinea
enumerrii lor
9.5.1. Instituii i organe A se vedea, de asemenea:

Anexa A9 – Instituii, organe,
Instituiile i organele trebuie prezentate în ordinea
servicii interinstituionale
protocolar.
i organizaii: list multilingv
Lista de mai jos cuprinde denumirile oficiale, prezentate în
ordinea protocolar începând cu 1 decembrie 2009 (data intrrii
în vigoare a Tratatului de la Lisabona). Lista este urmat de un tabel, în care se indic
denumirea care trebuie folosit (în funcie de tipul publicaiei), abrevierea denumirii i sediul.
(a) Instituii Trei Consilii

(A nu se confunda!)
— Parlamentul European
— Consiliul European În Uniunea European
• Preedintele Consiliului European Consiliul European
Consiliul European este format din efii de stat sau de guvern
— Consiliul Uniunii Europene ai statelor membre, precum i din preedintele Comisiei.
Consiliul European se reunete cel puin de dou ori pe an.
— Comisia European Aceste reuniuni se mai numesc i summituri. Consiliul
European definete orientrile politice generale ale Uniunii.
— Curtea de Justiie a Uniunii Consiliul Uniunii Europene
Europene Minitrii din statele membre se întâlnesc regulat în cadrul
• Curtea de Justiie Consiliului Uniunii Europene. În funcie de ordinea de zi
a întâlnirii, fiecare ar va fi reprezentat de ministrul în al
• Tribunalul crui domeniu de competen se încadreaz subiectul care va fi
abordat. Consiliul exercit, împreun cu Parlamentul
• Tribunalul Funciei Publice European, funciile legislativ i bugetar. Acesta exercit
funcii de definire a politicilor i de coordonare, în
— Banca Central European conformitate cu condiiile prevzute în tratate.
— Curtea de Conturi European

În afara Uniunii Europene
Consiliul Europei
(b) Organ de politic extern Consiliul Europei este o organizaie interguvernamental, dar
nu o instituie a Uniunii Europene.
— Serviciul European de Aciune
Extern
• Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate
(c) Organe consultative

— Comitetul Economic i Social European
— Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene
(d) Alte organe

— Banca European de Investiii
• Fondul European de Investiii
— Ombudsmanul European
— Autoritatea European pentru Protecia Datelor
142
9. Alte convenții
INSTITUII I ORGANE – Denumiri
Denumirea complet Denumirea scurt (1) Abrevierea Sediul
Parlamentul European Parlamentul PE Strasbourg (2)

Consiliul European — — Bruxelles
Consiliul Uniunii Europene Consiliul — Bruxelles
NB: În textele de popularizare:
— Consiliul de Minitri
(în sens larg)
— sau se specific:
Consiliul [de Minitri]
pentru Agricultur,
Consiliul „Agricultur”
Comisia European Comisia — Bruxelles (3)
Curtea de Justiie a Uniunii Europene Curtea de Justiie CJUE Luxemburg
(instituie)
• Curtea de Justiie Curtea — Luxemburg
(instan)
• Tribunalul — — Luxemburg
• Tribunalul Funciei Publice Tribunalul — Luxemburg
Banca Central European Banca BCE Frankfurt pe
Main
Curtea de Conturi European (4) Curtea de Conturi, Curtea — Luxemburg
În textele publicate în Jurnalul Oficial: Curtea de Conturi
Serviciul European de Aciune Extern — SEAE Bruxelles
Comitetul Economic i Social European Comitetul CESE (5) Bruxelles
Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene Comitetul Regiunilor, Comitetul CoR Bruxelles
În textele publicate în Jurnalul Oficial: Comitetul Regiunilor
Banca European de Investiii Banca BEI Luxemburg
Ombudsmanul European Ombudsmanul — Strasbourg (6)
Autoritatea European pentru Protecia Datelor Autoritatea AEPD Bruxelles
Note privind instituiile i organele

(1) Formele scurte pot fi folosite doar atunci când nu exist posibilitatea unei confuzii (mai ales pentru „Curte” i
„Comitet”). La prima apariie în text se utilizeaz întotdeauna denumirea oficial.
(2) Sediul Parlamentului este la Strasbourg. Perioade de sesiuni parlamentare suplimentare sunt organizate la
Bruxelles. Sediul Secretariatului General este la Luxemburg.
(3) Sediul Comisiei este la Bruxelles, dar anumite servicii sunt localizate la Luxemburg.
(4) „Curtea de Conturi European” este denumirea cel mai des întâlnit. Cu toate acestea, denumirea oficial
folosit în actele juridice este „Curtea de Conturi a Uniunii Europene” (pân la 30.11.2009: „Curtea de Conturi
a Comunitilor Europene”), chiar dac apare rareori.
(5) Nu se folosete forma „Comitetul Economic i Social”, nici abrevierea „CES”.
(6) Sediul Ombudsmanului este acelai cu al Parlamentului European.
9.5.2. Servicii interinstituionale (1)

Oficiul European pentru Selecia Personalului (2) EPSO (*) Bruxelles JO L 197, 26.7.2002, p. 56
• coala European de Administraie (3) • EAS (*) • JO L 37, 10.2.2005, p. 17
Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene (4) OP (*) Luxemburg JO L 168, 30.6.2009, p. 41
143
9. Alte convenții
Note privind serviciile interinstituionale

(*) Abreviere unic pentru toate versiunile lingvistice.
(1) Dependente administrativ de Comisia European (a se vedea i punctul 9.6).
(2) Denumirea uzual.
(3) Dependent administrativ de Oficiul European pentru Selecia Personalului.
(4) Pân la 30.6.2009: „Oficiul pentru Publicaii Oficiale al Comunitilor Europene”.
9.5.3. Organisme descentralizate (agenii)

Organismele descentralizate (agenii) sunt create printr-un act legislativ special i li s-a
încredinat o misiune specific. În general, diferitele organizaii sunt citate în ordinea
alfabetic din limba publicaiei.
Agenia European a Cilor Ferate AEF Lille- JO L 164, 30.4.2004, p. 1

Valenciennes
Agenia European de Mediu AEM Copenhaga JO L 126, 21.5.2009, p. 13
Agenia European de Siguran a Aviaiei AESA Köln JO L 240, 7.9.2002, p. 1
Agenia European pentru Controlul Pescuitului ( 1) EFCA Vigo JO L 128, 21.5.2005, p. 1
Agenia European pentru Gestionarea Cooperrii Frontex (*) Varovia JO L 349, 25.11.2004, p. 1
Operative la Frontierele Externe ale Statelor
Membre ale Uniunii Europene
Agenia European pentru Medicamente EMA (*) Londra JO L 136, 30.4.2004, p. 1
Agenia European pentru Produse Chimice ECHA (*) Helsinki JO L 396, 30.12.2006, p. 1
Agenia European pentru Sntate i Securitate în EU-OSHA (*) Bilbao JO L 216, 20.8.1994, p. 1
Munc
Agenia European pentru Securitatea Reelelor ENISA (*) Heraklion JO L 77, 13.3.2004, p. 1
Informatice i a Datelor
Agenia European pentru Sigurana Maritim EMSA (*) Lisabona JO L 129, 29.4.2004, p. 1
Agenia GNSS European GSA (*) Praga (**) JO L 276, 20.10.2010, p. 11
Agenia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii FRA (*) Viena JO L 53, 22.2.2007, p. 1
Europene (2)
Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar EFSA (*) Parma JO L 31, 1.2.2002, p. 1
Fundaia European de Formare ETF (*) Torino JO L 131, 23.5.1990, p. 1
Fundaia European pentru Îmbuntirea Eurofound (*) Dublin JO L 139, 30.5.1975, p. 1
Condiiilor de Via i de Munc
Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii CdT Luxemburg JO L 314, 7.12.1994, p. 1
Europene
Centrul European de Prevenire i Control al Bolilor ECDC (*) Stockholm JO L 142, 30.4.2004, p. 1
Centrul European pentru Dezvoltarea Formrii Cedefop (*) Salonic JO L 39, 13.2.1975, p. 1
Profesionale
Institutul European pentru Egalitatea de anse între EIGE (*) Vilnius JO L 403, 30.12.2006, p. 9
Femei i Brbai
Observatorul European pentru Droguri i OEDT Lisabona JO L 36, 12.2.1993, p. 1 (en),
Toxicomanie reformat prin JO L 376,
27.12.2006, p. 1
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante OCSP Angers JO L 227, 1.9.1994, p. 1
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieei Interne OAPI Alicante JO L 11, 14.1.1994, p. 1
(Mrci, desene i modele industriale) (3)
Încetarea activitii
Agenia European pentru Reconstrucie AER Salonic JO L 299, 20.11.1999, p. 1

(sfâritul mandatului: 31.12.2008) (en)
144
9. Alte convenții
Politica extern i de securitate comun
Agenia European de Aprare AEA Bruxelles JO L 245, 17.7.2004, p. 17

Centrul Satelitar al Uniunii Europene CSUE Torrejón JO L 200, 25.7.2001, p. 5
de Ardoz
Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii ISSUE Paris JO L 200, 25.7.2001, p. 1
Europene
Cooperarea poliieneasc i judiciar în materie penal
Colegiul European de Poliie CEPOL (*) Bramshill JO L 256, 1.10.2005, p. 63

Eurojust ( 4) — Haga JO L 63, 6.3.2002, p. 1
Oficiul European de Poliie Europol Haga JO C 316, 27.11.1995, p. 1
(en)
JO L 121, 15.5.2009, p. 37
Note privind organismele descentralizate

(**) Cu sediul provizoriu la Bruxelles.
(1) Pân la 31.12.2011: „Agenia Comunitar pentru Controlul Pescuitului” (ACCP).
(2) Agenia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a înlocuit Observatorul European al Fenomenelor
Rasiste i Xenofobe.
(3) Poate fi întâlnit i denumirea scurt „Oficiul pentru Armonizare”. Nu se folosete forma „Oficiul pentru
Mrci”.
(4) Eurojust este unitatea european de cooperare judiciar.
NB: A se vedea, de asemenea, Decizia 2004/97/CE, Euratom din 13 decembrie 2003 privind amplasarea sediilor
anumitor servicii i agenii ale Uniunii Europene (JO L 29, 3.2.2004, p. 15).
9.5.4. Agenii executive

Aceste agenii sunt entiti cu personalitate juridic înfiinate în conformitate cu Regulamentul
(CE) nr. 58/2003 al Consiliului (JO L 11, 16.1.2003) crora li se încredineaz anumite sarcini
în gestionarea programelor Uniunii Europene. Durata existenei ageniilor este determinat.
Agenia Executiv a Consiliului European pentru ERCEA (*) Bruxelles JO L 9, 12.1.2008, p. 15

Cercetare
Agenia Executiv pentru Cercetare REA (*) Bruxelles JO L 11, 15.1.2008, p. 9
Agenia Executiv pentru Competitivitate i EACI (*) Bruxelles JO L 140, 1.6.2007, p. 52
Inovare
Agenia Executiv pentru Educaie, Audiovizual i EACEA (*) Bruxelles JO L 24, 27.1.2005, p. 35
Cultur
Agenia Executiv pentru Reeaua Transeuropean TEN-T EA (*) Bruxelles JO L 32, 6.2.2007,
de Transport p. 10 (text integral în en)
Agenia Executiv pentru Sntate i Consumatori EAHC (*) Luxemburg JO L 173, 3.7.2008, p. 27
Not privind ageniile executive

145
9. Alte convenții
9.5.5. Agenii i organisme ale Euratom

Aceste agenii sau organisme au fost create pentru a facilita atingerea obiectivelor Tratatului de
instituire a Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euratom).
Agenia de Aprovizionare a Euratom — Luxemburg JO L 41, 15.2.2008, p. 15

întreprinderea comun Fusion for Energy (1) — Barcelona JO L 90, 30.3.2007, p. 58
Not privind agenii i organisme ale Euratom

(1) Întreprinderea comun european pentru ITER i pentru dezvoltarea energiei de fuziune.
9.5.6. Alte organizaii
Institutul European de Inovare i Tehnologie EIT (*) Budapesta JO L 97, 9.4.2008, p. 1

întreprinderea comun ARTEMIS — Bruxelles JO L 30, 4.2.2008, p. 52
întreprinderea comun Clean Sky — Bruxelles JO L 30, 4.2.2008, p. 1
întreprinderea comun ENIAC — Bruxelles JO L 30, 4.2.2008, p. 21
întreprinderea comun IMI (1) — Bruxelles JO L 30, 4.2.2008, p. 38
întreprinderea comun SESAR (2) — Bruxelles JO L 64, 2.3.2007, p. 1
JO L 352, 31.12.2008, p. 12
În pregtire
Agenia pentru Cooperarea Autoritilor de — Ljubljana JO L 211, 14.8.2009, p. 1

Reglementare din Domeniul Energiei
Biroul European de Sprijin pentru Azil — Valletta JO L 132, 29.5.2010, p. 11
Note privind alte organizaii

(1) Întreprinderea comun pentru punerea în aplicare a iniiativei tehnologice comune privind medicamentele
inovatoare.
(2) Întreprinderea comun pentru realizarea sistemului european de nou generaie pentru gestionarea traficului
aerian.
146
9. Alte convenții
9.6. Direcii generale i servicii ale Comisiei:

denumiri oficiale
Coduri literale (numai pentru uz intern)

i coduri numerice
(numai pentru uz informatic)
Cod literal Cod

Denumirea complet Abrevierea
Denumirea scurt (uz numeric
i ordinea de prezentare curent
intern) (1) invizibil (2)
Secretariatul General SG SG 31
Serviciul Juridic SJ SJ 32
Direcia General Comunicare DG Comunicare COMM 61
Biroul Consilierilor de Politic European BEPA 48
Direcia General Afaceri DG Afaceri Economice i ECFIN 02
Economice i Financiare (3) Financiare
Direcia General Întreprinderi i DG Întreprinderi i Industrie ENTR 62
Industrie
Direcia General Concuren DG Concuren COMP 04
Direcia General Ocuparea Forei DG Ocuparea Forei de Munc, EMPL 05
de Munc, Afaceri Sociale i Afaceri Sociale i Incluziune
Incluziune
Direcia General Agricultur i DG Agricultur i Dezvoltare AGRI 06
Dezvoltare Rural Rural
Direcia General Energie DG Energie ENER 27
Direcia General Mobilitate i DG Mobilitate i Transporturi MOVE 7
Transporturi
Direcia General Combaterea DG Combaterea Schimbrilor CLIMA 87
Schimbrilor Climatice Climatice
Direcia General Mediu DG Mediu ENV 11
Direcia General Cercetare i DG Cercetare i Inovare RTD 12
Inovare
Centrul Comun de Cercetare JRC (4) JRC 53
Direcia General Societatea DG Societatea Informaional i INFSO 13
Informaional i Media Media
Direcia General Afaceri Maritime DG Afaceri Maritime i Pescuit MARE 14
i Pescuit
Direcia General Piaa Intern i DG Piaa Intern i Servicii MARKT 15
Servicii
Direcia General Politica Regional DG Politica Regional REGIO 16
Direcia General Impozitare i DG Impozitare i Uniune TAXUD 21
Uniune Vamal Vamal
Direcia General Educaie i DG Educaie i Cultur EAC 63
Cultur
Direcia General Sntate i DG Sntate i Consumatori SANCO 64
Consumatori
Direcia General Afaceri Interne DG Afaceri Interne HOME 65
Direcia General Justiie DG Justiie JUST 76
Serviciul Instrumente de Politic Extern FPI 59 (5)
Direcia General Comer DG Comer TRADE 67
Direcia General Extindere DG Extindere ELARG 69
Direcia General Dezvoltare i DG Dezvoltare i Cooperare – DEVCO 55
Cooperare – EuropeAid EuropeAid
Direcia General Ajutor Umanitar DG Ajutor Umanitar i ECHO ECHO 51
i Protecie Civil (ECHO) Protecie Civil (ECHO)
147
9. Alte convenții
Eurostat Eurostat ESTAT 34

Direcia General Resurse Umane i DG Resurse Umane i HR 09
Securitate Securitate
Direcia General Informatic DG Informatic DIGIT 50
Direcia General Buget DG Buget BUDG 19
Serviciul de Audit Intern IAS 25
Oficiul European de Lupt Antifraud OLAF OLAF 57
Direcia General Interpretare DG Interpretare SCIC 38
Direcia General Traduceri DG Traduceri DGT DGT 47
Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Oficiul pentru Publicaii OP OP 43
Europene
Oficiul pentru Infrastructur i Oficiul pentru Infrastructur i OIB 39
Logistic la Bruxelles Logistic – Bruxelles
Oficiul pentru Administrarea i Oficiul pentru Administrarea i PMO 40
Plata Drepturilor Individuale Plata Drepturilor Individuale
Oficiul pentru Infrastructur i Oficiul pentru Infrastructur i OIL 41
Logistic la Luxemburg Logistic – Luxemburg
Oficiul pentru Selecia Personalului Oficiul European pentru EPSO EPSO 42
Comunitilor Europene Selecia Personalului (6)
Agenia Executiv pentru Competitivitate i Inovare EACI EACI 81
Agenia Executiv pentru Educaie, Audiovizual i Cultur EACEA EACEA 82
Agenia Executiv pentru Sntate i Consumatori EAHC EAHC 83
Agenia Executiv pentru Reeaua Transeuropean de Transport TEN-T EA TENEA 84
Agenia Executiv a Consiliului European pentru Cercetare ERCEA ERCEA 85
Agenia Executiv pentru Cercetare REA REA 86
( 1) Cod exclusiv de uz intern. În toate documentele destinate publicrii (pe hârtie sau pe suport electronic) se
utilizeaz denumirile sau abrevierile curente.
(2) În anumite sisteme informatice, codul 60 este utilizat pentru cabinete.
(3) De reinut: portofoliul comisarului responsabil se intituleaz „Afaceri economice i monetare”.
(4) A nu se mai utiliza CCC (JRC = abreviere unic pentru toate versiunile lingvistice).
(5) În anumite sisteme informatice, codul 66 este utilizat pentru FPI.
(6) Denumirea uzual. Denumirea complet este rezervat textelor fondatoare ale Oficiului menionat.
148
Partea a patra
Reguli i convenii specifice

limbii române
10. Prezentarea formal a textului
10.1. Punctuaia
Regulile de punctuaie ale limbii române nu sunt aceleai cu cele ale altor limbi. De aceea,
traducerea în limba român se va face cu respectarea regulilor de punctuaie specifice limbii
române, evitându-se calchierea punctuaiei din textul-surs.
Ghidul nu este exhaustiv: sunt prezentate doar semne i reguli sau convenii utile în tratarea
textelor oficiale (de exemplu, nu este tratat în ghid semnul exclamrii sau semnul întrebrii).
În tratarea textelor oficiale, nu numai la nivelul punctuaiei, ci i la nivelul ortografiei, al

morfologiei i al sintaxei, se va prefera norma.
10.1.1. Punctul (semn de punctuaie i ortografic)

10.1.1.1. Punctul încheie o propoziie sau o fraz.
În cazul citatelor, se pune punct în interiorul ghilimelelor dac avem de-a face cu o fraz
complet precedat de dou puncte; se pune punct în exteriorul ghilimelelor dac fraza citat nu
este precedat de dou puncte sau dac în interiorul ghilimelelor nu se afl o fraz complet (a
se vedea, de asemenea, punctul 3.3).
Prima tez se înlocuiete cu urmtorul text: „În ceea ce privete plile suplimentare care urmeaz s
fie efectuate pentru anumite tipuri de agricultur, statele membre aplic dispoziiile prezentului titlu.”
Potrivit articolului 6 din convenie, „Statele membre autorizeaz Europol s comunice în mod liber i
fr a fi nevoit s solicite o permisiune special, în cadrul exercitrii tuturor funciilor sale oficiale, i
protejeaz acest drept conferit Europol”.
Elveia îi rezerv dreptul de a declara la data ratificrii c nu va aplica urmtorul pasaj din articolul
34 alineatul (2): „dac pârâtul nu a introdus o aciune împotriva hotrârii atunci când a avut
posibilitatea s o fac”.
Notele de subsol se încheie cu punct.

JO C 71, 22.3.2005, p. 26.
Avizul Parlamentului European din 28 septembrie 2005.
Punctul poate fi omis atunci când la sfâritul unei propoziii se afl o adres de internet sau de
e-mail.
Aceste formulare, cât i ghidul pentru completarea cererii se gsesc pe site-ul Comisiei la adresa:
http://ec.europa.eu/environment/life/funding/lifeplus.htm
10.1.1.2. Ca semn ortografic, punctul se folosete în abrevieri: nr., id., etc., nr. crt., î. H., d. H.,
a. Chr., p. Chr., cf. O propoziie care are ca ultim cuvânt etc. nu are decât un punct.
NB: Cf. este abrevierea cuvântului latinesc confer, care înseamn compar, a se vedea. Nu este corect utilizarea
acestei abrevieri cu sensul conform, urmat de cazul dativ.
Nu sunt urmate de punct:

— abrevierile care pstreaz ultima liter a cuvântului abreviat:
dl, dna, cca (excepie: dr.)
— abrevierile denumirilor unitilor de msur i ale elementelor chimice:

g, km, Gcal, Cl, Mg
151
10. Prezentarea formală a textului
— abrevierile numelor punctelor cardinale:

N, S, E, V
Siglele i acronimele se scriu fr puncte:

CEE, UE, ONU, UNESCO
10.1.1.3. Punctul se folosete pentru exprimarea cu ajutorul cifrelor a datei, precum i a orei:
28.9.2007
ora 12.00 (ora Bruxelles-ului)
ora 9.00
10.1.2. Virgula
În propoziie
10.1.2.1. Nu se despart niciodat prin virgul subiectul i predicatul.
De asemenea, nu se despart de regent prin virgul:

— numele predicativ;
— celelalte determinri obligatorii: complementul direct, complementul indirect, unele
circumstaniale;
— complementul de agent, întrucât provine din subiect. În general, nu se despart de regent
prin virgul constituenii enunului provenii, prin reorganizare, din poziii sintactice
obligatorii (care nu se izoleaz prin punctuaie), cum este cazul complementului de agent.
Separarea acestor constitueni prin virgul are caracter emfatic.
Agenia elaboreaz un plan de participare comunitar, pe care îl transmite statelor membre.
Organizaiile care permit utilizarea identitii lor în promovarea produselor de credit, precum
crile de credit, i care, de asemenea, pot s recomande aceste produse membrilor lor nu ar
trebui considerate intermediari de credit în sensul prezentei directive.
Îns faptul c, ulterior, societatea a modificat acest plan de mai multe ori i c, din 2006,
aceasta se afl în lichidare a fcut ca aceast cerere s fie lipsit de obiect.
10.1.2.2. Se izoleaz prin virgul:

— construciile gerunziale i participiale, cu diverse valori circumstaniale, aezate la
începutul frazei:
Luând în considerare necesitatea de a încuraja concurena, statele membre ar trebui s aib
posibilitatea de a interzice sau limita dreptul comercianilor de a solicita comisioane din partea
consumatorilor.
— circumstanialele intercalate între subiect i predicat (de regul, când subiectul preced
predicatul):
Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie care s determine aspectele din
dreptul familiei care au implicaii transfrontaliere, care ar putea face obiectul unor acte
adoptate prin procedura legislativ ordinar.
— circumstanialele aezate înainte de locul pe care îl ocup în ordinea normal a

circumstanialelor (topic inversat). Aceast schimbare de topic are rolul de a atrage
atenia în mod deosebit asupra acestor circumstaniale:
Pân la 27 octombrie 2012, statele membre adopt i public dispoziiile necesare pentru a se
conforma prezentei directive.
Pentru a reflecta mai bine costurile polurii atmosferice i fonice generate de trafic, taxa
bazat pe costurile externe ar trebui s varieze în funcie de tipul drumului, tipul de vehicul i
de perioadele de timp vizate.
152
10.1.2.3. Se pot izola prin virgul diferite tipuri de circumstaniale (de timp, de mod, de loc
etc.), în funcie de gradul legturii cu regentul i de topic.
10.1.2.4. Se pune virgul între pri de propoziie coordonate, atunci când nu sunt legate prin i
copulativ ori prin sau.
Comandantul navei permite accesul observatorului la documentele aflate la bordul navei: jurnalul de
pescuit, registrul de producie, planul de capacitate i planul de arimare.
Se iau msuri pentru modificarea, suplimentarea, corectarea sau tergerea datelor respective.
10.1.2.5. În cazul folosirii conjunciilor coordonatoare perechi (i… i, sau… sau, fie… fie,
nici… nici), este obligatorie folosirea virgulei între termenii coordonai.
Cu toate acestea, legislaia comunitar nu stabilete proceduri sau condiii pentru anularea numerelor
de identificare TVA, de exemplu în cazul în care operatorii sunt implicai i în activiti economice
legale, i în operaiuni frauduloase.
Dac partea împotriva creia se solicit executarea îi are domiciliul pe teritoriul unui stat obligat prin
prezenta convenie, altul decât cel în care s-a pronunat hotrârea de încuviinare a executrii,
termenul pentru introducerea aciunii este de dou luni i începe s curg de la data comunicrii
efectuate fie direct persoanei respective, fie la domiciliul acesteia.
Nici statele membre, nici Comisia nu pot întreprinde aciuni eficace de prevenire a fraudei
intracomunitare în materie de TVA atât timp cât nu dispun de estimri fiabile privind cazurile de
fraud existente, inclusiv de informaii referitoare la sectoarele economice cele mai afectate.
Se consider c structurile de tipul A i B i C i A sau B sau C nu conin conjuncii

coordonatoare perechi, în consecin virgula nu se folosete între termenii unei enumerri de
acest tip:
Fiecare cerere acoper doar o relaie între un nutrient sau alt substan sau produs alimentar sau
categorie de produs alimentar i un singur efect menionat.
În cazul în care bunurile sau serviciile care fac obiectul unui contract de credit legat nu sunt furnizate
sau sunt furnizate numai în parte sau nu sunt conforme cu contractul de furnizare, consumatorul
are dreptul de a se îndrepta împotriva creditorului.
NB: Perechea nici… i nici nu se desparte prin virgul.

Europol nu se supune, pe plan financiar, nici unui control i nici unei obligaii de notificare în
ceea ce privete operaiile sale financiare.
Virgula nu se folosete în cazul în care aceeai conjuncie introduce în propoziie sau în fraz
structuri sintactice necoordonate între ele (de fapt, nu avem de-a face cu conjuncii
coordonatoare perechi):
Instana suspend aciunea pân când se constat c pârâtul a primit actul de sesizare a instanei sau
un act echivalent sau c au fost întreprinse toate demersurile necesare în acest sens.
În aceast situaie se recomand alternarea conjunciei disjunctive:

[…] viza sau permisul de edere eliberat de Bosnia i Heregovina a fost obinut cu ajutorul unor
documente false sau falsificate ori prin fals în declaraii;
10.1.2.6. Locuiunile conjuncionale coordonatoare copulative precum i, cât i (precedat de

corelativul atât) i dar i sunt întotdeauna precedate de virgul (1). În schimb, structurile pe
care le introduc nu sunt urmate de virgul dac reprezint sau fac parte din alte structuri
sintactice care, în conformitate cu regulile generale de punctuaie, nu trebuie s fie urmate de
virgul:
Normele financiare, precum i normele privind achiziiile publice sunt prevzute în anex.
(În acest exemplu construcia A, precum i B are funcie de subiect i nu este urmat de virgul.)
Comandantul forei UE are dreptul de a se ocupa de repatrierea oricrui membru decedat al
personalului EUFOR, precum i a bunurilor personale ale acestuia i de a adopta msuri
corespunztoare în acest sens. (În acest exemplu sunt coordonate copulativ atributele de a se ocupa i
de a adopta. Construcia A, precum i B face parte dintre determinanii în lan ai primului atribut,
care nu poate fi desprit prin virgul de cel de al doilea atribut; prin urmare, construcia A, precum
i B nu este urmat de virgul.)
153
Cea de a asea conferin de examinare a solicitat statelor parte s continue sprijinirea capacitilor
naionale i regionale de supraveghere, depistare, diagnosticare i combatere a bolilor infecioase,
precum i a altor posibile ameninri biologice i a îndemnat statele parte s continue s sprijine,
în mod direct, precum i prin intermediul organizaiilor internaionale, activitile de dezvoltare
a capacitilor în statele parte care au nevoie de asisten în domeniile supravegherii, depistrii,
diagnosticrii i combaterii bolilor infecioase i cercetrii aferente. (În acest exemplu, în prima
situaie construcia A, precum i B face parte dintre determinanii în lan ai unui predicat coordonat
copulativ cu un alt predicat; prin urmare, nu este urmat de virgul. În a doua situaie construcia A,
precum i B are funcie sintactic circumstanial, este precedat de virgul i trebuie s fie urmat
de virgul.)
Pentru a aborda în mod global deficienele grave înregistrate în punerea în aplicare de ctre Polonia
a politicii comune în domeniul pescuitului, precum i pentru a evita repetarea situaiei de depire
a cotei pentru cod din 2007, Polonia s-a angajat s adopte i s pun în aplicare planuri naionale de
aciune, incluzând msuri imediate de îmbuntire a sistemelor de control.
[Construcia A, precum i B este urmat de virgul pentru c reprezint sintactic o circumstanial
(de scop) deplasat spre stânga (cu topica inversat).]
În cazul în care o convenie la care sunt parte atât statul de origine, cât i statul solicitat stipuleaz
condiii de recunoatere sau executare a hotrârilor, se aplic respectivele condiii.
(Construcia atât A, cât i B nu este urmat de virgul pentru c ocup poziia subiectului i nu poate
fi izolat prin virgul de predicat.)
Unele nave utilizeaz atât o saul cu cârlige de pescuit, cât i o parâm de sprijin, astfel cum este
prezentat în schi.
10.1.2.7. Este obligatorie folosirea virgulei în faa conjunciilor adversative dar, iar, ci, îns:
(a) în materie de competen, în cazul în care pârâtul este domiciliat pe teritoriul unui stat în care se
aplic prezenta convenie, dar nu i un alt act prevzut la alineatul (1) din prezentul articol;
NB: Conjuncia copulativ i urmat de adverbul de negaie nu are sens adversativ (se suprapune semantic cu
conjuncia iar). În acest caz, este precedat de virgul:
Vor fi interpelate autoritile responsabile de funcionarea sistemului de aplicare a legii penale, i
nu autoritile însrcinate cu asigurarea perceperii impozitelor.
10.1.2.8. Adverbele respectiv i inclusiv i locuiunea adverbial în special, când introduc

structuri lmuritoare, precum i locuiunea adverbial i anume sunt precedate de virgul. De
asemenea, sunt urmate de virgul structurile sintactice pe care acestea le introduc.
Statele membre, respectiv autoritile naionale competente, asigur un nivel adecvat de protecie
a datelor.
Organismul notificat este informat cu privire la modificri i consult autoritatea medical competent
în materie, i anume aceea implicat în consultarea iniial, pentru a confirma meninerea gradului
iniial de calitate i siguran al substanei auxiliare.
Dac adverbul respectiv i locuiunea adverbial în special sunt precedate de conjuncia i, se
pune virgul i înainte, i dup adverb/locuiunea adverbial (a se vedea i punctul 10.6.4):
În cazul unor vtmri corporale sau daune aduse bunurilor, ara în care se produce prejudiciul trebuie
s fie ara în care s-au produs vtmarea i, respectiv, daunele aduse bunurilor.
Când nu introduc în propoziie structuri lmuritoare, adverbul inclusiv i locuiunea adverbial

în special nu sunt precedate de virgul:
Comisia se refer în special la punctul I paragrafele al treilea i al patrulea din considerentele
acestui cod.
Acest fapt cuprinde i situaiile în care o întreprindere vinde o afacere unui cumprtor, iar apoi
cumprtorul preia inclusiv afacerea vândut.
Dispoziiile Regulamentului (CE, Euratom) nr. 58/97 continu s se aplice în ceea ce privete
culegerea, elaborarea i transmiterea de date pentru anii de referin pân în 2007 inclusiv.
10.1.2.9. Conjunciile îns i deci i adverbul totui, aezate în interiorul unei propoziii, nu se
izoleaz prin virgul.
Într-adevr, unele msuri de politic general pot fi de natur s produc urmri semnificative asupra
condiiilor de concuren în industriile crbunelui i oelului în sensul articolului 67 alineatul (1) CO,
fr s constituie îns un ajutor de stat.
154
Msura constituie deci un avantaj selectiv care poate duce la denaturarea concurenei în sensul
articolului 87 alineatul (1) din tratat.
Aceast consecin a fost considerat totui acceptabil deoarece, în astfel de situaii, autoritile
fiscale puteau renuna, pentru motive de echitate, la rambursarea creanelor fiscale chiar i în lipsa
unei reglementri legislative exprese.
10.1.2.10. Conjuncia aadar i locuiunea conjuncional prin urmare, aezate în interiorul

propoziiei, se pun între virgule.
întrucât, prin urmare, trebuie ca armonizarea legislaiei în acest domeniu s fie promovat în paralel
cu meninerea progreselor deja realizate conform articolului 117 din tratat;
10.1.2.11. Nu se pune virgul înainte de etc. i .a.m.d.
10.1.2.12. Virgula poate fi utilizat în construciile eliptice, pentru a marca lipsa predicatului
sau a verbului copulativ (cu aceast funcie se poate utiliza i linia de pauz; a se vedea
punctul 10.1.8):
Funcia de suport tehnic a SIS II central ar trebui situat la Strasbourg (Frana), iar cea de rezerv,
la St. Johann im Pongau (Austria).
În fraz
Coordonarea
10.1.2.13. Propoziiile coordonate legate prin i ori prin sau nu se despart prin virgul.
S-a menionat c aceste importuri au fost efectuate la preuri care au fcut obiectul unui dumping i
care au subcotat semnificativ preurile industriei comunitare.
Fiecare stat membru înfiineaz sau desemneaz o unitate naional pentru îndeplinirea sarcinilor
enumerate la prezentul articol.
NB: Nu se recomand coordonarea prin conjuncia i a unui participiu i a unei propoziii atributive care au acelai
determinat. Astfel, ar trebui evitate formulri de tipul:
Actele ale cror titluri sunt tiprite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curent adoptate
în cadrul politicii agricole i care au o perioad de valabilitate limitat.
Unul dintre obiective este instituirea unei autoriti de supraveghere independente învestite cu
competene suficiente i care s dispun de resursele financiare i umane adecvate.
Se recomand coordonarea prin conjuncia i fie a dou participii, fie a dou propoziii atributive.
„Msurile de conservare i gestionare” se refer la msurile de conservare a uneia sau a mai
multor specii aparinând resurselor marine vii, adoptate i aplicate în conformitate cu regulile
aplicabile ale dreptului internaional comunitar.
Mai mult, radiodifuziunile publice din rile de Jos se afl în concuren direct cu
radiodifuziunile comerciale care opereaz pe piaa internaional de radiodifuziune i care au o
structur internaional a acionariatului.
Prezenta decizie conine dispoziii care se bazeaz pe principalele dispoziii ale Tratatului de la
Prüm i care sunt menite s îmbunteasc schimbul de informaii.
Un participiu i o propoziie atributiv pot fi coordonate prin virgul, iar nu prin conjuncia i:
Actele ale cror titluri sunt tiprite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curent adoptate
în cadrul politicii agricole, care au o perioad de valabilitate limitat.
10.1.2.14. Propoziiile coordonate adversativ se despart prin virgul.

Capturile din aceeai specie pot fi arimate în mai multe pri ale calei, dar locul în care sunt arimate
este clar reprezentat în planul de arimare prevzut la articolul 19.
Atunci când un asigurtor nu îi are domiciliul pe teritoriul unui stat care are obligaii în temeiul
prezentei convenii, dar deine o sucursal pe teritoriul unuia dintre statele care au obligaii în temeiul
prezentei convenii, acesta este considerat ca având domiciliul pe teritoriul statului care are obligaii în
temeiul prezentei convenii.
155
Subordonarea
10.1.2.15. Propoziiile subiective i predicative nu se despart prin virgul de regent.

Este necesar ca statele membre s stabileasc sanciunile aplicabile pentru înclcarea prezentei
directive i s asigure punerea în aplicare a acestora.
10.1.2.16. Propoziia completiv de agent, ca i complementul de agent, nu se izoleaz prin

virgul de regent.
10.1.2.17. În funcie de gradul legturii cu termenul determinat, marcat în pronunare prin

pauz i intonaie, iar în scris prin punctuaie, propoziiile atributive se clasific în propoziii
atributive explicative (izolate) i propoziii atributive determinative (neizolate).
Propoziia atributiv explicativ (izolat) se desparte prin virgul de cuvântul pe care îl

determin.
Potenialul transfrontalier al vânzrilor la distan, care ar trebui s fie unul dintre principalele
rezultate concrete ale pieei interne, nu este utilizat pe deplin.
Prile au convenit c echilibrul prezentului acord, care constituie un pachet de concesii reciproce,
depinde de punerea în aplicare complet i corect a tuturor termenilor acordurilor.
Propoziia atributiv determinativ (neizolat) nu se desparte prin virgul de cuvântul pe care îl

determin.
Obiectivul este promovarea unei arhitecturi care s includ o reea naional de baz.
NB: În limba român contemporan exist tendina greit de a folosi, pentru a introduce o atributiv, forma de
nominativ a pronumelui relativ care în locul formei de acuzativ (cu rol de complement de obiect, cerut de
predicatul regentei) pe care.
Comerciantul ramburseaz toate sumele pe care le-a primit drept plat din partea
consumatorului.
10.1.2.18. Completiva direct sau indirect aezat dup regent nu se desparte prin virgul de
aceasta.
Ancheta a artat c pentru achiziionarea Laporte costurile au fost preluate de holding.
10.1.2.19. Circumstaniala de loc, de timp sau de mod se desparte prin virgul când este aezat
înaintea regentei i când nu se insist în mod deosebit asupra ei.
Pe msur ce se vor încheia acorduri europene cu noi state, statele în cauz vor fi incluse în aceast
strategie.
10.1.2.20. Cauzala se desparte de regenta ei prin virgul, indiferent de locul pe care îl are în
fraz.
Cu toate acestea, veniturile generate de o tax pe baza costurilor externe nu ar trebui luate în
considerare la calcularea deficitului de finanare, deoarece aceste venituri ar trebui utilizate pentru
proiecte care vizeaz reducerea polurii rutiere la surs, îmbuntirea performanelor energetice i
reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale vehiculelor.
Deoarece, în cazul vânzrilor la distan, consumatorul nu are posibilitatea de a vedea bunurile înainte
de încheierea contractului, acesta ar trebui s aib dreptul de a se retrage.
Dac, prin formularea cauzalei, autorul ine s arate c ea exprim singura cauz (sau cauzele
principale) care justific aciunea din regent, cauzala nu se mai desparte prin virgul,
indiferent de locul ei fa de regent.
Decizia a fost anulat întrucât procedura de adoptare nu a fost respectat.
De asemenea, Germania a fcut trimitere la cauza HAMSA, în cadrul creia autoritile spaniole au
susinut c o msur nu este selectiv deoarece este valabil pentru toate întreprinderile în dificultate.
156
10.1.2.21. Condiionala se poate despri de regenta ei prin virgul, în funcie de gradul

legturii cu regenta.
Clienii cu sediul în Austria sunt inclui în acest segment dac au o cifr de afaceri anual de
minimum 4 milioane EUR.
Prile invit la acest dialog prile interesate private i alte pri relevante, în cazul în care consider
c acest lucru este pertinent i necesar.
CE i statele Cariforum semnatare pot s aplice în legislaia lor o protecie mai vast decât cea
prevzut în prezenta seciune, cu condiia ca aceast protecie s nu încalce dispoziiile prezentei
seciuni.
Dac un coninut digital este livrat pe un suport material, acesta ar trebui considerat drept un bun, în
sensul prezentei directive.
10.1.2.22. Propoziia final (circumstanial de scop) se desparte de obicei prin virgul de

regent, atunci când se afl înaintea acesteia. În postpunere fa de regent, propoziia final
poate s fie izolat prin virgul, dar nu se desparte prin virgul atunci când se insist asupra
informaiei coninute de ea.
Consumatorul returneaz bunurile sau le înmâneaz comerciantului sau unei persoane autorizate de
comerciant s recepioneze bunurile, fr întârziere nejustificat.
Comisia a luat msuri ca, în circumstane excepionale, s sprijine financiar statele afectate.
10.1.2.23. Subordonatele consecutive se despart prin virgul de regent.

Statele membre pot menine sau introduce în legislaia lor naional cerine lingvistice cu privire la
informaiile contractuale, astfel încât s garanteze c aceste informaii sunt înelese cu uurin de ctre
consumator.
Singurele propoziii consecutive care nu se despart prin virgul de regent sunt cele construite
cu conjunctivul i care au corelativul prea în regent i cele introduse prin de i aezate imediat
dup predicatul regentei:
Era prea detept s nu îneleag.
A strigat de s-au speriat.
10.1.2.24. Subordonata concesiv se desparte întotdeauna prin virgul, indiferent de topic.

Dei în astfel de cazuri solicitarea de ctre consumatori a unor informaii suplimentare este limitat,
informaiile referitoare la alergenii poteniali sunt considerate extrem de importante.
10.1.3. Punctul i virgula

Punctul i virgula se folosete pentru a separa dou uniti relativ independente într-o fraz.
Aceast dispoziie nu aduce atingere aplicrii articolului 10; schimburile de date personale au loc
exclusiv în conformitate cu dispoziiile titlurilor II-IV din prezenta convenie.
Acest semn de punctuaie se folosete, de asemenea, pentru a separa elementele unei enumerri
precedate de o tez introductiv urmat de dou puncte i introduse prin em dash (—) (a se
10.1.4. Dou puncte

Preced o enumerare care cuprinde mai multe elemente, introduse sau nu prin cifre, litere sau
liniue.
La sfâritul exerciiului, prefinanrile în curs sunt evaluate la sumele iniiale pltite minus: sumele
rambursate, cheltuielile eligibile închise, cheltuielile eligibile estimate neînchise înc la sfâritul
exerciiului i reducerile de valoare.
(1) Gramatica limbii române, volumul I, p. 634: dar i nu este locuiune conjuncional, ci îmbinare liber
(conjuncia dar + i cu valoare adverbial).
157
Acest semn de punctuaie poate introduce un citat. Fraza de sine stttoare introdus prin dou
puncte va avea întotdeauna un semn de punctuaie în interiorul ghilimelelor (a se vedea
punctele 3.3 i 10.2.1).
Atunci când nu este un citat i nici nu constituie alineat nou, textul care este introdus prin dou
puncte începe cu liter mic:
Momentan, acest lucru nu este valabil i pentru televiziunea terestr digital: msura în discuie este
limitat la zonele urbane cu o mare densitate a populaiei, în care cablul în band larg este, de regul,
disponibil.
Decizie: niciun punct.
10.1.5. Parantezele rotunde

Se folosesc pentru a intercala o precizare într-o propoziie.
O propoziie independent sau o fraz complet între paranteze are punctul în interiorul
parantezelor. Dac o propoziie sau o fraz este urmat de o alt propoziie aflat între
paranteze, punctul se pune înaintea parantezei de deschidere, pentru prima propoziie, respectiv
în interiorul parantezelor, pentru cea de a doua propoziie (1):
Candidaii trebuie s aib o cunoatere aprofundat a uneia dintre limbile oficiale ale Uniunii
Europene i o cunoatere satisfctoare a unei alte limbi oficiale. (Se atrage atenia candidailor asupra
faptului c procedurile de selecie se vor desfura doar în limba englez, francez sau german. Cum
acest lucru ar putea avantaja vorbitorii nativi, acetia din urm vor fi testai, de asemenea, i în una sau
mai multe limbi strine.)
Directivele au caracter obligatoriu pentru statele membre, care trebuie s ia msurile necesare de
punere în aplicare. (Atunci când statele membre nu iau msurile necesare de punere în aplicare,
cetenii îi pot impune drepturile invocând în mod direct directiva în cauz.)
Dac în interiorul parantezelor care încheie o fraz nu se afl o propoziie independent sau
o fraz complet, punctul se pune dup paranteza de închidere (1):
Se selecteaz un anumit numr de eantioane (a se vedea punctul 2.2).
10.1.6. Parantezele drepte

Se utilizeaz pentru a insera un text care conine deja o intercalare între paranteze rotunde:
Actul vizat a fost modificat [a se vedea Regulamentul (CEE) nr. 3600/85].
Încadreaz o intervenie în interiorul unui text citat:

În acest context, trebuie amintit c în nomenclatorul micrilor de capital al Directivei 88/361/CE
figureaz „transferuri[le] în derularea contractelor de asigurare” i în special „prime[le] i pli[le]
legate de asigurarea de via”.
„Curtea [European a Drepturilor Omului] poate fi sesizat printr-o cerere de ctre orice persoan
fizic, orice organizaie neguvernamental sau de orice grup de particulari care se pretinde victim
a unei înclcri de ctre una dintre înaltele pri contractante a drepturilor recunoscute în convenie
sau în protocoalele sale.”
„În plus, conform mrturiei domnului [Osman] Ocalan, anexat cererii, odat cu pronunarea
dizolvrii, congresul PKK ar fi adoptat i declaraia conform creia «toate activitile desfurate în
numele PKK [vor fi pe viitor] considerate nelegitime».”
Punctele de suspensie încadrate de paranteze drepte marcheaz lipsa unui cuvânt sau a unui
fragment dintr-un text citat:
„Fr a aduce atingere Directivei 78/319/CEE […] pot fi exceptate de la îndeplinirea cerinelor de
autorizare prevzute la articolul 9 sau articolul 10:
[…]
(b) unitile sau întreprinderile care realizeaz recuperarea deeurilor.”
(1) Îndreptar ortografic, ortoepic i de punctuaie, p. 55 i 85.
158
În actele UE din domeniul concurenei, simbolul […] înlocuiete texte care constituie secret
comercial:
Pentru recuperarea integral a creanelor, potenialul cumprtor ar fi trebuit s efectueze o investiie
total minim de circa […] (*) miliarde EUR.
(*) Secret comercial.
10.1.7. Ghilimelele
În limba român se folosete urmtorul tip de ghilimele: „…”.
Pentru citate incluse în cadrul unui alt citat se folosesc ghilimelele «…».
„(12) «Proiect de reglementare tehnic» înseamn textul unei specificaii tehnice sau al unei alte
cerine sau reguli cu privire la servicii, inclusiv normele administrative […].”
În cazul în care un citat este inclus într-un citat care, la rândul su, este inclus în alt citat,
ghilimelele se vor utiliza dup urmtoarea schem: „… «… „…” …» …”.
Se scriu între ghilimele termenii rezultai dintr-o convenie de scriere, intern actului, o singur
dat, atunci când se anun convenia:
În sensul prezentei directive i al actelor de reglementare enumerate în anexa IV, dac nu se specific
altfel în cuprinsul lor:
1. „act de reglementare” înseamn o directiv individual, un regulament individual sau un
regulament CEE-ONU anexat la Acordul revizuit din 1958;
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecia
împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea rilor care nu sunt membre ale
Comunitii Europene (denumit în continuare „regulamentul de baz”),
Atunci când se desemneaz i se identific un anumit act, se scrie cu majuscul primul cuvânt
dintre termenii care rezult în urma conveniei:
Întrucât, în temeiul Deciziei nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European i a Consiliului din
15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual
european (MEDIA 2007) (denumit în continuare „Decizia de instituire a programului MEDIA
2007”), Comunitatea a instituit un program de sprijin pentru sectorul audiovizual european,
Consumatorii ar trebui protejai împotriva practicilor neloiale sau îneltoare, în special în ceea ce
privete divulgarea informaiilor de ctre creditor, în conformitate cu Directiva 2005/29/CE
a Parlamentului European i a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale
întreprinderilor de pe piaa intern fa de consumatori („Directiva privind practicile comerciale
neloiale”).
NB: În texte de factur tehnic pot aprea tipuri speciale de ghilimele, denumite în mod convenional „ghilimele
simple” (‘…’) (1), respectiv „ghilimele duble” („…”). Utilizarea i semnificaia lor sunt, de regul, explicate în
text [a se vedea, de exemplu, Regulamentul (CE) nr. 1183/2007 al Consiliului din 18 septembrie 2007 de
modificare i actualizare a Regulamentului (CE) nr. 1334/2000 de instituire a unui regim comunitar pentru
exporturile de produse i tehnologii cu dubl utilizare]:
Definiiile termenilor între ‘ghilimele simple’ sunt furnizate într-o not tehnic referitoare la
articolul în cauz.
‘Component separat’: un ‘element de circuit’ în carcas separat, dispunând de propriile
conexiuni externe.
Definiiile termenilor între „ghilimele duble” sunt urmtoarele:

„Aeronav”: vehicul aerian cu aripi fixe, cu aripi cu geometrie variabil, cu aripi rotative
(elicopter), cu rotor pivotant sau cu aripi pivotante.
(1) Gramatica limbii române, volumul II, p. 947.
159
10.1.8. Linia de pauz

Este utilizat în cadrul titlurilor de capitole, de anexe etc. compuse din dou (sau mai multe)
pri:
Certificatul de origine al vehiculului – Declaraia productorului vehiculului de baz
Este utilizat în interiorul propoziiei sau al frazei pentru a delimita cuvintele sau construciile
incidente sau apoziiile explicative. Se prefer linia de pauz acolo unde construcia incident
are în interiorul ei una sau mai multe virgule. În cazul în care incidenta urmeaz unei
construcii sintactice care este în mod normal urmat de virgul, virgula se pune întotdeauna
dup construcia incident:
În timp ce doar câteva tipuri de nereguli detectate ca urmare a controalelor fizice pot fi constatate prin
controale ex post – ambele forme de verificare fiind indispensabile procesului global de control –,
aceste cifre sugereaz totui faptul c atât controalele fizice, cât i cele de substituie ar putea fi mai
bine orientate.
Linia de pauz poate fi utilizat în construciile eliptice, pentru a marca lipsa predicatului sau
a verbului copulativ (cu aceast funcie se poate utiliza i virgula; a se vedea punctul
10.1.2.12):
Cu privire la constatrile din reexaminrile intermediare privind cele dou societi, se consider
adecvat modificarea taxei antidumping aplicabile societii X la 35 %, iar societii Y – la 10 %.
Ca semn ortografic, linia de pauz este utilizat în scrierea unor cuvinte compuse complexe
care cuprind cel puin un cuvânt compus scris cu cratim: nord–nord-est, sud-est–nord-vest.
În aceast situaie nu este nici precedat, nici urmat de spaiu.
NB: În actele UE, elementele unei enumerri precedate de un paragraf introductiv încheiat cu dou puncte sunt
introduse prin em dash (—), o linie de lungime dubl fa de linia de pauz (a se vedea punctul 3.5.1):
Furnizorul de servicii de navigaie aerian gestioneaz activitile de verificare, în special:
— stabilete mediul adecvat de evaluare a funcionrii i a caracterului tehnic, care reflect
mediul de funcionare real;
— verific dac planul de testare descrie integrarea sistemelor prevzute la articolul 1
alineatul (2);
— redacteaz raportul care prezint rezultatele inspeciilor i ale testelor.
10.1.9. Punctele de suspensie

În citate, punctele de suspensie între paranteze drepte, […], marcheaz lipsa unui cuvânt sau
a unui fragment:
(1) La 16 septembrie 1988, statele membre ale Comunitilor Europene au semnat un acord
internaional cu Republica Islanda, Regatul Norvegiei i Confederaia Elveian […].
În actele UE din domeniul concurenei, punctele de suspensie între paranteze drepte înlocuiesc
un text care constituie secret comercial – convenie adoptat de toate limbile oficiale ale
Uniunii Europene (a se vedea punctul 10.1.6).
10.1.10. Cratima (semn de punctuaie i ortografic)

10.1.10.1. Cratima red în scris rostirea împreun a dou cuvinte alturate, marcând sau nu
dispariia unei vocale:
s-a, luat-o, i-a, într-un, dintr-o
În textele oficiale nu este recomandat elidarea vocalei î în construcii de tipul s îi, s îl, s îi
sau a vocalei în construcii de tipul s o etc. Singura form care se scrie cu cratim este
infinitivul:
a-i da seama
160
În mod similar, în textele oficiale se recomand utilizarea fr cratim a sintagmelor pe de

o parte, cel de al doilea, în unul, în una, iar nu pe de-o parte, cel de-al doilea, într-unul,
într-una.
10.1.10.2. Se folosete la scrierea unor derivate cu prefixe i la scrierea cuvintelor compuse ai

cror termeni îi pstreaz identitatea morfologic (a se vedea punctul 10.3.3).
10.1.10.3. Leag desinena sau articolul hotrât de cuvinte care reprezint împrumuturi sau
nume proprii din alte limbi, a cror silab final prezint diferene între scriere i pronunare:
acquis-ul, Bruxelles-ul, know-how-ul, service-ul, show-ul, site-ul
NB: Cuvântul „acquis” a fost preluat în limba român, ca atare se recomand grafia cu caractere drepte a acestui
cuvânt, iar nu cu caractere cursive (italice), aceasta din urm fiind specific termenilor strini.
Articolul sau desinena se ataeaz fr cratim la împrumuturile terminate în litere din
alfabetul limbii române pronunate ca în limba român:
cardul, leasingul, macroul (în context informatic), rectoul, serverul, summitul, trendul, versoul
10.1.10.4. Ca semn de punctuaie, poate fi utilizat, neprecedat i neurmat de spaiu, între

cuvinte care indic limitele în spaiu sau în timp i pentru a reda relaia dintre dou pri:
Pentru a obine un certificat i pentru ca acesta s rmân valabil, solicitanii trebuie s dein un
permis i trebuie s îndeplineasc cerinele minime prevzute la articolele 12-14.
Regulamentul (CE) nr. 13/2008 al Comisiei din 9 ianuarie 2008 de stabilire a coeficientului de
atribuire care urmeaz s fie aplicat cererilor de certificate de import depuse în perioada 2-4 ianuarie
2008 în cadrul contingentului tarifar deschis prin Regulamentul (CE) nr. 955/2005 pentru orezul
originar din Egipt
Procentajele de eliberare pentru cantitile solicitate i ratele de restituire aplicabile licenelor din
sistemul B solicitate în perioada 1 noiembrie-31 decembrie 2007 sunt urmtoarele:
Acordul între Guvernul Regatului Belgiei i Guvernul Emiratelor Arabe Unite în vederea instituirii de
servicii aeriene între i dincolo de teritoriile respective ale acestora, semnat la Abu Dhabi la
5 martie 1990, denumit în continuare „Acordul Emiratele Arabe Unite-Belgia” în anexa II
Analiza cost-beneficiu trebuie transmis Comisiei în termen de doi ani de la data crerii registrelor.
10.1.11. Bara oblic

Bara oblic se folosete:
— în structura numrului actelor normative:
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole i a
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 i ale Legii
nr. 169/1997
Regulamentul (CE) nr. 1275/2007 al Comisiei
Directiva 73/240/CEE a Consiliului
— în cauzele Curii de Justiie a Uniunii Europene, pentru a indica numrul cauzelor i

prile la procedur:
T-408/04
hotrârea din 15 iunie 2006, Comisia/Frana, C-255/04
hotrârea din 10 martie 1992, Shell/Comisia, T-11/89
— în formule distributive care cuprind uniti de msur abreviate (km/h) sau neabreviate
(kilometri/or) i în abrevierile c/val (contravaloare) i m/n (motonav);
— pentru a indica alternative sau mai multe opiuni:
fotografii i/sau desene ale unui vehicul reprezentativ
mijloace de identificare a tipului, dac sunt prezente pe vehicul/component/unitate tehnic
separat
161
— pentru a indica exerciiile financiare, anii de comercializare etc. care nu coincid cu anii
calendaristici:
anul 1991/1992 (exerciiu financiar, cuprinde 12 luni)
cf. anii 1991-1992 (ani calendaristici, o perioad de doi ani)
— în scrierea cu cifre a numeralelor fracionare:

2/5
10.1.12. Apostroful (semn ortografic)

Marcheaz, în indicarea anilor calendaristici, absena primei sau a primelor dou cifre:
’918, ’89, anii ’90, ante-’89
Apare în substantive proprii strine:

D’Annunzio, McDonald’s
10.2. Majuscule – minuscule

Folosirea majusculelor la iniiala cuvintelor se face dup reguli diferite în diversele limbi. În
limba român, ele se folosesc în mai puine situaii decât în limba englez, dar în mai multe
situaii decât în limba francez.
10.2.1. Scrierea cu majuscule

10.2.1.1. Se scriu cu iniial majuscul toate cuvintele (cu excepia cuvintelor ajuttoare) care
formeaz denumirile instituiilor naionale sau internaionale i ale organizaiilor:
Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA)
Acordul General pentru Tarife i Comer (GATT)
Agenia European de Siguran a Aviaiei
Asociaia European a Liberului Schimb (AELS)
Autoritatea European pentru Protecia Datelor
Centrul European pentru Dezvoltarea Formrii Profesionale
Comitetul Economic i Social European
Comitetul Regiunilor
Comisia European
Consiliul Uniunii Europene
Facultatea de Limbi i Literaturi Strine
Fondul Global de Mediu
Fondul Monetar Internaional
Ministerul Afacerilor Externe
Oficiul European de Poliie
Organizaia Aviaiei Civile Internaionale
Organizaia de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest
Organizaia Internaional a Muncii
Organizaia Internaional pentru Esenele de Lemn Tropical
162
Organizaia Mondial a Comerului

Organizaia Naiunilor Unite
Parlamentul European
Preedinia Consiliului Uniunii Europene
Sistemul European al Bncilor Centrale
De asemenea, în actele UE se scriu cu iniial majuscul toate cuvintele (cu excepia cuvintelor
ajuttoare) care formeaz denumirile direciilor generale ale Comisiei i denumirile
secretariatelor generale ale Parlamentului European, Consiliului i Comisiei, precum i ale
Comitetului Economic i Social European i Comitetului Regiunilor:
Direcia General Agricultur i Dezvoltare Rural
Secretariatul General al Consiliului
10.2.1.2. Se scriu cu iniial majuscul toate cuvintele (cu excepia cuvintelor ajuttoare) care
desemneaz entiti geografice i teritorial-administrative, inclusiv cuvintele provenite din
substantive comune sau din adjective, dar care fac parte din denumirea oficial:
Principatul Liechtenstein
Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord
România
Statul Israel
Statul Qatar
Confederaia Elveian
Guyana Francez
Marea Neagr
Oceanul Indian
Republica Francez
Republica Italian
America de Sud
Europa Central i de Est
Pacificul de Vest
10.2.1.3. Se scriu cu iniial majuscul toate cuvintele (cu excepia cuvintelor ajuttoare aflate
în interiorul denumirii) care formeaz denumirile evenimentelor i ale marilor epoci istorice,
ale srbtorilor laice sau religioase, naionale sau internaionale. Când se afl la începutul
denumirii, i cuvintele ajuttoare se scriu cu iniial majuscul:
Al Doilea Rzboi Mondial (cu genitiv/dativ celui de Al Doilea Rzboi Mondial)
Antichitatea
Evul Mediu
Primul Rzboi Mondial
Ziua Europei
Ziua Internaional a Muncii
Ziua Victoriei
9 Mai
10.2.1.4. Se scriu cu iniial majuscul toate cuvintele care formeaz locuiuni pronominale de
politee:
Altea Sa Regal
Excelena Voastr
163
10.2.1.5. Se scrie cu iniial majuscul primul cuvânt dintre cele care formeaz titlurile
documentelor de orice fel, ale publicaiilor periodice i ale operelor literare, tiinifice etc. Se
scriu, de asemenea, cu iniial majuscul numele proprii din componena titlurilor:
A asea directiv 77/388/CEE a Consiliului (cu genitiv/dativ celei de A asea directive 77/388/CEE
a Consiliului)
Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe i Pacific, pe de o parte, i
Comunitatea European i statele membre ale acesteia, pe de alt parte, semnat la Cotonou la
23 iunie 2000
Acordul între Comunitatea European i Confederaia Elveian privind comerul cu produse agricole
Acordul privind Spaiul Economic European (prescurtat Acordul privind SEE, iar nu Acordul SEE)
Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea European i Regatul Norvegiei privind
un program de cooperare pentru cretere economic i dezvoltare durabil în România
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
Codul vamal comunitar
Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale
Convenia Organizaiei Naiunilor Unite asupra dreptului mrii
Nomenclatura combinat
Nomenclatura tarifar i statistic
Poziia comun a Consiliului din 19 aprilie 2007
Programul naional de reform 2001-2010
Protocolul de modificare a Acordului de cooperare între Comunitatea Economic European i
Regatul Thailandei referitor la producia, comercializarea i schimburile comerciale cu manioc
Protocolul la Acordul de parteneriat i cooperare (APC) între Comunitile Europene i statele
membre ale acestora, pe de o parte, i Republica Moldova, pe de alt parte, privind aderarea
Republicii Bulgaria i a României la APC
Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului privind organizarea comun a pieelor în sectorul
zahrului
Sistemul armonizat
Statutul Sistemului European al Bncilor Centrale i al Bncii Centrale Europene
Strategia european în domeniul drogurilor
Tariful vamal comun
Se scrie, de asemenea, cu iniial majuscul primul cuvânt dintre cele care formeaz denumiri
de fonduri:
Fondul de coeziune
Fondul european agricol pentru dezvoltare rural
Fondul european de dezvoltare regional
Fondul social european
Instrumentul financiar de orientare piscicol
Fondul european de dezvoltare
Convenional, urmtoarea denumire se scrie dup cum urmeaz:

Actul Unic European
10.2.1.6. Se scrie cu iniial majuscul primul cuvânt dintre cele care formeaz denumirile
organelor/organismelor de conducere i ale compartimentelor din cadrul instituiilor:
Biroul permanent (al Camerei Deputailor)
Comisia pentru afaceri juridice (din Parlamentul European)
164
Comisia pentru buget, finane i bnci (din Camera Deputailor)

Comitetul Codului vamal
Comitetul executiv al BCE
Conferina preedinilor (din Parlamentul European)
Consiliul de administraie al Casei Naionale de Asigurri de Sntate
Consiliul de administraie al Centrului Comun de Cercetare
Consiliul guvernatorilor BCE
Corpul de audit intern (din Ministerul Afacerilor Externe)
Unitatea de politici publice (din Ministerul Economiei i Finanelor)
10.2.1.7. Se scrie cu iniial majuscul primul cuvânt dintre cele care formeaz numele
tiinifice latineti de specii animale i vegetale:
Chlamys islandica
Gossypium herbaceum L.
Mentha suaveolens Ehrh.
Odontaspis taurus
Salmonella spp.
Thunnus thynnus
10.2.2. Scrierea cu minuscule

10.2.2.1. Se scriu cu minuscule denumirile funciilor de stat, politice i militare:
ministrul afacerilor externe
preedintele Bncii Centrale Europene
preedintele Camerei Deputailor
preedintele Comisiei Europene
preedintele României
prim-ministru al Guvernului României
procurorul Curii Penale Internaionale
secretar de stat în Ministerul Economiei i Finanelor
subsecretar de stat în Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile
Convenional, urmtoarele funcii se scriu dup cum urmeaz:

Reprezentantul Special al Uniunii Europene (RSUE) (pentru Afganistan/în Kosovo/pe lâng Uniunea
African/în regiunea Marilor Lacuri Africane)
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate
10.2.2.2. Se scriu cu minuscule termenii generici folosii în locul denumirilor oficiale ale
instituiilor i ale organizaiilor naionale sau internaionale:
Avem onoarea de a v confirma acordul guvernului nostru cu privire la coninutul scrisorii
dumneavoastr.
având în vedere candidatura prezentat de guvernul german,
Rezoluia Consiliului i a reprezentanilor guvernelor statelor membre, reunii în cadrul Consiliului
din 16 mai 2007, privind punerea în aplicare a unor obiective comune pentru activitile de voluntariat
ale tinerilor
Protocolul privind rolul parlamentelor naionale în cadrul Uniunii Europene
165
10.2.2.3. Se scriu cu minuscule numele de popoare, numele punctelor cardinale, precum i

numele lunilor i ale zilelor sptmânii:
români
nord, sud, est, vest
ianuarie, februarie
duminic, luni, mari
10.2.3. Acronime
Acronimele se scriu cu toate literele majuscule atunci când sunt formate din iniialele
cuvintelor care compun denumirea sau sintagma abreviat:
UE, CEE, OSCE, BERD, PESC, JO
Acronimele nu deriv în mod necesar din denumirea dintr-o anumit limb. Pentru unele
denumiri, fiecare limb UE are propria sa abreviere, în timp ce pentru altele s-a impus
abrevierea din una dintre celelalte limbi (în special din limba englez sau francez).
EN European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD)
FR Fonds européen agricole pour le développement rural (Feader)
DE Europäischen Landwirtschaftsfonds für die Entwicklung des ländlichen Raums (ELER)
RO Fondul european agricol pentru dezvoltare rural (FEADR)
EN European Committee for Standardisation (CEN)

FR Comité européen de normalisation (CEN)
DE Europäisches Komitee für Normung (CEN)
RO Comitetul European pentru Standardizare (CEN)
Acronimele formate din segmentele iniiale ale cuvintelor care compun denumirea abreviat se
scriu doar cu prima liter mare.
Cedefop (Centre européen pour le développement de la formation professionnelle – Centrul European
pentru Dezvoltarea Formrii Profesionale)
Cenelec (Comité européen de normalisation electrotechnique – Comitetul European de Standardizare
în Electronic)
Coreper (Comité des représentants permanents – Comitetul reprezentanilor permaneni)
Europol (European Police Office – Oficiul European de Poliie)
NB: Exist excepii de la aceast regul, de exemplu:

CEPOL (Collège européen de police – Colegiul European de Poliie)
CORDIS (Community Research and Development Information Service – Serviciul comunitar de
informare privind cercetarea i dezvoltarea)
10.3. Scrierea derivatelor i a compuselor

10.3.1. În general, derivatele cu sufixe i cu prefixe, precum i compusele cu elemente de
compunere se scriu într-un cuvânt:
antiinfecios, antisubvenii, autoaprare, cvasitotalitate, extraalb, extraurban, interinstituional,
interregional, microîntreprinderi, neexhaustiv, nonprofit, nonstatal, paneuropean, parastatal,
postcontrol, posttransport, proeuropean, semialb, semidivergen, semiindependent, subcontractare,
subpoziie, supratax, transatlantic, transregional
166
Se scriu cu cratim derivatele cu prefixul ex-:

ex-ministru, ex-director
De asemenea, se scriu cu cratim construciile formate dintr-un prefix i un substantiv propriu

sau un acronim:
pro-America, pro-UE, anti-NATO
10.3.2. Se scriu într-un cuvânt:

— substantivele i adjectivele compuse alctuite din cuvinte întregi existente i independent
în limb, care prezint un grad avansat de unitate semantic i se comport în flexiune ca
un singur cuvânt:
binefacere, bunstare, atottiin, binevoitor, cuminte
— substantivele i adjectivele compuse în structura crora intr elemente de compunere fr

existen independent în limb, combinate cu cuvinte existente i independent:
aeronaval, agroindustrial, ecocondiionalitate, electrocasnic, electromagnetic, nanoobiecte,
nanotehnologie, neoliberal, sociocultural, sociodemografic, socioeconomic, vicecancelar,
vicepreedinte
10.3.3. Se scriu cu cratim substantivele i adjectivele compuse, alctuite din cuvinte întregi
existente i independent în limb, care îi pstreaz, de regul, identitatea morfologic:
bun-credin, proces-verbal, redactor-ef
prim-ministru, viceprim-ministru, prim-viceprim-ministru
floarea-soarelui
dup-amiaz
cretin-democrat, financiar-bancar, social-democrat
austro-ungar, româno-american
est-european, nord-american, sud-dunrean
aa-numit, aa-zis, nou-nscut, propriu-zis, sus-menionat
într-adevr
NB: Dintre componentele cuvintelor compuse prim-ministru, prim-viceprim-ministru, prim-pretor, prim-solist

primete articol i desinene specifice în cursul declinrii doar ultimul termen. Este corect prim-ministrul,
prim-minitrii, prim-ministrului, iar nu primul-ministru, primii-minitri, primului-ministru.
Nu se scriu cu cratim director adjunct, ministru adjunct, secretar general adjunct.
10.4. Numeralul
10.4.1. Numeralele se scriu cu litere sau cu cifre, conform textului original.
În general, numeralele de la unu la nou se scriu cu litere, iar numeralele mai mari de 10
inclusiv se scriu cu cifre:
o perioad de cinci ani
o perioad de 10 ani
Se scriu cu cifre:
— numeralele care însoesc uniti de msur, exprimate prin simboluri sau abrevieri, ori
denumiri de monede:
3 kg, 5 km, 8 euro, 9 EUR
250 g, 475 kW, 11 MHz
167
— numeralele utilizate pentru exprimarea datei, a temperaturii, a procentajelor, a numrului

de voturi:
7 °C, 8 %
247 de voturi pentru, 2 voturi contra i 3 abineri
— numeralele din documentele statistice.
10.4.2. Pentru numerotarea diverselor subdiviziuni ale actelor UE se respect originalul:

anexa 2 (Annex 2)
anexa I (Annex I)
articolul 1 (Article 1)
capitolul 5 (Chapter 5)
partea a doua din Tratatul CEE (Part Two of the EEC Treaty)
NB: „Article premier” din francez se traduce „articolul 1”.
10.4.3. În actele Uniunii, în toate limbile oficiale, miile se grupeaz prin lsarea unui spaiu fix
(nonbreaking space/espace insécable), nu prin punct sau prin virgul: 34 000 000. De
asemenea, în toate limbile oficiale zecimalele se despart de uniti prin virgul (chiar i în
limba englez, începând din anul 1983): 12,5.
10.4.4. Exprimarea sumelor de bani
În exprimarea sumelor, abrevierea monedei se scrie dup sum i se las un spaiu între sum
i abreviere:
2 750 EUR; 2 400 FRF
În actele UE, billion (EN) este denumirea standard pentru miliard.
Pentru milioane i miliarde se folosesc denumirile întregi:

10 milioane EUR
10 miliarde EUR
Sunt acceptate prescurtrile mil. i mld., care se folosesc numai în tabele, atunci când spaiul
o impune.
10.4.5. Exprimarea datei
În exprimarea datei în limba român, luna se scrie cu litere, fr abrevieri i cu iniial
minuscul:
Directiva 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizrii
timpului de lucru
întrucât Rezoluia Consiliului din 21 ianuarie 1974 privind programul de aciune social prevede
o directiv referitoare la armonizarea legislaiei statelor membre în domeniul concedierilor colective
Adoptat la Bruxelles, 10 februarie 1975.
În general, în formulele de încheiere ale acordurilor, data se scrie în întregime în litere:

Încheiat la Bruxelles, la nousprezece aprilie dou mii apte.
În cadrul notelor de subsol, data apariiei Jurnalelor Oficiale în care a fost publicat actul la care
se refer nota de subsol se scrie exclusiv cu cifre:
JO C 213, 28.8.1990, p. 2
168
În cazul exprimrii datei cu cifre, zilele i lunile de la 1 la 9 nu sunt precedate de cifra 0. Se

scrie: 1.3.2008, iar nu 01.03.2008.
NB: Pentru scrierea secolelor se pot utiliza cifre romane, astfel:

— secolul al XXI-lea;
— secolul XXI;
— sec. XXI.
10.4.6. Cifrele romane de baz utilizate sunt:

I=1
V=5
X = 10
L = 50
C = 100
D = 500
M = 1 000
10.4.7. În limba român se folosete prepoziia de dup numerale mai mari de 19.
19 locuitori
20 de locuitori
20 de milioane
De asemenea, prepoziia de se folosete în faa unui al doilea substantiv însoit (determinat) al

numeralului, atunci când milioanele i miliardele sunt redate prin cuvinte, iar nu prin cifre:
20 de milioane de locuitori
20 de miliarde de euro
NB: Prepoziia de nu se folosete dup numerale zecimale:

4,775 milioane de euro
21,775 milioane de euro
În cazul sumelor de bani, prepoziia de nu se folosete dac substantivul (inclusiv denumiri de monede) este
reprezentat printr-o abreviere sau un simbol:
20 EUR
20 000 EUR
20 de milioane EUR
20 p.
20 kg
10.4.8. La comparativul de inegalitate al adjectivelor care exprim cantiti sau dimensiuni,

termenul al doilea, când arat msura i conine un numeral, se introduce prin prepoziia de, iar
nu prin prepoziia decât.
ჲ Este corect:
Prezenta directiv se refer la preambalaje care conin produse lichide cuprinse în anexa III, msurate
în funcie de volum în scopul vânzrii în cantiti unitare egale sau mai mari de 5 mililitri i mai mici
sau egale cu 10 litri.
ჳ Este incorect:
Prezenta directiv se refer la preambalaje care conin produse lichide cuprinse în anexa III, msurate
în funcie de volum în scopul vânzrii în cantiti unitare egale sau mai mari decât 5 mililitri i mai
mici sau egale cu 10 litri.
169
10.5. Scrierea cu caractere cursive

Caracterele cursive se folosesc:
— pentru scrierea denumirii complete a Jurnalului Oficial:
Prezenta directiv intr în vigoare în a aptea zi de la data publicrii în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
NB: Denumirea scurt, Jurnalul Oficial, se scrie întotdeauna cu caractere drepte de rând:
Poziia Parlamentului European din 10 mai 2007 (nepublicat înc în Jurnalul Oficial).
— pentru scrierea cuvintelor i a expresiilor în limba latin:

ad litem, ad litteram, ad interim, ad valorem, de facto, de iure, de minimis, ex ante, ex post,
inter alia, litis denuntiatio, mutatis mutandis, prima facie, res iudicata, statu quo
NB: Expresiile ad hoc, ad interim i post mortem au fost preluate în limba român sub forma ad-hoc,
respectiv ad hoc, ad-interim, respectiv ad interim, i post-mortem. Este greit scrierea cu caractere
cursive a acestor expresii atunci când conin cratim.
— pentru scrierea cuvintelor, a expresiilor, a citatelor, a numelor de documente sau

a denumirilor de instituii în limbi strine (nu i a titlurilor i a denumirilor din alte limbi,
traduse în limba român):
Capitolul 2, Aeronautical Mobile Service, seciunea 2.1, Air-ground VHF communication
system characteristics, i seciunea 2.2, System characteristics of the ground installations, din
anexa 10 a OACI, volumul III, partea 2.
Documentul Organizaiei Europene pentru Echipamente din Aviaia Civil (European
Organisation for Civil Aviation Equipment – Eurocae) menionat în anexa I
în Ungaria: articolul 57 din Decretul-lege nr. 13 din 1979 privind dreptul internaional privat
(a nemzetközi magánjogról szóló 1979. évi 13. törvényerej rendelet)
în Malta: articolele 742, 743 i 744 din Codul de organizare i procedur civil – capitolul 12
(Kodii ta’ Organizzazzjoni u Proedura ivili – Kap. 12) i articolul 549 din Codul
comercial – capitolul 13 (Kodii tal-kummer – Kap. 13)
Nu se recomand utilizarea în acelai timp i a literelor cursive, i a ghilimelelor (dubla

subliniere). Este corect:
Urmtoarele fapte penale duc la recunoaterea hotrârii judectoreti i la supravegherea executrii
msurilor de supraveghere i a pedepselor alternative, în condiiile prezentei decizii-cadru i fr
verificarea dublei incriminri a faptei:
— participarea la un grup infracional organizat;
— antajul (racketeering) (nu „racketeering” )
În interiorul unui text scris cu caractere cursive, o sintagm care în mod normal ar trebui scris
cu caractere cursive se scrie cu caractere drepte:
Direcia General Educaie i Cultur (DG EAC) i-a întemeiat asigurarea pe un set cuprinztor de
controale, nu doar pe procedura de evaluare a declaraiei ex ante.
Toate deciziile privind coreciile financiare sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
10.6. Chestiuni de morfologie i de sintax

10.6.1. Utilizarea prepoziiilor
10.6.1.1. Când se indic reciprocitatea, articularea nehotrât, respectiv hotrât, a termenului

determinat impune folosirea prepoziiei între, respectiv a prepoziiei dintre:
Se face o distincie între prioritile pe termen scurt, care se ateapt a fi realizate în termen de unul
pân la doi ani, i prioritile pe termen mediu, care se preconizeaz a fi realizate în termen de trei
pân la patru ani.
170
Folosirea deplin i eficace a sistemului integrat de planificare în vederea consolidrii legturii

dintre obiectivele în materie de politici, pe de o parte, i planificarea i execuia bugetar, pe de alt
parte
Regula articulrii termenului determinat din construciile cu dintre i cu între nu este strict.
Dup substantive precum delimitarea, distincia, corelaia, legtura, schimbul, relaiile,
distana [pe lâng care se subînelege un participiu ca fcut(), operat(), produs() etc.] pot
aprea atât prepoziia între, cât i prepoziia dintre: distana dintre/între Bucureti i Ploieti,
legtura dintre/între cele dou puncte.
10.6.1.2. Utilizarea prepoziiilor cu sens partitiv din i dintre depinde de tipul determinantului:
prepoziia din se folosete atunci când termenul al doilea este la singular i implic ideea de
întreg divizibil; prepoziia dintre impune totdeauna ca termenul al doilea s fie la plural i s
conin ideea de cantitate numrabil (1):
Consiliul instituiilor de finanare creditoare a decis s vând afacerea sau o parte din afacere unei
pri tere.
O parte dintre migranii internaionali sunt muncitori calificai sau cu înalt calificare.
În limitele bugetului maxim estimat, modificrile cumulate care nu depesc 20 % din contribuia
maxim a Comunitii nu sunt considerate a fi substaniale, cu condiia ca acestea s nu afecteze
semnificativ natura i obiectivele planului de lucru.
Astfel, inând seama de criteriile descrise în decizia de deschidere a procedurii, simularea arat c
49 % dintre jocuri ar fi fost eligibile.
De la dispoziiile prezentei seciuni nu se poate deroga decât printr-o convenie care privete un
contract de asigurri, în msura în care acesta acoper unul sau mai multe dintre riscurile
enumerate la articolul 14.
Niciuna dintre aceste ajustri nu a fost considerat justificat, întrucât era fie imposibil de verificat,
fie în contradicie cu contabilitatea.
Doi dintre cei trei utilizatori care au cooperat au contestat aceast concluzie, dar nu au furnizat nicio
dovad în sprijinul cererii lor.
NB: În cazul pluralelor omogene se folosete prepoziia din:

inând cont de natura complementar i motivaional a subveniilor comunitare, cel puin
40 % din costurile proiectului trebuie finanate din alte surse.
Autoritile franceze au acceptat s nu mai stabileasc „celelalte cheltuieli de funcionare” […]
în mod forfetar la 75 % din cheltuielile de personal.
De asemenea, prepoziia din se folosete în documente în care este vorba de pri din sume de bani, precum
bugetul:
S-au alocat peste 10 500 000 de lei, din care 350 000 de lei reprezint subvenii alocate în
completarea veniturilor proprii […].
Ministerul Economiei i Finanelor va acorda societii americane Ford, în perioada 2008-2012,
un ajutor de stat de 143 de milioane de euro, din care 17,5 milioane de euro în acest an.
10.6.1.3. Regimul prepoziional corect al verbului a consta este cu prepoziia în, iar nu cu
prepoziia din: a consta în, iar nu a consta din.
Msurile compensatorii propuse la început de Austria constau în vânzarea participaiilor
BAWAG-PSK la Banca Naional a Austriei i a proprietilor imobiliare din Viena.
(1) Gramatica limbii române, volumul I, p. 616-617; Gramatica pentru toi, Avram, Mioara, p. 274.
171
10.6.1.4. Se recomand utilizarea prepoziiei datorit (sinonim cu prepoziiile mulumit,

graie), care impune dativul, în contexte pozitive.
ჲ Este corect:
Într-adevr, Comisia consider c eventualele câtiguri obinute din procesul bilateral pot stimula
procesul multilateral, datorit dezbaterilor mai aprofundate i a alinierii mai riguroase a poziiilor
rezultate din abordrile bilaterale.
ჳ Este incorect:
Comisia a informat Germania cu privire la iniierea procedurii în conformitate cu articolul 88
alineatul (2) din Tratatul CE, datorit îndoielii privind compatibilitatea msurii cu Tratatul CE.
În contexte neutre sau negative se poate folosi locuiunea prepoziional din cauza:
Asistena medical impune reglementri speciale din cauza complexitii sale tehnice, a importanei
sale în calitate de serviciu de interes general, precum i a finanrii publice extensive.
10.6.1.5. În principiu, prepoziiile trebuie repetate înaintea fiecrui termen coordonat. Omiterea
lor este permis atunci când nu este posibil nicio confuzie (când noiunile exprimate formeaz
o unitate, când prile de propoziie coordonate au acelai determinat i mai ales când forma lor
indic acest lucru).
Pentru activarea compostului pot fi folosite preparate pe baz de plante sau de microorganisme.
(A se nota c, dac nu este precedat de prepoziia „de”, cuvântul „microorganisme” poate fi
interpretat ca subiect.)
În temeiul principiului proporionalitii, aciunea Uniunii, în coninut i form, nu depete ceea ce
este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor.
10.6.2. Chestiuni privitoare la pluralul substantivelor/adjectivelor
10.6.2.1. Unele substantive masculine se termin la singular în -u vocalic neaccentuat

(ministru, arbitru, parametru, kilometru etc.), iar la plural au desinena -i (minitri, arbitri,
parametri, kilometri etc.). În cazul pluralului articulat hotrât, articolul -i se ataeaz desinenei -i,
rezultând doi „i”:
„tax de utilizare medie ponderat” înseamn venitul total provenit din taxele de utilizare pe
o perioad dat împrit la numrul de kilometri parcuri de vehicule pe o anumit reea supus
taxrii în perioada respectiv, atât venitul, cât i kilometrii fiind calculai pentru vehiculele la care
se aplic taxele de utilizare;
Minitrii europeni ai finanelor au aprobat împrumutul de 6,5 miliarde de euro pentru Ungaria.
Cei 27 de minitri europeni ai finanelor au aprobat împrumutul de 6,5 miliarde de euro pentru
Ungaria.
Adjectivul propriu are la plural nearticulat forma proprii, iar la plural articulat, forma propriii:
Trebuie asigurat transparena fa de cetenii proprii i fa de celelalte state membre.
Trebuie asigurat transparena fa de propriii ceteni i fa de celelalte state membre.
10.6.2.2. Atunci când, alturi de forma de singular a unor pri de vorbire, apare i forma de
plural:
— desinena de plural se adaug în paranteze rotunde dup cuvântul la singular i este lipit
de acesta dac pluralul se formeaz prin adugarea desinenei corespunztoare la forma
de singular, fr alte modificri;
— forma de plural se scrie integral, în paranteze rotunde, cu spaiu între forma de singular
i paranteza de deschidere, dac tema cuvântului prezint alternane fonetice înaintea
adugrii desinenei de plural sau dac forma de plural este complet diferit de aceea de
singular:
Planul (planurile) de gestionare a riscului de inundaii este (sunt) revizuit(e) i, dac este
necesar, actualizat(e).
172
10.6.3. Chestiuni privitoare la acord
10.6.3.1. Acordul în gen i în numr între un subiect multiplu i numele predicativ i între
atributul adjectival i determinatul su se realizeaz în conformitate cu urmtorul tabel:
Combinaii de
Acordul se face la Exemple
genuri
Nume de fiine m. + f. m. El i ea sunt frumoi.

m. + n. Stpânul i animalul sunt slabi.
Nume de fiine i genul numelui de fiin Greeala (greelile) i autorul (autorii) ei
de lucruri (lor) erau cunoscui.
Dar: Termenii i autoarele lor sunt
cunoscui.
Nume de lucruri n. + f. f.-n. Dealul i valea sunt împdurite.
m. sg. + f. (sg./pl.) f. Muntele i valea sunt împdurite.
Dar: Munii i vile sunt împdurii.
m. pl. + f. (sg./pl.) genul substantivului mai Munii i valea sunt împdurite.
apropiat Valea i munii sunt împdurii.
m. sg. + n. n. Muntele i dealurile sunt împdurite.

(sg./pl.)
m. pl. + n. sg. m. Munii i dealul sunt împdurii.
m. pl. + n. pl. genul substantivului mai Munii i dealurile sunt împdurite.
apropiat Dealurile i munii sunt împdurii.
10.6.3.2. Se va acorda atenie realizrii acordului între un subiect la plural i un predicat

reflexiv pasiv, mai ales atunci când predicatul preced subiectul: în aceast situaie exist riscul
de a interpreta subiectul drept complement direct i predicatul reflexiv pasiv drept impersonal
i de a face acordul la singular (2).
ჲ Este corect:
Toate prile au fost informate cu privire la faptele i considerentele eseniale pe baza crora
s-au preconizat recomandarea impunerii unei taxe antidumping definitive pentru importurile de
persulfai originare din SUA, RPC i Taiwan i perceperea definitiv a sumelor depuse sub form de
tax provizorie.
ჳ Este incorect:
Comisia se asigur c prin contractele i acordurile care rezult din punerea în aplicare a programului
se prevede, în special, supervizarea i controlul financiar exercitate de ctre Comisie (sau orice alt
reprezentant autorizat de Comisie), dac este cazul la faa locului, precum i auditurile Curii de
Conturi.
În general, în actele oficiale, se va acorda atenie realizrii acordului între subiect i predicat i
atunci când predicatul este antepus subiectului (chiar dac, în vorbirea colocvial, se admit
acorduri prin atracie: Se aude ploaia i vântul, A fost odat un mo i o bab).
ჲ Este corect:
Statele membre coopereaz pentru a se asigura c, în cazul în care urmrirea penal a unei infraciuni
este transferat statului membru de înregistrare, în conformitate cu articolul 31 alineatul (4) din
Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, sunt garantate în fiecare caz securitatea i continuitatea oricror
elemente de prob ale înclcrii citate de inspectori.
(2) Gramatica limbii române, volumul II, p. 135-136; Gramatica pentru toi, Avram, Mioara, p. 330 i 337.
173
ჳ Este incorect:
Acordul nu ar trebui s urmreasc s aduc atingere drepturilor investitorilor din statele membre ale
Uniunii Europene de a beneficia de un regim mai favorabil prevzut în orice acord în materie de
investiii la care este parte un stat membru i un stat Cariforum.
Prin prezenta este denunat, în numele Comunitii, Protocolul nr. 3 privind zahrul ACP i
declaraiile corespunztoare anexate la aceast convenie.
Este, aadar, necesar instituirea unui grup de experi în domeniul sistemelor de plat i stabilirea
sarcinilor i a structurii acestuia.
10.6.3.3. Dac termenii subiectului multiplu sunt la singular i sunt coordonai negativ prin
nici, acordul se poate face la plural (acord gramatical) sau la singular (acord prin atracie). Dac
ultimul termen este la plural, acordul este obligatoriu la plural (3).
Deoarece nici tratamentul de societate care funcioneaz în condiiile unei economii de pia, nici
tratamentul individual nu au fost acordate, în cadrul prezentei reexaminri nu poate fi stabilit nici
o nou marj de dumping.
Astfel cum s-a descris în considerentele 18 i 22, nici tratamentul de societate care funcioneaz în
condiiile unei economii de pia, nici tratamentul individual nu a fost acordat societii Yale.
10.6.3.4. Dac termenii subiectului multiplu sunt la singular i sunt coordonai printr-o
conjuncie disjunctiv, acordul cu predicatul se face la singular (4).
Se aplic articolul 13, 17 sau 21.
Consiliul sau un stat membru poate cere Comisiei s formuleze, dup caz, o recomandare sau
o propunere.
Actul de sesizare a instanei sau un alt act echivalent a fost transmis.
Recunoaterea sau executarea hotrârilor poate fi refuzat.
Ocurena unui termen la plural impune acordul la plural:

Statul membru sau autoritile sale competente sunt responsabile de controalele privind
respectarea obligaiilor prevzute în prezentul capitol.
În cazul numelui predicativ, acordul cu un subiect multiplu ai crui termeni se exclud se face cu
genul substantivului mai apropiat:
Confirmarea sau refuzul omologrii, cu specificarea modificrilor, este comunicat, conform
procedurii specificate la punctul 5.3 de mai sus, prilor la acord care aplic prezentul regulament.
10.6.3.5. Atributul adjectival (exprimat prin adjectiv sau provenit din verb la modul participiu)
se acord în gen, numr i caz cu termenul determinat.
Statele membre implicate colaboreaz în vederea elaborrii unei analize comune i integrate
a riscului.
Fiecare stat membru întocmete o list a navelor aflate sub pavilionul acestuia i înmatriculate în
Comunitate, autorizate s pescuiasc în zona de reglementare NAFO.
Cu toate acestea, atunci când atributul este desprit de termenul determinat prin virgul sau
este izolat de acesta, mai ales când exist riscul unor confuzii, acordul în caz nu se mai face:
Orientrile respective prevd, de asemenea, faptul c directorul Capacitii civile de planificare i
conducere (CPCC), instituit în cadrul Secretariatului Consiliului, va fi comandantul operaiei civile
în toate operaiile civile de gestionare a situaiilor de criz.
Agenia i statele membre colaboreaz în vederea elaborrii listei riscurilor majore, prevzut la
articolul 2.

174
În cazul în care componentele termenului determinat se exclud, acordul se face prin atracie, cu
genul substantivului mai apropiat:
Districtul hidrografic sau unitatea de gestionare menionat transmite harta riscurilor.
Nu poate fi perceput în statul în care se solicit executarea niciun fel de impozit, drept sau tax
calculat proporional cu valoarea litigiului.
Este permis utilizarea seminelor sau a cartofilor de smân neecologici, cu condiia s nu fi fost
tratai cu alte produse fitosanitare decât cele autorizate în conformitate cu articolul 5.
10.6.3.6. Acordul cu pronumele/adjectivul pronominal nehotrât fiecare, precum i cu

adjectivul pronominal nehotrât orice se face la singular.
ჲ Este corect:
Comisia regret orice întârziere cu care a rspuns reclamantei.
ჳ Este incorect:
Prezentul acord se încheie în dou exemplare, în limbile englez i turc, fiecare dintre texte fiind
egal autentice.
Comisia regret orice întârzieri cu care a rspuns reclamantei.
Aceste sume includ, de asemenea, orice datorii, pentru care s-a cerut asisten reciproc, pltite direct
de ctre debitor statului membru solicitant.
10.6.3.7. Adjectivul nehotrât alt (pronumele nehotrât altul prezint articol enclitic la
nominativ-acuzativ i particula -a la genitiv-dativ) are câte dou forme de genitiv-dativ la
acelai gen i numr. Alturi de formele cu desinen pronominal altui, altei, altor, exist
forme cu flexiune de adjectiv nepronominal (cu desinena -e la feminin singular i identice cu
nominativ-acuzativul la masculin singular i plural), folosite în contexte în care alt este
precedat de articolul nehotrât sau de un adjectiv pronominal ca acest, oricare (5).
ჲ Este corect:
Pân la 2 septembrie 2013, Comisia prezint Parlamentului European i Consiliului un raport cu
privire la aplicarea prezentului regulament, a Directivei 2001/95/CE i a oricrui alt instrument
comunitar pertinent care are ca obiect supravegherea pieei.
edina este deschis oricror ali experi a cror prezen este considerat necesar.
Se recomand schimbul informaiilor privind localizarea i inspecia navelor sau al oricror alte
informaii pertinente.
Ageniei îi revine verificarea respectrii, de ctre navele comunitare, a oricror alte msuri
comunitare de conservare i control care se aplic navelor în cauz.
Prezumia de înclcare a msurilor de conservare i executare se aplic oricrei alte nave a unei pri
necontractante care a fost implicat în activitile respective împreun cu nava în cauz.
ჳ Este incorect:
edina este deschis oricror altor experi a cror prezen este considerat necesar.
Se recomand schimbul informaiilor privind localizarea i inspecia navelor sau al oricror altor
informaii pertinente.
(5) Gramatica pentru toi, Avram, Mioara, ediia a III-a, editura Humanitas, Bucureti, 2001, p. 191-192.
175
10.6.3.8. Articolul demonstrativ cel din structura superlativului relativ este invariabil în situaia
în care adjectivul este determinat de un adverb (6):
ჲ Este corect:
Uniunea European a acordat deja, în mod independent, acces liber rilor cel mai puin dezvoltate,
fr impunerea de taxe vamale i contingente.
În subsidiar, reclamanta susine c, în vederea aplicrii articolului 81 CE în sensul Comunicrii
Comisiei privind cooperarea în cadrul reelei autoritilor de concuren, Comisia nu era autoritatea
de concuren cel mai bine plasat.
ჳ Este incorect:
Orientrile din comunicarea menionat, care privesc relaiile dintre autoritile publice de punere în
aplicare AELS, sunt eseniale pentru autorii plângerilor deoarece le permit s adreseze o plângere
autoritii susceptibile de a fi cea mai bine plasat în rezolvarea cauzei.
10.6.4. Se recomand realizarea acordului în caz între grupurile sintactice care preced
adverbele respectiv i inclusiv, precum i locuiunile adverbiale i anume, în special i
structurile sintactice explicative/lmuritoare introduse prin aceste adverbe, respectiv locuiuni
adverbiale.
ჲ Este corect:
Documentele menionate la alineatul (1) sunt puse la dispoziia persoanelor i a organismelor
abilitate s efectueze inspecia, respectiv a personalului autorizat al autoritii de gestiune.
Agenia mobilizeaz sprijin i asisten din partea statelor membre în cazul unor urgene majore,
inclusiv al inundaiilor.
Msurile de conservare i gestionare privind capturile de pete, în special cele referitoare la
dimensiunea ochiurilor de plas, limitele de mrime, zonele i sezoanele în care pescuitul este interzis,
nu se aplic navelor de cercetare.
La 21 august 2007, Comisia a adoptat o decizie într-un caz de concentrare în temeiul Regulamentului
(CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrrilor economice între
întreprinderi, în special al articolului 8 alineatul (1) din acesta.
ჳ Este incorect:
EUFOR este autorizat s ia msurile necesare asigurrii proteciei facilitilor sale, inclusiv cele
utilizate pentru antrenament, i împotriva oricrui atac sau a oricrei intruziuni din afar.
Site-ul EUR-Lex permite consultarea Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, inclusiv tratatele,
legislaia, jurispridena i actele pregtitoare ale legislaiei.
ჲ Când adverbul respectiv are valoare distributiv, sunt corecte construciile de tipul:
Agenia verific datele indicate la articolul 4 alineatul (4), articolul 6 alineatul (8) i, respectiv,
articolul 7 alineatul (5).
România i Bulgaria au 22 milioane de locuitori i, respectiv, 10 milioane de locuitori.
ჳ Este incorect:
Agenia verific datele indicate respectiv la articolul 4 alineatul (4), articolul 6 alineatul (8) i
articolul 7 alineatul (5).
Ca rspuns la solicitrile Comisiei, Lituania a furnizat o nou versiune a caietului de sarcini, un
rezumat i informaii suplimentare, primite respectiv la 3 iulie 2006, 5 decembrie 2006 i
3 septembrie 2008.
(6) Gramatica limbii române, volumul I, p. 603.
176
10.6.5. În cazul coordonrii disjunctive nu este permis corelarea unei conjuncii disjunctive cu
o conjuncie sinonim (fie… sau; sau… ori).
ჲSunt corecte combinaiile sau… sau, fie… fie, ori… ori:

Laptele/produsul lactat au fost ambalate:
(a) fie în containere noi;
(b) fie în vehicule sau containere de transport în vrac dezinfectate înainte de încrcare cu ajutorul
unui produs aprobat de autoritatea competent.
ჳ Este incorect:
Statul membru se asigur c metoda de monitorizare este menionat fie în autorizaia de emitere
sau în normele generale obligatorii. (Nu este corect traducerea construciei either… or… din
limba englez cu combinaia fie… sau…)
Atunci când exist mai muli termeni coordonai disjunctiv, în unele situaii este posibil (dar
nu indicat) alternarea conjunciilor disjunctive conform unei interpretri logice:
Pronunarea hotrârii se suspend pân când se stabilete dac notificarea sau comunicarea ori
remiterea actului a avut loc în timp util pentru ca pârâtul s îi poat pregti aprarea.
De la data respectiv, statele membre nu vor mai fi în msur s ratifice sau s aprobe convenia
respectiv ori s adere la aceasta.
În aceast situaie se recomand utilizarea conjunciilor disjunctive dup modelul fie A sau B,
fie C, respectiv fie A, fie B sau C, conform aceleiai interpretri logice:
Prin derogare de la articolul 3, Comisia poate, în mod excepional, s adopte msuri care s permit
fie introducerea pe pia sau importul, fie exportul blnurilor de pisic i de câine sau al
produselor care conin asemenea blnuri în scopuri educaionale sau de împiere.
10.6.6. Se recomand utilizarea locuiunii conjuncionale precum i în propoziii în care verbul

este la forma afirmativ, iar nu la forma negativ.
ჲ Este corect:
Structura componentelor situaiilor financiare, metodele contabile i normele de evaluare nu pot fi
schimbate de la un an la altul.
Sau:
Nu pot fi schimbate de la un an la altul structura componentelor situaiilor financiare, metodele
contabile i nici normele de evaluare.
Cu excepia controlului paapoartelor la intrarea i ieirea de pe teritoriul statului-gazd, membrilor
personalului misiunii EU SSR GUINEEA-BISSAU care fac dovada apartenenei la misiune nu li se
aplic dispoziiile privind paapoartele, controlul vamal, vizele i imigrarea i nici orice alt form
de control al imigrrii pe teritoriul statului-gazd.
ჳ Nu sunt corecte formulri de tipul:

Structura componentelor situaiilor financiare i metodele contabile, precum i normele de evaluare
nu pot fi schimbate de la un an la altul.
Aceste articole nu se aplic contractelor de furnizare a apei, gazului sau energiei electrice, precum
i contractelor de furnizare a înclzirii centralizate.
Cu excepia controlului paapoartelor la intrarea i ieirea de pe teritoriul statului-gazd, membrilor
personalului misiunii EU SSR GUINEEA-BISSAU care fac dovada apartenenei la misiune nu li se
aplic dispoziiile privind paapoartele, controlul vamal, vizele i imigrarea, precum i orice alt
form de control al imigrrii pe teritoriul statului-gazd.
Într-o propoziie cu verbul la forma negativ, trebuie acordat atenie diferenei de sens
rezultate din utilizarea pronumelor/adjectivelor pronominale nehotrâte i utilizarea
pronumelor/adjectivelor negative.
Nu constituie înfiinare orice modificare a actului constitutiv.
Niciun stat membru care se implic într-o analiz aflat deja în curs nu poate transmite sau utiliza
datele respective în lipsa acordului prealabil al statelor membre implicate iniial.
177
În acest ultim exemplu este incorect utilizarea pronumelor/adjectivelor pronominale

nehotrâte:
Orice stat membru care se implic într-o analiz aflat deja în curs nu poate transmite sau utiliza
datele respective în lipsa acordului prealabil al statelor membre implicate iniial.
10.6.7. Adverbul decât se folosete doar în propoziii în care verbul este la forma negativ.
ჲ Este corect:
Creditele înscrise la acest post pot fi utilizate numai dup un transfer în conformitate cu
procedurile prevzute la articolul 24 din Regulamentul financiar.
Sau:
Creditele înscrise la acest post nu pot fi utilizate decât dup un transfer în conformitate cu
procedurile prevzute la articolul 24 din Regulamentul financiar.
ჳ Este incorect:
Creditele înscrise la acest post pot fi utilizate decât dup un transfer în conformitate cu procedurile
prevzute la articolul 24 din Regulamentul financiar.
10.6.8. Trebuie fcut distincia între maximum/minimum (adverb) i maxim/minim (adjectiv):

Statele membre transmit într-un interval maxim de doi ani lista autoritilor naionale competente.
Echipa de evaluare este format din maximum trei experi, desemnai de statele membre.
Fiecare program de formare individual reprezint un element din ceea ce va deveni un program de
dezvoltare profesional de-a lungul vieii pentru întreg personalul Curii, destinat valorificrii la
maximum a resurselor umane de care dispune aceasta.
Pentru a oferi auditorilor o asisten corespunztoare, pentru a reduce la minimum timpul pe care
acetia îl consacr sarcinilor administrative, cinci posturi AST 1 suplimentare sunt necesare i cerute
în cadrul procedurii bugetare 2009.
Ca substantive pot fi folosite formele un maxim i un minim, articulate hotrât

maximul/minimul.
Tentativa se sancioneaz cu o pedeaps cuprins între jumtatea minimului i jumtatea maximului
prevzute de lege pentru infraciunea consumat, fr ca minimul s fie mai mic decât minimul
general al pedepsei.
10.6.9. Când se coordoneaz mai multe genitive (atribute sau cerute de o prepoziie sau
locuiune prepoziional – cu excepia, împotriva, asupra, contra), articolul posesiv trebuie pus
înaintea fiecrui termen începând cu al doilea:
Se semnaleaz orice pierdere financiar legat de utilizarea sau exploatarea navelor, a instalaiilor
sau a aeronavelor menionate la punctul 1 litera (a).
Instana are competen judiciar exclusiv în ceea ce privete înregistrarea sau valabilitatea
brevetelor, a mrcilor, a desenelor i a modelelor industriale, precum i a altor drepturi similare.
Aceast dispoziie se aplic numai în cazul în care se pretinde c pârâtul are un drept asupra
încrcturii sau a mrfii.
Dac o hotrâre strin se pronun asupra mai multor capete de cerere i hotrârea de încuviinare
a executrii nu poate fi pronunat cu privire la toate aceste capete de cerere, instana sau autoritatea
competent se pronun asupra unuia sau a mai multor capete de cerere.
În situaia în care substantivele în genitiv exprim noiuni identice sau sunt strâns legate i
formeaz o unitate, articolul posesiv nu se mai repet:
Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord
Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii
predarea limbii i literaturii române
sectorul legumelor i fructelor
sectorul laptelui i produselor lactate
178
Totodat, articolul posesiv nu se repet în faa fiecrui substantiv în genitiv atunci când
substantivul determinat este la plural i se subînelege un raport de apartenen între singularul
substantivului determinat i substantivul în genitiv:
Principiile proporionalitii i subsidiaritii guverneaz actul legislativ comunitar.
Stabilirea i execuia bugetului vor respecta principiile unitii i corectitudinii, anualitii,
echilibrului, unitii de cont, universalitii, specificitii, bunei gestiuni financiare i
transparenei, astfel cum se prevede în prezentul regulament.
Textele acordului i actului final se ataeaz la prezenta decizie.
sau:
Textul acordului i al actului final se ataeaz la prezenta decizie.
Articolul 34 din Codul frontierelor Schengen prevede c statele membre comunic Comisiei listele
permiselor de edere i punctelor de trecere a frontierei.
Mandatele secretarului general al Consiliului, Înalt Reprezentant pentru politica extern i de
securitate comun, i secretarului general adjunct al Consiliului se încheie la data intrrii în vigoare a
Tratatului de la Lisabona.
ჳ Sunt incorecte acorduri de tipul:

Textele acordului i al actului final se ataeaz la prezenta decizie.
Articolul 34 din Codul frontierelor Schengen prevede c statele membre comunic Comisiei listele
permiselor de edere i a punctelor de trecere a frontierei.
Mandatele secretarului general al Consiliului, Înalt Reprezentant pentru politica extern i de
securitate comun, i al secretarului general adjunct al Consiliului se încheie la data intrrii în
vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Substantivul determinat de un substantiv în genitiv precedat de articolul posesiv nu este

întotdeauna cel mai apropiat. În cazul unei construcii de tipul substantiv + substantiv cu
prepoziie + substantiv în genitiv cu articol posesiv, acordul se face în dou moduri:
— dac atât substantivul cu prepoziie, cât i substantivul în genitiv sunt atributele primului
substantiv, articolul posesiv trebuie s se acorde în gen i numr cu primul substantiv:
Regulamentul (CE) nr. 3069 al Consiliului de stabilire a unui program-pilot de observare al
Comunitii Europene aplicabil vaselor de pescuit comunitare
Observatorii verific dac nava de pescuit respect msurile corespunztoare de conservare
i de executare ale organizaiei.
Observatorii completeaz un jurnal zilnic privind activitatea de pescuit a navelor, care
cuprinde cel puin informaiile prevzute în anexa VIII.
— dac substantivul în genitiv este atributul celui de al doilea substantiv, articolul posesiv
trebuie s se acorde în gen i în numr cu al doilea substantiv:
Prezenta convenie intr în vigoare în prima zi din a doua lun care urmeaz depunerii de ctre
statele semnatare a instrumentelor de ratificare a acesteia.
Convenia nu se aplic falimentelor, procedurilor de lichidare a societilor comerciale
insolvabile sau a altor persoane juridice.
179
11. Lucrri de referin
— Dicionarul explicativ al limbii române, Academia Român, Institutul de Lingvistic
„Iorgu Iordan”, ediia a II-a, editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 1998
— Dicionarul ortografic, ortoepic i morfologic al limbii române, Academia Român,
Institutul de Lingvistic „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, ediia a II-a, Editura Univers
Enciclopedic, Bucureti, 2005
— Gramatica limbii române, Academia Român, Institutul de Lingvistic „Iorgu Iordan –
Al. Rosetti”, Editura Academiei Române, Bucureti, 2005
— Gramatica pentru toi, Avram, Mioara, ediia a III-a, editura Humanitas, Bucureti, 2001
— Îndreptar ortografic, ortoepic i de punctuaie, Academia Român, Institutul de
Lingvistic „Iorgu Iordan”, ediia a V-a, editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 1997
181
Anexe
Anexa A1
Ghid grafic pentru reprezentarea

drapelului european
Consiliul Europei • Comisia European
Drapelul european
Acesta este drapelul european. Simbolizeaz nu numai Uniunea
European, ci i unitatea i identitatea Europei într-un sens mai
larg. Cercul format din stele aurii reprezint solidaritatea i
armonia între popoarele Europei.
Numrul de stele nu are nicio legtur cu numrul de state

membre. Sunt dousprezece stele deoarece aceast cifr
simbolizeaz perfeciunea, plenitudinea i unitatea. Prin urmare,
drapelul rmâne nemodificat indiferent de numrul de state membre.
Istoria drapelului
Înc de la înfiinarea sa în 1949, Consiliul Europei a fost contient de necesitatea de a da
Europei un simbol cu care locuitorii si s se poat identifica. La 25 octombrie 1955,
Adunarea Parlamentar a luat în unanimitate decizia de a alege ca emblem un cerc de
12 stele aurii pe un fond albastru. La 8 decembrie 1955, Comitetul de Minitri a adoptat acest
simbol ca drapel european.
Adunarea Parlamentar a Consiliului Europei i-a exprimat în repetate rânduri dorina ca i

alte instituii europene s adopte acelai simbol pentru a nu pune la îndoial, prin embleme
distincte, ideea de complementaritate, solidaritate i sentimentul de unitate într-o Europ
democratic.
Iniiativa adoptrii unui drapel al Comunitii Europene îi aparine Parlamentului European.

În 1979, la puin timp dup primele alegeri ale Parlamentului European prin vot universal,
a fost prezentat un proiect de rezoluie. În rezoluia sa adoptat în aprilie 1983, Parlamentul
European a dispus ca drapelul comunitar s fie cel adoptat de Consiliul Europei în 1955.
Consiliul European, care a avut loc în iunie 1984 la Fontainebleau, a subliniat importana
promovrii imaginii i identitii europene în rândul cetenilor i în lume. Ulterior, la
întâlnirea din iunie 1985 de la Milano, Consiliul European a aprobat propunerea Comitetului
pentru o Europ a cetenilor (Comitetul Adonnino) privind adoptarea de ctre Comunitate
a unui drapel. Consiliul Europei i-a dat acordul pentru utilizarea de ctre Comunitate
a drapelului european adoptat de aceast organizaie în 1955, iar instituiile comunitare
l-au introdus la începutul lui 1986.
Astfel, atât Consiliul Europei, cât i Comunitatea European (i, de la intrarea în vigoare
a Tratatului de la Maastricht, Uniunea European) sunt reprezentate prin drapelul i emblema
european. Acesta a devenit simbolul prin excelen al identitii europene i al Europei unite.
Consiliul Europei i instituiile Uniunii Europene i-au exprimat satisfacia cu privire la

interesul tot mai mare al cetenilor europeni fa de drapelul i emblema european. Comisia
european i Consiliul Europei vegheaz la o utilizare care respect demnitatea acestui
simbol, luând msurile necesare împotriva oricror utilizri abuzive ale emblemei europene.
185
Anexa A1
Introducere
Acest ghid grafic este destinat s ajute utilizatorii s reproduc emblema în mod corect.
Cuprinde instruciuni privind crearea emblemei i o definire a culorilor standard.
Descriere simbolic
Pe un fond albastru sunt reprezentate dousprezece stele aurii, dispuse în cerc, simbolizând
uniunea popoarelor Europei. Numrul stelelor este invariabil, doisprezece fiind simbolul
perfeciunii i al unitii.
Descriere heraldic
Pe un fond azuriu se afl dousprezece stele aurii cu cinci coluri, ale cror vârfuri nu se ating.
Descriere geometric
Emblema are forma unui drapel dreptunghiular albastru. Limea este egal cu 2/3 din lungime.
Cele dousprezece stele aurii sunt situate la distane egale i formeaz un cerc imaginar.
Centrul este reprezentat de punctul de intersecie al diagonalelor dreptunghiului. Raza cercului
este egal cu 1/3 din limea drapelului. Fiecare dintre stele are cinci coluri situate pe
circumferina unui cerc imaginar. Raza acestuia este egal cu 1/18 din limea drapelului. Toate
stelele sunt dispuse vertical, adic au un col orientat în sus i dou coluri situate pe o linie
dreapt imaginar perpendicular pe catarg.
Stelele sunt dispuse la fel ca orele de pe cadranul unui ceas. Numrul lor este invariabil.
186
Anexa A1
Culori agreate
Emblema
Emblema are urmtoarele culori: Pantone Reflex Blue pentru suprafaa dreptunghiului, Pantone
Yellow pentru stele. Gama internaional Pantone este foarte rspândit i uor de procurat,
chiar i de ctre neprofesioniti.
Reproducerea în tetracromie
În cazul utilizrii procedeului tetracromiei, nu este posibil utilizarea celor dou culori
standardizate. În consecin, ele trebuie recreate utilizându-se cele patru culori ale tetracromiei.
Pantone Yellow se obine utilizând 100 % de „Process Yellow”. Prin amestecul a 100 % de
„Process Cyan” cu 80 % de „Process Magenta” se obine o culoare foarte asemntoare cu
Pantone Reflex Blue.
Internet
În paleta de culori pentru internet, Pantone Reflex Blue corespunde culorii RGB: 0/51/153
(hexadecimal: 003399), iar Pantone Yellow corespunde culorii RGB: 255/204/0 (hexadecimal:
FFCC00).
Reproducere în monocromie
Dac negrul este singura culoare disponibil, trasai chenarul dreptunghiului cu negru i tiprii
stelele cu negru pe fond alb.
Dac albastrul este singura culoare disponibil (trebuie s fie Reflex Blue), utilizai-l în
proporie de 100 % pentru fond. Stelele vor fi reproduse în alb negativ.
187
Anexa A1
Reproducere pe fond colorat

Emblema se reproduce, de preferin, pe fond alb. Evitai fondurile în culori diferite i tonurile
care nu se potrivesc cu albastrul. În cazul în care nu exist o alternativ la fondul colorat, trasai
un chenar alb în jurul dreptunghiului, limea chenarului fiind egal cu 1/25 din limea
dreptunghiului.
Exemple de reproducere incorect

1. Emblema este rsturnat.
2. Stelele nu sunt dispuse vertical.
3. Stelele nu sunt corect poziionate în

cerc: trebuie s fie aranjate la fel ca
orele de pe cadranul ceasului.
188
Anexa A1
Utilizare de ctre teri

Emblema european poate fi utilizat numai dac:
— nu exist posibilitatea ca utilizatorul emblemei s fie confundat cu Uniunea European sau
Consiliul Europei;
— nu este utilizat pentru activiti sau în scopuri incompatibile cu obiectivul i principiile
Uniunii Europene sau ale Consiliului Europei.
Permisiunea de a utiliza emblema european nu confer niciun drept de exclusivitate; nu este

permis însuirea acestei embleme sau a oricrei mrci înregistrate sau logo similar, fie prin
înregistrare, fie prin alte mijloace. Fiecare caz va fi examinat individual pentru a determina
dac au fost îndeplinite condiiile menionate anterior. Utilizarea emblemei europene în scopuri
comerciale, împreun cu logoul, denumirea sau marca înregistrat a unei întreprinderi nu va fi
autorizat.
Cereri provenind din statele membre ale Uniunii Europene:

Comisia European
Secretariatul General
Directorate G.4 — General Institutional Issues
Rue de la Loi/Wetstraat 200
1049 Bruxelles/Brussel
BELGIQUE/BELGIË
Tel. +32 22962626
Fax +32 22966140
E-mail: embl@ec.europa.eu
Cereri provenind din ri din afara Uniunii Europene:

Consiliul Europei
Directorate of Legal Advice and Public International Law (Dlapil)
67075 Strasbourg Cedex
FRANCE
Tel. +33 388412000
Fax +33 388412052
E-mail: legal.advice@coe.int
Originale pentru reproducere se gsesc la:

http://europa.eu/abc/symbols/emblem/download_ro.htm
189
Anexa A2
Iconografie instituional
Logourile sunt reproduse aici cu titlu informativ, fr a aduce atingere condiiilor specifice fixate de fiecare
instituie, organ sau organism privind folosirea acestora în scopul reproducerii.
Unele logouri cuprind i numele instituiei, al organului sau al organismului, care difer de la o versiune
lingvistic la alta. Pentru simplificarea prezentrii, aceste denumiri au fost omise.
A se vedea, de asemenea, punctul 9.5 (titluri oficiale i ordinea enumerrii lor).
Instituii i organe
Uniunea European
Parlament
Consiliul European
Consiliu
Comisia
191
Anexa A2
Curtea de Justiie
Curtea de Conturi
Comitetul Economic
i Social European
Comitetul Regiunilor
Banca European
de Investiii
Fondul European
de Investiii
192
Anexa A2
Ombudsman
Autoritatea European
pentru Protecia Datelor
Servicii interinstituionale
i organisme descentralizate
Agenia European a Cilor Ferate Agenia European de Aprare
Agenia European de Mediu Agenia European de Siguran a Aviaiei
193
Anexa A2
Agenia European pentru Gestionarea

Agenia European
Cooperrii Operative la Frontierele Externe
pentru Controlul Pescuitului
ale Statelor Membre ale Uniunii Europene
Agenia European pentru Medicamente Agenia European pentru Produse Chimice
Agenia European pentru Sntate Agenia European pentru Securitatea

i Securitate în Munc Reelelor Informatice i a Datelor
Agenia Executiv a Consiliului European

Agenia European pentru Sigurana Maritim
pentru Cercetare
Agenia Executiv
Agenia Executiv pentru Cercetare
pentru Competitivitate i Inovare
194
Anexa A2
Agenia Executiv Agenia Executiv pentru Reeaua

pentru Educaie, Audiovizual i Cultur Transeuropean de Transport
Agenia Executiv pentru Sntate

Agenia GNSS European
i Consumatori
Agenia pentru Drepturi Fundamentale Autoritatea European

a Uniunii Europene pentru Sigurana Alimentar
Centrul de Traduceri Centrul European de Prevenire

pentru Organismele Uniunii Europene i Control al Bolilor
195
Anexa A2
Centrul European
Centrul Satelitar al Uniunii Europene
pentru Dezvoltarea Formrii Profesionale
Colegiul European de Poliie Eurojust
Eurostat Fundaia European de Formare
Fundaia European pentru Îmbuntirea Institutul European pentru Egalitatea

Condiiilor de Via i de Munc de anse între Femei i Brbai
Institutul pentru Studii de Securitate

întreprinderea comun Fusion for Energy
al Uniunii Europene
196
Anexa A2
Observatorul European
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante
pentru Droguri i Toxicomanie
Oficiul European de Poliie Oficiul European pentru Selecia Personalului
Oficiul pentru Armonizare

în cadrul Pieei Interne Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene
(Mrci, desene i modele industriale)
197
Anexa A2
coala European de Administraie
198
Anexa A3
Abrevieri i simboluri
1. Titluri
dl dnii (domnul – domnii)
dna dnele (doamna – doamnele)
dr. (doctor)
dra drele (domnioara – domnioarele)
ing. inginer
MS (Maiestatea Sa)
prof. (profesor)
2. Uniti de msur
Literele sau simbolurile folosite pentru a reda diferitele uniti de msur nu sunt urmate de
punct. Se despart printr-un spaiu de cifrele care le preced i nu primesc desinen de plural.
Simboluri i denumiri ale unitilor de msur

Mrime Unitate de msur
multipli,
simbol denumire simbol
submultipli
Activitate a unui preparat radioactiv Bq becquerel

Cantitate de materie mol mol
Capacitate baterii electrice i celule Ah amper-or
primare
Capacitate electric F farad
Conductivitate electric S siemens
Energie cinetic, lucru mecanic, cantitate J joule MJ megajoule
de cldur kJ kilojoule
cal calorie kcal kilocalorie
erg erg
Wh watt-or TWh terawatt-or
GWh gigawatt-or
MW megawatt-or
kWh kilowatt-or
Energie electric reactiv var var Mvar megavar
Expunere la radiaii R röntgen
Flux al induciei magnetice Wb weber
Flux luminos lm lumen
For N newton
199
Anexa A3
Frecven Hz hertz THz terahertz

GHz gigahertz
MHz megahertz
kHz kilohertz
mHz milihertz
Greutate pe unitate de lungime (fire i tex tex
fibre textile)
Inductan H henry
Inducie magnetic T tesla
Iluminare lx lux
Intensitate a câmpului magnetic Oe oersted
Intensitate a curentului electric A amper kA kiloamper
mA miliamper
μA microamper
Bi biot
Intensitate luminoas cd candela
Lungime m metru km kilometru
hm hectometru
dam decametru
dm decimetru
cm centimetru
mm milimetru
μm micrometru
Mas kg kilogram t ton
q chintal
hg hectogram
dag decagram
g gram
dg decigram
cg centigram
mg miligram
μg microgram
Mas a pietrelor preioase ct carat metric
Mas atomic u unitate de mas atomic
unificat
Presiune Pa pascal
bar bar
mmHg milimetri coloan de mercur
(Tr) (tor)
mmH2O milimetri coloan ap
atm atmosfer fizic (normal)
at atmosfer tehnic
Putere W watt TW terawatt
GW gigawatt
MW megawatt
kW kilowatt
MW miliwatt
CP cal-putere
Putere aparent VA volt-amper
Putere reactiv var var
Raport între dou puteri B bel dB decibel
Rezisten electric Ô ohm
Sarcin electric C coulomb
Seciune transversal b barn
Suprafa m2 metru ptrat km2 kilometru ptrat
dm2 decimetru ptrat
cm2 centimetru ptrat
mm2 milimetru ptrat
Suprafa (msuri agricole) a ar
ha hectar
200
Anexa A3
Temperatur K kelvin
°C grad Celsius
°F grad Fahrenheit
Tensiune electric V volt MV megavolt
kV kilovolt
μV microvolt
Timp s secund z zi
h or
min minut
ns nanosecund
Unghi rad radian
° grad sexagesimal minut
(1° = 60 = 3 600Õ) Õ secund
g c
grad centesimal (gon) cc minut centesimal
(1g = 100c = 10 000cc) secund
centesimal
Unghi poliedric sr steradian
Vitez m/s metru pe secund km/h kilometru pe or
Volum m3 metru cub dm3 decimetru cub
cm3 centimetru cub
mm3 milimetru cub
l litru kl kilolitru
hl hectolitru
ddal dublu decalitru
dal decalitru
dl decilitru
cl centilitru
ml mililitru
Prefixe pentru multipli i submultipli

Prefix Simbol Multiplicator
yotta Y 1024
zetta Z 1021
exa E 1018
peta P 1015
tera T 1012
giga G 109
mega M 106
kilo k 103
hecto h 102
deca da 101
deci d 10-1
centi c 10-2
mili m 10-3
micro μ 10-6
nano n 10-9
pico p 10-12
femto f 10-15
atto a 10-18
zepto z 10-21
yokto y 10-24
201
Anexa A3
3. Semne i simboluri
List de semne i simboluri utilizate în principal în tabelele coninând date statistice,
matematice, bugetare etc.
— nimic
0 valoare neglijabil (în general, mai mic decât jumtate din unitatea sau zecimala având
valoarea cea mai mic)
: date nedisponibile sau secrete
Ù diferit de
* date estimative
p cifre provizorii
r date revizuite
| sau — discontinuitate în serie
^ discontinuitate în comparabilitate
% procentaj
% AT variaie în procentaj
' diferen
Ø medie
MP/ØP medie ponderat
AM cretere medie anual
< mai mic
> mai mare
S Total
Ӄ „cuprinde”: defalcare complet a unui total
ӊ „include”: defalcare parial a unui total
¶ mondial
m milion (se scrie întreg ori de câte ori este posibil)
nes nespecificate în alt parte
p.m. pour mémoire
1991-1992 perioad cuprinzând doi ani calendaristici (de la 1.1.1991 la 31.12.1992)
1991/1992 perioad cuprinzând 12 luni consecutive (anul fiscal, din aprilie 1991 pân în martie
1992)
Caractere speciale
- cratim
– linie de pauz (en dash)
— linie de dialog (em dash)
* asterisc
§ paragraf
% la sut
‰ la mie
± plus-minus
÷ semnul împririi
202
Anexa A3
+ plus
Ý minus
× semnul înmulirii
° grad
© copyright
® marc înregistrat (registered trademark)
& ampersand (i)
Þ infinit
< mai mic
> mai mare
à mai mic sau egal
å mai mare sau egal
Ù diferit de
@ semn utilizat în adresele internet
™ marc înregistrat (trademark)
ï aproximativ egal
4. Diverse
a.i. ad interim
av. avenue
bd bulevard
Cie companie
f.f. faisant fonction
op. cit. opere citato/opus citatum
SA société anonyme
SARL société à responsabilité limitée
SPRL société de personnes à responsabilité limitée
GmbH Gesellschaft mit beschränkter Haftung
SNC società in nome colletivo
SpA società per azioni
BV besloten vennootschap
NV naamloze vennootschap
Abrevierile urmtoare sunt utilizate mai ales în notele de subsol i în indicaiile bibliografice; în
text, se va prefera forma întreag (obligatorie în textele de lege):
alin. alineatul (alineatele)

art. articolul (articolele)
cap. capitolul (capitolele)
p. (pp.) pagina (paginile)
t. tomul (tomurile)
urm. urmtoarele
vol. volumul (volumele)
203
Anexa A4
Sigle i acronime
Coninutul prezentei anexe este în curs de elaborare. Pentru orice sugestii, nu ezitai
s ne contactai.
Pentru scrierea acronimelor, a se vedea punctul 10.2.3. Termenii urmai de un asterisc constituie excepii de la
regul.
Aceast list nu este exhaustiv. Ea cuprinde doar siglele i acronimele cele mai folosite i are ca scop principal
ilustrarea regulilor de scriere.
A
AAN Adunarea Atlanticului de Nord
ACCP Agenia Comunitar pentru Controlul Pescuitului (a se vedea EFCA)
ACP Statele din Africa, Zona Caraibilor i Pacific (semnatare ale conveniei de la Lomé)
ADPIC aspecte ale dreptului de proprietate intelectual în domeniul comerului (TRIPS)
AEA Agenia European de Aprare
AEC 1. Asociaia European pentru Cooperare (Belgia)
2. Atomic Energy Commission (Comisia pentru Energie Atomic) (Statele Unite
ale Americii)
AECMA Asociaia European a Constructorilor de Material Aerospaial

AEEN Agenia European pentru Energia Nuclear (OCDE)
AEF Agenia European a Cilor Ferate
AELS Asociaia European a Liberului Schimb
AEM 1. Agenia European de Mediu
2. [a nu se utiliza pentru Agenia European pentru Medicamente (a se vedea EMEA)]
AEN Agenia pentru Energie Nuclear (OCDE)
AEP Agenia European pentru Productivitate (OCDE)
AEPC (a se vedea ECHA)
AER Agenia European pentru Reconstrucie (încetarea mandatului: 31.12.2008)
AESA Agenia European de Siguran a Aviaiei [a nu se utiliza AESA pentru Autoritatea
European pentru Sigurana Alimentar, care are acronimul EFSA (identic în toate
versiunile lingvistice)]
AESM [a nu se utiliza pentru Agenia European pentru Sigurana Maritim (a se vedea
EMSA)]
AESPC Asociaia European pentru Sigurana Bunurilor de Consum
AETA Asociaia European a Transportatorilor Aerieni
AETR Acord european privind munca echipajelor vehiculelor care efectueaz transporturi
rutiere internaionale
AFNOR Asociaia francez pentru normalizare
AG Aktiengesellschaft
AGE acord general de împrumut
205
Anexa A4
AID 1. Agency for International Development (Agenia pentru dezvoltare

internaional) (Statele Unite ale Americii)
2. (a se vedea IDA)
AIE 1. acord de integrare economic (GATS)
2. Agenia Internaional a Energiei (OCDE)
AIEA Agenia Internaional a Energiei Atomice (ONU)
AII acord interinstituional
AIMA Azienda di Stato per gli interventi nel mercato agricolo
ALA ri ALA (ri din America Latin i din Asia)
ALADI Asociaia latino-american de integrare (înlocuiete ALALE)
ALALE Asociaia latino-american a liberului schimb
ALENA Acordul de liber schimb nord-american
Altener (program de dezvoltare de) energii alternative
AME acord monetar european
AMF aranjament multifibre (aranjament privind comerul internaional în domeniul
textilelor)
ANIMO reea informatizat de legtur între autoriti veterinare
APD ajutor public pentru dezvoltare
APE Adunarea Parlamentar European
ASACR Asociaia de Cooperare Regional a Asiei de Sud
ASBL asociaie nonprofit
ASCII American standard code for information interchange (Cod standard american
pentru schimbul de informaii)
ASE [a nu se utiliza pentru Agenia Spaial European (a se vedea ESA)]
ASEAN Asociaia Naiunilor din Asia de Sud-Est
B
BAD 1. Banca African de Dezvoltare
2. Banca Asiatic de Dezvoltare
BADEA Banca Arab pentru Dezvoltarea Economic a Africii
BCE Banca Central European
BC-NET business cooperation network (reeaua european de cooperare i de apropiere între
întreprinderi)
BEI Banca European de Investiii
Benelux Belgia, rile de Jos i Luxemburg (uniune economic)
BERD Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare
BEUC Biroul European al Uniunilor de Consumatori
BGB Bürgerliches Gesetzbuch (codul civil german)
BGBl. (*) Bundesgesetzblatt
BID Banca Interamerican de Dezvoltare (ONU)
BIRD Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (Banca Mondial; ONU)
BPL bune practici de laborator
BRE birou de apropiere între întreprinderi (Comisie)
BRI banc de regulamente internaionale
BRS buget rectificativ i suplimentar
206
Anexa A4
C
CAD 1. Comitet de sprijin pentru dezvoltare (OCDE)
2. computer-aided design (proiectare asistat de calculator)
3. dolar canadian
caf (*) cost, asigurare i fret
Canzas zona „Canzas” (format din Canada, Australia, Noua Zeeland i Africa de Sud)
CARE sistem al Uniunii privind accidentele rutiere în Europa
Caricom Comunitatea Caraibilor
CBI Comisia balenier internaional
CCAMLR (*) Commission for the Conservation of Antarctic Marine Living Resources (Comisia
pentru conservarea faunei i a florei marine din Antarctica)
CCC (a nu se utiliza pentru Centrul Comun de Cercetare; a se vedea JRC)
CCD 1. Comitetul pentru comer i distribuie
2. Consiliul pentru comer i dezvoltare (Cnuced)
CCE 1. (a se evita pentru Comisia European)
2. Consiliul comunelor din Europa
CCG 1. comitet consultativ general (CCR)
2. Consiliul de cooperare al Golfului
CCI 1. Camera de Comer Internaional
2. Comitetul pentru cooperarea industrial
CCIR Comitetul consultativ internaional pentru radiocomunicaii
CCITT 1. Comitetul consultativ internaional pentru telegrafie i telefonie
2. Comitetul consultativ pentru inovare i transfer al tehnologiilor
CCNR Comisia Central pentru Navigaia pe Rin
CCOL Comitetul de coordonare pentru stratul de ozon (PNUE)
CCP Clasificare central provizorie (a produselor) (GATS)
CDD Comisia pentru Dezvoltarea Durabil (ONU)
CDI 1. Centrul pentru dezvoltarea industrial (ACP-CE)
2. Consiliul pentru Dezvoltarea Industrial (ONUDI)
CD-ROM compact disc read-only memory (CD cu memorie read-only)
CdT (*) Centrul de Traduceri (pentru Organismele Uniunii Europene)
CE Comunitatea European
CEA 1. Comisariatul pentru Energia Atomic (Frana)
2. Comisia Economic pentru Africa (ONU)
3. Confederaia European a Agriculturii
CEAC Comisia european pentru aviaia civil
CEAO 1. Comisia Economic pentru Asia Occidental (ONU; înlocuit prin CESAO)
2. Comunitatea Economic a Africii de Vest
CEAR Comitetul european pentru azil i refugiai
CECO Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (Tratatul CECO a expirat la 24 iulie
2002)
CECUA Confederation of European Computer User Associations (Confederaia European
a Asociaiilor Utilizatorilor Tehnologiilor Informaiei)
Cedeao Comunitatea Economic a Statelor din Africa Occidental
Cedefop Centrul European pentru Dezvoltarea Formrii Profesionale
207
Anexa A4
Cedex (*) courrier d’entreprise à distribution exceptionnelle (coresponden de întreprindere

cu distribuie exceptional)
CEDO 1. Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor
fundamentale
2. Convenia european pentru drepturile omului
CEDRE Centrul European pentru Dezvoltarea Regional
CEE 1. Comisia Economic pentru Europa (CEE-ONU) (echivalent EN = ECE)
2. Comunitatea Economic European (echivalent EN = EEC)
CEEA Comunitatea European a Energiei Atomice (denumit i Euratom)
CEFIC Consiliul European al Federaiilor din Industria Chimic
CEI 1. centru pentru întreprinderi i inovare
2. Comisia Electrotehnic Internaional
3. cooperare economic internaional
CEIES Comitetul consultativ european pentru informaii statistice în domeniile economic
i social
CELAD Comitetul european pentru lupta antidrog
CELEX Communitatis Europææ Lex (baz de date)
CEMT Conferina european a minitrilor din domeniul transporturilor
CEN Comitetul European pentru Normalizare
Cenelec Comitetul European pentru Normalizare în Domeniul Electrotehnicii
CEPAL Comisia Economic pentru America Latin (ONU; înlocuit prin Cepalc)
Cepalc Comisia Economic pentru America Latin i Zona Caraibilor (ONU)
CEPL Conferina European a Autoritilor Locale
CEPOL Colegiul European de Poliie
Ceprem Centrul de promovare i cercetare pentru monedele europene
CEPT Conferina European a Administraiilor Potelor i Telecomunicaiilor
CERD Comitetul european pentru cercetare i dezvoltare
CERDP Centrul european de cercetare i documentare parlamentar
CERN Organizaia European pentru Cercetarea Nuclear (fostul „Consiliu European pentru
Cercetarea Nuclear”)
CES Confederaia European a Sindicatelor
CESA Colegiul European de Securitate i Aprare (JO L 176, 4.7.2008, p. 20)
CESAO Comisia Economic i Social pentru Asia Occidental (ONU)
CESAP Comisia Economic i Social pentru Asia i Pacific (ONU)
CESE Comitetul Economic i Social European
CFC clorofluorocarbon
CGC comitet consultativ pentru gestiune i coordonare
CGPM Comisia General pentru Pescuit în Mediterana (fostul „Consiliu general pentru pescuit
în Mediterana”)
CIATT Comisia Interamerican pentru Tonul Tropical
CICI clasificare internaional (a Organizaiei Naiunilor Unite) pentru comerul
internaional
CICR Comitetul Internaional al Crucii Roii
CICTA 1. Comisia Internaional pentru Conservarea Tonului de Atlantic (organ al
conveniei citate în cele ce urmeaz)
2. Convenia internaional pentru conservarea tonului de Atlantic
CIDST Comitetul pentru informaie i documentaie tiinific i tehnic
CIEM Consiliul internaional pentru explorarea mrii
208
Anexa A4
CIG Conferin interguvernamental

CIJ Curtea Internaional de Justiie
CIO Comitetul Internaional Olimpic
CIP Comitetul interministerial pentru preuri
CIPAN Comisia Internaional pentru Pescuitul în Atlanticul de Nord-Vest (echivalent EN =
ICNAF – International Commission for the North-West Atlantic Fisheries)
Cipase Comisia Internaional pentru Pescuitul în Atlanticul de Sud-Est (echivalent EN =
Icseaf – International Commission for the South-East Atlantic Fisheries)
CIPI Comitetul interministerial pentru politica industrial
CIPR Comisia Internaional pentru Protecia împotriva Radiaiilor
CIPRA Comisia Internaional pentru Protecia Regiunii Alpine
CIPRP Comisia Internaional pentru Protecia Rinului împotriva Polurii
CIRC Centrul Internaional de Cercetare în Domeniul Cancerului
CIRD Comitetul interservicii pentru cercetare i dezvoltare
CIREA Centrul de informare, de reflecie i de schimburi în domeniul azilului (în cadrul
Secretariatului General al Consiliului)
Cireel Centrul de informare i cercetare pentru predarea-învarea i utilizarea limbilor
Cirefi Centrul de informare, de reflecie i de schimburi în domeniul trecerii frontierelor
i al imigraiei (în cadrul Secretariatului General al Consiliului)
CISC Confederaia Internaional a Sindicatelor Cretine
CISL Confederaia Internaional a Sindicatelor Libere
CITES Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora
(Convenia privind schimburile comerciale internaionale de specii de faun i flor
slbatice)
CITI clasificare internaional-tip, per industrie, a tuturor ramurilor de activitate
economic (ONU)
CJCE Curtea de Justiie a Comunitilor Europene (a se vedea CJUE)
CJUE Curtea de Justiie a Uniunii Europene (pân la 30 noiembrie 2009, Curtea de Justiie
a Comunitilor Europene)
CLHP cromatografie în faz lichid la presiuni înalte
CMA Consiliul mondial al alimentaiei (ONU)
CME Conferina mondial a energiei
CMI Comitetul maritim internaional
CMT Confederaia Mondial a Muncii
CMUE Comitetul militar al Uniunii Europene
CN Consiliul Nordic
CNRS Centrul Naional pentru Cercetarea tiinific (Frana)
CNTC Comitetul pentru nomenclatura Tarifului comun
Cnuced Conferina Organizaiei Naiunilor Unite pentru comer i dezvoltare
Cnudci Comisia Organizaiei Naiunilor Unite pentru dreptul comercial internaional
CNUED Conferina Organizaiei Naiunilor Unite pentru mediu i dezvoltare
Cnusted Conferina Organizaiei Naiunilor Unite pentru tiin i tehnic în slujba
dezvoltrii
Cocona Consiliul de cooperare al Atlanticului de Nord
Codest Comitetul pentru dezvoltarea european a tiinei i tehnologiei
Cogeca Confederaia General a Cooperativelor Agricole din Uniunea European (fostul
„Comitet General pentru Cooperarea Agricol”)
COI 1. Comisia pentru Oceanul Indian
2. Consiliul Oleicol Internaional
COM colectivitate de peste mri (Frana)
209
Anexa A4
Comext baz de date privind comerul exterior al Uniunii Europene

COPA Comitetul organizaiilor profesionale agricole (UE)
Copace Comitetul pentru Pescuit în Atlanticul de Centru i de Est
COPEC Comitetul paritar pentru egalitatea de anse
CoR Comitetul Regiunilor
CORDI Comitetul pentru cercetare i dezvoltare industrial
CORDIS (*) Community Research and Development Information Service (serviciu comunitar
de informare în domeniul cercetrii i dezvoltrii) (se scrie cu majuscule, în urma unui
acord la care s-a ajuns cu o organizaie comercial având aceeai sigl)
Coreper Comitetul reprezentanilor permaneni
Corine coordonarea informaiilor privind mediul
COST 1. comitet tiinific i tehnic
2. Cooperare european în domeniul tiinei i tehnologiei
COV compui organici volatili
CP credite de plat
CPANE Comisia pentru Pescuitul în Atlanticul de Nord-Est
CPE 1. Comitetul permanent pentru ocuparea forei de munc
2. cooperare politic european
3. credite pentru angajamente
CPP credite pentru pli
CPRA Comitetul permanent pentru cercetarea agricol
CRAFT cooperative research action for technology (program de aciune pentru IMM-urile
din domeniile artizanatului i comercial)
CREST Comitetul pentru cercetarea tiinific i tehnic
Cronos banc macroeconomic pentru tratamentul seriilor cronologice
CSCE Conferina pentru Securitate i Cooperare în Europa
CSI Comunitatea Statelor Independente
CST Comitetul tiinific i tehnic (Euratom)
CSTE Clasificarea mrfurilor pentru statisticile privind transporturile în Europa
CSUE Centrul Satelitar al Uniunii Europene
CTCI clasificare-tip pentru comerul internaional (Eurostat)
CTOI Comisia pentru Tonul din Oceanul Indian
D
Daphné program de aciune privind msurile preventive pentru combaterea violenei fa de
copii, adolesceni i femei
DAU document administrativ unic
DECT digital European cordless telecommunications (telecomunicaii numerice fr fir
europene)
DG direcie general (a se vedea punctul 9.6, Direcii generale i servicii ale Comisiei:
denumiri oficiale)
DGT Direcia General Traduceri
DIANE direct information access network for Europe (reea european de acces direct la
informaie)
DIN 1. Deutsche Industrie Norm
2. Deutsches Institut für Normung
DOCUP document unic de programare
210
Anexa A4
DOM departament de peste mri [Frana – a se vedea, de asemenea, DOM-ROM în anexa C

(FR)]
DOM-ROM departament i regiune de peste mri [Frana – a se vedea, de asemenea, DOM-ROM în
anexa C (FR)]
DOP denumire de origine protejat
DPI drepturi de proprietate intelectual
DRAM dynamic random access memory (memorie vie dinamic)
DTS drept de tragere special (FMI)
DZA doz zilnic admisibil (produse alimentare)
E
EAS coala European de Administraie
(acronim identic pentru toate limbile)
ECDC Centrul European de Prevenire i Control al Bolilor
ECE (a se vedea CEE)
ECHA Agenia European pentru Produse Chimice (acronim identic pentru toate limbile)
ECHO 1. European Commission host organisation (server de baze de date al Comisiei)
2. Direcia General Ajutor Umanitar i Protecie Civil (ECHO) (vechi denumiri:
„Oficiul pentru Ajutor Umanitar”, „Direcia General Ajutor Umanitar” – a se vedea
punctul 9.6, Direcii generale i servicii ale Comisiei: denumiri oficiale)
Ecosoc 1. (a nu se utiliza pentru Comitetul Economic i Social European)

2. Consiliul economic i social (ONU)
ECU European currency unit (unitate de cont european) [înlocuit de euro (cod ISO: EUR) –
a se vedea punctul 7.3.1]
EDI electronic data interchange (schimb de date informatizate)
EFCA Agenia European pentru Controlul Pescuitului (pân la 31 decembrie 2011, Agenia
Comunitar pentru Controlul Pescuitului)
EFICS European forestry information and communication system (Sistemul european de
informare i comunicare în domeniul forestier)
EFSA Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar (European Food Safety
Authority) (acronim identic pentru toate limbile; a nu se utiliza AESA)
EIC euro-info-centre
EIGE Institutul European pentru Egalitatea de anse între Femei i Brbai
Einecs European inventory of existing commercial chemical substances (Inventarul
european al produselor chimice comercializate)
Eionet Reeaua european de informare i observare în domeniul mediului
EIT Institutul European de Inovare i Tehnologie (European Institute of Innovation and
Technology) (acronim identic pentru toate limbile – JO L 97, 9.4.2008, p. 1)
EMAS Sistemul de management al mediului i de audit
EMEA Agenia European pentru Medicamente [fosta „Agenie European pentru Controlul
Medicamentelor” (acronimul EMEA este identic pentru toate limbile)]
EMSA Agenia European pentru Sigurana Maritim (European Maritime Safety Agency)
(acronim identic pentru toate limbile; a nu se folosi AESM)
ENISA Agenia European pentru Securitatea Reelelor Informatice i a Datelor (European
Network and Information Security Agency) (acronim identic pentru toate limbile)
EPOS 1. electronic point-of-sale (punct de vânzare electronic)
2. European pool of studies (and analyses) [centru european de studii (i analize)]
EPSO European Personnel Selection Office (Oficiul European pentru Selecia
Personalului)
211
Anexa A4
Erasmus action scheme for the mobility of university students (program de aciune privind
mobilitatea studenilor)
ERCEA Agenia Executiv a Consiliului European pentru Cercetare (European Research
Council Executive Agency) (acronim identic pentru toate limbile)
ERICA European Research Institute for Consumer Affairs (Institutul European de
Cercetare privind Consumatorii)
ERMES European radio messaging system (sistem paneuropean de apel la distan public
terestru)
ESA Agenia Spaial European (European Space Agency) (acronim identic pentru toate
limbile; a nu se folosi ASE)
ESB 1. echivalent subvenie brut
2. encefalopatie spongiform bovin (boala „vacii nebune”)
ESN echivalent subvenie net
et al. (*) i alii (texte ale CJUE)
ETF Fundaia European de Formare (European Training Foundation) (acronim identic
pentru toate limbile)
ETSI European Telecommunications Standards Institute (Institutul european de
normalizare în domeniul telecomunicaiilor)
EUMC Observatorul European al Fenomenelor Rasiste i Xenofobe [înlocuit de Agenia
pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (a se vedea FRA)]
Euratom (a se vedea CEEA)
Eureka European Research Coordination Agency (Agenia European pentru Coordonarea
Cercetrii)
EURES Portalul mobilitii europene pentru ocuparea forei de munc
EU-OSHA Agenia European pentru Sntate i Securitate în Munc
Eurocontrol Organizaia European pentru Securitatea Navigaiei Aeriene
Eurojust (unitate european de cooperare judiciar)
Eurolib European library project
Euronet-DIANE direct information access network for Europe (reea european de acces direct la
informaie)
Europol Oficiul European de Poliie
Eurostat Oficiul pentru Statistic al Uniunii Europene
Eurydice Reea de informare privind educaia în Europa (http://www.eurydice.org/)
EWOS European workshop for open systems (grupare european pentru elaborarea
normelor OSI)
F
FAO 1. fabricare asistat pe calculator
2. Food and Agriculture Organisation (of the United Nations) (Organizaie
a Naiunilor Unite pentru alimentaie i agricultur)
FEADR Fondul european agricol pentru dezvoltare rural
FECOM Fondul european de cooperare monetar
FED Fondul european de dezvoltare
FEDER Fondul european de dezvoltare regional
FEF a nu se utiliza pentru „Fundaia European de Formare” – a se vedea ETF
FEI Fondul european de investiii
FEOGA Fondul european de orientare i garantare agricol
FEOGA-Orientare
FEOGA-Garantare
FEOGA, seciunea „Orientare”
FEOGA, seciunea „Garantare”
212
Anexa A4
FES Fundaia European pentru tiin

FIDA Fondul internaional de dezvoltare agricol (ONU)
FIDE Federaia Internaional a Dreptului European
FINUL Fora interimar a Organizaiei Naiunilor Unite în Liban
FME Fondul Monetar European
FMI Fondul Monetar International (ONU)
Fnulad Fondul Organizaiei Naiunilor Unite pentru lupta împotriva abuzului de droguri
FNUR Fondul Organizaiei Naiunilor Unite pentru refugiai
fob (*) free on board (franco à bord)
FORMA Fondul de orientare i de regularizare a pieelor agricole
Forpronu Fora de protecie a Organizaiei Naiunilor Unite
FRA Agenia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (acronim identic pentru
toate limbile)
Frontex Agenia European pentru Gestionarea Cooperrii Operative la Frontierele Externe
ale Statelor Membre ale Uniunii Europene
FSE Fondul social european
FSM Federaia Sindical Mondial
FSUE Fondul de solidaritate al Uniunii Europene
G
GAEC grupare agricol de exploatare în comun
GAFI grup de aciune financiar internaional
GATS General Agreement on Trade in Services (Acordul General pentru Comerul cu
Servicii)
GATT General Agreement on Tariffs and Trade (Acordul General pentru Tarife i
Comer) (devenit OMC)
GEIE grupare european de interes economic
GIE grupare de interes economic
GmbH (*) Gesellschaft mit beschränkter Haftung
GPL gaz petrolier lichefiat
GSA Agenia GNSS European (abreviere identic pentru toate limbile)
GSM grup special mobil
H
HCFC hidroclorofluorocarbon
HUGO Organizaia genomului uman
I
IAO inginerie asistat pe calculator
IATA International Air Transport Association (Asociaia Internaional a
Transportatorilor Aerieni)
IBC integrated broadband communications (comunicaii integrate în band larg)
IBSFC Comisia Internaional pentru Pescuitul în Marea Baltic
ICNAF (a se vedea CIPAN)
213
Anexa A4
Icseaf (a se vedea Cipase)

IDA 1. Interchange of data between administrations (schimb de date între
administraii)
2. International Development Association (Asociaia internaional pentru
dezvoltare) (a nu se utiliza AID)
IDST informare i documentare tiinific i tehnic
IFOP Instrument financiar de orientare privind pescuitul (este un fond ca, de exemplu,
FEDER – a nu se confunda cu fondul de garantare pentru pescuit, care este o linie bugetar)
IME Institutul Monetar European
IMM-uri întreprinderi mici i mijlocii
INFCE international nuclear fuel cycle evaluation (evaluare internaional a ciclului
combustibililor nucleari)
Inmarsat International Maritime Satellite Organisation (Organizaia Internaional
a Comunicaiilor Maritime prin Satelit)
INRA Institutul Naional de Cercetare Agronomic (Frana, Paris)
INS Institutul Naional de Statistic (Belgia)
Inserm Institutul Naional de Sntate i Cercetare Medical (Frana, Paris)
Intelsat International Telecommunications Satellite Organisation (Organizaia
Internaional a Telecomunicaiilor prin Satelit)
Interprise program comunitar în domeniul cooperrii între întreprinderi
Interreg iniiativ comunitar privind zonele frontaliere
IRDAC Industrial Research and Development Advisory Committee (Comitetul consultativ
pentru cercetarea i dezvoltarea industriale)
IRIS 1. Institutul pentru relaii internaionale i strategice
2. International reservation and information system (sistem internaional de
rezervare i informare)
3. interrogation requirements information system
ISBN international standard book number (cod internaional de identificare a crilor,
definit prin ISO 2108)
ISO International Organisation for Standardisation (Organizaia Internaional de
Standardizare)
ISPA Instrument structural de preaderare
ISSN international standard serials number (cod internaional de identificare
a publicaiilor seriale, definit prin ISO 3297)
ISSUE Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene
ITER international thermonuclear experimental reactor (reactor termonuclear
experimental internaional)
J
J joule
JAI cooperare poliieneasc i judiciar în materie penal
(denumire anterioar: cooperare în domeniile justiiei i afacerilor interne)
JO Jurnalul Oficial (al Uniunii Europene)
(pân la 31 ianuarie 2003: Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene)
JRC Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Centre)
(acronim identic pentru toate limbile; a nu se utiliza CCC)
K
KBS knowledge-based system (sistem bazat pe cunoatere) (informatic)
214
Anexa A4
L
LAN local area network (reea local în band înalt)
LBE leucoz bovin enzootic
Leader Legturi între aciunile vizând dezvoltarea economiei rurale
LEBM Laborator european de biologie molecular
Licross Liga societilor Crucea Roie i Semiluna Roie
LIFE Instrumentul financiar pentru mediu
M
Matthaeus (*) program de aciune privind formarea profesional a funcionarilor vamali
Matthaeus-TAX (*) program de aciune privind formarea profesional a funcionarilor responsabili cu
fiscalitatea indirect
MCCA Mercado Común Centroamericano (Piaa Comun a Americii Centrale)
MEDIA msuri privind încurajarea dezvoltrii industriei audiovizualului (program de aciune)
Mercosur Mercado Común del Sur (Piaa comun a Sudului) (organizaie regional
sud-american)
METRE (program de) msuri, etaloane i tehnici de referin
MPUE Misiunea de Poliie a Uniunii Europene
N
NABS Nomenclatura privind analiza i comparaia bugetelor i programelor tiinifice
NACE Nomenclatura general a activitilor economice în Uniunea European
NAFO Organizaia pentru Pescuitul în Atlanticul de Nord-Vest (North-West Atlantic
Fisheries Organisation)
NAFTA (a se vedea ALENA)
NATO/OTAN Organizaia tratatului Atlanticului de Nord
NC Nomenclatura combinat
NCM negocieri comerciale multilaterale (GATT)
NET 1. Next European Torus
2. norm european de telecomunicaii
NETT network for environmental technology transfer (reea de transfer de tehnologii de
mediu)
NIC nou instrument comunitar
NIPC nou instrument de politic comercial
NUTS Nomenclatura unitilor teritoriale statistice
O
OACI Organizaia Aviaiei Civile Internaionale
OAPEC Organizaia rilor Arabe Exportatoare de Petrol
OAPI Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieei Interne (Mrci, desene i modele
industriale) (forma scurt: Oficiul pentru Armonizare, iar nu Oficiul pentru Mrci)
OAMCE Organizaia African i Malga de Cooperare Economic
OAV Oficiul Alimentar i Veterinar
OCDE Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic
215
Anexa A4
OCSAN Organizaia pentru Conservarea Somonului din Atlanticul de Nord

OCSP Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante
OECE Organizaia European pentru Cooperare Economic (devenit OCDE)
OEDT Observatorul European pentru Droguri i Toxicomanie
OIM Organizaia Internaional a Muncii (ONU)
OEN Organizaia European de Normalizare
OIPA Organizaia Interparlamentar a ANASE
OLADE Organizaia Latino-American a Energiei
OLAF Oficiul European de Lupt Antifraud (DG a Comisiei Europene)
OMC Organizaia Mondial a Comerului (succesoarea GATT)
OMCI Organizaia Interguvernamental Consultativ a Navigaiei Maritime (înlocuit de
OMI)
OMG organism modificat genetic
OMI Organizaia Maritim Internaional
OMM Organizaia Meteorologic Mondial
OMPI Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale (ONU)
OMS Organizaia Mondial a Sntii (ONU)
OMV Organizaia Mondial a Vmilor
ONG organizaie neguvernamental
ONU Organizaia Naiunilor Unite
ONUDI Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrial
OP Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene (DG a Comisiei Europene) (pân la
30 iunie 2009, Oficiul pentru Publicaii Oficiale al Comunitilor Europene)
OPC organism de plasament colectiv
OPCVM organism de plasament colectiv în valori mobiliare
OPEC Organizaia rilor Exportatoare de Petrol
OSHA (a se vedea EU-OSHA)
OTASE Organizaia Tratatului Asiei de Sud-Est
OUA Organizaia Uniunii Africane (înlocuit de UA)
P
PAC politica agricol comun
PACE (European) programme of advanced continuing education [program (european) de
formare continu avansat]
PAM 1. program alimentar mondial (ONU)
2. program de aciune pentru Mediterana
PCB policlorbifenil
PCP politica comun în domeniul pescuitului
PCR practici comerciale restrictive (GATS)
PCT policlorterfenil
PE Parlamentul European
PECO pays d'Europe centrale et orientale (rile din Europa Central i de Est)
PED pol european de dezvoltare
PERU programare energetic la scar regional i urban
PESC Politica extern i de securitate comun
PESD Politica european de securitate i aprare
216
Anexa A4
PG preferine generalizate
Phare (*) program de ajutor destinat rilor din Europa Central i de Est
(se consider substantiv propriu, iar nu acronim; nu se mai utilizeaz formula
„Polonia-Ungaria-…”)
PIB produs intern brut
PID program integrat de dezvoltare
PIM program integrat mediteraneean
PIN program indicativ naional
plc (*) public limited company
PNB produs naional brut
PNBpp produs naional brut la preurile pieei
PNN produs naional net
Pnucid program al Organizaiei Naiunilor Unite privind controlul internaional al
drogurilor
PNUD program al Organizaiei Naiunilor Unite pentru dezvoltare
PNUE program al Organizaiei Naiunilor Unite pentru mediu
Pnulad plan al Organizaiei Naiunilor Unite privind lupta împotriva drogurilor
R
RAIU Rezerva alimentar internaional de urgen (ONU)
RAM random access memory (memorie cu acces selectiv)
R&D cercetare i dezvoltare
RDD cercetare, dezvoltare i demonstrare
RDT cercetare i dezvoltare tehnologic
REA Agenia Executiv pentru Cercetare (Research Executive Agency) (acronim identic
pentru toate limbile; a nu se folosi AER)
Recite regions and cities for Europe (regiuni i orae europene)
Reitox Reeaua european de informaii privind drogurile i toxicomania
RICA Reeaua de informaii contabile agricole
RJE Reeaua judiciar european
RMN rezonan magnetic nuclear
RNIS reea numeric cu integrare de servicii
ROM read-only memory (memorie inert)
RTE reele transeuropene
S
SA societate anonim
SAARC South Asian Association for Regional Cooperation (Asociaia pentru Cooperare
Regional a Asiei de Sud)
SADC Southern African Development Community (Comunitatea pentru Dezvoltare
a Africii de Sud)
SAE societate anonim european
SALT strategic arms limitation talks (negocieri privind limitarea armamentelor strategice)
SARL societate cu rspundere limitat
217
Anexa A4
SAU suprafa agricol utilizat

SAVE specific actions for vigorous energy efficiency (aciuni determinate pentru
o eficien energetic sporit)
SCAD serviciu central automatizat de documentare (baz de date)
SCE societate cooperativ european
SCENT system for a customs enforcement network (Reeaua vamal pentru lupta împotriva
fraudei)
SCIC serviciu comun „Interpretare-conferine” (Comisia European; înlocuit de Direcia
General Interpretare)
SdT (*) serviciul de traduceri (Comisia European; înlocuit de Direcia General Traduceri –
DGT)
SEAE Serviciul European de Aciune Extern
SEBC Sistemul European al Bncilor Centrale
SEC sistem european al conturilor economice integrate (Eurostat)
SEDOC sistem european de difuzare a ofertelor i a cererilor de locuri de munc
înregistrate în compensaie internaional
SEE Spaiul Economic European
SELA sistemul economic latino-american
Sespros sistem european de statistici integrate privind protecia social
SFI Societatea Financiar Internaional (organism)
SGML standard generalised mark-up language (limbaj de marcare general standardizat)
SICAV societate de investiii cu capital variabil
SIMAP Sistemul de informare cu privire la contractele de achiziii publice europene
SIS Sistemul de informaii Schengen
SME Sistemul monetar european
SMIC salariu minim interprofesional de cretere
SMIG salariu minim interprofesional garantat
SOLAS (International Convention for the) Safety of Life at Sea [(Convenia internaional
privind) salvarea vieilor omeneti pe mare]
SpA (*) società per azioni
SPA Societatea pentru Protecia Animalelor
SPC Standardul puterii de cumprare
SPG 1. Schem de preferine generalizate (aplicaie practic a sistemului de mai jos)
2. Sistem de preferine generalizate (instrument definit la Cnuced)
SRAS sindrom respiratoriu acut sever
Stabex sistem de stabilizare a reetelor la export (a rilor ACP i a TTPM)
Sysdem sistem european de documentare privind locurile de munc
Sysmin sistem de ajutor pentru produsele miniere (instrument de finanare special pentru
produsele miniere din rile ACP i din TTPM)
Systran sistem de traducere automat
T
TAC total admisibil al capturilor
Tacis (*) (program de) asisten tehnic pentru noile State Independente i Mongolia
(se consider substantiv propriu, iar nu acronim)
TAI tratament avansat al informaiei
TAM trade assessment mechanism (mecanism de analiz a relaiilor comerciale)
TARIC tarif integrat comunitar – tarif integrat al Comunitilor Europene
218
Anexa A4
TDS televiziune direct prin satelit

tec (*) ton-echivalent crbune
Tempus program de mobilitate transeuropean pentru învmântul superior
tep (*) ton-echivalent petrol
THC tetrahidrocannabinol (canabis)
TIC tehnologii ale informaiei i comunicaiilor
TIF transport internaional pe cile ferate
TIR transport internaional rutier de mrfuri
TIT tehnologii ale informaiei i telecomunicaiilor
TNP tratat privind neproliferarea armelor nucleare
TPC trifenil policlorurat
TPICE Tribunalul de Prim Instan al Comunitilor Europene (înainte de 1.12.2009)
TPII Tribunalul Penal Internaional pentru Fosta Iugoslavie
TRIPS (a se vedea ADPIC)
TTPM ri i teritorii de peste mri
TVA taxa pe valoarea adugat
TVC Tariful vamal comun
U
UA Uniunea African (a înlocuit OUA; a se vedea http://www.africa-union.org/)
UCLAF Unitatea de coordonare a luptei antifraud
UCME unitate de cont monetar european
UDE unitate de dimensiune european (în cadrul PAC)
UDEAC Uniunea vamal i economic a statelor din Africa Central
UDEAO Uniunea vamal i economic a statelor din Africa de Vest
UE Uniunea European
UEM Uniunea economic i monetar
UEMA Uniunea economic i monetar vest-african
UEO Uniunea Europei Occidentale
Unesco United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation (Organizaia
Naiunilor Unite pentru Educaie, tiin i Cultur)
Unicef United Nations Children’s Fund (Fondul Organizaiei Naiunilor Unite pentru
copii)
UPU Uniunea Potal Universal
URBAN iniiativ privind zonele urbane
URL uniform resource locator (adres universal)
V
VAB valoare adugat brut
VANE valoare adugat net de exploatare
219
Anexa A5
Lista rilor, a teritoriilor

i a monedelor
Prezenta list nu reprezint poziia oficial a instituiilor europene în ceea ce privete statutul juridic sau politica
entitilor menionate. Aceasta constituie o armonizare a unor liste i practici uneori divergente.
221
Codul Capitala/Centrul Cod mo- Subdiviziune
Denumire scurt Denumire complet Adjectiv Moneda (3)
rii (1) administrativ (2) ned (4) monetar (5)
Afganistan Republica Islamic Afganistan AF Kabul afgan afgani AFN pul
Africa de Sud Republica Africa de Sud ZA Pretoria (ZA1) sud-african rand ZAR cent
Albania Republica Albania AL Tirana albanez lek ALL [quindar]
Algeria Republica Algerian Democratic DZ Alger algerian dinar algerian DZD centim
i Popular
Andorra Principatul Andorra AD Andorra la Vella andorran euro EUR cent
Angola Republica Angola AO Luanda angolez kwanza AOA cêntimo
Anguilla (AI1) Anguilla AI The Valley din Anguilla dolar est-caraib XCD cent
Antarctica Antarctica AQ — antarctic — — —
Antigua i Barbuda Antigua i Barbuda AG Saint John’s din Antigua i Barbuda dolar est-caraib XCD cent
Arabia Saudit Regatul Arabiei Saudite SA Riad saudit rial saudit SAR halala
Argentina Republica Argentina AR Buenos Aires argentinian peso argentinian ARS centavo
(pl. pesos argentinieni)
Armenia Republica Armenia AM Erevan armean dram AMD luma
Aruba (AW1) Aruba AW Oranjestad din Aruba gulden din Aruba AWG cent
Australia Uniunea Australian AU Canberra australian dolar australian AUD cent
Austria Republica Austria AT Viena austriac euro EUR cent
222
Azerbaidjan Republica Azerbaidjan AZ Baku azer manat azer AZN kepik
Anexa A5
Bahamas Uniunea Bahamas BS Nassau din Bahamas dolar din Bahamas BSD cent
Bahrain Regatul Bahrain BH Manama din Bahrain dinar din Bahrain BHD fils
Bangladesh Republica Popular Bangladesh BD Dhaka din Bangladesh taka BDT poisha
Barbados Barbados BB Bridgetown din Barbados dolar din Barbados BBD cent
Belarus Republica Belarus BY Minsk belarus rubl belarus BYR copeic
Belgia Regatul Belgiei BE Bruxelles belgian euro EUR cent
Belize Belize BZ Belmopan din Belize dolar din Belize BZD cent
Benin Republica Benin BJ Porto-Novo (BJ1) beninez franc CFA BCEAO XOF centim
Bermuda (BM1) Bermuda BM Hamilton din Bermuda dolar din Bermuda BMD cent
Bhutan Regatul Bhutan BT Thimphu din Bhutan ngultrum BTN chetrum
rupie indian INR paisa
Birmania/Myanmar Birmania/Myanmar (MM1) MM Naypyidaw din Birmania/Myanmar kyat MMK pya
Bolivia Statul Plurinaional al Boliviei BO Sucre (BO1) bolivian boliviano BOB centavo
Bosnia i Heregovina Bosnia i Heregovina BA Sarajevo din Bosnia i Heregovina marc convertibil BAM pfening
Botswana Republica Botswana BW Gaborone din Botswana pula BWP thebe
Brazilia Republica Federativ a Braziliei BR Brasilia brazilian real BRL centavo
Brunei Statul Brunei Darussalam BN Bandar Seri Begawan din Brunei dolar din Brunei BND cent
Bulgaria Republica Bulgaria BG Sofia bulgar leva (pl. leve) BGN stotinka
(pl. stotinki)
Burkina Faso Burkina Faso BF Ouagadougou din Burkina Faso franc CFA BCEAO XOF centim
Burundi Republica Burundi BI Bujumbura burundez franc burundez BIF centim
Cambodgia Regatul Cambodgia KH Phnom Penh cambodgian riel KHR sen
Camerun Republica Camerun CM Yaoundé camerunez franc CFA BEAC XAF centim
Canada Canada CA Ottawa canadian dolar canadian CAD cent
Capul Verde Republica Capului Verde CV Praia capverdian escudo capverdian CVE centavo
Chile Republica Chile CL Santiago chilian peso chilian CLP centavo
(pl. pesos chilieni)
China Republica Popular Chinez CN Beijing chinez yuan renminbi CNY jiao (10)
fen (100)
Ciad Republica Ciad TD N’Djamena ciadian franc CFA BEAC XAF centim
Cipru Republica Cipru CY Nicosia cipriot euro EUR cent
Clipperton (CP1) Insula Clipperton CP (CP2) — din Insula Clipperton — — —
Columbia Republica Columbia CO Bogotá columbian peso columbian COP centavo
(pl. pesos columbieni)
Comore Uniunea Comorelor KM Moroni comorian franc comorian KMF —
Congo Republica Congo CG Brazzaville congolez franc CFA BEAC XAF centim
223
Coreea de Nord Republica Popular Democrat KP Phenian nord-coreean won nord-coreean KPW jeon
Anexa A5
Coreean
Coreea de Sud Republica Coreea KR Seoul sud-coreean won sud-coreean KRW [jeon]
Costa Rica Republica Costa Rica CR San José costarican colón costarican CRC céntimo
Côte d’Ivoire Republica Côte d’Ivoire CI Yamoussoukro (CI1) ivorian franc CFA BCEAO XOF centim
Croaia Republica Croaia HR Zagreb croat kuna HRK lipa
Cuba Republica Cuba CU Havana cubanez peso cubanez CUP centavo
(pl. pesos cubanezi)
peso convertibil CUC centavo
Curaçao (CW1) Curaçao CW Willemstad din Curaçao gulden neerlandez ANG cent
antilez (CW1)
Danemarca Regatul Danemarcei DK Copenhaga danez coroan danez DKK øre
Djibouti Republica Djibouti DJ Djibouti djiboutian franc djiboutian DJF —
Dominica Uniunea Dominica DM Roseau din Dominica dolar est-caraib XCD cent
Ecuador Republica Ecuador EC Quito ecuadorian dolar american USD cent
Egipt Republica Arab Egipt EG Cairo egiptean lir egiptean EGP piastru
El Salvador Republica El Salvador SV San Salvador salvadorian colon salvadorian SVC centavo
dolar american USD cent
Elveia Confederaia Elveian CH Berna elveian franc elveian CHF cent
Emiratele Arabe Unite Emiratele Arabe Unite AE Abu Dhabi din Emiratele Arabe Unite dirham din Emiratele AED fils
Arabe Unite
Eritreea Statul Eritreea ER Asmara eritreean nakfa ERN centim
Estonia Republica Estonia EE Tallinn estonian euro EUR cent
Etiopia Republica Federal Democrat ET Addis Abeba etiopian birr ETB cent
Etiopia
Fiji Republica Fiji FJ Suva fijian dolar fijian FJD cent
Filipine Republica Filipine PH Manila filipinez peso filipinez PHP centavo
(pl. pesos filipinezi)
Finlanda Republica Finlanda FI Helsinki finlandez euro EUR cent
fosta Republic iugoslav fosta Republic iugoslav (5a) Skopje din fosta Republic iugoslav denar MKD deni
a Macedoniei a Macedoniei a Macedoniei
Frana Republica Francez FR Paris francez euro EUR cent
Gabon Republica Gabonez GA Libreville gabonez franc CFA BEAC XAF centim
Gambia Republica Gambia GM Banjul gambian dalasi GMD butut
Georgia Georgia GE Tbilisi georgian lari GEL tetri
Georgia de Sud i Insulele Georgia de Sud i Insulele GS King Edward Point din Georgia de Sud — — —
Sandwich de Sud (GS1) Sandwich de Sud (Grytviken) (GS1) i Insulele Sandwich de Sud
224
Germania Republica Federal Germania DE Berlin german euro EUR cent
Anexa A5
Ghana Republica Ghana GH Accra ghanez cedi ghanez GHS pesewa

Gibraltar (GI1) Gibraltar GI Gibraltar din Gibraltar lir din Gibraltar GIP penny
Grecia Republica Elen EL Atena grec/elen (EL*) euro EUR cent
Grenada Grenada GD Saint George’s grenadian dolar est-caraib XCD cent
Groenlanda (GL1) Groenlanda GL Nuuk groenlandez coroan danez DKK øre
Guadelupa (GP1) Guadelupa GP Basse-Terre din Guadelupa euro EUR cent
Guam (GU1) Teritoriul Guam GU Hagåtña din Guam dolar american USD cent
Guatemala Republica Guatemala GT Ciudad de Guatemala guatemalez quetzal GTQ centavo
Guernsey (GG1) Domeniul Guernsey GG Saint Peter Port din Guernsey lir din Guernsey (GG2) GGP (GG2) penny
lir sterlin GBP penny
Guineea Republica Guineea GN Conakry guineean franc guineean GNF —
Guineea Ecuatorial Republica Guineea Ecuatorial GQ Malabo guineoecuatorian franc CFA BEAC XAF centim
Guineea-Bissau Republica Guineea-Bissau GW Bissau guineobissauan franc CFA BCEAO XOF centim
Guyana Republica Cooperatist Guyana GY Georgetown guyanez dolar guyanez GYD cent
Guyana Francez (GF1) Guyana Francez GF Cayenne din Guyana Francez euro EUR cent
Haiti Republica Haiti HT Port-au-Prince haitian gourde HTG centim
Honduras Republica Honduras HN Tegucigalpa hondurian lempira HNL centavo
Hong Kong (HK1) Regiunea Administrativ Special HK (HK3) din Hong Kong dolar din Hong Kong HKD cent
Hong Kong a Republicii Populare
Chineze (HK2)
India Republica India IN New Delhi indian rupie indian INR paisa (pl. paise)
Indonezia Republica Indonezia ID Jakarta indonezian rupie indonezian IDR sen
Insula Bouvet (BV1) Insula Bouvet BV — din Insula Bouvet — — —
Insula Christmas (CX1) Teritoriul Insulei Christmas CX Flying Fish Cove din Insula Christmas dolar australian AUD cent
Insula Heard i Insulele Teritoriul Insulei Heard HM — din Insula Heard i Insulele — — —
McDonald (HM1) i al Insulelor McDonald McDonald
Insula Man (IM1) Insula Man IM Douglas din Insula Man lir din Insula Man (IM2) IMP (IM2) penny
Insula Norfolk (NF1) Teritoriul Insulei Norfolk NF Kingston din Insula Norfolk dolar australian AUD cent
Insulele Åland (AX1) Insulele Åland AX Mariehamn din Insulele Åland euro EUR cent
Insulele Cayman (KY1) Insulele Cayman KY George Town din Insulele Cayman dolar din Insulele KYD cent
Cayman
Insulele Cocos Teritoriul Insulelor Cocos CC West Island din Insulele Cocos dolar australian AUD cent
(Keeling) (CC1) (Keeling)
Insulele Cook (CK1) Insulele Cook CK Avarua din Insulele Cook dolar neozeelandez NZD cent
225
Insulele Falkland (FK1) Insulele Falkland FK Stanley din Insulele Falkland lir din Insulele Falkland FKP noul penny
(pl. pence)
Anexa A5
Insulele Feroe (FO1) Insulele Feroe FO Tórnshavn feroez coroan danez DKK øre
Insulele Mariane Comunitatea Insulelor Mariane MP Saipan din Insulele Mariane de Nord dolar american USD cent
de Nord (MP1) de Nord
Insulele Marshall Republica Insulelor Marshall MH Majuro din Insulele Marshall dolar american USD cent
Insulele Minore Îndeprtate Insulele Minore Îndeprtate UM — din Insulele Minore dolar american USD cent
ale Statelor Unite (UM1) ale Statelor Unite Îndeprtate ale Statelor Unite
Insulele Pitcairn (PN1) Insulele Pitcairn PN Adamstown din Insulele Pitcairn dolar neozeelandez NZD cent
Insulele Solomon Insulele Solomon SB Honiara solomonian dolar solomonian SBD cent
Insulele Turks i Caicos (TC1) Insulele Turks i Caicos TC Cockburn Town din Insulele Turks i Caicos dolar american USD cent
Insulele Virgine Insulele Virgine ale Statelor Unite VI Charlotte Amalie din Insulele Virgine Americane dolar american USD cent
Americane (VI1)
Insulele Virgine Insulele Virgine Britanice VG Road Town din Insulele Virgine Britanice dolar american USD cent
Britanice (VG1)
Iordania Regatul Haemit al Iordaniei JO Amman iordanian dinar iordanian JOD 100 qirsh
1 000 fils
Irak Republica Irak IQ Bagdad irakian dinar irakian IQD fils
Iran Republica Islamic Iran IR Teheran iranian rial iranian IRR [dinar] (IR1)
Irlanda Irlanda (IE1) IE Dublin irlandez euro EUR cent
Islanda Republica Islanda IS Reykjavik islandez coroan islandez ISK —
Israel Statul Israel IL (IL1) israelian shekel ILS agora
Italia Republica Italian IT Roma italian euro EUR cent
Jamaica Jamaica JM Kingston jamaican dolar jamaican JMD cent
Japonia Japonia JP Tokyo japonez yen JPY [sen] (JP1)
Jersey (JE1) Domeniul Jersey JE Saint Hélier din Jersey lir din Jersey (JE2) JEP (JE2) penny
Kârgâzstan Republica Kârgâzstan KG Bikek kârgâz som KGS tyiyn
Kazahstan Republica Kazahstan KZ Astana kazah tenge KZT tiyn
Kenya Republica Kenya KE Nairobi kenyan iling kenyan KES cent
Kiribati Republica Kiribati KI Tarawa kiribatian dolar australian AUD cent
Kuweit Statul Kuweit KW Kuweit kuweitian dinar kuweitian KWD fils
Laos Republica Democrat Popular LA Vientiane laoian kip LAK [at]
Laos
Lesotho Regatul Lesotho LS Maseru lesothian loti (pl. maloti) LSL sente
(pl. lisente)
rand ZAR cent
Letonia Republica Letonia LV Riga leton lats LVL santims
226
Liban Republica Libanez LB Beirut libanez lir libanez LBP [piastru]
Anexa A5
Liberia Republica Liberia LR Monrovia liberian dolar liberian LRD cent

Libia Libia LY Tripoli libian dinar libian LYD dirham
Liechtenstein Principatul Liechtenstein LI Vaduz liechtensteinian franc elveian CHF centim
Lituania Republica Lituania LT Vilnius lituanian litas LTL centas
Luxemburg Marele Ducat al Luxemburgului LU Luxemburg luxemburghez euro EUR cent
Macao (MO1) Regiunea Administrativ Special MO Macao (MO3) din Macao pataca MOP avo
Macao a Republicii Populare
Chineze (MO2)
Madagascar Republica Madagascar MG Antananarivo malga ariary MGA iraimbilanja
Malawi Republica Malawi MW Lilongwe malawian kwacha malawian MWK tambala
Malaysia Malaysia MY Kuala Lumpur (MY1) malaysian ringgit MYR sen
Maldive Republica Maldivelor MV Malé maldivian rufiyaa MVR laari
Mali Republica Mali ML Bamako malian franc CFA BCEAO XOF centim
Malta Republica Malta MT Valletta maltez euro EUR cent
Maroc Regatul Maroc MA Rabat marocan dirham marocan MAD centim
Martinica (MQ1) Martinica MQ Fort-de-France din Martinica euro EUR cent
Mauritania Republica Islamic Mauritania MR Nouakchott mauritan ouguiya MRO khoum
Mauritius Republica Mauritius MU Port-Louis mauritian rupie mauritian MUR cent
Mayotte (YT1) Mayotte YT Mamoudzou din Mayotte euro EUR cent
Mexic Statele Unite Mexicane MX Ciudad de Mexico mexican peso mexican (pl. pesos MXN centavo
mexicani)
Micronezia Statele Federate ale Microneziei FM Palikir micronezian dolar american USD cent
Moldova Republica Moldova MD Chiinu moldovean, leu moldovenesc MDL ban
moldovenesc
Monaco Principatul Monaco MC Monaco monegasc euro EUR cent
Mongolia Mongolia MN Ulan Bator mongol tugrik MNT möngö
Montserrat (MS1) Montserrat MS Plymouth (MS2) din Montserrat dolar est-caraib XCD cent
Mozambic Republica Mozambic MZ Maputo mozambican metical MZN centavo
Muntenegru (ME*) Muntenegru ME Podgoria muntenegrean euro EUR cent
Myanmar: a se vedea Birmania/Myanmar
Namibia Republica Namibia NA Windhoek namibian dolar namibian NAD cent
rand ZAR cent
Nauru Republica Nauru NR Yaren nauruan dolar australian AUD cent
Nepal Nepal NP Kathmandu nepalez rupie nepalez NPR paisa (pl. paise)
Nicaragua Republica Nicaragua NI Managua nicaraguan córdoba oro NIO centavo
Niger Republica Niger NE Niamey nigerian franc CFA BCEAO XOF centim
227
Nigeria Republica Federal Nigeria NG Abuja nigerian naira NGN kobo
Anexa A5
Niue (NU1) Niue NU Alofi din Niue dolar neozeelandez NZD cent
Norvegia Regatul Norvegiei NO Oslo norvegian coroan norvegian NOK øre
Noua Caledonie (NC1) Noua Caledonie NC Nouméa din Noua Caledonie franc CFP XPF centim
Noua Zeeland Noua Zeeland NZ Wellington neozeelandez dolar neozeelandez NZD cent
Oman Sultanatul Oman OM Mascat omanez rial omanez OMR baisa
Pakistan Republica Islamic Pakistan PK Islamabad pakistanez rupie pakistanez PKR paisa
Palau Republica Palau PW Melekeok palauan dolar american USD cent
Panama Republica Panama PA Panamá panamez balboa PAB centésimo
Papua-Noua Guinee Statul Independent Papua-Noua PG Port Moresby papua-neoguineean kina PGK toea
Guinee
Paraguay Republica Paraguay PY Asunción paraguayan guaraní PYG céntimo
Peru Republica Peru PE Lima peruan sol nou PEN céntimo
Polinezia Francez (PF1) Polinezia Francez PF Papeete polinezian franc CFP XPF centim
Polonia Republica Polon PL Varovia polonez zlot PLN gro
Portugalia Republica Portughez PT Lisabona portughez euro EUR cent
Puerto Rico (PR1) Comunitatea Puerto Rico PR San Juan portorican dolar american USD cent
Qatar Statul Qatar QA Doha qatarian rial qatarian QAR dirham
Regatul Unit Regatul Unit al Marii Britanii UK Londra britanic, lir sterlin GBP penny
i Irlandei de Nord din Regatul Unit
Republica Ceh Republica Ceh CZ Praga ceh coroan ceh CZK haler
Republica Centrafrican Republica Centrafrican CF Bangui centrafrican franc CFA BEAC XAF centim
Republica Democratic Republica Democratic Congo CD Kinshasa din Republica Democratic franc congolez CDF centim
Congo Congo (CD1)
Republica Dominican Republica Dominican DO Santo Domingo dominican peso dominican DOP centavo
(pl. pesos dominicani)
Réunion (RE1) Réunion RE Saint-Denis din Réunion euro EUR cent
România România RO Bucureti român leu românesc RON ban
Rusia Federaia Rus RU Moscova rus rubl ruseasc RUB copeic
Rwanda Republica Rwanda RW Kigali ruandez franc ruandez RWF centim
Sahara Occidental (EH1) Sahara Occidental EH Al Aaiun din Sahara Occidental dirham marocan MAD centim
Saint-Barthélemy (BL1) Colectivitatea Saint-Barthélemy BL Gustavia din Saint-Barthélemy euro EUR cent
Saint Kitts i Nevis Federaia Saint Kitts i Nevis KN Basseterre din Saint Kitts i Nevis dolar est-caraib XCD cent
Saint Lucia Saint Lucia LC Castries din Saint Lucia dolar est-caraib XCD cent
Saint-Martin (MF1) Colectivitatea Saint-Martin MF Marigot din Saint-Martin euro EUR cent
Saint-Pierre Colectivitatea Teritorial PM Saint-Pierre din Saint-Pierre i Miquelon euro EUR cent
228
i Miquelon (PM1) Saint-Pierre i Miquelon
Anexa A5
Saint Vincent i Grenadine Saint Vincent i Grenadine VC Kingstown din Saint Vincent i Grenadine dolar est-caraib XCD cent
Samoa Statul Independent Samoa WS Apia samoan tala WST sene
Samoa American (AS1) Teritoriul Samoa American AS Pago Pago din Samoa American dolar american USD cent
San Marino Republica San Marino SM San Marino sanmarinez euro EUR cent
São Tomé i Principe Republica Democratic São Tomé ST São Tomé din São Tomé i Principe dobra STD cêntimo
i Principe
Senegal Republica Senegal SN Dakar senegalez franc CFA BCEAO XOF centim
Serbia Republica Serbia RS Belgrad sârb dinar sârbesc RSD para
Seychelles Republica Seychelles SC Victoria seychellez rupie seychellez SCR cent
Sfânta Elena (SH1) Sfânta Elena, Ascension i Tristan SH Jamestown din Sfânta Elena lir din Sfânta Elena SHP penny
da Cunha
Sfântul Scaun/ Sfântul Scaun/ VA —/Cetatea Vaticanului al Sfântului Scaun/ euro EUR cent
Vatican (VA1) Statul Cetii Vaticanului al Vaticanului
Sierra Leone Republica Sierra Leone SL Freetown sierraleonez leone SLL cent
Singapore Republica Singapore SG Singapore singaporez dolar singaporez SGD cent
Sint-Maarten (SX1) Sint-Maarten SX Philipsburg din Sint-Maarten gulden neerlandez ANG cent
antilez (SX1)
Siria Republica Arab Sirian SY Damasc sirian lir sirian SYP piastru
Slovacia Republica Slovac SK Bratislava slovac euro EUR cent
Slovenia Republica Slovenia SI Ljubljana sloven euro EUR cent
Somalia Republica Somalia SO Mogadiscio somalez iling somalez SOS cent
Spania Regatul Spaniei ES Madrid spaniol euro EUR cent
Sri Lanka Republica Democratic Socialist LK Colombo srilankez rupie srilankez LKR cent
Sri Lanka
Statele Unite Statele Unite ale Americii US Washington DC american dolar american USD cent
Sudan Republica Sudan SD Khartoum sudanez lir sudanez SDG piastru
Sudanul de Sud Republica Sudanul de Sud SS Juba din Sudanul de Sud lir din Sudanul de Sud SSP piastru
Suedia Regatul Suediei SE Stockholm suedez coroan suedez SEK öre
Suriname Republica Suriname SR Paramaribo surinamez dolar surinamez SRD cent
Svalbard i Jan Mayen (SJ1) Svalbard i Jan Mayen SJ Longyearbyen (Svalbard), din Svalbard, din Jan Mayen coroan norvegian NOK øre
Olonkinbyen (Jan Mayen)
Swaziland Regatul Swaziland SZ Mbabane swazi lilangeni (pl. emalangeni) SZL cent
Tadjikistan Republica Tadjikistan TJ Duanbe tadjic somoni TJS diram
Taiwan Republica Chinez, Taiwan (TW1) TW Taipei din Taiwan (TW*) dolar nou din Taiwan TWD fen
Tanzania Republica Unit Tanzania TZ Dodoma (TZ1) tanzanian iling tanzanian TZS cent
Teritoriile Australe Teritoriile Australe i Antarctice TF (TF2) din Teritoriile Australe euro EUR cent
i Antarctice Franceze (TF1) Franceze i Antarctice Franceze
229
Teritoriul Britanic Teritoriul Britanic din Oceanul IO — din Teritoriul Britanic dolar american USD cent
Anexa A5
din Oceanul Indian (IO1) Indian din Oceanul Indian

Thailanda Regatul Thailandei TH Bangkok thailandez baht THB satang
Timorul de Est Republica Democratic TL Dili din Timorul de Est dolar american USD cent
a Timorului de Est
Togo Republica Togolez TG Lomé togolez franc CFA BCEAO XOF centim
Tokelau (TK1) Tokelau TK (TK2) din Tokelau dolar neozeelandez NZD cent
Tonga Regatul Tonga TO Nuku’alofa tongan pa’anga TOP seniti
Trinidad i Tobago Republica Trinidad i Tobago TT Port of Spain din Trinidad i Tobago dolar din Trinidad i Tobago TTD cent
Tunisia Republica Tunisian TN Tunis tunisian dinar tunisian TND millime
Turcia Republica Turcia TR Ankara turc lir turceasc TRY kurus
Turkmenistan Turkmenistan TM Agabat turkmen manat turkmen TMT tenge
Tuvalu Tuvalu TV Funafuti tuvaluan dolar australian AUD cent
rile de Jos (NL1) Regatul rilor de Jos NL Amsterdam (NL2) neerlandez euro EUR cent
Ucraina Ucraina UA Kiev ucrainean grivn UAH copeic
Uganda Republica Uganda UG Kampala ugandez iling ugandez UGX cent
Ungaria Ungaria HU Budapesta maghiar forint (pl. forini) HUF [fillér]
Uruguay Republica Oriental a Uruguayului UY Montevideo uruguayan peso uruguayan UYU centésimo
(pl. pesos uruguayeni)
Uzbekistan Republica Uzbekistan UZ Takent uzbec sum UZS tiyin
Vanuatu Republica Vanuatu VU Port Vila din Vanuatu vatu VUV —
Venezuela Republica Bolivarian VE Caracas venezuelean bolívar fuerte VEF céntimo
a Venezuelei
Vietnam Republica Socialist Vietnam VN Hanoi vietnamez dong VND [10 hào
100 xu]
Wallis i Futuna (WF1) Wallis i Futuna WF Mata-Utu din Wallis i Futuna franc CFP XPF centim
Yemen Republica Yemen YE San’a yemenit rial yemenit YER fils
Zambia Republica Zambia ZM Lusaka zambian kwacha zambian ZMK ngwee
Zimbabwe Republica Zimbabwe ZW Harare zimbabwean dolar zimbabwean (ZW1) ZWL cent
Note referitoare la ri, teritorii i monede

Notele cu caractere cursive exist numai în versiunea în limba român.
230
(1) Coloana „Codul rii”: coduri ISO 3166 alfanumerice de dou caractere, cu excepia cazurilor Greciei i Regatului Unit (a se folosi EL i UK în loc de GR i, respectiv, GB). A se vedea, de
asemenea, punctele 7.1.1 (Denumiri i abrevieri utilizate) i 7.1.2 (Ordinea enumerrii rilor) i anexa A6 (Codurile rilor i teritoriilor).
Anexa A5
(2) Coloana „Capitala/Centrul administrativ ”: În cazul teritoriilor, este vorba despre centrul administrativ sau despre reedin. De exemplu, Basse-Terre este reedina Guadelupei (capitala
oficial fiind Parisul).
(3) Coloana „Moneda”: franc CFA (BCEAO) = francul Comunitii financiare africane (emis de Banca Central a Statelor din Africa de Vest); franc CFA (BEAC) = francul Cooperrii
financiare în Africa Central (emis de Banca Statelor din Africa Central).
(4) Coloana „Cod moned”: ISO 4217, cu excepia GGP (Guernsey), IMP (Insula Man) i JEP (Jersey).
(5) Coloana „Subdiviziune monetar”: subdiviziunea monedei euro se numete cent. Totui, conform considerentului 2 din Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998,
„definiia denumirii «cent» nu împiedic utilizarea variantelor acestui termen în utilizarea comun în statele membre”. În limba român, se poate folosi varianta „eurocent”, dac exist un risc
de confuzie cu subdiviziuni ale altor monede. În textele UE, este preferat forma „cent” (obligatorie în textele juridice). Subdiviziunile monetare indicate între paranteze drepte nu mai sunt în
circulaie.
***
(ZA1) Africa de Sud: Pretoria (Tshwane) este capitala administrativ, Cape Town este capitala legislativ (sediul Parlamentului), iar Bloemfontein este capitala judiciar.
(AI1) Anguilla: teritoriu britanic de peste mri.
(AW1) Aruba: stat autonom al Regatului rilor de Jos.
(BJ1) Benin: Cotonou este sediul guvernului.
(BM1) Bermuda: teritoriu britanic de peste mri.
(MM1) Birmania/Myanmar: dei Organizaia Naiunilor Unite utilizeaz ca denumire scurt „Myanmar” i ca denumire complet „Republica Uniunii Myanmar”, în textele Uniunii Europene se
recomand folosirea formei „Birmania/Myanmar”.
(BO1) Bolivia: Sucre este capitala conform Constituiei. Sediul guvernului este situat în La Paz.
(CP1) Clipperton: domeniu public al statului francez.
(CP2) Clipperton: codul CP nu face parte, ca atare, din norma ISO 3166-1, ci este un cod rezervat în mod excepional de ctre ISO.
(CI1) Côte d’Ivoire: Yamoussoukro este capitala politic i administrativ. Capitala economic este Abidjan.
(CW1) Curaçao: stat autonom al Regatului rilor de Jos cu începere de la 10.10.2010 (Antilele Neerlandeze se dizolv). Dei Antilele Neerlandeze se dizolv cu începere de la 10.10.2010, Curaçao i
Sint-Maarten pstreaz guldenul neerlandez antilez (ANG) în ateptarea crerii unei monede comune în 2012 (guldenul caraib).
(5a) fosta Republic iugoslav a Macedoniei: în curs de stabilire.
(GS1) Georgia de Sud i Insulele Sandwich de Sud: teritoriu britanic de peste mri. Administrat din Insulele Falkland.
(GI1) Gibraltar: teritoriu britanic de peste mri.
(EL1) Grecia: se folosete adjectivul „elen” pentru tot ceea ce ine de exercitarea puterii de stat: autoritile elene, guvernul elen etc.
(GL1) Groenlanda: teritoriu autonom al Danemarcei.
(GP1) Guadelupa: departament i regiune de peste mri a Franei (DOM-ROM). [A se vedea, de asemenea, în anexa C (FR) explicaiile referitoare la DOM-ROM.]
(GU1) Guam: teritoriu al Statelor Unite ale Americii.
(GG1) Guernsey: dependen a Coroanei britanice. Nu face parte din Regatul Unit, dar depinde de acesta în ceea ce privete relaiile externe. Nu face parte din Uniunea European, dar i se
asociaz în termenii protocolului 3 anexat la Tratatul de aderare a Regatului Unit.
231
(GG2) Guernsey: în paralel cu lira sterlin circul lira din Guernsey, o variant local fr un cod ISO asociat. În cazul în care în este necesar un cod distinct, se poate folosi GGP.
Anexa A5
(GF1) Guyana Francez: departament i regiune de peste mri a Franei (DOM-ROM). [A se vedea, de asemenea, în anexa C (FR) explicaiile referitoare la DOM-ROM.]
(HK1) Hong Kong: denumirea „Hong Kong, China” se utilizeaz, de asemenea, în circumstane specifice: „Regiunea administrativ special Hong Kong poate ea însi, sub denumirea «Hong
Kong, China», s întrein i s dezvolte relaii i s încheie i s execute acorduri cu state i uniti teritoriale strine, precum i cu organizaii internaionale în domenii relevante cum ar fi:
domeniile economic, comercial, financiar i monetar, al transporturilor maritime, al comunicaiilor, al turismului, al culturii i al sporturilor.” (articolul 151 din legea fundamental, traducere
pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze).
(HK2) Hong Kong: denumirea oficial complet se poate prezenta sub forma prescurtat „Regiunea Administrativ Special Hong Kong” sau „RAS Hong Kong”.
(HK3) Hong Kong: capitala de iure este Beijing. Centrul administrativ este Government Hill.
(BV1) Insula Bouvet: teritoriu nelocuit dependent de Norvegia.
(CX1) Insula Christmas: teritoriu al Australiei (a nu se confunda cu Insula Christmas sau Kiritimati care aparine Republicii Kiribati).
(HM1) Insula Heard i Insulele McDonald: teritoriu al Australiei.
(IM1) Insula Man: dependen a Coroanei britanice. Nu face parte din Regatul Unit, dar depinde de acesta în ceea ce privete relaiile externe. Nu face parte din Uniunea European, dar i se
asociaz în termenii protocolului 3 anexat la Tratatul de aderare a Regatului Unit.
(IM2) Insula Man: în paralel cu lira sterlin circul lira din Insula Man, o variant local fr un cod ISO asociat. În cazul în care este necesar un cod distinct, se poate folosi IMP.
(NF1) Insula Norfolk: teritoriu autonom al Australiei.
(AX1) Insulele Åland: aceste insule, aflate sub suveranitatea Finlandei, beneficiaz de un statut de autonomie. Relaiile speciale dintre Uniunea European i Insulele Åland fac obiectul unui
protocol anexat la actul privind condiiile de aderare a Finlandei.
(KY1) Insulele Cayman: teritoriu britanic de peste mri.
(CC1) Insulele Cocos: teritoriu al Australiei.
(CK1) Insulele Cook: autoadministrare în liber asociere cu Noua Zeeland.
(FK1) Insulele Falkland: teritoriu britanic de peste mri.
(FO1) Insulele Feroe: teritoriu autonom al Danemarcei.
(MP1) Insulele Mariane de Nord: teritoriu autonom dependent de Statelor Unite ale Americii.
(UM1) Insulele Minore Îndeprtate ale Statelor Unite: teritoriu al Statelor Unite ale Americii.
(PN1) Insulele Pitcairn: teritoriu britanic de peste mri.
(TC1) Insulele Turks i Caicos: teritoriu britanic de peste mri.
(VI1) Insulele Virgine Americane: teritoriu al Statelor Unite ale Americii.
(VG1) Insulele Virgine Britanice: teritoriu britanic de peste mri.
(IR1) Iran: subdiviziunea oficial a riadului este dinarul (1 rial = 100 dinari), dar, din cauza valorii sczute, subdiviziunile nu se mai folosesc. Pentru a desemna 10 riali, iranienii utilizeaz
cuvântul „toman”.
(IE1) Irlanda: nu se folosesc denumirile „Republica Irlanda” sau „Republica Irlandez”.
(IL1) Israel: Parlamentul i Ministerul Afacerilor Externe au sediul la Ierusalim. Statele membre ale Uniunii Europene îi au ambasadele la Tel Aviv.
(JP1) Japonia: în prezent, subdiviziunea monetar sen este folosit numai în scopuri contabile.
(JE1) Jersey: dependen a Coroanei britanice. Nu face parte din Regatul Unit, dar depinde de acesta în ceea ce privete relaiile externe. Nu face parte din Uniunea European, dar i se asociaz în
232
termenii protocolului 3 anexat la Tratatul de aderare a Regatului Unit.
Anexa A5
(JE2) Jersey: în paralel cu lira sterlin circul lira din Jersey, o variant local fr un cod ISO asociat. În cazul în care în este necesar un cod distinct, se poate folosi JEP.
(MO1) Macao: denumirea „Macao, China” se utilizeaz, de asemenea, în circumstane specifice: „Regiunea administrativ special Macao poate ea însi, sub denumirea «Macao, China», s
întrein i s dezvolte relaii i s încheie i s execute acorduri cu state i uniti teritoriale strine, precum i cu organizaii internaionale în domenii relevante cum ar fi: domeniile
economic, comercial i financiar, al transporturilor maritime, al comunicaiilor, al turismului, al culturii, al tiinelor, al tehnologiei i al sporturilor.” (articolul 136 din legea fundamental,
traducere liber din versiunea original PT pe site-ul oficial al Macao).
(MO2) Macao: denumirea oficial complet se poate prezenta sub forma prescurtat „Regiunea Administrativ Special Macao” sau „RAS Macao”.
(MO3) Macao: capitala de iure este Beijing. Centrul administrativ este Macao.
(MY1) Malaysia: Kuala Lumpur este capitala conform Constituiei. Sediul guvernului este situat în Putrajaya.
(MQ1) Martinica: departament i regiune de peste mri a Franei (DOM-ROM). [A se vedea, de asemenea, în anexa C (FR) explicaiile referitoare la DOM-ROM.]
(YT1) Mayotte: fost colectivitate de peste mri a Franei (COM = collectivité d’outre-mer), cu denumirea special „Colectivitatea Departamental Mayotte”, Mayotte devine departament i
regiune de peste mri (DOM-ROM) la 31.3.2011.
(MS1) Montserrat: teritoriu britanic de peste mri.
(MS2) Montserrat: oraul Plymouth fiind distrus în urma unei erupii vulcanice, sediile instituiilor guvernamentale au fost mutate la Brades.
(ME*) Muntenegru: în urma adoptrii, la 19 octombrie 2007, a noii constituii, numele oficial al statului este Muntenegru.
(NU1) Niue: autoadministrare în liber asociere cu Noua Zeeland.
(NC1) Noua Caledonie: colectivitate sui generis a Franei.
(PF1) Polinezia Francez: colectivitate de peste mri a Franei (COM = collectivité d’outre-mer), are, de asemenea, denumirea special „Teritoriu de peste mri al Polineziei Franceze”. [A se
vedea, de asemenea, în anexa C (FR) explicaiile referitoare la COM.]
(PR1) Puerto Rico: teritoriu autonom dependent de Statele Unite ale Americii.
(CD1) Republica Democratic Congo: se poate utiliza adjectivul „congolez” dac nu exist un risc de confuzie cu Republica Congo.
(RE1) Réunion: departament i regiune de peste mri a Franei (DOM-ROM). [A se vedea, de asemenea, în anexa C (FR) explicaiile referitoare la DOM-ROM.]
(EH1) Sahara Occidental: teritoriu reclamat atât de Maroc, cât i de micarea de independen „Frontul Polisario”. În 1976, Frontul a proclamat Republica Arab Democratic Saharian, dar
aceasta nu este recunoscut oficial de ctre Uniunea European. În prezent se desfoar negocieri sub egida Organizaiei Naiunilor Unite (ONU).
(BL1) Saint-Barthélemy: colectivitate de peste mri a Franei (COM = collectivité d’outre-mer), cu denumirea special „Colectivitatea Saint-Barthélemy”. [A se vedea, de asemenea, în anexa C
(FR) explicaiile referitoare la COM.]
(MF1) Saint-Martin: colectivitate de peste mri a Franei (COM = collectivité d’outre-mer), cu denumirea special „Colectivitatea Saint-Martin”. [A se vedea, de asemenea, în anexa C (FR) explicaiile
referitoare la COM.]
(PM1) Saint-Pierre i Miquelon: colectivitate de peste mri a Franei (COM = collectivité d’outre-mer), cu denumirea special „Colectivitatea Teritorial Saint-Pierre i Miquelon”. [A se vedea,
de asemenea, în anexa C (FR) explicaiile referitoare la COM.]
(AS1) Samoa American: teritoriu al Statelor Unite ale Americii.
(SH1) Sfânta Elena: teritoriu britanic de peste mri.
(VA1) Sfântul Scaun/Vatican: Sfântul Scaun i Statul Cetii Vaticanului sunt subiecte distincte de drept internaional. Sfântul Scaun (i nu Statul Cetii Vaticanului) este acreditat pe lâng
instituiile europene, precum i pe lâng statele suverane i organizaiile specializate ale ONU. Pentru mai multe informaii, a se consulta site-ul: http://www.vatican.va.
233
(SX1) Sint-Maarten: stat autonom al Regatului rilor de Jos cu începere de la 10.10.2010 (Antilele Neerlandeze se dizolv). Dei Antilele Neerlandeze se dizolv cu începere de la 10.10.2010,
Anexa A5
Curaçao i Sint-Maarten pstreaz guldenul neerlandez antilez (ANG) în ateptarea crerii unei monede comune în 2012 (guldenul caraib).
(SJ1) Svalbard i Jan Mayen: teritoriu al Norvegiei.
(TW1) Taiwan: „Republica Chinez” este denumirea considerat oficial de ctre autoritile din Taipei. „Taiwan” este denumirea folosit de guvernele care au rupt relaiile diplomatice cu
Taipeiul în urma rezoluiei ONU din octombrie 1971. Denumirea „Taipei chinez” este utilizat în competiii sportive i în cadrul a numeroase organizaii internaionale.
(TW2) Taiwan: adjectivul „taiwanez” este întâlnit în texte informale.
(TZ1) Tanzania: numeroase instituii îi au în continuare sediul la Dar es Salaam.
(TF1) Teritoriile Australe i Antarctice Franceze: teritoriu de peste mri al Franei cu statut specific.
(TF2) Teritoriile Australe i Antarctice Franceze: administrate din Saint-Pierre (Réunion).
(IO1) Teritoriul Britanic din Oceanul Indian: teritoriu britanic de peste mri.
(TK1) Tokelau: teritoriu al Noii Zeelande.
(TK2) Tokelau: nu are capital. Fiecare dintre cei trei „atoli” îi are propriul centru administrativ.
(NL1) rile de Jos: denumirea „Olanda” desemneaz partea de vest a Regatului rilor de Jos.
(NL2) rile de Jos: Amsterdam este capitala stabilit prin Constituie, guvernul îi are îns sediul la Haga.
(WF1) Wallis i Futuna: colectivitate de peste mri a Franei (COM = collectivité d’outre-mer). [A se vedea, de asemenea, în anexa C (FR) explicaiile referitoare la COM.]
(ZW1) Zimbabwe: dolarul zimbabwean este actualemente suspendat i înlocuit, mai ales, prin dolarul american.
Anexa A6
Codurile rilor i teritoriilor

Codul (1) ri/teritorii
AD Andorra
AE Emiratele Arabe Unite
AF Afganistan
AG Antigua i Barbuda
AI Anguilla
AL Albania
AM Armenia
AO Angola
AQ Antarctica
AR Argentina
AS Samoa American
AT Austria
AU Australia
AW Aruba
AX Insulele Åland
AZ Azerbaidjan
BA Bosnia i Heregovina
BB Barbados
BD Bangladesh
BE Belgia
BF Burkina Faso
BG Bulgaria
BH Bahrain
BI Burundi
BJ Benin
BL Saint-Barthélemy
BM Bermuda
BN Brunei
BO Bolivia
BR Brazilia
BS Bahamas
BT Bhutan
BV Insula Bouvet
BW Botswana
BY Belarus
BZ Belize
CA Canada
CC Insulele Cocos (Keeling)
CD Republica Democratic Congo
(1) Pentru normele care reglementeaz codurile care trebuie utilizate i ordinea oficial de enumerare, a se vedea
punctul 7.1. Pentru denumirile rilor i ale teritoriilor, a se vedea, de asemenea, anexa A5.
235
Anexa A6
CF Republica Centrafrican
CG Congo
CH Elveia
CI Côte d’Ivoire
CK Insulele Cook
CL Chile
CM Camerun
CN China
CO Columbia
CP Clipperton
CR Costa Rica
CU Cuba
CV Capul Verde
CX Insula Christmas
CW Curaçao
CY Cipru
CZ Republica Ceh
DE Germania
DJ Djibouti
DK Danemarca
DM Dominica
DO Republica Dominican
DZ Algeria
EC Ecuador
EE Estonia
EG Egipt
EH Sahara Occidental
EL Grecia
ER Eritreea
ES Spania
ET Etiopia
FI Finlanda
FJ Fiji
FK Insulele Falkland
FM Micronezia
FO Insulele Feroe
FR Frana
(în curs de stabilire) fosta Republic iugoslav a Macedoniei
GA Gabon
GD Grenada
GE Georgia
GF Guyana Francez
GG Guernsey
GH Ghana
GI Gibraltar
GL Groenlanda
GM Gambia
GN Guineea
GP Guadelupa
GQ Guineea Ecuatorial
GS Georgia de Sud i Insulele Sandwich de Sud
GT Guatemala
GU Guam
236
Anexa A6
GW Guineea-Bissau
GY Guyana
HK Hong Kong
HM Insula Heard i Insulele McDonald
HN Honduras
HR Croaia
HT Haiti
HU Ungaria
ID Indonezie
IE Irlanda
IL Israel
IM Insula Man
IN India
IO Teritoriul Britanic din Oceanul Indian
IQ Irak
IR Iran
IS Islanda
IT Italia
JE Jersey
JM Jamaica
JO Iordania
JP Japonia
KE Kenya
KG Kârgâzstan
KH Cambodgia
KI Kiribati
KM Comore
KN Saint Kitts i Nevis
KP Coreea de Nord
KR Coreea de Sud
KW Kuweit
KY Insulele Cayman
KZ Kazahstan
LA Laos
LB Liban
LC Saint Lucia
LI Liechtenstein
LK Sri Lanka
LR Liberia
LS Lesotho
LT Lituania
LU Luxemburg
LV Letonia
LY Libia
MA Maroc
MC Monaco
MD Moldova
ME Muntenegru
MF Saint-Martin
MG Madagascar
MH Insulele Marshall
ML Mali
237
Anexa A6
MM Birmania/Myanmar
MN Mongolia
MO Macao
MP Insulele Mariane de Nord
MQ Martinica
MR Mauritania
MS Montserrat
MT Malta
MU Mauritius
MV Maldive
MW Malawi
MX Mexic
MY Malaysia
MZ Mozambic
NA Namibia
NC Noua Caledonie
NE Niger
NF Insula Norfolk
NG Nigeria
NI Nicaragua
NL rile de Jos
NO Norvegia
NP Nepal
NR Nauru
NU Niue
NZ Noua Zeeland
OM Oman
PA Panama
PE Peru
PF Polinezia Francez
PG Papua-Noua Guinee
PH Filipine
PK Pakistan
PL Polonia
PM Saint-Pierre i Miquelon
PN Insulele Pitcairn
PR Puerto Rico
PT Portugalia
PW Palau
PY Paraguay
QA Qatar
RE Réunion
RO România
RS Serbia
RU Rusia
RW Rwanda
SA Arabia Saudit
SB Insulele Solomon
SC Seychelles
SD Sudan
SE Suedia
SG Singapore
238
Anexa A6
SH Sfânta Elena
SI Slovenia
SJ Svalbard i Jan Mayen
SK Slovacia
SL Sierra Leone
SM San Marino
SN Senegal
SO Somalia
SR Suriname
SS Sudanul de Sud
ST São Tomé i Principe
SV El Salvador
SX Sint-Maarten
SY Siria
SZ Swaziland
TC Insulele Turks i Caicos
TD Ciad
TF Teritoriile Australe i Antarctice Franceze
TG Togo
TH Thailanda
TJ Tadjikistan
TK Tokelau
TL Timorul de Est
TM Turkmenistan
TN Tunisia
TO Tonga
TR Turcia
TT Trinidad i Tobago
TV Tuvalu
TW Taiwan
TZ Tanzania
UA Ucraina
UG Uganda
UK Regatul Unit
UM Insulele Minore Îndeprtate ale Statelor Unite
US Statele Unite
UY Uruguay
UZ Uzbekistan
VA Sfântul Scaun/Vatican
VC Saint Vincent i Grenadine
VE Venezuela
VG Insulele Virgine Britanice
VI Insulele Virgine Americane
VN Vietnam
VU Vanuatu
WF Wallis i Futuna
WS Samoa
YE Yemen
YT Mayotte
ZA Africa de Sud
ZM Zambia
ZW Zimbabwe
239
Anexa A7
Codurile monedelor
A se vedea, de asemenea::
Enumerarea monedelor în ordinea alfabetic a rilor i teritoriilor: anexa A5
Ordinea enumerrii monedelor: punctul 7.3.2
Coduri ISO: site-ul oficial al ISO 4217
Cod (1) ri/teritorii Moneda
AED Emiratele Arabe Unite dirham din Emiratele Arabe Unite

AFN Afganistan afgani
ALL Albania lek
AMD Armenia dram
ANG Curaçao gulden neerlandez antilez (2)
Sint-Maarten
AOA Angola kwanza
ARS Argentina peso argentinian
AUD Australia dolar australian
Insula Christmas
Insula Norfolk
Insulele Cocos (Keeling)
Kiribati
Nauru
Tuvalu
AWG Aruba gulden din Aruba
AZN Azerbaidjan manat azer
BAM Bosnia i Heregovina marc convertibil
BBD Barbados dolar din Barbados
BDT Bangladesh taka
BGN Bulgaria leva
BHD Bahrain dinar din Bahrain
BIF Burundi franc burundez
BMD Bermuda dolar din Bermuda
BND Brunei dolar din Brunei
BOB Bolivia boliviano
BRL Brazilia real
BSD Bahamas dolar din Bahamas
BTN Bhutan (*) ngultrum
BWP Botswana pula
BYR Belarus rubl belarus
BZD Belize dolar din Belize
CAD Canada dolar canadian
CDF Republica Democratic Congo franc congolez
CHF Elveia franc elveian
Liechtenstein
CLP Chile peso chilian
CNY China yuan renminbi
COP Columbia peso columbian
CRC Costa Rica colón costarican
241
Anexa A7
CUC Cuba (*) peso convertibil

CUP Cuba (*) peso cubanez
CVE Capul Verde escudo capverdian
CZK Republica Ceh coroan ceh
DJF Djibouti franc djiboutian
DKK Danemarca coroan danez
Groenlanda
Insulele Feroe
DOP Republica Dominican peso dominican
DZD Algeria dinar algerian
EGP Egipt lir egiptean
ERN Eritreea nakfa
ETB Etiopia birr
EUR Andorra euro
Austria
Belgia
Cipru
Estonia
Finlanda
Frana
Germania
Grecia
Guadelupa
Guyana Francez
Insulele Åland
Irlanda
Italia
Luxemburg
Malta
Martinica
Mayotte
Monaco
Muntenegru
Portugalia
Réunion
Saint-Barthélemy
Saint-Martin
Saint-Pierre i Miquelon
San Marino
Sfântul Scaun/Vatican
Slovacia
Slovenia
Spania
Teritoriile Australe i Antarctice Franceze
rile de Jos
FJD Fiji dolar fijian
FKP Insulele Falkland lir din Insulele Falkland
GBP Guernsey (*) lir sterlin
Insula Man (*)
Jersey (*)
Regatul Unit
GEL Georgia lari
242
Anexa A7
GGP Guernsey (*) lir din Guernsey

GHS Ghana cedi ghanez
GIP Gibraltar lir din Gibraltar
GMD Gambia dalasi
GNF Guineea franc guineean
GTQ Guatemala quetzal
GYD Guyana dolar guyanez
HKD Hong Kong dolar din Hong Kong
HNL Honduras lempira
HRK Croaia kuna
HTG Haiti (*) gourde
HUF Ungaria forint
IDR Indonezia rupie indonezian
ILS Israel shekel
IMP Insula Man (*) lir din Insula Man
INR Bhutan (*) rupie indian
India
IQD Irak dinar irakian
IRR Iran rial iranian
ISK Islanda coroan islandez
JEP Jersey (*) lir din Jersey
JMD Jamaica dolar jamaican
JOD Iordania dinar iordanian
JPY Japonia yen
KES Kenya iling kenyan
KGS Kârgâzstan som
KHR Cambodgia riel
KMF Comore franc comorian
KPW Coreea de Nord won nord-coreean
KRW Coreea de Sud won sud-coreean
KWD Kuweit dinar kuweitian
KYD Insulele Cayman dolar din Insulele Cayman
KZT Kazahstan tenge
LAK Laos kip
LBP Liban lir libanez
LKR Sri Lanka rupie srilankez
LRD Liberia dolar liberian
LSL Lesotho (*) loti
LTL Lituania litas
LVL Letonia lats
LYD Libia dinar libian
MAD Maroc dirham marocan
Sahara Occidental
MDL Moldova leu moldovenesc
MGA Madagascar ariary
MKD fosta Republic iugoslav a Macedoniei denar
MMK Birmania/Myanmar kyat
MNT Mongolia tugrik
MOP Macao pataca
MRO Mauritania ouguiya
MUR Mauritius rupie mauritian
MVR Maldive rufiyaa
243
Anexa A7
MWK Malawi kwacha malawian

MXN Mexic peso mexican
MYR Malaysia ringgit
MZN Mozambic metical
NAD Namibia (*) dolar namibian
NGN Nigeria naira
NIO Nicaragua córdoba oro
NOK Norvegia coroan norvegian
Svalbard i Jan Mayen
NPR Nepal rupie nepalez
NZD Insulele Cook dolar neozeelandez
Insulele Pitcairn
Niue
Noua Zeeland
Tokelau
OMR Oman rial omanez
PAB Panama (*) balboa
PEN Peru sol nou
PGK Papua-Noua Guinee kina
PHP Filipine peso filipinez
PKR Pakistan rupie pakistanez
PLN Polonia zlot
PYG Paraguay guaraní
QAR Qatar rial qatarian
RON România leu românesc
RSD Serbia dinar sârbesc
RUB Rusia rubl ruseasc
RWF Rwanda franc ruandez
SAR Arabia Saudit rial saudit
SBD Insulele Solomon dolar solomonian
SCR Seychelles rupie seychellez
SDG Sudan lir sudanez
SEK Suedia coroan suedez
SGD Singapore dolar singaporez
SHP Sfânta Elena lir din Sfânta Elena
SLL Sierra Leone leone
SOS Somalia iling somalez
SRD Suriname dolar surinamez
SSP Sudanul de Sud lir din Sudanul de Sud
STD São Tomé i Principe dobra
SVC El Salvador (*) colon salvadorian
SYP Siria lir sirian
SZL Swaziland lilangeni
THB Thailanda baht
TJS Tadjikistan somoni
TMT Turkmenistan manat turkmen
TND Tunisia dinar tunisian
TOP Tonga pa’anga
TRY Turcia lir turceasc
TTD Trinidad i Tobago dolar din Trinidad i Tobago
TWD Taiwan dolar nou din Taiwan
TZS Tanzania iling tanzanian
244
Anexa A7
UAH Ucraina grivn

UGX Uganda iling ugandez
USD Ecuador dolar american
El Salvador (*)
Guam
Haiti (*)
Insulele Mariane de Nord
Insulele Marshall
Insulele Minore Îndeprtate ale Statelor
Unite
Insulele Turks i Caicos
Insulele Virgine Americane
Insulele Virgine Britanice
Micronezia
Palau
Panama (*)
Puerto Rico
Samoa American
Statele Unite
Teritoriul Britanic din Oceanul Indian
Timorul de Est
UYU Uruguay peso uruguayan
UZS Uzbekistan sum
VEF Venezuela bolívar fuerte
VND Vietnam dong
VUV Vanuatu vatu
WST Samoa tala
XAF Camerun franc CFA BEAC
Ciad
Congo
Gabon
Guineea Ecuatorial
Republica Centrafrican
XCD Anguilla dolar est-caraib
Antigua i Barbuda
Dominica
Grenada
Montserrat
Saint Kitts i Nevis
Saint Lucia
Saint Vincent i Grenadine
XOF Benin franc CFA BCEAO
Burkina Faso
Côte d’Ivoire
Guineea-Bissau
Mali
Niger
Senegal
Togo
XPF Noua Caledonie franc CFP
Polinezia Francez
Wallis i Futuna
YER Yemen rial yemenit
245
Anexa A7
ZAR Africa de Sud rand

Lesotho (*)
Namibia (*)
ZMK Zambia kwacha zambian
ZWL Zimbabwe dolar zimbabwean (3)
(*) Urmtoarele ri/teritorii au în circulaie dou monede (ISO 4217):
— Bhutan: BTN, INR;
— Cuba: CUC, CUP;
— El Salvador: SVC, USD;
— Guernsey: GBP, GGP;
— Haiti: HTG, USD;
— Insula Man: GBP, IMP;
— Jersey: GBP, JEP;
— Lesotho: LSL, ZAR;
— Namibia: NAD, ZAR;
— Panama: PAB, USD.
(1) Coduri ISO 4217, cu excepia celor pentru lira din Guernsey, lira din Insula Man i lira din
Jersey, care sunt variante ale lirei sterline (GBP) cu coduri proprii (respectiv GGP, IMP i JEP).
(2) Dei Antilele Neerlandeze se dizolv începând cu 10.10.2010, Curaçao i Sint-Maarten pstreaz
guldenul neerlandez antilez (ANG) în ateptarea crerii unei monede comune în 2012 (guldenul
caraib).
(3) Dolarul zimbabwean este actualemente suspendat i înlocuit, mai ales, prin dolarul american.
Cod ri Moneda
EUR Muntenegru euro

HRK Croaia kuna
ISK Islanda coroan islandez
MKD fosta Republic iugoslav denar
a Macedoniei
TRY Turcia lir turceasc
EU-27: vechile monede
Cod ri Moneda
ATS Austria iling austriac

BEF Belgia franc belgian
CYP Cipru lir cipriot
DEM Germania marc german
EEK Estonia coroan estonian
ESP Spania peseta
FIM Finlanda marc finlandez
FRF Frana franc francez
GRD Grecia drahm
IEP Irlanda lir irlandez
ITL Italia lir italian
LUF Luxemburg franc luxemburghez
MTL Malta lir maltez
NLG rile de Jos gulden neerlandez
PTE Portugalia escudo portughez
SIT Slovenia tolar
SKK Slovacia coroan slovac
246
Anexa A8
Codurile limbilor
(Uniunea European)
Ordinea alfabetic a limbilor Ordinea alfabetic a codurilor
Limb Cod (1) Cod (1 ) Limb
bulgar bg bg bulgar
ceh cs cs ceh
danez da da danez
englez en de german
eston et el greac
finlandez fi en englez
francez fr es spaniol
german de et eston
greac el fi finlandez
irlandez ga fr francez
italian it ga irlandez
leton lv hu maghiar
lituanian lt it italian
maghiar hu lt lituanian
maltez mt lv leton
neerlandez nl mt maltez
polon pl nl neerlandez
portughez pt pl polon
român ro pt portughez
slovac sk ro român
sloven sl sk slovac
spaniol es sl sloven
suedez sv sv suedez
(1) Pentru normele care reglementeaz codurile care trebuie utilizate i ordinea oficial de enumerare, a se vedea
punctul 7.2.1.
247
Anexa A9
Instituii, organe, servicii

interinstituionale i organizaii:
list multilingv
În aceast anex se prezint: (a) un index al entitilor i (b) o list multilingv a denumirilor
echivalente în diferitele versiuni lingvistice. Pentru aspecte legate de ordinea protocolar, v
rugm s consultai punctul 9.5.
(a) Index
Agenia European pentru Controlul Pescuitului
Agenia de Aprovizionare a Euratom
Agenia European a Cilor Ferate
Agenia European de Aprare
Agenia European de Mediu
Agenia European pentru Gestionarea Cooperrii Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre
ale Uniunii Europene
Agenia European pentru Medicamente
Agenia European pentru Produse Chimice
Agenia European pentru Reconstrucie
(încetarea mandatului: 31.12.2008)
Agenia European pentru Sntate i Securitate în Munc
Agenia European pentru Securitatea Reelelor Informatice i a Datelor
Agenia Executiv a Consiliului European pentru Cercetare
Agenia Executiv pentru Competitivitate i Inovare
Agenia Executiv pentru Educaie, Audiovizual i Cultur
Agenia Executiv pentru Reeaua Transeuropean de Transport
Agenia Executiv pentru Sntate i Consumatori
Agenia pentru Cooperarea Autoritilor de Reglementare din Domeniul Energiei
Agenia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar
Banca European de Investiii
Biroul European de Sprijin pentru Azil
Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene
Centrul European de Prevenire i Control al Bolilor
Colegiul European de Poliie
Comisia European
(pân la 30.11.2009: Comisia Comunitilor Europene)
Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene
Consiliul European
Curtea de Conturi European
Curtea de Justiie a Uniunii Europene/Curtea de Justiie
(pân la 30.11.2009: Curtea de Justiie a Comunitilor Europene)
Eurojust
249
Anexa A9
Fondul European de Investiii

Fundaia European de Formare
Fundaia European pentru Îmbuntirea Condiiilor de Via i de Munc
Institutul European de Inovare i Tehnologie
Institutul European pentru Egalitatea de anse între Femei i Brbai
Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate
întreprinderea comun ARTEMIS
întreprinderea comun Clean Sky
întreprinderea comun ENIAC
întreprinderea comun IMI
întreprinderea comun SESAR
Observatorul European pentru Droguri i Toxicomanie
Oficiul European de Poliie
Oficiul European pentru Selecia Personalului
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieei Interne (Mrci, desene i modele industriale)
Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene
(pân la 30.6.2009: Oficiul pentru Publicaii Oficiale al Comunitilor Europene)
Ombudsmanul European
Preedintele Consiliului European
Serviciul European de Aciune Extern
Tribunalul
(pân la 30.11.2009: Tribunalul de Prim Instan al Comunitilor Europene)
Tribunalul Funciei Publice
Uniunea European
(b) List multilingv

Agenia Comunitar pentru Controlul Pescuitului
ù (EFCA, û )
Agencia Europea de Control de la Pesca (EFCA, Vigo)
Evropská agentura pro kontrolu rybolovu (EFCA, Vigo)
EU-Fiskerikontrolagenturet (EFCA, Vigo)
Europäische Fischereiaufsichtsagentur (EFCA, Vigo)
Euroopa Kalanduskontrolli Amet (EFCA, Vigo)
\¬}#$ º}\²` þ¹ÿY ^~ ¯"`~ (EFCA, ³`¹#Y)
European Fisheries Control Agency (EFCA, Vigo)
Agence européenne de contrôle des pêches (EFCA, Vigo)
An Ghníomhaireacht Chomhphobail um Rialú ar Iascach (GCRI, Vigo)
Agenzia europea di controllo della pesca (EFCA, Vigo)
Eiropas ZivsaimniecÈbas kontroles aentra (EZKA, Vigo)
Europos žuvininkystÏs kontrolÏs agentra (EŽKA, Vigas)
Európai Halászati Ellenrz Hivatal (EFCA, Vigo)
l-Aenzija Ewropea gall-Kontroll tas-Sajd (EFCA, Vigo)
Europees Bureau voor visserijcontrole (EFCA, Vigo)
Europejska Agencja Kontroli Ryboówstwa (EFCA, Vigo)
Agência Europeia de Controlo das Pescas (AECP, Vigo)
Agenia European pentru Controlul Pescuitului (EFCA, Vigo)
Európska agentúra na kontrolu rybného hospodárstva (EFCA, Vigo)
Evropska agencija za nadzor ribištva (EFCA, Vigo)
Euroopan kalastuksenvalvontavirasto (EFCA, Vigo)
Europeiska fiskerikontrollbyrån (EFCA, Vigo)
250
Anexa A9
Agenia de Aprovizionare a Euratom

¦ ù (¥ )
Agencia de Abastecimiento de Euratom (AAE, Luxemburgo)
Zásobovací agentura Euratomu (Lucemburk)
Euratoms Forsyningsagentur (Luxembourg)
Euratom-Versorgungsagentur (Luxemburg)
Euratomi Tarneagentuur (Luxembourg)
¾\¹"²@¸~ µY"²@Y| \^¸@ (·YÆ@ Y|\¹Y)
Euratom Supply Agency (Luxembourg)
Agence d’approvisionnement d’Euratom (AAE, Luxembourg)
Gníomhaireacht Soláthair Euratom (Lucsamburg)
Agenzia di approvvigionamento dell’Euratom (Lussemburgo)
Euratom ApgÇdes aentra (Luksemburga)
Euratomo tiekimo agentra (Liuksemburgas)
Euratom Ellátási Ügynökség (Luxembourg)
l-Aenzija Fornitri
i tal-Euratom (il-Lussemburgu)
Voorzieningsagentschap van Euratom (Luxemburg)
Agencja Dostaw Euratomu (Luksemburg)
Agência de Aprovisionamento da Euratom (Luxemburgo)
Agenia de Aprovizionare a Euratom (Luxemburg)
Agentúra Euratomu pre zásobovanie (Luxemburg)
Agencija za oskrbo Euratom (Luxembourg)
Euratomin hankintakeskus (Luxemburg)
Euratoms försörjningsbyrå (Luxemburg)
Agenia European a Cilor Ferate

ù (ERA, ¥-û)
Agencia Ferroviaria Europea (AFE, Lille-Valenciennes)
Evropská agentura pro železnice (ERA, Lille-Valenciennes)
Det Europæiske Jernbaneagentur (ERA, Lille-Valenciennes)
Europäische Eisenbahnagentur (ERA, Lille-Valenciennes)
Euroopa Raudteeagentuur (ERA, Lille-Valenciennes)
\¬}#¸~ ¾\¹"²@¸~ ´"\Y\¸@¬ (ERA, ·`-³²"þ)
European Railway Agency (ERA, Lille-Valenciennes)
Agence ferroviaire européenne (AFE, Lille-Valenciennes)
An Ghníomhaireacht Eorpach Iarnróid (GEI, Lille-Valenciennes)
Agenzia ferroviaria europea (AFE, Lille-Valenciennes)
Eiropas Dzelzcea aentra (ERA, Lille-ValansjÊna)
Europos geležinkelio agentra (EGA, Lilis ir Valansjenas)
Európai Vasúti Ügynökség (ERA, Lille/Valenciennes)
l-Aenzija Ferrovjarja Ewropea (AFE, Lille-Valenciennes)
Europees Spoorwegbureau (ESB, Lille-Valenciennes)
Europejska Agencja Kolejowa (ERA, Lille, Valenciennes)
Agência Ferroviária Europeia (AFE, Lille-Valenciennes)
Agenia European a Cilor Ferate (AEF, Lille-Valenciennes)
Európska železniná agentúra (ERA, Lille-Valenciennes)
Evropska železniška agencija (ERA, Lille-Valenciennes)
Euroopan rautatievirasto (ERA, Lille-Valenciennes)
Europeiska järnvägsbyrån (ERA, Lille-Valenciennes)
251
Anexa A9
Agenia European de Aprare

(EDA,
)
Agencia Europea de Defensa (AED, Bruselas)
Evropská obranná agentura (EDA, Brusel)
Det Europæiske Forsvarsagentur (EDA, Bruxelles)
Europäische Verteidigungsagentur (EVA, Brüssel)
Euroopa Kaitseagentuur (EDA, Brüssel)
\¬}#¸~ ¾\¹"²@¸~ @~ (EAD, ³\Æþ~)
European Defence Agency (DA, Brussels)
Agence européenne de défense (AED, Bruxelles)
An Ghníomhaireacht Eorpach um Chosaint (GEC, An Bhruiséil)
Agenzia europea per la difesa (AED, Bruxelles)
Eiropas AizsardzÈbas aentra (EAA, Brisele)
Europos gynybos agentra (EGA, Briuselis)
Európai Védelmi Ügynökség (EDA, Brüsszel)
l-Aenzija Ewropea gad-DifiÐa (AED, Brussell)
Europees Defensieagentschap (EDA, Brussel)
Europejska Agencja Obrony (EDA, Bruksela)
Agência Europeia de Defesa (AED, Bruxelas)
Agenia European de Aprare (AEA, Bruxelles)
Európska obranná agentúra (EDA, Brusel)
Evropska obrambna agencija (EDA, Bruselj)
Euroopan puolustusvirasto (Bryssel)
Europeiska försvarsbyrån (Bryssel)
Agenia European de Mediu

ù (¦¢, )
Agencia Europea de Medio Ambiente (AEMA, Copenhague)
Evropská agentura pro životní prostedí (EEA, Koda)
Det Europæiske Miljøagentur (EEA, København)
Europäische Umweltagentur (EUA, Kopenhagen)
Euroopa Keskkonnaamet (EEA, Kopenhaagen)
\¬}#¸~ ¾\¹"²@¸~ ¼\" Y^Y~ (EEA, {Y}¹ÿ¹)
European Environment Agency (EEA, Copenhagen)
Agence européenne pour l’environnement (AEE, Copenhague)
An Ghníomhaireacht Chomhsaoil Eorpach (GCE, Cóbanhávan)
Agenzia europea dell’ambiente (AEA, Copenaghen)
Eiropas Vides aentra (EEA, KopenhÇgena)
Europos aplinkos agentra (EAA, Kopenhaga)
Európai Környezetvédelmi Ügynökség (EEA, Koppenhága)
l-Aenzija Ewropea gall-Ambjent (AEA, Kopenagen)
Europees Milieuagentschap (EMA, Kopenhagen)
Europejska Agencja rodowiska (EEA, Kopenhaga)
Agência Europeia do Ambiente (AEA, Copenhaga)
Agenia European de Mediu (AEM, Copenhaga)
Európska environmentálna agentúra (EEA, Koda)
Evropska agencija za okolje (EEA, København)
Euroopan ympäristökeskus (EEA, Kööpenhamina)
Europeiska miljöbyrån (EEA, Köpenhamn)
252
Anexa A9

ù ù (¦¦
, )
Agencia Europea de Seguridad Aérea (AESA, Colonia)
Evropská agentura pro bezpenost letectví (EASA, Kolín)
Det Europæiske Luftfartssikkerhedsagentur (EASA, Köln)
Europäische Agentur für Flugsicherheit (EASA, Köln)
Euroopa Lennundusohutusamet (EASA, Köln)
\¬}#¸~ ¾\¹"²@¸~ ¯²µ"~ ^~ ¯\Y}Y\`~ (EASA, {YY`)
European Aviation Safety Agency (EASA, Cologne)
Agence européenne de la sécurité aérienne (AESA, Cologne)
Gníomhaireacht Sábháilteachta Eitlíochta na hEorpa (EASA, Köln)
Agenzia europea per la sicurezza aerea (AESA, Colonia)
Eiropas AviÇcijas drošÈbas aentra (EASA, elne)
Europos aviacijos saugos agentra (EASA, Kelnas)
Európai Repülésbiztonsági Ügynökség (EASA, Köln)
l-Aenzija Ewropea dwar is-Sigurtà fl-Avjazzjoni (EASA, Kolonja)
Europees Agentschap voor de veiligheid van de luchtvaart (EASA, Keulen)
Europejska Agencja Bezpieczestwa Lotniczego (EASA, Kolonia)
Agência Europeia para a Segurança da Aviação (AESA, Colónia)
Agenia European de Siguran a Aviaiei (AESA, Köln)
Európska agentúra pre bezpenos letectva (EASA, Kolín)
Evropska agencija za varnost v letalstvu (EASA, Köln)
Euroopan lentoturvallisuusvirasto (EASA, Köln)
Europeiska byrån för luftfartssäkerhet (Easa, Köln)
253
Anexa A9
Agenia European pentru Gestionarea Cooperrii Operative la

Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene
ù
- ù (Frontex, û)
Agencia Europea para la Gestión de la Cooperación Operativa en las Fronteras Exteriores de los
Estados Miembros de la Unión Europea (Frontex, Varsovia)
Evropská agentura pro ízení operativní spolupráce na vnjších hranicích lenských stát Evropské
unie (Frontex, Varšava)
Det Europæiske Agentur for Forvaltning af det Operative Samarbejde ved EU-medlemsstaternes Ydre
Grænser (Frontex, Warszawa)
Europäische Agentur für die operative Zusammenarbeit an den Außengrenzen der Mitgliedstaaten der
Europäischen Union (Frontex, Warschau)
Euroopa Liidu Liikmesriikide Välispiiril Tehtava Operatiivkoostöö Juhtimise Euroopa Agentuur
(Frontex, Varssavi)
\¬}#¸~ ¾\¹"²@¸~ ¹" ^ '"ÿ`\"² ^~ }"ÿ"\²"#$~ ´\¹²`~ ²^ Æ¬^\"# ´|Y\
^¬ {\^ ^~ \¬}#$~ ¬²~ (Frontex, ³\²Y `)
European Agency for the Management of Operational Cooperation at the External Borders of the
Member States of the European Union (Frontex, Warsaw)
Agence européenne pour la gestion de la coopération opérationnelle aux frontières extérieures des
États membres de l’Union européenne (Frontex, Varsovie)
An Ghníomhaireacht Eorpach chun Comhar Oibríochtúil a Bhainistiú ag Teorainneacha Seachtracha
Bhallstáit an Aontais Eorpaigh (Frontex, Vársá)
Agenzia europea per la gestione della cooperazione operativa alle frontiere esterne degli Stati membri
dell’Unione europea (Frontex, Varsavia)
Eiropas Aentra operatÈvÇs sadarbÈbas vadÈbai pie Eiropas SavienÈbas dalÈbvalstu ÇrÊjÇm robežÇm
(Frontex, Varšava)
Europos operatyvaus bendradarbiavimo prie Europos Sjungos valstybi nari išorÏs sien valdymo
agentra (Frontex, Varšuva)
Az Európai Unió Tagállamai Küls Határain Való Operatív Együttmködési Igazgatásért Felels
Európai Ügynökség (Frontex, Varsó)
l-Aenzija Ewropea gall- estjoni ta’ Kooperazzjoni Operattiva fil-Fruniteri Esterni tal-Istati Membri
tal-Unjoni Ewropea (Frontex, Varsavja)
Europees Agentschap voor het beheer van de operationele samenwerking aan de buitengrenzen van de
lidstaten van de Europese Unie (Frontex, Warschau)
Europejska Agencja Zarzdzania Wspóprac Operacyjn na Zewn!trznych Granicach Pastw
Czonkowskich Unii Europejskiej (Frontex, Warszawa)
Agência Europeia de Gestão da Cooperação Operacional nas Fronteiras Externas dos Estados-
Membros da União Europeia (Frontex, Varsóvia)
Agenia European pentru Gestionarea Cooperrii Operative la Frontierele Externe ale Statelor
Membre ale Uniunii Europene (Frontex, Varovia)
Európska agentúra pre riadenie operanej spolupráce na vonkajších hraniciach lenských štátov
Európskej únie (Frontex, Varšava)
Evropska agencija za upravljanje in operativno sodelovanje na zunanjih mejah držav lanic Evropske
unije (Frontex, Varšava)
Euroopan unionin jäsenvaltioiden operatiivisesta ulkorajayhteistyöstä huolehtiva virasto (Frontex,
Varsova)
Europeiska byrån för förvaltningen av det operativa samarbetet vid Europeiska unionens
medlemsstaters yttre gränser (Frontex, Warszawa)
254
Anexa A9
Agenia European pentru Medicamente

(EMA, ¥)
Agencia Europea de Medicamentos (EMA, Londres)
Evropská agentura pro léivé pípravky (EMA, Londýn)
Det Europæiske Lægemiddelagentur (EMA, London)
Europäische Arzneimittel-Agentur (EMA, London)
Euroopa Ravimiamet (EMA, London)
\¬}#¸~ ¾\¹"²@¸~ Å\@#¬ (EMA, ·Y`Y)
European Medicines Agency (EMA, London)
Agence européenne des médicaments (EMA, Londres)
An Ghníomhaireacht Leigheasra Eorpach (EMA, Londain)
Agenzia europea per i medicinali (EMA, Londra)
Eiropas ZÇu aentra (EMA, Londona)
Europos vaist agentra (EMA, Londonas)
Európai Gyógyszerügynökség (EMA, London)
l-Aenzija Ewropea gall-Medi
ini (EMA, Londra)
Europees Geneesmiddelenbureau (EMA, Londen)
Europejska Agencja Leków (EMA, Londyn)
Agência Europeia de Medicamentos (EMA, Londres)
Agenia European pentru Medicamente (EMA, Londra)
Európska agentúra pre lieky (EMA, Londýn)
Evropska agencija za zdravila (EMA, London)
Euroopan lääkevirasto (EMA, Lontoo)
Europeiska läkemedelsmyndigheten (EMA, London)
Agenia European pentru Produse Chimice

(ECHA, "ù)
Agencia Europea de Sustancias y Mezclas Químicas (ECHA, Helsinki)
Evropská agentura pro chemické látky (ECHA, Helsinky)
Det Europæiske Kemikalieagentur (ECHA, Helsingfors)
Europäische Chemikalienagentur (ECHA, Helsinki)
Euroopa Kemikaaliamet (ECHA, Helsingi)
\¬}#¸~ ¾\¹"²@¸~ #@"# ¼\Y¸^¬ (ECHA, E²`#")
European Chemicals Agency (ECHA, Helsinki)
Agence européenne des produits chimiques (ECHA, Helsinki)
An Ghníomhaireacht Eorpach Ceimiceán (ECHA, Heilsincí)
Agenzia europea per le sostanze chimiche (ECHA, Helsinki)
Eiropas Èmisko vielu aentra (ECHA, Helsinki)
Europos chemini medžiag agentra (ECHA, Helsinkis)
Európai Vegyianyag-ügynökség (ECHA, Helsinki)
l-Aenzija Ewropea gas-Sustanzi Kimi
i (ECHA, $elsinki)
Europees Agentschap voor chemische stoffen (ECHA, Helsinki)
Europejska Agencja Chemikaliów (ECHA, Helsinki)
Agência Europeia dos Produtos Químicos (ECHA, Helsínquia)
Agenia European pentru Produse Chimice (ECHA, Helsinki)
Európska chemická agentúra (ECHA, Helsinki)
Evropska agencija za kemikalije (ECHA, Helsinki)
Euroopan kemikaalivirasto (ECHA, Helsinki)
Europeiska kemikaliemyndigheten (Echa, Helsingfors)
255
Anexa A9
Agenia European pentru Reconstrucie

(încetarea mandatului: 31.12.2008)
ù ù (û¦, ¢)
Agencia Europea de Reconstrucción (AER, Salónica)
Evropská agentura pro obnovu (EAR, Solu)
Det Europæiske Genopbygningsagentur (EAR, Thessaloniki)
Europäische Agentur für Wiederaufbau (EAR, Thessaloniki)
Euroopa Ülesehitusamet (EAR, Thessaloníki)
\¬}#$ º}\²` ¹" ^ ¯²¹#\¸^² (EAR, %²²Y`#)
European Agency for Reconstruction (EAR, Thessaloniki)
Agence européenne pour la reconstruction (AER, Thessalonique)
An Ghníomhaireacht Eorpach um Athchóiriú (GEA, Thessaloniki)
Agenzia europea per la ricostruzione (AER, Salonicco)
Eiropas Rekonstrukcijas aentra (ERA, Saloniki)
Europos rekonstrukcijos agentra (ERA, Salonikai)
Európai Újjáépítési Ügynökség (Theszaloníki)
l-Aenzija Ewropea gar-Rikostruzzjoni (EAR, Salonka)
Europees Bureau voor wederopbouw (Thessaloniki)
Europejska Agencja Odbudowy (EAR, Saloniki)
Agência Europeia de Reconstrução (AER, Salonica)
Agenia European pentru Reconstrucie (AER, Salonic)
Európska agentúra pre obnovu (EAR, Solún)
Evropska agencija za obnovo (EAR, Solun)
Euroopan jälleenrakennusvirasto (Thessaloniki)
Europeiska byrån för återuppbyggnad (EAR, Thessaloniki)
Agenia European pentru Sntate i Securitate în Munc

ù ù ù (EU-OSHA,
)
Agencia Europea para la Seguridad y la Salud en el Trabajo (EU-OSHA, Bilbao)
Evropská agentura pro bezpenost a ochranu zdraví pi práci (EU-OSHA, Bilbao)
Det Europæiske Arbejdsmiljøagentur (EU-OSHA, Bilbao)
Europäische Agentur für Sicherheit und Gesundheitsschutz am Arbeitsplatz (EU-OSHA, Bilbao)
Euroopa Tööohutuse ja Töötervishoiu Agentuur (EU-OSHA, Bilbao)
\¬}#¸~ ¾\¹"²@¸~ ¹" ^ ¯²µ" #" ^ º¹` ²^ \¹²` (EU-OSHA, }"@}Y)
European Agency for Safety and Health at Work (EU-OSHA, Bilbao)
Agence européenne pour la sécurité et la santé au travail (EU-OSHA, Bilbao)
An Ghníomhaireacht Eorpach um Shábháilteacht agus Sláinte ag an Obair (EU-OSHA, Bilbao)
Agenzia europea per la sicurezza e la salute sul lavoro (EU-OSHA, Bilbao)
Eiropas Darba drošÈbas un veselÈbas aizsardzÈbas aentra (EU-OSHA, Bilbao)
Europos saugos ir sveikatos darbe agentra (EU-OSHA, Bilbao)
Európai Munkahelyi Biztonsági és Egészségvédelmi Ügynökség (EU-OSHA, Bilbao)
l-Aenzija Ewropea gas-Saa u s-Sigurtà fuq il-Post tax-Xogol (EU-OSHA, Bilbao)
Europees Agentschap voor veiligheid en gezondheid op het werk (EU-OSHA, Bilbao)
Europejska Agencja Bezpieczestwa i Zdrowia w Pracy (EU-OSHA, Bilbao)
Agência Europeia para a Segurança e a Saúde no Trabalho (EU-OSHA, Bilbau)
Agenia European pentru Sntate i Securitate în Munc (EU-OSHA, Bilbao)
Európska agentúra pre bezpenos a ochranu zdravia pri práci (EU-OSHA, Bilbao)
Evropska agencija za varnost in zdravje pri delu (EU-OSHA, Bilbao)
Euroopan työterveys- ja työturvallisuusvirasto (EU-OSHA, Bilbao)
Europeiska arbetsmiljöbyrån (EU-Osha, Bilbao)
256
Anexa A9
Agenia European pentru Securitatea Reelelor Informatice

i a Datelor
ù £ (ENISA, ¨)
Agencia Europea de Seguridad de las Redes y de la Información (ENISA, Heraklion)
Evropská agentura pro bezpenost sítí a informací (ENISA, Heraklion)
Det Europæiske Agentur for Net- og Informationssikkerhed (ENISA, Heraklion)
Europäische Agentur für Netz- und Informationssicherheit (ENISA, Heraklion)
Euroopa Võrgu- ja Infoturbeamet (ENISA, Irákleio)
\¬}#¸~ ¾\¹"²μ¸~ ¹" ^ ¯²µ" &"#^|¬ #" ¼\YµY\" (NISA, '\#"Y)
European Network and Information Security Agency (ENISA, Heraklion)
Agence européenne chargée de la sécurité des réseaux et de l’information (ENISA, Héraklion)
An Ghníomhaireacht Eorpach um Shlándáil Gréasáin agus Faisnéise (ENISA, Heraklion)
Agenzia europea per la sicurezza delle reti e dell’informazione (ENISA, Eraklion)
Eiropas TÈklu un informÇcijas drošÈbas aentra (ENISA, HÊrakleja)
Europos tinkl ir informacijos apsaugos agentra (ENISA, Heraklionas)
Európai Hálózat- és Információbiztonsági Ügynökség (ENISA, Heraklion)
l-Aenzija Ewropea dwar is-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni (ENISA, Heraklion)
Europees Agentschap voor netwerk- en informatiebeveiliging (ENISA, Heraklion)
Europejska Agencja ds. Bezpieczestwa Sieci i Informacji (ENISA, Iraklion)
Agência Europeia para a Segurança das Redes e da Informação (ENISA, Heráclio)
Agenia European pentru Securitatea Reelelor Informatice i a Datelor (ENISA, Heraklion)
Európska agentúra pre bezpenos sietí a informácií (ENISA, Heraklion)
Evropska agencija za varnost omrežij in informacij (ENISA, Iraklion)
Euroopan verkko- ja tietoturvavirasto (ENISA, Iraklion)
Europeiska byrån för nät- och informationssäkerhet (Enisa, Heraklion)

ù (E¦
, ¥)
Agencia Europea de Seguridad Marítima (EMSA, Lisboa)
Evropská agentura pro námoní bezpenost (EMSA, Lisabon)
Det Europæiske Søfartssikkerhedsagentur (EMSA, Lissabon)
Europäische Agentur für die Sicherheit des Seeverkehrs (EMSA, Lissabon)
Euroopa Meresõiduohutuse Amet (EMSA, Lissabon)
\¬}#¸~ ¾\¹"²@¸~ ¹" ^ ¯²µ" ²^ %²² (EMSA, ·"²² ¸)
European Maritime Safety Agency (EMSA, Lisbon)
Agence européenne pour la sécurité maritime (EMSA, Lisbonne)
An Ghníomhaireacht Eorpach um Shábháilteacht Mhuirí (EMSA, Liospóin)
Agenzia europea per la sicurezza marittima (EMSA, Lisbona)
Eiropas Jras drošÈbas aentra (EMSA, Lisabona)
Europos jr saugumo agentra (EMSA, Lisabona)
Európai Tengerészeti Biztonsági Ügynökség (EMSA, Lisszabon)
l-Aenzija Ewropea gas-Sigurtà Marittima (EMSA, Lisbona)
Europees Agentschap voor maritieme veiligheid (EMSA, Lissabon)
Europejska Agencja ds. Bezpieczestwa na Morzu (EMSA, Lizbona)
Agência Europeia da Segurança Marítima (EMSA, Lisboa)
Agenia European pentru Sigurana Maritim (EMSA, Lisabona)
Európska námorná bezpenostná agentúra (EMSA, Lisabon)
Evropska agencija za pomorsko varnost (EMSA, Lizbona)
Euroopan meriturvallisuusvirasto (EMSA, Lissabon)
Europeiska sjösäkerhetsbyrån (Emsa, Lissabon)
257
Anexa A9
Agenia Executiv a Consiliului European pentru Cercetare

¨ù ù ù (ERCEA,
)
Agencia Ejecutiva del Consejo Europeo de Investigación (ERCEA, Bruselas)
Výkonná agentura Evropské rady pro výzkum (ERCEA, Brusel)
Forvaltningsorganet for Det Europæiske Forskningsråd (ERCEA, Bruxelles)
Exekutivagentur des Europäischen Forschungsrats (ERCEA, Brüssel)
Euroopa Teadusuuringute Nõukogu rakendusamet (ERCEA, Brüssel)
#^²^"#¸~ ¾\¹"²@¸~ ^Y \¬}#Y| ´@ Y`Y \~ (ERCEA, ³\Æþ~)
European Research Council Executive Agency (ERCEA, Brussels)
Agence exécutive du Conseil européen de la recherche (ERCEA, Bruxelles)
Gníomhaireacht Feidhmiúcháin do Chomhairle Eorpach an Taighde (ERCEA, An Bhruiséil)
Agenzia esecutiva del Consiglio europeo della ricerca (ERCEA, Bruxelles)
Eiropas PÊtniecÈbas padomes izpildaentra (ERCEA, Brisele)
Europos mokslini tyrim tarybos vykdomoji (staiga (ERCEA, Briuselis)
Az Európai Kutatási Tanács Végrehajtó Ügynöksége (ERCEA, Brüsszel)
l-Aenzija EÐekuttiva tal-Kunsill Ewropew gar-Ri
erka (ERCEA, Brussell)
Uitvoerend Agentschap Europese Onderzoeksraad (ERCEA, Brussel)
Agencja Wykonawcza Europejskiej Rady ds. Bada Naukowych (ERCEA, Bruksela)
Agência Executiva do Conselho Europeu de Investigação (ERCEA, Bruxelas)
Agenia Executiv a Consiliului European pentru Cercetare (ERCEA, Bruxelles)
Výkonná agentúra Európskej rady pre výskum (ERCEA, Brusel)
Izvajalska agencija Evropskega raziskovalnega sveta (ERCEA, Bruselj)
Euroopan tutkimusneuvoston toimeenpanovirasto (ERCEA, Bryssel)
Genomförandeorganet för Europeiska forskningsrådet (ERCEA, Bryssel)

¨ù ù ù (REA,
)
Agencia Ejecutiva de Investigación (REA, Bruselas)
Výkonná agentura pro výzkum (REA, Brusel)
Forvaltningsorganet for Forskning (REA, Bruxelles)
Exekutivagentur für die Forschung (REA, Brüssel)
Teadusuuringute Rakendusamet (REA, Brüssel)
#^²^"#¸~ ¾\¹"²@¸~ \~ (REA, ³\Æþ~)
Research Executive Agency (REA, Brussels)
Agence exécutive pour la recherche (REA, Bruxelles)
Gníomhaireacht Feidhmiúcháin an Taighde (REA, An Bhruiséil)
Agenzia esecutiva per la ricerca (REA, Bruxelles)
PÊtniecÈbas izpildaentra (REA, Brisele)
Mokslini tyrim vykdomoji (staiga (REA, Briuselis)
Kutatási Végrehajtó Ügynökség (REA, Brüsszel)
l-Aenzija EÐekuttiva gar-Ri
erka (REA, Brussell)
Uitvoerend Agentschap onderzoek (REA, Brussel)
Agencja Wykonawcza ds. Bada Naukowych (REA, Bruksela)
Agência de Execução para a Investigação (REA, Bruxelas)
Agenia Executiv pentru Cercetare (REA, Bruxelles)
Výkonná agentúra pre výskum (REA, Brusel)
Izvajalska agencija za raziskave (REA, Bruselj)
tutkimuksen toimeenpanovirasto (REA, Bryssel)
Genomförandeorganet för forskning (REA, Bryssel)
258
Anexa A9
Agenia Executiv pentru Competitivitate i Inovare

¨ù ù (EACI,
)
Agencia Ejecutiva de Competitividad e Innovación (EACI, Bruselas)
Výkonná agentura pro konkurenceschopnost a inovace (EACI, Brusel)
Forvaltningsorganet for Konkurrenceevne og Innovation (EACI, Bruxelles)
Exekutivagentur für Wettbewerbsfähigkeit und Innovation (EACI, Brüssel)
Konkurentsivõime ja Uuendustegevuse Täitevasutus (EACI, Brüssel)
#^²^"#¸~ ¾\¹"²μ¸~ ¹" ^ ¯^¹¬"²^"#¸^^ #" ^ {"Y^Y@` (EACI, ³\Æþ~)
Executive Agency for Competitiveness and Innovation (EACI, Brussels)
Agence exécutive pour la compétitivité et l’innovation (EACI, Bruxelles)
An Ghníomhaireacht Feidhmiúcháin um Iomaíochas agus Nuálaíocht (EACI, An Bhruiséil)
Agenzia esecutiva per la competitività e l’innovazione (EACI, Bruxelles)
KonkurÊtspÊjas un jauninÇjumu izpildaentra (EACI, Brisele)
Konkurencingumo ir inovacij vykdomoji (staiga (EACI, Briuselis)
Versenyképességi és Innovációs Végrehajtó Ügynökség (EACI, Brüsszel)
l-Aenzija EÐekuttiva gall-Kompetittività u l-Innovazzjoni (EACI, Brussell)
Uitvoerend Agentschap voor concurrentievermogen en innovatie (EACI, Brussel)
Agencja Wykonawcza ds. Konkurencyjno)ci i Innowacyjno)ci (EACI, Bruksela)
Agência de Execução para a Competitividade e a Inovação (EACI, Bruxelas)
Agenia Executiv pentru Competitivitate i Inovare (EACI, Bruxelles)
Výkonný orgán pre konkurencieschopnos a inovácie (EACI, Brusel)
Izvajalska agencija za konkurennost in inovativnost (EACI, Bruselj)
kilpailukyvyn ja innovoinnin toimeenpanovirasto (EACI, Bryssel)
Genomförandeorganet för konkurrenskraft och innovation (EACI, Bryssel)
Agenia Executiv pentru Educaie, Audiovizual i Cultur

¨ù ù ù, ù (EACEA,
)
Agencia Ejecutiva en el Ámbito Educativo, Audiovisual y Cultural (EACEA, Bruselas)
Výkonná agentura pro vzdlávání, kulturu a audiovizuální oblast (EACEA, Brusel)
Forvaltningsorganet for Undervisning, Audiovisuelle Medier og Kultur (EACEA, Bruxelles)
Exekutivagentur Bildung, Audiovisuelles und Kultur (EACEA, Brüssel)
Hariduse, Audiovisuaalvaldkonna ja Kultuuri Täitevasutus (EACEA, Brüssel)
#^²^"#¸~ ¾\¹"²@¸~ #}`²~, ¾}^"#Y#Y²^"# %@^¬ #" ¼Y"^"²@Y| (EACEA,
³\Æþ~)
Education, Audiovisual and Culture Executive Agency (EACEA, Brussels)
Agence exécutive «Éducation, audiovisuel et culture» (EACEA, Bruxelles)
An Ghníomhaireacht Feidhmiúcháin Oideachais, Clos-Amhairc agus Cultúir (EACEA, An Bhruiséil)
Agenzia esecutiva per l’istruzione, gli audiovisivi e la cultura (EACEA, Bruxelles)
IzglÈtÈbas, audiovizuÇlÇs jomas un kultras izpildaentra (EACEA, Brisele)
Švietimo, garso ir vaizdo bei kultros vykdomoji (staiga (EACEA, Briuselis)
Oktatási, Audiovizuális és Kulturális Végrehajtó Ügynökség (EACEA, Brüsszel)
l-Aenzija EÐekuttiva gall-Edukazzjoni, l-AwdjoviÐiv u l-Kultura (EACEA, Brussell)
Uitvoerend Agentschap onderwijs, audiovisuele media en cultuur (EACEA, Brussel)
Agencja Wykonawcza ds. Edukacji, Kultury i Sektora Audiowizualnego (EACEA, Bruksela)
Agência Executiva relativa à Educação, ao Audiovisual e à Cultura (EACEA, Bruxelas)
Agenia Executiv pentru Educaie, Audiovizual i Cultur (EACEA, Bruxelles)
Výkonná agentúra pre vzdelávanie, audiovizuálny sektor a kultúru (EACEA, Brusel)
Izvajalska agencija za izobraževanje, avdiovizualno podroje in kulturo (EACEA, Bruselj)
koulutuksen, audiovisuaalialan ja kulttuurin toimeenpanovirasto (EACEA, Bryssel)
Genomförandeorganet för utbildning, audiovisuella medier och kultur (EACEA, Bryssel)
259
Anexa A9
Agenia Executiv pentru Reeaua Transeuropean de Transport

¨ù ù (TEN-T EA,
)
Agencia Ejecutiva de la Red Transeuropea de Transporte (TEN-T EA, Bruselas)
Výkonná agentura pro transevropskou dopravní sí (TEN-T EA, Brusel)
Forvaltningsorganet for Det Transeuropæiske Transportnet (TEN-T EA, Bruxelles)
Exekutivagentur für das transeuropäische Verkehrsnetz (TEN-T EA, Brüssel)
Üleeuroopalise Transpordivõrgu Rakendusamet (TEN-T EA, Brüssel)
#^²^"#¸~ ¾\¹"²@¸~ ^Y '"\¬}#Y| '"#^|Y ^µY\ (TEN-T EA, ³\Æþ~)
Trans-European Transport Network Executive Agency (TEN-T EA, Brussels)
Agence exécutive du réseau transeuropéen de transport (TEN-T EA, Bruxelles)
Gníomhaireacht Feidhmiúcháin an Líonra Iompair Tras-Eorpach (TEN-T EA, An Bhruiséil)
Agenzia esecutiva per la rete transeuropea di trasporto (TEN-T EA, Bruxelles)
Eiropas Transporta tÈklu izpildaentra (TEN-T EA, Brisele)
Transeuropinio transporto tinklo vykdomoji agentra (TEN-T EA, Briuselis)
A Transzeurópai Közlekedési Hálózat Végrehajtó Ügynöksége (TEN-T EA, Brüsszel)
l-Aenzija EÐekuttiva gan-Netwerk Trans-Ewropew tat-Trasport (TEN-T EA, Brussell)
Uitvoerend Agentschap voor het trans-Europees vervoersnetwerk (TEN-T EA, Brussel)
Agencja Wykonawcza ds. Transeuropejskiej Sieci Transportowej (TEN-T EA, Bruksela)
Agência de Execução da Rede Transeuropeia de Transportes (TEN-T EA, Bruxelas)
Agenia Executiv pentru Reeaua Transeuropean de Transport (TEN-T EA, Bruxelles)
Výkonná agentúra pre transeurópsku dopravnú sie (TEN-T EA, Brusel)
Izvajalska agencija za vseevropsko prometno omrežje (TEN-T EA, Bruselj)
Euroopan laajuisen liikenneverkon toimeenpanovirasto (TEN-T EA, Bryssel)
Genomförandeorganet för det transeuropeiska transportnätet (TEN-T EA, Bryssel)
Agenia Executiv pentru Sntate i Consumatori

¨ù ù ùù , ù (EAHC,
¥ )
Agencia Ejecutiva de Sanidad y Consumo (EAHC, Luxemburgo)
Výkonná agentura pro zdraví a spotebitele (EAHC, Lucemburk)
Forvaltningsorganet for Sundhed og Forbrugere (EAHC, Luxembourg)
Exekutivagentur für Gesundheit und Verbraucher (EAHC, Luxemburg)
Tervise- ja Tarbijaküsimuste Rakendusamet (EAHC, Luxembourg)
#^²^"#¸~ ¾\¹"²@¸~ ¹" ^ º¹` #" ^Y~ {^¬^þ~ (EAHC, ·YÆ@ Y|\¹Y)
Executive Agency for Health and Consumers (EAHC, Luxembourg)
Agence exécutive pour la santé et les consommateurs (EAHC, Luxembourg)
An Ghníomhaireacht Feidhmiúcháin um Shláinte agus Tomhaltóirí (EAHC, Lucsamburg)
Agenzia esecutiva per la salute e i consumatori (EAHC, Lussemburgo)
VeselÈbas un patÊrÊtÇju izpildaentra (EAHC, Luksemburga)
Sveikatos ir vartotoj reikal vykdomoji agentra (EAHC, Liuksemburgas)
Egészség- és Fogyasztóügyi Végrehajtó Ügynökség (EAHC, Luxembourg)
l-Aenzija EÐekuttiva gas-Saa u l-Konsumaturi (EAHC, il-Lussemburgu)
Uitvoerend Agentschap voor gezondheid en consumenten (EAHC, Luxemburg)
Agencja Wykonawcza ds. Zdrowia i Konsumentów (EAHC, Luksemburg)
Agência de Execução para a Saúde e os Consumidores (EAHC, Luxemburgo)
Agenia Executiv pentru Sntate i Consumatori (EAHC, Luxemburg)
Výkonná agentúra pre zdravie a spotrebite*ov (EAHC, Luxemburg)
Izvajalska agencija za zdravje in potrošnike (EAHC, Luxembourg)
terveys- ja kuluttaja-asioiden toimeenpanovirasto (EAHC, Luxemburg)
Genomförandeorganet för hälso- och konsumentfrågor (EAHC, Luxemburg)
260
Anexa A9

ù +¢¢ (GSA, / ,
)
Agencia del GNSS Europeo (GSA, Praga / provisionalmente su sede está en Bruselas)
Agentura pro evropský GNSS (GSA, Praha / prozatímn má sídlo v Bruselu)
Det Europæiske GNSS-agentur (GSA, Prag/midlertidigt beliggende i Bruxelles)
Agentur für das Europäische GNSS (GSA, Prag/vorläufiger Sitz Brüssel)
Euroopa GNSSi Agentuur (GSA, Praha, ajutise asukohaga Brüsselis)
¾\¹"²@¸~ ^Y \¬}#Y| GNSS (GSA, ¼\¹ / }\Y²¬\" ¹¬¹\µ"# ¹#^²^@þ ²^"~
³\Æþ~)
European GNSS Agency (GSA, Prague/provisionally located at Brussels)
Agence du GNSS européen (GSA, Prague / provisoirement localisée à Bruxelles)
An Ghníomhaireacht Eorpach GNSS (GSA, Prág/tá an suíomh sealadach lonnaithe sa Bhruiséil)
Agenzia del GNSS europeo (GSA, Praga/provvisoriamente con sede a Bruxelles)
Eiropas GNSS aentra (GSA, PrÇga / pagaidu atrašanÇs vieta ir Brisele)
Europos GNSS agentra (GSA, Praha / laikinai (sikrusi Briuselyje)
Európai GNSS Ügynökség (GSA, Prága/ideiglenesen brüsszeli központtal)
l-Aenzija Ewropea GNSS (GSA, Praga/proviÐorjament jinsab fi Brussell)
Europees GNSS-Agentschap (GSA, Praag/voorlopig gevestigd in Brussel)
Agencja Europejskiego GNSS (GSA, Praga / tymczasowa siedziba w Brukseli)
Agência do GNSS Europeu (GSA, Praga/provisoriamente localizado em Bruxelas)
Agenia GNSS European (GSA, Praga/cu sediul provizoriu la Bruxelles)
Agentúra pre európsky GNSS (GSA, Praha/doasne má sídlo v Bruseli)
Agencija za evropski GNSS (GSA, Praga/zaasno je nastanjena v Bruslju)
Euroopan GNSS-virasto (GSA, Praha / sijoitettu toistaiseksi Brysseliin)
Europeiska byrån för GNSS (GSA, Prag/provisoriskt lokaliserad till Bryssel)
Agenia pentru Cooperarea Autoritilor de Reglementare

din Domeniul Energiei
¦ ù (¥)
Agencia de Cooperación de los Reguladores de la Energía (Lijubliana)
Agentura pro spolupráci energetických regulaních orgán (Lubla)
Agenturet for Samarbejde mellem Energireguleringsmyndigheder (Ljubljana)
Agentur für die Zusammenarbeit der Energieregulierungsbehörden (Ljubljana)
Energeetikasektorit Reguleerivate Asutuste Koostööamet (Ljubljana)
¾\¹"²@¸~ ´\¹²`~ ^¬ ½¶@"²^"# ¯\ÿ þ\¹"~ (·"Y@}")
Agency for the Cooperation of Energy Regulators (ACER, Ljubljana)
Agence de coopération des régulateurs de l’énergie (Ljubljana)
Gníomhaireacht um Chomhar idir Rialálaithe Fuinnimh (Liúibleána)
Agenzia per la cooperazione fra i regolatori nazionali dell’energia (Lubiana)
Energoregulatoru sadarbÈbas aentra (ACER, -ubana)
Energetikos reguliavimo institucij bendradarbiavimo agentra (ERIBA, Liubliana)
Energiaszabályozók Együttmködési Ügynöksége (ACER, Ljubljana)
l-Aenzija gall-Koperazzjoni tar-Regolaturi tal-Enerija (Ljubljana)
Agentschap voor de samenwerking tussen energieregulators (Ljubljana)
Agencja ds. Wspópracy Organów Regulacji Energetyki (Lublana)
Agência de Cooperação dos Reguladores da Energia (Liubliana)
Agenia pentru Cooperarea Autoritilor de Reglementare din Domeniul Energiei (Ljubljana)
Agentúra pre spoluprácu regulaných orgánov v oblasti energetiky (.ub*ana)
Agencija za sodelovanje energetskih regulatorjev (Ljubljana)
energia-alan sääntelyviranomaisten yhteistyövirasto (Ljubljana)
Byrån för samarbete mellan energitillsynsmyndigheter (Ljubljana)
261
Anexa A9
Agenia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene

¦ ù ù (FRA, û)
Agencia de los Derechos Fundamentales de la Unión Europea (FRA, Viena)
Agentura Evropské unie pro základní práva (FRA, Víde)
Den Europæiske Unions Agentur for Grundlæggende Rettigheder (FRA, Wien)
Agentur der Europäischen Union für Grundrechte (FRA, Wien)
Euroopa Liidu Põhiõiguste Amet (FRA, Viin)
¾\¹"²@¸~ %@"¬ '"#"¬@^¬ ^~ \¬}#$~ ¬²~ (FRA, ³"þ)
European Union Agency for Fundamental Rights (FRA, Vienna)
Agence des droits fondamentaux de l’Union européenne (FRA, Vienne)
Gníomhaireacht an Aontais Eorpaigh um Chearta Bunúsacha (FRA, Vín)
Agenzia dell’Unione europea per i diritti fondamentali (FRA, Vienna)
Eiropas SavienÈbas PamattiesÈbu aentra (FRA, VÈne)
Europos Sjungos pagrindini teisi agentra (FRA, Viena)
Az Európai Unió Alapjogi Ügynöksége (FRA, Bécs)
l-Aenzija tal-Unjoni Ewropea gad-Drittijiet Fundamentali (FRA, Vjenna)
Bureau van de Europese Unie voor de grondrechten (FRA, Wenen)
Agencja Praw Podstawowych Unii Europejskiej (FRA, Wiede)
Agência dos Direitos Fundamentais da União Europeia (FRA, Viena)
Agenia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA, Viena)
Agentúra Európskej únie pre základné práva (FRA, Viede)
Agencija Evropske unije za temeljne pravice (FRA, Dunaj)
Euroopan unionin perusoikeusvirasto (FRA, Wien)
Europeiska unionens byrå för grundläggande rättigheter (FRA, Wien)

ù ù, (+/0,
)
Supervisor Europeo de Protección de Datos (SEPD, Bruselas)
evropský inspektor ochrany údaj (EIOÚ, Brusel)
Den Europæiske Tilsynsførende for Databeskyttelse (EDPS, Bruxelles)
Europäischer Datenschutzbeauftragter (EDSB, Brüssel)
Euroopa Andmekaitseinspektor (Brüssel)
E\¬}`Y~ }¸}^~ ¼\Y²^²`~ 'Y@þ¬ (¼', ³\Æþ~)
European Data Protection Supervisor (EDPS, Brussels)
Contrôleur européen de la protection des données (CEPD, Bruxelles)
An Maoirseoir Eorpach ar Chosaint Sonraí (MECS, An Bhruiséil)
Garante europeo della protezione dei dati (GEPD, Bruxelles)
Eiropas Datu aizsardzÈbas uzraudzÈtÇjs (EDAU, Brisele)
Europos duomen apsaugos priežiros pareignas (EDAPP, Briuselis)
európai adatvédelmi biztos (Brüsszel)
il-Kontrollur Ewropew gall-Protezzjoni tad-Data (KEPD, Brussell)
Europese Toezichthouder voor gegevensbescherming (EDPS, Brussel)
Europejski Inspektor Ochrony Danych (EIOD, Bruksela)
Autoridade Europeia para a Proteção de Dados (AEPD, Bruxelas)
Autoritatea European pentru Protecia Datelor (AEPD, Bruxelles)
európsky dozorný úradník pre ochranu údajov (EDPS, Brusel)
Evropski nadzornik za varstvo podatkov (ENVP, Bruselj)
Euroopan tietosuojavaltuutettu (Bryssel)
Europeiska datatillsynsmannen (Bryssel)
262
Anexa A9
Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar

ù ù (E
", )
Autoridad Europea de Seguridad Alimentaria (EFSA, Parma)
Evropský úad pro bezpenost potravin (EFSA, Parma)
Den Europæiske Fødevaresikkerhedsautoritet (EFSA, Parma)
Europäische Behörde für Lebensmittelsicherheit (EFSA, Parma)
Euroopa Toiduohutusamet (EFSA, Parma)
\¬}#$ ¯\ÿ$ ¹" ^ ¯²µ" ^¬ Ä\Yµ`@¬ (EFSA, ¼\@)
European Food Safety Authority (EFSA, Parma)
Autorité européenne de sécurité des aliments (EFSA, Parme)
An tÚdarás Eorpach um Shábháilteacht Bia (EFSA, Parma)
Autorità europea per la sicurezza alimentare (EFSA, Parma)
Eiropas PÇrtikas nekaitÈguma iestÇde (EFSA, Parma)
Europos maisto saugos tarnyba (EFSA, Parma)
Európai Élelmiszer-biztonsági Hatóság (EFSA, Parma)
l-Awtorità Ewropea dwar is-Sigurtà fl-Ikel (EFSA, Parma)
Europese Autoriteit voor voedselveiligheid (EFSA, Parma)
Europejski Urzd ds. Bezpieczestwa 1ywno)ci (EFSA, Parma)
Autoridade Europeia para a Segurança dos Alimentos (EFSA, Parma)
Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar (EFSA, Parma)
Európsky úrad pre bezpenos potravín (EFSA, Parma)
Evropska agencija za varnost hrane (EFSA, Parma)
Euroopan elintarviketurvallisuusviranomainen (EFSA, Parma)
Europeiska myndigheten för livsmedelssäkerhet (Efsa, Parma)

(
, Á£ )
Banco Central Europeo (BCE, Fráncfort del Meno)
Evropská centrální banka (ECB, Frankfurt nad M.)
Den Europæiske Centralbank (ECB, Frankfurt am Main)
Europäische Zentralbank (EZB, Frankfurt am Main)
Euroopa Keskpank (EKP, Frankfurt Maini ääres)
\¬}#$ {^\"#$ Ä\}2 (EKT, Å\¹#µY|\^)
European Central Bank (ECB, Frankfurt am Main)
Banque centrale européenne (BCE, Francfort-sur-le-Main)
An Banc Ceannais Eorpach (BCE, Frankfurt am Main)
Banca centrale europea (BCE, Francoforte sul Meno)
Eiropas CentrÇlÇ banka (ECB, Frankfurte pie Mainas)
Europos Centrinis Bankas (ECB, Frankfurtas prie Maino)
Európai Központi Bank (EKB, Frankfurt am Main)
il-Bank 3entrali Ewropew (B3E, Frankfurt am Main)
Europese Centrale Bank (ECB, Frankfurt am Main)
Europejski Bank Centralny (EBC, Frankfurt nad Menem)
Banco Central Europeu (BCE, Frankfurt am Main)
Banca Central European (BCE, Frankfurt pe Main)
Európska centrálna banka (ECB, Frankfurt nad Mohanom)
Evropska centralna banka (ECB, Frankfurt na Majni)
Euroopan keskuspankki (EKP, Frankfurt am Main)
Europeiska centralbanken (ECB, Frankfurt am Main)
263
Anexa A9
Banca European de Investiii

(¨
, ¥ )
Banco Europeo de Inversiones (BEI, Luxemburgo)
Evropská investiní banka (EIB, Lucemburk)
Den Europæiske Investeringsbank (EIB, Luxembourg)
Europäische Investitionsbank (EIB, Luxemburg)
Euroopa Investeerimispank (EIP, Luxembourg)
\¬}#$ Ä\}2 }|²¬ (Ä, ·YÆ@ Y|\¹Y)
European Investment Bank (EIB, Luxembourg)
Banque européenne d’investissement (BEI, Luxembourg)
An Banc Eorpach Infheistíochta (BEI, Lucsamburg)
Banca europea per gli investimenti (BEI, Lussemburgo)
Eiropas InvestÈciju banka (EIB, Luksemburga)
Europos investicij bankas (EIB, Liuksemburgas)
Európai Beruházási Bank (EBB, Luxembourg)
il-Bank Ewropew tal-Investiment (BEI, il-Lussemburgu)
Europese Investeringsbank (EIB, Luxemburg)
Europejski Bank Inwestycyjny (Luksemburg)
Banco Europeu de Investimento (BEI, Luxemburgo)
Banca European de Investiii (BEI, Luxemburg)
Európska investiná banka (EIB, Luxemburg)
Evropska investicijska banka (EIB, Luxembourg)
Euroopan investointipankki (EIP, Luxemburg)
Europeiska investeringsbanken (EIB, Luxemburg)
Biroul European de Sprijin pentru Azil

ù , (û)
Oficina Europea de Apoyo al Asilo (La Valeta)
Evropský podprný úad pro otázky azylu (Valletta)
Det Europæiske Asylstøttekontor (Valletta)
Europäisches Unterstützungsbüro für Asylfragen (Valletta)
Euroopa Varjupaigaküsimuste Tugiamet (Valletta)
\¬}#$ º}\²` º}Y²^$\"Æ~ ¹" ^Y ²Y (³þ^^)
European Asylum Support Office (EASO, Valletta)
Bureau européen d’appui en matière d’asile (La Valette)
Oifig Eorpach Tacaíochta do Chúrsaí Tearmainn (Vaileite)
Ufficio europeo di sostegno per l’asilo (La Valletta)
Eiropas PatvÊruma atbalsta birojs (Valeta)
Europos prieglobsio paramos biuras (EPPB, Valeta)
Európai Menekültügyi Támogatási Hivatal (Valletta)
l-Uffi
ju Ewropew ta’ Appo fil-qasam tal-Asil (Valletta)

Europees Ondersteuningsbureau voor asielzaken (Valletta)
Europejski Urzd Wsparcia w dziedzinie Azylu (Valletta)
Gabinete Europeu de Apoio em matéria de Asilo (GEAA, La Valeta)
Biroul European de Sprijin pentru Azil (Valletta)
Európsky podporný úrad pre azyl (Valletta)
Evropski azilni podporni urad (Valletta)
Euroopan turvapaikka-asioiden tukivirasto (Valletta)
Europeiska stödkontoret för asylfrågor (Valletta)
264
Anexa A9
Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene

ù ù ù (CdT, ¥ )
Centro de Traducción de los Órganos de la Unión Europea (CDT, Luxemburgo)
Pekladatelské stedisko pro instituce Evropské unie (CdT, Lucemburk)
Oversættelsescentret for Den Europæiske Unions Organer (CdT, Luxembourg)
Übersetzungszentrum für die Einrichtungen der Europäischen Union (CdT, Luxemburg)
Euroopa Liidu Asutuste Tõlkekeskus (CdT, Luxembourg)
^µ\²^"#¸ {þ^\Y ^¬ ¾\¹¬ ^~ \¬}#$~ ¬²~ (CdT, ·YÆ@ Y|\¹Y)
Translation Centre for the Bodies of the European Union (CdT, Luxembourg)
Centre de traduction des organes de l’Union européenne (CdT, Luxembourg)
Ionad Aistriúcháin Chomhlachtaí an Aontais Eorpaigh (CdT, Lucsamburg)
Centro di traduzione degli organismi dell’Unione europea (CdT, Lussemburgo)
Eiropas SavienÈbas iestÇžu Tulkošanas centrs (CdT, Luksemburga)
Europos Sjungos (staig vertimo centras (CdT, Liuksemburgas)
Az Európai Unió Szerveinek Fordítóközpontja (CdT, Luxembourg)
i
-3entru tat-Traduzzjoni gall-Korpi tal-Unjoni Ewropea (CdT, il-Lussemburgu)
Vertaalbureau voor de organen van de Europese Unie (CdT, Luxemburg)
Centrum Tumacze dla Organów Unii Europejskiej (CdT, Luksemburg)
Centro de Tradução dos Organismos da União Europeia (CdT, Luxemburgo)
Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT, Luxemburg)
Prekladate*ské stredisko pre orgány Európskej únie (CdT, Luxemburg)
Prevajalski center za organe Evropske unije (CdT, Luxembourg)
Euroopan unionin elinten käännöskeskus (Luxemburg)
Översättningscentrum för Europeiska unionens organ (Luxemburg)
Centrul European de Prevenire i Control al Bolilor

ù £ ù (ECDC, ¢)
Centro Europeo para la Prevención y el Control de las Enfermedades (ECDC, Estocolmo)
Evropské stedisko pro prevenci a kontrolu nemocí (ECDC, Stockholm)
Det Europæiske Center for Forebyggelse af og Kontrol med Sygdomme (ECDC, Stockholm)
Europäisches Zentrum für die Prävention und die Kontrolle von Krankheiten (ECDC, Stockholm)
Haiguste Ennetamise ja Tõrje Euroopa Keskus (ECDC, Stockholm)
\¬}#¸ {þ^\Y ¼\¸4~ #" þ¹ÿY ^¬ 5¸²¬ (ECDC, ´^Y#ÿ¸@)
European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC, Stockholm)
Centre européen de prévention et de contrôle des maladies (ECDC, Stockholm)
An Lárionad Eorpach um Ghalair a Chosc agus a Rialú (ECDC, Stócólm)
Centro europeo per la prevenzione e il controllo delle malattie (ECDC, Stoccolma)
Eiropas SlimÈbu profilakses un kontroles centrs (ECDC, Stokholma)
Europos lig prevencijos ir kontrolÏs centras (ECDC, Stokholmas)
Európai Betegségmegelzési és Járványvédelmi Központ (ECDC, Stockholm)
i
-3entru Ewropew gall-Prevenzjoni u l-Kontroll tal-Mard (ECDC, Stokkolma)
Europees Centrum voor ziektepreventie en -bestrijding (ECDC, Stockholm)
Europejskie Centrum ds. Zapobiegania i Kontroli Chorób (ECDC, Sztokholm)
Centro Europeu de Prevenção e Controlo das Doenças (ECDC, Estocolmo)
Centrul European de Prevenire i Control al Bolilor (ECDC, Stockholm)
Európske centrum pre prevenciu a kontrolu chorôb (ECDC, Štokholm)
Evropski center za prepreevanje in obvladovanje bolezni (ECDC, Stockholm)
Euroopan tautienehkäisy- ja -valvontakeskus (ECDC, Tukholma)
Europeiskt centrum för förebyggande och kontroll av sjukdomar (ECDC, Stockholm)
265
Anexa A9

ù ù £ (Cedefop, ¢)
Centro Europeo para el Desarrollo de la Formación Profesional (Cedefop, Salónica)
Evropské stedisko pro rozvoj odborného vzdlávání (Cedefop, Solu)
Det Europæiske Center for Udvikling af Erhvervsuddannelse (Cedefop, Thessaloniki)
Europäisches Zentrum für die Förderung der Berufsbildung (Cedefop, Thessaloniki)
Euroopa Kutseõppe Arenduskeskus (Cedefop, Thessaloníki)
\¬}#¸ {þ^\Y ¹" ^ ¯}^Æ ^~ }¹¹@^"#$~ {^\^"²~ (Cedefop, %²²Y`#)
European Centre for the Development of Vocational Training (Cedefop, Thessaloniki)
Centre européen pour le développement de la formation professionnelle (Cedefop, Thessalonique)
An Lárionad Eorpach um Fhobairt na Gairmoiliúna (Cedefop, Thessaloniki)
Centro europeo per lo sviluppo della formazione professionale (Cedefop, Salonicco)
Eiropas ProfesionÇlÇs izglÈtÈbas attÈstÈbas centrs (Cedefop, Saloniki)
Europos profesinio mokymo plÏtros centras (Cedefop, Salonikai)
Európai Szakképzés-fejlesztési Központ (Cedefop, Theszaloníki)
i
-3entru Ewropew gall-IÐvilupp ta’ Tari Professjonali (Cedefop, Salonka)
Europees Centrum voor de ontwikkeling van de beroepsopleiding (Cedefop, Thessaloniki)
Europejskie Centrum Rozwoju Ksztacenia Zawodowego (Cedefop, Saloniki)
Centro Europeu para o Desenvolvimento da Formação Profissional (Cedefop, Salonica)
Centrul European pentru Dezvoltarea Formrii Profesionale (Cedefop, Salonic)
Európske stredisko pre rozvoj odborného vzdelávania (Cedefop, Solún)
Evropski center za razvoj poklicnega usposabljanja (Cedefop, Solun)
Euroopan ammatillisen koulutuksen kehittämiskeskus (Cedefop, Thessaloniki)
Europeiskt centrum för utveckling av yrkesutbildning (Cedefop, Thessaloniki)

¢ ù (EUSC, ¿ ¦)
Centro de Satélites de la Unión Europea (CSUE, Torrejón de Ardoz)
Satelitní stedisko Evropské unie (EUSC, Torrejón de Ardoz)
EU-Satellitcentret (EUSC, Torrejón de Ardoz)
Satellitenzentrum der Europäischen Union (EUSC, Torrejón de Ardoz)
Euroopa Liidu Satelliidikeskus (EUSC, Torrejón de Ardoz)
'Y\µY\"#¸ {þ^\Y ^~ \¬}#$~ ¬²~ (EUSC, ÄY\\ÿ¸ ^ ¯\^¸¶)
European Union Satellite Centre (EUSC, Torrejón de Ardoz)
Centre satellitaire de l’Union européenne (CSUE, Torrejón de Ardoz)
Lárionad Satailíte an Aontais Eorpaigh (EUSC, Torrejón de Ardoz)
Centro satellitare dell’Unione europea (CSUE, Torrejón de Ardoz)
Eiropas SavienÈbas SatelÈtcentrs (EUSC, Torehona de Ardosa)
Europos Sjungos palydov centras (ESPC, Torechon de Ardosas)
Az Európai Unió Mholdközpontja (EUSC, Torrejón de Ardoz)
i
-3entru Satellitari tal-Unjoni Ewropea (EUSC, Torrejón de Ardoz)
Satellietcentrum van de Europese Unie (SCEU, Torrejón de Ardoz)
Centrum Satelitarne Unii Europejskiej (CSUE, Torrejón de Ardoz)
Centro de Satélites da União Europeia (CSUE, Torrejón de Ardoz)
Centrul Satelitar al Uniunii Europene (CSUE, Torrejón de Ardoz)
Satelitné stredisko Európskej únie (EUSC, Torrejón de Ardoz)
Satelitski center Evropske unije (EUSC, Torrejón de Ardoz)
Euroopan unionin satelliittikeskus (EUSK, Torrejón de Ardoz)
Europeiska unionens satellitcentrum (EUSC, Torrejón de Ardoz)
266
Anexa A9
Colegiul European de Poliie

(¢¥,
)
Escuela Europea de Policía (CEPOL, Bramshill)
Evropská policejní akademie (CEPOL, Bramshill)
Det Europæiske Politiakademi (Cepol, Bramshill)
Europäische Polizeiakademie (CEPOL, Bramshill)
Euroopa Politseikolledž (CEPOL, Bramshill)
\¬}#$ ¯²^Y@"#$ ¯#@` (CEPOL, }\@²ÿ")
European Police College (CEPOL, Bramshill)
Collège européen de police (CEPOL, Bramshill)
Coláiste Póilíneachta na hEorpa (CEPOL, Bramshill)
Accademia europea di polizia (CEPOL, Bramshill)
Eiropas Policijas akadÊmija (CEPOL, Bremshila)
Europos policijos koledžas (CEPOL, Bramšilas)
Európai Rendrakadémia (CEPOL, Bramshill)
il-Kulle Ewropew tal-Pulizija (CEPOL, Bramshill)
Europese Politieacademie (CEPOL, Bramshill)
Europejskie Kolegium Policyjne (CEPOL, Bramshill)
Academia Europeia de Polícia (CEPOL, Bramshill)
Colegiul European de Poliie (CEPOL, Bramshill)
Európska policajná akadémia (CEPOL, Bramshill)
Evropska policijska akademija (CEPOL, Bramshill)
Euroopan poliisiakatemia (CEPOL, Bramshill)
Europeiska polisakademin (Cepol, Bramshill)
267
Anexa A9
Comisia European
(
)
( 30.11.2009 .: ,)
Comisión Europea (Bruselas)
(hasta el 30.11.2009: Comisión de las Comunidades Europeas)
Evropská komise (Brusel)
(do 30. 11. 2009: Komise Evropských spoleenství)
Europa-Kommissionen (Bruxelles)
(til 30.11.2009: Kommissionen for De Europæiske Fællesskaber)
Europäische Kommission (Brüssel)
(bis 30.11.2009: Kommission der Europäischen Gemeinschaften)
Euroopa Komisjon (Brüssel)
(kuni 30.11.2009: Euroopa Ühenduste Komisjon)
\¬}#$ }"^\Y}$ (³\Æþ~)
(þ¬~ ^"~ 30.11.2009: }"^\Y}$ ^¬ \¬}# {Y"Y^$^¬)
European Commission (Brussels)
(until 30.11.2009: Commission of the European Communities)
Commission européenne (Bruxelles)
(jusqu’au 30.11.2009: Commission des Communautés européennes)
An Coimisiún Eorpach (An Bhruiséil)
(go dtí an 30.11.2009: Coimisiún na gComhphobal Eorpach)
Commissione europea (CE, Bruxelles)
(fino al 30.11.2009: Commissione delle Comunità europee)
Eiropas Komisija (Brisele)
(lÈdz 30.11.2009.: Eiropas Kopienu Komisija)
Europos Komisija (Briuselis)
(iki 2009 11 30: Europos Bendrij Komisija)
Európai Bizottság (Brüsszel)
(2009. 11. 30-ig: Az Európai Közösségek Bizottsága)
il-Kummissjoni Ewropea (Brussell)
(sat-30.11.2009: il-Kummissjoni tal-Komunitajiet Ewropej)
Europese Commissie (Brussel)
(tot en met 30.11.2009: Commissie van de Europese Gemeenschappen)
Komisja Europejska (Bruksela)
(do 30.11.2009: Komisja Wspólnot Europejskich)
Comissão Europeia (Bruxelas)
(até 30.11.2009: Comissão das Comunidades Europeias)
Comisia European (Bruxelles)
(pân la 30.11.2009: Comisia Comunitilor Europene)
Európska komisia (Brusel)
(do 30. 11. 2009: Komisia Európskych spoloenstiev)
Evropska komisija (Bruselj)
(do 30. 11. 2009: Komisija Evropskih skupnosti)
Euroopan komissio (Bryssel)
(30.11.2009 asti Euroopan yhteisöjen komissio)
Europeiska kommissionen (Bryssel)
(t.o.m. 30.11.2009: Europeiska gemenskapernas kommission)
268
Anexa A9

(¨¢,
)
Comité Económico y Social Europeo (CESE, Bruselas)
Evropský hospodáský a sociální výbor (EHSV, Brusel)
Det Europæiske Økonomiske og Sociale Udvalg (EØSU, Bruxelles)
Europäischer Wirtschafts- und Sozialausschuss (EWSA, Brüssel)
Euroopa Majandus- ja Sotsiaalkomitee (EMSK, Brüssel)
\¬}#$ ¾"#YY@"#$ #" {Y"¬"#$ }"^\Y}$ (EOKE, ³\Æþ~)
European Economic and Social Committee (EESC, Brussels)
Comité économique et social européen (CESE, Bruxelles)
Coiste Eacnamaíoch agus Sóisialta na hEorpa (EESC, An Bhruiséil)
Comitato economico e sociale europeo (CESE, Bruxelles)
Eiropas Ekonomikas un sociÇlo lietu komiteja (EESK, Brisele)
Europos ekonomikos ir socialini reikal komitetas (EESRK, Briuselis)
Európai Gazdasági és Szociális Bizottság (EGSZB, Brüsszel)
il-Kumitat Ekonomiku u So
jali Ewropew (KESE, Brussell)
Europees Economisch en Sociaal Comité (EESC, Brussel)
Europejski Komitet Ekonomiczno-Spoeczny (EKES, Bruksela)
Comité Económico e Social Europeu (CESE, Bruxelas)
Comitetul Economic i Social European (CESE, Bruxelles)
Európsky hospodársky a sociálny výbor (EHSV, Brusel)
Evropski ekonomsko-socialni odbor (EESO, Bruselj)
Euroopan talous- ja sosiaalikomitea (ETSK, Bryssel)
Europeiska ekonomiska och sociala kommittén (EESK, Bryssel)
Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene

ù (,
)
Comité de las Regiones de la Unión Europea (CDR, Bruselas)
Výbor region Evropské unie (VR, Brusel)
Den Europæiske Unions Regionsudvalg (Bruxelles)
Ausschuss der Regionen der Europäischen Union (AdR, Brüssel)
Euroopa Liidu Regioonide Komitee (RK, Brüssel)
}"^\Y}$ ^¬ ¼\"µ\" ^~ \¬}#$~ ¬²~ (^¼, ³\Æþ~)
Committee of the Regions of the European Union (CoR, Brussels)
Comité des régions de l’Union européenne (CdR, Bruxelles)
Coiste Réigiún an Aontais Eorpaigh (An Bhruiséil)
Comitato delle regioni dell’Unione europea (CdR, Bruxelles)
Eiropas SavienÈbas Reionu komiteja (RK, Brisele)
Europos Sjungos region komitetas (ESRK, Briuselis)
Az Európai Unió Régiók Bizottsága (RB, Brüsszel)
il-Kumitat tar-Rejuni tal-Unjoni Ewropea (KtR, Brussell)
Comité van de Regio’s van de Europese Unie (CvdR, Brussel)
Komitet Regionów Unii Europejskiej (Bruksela)
Comité das Regiões da União Europeia (CR, Bruxelas)
Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene (CoR, Bruxelles)
Výbor regiónov Európskej únie (VR, Brusel)
Odbor regij Evropske unije (OR, Bruselj)
Euroopan unionin alueiden komitea (AK, Bryssel)
Europeiska unionens regionkommitté (ReK, Bryssel)
269
Anexa A9
Consiliul European
(
)
Consejo Europeo (Bruselas)
Evropská rada (Brusel)
Det Europæiske Råd (Bruxelles)
Europäischer Rat (Brüssel)
Euroopa Ülemkogu (Brüssel)
\¬}#¸ ´@ Y|"Y (³\Æþ~)
European Council (Brussels)
Conseil européen (Bruxelles)
An Chomhairle Eorpach (An Bhruiséil)
Consiglio europeo (Bruxelles)
Eiropadome (Brisele)
Europos Vadov Taryba (Briuselis)
Az Európai Tanács (Brüsszel)
il-Kunsill Ewropew (Brussell)
Europese Raad (Brussel)
Rada Europejska (Bruksela)
Conselho Europeu (Bruxelas)
Consiliul European (Bruxelles)
Európska rada (Brusel)
Evropski svet (Bruselj)
Eurooppa-neuvosto (Bryssel)
Europeiska rådet (Bryssel)

¢ ù (
)
Consejo de la Unión Europea (Bruselas)
Rada Evropské unie (Brusel)
Rådet for Den Europæiske Union (Bruxelles)
Rat der Europäischen Union (Brüssel)
Euroopa Liidu Nõukogu (Brüssel)
´@ Y|"Y ^~ \¬}#$~ ¬²~ (³\Æþ~)
Council of the European Union (Brussels)
Conseil de l’Union européenne (Bruxelles)
Comhairle an Aontais Eorpaigh (An Bhruiséil)
Consiglio dell’Unione europea (Bruxelles)
Eiropas SavienÈbas Padome (Brisele)
Europos Sjungos Taryba (Briuselis)
Az Európai Unió Tanácsa (Brüsszel)
il-Kunsill tal-Unjoni Ewropea (Brussell)
Raad van de Europese Unie (Brussel)
Rada Unii Europejskiej (Bruksela)
Conselho da União Europeia (Bruxelas)
Consiliul Uniunii Europene (Bruxelles)
Rada Európskej únie (Brusel)
Svet Evropske unije (Bruselj)
Euroopan unionin neuvosto (Bryssel)
Europeiska unionens råd (Bryssel)
270
Anexa A9
Curtea de Conturi European

(¥ )
Tribunal de Cuentas Europeo (Luxemburgo)
Evropský úetní dvr (EÚD, Lucemburk)
Den Europæiske Revisionsret (Luxembourg)
Europäischer Rechnungshof (Luxemburg)
Euroopa Kontrollikoda (Luxembourg)
\¬}#¸ ¹#^"#¸ ´þ\"Y (·YÆ@ Y|\¹Y)
European Court of Auditors (ECA, Luxembourg)
Cour des comptes européenne (Luxembourg)
An Chúirt Iniúchóirí Eorpach (Lucsamburg)
Corte dei conti europea (Lussemburgo)
Eiropas RevÈzijas palÇta (Luksemburga)
Europos Audito Rmai (Liuksemburgas)
Európai Számvevszék (Luxembourg)
il-Qorti Ewropea tal-Awdituri (il-Lussemburgu)
Europese Rekenkamer (Luxemburg)
Europejski Trybuna Obrachunkowy (Luksemburg)
Tribunal de Contas Europeu (TCE, Luxemburgo)
Curtea de Conturi European (Luxemburg)
Európsky dvor audítorov (Luxemburg)
Evropsko raunsko sodiše (ERS, Luxembourg)
Euroopan tilintarkastustuomioistuin (Luxemburg)
Europeiska revisionsrätten (Luxemburg)
271
Anexa A9
Curtea de Justiie a Uniunii Europene/Curtea de Justiie

(instituie/instan)
¢ ù (¥ ) / ¢
( 30.11.2009 .: ¢ ,)
Tribunal de Justicia de la Unión Europea (Luxemburgo) / Tribunal de Justicia
(hasta el 30.11.2009: Tribunal de Justicia de las Comunidades Europeas)
Soudní dvr Evropské unie (SD, Lucemburk) / Soudní dvr
(do 30. 11. 2009: Soudní dvr Evropských spoleenství)
Den Europæiske Unions Domstol (Luxembourg)/Domstolen
(til 30.11.2009: De Europæiske Fællesskabers Domstol)
Gerichtshof der Europäischen Union (EuGH, Luxemburg)/Gerichtshof
(bis 30.11.2009: Gerichtshof der Europäïschen Gemeinschaften)
Euroopa Liidu Kohus / Euroopa Kohus (Luxembourg)
(kuni 30.11.2009: Euroopa Ühenduste Kohus)
'"#²^$\"Y ^~ \¬}#$~ ¬²~ (', ·YÆ@ Y|\¹Y) / '"#²^$\"Y
(þ¬~ ^"~ 30.11.2009: '"#²^$\"Y ^¬ \¬}# {Y"Y^$^¬)
Court of Justice of the European Union (CJEU, Luxembourg)/Court of Justice
(until 30.11.2009: Court of Justice of the European Communities)
Cour de justice de l’Union européenne (CJUE, Luxembourg)/Cour de justice
(jusqu’au 30.11.2009: Cour de justice des Communautés européennes)
Cúirt Bhreithiúnais an Aontais Eorpaigh (CJUE, Lucsamburg)/An Chúirt Bhreithiúnais
(go dtí an 30.11.2009: Cúirt Bhreithiúnais na gComhphobal Eorpach)
Corte di giustizia dell’Unione europea (CGUE, Lussemburgo)/Corte di giustizia
(fino al 30.11.2009: Corte di giustizia delle Comunità europee)
Eiropas SavienÈbas Tiesa (EST, Luksemburga) / Tiesa
(lÈdz 30.11.2009.: Eiropas Kopienu Tiesa)
Europos Sjungos Teisingumo Teismas (ESTT, Liuksemburgas) / Teisingumo Teismas
(iki 2009 11 30: Europos Bendrij Teisingumo Teismas)
Az Európai Unió Bírósága (Luxembourg)/Bíróság
(2009. 11. 30-ig: Az Európai Közösségek Bírósága)
il-Qorti tal- ustizzja tal-Unjoni Ewropea (Q UE, il-Lussemburgu)/il-Qorti tal- ustizzja
(sat-30.11.2009: il-Qorti tal- ustizzja tal-Komunitajiet Ewropej)
Hof van Justitie van de Europese Unie (HvJ, Luxemburg)/Hof van Justitie
(tot en met 30.11.2009: Hof van Justitie van de Europese Gemeenschappen)
Trybuna Sprawiedliwo)ci Unii Europejskiej (TS, Luksemburg) / Trybuna Sprawiedliwo)ci
(do 30.11.2009: Trybuna Sprawiedliwo)ci Wspólnot Europejskich)
Tribunal de Justiça da União Europeia (TJUE, Luxemburgo)/Tribunal de Justiça
(até 30.11.2009: Tribunal de Justiça das Comunidades Europeias)
Curtea de Justiie a Uniunii Europene (CJUE, Luxemburg)/Curtea de Justiie
(pân la 30.11.2009: Curtea de Justiie a Comunitilor Europene)
Súdny dvor Európskej únie (SD, Luxemburg)/Súdny dvor
(do 30. 11. 2009: Súdny dvor Európskych spoloenstiev)
Sodiše Evropske unije (SEU, Luxembourg)/Sodiše
(do 30. 11. 2009: Sodiše Evropskih skupnosti)
Euroopan unionin tuomioistuin (Luxemburg) / unionin tuomioistuin
(30.11.2009 asti Euroopan yhteisöjen tuomioistuin)
Europeiska unionens domstol (Luxemburg)/domstolen
(t.o.m. 30.11.2009: Europeiska gemenskapernas domstol)
272
Anexa A9
Eurojust
(" )
Eurojust (La Haya)
Eurojust (Haag)
Eurojust (Haag)
Eurojust (Den Haag)
Eurojust (Haag)
Eurojust (#¹)
Eurojust (The Hague)
Eurojust (La Haye)
Eurojust (An Háig)
Eurojust (L’Aia)
Eurojust (HÇga)
Eurojustas (Haga)
Eurojust (Hága)
Eurojust (L-Aja)
Eurojust (Den Haag)
Eurojust (Haga)
Eurojust (Haia)
Eurojust (Haga)
Eurojust (Haag)
Eurojust (Haag)
Eurojust (Haag)
Eurojust (Haag)
Fondul European de Investiii

£ (¨Á, ¥ )
Fondo Europeo de Inversiones (FEI, Luxemburgo)
Evropský investiní fond (EIF, Lucemburk)
Den Europæiske Investeringsfond (EIF, Luxembourg)
Europäischer Investitionsfonds (EIF, Luxemburg)
Euroopa Investeerimisfond (EIF, Luxembourg)
\¬}#¸ Ä@`Y }|²¬ (ETE, ·YÆ@ Y|\¹Y)
European Investment Fund (EIF, Luxembourg)
Fonds européen d’investissement (FEI, Luxembourg)
An Ciste Eorpach Infheistíochta (Lucsamburg)
Fondo europeo per gli investimenti (FEI, Lussemburgo)
Eiropas InvestÈciju fonds (EIF, Luksemburga)
Europos investicij fondas (EIF, Liuksemburgas)
Európai Beruházási Alap (EBA, Luxembourg)
il-Fond Ewropew tal-Investiment (FEI, il-Lussemburgu)
Europees Investeringsfonds (EIF, Luxemburg)
Europejski Fundusz Inwestycyjny (Luksemburg)
Fundo Europeu de Investimento (FEI, Luxemburgo)
Fondul European de Investiii (FEI, Luxemburg)
Európsky investiný fond (Luxemburg)
Evropski investicijski sklad (EIS, Luxembourg)
Euroopan investointirahasto (EIR, Luxemburg)
Europeiska investeringsfonden (EIF, Luxemburg)
273
Anexa A9
Fundaia European de Formare

£ ù (ETF, ¿)
Fundación Europea de Formación (ETF, Turín)
Evropská nadace odborného vzdlávání (ETF, Turín)
Det Europæiske Erhvervsuddannelsesinstitut (ETF, Torino)
Europäische Stiftung für Berufsbildung (ETF, Turin)
Euroopa Koolitusfond (ETF, Torino)
\¬}#¸ 6\@ }¹¹@^"#$~ #}`²~ (ETF, ÄY\`Y)
European Training Foundation (ETF, Torino)
Fondation européenne pour la formation (ETF, Turin)
An Foras Eorpach Oiliúna (ETF, Torino)
Fondazione europea per la formazione (ETF, Torino)
Eiropas IzglÈtÈbas fonds (ETF, TurÈna)
Europos mokymo fondas (ETF, Turinas)
Európai Képzési Alapítvány (ETF, Torino)
il-Fondazzjoni Ewropea gat-Tari (ETF, Turin)
Europese Stichting voor opleiding (ETF, Turijn)
Europejska Fundacja Ksztacenia (ETF, Turyn)
Fundação Europeia para a Formação (ETF, Turim)
Fundaia European de Formare (ETF, Torino)
Európska nadácia pre odborné vzdelávanie (ETF, Turín)
Evropska fundacija za usposabljanje (ETF, Torino)
Euroopan koulutussäätiö (ETF, Torino)
Europeiska yrkesutbildningsstiftelsen (ETF, Turin)
Fundaia European pentru Îmbuntirea Condiiilor de Via

i de Munc
£ ù (Eurofound, 0)
Fundación Europea para la Mejora de las Condiciones de Vida y de Trabajo (Eurofound, Dublín)
Evropská nadace pro zlepšení životních a pracovních podmínek (Eurofound, Dublin)
Det Europæiske Institut til Forbedring af Leve- og Arbejdsvilkårene (Eurofound, Dublin)
Europäische Stiftung zur Verbesserung der Lebens- und Arbeitsbedingungen (Eurofound, Dublin)
Euroopa Elu- ja Töötingimuste Parandamise Fond (Eurofound, Dublin)
\¬}#¸ 6\@ ¹" ^ ³^`¬² ^¬ ´¶# '" `¬²~ #" \¹²`~ (Eurofound, 'Y `Y)
European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions (Eurofound, Dublin)
Fondation européenne pour l’amélioration des conditions de vie et de travail (Eurofound, Dublin)
An Foras Eorpach chun Dálaí Maireachtála agus Oibre a Fheabhsú (Eurofound, Baile Átha Cliath)
Fondazione europea per il miglioramento delle condizioni di vita e di lavoro (Eurofound, Dublino)
Eiropas DzÈves un darba apstÇku uzlabošanas fonds (Eurofound, Dublina)
Europos gyvenimo ir darbo slyg gerinimo fondas (Eurofound, Dublinas)
Európai Alapítvány az Élet- és Munkakörülmények Javításáért (Eurofound, Dublin)
il-Fondazzjoni Ewropea gat-Titjib tal-Kondizzjonijiet tal-$ajja u tax-Xogol (Eurofound, Dublin)
Europese Stichting tot verbetering van de levens- en arbeidsomstandigheden (Eurofound, Dublin)
Europejska Fundacja na rzecz Poprawy Warunków 1ycia i Pracy (Eurofound, Dublin)
Fundação Europeia para a Melhoria das Condições de Vida e de Trabalho (Eurofound, Dublim)
Fundaia European pentru Îmbuntirea Condiiilor de Via i de Munc (Eurofound, Dublin)
Európska nadácia pre zlepšovanie životných a pracovných podmienok (Eurofound, Dublin)
Evropska fundacija za izboljšanje življenjskih in delovnih razmer (Eurofound, Dublin)
Euroopan elin- ja työolojen kehittämissäätiö (Eurofound, Dublin)
Europeiska institutet för förbättring av levnads- och arbetsvillkor (Eurofound, Dublin)
274
Anexa A9
Institutul European de Inovare i Tehnologie

ù (EIT,
,)
Instituto Europeo de Innovación y Tecnología (EIT, Budapest)
Evropský inovaní a technologický institut (EIT, Budapeš)
Det Europæiske Institut for Innovation og Teknologi (EIT, Budapest)
Europäisches Innovations- und Technologieinstitut (EIT, Budapest)
Euroopa Innovatsiooni- ja Tehnoloogiainstituut (EIT, Budapest)
\¬}#¸ 7²^"^Y|^Y {"Y^Y@`~ #" ÄÿYY¹`~ (EIT, ³Y}þ²^)
European Institute of Innovation and Technology (EIT, Budapest)
Institut européen d’innovation et de technologie (EIT, Budapest)
Institiúid Eorpach um Nuálaíocht agus Teicneolaíocht (EIT, Búdapeist)
Istituto europeo di innovazione e tecnologia (EIT, Budapest)
Eiropas InovÇciju un tehnoloiju institts (EIT, Budapešta)
Europos inovacijos ir technologijos institutas (EIT, Budapeštas)
Európai Innovációs és Technológiai Intézet (EIT, Budapest)
l-Istitut Ewropew tal-Innovazzjoni u t-Teknoloija (EIT, Budapest)
Europees Instituut voor innovatie en technologie (EIT, Boedapest)
Europejski Instytut Innowacji i Technologii (EIT, Budapeszt)
Instituto Europeu de Inovação e Tecnologia (EIT, Budapeste)
Institutul European de Inovare i Tehnologie (EIT, Budapesta)
Európsky inovaný a technologický inštitút (EIT, Budapeš)
Evropski inštitut za inovacije in tehnologijo (EIT, Budimpešta)
Euroopan innovaatio- ja teknologiainstituutti (EIT, Budapest)
Europeiska institutet för innovation och teknik (EIT, Budapest)
Institutul European pentru Egalitatea de anse între Femei

i Brbai
ù (EIGE, û)
Instituto Europeo de la Igualdad de Género (EIGE, Vilnius)
Evropský institut pro rovnost žen a muž (EIGE, Vilnius)
Det Europæiske Institut for Ligestilling mellem Mænd og Kvinder (EIGE, Vilnius)
Europäisches Institut für Gleichstellungsfragen (EIGE, Vilnius)
Euroopa Soolise Võrdõiguslikkuse Instituut (EIGE, Vilnius)
\¬}#Y 7²^"^Y|^Y ¹" ^ 7²¸^^ ^¬ Å|¬ (EIGE, ³`)
European Institute for Gender Equality (EIGE, Vilnius)
Institut européen pour l’égalité entre les hommes et les femmes (EIGE, Vilnius)
An Institiúid Eorpach um Chomhionannas Inscne (EIGE, Vilnias)
Istituto europeo per l’uguaglianza di genere (EIGE, Vilnius)
Eiropas Dzimumu lÈdztiesÈbas institts (EIGE, ViÌa)
Europos lyi lygybÏs institutas (EIGE, Vilnius)
A Nemek Közötti Egyenlség Európai Intézete (EIGE, Vilnius)
l-Istitut Ewropew gall-Ugwaljanza bejn is-Sessi (EIGE, Vilnius)
Europees Instituut voor gendergelijkheid (EIGE, Vilnius)
Europejski Instytut ds. Równo)ci Kobiet i M!Ðczyzn (EIGE, Wilno)
Instituto Europeu para a Igualdade de Género (EIGE, Vilnius)
Institutul European pentru Egalitatea de anse între Femei i Brbai (EIGE, Vilnius)
Európsky inštitút pre rodovú rovnos (EIGE, Vilnius)
Evropski inštitut za enakost spolov (EIGE, Vilna)
Euroopan tasa-arvoinstituutti (EIGE, Vilna)
Europeiska jämställdhetsinstitutet (EIGE, Vilnius)
275
Anexa A9
Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene

ù ù (¨¨¢, )
Instituto de Estudios de Seguridad de la Unión Europea (IESUE, París)
Ústav Evropské unie pro studium bezpenosti (EUISS, Paíž)
Den Europæiske Unions Institut for Sikkerhedsstudier (EUISS, Paris)
Institut der Europäischen Union für Sicherheitsstudien (IEUSS, Paris)
Euroopa Liidu Julgeoleku-uuringute Instituut (EUISS, Pariis)
7²^"^Y|^Y ^ ^~ \¬}#$~ ¬²~ ¹" %þ@^ ¯²µ"~ (EUISS, ¼\`²")
European Union Institute for Security Studies (EUISS, Paris)
Institut d’études de sécurité de l’Union européenne (IESUE, Paris)
Institiúid an Aontais Eorpaigh do Staidéar Slándála (EUISS, Páras)
Istituto dell’Unione europea per gli studi sulla sicurezza (IUESS, Parigi)
Eiropas SavienÈbas DrošÈbas izpÊtes institts (EUISS, ParÈze)
Europos Sjungos saugumo studij institutas (ESSSI, Paryžius)
Az Európai Unió Biztonságpolitikai Kutatóintézete (EUISS, Párizs)
l-Istitut tal-Unjoni Ewropea gall-Istudji dwar is-Sigurtà (EUISS, Parii)
Instituut voor veiligheidsstudies van de Europese Unie (IVSEU, Parijs)
Instytut Unii Europejskiej Studiów nad Bezpieczestwem (EUISS, ParyÐ)
Instituto de Estudos de Segurança da União Europeia (IESUE, Paris)
Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (ISSUE, Paris)
Inštitút Európskej únie pre bezpenostné štúdie (EUISS, Paríž)
Inštitut Evropske unije za varnostne študije (EUISS, Pariz)
Euroopan unionin turvallisuusalan tutkimuslaitos (EUTT, Pariisi)
Europeiska unionens institut för säkerhetsstudier (EUISS, Paris)
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de

securitate
û ¢ù
(
)
Alto Representante de la Unión para Asuntos Exteriores y Política de Seguridad (Bruselas)
vysoký pedstavitel Unie pro zahraniní vci a bezpenostní politiku (Brusel)
Unionens højtstående repræsentant for udenrigsanliggender og sikkerhedspolitik (Bruxelles)
Hoher Vertreter der Union für Außen- und Sicherheitspolitik (Brüssel)
Liidu välisasjade ja julgeolekupoliitika kõrge esindaja (Brüssel)
8}^Y~ #}\¸²¬}Y~ ^~ ¬²~ ¹" ^"~ Æ¬^\"#þ~ º}Y¶þ²"~ #" ^ ¼Y"^"#$ ¯²µ"~ (³\Æþ~)
High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy (Brussels)
haut représentant de l’Union pour les affaires étrangères et la politique de sécurité (Bruxelles)
Ardionadaí an Aontais do Ghnóthaí Eachtracha agus don Bheartas Slándála (An Bhruiséil)
alto rappresentante dell’Unione per gli affari esteri e la politica di sicurezza (Bruxelles)
SavienÈbas augstais pÇrstÇvis kopÊjÇs Çrpolitikas un drošÈbas politikas jomÇ (Brisele)
Sjungos vyriausiasis (galiotinis užsienio reikalams ir saugumo politikai (Briuselis)
az Unió külügyi és biztonságpolitikai fképviselje (Brüsszel)
ir-RappreÐentant Goli tal-Unjoni gall-Affarijiet Barranin u l-Politika ta’ Sigurtà (Brussell)
hoge vertegenwoordiger van de Unie voor buitenlandse zaken en veiligheidsbeleid (Brussel)
Wysoki Przedstawiciel Unii do Spraw Zagranicznych i Polityki Bezpieczestwa (Bruksela)
Alto Representante da União para os Negócios Estrangeiros e a Política de Segurança (Bruxelas)
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate (Bruxelles)
vysoký predstavite* Únie pre zahraniné veci a bezpenostnú politiku (Brusel)
visoki predstavnik Unije za zunanje zadeve in varnostno politiko (Bruselj)
unionin ulkoasioiden ja turvallisuuspolitiikan korkea edustaja (Bryssel)
unionens höga representant för utrikes frågor och säkerhetspolitik (Bryssel)
276
Anexa A9
întreprinderea comun ARTEMIS

ARTEMIS (
)
Empresa Común Artemis (Bruselas)
spolený podnik ARTEMIS (Brusel)
fællesforetagendet Artemis (Bruxelles)
Gemeinsames Unternehmen Artemis (Brüssel)
Ühisettevõte Artemis (Brüssel)
#Y"$ }"ÿ`\² ARTEMIS (³\Æþ~)
Artemis Joint Undertaking (Brussels)
entreprise commune Artemis (Bruxelles)
Comhghnóthas Artemis (An Bhruiséil)
impresa comune Artemis (Bruxelles)
ARTEMIS kopuzÌÊmums (Brisele)
bendroji (monÏ ARTEMIS (Briuselis)
ARTEMIS közös vállalkozás (Brüsszel)
l-ImpriÐa Konunta ARTEMIS (Brussell)
Gemeenschappelijke Onderneming Artemis (Brussel)
Wspólne przedsi!biorstwo ARTEMIS (Bruksela)
Empresa Comum ARTEMIS (Bruxelas)
întreprinderea comun ARTEMIS (Bruxelles)
spoloný podnik ARTEMIS (Brusel)
Skupno podjetje ARTEMIS (Bruselj)
ARTEMIS-yhteisyritys (Bryssel)
gemensamma företaget Artemis (Bryssel)
întreprinderea comun Clean Sky

„9 “ (
)
Empresa Común Clean Sky (Bruselas)
spolený podnik Clean Sky (Brusel)
fællesforetagendet Clean Sky (Bruxelles)
Gemeinsames Unternehmen Clean Sky (Brüssel)
Ühisettevõte Clean Sky (Brüssel)
#Y"$ }"ÿ`\² Clean Sky (³\Æþ~)
Clean Sky Joint Undertaking (Brussels)
entreprise commune Clean Sky (Bruxelles)
Comhghnóthas “Clean Sky” (An Bhruiséil)
impresa comune Clean Sky (Bruxelles)
kopuzÌÊmums “Clean Sky” (Brisele)
bendroji (monÏ „Švarus dangus“ (Briuselis)
Tiszta Égbolt közös vállalkozás (Brüsszel)
l-ImpriÐa Konunta “Clean Sky” (Brussell)
Gemeenschappelijke Onderneming Clean Sky (Brussel)
Wspólne przedsi!biorstwo „Czyste niebo” (Bruksela)
Empresa Comum Clean Sky (Bruxelas)
întreprinderea comun Clean Sky (Bruxelles)
spoloný podnik isté nebo (Brusel)
Skupno podjetje „isto nebo“ (Bruselj)
Clean Sky -yhteisyritys (Bryssel)
gemensamma företaget Clean Sky (Bryssel)
277
Anexa A9
întreprinderea comun ENIAC

ENIAC (
)
Empresa Común ENIAC (Bruselas)
spolený podnik ENIAC (Brusel)
fællesforetagendet ENIAC (Bruxelles)
Gemeinsames Unternehmen ENIAC (Brüssel)
Ühisettevõte ENIAC (Brüssel)
#Y"$ }"ÿ`\² ENIAC (³\Æþ~)
ENIAC Joint Undertaking (Brussels)
entreprise commune ENIAC (Bruxelles)
Comhghnóthas ENIAC (An Bhruiséil)
impresa comune ENIAC (Bruxelles)
ENIAC kopuzÌÊmums (Brisele)
bendroji (monÏ ENIAC (Briuselis)
ENIAC közös vállalkozás (Brüsszel)
l-ImpriÐa Konunta ENIAC (Brussell)
Gemeenschappelijke Onderneming Eniac (Brussel)
Wspólne przedsi!biorstwo ENIAC (Bruksela)
Empresa Comum ENIAC (Bruxelas)
întreprinderea comun ENIAC (Bruxelles)
spoloný podnik ENIAC (Brusel)
Skupno podjetje ENIAC (Bruselj)
ENIAC-yhteisyritys (Bryssel)
gemensamma företaget Eniac (Bryssel)

„Fusion for Energy“ (
)
Empresa Común Fusion for Energy (Barcelona)
spolený podnik Fusion for Energy (Barcelona)
fællesforetagendet Fusion for Energy (Barcelona)
Gemeinsames Unternehmen Fusion for Energy (Barcelona)
Ühisettevõte Fusion for Energy (Barcelona)
#Y"$ }"ÿ`\² Fusion for Energy (³\#)
Fusion for Energy Joint Undertaking (Barcelona)
entreprise commune Fusion for Energy (Barcelone)
Comhghnóthas “Fusion for Energy” (Barcelona)
impresa comune Fusion for Energy (Barcellona)
kopuzÌÊmums “Fusion for Energy” (Barselona)
bendroji (monÏ „Fusion for Energy“ (Barselona)
Fusion for Energy közös vállalkozás (Barcelona)
l-ImpriÐa Konunta “Fusion for Energy” (Barcelona)
Gemeenschappelijke Onderneming Fusion for Energy (Barcelona)
Wspólne przedsi!wzi!cie „Fusion for Energy” (Barcelona)
Empresa Comum Fusion for Energy (Barcelona)
întreprinderea comun Fusion for Energy (Barcelona)
spoloný podnik Fusion for Energy (Barcelona)
Skupno podjetje „Fusion for Energy“ (Barcelona)
Fusion for Energy -yhteisyritys (Barcelona)
gemensamma företaget Fusion for Energy (Barcelona)
278
Anexa A9
întreprinderea comun IMI

¢ ¨¨¥ (
)
Empresa Común IMI (Bruselas)
Spolený podnik IIL (Brusel)
fællesforetagendet for IMI (Bruxelles)
Gemeinsames Unternehmen IMI (Brüssel)
IMI ühisettevõte (Brüssel)
#Y"$ }"ÿ`\² ¼{Å (³\Æþ~)
IMI Joint Undertaking (Brussels)
entreprise commune IMI (Bruxelles)
Comhghnóthas IMI (An Bhruiséil)
impresa comune IMI (Bruxelles)
IMI kopuzÌÊmums (Brisele)
bendroji (monÏ NVI (Briuselis)
IMI közös vállalkozás (Brüsszel)
l-ImpriÐa Konunta gall-IMI (Brussell)
Gemeenschappelijke Onderneming IMI (Brussel)
Wspólne przedsi!biorstwo IMI (Bruksela)
Empresa Comum IMI (Bruxelas)
întreprinderea comun IMI (Bruxelles)
spoloný podnik IIL (Brusel)
Skupno podjetje IMI (Bruselj)
IMI-yhteisyritys (Bryssel)
gemensamma företaget IMI (Bryssel)
întreprinderea comun SESAR

¢ - SESAR (
)
Empresa Común SESAR (Bruselas)
spolený podnik SESAR (Brusel)
SESAR-fællesforetagendet (Bruxelles)
gemeinsames Unternehmen SESAR (Brüssel)
Ühisettevõte SESAR (Brüssel)
{Y"$ }"ÿ`\² SESAR (³\Æþ~)
SESAR Joint Undertaking (Brussels)
entreprise commune SESAR (Bruxelles)
Comhghnóthas SESAR (An Bhruiséil)
impresa comune SESAR (Bruxelles)
SESAR KopuzÌÊmums (Brisele)
bendra (monÏ SESAR (Briuselis)
SESAR közös vállalkozás (Brüsszel)
l-ImpriÐa Konunta SESAR (Brussell)
Gemeenschappelijke Onderneming Sesar (Brussel)
Wspólne przedsi!wzi!cie SESAR (Bruksela)
Empresa Comum SESAR (Bruxelas)
întreprinderea comun SESAR (Bruxelles)
spoloný podnik SESAR (Brusel)
Skupno podjetje SESAR (Bruselj)
SESAR-yhteisyritys (Bryssel)
gemensamma Sesar-företaget (Bryssel)
279
Anexa A9
Observatorul European pentru Droguri i Toxicomanie

ù (++, ¥)
Observatorio Europeo de las Drogas y las Toxicomanías (OEDT, Lisboa)
Evropské monitorovací centrum pro drogy a drogovou závislost (EMCDDA, Lisabon)
Det Europæiske Overvågningscenter for Narkotika og Narkotikamisbrug (EONN, Lissabon)
Europäische Beobachtungsstelle für Drogen und Drogensucht (EBDD, Lissabon)
Euroopa Narkootikumide ja Narkomaania Seirekeskus (EMCDDA, Lissabon)
\¬}#¸ {þ^\Y ¼\#YY|¶²~ 5\#¬^"# #" ÄYÆ"#Y@`~ ({¼5Ä, ·"²² ¸)
European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA, Lisbon)
Observatoire européen des drogues et des toxicomanies (OEDT, Lisbonne)
An Lárionad Faireacháin Eorpach um Dhrugaí agus Andúil i nDrugaí (EMCDDA, Liospóin)
Osservatorio europeo delle droghe e delle tossicodipendenze (OEDT, Lisbona)
Eiropas Narkotiku un narkomÇnijas uzraudzÈbas centrs (ENNUC, Lisabona)
Europos narkotik ir narkomanijos stebÏsenos centras (ENNSC, Lisabona)
A Kábítószer és a Kábítószer-függség Európai Megfigyelközpontja (EMCDDA, Lisszabon)
i
-3entru Ewropew gall-Monitora tad-Droga u d-Dipendenza fuq id-Droga (EMCDDA, Lisbona)
Europees Waarnemingscentrum voor drugs en drugsverslaving (EWDD, Lissabon)
Europejskie Centrum Monitorowania Narkotyków i Narkomanii (EMCDDA, Lizbona)
Observatório Europeu da Droga e da Toxicodependência (OEDT, Lisboa)
Observatorul European pentru Droguri i Toxicomanie (OEDT, Lisabona)
Európske monitorovacie centrum pre drogy a drogovú závislos (EMCDDA, Lisabon)
Evropski center za spremljanje drog in zasvojenosti z drogami (EMCDDA, Lizbona)
Euroopan huumausaineiden ja niiden väärinkäytön seurantakeskus (EMCDDA, Lissabon)
Europeiska centrumet för kontroll av narkotika och narkotikamissbruk (ECNN, Lissabon)

¢ , ù (CPVO, ¦)
Oficina Comunitaria de Variedades Vegetales (OCVV, Angers)
Odrdový úad Spoleenství (CPVO, Angers)
EF-Sortsmyndigheden (CPVO, Angers)
Gemeinschaftliches Sortenamt (CPVO, Angers)
Ühenduse Sordiamet (CPVO, Angers)
{Y"Y^"#¸ :\µ`Y Å^"# ¼Y"#"" (OCVV, ¯2þ)
Community Plant Variety Office (CPVO, Angers)
Office communautaire des variétés végétales (OCVV, Angers)
An Oifig Chomhphobail um Chineálacha Plandaí (CPVO, Angers)
Ufficio comunitario delle varietà vegetali (UCVV, Angers)
Kopienas Augu š;irÌu birojs (CPVO, AnžÊr)
Bendrijos augal veisli tarnyba (BAVT, Anžeras)
Közösségi Növényfajta-hivatal (CPVO, Angers)
l-Uffi
ju Komunitarju tal-Varjetajiet tal-Pjanti (CPVO, Angers)

Communautair Bureau voor plantenrassen (CBP, Angers)
Wspólnotowy Urzd Ochrony Odmian Ro)lin (CPVO, Angers)
Instituto Comunitário das Variedades Vegetais (ICVV, Angers)
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP, Angers)
Úrad Spoloenstva pre odrody rastlín (CPVO, Angers)
Urad Skupnosti za rastlinske sorte (CPVO, Angers)
yhteisön kasvilajikevirasto (CPVO, Angers)
Gemenskapens växtsortsmyndighet (CPVO, Angers)
280
Anexa A9
Oficiul European de Poliie (Europol)

(E, " )
Oficina Europea de Policía (Europol, La Haya)
Evropský policejní úad (Europol, Haag)
Den Europæiske Politienhed (Europol, Haag)
Europäisches Polizeiamt (Europol, Den Haag)
Euroopa Politseiamet (Europol, Haag)
\¬}#$ ¯²^Y@"#$ º}\²` (E\¬}¸, #¹)
European Police Office (Europol, The Hague)
Office européen de police (Europol, La Haye)
An Oifig Eorpach Póilíní (Europol, An Háig)
Ufficio europeo di polizia (Europol, L’Aia)
Eiropas Policijas birojs (Eiropols, HÇga)
Europos policijos biuras (Europolas, Haga)
Európai Rendrségi Hivatal (Europol, Hága)
l-Uffi
ju Ewropew tal-Pulizija (Europol, L-Aja)

Europese Politiedienst (Europol, Den Haag)
Europejski Urzd Policji (Europol, Haga)
Serviço Europeu de Polícia (Europol, Haia)
Oficiul European de Poliie (Europol, Haga)
Európsky policajný úrad (Europol, Haag)
Evropski policijski urad (Europol, Haag)
Euroopan poliisivirasto (Europol, Haag)
Europeiska polisbyrån (Europol, Haag)
Oficiul European pentru Selecia Personalului

ù (EPSO,
)
Oficina Europea de Selección de Personal (EPSO, Bruselas)
Evropský úad pro výbr personálu (EPSO, Brusel)
Det Europæiske Personaleudvælgelseskontor (EPSO, Bruxelles)
Europäisches Amt für Personalauswahl (EPSO, Brüssel)
Euroopa Personalivaliku Amet (EPSO, Brüssel)
\¬}#$ º}\²` }"Y¹$~ ¼\Y²¬}"#Y| (EPSO, ³\Æþ~)
European Personnel Selection Office (EPSO, Brussels)
Office européen de sélection du personnel (EPSO, Bruxelles)
An Oifig Eorpach um Roghnú Foirne (EPSO, An Bhruiséil)
Ufficio europeo di selezione del personale (EPSO, Bruxelles)
Eiropas PersonÇla atlases birojs (EPSO, Brisele)
Europos personalo atrankos tarnyba (EPSO, Briuselis)
Európai Személyzeti Felvételi Hivatal (EPSO, Brüsszel)
l-Uffi
ju Ewropew gas-Selezzjoni tal-Persunal (EPSO, Brussell)

Europees Bureau voor personeelsselectie (EPSO, Brussel)
Europejski Urzd Doboru Kadr (EPSO, Bruksela)
Serviço Europeu de Seleção do Pessoal (EPSO, Bruxelas)
Oficiul European pentru Selecia Personalului (EPSO, Bruxelles)
Európsky úrad pre výber pracovníkov (EPSO, Brusel)
Evropski urad za izbor osebja (EPSO, Bruselj)
Euroopan henkilöstövalintatoimisto (EPSO, Bryssel)
Europeiska rekryteringsbyrån (Epso, Bryssel)
281
Anexa A9
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieei Interne (Mrci, desene

i modele industriale)
¢ ù ù ù ( ù) (OHIM, ¦)
Oficina de Armonización del Mercado Interior (Marcas, Dibujos y Modelos) (OAMI, Alicante)
Úad pro harmonizaci na vnitním trhu (ochranné známky a prmyslové vzory) (OHIM, Alicante)
Kontoret for Harmonisering i det Indre Marked (Varemærker og Design) (KHIM, Alicante)
Harmonisierungsamt für den Binnenmarkt (Marken, Muster und Modelle) (HABM, Alicante)
Siseturu Ühtlustamise Amet (kaubamärgid ja tööstusdisainilahendused) (OH7M, Alicante)
:\µ`Y \@¸"²~ ²^ ²¬^\"#$ ¯¹Y\ (²$@^, ²ÿþ" #" }Y`¹@^) (OHIM, ¯"#^)
Office for Harmonization in the Internal Market (Trade Marks and Designs) (OH7M, Alicante)
Office de l’harmonisation dans le marché intérieur (marques, dessins et modèles) (OHMI, Alicante)
An Oifig um Chomhchuibhiú sa Mhargadh Inmheánach (Trádmharcanna agus Dearaí) (OCMI,
Alicante)
Ufficio per l’armonizzazione nel mercato interno (marchi, disegni e modelli) (UAMI, Alicante)
IekšÊjÇ tirgus saskaÌošanas birojs (preu zÈmes, paraugi un modei) (ITSB, Alikante)
Vidaus rinkos derinimo tarnyba (preki ženklams ir pramoniniam dizainui) (VRDT, AlikantÏ)
Bels Piaci Harmonizációs Hivatal (védjegyek és formatervezési minták) (BPHH/OHIM, Alicante)
l-Uffi
ju gall-Armonizzazzjoni fis-Suq Intern (Trade Marks u Disinji) (UASI, Alicante)

Harmonisatiebureau voor de interne markt (merken, tekeningen en modellen) (HBIM, Alicante)
Urzd Harmonizacji Rynku Wewn!trznego (Znaki Towarowe i Wzory) (OHIM, Alicante)
Instituto de Harmonização no Mercado Interno (marcas, desenhos e modelos) (IHMI, Alicante)
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieei Interne (Mrci, desene i modele industriale) (OAPI,
Alicante)
Úrad pre harmonizáciu vnútorného trhu (ochranné známky a vzory) (OHIM, Alicante)
Urad za usklajevanje na notranjem trgu (znamke in modeli) (UUNT, Alicante)
sisämarkkinoiden harmonisointivirasto (tavaramerkit ja mallit) (SMHV, Alicante)
Kontoret för harmonisering inom den inre marknaden (varumärken och mönster) (KHIM, Alicante)
282
Anexa A9
Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene

¢ ù ù (OP, ¥ )
( 30.6.2009 .: ¢ ù £ ,)
Oficina de Publicaciones de la Unión Europea (OP, Luxemburgo)
(hasta el 30.6.2009: Oficina de Publicaciones Oficiales de las Comunidades Europeas)
Úad pro publikace Evropské unie (OP, Lucemburk)
(do 30. 6. 2009: Úad pro úední tisky Evropských spoleenství)
Den Europæiske Unions Publikationskontor (OP, Luxembourg)
(til 30.6.2009: Kontoret for De Europæiske Fællesskabers Officielle Publikationer)
Amt für Veröffentlichungen der Europäischen Union (OP, Luxemburg)
(bis 30.6.2009: Amt für amtliche Veröffentlichungen der Europäischen Gemeinschaften)
Euroopa Liidu Väljaannete Talitus (OP, Luxembourg)
(kuni 30.6.2009: Euroopa Ühenduste Ametlike Väljaannete Talitus)
º}\²` #¸²¬ ^~ \¬}#$~ ¬²~ (OP, ·YÆ@ Y|\¹Y)
(þ¬~ ^"~ 30.6.2009: º}\²` }"²$@¬ #¸²¬ ^¬ \¬}# {Y"Y^$^¬)
Publications Office of the European Union (OP, Luxembourg)
(until 30.6.2009: Office for Official Publications of the European Communities)
Office des publications de l’Union européenne (OP, Luxembourg)
(jusqu’au 30.6.2009: Office des publications officielles des Communautés européennes)
Oifig Foilseachán an Aontais Eorpaigh (OP, Lucsamburg)
(go dtí an 30.6.2009: Oifig Foilseachán Oifigiúil na gComhphobal Eorpach)
Ufficio delle pubblicazioni dell’Unione europea (OP, Lussemburgo)
(fino al 30.6.2009: Ufficio delle pubblicazioni ufficiali delle Comunità europee)
Eiropas SavienÈbas PublikÇciju birojs (OP, Luksemburga)
(lÈdz 30.6.2009.: Eiropas Kopienu OficiÇlo publikÇciju birojs)
Europos Sjungos leidini biuras (OP, Liuksemburgas)
(iki 2009 6 30: Europos Bendrij oficialij leidini biuras)
Az Európai Unió Kiadóhivatala (OP, Luxembourg)
(2009. 6. 30-ig: Az Európai Közösségek Hivatalos Kiadványainak Hivatala)
l-Uffi
ju tal-Pubblikazzjonijiet tal-Unjoni Ewropea (OP, il-Lussemburgu)

(sal-30.6.2009: l-Uffi
ju tal-Pubblikazzjonijiet Uffi
jali tal-Komunitajiet Ewropej)
Bureau voor publicaties van de Europese Unie (OP, Luxemburg)
(tot en met 30.6.2009: Bureau voor officiële publicaties der Europese Gemeenschappen)
Urzd Publikacji Unii Europejskiej (OP, Luksemburg)
(do 30.6.2009: Urzd Oficjalnych Publikacji Wspólnot Europejskich)
Serviço das Publicações da União Europeia (OP, Luxemburgo)
(até 30.6.2009: Serviço das Publicações Oficiais das Comunidades Europeias)
Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene (OP, Luxemburg)
(pân la 30.6.2009: Oficiul pentru Publicaii Oficiale al Comunitilor Europene)
Úrad pre vydávanie publikácií Európskej únie (OP, Luxemburg)
(do 30. 6. 2009: Úrad pre vydávanie úradných publikácií Európskych spoloenstiev)
Urad za publikacije Evropske unije (OP, Luxembourg)
(do 30. 6. 2009: Urad za uradne publikacije Evropskih skupnosti)
Euroopan unionin julkaisutoimisto (OP, Luxemburg)
(30.6.2009 asti Euroopan yhteisöjen virallisten julkaisujen toimisto)
Europeiska unionens publikationsbyrå (OP, Luxemburg)
(t.o.m. 30.6.2009: Byrån för Europeiska gemenskapernas officiella publikationer)
283
Anexa A9
Ombudsmanul European
(¢ )
Defensor del Pueblo Europeo (Estrasburgo)
evropský veejný ochránce práv (Štrasburk)
Den Europæiske Ombudsmand (Strasbourg)
Europäischer Bürgerbeauftragter (Straßburg)
Euroopa Ombudsman (Strasbourg)
\¬}`Y~ '"@²Y ^$~ (´^\² Y|\¹Y)
European Ombudsman (Strasbourg)
Médiateur européen (Strasbourg)
An tOmbudsman Eorpach (Strasbourg)
Mediatore europeo (Strasburgo)
Eiropas Ombuds (Strasbra)
Europos ombudsmenas (Strasbras)
európai ombudsman (Strasbourg)
l-Ombudsman Ewropew (StraÐburgu)
Europese Ombudsman (Straatsburg)
Europejski Rzecznik Praw Obywatelskich (Strasburg)
Provedor de Justiça Europeu (Estrasburgo)
Ombudsmanul European (Strasbourg)
európsky ombudsman (Štrasburg)
Evropski varuh lovekovih pravic (Strasbourg)
Euroopan oikeusasiamies (Strasbourg)
Europeiska ombudsmannen (Strasbourg)
(, ¢ )
Parlamento Europeo (PE, Estrasburgo)
Evropský parlament (EP, Štrasburk)
Europa-Parlamentet (Strasbourg)
Europäisches Parlament (EP, Straßburg)
Euroopa Parlament (EP, Strasbourg)
\¬}#¸ {Y"Y Y|"Y (EK, ´^\² Y|\¹Y)
European Parliament (EP, Strasbourg)
Parlement européen (PE, Strasbourg)
Parlaimint na hEorpa (Strasbourg)
Parlamento europeo (PE, Strasburgo)
Eiropas Parlaments (EP, Strasbra)
Europos Parlamentas (EP, Strasbras)
Európai Parlament (EP, Strasbourg)
il-Parlament Ewropew (PE, StraÐburgu)
Europees Parlement (EP, Straatsburg)
Parlament Europejski (PE, Strasburg)
Parlamento Europeu (PE, Estrasburgo)
Parlamentul European (PE, Strasbourg)
Európsky parlament (EP, Štrasburg)
Evropski parlament (EP, Strasbourg)
Euroopan parlamentti (EP, Strasbourg)
Europaparlamentet (EP, Strasbourg)
284
Anexa A9
Preedintele Consiliului European

(
)
Presidente del Consejo Europeo (Bruselas)
pedseda Evropské rady (Brusel)
Formanden for Det Europæiske Råd (Bruxelles)
Präsident des Europäischen Rates (Brüssel)
Euroopa Ülemkogu eesistuja (Brüssel)
¼\¸\Y~ ^Y \¬}#Y| ´@ Y`Y (³\Æþ~)
President of the European Council (Brussels)
président du Conseil européen (Bruxelles)
Uachtarán na Comhairle Eorpaí (An Bhruiséil)
presidente del Consiglio europeo (Bruxelles)
Eiropadomes priekšsÊdÊtÇjs (Brisele)
Europos Vadov Tarybos pirmininkas (Briuselis)
az Európai Tanács elnöke (Brüsszel)
il-President tal-Kunsill Ewropew (Brussell)
voorzitter van de Europese Raad (Brussel)
Przewodniczcy Rady Europejskiej (Bruksela)
Presidente do Conselho Europeu (Bruxelas)
Preedintele Consiliului European (Bruxelles)
predseda Európskej rady (Brusel)
predsednik Evropskega sveta (Bruselj)
Eurooppa-neuvoston puheenjohtaja (Bryssel)
Europeiska rådets ordförande (Bryssel)
Serviciul European de Aciune Extern

ù (¢û0,
)
Servicio Europeo de Acción Exterior (SEAE, Bruselas)
Evropská služba pro vnjší innost (ESV, Brusel)
Tjenesten for EU’s Optræden Udadtil (Bruxelles)
Europäischer Auswärtiger Dienst (EAD, Brüssel)
Euroopa välisteenistus (Brüssel)
\¬}#$ º}\²` Æ¬^\"#$~ '\²~ (º', ³\Æþ~)
European External Action Service (EEAS, Brussels)
Service européen pour l’action extérieure (SEAE, Bruxelles)
An tSeirbhís Eorpach Gníomhaíochta Seachtraí (SEGS, An Bhruiséil)
Servizio europeo per l’azione esterna (SEAE, Bruxelles)
Eiropas <rÊjÇs darbÈbas dienests (E<DD, Brisele)
Europos išorÏs veiksm tarnyba (EIVT, Briuselis)
Európai Külügyi Szolgálat (EKSZ, Brüsszel)
is-Servizz Ewropew gall-Azzjoni Esterna (SEAE, Brussell)
Europese Dienst voor extern optreden (EDEO, Brussel)
Europejska SuÐba Dziaa Zewn!trznych (ESDZ, Bruksela)
Serviço Europeu para a Ação Externa (SEAE, Bruxelas)
Serviciul European de Aciune Extern (SEAE, Bruxelles)
Európska služba pre vonkajšiu innos (ESV, Brusel)
Evropska služba za zunanje delovanje (ESZD, Bruselj)
Euroopan ulkosuhdehallinto (EUH, Bryssel)
Europeiska utrikestjänsten (Bryssel)
285
Anexa A9

, (EAS)
Escuela Europea de Administración (EAS)
Evropská správní škola (EAS)
Den Europæiske Forvaltningsskole (EAS)
Europäische Verwaltungsakademie (EAS)
Euroopa Haldusjuhtimise Kool (EAS)
\¬}#$ ´ÿY$ '@¸²"~ '"Y`#²~ (EAS)
European Administrative School (EAS)
École européenne d’administration (EAS)
An Scoil Riaracháin Eorpach (EAS)
Scuola europea di amministrazione (EAS)
Eiropas AdministrÇcijas skola (EAS)
Europos administravimo mokykla (EAS)
Európai Közigazgatási Iskola (EAS)
l-Iskola Amministrattiva Ewropea (EAS)
Europese Bestuursschool (EAS)
Europejska Szkoa Administracji (EAS)
Escola Europeia de Administração (EAS)
coala European de Administraie (EAS)
Európska škola verejnej správy (EAS)
Evropska šola za upravo (EAS)
Euroopan henkilöstökoulutuskeskus (EAS)
Europeiska förvaltningsskolan (EAS)
286
Anexa A9
Tribunalul
, (¥ )
( 30.11.2009 .: ,)
Tribunal General (Luxemburgo)
(hasta el 30.11.2009: Tribunal de Primera Instancia de las Comunidades Europeas)
Tribunál (Lucemburk)
(do 30. 11. 2009: Soud prvního stupn Evropských spoleenství)
Retten (Luxembourg)
(til 30.11.2009: De Europæiske Fællesskabers Ret i Første Instans)
Gericht (Luxemburg)
(bis 30.11.2009: Gericht erster Instanz der Europäischen Gemeinschaften)
Üldkohus (Luxembourg)
(kuni 30.11.2009: Euroopa Ühenduste Esimese Astme Kohus)
:"#¸ '"#²^$\"Y (·YÆ@ Y|\¹Y)
(þ¬~ ^"~ 30.11.2009: ¼\¬^Y"#`Y ^¬ \¬}# {Y"Y^$^¬)
General Court (Luxembourg)
(until 30.11.2009: Court of First Instance of the European Communities)
Tribunal (Luxembourg)
(jusqu’au 30.11.2009: Tribunal de première instance des Communautés européennes)
Cúirt Ghinearálta (Lucsamburg)
(go dtí an 30.11.2009: Cúirt Chéadchéime na gComhphobal Eorpach)
Tribunale (Lussemburgo)
(fino al 30.11.2009: Tribunale di primo grado delle Comunità europee)
VispÇrÊjÇ tiesa (Luksemburga)
(lÈdz 30.11.2009.: Eiropas Kopienu PirmÇs instances tiesa)
Bendrasis Teismas (Liuksemburgas)
(iki 2009 11 30: Europos Bendrij pirmosios instancijos teismas)
Törvényszék (Luxembourg)
(2009. 11. 30-ig: Az Európai Közösségek Elsfokú Bírósága)
il-Qorti enerali (il-Lussemburgu)
(sat-30.11.2009: il-Qorti tal-Prim’Istanza tal-Komunitajiet Ewropej)
Gerecht (Luxemburg)
(tot en met 30.11.2009: Gerecht van eerste aanleg van de Europese Gemeenschappen)
Sd (Luksemburg)
(do 30.11.2009: Sd Pierwszej Instancji Wspólnot Europejskich)
Tribunal Geral (Luxemburgo)
(até 30.11.2009: Tribunal de Primeira Instância das Comunidades Europeias)
Tribunalul (Luxemburg)
(pân la 30.11.2009: Tribunalul de Prim Instan al Comunitilor Europene)
Všeobecný súd (Luxemburg)
(do 30. 11. 2009: Súd prvého stupa Európskych spoloenstiev)
Splošno sodiše (Luxembourg)
(do 30. 11. 2009: Sodiše prve stopnje Evropskih skupnosti)
unionin yleinen tuomioistuin (Luxemburg)
(30.11.2009 asti: Euroopan yhteisöjen ensimmäisen oikeusasteen tuomioistuin)
tribunalen (Luxemburg)
(t.o.m. 30.11.2009: Europeiska gemenskapernas förstainstansrätt)
287
Anexa A9
Tribunalul Funciei Publice

¢ (¥ )
Tribunal de la Función Pública (Luxemburgo)
Soud pro veejnou službu (Lucemburk)
EU-Personaleretten (Luxembourg)
(til 30.11.2009: Retten for EU-personalesager)
Gericht für den öffentlichen Dienst (Luxemburg)
Avaliku Teenistuse Kohus (Luxembourg)
'"#²^$\"Y '@¸²"~ '"Y`#²~ (·YÆ@ Y|\¹Y)
Civil Service Tribunal (Luxembourg)
Tribunal de la fonction publique (Luxembourg)
An Binse um Sheirbhís Shibhialta (Lucsamburg)
Tribunale della funzione pubblica (Lussemburgo)
Civildienesta tiesa (Luksemburga)
Tarnautoj teismas (Liuksemburgas)
Közszolgálati Törvényszék (Luxembourg)
it-Tribunal gas-Servizz Pubbliku (il-Lussemburgu)
Gerecht voor ambtenarenzaken (Luxemburg)
Sd do spraw SuÐby Publicznej (Luksemburg)
(do 30.11.2009: Sd do spraw SuÐby Publicznej Unii Europejskiej)
Tribunal da Função Pública (Luxemburgo)
Tribunalul Funciei Publice (Luxemburg)
Súd pre verejnú službu (Luxemburg)
Sodiše za uslužbence (Luxembourg)
virkamiestuomioistuin (Luxemburg)
personaldomstolen (Luxemburg)
Uniunea European
ù
Unión Europea
Evropská unie
Den Europæiske Union
Europäische Union
Euroopa Liit
\¬}#$ ¬²
European Union
Union européenne
An tAontas Eorpach
Unione europea
Eiropas SavienÈba
Europos Sjunga
Európai Unió
l-Unjoni Ewropea
Europese Unie
Unia Europejska
União Europeia
Uniunea European
Európska únia
Evropska unija
Euroopan unioni
Europeiska unionen
288
Anexa B1
Formulri standard în actele UE
Formule care încheie preambulul actelor UE

EN FR RO
has (have) adopted this Regulation a (ont) arrêté le présent règlement adopt prezentul regulament
has adopted this Financial a arrêté le présent règlement adopt prezentul regulament
Regulation financier financiar
has (have) adopted this Directive a (ont) arrêté la présente directive adopt prezenta directiv
has (have) adopted this Decision a (ont) arrêté la présente décision adopt prezenta decizie
has (have) adopted the following a adopté l'avis suivant adopt prezentul aviz
opinion
has (have) decided as follows décide (décident) decide (decid)
hereby recommends (Member recommande (aux États membres) recomand (statelor membre)
States)
hereby invites the Commission to invite la Commission à invit Comisia s
hereby adopts this Resolution adopte la présente résolution adopt prezenta rezoluie
have decided to conclude the ont décidé de conclure le présent decid s încheie prezentul acord
following agreement accord
has (have) agreed as follows convient (conviennent) de (ce qui convine (convin) dup cum urmeaz
suit)
have agreed on the following sont convenus des dispositions qui convin cu privire la urmtoarele
dispositions suivent (suivantes) dispoziii
Formule de încheiere a actelor UE

EN FR RO
Done at Brussels, 30 March 2008. Fait à Bruxelles, 30 mars 2008. Adoptat() la Bruxelles,
1 martie 2008.
Done at Brussels, on the thirtieth Fait à Bruxelles, 30 mars 2008. Încheiat la Bruxelles
of March two thousand eight. la treizeci martie dou mii opt.
(acorduri)
Done at Brussels,… Fait à Bruxelles,… Redactat() la Bruxelles, …
(scrisori)
Fraz standard în partea dispozitiv a directivelor

EN FR RO
Member States shall bring into force Les États membres mettent en Statele membre asigur intrarea în
the laws, regulations and vigueur les dispositions législatives, vigoare a actelor cu putere de lege i
administrative provisions necessary réglementaires et administratives a actelor administrative necesare
to comply with this Directive by nécessaires pour se conformer à la pentru a se conforma prezentei
1 January 2010 at the latest. présente directive au plus tard le directive pân la 1 ianuarie 2010.
1er janvier 2010.
289
Anexa B1
Denumiri de subdiviziuni
EN FR RO
introductory part partie introductive parte introductiv

introductory sentence phrase introductive tez introductiv
introductory wording formule introductive formul introductiv
introductory words mots introductifs cuvinte introductive
Formulri standard în deciziile Comitetului mixt

al SEE
EN RO
This Decision shall enter into force on 28 April 2007, Prezenta decizie intr în vigoare la 28 aprilie 2007, cu
provided that all the notifications under Article 103(1) condiia s se fi efectuat toate notificrile prevzute la
of the Agreement have been made to the EEA Joint articolul 103 alineatul (1) din acord ctre Comitetul
Committee (*). mixt al SEE (*).
This Decision shall enter into force 20 days after its Prezenta decizie intr în vigoare în a douzecea zi de la
adoption, provided that all the notifications under data adoptrii, cu condiia s se fi efectuat toate
Article 103(1) of the Agreement have been made to the notificrile prevzute la articolul 103 alineatul (1) din
EEA Joint Committee (*). acord ctre Comitetul mixt al SEE (*).
This Decision shall enter into force on the day Prezenta decizie intr în vigoare în ziua urmtoare
following the last notification to the EEA Joint ultimei notificri ctre Comitetul mixt al SEE în temeiul
Committee under Article 103(1) of the Agreement (*) articolului 103 alineatul (1) din acord (*) sau în ziua
or on the day of entry into force of the EEA intrrii în vigoare a Acordului privind extinderea SEE,
Enlargement Agreement, whichever is the later. oricare dintre acestea este ultima.
The texts of Decision 2006/215/EC, in the Icelandic and Textele Deciziei 2006/215/CE în limbile islandez i
Norwegian languages, to be published in the EEA norvegian, care urmeaz s fie publicate în
Supplement to the Official Journal of the European suplimentul SEE la Jurnalul Oficial al Uniunii
Union, shall be authentic. Europene, sunt autentice.
This Decision shall be published in the EEA Section of, Prezenta decizie se public în seciunea SEE i în
and in the EEA Supplement to, the Official Journal of suplimentul SEE ale Jurnalului Oficial al Uniunii
the European Union. Europene.
Pending the entry into force of the EEA Enlargement Prezenta decizie se aplic cu titlu provizoriu începând
Agreement, it shall apply provisionally from the date of cu data intrrii în vigoare a Deciziei nr. 137/2007 a
entry into force of the Decision on the EEA Joint Comitetului mixt al SEE din 26 octombrie 2007 pân la
Committee No 137/2007 of 26 October 2007. intrarea în vigoare a Acordului privind extinderea SEE.
(No) constitutional requirements indicated. (Nu) au fost semnalate obligaii constituionale.
290
Anexa B2
Exemple de rectificri
Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002

privind punerea în aplicare a normelor de concuren prevzute la articolele 81 i
82 din tratat
(Ediia special în limba român a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene,

cap. 8, vol. 1, p. 167)
La pagina 183, articolul 23 alineatul (2) ultimul paragraf:

în loc de: „Dac înclcarea svârit de o asociaie privete activitile membrilor si, amenda nu depete
10 % din cifra de afaceri total a fiecrui membru activ pe piaa afectat de înclcarea svârit de
asociaie.”,
se va citi: „Dac înclcarea svârit de o asociaie privete activitile membrilor si, amenda nu depete
10 % din suma cifrelor de afaceri totale ale fiecrui membru activ pe piaa afectat de înclcarea
svârit de asociaie.”
Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 557/2007 al Comisiei din 23 mai 2007 de stabilire a
normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 1028/2006 al Consiliului privind standardele de comercializare
aplicabile oulor
(J urnalul Oficial al Uniunii Europene L 132 din 24 mai 2007)
La pagina 17, în anexa II, punctul 1 litera (a) al doilea paragraf

în loc de: „Atunci când alte restricii, inclusiv restriciile veterinare adoptate în temeiul legislaiei comunitare
pentru a proteja sntatea populaiei i a animalelor, au ca efect restrângerea accesului ginilor la
spaiile deschise, oule pot fi comercializate în continuare drept «ou de gini crescute în aer liber»
pe durata aplicrii restriciei, dar în niciun caz pe o perioad mai lung de dousprezece sptmâni;”,
se va citi: „Atunci când alte restricii, inclusiv restriciile veterinare, adoptate în temeiul legislaiei comunitare
pentru a proteja sntatea populaiei i a animalelor, au ca efect restrângerea accesului ginilor la
spaiile deschise, oule pot fi comercializate în continuare drept «ou de gini crescute în aer liber»
pe durata aplicrii restriciei, dar în niciun caz pe o perioad mai lung de dousprezece sptmâni;”.
Rectificare la LIFE+ Cerere de propuneri 2007
(J urnalul Oficial al Uniunii Europene C 232 din 4 octombrie 2007)
(2007/C 263/09)
La pagina 12, „Pentru mai multe informaii”, ultimul rând:

în loc de: „http://ec.europa.eu/environment/crime/index.htm”,
se va citi: „http://ec.europa.eu/environment/life/contact/nationalcontact/index.htm”.
291
Anexa B2
Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului

din 29 septembrie 2003
de stabilire a unei prelevri în sectorul laptelui i produselor lactate
(J urnalul O ficial al Uniunii Europene L 270 din 21 octombrie 2003)
(Ediia special în limba român, cap. 03, vol. 50, p. 22)
La pagina 31, în anexa I, „Cantiti de referin”, la litera (d), „perioada 2007/2008”:

în loc de: „Germania 28 143 464,000
[…]
Austria 2 776 895,000”,
se va citi: „Germania 28 142 465,561
[…]
Austria 2 777 893,609”.
292
Anexa B3
Trimiterea la cauze
ale Curii de Justiie, ale Tribunalului i ale
Tribunalului Funciei Publice a Uniunii
Europene
A. În actele Curii de Justiie trimiterea la cauze se realizeaz dup cum urmeaz:
— în partea introductiv a hotrârilor, cauzele se citeaz sub forma: cauza C-64/06; cauza
T-64/06 – prin urmare, fr „nr.” i cu precizarea instanei care a pronunat hotrârea:
C pentru Curte, T pentru Tribunal, F pentru Tribunalul Funciei Publice (difereniere
impus dup înfiinarea instanelor noi);
— în cuprinsul hotrârilor, trimiterile la jurispruden pot avea urmtoarea form:
(a) Hotrârea Tribunalului din 18 martie 1997, Picciolo i Caló/Comitetul Regiunilor
(T-178/95 i T-179/95, RecFP, p. I-A-51 i II-155), Hotrârea Curii din 30 octombrie
1974, Grassi/Consiliul (188/73, Rec., p. 1099);
(b) Hotrârea din 28 februarie 1991, Comisia/Germania (C-131/88), citat anterior;
— în concluziile avocatului general: cauza Comisia/Italia (Hotrârea din 11 iulie 1989,
323/87, Rec., p. 2275).
Culegerea de jurispruden a Curii de Justiie a Uniunii Europene (în limba francez, Recueil,
prescurtat Rec.) se numete în limba român Repertoriu (prescurtat Rep.). În funcie de data
pronunrii unei hotrâri (înainte sau dup aderarea României la Uniunea European), exist
urmtoarele tipuri de trimiteri la cauzele Curii de Justiie:
— hotrâri pronunate înainte de 1 ianuarie 2007, nepublicate înc la momentul citrii:
Hotrârea din 27 aprilie 2004, Turner, C-159/02, nepublicat înc în Recueil…;
— hotrâri pronunate dup 1 ianuarie 2007, nepublicate înc la momentul citrii: Hotrârea
din 26 aprilie 2007, Comisia/Italia, C-135/05, nepublicat înc în Repertoriu…;
— hotrâri pronunate înainte de 1 ianuarie 2007 i publicate deja la momentul citrii:
Hotrârea din 1 aprilie 1993, Pesqueras Echebastar/Comisia, C-25/91, Rec.,
p. I-719, …;
— hotrâri pronunate dup 1 ianuarie 2007 i publicate deja la momentul citrii: Hotrârea
din 26 aprilie 2007, Comisia/Italia, C-135/05, Rep., p. I-32, …
B. În celelalte acte ale Uniunii, trimiterea la cauzele Curii de Justiie respect în mod necesar
principiile enunate mai sus:
— Hotrârea din 17 septembrie 1980, Philip Morris/Comisia, 730/79, Rec., p. 2671;
— Hotrârea din 15 iulie 2004, Pearle i alii, C-345/02, Rec., p. I-7139;
— Hotrârea din 5 aprilie 2006, Deutsche Bahn/Comisia, T-351/02, Rec., p. II-1047.
Atunci când originalul nu menioneaz data pronunrii hotrârii, anul în care a fost pronunat
hotrârea se plaseaz dup Rec./Rep.:
— Hotrârea pronunat în cauza TWD/Comisia, C-355/95, Rec., 1997, p. I-2549;
— cauza C-482/99, Frana/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
293
Anexa B3
A se acorda atenie urmtoarelor aspecte:

— affaire/case se traduce în limba român cauza, nu cazul (spre deosebire de termenul
affaire/case utilizat cu privire la ajutoarele de stat i notificrile de concentrri, care se
traduce prin caz: cazul COMP/M.3804, cazul N 622/03);
— cauzele Curii de Justiie au puncte, iar nu considerente, paragrafe sau alineate: Hotrârea
din 17 septembrie 1980, Philip Morris/Comisia, 730/79, Rec., p. 2671, punctul 11.
Câteva exemple greite de trimiteri la cauze ale Curii de Justiie:
Greit Corect Comentarii
Hotrârea din 15 iulie 2004 Hotrârea din 15 iulie — ordinea enumerrii elementelor acestui tip de
în cauza C-345/02, Pearle 2004, Pearle i alii, trimitere este: data-pri-numrul cauzei (neprecedat
i alii, Culegere 2004, C-345/02, Rec., de cuvântul cauza)-repertoriu-pagina din repertoriu
p. I-7139, considerent 35 p. I-7139, punctul 35
— în acest tip de trimitere nu se folosete cuvântul
cauza înainte de numr
— nu se folosete Culegere, ci Recueil/Repertoriu sau
Rec./Rep.
— dac apare data pronunrii nu se mai repet anul
dup Rec.
— hotrârile Curii nu au considerente, ci puncte
Hotrârea din 21 martie Hotrârea din 21 martie — anul pronunrii este acelai cu anul repertoriului; în
1988 în cauza C-303/88 1991, Italia/Comisia, acest exemplu este greit data pronunrii; fiindc
Italia/Comisie, Culegere 303/88, Rec., p. I-1433, este deja menionat data pronunrii, nu se mai
1991, p. I-1433, punctul 11 indic anul dup Rec.
considerent 11
— înfiinarea noilor instane, în 1988 i în 2004, care au
început s funcioneze în 1989, respectiv în 2005,
a impus diferenierea la nivel formal a cauzelor prin
adugarea majusculelor C, T i F alturi de numerele
cauzelor; este greit adugarea literei C la numrul
unei cauze din 1987
Hotrârea Curii de Justiie Hotrârea din 8 martie — denumirea prilor nu se scrie cu caractere cursive
din 8 martie 1988 în 1988, Exécutif régional
cauzele C-62/87 i 72/87, wallon i
Exécutif régional wallon i Glaverbel/Comisia, 62/87
Glaverbel/ Comisie, i 72/87, Rec., p. I-1573
Culegere 1998, p. I-1573
cazul 56/65, Societé cauza 56/65, Societé — este vorba de cauze, nu de cazuri
Technique Minière, Technique Minière/
Culegere 1966, p. 337 Maschinenbau Ulm, Rec.,
1966, p. 337
hotrârea în cauza Frana Hotrârea pronunat în — pentru a indica prile la proces se folosete bara
vs. Comisie, cauza cauza Frana/Comisia, oblic (/), iar nu vs. sau c.
C-301/87 [1990] 301/87, Rec., 1990,
ECR I-307, alineatul 50 p. I-307, punctul 50 — nu se folosete niciodat ECR pentru a indica
culegerea de jurispruden, ci Recueil/Repertoriu sau
Rec./Rep.
— anul repertoriului se plaseaz dup Rec./Rep., fr
paranteze ptrate i numai dac nu este menionat
data pronunrii hotrârii
— pagina din repertoriu trebuie s fie precedat de
abrevierea p.
— hotrârile Curii nu au alineate, ci puncte
Hotrârea Curii de Justiie Hotrârea — în acest caz ordinea enumerrii diverselor elemente
a Comunitilor Europene din 5 octombrie 1999, este: data-pri-numrul cauzei
C-251/97, Frana/Comisia, Frana/Comisia, C-251/97
hotrârea
din 5 octombrie 1999
Cauza 173/73 cauza 173/73, — elementele enumerrii (inclusiv abrevierile Rec. i
Italia/Comisia [1974] Italia/Comisia, Rep.) se despart prin virgule
Rec. 709, punctul 26 Rec., 1974, p. 709,
punctul 26
294
Anexa B4
Practicalia
În aceast anex se prezint câteva exemple de utilitate practic în redactarea actelor UE. Terminologia
recomandat este rezultatul unor convenii interinstituionale.
1. Textele publicate nu trebuie retraduse. Atunci când se citeaz texte deja publicate, greelile
materiale (punctuaie, ortografie, folosirea majusculelor/minusculelor) se corecteaz.
2. Se accept anumite cacofonii: marc comunitar; ordinea juridic comunitar; politica

comun. Pot fi acceptate, de asemenea, i cacofonii de tipul comunic/notific Comisiei, c
Comisia, c Consiliul.
3. Trimiterea la ediia special în limba român se face dup cum urmeaz:

Directiva 94/29/CE a Consiliului din 23 iunie 1994 de modificare a anexelor la Directivele
86/362/CEE i 86/363/CEE privind stabilirea coninuturilor maxime de reziduuri de pesticide de pe i
în cereale i produsele alimentare de origine animal (Ediia special în limba român a Jurnalului
Oficial al Uniunii Europene, cap. 3, vol. 15, p. 132).
În actele Curii de Justiie a Uniunii Europene se folosete urmtorul tip de trimitere la ediia
special:
Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comun
a pieei în sectorul fructelor i legumelor (JO L 297, p. 1, Ediie special, 03/vol. 20, p. 29).
4. Chestiuni de traducere
4.1. În titlul actelor de creare a unor organisme, agenii etc., spre deosebire de original,
denumirea acestor organisme este articulat cu articol hotrât, iar nu cu articol nehotrât
(Regulament de instituire a Ageniei…, iar nu Regulament de instituire a unei Agenii…):
EN FR RO
Council Regulation (EC) Règlement (CE) n° 768/2005 du Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al
No 768/2005 of 26 April 2005 Conseil du 26 avril 2005 instituant Consiliului din 26 aprilie 2005 de
establishing a Community une agence communautaire de instituire a Ageniei Comunitare
Fisheries Control Agency contrôle des pêches pentru Controlul Pescuitului
4.2. Atunci când este posibil, se prefer reflexiv-pasivul în locul pasivului, în urmtoarele
contexte:
Apendicele 2 la anexa VII se modific astfel cum se precizeaz în anexa III.
(Nu Apendicele 2 la anexa VII se modific astfel cum este precizat în anexa III.)
Toate informaiile relevante privind autorizarea produselor trebuie introduse în registrul comunitar al
produselor alimentare i furajere modificate genetic, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE)
nr. 1829/2003.
[Nu Toate informaiile relevante privind autorizarea produselor trebuie introduse în registrul
comunitar al produselor alimentare i furajere modificate genetic, astfel cum este prevzut în
Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.]
5. Topica fireasc în limba român presupune plasarea determinatului înaintea determinantului.

Enunurile neemfatice (cum este cazul textelor oficiale) care respect acest tipar urmeaz
regulile obinuite de punctuaie. În acord cu originalul, se va evita folosirea virgulei pentru
a separa pri de propoziie care, într-o topic fireasc, nu se despart prin virgul. Separarea
unor astfel de constitueni prin virgul are caracter emfatic, are scopul de a scoate în eviden
respectivele pri de propoziie, lucru care, dac nu reiese din original, este de evitat într-un text
oficial.
295
Anexa B4
Inversarea topicii (topicalizarea) are drept consecin separarea prin virgul a prilor de
propoziie deplasate fa de locul lor obinuit (de exemplu, circumstanialele intercalate între
subiect i predicat sau circumstanialele deplasate spre stânga în context).
6. Este corect:
— Acordul euro-mediteraneean (cratima este obligatorie fiindc marcheaz prile la acord;
vocala dubl este corect conform noului DOOM);
— Acordul sub forma unui schimb de scrisori (iar nu Acordul sub form de schimb de
scrisori);
— Acordul privind Spaiul Economic European, prescurtat Acordul privind SEE, iar nu
Acordul SEE;
— Autoritatea de Supraveghere AELS i Autoritatea AELS de Supraveghere (ambele
variante sunt corecte);
— Tribunalul Funciei Publice a Uniunii Europene, iar nu Tribunalul Funciei Publice al
Uniunii Europene;
— Organizaia Naiunilor Unite, iar nu Naiunile Unite.
7. Articolele nou-introduse în actele juridice se numeroteaz cu numrul articolului precedent

urmat de litere minuscule (în limba român sau englez) sau de bis, ter, quater (în limba
francez). În continuare este redat corespondena dintre literele minuscule i numeralele
latineti bis, ter etc.
Numerale latineti Numerale latineti

Litere (folosite în versiunea Litere (folosite în versiunea
lingvistic francez) lingvistic francez)
a bis n quindecies
b ter o sexdecies
c quater p septdecies
d quinquies q octodecies
e sexies r novodecies
f septies s vicies
g octies t unvicies
h nonies u duovicies
i decies v tervicies
j undecies w quatervicies
k duodecies x quinvicies
l terdecies y sexvicies
m quaterdecies z septvicies
8. Adresa de e-mail pentru semnalarea oricror nereguli întâlnite pe site-ul EUR-Lex:

eurlex-helpdesk@publications.europa.eu
296
Anexa C
Diverse
formate formatele standardizate i folosite în mod curent sunt urmtoarele:
— A4: 21 × 29,7 cm;
— B5: 17,6 × 25 cm;
— C5: 16,2 × 22,9 cm;
— A5: 14,8 × 21 cm;
— A6: 10,5 × 14,8 cm.
Înlimea literelor majuscule în milimetri
C 6 = 1,50 C 10 = 2,50 C 14 = 3,50 C 18 = 4,50 C 24 = 6,00
C 7 = 1,75 C 11 = 2,75 C 15 = 3,75 C 19 = 4,75 C 26 = 6,50
C 8 = 2,00 C 12 = 3,00 C 16 = 4,00 C 20 = 5,00 C 28 = 7,00
C 9 = 2,25 C 13 = 3,25 C 17 = 4,25 C 22 = 5,50
297
Index
A
abrevieri, 5.4, 5.5.4, 5.12, 9.3, A3
z a se vedea „coduri” i „sigl”
z euro, 7.3.1, 7.3.3, A3
z msuri, A3
achiziii publice, Preambul, 1.1
acorduri internaionale, 3.7
acronime, 10.2.3
z list alfabetic, A4
act de modificare, 3.3, 5.9(a)
act modificat, 3.3, 5.9(a)
acte juridice
z enumerri, 3.5.2
z locul i data, 2.5
z numerotare, 1.2.2, 1.2.3
z punctuaie, 2.7, 3.2.3, 3.3, 5.9(a)
z semntur, 2.5
z structur, 2
z subdiviziuni, 2.7, 3.2.3
acte legislative, 1.2.1, 1.2.3(a), 2.2(a)
acte fr caracter legislativ, 1.2.1, 1.2.3(b), 2.2(a)
acte pregtitoare, 1.3, 2.2(a)
adjective
z naionalitate, A5
z scrierea cu majuscule i minuscule, 10.2.2
z numerale ordinale, 10.4, A3
adrese
z directe, 9.1
z electronice, 9.2
adrese potale, 9.1
z principii generale, 9.1.1
z în documente multilingve, 9.1.3
z în documente unilingve, 9.1.2
z în statele membre (prezentare i exemple), 9.1.4
z în state membre (caracteristici), 9.1.5
agenii (organisme descentralizate), 9.5.3
z copyright, 5.3.2(a)
z denumiri, 9.5.4
z embleme, A2
z list multilingv, A9
z ordinea citrii, 9.5.3
agenii executive, 9.5.4
anuar, 4.3.2, 4.3.3, 4.4.4
anul
z apariiei, 5.1.1, 5.3.2, 5.4, 5.5.4
z copyright, 5.3.2(a)
z scriere —, 10.4
aranjare în pagin, 4.2.3
articole
z din Tratat, 5.9(b)
z numerotare, 2.3
z subdiviziuni ale actelor, 2.7, 3.2.3
asterisc (trimiteri la note de subsol), 8.1
avertisment (formul), 5.3.3
B
Banca Central European, 9.5.1, A9
bar oblic, 10.1.11
bibliografie, 5.5.4
bugetul general al Uniunii Europene, 1.2.1, 1.2.3(d)
buget rectificativ, 1.2.1, 1.2.3(d)
bun de tipar, 4.1.1, 4.1.2, 4.1.3(a)
299
Index
C
candidate, ri
z limbi, 7.2.1
z monede, 7.3.2, A7
z ri, 7.1.1(b)
camera-ready: a se vedea „documente pregtite pentru tiprire”
capitale ale rilor, A5
caractere aldine, 5.8
caractere cursive, 4.2.2, 5.8, 10.5
caractere minuscule
z tez introductiv, 5.7(c)
z enumerare, 5.7(c)
cauze
z ale Curii de Justiie, 1.3.2, 5.9(c), B3
z ale Tribunalului, 1.3.2, 5.9(c), B3
CE/CEE, 1.2.2, 1.2.3, 3.4.1, 5.9(b)
cent, 7.3.1
cifre
z arabe, 5.7(c), 10.4.1, A3
{ numerotare, 5.6
z numerotarea notelor, 4.2.2, 4.2.3, 8.1
z scriere —, 7.3.1, 10.4
z punctuaie —, 6.5
z romane, 5.1.1, 10.4, 10.4.2, A3
{ numerotare, 5.6
citarea unui act 3.2.2
z într-un titlu, 3.2.2(a)
z în referiri, 3.2.2(b)
z în considerente, 3.2.2(c)
z în articole, 3.2.2(d)
z în anexe, 3.2.2(e)
citate
z dou puncte, 5.10, 10.1.4
z ghilimele, 5.10, 10.1.7
z formatare, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4
z paranteze drepte, 5.10, 10.1.6
z punct final, 5.10, 10.1.1
z puncte de suspensie, 5.10, 10.1.9
z punctuaie, 5.10
z referine bibliografice, 5.5.4
clasificare tematic, 5.1.1, 5.1.1(a), 5.1.1(b)
coduri
z limbi, 7.2.1, A8
z monede, 7.3.2, A7
z ri i teritorii, 7.1.1, A5, A6
{ clasificare, A6
{ în adrese, 9.1.1, 9.1.5
coduri de bare, 5.1.1
coduri potale, 9.1.1, 9.1.5
colectiv, titlu, 4.3.2
colecie, 4.3.2, 5.1.2
z monografic, 4.3.3
Comisia, denumiri, 9.5.1
z denumiri oficiale ale direciilor generale, 9.6
Comitetul Regiunilor, denumiri, 9.5.1, A9
Comitetul Economic i Social European, denumiri, 9.5.1, A9
concordan, 4.1.3(a)
considerente, 2.2(b), 2.7, 3.2.2(c)
Consiliu, denumiri, 9.5.1, A9
convenii de dactilografiere
z manuscrise, 4.2.3
z punctuaie, 6.4
z titluri de nivel diferit, 4.2.2, 4.2.3
convenii semnate între statele membre (CEM), 1.2.2
copert, 4.1.2, 5.1
z componente, 5.1.1
z culori, 5.1.2
z editor tiinific, 5.1.1, 5.1.1(b)
z periodice i serii, 5.1.1(a)
coperte, 5.1.6
copyright, 5.3.1(a), 5.3.2
z agenii, 5.3.2(a)
z calificativ, 5.3.2
z ilustraii, 5.11
300
Index
z instituii i organe, 5.3.2

z meniune de rezerv, 5.3.2
z menionarea anului, 5.3.2(a)
corecturi de text, 4.1.3, 6.1, 6.3
corecturi de autor, 4.1.3(b)
cratim, 10.1.10
culori
z copert, 5.1.2
z emblem european, A1
z ilustraii, 5.11
cuprins, 5.1.1(a), 5.5.3
z rezumat, 5.5.3
Curtea de Conturi European, denumiri, 9.5.1, A9
Curtea de Justiie, denumiri, 9.5.1, A9
cuvânt-înainte, 5.5.2
D
data
z element al titlului, 3.2.1, 3.2.2(a)
z în formula final, 2.5
z scriere —, 10.4.5
decizie, 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3, 2.1, 2.3(b)
z legislativ, 1.2.3(a)
z fr caracter legislativ, 1.2.3(b)
z SEE-AELS, 1.2.3(c), 3.2.4
dedicaie, 5.5.1
diagram, 5.11
directiv, 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3, 2.1, 2.3(b), 2.5, 3.2.1, 3.7
direcii generale (Comisie), 9.6
dispoziii de modificare, 3.3
diviziuni ale textului, 5.5.3, 5.6, 10.4.1
documente
z clasificare, 4.3
documente pregtite pentru tiprire, 4.2.4
DOI, 4.1.1, 4.1.2
dou puncte, 10.1.4
drapel european: a se vedea „emblem european”
drepturi de autor: a se vedea „copyright”
E
editor
z material, 5.3.1(a), 5.3.2, 5.4
z tiinific, 5.1.1, 5.1.1(b), 5.4, 5.5.4
{ emblem, 5.1.1, 5.1.1(b), A2
{ loc de origine, 5.2
emblem european, A1
z copert, 5.1.1, 5.1.1(b)
z ghid grafic, A1
z monocromie, A1
enumerri, 4.2.3, 4.2.4, 5.6, 5.7
z ale actelor, 3.5.2
z formatare, 4.2.3
z linie de pauz, 10.1.8
z multiple, 5.7(b)
z puncte de suspensie, 10.1.9
z punctuaie, 3.5.1, 5.7, 10.1.3, 10.1.4
z simple, 5.7
etc., 10.1.2
EUR: a se vedea „euro”
evideniere, 5.8
euro, 7.3.1, 7.3.2, 7.3.3, A3, A7
z cod ISO, 7.3.2
z euro i cent, 7.3.1
z nume, cod ISO, simbol grafic, 7.3.3
301
Index
F
fax, 9.3
fi catalografic, 5.1.1, 5.3.1(a), 5.3.2, 5.4
foaie de stiluri, 4.2.2, 4.2.3
folio, 5.4
format, 4.1.2, 4.2.1, 5.4, 5.11, C
formatarea documentelor, 4.2.3
formula privind caracterul obligatoriu al regulamentelor, 2.4
formula final, 2.5
fotografii, 5.11
G
gaelic/irlandez, 7.2.4
ghilimele: a se vedea „punctuaie”
grafice, 4.2.3, 5.5.3, 5.11
graficieni, 4.1.2, 4.2.3
GSM, 9.3
H
hârtie (meniune pe versoul paginii de titlu)
z înlbit fr clor, 5.3.4
z reciclat, 5.3.4
I
iconografie instituional, A2
ilustraii, 4.2.3, 5.4, 5.5.3
z copyright/drept de autor, 5.11
z culori, 5.11
z drept de reproducere, 5.11
z legende, 5.11
indent, 10.1.8
index, 5.5.5
instituii
z denumiri oficiale, 9.5.1
z embleme, A1
z list multilingv, A9
z ordinea citrii, 9.5.1
z ordinea de publicare, 3.4.2
interlinie, 5.10
internet
z adrese electronice, 9.2
introducere, 5.5.2
irlandez/gaelic, 7.2.4
ISBD, 4.3
ISBN, 4.1.1, 4.1.2, 4.3, 5.1.1, 5.1.1(d), 5.3.1(a), 5.3.2, 5.4
ISO, 7.1.1(a), 7.2.1, 7.3.1, 7.3.2
z limbi, 7.2.1, A8
z monede, 7.3.2, A7
z ri/teritorii, 7.1.1(a), A5, A6
ISSN, 4.1.1, 4.1.2, 4.3, 5.1.1(a), 5.1.1(b)
italice, 5.5.2, 5.5.4
Î
„înlbit fr clor” (formul), 5.3.4
J
JAI i PESC, 1.2.2
Jurnalul Oficial, 1-3
z clasificarea actelor (seria L), 1.2.1
z clasificarea documentelor (seria C), 1.3.1
302
Index
z definirea unui cuvânt sau a unei expresii, 3.6

z numerotarea actelor, 1.2.2
{ acte legislative, 1.2.3(a)
{ acte fr caracter legislativ, 1.2.3(b)
z numerotarea documentelor, 1.3.2
z ordinea citrii, 3.4
z ordinea de publicare, 3.4.2
z ordinea tratatelor, 3.4.2
z procedura de publicare, Preambul
z serii, 1.1, 1.2, 1.3
{ seria C, 1.1(b), 1.3
{ seria C … A, 1.1(b)
{ seria C … E, 1.1(b)
{ seria L, 1.1(a), 1.2
{ seria S, 1.1(c)
z servicii autor, Preambul
z structura actelor juridice, 2
{ articole (partea dispozitiv), 2.3
{ anexe, 2.6
{ considerente, 2.2(b)
{ formula final, 2.5
{ formula privind caracterul obligatoriu al regulamentelor, 2.4
{ referiri, 2.2(a)
{ titlul, 2.1
formele titlului, 3.2.1
z structura general (a Jurnalului Oficial), 1.1
z trimiteri, 5.5.5, 5.9
{ la anexe, 3.2.3
{ la Jurnalul Oficial, 3.1, 9.4
{ la modificri ale unui act, 3.2.4
{ la subdiviziuni ale unui act, 3.2.3
{ la un act (reguli de efectuare), 3.2
z subdiviziuni ale actelor, 2.7
L
legende (ilustraii), 5.11
LegisWrite, Preambul
limbi, 7.2, A8
z ordinea enumerrii, 7.2.2
z ordinea versiunilor lingvistice, 7.2.1
z ri candidate, 7.2.1
limbi ale publicaiei, 4.1.2, 7.1.2
litere majuscule, 5.12
z citate, 5.10
z numerotare cu litere, 2.7, 5.6
litere mici
z numerotare cu litere, 2.7, 5.6
loc (în formula final), 2.5
locul apariiei, 5.3.2, 5.4, 5.5.4
locul publicrii, 5.5.4
logo, 5.1.1, 5.1.1(a), 5.1.1(d)
M
majuscule, 10.2.1
z tez introductiv, 5.7(c)
manuscrise, 4.1.1, 4.1.2, 4.1.3(b), 4.2, 6.1, 6.2, 10.1
z concordan, 4.1.3(a)
z corectur, 4.1.3
z electronice, 4.2, 6.2
z evideniere, 5.8
z indicarea titlului, 5.6(b)
z principiul unui lan de producie, 4.2.1
{ electronice, 4.2.3
{ pregtite pentru tiprire, 4.2.4
z titluri, 4.2.2, 4.2.3
z note de subsol, 8.2
z paginaie, 4.1.3(b)
z pregtire tipografic, 4.1.2
z tabele, 5.12
303
Index
msuri (abrevieri), A3
milion/miliard (abrevieri), 7.3.3
minuscule, 10.2.2
mobil (numere de telefon), 9.3
monede, 10.4.1
z coduri, 7.3.2, A7
z euro, 7.3.1, 7.3.2, 7.3.3, A3
z ri candidate, 7.3.2, A7
monografii, 4.3.1, 4.3.2, 4.3.3
N
naionalitate, A5
NB, 8.2
neologisme, 5.8
not
z de subsol, 2.2, 3.1, 3.2.1, 3.2.2, 3.2.4, 4.1.3(a), 5.10, 5.12, 6.4, 8.2, 10.4.1, A3
{ asterisc, 4.2.3, 8.1
{ numerotare, 4.2.3, 8.1, 8.2
{ ordine, 8.2
z trimiteri la note de subsol, 4.1.3(a), 5.10, 6.4, 8.1
numr
z al ediiei, 5.2, 5.5.4
z de catalog, 4.1.1, 4.1.2, 5.1.1, 5.1.1(a), 5.1.1(d)
z de ordine, 5.1.1, 5.2
z de referin, 1.3.2
z de volum, 5.1.1, 5.2, 5.4, 5.5.5
z ISBN: a se vedea „ISBN”
z ISSN: a se vedea „ISSN”
numeral, 6.5, 10.4, a se vedea „cifre”
numere de telefon, 9.3
numerotare
z a actelor, 1.2.2
z a documentelor, 1.3.2
z a notelor, 4.2.3, 8.1
z a paginilor, 4.1.3(a), 4.2.4, 5.6(d)
z a paragrafelor, 5.6(d)
z cifre, 4.2.3
z zecimal, 5.6(c)
numerotarea paginilor, 5.5.3
O
Ombudsmanul European, denumiri, 9.5.1, A9
ordine
z a citrii, 3.4
z a instituiilor i organelor, 9.5.1
z a limbilor în text (enumerare), 7.2.2
z a monedelor, 7.3.2
z a statelor membre, 2.3(b), 7.1.1, 7.1.2
z a tratatelor, 3.4.1
z a rilor, 7.1.2, A5
z a versiunilor lingvistice, 5.12, 7.2.1
z de publicare, 3.4.2
organisme: a se vedea „instituii”
organisme descentralizate: a se vedea „agenii (organisme descentralizate)”
P
paginaie: 4.2.4, 5.5.5
pagin
z alb, 4.2.4
z de titlu, 4.2.4, 5.1.1, 5.2, 5.5.5
z de titlu (verso), 5.3.1(a), 5.3.2
z din dreapta (belle page), 4.2.4, 5.4
paranteze: a se vedea „punctuaie”
parte dispozitiv (articole), 2.3
Parlamentul European, denumiri, 9.5.1, A9
periodice, 4.1.3(b)
304
Index
POD, 4.1.1
prefa, 5.5.2
prefix, 10.3
pregtirea textului, 4.2.3
pre de vânzare, 4.1.1, 5.1.1, 5.1.1(a), 5.1.1(d), 5.4
prezentarea manuscriselor: a se vedea „manuscrise”
procedura de publicare, Preambul
z Jurnalul Oficial, Preambul
{ Agenii ale Uniunii Europene, Preambul
{ Banca Central European, Preambul
{ Banca European de Investiii, Preambul
{ Comitetul Regiunilor, Preambul
{ Comitetul Economic i Social European, Preambul
{ Comisia, Preambul
{ Consiliul, Preambul
{ Curtea de Justiie a Uniunii Europene, Preambul
{ Curtea de Conturi European, Preambul
{ Ombudsmanul European, Preambul
{ Parlamentul European, Preambul
{ Tribunalul, Preambul
{ Tribunalul Funciei Publice, Preambul
procedura legislativ
z ordinar, 1.2.1, 1.2.3(a), 1.3.2, 2.2(a)
z special, 1.2.1, 1.2.3(a), 2.2(a)
procentaj, 10.4.1
protocol de marcaj, 4.2.2
publicaii
z periodice, 5.1.1(a), 5.5.4, 5.5.5
z seriale, 4.3.3, 5.1.1(a) , 5.5.4, 5.5.5
z tiprite la cerere, 4.1.1
z tipologie, 4.3
punctuaie, 4.1.3(b), 4.2.3, 10.1
z apostroful, 10.1.12
z bara oblic, 10.1.11
z cratim, 5.9(a), 10.1.10
{ citate, 5.10
{ subdiviziuni, 5.6(a), 5.7(b)
z dou puncte, 5.7, 5.10, 10.1.4
{ în adrese electronice, 9.2
z ghilimele, 3.6, 4.2.3, 5.5.4, 5.8, 10.1.7
{ citate, 5.10
z în cadrul enumerrilor (acte juridice), 3.5.1
z în citate, 5.10
z în numerale scrise cu cifre, 6.5
z parantez unic, 5.6(a)
z paranteze, 5.7(c), 5.10, 10.1.5
{ rotunde, 10.1.5
{ drepte, 5.10, 10.1.6
z puncte de suspensie, 5.10, 10.1.9
{ citate, 5.10
z punctul, 4.2.3, 5.6(a), 5.7(c), 5.10, 8.2, 10.1.1, 10.4.1
{ în considerente, 2.2(b)
{ subdiviziuni, 5.7(b)
z punctul i virgula, 5.7, 10.1.3
z legislaia Uniunii Europene, 5.9(a)
z virgula, 4.1.3(b), 5.4, 5.5.4, 5.7, 5.9(a), 10.1.2
{ în referiri, 2.2(a)
{ numerale zecimale, 4.2.3, 10.4
z zecimale, 6.5
punctul: a se vedea „punctuaie”
punctul i virgula: a se vedea „punctuaie”
R
recomandri, 1.1(b), 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3(b), 1.3.3, 2.2(a), 2.5, Tabele recapitulative
rectificri, 1.2.3
reeditare, 5.2
referiri, 2.2(a), 3.2.2(b)
referine bibliografice, 5.5.4
regulament, 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3, 2.1, 2.4, 2.5, 3.2.1, 3.5.2, 5.9
305
Index
reguli i convenii, 10
reproducere: a se vedea „copyright”
resurse continue, 4.3.2, 4.4.2
resurse integratoare permanente, 4.4.2
retiprire, 5.2
rezerv
z meniune de rezerv (copyright), 5.3.2
z rezerv suplimentar (autor), 5.3.3
rezumat, 5.4, 5.5.3
S
scriere cu majuscule, 10.2.1
scriere cu minuscule, 10.2.2
scrierea derivatelor i a compuselor, 10.3
seciune (a Jurnalului Oficial), 1.1, 1.2.1, 1.2.3, 1.3.1, 1.3.3, 3.4.2
seciune (subdiviziune), 2.3, 2.7
semntur (în formula final a actelor juridice), 2.5
semne de corectur, 6.3
semne de punctuaie: a se vedea „punctuaie”
serii
z Jurnalul Oficial, 1.1
z publicaii, 5.1.2
SGML, 4.2.2
sigl, 5.4
z euro, 7.3.1, 7.3.2, 7.3.3
z în numrul actelor juridice, 1.2.2, 3.5.2
z limbi, 7.2.1, A8
z lista siglelor i acronimelor, A4
z monede, 7.3.2, A7
z ri, 7.1.1, A5, A6
{ în adrese, 9.1
simbol, 5.4
simboluri i abrevieri, A3
sinoptism (al Jurnalului Oficial), 3
spaii fixe, 4.2.3, 6.4, 10.4.1
z trimiteri la note de subsol, 8.1
z numerale scrise cu cifre, 6.5
state
z coduri, 7.1.1, A5, A6
z denumiri oficiale, 7.1.1, A5
z lista —, A5
state membre, denumiri oficiale, 7.1.1
structura actelor juridice, 2
structura Jurnalului Oficial, 1
z seria L, 1.2
z seria C, 1.3
structura logic a documentelor, 4.2.2
structura unei publicaii, 5
subdiviziuni: a se vedea „diviziuni ale textului”
subdiviziuni ale actelor, 2.7
substantiv
z compus, 10.3
subtitlu, 4.2.4, 5.1.1, 5.2, 5.4, 5.6(b), 5.6(c)
sumar, 5.5.3

palturi, 4.1.3(b)
T
tabele, 4.2.3, 5.5.3
z cap de tabel, 5.12
z rubric, 5.12
z semne i simboluri, A3
telefon, 9.3
temperatur, 10.4.1
teritorii
z coduri, A5, A6
306
Index
tez, 2.7
tez introductiv, 3.5.1, 5.7(c)
titlu, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4, 10.1.2, 10.1.7, 10.2
z al actului, 2.1, 3.2.1, 3.2.2
z al coleciei, 5.1.1, 5.2, 5.4
z al lucrrii, 5.1.1, 5.2, 5.4, 5.5.4, 5.5.5, 5.8
z al seriei, 5.1.1, 5.2, 5.4, 5.5.4
z colectiv, 4.3.2
z corpul titlului, 5.1.1
z curent, 5.5.5
z de nivel diferit, 4.2.2
z formele titlului (acte juridice), 3.2.1
z pagina de —, 4.2.4, 5.1.1, 5.2, 5.3.1(a), 5.3.2, 5.5.5
z pe coperta IV, 5.1.1
z valoare a titlului, 5.6
Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, 2.2, 3.4.1
Tratatul privind Uniunea European, 2.2, 3.4.1, 5.9(b)
Tribunalul, denumiri, 9.5.1, A9
Tribunalul Funciei Publice, denumiri, 9.5.1, A9
trimiteri
z la anexe, 3.2.3
z la cauze ale Curii de Justiie, 5.9(c), B3
z la cauze ale Tribunalului, 5.9(c), B3
z la Jurnalul Oficial, 3.1, 9.4
z la legislaia Uniunii Europene, 5.9(a)
z la modificri ale unui act, 3.2.4
z la subdiviziuni ale unui act, 3.2.3
z la tratate, 5.9(c)
z la un act (reguli de efectuare), 3.2

ri
z candidate, A7
z coduri, 7.1.1, A5, A6
z în adrese, 9.1.1
z lista, A5
U
URL, 9.2
V
virgula, 10.1.2
volum, numr: a se vedea „numr, de volum”
Z
zona euro, 7.3.1
307
Uniunea European
Ghid de redactare interinstituional – 2011
Luxemburg: Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene
2011 — 307 p., 155 ilustraii — 21 × 29,7 cm
ISBN 978-92-78-40712-4
doi:10.2830/40175
CUM V PUTEI PROCURA PUBLICAIILE UNIUNII EUROPENE?
Publicaii gratuite:
• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• la reprezentanele sau delegaiile Uniunii Europene.
Putei obine datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu sau trimiând un
fax la +352 2929-42758.
Publicaii contra cost:

• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).
Abonamente contra cost (de exemplu, la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau
la repertoriile jurisprudenei Curii de Justiie a Uniunii Europene):
• contactând direct unul dintre agenii de vânzri ai Oficiului pentru Publicaii al Uniunii
Europene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).
CUM V PUTEI PROCURA PUBLICAIILE UNIUNII EUROPENE?
Publicaii gratuite:
SULQ(8%RRNVKRSKWWSERRNVKRSHXURSDHX
ODUHSUH]HQWDQЮHOHVDXGHOHJDЮLLOH8QLXQLL(XURSHQH
3XWHЮLREЮLQHGDWHOHGHFRQWDFWDOHDFHVWRUDYL]LWkQGKWWSHFHXURSDHXVDXWULPLЮkQGXQ
ID[OD
Publicaii contra cost:

SULQ(8%RRNVKRSKWWSERRNVKRSHXURSDHX
Abonamente contra cost (de exemplu, la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau
la repertoriile jurisprudenei Curii de Justiie a Uniunii Europene):
FRQWDFWkQGGLUHFWXQXOGLQWUHDJHQЮLLGHYkQ]ăULDL2ILFLXOXLSHQWUX3XEOLFDЮLLDO8QLXQLL
(XURSHQHKWWSSXEOLFDWLRQVHXURSDHXRWKHUVDJHQWVLQGH[BURKWP

OA-31-10-655-RO-C
© Fotografii: Getty Images; iStockphoto.com; Uniunea Europeană
doi:10.2830/40275

Ghid de Redactare Interinstitutional-2011 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Ghid de Redactare Interinstitutional-2011 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Redactare Interinstitutional-2011 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Uniunea

Bruxelles x Luxemburg, 2011

Europe Direct este un serviciu destinat s v ajute s gsii rspunsuri

Un numr unic gratuit (*):

O fi catalografic figureaz la sfâritul prezentei publicaii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene, 2011

© Uniunea European, 2011

TIPRIT PE HÂRTIE ÎNLBIT FR CLOR ELEMENTAR (ECF)

Aceast standardizare a practicilor lingvistice reprezint un rezultat deosebit de remarcabil,

Disponibil, de asemenea, pe internet, Ghidul de redactare interinstituional permite lansarea

NB: Textul original al acestei prefee a fost publicat în limba francez.

Ghidul de redactare interinstituional se înscrie în acest demers. Aceast lucrare, rezultat în

Douzeci i trei de comuniti lingvistice au reuit s stabileasc o schem de lucru comun,

Concluziile comitetului interinstituional al ghidului de redactare sunt aplicabile în toate

NB: Textul original al acestui cuvânt-înainte a fost publicat în limba francez.

Comitetul de coordonare a publicaiilor din cadrul Comisiei a definit noiunea de publicaie ca

Misiunea Oficiului pentru Publicaii este s asigure, printre altele:

Rolul principal al comitetului interinstituional este s desemneze reprezentanii oficiali care

Seciunea de coordonare general este responsabil de întregul proces de gestionare a

Grupurile lingvistice sunt responsabile de elaborarea i monitorizarea versiunii care le revine,

De altfel, diverse instane decizionale, i anume Secretariatul General, serviciul de protocol i

Partea întâi – Jurnalul Oficial 13

2. Structura actelor juridice 39

3.6. Definirea unui cuvânt sau a unei expresii 62

Partea a doua – Publicaii 69

4. Pregtirea i identificarea documentelor 71

5. Structura unei publicaii 87

Partea a treia – Convenii comune tuturor limbilor 109

6. Instruciuni tipografice i revizuirea textelor 111

7. ri, limbi, monede i abrevieri 115

8. Trimiteri la note de subsol i note de subsol 129

9. Alte convenii 131

Partea a patra – Reguli i convenii specifice limbii române 149

Elaborarea ghidului a necesitat înfiinarea unui comitet director interinstituional care a

Servicii autor ale instituiilor, organelor i

Parlamentul European (Bruxelles, Luxemburg, Strasbourg)

Consiliul European (Bruxelles)

Consiliul Uniunii Europene (Bruxelles)

Comisia European (Bruxelles, Luxemburg)

Curtea de Justiie a Uniunii Europene (Luxemburg)

Banca Central European (Frankfurt pe Main)

Curtea de Conturi European (Luxemburg)

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de

Comitetul Economic i Social European (Bruxelles)

Comitetul Regiunilor (Bruxelles)

Banca European de Investiii (Luxemburg)

Ombudsmanul European (Strasbourg) i Autoritatea European

Pentru lista multilingv a instituiilor, organelor i organismelor, a se vedea anexa A9.

(a) pentru aspecte legate de ortografie i chestiuni lingvistice:

(1) Link/document de lucru pentru personalul instituiilor europene.

1.1. Structura general

Jurnalele Oficiale din seriile L i C se public zilnic.

În funcie de volum, urgen i importan, se pot publica numere izolate.

A se vedea, de asemenea, punctul 1.2 „Seria L”.

A se vedea, de asemenea, punctul 1.3 „Seria C”.

Seria C este completat cu seriile C … A i C … E (punctele de suspensie înlocuiesc numrul

1.2.1. Clasificarea actelor

Jurnalul Oficial – seria L

7. ri, limbi, monede i abrevieri 115