Lumea arde. Pricepeți asta?

by Admin · 13 septembrie 2016

Cei mai mari mucenici au fost proorocii. Mucenici mai mari decât toți mucenicii, cu toate că n-au murit
toți cu moarte mucenicească. Pentru ca mucenicii sufereau pentru puțin, în timp ce proorocii vedeau o
situație şi sufereau mereu. Au strigat, au strigat, şi ceilalţi erau indiferenți. Iar când a venit vremea şi
i-a ajuns mânia lui Dumnezeu din pricina nepăsării lor, erau chinuiți şi aceia (proorocii) împreună cu
ei. …N-am conștientizat ca diavolul a hotărât să distrugă făpturile lui Dumnezeu.

Este hotărât sa lucreze astfel ca să distrugă lumea. A turbat, pentru că a început să intre în lume neliniştea cea
bună. Este foarte sălbăticit, pentru că ştie că timpul lui e scurt (Apoc. 12,12). Acum face ca un criminal, care
atunci când îl înconjoară, spune: „Nu mai am izbăvire ! Mă vor prinde!” – şi sparge tot. …Lumea arde.
Pricepeți asta? Au cuprins-o multe ispite. O astfel de văpaie a aprins diavolul încât de s-ar aduna toți
pompierii, n-o pot stinge. Văpaie duhovnicească[1]. N-a rămas nimic. Numai de rugăciune e nevoie, ca să se
milostivească Dumnezeu spre noi. Vezi, atunci când se aprinde un foc mare nici pompierii nu mai pot face
nimic, ci oamenii sunt nevoiți să se întoarcă la Dumnezeu şi să-L roage să trimită o ploaie puternică, ca să se
stingă.[2]

Despre începutul celui de al treilea Război Mondial, la vremea spanacului

Când veţi auzi că apele Eufratului sunt îngrădite de turci în susul lor cu un baraj şi sunt folosite pentru irigare,

să ştiţi atunci că deja suntem în proces depregătire a acelui

mare război şi astfel se deschide drumul pentru armata de două sute milioane de oameni a răsăritului, precum
spune Apocalipsa. Printre pregătiri va şi aceasta: va trebui să sece râul Eufratca să poată trece o armată
numeroasă. La o adică, zâmbi Stareţul, dacă două sute de milioane de chinezi, ajungând aici, vor bea câte o
cană de apă, îl vor usca pe loc! Mi s-a spus că armata Chinei numără acum două sute de milioane de ostaşi,
adică acel număr concret despre care scrie Sfântul Ioan în Apocalipsă. Chinezii pregătesc chiar şi un drum pe
care îl numesc miracolul epocii, cu lăţimea unui rând de o mie de ostaşi aliniaţi. Acest drum deja e construit
până la hotarele Indiei.

E nevoie, de fapt, de multă atenţie şi luciditate ca să deosebim semnele vremurilor, căci într-un fel sau altul,
se întâmplă că cei care nu se îngrijesc de curăţenia inimilor lor să nu le deosebească şi să greşească. Să
presupunem că cineva ştie că, pentru venirea unei armate multimilionare, trebuie să se usuce râul Eufrat. Dacă
însă va aştepta o minune: de exemplu, să apară o crăpătura care să înghită toată apa, va greşi, pentru că nu s-
a îngrijit ca, prin curăţenia inimii sale, să „pătrundă în spiritul” Scripturii[3].

„Câțiva militari așteptau la gardul chiliei Părintelui, la Panagouda. Şi-au ridicat ochii şi l-au văzut venind către
ei. A deschis poarta de sârma şi le-a urat bun venit. Le-a pregătit să se așeze sub un copac şi a-nceput să discute
cu ei. La un moment dat, unul dintre ei i-a spus:

– Nu mai suport, gheronda. M-am săturat de militărie… Părintele s-a întors, l-a privit şi i-a spus: – – Tu n-o
să renunți. Tu o să fii Comandantul Apărării atunci când ne vor ataca turcii… Toți l-au privit plini de
uimire.

– Şi când va fi, gheronda, treaba asta?, l-au întrebat.

– Când va fi vremea spanacului, le-a zis, şi a schimbat apoi vorba.

Cum vor fi înfrânţi turcii

Turcii ne vor lovi dar Grecia nu va suferi prea mult. Nu va trece mult timp după atacul turcilor şi rușii îi vor
lovi pe turci şi îi vor căsăpi. Așa cum rupi o coală de hârtie tot așa va fi sfâșiată Turcia. O treime din turci
vor fi uciși, o treime se vor încreştina, şi o treime va merge în adâncurile Asiei. Folosirea apelor Eufratului
de către turci pentru irigații va fi o preînştiinţare că a început pregătirea marelui război care va urma.[4]”

Mulţi greci se tem de turci, deoarece populaţia lor e mai numeroasă cu multe milioane. De fapt, aceasta nu are
nicio importanţă. Important e că ajutorul lui Dumnezeu vine la cel drept.

Duşmanii noştri o păţesc precum lupii. Lupul, apropiindu-se de o turmă de oi, se apropie încetişor, ca să nu
fie simţit. Şi, cu toate că este sălbatic şi puternic, dar, fiindcă îşi simte vina, se teme chiar şi de lătratul unui
căţeluş şi o ia la sănătoasa. Simţul vinei îl face să se teamă chiar şi de lătratul unui câine mic şi neputincios.
Acelaşi lucru se întâmplă şi cu turcii. Şi aceştia îşi simt vina. Se tem, deoarece nu au dreptate, iar în război
morala decăzută şi vina sunt cei mai mari duşmani.El chiar a spus că turcii, cu toate acestea, au puţine
unităţi militare.
Şi, în final a adăugat:

-Turcii poartă coliva (pentru pomenire) în glugi. Ostaşul grec, dacă se va feri puţin de hulire şi amoralitate,
nu se va teme de nimic. Îmi amintesc cum în anul 1940 gloanţele goneau după hulitori şi amorali ca după
şerpi: când vânătorul observă un şarpe, neavând o ţintă mai bună, îl ocheşte fără de greş, pentru că acesta
atrage glontele. Astfel Turcia va fi divizată într-un mod „nobil”.

Fratele l-a întrebat pe Stareţ despre evenimentele din Serbia şi, printre altele, acela a spus:

– Europenii acum, de dragul turcilor, fac independente regiunile populate de musulmani (Bosnia şi
Herţegovina). Dar văd că Turcia va fi divizată într-un mod nobil: se vor răscula kurzii şi armenii şi europenii
vor cere independenţa acestor popoare. Îi vor zice atunci Turciei: v-am făcut un serviciu acolo, acum în acelaşi
mod trebuie să obţină independenţa kurzii şi armenii. Astfel Turcia va fi împărţită într-un mod „nobil”[5].

Dumnezeu va pedepsi pe duşmanii Ortodoxiei

Întâi de toate, Dumnezeu va pedepsi pe marii vrăjmaşi ai

Ortodoxiei: Islamul şi Catolicismul. Aceştia care lovesc nemilos Ortodoxia vor fi nimiciţi. Chiar şi cei care
au distrus civilizaţia bizantină nu sunt turcii care au cucerit cetatea, ci cruciaţii europenii, catolicii, care i-au
încurajat pe turci să distrugă Bizanţul. Aşadar, pe urmaşii lor, Dumnezeu îi va aduna acolo înlăuntru şi vor fi
ucişi. Voi sunteţi mai tineri şi veţi vedea, de vreme ce veţi fi în viaţă.

Ceea ce s-a pornit acum în Balcani nu se va opri. Ceea ce-l împiedică să se răspândească este stăpânirea
rusească împărţită, care stă în coasta americanilor. Însă poporul rus îi va arunca şi popoarele creştineşti ale
Balcanilor vor reveni. Ruşii vor acum să iasă la Marea Mediterană, acesta va fi imboldul. Însă nu va fi acesta
adevărul, ci faptul că Dumnezeu îi provoacă precum instrumentele Lui. Aceştia coborând vor stinge şi vor
pierde într-o săptămână vijelia turcească. Şi, când vor ajunge prietenii Turciei (adică urmaşii cruciaţilor), adică
popoarele din NATO, ca s-o salveze, atunci acolo va fi marea conflagraţie şi vor fi nimiciţi[6].

Despre refacerea Constantinopolului

Un medic la întrebat pe Stareţ:

– Părinte, vor mai fi războaie mari?

– Ce întrebi fiule? Nici nu-ţi închipui ce va fi! Turcia se va ruina „va veni timpul când o vor păţi. Kurzii şi
armenii vor crea state proprii şi vor primi independenţa. Alte popoare mici, deoarece nu respectă normele
internaţionale, vor fi asimilate de cele mari într-un mod civilizat. Iar nouă, elenilor, ni se va da Oraşul
(Constantinopol) nu pentru că cineva ne va îndrăgi, ci pentru că vom da dovadă de reţinere. Da, vom primi
oraşul înapoi.
În timpul procesiunii Drumului Crucii, Mijlocitoarea noastră, în 1992, sublocotenentul V.T. din Ioanina ţinea
umbrela deasupra icoanei Panaghiei. Când mergeam, eu eram în dreapta lui, iar în stânga era Stareţul, care
într-un moment dat i-a spus ofiţerului:

– Hai, roagă-te binişor şi vei fi stegar când vom intra în Oraş (Constantinopol). Şi adresându-mi-se mie, a zis:

– Ai auzit ce am spus?

– Da, Părinte, am auzit. Amin, i-am răspuns. Atunci el a zâmbit şi a rostit obişnuitul său:

– A! (Bine, anume aşa!)

Peste o zi am coborât în chilia lui şi l-am întrebat referitor la Oraş. Şi el mi-a spus:
– Vom lua Constantinopolul, însă nu noi. Noi, din cauza degradării tineretului, nu suntem în stare să facem
aceasta. Însă Dumnezeu va face astfel încât alţii vor cucerii Oraşul şi ni-l vor da nouă, ca o soluţie e propriei
lor probleme.

Astăzi a citi proorociile e ca şi cum ai citi un ziar – într-atât

de limpede e scris totul. …La Constantinopol va fi un mare război între ruşi şi europeni şi se va vărsa mult
sânge. Grecia, în acest război, nu va fi pe primele roluri, însă ei i se va da Constantinopolul nu pentru că ruşii
vor avea un respect adânc faţă de noi, ci pentru că nu se va găsi o soluţie mai bună; totodată, ei nu vor fi forţaţi
de circumstanţe grele. Oraşul va fi dat armatei greceşti, înainte ca aceasta să reuşească să ajungă acolo.

Evreii, având puterea şi ajutorul conducerii europene, se vor obrăznici, îşi vor arăta neruşinarea şi mândria şi
vor face tot posibilul pentru a conduce Europa. Atunci şi două treimi din evrei se vor creştina[7].

„Nu te nelinişti, fiul meu, eu voi pleca în curând, căci toţi suntem trecători, dar voi privi de sus Turcia se va
împărţi în trei-patru părţi. Deja a început numărătoarea inversă. Noi ne vom lua ţinuturile noastre, armenii pe
ale lor, iar kurzii pe cele ale lor. Acestea se vor petrece nu acum, dar în curând, când va trece această
generaţie care guvernează acum Turcia[8] şi va veni un nou guvern la conducere. Atunci Turcia se va
destrăma. Foarte curând, rugăciunile care se fac in catacombe se vor face deasupra, pe pământ. Toate acestea
le vei vedea, fiul meu. Numai să existe credinţa şi nădejde în Dumnezeu. Mulţi se vor bucura. A venit timpul
să se petreacă toate acestea”[9].

Pacea care va veni nu va fi una ecumenistă

Din păcate, astăzi, în teologie îşi croiesc drum oameni care nu au nimic în comun cu Biserica, care filozofează
absolut lumeşte, spun diferite lucruri ciudate şi săvârşesc acţiuni nepermise cu scopul de a îndepărta, prin
poziţia lor, creştinii de la credinţă. Astfel au procedat şi ruşii când vroiau să introducă comunismul în ţara lor.
… Ei vor face multe intrigi, dar, prin prigoana care va urma, creştinismul se va uni cu desăvârşire. Însă
nu aşa cum vor cei care prin uneltiri organizează unirea mondială a Bisericilor, vrând să aibă în frunte o singură
conducere religioasă. Se va uni, pentru că, în situaţia creată, se va face despărţirea oilor de capre. Fiecare oaie
se va strădui să fie alături de o altă oaie şi atunci se va realiza în faptă zicerea „o turmă şi un păstor”. Înţelegi?
Vedem că într-o anumită măsură aceasta deja se realizează:creştinii au început să simtă că se află într-o
atmosferă nesănătoasă, se străduiesc să evite situaţiile critice şi vin cu miile la mănăstiri şi biserici. În curând
veţi vedea că în oraş există două feluri de oameni: cei care vor duce o viaţă desfrânată, departe de Hristos, şi
restul, care vor veni la privegheri şi în locurile de închinare. Nu va exista ca acum, o pătură medie[10].

Din mărturii ale închinătorilor, despre război şi

dezmembrarea Uniunii Europene

„În vara anului 1992 l-am întâlnit pe Stareţul Paisie:

– Gheronda, ce influenţă va avea Comunitatea Europeană asupra Greciei?

– Asculta! În America au mers oameni din diferite locuri. Fiecare a adus cu el peticul său şi astfel s-a făcut
acolo un covor din petice. În Comunitatea Europeană însă, ţările care intră sunt covoare gata ţesute. Iar aceste
covoare, oricât ai încerca să le uneşti, niciodată nu se vor putea potrivi. Aşadar, nu te teme de urmările nefaste
venite din partea Comunităţii Europene. Ţările Europei nu se vor putea uni deplin încât să ne poată
vătăma”[11].

– Gheronda, suntem din Alexandropolis. Oare ne va prinde şi pe noi furtuna?

– Ascultă! Turcii nu vor intra în Alexandropolis. Vor face Greciei numai o provocare, depăşind graniţele
maritime. Noi însă vom suferi de foame. Această furtună va dura câteva luni de zile.
– Gheronda, cum îmi voi da seama că războiul se apropie?

– Când vei auzi la televizor de mutarea graniţelor maritime, atunci va veni şi războiul.
– Şi care state vor participa la acest război?

– Ascultă, după provocarea turcilor, ruşii vor coborî în strâmtori, dar nu ca să ne ajute pe noi. Ei vor avea alte
interese. Însă, fără să vrea, ne vor ajuta pe noi. Atunci turcii, că se apere strâmtorile, care au importanţă
strategică, vor concentra acolo şi alte forţe. Pentru aceasta vor retrage trupele din teritoriile ocupate. Atunci
celelalte ţări ale Europei, Anglia, Franţa, Italia şi încă cinci-şase state ale Uniunii Europene vor vedea că Rusia
va ocupa teritorii şi îşi vor spune: „Nu mergem şi noi acolo ca să luăm nişte teritorii?” Toţi însă vor dori
„partea leului”. Şi astfel vor intra şi europenii în război.

– Noi ce vom face? Armata grecească va lua parte la acest război?

– Nu. Guvernul va hotărî să nu trimită armata. Trupele greceşti vor păzi doar graniţele. Faptul că ele nu vor
lua parte la acest război va fi pentru noi o mare binecuvântare a lui Dumnezeu. Căci cei care vor participa
la război se vor pierde… Atunci, fiindcă grecii se vor înfricoşa, mulţi se vor întoarce la Biserică, la
Dumnezeu şi se vor pocăi. Şi, pentru că va exista pocăinţă, grecii nu vor păţi nimic rău. Dumnezeu se va
milostivi de Grecia, deoarece lumea se va întoarce către Biserica, către monahism şi vor începe să se roage.
Mulţi turci se vor boteza creştini. Atunci împăratul Constantin va mijloci ca oraşul Constantinopol să fie dat
grecilor. Acest împărat este evlavios, este bun.
Altă dată, Stareţul mi-a spus: Guvernarea cetăţii de către greci va fi atât militară cât şi politică.
Am cunoscut trei ofiţeri care merseseră la Stareţ. Unul dintre ei mi-a spus: „Stareţul Paisie mi-a spus că voi
fi conducătorul unităţii militare din Constantinopol”. Celorlalţi doi însă nu le-a spus nimic.
…De aceea, Stareţul ne spunea: „Să aveţi un teren mic şi să-l cultivaţi! Astfel veţi putea ajuta pe alţii care nu
vor avea ce să mănânce”[12].

Stareţul mi-a explicat în continuare că diavolul urmăreşte distrugerea omului, însă Dumnezeu nu îngăduie să
se facă aceasta. Dar ce face El? Îngăduie diavolului să facă rău până la un punct, dar numai atunci când din
acest rău va ieşi un bine. Apoi a spus că ceea ce a păţit Irakul, va păţi şi Turcia de la o putere aliată şi
mai ales de la americani. Îşi va pierde chiar şi prietenii cei mai buni, pe germani.

De asemenea, a spus că în Italia va apărea un nou Musolini, în Germania un nou Hitler, iar Comunitatea
Europeană se va dizolva. Comunitatea Europeana, a spus Stareţul, nu are nicio legătură cu America. Statele
Unite seamănă cu un război de ţesut care asimilează peticele, în timp ce în Comunitatea Europeană există
interese contrare şi împletite[13].

Ce ne va izbăvi în vreme de prigoană

„Pe timpurile antihristului, când el va vorbi lumii, dacă vreun creştin, în acea clipă, va săvârşi rugăciunea
adevărată (se referă la rugăciunea lui Iisus), antihristul, simţind rugăciunea, se va cutremura, deoarece creştinii
au o mare putere”[14].

[1] În sensul că este duh şi nu materie.

[2] Cu durere şi dragoste pentru omul contemporan, Editura Evanghelismos.

[3] Din cartea „Stareţii despre vremurile din urmă”, Mănăstirea Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, Petru Vodă,
2007.

[4] Din cartea „Cuviosul Paisie Aghioritul – Mărturii ale închinătorilor”, Editura Evanghelismos, Nicolae
Zurnazoglu.

[5] Din cartea „Stareţii despre vremurile din urmă”; Mănăstirea Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, Petru Vodă,
2007.

[6] Din volumul Mica Filocalie a Cuviosului Paisie Aghioritul, Editura Egumeniţa, 2009.

[7] Ibidem.

[8] Această profeţie a fost făcută în anul 1992.

[9] Mărturii ale închinătorilor, Editura Evanghelismos, Lamaris Dimitrie, Pafos, Cipru.

[10] Ibidem.

[11] Mărturii ale închinătorilor, PAPATZIMOS ATANASIE, Stavros-Tesalonic.

[12] Mărturii ale închinătorilor, Editura Evanghelismos, MAVROKEFALOS ANESTIS, profesor de educaţie
fizică, Alexandropolis.

[13] Mărturii ale închinătorilor, Karafeizis Vasile, comandant de brigadă în rezervă, Didimotiho-Evros.
[14] Stareţii despre vremurile din urmă, p. 208.

Straniile profetii ale lui Arsenie Boca

Arsenie Boca s-a născut în anul 1910 în Hunedoara. Fiind un copil singuratic şi-a găsit alinarea în religie. În
timp ce ceilalţi copii de vârsta să aveau preocupări comune, Arsenie Boca era atras de filosofie, foarte multe
întrebări existenţiale măcinându-i copilăria. A încercat, în prima ipostază, să-şi găsească răspunsurile în
filosofii moderni, după care şi-a oferit sufletul religiei.

Arsenie Boca a făcut mai multe profeţii, unele dintre ele fiind de-a dreptul impresionante pentru că s-au referit
la evenimentele petrecute în 11 septembrie în SUA, căderea comunismului în România dar şi la navetă
Discovery. Cele mai multe dintre profeţiile sale se afla pictate la biserică din Drăganescu, care grăiesc şi în
ziua de astăzi viziunile profetului.

O altă profeţie ciudată a lui Arsenie Boca se referă la căderea

zdrenţei comunismului care va fi înlocuită de steaua cu şase colţuri, a anarhiei. Atunci va fi vai şi amar de
întreaga lumea, iar dezordinea şi anarhia va pune stăpânire pe întreg Pământul.

Mai există şi alte profeţii făcute de Arsenie Boca, care nu au fost niciodată pictate, dar sunt cunoscute doar de
anumite persoane. Una dintre ele se referă la faptul că într-un viitor apropiat România va fi ocupată de Rusia,
Bulgaria şi Ungaria, iar după aceea, aceste tari vor fi lovite de bolovani de foc. O altă susţine că Bucureştiul
mai are dreptul la o singură greşeală, “s-a ouat de două ori, iar a treia oară o să dispară de pe harta pământului”,
iar apoi o mare catastrofă se va abate asupra oraşului pentru că foarte multe păcate s-au strâns acolo.

Arsenie Boca a mai avut o profeţie stranie, între anii 1945-1946, când a povestit apropiaţilor săi despre sfârşitul
lumii. Apocalipsa nu o să vină aşa cum ne imaginăm noi, că toţi o să murim dintr-o dată, ci sfârşitul se va
produce încet, oamenii o să moară pe rând, în timp ce unii îşi găsesc sfârşitul în războaie, alţii vor muri de
înec, accidente sau boli necunoscute.

Părintele Arsenie Boca a prezis că Bucureștiul la fi șters de pe harta României în urma unui cutremur
incredibile. “Se va oua de două ori”, iar la a treia ouare, marele oraş va fi şters de pe faţa pământului
pentru păcatele lui.
Arsenie Boca a fost unul dintre cei mai importanți vizionari pe care i-a avut România. Profeţiile sale s-au
îndeplinit exact așa cum au fost rostite sau pictate. Cele două mari cutremure care au lovit Bucureștiul în
secolul XX au fost prevăzute de către Arsenie Boca întocmai. El le-a definit precum “cele două ouări”, pentru
ca atunci când timpul va veni, o a trei se va produce și va pune întreg orașul la pământ.

Un cutremur major se va produce, probabil mai mare decât precedentele, și astfel întreg Bucureștiul la fi lovit
din toate direcțiile pentru ca în cele din urmă se dispară de pe harta României. Toate acestea vor fi precum o
pedeapsă pentru că oamenii au păcate mult prea mari și într-un fel sau altul trebuie să plătească.

Profeția a fost efectuată undeva înainte de anii ’40. Părintele Boca le spunea apropiaţilor că ei nu vor prinde
acest eveniment major pentru că se va petrece în secolul următor.

Pe lângă această profeţie uimitoare, Arsenie Boca a mai prezis și sfârșitul comunismului și începutul unei ere
mult mai rea, în care ororile vor fi și mai mari.

“Zdreanţa roşie, secera şi ciocanul, steaua cu cinci colţuri o să dispară, dar va veni steaua cu şase colţuri,
anarhia, şi va fi vai şi amar de lume (…) Asta va fi peste mulţi ani, şi nouă, Dumnezeu nu ne va hărăzi să
vedem acele vremi (…) Mie nu-mi va fi dat să văd, după sărbătoarea deşartă a victoriei, câţi dintre cei drepţi
au mai rămas. Căci după această victorie deşartă, puţini dintre cei drepţi vor fi în picioare şi la sărbătoare.
Peste tot vor fi naimiţi (vânduţi duşmanului) şi abia atunci va începe o noua luptă, fără jertfă de sânge, dar
la fel de lungă ca şi cea pe care am început-o noi acum!”

Satelitul Secchi a surprins imagini cu o planetă

imensă din spatele Soarelui. Să fie vorba despre
Hercolubus (Planeta X sau Nibiru)?
Carlos Munoz Ferrada ( 1909-2001 ) a fost primul astronom care a adus în atenția publicului planeta
Hercolubus. Aceasta este o planetă atipică care nu respectă nicio lege a fizicii, care seamănă cu o cometă
și se îndreaptă cu viteză spre Terra, unde va produce doar dezastre.

Cercetătorul de origine chiliană a numit-o Hercolubus și pentru prima dată a menționat-o într-o lucrare de-a
sa publicată în anii ’40, cu 43 de ani înaintea apariției primului articol despre Planeta X. La vremea respectivă
oamenii nu au înțeles cu exactitate ceea ce reprezintă această planetă bizară și existența lui Hercolubus a fost
ignorată pe deplin.

Ferrada susținea că Hercolubus poate fi considerată o planetă, dar are forma unei comete din cauza cozii
imense. Ea este atipică și nu respectă nicio lege a fizicii pentru că orbita sa se întinde pe o distanță imensă,
între Soarele Negru și Soarele din sistemul nostru solar. Conform calculelor cercetătorului, orbita acestei
planete misterioase, care a fost numită mai târziu și Planeta X sau chiar Nibiru, se întinde pe o distanță de
peste 32 miliarde de kilometri.

Atunci când se va apropia suficient de mult de Terra, Hercolubus va fi vizibilă cu ochiul liber și va apărea pe
cer precum un al doilea soare. Planeta cometă va fi încărcată cu energie cosmică care se va resfrânge asupra
omenirii. Semnele inițiale ale apropierii vor fi intensificarea cutremurelor, epidemii mortale vor apărea din
senin și întreaga civilizație va intra în declin.
Se presupune că atunci când Hercolubus se apropie suficient de mult de Terra, oamenii suferă schimbări fizice
și psihice fără precedent. De asemenea, se crede că această planetă a pus sfârşit civilizaţiei Atlantidei sau a
produs aşa-zisul potop al lui Noe.

Iată cum descria V.M. Rabolu această planeta în cartea sa, “Hercolubus sau planeta roşie”:

“Atunci când Hercolubus se apropie de Pământ şi se aliniază cu Soarele, epidemii mortale vor avea loc pe
toată planeta. Nici medicii şi nici oamenii de ştiinţă nu vor şti despre ce boli va fi vorba şi se vor dovedi a fi
neputincioşi.
Va veni momentul tragediei pentru pământeni: cutremure, vibraţii, valuri tsunami. Oamenii vor deveni
neechilibraţi din punct de vedere mintal, întrucât nu vor mai fi capabili să mănânce sau să doarmă. În faţa
pericolului, ei vor înnebuni.

Această profeţie se va împlini în scurt timp, pentru că sunt absolut sigur de sfârşitul planetei”.

Au existat numeroși oameni de știință care au contestat existența unei asemenea planete, susținând că Ferrada
a avut o imaginație bogată și a dorit să obțină notorietate prin orice mijloace. Probabil că din această cauză s-
a omis în ultima perioadă să se vorbească despre existența unei astfel de planete.

În ziua de 28 noiembrie 2013, satelitul Secchi a surprins mai multe imagini interesante. Un obiect imens care
se află în spatele Soarelui a fost fotografiat. Bineînțeles că NASA nu a dat nicio explicație cu privire la acest
eveniment straniu, dar după cum se observă în imaginile alăturate, obiectul are o formă ovală care ne sugerează
că este o planetă.
Este posibil ca aceasta să fie Hercolubus care se îndreaptă cu viteză spre Terra? În mod normal, nicio planetă
nu ar avea cum să existe în acel loc, dar totuși imaginile nu au cum să mintă. Dacă Ferrada a avut dreptate
atunci putem spune că Hercolubus și-a făcut apariția și putem să ne aşteptăm ca previziunea astronomului
chilian să se petreacă în orice moment.

Apocalipsa: O harta care prevesteste

Armaghedonul
MTC May 2, 2012 0

Oamenii de ştiinţă preconizează sfârşitul lumii peste 5 milioane de ani, atunci când Soarele se va transforma
într-o stea gigantă roşie. Religia susţine că Apocalipsa, descrisă în Biblie, este foarte aproape de noi încât
uneori ignorăm toate semnele care ne prevestesc acest fapt.

În anumite variante ale eshatologiei creştine, un anumit număr redus de credincioşi sunt aleşi ca să
supravieţuiască Apocalipsei, în timp ce ceilalţi oameni vor muri fără drept de apel. Apocalipsa este
întruchipată ca o ultimă bătălie, intre Dumnezeu şi Satana, cunoscută sub numele de Armaghedon şi care se
va desfăşura în imensitatea Văii Meghido din Israel.

Trebuie să menţionăm că există două viziuni distincte asupra Apocalipsei. Cei mai mulţi adepţi ai religiei
consideră Apocalipsa ca fiind o bătălie imaginară, abstractă, intre divinitate şi forţa răului. Trebuie să
menţionăm că există şi sceptici, care susţin că Armaghedonul se va desfăşura pe un câmp de luptă între două
armate cât se poate de reale, una dirijată de forţă binelui şi cealaltă de forță răului. În acest sens o hartă
premergătoare Apocalipsei a fost întemeiată şi arata după cum se poate observa în imaginea ataşată. Legenda
și explicaţiile sunt după cum urmează:

Israel: Rusia porneşte o luptă fără precedent împotriva Israelului. Aici, la poalele Muntelui Meghido ar putea
să aibă loc înfruntarea finală.

Raul Eufrat: va seca în momentul în care Apocalipsa este aproape (Apocalipsa 16:12). Rusia a construit un
dig la Tabqa, Siria şi Turcia, de asemenea au construit ale diguri pentru a opri fluxul de apă. Armatele
invadatoare pot în orice clipă să oprească debitul Eufratului pentru a-şi atinge ţelul.

Canalul Suez: oferă acces la Marea Mediterană şi Marea Roşie şi în cele din urmă la Oceanul Indian. Acesta
este o legătură vitală pentru a sprijini navele.

Yemen: În prezent trupele ruseşti şi cele cubaneze sunt staţionate în Yemen. Există o posibilitate foarte mare
ca de aici să înceapă invazia asupra Orientului Mijlociu. O flotă de nave ruseşti (inclusiv submarine) este
staţionata în Oceanul Indian / Marea Arabiei.
Autostrada Karakoram: A fost finalizata în anul 1982, această rută leagă China de Pakistan şi Orientul
Mijlociu. În mod ironic, autostrada urmează cu stricteţe drumul antic pe care Alexandru cel Mare şi Gingis
Han l-au folosit pentru invazie.

Dardanele: Este strâmtoarea care uneşte Marea Marmara cu Marea Egee. Un rabin evreu a declarat cu mai
mult timp în urmă ca “atunci când Rusia se va pregăti să treacă strâmtoarea, Mesia o să coborâre pe Pământ”.

UE (albastru): Naţiunile membre ale Comunităţii Europene, o nouă confederaţie, sau cele zece state despre
care se pomeneşte în Daniel 2:44

UE (roşu): Naţiuni pregătite să adere la noua confederaţie, Daniel (7: 24), un nou lider se va ridica şi va
conduce Uniunea Europeană, el va scoate din confederaţie trei ţări şi le va înlocui cu altele doua. El este
Anticristul.

Steagul Rusiei: Naţiunile care se vor alia cu Rusia împotriva Israelului în conformitate cu Ezechiel 38:2,5,6
şi Daniel 11:44.

Săgeata Albastră: Posibile direcţii de atac ale aliaţilor împotriva luptei cu Israelul care în cele din urmă vor
duce la bătălia finală.

Zona roşie: Vechile graniţe ale imperiului Roman.

Notă: În Zaharia (14:2) se susţine că înaintea Armaghedonului, toate naţiunile se vor întoarce împotriva
Israelului. Atunci Dumnezeu va merge mai departe şi va porni lupta împotriva acestor neamuri.

Atunci voi strânge toate neamurile la război împotriva Ierusalimului. Cetatea va fi luată, casele vor fi jefuite,
şi femeile, batjocorite; jumătate din cetate va merge în robie, dar rămăşiţa poporului nu va fi nimicită cu
desăvârşire din cetate. Zaharia (14:2)

Ci Domnul Se va arăta şi va lupta împotriva acestor neamuri, cum S-a luptat în ziua bătăliei. Zaharia (14:3)

Profetii incredibile despre al treilea razboi mondial

Auziţi Neamuri şi Popoare din Lumea întreagă şi tu cititorule ia aminte la ceea ce vei citi. Sunt
dureroase şi triste, dar sunt destinate să se întâmple câte în Scripturi sunt scrise. Le-au scris Parinţii
noştri ca lumea să afle ce din acest război urmează să păţească. Ca la Dumnezeu să meargă şi să se
pocăiască dacă doreşte a se salva şi fericit să trăiască.

Focul se va aprinde de la o criză mică, strigare de război din Bulgaria vine. Iar deodată Rusia intră în Turcia
şi ca un torent puternic mătură Persia (Iran). Şi înaintează neîncetat, ajunge-n Palestina (Antihristul vrea
Dumnezeu să devină în această lume). Atunci coboară împreună ţările din Apus. Vai de Neamurile din Nord,
toate devin cenuşă. Cu turbare se apără puternic ursul (Rusia) în Turcia ce a neîndreptăţit pe Grecia şi toată se
aprinde şi arde ca lumânarea. Zadarnic se luptă ursul să menţină cunoscutele Strâmtori (Suez) (1) până la
sfârşit, pentru că de la Răsărit, Koreea, Manciuria intră America şi cu Japonia şi înaintează cu viteză în Siberia
în timp ce-n partea de Apus învinge Germania şi atunci e imposibil să se ţină Rusia şi părăseşte strâmtorile,
Egipt şi Turcia.
Este lovit ursul peste tot şi pleacă cum se risipeşte o turmă dezordonată. Atunci şi Turcia cea înşelătoare pentru
că va înfăptui cu vicleşug mare trădare. Pentru că după ce va fi cucerită toată de către Rusia se va alia cu ea şi
cu Bulgaria. De aceea câţi creştini se află în Cetate şi în împrejurimile ei, trebuie să plece toţi. Pentru că
Cetatea (Constantinopolul) va arde şi niciun locuitor nu va rămâne viu în interiorul ei. Numai Biserica va
rămâne (casa aceasta şi Biserica Înţelepciunii lui Dumnezeu (Sf. Sofia) încât va rămâne farul pururea luminos
al Bisericii Ortodoxe de unde se va răspândi în toată lumea a Împărăţiei lui Hristos pe care lumea o aşteaptă).

Prima parte a groaznicului război s-a încheiat. Atâtea suferinţe de cinci luni, nu-s suficiente Dumnezeul meu?
Şi iarăşi nou război va începe să se stârnească, vai de om ce are să tragă! Problema Cetăţii iarăşi va fi în centru
şi lumea se va încurca şi nu se va mai descurca. Imediat discordia intră în Creta şi imediat se vor aprinde ura
şi patimile. Dupa ce puternicii pământului vor fi dezamăgiţi, atunci va fi război ce nu a fost niciodată. Vai de
cei necredincioşi, niciunul nu va scăpa. Atunci Grecia neutră şi mereu neîndreptaţită îşi va cere dreptatea şi
pregătită va aştepta fără să se amestece. Şi va vorbi atunci când trâmbiţa lui Dumnezeu din cer va trâmbiţa
pentru a i se face dreptate.

Atunci Neamurile sălbatic se vor măcelări la marginea Cetăţii pentru Strâmtori(2), în principal. Atunci va
înota şi se va îneca în sânge viţelul, atunci se va curăţa grâul de pleavă. În mare, oriunde se va afla vas nu va
rămâne şi de la sânge marea va deveni roşiatică. Cetatea va fi arsă şi nici urmă nu va exista mai mult omul
materialist pentru că multe a făcut. Singura va rămâne Biserica Înţelepciunii lui Dumnezeu, podoaba Miresei
Lui a Sfintei Lui Biserici. Trei zile şi trei nopţi lupta va ţine. Oricine iese viu, mare noroc va avea. Optsprezece
ţări furioase cu încăpăţânare se vor măcelări ieşite din minţi, în sânge afundate. Exact a treia zi toţi istoviţii de
luptă vor vedea surprinşi acolo sus pe cer în partea dreaptă că străluceşte mai mult decât soarele o mare stea.
Şi de la stea dedesubt o cruce ce fulgeră mai roşu decât focul şi surprinse Ţările vor auzi din cer o voce ca de
tunet a îngerului neaşteptat căruia vor sta la picioare.
Vom arunca armele la pământ şi speriaţi, vom privi steaua ca înmărmuriţi fiind. Staţi, se va auzi voce. Staţi
pe loc pentru că mult s-a rugat sângele omului. Alergaţi acolo în partea dreaptă, urmaţi arcul ce iese din stea.
Şi acolo veţi găsi om sfânt de-al meu. Păstor pe acesta am ales pentru a mea turmă.

Pe acesta şi voi aţi ales păstor să păstorească oile mele, ce colindă pustiuri fără stână. Noaptea se va auzi vocea
mea şi lumea speriată din sunetul trâmbiţei va rămâne dezorientată. Şi direct arcul se va întoarce spre sud spre
Grecia, ce din lumina cea cerească luminează ca lumânarea. Atunci vor veni Ambasadori în Grecia. Grecia
cea plină de har, cu violenţă şi rapiditate. Atunci prima se va ridica Grecia cu armata ei să împlinească sfânt
scopul ei. Va ocupa neînvinsă teritoriile ei ce i le-au luat duşmanii ei, ce lumea-ntreagă ştie. Atunci refugiaţi
împreună de bucurie sărind vor alerga la glia lor ca vulturi zburând. Atunci Regele grec, alesul Domnului, în
toate va fi excelent şi de sus va stăpâni şi conduce cu dreptate, şi pământul se va bucura de pace îndelungată.
Armele de luptă vor deveni unelte şi pluguri agricole şi pace şi fericire. Va împărăţi peste tot şi ca fraţii vor
trăi oamenii pe pământ fără să întrebe unul pe altul dacă nu cumva este străin, ci se va numi frate şi din neamul
lui Adam.
Greci treziţi-vă, ăsta-i adevărul! Să nu vă înşele necredincioşii cum că sunt poveşti. Toate acestea se vor
întâmpla. Timpul vine, pământul se cutremură şi pe voi nu vă sperie nenorocirea ce vine, pe necredincioşi să
rănească şi de pe pământ fără milă să-i şteargă. Luaţi hotărârea şi raţional gândiţi, toţi pocăiţi-vă, întorceţi-vă
la cele sfinte, pentru că în niciuna din astea nu este mântuire. Războiul ce vine niciodată nu a fost atât de mare
şi groaznic, şi pace nu va fi. Dacă nu se va curăţa grâul de pleavă şi neghină, nu va arde ca iarba uscată.

Părintele Iosif: Ne bucuram sa va primim. Aveti respectul nostru profund si cele mai bune urari din partea
noastra.

Un pelerin: Multumim, parinte, ca ne-ati primit. Vremurile in Rusia, acum, sunt pe de o parte teribile si pe de
alta parte complexe.
Părintele Iosif: Noi ne rugam ca poporul rus sa se intoarca la starea sa naturala, care a existat inaintea
distrugerii, pentru ca avem radacini comune si punem la inima situatia in care se afla poporul rus.

Un pelerin: Exista multe suferinte, desigur. Dependenta de droguri este agresiva. Exista o stare de degenerare
a natiunii noastre.

Părintele Iosif: Lucrurile sunt acum intr-o stare de deteriorare – conditie care in momentul de fata este comuna
pentru lumea intreaga. Si ca urmare a acestei conditii va incepe mania lui Dumnezeu. Am atins limita. Si acum
se va intampla ceea ce Dumnezeu, in mila Sa, a indurat. El acum va pedepsi aspru, datorita dreptatii sale,
pentru ca a venit timpul pentru aceasta. Va fi un razboi, si mai multe razboaie, si vom trece prin mari dificultati.
Puterea lumii a fost preluata acum de evrei, iar scopul lor este de a anihila Crestinismul. Mania lui Dumnezeu
va face astfel incat toti dusmanii secreti care au condus la aceasta stare sa se autodistruga. Mai ales de aceea
este trimisa mania lui Dumnezeu peste noi: pentru a-i distruge, intr-un fel sau altul. Dar acest lucru nu trebuie
deloc sa ne inspaimanteze, pentru ca trebuie sa avem mereu nadejde in Dumnezeu. Pentru ca mii si milioane
de martiri, inclusiv Noii Martiri, au suferit exact in acelasi mod, si trebuie sa fim pregatiti pentru aceasta si sa
nu ne inspaimantam. Trebuie sa existe rabdare, rugaciune si nadejde in pronia Divina, din partea noastra. Sa
ne rugam pentru renasterea Crestinismului dupa acest razboi, dupa tot ceea ce ne asteapta, pentru ca Domnul
sa ne dea cu adevarat puterea sa restauram toate acestea. Dar acest rau (razboiul) trebuie indurat.

Un pelerin: Si cat de repede va renaste Rusia dupa aceasta?

Părintele Iosif: Totul a inceput acum, acum va fi o mare explozie. Dupa aceasta va urma renasterea.

Un pelerin: Acum multe icoane izvorasc mir. Noi avem o icoana a Mantuitorului din care curge sange.

Părintele Iosif: Si aici in Grecia de asemenea, multe izvorasc mir. Aceasta simbolizeaza ca Mantuitorul
plange, si Maica Domnului plange, si icoanele plang.

Un pelerin: Au dus o icoana pe hartie cu o urma de sange pe ea sa fie analizata si s-a descoperit ca era plasma.

Părintele Iosif: Acesta este inceputul acestor evenimente, evenimente tulburatoare, evenimente militare. Cei
care pun in miscare acest rau sunt evreii. Ei sunt indemnati de catre diavol sa faca aceasta, pentru a distruge
samanta ortodoxiei in Grecia si in Rusia. Acesta va fi principalul lor obstacol in dominarea lumii. Si fara
indoiala ei ii vor obliga pe turci sa vina aici, in Grecia, pentru a-si incepe lucrarea lor; iar Grecia, desi are
teoretic un guvern, nu are un guvern cu adevarat. Ii lipseste puterea, iar turcii vor veni aici. Acesta va fi
momentul cand Rusia de asemenea isi va pune in miscare fortele sale pentru a se impotrivi turcilor.
Evenimentele se vor desfasura astfel: cand Rusia vine in ajutorul Greciei, americanii si NATO vor incerca sa
previna aceasta, pentru a nu se forma nici o alianta intre doua tari ortodoxe. De asemenea ei vor provoca la
lupta alte puteri, cum ar fi Japonia si altele. Va fi mare sacrificiu pe teritoriul fostului Imperiu Bizantin. Vor
pieri 600 de milioane de oameni (La ora actuală, UE plus Turcia, Rusia, Caucazul şi Balcanii au aproximativ
800 de milioane de locuitori – notă bătăiosu). Vaticanul de asemenea se va implica mult, pentru a impiedica
rolul crescand al ortodoxiei si pentru a preveni o alianta intre tarile ortodoxe. Astfel se va implini pronia
Divina.

Un pelerin: Desigur. Toate premizele pentru aceste evenimente sunt create. Dar trebuie luat in considerare si
faptul ca exista o opozitie in mass-media. Cat timp va mentine presedintele Rusiei calea pe care merge acum?
Este buna calea pe care merge?

Părintele Iosif: Dumnezeu va permite distrugerea tuturor celor care seamana aceste tentatii, pornografia si
dependenta de droguri. Iar Domnul le va intuneca mintile astfel incat sa se distruga unii pe altii fara nici o
satisfactie. Domnul va permite aceasta special pentru a putea aduce o mare “epurare”. In ceea ce-l priveste pe
Putin, nu va fi mult la putere, si apoi va urma un razboi, iar el nu va rezista mult. Dar dupa aceasta “epurare”
va urma o mare renastere a ortodoxiei, nu numai in Rusia, ci peste tot in lume. Dumnezeu isi va arata
binecuvantarea Sa, ca si in primele secole de crestinism. Atunci oamenii se duceau la Dumnezeu cu inima
deschisa. Aceasta va dura pentru 3-4 decade (decenii) [notă bătăiosu - eu am aproximat că vor trece cam 5
decenii până la venirea Antihristului. În orice caz, eu voi muri în jurul vârstei de 80 de ani, de bătrâneţe, şi nu
voi apuca scurta lui domnie!] apoi dictatura lui Antihrist va incepe brusc. Acestea sunt evenimentele teribile
pe care trebuie sa le induram, sa nu le permitem sa ne sperie, pentru ca Dumnezeu ne va adaposti. Da, cu
siguranta vom trece prin dificultati, foame, si chiar persecutii, si multe altele, dar Dumnezeu nu ne va
abandona. Iar cei care sunt la putere ar trebui sa-i indemne pe subordonatii lor sa fie cu Dumnezeu, sa respecte
rugaciunea, iar Dumnezeu ne va adaposti. Starea care va urma “epurarii” va fi una de mare renastere.
Noi păstorii trebuie, atat cat ne sta in putinta, sa-i facem pe oameni sa renunte la pacatele lor, pentru ca gratia
Divina sa nu se indeparteze de la noi. Pentru a fi cat mai aproape posibil de Dumnezeu, in rugaciune. Atunci
Dumnezeu va fi intotdeauna cu noi, indiferent de cat de grele vor fi circumstantele. Dumnezeu nu ne va
abandona.

Profetii despre viitor:Discursul Marelui Sef De

Trib Seattle

Marele Şef din Washington ne trimite vorbă că dorește să ne cumpere pământul. Marele Şef ne trimite de
asemenea vorbe de prietenie şi bune intenţii. Considerăm aceasta o dovadă de politețe din partea sa, pentru
că ştim că nu are mare nevoie de prietenia noastră în schimb. Dar vom lua în considerare oferta sa. Pentru
că ştim că dacă n-o facem, omul alb va veni cu arme şi ne va lua pământul oricum.

Cum poţi cumpăra sau vinde cerul, căldura pământului? Această idee este ciudată pentru noi. Din moment
ce nu deţii prospeţimea aerului sau a apei, cum le poţi cumpăra ?

Fiecare parte din acest pământ este sacră pentru poporul meu. Fiecare ac de pin, fiecare mal nisipos, fiecare
ceaţă în pădurea întunecată, fiecare poieniţă, fiecare insectă bâzâitoare este sfânta în memoria şi experienţa
oamenilor mei. Seva care curge prin copaci poartă cu ea memoriile omului roşu.

Morţii omului alb îşi uită pământul unde s-au născut când se ridică la ceruri. Morţii noştrii nu uita niciodată
acest pământ minunat, pentru că el este mama omului roşu. Noi suntem parte din el, şi el este parte din noi.
Florile parfumate sunt surorile noastre, căprioară, calul, marele vultur, toţi aceştia sunt fraţii noştrii. Crestele
muntoase, roua pășunilor, căldura trupului poneiului, şi omul, toate fac parte din aceeaşi familie.

De aceea, când Marele Şef din Washington ne trimite vorbă că dorește să ne cumpere pământul, el cere foarte
mult de la noi. Marele Şef ne promite că ne va rezerva un loc numai pentru noi, unde putem trăi confortabil.
El va fi tatăl nostru, iar noi, copiii lui. De aceea vom lua în considerare oferta sa de a ne cumpăra pământul.
Dar nu va fi uşor. Pentru că acest pământ este sacru pentru noi.

Omul roşu s-a retras mereu înaintea omului alb, aşa cum ceaţa muntelui fuge de razele soarelui de dimineaţă.
Dar cenuşa părinţilor noştrii este sacră. Mormintele lor ne oferă sanctuar, şi astfel dealurile acestea, copacii,
tot acest pământ ne este consacrat nouă. Ştim că omul alb nu ne înţelege obiceiurile. O bucată de pământ este
pentru el la fel ca oricare alta, pentru că el este un străin care vine noaptea şi ia cu forţa de la pământ orice
îşi doreşte. Pământul nu este fratele, ci duşmanul său, şi atunci când l-a supus, pleacă să cucerească mai
departe. El uita oasele tatălui său în spate, şi nu-i pasă. El răpește pământul de la copiii săi, şi nu-i pasă.
Mormintele tatălui său şi drepturile prin naştere ale copiilor săi sunt uitate. El îşi tratează pe mama sa,
pământul, şi pe fratele său, cerul, că pe nişte lucruri care pot fi cumpărate, exploatate, vândute ca nişte
obiecte. Pofta să nelimitată va devora pământul şi va lăsa în urma doar un deșert.

Nu ştiu. Felurile noastre sunt diferite de felurile voastre. Vederea oraşelor voastre răneşte ochii omului roşu.
Dar poate e pentru că omul roşu este un sălbatic şi nu înţelege.

Nu există nici un loc liniştit în orașele omului alb. Nici un loc unde poţi asculta şoapta frunzelor primăvara
sau graba timidă a aripilor insectelor. Dar poate e pentru că sunt un sălbatic şi nu înţeleg. Zgomotele din
oraşele voastre par făcute doar ca să insulte urechile. Ce rămâne în viaţă dacă un om nu poate ascultă
chiţăitul privighetorii sau argumentațiile broaştelor în jurul iazului, noaptea ? Eu sunt un om roşu, şi nu
înţeleg. Indienii prefera sunetul adierii care mângâie faţa lacului şi mirosul vântului însuşi, curăţat de ploaia
de vară sau parfumat de pin.

Aerul este preţios pentru omul roşu, pentru că toate fiinţele împart aceeaşi respiraţie, animalul, copacul,
omul, toate respira din acelaşi aer. Omul alb nu pare să observe aerul pe care-l respira. Ca un muribund
care zace de multe zile, el este imun la duhoare. Dar dacă vă vindem pământul, trebuie să ţineţi minte că
aerul este preţios pentru noi, că aerul îşi împarte spiritul cu orice formă de viaţă pe care o susţine. Vântul
care a dat bunicului nostru prima sa respiraţie, i-a primit-o de asemeni pe ultima. Şi tot el trebuie să dea
copiilor noştrii spiritul vieţii. Dacă vă vindem pământul, trebuie să-l păstraţi şi să-l protejați că pe un loc
unde până şi omul alb să poată merge să guste aerul parfumat de florile câmpului.

Prin urmare, o să luăm în considerare oferta voastră de a ne cumpăra pământul. Dacă vom decide să
acceptăm, o să pun o condiţie. Omul alb trebuie să trateze animalele acestui pământ ca pe fraţii lui.

Eu sunt un sălbatic şi nu înţeleg nici un alt mod de a trăi. Am văzut mii de zimbrii putrezind în preerie,
abandonați de omul alb care i-a împuşcat dintr-un tren în mişcare. Eu sunt sunt un sălbatic şi nu înţeleg cum
poate calul-de-fier-fumegând să fie mai important decât zimbrul pe care noi îl omorâm doar ca să
supraviețuim, şi-i cerem iertare pentru asta.

Ce este omul fără animale ? Dacă toate animalele ar pieri, omul ar pieri şi el de o mare singurătate a
spiritului. Pentru că orice se întâmplă animalelor, urmează curând să i se întâmple şi omului. Toate lucrurile
sunt conectate intre ele.
Deci, vă vom considera oferta de a ne cumpăra pământul. Dacă acceptăm, va fi pentru a ne asigura
rezervaţiile pe care ni le-aţi promis. Acolo, poate, vom putea să ne trăim zilele care ne rămân aşa cum dorim.
Când ultimul om roşu va fi dispărut de pe acest pământ şi amintirea lui va fi doar umbra unui nor alunecând
prin preerie, aceste ţărmuri şi păduri vor păstra încă spiritul oamenilor mei. Pentru că ei iubesc acest pământ
aşa cum un nou născut iubeşte bătăile inimii mamei sale. Deci, dacă vă vindem pământul, iubiţi-l aşa cum l-
am iubit şi noi. Îngrijiţi-l aşa cum l-am îngrijit şi noi. Păstraţi în minte amintirea pământului aşa cum l-aţi
primit. Şi cu toată puterea voastră, cu toată mintea şi toată inima, păstraţi-l pentru copiii voştri şi iubiţi-l, aşa
cum Dumnezeu ne iubeşte pe toţi!

Atâta lucru ştim şi noi: pământul nu aparţine omului, ci omul aparţine pământului şi toate lucrurile sunt
interconectate aşa cum sângele uneşte o familie. Toate lucrurile sunt legate între ele. Orice soartă are
pământul, aceeaşi soartă o vor avea şi fiii pământului. Omul nu a ţesut pânza vieţii, el e doar un fir în ea.
Orice-i face el acestei pânze, îşi face lui însuşi.

Dar vom evalua oferta voastră de a merge în rezervaţia pe care aţi stabilit-o pentru oamenii mei. Vom trăi
separat, şi în pace. Contează prea puţin unde ne vom petrece restul zilelor. Copii noştrii şi-au văzut părinţii
umiliţi şi înfrânţi. Războinicii noştrii au cunoscut ruşinea şi după ce au fost învinşi îşi consuma zilele în inerţie
şi-şi contaminează trupurile cu mâncăruri dulci şi băuturi tari. Contează prea puţin unde vom muri. Triburile
sunt făcute din oameni, nimic mai mult. Oamenii vin şi pleacă, la fel ca valurile mării.

Nici măcar omul alb care vorbeşte cu Dumnezeu că unui prieten, nu poate fi scutit de destinul comun al
tuturor. Poate suntem totuşi fraţi, în cele din urmă, vom vedea. Atâta lucru ştim şi noi, şi poate că omul alb îl
va descoperi şi el într-o zi: Dumnezeul nostru este acelaşi. Poate credeţi că-l deţineţi aşa cum vreţi să ne
deţineţi pământul – dar nu puteţi. El este Dumnezeul oricărui om, şi compasiunea Sa este aceeaşi, şi pentru
omul roşu, şi pentru cel alb. Acest pământ este preţios pentru El, iar a răni pământul înseamnă a-i dispreţui
Creatorul. Şi oamenii albi vor trece, poate mai repede decât alte triburi. Continuaţi să vă contaminaţi
aşternutul, şi vă veţi sufoca în propriile dejecţii.

Dar în pieirea voastră, voi veţi străluci, aprinşi de puterea Dumnezeului care v-a adus în aceste ţinuturi, şi
din anumite raţiuni speciale v-a dat putere asupra lor şi asupra omului roşu. Destinul vostru este un mister
pentru noi, pentru că noi nu înţelegem – când zimbrii au fost toţi măcelăriţi, caii – toţi îmblânziţi, colţurile
secrete ale pădurii îngreunate cu mirosul multor oameni şi vederea dealurilor înverzite, obturată de fire
vorbitoare, unde este desişul ? Unde este vulturul ? Şi ce înseamnă să spui la revedere poneiului liber şi
vânătorii ? Sfârşitul vieţii şi începutul supravieţuirii.

Acest discurs a fost ţinut de Marele Şef De Trib al Ligii Duwamish, cunoscut nouă ca Şeful Seattle, în anul
1854, cu un an înaintea marelui consiliu care avea să încheie tratatul între Triburile Indiene şi Guvernul U.S.
Guvernul a propus stabilirea rezervaţiilor. Cu toate că unele triburi s-au opus, “tratatul” a fost semnat. În
următoarele trei luni a început războiul.

Prezicători şi profeţii înfricoşatoare despre

războaie şi dezastre de proporţii. Hildegard von
Bingen
Continuam seria prezicătorilor şi profeţiilor despre războaie şi dezastre cu Hildegard von Bingen (1098 –
1179). Hildegard a fost o călugăriță benedictină, stareță din 1136, fiind una dintre cele mai importante
reprezentante a misticismului, dar având contribuţii importante la discipline cum ar fi religie, medicină,
biologie și muzică. Deşi femeie, a reușit să-și construiască o reputație și un renume, într-o lume dominată de
un patriarhat accentuat, unde femeile aveau foarte puține drepturi, spre deloc. Osemintele (moaștele) ei sunt
păstrate în Eibingen.

Hidegard a fost fiica lui Hildebert și Mechthild, o familie de edelfrei (nobili care se supuneau numai regelui
sau împăratului), ziua și locul nașterii ei nefiind certificate exact de biografii ei. Tatăl ei se se presupune că
era Hildebert von Hosenbach. Al zecelea copil al familiei, Hidegard şi-a primindu-și educația într-o mănăstire
benedictină condusă de Jutta von Sponheim. După moartea acesteia, în 1136, Hildegard este aleasă în locul
ei, eveniment conform viziunii avute de ea în tinereţe. În mod repetat Hildegard are conflicte cu starețul Hugo
von Disibodenberg, pe motivul refuzului de a practica asceza (meditația) unul dintre principiile călugărilor.
Astfel, pentru adepții ei, Hildegard stabileşte reguli de alimentație mai puțin severe, iar timpul de rugăciune
și a liturghiilor este scurtat. Conflictul se agravează când Hildegard dorește întemeierea unei mănăstiri proprii,
călugării benedictini din Disibodenberg opunându-se vehement. Hildegard caută sprijinul lui Bernard din
Clairvaux (predicator cistercin renumit), pe care Hildegard l-a menţionat din nou în viziunile sale. Cu toate
acestea, în anul 1141, Hildegard, cu colaborarea prepostului Volmar von Disibodenberg și a călugăriței
Richardis von Stade, pune pe hârtie, în limba latină, viziunile ei teologice și antropologice. Neavând
cunoștințe de limbă latină, Hildegard lasă această sarcină altora.

Opera ei de bază este Liber Scivias Domini („cunoașterea drumurilor Domnului”) care a fost scrisă într-o
perioadă de 10 ani. Cartea cuprinde 35 de miniaturi deosebite, pe teme teologice, cu scopul de a ajuta la
înțelegerea textului. Textul original a dispărut în timpul celui de-al doilea război mondial, dar la mănăstirea
din Eibingener există o copie a documentului din 1939. În timpul unui sinod ținut în Trier, Hildegard primește,
în 1147, aprobarea Papei Eugen al III-lea de a-și publica viziunile, cu menţiunea Papei că “Sfântul Duh
vorbeşte prin ea”. Din acest moment, Hildegard devine foarte apreciată de personalitățile vremii, iar între anii
1147 și 1150 primeşte acceptul pentru întemeierea mănăstirii Rupertsberg, pe malul stâng al râului Nahe.
Bunăstarea mănăstirii dă ocazia unor noi conflicte, Hildegard fiind criticată că în mănăstire s-ar duce o viață
de lux, asta pentru că Hildegard este un cunoscut critic al Ordinului Cerșetorilor (cei ce renunță la toate
bunurile materiale), mișcare devenită tot mai populară. Deoarece numărul călugărițelor mănăstirii crește
continu, Hildegard obține în 1165 mănăstirea augustină din Eibingen și întemeiază acolo încă o mănăstire-
filială, unde vor fi acceptați toți cetățenii care vor să se călugărească. Astăzi, mănăstirea Rupertsberg nu mai
există, fiind distrusă în 1632, în timpul Războiului de 30 de ani.

“Va veni un timp când conducătorii și popoarele vor respinge autoritatea Papei. Unele țări vor prefera proprii
conducători ai Bisericii în loc de Papă. Imperiul german va fi divizat. Proprietăţile Bisericii vor fi împărţite,
preoții vor fi persecutați. După nașterea Antihristului, se vor propovădui doctrine false, iar creștinii vor
îndoieli privind credința lor catolică. În acea perioadă, când Antihristul se va naște, vor fi multe războaie și
ordinea va fi distrusă pe pământ. Erezia va fi agresivă și ereticii vor predica erorile în mod deschis, fără
reținere. Spre sfârșitul lumii, omenirea va fi purificată prin mari suferințe. Acest lucru va fi valabil mai ales
pentru cler, care va fi jefuit de toate bunurile.

Când clerul va adopta un mod simplu de viață, condițiile se vor îmbunătăți. În acest moment, ca o pedeapsă
pentru păcatele lor, Biserica va încerca o rezistența armată, simțind nici o preocupare pentru moartea
corpurilor lor. Un vânt puternic va crește în nord, o ceață grea și densă de praf de divin va umple gâtul și ochii
tuturor, astfel încât, de frică, vor înceta sălbăticia. Apoi, prin poporul creștin, Sfântul Dumnezeirii va trimite
semne și minuni, ca în timpul lui Moise. Ca urmare, un număr mare de păgâni se vor alătura creștinilor în
adevărata credință și vor spune: “Dumnezeul creștinilor este Dumnezeu adevărat, pentru că minunile s-au
petrecut printre creștini”. Vor fi doar câţiva bărbaţi rămași, şapte femei vor lupta pentru un singur om, care-i
vor spune: “Casatoreste-te cu mine şi alungă-mi ruşinea”. Pentru că în acele zile, va fi o rușine pentru o femeie
să fie fără copil. “Înainte de a veni Cometa, multe națiuni vor fi lovite de o mare foamete. Mare națiune din
Ocean, locuită de oameni de diferite triburi, va fi lovită un foarte mare cutremur, furtuni şi valuri uriaşe. Va fi
devastare. continentul va fi îmărţit și în mare parte scufundat. Aceasta natiune va avea, de asemenea, mai
multe nenorociri pe mare, îşi va pierde coloniile sale din est din cauza unui tigru si a unui leu.
Cometa vine cu presiune extraordinară, va forța oceanul să inunde multe țări, provocând foamete şi aducând
Marea Ciumă. Toate orașele de coastă vor trăi în frică. Multe dintre ele vor fi distruse de valuri și toate fiinţele
vor fi ucise. Cei care scapă de valuri vor muri de o boala oribilă, nu o cunosc, deci nu pot spune care. “Pacea
va reveni în Europa atunci când Crinul Alb va reveni pe tronul Franței. În acest timp de pace, oamenilor li se
va interzice să poarte arme, iar fierul va fi folosit exclusiv pentru a face unelte și utilaje agricole. Tot în această
perioadă, mulţi păgâni și eretici se vor alătura Bisericii. ” Tronul ultimului imperiu catolic se va prăbuși, iar
sceptrul va cădea din mâna Celui care șade pe scaunul de domnie. Urmaşul îi va fi un om foarte bătrân. Toată
justiție va înceta și va fi călcată în picioare. Copiii lui Dumnezeu vor fi din nou persecutați în cele mai odioase
feluri. Ochii lui Dumnezeu vor plânge. Aproape imediat după moartea Monarhului bătrân vine Antihristul.
Când marele Monarh (cel care va conduce Europa) extermină turcii aproape în întregime, unul dintre
musulmanii rămaşi va fi convertit, va deveni preot, episcop și cardinal, și atunci când noul Papă este ales
(imediat înainte de Antihrist) acest cardinal va ucide pe Papă înainte de a fi încoronat. Atunci când ceilalți
cardinali se adună să aleagă viitorul papă, acest cardinal se va proclama anti-Papă, iar două treimi dintre
creștini se vor duce cu el. El, ca şi Antihristul, sunt descendenți ai seminției lui Dan.

Antihristul

O femeie desfrânată va concepe un fiu desfrânat. Șarpele care l-a înșelat pe Adam va influența acest copil,
astfel că nimic bun sau virtuos nu va intra în el. Semnul Antihristului va fi un simbol infernal de botez. Oricine
nu va avea acest semn de Antihrist nu va putea cumpăra nici vinde nimic și va fi decapitat dacă refuză
însemnarea. Fiul corupției și ruinei va apărea și va domni. El nu va fi Satana însuși, ci o ființă umană egală
cu el în hidoșenia-i atroce. Mama lui este o femeie depravată, posedată de diavolul, care trăieşte în deșert. Ea
nu va şti cine este tatăl copilului, pentru că mulţi bărbaţi o vor avea. Ea va vorbi de un miracol şi că a rămas
însărcintă cu fiul ei de la Dumnezeu, într-un mod supranatural, așa cum a fost copilul Maicii Domnului. Ea
va fi venerată ca o sfântă de oameni proşti şi înșelați. Antihristul se va naşte într-un loc care se află în est,
între două mări. Mama lui nu va lăsa pe nimeni să-l vadă, și prin magie, ea va reuși să câștige iubirea oamenilor
pentru el. El va fi ţinut în diferite locuri secrete și va fi păstrat izolat până la maturitate.

După ce va ajunge la maturitate deplină, el va anunța public o doctrină ostilă religiei. Va disprețui și respinge
botezul și Evanghelia. Va deschide gura ca să predice contradicție. El va spune ca devăratul Hristos a venit în
persoana lui şi oamenii îl vor crede. El va spune: “Eu sunt Mântuitorul” şi oamenii îl vor crede. Va încerca să-
i convingă pe evrei că el este Mesia trimis de Dumnezeu, iar evreii îl vor accepta ca atare. Doctrina sa va fi
luată de la religia evreiască și aparent nu va diferi mult de la doctrina fundamentală a creștinismului pentru a
va învăța că există un singur Dumnezeu care a creat lumea, care este omniscient și cunoaște gândurile omului
și recompensează pe cei care respectă poruncile Lui și îi pedepsește pe păcătoşi. El nesocotește totul sfânt, va
ridiculiza toate harurile Bisericii cu bătaie de joc diabolică.

El va condamna umilința. El va dărâma ceea ce Dumnezeu a lăsat în Vechiul și Noul Testament și va spune
că păcatul și viciul nu e păcat și viciu. Pe scurt, el va declara drumul spre Iad drept calea spre Cer. El va
câștiga influenţă peste conducătorii lumii, va deveni puternic și bogat, va duce la distrugerea celor care nu
acceptă credința lui și, în cele din urmă, i se va supune întregul pământ. Pe străzile Ierusalimului, sângele
creştinilor va străluci ca aurul şi va curge ca apa. În același timp, Antihristul va continua să păcălească cu
minunile sale. Sclavii săi vor fabrica astfel de minuni, iar oamenii vor crede că Antihristul este adevăratul
Dumnezeu. Antihristul va face pământul să se mişte, va nivela munții, va usca râuri, va produce tunete, fulgere
și grindină, va îndepărta frunzele din copaci și le va pune inapoi, îi îmbolnăvi pe oameni și-i va vindeca, va
exorciza demoni pentru a-i ridica pe cei morți la viață .

Creștinii vor fi uluiţi și în îndoieli grave, în timp ce adepților Antihristului le va fi confirmată credința lor. În
cele din urmă, după ce-şi va fi pus toate planurile sale în acțiune, el îi va aduna pe adoratorii săi și la va spune
că a venit timpul ca el să urce la cer. Cu toate acestea, în momentul ascensiunii, un fulger uriaş îl va lovi și
anihila. Ascensiunea în ceruri va fi pregătită artistic de dispozitive ingenioase şi planificate, iar în momentul
în care distrugerea sa va avea loc, se va produce un nor uriaş, care va răspândi un miros insuportabil. După
aceasta, mulți oameni vor reveni din în simţiri, vor gândi limpede cu mintea și vor înțelege, în sfârşit. Fiul
pierzaniei va veni în momentul când ziua va fi puţină, iar soarele va apune, atunci atunci va veni, când lumea
își va pierde stabilitatea. În ceea ce privește ZIUA, după căderea Antihristului, ziua când lumea se va sfârși şi
începe o nouă eră, omul nu trebuie să caute să știe, pentru că nu poate găsi SECRETUL şi nici nu poate
explica. Secretul TATĂLUI e rezervat doar pentru el. Nimeni nu poate întelege şi nici să ştie.”

Prezicători şi profeţii înfricoşatoare despre

războaie şi dezastre de proporţii. Alois Irlmaier
Profețiile și predicțiile sunt lucruri fascinante, adesea adoptate imediat de mentalul colectiv, chiar şi atunci
când există şanse extrem de mici de a se îndeplini. Profeţii şi prezicerile acestora ne provoacă la întrebări
despre viitor şi la căutarea de indicii în evenimentele din trecut. Probabil, cei mai mulți dintre noi sunt familiari
cu Nostradamus și prezicerile sale. Sute de cărți au fost scrise despre profetiile lui Nostradamus, s-au făcut
filme, subiectul devenind foarte repede unul clasic. Insă, există şi alţi profeţi despre care cei mai mulţi dintre
nu au auzit niciodată, dar care au avut un impact semnificativ la timpul lor. Vi-i prezentăm într-un serial, un
prim exemplu fiind germanul Alois Irlmaier.

Alois Irlmaier

Irlmaier s-a născut la 8 iunie 1894 în Scharam, Bavaria Superioară şi a murit în 1959 în condiţii suspecte.
Otrăvit spun unii, de cancer susţin alţii. În viziunile sale, germanul descrie declanşarea celui de-al Treilea
Razboi Mondial şi felul cum se va desfăşura acesta. Irlmaier a suferit multă vreme pentru prezicerile sale,
fiind târât prin tribunale de autorităţile germane. În 1947 Irlmaier a apărut pentru ultima oară în faţa unei
înstanţe, fiind achitat definitiv. Povestea lui Irlmaier i-a trezit interesul unui scriitor german, Conrad Adlmaier,
care i-a luat un interviu şi a publicat o carte cu prezicerile acestuia. Iată ce spune Irlmaier:
“Va fi în numele păcii. Războiul va începe brusc în Orientul Mijlociu. Mari forțe navale se confruntă în Marea
Mediterană – situația este extrem de tensionată. Dar miza este în Balcani. Scânteia războiului va porni din
Balcani. Văd o mare şi-o cădere, un pumnal sângeros se află lângă el. Doi bărbați omoară un al treilea. Cel
ucis este de rang înalt. Asasinii au fost plătiţi de către alte persoane. Unul dintre criminali este un om mic şi
negru, celălalt un pic mai înalt, cu părul deschis la culoare. Va fi în Balcani, dar nu pot spune exact unde.
După asasinarea celui de-al treilea (?) războiul va începe peste noapte. Văd foarte clar trei numere, doi optari
și o nouă. Dar eu nu pot spune ce înseamnă și nu pot estima o perioadă de timp. Războiul va veni de la răsărit.
El vine foarte rapid. Vad oameni care stau în carciumi şi joacă cărţi, când soldații străini vor intra prin ferestre
şi prin uşi. Îmbrăcată în negru, o armată vine dinspre est, dar totul se produce foarte rapid. Văd un trei, dar eu
nu știu dacă asta înseamnă trei zile sau trei săptămâni.

Altă armată mărşăluieşte prin Belgrad și înaintează spre Italia. Văd maşini ciudate de fier avansând ca fulgerul
în partea de nord a Dunării, peste Germania de Vest, fără vreun avertisment. Când acest lucru va avea loc,
populația fuge plină de panică spre vest. Multe maşini vor bloca drumurile, iar oamenii se vor bloca singuri
în fuga lor, pentru că îşi vor abandona maşinile pe străzi. Tancurile avansează pe autostrăzi de mare viteză și
alte autostrăzi rapide. Nu va mai rămâne mare lucru din marele oraș Frankfurt. Valea Rinului va fi devastată,
în special pe calea aerului. Nimic nu va trece. Mai văd cum vin trei vârfuri de lance. Este forţa rusă şi este de
neoprit, în timp ce înaintează cu cele trei vârfuri de lance care străpung tot ce întâlnesc în cale. Zi și noapte
înaintează. Obiectivul lor este Germania.

Imediat, răzbunarea vine peste apă de mare. Dragonul galben invadează în Alaska și Canada, în același timp.
Dar el nu vine de departe. Si apoi ploua praf galben într-o linie. După ce orașul de aur este distrus, va ploua
praf galben. Linia galbenă se întinde pe distanţe uriaşe, până în golf. Va fi o noapte senină, atunci când încep
să-l arunce. Tancurile încă merg, dar nu le conduce nimeni, iar cei care stau în tancuri sunt morti si negri.
După ce cade praful galben, va muri tot. Nici un copac, nici iarbă, nici vite, totul devine uscat și negru. Nu
știu ce e și deci nu pot să-l spun. Este o linie lungă. Cine trece peste această linie, moare. Apoi, vârfurile de
lance se descompun. Nimeni nu va mai intoarce. Avioanele arunca o pulbere de culoare galbenă şi între Marea
Neagră și Marea Nordului. Astfel, o fâșie a morții este creată, direct de la Marea Neagră la Marea Nordului,
la fel de mare ca jumătate din Bavaria. În această zonă iarba nu creşte, iar oamenii sunt toţi morţi. Rusia
întrerupe legăturile cu toţi prietenii.

În est sunt multe omizi de fier. Dar, în ele toată lumea este moartă, deși vehiculele merg. Dar se vor opri
treptat, pe măsură ce rămân fără combustibil. La Rin atacul este în cele din urmă respins. Dar, din cele trei
avangarde niciun soldat nu se va întoarce acasă. Piloții arunca mici cutii negre. Acestea nu explodează înainte
de a atinge solul și răspândesc un fum sau praf galben şi verde. Orice vine în contact moare, fie că este om,
animal sau plantă. Timp de un an niciun organism nu va trăi aici.Aceste cutii sunt satanice. Oamenii devin
negri și carnea cade de pe oasele lor, atât de puternică este otrava. Nimeni din aceste trei armate nu se va mai
întoarce acasa. Nici măcar un om.

Apoi vad pe cineva în zbor, venind din est, care aruncă ceva în apă de mare, astfel că ceva ciudat se va
întâmpla. Apa se ridică la fel de mare ca un turn și cade, apoi totul este inundat. Întreaga acțiune nu va dura
mult timp, văd trei linii. Înseamnă trei zile, trei săptămâni, trei luni, nu știu exact, dar nu va trece mult timp.

Apoi vine un cutremur. Partea de sud a Angliei aluneca în apă, o parte dispare atunci când acel lucru va pica
în apă. Țările de la mare sunt în pericol să fie înghiţite de apă, valurile vor fi mai mari ca un turn, iar apa va fi
înspumată, ca si cum ar fierbe. Insule dispar. Dacă acele cutii ajung în apă totul va fi înghiţit. Ce e chestia
asta, nu știu. Cand va veni exact, nu știu. În timpul războiului vine un întuneric mare. Totul va deveni
întuneric, la o zi de la începerea războiului. Apoi, va cădea grindină și un cutremur mare vibrează tot pământul.
Să nu ieşţi din case. Luminile nu vor arde, cu excepția lumânărilor, se oprește curentul. Cine inhaleaza praful,
va avea crampe foarte mari și va muri. Nu deschideți ferestrele, acoperiţi-le complet cu hârtie neagră. În acest
război vor muri mai mulți oameni decât în cele două războaie mondiale de dinainte. Vântul va conduce norii
de moarte spre est. Orașul cu turn de fier devine victima propriului popor. Ei aprind totul. Revoluție este, și
tot ceea ce se întâmplă este salbatic. Orașul cu turn de fier este în flăcări. Dar acest lucru a fost făcut de către
propriul popor, nu de cei care au venit din est. Și Italia arde. Acolo vor fi ucişi mulți oameni și Papa fuge, dar
mulți preoți vor fi uciși, multe biserici distruse. În Rusia, o revoluție izbucnește și un război civil. Cadavrele
sunt atât de multe încât nu le mai pot scoate în afara drumurilor. Prinicipalii iderii de partid se sinucid. Văd o
masă roșie amestecată cu fețe galbene, este o revoltă generală și ucideri oribile.

Apoi Crucea se reîntoarce, cu onor. Poporul rus va crede în Dumnezeu din nou. Ei cântă cântecul de Paști și
lumânări ard în fața imaginilor sacre. Prin rugăciune, monstrul din Iad moare, tinerii cred din nou în mijlocirea
Maicii Domnului. Oamenii se tem de Dumnezeu din nou. Legile care aduceau moartea copiilor devin nule.
Atunci pace va fi. Un moment bun. Papa, care a fugit undeva pe apă o lungă perioadă de timp, se întoarce.
Când florile infloresc, el se va întoarce și va plânge pentru frații săi uciși. După aceste evenimente urmează o
lungă perioadă de timp de noroc. Oamenii vor înceape acolo unde au început bunicii lor.”

Profetiile Arhimandritului Gavriil despre sfarsitul

lumii
În timpurile lui antihrist oamenii vor aştepta salvarea din cosmos. În perioada vremurilor de pe urmă
nu vă uitaţi la cer: aţi putea fi înşelaţi de minunile ce se vor petrece acolo – puteţi să greşiţi şi să vă
pierdeţi. Adepţii lui antihrist vor umbla dezgoliţi. Creştinii însă vor fi îmbrăcaţi cuviincios. Conform
canoanelor bisericeşti femeia nu trebuie să poarte haine bărbăteşti. Îmbrăcămintea omului arată starea
lui duhovnicească.

Diavolul are 666 de mreje. În timpurile lui antihrist oamenii vor aştepta salvarea din cosmos. Aceasta va fi
cea mai mare înşelare (momeală) a diavolului: omenirea va cere ajutor de la extratereştri, neştiind că aceea
sunt demoni.

Despre lupta sfinţilor proroci Enoh şi Ilie cu antihristul se va transmite la televizor.

Când icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Iviru („Portăriţa”) va purcede să părăsească Athosul,
va începe dangătul clopotelor, bisericile în mod văzut i se vor închina, pentru a o petrece. Toate acestea vor fi
arătate la televizor.

Aceasta-i mila Domnului”, spunea stareţul.

Va veni timpul, oamenii vor pleca în munţi. Dar să nu vă duceţi câte unul… În păduri şi munţi să mergeţi în
grupuri mici. Pentru creştini cel mai mare chin va fi faptul, că ei singuri vor pleca în păduri, apropiaţii lor însă
vor primi pecetea lui antihrist. Produsele pe care pun semnul lui antihrist nu vă pot dăuna. Aceasta încă nu
este pecetea. Trebuie rostită rugăciunea „Tatăl nostru”, de însemnat cu sfânta cruce, de stropit cu agheasmă şi
astfel se va sfinţi orice hrană.

Dacă vei fura, vei încălca una dintre cele zece porunci. Cine va proceda astfel îl va primi pe antihrist.

Omul credincios va nădăjdui în Dumnezeu. Iar Domnul în ultimele vremuri va săvârşi aşa minuni pentru
poporul său, încât o mică frunzuliţă din copac îi va ajunge pentru o lună întreagă. Şi pământul nu va scădea;
îi vei face cruce şi îţi va da pâine.
Nu vă temeţi. Principalul este să nu fie primită pecetea lui antihrist pe mâna dreaptă şi pe frunte.

Nu mâncaţi pâinea celui care a primit pecetea lui antihrist.

În ultimele vremuri adepţii lui antihrist vor umbla la biserică, se vor boteza şi vor predica poruncile
evanghelice. Însă nu-i credeţi pe cei care nu au fapte bune. Doar după fapte se poate recunoaşte adevăratul
creştin. Credinţa adevărată îşi află loc în inimă, şi nu în minte (raţiune). Antihrist va fi urmat de cel ce are
credinţa în minte, iar cel ce are credinţă în inimă, lesne îl va recunoaşte. Acum se încep evenimente importante.
Astfel de pericol n-a fost pe pământ de la facerea lumii. Este ultimul… Imaginaţi-vă mama a cinci copii: cum
poate să-i hrănească, fără a primi pecetea lui antihrist? Vedeţi ce curse întinde antihristul oamenilor.

La început aceasta se va face benevol. Dar când antihristul se va înscăuna şi va deveni stăpânul lumii, îi va
impune pe toţi să primească această pecete. Pe cei care nu o vor primi îi va declara trădători. Atunci va trebui
de plecat în păduri; grupuri a câte zece-cincisprezece oameni. Însă nu vă duceţi câte unul sau doi: nu vă veţi
salva…

Veţi fi păziţi de Duhul Sfânt. Niciodată să nu vă pierdeţi nădejdea. Dumnezeu vă va da înţelepciune cum să
procedaţi. La sfârşitul vremurilor oamenii se vor mântui prin dragostea, smerenie şi bunătate. Bunătatea va
deschide porţile Raiului, smerenia îi va duce încolo, iar dragostea îl va arăta pe Dumnezeu.

19 octombrie 2014: Iata pentru ce dezastru global

se pregatesc marile puteri ale lumii
Un document secret, emis de Agenția Spațială Federală Rusă (Roscosmos), avertizează guvernul rus să
se pregătească de un potențial dezastru planetar. Este vorba despre o cometă, C/2013 A1, care a fost
descoperită la începutul anului în curs și care se pare că se va ciocni de Marte în ziua de 19 octombrie
2014.

Impact va fi unul puternic, pentru că această cometă este de dimensiuni impresionante, circa 50 de kilometri
lungime, iar în momentul impactului se vor degaja peste 20 de miliarde de megatone de energie. Consecința
directă ar fi crearea unui crater de peste 40 de kilometri pe Marte, iar cea indirectă, o ploaie de pietre și de
praf se va abate asupra Terrei.
Raportul Roscosmos sugerează reprezentaților guvernului rus să ia măsuri pentru protejarea populației pentru
că această ploaie de pietre și praf va fi ucigătoare, informează whatdoesitmean.com

Richard Zurek, cercetător în cadrul Jet Propulsion Laboratory’s, susține că în cazul în care acest se va produce,
atunci “omenirea va fi pusă în fața unui eveniment de nivel mondial și ar trebui să se gândească ce măsuri
pot fi luate pentru a minimiza pagubele“.

Interesant este faptul că la începutul anului, atunci când a fost pentru prima dată observată comenta, în urma
calculelor, nu părea că se va ciocni cu Marte. Din motive necunoscute și-a schimbat oarecum traiectoria și
peste câteva luni se va apropia enorm de mult de Planeta Roșie. Această ajustare a traiectoriei este mai mult
decât bizară pentru că nu poate fi explicată de niciun cercetător.

Dacă previziunile cercetătorilor ruși din cadrul Roscosmos vor fi reale și cometa gigant se va lovi de Marte,
atunci putem spune că ne așteptăm la o ploaie de pietre și de praf fără precedent care va supune întreaga
noastră planetă la un eveniment fără precedent. Cu toate că aceste fapte par incredibile, dacă le cumulăm cu
pregătirile pentru dezastre ale celor mai mari puteri ale lumii, atunci nu putem să concluzionăm că ar trebui
să ne pregătim pentru ce este mai rău.

Şi a trâmbiţat al treilea înger, şi a căzut din cer o stea uriașă arzând ca o făclie, şi a căzut peste izvoarele
apelor. Şi numele stelei se cheamă Absintos. Şi a treia parte din ape s-a făcut ca pelinul şi mulţi dintre oameni
au murit din pricina apelor, pentru că se făcuseră amare. Apocalipsa 8: 10-11

Cea mai veche profeţie despre Al Treilea Război Mondial rămâne profeţia cavalerului templier Ioan
de Vezelay, cunoscut şi sub numele de Ioan de la Ierusalim. El şi-a redactat viziunea lui la anii 1099.

Ioan de Ierusalim, cunoscut și sub numele de Jean de Vezelay sau Jean de Mareuil, a fost unul dintre cei
mai importanți călugări templieri. Importanța sa în istorie este dată de faptul că a înființat Ordinului
Templului, dar și prin faptul că a lăsat o serie de profeții despre dramele prin care va trece omenirea.

Documentul profețiilor a fost descoperit din pură întâmplare de către profesorul Galvieski în arhivele
mănăstirii din Zargorsk în Rusia la mănăstirea Laurul Sfintei Treimi Sfântul Serghie, lângă Moscova, în
1992-1993. Opera se intitulează “Anul O Mie vine după anul O Mie…” și conține diverse profeții despre
viitorul omenirii.

Cele mai importante profeții se referă la cele două războaie mondiale. Cel de-Al Doilea Război Mondial l-a
prezis întocmai, cu lux de amănunte, mai ales în condițiile în care viziunile au fost redactate în anul 1099.
Dacă cele spuse de Ioan de Ierusalim despre cel de-Al Doilea Război Mondial nu mai sunt atât de
importante, în schimb următorul mare dezastru pe care l-a prevestit poartă numele de Al Treilea Război
Mondial.

„Văd şi ştiu. Ochii mei citesc in adâncurile cerului întâmplările viitoare şi eu trec dintr-un singur pas
pragul Timpului. O mână mă conduce spre ceea ce voi nici nu vedeţi şi nici nu ştiti.

Peste o mie de ani Ierusalimul nu va mai fi oraşul lui Cristos. Creştinii veniţi în pelerinaj de departe nu
vor mai putea intra după voia lor acolo unde ei aveau dreptul să intre, în locurile care sunt leagănul
credinţei lor. Creştinii nu vor mai îndrăzni să se apropie de Sfântul Mormânt şi de relicvele credinţei lor
care vor fi în întregime sub paza şi supravegherea evreilor care îşi vor ridica din nou aici templele lor şi
ţara lor. Evreii vor umple lumea si o vor domina de la un capăt la celălalt capăt al ei şi oamenii îşi vor
pierde credinţa în Isus pe tot Pământul.

Continente şi lumi la care Herodot nici nu visa măcar vor fi descoperite de oameni dincolo de marile păduri
de care vorbeşte Tacit şi dincolo de oceanul nesfărşit de apă care începe imediat după Coloanele lui
Hercule (este vorba despre descoperirea Americii, care pe vremea lui Vezelay nu era descoperită și se afla
dincolo de Gibraltar numit in antichitate Coloanele lui Hercule –n.n.). Peste o mie de ani de aici încolo
toate micile ţări din Europa şi câteva ţări mari şi puternice se vor uni într-un singur imperiu (Uniunea
Europeană n.n.). Apoi războaie fără număr vor începe cu popoarele Răsăritului.

Peste o mie de ani oamenii vor scotoci fundul mărilor cu corăbii care merg pe sub ape şi vor zbura cu
navele Fehler! Es wurde kein Dateiname angegeben, în cer printre stele. Ei vor ţine în pumnii lor puterea
soarelui şi se vor crede dumnezei şi vor înălţa spre cer mii de clădiri cât Turnul lui Babel pe toată faţa
Pământului.

Fiecare oraş va deveni o Sodomă. Obiceiuri spurcate vor deveni firesti. Oamenii vor fi mulţi ca nisipurile,
vor popula pustiurile şi mările şi vor fi puternici ca nişte dumnezei şi se vor crede chiar dumnezei. Omul va
deveni aşa de însetat de putere că setea lui de putere nu va mai putea fi potolită. Dar la capătul acestui
drum îl va pândi prăbuşirea in abis.

Peste o mie de ani foametea va domni pe cea mai mare intindere a Pământului, va arde măruntaiele
oamenilor şi oamenii vor dori cu ardoare să schimbe lumea.

Atunci vor apare negustorii de iluzii, dar iluziile pe care ei le vor vinde oamenilor vor otrăvi sufletele, vor
pângări trupurile şi vor întuneca minţile. Atunci se vor porni răzmeriţe şi războaie cumplite, vor fi comise
omoruri şi nelegiuiri şi viclenii aşa de mari ca lumea întreagă va deveni un iad şi fiecare zi va fi precum o
apocalipsă.

Oamenii vor cade în păcate trupeşti înfiorătoare, bărbaţii şi femeile se vor destrăbăla la vedere. Femeia va
fi cutezătoare şi semeaţă în destrăbălarea ei.

Popoarele se vor topi într-o unire fără rost, vor forma o adunătură în care fiecare se va simţi singur, legea
va fi uitată, tradiția pierdută, credinţa abandonată.

Peste o mie de ani femeile se vor culca cu femeile şi bărbaţii cu bărbaţii, bătrînii se vor culca cu copilele şi
aceste cumplite fărădelegi se vor petrece în văzul întregii lumi şi vor fi considerate de toţi ca lucruri fireşti.
Toate aceste spurcăciuni vor fi întărite prin legi.
Dar din pricina acestei destrăbălări și a acestui marasm sângele va deveni impur, răul se va intinde dintr-
un pat în alt pat precum focul de la o casă la altă casă, boli cumplite şi molime înfricoşătoare se vor abate
peste locuitori, trupurile vor putrezi de vii adunând în ele toate bolile pământului, feţele se vor acoperi de
răni şi bube cu puroi, membrele se vor descărna şi dragostea trupească va fi o primejdie de moarte pentru
oricine (sida –n.n.).

Peste o mie de ani peste tot se vor răspândi ca o apă revărsată ereziile. Ura cea mai crâncenă va domni
între popoare.

Peste o mie de ani lumea va ajunge la un cinism şi o prefăcătorie aşa de mari încât cel care este putred de
bogat şi doarme pe sacii plini cu aur va primi ajutor și sprijin şi va primi hrană de pomană, iar el la rândul
său se va preface că îi ajută pe săraci, dar ce va da el săracilor cu o mână le va lua inapoi înzecit cu
cealaltă mână.

Peste o mie de ani lumea întreagă va deveni o piaţă în care fiecare lucru îşi va avea preţul lui şi totul va fi
de vânzare. Carnea şi munca omului îşi vor avea şi ele preţul lor, ochi de om şi inimi de om scoase din
piepturi ca nişte bucăţi de carne se vor vinde altora (transplantul de organe –n.n.). Cuvîntul dat, onoarea
sau credinţa nu vor mai valora nimic. Omul va ajunge cu adevărat stăpânul pământului, dar pământul va fi
sterp, apa otrăvită şi putredă, văzduhul va fi dogoritor.

Peste o mie de ani viaţa se va scumpi fiindcă bogăţiile pământului vor secătui, bogatul va trăi ascuns in
bogăţia lui ca lupul în vizuină.

Peste o mie de ani cei care vor conduce lumea nu vor avea nici un dumnezeu, vor fi suverani fără credinţă şi
onoare, al căror nume nimeni nu-l va cunoaşte, vor porunci mulţimilor neştiutoare şi indiferente şi le vor
hotărî soarta de la adăpostul palatelor lor ascunse de ochii lumii, de dinapoia zidurilor impenetrabile.
Nimeni nu va participa la adunările lor şi la sfatul lor. Vor face în aşa fel încât orice om ducând o viaţă de
sclav să se creadă liber şi fericit.

Peste o mie de ani soarele va dogori cu putere şi va pârjoli câmpiile, apa se va ascunde tot mai adânc sub
pamânt şi se va împuţina, văzduhul nu va mai apăra omul de căldura soarelui, lumina va arde pielea şi
ochii.

Peste o mie de ani cei saraci si lipsiţi de drepturi, cei fără acoperiş deasupra capului vor porni un război
distrugător în care vor fi ocupate multe ţări şi în care luptele cumplite vor aminti de năvălirile barbare de
odinioară”. (La prophétie de Jean de Jérusalem)

Profeţia lui Ioan din Ierusalim este de fapt o descriere completă şi fidelă nu doar a actualei societăţii in care
noi trăim azi ci şi a situaţiei ecologice planetare actuale
Joy Ayad, o prezicătoare de origine egipteană susține că 2014 va fi anul schimbărilor politice și economice.
Chiar dacă pare de-a dreptul bizar, conform previziunilor efectuate de Ayad, anul care va urma va fi anul
Rusiei pentru că își va extinde influența politică și economică în detrimentul țărilor precum SUA sau China.

La Cairo, Ayad este supranumită „regina previziunilor” și este una dintre cele mai bine cotate ghicitoare din
lume. Previziunile ei au o exactitate ieşită din comun și de fiecare dată când anunță câte un eveniment acesta
se produce întocmai. Ayad a studiat facultatea de artă, dar marea sa pasiune este numerologia. De aici și
până la predicții nu a mai fost decât un pas.

Predicțiile sale sunt publice de peste 10 ani și dețin o rată impresionant de mare de îndeplinire. Joy Ayad a
devenit foarte cunoscută după ce a prezis răsturnarea de la putere a preşedintelui Mohammed Mursi. Şi a
făcut acest lucru într-un moment când poziţiile preşedintelui păreau mai sigure ca niciodată. Totuşi ea
continua să prezică cu îndârjire în timpul emisiunilor TV plecarea inevitabilă a lui Mursi. Prezentatorii TV îi
răspundeau cu un zâmbet sceptic. În final, scepticii au fost nevoiţi să-şi recunoască înfrângerea.

“Întrucât vorbesc pentru Vocea Rusiei, pot să spun că Rusia va avea mai multă influenţă în lume decât
America şi China. Egiptul va deveni din nou lider printre ţările arabe. Egiptul şi Rusia vor crea o alianţă
durabilă. Pe vecinii Egiptului îi aşteaptă vremuri grele. Va fi o a doua revoluţie în Tunisia şi se va schimba
puterea în Libia.

De asemenea, în regiunea noastră se vor înregistra cataclisme naturale. De exemplu, în Egipt va ninge.
Arabia Saudită va fi afectată de inundaţii, în principal Jeddah.

În anul 2014 se va schimba harta lumii, iar acest fapt se va reflecta şi asupra Rusiei. De asemenea, Rusia va
respinge un mare atentat terorist cu ajutorul structurilor de forţă şi a unor tehnologii pe care încă nu le ştim.

În general, în lume se vor schimba mult cât de curând. Toate evenimentele importante, care au determinat
începutul noii epoci, s-au produs deja în 2013. Deocamdată multe dintre aceste evenimente necunoscute de
oameni, dar mai târziu vom afla despre ele. Noi toţi trebuie să aşteptăm timpurile noi. Iar ele deja încep.”, a
declarat Ayad pentru Vocea Rusiei la sfârşitul anului trecut, potrivit efemeride.ro
Gupta Swami prezice moartea presedintelui
Băsescu.Tot el a prevestit sfârşitul tragic al
Ceauşeştilor

Gupta Swami, profetul care a fost dat afara din tara de familia Ceausescu in anul 1983 pentru profetiile sale
scandaloase a facut noi profetii despre de Romania.

Acesta spune ca Traian Basescu urmeaza sa fie asasinat de dusmanii din opozitie, in calitate de presedinte,
iar locul sau va fi luat de un nou conducator de pe teritoriul Bucovinei. Daca ne gandim bine Traian Basescu
isi termina mandatul in anul 2014, iar la conducerea partidului pe care il coordoneaza din umbra
presedintele, – Miscarea Populara - este Eugen Tomac, care provine exact de pe aceste meleaguri. Urmariti
profetiile realizate in anul 2004 de Gupta Swami si va puteti pronunta daca avea dreptate Elena Ceausescu
cand a declarat ca este un sarlatan, scriu cei de la caplimpede.ro.

Romania va avea un conducator din BUCOVINA

“De pe teritoriul Bucovinei se va ridica un om bun, intelept si credincios intru Dumnezeu, care va fi tare ca o
stanca. El va conduce acest popor cu o mana de fier, dar, totodata, va fi un om bun, intelept si drept. Acest
mare conducator va opri prabusirea natiunii romane si tot el, prin activitatea sa plina de intelepciune, o va
inalta in fruntea statelor de pe glob”.

Moartea actualului presedinte (Basescu) va declansa apoi in Romania tulburari sociale fara precedent

„In viitor va incepe un infiorator razboi mondial – cel de-al treilea si ultimul – ce va fi declansat si intretinut
de fortele oculte satanice ce conduc la ora actuala omenirea. Romania va participa la acest razboi inca
inainte de extinderea si transformarea lui intr-un razboi de anvergura mondiala, din cauza politicii naroade a
conducatorilor ei (sunt semnificative, in aceasta directie, nenumaratele stiri care deja au aparut si continua sa
apara pe ici, pe colo in presa din Romania si care anticipeaza acest razboi: «Romania se pregateste de
razboi», «Presedintele Basescu este loial si aservit politicii Israelului!», «Va fi, oare, tarata Romania in
razboiul altora fara stirea poporului?»). Datorita declansarii celui de-Al Treilea Razboi Mondial, tinerii din
aceasta tara (romani) vor muri in numar mare, pe capete, in unele tari straine in locul unor straini, razboindu-
se pentru o cauza ce este complet straina de interesele romanilor.

Presedintele Romaniei (Basescu) va fi ucis pana la urma intr-un atentat ce va fi pus la cale de opozantii lui
dintr-unul dintre partidele de guvernamant. La scurt timp dupa moartea sa, fariseismul criminalilor ce se vor
afla la conducerea Romaniei va declansa tulburari sociale fara precedent ce se vor propaga asemenea unui
bulgare de zapada ce se rostogoleste vertiginos, declansand o imensa avalansa pe panta nenorocirilor
romanesti.”

Romania va deveni pilonul noii oranduiri internationale pe aceasta planeta

„Raportul de forte se va transforma radical in lume la incheierea ultimului razboi mondial. Tarile ce vor fi
puternic spiritualizate vor dobandi apoi suprematia mondiala. Trebuie sa stiti ca tarile noastre, India si
Romania, vor deveni in acele vremuri pilonii principali pe care se va sprijini noua oranduire internationala
ce va apare atunci.

Grecia, Japonia, Franta si Rusia (ce va fi aproape in totalitate spalata de ateism si comunism printr-o miscare
sociala ce va fi chiar mai brutala decat cea romaneasca) vor deveni niste "sui generis", coloane de sustinere
a dezvoltarii mondiale, dezvoltare ce va fi bazata mai mult ca niciodata pe spiritualitate, pe cultura, pe
religie, pe buna intelegere, pe iubire si pe arta, iar nu pe regulile reci ale unor economii mercantile, egoiste si
lipsite de suflet. Anumite structuri statale lipsite de suflet vor dispare din istorie si printre acestea amintim
SUA, Uniunea Europeana si NATO. Toate acestea se vor prabusi si vor disparea. SUA se va prabusi
deoarece are picioare de lut si fiindca structurile sociale in aceasta tara au fost consolidate pe minciuna si pe
felurite premise false. Slabiciunea SUA va fi demonstrata adeseori in cursul celui de-Al Treilea Razboi
Mondial, in urma caruia hegemonia SUA va disparea.”

Militarii romani isi vor folosi experienta in obtinerea unor victorii glorioase atunci cand vor apara
Romania

„Va marturisesc ca ceea ce mi-a purtat pasii spre pamantul binecuvantat al Bucovinei este in special faptul
ca am avut unele viziuni in conformitate cu care, intr-un viitor nu prea indepartat, de aici se va inalta, in
intampinarea destinului sau, cea mai puternica personalitate politica a Romaniei pe care o va cunoaste,
poate, mileniul care a inceput. Tocmai datorita acestor viziuni referitoare la viitor pe care le-am avut, am
venit sa ma familiarizez cu aceste locuri sfinte de unde isi va porni activitatea acest mare Mantuitor al
omenirii viitoare… si trebuie sa recunosc ca aceasta personalitate grandioasa va avea o multime de calitati
exceptionale. Acum sunt sigur de toate acestea dupa ce am vizitat ceea ce as putea numi „stalpii spiritualitati
romanesti“, concretizati in incomparabilele si genialele opere de arta care sunt manastirile Moldovei. Asa
cum va spuneam, de pe teritoriul Bucovinei se va ridica un om bun, intelept si credincios intru Dumnezeu
care va fi tare ca o stanca. El va conduce acest popor cu o mana de fier, dar, totodata, va fi un om bun,
intelept si drept. Pana la acea data cand se va afirma ca un mare conducator charismatic, el nu va fi de
nimeni cunoscut. Acest mare conducator va opri prabusirea natiunii romane si tot el, prin activitatea sa plina
de intelepciune, o va inalta in fruntea statelor de pe glob. Sub conducerea sa, Romania va ajunge, la scurt
timp dupa aceea, la cea mai mare extindere teritoriala din intreaga sa existenta si va atinge cea mai mare
inflorire economica. In acele vremuri, militarii romani vor fi adusi in tara de pe fronturile unde luptau
anapoda, fara niciun tel, si isi vor folosi experienta in obtinerea unor victorii impotriva celor care vor ataca
aceasta tara, iar faptele lor de arme vor fi la fel de glorioase ca si acelea ale inaintasilor lor. Trebuie sa stiti
ca toate acestea vor fi posibile deoarece ei vor avea un tel nobil, o cauza dreapta si un conducator bun si
intelept, care va fi capabil sa-i calauzeasca. In secolele urmatoare, Romania va juca un rol preponderent in
viata spirituala, politica, sociala si economica a acestei planete.”
Averile obtinute prin furt si inselaciune ale celor care s-au imbogatit dupa anul 1989 vor fi pierdute si
se vor risipi

„In timpul acestei noi revolutii care va izbucni in viitorul apropiat in Romania, zeci de mii de romani vor
muri sub pretextul infaptuirii dreptatii care era asteptata de atatia ani. In timpul acelei revolutii ce va izbucni
in Romania va incepe apoi o adevarata «vanatoare de vrajitoare» impotriva vechilor comunisti, cat si a
tuturor acelora pe care voi, cei din aceasta tara, ii numiti fostii securisti. In timpul acelei revolutii, Romania
se va scalda pur si simplu intr-o mare baie de sange ce va fi pe alocuri asemanatoare cu ceea ce se petrece in
filmele despre personajul Dracula pe care le-ati vizionat (ecranizarile romanului scriitorului Bram Stoker).
Luati aminte ca atunci, in timpul acelei noi revolutii, vor muri atat multi oameni ce au fost vinovati, cat si
multi oameni nevinovati. Pentru o anumita perioada de timp, atunci cand acea revolutie se va dezlantui,
autoritatea de stat din Romania va disparea aproape in totalitate. Opinia publica internationala va fi profund
socata de ceea ce se va petrece atunci in aceasta tara, dar datorita faptului ca va fi preocupata de propriile ei
probleme si de dificultatile pe care le va face sa apara cel de-Al Treilea Razboi Mondial, va ramane in
expectativa si nu va interveni in aceasta tara. Atat datorita lipsurilor, cat si datorita bolilor care se vor
declansa si a crimelor care se vor comite in timpul acestei noi revolutii, toate acestea combinandu-se si cu
cel de-Al Treilea Razboi Mondial, populatia Romaniei se va reduce considerabil, aproape la jumatate.
Averile obtinute prin furt si inselaciune ale celor care s-au imbogatit dupa anul 1989 vor fi pierdute, dupa
cum si merita acesti talhari, si se vor risipi. O parte din aceste averi vor ajunge pana la urma in mainile
rebelilor si ale revolutionarilor ce vor scapa de sub orice autoritate statala. Din acest haos insangerat,
Romania va iesi pana la urma mult purificata.”

APOCALIPSA, prevestită într-o biserică din

România! 14 scene pictate în anul 1737 anunță
SFÂRȘITUL LUMII
1

În Biserica Sfântul Nicolae din Şchei, Brașov, există o pictură numită „Roata Lumii“, în care Apocalipsa
pare să fie vestită de inversarea polilor magnetici ai Pământului.
Multe predicţii despre nenorociri s-au aglomerat în acest an. Dar despre sfârşitul lumii se ştie încă din
secolul I, când a fost scrisă binecunoscută, dar şi controversata, Apocalipsă după Ioan. Ultimul capitol din
Biblie a fost ilustrat în fel şi chip. De la pictură laică până la frescele din biserici şi mănăstiri, sfârşitul lumii
e zugrăvit cât se poate de înfricoşător. În România, avem puţine reprezentări ale apocalipsei, iar una dintre
ele este la Braşov. În Biserica Sfântul Nicolae din Şchei, mai precis în paraclisul „Buna Vestire“, un loc în
care nu a intrat niciun turist de zeci de ani, există nu mai puţin de 13 scene ale Apocalipsei, pictate pe bolta
locaşului. Plus o frescă năucitoare pe care n-a reuşit să o înţeleagă nimeni până acum, dar care seamănă
izbitor cu ceea ce vedem în documentarele despre predicţiile pentru 2012: explozii solare şi inversarea
polilor magnetici.

Din „lăsămîntul“ fiicei lui Brâncoveanu

Biserica Nicolae din Şchei nu şi-a etalat încă toate surprizele. Acest loc de închinăciune, leagăn al limbii
române şi tezaur de vestigii istorice preţioase, mai ascunde încă multe comori. Una dintre ele este
paracliserul de nord, o încăpere aflată în lateralul bisericii care, prin anii ’70, a fost închisă publicului. Este
de fapt, tot o bisericuţă, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. Se pot vedea altarul, iconostasul
împodobit cu picturi deosebite, mica turlă pictată. Frescele deteriorate sporesc farmecul, dar şi misterul
paraclisului. Scenele Apocalipsei, Iisus ţinând sabia în gură, ochiul lui David, toate acestea sunt
zugrăvite pe pereţii locaşului, încurcând minţile celor ce încearcă să le desluşească tâlcul. Istoria
picturilor începe cu istoria paraclisulului, pe care profesorul părinte Vasile Oltean a izbutit s-o afle, după o
îndelungată muncă de cercetare. ,,Iulie 9 zile, luni, la 7 ceasuri, s-au pus temeliile paraclisului, care s-au
făcut pentru treaba ispovedaniei, întru hramul Blagoveştenilor Precestei, care s-au făcut prin îndrumarea şi
purtarea de grijă a popei Radului, fiul popei Radu Tempea“, spune o cronică din 1733. O inscripţie din
vechiul catastif al bisericii de la 1759 arată că „fundator“ a fost Costanda lui Manole. „Este vorba de soţia
lui Apostol Manole, vestit negustor, slujitor al voievodului Constantin Brâncoveanu, care avea la Braşov un
han pe actuala Stradă De Mijloc“, explică părintele Oltean. Cert e că această construcţie a fost posibilă prin
strădania protopopului cronicar Radu Tempea II, în baza daniei domnilor Grigore Matei Ghica şi Constantin
Mavrocordat, dar şi din ,,lăsămîntul“ domniţei Ancuţa, fiica voievodului Constantin Brîncoveanu.
„Mormântul ei a fost depistat de curînd în paraclisul de nord, ea locuind la Braşov, unde a şi decedat în
1730“. Timp de doi ani, şcheienii au făcut demersuri pentru ridicarea acestui locaş.

Ziduri îmbrăcate în scene biblice

Paraclisul are doar 12,6 metri lungime, cu tot cu altar, şi 4,5 metri lăţime, este dreptunghiular, cu bolţi
semicilindrice şi o turlă în zona centrală. „Purtând hramul Bunei Vestiri, noul paraclis a fost îmbrăcat în
pictură murală între anii 1735-1738 de vestiţii zugravi craioveni Hrănite Grigore, fratele său Gheorghe, fii
săi Ioan şi Mihail, cunoscuţi pentru fresca din naosul Tismanei şi a bisericii din Vlădeni“, spune directorul
Muzeului Primei Şcoli Româneşti, care descrie astfel picturile: pe bolta turlei este pictat Pantocratorul, adică
Iisus Hristos, ca împărat al lumii. Spre răsărit, este reprezentată Maica Domnului cu pruncul pe tron, între
doi arhangheli. Spre vest, găsim mai multe scene din Ciclul Patimilor. Este bogat ilustrată tema Învierii, cu
zeci de scene. Cu totul deosebită este şi fresca înfăţişând Întâiul Sinod de la Niceea din 325 al celor 318
Sfinţi Părinţi, în care împăratul Constantin cel Mare e înconjurat de episcopi. Câteva scene din Vechiul
Testament sunt şi ele zugrăvite pe pereţi. Picturile au fost realizate în 1737, de către Gheorghe Hrănite şi
fratele său Grigore, pe cheltuiala şcheienilor Hagi Radu şi fratele său Şandru, Teodor Ciurcu şi fratele său
Hagi Dimitrie, după cum e precizat în catastiful bisericii. Icoana de hram a paraclisului păstrează inscripţia,
confirmând autorul şi dată: ,,Iconopiseţ Gheorghie Zugrav, 1738“. Pridvorul paraclisului a fost pictat de
zugravul Ioan, fiul lui Grigorie, cel care a realizat şi scenele din Apocalipsă lui Ioan.

Iniţial, paraclisul a funcţionat ca sacristie (casă de taină) şi loc pentru spovedanie, ulterior a devenit capelă
funerară, din 1856 până în 1978.

Îngerii inversează polii Pământului

Cea mai interesantă frescă o găsim pe un contrafort. Se numeşte „Roata lumii“ şi „redă o scenă unică a
rotirii pământului în jurul soarelui, rotaţie executată de sfinţi, program iconografic surprinzător şi apreciat de
marii specialişti în domeniu“, după cum mărturiseşte profesorul Oltean. Nu se poate să treci pe lângă această
pictură fără să o remarci. Soarele, în mijlocul căruia este un triunghi echilateral care încadrează „ochiul cel
neobosit“, aruncă spre Pământ raze ucigătoare. Este Ochiul lui David, după cum precizează profesorul, dar
seamănă şi cu simbolul masonic. Pământul este o sferă susţinută de patru personaje. Două câte două şi la
poli opuşi, aceste personaje au haine de aceeaşi culoare. Par să fie doi bărbaţi şi două femei. Nu au aceeaşi
vârstă, nici aceeaşi rasă nu par să fie. Dar cel mai ciudat lucru este poziţia lor. Personajele încearcă să
urnească planeta, dar nu în plan orizontal, al mişcării de rotaţie, ci în plan vertical, de parcă ar vrea s-o dea
peste cap. Dacă această roată a lumii face parte din ansamblul scenelor care descriu apocalipsa, atunci nu se
poate să nu facem legătura cu mult vehiculata teorie a inversării polilor magnetici ai Terrei, una din spaimele
care anunţă sfârşitul lumii. De unde să fi ştiut pictorul Ioan Hrănite de schimbarea polilor magnetici? Dar de
exploziile solare, două dintre teoriile care prezic venirea apocalipsei în 2012? Dacă exploziile solare sunt
inevitabile, ciclul de 11 ani al activităţii solare încheindu-se în decembrie 2012, inversarea polilor magnetici
nu reprezintă nicio ameninţare. Este un fenomen natural, vizibil deja, dar care durează mii de ani, deci e
imperceptibil. Totuşi, rămâne o enigmă cum de i-a trecut pictorului prin minte să asocieze aceste două
catastrofe.

Pictori de icoane plângătoare

Oricum, îngerii care rotesc Pământul e o reprezentare cel puţin bizară, dacă nu chiar unică în lume. La
momentul când a fost pictată, Biserica Catolică încă nu admisese revoluţionara teorie a lui Galilei, deşi
trecuse un secol. În 1741, Vaticanul a permis publicarea cărţilor savantului şi abia în 1992 a recunoscut
formal că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. Cu atât mai mult, în 1738, pictorul Ioan Hrănite a fost un
pionier al ştiinţei în Ţările Române. Dar, curios lucru, a pictat o teorie ştiinţifică într-o biserică. Cu ce scop?
„Roata Lumii“ ar trebui să atragă atenţia teologilor şi oamenilor de ştiinţă, deopotrivă, în căutarea unei
interpretări. În acest moment, fresca din Şchei e doar un imens semn de întrebare. Poate că lucrurile s-ar
lumina dacă am afla mai multe despre cel care a zugrăvit-o. Ioan Hrănite făcea parte dintr-o familie de
pictori de biserici. Bunicul său era considerat un pictor faimos, din grupul de la Hurez. Tatăl său, Grigore
Hrănite (sau Rănite) s-a născut în 1712, în zona Craiovei, deşi originea acestei familii nu e pe deplin
elucidată. Grigore Hrănite a fost unul dintre cei mai talentaţi zugravi din cea de-a doua generaţie care a
practicat stilul brâncovenesc şi unul dintre cei mai apreciaţi dascăli, în preajma sa formându-se câteva dintre
cele mai reprezentative figuri ale artei româneşti de la mijlocul secolului XVIII. A pictat o icoană la Blaj din
care Maica Domnului a lăcrimat în 1764. Icoana s-a pierdut, după ce a fost studiată la Viena. A mai pictat
încă două, care, la rândul lor, au plâns. Ioan a învăţat tot de la tatăl său, cu care a semnat câteva fresce
bisericeşti. A făcut studii de teologie şi, găsim că în 1785, semna cu numele „Popa Ioan zugrav“ o frescă
numită Roata Vieţii la Răşinari (foto jos), diferită mult de Roată Lumii din Braşov.

Aceeaşi viziune ca la Muntele Athos

Deşi a pictat câteva biserici şi troiţe, despre o bună perioadă din viaţa zugravului Ioan Hrănite nu se ştie
nimic. Cercetătorul Marius PorumbAd by AllCheapPrice susţine chiar că artistul s-ar fi stabilit la Braşov.
Este foarte posibil ca Ioan Hrănite să fi vizitat mănăstirea Dionisiu de la Muntele Athos, de unde să-l fi
inspirat stilul frescelor care tratează Apocalipsa după Ioan. Asemănările dintre reprezentările din Grecia şi
cele din Şchei sunt izbitoare: aceleaşi fuioare de nori, simboluri ale îngerilor sau alte făpturi cereşti prezente
la fiecare eveniment biblic. Picturile cu care Ioan Hrănite a decorat zidurile bisericilor din Şchei, dar şi din
Tismana, conţin şi alte ciudăţenii care pot fi interpretate drept nave extraterestre, avioane, costume de
protecţie (foto 1 şi 2). La fel că „Roata Lumii“, acestea introduc elemente laice, de ordin ştiinţific.
Mănăstirea Dionisiu sau „Nea Petra“ a fost construită pe o stâncă, la 80 de metri deasupra mării, în secolul
XIV, mulţi principi români contribuind cu sume importante şi obiecte de cult la dezvoltarea locaşului care
poartă hramul Ioan Botezătorul. Dată fiind apropierea acestei mănăstiri de Ţările Române, e posibil ca Ioan
Hrănite să o fi vizitat şi, cu această ocazie, să fi admirat picturile realizate în 1546. Inspirat sau nu de
frescele de la Muntele Sfânt, Hrănite ne-a lăsat pe zidurile bisericii din Şchei câteva picturi unice, care, din
lipsă de fonduriAd by AllCheapPrice, se degradează cu fiecare zi care trece. Restaurarea lor ar putea scoate
la lumină şi alte scene la fel de surprinzătoare că „Roata lumii“. Cât despre semnificaţia lucrării, descifrarea
ei este o provocare care începe abia acum.

Apocalipsa, o singură carte, o sută de interpretări

Apocalipsa lui Ioan (sau Revelaţia lui Ioan) este ultima carte din Noul Testament. Autorul este de obicei
denumit Ioan Teologul din Insula Patmos din Marea Egee. Dar nu s-a ajuns încă la un consens, unele
interpretări identificându-l pe Ioan cu Apostolul Ioan. Apocalipsa cunoaşte sute de interpretări, de la
stimulent moral pentru creştini, până la scenarii complexe asupra viitorului. Unii consideră chiar că nu are
niciun înţeles. Primele tâlcuiri teologice asupra Apocalipsei au fost scrise în limba greacă, la începutul
secolului al VI-lea, în Capadocia, de către Sfântul Andrei, arhiepiscopul Cezareei Capadociei. Astăzi,
ortodocşii consideră că Apocalipsa este un avertisment pentru a fi gata din punct de vedere moral şi spiritual
pentru sfârşitul vremurilor, oricând ar decide Dumnezeu. În orice caz, acel moment nu poate fi prezis de
către muritori. „Nu ştie decât Dumnezeu când va veni sfârşitul lumii“, spune şi părintele Oltean. Cartea
Apocalipsei este singură carte din Noul Testament care nu este citită în cursul slujbelor Bisericii Ortodoxe.

Judecată de Apoi în bisericile româneşti

Viziunile pictorilor asupra Apocalipsei pot fi întâlnite în puţine locaşuri de cult ortodox din lume. Cele mai
cunoscute şi cele mai vechi sunt picturile din Mănăstirea Dionisiou (foto), realizate în secolul XVI de
zugravul cretan Tzortzis. Pictura se datorează generozităţii domniţei Ruxandra, fiica lui Petru Rareş şi soţia
voievodului Alexandru Lăpuşneanu. Pe mănăstirile din Moldova, ridicate sau împodobite de Petru Rareş,
găsim de asemenea scene ale Judecăţii de Apoi, care e de fapt ultima scenă din Apocalipsă. Alte fresce
găsim şi la Mănăstirea Văcăreşti, Biserica Icoanei şi Biserica Kreţulescu din Bucureşti, Biserica „Bună
Vestire“ şi paraclisul episcopiei din Rîmnicu-Vîlcea. Toate au fost realizate în secolul XVIII, scrie
monitorulexpres.ro.

Teorie INCREDIBILĂ a Conspirației. Cum

descrie PREOTUL grec ELPIDIE al Treilea
Război Mondial

Părintele grec Elpidie, un om care susține că a vorbit cu Dumnezeu, are o teorie a conspirației incredibilă cu
privire la al Treilea Război Mondial.

Părintele Elpidie este de părere că al Treilea Război Mondial nu va semăna cu celelalte două. Războiul nu va
fi între popoare, ci împotriva lui Iisus Hristos. Ceea ce vrea să spună părintele este că al Treilea Război
Mondial va fi defapt Apocalipsa, a doua venire a Mântuitorului, scrie razbointrucuvant.ro.

“Acest razboi care a inceput la nivel mondial nu este un razboi intre state, nu este un razboi ca altele, ci
este un razboi pe care l-a pregatit Antihristul pentru a se gasi intr-o confruntare directa cu Fiul meu”, asa
ne graieste Sfanta Nascatoare de Dumnezeu. Tot acest sistem care se construieste la nivel mondial este ceva
ce a fost creat de diavol cu multa maiestrie, veti vedea in curand, pentru a se razboi cu Iisus si ca sa ne
castige inimile".

Preotul mai spune că Lucifer vrea să creeze un Guvern Mondial și o singură religie

Prin aceasta ordine mondiala, Lucifer doreste sa faca un Guvern mondial si o religie mondiala, unind toate
religiile intr-una. Vrea sa faca cea mai rea cu putinta forma de religie. Va lua chipul unei biserici care
chipurile Il iubeste pe Mesia si, in numele iubirii, va uni toate bisericile, si pe cele pagane si pe cele pseudo-
crestine si pe cei care nu cred in Dumnezeu.

Cand veti vedea aceste lucruri sa fie spuse din gura unor oameni chipurile duhovnicesti, patriarhi, preoti sa
stiti ca venirea lui Lucifer este aproape si mai ales este aproape ultima confruntare dintre diavol si Hristos.
Cand veti vedea acestea, sa stiti ca au inceput a doua oara prigoana, patimile Domnului nostru. Pentru ca sa
inceapa aceasta prigoana diavolul a pregatit terenul inrobind constiintele, natiunile, conducatorii statelor
lumii, sa inrobeasca insasi supravietuirea oamenilor, care va fi in mainile lui. Cand un om nu are ce manca,
ar face orice ca sa aiba putina mancare.

Ceea ce nu au inteles conducatorii nostri este ca acest razboi nu este in primul rand impotriva oamenilor si a
statelor, este in principal impotriva lui Hristos. Veti vedea in curand ca vor vrea sa faca cat mai multe
moschei si vor incerca sa stearga semnul crucii chiar si de pe steagul nostru. Tot ce va aminti de numele lui
Hristos si de dragostea Lui va fi distrus si sa stiti ca atunci va incepe marea prigoana.

Veti vedea cum musulmanii, ateii, budistii vor fi lasati sa faca ce vor dori. Ce fac musulmanii? Ce religie
spune sa omori oameni? Oare Dumnezeu cel milostiv vrea asa ceva? Vor fi lasati sa ne distruga bisericile, sa
violeze femei crestine, vor distruge satele crestine. Veti vedea in curand ca se vor intampla acestea.

Europa va fi distrusă

Elpidie are o previziune sumbră și pentru Europa. Acesta spune că Europa va fi distrusă, iar statele membre
vor intra în conflict din cauza unei crize masive în zona euro.

Copii, vine o asemenea distrugere economica in zona euro, incat Uniunea Economica isi traieste ultimele
zile…; nici nu trebuie sa fii profet ca sa intelegi asta. Si totusi, va spun ca este si o profetie: Europa va fi
distrusa. Planul conducatorilor luciferici a fost urmatorul: mai intai sa stranga toate statele intr-unul singur,
apoi sa le dea bani ca sa faca o multime de lucruri, sa construiasca case, sa cumpere masini, de toate. Apoi,
cand toti au fost indatorati, au declansat o asa zisa criza economica si au inceput sa ceara banii inapoi.
Oamenii au inteles atunci ca nu au de unde sa plateasca, tot asa s-a intamplat si la nivelul statelor: nu au de
unde sa plateasca. Cine are atate miliarde ca sa poata sa imprumute Italia, Franta, Spania, Portugalia, Grecia,
Cipru pana si Germania, veti vedea in curand cum se va intoarce ca un bumerang aceasta criza si impotriva
Germaniei, …cine are atatea miliarde ca sa imprumute statele lumii si acum le cere inapoi? Adica azi toate
statele sunt indatorate la cineva. Acest cineva cine este? Cu multa indemanare ascund acest adevar. De ce?

Aceasta elita luciferica care a strans multi bani, multa bogatie, ia acum toate resursele naturale ale
popoarelor; acestia, care sunt foarte putini ca numar, ii putem numara pe degetele de la o mana, in curand
vor aduce toata lumea intr-o prima faza a celui de al treilea razboi mondial. Care este aceasta faza? Aceasta
prima faza este decadere morala totala a oamenilor si distrugere economica generala. Vor face ca in aceasta
Europa “unita” un stat sa se razboiasca cu altul. Acum pare sa fie unita, dar aceasta nu este realitatea… cati
cunosc, inteleg aceste lucruri: unul se afla in conflict cu celalalt. Se va crea o stare generala de conflict in
interiorul Europei astfel incat un stat va spune altuia: “tu traiesti pe spatele meu”; un stat va acuza pe altul si
aceasta asa zisa Europa unita va avea de suferit prima lovitura (razboi): distrugere, disperare, foamete. Acest
razboi economic va fi prima faza a celui de al treilea razboi mondial. Este ciudat acest razboi mondial. Nu
va fi asa cum a fost primul si cel de-al doilea razboi mondial.

Cele trei etape ale celui de al Treilea Război Mondial

Cel de al Treilea Război Mondial va fi împărțit în trei etape, spune preotul: distrugerea economică,
distrugerea credinței si etapa sângeroasă.

Cel de-al treilea razboi mondial va avea trei forme: prima va fi distrugerea economica, care va face ca
oamenii sa se supuna si sa faca ce li se va impune de catre dusmanii lor, a doua va fi distrugerea credintei si
impunerea deciziilor elitei luciferice, adica a pan-religiei, si a treia forma va fi cea sangeroasa. Acest razboi
sangeros va avea doua-trei faze: mai intai se vor isca razboaie locale intre state invecinate cum ar fi
Coreea de Nord si Coreea de Sud, China cu Japonia, Turcia cu noi, o multime de razboaie locale in
toata lumea. Si ce s-a intamplat in Orientul Apropiat, in Libia, Egipt si acum in Siria, ce credeti ca
este? Toti sunt amestecati. Acestia le-au declansat. Si in Coreea de Nord tot acestia sunt implicati.

Dupa ce se vor intampla aceste lucruri, toate aceste razboaie intre state, prabusirea economica,
imposibilitatea supravieturii, apoi va avea loc si izbucnirea unui mare conflict la care vor participa toate
marile puteri ale lumii, precum este Rusia, China, Japonia si America. Atunci raul va deveni foarte mare.
Atunci oamenii vor trai disperarea

Oamenii, implantați cu cipuri fără de care nu vor putea trăi Elipide mai spune că se va inventa un tip
de cip, care va fi implantat în oameni. Viața lor va depinde de acest cip, care va controla totul.

Ceea ce va urma va fi foarte greu. Va urma multa violenta impotriva noastra, a celor ce vor sa ne transforme
in niste pioni. Prin intermediul controlului alimentelor, a aerului, a apei, chiar si a gandurilor noastre si a
sentimentelor noastre si a creierului nostru…si spun asta pentru ca ceea ce ne pregatesc satanistii este ceva
ce nu isi poate imagina nimeni, si totusi acesti satanisti si-au imaginat si vor sti cum sa manipuleze si sa
controleze mintea oamenilor. Cum ne vor controla? Si nu ma refer acum la controlul exercitat acum prin
televizor sau internet, sau la controlul prin telefonul mobil… (…) ci ceea ce va veni va fi ceea ce spune si
Apocalipsa, pecetluirea oamenilor cu cipuri. Nu vor fi ca aceste cip-uri de azi, astea nu inseamna nimic…
acestea sunt doar o prefigurare a cipului pe care il va pune Antihristul cui va accepta. Nu vor obliga pe
nimeni, dar vor sti ca nu vom putea supravietui fara ele.

Acest semn cum va fi? Aceasta pecete va fi o inventie satanica extrem de complexa, dar pe de alta parte si
foarte subtila, care va functiona pe doua nivele.

Primul nivel va fi similar cu antena de satelit prin care putem sa receptionam programe la televizor. Prima
oara vor incerca sa ne dea aceasta antena, pe cai ocolite, in special prin asa zise “vaccinuri” vor incerca sa ne
implanteze nano-echipamente in corp, invizibile cu ochiul liber si care vor juca rolul unui spion. Aceste
echipament va putea citi si interpreta semnalele corpului uman. Acesta va fi o parte din pecete.

“………Nu vor putea exista in noi ceea ce satanistii vor incerca sa ne introduca prin inselaciune, acele nano-
dispozitive(n.t. primul nivel de care vorbeste parintele). Sfanta Impartasanie va avea o asemenea putere incat
va anihila puterea a ceea ce vor sa implanteze (n.t. nano-dispozitivele pe care vor sa le implanteze fara stirea
noastra, nu pecetea).

Al doilea nivel va fi un cip extrem de subtil pe care il vor implanta pe mana sau pe frunte, un nano-cip (nu
ca cele pe care le stim acum) care va comunica cu echipamentele pe care le vom avea deja in corpul nostru
si care vor functiona ca un tot unitar, ca un computer si vor transmite informatii. Acest dispozitiv va putea sa
interactioneze strans cu materialul genetic al omului, cu creierul si cu sistemul nervos, astfel incat nimeni nu
va putea sa-l mai scoata. De aceea, cei care vor primi acest semn vor fi robiti de Antihrist. Si cine va intelege
ca ceva nu e in regula nu-l va mai putea scoate. Cine va incerca sa il scoata va muri. Aceia care vor primi
semnul vor suferi mai mult decat crestinii.

Dar asta nu se va intampla acum. Generatia noastra nu va trai aceste vremuri. Urmatoarea generatie va vedea
aceste lucruri."

Profeţii necunoscute ale părintelui Arsenie Boca

despre România
— Ne-a indicat faptul că vom găsi modalităţi potrivite de a sădi mai întâi seminţele şi apoi de a creşte şi
dezvolta florile transformării spirituale ale acestui popor. Da, a precizat că vor fi publicate informaţii care vor
avea un rol important în acest proces, însă aspectele secundare care au ţinut de realizarea acestui fapt,
incluzând aici alegerea ta şi celelalte elemente, ţin de planificarea pe care am făcut-o eu însumi şi modul în
care am gândit această acţiune.

— A spus ceva despre marea descoperire care va fi făcută şi unde anume? am insistat eu.
— Nu, nu a precizat nimic în acest sens; a spus că se va petrece în mod sigur în ţara noastră şi că va avea un
impact atât de mare, încât nu mai este nevoie să ştim alte detalii. Dar a repetat de mai multe ori că va fi o luptă
acerbă. Nu ştiu însă Ia ce s-a referit.
…
— Ideea era de a nu face paşi greşiţi tocmai în acea perioadă, în care dictatorul începuse să se simtă „încolţit”,
a continuat Cezar relatarea sa. Părintele Arsenie ne-a explicat apoi că Ceauşescu îl vizitase de două ori, în
mare taină şi cu toate precauţiile necesare. Ultima dată venise acolo cu câteva luni în urmă. Voia să cunoască
evoluţia puterii sale în stat, deoarece apăruseră deja unele semnale îngrijorătoare de instabilitate a sistemului
politic, economic şi social, atât în ţară cât şi în alte teritorii ale blocului comunist. Monahul i-a specificat atunci
că, dacă va continua să conducă ţara prin aceleaşi metode inumane ca şi până atunci, îşi va pierde brusc viaţa,
într-un mod violent. Aflând aceasta, Ceauşescu s-a enervat cumplit şi a făcut o adevărată criză de isterie, care
însă nu 1-a impresionat pe Arsenie Boca. L-a ameninţat pe părinte şi a plecat teribil de supărat şi furios.
Părintele ne-a dezvăluit că ştie de faptul că i se doreşte moartea şi că acţiunile mârşave în acest sens au început
imediat după întrevederea pe care a avut-o cu dictatorul. Ne-a mărturisit, de asemenea, că nu va mai dura mult
timp şi va pleca spre împărăţia Tatălui Ceresc, dar că va părăsi această lume datorită unui complot mişelesc,
al cărui scop va fi acela de a-l otrăvi. Totuşi, el nu va împiedica aceasta, deoarece atunci misiunea lui spirituală
pe pământ va fi deja terminată.

Apoi a scos dintr-un cufăr o carte groasă şi foarte uzată, scrisă în greaca veche, care provenea de la sfinţii
creştini de la muntele Athos.

„În ea, ne-a spus părintele Arsenie, se găseşte descrierea hidrei cu răsuflarea otrăvitoare, care va urmări prin
toate mijloacele să împiedice lumina şi voinţa dumnezeiască. Voi trebuie să înfruntaţi cu înţelepciune această
ameninţare şi înţelepciunea vă va fi dată vouă, precum şi la mulţi alţii, pentru a răpune Răul. Veţi vedea şi veţi
înţelege spurcăciunea peste tot în jurul vostru: la serviciu, în magazine, în instituţiile statului, în conducerea
lui şi mai ales în politică. Din nefericire, ea va intra pe furiş chiar şi în sânul bisericii, murdărind unele suflete
de aici. Aproape că oamenii îşi vor pierde speranţa. Doar cei care îşi vor păstra credinţa adevărată vor fi salvaţi
şi mare va fi atunci Slava lui Dumnezeu peste ei.”

Apoi, părintele Arsenie a dezvoltat subiectul şi a spus că această „lucrare diavolească” nu este ceva care a
apărut în vremurile noastre, ci ea durează din antichitate, de sute şi chiar de mii de ani în urmă, pregătind
încetul cu încetul terenul pentru lupta finală care se apropie. Planul „lucrării diavoleşti” este minuţios şi, prin
puterea banilor şi a viciilor, între care minciuna, prefăcătoria, intriga şi omorul sunt cele mai importante, cei
care o săvârşesc au ajuns destul de aproape de ţelul lor principal, care este controlul şi dominarea întregii lumi.
Aici, însă, părintele a făcut o afirmaţie neaşteptată, care a avut darul să ne şocheze într-o oarecare măsură. El
a spus că, în mod paradoxal şi într-un interval de timp scurt, atenţia lumii se va concentra asupra ţării noastre,
datorită schimbărilor extraordinare care vor avea loc şi a semnelor specifice care vor depăşi cu mult puterea
limitată de înţelegere a cunoaşterii materialiste. Arsenie Boca a mai precizat că toate acestea se vor face întru
voia lui Dumnezeu, pentru că totul este ciclic şi trebuie să se întoarcă de acolo de unde a pornit.

Extras din cartea „Viitor cu cap de mort” de Radu Cinamar

Mesajul de avertizare al lui Iisus prin Padre Pio

May 7th, 2014 · 13 Comments

Padre Pio este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți creștini ai secolului XX, atât datorităstigmatelor cât
și datorită anumitor minuni cum ar fi levitația, despre care se spune că le-ar fi experimentat. A fost un
preot și călugărcapucin al Italiei venerat și considerat sfânt în biserica catolică.

În timpul vieții sale a înfăptuit numeroase minuni și chiar i-a apărut Iisus, care i-a lăsat următorul mesaj pentru
omenire:

“La această venire a mea, în timpul pedepselor îngrozitoare, voi fi totuși îndurător cu toți cei care îți pun
speranța în mine și au încredere în cuvintele mele. De asemenea, cei aleși nu au de ce să se teamă căci, aşa
cum le-am promis, vor fi salvați la timp: eu, când mă voi înălța de pe Pământ, îi voi ridica pe toți cei mântuiți
la mine. Cei aleşi sunt toţi pământenii care în vieţile anterioare au ales să lupte până la moarte pentru adevăr.
Prin jertfa lor (moartea de martir) ei şi-au demonstrat devoțiunea supremă faţă de creator şi au primit drept
răsplată mântuirea, graţia divină. Ca și mine, acești apostoli și ucenici sunt reveniți din lumile divine în trup
pe Terra. Ei vor fi răsplătiți în văzduh imediat după ce mă voi înălța din nou la cer, în noul Ierusalim ceresc.

Cataclismul va începe iarna, într-o noapte friguroasă. Vântul va vui tare; după un timp, se vor auzi tunete
puternice. Atunci să închideți ușile și ferestrele pe cât posibil să nu intre deloc aer din exterior, căci vântul
va aduce gaze otrăvitoare, ce se vor împrăştia pe toată suprafaţa planetei.Începeți de pe acum pregătirile,
căci încăperea în care veţi locui trebuie bine izolată! Geamurile vor fi astupate cu pături, spre a nu lăsa loc
luminii (radiațiilor) din exterior să pătrundă. Veţi întrerupe curentul, veţi închide apa şi gazele.

Din cer vor porni uragane de foc spre Pământ şi se vor extinde. Furtuna, ploaia, tunetele, fulgerele se vor
intercala succesiv. Ploaia de foc va fi permanentă.

Această pedeapsă teribilă nu se poate compara cu nici una din cele trimise de Dumnezeu de la facerea lumii.
Teribila încercare va dura 72 de ore, adică 3 zile şi 3 nopţi, timp în care va pieri cel puţin o treime din
populaţia globului, aşadar vor muri mai mulţi oameni decât în cele două războaie mondiale la un loc.

Nu părăsiți locuința și nu vorbiți decât cu cei ai casei, căci demonii vor imita glasurile celor dragi, spre a vă
ispiti să le deschideţi ori să ieşiţi afară. nu priviți deloc afară în timpul zguduirii pământului! Acolo va fi
mânia lui Dumnezeu, pe care El nu doreşte s-o vedeţi, căci v-ar apuca tremuratul şi v-ar umple groază. Cine
se va uita din curiozitate pe geam, va muri. Îngenunchiaţi în fata crucifixului şi regretaţi-vă sincer păcatele!

Rugaţi-vă! Rugaţi-vă! Rugaţi-vă!

În primele două zile de întuneric, satana şi diavolii lui vor chinui amarnic pe cei care nu s-au adăpostit. Cel
care suferă şi moare nevinovat, dacă nu a acceptat semnul fiarei devine martir şi urcă în Rai, în Noul
Ierusalim Ceresc. În a treia noapte, cutremurul şi focul se vor opri treptat, ziua următoare va apare Soarele.

Cei care şi-au bătut joc de Mine şi nu au crezut în mesajele transmise prin cei aleşi de Mine ca apostoli şi
ucenici, vor fi executaţi de Îngerii Mei, care deja au primit această sarcină şi sunt pregătiţi să acţioneze. Apoi,
mulţi îngeri vor coborî spre a aduce Spiritul Păcii pe pământ. Din sufletele celor rămaşi în viaţă se va
îndrepta spre cer o deosebită recunoştinţa. Munţi de ceaţă vor veni în timpul nopţii. Va fi război, fără să-l fi
declarat cineva.

Vor fi inundaţii uriaşe şi distrugeri incalculabil de mari, drept răsplată a tuturor păcatelor voastre, conform
legii cauză-efect. Vor ieşi viermi din pământ, iar cerul se va întuneca datorită păsărilor negre ce vor veni
dinspre sud. Tancuri vor trece peste case şi bordeie.

Oamenii de pe străzi vor sta cu muşchii atârnaţi bucăţi, sau vor fi întinşi pe jos, arşi, înegriți. Surprinzător
vor dispărea de pe faţa pământului oraşe şi sate. Vor dispărea multe ţări din vest, şi se vor forma altele.
Anglia va fi nimicită, doar Scoţia va rămâne.
Marseille se va distruge prin foc, la fel 2/3 din Paris, doar turnul Eifel va rămâne în picioare. În America va
fi un război distrugător. În timpul acestor 3 zile Soarele nu va mai lumina, iar curentul electric va fi
oprit. După aceste trei zile de necaz va apărea pe cer Crucea luminoasă. Folosiţi bine puţinul timp rămas, cu
evlavie, în credinţa sinceră şi cu practicarea iubirii de Dumnezeu şi de aproapele vostru. Multiplicaţi acest
mesaj şi dăruiţi-l tuturor credincioşilor pe care îi cunoaşteţi! De multe ori v-a atenţionat cerul, totuşi foarte
puţini aţi luat în seamă.“

Profeţia Papei Francisc: Voi muri în doi sau trei

ani şi apoi va începe războiul
Aug 22nd, 2014 · 5 Comments

Papa Francisc, imediat după întoarcerea sa din Coreea de Sud, a declarat că în cel mult doi sau tei ani
i se va alătura lui Dumnezeu în ceruri. Această perioadă este una suficientă pentru reformarea Bisericii,
chiar şi în condiţiile în care profeţia Sfântului Malachia prevesteşte începerea unui alt război mondial.

Odată cu numirea sa ca Papă, în fatidica zi de 13 martie 2013, Jorge Mario Bergoglio şi-a preluat numele de
Francisc şi a devenit liderul suprem al Bisericii Catolice. În momentul în care fumul alb a ieşit pe hornul
Vaticanului, numeroşi specialişti au invocat profeţia Sfântului Malachia. Motivele principale au fost: data la
care a fost ales, faptul că Francisc provine din ordinul iezuiţilor şi nu în ultimul rând că este papa cu numărul
112, ultimul conducător al Bisericii conform profeţiei Sfântului Malachia. La toate acestea se mai adaugă
faptul că Francisc este primul papă de peste ocean.

Această teorie nu a fost agreată de toată lumea şi au existat numeroşi oameni ai Bisericii care au susţinut că
profeţia Sfântului Malachia este una eronată şi nu se referă la Papa Francisc. Tipul a trecut şi acest aspect a
fost dat uitării într+o oarecare măsura. Papa Francisc a dovedit că nu este un “papă negru”, reformând încet
dar sigur structura pe care o conduce.

Cu toate acestea, Papa Francisc a făcut o declaraţie şocantă imediat după ce a revenit din Coreea de Sud.
Şocant este faptul că liderul catolic le-a împărtăşit jurnaliştilor faptul că mai are încă doi sau trei ani de trăit,
după care i se va alătura lui Dumnezeu.

“Trăim într-o lume de război, care va atrage după sine al treilea război mondial. Încerc să mă gândesc la
greşelile mele, la păcatele mele, să nu mă laud, pentru că timpul meu va fi scurt. În doi sau trei ani mă voi
alătura Tatălui Meu”, a declarat Papa Francisc.

Această declaraţie zguduie lumea în condiţiile în care Sfântul Malachia a spus în urmă cu peste 1500 de ani
că în momentul în care cel de-al 112- lea papă va muri atunci un imens război mondial va nimici viaţa în
adevăratul ei sens pe Terra.
În timpul persecuţiei finale a Sfintei Biserici Romane va domni Petrus Romanus (Petru Romanul), care-şi va
hrăni credincioşii în mijlocul multor suferinţe. După aceea, cetatea celor şapte coline va fi distrusă şi temutul
judecător va judeca poporul său. Sfârşitul.

Preotul Constantin Sarbu: “Aveti grija ca vor veni

timpuri grele !”
Aug 26th, 2014 · 0 Comment

Părintele Constantin Sârbu şi-a prevăzut sfârşitul. Ana Cristea ne povesteşte: Pe data de 3 octombrie
1975 urma să plec la băi. Aveam canon să nu mă împărtăşesc până de Crăciun.

Totuşi, la sfârşitul lui septembrie, ştiind că plec, Părintele îmi spune: – Pregăteşte-te să te împărtăşeşti
duminică. – Dar cum, Părinte? Am canon să nu mă împărtăşesc până la Crăciun. – Ştiu eu ce-ti spun.

Tu pregăteşte-te, duminică te împărtăşesc. De atunci presimtea el sfârşitul lui. La întrebările noastre, Matilda
(Cocuta) Mircea îşi încheie amintirile spunându-ne: În vara anului când a murit, l-am visat pe Părintele
Constantin Sârbu în curtea bisericii unde totul era uscat: pomii, florile, iarba.

Când i-am povestit mi-a zis: – Când voi pleca eu. – Dar unde te duci? – Vreau să mă duc în străinătate (nu
voia să spună că va muri). – Dar ce să cauti acolo, Părinte? – Aşa o să vă uscati şi voi cum e pădurea asta
uscată. Aveti grijă că vor veni timpuri grele. La urmă de tot n-or să mai fie preoti, uşile încuiate, au să plângă
lacătele la uşi, că nu va mai fi cine să facă slujbă. Să vă duceti după un preot cu un picior încăltat şi unul
descăltat. Cât îi aveti acum, cercetati-i şi împărtăşiti-vă.

Atunci se va închide cerul şi nu veti mai avea de unde lua credintă. Aceea pe care o aveti, aceea să o păstrati.
Să nu vă mândriti, să nu mintiti, faceti bine, căci dacă faceti păcate piere şi credinta. O părticică mică în
adâncul inimii stă ascunsă acolo şi dacă faceti o faptă bună mai prinde şi ea viată, e veselă. Dar dacă voi nu
faceti nimic, nu postiti, nu vă rugati, nu faceti milostenii, se micşorează, se micşorează… şi gata.

A cerut un preot pentru a se împărtăşi ultima oară. Aşa a venit părintele Ilarion Argatu găsit la mănăstirea
Antim. Ultimele momente din viaţa părintelui nostru le avem descrise într-o mărturie a unei credincioase de
la Sapienţei: “Pe atunci nu înţelegeam de ce părintele Argatu, parcă, tot încerca să-i aşeze perna. Abia apoi
ne-a spus că pe când îl împărtăşea a văzut aureolă în jurul capului lui. În primul moment a crezut că perna
este colorată. Apoi, însă, şi-a dat seama că este aureola unui mare «ales» al lui Dumnezeu. După ani şi ani,
când părintele Argatu stătea de vorbă cu vreun credincios al bisericii Sapienţei reamintea totdeauna această
descoperire ce i-a fost dăruită lui de Dumnezeu pentru a o face cunoscută tuturor: aureola cu care l-a
încununat Dumnezeu pe părintele Constantin Sârbu”.

Un meteorit va cădea și o națiune va dispărea”

Iată cele 10 profeții ale lui Padre Pio
Jun 20th, 2014 · 4 Comments

Padre Pio este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți creștini ai secolului XX, atât datorită stigmatelor cât
și datorită anumitor minuni cum ar fi levitația, despre care se spune că le-ar fi experimentat. A fost un
preot și călugăr capucin al Italiei venerat și considerat sfânt în biserica catolică. Născut Francesco
Forgione, primește numele Pius ( Pio), cel pios, cel cuvios, când intră în ordinului Capucinilor, de aici
și numele care îl face faimos : Părintele Pio – Padre Pio. Pe 16 June 2002, este canonizat de către Papa
Ioan Paul al II-lea.

Fiind un apropiat al divinității, un om drept și de o morală fără cusur, Padre pio a fost înzestrat cu harul
profeției. De-a lungul vieții sale a realizat numeroase profeții, care mai devreme sau mai târziu s-au adeverit.
Din acest motiv, am ales să vă prezentăm o serie de profeții pe care părintele le-a făcut chiar înainte să moară:

1. Lumea se va ruina. Oamenii au părăsit calea dreaptă și au ales drumul pierzaniei. Dacă schimbarea nu se
va produce atunci divinitatea va lansa o mare catastrofă asupra acestei societăți bolnăvicioase care trebuie
vindecată.

2. Omul a fost creat pentru a iubi și prețui viața și nu pentru a o distruge. În ritmul actual, societatea distruge
viața din toate temeliile sale și această atitudine va fi oprită într-un mod violent.

3. Ziua catastrofei sau a Judecății este aproape. Timp de 3 zile lumină va dispărea și atunci oamenii trebuie să
știe că nu vor mai putea bea apă și nici mânca pentru că totul va fi otrăvit. După aceste 3 zile lumină se va
întoarce, dar nu foarte mulți o vor revedea.
4. O mulțime de oameni aleargă supărați prin viață fără să aibă un scop real. În cele din urmă, mântuirea va fi
dată în est. iar cei din vest vor alerga acolo pentru a se salva, dar vor cădea într-o mare prăpastie.

5. Pământul se va cutremura. Planeta pe care trăim este bolnavă și se va vedea sub forma unui cutremur care
poate fi comparat cu un șarpe. Va veni din toate părțile și mulți oameni vor muri.

6. Un meteorit va cădea pe Pământ. O națiune întreagă va fi distrusă și istoria sa uitată. Această națiune, dintr-
una înfloritoare, se va transforma într-un mizerabilă pentru ca mai apoi să dispară definitiv.

7. Va veni vremea când oamenii se vor bate și pentru ultima firmitură de pâine. Magazinele vor fi jefuite și
bogat va fi cel care va avea în casă o lumânare și un ulcior cu apă.

8. Dragostea pentru om a devenit un cuvânt gol. Cum poți pretinde că îl iubești pe Iisus când tu nu îl poți iubi
pe omul care mănâncă cu tine la masă? Mânia lui Dumnezeu nu îi va cruța pe oamenii de știință sau pe cei
bogați, ci pe cei cu inimă largă.

9. Dacă omenirea nu se va întoarce pe drumul pocăinței atunci mânia lui Dumnezeu poate fi comparată cu cea
mai mare urgie care a fost văzută până atunci.

10. Oamenii vor fi martorii unei experiențe tragice, care va avea ca scop curățarea tuturor păcatelor, eliminarea
răului care domnește în societatea umană și care a îmbolnăvit-o până la pierzanie.

De-a lungul timpului Cayce a făcut mai multe previziuni despre viitorul apropiat sau îndepărtat al lumii.
Undele dintre aceste previziuni sunt de-a dreptul șocante, altele mai puțin. Pentru că profețiile sale sunt de-a
dreptul fascinante, am alcătuit o listă cu cele mai importante evenimente pe care le-a prezis Cayce pentru
lumea întreagă:

 Temperaturile vor crește constant în Antarctica și Arctica, cauză pentru care se vor trezi numeroși vulcani de
pe glob. Vor urma erupții așa cum nu s-a mai văzut niciodată.
 Cea mai mare parte a Europei se va schimba într-o singură clipă.
 Sudul Canadei nu va fi influențat de schimbările prin care va trece Terra.
 Japonia se va scufunda, cea mai mare parte de costă din SUA se va regăsi pe fundul oceanului. Lumea întreagă
va avea de suferit.
 Porțiunea superioară a Europei se va rupe de restul continentului și va migra spre SUA.
 Se vor naște mulți profeți falși care vor provoca panică în lume cu profețiile lor eronate. Aceștia se află în slujba
întunericului și prin faptele lor nu fac altceva decât să pregătească lupta finală, adică Armaghedonul.
 Soarele își va pierde din strălucire și atunci oamenii își vor pierde drumul spiritualității. O singură stea de pe
cer va indica drumul spre lumină.
 Cele mai multe dintre modificările de pe Terra vor fi influențate de ciclurile prin care va trece Soarele.
 Un cutremur masiv la lovi California și abia apoi fiul tânărului rege va domni.
 Mesagerul din ceruri va apărea și atunci oamenii trebuie să decidă pe ce drum vor apuca.
  Drumul către Atlantida începe din Binimi. Atunci când va fi descoperit se vor afla numeroase dintre secretele
atlanților.
 Egiptul este centrul spiritual al lumii. În jurul acestei forțe s-a clădit întreaga civilizație umană.
 Un preot din Arabia sau Tibet va veni pentru a-i învăța pe oameni misterul stelelor și va însămânța o nouă
viziune asupra spiritualității.
 Schimbarea polilor va influența decisiv viața pe Terra. Cele mai multe dintre animale o să dispară, iar viața
omului se va schimba dramatic.
 Doar celor inițiați li se vor deschide porțile orașului misterios, care va apărea de nicăieri. Ceilalți nici nu îl vor
putea vedea măcar.

 Dacă omenirea vrea să evite distrugerea, trebuie să se întoarcă la modul natural de viață. Aceasta este singura
opțiune pentru evitarea dezastrului total.
 Atunci când va începe era celui de-al cincilea Soare (după ziua de 12 decembrie 2012) va începe o nouă era
marcată de cele mai multe schimbări. Doar cei care vor ține pasul și vor înțelege că schimbarea face parte din
viață, vor ajunge să experimenteze cele mai deosebite sentimente și trăiri, adică viața în esența sa.
 Oamenii vor putea să trăiască mai mult decât în prezent. Această descoperire va arunca omenirea într-un alt
proces al evoluției.

Johann Friede, călugărul care a prezis Apocalipsa

pentru ca apoi să domnească pacea eternă
Dec 18th, 2013 · 0 Comment

Johann Friede (1207-1257) a fost un călugăr austriac, care și-a dedicat întreaga viață religiei și credinței
sale. Fiind înzestrat cu dragoste divină, călugărul a avut o serie de viziuni profetice și discursuri
fantastice despre viitorul omenirii, despre cataclismele care vor zdruncina planeta și totodată despre
moartea a milioane de oameni care va precede sfârșitul lumii.

Friede a lăsat drept mărturie mai multe manuscrise în care scria că oamenii se vor schimba odată cu trecerea
vremurilor sentimente precum lăcomia, ura, apatia, dar si cruzimile pe care le vor arunca unii asupra celorlalți
vor deveni lucruri normale. În cele din urmă această normalitate muribundă va provoca incizia prin care
sfârșitul apocaliptic va încheia un alt ciclu al vieții pe Terra.

Preotul a anunțat încă din secolul al XIII-lea că nu cu mult înaintea de judecata cea mare omenirea se va
confrunta cu schimbări climatice de proporții, furtunile solare vor modifica modul de viață pe Terra și în cele
din urmă se va produce schimbarea polilor magnetici. Cutremurele vor zgâlţâi și vor provoca nu doar pagube
materiale, ci și numeroase victime.

Aceste evenimente nu se întâmplă doar din pricină naturală, omul contribuind pe deplin la dezechilibrul prin
care trece planeta noastră. Friede scria că omul prin progresul său tehnologic haotic a depășit anumite limite
naturale cauză pentru care vine vremea în care toate polițele trebuie plătite.

“Atunci când lumina artificială nu va mai funcționa, marele eveniment va fi aproape. Atunci când
nopțile vor deveni luminoase, nu va fi din cauza Lunii, ci pentru că din constelația Ursa Mare vor lumina
Pământul 500 de sori. Lumina acestor sori va acoperi atât lumina Lunii, dar și răceala Soarelui. În tot
acest timp, umanitatea va intra în panică, iar păsările se vor comporta precum reptilele pentru că nu
vor mai putea zbura.“

Imaginea groazei continuă cu alte evenimente, care conform călugărului vor semăna doar frica pentru marele
sfârșit.

“Atunci când Soarele își va arăta fața din nou, chiar în mijlocul iernii, întreaga planetă va fi acoperită
cu un strat de zăpadă subțire. Numai că acest strat nu va fi alb precum zăpada, ci de culoarea sulfului
și extrem de toxic.“

Acest strat de zăpadă la care se referea Friede nu poate să fie decât urma unui război atomic, în care cele 500
de lumini pot reprezenta bombele atomice care vor exploda în diferite locuri ale globului.

“O ceață densă de gaze se va coborî din cer și atunci vor muri mai mulți oameni decât au murit în toate
războaiele de pe Pământ. Cartea Apocalipsei va fi citită în toate bisericile și astfel marea cometă își va
face apariția.”

Este posibil ca în urma unui război mondial așa cum nu a mai fost niciodată, mai mult de jumătate dintre
oamenii de pe Terra să moară și abia apoi, cei rămași în viață, vor realiza greșeala pe care au făcut-o.

“O lumină puternică va veni din constelația Orion și va arăta calea cea dreaptă supraviețuitorilor. Un
nou Mesia își va face apariția, iar omenirea va apuca drumul dreptății, păcii și iubirii necondiționate.“

Ioan de Ierusalim și profeția despre Al Treilea

Război Mondial
Nov 5th, 2013 · 5 Comments

Ioan de Ierusalim, cunoscut și sub numele de Jean de Vezelay sau Jean de Mareuil, a fost unul dintre
cei mai importanți călugări templieri. Importanța sa în istorie este dată de faptul că
a înființat Ordinului Templului, dar și prin faptul că a lăsat o serie de profeții despre dramele prin care
va trece omenirea.

Documentul profețiilor a fost descoperit din pură întâmplare de către profesorul Galvieski în arhivele
mănăstirii din Zargorsk în Rusia la mănăstirea Laurul Sfintei Treimi Sfântul Serghie, lângă Moscova, în 1992-
1993. Opera se intitulează “Anul O Mie vine după anul O Mie…” și conține diverse profeții despre viitorul
omenirii.
Cele mai importante profeții se referă la cele două războaie mondiale. Cel de-Al Doilea Război Mondial l-a
prezis întocmai, cu un lux de amănunte impresionant, mai ales în condițiile în care viziunile au fost redactate
în anul 1099. Dacă cele spuse de Ioan de Ierusalim despre cel de-Al Doilea Război Mondial nu mai sunt atât
de importante, în schimb următorul mare dezastru pe care l-a prevestit poartă numele de Al Treilea Război
Mondial.

În fiecare zi va fi o nouă Apocalipsă

Înaintea izbucnirii marelui război, omenirea va cunoaște mai multe semne prevestitoare. Așa cum susținea
Ioan de Ierusalim în urmă cu aproximativ 1000 de ani, viața pe Terra se va schimba complet, va fi aproape
imposibilă, iar în fiecare zi oamenii vor trăi o nouă Apocalipsă.

Unul dintre marile semne este că orașul Ierusalim nu va mai fi unul sfânt. Evreii vor împânzi lumea, pentru
ca în cele din urmă să o conducă după bunul plac.

Un alt semn prevestitor se va produce în clipa în care oamenii vor scotoci fundurile mărilor și se vor aventura
spre descoperirea stelelor. Ei se vor crede niște zei, cu o forță impresionantă, dar în realitate nu sunt decât
niște suflete pierdute într-o societate bolnavă. Astfel, fiecare oraș se va transforma într-o Sodoma, în care
practicile sexuale de toate genurile vor deveni normalitate. Femeile se vor culca cu femeile, bărbații cu
bărbații, vârstnicii cu tinerii și nimeni nu va mai respecta nicio regulă. Oamenii vor cade în păcate trupeşti
înfiorătoare, bărbaţii şi femeile se vor destrăbăla la vedere. Femeia va fi cutezătoare şi semeaţă în destrăbălarea
ei.

Un alt semn apocaliptic în viziunea lui Ioan de Ierusalim este foametea care se va întinde pe Pământ precum
râia. Atunci vor apărea negustorii de iluzii, care vor vinde oamenilor povești, care în cele din urmă se vor
întoarce împotriva lor. Oamenii de vor transforma în singuratici și aproape nimeni nu va mai cunoaște ceea ce
înseamnă prietenia adevărată. Popoarele se vor topi într-o unire fără rost, vor forma o adunătură în care fiecare
se va simţi singur, legea va fi uitată, tradiția pierdută, credinţa abandonată.

Atunci când cinismul și prefăcătoria vor pune stăpânire pe mințile oamenilor, trebuie să știm că marele
război este aproape. În aceste condiții, Ioan de Ierusalim susținea că cei bogați vor ajunge să doarmă pe sacii
de bani, dar vor primi ajutoare, precum și hrană de pomană, în timp ce cel sărac va fi stors de taxe și impozite.

Lumea va deveni un loc unde fiecare obiect va avea prețul lui. Totul va fi de vânzare sau de cumpărare. Carnea
şi munca omului îşi vor avea şi ele preţul lor, ochi de om şi inimi de om scoase din piepturi ca nişte bucăţi de
carne se vor vinde altora. Cuvântul dat, onoarea sau credinţa nu vor mai valora nimic. Omul va ajunge cu
adevărat stăpânul pământului, dar pământul va fi sterp, apa otrăvită şi putredă, văzduhul va fi dogoritor.
În aceste condiții, atunci când cei săraci și asupriți nu vor mai suporta maltratarea celor bogați, un mare război
mondial se va declanșa și lupte dure vor fi duse între toate țările lumii.

Profetiile Arhimandritului Gavriil despre sfarsitul

lumii
Oct 6th, 2013 · 6 Comments

În timpurile lui antihrist oamenii vor aştepta salvarea din cosmos. În perioada vremurilor de pe urmă
nu vă uitaţi la cer: aţi putea fi înşelaţi de minunile ce se vor petrece acolo – puteţi să greşiţi şi să vă
pierdeţi. Adepţii lui antihrist vor umbla dezgoliţi. Creştinii însă vor fi îmbrăcaţi cuviincios. Conform
canoanelor bisericeşti femeia nu trebuie să poarte haine bărbăteşti. Îmbrăcămintea omului arată starea
lui duhovnicească.

Diavolul are 666 de mreje. În timpurile lui antihrist oamenii vor aştepta salvarea din cosmos. Aceasta va fi
cea mai mare înşelare (momeală) a diavolului: omenirea va cere ajutor de la extratereştri, neştiind că aceea
sunt demoni.

Despre lupta sfinţilor proroci Enoh şi Ilie cu antihristul se va transmite la televizor.

Când icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Iviru („Portăriţa”) va purcede să părăsească Athosul,
va începe dangătul clopotelor, bisericile în mod văzut i se vor închina, pentru a o petrece. Toate acestea vor fi
arătate la televizor.

Aceasta-i mila Domnului”, spunea stareţul.

Va veni timpul, oamenii vor pleca în munţi. Dar să nu vă duceţi câte unul… În păduri şi munţi să mergeţi în
grupuri mici. Pentru creştini cel mai mare chin va fi faptul, că ei singuri vor pleca în păduri, apropiaţii lor însă
vor primi pecetea lui antihrist. Produsele pe care pun semnul lui antihrist nu vă pot dăuna. Aceasta încă nu
este pecetea. Trebuie rostită rugăciunea „Tatăl nostru”, de însemnat cu sfânta cruce, de stropit cu agheasmă şi
astfel se va sfinţi orice hrană.

Dacă vei fura, vei încălca una dintre cele zece porunci. Cine va proceda astfel îl va primi pe antihrist.

Omul credincios va nădăjdui în Dumnezeu. Iar Domnul în ultimele vremuri va săvârşi aşa minuni pentru
poporul său, încât o mică frunzuliţă din copac îi va ajunge pentru o lună întreagă. Şi pământul nu va scădea;
îi vei face cruce şi îţi va da pâine.

Nu vă temeţi. Principalul este să nu fie primită pecetea lui antihrist pe mâna dreaptă şi pe frunte.

Nu mâncaţi pâinea celui care a primit pecetea lui antihrist.

În ultimele vremuri adepţii lui antihrist vor umbla la biserică, se vor boteza şi vor predica poruncile
evanghelice. Însă nu-i credeţi pe cei care nu au fapte bune. Doar după fapte se poate recunoaşte adevăratul
creştin. Credinţa adevărată îşi află loc în inimă, şi nu în minte (raţiune). Antihrist va fi urmat de cel ce are
credinţa în minte, iar cel ce are credinţă în inimă, lesne îl va recunoaşte. Acum se încep evenimente importante.
Astfel de pericol n-a fost pe pământ de la facerea lumii. Este ultimul… Imaginaţi-vă mama a cinci copii: cum
poate să-i hrănească, fără a primi pecetea lui antihrist? Vedeţi ce curse întinde antihristul oamenilor.

La început aceasta se va face benevol. Dar când antihristul se va înscăuna şi va deveni stăpânul lumii, îi va
impune pe toţi să primească această pecete. Pe cei care nu o vor primi îi va declara trădători. Atunci va trebui
de plecat în păduri; grupuri a câte zece-cincisprezece oameni. Însă nu vă duceţi câte unul sau doi: nu vă veţi
salva…

Veţi fi păziţi de Duhul Sfânt. Niciodată să nu vă pierdeţi nădejdea. Dumnezeu vă va da înţelepciune cum să
procedaţi. La sfârşitul vremurilor oamenii se vor mântui prin dragostea, smerenie şi bunătate. Bunătatea va
deschide porţile Raiului, smerenia îi va duce încolo, iar dragostea îl va arăta pe Dumnezeu.

PĂRINTELE ARSENIE BOCA, despre relaţiile

sexuale
Jul 2nd, 2014 · 2 Comments

Părintele Arsenie Boca, Sfântul Ardealului, a scris un text în “Pravila albă” despre relaţiile sexuale în
timpul sarcinii. Acesta vorbeşte despre repercursiunile pe care le are acest lucru asupra copiilor. “Dacă
părinţii i-au tulburat tocmirea cu fărădelegea desfrânării, aceasta se va întipări într-însul cu tărie mare.
Iar când se va naşte, până nu ajunge să priceapă, se va juca cu sora de-a mirele şi mireasa, şi încă de Ia
7 ani”.

“Totuşi, nu mă pot abţine de a pomeni un lucru care produce extrem de multe şi grele dificultăţi în educarea
copiilor. Când soţul nu dă pace sarcinii (zice el că se poate, sau nu vrea altfel, sau se declară stăpân pe legile
naturii) atunci copiii vin pe lume cu predispoziţia precoce spre sexualitate, scrie ortodoxiatinerilor.ro.

Aceasta îi face îndărătnici şi foarte greu educabili (sunt certaţi cu disciplina, unii genetic prezintă cromozomul
criminalităţii şi chipurile, circumstanţe atenuante în justiţie). Fug de la şcoală şi încep aventurile. Deci tot în
răspunderea soţului se soldează şi aceste necazuri. Explicaţia biologică: au crescut în mediul uterin hrăniţi cu
sânge prea îmbibat cu testosteron, hormon sexual masculin.

De ce este oprită toată vremea sarcinii? O dată, pentru că nu mai are rost [copilul nu mai trebuie chemat la
viaţă căci el este deja în pântece!], apoi, pentru că toate simţirile celor doi părinţi, mai ales ale mamei, prin
care trece în vremea aceea, se întipăresc cu deosebire în mugurele ce s-a plămădit. Deci, iată o mare cheie a
lucrurilor: precum au fost purtările şi toate simţămintele mamei, în vremea celor nouă luni aşa va fi şi
moştenirea copilului ce se va naşte, pe toată viaţa sa. Dacă părinţii i-au tulburat tocmirea cu fărădelegea
desfrânării, aceasta se va întipări într-însul cu tărie mare. Iar când se va naşte, până nu ajunge să priceapă, se
va juca cu sora de-a mirele şi mireasa, şi încă de Ia 7 ani.

Mai târziu, va cerca la dobitoace, sau se va deda la curvie cu mâna, pe urmă curvie în regulă, patimi care îi
vor omorî milioane de celule nervoase. Şi de nu se va întâlni cu cineva care să-i cunoască boala, pe la vârsta
căsătoriei va ajunge în doaga nebuniei. Despre sporul la carte nici nu mai vorbesc; patima aceasta le tâmpeşte
mintea, căci începe să se poată face pe la 14 ani, iar dacă nu i se dă de leac, nu lasă pe om să ajungă nicidecum
la 70 de ani. Toate patimile slăbesc puterea de împotrivire a sufletului, pustiind şi trup şi suflet şi pierzându-
le pe amândouă pentru totdeauna. Cei ce pătimesc de aceasta, întâi să se tămăduiască, apoi să se căsătorească.

Orice desfrânare este o putrezire înceată (ca gunoiul care arde) ce scurtează zilele oamenilor. Luaţi aminte, că
pentru osteneala părinţilor, după voia lui Dumnezeu, se rnilostiveşte spre copii şi-i binecuvântează cu daruri,
precum însuşi a zis: „până la al miilea neam” pentru cei ce-L iubesc pe El”.

Vei intelege cu adevarat ce este FRICA DE DUMNEZEU!

MESAJUL DE AVERTIZARE lasat de IISUS pentru OMENIRE
prin Parintele Padre Pio!
Stiinta Stirile zilei —by Elena Tudor 35 0

 Share on Facebook
  Tweet on Twitter
 Google+
 LinkedIn
 Pinterest

Parintele Padre Pio este cunoscut datorita ranilor asemanatoare celor suferite de Iisus in timpul
crucificarii, fiind considerant un sfant in biserica catolica.

 POVESTEA PREOTULUI CARE A SUFERIT DE ACELEASI RANI DIVINE CA ALE LUI

IISUS HRISTOS! VIDEO
 LUMEA CRESTINISMULUI ESTE SOCATA: “EVANGHELIA SOTIEI LUI IISUS” ESTE
REALA SI CONFIRMA TEORIA CA IISUS AR FI FOST CASATORIT!
 SFANTUL GRAAL, VASUL DIN CARE IISUS AR FI SORBIT VIN LA CINA CEA DE
TAINA, DESCOPERIT IN SPANIA? VIDEO
 MANUSCRISUL CARE CONTRAZICE BIBLIA: “IISUS OBISNUIA SA-SI SCHIMBE
FORMA”!

In timpul vietii sale a infaptuit numeroase minuni si chiar i-a aparut Iisus, care i-a lasat urmatorul mesaj
pentru omenire:

“La aceasta venire a mea, in timpul pedepselor ingrozitoare, voi fi totusi indurator cu toti cei care iti
pun speranta in mine si au incredere in cuvintele mele. De asemenea, cei alesi nu au de ce sa se teama
caci, asa cum le-am promis, vor fi salvati la timp: eu, cand ma voi inalta de pe Pamant, ii voi ridica pe
toti cei mantuiti la mine. Cei alesi sunt toti pamantenii care in vietile anterioare au ales sa lupte pana
la moarte pentru adevar.

Prin jertfa lor (moartea de martir) ei si-au demonstrat devotiunea suprema fata de creator si au
primit drept rasplata mantuirea, gratia divina. Ca si mine, acesti apostoli si ucenici sunt reveniti din
lumile divine in trup pe Terra. Ei vor fi rasplatiti in vazduh imediat dupa ce ma voi inalta din nou la
cer, in noul Ierusalim ceresc.
Cataclismul va incepe iarna, intr-o noapte friguroasa. Vantul va vui tare; dupa un timp, se vor auzi
tunete puternice. Atunci sa inchideti usile si ferestrele pe cat posibil sa nu intre deloc aer din exterior,
caci vantul va aduce gaze otravitoare, ce se vor imprastia pe toata suprafata planetei.Incepeti de pe
acum pregatirile, caci incaperea in care veti locui trebuie bine izolata! Geamurile vor fi astupate cu
paturi, spre a nu lasa loc luminii (radiatiilor) din exterior sa patrunda. Veti intrerupe curentul, veti
inchide apa si gazele.

Din cer vor porni uragane de foc spre Pamant si se vor extinde. Furtuna, ploaia, tunetele, fulgerele se
vor intercala succesiv. Ploaia de foc va fi permanenta.

Aceasta pedeapsa teribila nu se poate compara cu nici una din cele trimise de Dumnezeu de la facerea
lumii. Teribila incercare va dura 72 de ore, adica 3 zile si 3 nopti, timp in care va pieri cel putin o
treime din populatia globului, asadar vor muri mai multi oameni decat in cele doua razboaie
mondiale la un loc.

Nu parasiti locuinta si nu vorbiti decat cu cei ai casei, caci demonii vor imita glasurile celor dragi, spre
a va ispiti sa le deschideti ori sa iesiti afara. Nu priviti deloc afara in timpul zguduirii pamantului!
Acolo va fi mania lui Dumnezeu, pe care El nu doreste s-o vedeti, caci v-ar apuca tremuratul si v-ar
umple groaza. Cine se va uita din curiozitate pe geam, va muri. Ingenunchiati in fata crucifixului si
regretati-va sincer pacatele!

Rugati-va! Rugati-va! Rugati-va!

In primele doua zile de intuneric, satana si diavolii lui vor chinui amarnic pe cei care nu s-au
adapostit. Cel care sufera si moare nevinovat, daca nu a acceptat semnul fiarei devine martir si urca
in Rai, in Noul Ierusalim Ceresc. In a treia noapte, cutremurul si focul se vor opri treptat, ziua
urmatoare va apare Soarele.

Cei care si-au batut joc de Mine si nu au crezut in mesajele transmise prin cei alesi de Mine ca
apostoli si ucenici, vor fi executati de Ingerii Mei, care deja au primit aceasta sarcina si sunt pregatiti
sa actioneze. Apoi, multi ingeri vor cobori spre a aduce Spiritul Pacii pe pamant. Din sufletele celor
ramasi in viata se va indrepta spre cer o deosebita recunostinta. Munti de ceata vor veni in timpul
noptii. Va fi razboi, fara sa-l fi declarat cineva.

Vor fi inundatii uriase si distrugeri incalculabil de mari, drept rasplata a tuturor pacatelor voastre,
conform legii cauza-efect. Vor iesi viermi din pamant, iar cerul se va intuneca datorita pasarilor negre
ce vor veni dinspre sud. Tancuri vor trece peste case si bordeie.

Oamenii de pe strazi vor sta cu muschii atarnati bucati, sau vor fi intinsi pe jos, arsi, inegriti.
Surprinzator vor disparea de pe fata pamantului orase si sate. Vor disparea multe tari din vest, si se
vor forma altele. Anglia va fi nimicita, doar Scotia va ramane.

Marseille se va distruge prin foc, la fel 2/3 din Paris, doar turnul Eifel va ramane in picioare. In
America va fi un razboi distrugator. In timpul acestor 3 zile Soarele nu va mai lumina, iar curentul
electric va fi oprit. Dupa aceste trei zile de necaz va aparea pe cer Crucea luminoasa. Folositi bine
putinul timp ramas, cu evlavie, in credinta sincera si cu practicarea iubirii de Dumnezeu si de
aproapele vostru. Multiplicati acest mesaj si daruiti-l tuturor credinciosilor pe care ii cunoasteti! De
multe ori v-a atentionat cerul, totusi foarte putini ati luat in seama.“

PROFETIE socanta a unui SFANT din secolul al

V-lea: „Oamenii vor fi inselati de Antichrist! Vor fi
ca niste papusi in mainile lui”!
bizar Mai 15, 2013
0 59 3

 Share Post
 Share On Twitter
 +

Sfantul Nilus a fost un sfant care a trait in secolul al V-lea. Sfantul Nilus
a facut o profetie socanta care a dainuit de-a lungul timpului, despre cum va fi vremea in timpul in
care Antichristul va cobori pe Pamant.

Iata ce spunea despre oamenii care vor trai in acel secol:

„La mijlocul secolului XX oamenii vor fi de nerecunoscut. Atunci cand venirea Antichristului este
aproape, in mintile oamenilor va incolti dorinta carnala, iar necinstea si pacatul vor fi de necontrolat.

Infatisarea oamenilor se va schimba, si va deveni din ce in ce mai greu sa deosebesti un barbat de o femeie
din cauza modului nerusinat in care se vor imbraca si se vor coafa.

In acele timpuri valorile morale si traditiile promovate de crestinism si Biserica se vor schimba. Oamenii nu
vor mai sti ce este modestia, iar lacomia si falsitatea vor domni peste lume. Cei care vor trai in acele timpuri
vor alerga de dimineata pana seara pentru a-si aduna averi impresionante, iar adulterul, homosexualitatea si
practicile ascunse vor domni in acea societate.

In acele timpuri, oamenii vor zbura prin aer ca pasarile si vor atinge fundurile oceanelor precum pestii, iar
cand vor fi realizat deja aceste lucruri, acesti oameni, saracii de ei, nu vor sti ca sunt inselati de Antichrist,
ca nu sunt decat niste papusi in mana lui”.

fântul Gavriil Georgianul: 5 profeții CUTREMURĂTOARE despre

ce ne așteaptă ÎN CURÂND!
Vremurile pe care le trăim sunt din ce în ce mai tulburi, din ce în ce mai nesigure. Liniștea pe care o caută
unii oameni este tot mai greu de obținut. Societatea globalizată îl forțează pe om să meargă într-o anumită
direcție, și cu o anumită viteză. Iar dacă cineva încearcă să fie altfel decât curentul general, este penalizat,
amendat, eliminat.

Un astfel de om care întreaga viață a fost un vas ales al lui Dumnezeu, și un far călăuzitor pentru cei care îl
cunoșteau, este Sfântul Gavriil Georgianul (1929-1995). Sfântul Gavriil a fost mereu respins de societate,
însă nu din teribilism sau elitism, ci pentru că vroia să trăiască sincer, autentic, fără compromisuri relația cu
Dumnezeu. De aceea, el a primit de la Dumnezeu harul profeției, prin care să-și prevină și să-și încurajeze
semenii. Redăm mai jos câteva dintre profețiile Sfântului:

1. În timpul lui Antihrist, unii vor talcui Scripturile după capul lor, nenorociții! Apoi, ucenicii lui
Antihrist vor lua și ei parte la slujbe, vor face semnul crucii și vor propovădui Evanghelia. Adevărații
creștini însă se vor cunoaște după faptele lor cele bune.

2. Satana a pus 666 de curse. Pecetea lui nu va fi nevăzută, ci se va vedea pe frunte si pe brate. Dacă
pecetea se va pune cu forța, în ochii lui Dumnezeu va fi ca necinstirea unei fecioare. Cea mai grea
încercare a creștinilor va fi să vadă că parinții lor primesc sa fie pecetluiți. Pecetea va fi fără efect
dacă va fi pusă contra vointei omului. Dar inchipuiți-vă cursa întinsă de Antihrist pentru o mamă
rămasă singură cu cinci copii! Cum să-i hrănească altfel decât primind pecetea?

3. Adevăratul creștin nu va simți nici foame, nici sete. În vremea nenorocirii, creștinii nu vor pieri.
Domnul va face minuni pentru ei. O frunză le va fi de ajuns pentru o lună. De vor face semnul crucii
pe o bucată de pământ, aceasta se va preface in pâine.

4. Credința adevărată își află sălaș în inimă, nu în minte. Antihristul va fi dat pe față de creștinii care
își au credința in inimă, în vreme ce aceia care își au credința în cap îl vor urma.
5. Să nu vă pierdeți niciodată nădejdea în Dumnezeu și veți fi feriți de foame, de sete și de nenorociri.

Read more: http://ortodoxia.rol.ro/sfantul-gavriil-georgianul-5-profetii-cutremurtoare-despre-ce-ne-asteapta-

n-curAnd--969483.html#ixzz4VliCaOQj

PROFEŢIILE lui Padre Pio, sfântul care putea să

leviteze: "Timp de 3 zile lumina va dispărea şi
atunci...."
Publicat: Luni, 23 Iunie 2014 14:10 // Actualizat: Luni, 23 Iunie 2014 14:10 // Sursa: romaniatv.net
Autor: Iulian Tudor

Padre Pio este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți creștini ai secolului XX, atât datorită stigmatelor cât și
datorită anumitor minuni cum ar fi levitația, despre care se spune că le-ar fi experimentat. A fost un preot și
călugăr capucin al Italiei venerat și considerat sfânt în biserica catolică. Născut Francesco Forgione,
primește numele Pius ( Pio), cel pios, cel cuvios, când intră în ordinului Capucinilor, de aici și numele care îl
face faimos: Părintele Pio–Padre Pio. Pe 16 June 2002, este canonizat de către Papa Ioan Paul al II-lea.

7185 3

1 2Comenteaza
Foto: adevarul.es

Fiind un apropiat al divinității, un om drept și de o morală fără cusur, Padre Pio a fost înzestrat cu harul
profeției, scrie efemeride.ro. De-a lungul vieții sale a realizat numeroase profeții, care mai devreme sau mai
târziu s-au adeverit. Din acest motiv, am ales să vă prezentăm o serie de profeții pe care părintele le-a făcut
chiar înainte să moară:

Citeşte şi Părintele Iustin Pârvu a făcut MINUNI după moarte. A EXORCIZAT o femeie din sicriu
VIDEO ULUITOR

1. Lumea se va ruina. Oamenii au părăsit calea dreaptă și au ales drumul pierzaniei. Dacă schimbarea nu se
va produce atunci Divinitatea va lansa o mare catastrofă asupra acestei societăți bolnăvicioase care trebuie
vindecată.

2. Omul a fost creat pentru a iubi și prețui viața și nu pentru a o distruge. În ritmul actual, societatea
distruge viața din toate temeliile sale și această atitudine va fi oprită într-un mod violent.

3. Ziua catastrofei sau a Judecății este aproape. Timp de 3 zile lumina va dispărea și atunci oamenii
trebuie să știe că nu vor mai putea bea apă și nici mânca pentru că totul va fi otrăvit. După aceste 3 zile
lumina se va întoarce, dar nu foarte mulți o vor revedea.
Citeşte şi PROFEŢIA ŞOCANTĂ a SFÂNTULUI NILUS. "Oamenii vor fi ca nişte păpuşi în mâinile
ANTICHRISTULUI"

4. O mulțime de oameni aleargă supărați prin viață fără să aibă un scop real. În cele din urmă,
mântuirea va fi dată în est. iar cei din vest vor alerga acolo pentru a se salva, dar vor cădea într-o mare
prăpastie.

5. Pământul se va cutremura. Planeta pe care trăim este bolnavă și se va vedea sub forma unui cutremur
care poate fi comparat cu un șarpe. Va veni din toate părțile și mulți oameni vor muri.

6. Un meteorit va cădea pe Pământ. O națiune întreagă va fi distrusă și istoria sa uitată. Această națiune,
dintr-una înfloritoare, se va transforma într-un mizerabilă pentru ca mai apoi să dispară definitiv.

7. Va veni vremea când oamenii se vor bate și pentru ultima firmitură de pâine. Magazinele vor fi
jefuite și bogat va fi cel care va avea în casă o lumânare și un ulcior cu apă.

Citeşte şi MINUNILE părintelui Arsenie Boca. Credincioşii şi-l amintesc că era de "o frumuseţe
îngerească" VIDEO REPORTAJ

8. Dragostea pentru om a devenit un cuvânt gol. Cum poți pretinde că îl iubești pe Iisus când tu nu îl poți
iubi pe omul care mănâncă cu tine la masă? Mânia lui Dumnezeu nu îi va cruța pe oamenii de știință sau pe
cei bogați, ci pe cei cu inimă largă.

9. Dacă omenirea nu se va întoarce pe drumul pocăinței atunci mânia lui Dumnezeu poate fi
comparată cu cea mai mare urgie care a fost văzută până atunci.

10. Oamenii vor fi martorii unei experiențe tragice, care va avea ca scop curățarea tuturor păcatelor,
eliminarea răului care domnește în societatea umană și care a îmbolnăvit-o până la pierzanie.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/profetiile-lui-padre-pio--sfantul-care-putea-sa-

leviteze--timp-de-3-zile-lumina-va-disparea-si-atunci----_153821.html#ixzz4XuQl6XEY

"Îmi pare rău de voi că sunteţi slăbiţi în credinţă. Veţi cădea din cauza fricii. Frică-i de la diavol; nu
vă fie frică pentru a va salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de
Dumnezeu, Care este tovarăşul de drum al fiecăruia, de la naştere până la moarte. Vor cădea şi cei
aleşi. Îmi pare rău că sunteţi cei de pe urmă. Va vor cerne. Vor pune impozite, taxe şi alte îngrădiri.
Vor lua totul! Să ştiţi că mulţi vor pleca din ţară, dar puţini se vor întoarce. Va veni vremea când ar
dori să se întoarcă şi n-or mai putea, căci România va fi înconjurată de flăcări", a proorocit Arsenie
Boca.
Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/profetia-socanta-a-sfantului-nilus--oamenii-vor-fi-
ca-niste-papusi-in-mainile-antichristului_150101.html#ixzz4XuSISybI

PROFEŢIA ŞOCANTĂ a SFÂNTULUI NILUS.

"Oamenii vor fi ca nişte păpuşi în mâinile
ANTICHRISTULUI"
Publicat: Joi, 05 Iunie 2014 11:35 // Actualizat: Joi, 05 Iunie 2014 11:44 // Sursa: romaniatv.net
Autor: Iulian Tudor

Sfantul Nilus a fost un sfant care a trait in secolul al V-lea. Sfantul Nilus a facut o profetie socanta care a
dainuit de-a lungul timpului, despre cum va fi vremea in timpul in care Antichristul va cobori pe Pamant.

592 3

0 6Comenteaza
"La mijlocul secolului XX oamenii vor fi de nerecunoscut. Atunci cand venirea Antichristului este
aproape, in mintile oamenilor va incolti dorinta carnala, iar necinstea si pacatul vor fi de necontrolat.

Citeşte şi APOCALIPSA vine în 100 de zile, potrivit MITOLOGIEI NORDICE. Cum credeau
VIKINGII că se va SFÂRŞI LUMEA

Infatisarea oamenilor se va schimba, si va deveni din ce in ce mai greu sa deosebesti un barbat de o femeie
din cauza modului nerusinat in care se vor imbraca si se vor coafa.

In acele timpuri valorile morale si traditiile promovate de crestinism si Biserica se vor schimba. Oamenii nu
vor mai sti ce este modestia, iar lacomia si falsitatea vor domni peste lume. Cei care vor trai in acele timpuri
vor alerga de dimineata pana seara pentru a-si aduna averi impresionante, iar adulterul, homosexualitatea si
practicile ascunse vor domni in acea societate.

Citeşte şi VINE SFÂRŞITUL PĂMÂNTULUI? Agenţia Federală pentru gestionarea dezastrelor din
SUA face PROVIZII

In acele timpuri, oamenii vor zbura prin aer ca pasarile si vor atinge fundurile oceanelor precum pestii, iar
cand vor fi realizat deja aceste lucruri, acesti oameni, saracii de ei, nu vor sti ca sunt inselati de Antichrist, ca
nu sunt decat niste papusi in mana lui", este profeţia sfântului Nilus, potrivit obiectiv.info.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/profetia-socanta-a-sfantului-nilus--oamenii-vor-fi-

ca-niste-papusi-in-mainile-antichristului_150101.html#ixzz4XuSvJcsE

APOCALIPSA vine în 100 de zile, potrivit

MITOLOGIEI NORDICE. Cum credeau
VIKINGII că se va SFÂRŞI LUMEA
Publicat: Sâmbătă, 16 Noiembrie 2013 18:24 // Actualizat: Sâmbătă, 16 Noiembrie 2013 18:46 // Sursa:
romaniatv.net

Lumea se va sfârşi în 100 de zile, dar Zeul Tunetului, Thor, ar putea să o salveze, potrivit mitologiei
nordice.

866 3

0 4Comenteaza
Folclorul vikingilor are propria variantă a apocalipsei, Ragnarok, care implica lupte epice între zei,
dispariţia moralităţii şi trei ierni cu frig extrem, potrivit the Mirror.

VEZI ŞI Apocalipsa lui Rasputin bagă lumea în sperieţi. Vezi cât de APROAPE este sfârşitul lumii

Experţii în mitologia nordică au calculat că zeii vikingi vor începe să se războiască pe 22 februarie 2014, în
timp ce tatăl lui Thor, Odin, va fi omorât de un lup, eveniment ce va declanşa armageddonul.

Mitologia spune că zeul Heimdallr va sufla în Gjallerhorn pentru a anunţa venirea Ragnarok, ce înseamnă
"Pieirea Zeilor". Semnalului lui Heimdallr îi va alerta pe fiul lui Odin, Thor, să se arunce în luptă.

VEZI ŞI Profeţii apocaliptice: Următorul papă ales va fi ultimul dinaintea sfârşitului lumii

Suedezii, danezii și norvegienii credeau că mai întâi va veni o iarnă foarte friguroasă, apoi moralitatea o să
dispară și lupte vor izbucni peste tot în lume.

Apoi, lupii vor mânca soarele și luna și în cele din urmă îl vor omorî pe tatăl zeilor, Odin.

După moartea lui Odin, lumea se va scufunda în mare, dar va renaşte din nou, ca o nouă utopie.
Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/apocalipsa-vine-in-100-de-zile--potrivit-
mitologiei-nordice--cum-credeau-vikingii-ca-se-va-sfarsi-lumea_109077.html#ixzz4XuTUYD6U

Mulţi dintre cei ce vor rămâne, vor pieri. Soseşte

împărăţia minciunii şi a răutăţii
de Admin · 30 ianuarie 2017

Stareţul Serafim din Vâriţa (numele laic Vasili Nikolaevici Muraviov, 1866–1949) – un nevoitor
deosebit, care s-a proslăvit prin multe daruri duhovniceşti: al înainte-vederii, al facerii de minuni, al
tămăduirii bolilor. A fost canonizat în anul 1998.

„Domnul are putere să renască nevoitori, dacă noi vom cere. Haideţi dar să ne rugăm şi să cerem şi Domnul
atunci va face şi din pietre aleşi de-ai Săi”.

„Măcar o dată în viaţă trebuie de pus o lumânare pentru acei pe care i-am ofensat, i-am înşelat, de la care am
furat, nu am întors datoria”. Când părintelui i se plângeau de bârfă şi învinuire pe nedrept, el le spunea:
„Lăsaţi să ne vorbească pe noi de rău. Iar noi ne vom strădui să facem bine”. Stareţul zicea că va veni aşa o
vreme când de fiecare credincios se vor agăţa patruzeci de oameni, ca el să-i scoată pe ei. „Domnul va
aştepta o mie de ani ca măcar un singur om să se mântuiască şi să se împlinească numărul îngerilor căzuţi”.
„În vremurile cele mai grele cu uşurinţă se va mântui acel care după puterile sale se va nevoi în rugăciunea
minţii („Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu miluieşte-mă pe mine păcătosul!”), înălţându-se prin
pomenirea frecventă a numelui Fiului lui Dumnezeu spre rugăciunea neîncetată”.

Stareţul repeta nu o dată cât de necesară îi este creştinului rugăciunea pentru vrăjmaşi. Iată cuvintele lui:
„Numaidecât să te rogi pentru duşmani. Când nu te rogi parcă ai turna petrol în foc – flacăra se înteţeşte tot
mai tare şi mai tare… Întotdeauna şi pentru toate, chiar şi pentru necazuri, mulţumeşte Domnului şi
Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”. Stareţul spunea că o parte din păcatele părinţilor şi a strămoşilor trec
la noi. Şi noi trebuie să ne rugăm pentru părinţii şi străbunii noştri şi la mărturisire să aducem pocăinţă
pentru ei. Ei aşteaptă rugăciunea noastră şi se bucură mult când ne rugăm pentru ei; iar cei care sunt de acum
în Împărăţia Cerurilor ne ajută nouă.

Părintele a prezis cel de-al doilea Război Mondial, distrugerea Bisericii şi renaşterea credinţei în Rusia.
Părintele vorbea despre renaşterea vechilor lăcaşuri – Lavrei Sf. Treimi şi a cuv, Serghie, mănăstirii din
Diveevo, Lavrei Sf. Aleksandr Nevski, Lavrei Peşterilor din Kiev. Stareţul spunea că oraşului Leningrad i se
va reda numele Sankt-Petersburg şi că va veni timpul când la radio vor putea fi ascultate cântări bisericeşti,
predici şi învăţături duhovniceşti.

Despre adânca înainte-vedere a stareţului nu numai a viitorului unor oameni, ci şi a viitorului Bisericii şi al
Patriei noastre mărturiseşte grăitor poezia compusă de el în anul 1939:

Va trece furtuna peste pământul rusesc,

Ierta-va Domnul păcatele poporului rus.

Şi Crucea cu Dumnezeiasca-i frumuseţe

Va străluci din nou deasupra bisericii lui Dumnezeu.

Şi întreaga noastră Sfântă Rusie al clopotelor răsunet

Din somnul păcatului spre mântuire o va trezi.

Lăcaşele sfinte vor fi deschise din nou

Şi credinţa în Dumnezeu pe toţi îi va uni.

Potolise-vor cumplitele necazuri,

Rusia îi va birui pe duşmanii săi

Şi numele marelui popor rus

Ca tunetul va răsuna în toată lumea.

Stareţul mai spunea că va sosi timpul când rândul întâi al poeziei îl vom cânta astfel: „Trecut-a furtuna peste
pământul rusesc”. Această poezie a părintelui Serafim era transmisă din mână în mână, nimerind şi la cei din
închisori şi din exil. Era citită şi cântată de mucenicii şi mărturisitorii Bisericii Ruse, întărindu-i în credinţa
şi speranţa renaşterii vieţii duhovniceşti a Patriei lor. Fiind întrebat de fiul său duhovnicesc despre viitorul
Rusiei, stareţul i-a propus să se apropie de geam şi să privească. Acela a văzut golful Finic şi o mulţime de
corăbii sub diverse drapele.

– Cum să înţeleg aceasta? – îl întrebă el pe părinte.

– Va veni aşa o vreme, – i-a răspuns el, – când în Rusia va fi prosperare duhovnicească. Se vor deschide
multe biserici şi mănăstiri, şi vor sosi oameni de altă credinţă pe astfel de corăbii pentru a se boteza. Însă
aceasta nu va dura mult, vreo cincisprezece ani, apoi va veni antihristul. Zicea că atunci când Orientul se va
fortifica, totul va deveni şubred. Ei nu numai că sunt mult mai numeroşi, ci sunt treji şi muncitori, iar la noi
este atâta beţie…
Stareţul mai spunea: ”Orientul se va boteza în Rusia. Întreaga lume cerească se roagă pentru luminarea
Orientului”. Vor veni timpuri când Rusia va fi sfâşiată în bucăţi. Mai întâi o vor împărţi, apoi o vor prăda.
Occidentul în fel şi chip va contribui la distrugerea Rusiei şi va da, pentru un timp, Chinei, partea ei de est.
Japonia va acapara Extremul Orient, iar Siberia va fi ocupată de chinezii, care se vor strămuta în Rusia, se
vor căsători cu rusoaice şi, în sfârşit, prin viclenie şi perfidie vor pune mâna pe întregul teritoriu al Siberiei
până la Urali. Iar atunci când China va dori să meargă mai departe, Occidentul se va opune şi nu-i va
permite. Multe ţări se vor năpusti asupra Rusiei, însă ea va rezista, pierzând o bună parte a pământurilor sale.
Acest război despre care povesteşte Sfânta Scriptură şi vorbesc proorocii va deveni cauza unificării omenirii.
Oamenii îşi vor da seama că este imposibil de trăit aşa mai departe, pentru că altfel tot ce-i viu va pieri şi vor
alege o singură conducere – aceasta va fi anticiparea întronării lui antihrist Apoi se va începe prigoana
asupra creştinilor; când eşaloanele vor pleca din oraşe în adâncul Rusiei, va trebui de grăbit pentru a nimeri
printre primii, fiindcă mulţi dintre cei ce vor rămâne, vor pieri. Soseşte împărăţia minciunii şi a răutăţii. Va
fi atât de greu, atât de straşnic, încât să nu dea Domnul să mai ajungem până la acele vremuri. Noi cu voi nu
vom ajunge. Nu mult după terminarea celui de-al doilea Război Mondial părintelui Serafim i-au spus:

– Dragă părinte! Cât de bine este acum – războiul s-a terminat, răsună clopotele de pe biserici…

Părintele a răspuns:

– Nu, aceasta încă nu e totul. Va fi un dezastru şi mai mare. Voi încă îl veţi întâmpina (războiul).

Foarte greu îi va veni tineretului să intre în mantale. Oare cine va supravieţui? Cine va rămâne în viaţă? Dar
cei care vor supravieţui vor avea o viaţă bună…

Dacă oamenii lumii întregi, toţi până la unul, vor cădea în genunchi şi se vor ruga lui Dumnezeu măcar cinci
minute pentru continuarea vieţii, ca Domnul să dăruiască tuturor vreme pentru pocăinţă… Dacă poporul rus
nu se va pocăi, se poate întâmpla ca iarăşi fratele să meargă împotriva fratelui.Va veni o vreme când nu
prigonirile, ci banii şi înşelările lumii acesteia îi vor despărţi peoameni de Dumnezeu şi vor pieri cu mult
mai multe suflete decât în vremurile prigoanei deschise. Pe de o parte se vor înălţa cruci şi se vor auri
cupole, iar pe de altă parte se va instaura împărăţia minciunii şi a răului. Biserica cea adevărată va fi
întotdeauna prigonită, iar mântuirea va fi prin scârbe şi boli, prigonirile însă vor căpăta un caracter foarte fin
şi nebănuit. E îngrozitor să ajungi până la aceste vremuri”.

Stareţul iubea foarte mult tineretul. Pe atunci tinerii aproape că nu mergeau la biserică şi se bucura foarte
mult când ei veneau la dânsul. Părintele vorbea despre marele rol al tinerilor în viitoarea renaştere a
Bisericii. El spunea că vor veni timpuri (şi deja vin!) când desfrâul şi decăderea morală vor atinge ultimele
limite. Aproape că nu vor mai rămâne neatinşi de păcatul trupesc. Ei vor considera, vâzând că nu li se aplică
nici o pedeapsă, că totul le este permis pentru satisfacerea capriciilor şi senzualităţii excesive. Se vor aduna
în grupuri, bande, vor prăda, se vor desfrâna. Însă va veni timpul când se va auzi glasul lui Dumnezeu şi
tineretul va înţelege că astfel nu se mai poate trăi şi va veni la credinţă pe diferite căi, se va întări chemarea
spre nevoinţă. Acei care au fost păcătoşi, beţivi, vor umplea bisericile, vor simţi o mare sete pentru viaţa
duhovnicească, mulţi vor deveni călugări, se vor deschide mănăstirile, bisericile vor fi pline de credincioşi.
Atunci tinerii vor merge în pelerinaje pe la locurile sfinte – va fi o perioadă deosebită! Acei care astăzi
păcătuiesc, se vor pocăi mai fierbinte. Astfel, viaţa Bisericii e asemeni lumânării, care, înainte de a ses tinge,
izbucneşte cu o nouă putere, luminând totul în jur. Şi vremurile acestea sunt aproape.

Câte daruri a dat Domnul Rusiei, ce păduri, lacuri, râuri, bogăţii subterane! Însă noi trăim fără de
Dumnezeu, iar pământul este maica noastră, care ne dă pâine şi viaţă. Vrăjmaşii noştri şi puterea
împotrivitoare lui Dumnezeu o vreme îndelungată nu le vor permite oamenilor să se întoarcă la pământ.
Astfel, toţi ar putea fi hrăniţi şi totul ar putea să se aranjeze, însă aceasta nu le convine duşmanilor– lor le
este frică de Rusia renăscută. Şi, totuşi, Rusia se va hrăni din pământul său. „Mântuirea lumii se va face de
la Rusia, iar Petersburgul va deveni centrul duhovnicesc al ţării. ÎnRusia se vor mai întâmpla încă mari
evenimente – aflarea şi proslăvirea moaştelor în Petersburg, care va fi obucurie mare pentru întreaga lume”.
Despre calea din Petersburg la Vâriţa părintele zicea aşa: „Acum locomotiva cu aburi face două ore şi
jumătate, chiar trei, iar mai târziu vor circula trenuri electrice, care vor ajunge mai repede, apoi va
venitimpul când, hop – şi altul deja zboară”.

După război părintele îi vorbea fiicei sale duhovniceşti: „Va sosi vremea când iarăşi Drumul Crucii va trece
de la catedrala Kazansk până în Lavră. Tu vei ajunge până atunci”.

(Era de necrezut, dar aşa s-a întâmplat! Pentru toţi creştinii este memorabil Drumul Crucii spre Lavra Sf.
Aleksandr Nevski cu nou-aflatele moaşte ale Cuviosului Serafim din Sarov).

„Ierusalimul va deveni capitala Israelului, iar cu timpul – şi al întregii lumi. Fiindcă acolo este centrul
pământului, acolo a fost răstignit şi a înviat Mântuitorul lumii”. Stareţul a prezis că catolicii vor avea un
papă de origine slavă. Spunea părintele Serafim despre apropiata sa proslăvire, adăugând însă la acestea:
„Nu vă grăbiţi să-mi dezgropaţi trupul. Lăsaţi în voia Domnului… Nu vreau să se facă târguială cu trupul
meu”.

Extras din “Staretii despre vremurile de pe urma“, Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Petru-
Voda, 2007

După panica și războiul din Siria se va afișa

antihristul (profeția cutremurătoare a părintelui
Elpidios)
de Admin · Publicat 7 ianuarie 2017 · Actualizat 7 ianuarie 2017

Într-adevăr viziunile parintelui Elpidios pentru venirea lui Antihrist ne da fiori. Evoluțiile dramatice
din Egipt, invazia iminentă a Siriei, și disputele dintre Israel și Iran vor sta în etapa de pregătire pentru
apariția profetului fals va aduce la o presupusa pace in lume … .

Mai jos este extras relevant dintr-un discurs recent al Parintelui Elpidios la 6 august 2013 (un exemplu de
inainte vedere cu privire la intenția de invazia americana din Siria), care literalmente spune totul:
“În această mizerie patru state mari vor crea panică si un război generalizat se apropie . Și aceste patru state
sunt Israel, Iran, Egipt și Siria.

Aceste patru , state vor crea noi date pentru aspectul final al venirii lui Antihrist.Antihristul prin proprii sai
liderii va crea două noi state, care vor fi conduse de lideri încăpățânati și puternici, care se vor ciocni. Cele
două state se vor ciocni si va începe să degenereze în război care se va extinde astfel încât să atingă si pe cei
neimplicati.

Atunci se va vedea ca din conflictul celor 2 state vor fi nevoiți să înceapă să se vorbească despre pace.De
nicăieri, de la Est va veni, veți vedea o persoană atât de puternica, atât de inteligenta, atât de diabolica de
înțeleapta, atât de fermecătore, avand posibiliati financiare, un foarte bun negociator. Și această persoană prin
negociere va fi capabila in a echilibra reacțiile statelor și acesta va duce la prima pace. Când va veni această
primă pace în acest conflict patru state vor juca un rol important pentru venirea lui Antihrist. Siria, Israel,
Egipt și Iran. de acolo se va raspandi in reacție și in celelalte state și de nicaieri va veni Antihristul, care va fi
tot ceea ce am spus, absolut fermecător, cu umor, cu aparenta bunăvoință iari apoi va fi capabil de a opri
războiul. Va fi primit ca un prinț al păcii, mass-media și toți liderii de atunci accepta acest lucru ca o
personalitate de top.il vor chema în toate statele pentru a tine discursuri, să-l întâlnească și sa i se supuna va
fi promova încet ,încet ca lider mondial. Bisericile vor fi într-o situație grea ,devastate de mai multe scandaluri
și multe conflicte vor striga sa devina una cu Antihristul.Proorocul mincinos va spune lumii că el este
adevăratul lider. Antihristul NU va veni atunci să predice religia lui Dumnezeu, ci a omului. Religia umanitara
va predica. Acesta subliniază conceptul de Dumnezeu, dar in sensul de om. El va vorbi despre conceptul ca
omul poate deveni Dumnezeu. Si voi spuneti ca sunt Dumnezeu. eu sunt liderul! Se va accepta tot ce este
indecent si care nu există în Biblie, il vor accepta toți ca un membru de bază și lider iar proorocul mincinos
va cere tuturor credincioșilor care se vor supune și altor biserici sa fie subjugati de el. Antihristul va inputernici
Vaticanul ca autoritatea absolută în toate celelalte biserici, toate religiile și toate confesiunile. Apoi, va începe
cea mai mare persecuție a crestinismului suferită vreodată. “

Sursa: http://ortodoxianeamului.wordpress.com/2014/05/12/parintele-elpidios-dupa-panica-si-razboiul-din-
siria-se-va-afisa-antihristul/

Profeția Părintelui Elpidie despre ultimele trei

împărății ale lumii: Aceste trei regate vor fi:
Împărăția Ursului(Rusia), Împărăția
Dragonului(China), Împărăția
Șarpelui(antihristul, falsul Mesia)
de Admin · 23 noiembrie 2016
Vă fac atenți despre planurile rele ale lui Satan, care, prin intermediul Pentarhiei controlate de el, va aduce
întunericul și va face ravagii în omenire până la sosirea satanicului fals Mesia. Cer tuturor să practice
rugăciunea intensă a inimii, ca singura soluție dovedită din cer, pentru a slăbi sau chiar anula multe posibilități
și efecte ale execuțanților deciziilor lui Lucifer, care intenționează să distrugă lumea. Întreaga omenire înainte
de a fi timpul pentru a vedea “urâciunea pustiirii” va trece prin trei faze ale ultimelor trei mari împărății. Vor
fi scurte, dar unice în puterea de distrugere și punerea în aplicare. Aceste trei regate vor fi:
Împărăția Ursului(Rusia), Împărăția Dragonului(China), Împărăția Șarpelui(antihristul, falsul
Mesia).

Împărăția Ursului – care va fi condusă de Rusia și va urma unor state puternice, cu o mare izbândă în
economie și în armată, va încerca să schimbe frontierele la nivel mondial, prin războaie sau fuziuni
diplomatice. Conflictele artistic ralizate și programate de marile puteri, prin diplomația perspicace a Uniunii
Europene și Americii, vor împinge unele state să se ciocnească pentru probleme dubioase cu rezultat
dezastruos, fapt ce va favoriza apariția pe scena mondială a Împărăției Ursului(Rusia). Ca
răspuns spectaculos, Rusia va vedea aceste prostii ale șefilor de state, convinși de cei care se presupune că le
sunt aliați, dar sunt vicleni, și le va utiliza pentru propriile sale proiecte.Va urma distrugerea totală a națiunilor
din jur. Apoi mai este faptul că unele state vor dispărea de pe hartă. Să nu se odihnească statele de la Nord de
prosperitate economică aparentă și relațiii ce presupun neutralitate în războiul deja proiectat. Prostia liderilor
țărilor va fi cauza distrugerii lor. Un dezastru surprinzător de o mare magnitudine va crea teroare și temeri la
nivel mondial si va apare în etapa următoare. Membri ai Nordului , Finlanda, Norvegia, Suedia, ați lăsat
inima voastră să părăsească pe adevăratul Dumnezeu, pe care-L cinstiți numai cu buzele și ați rămas
neîntăriți duhovnicește. Lăsați îmbrățișarea părintească și dragostea lui Dumnezeu să vă acopere de satana
care vă urăște si vrea să vă rănească. Dacă o să vă întoarceți înapoi la inima binevoitoare a lui Dumnezeu cu
compasiune si adevărată pocăință, nu veți avea nimic de ce să vă temeți. Dacă ați neglijat și ați luat în derâdere
chemarea Sa dumnezeiască și vreți să vă expuneți la vicleniile lui satana, atunci în curând veți vedea ce
alegere proastă ați făcut și cât veți fi de umiliți. Împărăția Ursului este gata de a vă zdrobi. Pe unii dintre voi
– iremediabil. Ucraina, nu vezi cum mulțimea sfinților tăi dau mărturia sfântă, plâng și se roagă pentru tine?
Pui la îndoială credința adevărată, lăsând un profan ipocrit din dinastia francă pentru a te diviza? Credința
pravoslavnică, viața sfântă a mucenicilor și cuvioșilor au binecuvântat pământul tău, iar acum a ajuns peste
tine un inamic real al fiecărei ființe umane, care vrea să te rănească fatal. Dacă i-ai putea vedea pe sfinții tăi
cum cerșesc mila lui Dumnezeu (pentru tine) ai îngenunchia cu ei și te-ai ruga cu pocăință și umilință pentru
mântuirea ta. (Mă opresc să mă gândesc cât de mulți vor fi cei care vor primi acest mesaj și lanțul de rugăciune
va crește și va împiedica răul cel mai mare). Vestea proastă este că va fi un act de distrugere și într-un alt stat
din apropiere cu Rusia, din cauza egoismului și aroganței liderilor. Georgia este un stat cu probleme. Este ca
un șoarece care vrea să se lupte cu ursul. Gândiți-vă în adevăr și înțelepciune. Nu poți plânge pentru un
stat care își crează probleme singur.Cei care doresc să se opună Ursului și cauzei sale, va fi vai de ei. Vai de
cei care îndrăznesc să-i spună ceva, căci atunci își vor pierde existența lor. Acesta este un alt stat, care va
dispărea de pe hartă. Puterea Ursului va culmina atât de mult, încât frica și teroarea din întreaga lume va crește.
Și Persia(Iran) va suferi după ce mai întai Turcia se va dezmembra într-un fel unic și jalnic.

Împărăția Dragonului – Regele diavol va fi liderul acestui regat din China. Aliat credincios în principiu cu
Rusia, va exploata relația cu ea și va câștiga prea mult în aceste etape, și se va ridica la nivel de mare putere în
viitor. China va profita de rănile incurabile ale Japoniei pentru a stabili pas cu pas militar viitoarea dominație
în întreaga regiune. Nu va ezita să-și trădeze prietenia cu Rusia și să contribuie la spirala ascendentă și
distructivă. Până atunci, însă, își va ascunde pe furiș orice intenție și va exploata inteligent îmbrățișarea
amicală cu Rusia. China acum se răspândeste peste tot, aproape peste tot în lume. A început cu economia ca
un prim pas, inundă lumea cu bunuri, în scopul de a se ajunge în domeniul militar la nivel mondial cu
Ursul. Atunci când acest lucru va fi realizat, nu va dura mult timp să-si manifeste și propriile ambiții
expansioniste. În lume va domina frica absolută și neliniștea. Într-o lume divizată și distrusă va impune cu
fierbințeală convingeri ateiste de oțel, care cer ascultare absolută și punere în aplicare. Respirația fierbinte a
Dragonului Roșu se va simți atât în Europa, cât și în America. Ele vor suferi foarte mult. Ca urmare, va trece
și ea la cucerire cu metodologie comunistă teribilă și va face pe oameni să geamă și să sufere. Creștinii vor
trăi cele mai grele persecuții de la dragonul cel rău; rolul acestei împărății, aș putea cu un cuvânt să-l descriu
ca pe un coșmar.Vai de acei oameni a căror viață nu este înclinată spre inima dumnezeiască a dulcelui nostru
Domn Iisus Hristos. Oamenii se vor comporta la fel ca roboții dupa dictate și mandate de stat și nu vor avea
mai multe drepturi decât animalele de companie. Viața și moartea nu vor avea nici o valoare pentru om.
Aceasta va fi ideologia satanică a acestui regat. Aceste două împărății (a Ursului și a Dragonului) vor fi
aproape simultane, dar vor provoca răsturnări majore la nivel mondial. Vor stigmatiza prezența lor prin faptul
că vor reacționa nuclear. Pacea va dispare, ciuma și foametea vor aduce mari nenorociri la nivel mondial.

Împărăția Șarpelui – Ultimul regat din istoria omenirii ne va face cunoscută “urâciunea pustiirii”. Satana, cu
aceeași otravă a iluziei se va folosi de om, frumoasa creație a lui Dumnezeu, pentru a-i distruge pe liderii
națiunilor pe care i-a ridicat la putere, după care întreaga omenire o va supune sub fiul întunericului, sub
antihrist. Domnia acestui șarpe va fi unică în istoria vieții umane. Toate regatele din lume până în prezent ar
fi dorit să supună pământul, partea materială a omului. Regatul Șarpelui, însă, va ataca și va dori să supună și
sufletul ,și trupul omului. Și materie, și spirit. De aceea, metodele folosite în acest scop vor fi unice în felul
lor, cu puterea cea mai perfectă de tehnologie și nanotehnologie. Liderul antihrist va avea puterea și
autoritatea de a controla fizic și psihic orice om. Îi va convinge pe toți oamenii, cei care au supravietuit
experiențelor de război si de coșmar din toate statele lumii și au trăit teribil agonia supraviețuirii din cauza
lipsei de hrană și de apă, că el este doar un prinț al păcii, ’’adevăratul Mesia’’, îi va obliga să-l accepte de
bunăvoie ca unic rege mondial. Acest lucru se va întâmpla atunci când îi va pune pe toți să accepte cipul
cu numerele de cod. Cu acest cip ultra-nanotehnologic va putea vedea și controla aproape în întregime
oamenirea. Pentru al treilea și ultimul lider al împărățiilor s-a proorocit că va fi fiu al întunericului. Totul în
jurul nostru este pregătit și proorociile încep să se împlinească. Omenirii, epuizată după ciumă, foamete și
război, îi va fi imposibil de a rezista. Scoaterea adevărului din Evanghelie (schimbarea textului biblic original)
va duce la măsuri rapide pentru a-l îmbrățișa pe acest lider și pentru a grăbi Judecata de Apoi. Noul guvern
global va deveni mai puternic și mai evident imprimat în conștiința întregii omeniri. Chiar si războaiele
împotriva lui vor fi folosite în mod fraudulos și viclean. Întunericul care înconjoară lumina conștiinței nu lasă
pe oameni să vadă cu ușurință ceea ce se apropie, iar sufletul uman este iremediabil rănit. Chiar oamenii care
se presupun a fi duhovnicești vorbesc doar liniștitor (despre aceste evenimente), neținând cont de adevărații
Părinți duhovnicești (proorociile și preîntâmpinările Sfinților Părinți și ale altor mari Părinți ai Bisericii), care
au rol de a destepta. Perioada actuală este una dintre cele mai dramatice a umanității.
Aparitia fiului întunericului, a antihristului, este iminentă. Marionetele de teren la nivel mondial, cât și liderii
națiunilor lucrează neîncetat pentru venirea antihristului. Prin tot felul de strategii, prin mass-media, se
lucrează la pregătirea si conștientizarea globală a necesității venirii antihristului (ca antihristul să fie acceptat
de toți). Chiar și războaiele împotriva regatelor vor fi utilizate pentru dominația globală. Singura modalitate
a creștinilor de a rezista și armele noastre sunt Tainele Bisericii noastre. Taina Spovedaniei este scutul nostru.
Rugăciunea inimii, cu încredere deplină în Dumnezeu – puterea noastră. Euharistia (Împărtășania)- antidotul
final al intervențiilor psihosomatice rele. Să crească puterea lanțului nostru de rugăciune. Haideți să-l
transformăm într-un lanț global de rugăciune. Să facem baze duhovnicești puternice cu rugăciunile noastre,
care vor îngrozi și descuraja lucrările întunericului. Rugăciunile copiilor credincioși ai lui Dumnezeu pot fi un
factor de atenuare sau de eliminare a consecințelor evenimentelor militare care au loc la nivel global. Sufletele
și inimile noastre se pot baza cu încredere deplină în Dumnezeu (ca pruncii în brațele Tatălui nostru Ceresc).
Dragostea și mila adevăratului Mesia, Domnul nostru Iisus Hristos, este atât de mare și fără de sfârșit, că nu
trebuie să ne temem că nu o vom primi. Noi credem în Jertfa Sa și harul Duhului Sfânt care ne înconjoară cu
lumină strălucitoare, și care va alunga întunericul din sufletul nostru, ne va îmbrăca cu putere de viață. Ferice
de cei care, în înșelăciunea spirituală ce va domina lumea, mai mult și mai mult vor crede în dulcele nostru
Iisus Hristos și-L vor mărturisi că El este într-adevăr, “Calea, Adevărul și Viața.” Teama că nu vor avea pace
și vor suferi de foame îi va domina pe oameni. Dar mai presus de toate, nici unul dintre noi nu trebuie să
uităm că din această viață trecatoare ne vom duce la casa noastră reală – în cer, pentru că există Împărăția
Cerească, făcută de Dumnezeu pentru noi. Și acum, prieteni și frați, să ne unim cu încredere absolută în
Dumnezeu și Împăratul nostru, pentru lucrarea sfântă a rugăciunii, ca să slăbim lucrarea satanei. Dumnezeu îi
ascultă întotdeauna pe copiii Săi care fac voia Lui, pentru binele lor. Amin.

Părintele Elpidios Vagianakis, 27 Martie 2014 – Adaptat după acvilaortodoxa.wordpress.com

Profeţia Părintelui Elpidie despre noul papă

de Admin · Publicat 11 octombrie 2016 · Actualizat 11 octombrie 2016

Răul se va apropia până și de capul Bisericii Ortodoxe. Va fi asemenea tulburare, încât cei care iubiți
Patriarhia Ecumenică va trebui să vă rugați mult pentru ea şi pentru ceea ce vine asupra ei. Vor trece
prin mari necazuri acești oameni, încât porţile Patriarhiei vor fi pătate cu sânge.

Dacă există însă, oameni care să se roage pentru ei, acest mare rău poate fi înlăturat. Încă şi actualul patriarh,
rog pe Dumnezeu să nu moară cu sânge. Numai aceasta vă voi spune; nu știu cum o vor înțelege, dar dacă nu
se vor ruga, acest patriarh nu va muri de moarte bună. Va avea mare suferinţă. Dar dacă se va ruga mult, se
va îndepărta de la el acest atentat.
Nici unul dintre profeții noştri, după cum a fost părintele Paisie și alții, nu au îndrăznit să spună adevărul pur
ca să nu panicheze poporul. Însă adevărat vă spun vouă că toate acestea se vor întâmpla cu multă asprime. Va
fi foamete mare, epidemii, boli, care nu vor veni în mod firesc, ci vor fi provocate şi induse cu multă dibăcie.
Va fi mare agitaţie din cauza războiului în care vom intra, fără ca să fim omorâţi, pentru că vom muri din alte
cauze, dar va fi atât de mare tulburare şi atât de mare foamete din cauza războiului, încât va fi de neconceput
pentru nivelul nostru de înţelegere. Vor fi multe tulburări regionale. Satana va încerca să omoare diferiţi lideri
şi oameni de vază, pentru a înlesni înfăptuirea marilor evenimente (planuri).

Extras din articolul publicat în revista ATITUDINI, nr. 28

Profeția pustnicilor nemțeni despre vremurile din

urmă
de Admin · Publicat 4 iunie 2016 · Actualizat 4 iunie 2016
Document domnesc descoperit de Paul de Alep intr-un sipet al lui Duma Negru despre vremurile din urma
ale Moldovei, de la Mitropolitul Varlaam

“Dupa plecarea mitropolitilor fanarioti vor urma oameni nevrednici la scaunul Moldovei, care vor incerca sa
vanda dreapta credinta. Amestecurile de credinta drept-maritoare cu cele papistasesti si paganesti nu vor mai
fi (nu vor mai fi considerate ca) o uraciune si o urgie inaintea lui Dumnezeu.

Oamenii se vor vinde intre ei, vor fi taieri de sabie intre frati pentru putere si ranguri pamantesti.

Moldova va fi rupta si impartita dupa bunul gust al puterii de la Rasarit, prin sfaturi marsave si ticaloase. La
vremea din urma o hiara rosie cu multe capete va inghiti intreaga Europa crestina, iar oamenii se vor salbatici
mai rau ca fiarele.

Oamenii se vor inrai si vor strica obiceiurile pamantului, inmultindu-se intre ei ca dobitoacele fara nicio
nerusinare, lepadand Sfanta Taina crestina a nuntii. Vor defaima obiceiurile crestinesti dedandu-se la tot felul
de obiceiuri straine, iar paganii se vor amesteca cu sange crestinesc. Mare urgie va fi atunci.

Domnii pamantului vor fi oameni vanduti satanei, care nu vor mai purta grija poporului drept-credincios.
Mosiile stramosesti vor fi calcate cu japca si luate de straini dupa bunul lor plac, lucru nemaiintalnit in curgerea
timpului in Moldova.

Biserica stramoseasca va fi rusinata de noile obiceiuri paganesti si papistasesti, aduse cu sila de vladicii lor cu
apucaturi satanicesti. Oamenii afierositi lui Hristos cu slujba vesnica vor lepada sfantul chip si fagaduinta
inaintea lui Hristos, dedandu-se la viata lumeasca de dinainte.

La vremea cea din urma, pamanturile nu-si vor mai da roada lor, padurile vor fi taiate, iazurile vor fi secate,
oamenii vor vinde mosiile fara de rusine, uitand ca stramosii lor le-au pastrat cu sabia.

Legile crestinesti ale tarii vor fi lepadate, iar hrisoavele voievodale vor fi luate in ras, iar conducatorii
netrebnici vor face legamant cu fiara apocaliptica. Barbatii vor schimba obiceiul dumnezeiesc al demnitatii
lor si se vor acoperi in straie femeiesti, iar femeile vor umbla precum barbatii. Adunarile din sarbatori si toate
obiceiurile pamantului vor fi schimbate in obiceiuri si apucaturi salbatice, paganesti, aducand in Moldova in
locul jocului de sarbatoare jocuri de la salbatici. Vlastarele moldovenesti, urmasii domnilor si boierilor de
demult, se vor deda la obiceiuri si apucaturi ieftine.
La vremea de apoi, pe pamanturile Moldovei va domni saracia, jalea, moartea, spaima, frica si omul nu va
mai fi stapan in batatura lui. Vor pune domnii pamantului biruri si legi cum n-au mai fost de la intemeierea
Moldovei. Vor pune biruri si pe aerul lasat de Dumnezeu.

Hiarele pamantului si pasarile si toate dobitoacele isi vor schimba firea lor si vor aparea alte feluri de
dobitoace, iscodite dupa mintea omului, care vor fi slabe la trup si fara de folos.

La vremea cea din urma, oamenii se vor strange unii langa altii in tot felul de nascociri, lepadand truda satului,
munca va fi o rusine, rusinea va ramane un obicei, iar cei drepti vor fi considerati nebuni. Se vor insela unii
pe altii crezand ca asta e legea lui Dumnezeu.

Si, in cele din urma, ultima randuiala a pamantului: se vor dezgropa oasele parintilor si stramosilor nostri, vor
fi daramate bisericile, vor fi lepadate randuielile crestinesti si vor iesi un soi de oameni care, tot in numele lui
Dumnezeu, vor face biserici fara cruce, vor nesocoti Sfanta Jertfa si, in cele din urma, o vor amesteca in slujire
cu paganii.

Asa arata Apocalipsa Sfintei Carti a Scripturii, ca la vremea din urma, cand veti vedea uraciunea pustiirii in
locul cel sfant, razboaiele pe alocurea, urgiile si uciderile intre oameni, lepadarea pruncilor din pantecele
femeiesti si oameni cautand linistea de la un capat al altuia al pamantului, cand graiurile se vor amesteca ca
alta data in Babilon, si sfarsitul va fi aproape.

Moldova cea frumoasa si bogata, plina de daruri dumnezeiesti, plina de locasuri sfinte, plina de oameni harnici
si credinciosi, va cadea in mainile paganilor si a necredinciosilor, iar caderea ei va fi mai grea decat caderea
Constantinopolului din vremea maritului nostru domn Stefan cel Mare si Sfant.

Binecuvantat a fost pamantul Moldovei si nerusinata a fost ocara oamenilor, care, prin faptele si apucaturile
lor stricate, vor intoarce pe voievozi in morminte si vor face pe stramosi sa lacrimeze sub glie, stand cu fruntea
plecata in fata Marelui Stapan Hristos pentru rusinea lasata de urmasii lor“.

(Document din Moldova dat de Mitropolitul Varlaam Mitropolitului Macarie cu prilejul calatoriei prin
Moldova, adus de la pustnicii de la schitul lui Zosima din tinuturile Neamtului – cu titlu l „Proorocii despre
vremurile din urma si caderea crestineasca a Moldovei”)

Vremea ANTIHRISTULUI – Pr. Elpidie: Despre

cipul ce va fi implantat în vremea lui Antihrist
de Admin · Publicat 13 octombrie 2016 · Actualizat 13 octombrie 2016
…Atunci vor recurge cu viclenie la metode iscusite cum ar fi cipul. Nu vor pune cătuşe. Nu ştim exact
în ce formă va fi folosit acest cip. Vor face aceasta, pentru a cerceta. Vor experimenta pe greci, felul în
care pot fi influenţaţi oamenii, iar în final să fie controlată întreaga lume.

Aceasta va fi o etapă premergătoare, iar atunci când se va împlini vremea şi prorocul mincinos se va instala
în scaunul Vaticanului, va influenţa întreaga lume cu hotărârile lui. Toţi liderii politici vor fi de partea lui. Să
nu credeţi însă, că Vaticanul va avea vremuri uşoare, dimpotrivă, va avea parte de multe tulburări. Vor încerca
să aleagă un alt papă. Va fi format un antipapa. Va fi un papă, un antipapa şi un antipapa secund. Toate acestea
vor depinde de noi, de cât ne vom ruga ca să se schimbe situaţia. Dar acest pseudo–profet va aduce multă
pagubă, el va aduce cipul.

Antihristul le va găsi pe toate pregătite, pentru că va lucra prin el. Să nu credeţi că acest cip va fi, cum auziţi
despre altele, că-l introduc subcutanat aici sau acolo şi apoi îl pot scoate, nu! Nu va fi la fel. Sfântul Duh zice
că ceea ce va fi implantat oamenilor în vremurile acelea, va fi lucrat după o tehnologie atât de înaltă,
microtehnologie, încât va putea influenţa hotărârile omului. Va fi implantat astfel încât nu va putea fi scos
nicicum. Va fi incizat (gravat) în om. Va avea o frecvenţă atât de înaltă şi asemenea capacitate, încât va putea
influenţa până şi simţirile şi sentimentele omului. Iar cel care va deţine calculatorul central, va putea induce
tuturor care vor avea cipul implantat asemenea senzaţii, încât de durere vor scrâşni din dinţi. De aceea, cei
care vor lua acest cip pentru a scăpa de dureri, vor fi primii care se vor distruge. Iar ei vor şti totul despre om,
îi vor cunoaşte gândurile, sentimentele şi vor putea interveni în viaţa lui.

„Rasa galbenă și musulmanii se vor alia”. Profeţia

teribilă a Părintelui Justin Pârvu
de Admin · 14 decembrie 2016
Islamiştii şi „rasa galbenă” se vor alia împotriva Europei şi a creştinilor, spre instaurarea unei noi
ordini mondiale şi pentru punerea în aplicare a planului satanic. Este profeţia teribilă făcută de
călugărul Iustin Pârvu, părintele care a prevăzut înainte să moară şi valul gigantic al refugiaţilor,
spunând „mai sunt 12 luni și vine urgia”, scrie realitatea.net.

Părintele Iustin Pârvu de la mănăstirea Paltin Petru Vodă, trecut la cele veşnice în vara anului 2013, este
considerat sfânt şi făcător de minuni de credincioşi şi obştea călugărească.

Părintele Iustin Pârvu a avertizat că Dumnezeu arată semne clare prin care ne anunţă să ne pregătească pentru
vremurile grele, de război care vin.

Religia musulmană şi puterea rasei galbene se vor alia şi vor pune în aplicare planului satanic, spune călugărul
vizionar. Sfârşitul creştinilor nu va veni de la musulmani, ci de la asiatici, avertizează Iustin Pârvu.

„Se urmăreşte de fapt un război împotriva statelor ortodoxe, de aceea marile puteri susţin Turcia şi statele
musulmane. Religia musulmană este mult mai pe placul omului modern de azi, pentru că încurajează patimile
şi viciile. Pe de altă parte este puterea rasei galbene. Pericol este şi dintr-o parte şi din alta, iar la nivel înalt
ele sunt mână în mână, spre instaurarea guvernului mondial şi punerea în aplicare a planului satanic. Însă
mucenicia creştinilor va veni de la rasa galbenă„, a spus părintele ortodox.

Cu câteva zile înainte de moarte, întrebat de monahi ce cuvânt lasă poporului român, părintele Iustin Pârvu a
răspuns: „Poporul român … pentru poporul român este un cuvânt greu de spus. Poporul român este un popor
biruit, pizmuit și forțat, împins, fără stăpân. Poporul e fără stăpân, asta e drama cea mare. Toată lumea aceasta
e fericită, e bucuroasă, are de toate, dar nu are cine să-i încălzească inimile, să-l poată menține într-o unitate,
așa. Nu vorbim de ascetismul călugăresc de altădată”.

Tot el a a lansat o profeție tulburătoare, cu cinci zile înainte de moarte, spunând: ‘E vorba că mai sunt 12 luni
de libertate și vine urgia’.
Asupra României se abate exact același pericol ca în secolul precedent,a mai spus călugărul. Vecinii noştri
vor să ne sfâşie în bucăţi: Ungaria să ia Ardealul, Rusia Moldova, iar Bulgaria Cadrilaterul. „Dumnezeu va
îngădui această urgie dacă noi nu ne vom pocăi, dacă nu ne vom îndrepta copiii spre Biserică.

„Eu nu spun că acum sau mai târziu începe sau nu războiul, pentru că, de altfel, creştinul trebuie să fie mereu
pregătit pentru sfârşitul său. Dar atunci când Dumnezeu arată semne clare prin care ne anunţă cumva să ne
pregătească, iar noi nu le luăm în seamă, înseamnă că am ajuns la o nebunie a patimilor în care nu mai
distingem ce e bine de ce e rău. Orbirea patimilor în care e cuprinsă această generaţie este aşa de mare încât
nici dacă văd bombardamente sub nasul lor, nici atunci nu pot lua aminte la ei înşişi, ca să se pocăiască. Pentru
că Domnul a închis ochii lor ca să nu vadă şi urechile lor ca să nu audă. Aceasta datorită obişnuinţei lor în
patimi. Îmi aduc aminte şi pe vremea mea, în timpul celui de al doilea război mondial, noi eram în linia întâi
şi luptam faţă-n faţă cu inamicul înfruntând moartea, iar în spatele nostru la un kilometru se petrecea şi se
chefuia într-o nebunie; ţăranul murea cu sticla de țuică sub pat. Era parcă o nebunie, ofiţeri împreună cu
fermieri, armata, ostaşii, toţi o ţineau într-o chefuială şi puţini se gândeau la sufletele lor, cum să se pocăiască
măcar în al 11-lea ceas…De aceea, Dumnezeu ne dă semne ca să venim în noi înşine şi să ne pocăim. Să
mergem la duhovnici să ne spovedim, să fim împărtăşiţi cu trupul şi sângele lui Hristos care să ne dea puterea
de a căuta viaţa cea veşnică. Aşa ca atunci, aşa e şi acum: în faţă mirosea a puşcă, în spate a crâşmă. Am ajuns
la o aşa stare de lucru încât toate aceste nebunii nu le mai poţi opri. Mânia lui Dumnezeu va veni asupra
noastră spre a ne aduce la pocăinţă”.

Articol relatat de portalul nasul.tv

Predicții despre viitorul omenirii în „SECRETUL

ANZILOR”
by Admin · 6 februarie 2017

Intre atâtea predictii pe seama viitorului, se numãrã si denumirea din titlu, aceasta apartinând unui
initiat din America de Sud, Fratele Filip, care ar fi avut acces la documente secrete gãsite într-o
mãnãstire. Fratele Filip si-a adunat descoperirile într-o carte intitulatã „Secret of the Andes” (“Secretul
Anzilor”). Ideea centralã a mãrturisirilor initiatorului este axatã pe originea noastrã extraterestrã. În
sprijinul acestei idei sunt aduse argumente stiintifice, arheologice si simbolice…
Mãnãstirea în care s-au gãsit documentele secrete se aflã în America de Sud. Fratele Filip a descoperit codice
si pergamente în care sunt descrise marile civilizatii ale planetei – Roma, Grecia, Egiptul, Babilonul, Creta,
China, Tibetul si asa mai departe. Cine, când si cum de pe teritoriul Americii de Sud a putut cunoaste, într-o
succesiune istoricã foarte corectã, vechile civilizatii aflate la mare distantã de tãrmurile Americii de Sud?

„Marea Fraternitate Albã” nu-i altceva decât genericul sub care se ascunde aventura viitoare a revenirii
fiintelor din care purcedem, pe planeta pe care au pãrãsit-o cândva, ca sã ne lase sã crestem si sã ne înmultim
si sã evoluãm în legile noastre. Pãrintii nostri extraterestri vor reveni asadar, se vor face cunoscuti nouã si,
bineînteles, ne vor judeca pentru ceea ce am desãvârsit sau am rãvãsit pe Pãmânt.

Aflãm ca în marile descoperiri si cercetãri arheologice este prezentã pretutindeni o „mânã rosie”, un simbol,
un ordin care a lucrat tot timpul în istoria Pãmântului pentru pãstrarea întelepciunii dãruite oamenilor din
spatiul sistemului solar. Se spune, în fine, ca marile secrete ale Terrei s-ar afla de fapt pe continentul Americii
de Sud. Acest continent (teritoriu) nu a fost altceva decât un pãmânt colonizat pe coasta de vest de Lemurieni
si de cãtre Atlanti de pe coasta esticã. Perioada în care cele douã mari civilizatii, lemurianã si atlantã, au
colonizat America de Sud pe ambele tãrmuri, Atlantic si Pacific, a durat mii de ani. În anul 1957 initiatul Filip
a primit de la superiorii sãi din sistemul solar informatii privind deciziile „de sus” ale învãtãtorilor superiori
cu privire la soarta Terrei…

Imperiul amazonian a existat asadar între Lemuria si Atlantida ca supremã civilizatie, renumitã în spatiul
geografic al celor douã oceane planetare. Mãretia arhitecturii, populatia consideratã drept cea mai frumoasã
de pe Terra sunt mãrturii despre trecutul ascuns în niste documente descoperite abia în secolul XX. Ce spun
mesajele trecutului, dobândite de Fratele Filip, initiatul, pentru viitorul oamenilor din lumea actualã? Iatã un
citat despre ce doresc cei din spatiu în legãturã cu noi: „…fratii nostri din spatiu ne vor învãta multe despre
noua noastrã epocã si ne vor spune cã este mai bine dacã noi vom redobândi din nou asa numitele cunostinte
pierdute, ale epocii de aur a Pãmântului, sau epocii saturniene, când oamenii vorbeau cu zeii si cu îngerii. Ei
ne spun cã astfel de cunostinte sunt din adevãrul nostru, din patrimoniul nostru si apartin tuturor oamenilor.
Impactul cu adevãrul este un dar al Tatãlui Ceresc, iar Fiul este gata acum pentru mostenirea Sa”.
Ordinul „mâinii rosii” a fost nesocotit de oameni, desi arheologii au putut sã facã cunoscut acest simbol sacru.
Mâna rosie a fost descoperitã mereu pe peretii pesterilor din Europa, în pesterile si locuintele din America de
Sud, în templele din Yucatan, Mexic. Mâna rosie ar reprezenta asadar simbolul care a traversat mii de ani si
prin care „pãrintii” nostri extraterestri au dorit sã stim cã ei vor reveni…

La numeroase predictii mistice, religioase sau initiatice se adaugã, iatã, si Marea Fraternitate Albã care are ca
simbol mâna rosie! Ce aduce aceasta nou? Sunt pomenite dezastrele nucleare, explozia în sistemul solar si
reînceperea vietii sub semnul Luminii Sacre…Oare asa sa fie ?

EXTRAORDINARELE PROFETII ALE MAICII SHIPTON.

Prezicerile ghicitoarei au fost publicate dupa moartea sa si
majoritatea s-au indeplinit
11 Mai 2013
5734 Vizualizari | 0 Comentarii
maica Shipton
Ursula Southeil (1488-1561) cunoscuta si Southill, Soothtell sau Sontheil, sau "maica Shipton", se spune
ca a fost o ghicitoare si proroaca britanica. Profetiile ei i-au fost publicate abia dupa moarte, în anul 1641, si
contineau o serie de previziuni care au facut furori. Una dintre editiile cele mai notabile cu profetiile maicii
Shipton a fost publicata în 1684. Acesta continea o scurta biografie, care atesta ca femeia s-a nascut în
Knaresborough, Yorkshire, într-o pestera (acum muzeu în aer liber).

Daca era ceva prin care "maica Shipton" putea fi recunoscuta pe strada era uratenia. Femeia era din cale
afara de urata. Atat de urata, ca iesea doar noaptea. A fost atat de urata, încat numele sau a fost folosit pentru
a denumi o specie de molie care are pe aripi un colorit care aduce cu trasaturile fizice ale fetei mamei
Shipton, din profil (Mother Shipton moth). Cartea mai sustine ca s-a casatorit la 24 de ani cu Toby Shipton,
un tamplar local, cu care a avut o casatorie dificila, barbatul o batea destul de des. Ursula Southeil si-a
petrecut viata ghicind si facand bani cu predictiile ei, de-a lungul vietii ei. Chiar si familia Regala a apelat la
serviciile ei, multe dintre predictiile "maicii Shipton" indreptandu-se catre soarta familiei Regale. Ea a prezis
corect dizolvarea Bisericii Catolice sub Henry al VIII-lea, caderea cardinalului Wolsey, moartea prematura a
lui Henry, fiul lui Edward al VI-lea si ascensiunea Reginei Elisabeta la tronul Angliei. Multe din viziunile ei
s-au adeverit cu o claritate socanta si specifica, descriind amanuntit evenimente regionale, dar si soarta
Pamantului si a omenirii. Ea a devenit în scurt timp un profet temut si respectat în întreaga Anglie, iar
numele ei a început sa fie rostit în soapta, discret. Ca si Nostradamus, ca sa atraga imaginatia publicului si
cel mai probabil pentru a evita, de asemenea, acuzatii de vrajitorie, Ursula Southeil si-a publicat profetiile în
rime si versete. A murit în Clifton, Yorkshire, în 1561, cu cinci ani înainte de Nostradamus. O colectie rara,
cu profetiile Maicii Shipton a fost publicata acum treizeci de ani. Manuscrisele au fost gasite de catre o
femeie, într-un borcan, la Biblioteca Mitchell, în Sydney, Australia (în prezent Biblioteca de Stat din New
South Wales). Aceasta le-a transcris în totalitate, reusind sa le aduca la lumina. Originalele au fost pastrate
într-o camera încuiata, împreuna cu multe alte volume de scrieri profetice considerate nepotrivite pentru
vizualizare de catre publicul larg. Aceste versete rare de la maica Shipton par sa aiba indicatii profetice si
pentru zilele noastre, evident, deschise interpretarii.

"Carute de fier vor merge fara cai si vor umple lumea de durere" (probabil se refera la autovehicule si
accidente)
"In jurul lumii gandurile oamenilor vor zbura rapid ca si cand ai clipi din ochi. Omenirea îmblanzeste apele
si lumea se aprinde. Ce ciudat si totusi va deveni realitate". (Probabil telefon, radio, televiziune si internet.
Constructia de baraje, dar si electricitatea)

"Sub apa, oamenii vor umbla. Vor merge, vor dormi, vor vorbi". (Submarine, tehnica de scufundare,
explorarea adancurilor)

"Si în aer oamenii se vor vedea. In alb si negru si chiar verde. Un om mare va veni si pleca." (Aeronave)

"In apa, fierul va pluti la fel de usor ca o barca de lemn. Aur mult va fi gasit în piatra si în pamant înca
necunoscut". (Nave din fier si otel si o descriere a unui zacamant de aur înca nedescoperit)

"Un razboi mare va urma unde locuiesc paganii si turcii."

"Tari se vor bloca în aprige certuri si vor cauta sa se omoare reciproc. Nordul se va desparti de Sud, iar un
vultur nascut din gura Leului va aduce razboi la fiecare usa a lumii". (Probabil un razboi între tarile nordice
sau aluzie la Razboiului Civil American)

"Cand cea mai înversunata cearta se va face, Anglia si Franta vor fi ca unul" (Probabil Al Doilea Razboi
Mondial - Anglia si Franta, ca aliati)

"In acele minunate îndepartate de zile, femeile adopta o nebunie. Se vor îmbraca la fel cu barbatii, pantaloni
vor purta. Isi vor taia parul, vor merge calare pe calul de arama, ca vrajitoarele pe maturi. "

"Si racnind, monstri cu oameni pe culme par sa manance recolta verde. Si oamenii vor zbura ca pasarile si
vor renunta la cal si plug". (Masini de recoltare si tractoare)

"Semnele vor fi acolo pentru toti sa le citeasca, omul va face cele mai atroce fapte. Omul va ruina viata celor
necoapte, luandu-le sa le fie sotii. Va comite crime brutale si sangeroase în numele cunoasterii. Apoi omul
va merge cu mortii, iar mortii vor merge cu omul."

"Regii vor face false promisiuni si vor vorbi de dragul cuvintelor. Natiile se vor întalni pe campul de lupta
într-un razboi oribil, cum nu s-a mai vazut. "

"Atunci cand trei giganti îsi vor aduna respiratia si vor vomita noroi, gheata si moarte, un mare oras va pieri
înghitit de cutremur. Tot atunci, crestinii se vor lupta între ei, iar natiunea galbena va capata o mare putere
de la un urs puternic cu care s-au culcat."

"Acesti doi tirani puternice nu vor reusi sa-si faca planul, ei nu reusesc sa împarta lumea în doua. Dar faptele
lor aduc boala mare, lasand multi morti. Si vracii nu vor gasi niciun leac, pentru ca nu exista, acest lucru
este mai rau decat lepra"

"Pentru cei care vor mai fi în secolul din urma, sa fuga în munti si pesteri, mlastini si paduri. Furtuni vor fi,
oceanele vor veni în hohote, atunci cand Gabriel va sta pe mal, sufland din corn. Taramuri vechi mor, altele
noi se nasc. Un dragon de foc va traversa cerul de sase ori înainte ca pamantul sa moara. Omenirea va
tremura neputincioasa pentru ca va sti si nu va putea face nimic. Timp de sapte zile si sapte nopti omul va
urmari aceasta priveliste minunata. Marile se vor ridica sa muste malul si apoi muntii vor începe sa urle si sa
împarta cutremure. Si cand coada dragonului a plecat plecat omul uita si zambeste si nu va învata nimic.
Prea tarziu, prea tarziu pentru omenire, care si-a ales soarta. Zambetul lui mascat, falsa lui grandoare, va
atrage furia zeilor, care se amesteca si trimit dragonul înapoi. tot omul va fugi. Rege, domn sau iobag. Apa
va fi otrava. Desi limpede, e otrava. Taramuri se vor sparge din nou, nimic nu va mai fi la loc. Crezi ca e
ciudat? Ce spun va deveni realitate".

"Si într-un taram îndepartat, barbati alesi, o banda mica, vor trebui sa paraseasca muntele lor solid, ascuns de
toti. Cei putini si buni vor conta. Ei vor începe din nou rasa umana. Dar nu pe taramul vechi, ci pe cel nou,
creat de ape. Tara din mare se ridica uscata, curata si moale. Curata de murdaria omenirii, va fi sursa
dinastiei omului nou. Iar cei care traiesc aici nu se vor mai teme vreodata de coada dragonului. Iar oamenii
vor uita din nou. Crezi ca e ciudat? Dar va fi! "

"Greseala! Omul face o ultima greseala! Inainte sa-si reconstruiasca rasa, un sarpe de argint vine din vazduh
si va varsa oameni de gen necunoscut. Aceia se vor amesteca cu omul si vor lumina mintea omului viitor.
Vor creste împreuna vor vrea sa le aratam cum sa traiasca si sa iubeasca. In schimb, ei ne vor înzestra copiii
cu a doua vedere. Astfel, Epoca de Aur va începe. Dar nu uita, coada dragonului este semnul caderii
omenirii si declinul omului. Si daca pentru aceasta profetie ma vor arde pe rug, eu asta vad si asta spun.
Corpul meu neînsemnat si sufletul meu eliberat. Crezi ca blasfemie totala? Te înseli! Aceste lucruri au venit
la mine asa cum aceasta profetie va ajunge sa fie!"

Maica Shipton: „Naţiile se vor întîlni pe cîmpul de

luptă într-un război oribil, cum nu s-a mai văzut”
Ursula Southeil (1488-1561) cunoscută şi ca Southill, Soothtell sau Sontheil, sau „maica Shipton”, se spune
că a fost o ghicitoare şi clarvăzătoare britanică. Profeţiile ei i-au fost publicate abia după moarte, în anul
1641, şi conţineau o serie de previziuni care au făcut furori. Una dintre ediţiile cele mai notabile cu profeţiile
maicii Shipton a fost publicată în 1684. Aceasta conţinea o scurtă biografie, care atesta că femeia s-a născut
în Knaresborough, Yorkshire, într-o peşteră (acum muzeu în aer liber). Dacă era ceva prin care „maica
Shipton” putea fi recunoscută pe stradă era urîţenia. Femeia era din cale afară de urîtă. Atît de urîtă, că ieşea
doar noaptea.

A fost atît de urîtă, încît numele său a fost folosit pentru a denumi o specie de molie care are pe aripi un
colorit care aduce cu trăsăturile fizice ale feţei mamei Shipton din profil (Mother Shipton moth). Cartea mai
susţine că s-a căsătorit la 24 de ani cu Toby Shipton, un tîmplar local, care o bătea destul de des. Ursula
Southeil şi-a petrecut viaţa ghicind şi făcînd bani cu predicţiile ei. Chiar şi familia Regală a apelat la
serviciile ei, multe dintre predicţiile „maicii Shipton” îndreptîndu-se către soarta familiei regale. Ea a prezis
corect dizolvarea Bisericii Catolice sub Henry al VIII-lea, căderea cardinalului Wolsey, moartea prematură a
lui Henry, fiul lui Edward al VI-lea şi ascensiunea Reginei Elisabeta la tronul Angliei.

Multe din viziunile ei s-au adeverit cu o claritate şocantă şi specifică, descriind amănunţit evenimente
regionale, dar şi soarta Pămîntului şi a omenirii. Astfel, a devenit, în scurt timp, un profet temut şi respectat
în întreaga Anglie, iar numele ei a început să fie rostit în şoaptă, discret. Ca şi Nostradamus, ca să atragă
imaginaţia publicului şi cel mai probabil pentru a evita, de asemenea, acuzaţii de vrăjitorie, Ursula Southeil
şi-a publicat profeţiile în rime şi versete. A murit în Clifton, Yorkshire, în 1561, cu 5 ani înainte de
Nostradamus. O colecţie rară, cu profeţiile Maicii Shipton a fost publicată acum 30 de ani. Manuscrisele au
fost găsite de către o femeie, într-un borcan, la Biblioteca Mitchell, în Sydney, Australia (în prezent
Biblioteca de Stat din New South Wales). Aceasta le-a transcris în totalitate, reuşind să le aducă la lumină.
Originalele au fost păstrate într-o cameră încuiată, împreună cu multe alte volume de scrieri profetice
considerate nepotrivite pentru vizualizarea lor de către publicul larg.

Aceste versete rare de la maica Shipton par să aibă indicaţii profetice şi pentru zilele noastre, evident,
deschise interpretării. „Căruţe de fier vor merge fără cai şi vor umple lumea de durere” (probabil se referă la
autovehicule şi accidente). „În jurul lumii, gîndurile oamenilor vor zbura rapid ca şi cînd ai clipi din ochi.
Omenirea îmblînzeşte apele şi lumea se aprinde. Ce ciudat şi totuşi va deveni realitate”. (Probabil telefon,
radio, televiziune şi Internet. Construcţia de baraje, dar şi electricitatea). „Sub apă, oamenii vor umbla.

Vor merge, vor dormi, vor vorbi”. (Submarine, tehnică de scufundare, explorarea adîncurilor.) „Şi în aer
oamenii se vor vedea. În alb şi negru şi chiar verde. Un om mare va veni şi pleca.” (Aeronave) „În apă,
fierul va pluti la fel de uşor ca o barcă de lemn. Aur mult va fi găsit în piatră şi în pămînt încă necunoscut”.
(Nave din fier şi oţel şi o descriere a unui zăcămînt de aur încă nedescoperit.) „Un război mare va urma unde
locuiesc păgînii şi turcii”.
„Ţări se vor bloca în aprige certuri şi vor căuta să se omoare reciproc. Nordul se va despărţi de Sud, iar un
vultur născut din gura Leului va aduce război la fiecare uşă a lumii”. (Probabil un război între ţările nordice
sau aluzie la Războiului Civil American.) „Cînd cea mai înverşunată ceartă se va face, Anglia şi Franţa vor
fi ca unul” (Probabil al II-lea război mondial – Anglia şi Franţa, ca aliaţi.) „În acele minunate îndepărtate
zile, femeile adoptă o nebunie. Se vor îmbrăca la fel cu bărbaţii, pantaloni vor purta. Îşi vor tăia părul, vor
merge călare pe calul de aramă, ca vrăjitoarele pe mături. Şi răcnind, monştrii cu oameni pe culme par să
mănînce recolta verde. Şi oamenii vor zbura ca păsările şi vor renunţa la cal şi plug”. (Maşini de recoltare şi
tractoare)

„Semnele vor fi acolo pentru ca toţi să le citească, omul va face cele mai atroce fapte. Omul va ruina viaţa
celor necoapte, luîndu-le să le fie soţii. Va comite crime brutale şi sîngeroase în numele cunoaşterii. Apoi,
omul va merge cu morţii, iar morţii vor merge cu omul.” „Regii vor face false promisiuni şi vor vorbi de
dragul cuvintelor. Naţiile se vor întîlni pe cîmpul de luptă într-un război oribil, cum nu s-a mai văzut“.
„Atunci cînd trei giganţi îşi vor aduna respiraţia şi vor vomita noroi, gheaţă şi moarte, un mare oraş va pieri
înghiţit de cutremur. Tot atunci, creştinii se vor lupta între ei, iar naţiunea galbenă va căpăta o mare putere
de la un urs puternic cu care s-au culcat.” „Aceşti doi tirani puternici nu vor reuşi să-şi facă planul, ei nu
reuşesc să împartă lumea în două.

Dar faptele lor aduc boală mare, lăsînd mulţi morţi. Şi vracii nu vor găsi niciun leac, pentru că nu există,
acest lucru este mai rău decît lepra” „Pentru cei care vor mai fi în secolul din urmă, să fugă în munţi şi
peşteri, mlaştini şi păduri. Furtuni vor fi, oceanele vor veni în hohote, atunci cînd Gabriel va sta pe mal,
suflînd din corn. Tărîmuri vechi mor, altele noi se nasc. Un dragon de foc va traversa cerul de 6 ori înainte
ca pămîntul să moară. Omenirea va tremura neputincioasă pentru că va şti şi nu va putea face nimic. Timp
de 7 zile şi 7 nopţi, omul va urmări această privelişte minunată. Mările se vor ridica să muşte malul şi apoi
munţii vor începe să urle şi să împartă cutremure. Şi cînd coada dragonului a plecat, omul uită şi zîmbeşte şi
nu va învăţa nimic.

Prea tîrziu, prea tîrziu pentru omenire, care şi-a ales soarta. Zîmbetul lui mascat, falsa lui grandoare, va
atrage furia zeilor, care se amestecă şi trimit dragonul înapoi. Tot omul va fugi. Rege, domn sau iobag. Apa
va fi otravă. Deşi limpede, e otravă. Tărîmuri se vor sparge din nou, nimic nu va mai fi la loc. Crezi că e
ciudat? Ce spun va deveni realitate”. „Şi într-un tărîm îndepărtat, bărbaţi aleşi, o bandă mică, vor trebui să
părăsească muntele lor solid, ascuns de toţi. Cei puţini şi buni vor conta. Ei vor începe din nou rasa umană.
Dar nu pe tărîmul vechi, ci pe cel nou, creat de ape. Ţara din mare se ridică uscată, curată şi moale. Curată
de murdăria omenirii, va fi sursa dinastiei omului nou. Iar cei care trăiesc aici nu se vor mai teme vreodată
de coada dragonului.

Iar oamenii vor uita din nou. Crezi că e ciudat? Dar va fi!“. „Greşeală! Omul face o ultimă greşeală! Înainte
să-şi reconstruiască rasa, un şarpe de argint vine din văzduh şi va vărsa oameni de gen necunoscut. Aceia se
vor amesteca cu omul şi vor lumina mintea omului viitor. Vor creşte împreună vor vrea să le arătăm cum să
trăiască şi să iubească. În schimb, ei ne vor înzestra copiii cu a doua vedere. Astfel, Epoca de Aur va începe.
Dar nu uita, coada dragonului este semnul căderii omenirii şi declinul omului. Şi dacă pentru această
profeţie mă vor arde pe rug, eu asta văd şi asta spun. Corpul meu neînsemnat şi sufletul meu eliberat. Crezi
că e blasfemie totală? Te înşeli! Aceste lucruri au venit la mine aşa cum această profeţie va ajunge să fie!”.

Profeţiile Maicii Shipton

 Maica Shipton, născută Ursula Sontheil în 1488 în Norfolk, Anglia, a
murit în 1561. Ea a arătat abilităţi profetice şi psihice încă de la o vârstă timpurie. La 24 de ani s-a măritat cu
Toby Shipton şi în cele din urmă a devenit cunoscută ca Maica Shipton. Multe din viziunile ei au devenit
adevărate de-a lungul vieţii ei şi în secolele următoare. Aceste versuri ale Maicii Shipton par să aibă indicaţii
profetice pentru vremurile noastre, dar desigur ele sunt deschise interpretării. Este uimitor însă cum o femeie
a prezis cu mult înainte autovehicolul, avionul, submarinul, navele de metal, telecomunicaţiile moderne,
televiziunea sau cinematograful, precum şi multe altele.

Textul profeţiilor:

Şi acum un cuvânt în rimă liberă,

Despre ceea ce va fi în timpurile viitoare.

Atunci lumea va fi întoarsă cu susul în jos

Şi aur va fi gasit la rădăcină de copac
Toţi fii Angliei care ară pământul
Vor fi adesea văzuţi cu Cartea în mână.
Săracul va dispune de mare înţelepciune
Mari case vor sta în văi întinse
Totul acoperit cu zăpadă şi grindină

O trăsură va merge fără cai

Dezastre vor acoperi lumea cu nenorociri.
În Londra va fi inclus Primrose Hill
În centru va fi imaginea unui episcop.

În jurul lumii gândurile oamenilor vor zbura

Repede ca un clipit din ochi
Şi apa va face mari minuni
Cât de ciudat. Şi totuşi va fi adevărat.

Prin dealuri semeţe mândri oameni vor merge

Fără cai sau măgari pe lângă ei.
Sub apă oamenii vor păşi
Vor merge, vor dormi şi chiar vor vorbi.
Şi în aer oamenii vor fi văzuţi
În alb şi negru şi chiar şi în verde.

Atunci un mare om va veni şi va pleca

Pentru că profeţia declară aşa.

În apă fierul va pluti atunci

La fel de uşor ca o barcă de lemn
Aur va fi văzut în râu şi piatră
Pe pământ ce încă nu este cunoscut.

Şi Anglia va admite un evreu

Gândeşti că este ciudat dar este adevărat
Evreul a fost odată ţinut în dispreţ
Dar ca un creştin va fi născut.

O casă de sticlă se va îndeplini

În Anglia. Dar vai, vai
Un război va urma muncii
Acolo unde trăiesc pagânii şi turcii.

Aceste state se vor încleşta în cele mai mari conflicte

Şi vor căuta să-şi ia unul altuia viaţa.
Când Nordul astfel va divide Sudul
Şi Vulturul va clădi în gura Leului
Atunci taxele şi sângele şi crudul război
Vor veni la fiecare uşă umilă.

De trei ori încântătoarea şi însorita Franţă

Va fi condusă să danseze un dans sângeros
Înainte ca oamenii să fie liberi
Trei conducători tiranici ea va vedea.

Trei conducători vor fi în succesiune

Fiecare născut dintr-o altă dinastie.
Apoi când cea mai cumplită lovitură va fi îndeplinită
Anglia şi Franţa vor fi ca una.

Măslina engleză va fi apoi înfăşurată

În căsătorie cu o viţă germană.
Oamenii vor merge sub şi deasupra râurilor
Şi îndeplinite vor fi gândurile lor uluitoare.

Pentru că în acele uluitoare zile îndepărtate

Femeile vor adopta o nebunie
De a se îmbrăca precum bărbaţii şi pantaloni vor purta
Şi îşi vor tăia părul.
Ele vor călări bărbăteşte cu o căutătură neruşinată
Precum vrăjitoarele o fac acum pe coada de mătură.

Şi monştrii urlători cu oameni pe ei

Par să mănânce recolta proaspătă
Şi oamenii vor zbura precum păsările zboară acum
Şi vor renunţa la cal şi la plug.

Va fi un semn pentru toţi să vadă

Fiţi siguri că aşa va fi.
Apoi iubirea va muri şi căsătoria va înceta
Şi naţiunile se vor micşora precum nişte bebeluşi.

Şi soţiile vor dezmierda câini şi pisici

Şi oamenii vor trăi precum porcii.

În 1926
Clădiţi case uşoare de paie şi beţe
Pentru că mari războaie sunt plănuite
Şi focul şi sabia vor mătura pământul.
Când picturile vor părea să aibă viaţă şi se vor mişca
Când bărci ca peşti vor înoata sub mare,
Atunci oamenii ca păsările vor colinda cerul
Şi jumătate de lume adânc înmuiată în sânge va muri.

Pentru aceia care vor trăi prin acel secol

În frică şi tremur aceasta va fi.
Fugiţi în munţi şi vizuini
În mlaştini, pădure şi sălbatice mocirle.

Pentru că furtunile se vor dezlănţui şi oceanele vor mugi

Când Gabriel va sta pe mare şi pe ţărm
Şi când el va sufla în cornul său miraculos
Vechi lumi vor muri şi altele noi vor fi născute.

Un dragon de foc va trece pe cer

De şase ori înainte ca pământul să moară
Omenirea va tremura şi va fi înspăimântată
Din cauza celor şase mesageri din această profeţie.

Pentru şapte zile şi şapte nopţi

Omul va privi această privelişte uluitoare.
Mareele se vor ridica peste orizont
Pentru a muşca din maluri şi apoi
Munţii vor începe să urle
Şi cutremure vor despica câmpia până la ţărm.

Şi apele viiturilor se vor grăbi înăuntru

Vor inunda pământurile cu un aşa zgomot
Că omenirea se va ascunde în vizuine mlăştinoase
Şi îşi vor arăta colţii oamenilor din jur.

El îşi va arăta dinţii şi va lupta şi ucide

Şi va ascunde mâncare în dealuri secrete
Şi urât în frica sa el va sta
Pentru a ucide prădătorii, hoţii şi spionii.

Oamenii vor fugi în teroare de inundaţii

Şi vor omorî, şi vor viola şi vor zace în sânge
Şi vărsatul sângelui de către oameni
Va întina şi va face amare multe pământuri.

Şi când coada dragonului se va duce,

Oamenii vor uita şi vor zâmbi şi vor trăi mai departe
Pentru a se adapta – prea târziu, prea târziu
Pentru că omenirea îşi va fi învăţat soarta binemeritată.

Zâmbetul lui ascuns – falsa sa grandoare,

Va servi să trezească mania cerească
Şi dragonul va fi trimis de ceruri înapoi
Să lumineze cerul – coada sa va pocni
Pe pământ şi va sfâşia pământul
Şi omul va fugi, rege, stăpân şi sclav.
Dar încet ei vor fi dispersaţi
Să caute gurile de apă care se vor diminua
Şi oamenii vor muri de sete înainte
Ca oceanele să se ridice pentru a acoperi ţărmul.

Şi pământul va trosni şi se va rupe din nou

Credeţi că este ciudat. Va deveni adevărat.

Şi într-un loc îndepărtat

Câţiva oameni-oh, o aşa de mică adunare
Vor trebui să îşi lase locurile solide
Şi să acopere pământul, aceşti puţini la număr,
Care vor supravieţui şi apoi
Să înceapă rasa umană din nou.

Dar nu în pământ care deja exista

Ci în ceea ce a dezvelit oceanul, tare, uscat şi gol
Nu orice suflet de pe Pământ va muri
Când coada dragonului îl va mătura.

Nu orice ţinut de pe pământ se va scufunda

Dar acestea se vor adânci în miros şi duhoare
De trupuri putrezite de animale şi oameni
De vegetaţie uscată pe pământ.

Dar pământul care se ridică din mare

Va fi uscat şi curat şi moale şi liber
De gunoiul omenirii şi astfel va fi
Sursa noii dinastii umane.

Şi acei ce trăiesc vor fi mereu înfricoşaţi

De coada dragonului pentru mulţi ani
Dar timpul şterge memoria
Credeţi că e ciudat. Dar va fi adevărat.

Şi înainte ca rasa să fie clădită din nou

Un şarpe de argint va apare la vedere
Şi va arunca oameni de un fel necunoscut
Să se amestece cu ceea ce a crescut pe pământ
Frig din căldura sa şi aceşti oameni vor putea
Să lumineze minţile oamenilor viitori.

Să se amestece cu ei şi să le arate
Să trăiască şi să iubească şi astfel să înzestreze
Copiii cu cea de a doua vedere.
Un lucru natural ca ei să poată
Creşte armonios, umili şi când ei o vor face
Epoca de Aur va reîncepe.

Coada dragonului nu este decât un semn

Pentru căderea omenirii şi declinul omului.
Şi înainte ca această profeţie să fie îndeplinită
Voi fi arsă pe rug, deodată
Trupul meu a cântat şi sufletul meu a fost eliberat
Voi credeţi că eu spun blasfemii
Vă înşelaţi. Aceste viziuni au venit la mine
Această profeţie va fi să vină.

ACESTE VERSURI AU FOST GĂSITE PE ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL MANUSCRISELOR

Eu ştiu că plec – Ştiu că sunt liberă

Ştiu că aceasta se va îndeplini.
Aceasta va fi ascunsă din cauza celor din ea
Găsită va fi de o dinastie ulterioară.

O lăptăreasă, o slujnică frumoasă

Va lovi această scriere în timp ce trece
Şi cinci generaţii ea va creşte
Înainte ca un băieţel să înveţe să citească.

Aceasta va fi apoi aşa an după an

Până cand un monstru de fier înfrigurat
Va mânca pergament, cuvinte şi condei de scris şi cerneală
Şi omenirii îi va fi dat timp de gândire.

Şi doar atunci aceasta va începe să fie

Va citi omenirea această profeţie
Dar ceea ce pentru unii este dulce pentru alţii este otravă
Deci eu nu voi fi ars în van.

Maica Shipton

ACEASTĂ SECŢIUNE A FOST ŢINUTĂ LA O PARTE DE CEALALTĂ ŞI APARE SĂ FI FOST

SCRISĂ ÎMPREUNĂ CU CEALALTĂ DAR TOTUŞI A FOST ÎNTR-UN VAS SEPARAT

Semnele vor fi acolo pentru ca toţi să le poată citi

Când omul va face cele mai haine fapte
Omul va ruina vieţi inocente
Luându-le de parcă ar fi soţiile lor.

Şi crima murdară şi fapta brutală

Când omul se va gândi doar prin lăcomie.
Şi omul va merge ca prin somn
El nu priveşte – el nu trage cu ochiul
Şi omul va face coadă de fier
Şi căruţe de fier şi trăsură de fier.

Regii vor face false promisiuni

Şi vor vorbi corect doar de dragul vorbei
Şi naţiunile vor planui război oribil
Cum nu a mai fost văzut vreodată.
Şi taxele vor creşte şi viociunea va scădea
Şi naţiunile vor fi într-o perpetuă încruntare.

Şi încă un şi mai mare semn va apărea pentru a fi văzut

Pe când omul se va apropia de următorul secol
Trei munţi care dormeau vor căpăta suflare
Şi vor scuipa nămol şi gheaţă şi moarte.
Şi cutremurele vor înghiţi oraşe după oraşe,
În ţinuturi care încă îmi sunt mie necunoscute.
Şi un creştin se va bate cu alt creştin
Şi naţiunile vor suspina dar nu vor face nimic
Şi omul galben mare putere va câştiga
De la puternicul urs langă care sta.

Aceşti puternici tirani vor eşua să facă

Vor eşua să împartă lumea în două
Dar din actele lor se va naşte un pericol
O febră – lăsând mulţi morţi
Şi medicina nu va găsi un remediu
Pentru că aceasta va fi mai rea ca lepra.

Oh multe semne vor fi pentru ca toţi să vadă

Adevărul acestei adevărate profeţii.

Profeții ortodoxe
"Şi dacă Domnul grăieşte, cine nu va prooroci?" (Amos 3, 8)

 Acasa
 Despre Romania
 Despre lume
 Credinta noastra

miercuri, 10 martie 2010

Uimitoarele profetii ale lui Mitar Tarabic

Etichete Technorati: Serbia,Mitar Tarabic,primul razboi mondial,al doilea razboi mondial,prezent,viitor

Profetii despre prezent de la frații sârbi

Balcanii, din nou aceiași Balcani greu încercați de istorie, ne surprind de aceasta data prin profeții si
profețiile care s-au revelat in aceste locuri. Nu trebuie decât sa ne reamintim de misticul croat Rudjer
Boscovic, sau de Vanga Dimitrovna – sybilla oarba din Bulgaria, pentru a realiza dimensiunea si incarcatura
spirituală a acestor pământuri. Însă, cele mai fascinante şi interesante dezvăluiri despre viitor le-au făcut
doi frați sârbi, Milos si Mitar Tarabic, care au trăit in secolul XIX. Prorocirile lor sunt incredibil de
exacte si uşor de interes pentru oricine.
Cel care a dat lumii cele mai exacte prevestiri legate de viitorul apropiat al omenirii şi de schimbarea
cursului istoriei a fost Mitar Tarabic, care a trăit in Serbia de astăzi intre 1829-1899. De reținut ca ambii fraţi
s-au născut săraci si au rămas analfabeţi pe întreaga durata a vieţii lor. Mitar s-a născut si a trăit toata viaţa in
satul Kremna, loc unde a avut toate viziunile sale profetice. A fost un om extrem de religios şi devotat
credinţei ortodoxe, avandu-l ca naş şi duhovnic pe preotul Zaharja Zaharic (1836-1918). Preotul Zaharic a
fost cel căruia Mitar i s-a destăinuit cu privire la viziunile care-i tulburau liniştea si existenţa sa simplă, de
ţăran. Tot preotul Zaharic a fost cel care a notat mărturisirile profetice pe un caiet care a fost parţial distrus
in urma unui incendiu provocat in anul 1943 de armata bulgară invadatoare.
Singura fotografie cunoscuta a lui Mitar Tarabic (împreuna cu preotul Zaharic, dreapta)

Astăzi, textul original se afla la Belgrad, in posesia lui Dejan Makencovic,

strănepotului preotului Zaharic. Cele mai cunoscute profeţii ale lui Tarabic
pe plan local, vizează o serie de evenimente politice care au zguduit Serbia
secolului XIX. Fără a intra prea mult in detalii, Tarabic a prezis asasinarea
familiei regale sârbe Obrenovic, drama care s-a întâmplat in realitate in anul
1903, când regele Alexandar Obrenovic si regina Draga au fost ucişi de către
propriile gărzi.
Viziunile ţăranului sârb nu s-au limitat la viitorul Serbiei, ci au vizat multe
evenimente internaţionale precum ambele războaie mondiale, viitorul
omenirii după războaie, apariţia televizorului şi a calculatorului,
decăderea spirituala din zilele noastre, poluarea, călătoriile in spaţiu şi pe
Lună, dependenţa oamenilor de computere, telefoane mobile şi maşini,
distrugerea naturii, Noua Ordine Mondială şi multe altele. Retineţi, Mitar
Tarabic a decedat in anul 1899! Dar prezicerile sale sunt mai mult decât revelatoare…

Profeţii cu privire la primul Război Mondial

“După uciderea mişeleasca a regelui si reginei din casa Obrenovic, va veni la putere printul Karageorgevic.
Va stârni pentru început război cu turcul. Patru tari creştine vor ataca Turcia, granița noastră (a Serbiei), va
fi la râul Lim. Atunci vom începe recucerirea dragului nostru Kosovo.”

FAPTE ISTORICE:

 In 1903, Alexandar (foto sus) si Draga Obrenovic, sunt asasinați de gărzile regale, iar printul
Petar Karageorgievic devine noul rege al sârbilor.
 In 1912, izbucnește războiul dintre Serbia ajutata de Bulgaria, Grecia si Muntenegru (cele trei
state creștine) si Turcia…
 “Imediat după războiul nostru împotriva păgânilor, o altă grozăvie se va stârni.
Va izbucni un Mare Război în care un râu de sânge se va vărsa. O mare armata
va trece un râu şi va ataca Serbia de trei ori; duşmanii vor distruge totul in calea
lor. Vor intra adânc în ţara noastră, timpuri grele vor veni peste sârbi. Armata
noastră va fi aproape pierdută, când deodată un mare războinic sârb va veni
călare pe un cal negru şi va lua comanda strigând: - Spre victorie vitejii mei,
înainte fraţi sârbi! Armata sârbă se va trezi la viaţă şi va goni uriaşa armată
duşmană dincolo de râul după care a venit. Apoi o armie şi mai mare va veni
din nord şi va stăpâni asupra noastră. Ţara ne va fi pustiită, vor muri mulţi
oameni de foamete şi molime. Timp de 3 ani, Serbia va trăi în întuneric. Tot
acest timp, armata noastră va sta într-un loc înconjurat de mare. Când rănile li
se vor vindeca, vor veni în corăbii să elibereze Serbia şi toate ţinuturile unde
trăiesc fraţii noştri.”
FAPTE ISTORICE:
În 1914, Imperiul Austro-Ungar va ataca Serbia după ce naționalistul sârb Gavrilo Princip îl va ucide la
Sarajevo pe moştenitorul tronului austro-ungar (foto de arhiva, jos). Conflictul regional va duce la
declanşarea primului Război Mondial. La început, Austria va cuceri uşor nordul şi centrul Serbiei.
Comanda forțelor sârbe va fi luata însă de generalul Alexandar Mishic, care va veni la cartierul general
din Belgrad călare pe un armăsar negru.

Sub comanda sa, forțele sârbe alungă armata austriacă dincolo de râul Drina. Imediat armatele germane
atacă in forța si ocupa Serbia timp de trei ani, perioadă în care mulți sârbi mor de boli şi foamete. Forțele
sârbe sunt nevoite să se retragă prin Albania spre insula greceasca Kerkira. Acolo se regrupează si
navighează spre Salonic unde formează un nou front alături de armatele aliate. După lupte grele, Serbia
este din nou liberă.

“Îți voi mai spune ceva, Părinte, armata invadatoare va ocupa satul nostru
Kremna chiar în ziua aniversară a botezului tău. Nemţii vor sta trei ani şi
vor pleca exact în ziua în care au venit, de ziua Sfântului Luca. Dar tu nu
vei mai trăi să prinzi sfârşitul războiului, Părinte. Cele două războaie îți vor
răpi doi copii, unul înainte de moartea ta, iar celălalt după ce vei pleca…”
FAPTE ISTORICE:
Armata germană a intrat in Kremna în ziua Sfântului Luca, satul fiind
eliberat de sârbi peste trei ani, tot de ziua Sfântului Luca. Preotul
Zaharija Zaharic a decedat in anul 1918, unul dintre fii săi murind
înaintea sa, iar celălalt după, exact cum profețise Tarabic.

Profeţii despre cel de-al doilea Război Mondial

“Ascultă-mă bine, naşul meu bun. După primul mare război, Austria va dispărea, iar Serbia va fi mare cât
un regat din vechime. Vom trăi alături de fraţii noştri din nord. Pentru câțiva ani, vom trăi în pace, dragoste
şi belşug. Dar nu va dura mult, o ură veninoasă va izbucni între popoarele noastre. Sângele va fi vărsat, va fi
groaznic. Nu ştiu de ce sau cum, dar cred că din cauza acestei uri.”
FAPTE ISTORICE:
 

1918, imperiul Austro-Ungar se dizolvă, iar regatul Iugoslaviei apare pe scena istoriei. Noul stat
este zguduit constant de probleme economice, sociale si politice, cauzate de conflictele dintre
numeroasele partide politice naționaliste.

1928, în timpul unor dezbateri politice încinse, un parlamentar, membru al Partidului Radical
Sârb, scoate un pistol şi ucide 3 deputați croați, rânind alți 3. Imediat după incident, este stabilită
o dictatur militară.

“Apoi, cel care stă pe tronul ţării noastre va fi ucis lăsând în urmă o
văduvă şi orfani. O rudă a sa va urca pe tron şi va încerca să conducă
cu dreptate având în grijă copiii regelui ucis. Dar oamenii nu-l vor iubi
şi-l vor acuza de multe nedreptăți. Va sfârşi detronat şi închis de
propria armată. Viaţa sa va fi salvată de regii Angliei. Pe tronul nostru
va domni pentru câteva zile fiul celui detronat. Va fi dus de soldații săi
peste mări deoarece regatul nostru va fi invadat de o forța a răului, o
armată străină care va cuceri toată Europa şi o va obliga să se închine
crucii lor încârligate anti-creştină.”
FAPTE ISTORICE:
1934, în timpul unei vizite la Marseille, Regele Alexandar Karageorgievic
este ucis de un naționalist croat. Vărul său, Prinţul Pavle Karageorgievic,
va deveni rege provizoriu deoarece fiul regelui ucis, Petar, era încă un
copil. Datorită nepopularității sale, Pavle este arestat de propria armată si
exilat forțat în Anglia. Tânărul prinţ Petar, devine rege, dar la scurt timp
pleacă din ţara, Serbia fiind invadată de armatele lui Hitler. 1941,
Iugoslavia este ocupată total de armatele naziste. Semnul omniprezent al
zvasticii lui Hitler tronează aproape peste
tot în Europa.
“La început Rusia nu va voi război, dar
când va fi atacată de forţele răului, va
răspunde feroce. Pe tronul Rusiei este un
ţar roşu. Vor apărea oameni cu stele in
creştet, care vor conduce Uzice şi regiunea noastră pentru fix 73 de zile.
Când vor veni duşmanii lor, vor fugi peste râul Drina. Vor fi vremuri de
foamete, când răul va domni. Sârbii se vor lupta între ei, măcelărindu-se.
Duşmanul invadator se va uita la ura dintre sârbi şi va râde de noi. Apoi,
printre ai noştri va apare un om cu ochi albaştri călare pe un cal alb. O stea
roşie strălucește asupra creştetului său. Duşmanii cei răi îl vor vâna
prin toata ţara, prin râuri şi păduri, peste mare, dar fără să-l prindă.
Omul cu ochi albaştri va strânge o armată mare şi va elibera
Belgradul intrând călare pe calul alb. El va izgoni duşmanii din ţară, iar Iugoslavia va fi ca niciodată de
mare. Rusia va face o alianţă cu celălalt mare regat de peste ocean, şi împreună vor arde crucea încârligată,
eliberând popoarele Europei.”
 FAPTE ISTORICE:
1941, după ce a fost atacată de armatele naziste, Uniunea Sovietică intră în
război. Ruşii sunt conduşi de “ţarul roşu”, Iosif Vissarionovici Stalin (foto,
stânga). În Iugoslavia, partidul comunist condus de Josip Broz Tito, începe
lupta de rezistenţă împotriva Germaniei şi Italiei, precum şi împotriva
naționaliștilor sârbi şi croați care se măcelăreau unii pe alții. Simbolul
partizanilor lui Tito era o stea roşie pe care o purtau mândri în dreptul inimii.
Tito avea ochi albaştri şi, în momentul eliberării Belgradului, a intrat în
capitala sârbilor călare pe un cal alb. Primul teritoriu eliberat de partizanii lui
Tito este oraşul Uzice, după o lupta de 73 zile. Războiul de gherilă între
partizanii sârbi si soldații Reich-ului a durat 4 ani de zile, timp in care Tito
(foto, jos) a fost vânat prin păduri, râuri şi pe mare.

1945, Iugoslavia este complet eliberată, iar Tito intră

în Belgrad călare pe un armăsar alb. El se instalează în Palatul Regal Sârb.
Germania nazistă este zdrobită.
“Omul cu ochi albaştri şi cu stea roşie deasupra capului, va rupe lunga relație de
dragoste între noi şi fraţii noştri ortodocşi, ruşii. El nu le va fi recunoscător
faptului că ei l-au ajutat să stea pe tronul nostru. O duşmănie mare va izbucni între
noi şi ruşi. Vor fi ceva vărsări de sânge la noi in tara. Dar rănile se vor vindeca
repede şi noi vom fi din nou fraţi cu ruşii, dar nu vom mai fi fraţi sinceri, ci doar
de formă. Pretinzând binele celuilalt, nu vom înţelege de ce ne-am înşelat si minţit
reciproc.“ FAPTE ISTORICE:
1948, Tito nu vrea ca Iugoslavia să devina unul dintre statele marionetă ale
Uniunii Sovietice. El rupe brusc legăturile politice cu Stalin, omul care l-a
format politic în anii 1920 şi l-a trimis înapoi în Iugoslavia să organizeze un
partid comunist. Tito îşi epurează violent partidul de membrii care se opuneau deciziei sale, mulți fiind
executați în cadrul acestui proces politic. 1954, în anul imediat următor morții lui Stalin, relațiile politice
şi economice dintre Iugoslavia şi U.R.S.S. sunt restabilite, fără sa mai fie “sincere ca odinioară”.

Profeţii cu privire la perioada de după cel de-al doilea Război

Mondial
“După Marele Război, pacea va domni în lume. Multe ţări noi vor apărea, cu oameni negri, albi, roşii şi
galbeni. Va fi formată o curte internațională care nu le va permite ţărilor să se lupte între ele. Această curte
va fi deasupra tuturor regilor. Când se va stârni un război, curtea va judeca, încercând să transforme ura şi
măcelărirea în dragoste şi pace. Norocoşii care vor trăi să vadă acele timpuri vor fi fericiți. Vor exista câteva
războaie în jurul regatului lui Israel, dar mai devreme sau mai târziu, va fi pace şi acolo. În aceste războaie,
fraţii se vor lupta între ei, vor face pace, dar se vor urî pe ascuns. Toate războaiele mici vor fi stârnite de
împărățiile mari, din ură si răutate... Regatul sârb va fi puternic, iubit şi respectat de toți. Sârbii vor munci în
toata Europa, iar lumea va fi mulțumită de ei. Oamenii vor mânca pâine albă, făcută din faină albă si bogată.
Toata lumea va călări căruțe de fier, fără boi sau cai. Oamenii vor călători în ceruri. În Uzice vor fi multe
fabrici, iar sârbii vor lăsa munca câmpului pentru a veni să lucreze în aceste fabrici. La început le va plăcea
mult, dar îşi vor aduce aminte de pământurile lor şi se vor întoarce acolo. Serbia o va duce cel mai bine,
atâta timp cât va fi la putere omul cu ochi albaştri călare pe cal alb, cel care va aduce în Serbia, un fel de
nouă religie. El va urca pe tronul nostru şi va trăi o viaţă lungă până aproape de 100 ani. Lui îi va plăcea
mult vânătoarea şi, intr-o zi, va cădea jos de pe cal şi îşi va pierde un picior. De la acea rană va muri, nu de
bătrâneţe.”
 Tito în timpul unei vânători FAPTE ISTORICE:
În mod simplu, dar deosebit de precis, viziunile lui Tarabic descriu
viața din Iugoslavia de după 1945. Tito a venit in Serbia din Croația,
împreuna cu o noua religie – comunismul. Tito a suferit de diabet,
iar în timpul unei vânători a căzut de pe cal, s-a accidentat grav, iar
medicii au fost nevoiți să-i amputeze piciorul. Din acel moment,
sârbii nu au contenit sa afirme îngrijorați că “Iugoslavia este cu un
picior în groapă.” Tito a murit la 87 de ani.
"Părintele meu drag, când după cel de-al doilea Mare Război, lumea va
începe sa trăiască în pace si belşug, dar toate acestea vor fi doar o mare
şi amară amăgire, pentru că mulţi îl vor uita pe Dumnezeu şi vor
preamări doar omeneasca lor deşteptăciune deşartă… Si ştii bine, părinte, ce este deşteptăciunea omeneasca
faţă de Dumnezeu? Nici măcar o singură picătură în ocean… Oamenii vor plăsmui o cutie, un fel de
maşinărie cu imagini mişcătoare, însă ei nu vor fi în stare să vorbească cu mine care voi fi mort pe atunci,
chiar dacă această maşinărie cu poze va fi mai aproape de cealaltă lume. Cu aşa maşinărie, omul va putea sa
vadă tot ce se întâmplă oriunde în lume.

Oamenii vor găuri pământul în adâncuri ca să scoată aur negru, care le

va da lumină, iuţeală şi putere, iar pământul va plânge ca a fost
secătuit. Cu toate acestea adevărata putere se va afla pretutindeni în
jurul oamenilor. «Vino sa mă iei! Nu vezi că mă aflu aici în jurul tău?»
va striga puterea, dar oamenii nu o vor auzi. Numai după multe veri,
oamenii işi vor aminti de marea putere, şi atunci îşi vor da seama ce
proşti au fost să sape mine în pământ. Acestă putere se află şi
înlăuntrul oamenilor, dar va trece multă vreme până când ei o vor
descoperi şi o vor folosi."
FAPTE ISTORICE:
Tarabic profeţeşte Planul Marshall, materialismul şi ateismul
secolului XX, apariția televizorului şi a calculatorului, criza
petrolului şi ecosoluţiile de energie alternativă - turbinele eoliene si panourile solare.

Profeţii uluitoare despre viitorul omenirii

"Atunci oamenii vor fi în stare să trăiască mult fără să se cunoască pre sine. Vor fi mulți oameni învăţaţi care
vor crede că toate cărţile lor le vor da voie să ştie şi să facă totul. Asta va fi un mare obstacol pentru
adevărata cunoaştere. Când oamenii vor ajunge la adevărata cunoaştere, işi vor da seama în ce minciună i-au
dus aşa-zişii lor învăţaţi, iar când se va întâmpla asta, oamenii vor fi trişti că nu şi-au dat seama mai
devreme, deoarece cunoaşterea este atât de simplă…
Sufletele oamenilor nu vor fi posedate de Satana, ci de ceva mult mai rău. Ei vor crede că vedeniile şi
minciunile lor sunt adevărul adevărat. În capetele lor nu va mai fi loc pentru adevăr. Oamenii vor începe să
urască aerul curat şi frumuseţea Dumnezeiască a naturii şi se vor ascunde în oraşe urâte cu aer otrăvitor.
Nimeni nu-i va forţa să aleagă asta, ci o vor face din proprie voinţă. Va fi imposibil să-i deosebeşti pe
barbaţi de femei. Toţi se vor îmbrăca la fel, femeile vor avea pantaloni precum bărbaţii. Această nenorocire
va veni din alte ţări şi va sta mult la noi. Un mire îşi va lua mireasa fără să fie sigur ca e femeie din naştere.
Se vor naşte din ce în ce mai mulţi copii care nu vor şti cine le sunt taţii.
Întreaga lume va fi potopită de o boală nemaivăzută şi nimeni nu va fi în stare să-i găsească leacul. Toţi
doctorii vor striga ca ei ştiu, că sunt deştepţi şi învăţaţi, dar nu vor fi în stare de nimic. Adevăratul leac îl vor
găsi cu ajutorul lui Dumnezeu, înlăuntrul lor şi peste tot în jurul lor…
Oamenii vor călători în alte lumi, dar vor găsi acolo doar deşerturi fără de viața, şi vor gândi în trufia lor că
ei cunosc mai multe decât Domnul însuşi. Oamenii vor călători în jurul stelelor şi Lunii, dar nu vor găsi
viaţa la fel de frumoasă ca cea de aici. Vor găsi alte feluri de viața, dar ei nu vor fi în stare să le înțeleagă.
 Cu cât oamenii vor cunoaște mai multe, cu atât va fi mai puţină
dragoste între ei. Ura dintre ei va fi atât de mare încât le va păsa mai
mult de micile lor maşinării, decât de rudele şi prietenii lor iubiţi.
Oamenii vor avea mai multă încredere în micile lor maşinării care le
vor fura libertatea, decât în frații şi vecinii cu care se înconjoară. Cei
care vor citi si învăţa cărţi cu numere, se vor crede mai învăţaţi şi mai
înţelepţi decât restul oamenilor. Aceşti aşa-zişi oameni înţelepţi îşi vor
lăsa vieţile conduse de calcule şi socoteli, şi vor trăi doar după cum le
spun numerele. Printre învăţaţii aceştia vor fi deopotrivă oameni buni
şi oameni răi. Aceşti învăţaţi răi vor face lucruri rele şi groaznice, vor
otrăvi aerul şi apa şi vor împrăştia mizerii peste mări, râuri şi
pământuri, iar mulți oameni nevinovați vor muri de felurite boli
necunoscute. Oamenii buni şi înţelepţi vor vedea că munca şi eforturile
lor nu valorează un singur ban şi vor privi neputincioşi la distrugerea lumii. În loc să caute înţelepciunea în
maşini, numere şi socoteli, oamenii buni se vor îndrepta spre rugăciune şi meditaţie. Când cei mulţi se vor
apuca să mediteze, vor fi mai aproape de înţelepciunea lui Dumnezeu, dar va fi prea târziu, pentru că cei răi
vor otrăvi lumea, iar oamenii vor pieri pe capete. Atunci, oamenii vor fugi cu miile din oraşe înapoi la ţară.
Vor căuta munţii cu trei cruci, şi acolo înlăuntrul lor, vor putea, în sfârşit, să bea apă şi să respire aer curat.
Cei care se vor salva pe ei şi pe familiile lor, vor avea de suferit, deoarece o mare foamete va apare. Va fi
mâncare şi băutură cu nemiluita în oraşe, dar va fi toată otrăvită. Mulţi o vor mânca, fiindcă foamea le va lua
minţile, dar vor muri pe loc.

Cei care vor posti până la sfârşit vor scăpa cu viaţă, deoarece Domnul se va uita după ei şi ei vor fi aproape
de Domnul. (Posibil ca munții cu trei cruci să fie în egală măsură adăposturi antiatomice, pe uşa
adăposturilor de acest fel este zugrăvit un semn asemănător a trei cruci, la fel de bine pot fi nişte munți
deasupra cărora va apare semnul celor trei cruci). Numai o singură ţară, aflată la capătul Pământului şi
înconjurată de mare şi la fel de întinsă ca Europa, va trăi în pace şi făra de necazuri. Cei care vor fugi şi se
vor ascunde în munții cu trei cruci, se vor afla la adăpost şi vor scăpa cu viaţă, care mai apoi, va fi plină de
fericire, bunăstare şi dragoste, pentru că nu vor mai fi nicicând războaie."
Sursa: http://www.descopera.ro

Prezicători şi profeţii înfricoşatoare despre războaie şi

dezastre de proporţii. Hildegard von Bingen
email print
12
Autor: Cristian Ionescu 09 Mai 2013 - 17:13
Citește și:

 Prezicători şi profeţii înfricoşatoare despre războaie şi dezastre de proporţii. Alois Irlmaier

Continuam seria prezicătorilor şi profeţiilor despre războaie şi dezastre cu Hildegard von Bingen (1098 -
1179). Hildegard a fost o călugăriță benedictină, stareță din 1136, fiind una dintre cele mai importante
reprezentante a misticismului, dar având contribuţii importante la discipline cum ar fi religie, medicină,
biologie și muzică. Deşi femeie, a reușit să-și construiască o reputație și un renume, într-o lume dominată
de un patriarhat accentuat, unde femeile aveau foarte puține drepturi, spre deloc. Osemintele (moaștele) ei
sunt păstrate în Eibingen.

Hidegard a fost fiica lui Hildebert și Mechthild, o familie de edelfrei (nobili care se supuneau numai regelui
sau împăratului), ziua și locul nașterii ei nefiind certificate exact de biografii ei. Tatăl ei se se presupune că
era Hildebert von Hosenbach. Al zecelea copil al familiei, Hidegard şi-a primindu-și educația într-o
mănăstire benedictină condusă de Jutta von Sponheim. După moartea acesteia, în 1136, Hildegard este
aleasă în locul ei, eveniment conform viziunii avute de ea în tinereţe. În mod repetat Hildegard are conflicte
cu starețul Hugo von Disibodenberg, pe motivul refuzului de a practica asceza (meditația) unul dintre
principiile călugărilor. Astfel, pentru adepții ei, Hildegard stabileşte reguli de alimentație mai puțin severe,
iar timpul de rugăciune și a liturghiilor este scurtat. Conflictul se agravează când Hildegard dorește
întemeierea unei mănăstiri proprii, călugării benedictini din Disibodenberg opunându-se vehement.
Hildegard caută sprijinul lui Bernard din Clairvaux (predicator cistercin renumit), pe care Hildegard l-a
menţionat din nou în viziunile sale. Cu toate acestea, în anul 1141, Hildegard, cu colaborarea prepostului
Volmar von Disibodenberg și a călugăriței Richardis von Stade, pune pe hârtie, în limba latină, viziunile ei
teologice și antropologice. Neavând cunoștințe de limbă latină, Hildegard lasă această sarcină altora.
Opera ei de bază este Liber Scivias Domini („cunoașterea drumurilor Domnului”) care a fost scrisă într-o
perioadă de 10 ani. Cartea cuprinde 35 de miniaturi deosebite, pe teme teologice, cu scopul de a ajuta la
înțelegerea textului. Textul original a dispărut în timpul celui de-al doilea război mondial, dar la mănăstirea
din Eibingener există o copie a documentului din 1939. În timpul unui sinod ținut în Trier, Hildegard
primește, în 1147, aprobarea Papei Eugen al III-lea de a-și publica viziunile, cu menţiunea Papei că
"Sfântul Duh vorbeşte prin ea". Din acest moment, Hildegard devine foarte apreciată de personalitățile
vremii, iar între anii 1147 și 1150 primeşte acceptul pentru întemeierea mănăstirii Rupertsberg, pe malul
stâng al râului Nahe. Bunăstarea mănăstirii dă ocazia unor noi conflicte, Hildegard fiind criticată că în
mănăstire s-ar duce o viață de lux, asta pentru că Hildegard este un cunoscut critic al Ordinului Cerșetorilor
(cei ce renunță la toate bunurile materiale), mișcare devenită tot mai populară. Deoarece numărul
călugărițelor mănăstirii crește continu, Hildegard obține în 1165 mănăstirea augustină din Eibingen și
întemeiază acolo încă o mănăstire-filială, unde vor fi acceptați toți cetățenii care vor să se călugărească.
Astăzi, mănăstirea Rupertsberg nu mai există, fiind distrusă în 1632, în timpul Războiului de 30 de ani.

"Va veni un timp când conducătorii și popoarele vor respinge autoritatea Papei. Unele țări vor prefera
proprii conducători ai Bisericii în loc de Papă. Imperiul german va fi divizat. Proprietăţile Bisericii vor fi
împărţite, preoții vor fi persecutați. După nașterea Antihristului, se vor propovădui doctrine false, iar creștinii
vor îndoieli privind credința lor catolică. În acea perioadă, când Antihristul se va naște, vor fi multe războaie
și ordinea va fi distrusă pe pământ. Erezia va fi agresivă și ereticii vor predica erorile în mod deschis, fără
reținere. Spre sfârșitul lumii, omenirea va fi purificată prin mari suferințe. Acest lucru va fi valabil mai ales
pentru cler, care va fi jefuit de toate bunurile. Când clerul va adopta un mod simplu de viață, condițiile se
vor îmbunătăți. În acest moment, ca o pedeapsă pentru păcatele lor, Biserica va încerca o rezistența
armată, simțind nici o preocupare pentru moartea corpurilor lor. Un vânt puternic va crește în nord, o ceață
grea și densă de praf de divin va umple gâtul și ochii tuturor, astfel încât, de frică, vor înceta sălbăticia.
Apoi, prin poporul creștin, Sfântul Dumnezeirii va trimite semne și minuni, ca în timpul lui Moise. Ca
urmare, un număr mare de păgâni se vor alătura creștinilor în adevărata credință și vor spune: "Dumnezeul
creștinilor este Dumnezeu adevărat, pentru că minunile s-au petrecut printre creștini". Vor fi doar câţiva
bărbaţi rămași, şapte femei vor lupta pentru un singur om, care-i vor spune: "Casatoreste-te cu mine şi
alungă-mi ruşinea". Pentru că în acele zile, va fi o rușine pentru o femeie să fie fără copil. "Înainte de a veni
Cometa, multe națiuni vor fi lovite de o mare foamete. Mare națiune din Ocean, locuită de oameni de
diferite triburi, va fi lovită un foarte mare cutremur, furtuni şi valuri uriaşe. Va fi devastare. continentul va fi
îmărţit și în mare parte scufundat. Aceasta natiune va avea, de asemenea, mai multe nenorociri pe mare,
îşi va pierde coloniile sale din est din cauza unui tigru si a unui leu. Cometa vine cu presiune extraordinară,
va forța oceanul să inunde multe țări, provocând foamete şi aducând Marea Ciumă. Toate orașele de
coastă vor trăi în frică. Multe dintre ele vor fi distruse de valuri și toate fiinţele vor fi ucise. Cei care scapă
de valuri vor muri de o boala oribilă, nu o cunosc, deci nu pot spune care. "Pacea va reveni în Europa
atunci când Crinul Alb va reveni pe tronul Franței. În acest timp de pace, oamenilor li se va interzice să
poarte arme, iar fierul va fi folosit exclusiv pentru a face unelte și utilaje agricole. Tot în această perioadă,
mulţi păgâni și eretici se vor alătura Bisericii. " Tronul ultimului imperiu catolic se va prăbuși, iar sceptrul va
cădea din mâna Celui care șade pe scaunul de domnie. Urmaşul îi va fi un om foarte bătrân. Toată justiție
va înceta și va fi călcată în picioare. Copiii lui Dumnezeu vor fi din nou persecutați în cele mai odioase
feluri. Ochii lui Dumnezeu vor plânge. Aproape imediat după moartea Monarhului bătrân vine Antihristul.
Când marele Monarh (cel care va conduce Europa) extermină turcii aproape în întregime, unul dintre
musulmanii rămaşi va fi convertit, va deveni preot, episcop și cardinal, și atunci când noul Papă este ales
(imediat înainte de Antihrist) acest cardinal va ucide pe Papă înainte de a fi încoronat. Atunci când ceilalți
cardinali se adună să aleagă viitorul papă, acest cardinal se va proclama anti-Papă, iar două treimi dintre
creștini se vor duce cu el. El, ca şi Antihristul, sunt descendenți ai seminției lui Dan.

Antihristul

O femeie desfrânată va concepe un fiu desfrânat. Șarpele care l-a înșelat pe Adam va influența acest copil,
astfel că nimic bun sau virtuos nu va intra în el. Semnul Antihristului va fi un simbol infernal de botez.
Oricine nu va avea acest semn de Antihrist nu va putea cumpăra nici vinde nimic și va fi decapitat dacă
refuză însemnarea. Fiul corupției și ruinei va apărea și va domni. El nu va fi Satana însuși, ci o ființă umană
egală cu el în hidoșenia-i atroce. Mama lui este o femeie depravată, posedată de diavolul, care trăieşte în
deșert. Ea nu va şti cine este tatăl copilului, pentru că mulţi bărbaţi o vor avea. Ea va vorbi de un miracol şi
că a rămas însărcintă cu fiul ei de la Dumnezeu, într-un mod supranatural, așa cum a fost copilul Maicii
Domnului. Ea va fi venerată ca o sfântă de oameni proşti şi înșelați. Antihristul se va naşte într-un loc care
se află în est, între două mări. Mama lui nu va lăsa pe nimeni să-l vadă, și prin magie, ea va reuși să
câștige iubirea oamenilor pentru el. El va fi ţinut în diferite locuri secrete și va fi păstrat izolat până la
maturitate. După ce va ajunge la maturitate deplină, el va anunța public o doctrină ostilă religiei. Va
disprețui și respinge botezul și Evanghelia. Va deschide gura ca să predice contradicție. El va spune ca
devăratul Hristos a venit în persoana lui şi oamenii îl vor crede. El va spune: "Eu sunt Mântuitorul" şi
oamenii îl vor crede. Va încerca să-i convingă pe evrei că el este Mesia trimis de Dumnezeu, iar evreii îl vor
accepta ca atare. Doctrina sa va fi luată de la religia evreiască și aparent nu va diferi mult de la doctrina
fundamentală a creștinismului pentru a va învăța că există un singur Dumnezeu care a creat lumea, care
este omniscient și cunoaște gândurile omului și recompensează pe cei care respectă poruncile Lui și îi
pedepsește pe păcătoşi. El nesocotește totul sfânt, va ridiculiza toate harurile Bisericii cu bătaie de joc
diabolică. El va condamna umilința. El va dărâma ceea ce Dumnezeu a lăsat în Vechiul și Noul Testament
și va spune că păcatul și viciul nu e păcat și viciu. Pe scurt, el va declara drumul spre Iad drept calea spre
Cer. El va câștiga influenţă peste conducătorii lumii, va deveni puternic și bogat, va duce la distrugerea
celor care nu acceptă credința lui și, în cele din urmă, i se va supune întregul pământ. Pe străzile
Ierusalimului, sângele creştinilor va străluci ca aurul şi va curge ca apa. În același timp, Antihristul va
continua să păcălească cu minunile sale. Sclavii săi vor fabrica astfel de minuni, iar oamenii vor crede că
Antihristul este adevăratul Dumnezeu. Antihristul va face pământul să se mişte, va nivela munții, va usca
râuri, va produce tunete, fulgere și grindină, va îndepărta frunzele din copaci și le va pune inapoi, îi
îmbolnăvi pe oameni și-i va vindeca, va exorciza demoni pentru a-i ridica pe cei morți la viață . Creștinii vor
fi uluiţi și în îndoieli grave, în timp ce adepților Antihristului le va fi confirmată credința lor. În cele din urmă,
după ce-şi va fi pus toate planurile sale în acțiune, el îi va aduna pe adoratorii săi și la va spune că a venit
timpul ca el să urce la cer. Cu toate acestea, în momentul ascensiunii, un fulger uriaş îl va lovi și anihila.
Ascensiunea în ceruri va fi pregătită artistic de dispozitive ingenioase şi planificate, iar în momentul în care
distrugerea sa va avea loc, se va produce un nor uriaş, care va răspândi un miros insuportabil. După
aceasta, mulți oameni vor reveni din în simţiri, vor gândi limpede cu mintea și vor înțelege, în sfârşit. Fiul
pierzaniei va veni în momentul când ziua va fi puţină, iar soarele va apune, atunci atunci va veni, când
lumea își va pierde stabilitatea. În ceea ce privește ZIUA, după căderea Antihristului, ziua când lumea se
va sfârși şi începe o nouă eră, omul nu trebuie să caute să știe, pentru că nu poate găsi SECRETUL şi nici
nu poate explica. Secretul TATĂLUI e rezervat doar pentru el. Nimeni nu poate întelege şi nici să ştie."

Prezicători şi profeţii înfricoşatoare despre

războaie şi dezastre de proporţii. Hildegard von
Bingen
Exclusiv Facebook

Autor: CRISTIAN IONESCU

09 Mai 2013
Continuam seria prezicătorilor şi profeţiilor despre războaie şi dezastre cu Hildegard von Bingen (1098 -
1179). Hildegard a fost o călugăriță benedictină, stareță din 1136, fiind una dintre cele mai importante
reprezentante a misticismului, dar având contribuţii importante la discipline cum ar fi religie, medicină,
biologie și muzică. Deşi femeie, a reușit să-și construiască o reputație și un renume, într-o lume dominată de
un patriarhat accentuat, unde femeile aveau foarte puține drepturi, spre deloc. Osemintele (moaștele) ei sunt
păstrate în Eibingen.

Hidegard a fost fiica lui Hildebert și Mechthild, o familie de edelfrei (nobili care se supuneau numai regelui
sau împăratului), ziua și locul nașterii ei nefiind certificate exact de biografii ei. Tatăl ei se se presupune că
era Hildebert von Hosenbach. Al zecelea copil al familiei, Hidegard şi-a primindu-și educația într-o
mănăstire benedictină condusă de Jutta von Sponheim. După moartea acesteia, în 1136, Hildegard este
aleasă în locul ei, eveniment conform viziunii avute de ea în tinereţe. În mod repetat Hildegard are conflicte
cu starețul Hugo von Disibodenberg, pe motivul refuzului de a practica asceza (meditația) unul dintre
principiile călugărilor. Astfel, pentru adepții ei, Hildegard stabileşte reguli de alimentație mai puțin severe,
iar timpul de rugăciune și a liturghiilor este scurtat. Conflictul se agravează când Hildegard dorește
întemeierea unei mănăstiri proprii, călugării benedictini din Disibodenberg opunându-se vehement.
Hildegard caută sprijinul lui Bernard din Clairvaux (predicator cistercin renumit), pe care Hildegard l-a
menţionat din nou în viziunile sale. Cu toate acestea, în anul 1141, Hildegard, cu colaborarea prepostului
Volmar von Disibodenberg și a călugăriței Richardis von Stade, pune pe hârtie, în limba latină, viziunile ei
teologice și antropologice. Neavând cunoștințe de limbă latină, Hildegard lasă această sarcină altora. Opera
ei de bază este Liber Scivias Domini („cunoașterea drumurilor Domnului”) care a fost scrisă într-o perioadă
de 10 ani. Cartea cuprinde 35 de miniaturi deosebite, pe teme teologice, cu scopul de a ajuta la înțelegerea
textului. Textul original a dispărut în timpul celui de-al doilea război mondial, dar la mănăstirea din
Eibingener există o copie a documentului din 1939. În timpul unui sinod ținut în Trier, Hildegard primește,
în 1147, aprobarea Papei Eugen al III-lea de a-și publica viziunile, cu menţiunea Papei că "Sfântul Duh
vorbeşte prin ea". Din acest moment, Hildegard devine foarte apreciată de personalitățile vremii, iar între
anii 1147 și 1150 primeşte acceptul pentru întemeierea mănăstirii Rupertsberg, pe malul stâng al râului
Nahe. Bunăstarea mănăstirii dă ocazia unor noi conflicte, Hildegard fiind criticată că în mănăstire s-ar duce
o viață de lux, asta pentru că Hildegard este un cunoscut critic al Ordinului Cerșetorilor (cei ce renunță la
toate bunurile materiale), mișcare devenită tot mai populară. Deoarece numărul călugărițelor mănăstirii
crește continu, Hildegard obține în 1165 mănăstirea augustină din Eibingen și întemeiază acolo încă o
mănăstire-filială, unde vor fi acceptați toți cetățenii care vor să se călugărească. Astăzi, mănăstirea
Rupertsberg nu mai există, fiind distrusă în 1632, în timpul Războiului de 30 de ani.

"Va veni un timp când conducătorii și popoarele vor respinge autoritatea Papei. Unele țări vor prefera
proprii conducători ai Bisericii în loc de Papă. Imperiul german va fi divizat. Proprietăţile Bisericii vor fi
împărţite, preoții vor fi persecutați. După nașterea Antihristului, se vor propovădui doctrine false, iar
creștinii vor îndoieli privind credința lor catolică. În acea perioadă, când Antihristul se va naște, vor fi multe
războaie și ordinea va fi distrusă pe pământ. Erezia va fi agresivă și ereticii vor predica erorile în mod
deschis, fără reținere. Spre sfârșitul lumii, omenirea va fi purificată prin mari suferințe. Acest lucru va fi
valabil mai ales pentru cler, care va fi jefuit de toate bunurile. Când clerul va adopta un mod simplu de viață,
condițiile se vor îmbunătăți. În acest moment, ca o pedeapsă pentru păcatele lor, Biserica va încerca o
rezistența armată, simțind nici o preocupare pentru moartea corpurilor lor. Un vânt puternic va crește în
nord, o ceață grea și densă de praf de divin va umple gâtul și ochii tuturor, astfel încât, de frică, vor înceta
sălbăticia. Apoi, prin poporul creștin, Sfântul Dumnezeirii va trimite semne și minuni, ca în timpul lui
Moise. Ca urmare, un număr mare de păgâni se vor alătura creștinilor în adevărata credință și vor spune:
"Dumnezeul creștinilor este Dumnezeu adevărat, pentru că minunile s-au petrecut printre creștini". Vor fi
doar câţiva bărbaţi rămași, şapte femei vor lupta pentru un singur om, care-i vor spune: "Casatoreste-te cu
mine şi alungă-mi ruşinea". Pentru că în acele zile, va fi o rușine pentru o femeie să fie fără copil. "Înainte
de a veni Cometa, multe națiuni vor fi lovite de o mare foamete. Mare națiune din Ocean, locuită de oameni
de diferite triburi, va fi lovită un foarte mare cutremur, furtuni şi valuri uriaşe. Va fi devastare. continentul
va fi îmărţit și în mare parte scufundat. Aceasta natiune va avea, de asemenea, mai multe nenorociri pe mare,
îşi va pierde coloniile sale din est din cauza unui tigru si a unui leu. Cometa vine cu presiune extraordinară,
va forța oceanul să inunde multe țări, provocând foamete şi aducând Marea Ciumă. Toate orașele de coastă
vor trăi în frică. Multe dintre ele vor fi distruse de valuri și toate fiinţele vor fi ucise. Cei care scapă de valuri
vor muri de o boala oribilă, nu o cunosc, deci nu pot spune care. "Pacea va reveni în Europa atunci când
Crinul Alb va reveni pe tronul Franței. În acest timp de pace, oamenilor li se va interzice să poarte arme, iar
fierul va fi folosit exclusiv pentru a face unelte și utilaje agricole. Tot în această perioadă, mulţi păgâni și
eretici se vor alătura Bisericii. " Tronul ultimului imperiu catolic se va prăbuși, iar sceptrul va cădea din
mâna Celui care șade pe scaunul de domnie. Urmaşul îi va fi un om foarte bătrân. Toată justiție va înceta și
va fi călcată în picioare. Copiii lui Dumnezeu vor fi din nou persecutați în cele mai odioase feluri. Ochii lui
Dumnezeu vor plânge. Aproape imediat după moartea Monarhului bătrân vine Antihristul. Când marele
Monarh (cel care va conduce Europa) extermină turcii aproape în întregime, unul dintre musulmanii rămaşi
va fi convertit, va deveni preot, episcop și cardinal, și atunci când noul Papă este ales (imediat înainte de
Antihrist) acest cardinal va ucide pe Papă înainte de a fi încoronat. Atunci când ceilalți cardinali se adună să
aleagă viitorul papă, acest cardinal se va proclama anti-Papă, iar două treimi dintre creștini se vor duce cu el.
El, ca şi Antihristul, sunt descendenți ai seminției lui Dan.

Antihristul

O femeie desfrânată va concepe un fiu desfrânat. Șarpele care l-a înșelat pe Adam va influența acest copil,
astfel că nimic bun sau virtuos nu va intra în el. Semnul Antihristului va fi un simbol infernal de botez.
Oricine nu va avea acest semn de Antihrist nu va putea cumpăra nici vinde nimic și va fi decapitat dacă
refuză însemnarea. Fiul corupției și ruinei va apărea și va domni. El nu va fi Satana însuși, ci o ființă umană
egală cu el în hidoșenia-i atroce. Mama lui este o femeie depravată, posedată de diavolul, care trăieşte în
deșert. Ea nu va şti cine este tatăl copilului, pentru că mulţi bărbaţi o vor avea. Ea va vorbi de un miracol şi
că a rămas însărcintă cu fiul ei de la Dumnezeu, într-un mod supranatural, așa cum a fost copilul Maicii
Domnului. Ea va fi venerată ca o sfântă de oameni proşti şi înșelați. Antihristul se va naşte într-un loc care
se află în est, între două mări. Mama lui nu va lăsa pe nimeni să-l vadă, și prin magie, ea va reuși să câștige
iubirea oamenilor pentru el. El va fi ţinut în diferite locuri secrete și va fi păstrat izolat până la maturitate.
După ce va ajunge la maturitate deplină, el va anunța public o doctrină ostilă religiei. Va disprețui și
respinge botezul și Evanghelia. Va deschide gura ca să predice contradicție. El va spune ca devăratul Hristos
a venit în persoana lui şi oamenii îl vor crede. El va spune: "Eu sunt Mântuitorul" şi oamenii îl vor crede. Va
încerca să-i convingă pe evrei că el este Mesia trimis de Dumnezeu, iar evreii îl vor accepta ca atare.
Doctrina sa va fi luată de la religia evreiască și aparent nu va diferi mult de la doctrina fundamentală a
creștinismului pentru a va învăța că există un singur Dumnezeu care a creat lumea, care este omniscient și
cunoaște gândurile omului și recompensează pe cei care respectă poruncile Lui și îi pedepsește pe păcătoşi.
El nesocotește totul sfânt, va ridiculiza toate harurile Bisericii cu bătaie de joc diabolică. El va condamna
umilința. El va dărâma ceea ce Dumnezeu a lăsat în Vechiul și Noul Testament și va spune că păcatul și
viciul nu e păcat și viciu. Pe scurt, el va declara drumul spre Iad drept calea spre Cer. El va câștiga influenţă
peste conducătorii lumii, va deveni puternic și bogat, va duce la distrugerea celor care nu acceptă credința
lui și, în cele din urmă, i se va supune întregul pământ. Pe străzile Ierusalimului, sângele creştinilor va
străluci ca aurul şi va curge ca apa. În același timp, Antihristul va continua să păcălească cu minunile sale.
Sclavii săi vor fabrica astfel de minuni, iar oamenii vor crede că Antihristul este adevăratul Dumnezeu.
Antihristul va face pământul să se mişte, va nivela munții, va usca râuri, va produce tunete, fulgere și
grindină, va îndepărta frunzele din copaci și le va pune inapoi, îi îmbolnăvi pe oameni și-i va vindeca, va
exorciza demoni pentru a-i ridica pe cei morți la viață . Creștinii vor fi uluiţi și în îndoieli grave, în timp ce
adepților Antihristului le va fi confirmată credința lor. În cele din urmă, după ce-şi va fi pus toate planurile
sale în acțiune, el îi va aduna pe adoratorii săi și la va spune că a venit timpul ca el să urce la cer. Cu toate
acestea, în momentul ascensiunii, un fulger uriaş îl va lovi și anihila. Ascensiunea în ceruri va fi pregătită
artistic de dispozitive ingenioase şi planificate, iar în momentul în care distrugerea sa va avea loc, se va
produce un nor uriaş, care va răspândi un miros insuportabil. După aceasta, mulți oameni vor reveni din în
simţiri, vor gândi limpede cu mintea și vor înțelege, în sfârşit. Fiul pierzaniei va veni în momentul când ziua
va fi puţină, iar soarele va apune, atunci atunci va veni, când lumea își va pierde stabilitatea. În ceea ce
privește ZIUA, după căderea Antihristului, ziua când lumea se va sfârși şi începe o nouă eră, omul nu
trebuie să caute să știe, pentru că nu poate găsi SECRETUL şi nici nu poate explica. Secretul TATĂLUI e
rezervat doar pentru el. Nimeni nu poate întelege şi nici să ştie."
Prezicători şi profeţii înfricoşatoare despre
războaie şi dezastre de proporţii. Alois Irlmaier
email print
3
Autor: Cristian Ionescu 08 Mai 2013 - 19:20

Citește și:

 Medium sau şarlatan? Ce au păţit trei "prezicători" supuşi

unui test simplu (VIDEO)
 Povestea uimitoare a celei mai mari PREZICĂTOARE din
lume. Previziunile ei au făcut-o celebră
Profețiile și predicțiile sunt lucruri fascinante, adesea adoptate imediat de mentalul colectiv, chiar şi atunci
când există şanse extrem de mici de a se îndeplini. Profeţii şi prezicerile acestora ne provoacă la întrebări
despre viitor şi la căutarea de indicii în evenimentele din trecut. Probabil, cei mai mulți dintre noi sunt
familiari cu Nostradamus și prezicerile sale. Sute de cărți au fost scrise despre profetiile lui Nostradamus, s-
au făcut filme, subiectul devenind foarte repede unul clasic. Insă, există şi alţi profeţi despre care cei mai
mulţi dintre nu au auzit niciodată, dar care au avut un impact semnificativ la timpul lor. Vi-i prezentăm într-
un serial, un prim exemplu fiind germanul Alois Irlmaier.

Alois Irlmaier

Irlmaier s-a născut la 8 iunie 1894 în Scharam, Bavaria Superioară şi a murit în 1959 în condiţii suspecte.
Otrăvit spun unii, de cancer susţin alţii. În viziunile sale, germanul descrie declanşarea celui de-al Treilea
Razboi Mondial şi felul cum se va desfăşura acesta. Irlmaier a suferit multă vreme pentru prezicerile sale,
fiind târât prin tribunale de autorităţile germane. În 1947 Irlmaier a apărut pentru ultima oară în faţa unei
înstanţe, fiind achitat definitiv. Povestea lui Irlmaier i-a trezit interesul unui scriitor german, Conrad
Adlmaier, care i-a luat un interviu şi a publicat o carte cu prezicerile acestuia. Iată ce spune Irlmaier:

"Va fi în numele păcii. Războiul va începe brusc în Orientul Mijlociu. Mari forțe navale se confruntă în
Marea Mediterană - situația este extrem de tensionată. Dar miza este în Balcani. Scânteia războiului va porni
din Balcani. Văd o mare şi-o cădere, un pumnal sângeros se află lângă el. Doi bărbați omoară un al treilea.
Cel ucis este de rang înalt. Asasinii au fost plătiţi de către alte persoane. Unul dintre criminali este un om
mic şi negru, celălalt un pic mai înalt, cu părul deschis la culoare. Va fi în Balcani, dar nu pot spune exact
unde. După asasinarea celui de-al treilea (?) războiul va începe peste noapte. Văd foarte clar trei numere, doi
optari și o nouă. Dar eu nu pot spune ce înseamnă și nu pot estima o perioadă de timp. Războiul va veni de
la răsărit. El vine foarte rapid. Vad oameni care stau în carciumi şi joacă cărţi, când soldații străini vor intra
prin ferestre şi prin uşi. Îmbrăcată în negru, o armată vine dinspre est, dar totul se produce foarte rapid. Văd
un trei, dar eu nu știu dacă asta înseamnă trei zile sau trei săptămâni.

Altă armată mărşăluieşte prin Belgrad și înaintează spre Italia. Văd maşini ciudate de fier avansând ca
fulgerul în partea de nord a Dunării, peste Germania de Vest, fără vreun avertisment. Când acest lucru va
avea loc, populația fuge plină de panică spre vest. Multe maşini vor bloca drumurile, iar oamenii se vor
bloca singuri în fuga lor, pentru că îşi vor abandona maşinile pe străzi. Tancurile avansează pe autostrăzi de
mare viteză și alte autostrăzi rapide. Nu va mai rămâne mare lucru din marele oraș Frankfurt. Valea Rinului
va fi devastată, în special pe calea aerului. Nimic nu va trece. Mai văd cum vin trei vârfuri de lance. Este
forţa rusă şi este de neoprit, în timp ce înaintează cu cele trei vârfuri de lance care străpung tot ce întâlnesc
în cale. Zi și noapte înaintează. Obiectivul lor este Germania.

Imediat, răzbunarea vine peste apă de mare. Dragonul galben invadează în Alaska și Canada, în același timp.
Dar el nu vine de departe. Si apoi ploua praf galben într-o linie. După ce orașul de aur este distrus, va ploua
praf galben. Linia galbenă se întinde pe distanţe uriaşe, până în golf. Va fi o noapte senină, atunci când încep
să-l arunce. Tancurile încă merg, dar nu le conduce nimeni, iar cei care stau în tancuri sunt morti si negri.
După ce cade praful galben, va muri tot. Nici un copac, nici iarbă, nici vite, totul devine uscat și negru. Nu
știu ce e și deci nu pot să-l spun. Este o linie lungă. Cine trece peste această linie, moare. Apoi, vârfurile de
lance se descompun. Nimeni nu va mai intoarce. Avioanele arunca o pulbere de culoare galbenă şi între
Marea Neagră și Marea Nordului. Astfel, o fâșie a morții este creată, direct de la Marea Neagră la Marea
Nordului, la fel de mare ca jumătate din Bavaria. În această zonă iarba nu creşte, iar oamenii sunt toţi morţi.
Rusia întrerupe legăturile cu toţi prietenii.

În est sunt multe omizi de fier. Dar, în ele toată lumea este moartă, deși vehiculele merg. Dar se vor opri
treptat, pe măsură ce rămân fără combustibil. La Rin atacul este în cele din urmă respins. Dar, din cele trei
avangarde niciun soldat nu se va întoarce acasă. Piloții arunca mici cutii negre. Acestea nu explodează
înainte de a atinge solul și răspândesc un fum sau praf galben şi verde. Orice vine în contact moare, fie că
este om, animal sau plantă. Timp de un an niciun organism nu va trăi aici.Aceste cutii sunt satanice.
Oamenii devin negri și carnea cade de pe oasele lor, atât de puternică este otrava. Nimeni din aceste trei
armate nu se va mai întoarce acasa. Nici măcar un om.

Apoi vad pe cineva în zbor, venind din est, care aruncă ceva în apă de mare, astfel că ceva ciudat se va
întâmpla. Apa se ridică la fel de mare ca un turn și cade, apoi totul este inundat. Întreaga acțiune nu va dura
mult timp, văd trei linii. Înseamnă trei zile, trei săptămâni, trei luni, nu știu exact, dar nu va trece mult timp.

Apoi vine un cutremur. Partea de sud a Angliei aluneca în apă, o parte dispare atunci când acel lucru va pica
în apă. Țările de la mare sunt în pericol să fie înghiţite de apă, valurile vor fi mai mari ca un turn, iar apa va
fi înspumată, ca si cum ar fierbe. Insule dispar. Dacă acele cutii ajung în apă totul va fi înghiţit. Ce e chestia
asta, nu știu. Cand va veni exact, nu știu. În timpul războiului vine un întuneric mare. Totul va deveni
întuneric, la o zi de la începerea războiului. Apoi, va cădea grindină și un cutremur mare vibrează tot
pământul. Să nu ieşţi din case. Luminile nu vor arde, cu excepția lumânărilor, se oprește curentul. Cine
inhaleaza praful, va avea crampe foarte mari și va muri. Nu deschideți ferestrele, acoperiţi-le complet cu
hârtie neagră. În acest război vor muri mai mulți oameni decât în cele două războaie mondiale de dinainte.
Vântul va conduce norii de moarte spre est. Orașul cu turn de fier devine victima propriului popor. Ei aprind
totul. Revoluție este, și tot ceea ce se întâmplă este salbatic. Orașul cu turn de fier este în flăcări. Dar acest
lucru a fost făcut de către propriul popor, nu de cei care au venit din est. Și Italia arde. Acolo vor fi ucişi
mulți oameni și Papa fuge, dar mulți preoți vor fi uciși, multe biserici distruse. În Rusia, o revoluție
izbucnește și un război civil. Cadavrele sunt atât de multe încât nu le mai pot scoate în afara drumurilor.
Prinicipalii iderii de partid se sinucid. Văd o masă roșie amestecată cu fețe galbene, este o revoltă generală și
ucideri oribile.

Apoi Crucea se reîntoarce, cu onor. Poporul rus va crede în Dumnezeu din nou. Ei cântă cântecul de Paști și
lumânări ard în fața imaginilor sacre. Prin rugăciune, monstrul din Iad moare, tinerii cred din nou în
mijlocirea Maicii Domnului. Oamenii se tem de Dumnezeu din nou. Legile care aduceau moartea copiilor
devin nule. Atunci pace va fi. Un moment bun. Papa, care a fugit undeva pe apă o lungă perioadă de timp, se
întoarce. Când florile infloresc, el se va întoarce și va plânge pentru frații săi uciși. După aceste evenimente
urmează o lungă perioadă de timp de noroc. Oamenii vor înceape acolo unde au început bunicii lor."

Profeții ortodoxe
"Şi dacă Domnul grăieşte, cine nu va prooroci?" (Amos 3, 8)

 Acasa
 Despre Romania
 Despre lume
 Credinta noastra

duminică, 4 decembrie 2011

Proorocii despre vremurile din urmă şi căderea creştinească a Moldovei

DOCUMENT DOMNESC

D escoperit de Paul de Alep într-un sipet al lui Duma Negru despre vremurile din urmă ale Moldovei, de la

Mitropolitul Varlaam.

– După plecarea mitropoliţilor fanarioţi vor urma oameni nevrednici la scaunul Moldovei, care vor încerca să vândă
dreapta credinţă.

– Amestecurile de credinţă drept-măritoare, cu cele papistăşeşti şi păgâneşti nu vor mai fi o urâciune şi o urgie în faţa
lui Dumnezeu.

– Oamenii se vor vinde între ei, vor fi tăieri de sabie între fraţi pentru putere şi ranguri pământeşti.

– Moldova va fi ruptă şi împărţită după bunul gust al puterii de la Răsărit, prin sfaturi mârşave şi ticăloase.

– La vremea din urmă, o Fiară roşie cu multe capete va înghiţi întreaga Europă creştină, iar oamenii se vor sălbătici mai
rău ca fiarele.

– Oamenii se vor înrăi şi vor strica obiceiurile pământului, înmulţindu-se între ei ca dobitoacele fără nicio ruşine,
lepădând Sfânta Taină creştină a nunţii.

– Vor defăima obiceiurile creştineşti, dedându-se la tot felul de obiceiuri străine, iar păgânii se vor amesteca cu sângele
creştinesc. Mare urgie va fi atunci.

– Domnii pământului vor fi oamenii vânduţi Satanei, care nu vor mai purta grija poporului drept-credincios.

– Moşiile strămoşeşti vor fi călcate cu japca şi luate de străini după bunul lor plac, lucru nemaiîntâlnit în curgerea timpului
în Moldova.

– Biserica strămoşească va fi ruşinată de noile obiceiuri păgâneşti şi papistăşeşti, aduse cu sila de vlădicii lor cu
apucături sataniceşti. Oamenii afierosiţi lui Hristos cu slujba veşnică, vor lepăda sfântul chip şi făgăduinţa înaintea lui
Hristos, dedându-se la viaţa lumească dinainte.
– La vremea din urmă, pământurile nu-şi vor mai da roada lor, pădurile vor fi tăiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor
vinde moşiile fără ruşine, uitând că strămoşii lor le-au păstrat cu sabia.

– Legile creştineşti ale ţării vor fi lepădate, iar hrisoavele voievodale vor fi luate în râs, iar conducătorii netrebnici vor
face legământ cu Fiara apocaliptică.

– Vlăstarele moldoveneşti, urmaşii domnilor şi boierilor de demult, se vor deda la obiceiuri şi apucături ieftine.

– Bărbaţii vor schimba obiceiul Dumnezeiesc al demnităţii lor şi se vor acoperi cu straie femeieşti, iar femeile vor umbla
precum bărbaţii.

– Adunările din sărbători şi toate obiceiurile pământului vor fi schimbate în obiceiuri şi apucături sălbatice, păgâneşti,
aducând în Moldova în locul jocului de sărbatoare, jocuri de la sălbatici.

– La vremea de apoi, pe pământurile Moldovei, va domni săracia, jalea, moartea, spaima, frica şi omul nu va mai fi
stăpân în bătătura lui.

– Vor pune Domnii pământului biruri şi legi cum n-au mai fost de la întemeierea Moldovei. Vor pune biruri şi pe aerul
lăsat de Dumnezeu.

– Fiarele pământului şi păsările şi dobitoacele îşi vor schimba firea lor şi vor apărea altfel de dobitoace, iscodite după
mintea omului, care vor fi slabe la trup şi fără de folos.

– La vremea cea din urmă, oamenii se vor strânge unii lângă alţii în tot felul de născociri, lepădând truda satului, munca
va fi o ruşine, ruşinea va rămâne un obicei, iar cei drepţi vor fi socotiţi nebuni. Se vor înşela unii pe alţii, crezând că asta
e Legea lui Dumnezeu.

– Şi în cele din urmă, ultima rânduială a pământului: se vor dezgropa oasele strămoşilor şi părinţilor noştri, vor fi
dărâmate bisericile, vor fi lepădate rânduielile creştineşti şi vor ieşi un soi de oameni, care tot în numele lui Dumnezeu
vor face biserici fără cruce, vor nesocoti Sfânta Jertfă şi în cele din urmă o vor amesteca în slujire cu păgânii.

– Aşa arată Apocalipsa Sfintei Cărţi a Scripturii ca la vremea din urmă, când veţi vedea urâciunea pustiirii în locul cel
Sfânt, războaiele pe alocuri, urgiile şi uciderile între oameni, lepădarea pruncilor din pântecele femeieşti şi oameni
căutând liniştea de la un capăt în altul al pământului, când graiurile se vor amesteca ca altă dată în Babilon şi sfârşitul
va fi aproape.

– Moldova cea frumoasă şi bogată, plină de daruri Dumnezeieşti, plină de Locaşuri Sfinte, plină de oameni harnici şi
credincioşi, va cădea în mâinile păgânilor şi necredincioşilor, iar căderea ei va fi mai grea decât căderea
Constantinopolului la vremea măritului nostru domn Ştefan cel Mare şi Sfânt.

– Binecuvântat a fost pământul Moldovei şi neruşinată a fost ocara oamenilor, care prin faptele şi apucăturile lor
stricate, vor întoarce pe voievozi în morminte şi vor face pe strămoşi să lăcrimeze sub glie, stând cu fruntea plecată în
faţa Măritului Stăpân Hristos, pentru ruşinea lăsată de urmaşii lor.

(consemnat de Paul de Alep)

Document din Moldova, dat de mitropolitul Varlaam Mitropolitului Macarie cu prilejul călătoriei prin Moldova, adus de la
pustnicii de la schitul lui Zosima din ţinuturile Neamţului cu titlul: „Proorocii despre vremurile din urmă şi căderea
creştinească a Moldovei”

miercuri, 10 februarie 2010

Profetiile unui calugar misterios
„Cel ce prooroceşte vorbeşte oamenilor, spre zidire, îndemn şi mângâiere.” (I Cor. 14, 3)

Dupa un razboi pustiitor, “Noul Ierusalim” va fi in Romania

Text reprodus dupa Bihoreanul

“Rapit cu duhul”

“In toata tara sunt numai patru exemplare, dactilografiate dupa manuscrisul original al fratelui Alexandru”, spune
femeia, scotand dintr-un dulap un vraf de coli ministeriale legate si prinse in coperti. Veronica Holhos, sau sora
Veronica, sustine ca prin 1985 a intrat in posesia unei copii a prorocirilor scrise de un misterios calugar roman.
“N-as da cartea asta pentru o casa!”, marturiseste ea.
Cel caruia i se spunea “fratele Alexandru” a fost un mistic ortodox, despre care se stiu foarte putine. A facut
puscarie politica in timpul comunismului, iar dupa eliberare nu ar mai fi fost primit in randul clerului. Se pare ca
ar fi continuat sa slujeasca, acasa sau in locuintele oamenilor. A murit prin 1995, ultimii ani din viata petrecandu-
i la Bucuresti, in garsoniera pusa la dispozitie de o credincioasa.
Pe prima pagina a prorocirilor sale, el relateaza ca, la 1 iunie 1955, in timpul rugaciunii de dimineata, a fost
“rapit cu duhul”. In aceasta stare i s-ar fi aratat Sfantul Serafim de Sarov, care i-a comunicat ca are misiunea de a
transmite un “mesaj intregului neam omenesc”. Viziunile fratelui Alexandru ar putea starni zambete daca unele
din profetiile sale nu s-ar fi adeverit. Cine ar fi indraznit, in anii ‘50, sa spuna ca “Rusia se va prabusi ca putere si
poporul rus se va elibera prin credinta”? Sau ca “deasupra Bucurestiului va flutura drapelul sfartecat, iar poporul
se va rascula”?

“Pamantul va arde”

Si mai socanta e anticiparea monedei unice europene: “Va fi un cataclism care va zgudui America, apoi, dupa
cateva luni, Europa va introduce moneda unica imparateasca”, scrie calugarul. Asa s-a si intamplat. La nici 4 luni
dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, euro a devenit moneda Uniunii Europene! Toate aceste semne premerg,
dupa fratele Alexandru, o catastrofa planetara: “In curand, pamantul va arde, punandu-se in joc cele mai
nimicitoare arme din istoria omenirii, iar un sfert din omenire va muri (...). Turcia va pieri in cea mai mare parte,
Spania de asemenea, iar multe dintre insulele de pe glob vor fi cautate in zadar. Cetatea Vaticanului va fi
amenintata, dar nu atacata. Palestina va fi pradata, dar nu de razboi”.

Fara vrajitorii, fumat si betie

Dupa acest haos se va forma o federatie a statelor lumii, care, dupa mai multe incercari de a-si gasi un sediu, se
va instala in... Romania! Liderul acesteia ar urma sa fie un om “credincios, cu respect, corect, muncitor, smerit,
bland, bun si intelegator”. La mica distanta de Bucuresti, “din daramaturile trecutului” se va inalta prima capitala
a lumii unite, iar centrul ei administrativ si spiritual se va numi “Noul Ierusalim”. Romania va interzice, pe
teritoriul sau, vrajitoria, fumatul si betia. Cei care injura de cele sfinte vor fi pedepsiti prin lege, iar duminicile si
zilele de sarbatoare vor fi riguros respectate.

Biserica-gigant

Sediul noii ordini mondiale va fi o “cetate circulara impartita in sectiuni, apartinand diferitelor natiuni, pentru a
vedea egalitatea si dragostea infaptuita”. In mijloc va trona Biserica Mantuirii Neamurilor, rotunda “asemenea
unei coroane imparatesti”, inalta de 300 de metri, in care vor incapea 1.500.000 de suflete. “Planul cetatii se va
da prin descoperire divina”. Biserica va fi construita numai din marmura alba, de catre... americani, iar sub
imensa cupola va exista chiar un mic orasel. Cele 51 de locuinte ale preotilor “neprihaniti in duh” vor fi
adevarate buncare. “Un resort urias va roti aceste locuinte, astfel incat ele sa nu poata fi violate de atacatori”.
Poate ca acestea sunt simple scorniri. Insa nu poate sa nu dea de gandit faptul ca multe din prevestirile fratelui
Alexandru - prabusirea URSS, revolutia romana sau moneda unica europeana - au devenit deja realitate.

Cine a fost Sfantul Serafim de Sarov

Sfantul Serafim de Sarov s-a nascut in 1759. La zece ani s-a vindecat in mod miraculos, rugandu-se in fata unei
icoane a Maicii Domnului. La 19 ani a mers la manastirea Sarov, iar 15 ani mai tarziu a decis sa se retraga in
padure. Dupa ce a fost stalcit in bataie de talhari, s-a rugat timp de 1001 zile si nopti, stand in genunchi pe o
piatra din fata chiliei sale. A petrecut 13 ani in izolare si tacere absoluta. Se spune ca dupa aceasta a dobandit
darul “inainte-vederii”. A murit in 1833 si este considerat ocrotitorul Rusiei.

Intalnirea cu fratele Alexandru

Sora Veronica locuieste la Oradea, e pensionara si si-a dedicat viata credintei. Ea spune ca l-a cunoscut pe fratele
Alexandru la Timisoara, in 1990, dupa mai bine de cinci ani de cand ii citise prorocirile. Atunci, calugarul i-a
spus ca menirea ei e sa ridice o biserica. Cateva luni mai tarziu, a vizitat-o pe neasteptate. “Stia ca descoperisem
locul vechii manastiri de la Voievozi si m-a intrebat de ce nu m-am apucat de lucru”, isi aminteste femeia. El a
avertizat-o ca ii e dat sa construiasca manastirea, dar nu se va bucura de munca ei. Asa s-a si intamplat. La scurt
timp dupa zidirea primelor chilii, sora Veronica a fost fortata sa paraseasca lacasul.

BĂTĂLIA FINALĂ. Descrierea

CUTREMURĂTOARE făcută de un preot grec
by Admin · 16 martie 2017
Părintele grec Elpidie, un om care susține că a vorbit cu Dumnezeu, are o teorie a conspirației
incredibilă cu privire la al Treilea Război Mondial.

Părintele Elpidie este de părere că al Treilea Război Mondial nu va semăna cu celelalte două. Războiul nu va
fi între popoare, ci împotriva lui Iisus Hristos. Ceea ce vrea să spună părintele este că al Treilea Război
Mondial va fi defapt Apocalipsa, a doua venire a Mântuitorului, scrie razbointrucuvant.ro.

“Acest razboi care a inceput la nivel mondial nu este un razboi intre state, nu este un razboi ca altele, ci este
un razboi pe care l-a pregatit Antihristul pentru a se gasi intr-o confruntare directa cu Fiul meu”, asa ne
graieste Sfanta Nascatoare de Dumnezeu. Tot acest sistem care se construieste la nivel mondial este ceva ce
a fost creat de diavol cu multa maiestrie, veti vedea in curand, pentru a se razboi cu Iisus si ca sa ne castige
inimile.

Preotul mai spune că Lucifer vrea să creeze un Guvern Mondial și o singură religie.

Prin aceasta ordine mondiala, Lucifer doreste sa faca un Guvern mondial si o religie mondiala, unind toate
religiile intr-una. Vrea sa faca cea mai rea cu putinta forma de religie. Va lua chipul unei biserici care
chipurile Il iubeste pe Mesia si, in numele iubirii, va uni toate bisericile, si pe cele pagane si pe cele pseudo-
crestine si pe cei care nu cred in Dumnezeu.

Cand veti vedea aceste lucruri sa fie spuse din gura unor oameni chipurile duhovnicesti, patriarhi, preoti sa
stiti ca venirea lui Lucifer este aproape si mai ales este aproape ultima confruntare dintre diavol si Hristos.
Cand veti vedea acestea, sa stiti ca au inceput a doua oara prigoana, patimile Domnului nostru. Pentru ca sa
inceapa aceasta prigoana diavolul a pregatit terenul inrobind constiintele, natiunile, conducatorii statelor
lumii, sa inrobeasca insasi supravietuirea oamenilor, care va fi in mainile lui. Cand un om nu are ce manca,
ar face orice ca sa aiba putina mancare.

Ceea ce nu au inteles conducatorii nostri este ca acest razboi nu este in primul rand impotriva oamenilor si a
statelor, este in principal impotriva lui Hristos. Veti vedea in curand ca vor vrea sa faca cat mai multe
moschei si vor incerca sa stearga semnul crucii chiar si de pe steagul nostru. Tot ce va aminti de numele lui
Hristos si de dragostea Lui va fi distrus si sa stiti ca atunci va incepe marea prigoana.

Veti vedea cum musulmanii, ateii, budistii vor fi lasati sa faca ce vor dori. Ce fac musulmanii? Ce religie
spune sa omori oameni? Oare Dumnezeu cel milostiv vrea asa ceva? Vor fi lasati sa ne distruga bisericile, sa
violeze femei crestine, vor distruge satele crestine. Veti vedea in curand ca se vor intampla acestea.

Europa va fi distrusă

Elpidie are o previziune sumbră și pentru Europa. Acesta spune că Europa va fi distrusă, iar statele membre
vor intra în conflict din cauza unei crize masive în zona euro.

Copii, vine o asemenea distrugere economica in zona euro, incat Uniunea Economica isi traieste ultimele
zile…; nici nu trebuie sa fii profet ca sa intelegi asta. Si totusi, va spun ca este si o profetie: Europa va fi
distrusa. Planul conducatorilor luciferici a fost urmatorul: mai intai sa stranga toate statele intr-unul singur,
apoi sa le dea bani ca sa faca o multime de lucruri, sa construiasca case, sa cumpere masini, de toate. Apoi,
cand toti au fost indatorati, au declansat o asa zisa criza economica si au inceput sa ceara banii inapoi.
Oamenii au inteles atunci ca nu au de unde sa plateasca, tot asa s-a intamplat si la nivelul statelor: nu au de
unde sa plateasca. Cine are atate miliarde ca sa poata sa imprumute Italia, Franta, Spania, Portugalia, Grecia,
Cipru pana si Germania, veti vedea in curand cum se va intoarce ca un bumerang aceasta criza si impotriva
Germaniei, …cine are atatea miliarde ca sa imprumute statele lumii si acum le cere inapoi? Adica azi toate
statele sunt indatorate la cineva. Acest cineva cine este? Cu multa indemanare ascund acest adevar. De ce?

Aceasta elita luciferica care a strans multi bani, multa bogatie, ia acum toate resursele naturale ale
popoarelor; acestia, care sunt foarte putini ca numar, ii putem numara pe degetele de la o mana, in curand
vor aduce toata lumea intr-o prima faza a celui de al treilea razboi mondial. Care este aceasta faza? Aceasta
prima faza este decadere morala totala a oamenilor si distrugere economica generala. Vor face ca in aceasta
Europa “unita” un stat sa se razboiasca cu altul. Acum pare sa fie unita, dar aceasta nu este realitatea… cati
cunosc, inteleg aceste lucruri: unul se afla in conflict cu celalalt. Se va crea o stare generala de conflict in
interiorul Europei astfel incat un stat va spune altuia: “tu traiesti pe spatele meu”; un stat va acuza pe altul si
aceasta asa zisa Europa unita va avea de suferit prima lovitura (razboi): distrugere, disperare, foamete. Acest
razboi economic va fi prima faza a celui de al treilea razboi mondial. Este ciudat acest razboi mondial. Nu
va fi asa cum a fost primul si cel de-al doilea razboi mondial.

Cele trei etape ale celui de al Treilea Război Mondial

Cel de al Treilea Război Mondial va fi împărțit în trei etape, spune preotul: distrugerea economică, distrugerea
credinței si etapa sângeroasă.

Cel de-al treilea razboi mondial va avea trei forme: prima va fi distrugerea economica, care va face ca
oamenii sa se supuna si sa faca ce li se va impune de catre dusmanii lor, a doua va fi distrugerea credintei si
impunerea deciziilor elitei luciferice, adica a pan-religiei, si a treia forma va fi cea sangeroasa. Acest razboi
sangeros va avea doua-trei faze: mai intai se vor isca razboaie locale intre state invecinate cum ar fi Coreea
de Nord si Coreea de Sud, China cu Japonia, Turcia cu noi, o multime de razboaie locale in toata lumea. Si
ce s-a intamplat in Orientul Apropiat, in Libia, Egipt si acum in Siria, ce credeti ca este? Toti sunt
amestecati. Acestia le-au declansat. Si in Coreea de Nord tot acestia sunt implicati.

Dupa ce se vor intampla aceste lucruri, toate aceste razboaie intre state, prabusirea economica,
imposibilitatea supravieturii, apoi va avea loc si izbucnirea unui mare conflict la care vor participa toate
marile puteri ale lumii, precum este Rusia, China, Japonia si America. Atunci raul va deveni foarte mare.
Atunci oamenii vor trai disperarea.

Oamenii, implantați cu cipuri fără de care nu vor putea trăi

Elipide mai spune că se va inventa un timp de cip, care va fi implantat în oameni. Viața lor va depinde de acest
cip, care va controla totul.

Ceea ce va urma va fi foarte greu. Va urma multa violenta impotriva noastra, a celor ce vor sa ne transforme
in niste pioni. Prin intermediul controlului alimentelor, a aerului, a apei, chiar si a gandurilor noastre si a
sentimentelor noastre si a creierului nostru…si spun asta pentru ca ceea ce ne pregatesc satanistii este ceva ce
nu isi poate imagina nimeni, si totusi acesti satanisti si-au imaginat si vor sti cum sa manipuleze si sa controleze
mintea oamenilor. Cum ne vor controla? Si nu ma refer acum la controlul exercitat acum prin televizor sau
internet, sau la controlul prin telefonul mobil… (…) ci ceea ce va veni va fi ceea ce spune si Apocalipsa,
pecetluirea oamenilor cu cipuri. Nu vor fi ca aceste cip-uri de azi, astea nu inseamna nimic… acestea sunt
doar o prefigurare a cipului pe care il va pune Antihristul cui va accepta. Nu vor obliga pe nimeni, dar vor sti
ca nu vom putea supravietui fara ele.

Acest semn cum va fi? Aceasta pecete va fi o inventie satanica extrem de complexa, dar pe de alta parte si
foarte subtila, care va functiona pe doua nivele.

Primul nivel va fi similar cu antena de satelit prin care putem sa receptionam programe la televizor. Prima
oara vor incerca sa ne dea aceasta antena, pe cai ocolite, in special prin asa zise “vaccinuri” vor incerca sa ne
implanteze nano-echipamente in corp, invizibile cu ochiul liber si care vor juca rolul unui spion. Aceste
echipament va putea citi si interpreta semnalele corpului uman. Acesta va fi o parte din pecete.

“………Nu vor putea exista in noi ceea ce satanistii vor incerca sa ne introduca prin inselaciune, acele nano-
dispozitive(n.t. primul nivel de care vorbeste parintele). Sfanta Impartasanie va avea o asemenea putere incat
va anihila puterea a ceea ce vor sa implanteze (n.t. nano-dispozitivele pe care vor sa le implanteze fara stirea
noastra, nu pecetea).
Al doilea nivel va fi un cip extrem de subtil pe care il vor implanta pe mana sau pe frunte, un nano-cip (nu
ca cele pe care le stim acum) care va comunica cu echipamentele pe care le vom avea deja in corpul nostru
si care vor functiona ca un tot unitar, ca un computer si vor transmite informatii. Acest dispozitiv va putea sa
interactioneze strans cu materialul genetic al omului, cu creierul si cu sistemul nervos, astfel incat nimeni nu
va putea sa-l mai scoata. De aceea, cei care vor primi acest semn vor fi robiti de Antihrist. Si cine va intelege
ca ceva nu e in regula nu-l va mai putea scoate. Cine va incerca sa il scoata va muri. Aceia care vor primi
semnul vor suferi mai mult decat crestinii.

Dar asta nu se va intampla acum. Generatia noastra nu va trai aceste vremuri. Urmatoarea generatie va vedea
aceste lucruri.

Cum pregătesc marile puteri ale lumii venirea lui

antihrist!
24/05/2017 Sfaturi

Părintele Elpidios Vagianakis: „Vă fac atenți despre planurile rele ale lui Satan, care, prin intermediul
Pentarhiei controlate de el, va aduce întunericul și va face ravagii în omenire până la sosirea satanicului fals
Mesia.”
Cer tuturor să practice rugăciunea intensă a inimii, ca singura soluție dovedită din cer, pentru a slăbi sau
chiar anula multe posibilități și efecte ale executanților deciziilor lui Lucifer, care intenționează să distrugă
lumea. Întreaga omenire înainte de a fi timpul pentru a vedea “urâciunea pustiirii” va trece prin trei faze ale
ultimelor trei mari împărății. Vor fi scurte, dar unice în puterea de distrugere și punerea în aplicare. Aceste
trei regate vor fi: Împărăția Ursului(Rusia), Împărăția Dragonului(China), Împărăția Șarpelui(antihristul,
falsul Mesia).

Împărăția Ursului – care va fi condusă de Rusia și va urma unor state puternice, cu o mare izbândă în
economie și în armată, va încerca să schimbe frontierele la nivel mondial, prin războaie sau fuziuni
diplomatice. Conflictele artistic ralizate și programate de marile puteri, prin diplomația perspicace a Uniunii
Europene și Americii, vor împinge unele state să se ciocnească pentru probleme dubioase cu rezultat
dezastruos, fapt ce va favoriza apariția pe scena mondială a Împărăției Ursului(Rusia).

Ca răspuns spectaculos, Rusia va vedea aceste prostii ale șefilor de state, convinși de cei care se presupune
că le sunt aliați, dar sunt vicleni, și le va utiliza pentru propriile sale proiecte.Va urma distrugerea totală a
națiunilor din jur. Apoi mai este faptul că unele state vor dispărea de pe hartă. Să nu se odihnească statele de
la Nord de prosperitate economică aparentă și relațiii ce presupun neutralitate în războiul deja proiectat.

Prostia liderilor țărilor va fi cauza distrugerii lor. Un dezastru surprinzător de o mare magnitudine va crea
teroare și temeri la nivel mondial si va apare în etapa următoare. Membri ai Nordului , Finlanda, Norvegia,
Suedia, ați lăsat inima voastră să părăsească pe adevăratul Dumnezeu, pe care-L cinstiți numai cu buzele și
ați rămas neîntăriți duhovnicește. Lăsați îmbrățișarea părintească și dragostea lui Dumnezeu să vă acopere
de satana care vă urăște si vrea să vă rănească. Dacă o să vă întoarceți înapoi la inima binevoitoare a lui
Dumnezeu cu compasiune si adevărată pocăință, nu veți avea nimic de ce să vă temeți.

Dacă ați neglijat și ați luat în derâdere chemarea Sa dumnezeiască și vreți să vă expuneți la vicleniile lui
satana, atunci în curând veți vedea ce alegere proastă ați făcut și cât veți fi de umiliți. Împărăția Ursului este
gata de a vă zdrobi. Pe unii dintre voi – iremediabil. Ucraina, nu vezi cum mulțimea sfinților tăi dau mărturia
sfântă, plâng și se roagă pentru tine? Pui la îndoială credința adevărată, lăsând un profan ipocrit din dinastia
francă pentru a te diviza? Credința pravoslavnică, viața sfântă a mucenicilor și cuvioșilor au binecuvântat
pământul tău, iar acum a ajuns peste tine un inamic real al fiecărei ființe umane, care vrea să te rănească
fatal.

Dacă i-ai putea vedea pe sfinții tăi cum cerșesc mila lui Dumnezeu (pentru tine) ai îngenunchia cu ei și te-ai
ruga cu pocăință și umilință pentru mântuirea ta. (Mă opresc să mă gândesc cât de mulți vor fi cei care vor
primi acest mesaj și lanțul de rugăciune va crește și va împiedica răul cel mai mare). Vestea proastă este că
va fi un act de distrugere și într-un alt stat din apropiere cu Rusia, din cauza egoismului și aroganței liderilor.

Georgia este un stat cu probleme. Este ca un șoarece care vrea să se lupte cu ursul. Gândiți-vă în adevăr și
înțelepciune. Nu poți plânge pentru un stat care își crează probleme singur.Cei care doresc să se opună
Ursului și cauzei sale, va fi vai de ei. Vai de cei care îndrăznesc să-i spună ceva, căci atunci își vor pierde
existența lor. Acesta este un alt stat, care va dispărea de pe hartă. Puterea Ursului va culmina atât de mult,
încât frica și teroarea din întreaga lume va crește. Și Persia(Iran) va suferi după ce mai întai Turcia se va
dezmembra într-un fel unic și jalnic.

Împărăția Dragonului – Regele diavol va fi liderul acestui regat din China. Aliat credincios în principiu cu
Rusia, va exploata relația cu ea și va câștiga prea mult în aceste etape, și se va ridica la nivel de mare putere
în viitor. China va profita de rănile incurabile ale Japoniei pentru a stabili pas cu pas militar viitoarea
dominație în întreaga regiune. Nu va ezita să-și trădeze prietenia cu Rusia și să contribuie la spirala
ascendentă și distructivă.

Până atunci, însă, își va ascunde pe furiș orice intenție și va exploata inteligent îmbrățișarea amicală cu
Rusia. China acum se răspândeste peste tot, aproape peste tot în lume. A început cu economia ca un prim
pas, inundă lumea cu bunuri, în scopul de a se ajunge în domeniul militar la nivel mondial cu Ursul. Atunci
când acest lucru va fi realizat, nu va dura mult timp să-si manifeste și propriile ambiții expansioniste. În
lume va domina frica absolută și neliniștea. Într-o lume divizată și distrusă va impune cu fierbințeală
convingeri ateiste de oțel, care cer ascultare absolută și punere în aplicare.

Respirația fierbinte a Dragonului Roșu se va simți atât în Europa, cât și în America. Ele vor suferi foarte
mult. Ca urmare, va trece și ea la cucerire cu metodologie comunistă teribilă și va face pe oameni să geamă
și să sufere. Creștinii vor trăi cele mai grele persecuții de la dragonul cel rău; rolul acestei împărății, aș putea
cu un cuvânt să-l descriu ca pe un coșmar.Vai de acei oameni a căror viață nu este înclinată spre inima
dumnezeiască a dulcelui nostru Domn Iisus Hristos.

Oamenii se vor comporta la fel ca roboții dupa dictate și mandate de stat și nu vor avea mai multe drepturi
decât animalele de companie. Viața și moartea nu vor avea nici o valoare pentru om. Aceasta va fi ideologia
satanică a acestui regat. Aceste două împărății (a Ursului și a Dragonului) vor fi aproape simultane, dar vor
provoca răsturnări majore la nivel mondial. Vor stigmatiza prezența lor prin faptul că vor reacționa nuclear.
Pacea va dispare, ciuma și foametea vor aduce mari nenorociri la nivel mondial.

Împărăția Șarpelui – Ultimul regat din istoria omenirii ne va face cunoscută “urâciunea pustiirii”. Satana, cu
aceeași otravă a iluziei se va folosi de om, frumoasa creație a lui Dumnezeu, pentru a-i distruge pe liderii
națiunilor pe care i-a ridicat la putere, după care întreaga omenire o va supune sub fiul întunericului, sub
antihrist. Domnia acestui șarpe va fi unică în istoria vieții umane.

Toate regatele din lume până în prezent ar fi dorit să supună pământul, partea materială a omului. Regatul
Șarpelui, însă, va ataca și va dori să supună și sufletul ,și trupul omului. Și materie, și spirit. De aceea,
metodele folosite în acest scop vor fi unice în felul lor, cu puterea cea mai perfectă de tehnologie și
nanotehnologie. Liderul antihrist va avea puterea și autoritatea de a controla fizic și psihic orice om.

Îi va convinge pe toți oamenii, cei care au supravietuit experiențelor de război si de coșmar din toate statele
lumii și au trăit teribil agonia supraviețuirii din cauza lipsei de hrană și de apă, că el este doar un prinț al
păcii, ’’adevăratul Mesia’’, îi va obliga să-l accepte de bunăvoie ca unic rege mondial. Acest lucru se va
întâmpla atunci când îi va pune pe toți să accepte cipul cu numerele de cod. Cu acest cip ultra-
nanotehnologic va putea vedea și controla aproape în întregime oamenirea. Pentru al treilea și ultimul lider
al împărățiilor s-a proorocit că va fi fiu al întunericului. Totul în jurul nostru este pregătit și proorociile încep
să se împlinească. Omenirii, epuizată după ciumă, foamete și război, îi va fi imposibil de a rezista. Scoaterea
adevărului din Evanghelie (schimbarea textului biblic original) va duce la măsuri rapide pentru a-l îmbrățișa
pe acest lider și pentru a grăbi Judecata de Apoi. Noul guvern global va deveni mai puternic și mai evident
imprimat în conștiința întregii omeniri.

Chiar si războaiele împotriva lui vor fi folosite în mod fraudulos și viclean. Întunericul care înconjoară
lumina conștiinței nu lasă pe oameni să vadă cu ușurință ceea ce se apropie, iar sufletul uman este
iremediabil rănit. Chiar oamenii care se presupun a fi duhovnicești vorbesc doar liniștitor (despre aceste
evenimente), neținând cont de adevărații Părinți duhovnicești (proorociile și preîntâmpinările Sfinților
Părinți și ale altor mari Părinți ai Bisericii), care au rol de a destepta. Perioada actuală este una dintre cele
mai dramatice a umanității. Aparitia fiului întunericului, a antihristului, este iminentă. Marionetele de teren
la nivel mondial, cât și liderii națiunilor lucrează neîncetat pentru venirea antihristului.

Prin tot felul de strategii, prin mass-media, se lucrează la pregătirea si conștientizarea globală a necesității
venirii antihristului (ca antihristul să fie acceptat de toți). Chiar și războaiele împotriva regatelor vor fi
utilizate pentru dominația globală. Singura modalitate a creștinilor de a rezista și armele noastre sunt Tainele
Bisericii noastre. Taina Spovedaniei este scutul nostru. Rugăciunea inimii, cu încredere deplină în
Dumnezeu – puterea noastră. Euharistia (Împărtășania)- antidotul final al intervențiilor psihosomatice rele.
Să crească puterea lanțului nostru de rugăciune. Haideți să-l transformăm într-un lanț global de rugăciune.
Să facem baze duhovnicești puternice cu rugăciunile noastre, care vor îngrozi și descuraja lucrările
întunericului.

Rugăciunile copiilor credincioși ai lui Dumnezeu pot fi un factor de atenuare sau de eliminare a
consecințelor evenimentelor militare care au loc la nivel global. Sufletele și inimile noastre se pot baza cu
încredere deplină în Dumnezeu (ca pruncii în brațele Tatălui nostru Ceresc). Dragostea și mila adevăratului
Mesia, Domnul nostru Iisus Hristos, este atât de mare și fără de sfârșit, că nu trebuie să ne temem că nu o
vom primi. Noi credem în Jertfa Sa și harul Duhului Sfânt care ne înconjoară cu lumină strălucitoare, și care
va alunga întunericul din sufletul nostru, ne va îmbrăca cu putere de viață.

Ferice de cei care, în înșelăciunea spirituală ce va domina lumea, mai mult și mai mult vor crede în dulcele
nostru Iisus Hristos și-L vor mărturisi că El este într-adevăr, “Calea, Adevărul și Viața.” Teama că nu vor
avea pace și vor suferi de foame îi va domina pe oameni.

Dar mai presus de toate, nici unul dintre noi nu trebuie să uităm că din această viață trecatoare ne vom duce
la casa noastră reală – în cer, pentru că există Împărăția Cerească, făcută de Dumnezeu pentru noi. Și acum,
prieteni și frați, să ne unim cu încredere absolută în Dumnezeu și Împăratul nostru, pentru lucrarea sfântă a
rugăciunii, ca să slăbim lucrarea satanei. Dumnezeu îi ascultă întotdeauna pe copiii Săi care fac voia Lui,
pentru binele lor. Amin.

Părintele Elpidios Vagianakis, 27 Martie 2014.

AL TREILEA RĂZBOI MONDIAL DESCRIS

DE-A LUNGUL TIMPULUI DE
CLARVĂZĂTORI
de Admin · Publicat 31 mai 2017 · Actualizat 31 mai 2017

Un element straniu, absolut inexplicabil pentru ştiinţă îl constituie clarvăzătorii care vorbesc despre Al
Treilea Război Mondial. Ei au descris de multe ori în amănunţime cu lux de imagini viitoarea
conflagraţie mondială.

Acești vizionari au atras atenţia Alianţei NATO. Pe la 1975 la Marele Stat Major al Armatei RFG, colonelul
Bernhard Bouvier a demarat un amplu program pe calculator care a început să proceseze toate viziunile unor
mari clarvăzători ai Europei privitoare la un eventual război mondial din viitor (imagini visionary).
Rezultatele au rămas secrete.

Cel mai cunoscut caz de clarviziune privind războaiele mondiale este profeţia luiLothringer.
În august 1914, o patrulă de noapte a Armatei Imperiale Germane care înainta către Franţa a capturat lângă
oraşul Metz un civil agitat şi extrem de neliniştit, pe nume Lothringer.

Germanii l-au crezut spion, dar el nu era spion.

Întâmplarea a fost descrisă cu detaliile ei incredibile în două lungi scrisori din 24 august 1914 şi 30 august
1914 ale locotenentului german Andreas Rill trimise către familia lui şi făcute publice în Germania după anul
1967.
În ele tânărul ofiţer german, care participase la acţiunea de reţinere a lui Lothringer, povesteşte emoţionat şi
intrigat despre capturarea suspectului şi despre comportamentul absolut straniu al acestuia.

Lothringer izbucnise în plâns în faţa ofiţerilor care-l interogau apoi le ceruse să-l roage pe împăratul Germaniei
Wilhelm al II-lea să oprească războiul. El le spune, cuprins de o frenezie şi o agitaţie absolut inexplicabile:
“Dacă aţi şti voi, germani, ce ne aşteaptă aţi arunca armele chiar acum, fiindcă deşi abia a intrat în război,
Germania a pierdut deja acest război care va cuprinde lumea întreagă!

Urmează Revoluţia. Vom ajunge bogaţi! Toţi vom fi milionari şi vom avea atât de mulţi bani că îi vom arunca
pe fereastră şi nimeni nu se va osteni să-i ridice de jos (marea inflație din 1920 – n.n). Vor trece anii şi la
conducerea Germaniei va veni un bărbat din clasa de jos (Hitler- n.n.)

El va instaura un regim de mare severitate. Le va lua oamenilor toate drepturile şi-i va pedepsi îngrozitor. Asta
se va întâmpla începând cu anul 1938.
Apoi acest bărbat va începe un cumplit război (Al Doilea Război Mondial – n.n.)care va cuprinde din nou
întreaga lume. Acest război mondial va sfârşi foarte rău pentru bărbatul de care v-am spus şi pentru cercurile
care-l sprijină. Pe tot timpul cât va fi el la conducerea ţării să nu acceptaţi nici o funcţie, fiindcă în acele
vremuri tortura va înflori şi oricine poate ajunge la spânzurătoare.

Se vor comite fapte neomeneşti. Vor fi arşi oameni de vii în cuptoare! (prizonierii de la Auschwitz – n.n.).
Războinicii din Răsărit vor învinge (Stalin şi Armata Rusă – n.n.).
Sfârşitul războiului va aduce o mare sărăcie, Germania va fi ruptă în două(RDG și RFG – n.n.). Apoi cele
două părţi se vor uni din nou într-o singură ţară şi noua Germanie va înflori după acest dezastru. Germanii vor
fi cel mai harnic popor al lumii !…Apoi, ascultaţi-mă, oh, ascultaţi-mă, că va veni nenorocirea celui de-al
Treilea Război Mondial.

Vor fi vremuri îngrozitoare, oamenilor le va merge foarte rău, din ce în ce mai rău, cale de întoarcere nu va
mai fi…Şi frică şi groază va veni peste toţi…Şi atunci chiar şi foștii invingătorii din Răsărit vor veni la învinşi
ca să le ceară sfat, fiindcă şi situaţia lor va fi foarte grea…Şi se vor aşeza la aceeaşi masă cei din Est şi cei din
Vest. Apoi se vor certa şi va izbucni războiul! Un război groaznic!

Munţii vor scuipa foc şi totul nu va mai fi decât nimicire şi ruină. De la Dunăre până la Rin totul va fi distrus
şi pus la pământ. Vor urma vremuri foarte calde. Râurile vor fi aşa de mici că oamenii nici nu vor avea nevoie
de poduri pentru a le trece….”

Cu mult înainte de profeţia lui Lothringer a existat profeţia Tânărului Orb din Pragacare a trăit sub domnia
împăratului Karl al IV-lea (1346-1378). El spune: “Va fi un război mare între popoarele pământului. Şi după
el va veni al doilea mare război. Germania va fi un morman de ruine. Războiul acesta cumplit va lua sfârşit
când vor înflori cireşii (Al Doilea Război Mondial s-a încheiat în mai 1945- n.n.). Apoi va izbucni al treilea
mare război al lumii. Vor veni soldaţii de peste apa cea mare (americanii de peste ocean-n.a.) şi se vor lupta
cu soldaţii galbeni aliaţi cu soldaţii Răsăritului, iar trandafirii de fier vor înţepa pământul Boemiei.

Ploi de fier vor preface lumea în ruine. Focuri ca soarele vor aprinde pământul (exploziile atomice –n.n.).Oraşe
vor fi nimicite într-un timp care nu va dura mai mult decât spun «Amin». Ciobanul îşi va înfige ciomagul lui
în pământul pustiit şi va spune : «-Aici a fost odată un mare oraş»”.
Pădurarul german Muhlhiasl Apoig, născut la 1753 în Bavaria prevesteşte şi el Al Treilea Război Mondial,
dar creionează la modul cel mai spectaculos şi elemente ale actualei UNIUNI EUROPENE : “Înalţii domni
care vor conduce lumea vor inventa impozite fără număr în viitor pe care nimeni nu le va putea plăti (evaziunea
fiscală –n.n. ). Vor fi făcute de către domnii cei mari legi de care oamenii cu stare îşi vor bate joc, dar care vor
constitui o mare greutate pentru oamenii săraci. Multe legi noi vor fi făcute dar nu vor putea fi respectate. Nici
un om nu-l va mai place pe celălalt. Toţi se vor duşmăni de moarte între ei.”

Un ţăran german fără ştiinţă de carte, Georg Kerst, din apropiere de Bregenz, care are darul viziunii, descrie
în 1922 cel de-Al Treilea Război Mondial şi spusele lui sunt puse pe hârtie de părintele benedictin Elhorst
care le şi publică: “Vizionarul vede adesea în faţa ochilor un drum foarte lung şi foarte lat pe ale cărui laturi
înaintează mulţimi de soldaţi. Vede femei, bătrâni şi copii. Vede călăi ucigând oameni nevinovați. Din Franţa
fug oamenii. Oraşul Paris este distrus. Oraşul Marsilia se prăbuşeşte pe jumătate într-o prăpastie şi în jurul lui
vin apele oceanului. Războiul a pornit brusc din Rusia. De acolo a venit nenorocirea.

Franţa, Italia, Anglia, sunt distruse. Zonele apropiate Rinului sunt distruse. Pământul se zguduie. Timp de
trei zile şi trei nopţi se face întuneric peste lume. Aburi otrăvitori vor umple casele oamenilor. Pământul este
un cimitir imens. Morţii sunt adunaţi ca merele putrede şi duşi la gropile comune. Oraşele, fabricile şi
uzinele sunt pustii, nimeni nu mai este văzut înăuntrul lor. “ (Georg Kerst-Profeţii)

Abbe Curique, preot catolic francez, publică la 1872 în cartea sa Vix Profetiques viziunea unui război cumplit
: “Duşmanul va veni ca valul dinspre Est.

Ruşii se vor revărsa ca un ocean peste câmpiile din apus. Către seară vor mai striga ei «-Pace ! Pace! » dar în
dimineaţa următoare vor fi în faţa uşii noastre cu armele în mâini. În acel an va fi o primăvară mai grăbită şi
mai frumoasă. Grâul va fi recoltat, ovăzul însă nu. Jumătate de omenire va sta împotriva celeilalte jumătăţi şi
totul se va termina printr-un îngrozitor cataclism pentru că aşa va vrea Dumnezeu .” ( Abbe Curique, Vix
Profetiques)
Călugărul din Werl scrie şi el în anul 1701 despre un al treilea război mondial: “Va fi un război îngrozitor. De
o parte vor sta toate popoarele Occidentului şi de cealaltă parte toate popoarele Răsăritului.

Acestea din urmă vor veni în număr enorm. Mult timp se vor duce lupte cu sorţi de izbândă şi de o parte şi de
alta. Se vor da lupte grele pe Rin şi în ţinutul Birkenbaum. Aici vor lupta soldaţii alb-albaştri cu atâta forţă
încât invadatorii vor fi respinşi “.
Prezicătorul englez Stocker spune în 1960: “Vedeam cum dinspre Est zbura un avion peste Marea Nordului
către Vest. Când s-a apropiat de Anglia am crezut că o să pice, aşa zbura de jos. Apoi a aruncat ceva în jos.
Eu am văzut cum s-a îndepărtat apoi cu repeziciune. Imediat a urmat o detonare îngrozitoare. Marea s-a ridicat
în aer şi s-a repezit asupra ţărmului înghiţind totul. Apoi am văzut rachetele cu forţă de start incredibilă care
goneau ca mânate de nişte demoni pentru a distruge totul.”
Prezicătorii americani nu sunt nici ei mai prejos decât cei europeni. Prezicătorii Veronika Lucken, Irimaier,
Johansson, Erna Stiegletz sau celebrul Edgar Caycefac diferite profeţii între 1950-2008 în care vorbesc despre
atacarea Occidentului şi a SUA de către Rusia.
Vizionarul englez Little Pebbe spune la 26 septembrie 1967: “Foarte mulţi dintre conaţionalii voştri vor muri
în războiul cel mare care va sfârşi ca toate celelalte prin a cuprinde lumea. Rugaţi-vă în special pentru Rusia
care într-o zi va înrobi din nou lumea!”
Cea mai veche profeţie despre Al Treilea Război Mondial rămâne profeţia cavalerului templier Ioan de
Vezelay, cunoscut şi sub numele de Ioan de la Ierusalim. El şi-a redactat viziunea lui la anii 1099.
Cunoscută de templieri, Profeţia lui Ioan de la Ierusalim descrie cu o exactitate uimitoare istoria lumii pân în
anul 3000, iar ceea ce a descris până în anul 2000 s-a împlinit deja.

El spunea atunci în anul 1099, adică în urmă cu 914 ani : „Văd şi ştiu. Ochii mei citesc in adâncurile cerului
întâmplările viitoare şi eu trec dintr-un singur pas pragul Timpului. O mână mă conduce spre ceea ce voi nici
nu vedeţi şi nici nu ştiti.
Peste o mie de ani Ierusalimul nu va mai fi oraşul lui Cristos. Creştinii veniţi în pelerinaj de departe nu vor
mai putea intra după voia lor acolo unde ei aveau dreptul să intre, în locurile care sunt leagănul credinţei lor.
Creştinii nu vor mai îndrăzni să se apropie de Sfântul Mormânt şi de relicvele credinţei lor care vor fi în
întregime sub paza şi supravegherea evreilor care îşi vor ridica din nou aici templele lor şi ţara lor. Evreii vor
umple lumea si o vor domina de la un capăt la celălalt capăt al ei şi oamenii îşi vor pierde credinţa în Isus pe
tot Pământul.

Continente şi lumi la care Herodot nici nu visa măcar vor fi descoperite de oameni dincolo de marile păduri
de care vorbeşte Tacit şi dincolo de oceanul nesfărşit de apă care începe imediat după Coloanele lui Hercule
(este vorba despre descoperirea Americii, care pe vremea lui Vezelay nu era descoperită și se afla dincolo de
Gibraltar numit in antichitate Coloanele lui Hercule –n.n.). Peste o mie de ani de aici încolo toate micile ţări
din Europa şi câteva ţări mari şi puternice se vor uni într-un singur imperiu (Uniunea Europeană n.n.). Apoi
războaie fără număr vor începe cu popoarele Răsăritului.

Peste o mie de ani oamenii vor scotoci fundul mărilor cu corăbii care merg pe sub ape şi vor zbura cu navele
în cer printre stele. Ei vor ţine în pumnii lor puterea soarelui şi se vor crede dumnezei şi vor înălţa spre cer mii
de clădiri cât Turnul lui Babel pe toată faţa Pământului.
Fiecare oraş va deveni o Sodomă. Obiceiuri spurcate vor deveni firesti. Oamenii vor fi mulţi ca nisipurile, vor
popula pustiurile şi mările şi vor fi puternici ca nişte dumnezei şi se vor crede chiar dumnezei. Omul va deveni
aşa de însetat de putere că setea lui de putere nu va mai putea fi potolită. Dar la capătul acestui drum îl va
pândi prăbuşirea in abis.
Peste o mie de ani foametea va domni pe cea mai mare intindere a Pământului, va arde măruntaiele oamenilor
şi oamenii vor dori cu ardoare să schimbe lumea.

Atunci vor apare negustorii de iluzii, dar iluziile pe care ei le vor vinde oamenilor vor otrăvi sufletele, vor
pângări trupurile şi vor întuneca minţile. Atunci se vor porni răzmeriţe şi războaie cumplite, vor fi comise
omoruri şi nelegiuiri şi viclenii aşa de mari ca lumea întreagă va deveni un iad şi fiecare zi va fi precum o
apocalipsă.
Oamenii vor cade în păcate trupeşti înfiorătoare, bărbaţii şi femeile se vor destrăbăla la vedere. Femeia va fi
cutezătoare şi semeaţă în destrăbălarea ei.
Popoarele se vor topi într-o unire fără rost, vor forma o adunătură în care fiecare se va simţi singur, legea va
fi uitată, tradiția pierdută, credinţa abandonată.
Peste o mie de ani femeile se vor culca cu femeile şi bărbaţii cu bărbaţii, bătrînii se vor culca cu copilele şi
aceste cumplite fărădelegi se vor petrece în văzul întregii lumi şi vor fi considerate de toţi ca lucruri fireşti.
Toate aceste spurcăciuni vor fi întărite prin legi.
Dar din pricina acestei destrăbălări și a acestui marasm sângele va deveni impur, răul se va intinde dintr-un
pat în alt pat precum focul de la o casă la altă casă, boli cumplite şi molime înfricoşătoare se vor abate peste
locuitori, trupurile vor putrezi de vii adunând în ele toate bolile pământului, feţele se vor acoperi de răni şi
bube cu puroi, membrele se vor descărna şi dragostea trupească va fi o primejdie de moarte pentru oricine
(sida –n.n.).
Peste o mie de ani peste tot se vor răspândi ca o apă revărsată ereziile.

Ura cea mai crâncenă va domni între popoare.

Peste o mie de ani lumea va ajunge la un cinism şi o prefăcătorie aşa de mari încât cel care este putred de
bogat şi doarme pe sacii plini cu aur va primi ajutor și sprijin şi va primi hrană de pomană, iar el la rândul său
se va preface că îi ajută pe săraci, dar ce va da el săracilor cu o mână le va lua inapoi înzecit cu cealaltă mână.
Peste o mie de ani lumea întreagă va deveni o piaţă în care fiecare lucru îşi va avea preţul lui şi totul va fi de
vânzare. Carnea şi munca omului îşi vor avea şi ele preţul lor, ochi de om şi inimi de om scoase din piepturi
ca nişte bucăţi de carne se vor vinde altora (transplantul de organe –n.n.).

Cuvîntul dat, onoarea sau credinţa nu vor mai valora nimic. Omul va ajunge cu adevărat stăpânul pământului,
dar pământul va fi sterp, apa otrăvită şi putredă, văzduhul va fi dogoritor.
Peste o mie de ani viaţa se va scumpi fiindcă bogăţiile pământului vor secătui, bogatul va trăi ascuns in bogăţia
lui ca lupul în vizuină.
Peste o mie de ani cei care vor conduce lumea nu vor avea nici un dumnezeu, vor fi suverani fără credinţă şi
onoare, al căror nume nimeni nu-l va cunoaşte, vor porunci mulţimilor neştiutoare şi indiferente şi le vor hotărî
soarta de la adăpostul palatelor lor ascunse de ochii lumii, de dinapoia zidurilor impenetrabile.

Nimeni nu va participa la adunările lor şi la sfatul lor. Vor face în aşa fel încât orice om ducând o viaţă de
sclav să se creadă liber şi fericit.
Peste o mie de ani soarele va dogori cu putere şi va pârjoli câmpiile, apa se va ascunde tot mai adânc sub
pamânt şi se va împuţina, văzduhul nu va mai apăra omul de căldura soarelui, lumina va arde pielea şi ochii.
Peste o mie de ani cei saraci si lipsiţi de drepturi, cei fără acoperiş deasupra capului vor porni un război
distrugător în care vor fi ocupate multe ţări şi în care luptele cumplite vor aminti de năvălirile barbare de
odinioară.”(La Prophetie de Ioan de Ierusalem )

Profeţia lui Ioan din Ierusalim este de fapt o descriere completă şi fidelă nu doar a actualei societăţii in care
noi trăim azi ci şi a situaţiei ecologice planetare actuale.

Autor: prof. Gheorghe PANAITESCU

SURSA

PROFETIA LUI AGATANGHEL de la … 1272. 23.10.2013 | Recomandăm să citiţi

romania_ortodoxa“Agatanghel sau Sfârşitul omului. Prorocie pentru şapte sute de ani despre politiceştile
treburi din Europa”, una din sutele de cărţi “profetice” ce circulau la începutul secolului XX, prin România
(care, înca nu era Mare, dar îşi dorea). Era o traducere a domnului Ion Popescul, “primar de Ploieşci”,
spunea că a tradus-o la 1903 după o ediţie franceză, tradusă la rândul ei în secolele XV – XVI după
originalul grecesc. Lucrarea era scrisă de un monah care trăise în insula Rhodos, pe nume Agatanghel, şi
avuse descoperirea în anul 1272 –’73. V. Maxim ne informează ca părintele Arsenie Papacioc ar fi avut
această lucrare scrisă cu litere chirilice, această afirmaţie ne pune în situaţia de a face presupunerea că a
existat o anterioară traducere în limba româna, dar scrisă în alfabet chirilic (se ştie că până la începutul sec.
XX majoritatea cărţilor româneşti de cult ortodox erau scrise cu alfabet chirilic). Iată ce cuprindea această
carte. Unele descoperiri erau mai incifrate şi se refereau la perioda renaşterii, prezentată ca un inceput de
apocalips, timp în care oamenii se vor întoarce la slujirea antropocentristă, care avea să ducă la înalţarea
raţiunii omeneşti ca obiect de adoraţie. Virgil Maxim ne mai spune că în această carte se vorbea şi despre
stadiul de decădere, ce începea cu anul 1789, despre revoluţiile din 1830 si 1848, arătând descompunerea
unor împărăţii, destre constituirea statelor naţionale în 1920. Atenţia ne este atrasă de un anumit text din
această “profeţie” , este vorba despre “ţara Lupului”, “ţară aşezată pe Carpaţi până la Dunăre”.[1] Citeşte şi:
Despre rugăciunea Avvei Pamvo pentru slava pământească “În vremea aceasta în ţara aşezată pe Carpaţi
până la Dunăre, ţara de la Gurile Dunării, numită şi ţara Lupului, va apărea fiului omului încins cu sabie de
Arhanghel, care va face o organizaţie numită Legheon (Legiunea Arhanghelului Mihail, Miscarea
Legionara, Nota F.N.). Membrii acestei organizaţii vor fi prigoniti de capul statului, vor fi închişi şi ucişi la
răspântii de drumuri, şi mulţi vor fugi peste hotare, prigoniţi de poporul duşman lui Dumnezeu (Cum de
altfel s-a si intamplat cu membrii Miscarii Legionare, Nota.F.N.). În timpul acesta ţara Vulturului
(Germania, Nota F.N.) va face război cu ţara Ursului ( Rusia, Nota F.N.) şi în prima parte a războiului
Vulturul va fi biruitor. Dar când va fi aproape de inima Ursului, acesta va primi ajutor de la “fiara de peste
ape” şi Vulturul va fi înfrânt. Şi inima lui va fi împărţită în patru. Şi în timp ce ursul va înainta spre inima
vulturului, toate cetăţile ursului vor striga : “pace!, pace!, pace!”. Şi tot poporul acesta din ţara de pe Carpaţi
va cădea în grea robie şi mulţi vor pieri (Comunismul si victimele facute de acesta, Nota F.N.). Dar Maica
Domnului şi Sfântul Ioan vor aduna în potire sângele lor şi se vor înfăţişa cu el înaintea Tronului Fiului. Şi
nu pentru vrednicia lor, ci pentru rugăciunile Ei, cei care vor mai fi rămas vii vor fi scosi afara din temnite.
Şi după o vreme rana Vulturului se va vindeca. Dar ultima bătălie împotriva “lupilor îmbrăcaţi în piei de
oaie” se va da în ţara Sciţilor. Şi atunci acestia vor fi infranti şi va fi vai de tine “om roşu”. Şi după aceea va
porni de pe crestele acestei ţări de pe Carpaţi o acţiune de reîncreştinare a tuturor neamurilor.” Citeşte şi:
Avva Petroniu Prodromitul – Fiti desavarsiti! De reţinut e că C.Z. Codreanu nu cunoştea acest text la
înfiinţarea Mişcarii Legionare. Dar prin toate actele de gândire, de mărturisire şi de realizare, el se găseşte în
această viziune împreună cu Legiunea pusă sub patronajul Arhanghelului Mihail. Orice judecată, ne mai
spune V. Maxim, în afara acestei viziuni este păndită de greşeala de a se fi împotrivit lucrării dumnezeieşti.
Citeşte şi: Un discurs despre iconografie de Sfântul Ierarh Ioan Maximovici “Dacă lucrarea aceasta este de
la oameni ea se va risipi, dar dacă este de la Dumnezeu luaţi aminte ca nu cumva să vă aflaţi că sunteţi şi
luptători împotriva lui Dumnezeu” (zicerea lui Gamaliil către membrii sinedriului ce voiau să-i osândească
pe Sfinţii Apostoli

Sursa: PROFETIA LUI AGATANGHEL de la … 1272. | Apărătorul Ortodox

Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos – Începutul durerilor 02.03.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească sf.
Andrei cel Nebun dupa Hristos’’Desigur, toţi Sfinţii sunt fericiţi. Însă de trei ori fericiţi Vor fi cei ce vor
mărturisi în Vremea lui Antihrist, îi va aştepta pentru totdeauna slavă şi veselie nespus de mare’’. (Sfântul
Andrei cel nebun pentru Hristos) Epifanie s-a întâlnit odată cu Cuviosul şi l-a luat în casa sa ca să se
odihnească măcar o săptămână, de multele sale osteneli. S-au aşezat undeva singuri şi tânărul a început să-l
întrebe: – Cum va fi sfârşitul lumii? Ce sunt „începuturile durerilor” şi când vor fi? De unde vor înţelege
oamenii că se apropie sfârşitul şi care vor fi semnele care îl vor face arătat? Ce sfârşit va avea cetatea
noastră, acest nou Ierusalim? Ce se va întâmpla cu cinstitele biserici? Ce se va întâmpla cu dumnezeieştile
cruci, cu sfintele icoane şi cu sfintele cărţi? Unde se vor asigura sfintele moaşte ale Sfinţilor? Explică-mi, te
rog! Ştiu că pentru tine şi pentru Sfinţii care sunt asemenea cu tine, a spus Domnul: „Vouă vi s-a dat să
cunoaşteţi tainele Împărăţiei Cerurilor”. Cu cât mai mult tainele lumii. – Cetatea aceasta, a răspuns fericitul,
care deţine întâietatea între celelalte multe oraşe şi neamuri, va rămâne necucerită şi liberă. O păzeşte Prea
Sfânta Născătoare de Dumnezeu „sub acoperământul aripilor sale” şi prin mijlocirile ei va sta necucerită.
Multe neamuri vor asedia zidurile ei, dar puterea lor se va zdrobi şi vor pleca ruşinate. Din ea se vor
îmbogăţi mulţi şi se vor desfăta de bunătăţile ei. Dar o oarecare profeţie spune că în cele din urmă, o vor
cuprinde agarenii şi vor junghia cu săbiile lor mulţimea poporului. Eu însă cred că va năvăli şi rasa galbenă,
a cărei denumire începe cu litera a şaptesprezecea a alfabetului (R). Va intra, va junghia şi va aşterne pe cei
păcătoşi la pământ. Vai şi amar îi va fi ei de la acele două neamuri. Armele lor vor fi repezi ca vântul şi
nimicitoare ca secera cea ascuţită, care taie vara holdele. Aceste arme nu vor putea fi împiedicate, întru
început, dar după aceea se vor risipi. Împăratul cel evlavios Acum, fiul meu, cum să-ţi povestesc fără de
lacrimi cele despre „începutul durerilor” şi despre sfârşit! În zilele cele de apoi va arăta Dumnezeu pe un
oarecare împărat sărac. Acest împărat va stăpâni cu dreptate, vor conteni toate războaiele şi-i va îmbogăţi pe
cei săraci. va împărăţi fericirea ca în vremea lui Noe. Oamenii se vor îmbogăţi foarte mult, vor trăi în linişte
şi pace, vor mânca, vor bea, se vor căsători, se vor mişca în multă tihnă şi se vor desfăta fără grijă de
bunătăţile pământului. Deoarece nu vor fi războaie, îşi vor preface săbiile lor în seceri, săgeţile în ţăruşi şi
lăncile în pluguri pentru cultivarea pământului. Mai târziu, împăratul se va întoarce spre Răsărit şi-i va smeri
pe agareni, pentru că Dumnezeu este mâniat pe ei pentru credinţa lor cea hulitoare şi pentru păcatul
sodomiei pe care îl fac. Fireşte, mulţi dintre ei se vor boteza, vor bineplăcea împăratului şi vor fi cinstiţi.
Ceilalţi însă vor fi nimiciţi, vor fi arşi sau vor fi omorâţi cu cruzime. În vremea aceea Iliricul va reveni
împărăţiei romanilor, în timp ce Egiptul va fi cucerit. Acest împărat îşi va întinde mâna sa cea dreaptă la
neamurile cele dimprejur, va îmblânzi neamurile galbene şi-i va birui pe vrăjmaşii săi. Împărăţia lui va dura
32 de ani. Timp de 12 ani nu va lua impozite şi taxe. Va rezidi jertfelnicele cele dărâmate şi va reclădi
sfintele biserici, în zilele lui nu vor fi judecăţi, dar nici nu va exista nedrept şi nedreptăţit. De acest împărat
se va teme tot pământul, îi va constrânge pe oameni cu frica să se cuminţească şi va nimici pe căpeteniile
care fac fărădelege. În vremea aceea Dumnezeu îi va descoperi împăratului acestuia tot aurul, oriunde ar fi
ascuns. Şi el îl va împrăştia „cu lopata” în toată ţara sa. De multă bogăţie, căpeteniile vor trăi ca împăraţii,
iar săracii ca şi căpeteniile. Acest împărat va face mari izbânzi. Va porni cu multă râvnă ca să-i izgonească
pe iudei, nici un israelitean nu va rămâne în această cetate. Nu se vor auzi petreceri cu instrumente muzicale,
nici cântece necuviincioase. Nu se va întâmpla nimic necuviincios, pentru că va urî şi va nimici „din cetatea
Domnului pe toţi cei ce lucrează fărădelegea” (Psalmul 100, 10). Atunci va stăpâni mare bucurie şi veselie.
Pământul şi marea îşi vor da din belşug bunătăţile lor. Viaţa va decurge în linişte şi pace, iar oamenii se vor
veseli ca în vremea lui Noe, până ce a venit potopul. Stăpânitorul Aran După această împărăţie, vor începe
nenorocirile. Va veni în această cetate fiul pierzării, stăpânitorul Aran şi va împăraţi trei ani şi şase luni.
Acesta îi va sili pe oameni să facă astfel de fărădelegi, asemenea cărora nu s-au făcut niciodată, de când s-a
zidit lumea, nici se vor mai face. Va hotărî şi va legiui să se unească, vrând-nevrând, tatăl cu fiica, fiul cu
mama, fratele cu sora. Şi cine se va împotrivi sau va grăi împotrivă, va fi omorât. Acela însă care va muri
într-acest chip, va fi rânduit în ziua Judecăţii împreună cu Sfântul Ioan Botezătorul. Acest împărat va
porunci să se căsătorească monahii cu monahiile, de asemenea şi preoţii. Astfel, fărădelegea amestecării va
deveni mai rea decât cea a uciderii. El însuşi va desfrâna cu mama şi cu fiica sa. Aşadar, de vreme ce
desfrâul va deveni lege, toţi desfrânaţii vor face orgii cu surorile lor. Duhoarea amestecării de sânge va urca
la cer şi Domnul Se va mânia foarte mult pe întreaga lume. Va da atunci poruncă şi vor începe să cadă
fulgere şi tunete cu neasemănată manie peste tot pământul. Multe oraşe vor arde. Oamenii vor încremeni la
zgomotul înfricoşător al tunetelor şi unii vor muri cu moarte rea, în timp ce alţii vor fi arşi de fulgere. Vai,
atunci pământului, pentru că se apropie înfricoşătoarea ameninţare şi urgia Atotţiitorului! Va fi foamete şi
mulţime mare de oameni vor muri de foame. Va urma un cutremur puternic şi vor cădea toate clădirile.
Mulţi lucrători ai fărădelegii îşi vor afla un sfârşit cumplit, fiind îngropaţi sub dărâmături. Soarele va deveni
negru şi întunecos, în timp ce luna va fi ca sângele, din pricina oamenilor care s-au asemănat cu porcii.
Stelele vor cădea pe pământ. Tot muntele şi insula se va mişca din loc, de sila cutremurului şi a ameninţării.
Preoţii lui Dumnezeu, împreună cu cei virtuoşi şi cumpătaţi care vor fi rămas, vor scăpa în munţi şi în
peşteri. Atunci va fi pedepsit împăratul cel fărădelege şi va fi aruncat întru întunericul cel mai din afară. Cei
ce vor locui în Roma cea veche, în Arsenoi, în Strovila, în Armenopetra sau în Kariopoli, vor fi fericiţi. În
aceste oraşe oamenii vor trăi în pace. În celelalte însă vor fi războaie şi tulburări, precum este scris: „Iar
când veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie” (Marcu 13, 7) şi cele următoare. Împăratul închinător la
idoli După aceea, în această cetate va urca un alt împărat. Va fi crunt şi negru, tăgăduitor al lui Dumnezeu şi
al Sfinţilor. Va cerceta cărţile păgânilor, va îmbrăţişa credinţa lor şi va război pe Sfinţi şi Biserica lui
Hristos. După ce vor trece primele zile ale împărăţiei lui, va arde toate Sfintele Vase şi va numi furcă Sfânta
Cruce. Va distruge de asemenea clerul şi va junghia jumătate din populaţie pe drumurile publice. În acele
zile se vor întoarce părinţii împotriva copiilor, copiii împotriva părinţilor şi se vor omorî între ei. Fratele va
da la moarte pe frate şi prieten pe prieten. Mulţi, care vor mărturisi că Iisus Hristos este Dumnezeu şi
„Împărat a toate”, vor primi cununa muceniciei. Acest împărat va duce pe locuitorii din insule în ţinutul
Traciei, al Macedoniei şi al Stimonei, aşa încât insulele se vor pustii. Din cer se vor auzi lovituri
înfricoşătoare, pe pământ cutremure mari şi surpare a oraşelor. Neamurile şi împărăţiile se vor scula una
împotriva alteia. Va fi mare distrugere pe pământ, iar oamenii vor cădea în mâhnire şi întristare. În aceeaşi
vreme se va arăta foc în cer, ca de cărbuni aprinşi, care vor acoperi ameninţător, cu repeziciunea fulgerului,
întreg pământul. În văzduh va stăpâni o astfel de zăpăceală, încât o zburătoare va cădea peste alta. Pământul
se va umple de şerpi care-i vor muşca pe păcătoşii nepocăiţi. Şi toate acestea vor fi „începutul durerilor”.
Sfârşitul împărăţiei romanilor Când va muri împăratul necredincios va veni cineva din Etiopia, care va
împăraţi după cum se spune, 12 ani. Împărăţia lui va fi paşnică. Va reclădi sfintele biserici pe care le-au
dărâmat înaintaşii lui şi-i va readuce pe oameni în insulele lor. Pentru bunătatea sa va fi iubit de Dumnezeu
şi de tot poporul. Cât timp va împăraţi, vor stăpâni bucuria şi veselia în toată lumea. După el va împăraţi un
oarecare din Arabia, timp de un an. În zilele lui, ca un semn al Atotţiitorului se vor uni sfintele părţi ale
Cinstitei şi de Viaţă făcătoarei Cruci şi se va dărui întreagă împăratului. Acela o va lua şi va călători la
Ierusalim. Când va ajunge la locul căpăţânii, va depune cu înseşi mâinile sale coroana împărătească în vârful
Crucii, o va înălţa şi va spune: „Doamne Iisuse Hristoase, s-au împlinit anii pe care i-ai rânduit de mai
înainte pentru împărăţia romanilor. Primeşte fericitul întru pomenire şi minunatul tău dar şi cu el împreună şi
duhul meu”. Îndată deci va coborî din cer Îngerul Domnului şi va lua cinstita Cruce cu diadema, precum şi
sufletul împăratului. Astfel se va sfârşi împărăţia romanilor, pentru că sprijinul ei fusese de la început,
pentru creştini, cinstita Cruce. Fericiţi vor fi atunci cei ce vor pleca din acel oraş şi vor scăpa în pustii şi în
peşteri. Domnia comună Pe urmă se vor arăta în cetatea noastră trei tineri nerozi, neruşinaţi şi stricaţi.
Aceştia vor domni în unire, toţi trei împreună, timp de 150 de zile. Însă curând va începe între ei un război
înfricoşător. Va porni primul, va intra în Tesalonic şi va spune: „Cetate a tesalonicenilor! Tu vei birui pe
vrăjmaşii tăi, pentru că eşti fala sfinţilor şi Domnul te-a sfinţit”. Va mobiliza pe cetăţenii de la şapte ani în
sus. Va mobiliza încă şi pe preoţi şi pe monahi, va fabrica arme de război, va pregăti o flotă mare şi va
călători spre Roma. În faţa porţilor ei va sta şi va striga: „Bucură-te Romă, de trei ori puternică şi cinstită!
Porţi sabie tăietoare şi săgeţi ascuţite. Ţine cu statornicie credinţa ta şi să nu o schimbi până la sfârşit şi
locuitorii tăi vor fi fericiţi”. După aceea va mobiliza neamurile galbene şi-i va aştepta pe ceilalţi doi
împăraţi. Al doilea tânăr va mobiliza Mesopotamia şi insulele Cicladelorm. Va mobiliza încă şi pe preoţi şi
pe monahi, aprins de o groaznică mânie împotriva celorlalţi doi. Va porni atunci şi va veni la „buricul”
pământului. Spun unii că „buricul” lumii este Alexandria. Acolo deci îi va aştepta pe cei doi, cu care se va
război. Al treilea tânăr va porni şi el din Constantinopol şi va recruta Karia, Frigia, Asia, Armenia, Galatia şi
Arabia. Când va ajunge la Sileo, va spune: „Deşi te-ai numit Sileo, nu vei fi jefuit, nici stăpânit de vreun
vrăjmaş de-al tău”. După aceea se va alia cu un popor liber, care nu va fi supus nici lui, nici celorlalţi doi
împăraţi. În sfârşit se vor aduna şi vor lua poziţie de luptă toţi cei trei potrivnici, unul în faţa altuia. Va porni
o ciocnire mare şi înfricoşătoare şi se vor tăia ca oile la măcelărie. Cei trei împăraţi vor fi omorâţi, precum şi
toată oştirea. Sângele romanilor va curge ca apa după o ploaie torenţială. Nimeni nu se va izbăvi. Apa mării
se va amesteca cu sânge pe 0 lungime de 12 stadii. Femeile vor rămâne toate văduve. Şapte femei vor căuta
un bărbat şi nu-l vor afla, până când vor auzi şi vor veni alţii, din cei străini. Cât pentru cei nevârstnici, când
vor deveni bărbaţi, din multa desfrânare vor deveni nesimţitori ca porcii. Fericiţi vor fi atunci şi de trei ori
fericiţi cei ce se vor nevoi pentru Domnul în munţi şi în peşteri, pentru că nu vor vedea răul care se va face
în lume. Aceştia vor aştepta înfruntarea cu antihrist. Acestea sunt oile cele fără de răutate, care vor fi jertfite
din pricina numelui lui Hristos de către vicleanul diavol, antihrist. Împărăteasa cea scârbavnică În vremea
aceea, deoarece nu va exista bărbat vrednic, ci vor fi toţi moleşiţi, va veni din Pont o femeie vicleană şi
necuviincioasă şi va domni în Împărăteasa cetăţilor. Aceasta va fi slujitoarea lui Bah, vrăjitoare şi
desfrânată, într-un cuvânt, fiica diavolului. În zilele ei unul va unelti împotriva altuia şi se vor face junghieri
pe drumuri şi în casele Cetăţii. Cel mai tare îl va omorî pe celălalt. Fiul pe tată, tatăl pe fiu, mama pe fiică şi
fiica pe mamă, fratele pe frate şi prietenul pe prieten. Printre oameni va stăpâni multă răutate şi ură. În
biserici se vor face destrăbălări, preadesfrânări, desfrânări, amestecări de sânge, dansuri şi cântece
sataniceşti, batjocuri şi jocuri, pe care omul nici nu le-a văzut, nici nu le-a auzit. Acea împărăteasă necurată
se va numi pe sine zeiţă şi se va lupta cu Dumnezeu. Va spurca mai ales Sfintele Jertfelnice cu necurăţiile.
Îşi va spăla trupul, şi cu această spălătură a ruşinii va spurca tot poporul. Îşi va întoarce faţa ei de la
Dumnezeu. Va răpi Sfintele vase din biserici, Cinstitele Cruci şi Sfintele Icoane, Evangheliarele, Apostolul
şi orice altă carte sfântă. Şi după ce le va aduna într-o grămadă mare, le va da foc şi vor arde. Cât pentru
biserici, le va dărâma până la pământ. Va căuta încă să afle Moaştele Sfinţilor ca să le ardă, dar nu le va găsi,
pentru că Dumnezeu, cu putere nevăzută, le va duce în altă parte. Atunci ticăloasa va zdrobi Sfânta Masă a
Marii Biserici a Înţelepciunii lui Dumnezeu şi va distruge orice se află în ea. După aceea se va întoarce spre
Răsărit şi va spune Celui Prea Înalt cu obrăznicie: „Ei, Tu pe Care Te numesc oamenii Dumnezeu, nu cumva
am şovăit să şterg faţa Ta de pe pământ? Priveşte câte Ţi-am făcut şi Tu nu ai putut să-mi clinteşti nici un fir
de păr. Aşteaptă puţin şi voi sfâşia cerul, voi veni să mă măsor cu Tine şi atunci voi vedea care Dumnezeu
este mai puternic şi mai tare”. Acestea le va spune spurcăciunea şi va săvârşi lucruri încă şi mai rele,
scuipând spre cer şi aruncand cu pietre. Însă lucrurile ei cele mai scârboase nu le voi spune. Atunci Domnul
Atotţiitorul Îşi va întoarce cu mânie arcul Său spre această cetate mare şi va întinde mâna Sa asupra ei cu
putere înfricoşătoare. O va apuca cu tărie, va tăia cu secera puterii Lui pământul pe care se sprijină şi va
porunci valurilor mării să o înghită. Acelea vor asculta şi se vor năpusti din cele două părţi cu iuţime
ameţitoare şi cu vuiet mare. Atunci Domnul va dezlipi baza cetăţii de pământ şi o va ridica la înălţime
răsucind-o ca pe o moară, în timp ce locuitorii ei cu multă frică vor striga „Vai”. După aceea o va arunca pe
aceste valuri, care o vor inunda cu repeziciune, o vor acoperi şi o vor târî în adâncul cel înfricoşător şi
nemărginit. Acesta va fi, fiul meu Epifanie, sfârşitul Cetăţii noastre. Şi câte ţi-am spus că se vor întâmpla,
sunt acele nenorociri pe care Domnul nostru Iisus Hristos le-a numit „începutul durerilor”. După nimicirea
acestei cetăţi vor urma faptele ce vor aduce sfârşitul lumii. Sfârşitul lumii După împlinirea timpului
împărăţiei neamurilor, spun unii că Dumnezeu va reînfiinţa statul israelitean, ca să domnească pe pământ
până ce se va întregi veacul al şaptelea, adică până la sfârşitul lumii. Şi aduc drept mărturie următorul loc de
la Isaia: „Şi în zilele cele de apoi, va ridica Domnul steag pentru neamuri şi va aduna pe cei risipiţi ai lui
Israil şi va strânge la un loc pe cei împrăştiaţi ai lui luda în Sfânta Cetate Ierusalim. Şi va fi Israil ca în ziua
ieşirii din pământul Egiptului” (Isaia ll, 12-16). Ei aduc drept mărturie de asemenea şi pe Apostolul Pavel,
care spune: „Când va intra tot numărul neamurilor, atunci întregul Israil se va mântui” (Romani ll, 25-26).
Astfel, cu o gură susţin acestea, în timp ce Mucenicul Ipolit adaugă că după venirea lui antihrist, se vor
rătăci mai întâi iudeii. De altfel, aceasta a adeverit-o mai-nainte şi Hristos, spunându- le: „Eu am venit întru
numele Tatălui Meu şi nu Mă primiţi pe Mine; de va veni altul în numele lui, pe acela îl veţi primi” (Ioan 5,
43). Este foarte dovedit că va aduna iarăşi pe israeliţi în Ierusalim şi le va da iarăşi câte au avut mai întâi. Şi
aceasta, ca să ruşineze pretextul lor de până atunci, cum că pierzarea lor se datorează risipirii. Ar fi putut
adică, în ziua Judecăţii, să se apere în felul următor înaintea lui Hristos: „Dacă ne- ai fi adunat în Ierusalim şi
ne-ai fi dat din nou câte aveam, atunci am fi crezut în Tine, de vreme ce n-ar mai fi existat pricină ca să
pizmuim neamurile, care au fost preferate atât de mult, în paguba noastră”. Aşadar, se vor aduna toţi
împreună şi vor redobândi cele de care s-au lipsit, dar vor rămâne în aceeaşi necredinţă. Şi atunci, cum se
vor mântui, când în aceeaşi vreme va veni în mijlocul lor antihrist şi vor crede cu toţii în el, potrivit cu
cuvântul Domnului? Dumnezeu nu minte: „Eu sunt Adevărul” propovăduieşte prin Fiul Său Cel Unul
Născut. Aşadar, prin restabilirea lor, vor fi lipsiţi în chip desăvârşit de această îndreptăţire. Zicând Apostolul
Pavel că se vor mântui, nu se referă la faptul că se vor mântui de pedeapsa cea veşnică, ci din rătăcirea de
atâţia ani printre străini, de ocara celorlalte popoare şi de ruşinea cea nespusă. Adică se vor aduna în patria
lor şi se vor izbăvi de robia, de jugul şi de batjocura pe care le-au suferit atâţia ani. Însă nu se vor izbăvi de
iadul cel veşnic. Dacă nu i-a convins întristarea să creadă în Hristos, cum îi va convinge harul, care lor încă
li se pare că îl mai au, dar din care, de fapt, au căzut în mod jalnic? Scufundarea Sfintei Sofii – Părintele
meu duhovnicesc, îi spuse Epifanie, să lăsăm acum acestea şi să-mi explici, rogu-te, ceea ce se spune, cum
că Sfânta Sofia nu se va scufunda împreună cu cetatea, ci va rămâne atârnată în văzduh de o oarecare putere
nevăzută. – Ce spui, fiul meu? a răspuns dreptul. De vreme ce se va scufunda toată cetatea, cum va scăpa
biserica? Şi cine va intra în ea ca să se închine? Oare Dumnezeu locuieşte în biserici făcute de mâini? Fireşte
că nu. Totuşi, în acest zvon există şi ceva adevărat. Va rămâne adică numai stâlpul care se află în piaţă,
pentru că are în el „cinstitele piroane”. Numai acesta va rămâne ca, trecând corăbiile, să-şi lege de el
frânghiile lor şi să jelească acest babilon cu şapte coline, zicând: „Vai nouă! Cetatea cea mare şi Veche s-a
scufundat. Aici ne făceam cu izbândă negustoriile şi schimburile noastre şi ne-am îmbogăţit”. Doliul ei va
dura patruzeci de zile. Din pricina întristării acelor zile, se va da împărăţia Romei celei Vechi, precum, de
asemenea, şi Sileului, şi Tesalonicului. Acestea se vor întâmpla atunci când se va apropia sfârşitul, când
starea lumii se va înrăutăţi, când durerile şi nenorocirile se vor înmulţi. Neamurile cele scârboase În anul
acela Domnul va deschide porţile Indiilor, pe care le-a închis împăratul Macedoniei, Alexandru. Vor ieşi
atunci pe acolo şaptezeci şi doi de împăraţi cu poporul lor, care se numesc neamuri scârboase, care sunt mai
scârboase decât orice dezgust şi duhoare. Acestea se vor împrăştia în toată lumea, îi vor mânca pe oameni de
vii şi vor bea sângele lor. Vor înghiţi de asemenea cu mare plăcere muşte, broaşte, câini şi orice altă
necurăţie. Vai ţinuturilor acelora, pe unde vor trece ei! Dacă este cu putinţă, Doamne, să nu existe atunci
creştini! Ştiu, însă, că vor exista. Zilele acelea se vor întuneca, ca şi cum ar boci în văzduh pentru cele pe
care le-au săvârşit cu dezgust neamurile cele scârboase. Soarele va deveni ca sângele, în timp ce luna şi toate
stelele se vor întuneca, văzând cum neamurile de pe pământ se întrec în necurăţie. Aceste popoare vor săpa
pământul, vor face din jertfelnice latrine, şi vor folosi Sfintele Vase la treburi necinstite. Atunci toţi cei ce
vor locui în Asia, să fugă în insulele Cicladelor – pentru că neamurile cele spurcate nu vor merge acolo ~ şi
va să fie mare întristare 660 de zile. Antihrist – Atunci se va întrupa satana, din seminţia lui Dan, adică se va
naşte antihrist. Însă nu se va face cu a lui putere, ci îi va plăsmui Dumnezeu un vas spurcat şi scârbos, ca
astfel să se împlinească cuvintele Proorocilor. Se va slobozi aşadar din legăturile cu care îl legase Stăpânul
Hristos când S-a pogorât în iad şi va intra în acel vas care a fost plăsmuit pentru el. Astfel va deveni om, se
va întări, va împărăţi şi atunci va începe să-şi arate rătăcirea sa, precum spune cu privire la aceasta Ioan
Teologul. Pe urmă va începe război cu Insulele Cicladelor. Insulele, precum zice Isaia, sunt Bisericile care
au provenit din neamuri (24, 15; 45, 16; 49, l; 66, 19). Atunci se va arăta Enoh, care a trăit mai înainte de
vremea legii mozaice. De asemenea se va arăta Ilie, care a trăit în timpul legii, precum şi Ioan Teologul, care
a trăit în timpul harului celui nou. Aceştia vor propovădui în toată lumea pentru vremea sfârşitului şi venirea
înşelătorului, precum, de asemenea, şi pentru a doua Venire a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Vor săvârşi
semne şi minuni. Atunci, toţi cei ce vor voi să-i omoare sau să-i nedreptăţească în alt chip, nu vor putea,
deoarece va ieşi foc şi-i va arde. Vor lucra cu mare stăpânire şi-l vor mustra pe antihrist. Vor fi ucişi însă de
acesta în Ierusalim, iar trupurile lor vor fi lăsate neîngropate în mijlocul Cetăţii. Acolo se vor aduna
locuitvrii şi-i vor batjocori ca pe nişte neocrotiţi (Apocalipsa ll, 5-10). Sfintele lor trupuri vor rămâne în
piaţă trei zile întregi. Spre jumătatea celei de-a patra zi, va coborî din cer un porumbel strălucitor ca fulgerul.
Acesta va umbla pe deasupra lor şi le va dărui viaţă. Atunci Sfinţii se vor împuternici şi se vor ridica în
picioare, iar toţi cei ce îi vor vedea, se vor înspăimânta foarte tare. În clipa aceea se va auzi un glas din cer
care va zice: „Suiţi-vă, prietenii Mei, la Mine”. Îndată va coborî un nor, care îi va ridica şi-i va aşeza în Rai
(Apocalipsa ll, 9-13). Acel înşelat şi deşert, antihrist, îi va chinui foarte tare pe creştinii acelei vremi până la
ultima lor suflare, cu necazuri şi chinuri înfricoşătoare. Cel ce nu se va rătăci şi nu va crede în el, se va arăta
prieten ales şi vrednic al lui Hristos. Desigur, toţi Sfinţii sunt fericiţi. Însă de trei ori fericiţi Vor fi cei ce vor
mărturisi în vremea lui antihrist, îi va aştepta pentru totdeauna slavă şi veselie nespus de mare. Va urma
atunci un război înfricoşător între antihrist şi Stăpânul Hristos. Adică numai cât îşi va da seama antihrist că
lumea se apropie de sfârşitul ei, că se va împotrivi cu mânie cerului. Va arunca fulgere şi tunete şi va face
astfel de zgomote, încât de răsunetul zgomotului se vor cutremura toate şi vor vui înfricoşător. Fiul meu,
cine nu se va înfricoşa şi nu se va teme atunci? Fericiţi vor fi, precum am spus mai înainte, aceia cărora nu li
se va clătina credinţa în Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, Care S-a întrupat şi S-a născut din Sfânta
Fecioară Maria. De asemenea, fericiţi vor fi aceia care vor muri pentru dragostea lui Hristos şi vor mustra cu
îndrăzneală pe balaur şi înşelăciunea lui. Fericiţi cei care vor sta împotriva lui şi vor mustra cu vitejie faptele
lui necuviincioase… Acestea le spunea fericitul, în timp ce Epifanie se tânguia din adancul sufletului său,
auzind câte urmau să se întâmple în lume. După aceea l-a întrebat pe Cuviosul: -Spune-mi, te rog, cum vor
dispărea oamenii de pe pământ şi cum va fi învierea? – Pe unii, fiul meu, îi vor omori neamurile cele
scârboase, alţii vor fi omorâţi în războaiele cele dese, în timp ce pe alţii îi va nimici antihrist. Celor ce vor
crede şi se vor închina lui antihrist, le va trimite Domnul, potrivit cu proorocia lui Iezechiel, fiare întraripate
care vor avea în coada lor ţepuşe pline de venin. Aşadar, toţi cei care nu vor avea pe frunţile lor pecetea lor
nevătămată şi întreagă, vor suferi moartea înfricoşătoare a ţepuşelor şi a veninului fiarelor. Atunci Sfinţii
care au păstrat cu multă nevoinţă pecetea lui Hristos întreagă, vor pribegi prin munţi şi prin pustiuri. Însă
Domnul, cu puterea Sa cea dumnezeiască, îi va aduna în Sfânta Cetate a Sionului. Aceştia sunt cei care au
fost scrişi în Cartea Vieţii. Când antihrist va fi biruit şi va fi dus rob împreună cu ceilalţi diavoli la judecată
şi va fi osândit pentru sufletele pe care le-a dus la pierzare, atunci trâmbiţa va trâmbiţa şi morţii vor învia
nestricăcioşi. După aceea, toţi cei care vor fi rămaşi vii în ceasul celei de a doua Veniri, vor deveni, precum
a zis Pavel, întru clipeala ochiului, din stricăcioşi nestricăcioşi şi vor fi răpiţi în nori împreună cu morţii cei
înviaţi, ca să întâmpine pe Domnul în văzduh (I Tesaloniceni 4, 17). Aşadar, cel ce va vedea neamurile cele
Scarboase venind în lume, să ştie că toate câte urmează să se întâmple, se află „lângă uşi” şi că Judecătorul
vine să răsplătească fiecăruia potrivit cu faptele lui. Acestea le-a spus fericitul Andrei lui Epifanie fiind de
faţă, desigur, şi smerenia mea. Astfel am rămas treji toată noaptea. Când a bătut toaca, Epifanie a mers la
biserică, în timp ce fericitul Andrei a rămas în casă, rugându-se. – Explică-mi mai adânc, a spus Epifanie,
care este ipostasul veacurilor. – Este nesfârşita lor prelungire, adică neîntrerupta succesiune a timpurilor şi
nemărginirea anilor. Esenţa lor este un duh foarte frumos şi minunat, care se fixează pe toată întinderea sa în
şapte semne (puncte) (adică se împarte în opt perioade de timp). De la veacuri au luat minte oamenii şi
îngerii. Şi veacurilor le-a dat Domnul pornirea pentru călătoria neîntreruptă, în timp ce nouă şi îngerilor ne-a
dăruit viaţa. Astfel, prin călătoria lor neîntreruptă, veacurile ne îndeamnă să umblăm şi noi în acelaşi chip.
Această călătorie a lor are început, sfârşit însă – niciodată. A luat şi Adam de la început acest drum al
veacurilor, dar până astăzi nu a putut depăşi veacul al şaptelea. Nu a putut din pricina noastră, deoarece, ca
urmaşi ai săi cu acelaşi sânge, suntem la fel cu acela şi călătoria noastră este comună. Până astăzi adică nu s-
au împlinit cele şapte veacuri ale acestei lumi, pe care noi le măsurăm cu anii. Când se vor împlini, Cel Prea
Înalt va ridica un vânt înfricoşător în toată lumea. Atunci se vor împreuna oasele oamenilor şi se vor lipi în
chip armonios unul cu altul. Peste ele se vor întinde nervii şi după aceea cărnurile, şi fiecare suflet, care a
fost dezlegat de trupul său cel stricăcios, îl va primi nestricăcios. Atunci va trâmbiţa un înger cu o trâmbiţă
înfricoşătoare şi se va cutremura lumea. Mormintele se vor deschide, morţii vor învia întru clipeala ochiului
şi va coborî Judecătorul, Care va răsplăti fiecăruia potrivit cu faptele sale. Atunci va începe veacul al
optulea, precum zice Solomon: „Fă parte la şapte şi la opt” (Ecclesiasticul ll, 2). Acest veac nu va avea
sfârşit. Pe cei drepţi îi va aduce în veselia cea nespusă şi în odihna cea veşnică, în timp ce pe cei păcătoşi –
în pedeapsa cea nesfârşită. După învierea morţilor, oamenii vor deveni nestricăcioşi şi nemuritori, raiul –
veşnic, iadul – nesfârşit şi veacul acela, netrecut.

Sursa: Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos – Începutul durerilor | Apărătorul Ortodox
Sf. Ioan Maximovici – Despre sfârşitul lumii 03.01.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească sf_max_no7Astăzi
tot mai puţini slujitori ai sfintelor altare au curajul să mărturisească Adevărul înaintea turmei lor, să – i
dezmeticească şi să – i înveţe pe creştini cum să se mântuiască în lumea aceasta vicleană, plină de capcane.
Dar … de cine să ne temem de vreme ce Dumnezeu e Mântuitorul nostru (Psalmi 26, 1)? ’’Hristos ieri şi azi
, şi în veci este acelaşi ’’(Evrei 13, 8) . Toţi care L – au urmat, au trecut prin mari dureri. Dar ’’ suferinţele
din vremea de acum nu au nici o însemnătate faţă de slava care ni se va descoperi ’’ (Romani 8, 18).
VLĂDICA IOAN MAXIMOVICI : DESPRE SFÂRŞITUL LUMII Nu ai învăţat că în vremuri de restrişte
fiecare creştin este răspunzător pentru întreaga creştinătate? Că fiecare mădular al Bisericii este răspunzător
pentru întreaga Biserică? Şi că astăzi Biserica are duşmani şi este prigonită şi dinlăuntru, şi dinafară? Înainte
de sfârşitul vieţii pe pământ vor fi conflicte sociale, tulburare,războaie, foamete şi cutremure. Oamenii vor
suferi de frică; vor muri din pricina aşteptării nenorocirilor. Nu va mai fi viaţă, ci o stare chinuitoare de
cădere de la viaţă. Va fi o cădere nu numai de la viaţă, ci şi de la credinţă. Oamenii vor deveni mândri şi
nerecunoscători, sfidând Dumnezeiasca Lege; împreună cu o cădere de la viaţă va fi şi o lipsă a vieţii
morale. Va fi o epuizare a binelui şi o creştere a puterii răului. Sf. Ap. Ioan Teologul înfăţişează în
’’Apocalipsă’’ soarta Bisericii prin imaginea unei femei care, în acele vremuri, se ascunde în pustie: ea nu se
arată în viaţa publică. Forţele care pregătesc apariţia Antihristului vor deţine funcţii importante în viaţa
publică. Antihrist nu va fi un diavol întrupat, ci o fiinţă umană. Acel om vrea să fie în locul lui Hristos şi să
aibă ceea ce numai lui Hristos I se cuvine să aibă. El va voi să exercite aceeaşi atracţie şi autoritate asupra
întregii lumi şi va primi această putere ca pe o anticipare a propriei distrugeri, respectiv a distrugerii întregii
lumi. Cu puterea minciunoaselor minuni vor fi ucişi toţi cei ce nu vor recunoaşte autoritatea lui antihrist. El
va fi foarte hâtru, foarte priceput în comunicarea cu oamenii. El va fi fermecător şi plin de afecţiune.
Pregătirea apariţiei lui în lume a început încă de la Învierea Mântuitorului: ’’ Taina fărădelegii se şi lucrează
’’ (II Tesaloniceni 2,7) , iar forţele care îi pregătesc apariţia se luptă împotriva dreptei autorităţi împărăteşti
(N. red.: au răsturnat monarhia în Rusia). Sf. Ap. Pavel spune că antihristul nu poate apărea decât atunci
când va fi înlăturat ’’Cel care îi stă împotrivă ’’. Sf. Ioan Gură de Aur spune că ’’cel care îi stă împotrivă
este dreapta putere dumnezeiască. O asemenea putere se luptă cu răul. Taina fărădelegii care se lucrează nu
doreşte o autoritate care duce război împotriva răului; ci doreşte o autoritate a nedreptăţii, iar atunci când va
reuşi să împlinească aceasta – nimic nu va mai sta în calea venirii lui antihrist. El nu va fi numai inteligent şi
fermecător, va fi compătimitor, un filantrop care face binele de dragul întăririi puterii sale. Iar atunci când şi
– o va întări suficient, astfel încât întreaga lume să – l recunoască – îşi va arăta adevărata faţă. Îşi va alege
Ierusalimul ca capitală, deoarece aici a fost locul în care Mântuitorul S – a descoperit pe Sine în
Dumnezeiasca Sa învîţătură. Dar lumea nu L – a primit pe Hristos, răstignindu – L în Ierusalim, în vreme ce
sub antihrist Ierusalimul va deveni capitala lumii care va recunoaşte autoritatea lui antihrist. Odată atinsă
culmea puterii , antihristul va cere oamenilor să –i recunoască realizările sale ca pe ceva ce nici o altă putere
pământească şi nici un alt om nu le pot face; va cere ca oamenii să se plece lui ca unei fiinţe superioare, ca
unui dumnezeu. El va face ceea ce este plăcut oamenilor, ca ei să recunoască autoritatea lui de conducător
suprem . El va îngădui ca Biserica să existe, permiţându – i să – şi ţină dumnezeieştile slujbe, va făgădui
construirea bisericilor măreţe – cu condiţia să fie recunoscut ca fiinţă supremă şi să fie venerat. El va avea o
ură personală asupra lui Hristos, va trăi prin această ură şi se va bucura să – i vadă pe oameni că se leapădă
de Hristos şi de Biserică. Va fi o cădere masivă de la credinţă. Căutarea compromisului va fi o dispoziţie
caracteristică a oamenilor. Sinceritatea spovedaniei va dispărea. Oamenii îşi vor justifica inteligent propria
cădere; o astfel de dispoziţie generală va fi susţinută de o răutate plină de afecţiune. Oamenii se vor obişnui
cu apostazia de la adevăr şi cu dulceaţa compromisului şi a păcatului. Antihristul va îngădui oamenilor totul,
numai să cadă la pământ şi să i se închine lui. Cei care îl vor venera, vor avea o pecete pe frunte şi pe mâna
dreaptă; ei vor simţi în minţile lor necesitatea închinării la antihrist şi-şi vor supune voinţa faţă de el. Citeşte
şi: Proorocii şi învăţături ale Sfântului Varsanufie de la Optina Toate stihiile vor arde. Lumea, în forma ei de
acum, va pieri într-o clipită; totul se va schimba. Va apărea Semnul Fiului Omului-Semnul Crucii. Toţi care
s-au supus de bunăvoie antihristului vor izbucni în plâns. Antihrist va fi ucis şi Domnul va apărea pe nori cu
slavă. Cum îl vom vedea? Cu ochi duhovniceşti. Trâmbiţele vor suna tare în sufletele oamenilor, în
conştiinţele lor. Tot ce s-a adunat în conştiinţa omului va fi dat la iveală.

Sursa: Sf. Ioan Maximovici – Despre sfârşitul lumii | Apărătorul Ortodox

DEZVĂLUIRILE INCREDIBILE ale unui mason BILDERBERG despre RĂUL ce ne aşteaptă ÎN
CURÂND 02.03.2015 | Recomandăm să citiţi controlFrank H., un mason, membru al clubului Bilderberg a
facut cateva dezvaluiri uimitoare pe patul de moarte despre ce ne asteapta in viitorul apropiat si ce urmaresc
illuminati. Illuminati au de gand sa prabuseasca in continuare bancile. Foarte curand, vom intra intr-o
depresie financiara si vom deveni cu TOTII cu adevarat saraci. In termen de doi ani ajungem la atitudine de
taran si mod de viata taranesc. Nu depindeti de imobiliare, active ( averi, mosteniri, investitii, etc.-n.m).
Citeşte şi: Video. "De ce "plînge" "zidul plîngerii" din Ierusalim şi de ce se veselesc cei ce plîng" Bancile
vor orchestra Criza Ipotecilor Bancare, care va fi reglementata prin Actul ce a fost validat de Congresul
SUA cu doua saptamani in urma si care permite bancilor sa ia casele fara a avea imputerniciri. Daca aveti o
ipoteca, achitati-o ACUM sau vindeti-va casa pentru a va putea permite sa platiti integral pentru o alta
locuinta – chiar daca cu banii rezultati din vanzare o sa cumparati doar o baraca. Asigurati-va ca locuinta
dumneavoastra umila este platita – milioane de oameni isi vor pierde casele! Citeşte şi: Profeție ȘOCANTĂ:
VINE al III-lea RĂZBOI MONDIAL! CÂND va fi și CE se va întâmpla! VEZI AICI... Acum pe rol este
proiectul devil’s mesia (diavolul). Magnatul bolnav in stadiu terminal a spus: “Trebuie sa ne descotorosim
de Dumnezeu pentru a aduce Noua Ordine Mondiala “. El a mai spus ca proiectul “diavolul” inseamna
perversiune totala. De ce acest proiect? Deoarece illuminati nu-l pot aduce pe mesia (antihristul n.tr.), caci
sunt popoare Drepte (popoare cu frica lui Dumnezeu)! Ce presupune proiectul “”diavolul ?
Homosexualitate, avort, eutanasie, pornografie, rochii desfranate, vrajitorie etc. Illuminati fac presiuni
pentru a institui “One World Religion” (O Religie Unica a Lumii). Consiliul Mondial al Bisericilor este
finantat de aceste organizatii masonice – Fundatiile Rockefeller, Carnegie si Ford. Este interesant de
observat ca Comunitatile Religioase sunt un factor-cheie in ceea ce priveste Falsul Ecumenism impins de
aceste Consilii si Fundatii Astfel de initiative religioase conduc spre o “Biserica”
ATOTCUPRINZATOARE! Numele jocului este CONTROL TOTAL, control al banilor, al casei si masinii
tale, al intregii tale vieti!

Sursa: DEZVĂLUIRILE INCREDIBILE ale unui mason BILDERBERG despre RĂUL ce ne aşteaptă ÎN
CURÂND | Apărătorul Ortodox
Cuvios anonim: Dumnezeiasca Liturghie va fi săvârşită până în ultima zi a existenţei acestei lumi
29.12.2012 | Preîntîmpinare duhovnicească ’’Căutaţi să nu vă spăimântaţi, că se cuvine toate acestea să fie’’
(Matei 24, 6-7). ’’Iar cel ce va răbda până în sfârşit, acela se va mântui’’ (Matei 24, 13). apocalipsaVremuri
groaznice se apropie. Vrăjmaşii Domnului Iisus Hristos vor lua în captivitate întreg pământul, iar Marea
Biserică va înceta să fie biserică a lui Dumnezeu. Oraşe întregi vor fi nimicite, chiar neamuri întregi vor
pieri… Dar acesta nu este încă sfârşitul lumii. Sfârşitul lumii va veni mai târziu, iar timpul venirii sfârşitului
stă în mâinile lui Dumnezeu, dar şi în mâinile oamenilor. Atunci când răul omenesc va atinge punctul
culminant, Dumnezeu îşi va trimite secera pentru seceriş. Câtă vreme sunt împreună cu cei răi, drepţii încă
vor trăi pe pământ, şi câtă vreme Biserica lui Hristos va dăinui, fără a-şi mânji hainele ( Apocalipsa 3, 4),
răul din lume n-are nici o putere să se desăvârşească. Dar atunci nici un drept nu va mai fi pe pământ, când
oceanul răului va inunda întreaga lume, atunci va veni sfârşitul lumii; va arde şi va dispărea în uitare pentru
ca o lume nouă şi desăvârşită să se nască şi în care dreptatea să locuiască (II Petru 3, 9-12). La venirea
sfârşitului lumii, toate suferinţele prin care lumea şi neamurile au trecut până atunci nu se pot compara cu
acele suferinţe care vor veni asupra lor în această vreme. Un timp de nenorociri va cuprinde întreaga lume.
Oamenii se vor urî unii pe alţii, nu se vor încrede unii într-alţii; suferinţele vor lăsa loc altor suferinţe şi mai
mari; frica-unei frici mai mari; primejdia-unei primejdii mai mari; durerea-unei dureri mai mari; tristeţea-
unei tristeţi mai mari. Dar oamenii nu se vor învăţa minte. Nu vor alerga la Dumnezeu, Care-i poate izbăvi.
Dimpotrivă, oamenii se vor împietri din ce în ce mai mult, şi toată viaţa duhovnicească se va vesteji. Omul
va deveni atât de plin de răutate, atât de înjosit ca urmare a stăpânirii patimilor celor josnice asupra sa, atât
de împietrit la inimă, întunecat şi cu totul epuizat de singura grijă de a supavieţui, încât pentru viaţa
duhovnicească el nu va avea nici o bunăvoinţă, nici loc în inima sa. Nu va mai rămâne nici o călăuză
duhovnicească, deoarece şi aceştia vor urma căile lumii. Bisericile lui Dumnezeu vor deveni fie goale, fie
duhovniceşte profanate de către păstori nevrednici. La apogeul acestor suferinţe şi a haosului din lume va
apărea antihrist. El va veni ca un făcător de pace, un conducător bun şi înţelept, care poate aduce lumea în
rânduială. Cu toate acestea, de fapt, el va fi un vrăjmaş al tuturor, un urâtor a tot ceea ce este bun, un tiran şi
un făcător de rău, un distrugător a toate; asemenea lui, lumea n-a văzut pe nimeni niciodată şi nici nu va
vedea vreodată. Fiecare persoană va fi pecetluită; fiecare amănunt sau element al muncii sale şi al vieţii
acesteia, ba şi fiecare cuvânt, fiecare mişcare a facultăţilor mintale va fi sub supraveghere neîncetată, astfel
încât ea (persoana) nu va mai avea obiceiul de a cugeta la sine, de teamă ca nu cumva înfăţişarea feţei să
reflecte fără voia sa ceva nepotrivit cu autoritatea conducătorului lumii, adică a antihristului. Toată lumea va
purta ’’măşti de piatră’’. Toată munca, fiecare metru pătrat de pământ, fiecare bob de grâu, va fi sub
controlul lui antihrist. Vor fi dezastre naturale: valuri chinuitoare de căldură vor alterna cu perioade de ger
aspru, seceta va alterna cu inundaţiile; tornade şi furtuni cumplite vor pricinui distrugeri înspăimântătoare;
erupţii vulcanice, cutremure şi boli între oameni, animale şi plante; toate acestea vor fi atât de îngrozitoare,
încât îi vor duce pe oameni la disperare. Pământul, nemaiprimindu-şi binecuvântarea pentru a da roade, va fi
lovit de foamete îngrozitoare, şi astfel se va sărăci cu totul. Şi numai celor care au primit pecetea Fiarei
adică a Satanei, li se va îngădui să vieţuiască pentru o vreme, dar-în cele mai slugarnice şi josnice condiţii de
sărăcie totală şi dispreţ pentru demnitatea umană, pe care omul a primit-o de la Făcătorul său. Toate se vor
umplea de duhul lui antihrist: pământul, marea, aerul. Toate se vor face cu singurul scop de a înlătura cu
totul numele lui Hristos din inima omului. Aceasta va fi cu adevărat o împărăţie drăcească pe pământ. Vor
veni nenorociri cum n-au mai fost, un timp de agonie intensă nu numai pe pământ, ci în tot universul (Matei
24, 29), căci ele (stihiile) sunt împeunate într-un singur plan al creaţiei, iar tot acest univers urmează să piară
(Apocalipsa 6, 12-14) pentru ca, după aceasta, să poată fi îmbrăcat în nestricăciune (I Corinteni 15, 53). Va
veni ’’o astfel de vreme în care nimeni nu va mai dori să trăiască; neliniştea va creşte de pe-o noapte pe alta,
iar îngrijorarea de pe-o zi pe alta’’. Înainte de sfârşitul lumii neamurile vor vedea agonia universului care
trebuie să piară pentru ca Dumnezeu să le facă din nou pe toate nestricăcioase şi nepieritoare. În zilele
noastre prin ’’materie’’ şi ’’duh’’ înţelegem două lucruri fără legătură între ele, dar ele se vor uni într-o
singură înţelegere, fără deosebire. Această lume a îmbătrânit şi s-a istovit din pricina păcatului şi a răului din
lumea întreagă. Noua lume va fi condusă prin dreptatea lui Dumnezeu, drept care ea va fi veşnică şi
frumoasă. Marele Apostol zice: şi am văzut cer nou şi pământ nou. Dar înainte ca aceasta să vină, vor fi
nenorociri înfricoşătoare, iar Biserica lui Hristos va fi prigonită până la limită, până la a încerca să o şteargă
de pe faţa pământului, dar atâta vreme cât dumnezeiasca Liturghie se va săvârşi de către preoţi plini de har,
împărăţia lui satan nu se poate instaura pe pământ. Prigonirea Bisericii va fi pe faţă şi într-ascuns, în taină şi
arătată, lovind în oameni luaţi în parte şi lovind în toţi, prin toate mijloacele. Vor fi mucenici, câţi la număr,
numai Dumnezeu ştie; vor fi, de asemenea şi mulţi apostaţi, care vor primi pecetea fiarei; într-un număr
foarte mare vor fi cei indiferenţi, care şi ei se vor supune în toate lui antihrist. Puterile răului i-au pregătit pe
aceşti apostaţi cu mult timp în urmă, pe aceste fiinţe slabe şi bune de nimic. Secole de-a rândul puterile
răului au săpat la temelia Bisericii, după cum scrie Sf. Apostol Pavel: Taina fărădelegii se şi lucrează (II
Tesaloniceni 2, 7). Această Biserică va fi prigonită neîncetat şi fără milă; ea se va ascunde în peşterile şi
adâncurile deşerturilor. Harul lui Dumnezeu se va odihni peste slujitorii ei, şi Dumnezeu nu va îngădui ca
marele vrăjmaş să-i ucidă. Dumnezeiasca Liturghie va fi săvârşită până în ultima zi a existenţei acestei lumi.
Citeşte şi: Cuvantul Arhiepiscopului Averchie (Tausev) despre vremurile apocaliptice de acum Fraţilor, luaţi
aminte la semnele venirii sfârşitului lumii, semne pe care Domnul Iisus Hristos ni le-a descoperit, şi nu vă
slăbiţi credinţa în Dumnezeu. Extras din cartea ’’Cugetările unei inimi smerite. Un document din secolul al
XVI-lea despre viaţa duhovnicească’’
Sursa: Cuvios anonim: Dumnezeiasca Liturghie va fi săvârşită până în ultima zi a existenţei acestei lumi |
Apărătorul Ortodox
L-am intrebat pe Dumnezeu cum vor fi prigoniti crestinii de societate… 07.06.2017 | Preîntîmpinare
duhovnicească Una din profetiile care trebuie sa se intampla este prigoana impotriva crestinilor, fiindca ei
vor fi vazuti ca o amenintare a societatii, ca un ghimpe care se opune progresului, a bunului mers in
societate. Spun Sfintii ca in zilele din urma ultimii crestini vor fi tare asupriti, fugariti, vanati de-a binelea,
torturati si omorati. Mintea mea de om nu poate sa-si imagineze ce fel de planuri vor nascoci in asa fel incat
toata societatea sa se ridice asupra unei maini de credinciosi. Dar lucrurile se petrec sub ochii nostri fara sa
vedem. Acum se pun bazele acestei prigoane profetite chiar sub nasul nostru. Ca in orice prigoana sau razboi
este nevoie de o baza, de un motiv pe care sa il arate oamenilor pentru a se rascula impotriva noastra. Iar
aceste motive sunt masluite chiar acum: 1. Ecumenismul Noi crestinii adevarati suntem acum mana de
credinciosi care se opun sinodului. Suntem aratati cu fiecare ocazie ca razvratiti, neascultatori, rataciti,
sectari. Marea majoritate de crestini vor merge dupa patriarh, ei vor deveni oi inselate si ascultatoare
(inselare in masa a antihristului) care vor fi incet transformati in inamicii adevaratilor crestini, pusi sa ne
urmareasca si sa ne toarne preotilor, urmand sa fim prinsi cum au incercat sa-l prinda pe Iisus, fiindca
spunem adevarul. Citeşte şi: Pe vremea aceea se vor arăta lucrurile lui Antihrist… 2. Vaccinurile si CIP-urile
Cine se impotriveste vaciinurilor si actelor cu cip, daca nu majoritar crestinii ? Din aceasta cauza noi vom fi
aratati ca inapoiati, indivizi care vor sa tina societatea pe loc prin neacceptarea progresului. Vom fi aratati ca
periculosi, vom fi criminali pentru ei fiindca refuzam vaccinurile deci omoram vieti nevinovate care iau boli
de la noi. Atunci societatea ne va vana, ne vor uri, ne vor da pe mana autoritatilor fiindca ne opunem bunului
mers al societatii. Citeşte şi: Sfântul Tihon din Zadonsk: Cine vrea să se mântuiască, acela trebuie să-şi
dezlipească inima de cele lumeşti 3. Atacurile simulate Vor simula atacuri asa cum au facut cu atacatorul din
Times Square din SUA (Citeşte: Agresorul din Times Square practica Scientologia si era convins ca vine
sfarsitul lumii) prin care vor denigra credinta adevarata, pe care o vor numi extremista si vor propune
exterminarea ei si a tuturor membrilor. Vor angaja actori si vor simula atacuri cu asa zisi crestini extremisti
care au innebunit si omoara oameni nevinovati. Atunci lumea va da pe mana politiei orice crestin adevarat
fiindca va fi vazut ca o amenintare publica. 4. Facebook si spionarea oamenilor Aceste tehnologii vor ajuta
foarte mult la crearea unui profil cat mai exact al fiecarei persoane folosindu-se de retelele de socializare,
convorbirile telefonice, camerele de supraveghere, tranzactiile bancare, cumparaturile efectuate, ocupatie,
etc. Din aceste date ei vor sti cine are sanse mari de a fi crestin pentru a-l spiona mai amanuntit si pentru a-i
intinde curse. Citeşte şi: Starețul Nectarie de la Optina - prevestiri apocaliptice 5. Imigrantii si islamismul
Ne vor vana pentru ca vom fi impotriva moscheelor, impotriva unirii cu musulmanii, impotriva religiei
musulmane in scoli, impotriva integrarii lor in societate cu tot cu religie. Vom fi astfel o amenintare la
securitatea nationala cand nu ii vom lasa sa puna obiectele lor de cult in bisericile noastre, cand nu ii vom
accepta cu moschei si cu atragerea de adepti din randul crestinilor. Si multe altele care inca nu s-au nascocit
sau nu sunt inca scoase la atac. Cine are ochi, sa vada ca toate aceste transformari, cazuri si evenimente sunt
special create pentru a pregati prigoana finala impotriva ultimilor crestini adevarati care nu il vor trada pe
Hristos. Sursa: Blogul Ultimii Crestini

Sursa: L-am intrebat pe Dumnezeu cum vor fi prigoniti crestinii de societate… | Apărătorul Ortodox
Pe vremea aceea se vor arăta lucrurile lui Antihrist… 28.05.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească Din cele ce
se vor ivi pe la anii 1950 de la Hristos, am însemnat aici puţine. Vor fi de obşte în gurile tuturor, lucrările
cele mai înfricoşate şi nimeni nu le va păzi: răpiri, nedreptate, zavistie, lux, desfrânare, neruşinare, iubire de
sine, dărăpănarea averii şi a cinstei, ambiţia cea fără de nici un folos. Citeşte şi: Un nou vaccin pentru
bebelusi a fost introdus si in Moldova! Parintii se tem sa-si dea copiii pe mana doctorilor Şi vai de acele
locuri în care vor fi unele ca acestea, că nici pământul nu-şi va mai da roadele sale, cele hrănitoare (care
satură). Pe vremea aceea se vor arăta lucrurile lui Antihrist, ca iarba, primăvara, când începe a încolţi.
Cinstea către cele sfinte va fi ca argintul cel spoit pe aramă, în vremea aceea mulţi se vor socoti drept
învăţaţi, dar numai din gură; însă ploaia cea fierbinte, din focul învăţăturii celei sănătoase la unii din oameni,
se va veşteji, căci, când colţul acestor buruieni (adică învăţăturile cele otrăvitoare ale lui Antihrist) se vor ivi,
poate se va mai prelungi răul lumii, însă tot el va birui. Citeşte şi: Arhimandritului Nectarie Moulatsiotis -
“Sa ne pregatim duhovniceste pentru ultimul război împotriva creştinilor!” Ţine minte cele ce ai auzit de la
mine, vesteşte în lume semnele sfârşitului lumii, când vor fi; şi chiar anotimpurile anului, cele patru, cu
multă prefacere se vor schimba. Vedeniile Sfântului Nil Athonitul, Izvorâtorul de mir – fragment
Sursa: Pe vremea aceea se vor arăta lucrurile lui Antihrist… | Apărătorul Ortodox
Starețul Nectarie de la Optina – prevestiri apocaliptice 20.03.2014 | Preîntîmpinare duhovnicească sf-
nectarie-de-la-optina-2În convorbirile sale, Starețul Nectarie nu o dată a prevestit timpurile grele care aveau
să vină curând, pregătindu-și fiii duhovnicești pentru încercările viitoare. Cu mult timp înainte de revoluție,
Domnul i-a descoperit vederea catastrofei ce avea să fie. Odată, Părintele Nectarie i-a destăinuit lui Serghie
Nilus, că cineva dintre călugări (nu el însuși) a avut un vis deosebit. Era ca și cum mergea spre Ușile
Împărătești, iar acolo i se arată imaginea fiarei apocaliptice. Monstrul și-a schimbat de trei ori înfățișarea,
rămânând însă aceeași fiară. * * * Chiar după revoluție, Starețul Nectarie a povestit această vedenie, pe care
o avusese un monah cu mult timp înainte de răzmeriță. Șezând în pridvorul chiliei sale el a văzut deodată că
totul a dispărut: și casele, și copacii și în locul lor, până la cer, șiruri de sfinți; iar între rândul de sus și cer
rămăsese un spațiu foarte mic și monahului i s-a descoperit că atunci când acest spațiu se va umple va veni
sfârșitul lumii. „Iar spațiul era deja foarte mic”, a spus Starețul. Devreme, încă din 1910, Nilus a consemnat
alte cuvinte proorocești ale Starețului despre ceea ce văzuse în vis. „Acest vis a durat aproape toată
noaptea”, spunea Părintele Nectarie. Nu pot să vă relatez toate detaliile, căci ar dura prea mult. Iată
esențialul: văd o câmpie imensă, unde are loc o bătălie cumplită între nenumărate gloate de apostați și o
mică oaste de creștini. Toți apostații sunt foarte bine înarmați și duc lupta după toate științele războiului;
creștinii sunt însă fără arme. Eu, cel puțin, nu văd la ei nici o armă. Și deja se poate ghici, spre îngrozirea
mea, deznodământul acestei lupte inegale: survine momentul biruinței totale a gloatelor de apostați,
deoarece dintre creștini nu a mai rămas aproape nimeni. Îmbrăcați sărbătorește, apostații, împreună cu soțiile
și copiii lor triumfă și deja sărbătoresc victoria… Deodată, un grup neînsemnat de creștini, printre care sunt
femei și copii, execută un atac neașteptat împotriva apostaților și într-o clipă imensa câmpie de luptă se
acoperă de trupurile oștii atee și toată nenumărata adunătură este nimicită și, pe deasupra, spre uimirea mea,
fără ajutorul vreunei arme. Și l-am întrebat atunci pe un ostaș creștin, ce stătea lângă mine: Citeşte şi:
Schimonahia Macaria - Vrăjitorii au întunecat cerul – Cum ați putut înfrânge această nenumărată oaste? –
Dumnezeu ne-a ajutat! a fost răspunsul. – Dar cu ce? întreb eu. Doar nu ați avut nici un fel de arme. – Cu ce
s-a nimerit, a răspuns oșteanul. Cu aceasta s-a sfârșit visul meu”, a încheiat Starețul. Când un frate a fost
certat de față cu Părintele Nectarie pentru pasiunea sa de a aduna cărți, acesta, spre tulburarea multora, 1-a
încurajat: „Curând va fi o foamete de cărți duhovnicești, nu se vor putea procura cărți duhovnicești. Este
bine că el își face o bibliotecă duhovnicească, un tezaur duhovnicesc. Ea va fi foarte, foarte folositoare”. Și
mai departe a povestit despre vedenia catastrofei, descoperită vederii lui duhovnicești: „Timpurile grele vin
chiar acum. În lume a sosit numărul șase și vine numărul șapte. Vine veacul tăcerii. Vei tăcea, vei tăcea,
spunea Starețul și lacrimile i se rostogoleau pe obraji… Și iată, Măria Sa nu va mai fi el însuși, câte umilințe
nu va îndura… Anul 1918 va fi și mai greu: Măria Sa și toată familia vor fi uciși. Da, acest împărat va fi
mare mucenic”, confirma el. Starețul s-a dus la el în chilie și vreun ceas și jumătate s-a rugat acolo. După
rugăciune a ieșit concentrat, a luat de mână pe fiul său duhovnicesc și i-a zis: „Eu știu foarte multe despre
tine, dar nu orice cunoștință îți va fi de folos. Va veni foamete, vei flămânzi… va veni timpul când și
mănăstirea noastră va fi distrusă. Și atunci cred că voi veni și eu în sat la voi. Atunci să mă primiți, pentru
dragostea lui Hristos. Să nu mă refuzați. Nu voi avea unde să mă duc”. Nina D., prin anii ’20, l-a întrebat pe
Starețul Nectarie: – Se spune că toate semnele celei de A Doua Veniri s-au împlinit… Citeşte şi: Din
experienţa duhovnicească a Stareţului Hristofor – Nu, nu toate, – a răspuns Părintele. Desigur și cei ce au o
vedere simplă observă că multe se împlinesc, dar celor duhovnicești li se descoperă mai înainte. Biserica era
un cerc imens în întreg orizontul, iar acum este un cerculeț. Iar în ultimele zile înainte de venirea lui Hristos
ea își va păstra acest chip: un singur episcop ortodox, un singur preot ortodox, un singur laic ortodox. Eu nu
îți spun că nu vor mai fi biserici, dar Ortodoxia se va păstra doar în acest chip. Tu ia aminte la aceste
cuvinte, și înțelege că așa va fi în întreaga lume. Și monahia Nectaria l-a întrebat pe Stareț despre sfârșitul
lumii. El a răspuns: „De ce mă întrebați pe mine, cel cu minte mărginită? – mergeți la monahii din Optina”.
Sunt oameni care se ocupă cu cercetarea semnelor sfârșitului lumii, dar nu se îngrijesc de sufletele lor.
Oamenii nu au nici un folos dacă știu timpul celei de A Doua Veniri. „Privegheați și vă rugați” (Matei 26,
41), a spus Mântuitorul. Înseamnă, deci, că nu trebuie să ghicim evenimentele. La timpul lor toate vor fi
descoperite. Toate acestea vor fi, dar acestea sunt o mare taină. În zilele lui Noe, Dumnezeu, timp de o sută
de ani, a spus că va fi potopul, dar oamenii nu au crezut, nu s-au pocăit, și dintr-o mulțime de oameni s-a
găsit doar un singur drept cu familia lui. Așa va fi și la venirea Fiului Omului” (Matei 24, 37). Mulți,
cunoscând darul proorocesc al Părintelui, îl întrebau: „Ce ne așteaptă pe noi?”. Starețul Nectarie răspundea:
„Sfântul Serafim a prevăzut revoluția și schisma bisericească, dar spunea: „Dacă în Rusia se vor păstra doar
câțiva credincioși ortodocși, Dumnezeu o va milui; iar noi avem astfel de drepți”. Oamenii aveau presimțirea
unor catastrofe sociale. Toate acestea se simt prin instinct, precum furnicile. Dar credincioșii nu au pricini să
se teamă, căci pe ei îi ocrotește harul. În ultimele timpuri, credincioșilor li se vor întâmpla aceleași lucruri
care li s-au întâmplat Apostolilor înainte de Adormirea Maicii Domnului. Fiecare credincios, oriunde ar fi,
va fi adus pe nori în Corabia-Biserică. Doar cei ce se vor afla în ea vor fi mântuiți”. Și nu o dată repeta:
„Țineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a
strigat: „Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. „Istoria ne arată că Dumnezeu conduce
popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar
principalul este: „A fost dimineață, a fost seară, ziua întâi” (Facerea 1, 5). „Va veni ziua rugăciunilor– învăța
Starețul pe fiii săi duhovnicești. În timp ce lucrezi, spune rugăciunea lui Iisus: mai întâi cu buzele, apoi cu
mintea, apoi ea singură trece în inimă”. Și le dădea o rugăciune compusă de el însuși, pe care le poruncea să
o învețe pe de rost: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Care vei veni să judeci viii și morții,
miluiește-ne pe noi păcătoșii, iartă căderile noastre în păcat din această viață și ne acoperă pe noi de
fața antihristului în pustia tainică a mântuirii Tale”. Și făcea o observație: „Cele mai grele dureri ale
noastre sunt asemenea înțepăturilor insectelor, în comparație cu durerile veacului ce va să fie”. Despre
viitorul Rusiei prezicea că peste ani de încercări ea se va trezi și nu va fi bogată materialicește, dar va fi
bogată cu duhul, și la Optina vor fi din nou șapte luminători, șapte stâlpi. Cu puțin timp înainte de revoluție,
Starețul îi spunea lui Serghei Nilus: „Atâta timp cât se mai menține la Optina stărețismul făgăduințele lui se
vor împlini. Când vor sigila „bordeiele” stărețești și vor pune lacăte la uși, atunci te vei putea aștepta la
toate”. Și iată că acele timpuri au venit… Citeşte şi: Pr Serafim Rose: Adevărata Ortodoxie, în mod necesar,
apare cu adevărat "nelalocul ei" în aceste vremuri satanice Din ”Viața Sfântului Stareț Nectarie de la
Optina”, traducere din limba rusă de Preot Prof. Teoctist Caia

Sursa: Starețul Nectarie de la Optina – prevestiri apocaliptice | Apărătorul Ortodox

Schimonahia Macaria – Vrăjitorii au întunecat cerul 16.06.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească
Schimonahia Macariachim- Intrebare: Matuska, anul asta ne simtim asa de rau – oare fiindca imbatranim? –
Raspuns: Nu, asa sunt vremurile; puterea noastra este sapata de catre vrajitori. Va fi chiar mai rau – de-ar da
Dumnezeu sa nu apucam acele vremuri . Curand omul nu va mai fi bun; aceasta se va intampla curand.
Sfarsitul lumii este nimic; dar atunci va fi daramare si cladire, iar oamenii – totul va fi amestecat cu
uraciune, si veti fi pana la genunchi in sange . – Curand o sa se intample ceva… – Ce anume, Matuska? –
Razboi, razboi va fi pretutindeni, vor incepe sa se bata cu bate, batandu-se intre ei, iar multi oameni vor fi
omorati. Cand au sa se bata cu bâtele toti vor rade, dar cand au sa inceapa sa traga cu pusca toti vor plange.
Citeşte şi: Sfântul Nectarie de la Optina despre starea Bisericii înainte de sfârşitul lumii Mortii sunt lasati asa
cum trebuie sa fie, dar noi toti vom fi rasuciti. Nu va mai fi cine sa ingroape mortii – o sa-i arunce doar intr-
un sant si o sa-i ingroape . Vedeti ce intuneric s-a facut? Vrajitorii au intunecat totul. Am zis si mai devreme:
curand va fi intuneric, va veti poticni in intuneric. Soarele stralucea si iarna, dar acum nu mai straluceste nici
vara – vrajitorii arunca blesteme asupra soarelui. Vrajitorii au intunecat cerul, ca faptele lor sa nu se vada; ei
iubesc intunericul. Oamenii intunecati au lucrat la innegrirea pamantului, iar puterile raului sporesc. Curand
fiecare va sti aceasta meserie (adica vrajitoria, n. aut). Toate duhurile necurate se vor aduna in jurul celui
rau. Le va aduna gramada si vor incepe. Va fi viata rea. Acum vine vremea lor, iar vremurile bune se
sfarsesc. Vor amagi poporul si se vor arata cu degetul unul pe altul. Citeşte şi: Abia acum începe iadul. S-a
tăiat capul viperei, iar veninul se împrăştie acum în tot corpul Acum este cu neputinta de trait in
apartamentele asezate la inaltime. Sunt aglomerate, peste tot oameni josnici; acum ii asupresc pe credinciosi
cu poftele lor necurate. *** Vrajitorii vor acoperi intreaga lume cu intuneric, iar fara soare nimic nu va mai
creste. Dar nimeni nu va lua in seama aceasta. Soarele va razbate de patru ori iar apoi va fi din nou intuneric.
Vom fi in intuneric. Si nu ne vor lasa sa aprindem luminile; vor zice ca trebuie sa facem economie de
energie. Citeşte şi: Ce alegem: Pecetea Darului Duhului Sfânt sau pecetea antihristului? - Mitropolitul
Hierotheos Vlachos *** Curand vrajitorii vor spurca prescurile, si nu va mai fi cu ce sa se slujeasca.
Impartasania se va putea primi doar o data pe an. Maica Domnului va spune alor sai unde si cand sa
primeasca Impartasania. Trebuie doar sa ascultam! Din “Cuvioasa Macaria, mangaietoarea celor suferinzi” ,
Ghenadie Durasov

Sursa: Schimonahia Macaria – Vrăjitorii au întunecat cerul | Apărătorul Ortodox

Proorocii despre vremurile din urmă şi căderea creştinească a Moldovei 20.06.2017 | Preîntîmpinare
duhovnicească Proorocii despre vremurile din urmă şi căderea creştinească a Moldovei este un document
adus de Mitropolitul Varlaam de la pustnicii schitului lui Zosima din ţinuturile Neamţului şi oferit
Mitropolitului Macarie, cu prilejul călătoriei sale prin Moldova. Descoperit de Paul de Alep într-un sipet al
lui Duma Negru, documentul uimeşte prin actualitatea sa, descriind, pas cu pas, decadenţa vremurilor pe
care le trăim, sărăcirea materială şi duhovnicească a Moldovei, cotropirea şi pustiirea pământurilor, jefuirea
bogăţiilor, urgiile şi uciderile între oameni, lepădarea pruncilor din pântecele mamelor, asaltul sodomiei etc.
Să luăm aminte la vorbele sfinţilor părinţi de odinioară, căci locuitorii de pe urmă ai Moldovei putem fi noi
înşine, iar deznodământul apocaliptic al vremurilor tulburi pe care le trăim – consecinţă iminentă a păcatelor
noastre – bate la uşă… “Moldova va fi ruptă şi împărţită după bunul gust al puterii de la Răsărit, prin sfaturi
mârşave şi ticăloase. La vremea din urmă o hiară roşie cu multe capete va înghiţi întreaga Europă creştină,
iar oamenii se vor sălbătici mai rău ca fiarele. Oamenii se vor înrăi şi vor strica obiceiurile pământului,
înmulţindu-se între ei ca dobitoacele fără nicio neruşinare, lepădând Sfânta Taină creştină a nunţii. Vor
defăima obiceiurile creştineşti dedându-se la tot felul de obiceiuri străine, iar păgânii se vor amesteca cu
sânge creştinesc. Mare urgie va fi atunci. Domnii pământului vor fi oameni vânduţi satanei, care nu vor mai
purta grija poporului drept-credincios. Moşiile strămoşeşti vor fi călcate cu japca şi luate de străini după
bunul lor plac, lucru nemaiîntâlnit în curgerea timpului în Moldova. Citeşte şi: Cuvinte ziditoare de suflet în
Duminica Ortodoxiei Biserica strămoşească va fi ruşinată de noile obiceiuri păgâneşti şi papistăşeşti, aduse
cu sila de vlădicii lor cu apucături sataniceşti. Oamenii afierosiţi lui Hristos cu slujbă vesnică vor lepăda
sfântul chip şi făgăduinţa înaintea lui Hristos, dedându-se la viaţa lumească de dinainte. La vremea cea din
urmă, pământurile nu-şi vor mai da roada lor, pădurile vor fi tăiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor vinde
moşiile fără de ruşine, uitând că strămoşii lor le-au păstrat cu sabia. Legile creştineşti ale ţării vor fi
lepădate, iar hrisoavele voievodale vor fi luate în râs, iar conducătorii netrebnici vor face legământ cu fiara
apocaliptică. Vlăstarele moldoveneşti, urmaşii domnilor şi boierilor de demult, se vor deda la obiceiuri şi
apucături ieftine. Bărbaţii vor schimba obiceiul dumnezeiesc al demnităţii lor şi se vor acoperi în straie
femeieşti, iar femeile vor umbla precum bărbaţii. Adunările din sărbători şi toate obiceiurile pământului vor
fi schimbate în obiceiuri şi apucături sălbatice, păgâneşti, aducând în Moldova, în locul jocului de
sărbătoare, jocuri de la sălbatici. La vremea de apoi, pe pământurile Moldovei va domni sărăcia, jalea,
moartea, spaima, frica şi omul nu va mai fi stăpân în bătătura lui. Vor pune domnii pământului biruri şi legi
cum n-au mai fost de la întemeierea Moldovei. Citeşte şi: Lupta sfinţilor prooroci Enoh şi Ilie cu antihristul
se va transmite la televizor Vor pune biruri şi pe aerul lăsat de Dumnezeu. Hiarele pământului şi păsările şi
toate dobitoacele îşi vor schimba firea lor şi vor apărea alte feluri de dobitoace, iscodite după mintea omului,
care vor fi slabe la trup şi fără de folos. La vremea cea din urmă, oamenii se vor strânge unii lângă alţii în tot
felul de născociri, lepădând truda satului, munca va fi o ruşine, ruşinea va rămâne un obicei, iar cei drepţi
vor fi consideraţi nebuni. Se vor înşela unii pe alţii crezând că asta e legea lui Dumnezeu. Şi, în cele din
urmă, ultima rânduială a pământului: se vor dezgropa oasele părinţilor şi strămoşilor noştri, vor fi dărâmate
bisericile, vor fi lepădate rânduielile creştineşti şi vor ieşi un soi de oameni care, tot în numele lui
Dumnezeu, vor face biserici fără cruce, vor nesocoti Sfânta Jertfă şi, în cele din urmă, o vor amesteca în
slujire cu păgânii. Aşa arată Apocalipsa Sfintei Cărţi a Scripturii, ca la vremea din urmă, când veţi vedea
urâciunea pustiirii în locul cel sfânt,războaiele pe alocurea, urgiile şi uciderile între oameni, lepădarea
pruncilor din pântecele femeieşti şi oameni căutând liniştea de la un capăt al altuia al pământului, când
graiurile se vor amesteca, ca altă dată în Babilon, şi sfârşitul va fi aproape. Citeşte şi: Sf. Ierarh Ioan
Maximovici – Indracirea fara de seaman in zilele Imparatiei antihristice Moldova cea frumoasă şi bogată,
plină de daruri dumnezeieşti, plină de locaşuri sfinte, plină de oameni harnici şi credincioşi, va cădea în
mâinile păgânilor şi a necredincioşilor, iar căderea ei va fi mai grea decât căderea Constantinopolului din
vremea măritului nostru domn Ştefan cel M

Sursa: Proorocii despre vremurile din urmă şi căderea creştinească a Moldovei | Apărătorul Ortodox
Lupta sfinţilor prooroci Enoh şi Ilie cu antihristul se va transmite la televizor 18.05.2017 | Preîntîmpinare
duhovnicească În perioada vremurilor de pe urmă nu vă uitaţi la cer: aţi putea fi înşelaţi de minunile ce se
vor petrece acolo – puteţi să greşiţi şi să vă pierdeţi. Adepţii lui antihrist vor umbla dezgoliţi. Creştinii însă
vor fi îmbrăcaţi cuviincios. Conform canoanelor bisericeşti femeia nu trebuie să poarte haine bărbăteşti.
Îmbrăcămintea omului arată starea lui duhovnicească. Diavolul are 666 de mreje. În timpurile lui antihrist
oamenii vor aştepta salvarea din cosmos. Aceasta va fi cea mai mare înşelare (momeală) a diavolului:
omenirea va cere ajutor de la extratereştri, neştiind că aceea sunt demoni. Despre lupta sfinţilor proroci Enoh
şi Ilie cu antihristul se va transmite la televizor. Când icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Iviru
(„Portăriţa”) va purcede să părăsească Athosul, va începe dangătul clopotelor, bisericile în mod văzut i se
vor închina, pentru a o petrece. Toate acestea vor fi arătate la televizor. Citeşte şi: Cuviosul Paisie
Aghioritul: "Astăzi trăim în anii Apocalipsei" ”Aceasta-i mila Domnului”, spunea stareţul. Va veni timpul,
oamenii vor pleca în munţi. Dar să nu vă duceţi câte unul… În păduri şi munţi să mergeţi în grupuri mici.
Pentru creştini cel mai mare chin va fi faptul, că ei singuri vor pleca în păduri, apropiaţii lor însă vor primi
pecetea lui antihrist. Produsele pe care pun semnul lui antihrist nu vă pot dăuna. Aceasta încă nu este
pecetea. Trebuie rostită rugăciunea „Tatăl nostru”, de însemnat cu sfânta cruce, de stropit cu aghiasmă şi
astfel se va sfinţi orice hrană. Dacă vei fura, vei încălca una dintre cele zece porunci. Cine va proceda astfel
îl va primi pe antihrist. Omul credincios va nădăjdui în Dumnezeu. Iar Domnul în ultimele vremuri va
săvârşi aşa minuni pentru poporul său, încât o mică frunzuliţă din copac îi va ajunge pentru o lună întreagă.
Şi pământul nu va scădea; îi vei face cruce şi îţi va da pâine. Citeşte şi: “Când ruşinea femeilor va dispărea,
atunci ziua Judecăţii va fi aproape“ Nu vă temeţi. Principalul este să nu fie primită pecetea lui antihrist pe
mâna dreaptă şi pe frunte. Nu mâncaţi pâinea celui care a primit pecetea lui antihrist. În ultimele vremuri
adepţii lui antihrist vor umbla la biserică, se vor boteza şi vor predica poruncile evanghelice. Însă nu-i
credeţi pe cei care nu au fapte bune. Doar după fapte se poate recunoaşte adevăratul creştin. Credinţa
adevărată îşi află loc în inimă, şi nu în minte (raţiune). Antihrist va fi urmat de cel ce are credinţa în minte,
iar cel ce are credinţă în inimă, lesne îl va recunoaşte. Acum se încep evenimente importante. Astfel de
pericol n-a fost pe pământ de la facerea lumii. Este ultimul… Imaginaţi-vă mama a cinci copii: cum poate
să-i hrănească, fără a primi pecetea lui antihrist? Vedeţi ce curse întinde antihristul oamenilor. Citeşte şi:
Părintele Dionisie de la Colciu: Conducătorii omenirii vor să îngenunche adevărul, fiindcă se apropie
împărăţia lui Antihrist La început aceasta se va face benevol. Dar când antihristul se va înscăuna şi va
deveni stăpânul lumii, îi va impune pe toţi să primească această pecete. Pe cei care nu o vor primi îi va
declara trădători. Atunci va trebui de plecat în păduri; grupuri a câte zece-cincisprezece oameni. Însă nu vă
duceţi câte unul sau doi: nu vă veţi salva… Veţi fi păziţi de Duhul Sfânt. Niciodată să nu vă pierdeţi
nădejdea. Dumnezeu vă va da înţelepciune cum să procedaţi. La sfârşitul vremurilor oamenii se vor mântui
prin dragoste, smerenie şi bunătate. Bunătatea va deschide porţile Raiului, smerenia îi va duce încolo, iar
dragostea îl va arăta pe Dumnezeu. Arhimandritul Gavriil (Urghebadze)

Sursa: Lupta sfinţilor prooroci Enoh şi Ilie cu antihristul se va transmite la televizor | Apărătorul Ortodox
Părintele Dionisie Ignat de la Colciu: „Un război mare ne va paște”! 14.06.2017 | Preîntîmpinare
duhovnicească Conducătorii lumii vor să schimonosească firea omului, Uniunea Europeană este Casa
Fărădelegilor, iar sfârşitul este aproape, fie prin război, fie prin venirea Antihristului. Sunt predicţiile
părintelui Dionisie de la Colciu, care mai spune că omenirea nu mai are de făcut altceva decât să se
pocăiască, să meargă spre biserică, informează cuvantul-ortodox.ro. „Am scăpat de comuniști, dar cei de
acuma sunt mai înfricoșați. Fac propagandă sa vina Antihrist mai degrabă”, crede părintele Dionisie de la
Colciu, citat de RTV.net. În plus, situația nu este roz nici în Ardeal. „O sa fie mare tulburare cu ungurii, că
cer autonomie”, spunea părintele Dionisei. Potrivit părintelui, trăim deja vremurile de pe urmă. „Sa avem
nadejdea la Dumnezeu, dar timpurile sunt critice. Timpurile-s foarte critice. Dupa cum spun Sfintii Parinti,
Sfintii Prooroci, noi am intrat in veacul al VIII-lea, si ei asa scriu ca, intrand in al VIII-lea veac, multe
necazuri o sa vina peste omenire, mari schimbari o sa fie in lume. Dupa scrierile Sfintilor Parinti, omenirea
asteapta doua pericole infricosate: un razboi infricosat de mare si imparatia lui Antihrist. Acuma numai
Dumnezeu stie care va apuca inainte, razboiul acela care se asteapta sau imparatia lui Antihrist. Noua nu ne-
a ramas altceva decat sa ne pregatim. Sa ne pregatim prin pocainta, spre marturisire curata, ca nimenea nu se
poate mantui decat numai prin pocainta, adica prin marturisirea pacatelor inaintea parintelui duhovnic. O sa
fie un razboi infricosat, poate nu acum, dar in cativa ani. Asa va fi ca nu vor mai cunoaste ca au fost oameni
cei omorati. Suntem in vremurile de pe urma. Sunt semne vadite”, a mai prezis părintele Dionisie în anul
2010, potrivit cuvantul-ortodox.ro. Citeşte şi: Cuvânt al Sfântului Efrem Sirul despre învierea morţilor
„Conducatorii omenirii de astazi sunt hotarati sa distruga omul, atat duhovniceste, cat si fireste; adica nu se
mai pune problema de a fi un bun crestin, asta e departe, dar nu mai poti fi om firesc. Vor sa schimonoseasca
firea omului. Conducatorii europeni se vede bine treaba ca au luat locul lui Satan insusi, ca de acum ei, cu
ideile lor, introduc rautatea in omenire. Dar pentru ce? Ca sa distruga cu desavarsire tot ce-i duhovnicesc in
om, dar nu numai atat, ci si tot ce-i omenesc. Ăstia vor sa faca lumea ca pe niste dobitoace, sa nu stie ca este
Viata Vesnica. Chiar daca zic ca este Dumnezeu, ei spun ca totul este aici, viata asta sa fie bine”, a spus
părintele Dionisie. Uniunea Europeană, Casa Fărădelegilor „Uniunea Europeana este Casa Faradelegilor,
este distrugerea omului, nu numai a crestinului sau a monahului. Lasam asta la o parte [monahismul sau
crestinismul], dar vedem ca legile Uniunii Europene duc la distrugerea omului, fiindca dau drepturi lui
Satan. Ei legifereaza ca pacatul impotriva firii este ceva bun. Vezi, astia de la Comunitatea Europeana o tin
(considera) pe Romania ca cea mai inapoiata. De ce? Pentru ca crede in Biserica, fiindca are multi preoti si
monahi. Adica crede in Viata Vesnica si nu crede in ideile lor. Vor sa bage ideile lor si Biserica le sta in
cale. O sa fie schimbari mari. Ce, crezi ca Comunitatea Europeana este dupa Dumnezeu? O sa-i schimbe pe
toti, o sa le schimbe mintea. Aceasta schimbare este spre daramare iar nu spre zidire”, a povestit părintele
Dionisie. Citeşte şi: Ce spun Sfintii Parinti despre pacatul desfranarii Ce înseamnă veacul al 8-lea „Ca am
intrat in a opta mie de ani, dupa numaratoarea Bisericii. (N.red. Potrivit cronologiei traditionale bizantine,
dupa care se ghideaza toate scrierile vechi bisericesti, anul Nasterii lui Hristos este anul 5508 „de la facerea
lumii”. Prin urmare, anul 2010 înseamnă anul 7518 „de la facerea lumii”. Sfantul Nil Atonitul, Sfantul
Cosma Etolianul, Sfantul Moise Arapul si Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica sunt doar cativa dintre Parintii
Bisericii carora le-a descoperit Dumnezeu in vedenie ca la a doua jumatate a veacului al optulea, cand se va
inmulti faradelegea, se va apropia sfarsitul lumii. Despre acest veac pomeneste adesea parintele Dionisie in
dialogurile sale). Vezi? E sfârşitul. Am intrat în al VIII-lea veac. Să ştii că urgiile cele mai mari încep de-
acum înainte. Aşa scriu Sfinţii Prooroci, aşa scriu Sfinţii Apostoli. Aşteptăm pe Antihrist. Dar apostolii lui
Antihrist ştiu cum să se poarte ca să îngenuncheze adevărul, să îngenuncheze Ortodoxia. Cât timp va fi
Ortodoxia la înălţime ei ştiu că nu poate împărăţia lui Antihrist să guvernele, să conducă, şi se osârduiesc cu
fel de fel de meşteşugiri ca foarte cu înlesnire să vină Satana ca să conducă omenirea”, a precizat părintele
Dionisie. Citeşte şi: Cuvinte ziditoare de suflet în Duminica Ortodoxiei Parintele Dionisie Ignat a trecut la
cele vesnice in luna 11 mai 2004, dupa 77 de ani de nevointa in Sfantul Munte Athos si 58 de ani ca
duhovnic si mangaietor de suflete. In data de 12 mai 2004, intr-o zi de miercuri, Parintele Dionisie Egnat a
fost inmormantat, ramanand insa in inimile multora drept „unul dintre cei mai mari duhovnici ai Sfantului
Munte Athos”. De remarcat faptul ca printre cei care au fost prezenti la inmormantarea Ieromonahului
Dionisie Ignat s-a numarat si mostenitorul coroanei britanice, Printul Charles. Sursa: voceatransilvaniei.ro

Sursa: Părintele Dionisie Ignat de la Colciu: „Un război mare ne va paște”! | Apărătorul Ortodox
Vedenia Sfântului Ierarh Nifon al Constanţianei despre Infricoşata Judecată 14.02.2013 | Preîntîmpinare
duhovnicească Sfântul Ierarh Nifon al Constanţianei (sec al IV-lea) Vedenie despre Înfricoşata Judecată
infricosata-judecataÎntr-o seară, după ce şi-a terminat obişnuita rugăciune de noapte, Cuviosul s-a întins să
doarmă pe patul de pietre ca întotdeauna. Era miezul nopţii şi el încă veghea, privind cerul înstelat şi luna.
Singur îşi socotea păcatele sale şi se tânguia cu mintea, gândindu-se la înfricoşatul ceas al judecăţii.
Deodată, vede că se trage tăria cerului ca o perdea şi apare Domnul nostru Iisus Hristos într-o slavă negrăită.
În jurul lui, în văzduh, stăteau toate oştile cereşti; îngeri, heruvimi şi serafimi, erau în minunate şi înfricoşate
cete, rânduite fiecare după felul, frumuseţea şi strălucirea lor. Domnul S-a adresat conducătorului unei cete
şi acela s-a apropiat luminos, cu teamă şi respect. „Mihaile, mai marele Aşezământului, pregăteşte cu ceata
ta tronul de foc al slavei Mele şi mergi în valea lui Iosafat. Acolo să-l aşezi ca prim semn al venirii Mele.
Pentru că s-a împlinit ceasul când fiecare va lua plata după faptele sale. Grăbeşte-te, că a sosit ceasul! Voi
judeca pe cei ce s-au închinat la idoli şi s-au lepădat de Mine, Făcătorul lor. Pe cei ce s-au închinat la pietre
şi la lemne, pe care le-am dat spre trebuinţa lor. Pe toţi îi voi sfărâma ca pe „vasele olarului”. Tot aşa şi pe
duşmanii Mei, pe ereticii care au îndrăznit să coboare pe Duhul Mângâietor în rândul făpturilor. Vai de ei, ce
foc îi aşteaptă! Acum Mă voi arăta şi iudeilor, care M-au răstignit şi n-au crezut în dumnezeirea Mea. Mi S-a
dat toată stăpânirea şi puterea şi sunt Judecător drept. Atunci când eram pe Cruce, ziceau: „Hoo! Tu Cel ce
dărâmi Biserica… mântuieşte-Te pe sine- Ţi..”. Acum a Mea este răzbunarea, le voi răsplăti! Voi judeca, voi
cerceta, voi pedepsi aspru neamul jidovesc, cel stricat şi viclean, pentru că nu s-a pocăit. Le-am dat vreme de
pocăinţă, dar au nesocotit-o; vor lua acum răzbunare. Le voi răsplăti şi sodomiţilor, care au spurcat pământul
şi văzduhul cu nelegiuirea lor. I-am ars atunci şi iarăşi îi voi arde, pentru că au urât plăcerea Duhului Sfânt şi
au iubit plăcerea diavolului. Voi pedepsi pe toţi desfrânaţii, neruşinaţii şi întunecaţii care se aseamănă cu
armăsarii. Nu s-au îndestulat cu căsnicia lor legiuită, ci s-au bălăcit în fărădelege şi satana i-a aruncat legaţi
în prăpastia de foc. Nu au auzit că înfricoşat lucru este a cădea în mâinile Dumnezeului Celui viu? Nu s-au
temut că voi vărsa peste ei mânia Mea; i-am chemat la pocăinţă, dar nu s-au pocăit. Voi judeca pe toţi
tâlharii care au făcut noian de rele, precum şi pe ucigaşi şi pe toţi care au făcut mulţime de păcate. Eu le-am
dat timp să se pocăiască, dar ei n-au luat în seamă. Unde sunt faptele lor cele bune? Le-am dat pildă şi
icoană pe fiul cel desfrânat şi pe mulţi alţii, să nu se deznădăjduiască de păcatele lor. Ei însă, au dispreţuit
poruncile Mele şi s-au lepădat de Mine. S-au îndepărtat de Mine şi au iubit stricăciunea; pe Mine M-au
nesocotit şi s-au făcut robi păcatului. Să meargă, deci, în focul pe care ei singuri şi l-au aprins. Dar, şi pe cei
care au murit, ţinând minte răul, îi voi trimite într-o înfricoşată muncă. Pentru că n-au dorit pacea Mea, ci au
fost mânioşi, răutăcioşi şi răzbunători. Pe lacomi, pe cei ce au luat dobândă şi pe toţi iubitorii de argint, care
este închinare la idoli, îi voi nimici şi distruge cu toată mânia Mea, pentru că şi-au pus nădejdea în bani şi pe
Mine M-au nesocotit, ca şi cum nu M-aş îngriji de ei. Pe acei mincinoşi creştini care au învăţat că nu este
învierea morţilor şi că există metempsihoză (reîncarnarea sufletelor) acum, aici pe pământ, îi voi topi pe toţi
în gheenă ca ceara; atunci se vor convinge de învierea morţilor. Magii, vrăjitorii şi toţi care se ocupă cu
magia vor fi zdrobiţi. Vai şi de cei care au petrecut cu chitare şi instrumente; au cântat, s-au îmbătat, au
jucat, au vorbit necurăţii şi s-au dedat la rele! I-am chemat şi nu M-au ascultat, ci M-au luat în râs. Acum
viermele le va roade inima. Le-am dat la toţi milă şi pocăiţă, dar nici unul nu a luat aminte. Voi închide în
întuneric şi pe cei ce au nesocotit Sfintele Scripturi, pe care le-a scris Duhul Meu prin mijlocirea sfinţilor.
Voi judeca şi pe cei ce se ocupă cu superstiţiile şi se încred în cuţite, găleţi, furci şi altele asemenea. Atunci
vor înţelege, că trebuia să nădăjduiască în Dumnezeu şi nu în creaturile Lui. Se vor tulbura şi împotrivi
atunci, dar nu vor avea nici o putere deoarece, „a Mea este răzbunarea, Eu le voi răsplăti”. Voi pedepsi pe
împăraţii şi pe conducătorii care M-au amărât necontenit cu nedreptăţile lor. Au judecat nedrept şi cu
mândrie, dispreţuind pe oameni. Şi aceştia vor plăti. Dreapta Mea putere nu primeşte mită. Îi voi pedepsi
după fărădelegile lor. Atunci vor înţelege că sunt mai înfricoşat decât toţi împăraţii pământului. Vai de ei, ce
iad îi aşteaptă pentru că au fost cruzi şi au vărsat sânge nevinovat, sângele copiilor şi al soţiilor lor. Cu ce
urgie voi pedepsi pe acei slujitori care n-au fost păstori adevăraţi ai Bisericii; care Mi-au părăginit via Mea şi
Mi-au risipit oile! Că au păstorit aur şi argint şi nu suflete şi au căutat preoţia pentru interes. Ce pedeapsă
vor lua! Ce tânguire! Voi vărsa peste ei toată mânia Mea şi urgia, şi-i voi zdrobi. Sau străduit să câştige oi şi
boi care pier, iar de turma mea cea cuvântătoare nu s-au îngrijit. Voi pedepsi cu toiag fărădelegile lor şi cu
bici nedreptăţile lor. Dar şi preoţii care glumesc, râd şi se ceartă în biserică, îi voi arunca în foc şi în tartar!
Am venit şi vin. Cine poate să-Mi stea împotrivă? Dar vai şi amar de cel păcătos care va cădea în mâna
Mea! Pentru că fiecare se va înfăţişa înaintea Mea „gol şi descoperit”. Cum va îndrăzni atunci să se arate
neruşinarea păcătoşilor? Cum vor privi faţa Mea? Unde-şi vor ascunde ruşinea? Se vor umplea de ruşine
înaintea Mea şi a preacuratelor puteri cereşti. Voi judeca şi pe monahii care şi-au neglijat canonul şi au
nesocotit făgăduinţele pe care le-au făcut înaintea lui Dumnezeu, a îngerilor şi a oamenilor. Una au făgăduit
şi alta au făcut. Din înălţimea norilor îi voi arunca în prăpastia iadului. Nu le-a fost de-ajuns pieirea lor, ci au
produs şi altora sminteală ucigătoare. Mai bine le-ar fi fost să nu se fi lepădat de lume, decât să se lepede şi
să trăiască rău, în desfrânare. „A Mea este răzbunarea, Eu le voi răsplăti tuturor celor ce nu au voit să se
pocăiască. Îi voi judeca pe toţi ca un Judecător drept…”. Cuvintele acestea pe care Domnul le-a rostit cu
glas de tunet către Arhanghelul Mihail au umplut de spaimă nenumăratele puteri îngereşti. Apoi a poruncit
să-i aducă cele şapte veacuri de la facerea lumii. Mihail a primit poruncă să îndeplinească şi acest lucru. De
aceea a mers degrabă la casa testamentului şi le-a adus. Erau ca nişte cărţi mari, pe care le-a pus în faţa
Judecătorului. Apoi a stat de o parte privind cu respect, cum răsfoieşte Domnul istoria veacurilor. Şi a luat
primul veac, l-a deschis şi a zis: „Aici scrie, în primul rând: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, un Dumnezeu în trei
feţe. Din Tatăl S-a născut Fiul şi Făcătorul veacurilor, deoarece cu Cuvântul Tatălui, prin Fiul, s-au făcut
veacurile, s-au creat netrupeştile puteri, s-au întărit cerurile, pământul, adâncurile, marea, râurile şi toate cele
ce sunt într-însele”. Apoi, după ce a citit puţin mai jos, a zis: „Chip al Nevăzutului Dumnezeu este primul
om, Adam, cu femeia lui, Eva. Atotputernicul Dumnezeu şi Făcătorul tuturor celor văzute şi celor nevăzute,
a dat lui Adam o poruncă. Aceasta era legea care trebuia ţinută cu toată puterea şi scumpătatea, spre cinstea
Făcătorului său şi ca să nu uite că Dumnezeu se află deasupra lui”. După puţin, a citit mai departe:
„Nelegiuirea în care a căzut chipul lui Dumnezeu prin înşelăciune sau mai bine zis din neatenţie şi din
neglijenţă. A căzut omul şi a fost izgonit din rai, cu dreaptă judecată şi hotărâre a lui Dumnezeu. Nu putea sa
stea în aceste bunătăţi începătorul nelegiuirii!” Mai jos a citit: „Cain s-a aruncat asupra lui Abel şi l-a
omorât, după voia diavolului. Se cade să ardă în focul gheenei, pentru că nu s-a pocăit. Iar Abel va trăi în
veşnicie”. În acelaşi chip a răsfoit cele şapte cărţi ale veacurilor. Citeşte şi: Profeţia Sfântului Antonie al
Optinei despre vremea când ereticii vor pune mâna pe Biserică În sfârşit, a luat a şaptea carte şi a citit:
„Începutul veacului al 7-lea înseamnă sfârşitul veacurilor. Începe să se generalizeze răul, desfrânarea,
nemilostivirea. Oamenii veacului al VII-lea sunt răi, invidioşi, mincinoşi, cu dragoste făţarnică, iubitori de
stăpânire şi de argint, robiţi de păcatele sodomiceşti şi de celelalte păcate”. A mers puţin mai departe, a citit
ceva şi îndată şi-a ridicat în sus privirea mâhnită; a sprijinit o mână pe genunchi şi cu cealaltă şi-a acoperit
faţa şi ochii şi a stat aşa cugetând în sine multă vreme, apoi a şoptit: „Într-adevăr, acest veac a întrecut cu
nedreptatea şi cu răutatea pe toate celelalte”. A citit mai jos: „Grecii cu idolii lor au fost spânzuraţi cu
lemnul, cu suliţa şi cu cuiele care au pironit trupul Meu, de viaţă purtătorul”. A tăcut câteva clipe şi iarăşi S-
a aplecat asupra cărţii: „Doisprezece comandanţi ai Marelui Împărat, albi ca lumina, au tulburat marea, au
închis gurile fiarelor, au înecat balaurii cei gânditori, au luminat pe orbi, au săturat pe cei flămânzi şi au
sărăcit pe cei bogaţi. Au pescuit multe suflete moarte, dându-le din nou viaţă. Mare este plata lor…”. Şi
apoi, după puţin a adăugat: „Eu, Iubitorul de oameni, am ales şi mărturisitori, care au fost biruitori cu
ajutorul Meu”. Prietenia lor a ajuns până la cer şi iubirea lor până la tronul Meu! Dorul lor până la inima
Mea şi jertfa lor Mă arde cu putere. Slava şi puterea Mea este cu ei!”. După ce a întors multe file, a şoptit cu
un zâmbet de mulţumire: „Omul care a ţinut cu cinste cârma celor şapte coline (Constantinopolul) şi a
devenit împăratul lor a fost slujitorul dragostei Mele. I se cuvine împărăţia cerurilor pentru că a fost râvnitor
şi următor Domnului Său”. Apoi, trecând peste multe file, a zis: „O, Preafrumoasă şi Preacinstită Mireasă!
Câţi vrăjmaşi s-au străduit să te murdărească. Dar nu M-ai trădat pe Mine, Mirele Tău! Nenumărate erezii
te-au ameninţat, dar piatra pe care ai fost zidită nu s-a mişcat, pentru că „porţile iadului nu au biruit-o”. Mai
jos erau scrise toate păcatele oamenilor, pe care moartea le-a găsit neşterse prin pocăinţă. Şi erau aşa de
multe, ca nisipul mării… Le-a citit Domnul nemulţumit şi a dat din cap suspinând. Nenumărata mulţime a
îngerilor stătea tremurând de frica dreptei mânii a Judecătorului. Când Domnul a ajuns la jumătatea acestui
veac, a zis: „Sfârşitul lui este plin de putoarea păcatului, de lucrurile omeneşti, care sunt toate mincinoase şi
întinate: invidie, ură, minciună, hulă, duşmănie, chefuri, beţii, desfrânări, ucideri, avorturi, lăcomie, iubire de
argint, ţinere de minte a răului. Dar ajunge! Îl voi curma la jumătate! Să înceteze stăpânirea păcatului! Şi
zicând aceste cuvinte pline de mânie, Domnul a dat Arhanghelului Mihail semnalul pentru judecată. Imediat,
acela cu ceata lui au luat prea strălucitul şi negrăitul tron şi au plecat. Era aşa de numeroasă ceata aceea încât
pământul nu o încăpea. Şi fugind, strigau cu glas de tunet: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot! Plin este cerul
şi pământul de slava Lui. Şi de acest înfricoşat strigăt se cutremura cerul şi pământul. Sfânt, Sfânt, Sfânt,
mare şi înfricoşat, minunat şi proslăvit este Domnul în vecii vecilor. Apoi a pornit Gavriil, cu ceata lui
cântând; a urmat al treilea mare Arhistrateg, Rafail cu ceata lui, înălţând cântarea: Unul Sfânt, Unul Domn
Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin. În sfârşit, s-a pornit şi ceata a patra. Comandantul ei era
alb şi luminos ca zăpada, cu privirea dulce. Şi fugind, cânta cu putere: Dumnezeu, Domnul dumnezeilor a
vorbit şi a chemat pământul de la răsăritul soarelui până la apus. Din Sion măreţia frumuseţii Lui. Dumnezeu
arătat vine, Dumnezeul nostru şi nu va tăcea. Foc înaintea Lui va merge şi în jurul Lui vifor mare! Şi
continua restul psalmului. Iar comandanţii îi răspundeau: Vine Dumnezeu să judece pământul, că Tu
stăpâneşti peste toate neamurile. Conducătorul acelei oşti se numea Uriil. După puţin, au adus înaintea
Domnului Prea Cinstita Lui Cruce, care strălucea ca un fulger înfricoşat şi revărsa o negrăită mireasmă. În
urma lui veneau cu multă cinste cetele Stăpâniilor şi ale Puterilor. Priveliştea era de o măreţie uimitoare.
Nenumăratele Puteri cântau cu o deosebită armonie. Unii ziceau cu multă teamă: Înălţa-Te-voi Dumnezeul
meu şi împăratul meu şi voi binecuvânta Numele Tău în veci! Alţii ziceau: Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul
nostru şi vă închinaţi aşternutului picioarelor Lui, că Sfânt este. Aliluia, Aliluia, Aliluia! Apoi a dat
dumnezeiască poruncă să vină iarăşi puternicul comandant Mihail, să stea lângă tronul Domnului. În acea
clipă, a apărut un înger care ţinea o trâmbiţă. A luat-o Judecătorul în mâna Sa, a trâmbiţat de trei ori şi a zis
trei cuvinte; apoi a dat-o lui Mihail. „Mergi la Golgota, unde Mi-am întins preacuratele mâini şi trâmbiţează
şi acolo de trei ori!”. Îndată ce a plecat Mihail, Domnul a chemat ceata Începătoriilor şi a zis, adresându-se
comandantului ei: „Îţi poruncesc să iei dumnezeiasca ta ceată şi să vă împrăştiaţi în toată lumea, ca să
aduceţi pe nori pe sfinţi, de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la miazăzi. Să-i aduceţi pe toţi ca
să Mă întâmpine, când va suna trâmbiţa”. După toate acestea, Dreptul Judecător a aruncat o privire spre
pământ şi a văzut negură şi întuneric, jale şi vai şi multă tânguire, din înfricoşata tiranie a satanei. Turbează
şi urlă balaurul. A dărâmat totul şi le zdrobeşte ca pe iarbă. Pentru că vede pe îngerii lui Dumnezeu că îi
pregătesc locul cel veşnic. Dacă a văzut toate acestea, Judecătorul a chemat un înger de foc cu înfăţişare
aspră şi înfricoşată, fără milă; era conducătorul cetelor îngerilor, care supraveghează focul iadului şi i-a zis:
„Ia cu tine toiagul meu, care leagă şi zdrobeşte. Ia şi nenumărata mulţime de îngeri din ceata ta şi pe cei mai
înfricoşaţi care execută pedepsele celor din iad. Să mergeţi la marea cea gânditoare ca să găsiţi urmele
domnului întunericului. Apucă-l cu putere şi-l ţine bine, lovindu-l fără milă cu toiagul, până când va preda
ceata duhurilor celor rele. Leagă-i apoi tare pe toţi cu puterea toiagului Meu, după porunca Meaşi apoi
aruncă-i în chinurile iadului cele mai groaznice şi fără milă”. Când toate au fost gata, s-a făcut semn
Arhanghelului care ţinea trâmbiţa, să trâmbiţeze puternic. Imediat s-a făcut o tăcere de moarte ca şi cum s-ar
fi liniştit toate. La prima trâmbiţare s-au alcătuit toate trupurile morţilor. La a doua, Duhul Domnului a pus
sufletele în trupurile moarte. Spaimă şi cutremur a cuprins toate; cele cereşti şi cele pământeşti tremurau.
Atunci a sunat a treia oară şi cea mai înfricoşată trâmbiţă, care a zguduit toată lumea, când morţii au înviat
din morminte „într-o clipă”. Înfricoşată privelişte! Erau mai mulţi decât nisipul mării. În acelaşi timp se
coborau din ceruri ca o ploaie deasă spre Tronul Judecăţii cetele îngereşti, zicând cu glas de tunet: Sfânt,
Sfânt, Sfânt Domnul Savaot, plin este tot pământul de frică şi de cutremur! Tot pământul şi mulţimea
nenumărată a cetelor îngereşti stăteau aşteptând. Tremurau plini de spaimă în faţa înfricoşatei stăpâniri
dumnezeieşti, care se cobora pe pământ. Şi pe când toţi priveau în sus, au început cutremure, tunete şi
fulgere în Valea Judecăţii şi în văzduh şi toţi au fost cuprinşi de groază. Atunci tăria cerului s-a strâns ca o
carte şi a apărut cinstita Cruce strălucind şi scânteind ca soarele. Îngeri o ţineau înaintea Domnului nostru
Iisus Hristos şi Judecătorul lumii, care venea. Apoi se auzea un imn, o cântare străină: Binecuvântat este cel
ce vine întru numele Domnului, Dumnezeu este Domnul, Judecător, Stăpânitor şi Domn al păcii. Îndată ce s-
a terminat această puternică slavoslovie, a apărut Judecătorul pe nori, şezând pe tron de foc. Cu preacurata
Lui strălucire învăpăia cerul şi pământul. Atunci, din mulţimea morţilor care înviaseră, unii au început să
strălucească ca soarele şi îndată au fost răpiţi de nori în văzduh pentru întâmpinarea Domnului lor. Cei mai
mulţi, însă, au rămas jos. Nimeni nu i-a luat la cer. Se tânguiau cu amar că nu s-au învrednicit şi ei să fie
răpiţi de nori şi mâhnirea şi durerea umpleau de amărăciune sufletele lor. Au căzut toţi în genunchi în faţa
Judecătorului şi apoi sau ridicat. Înfricoşatul Judecător se aşezase deja pe Tronul judecaţii şi în jurul Lui se
adunaseră toate puterile cereşti cu frică şi cu cutremur. Cei ce fuseseră răpiţi pe nori pentru întâmpinarea
Lui, stăteau de-a dreapta; ceilalţi se aflau de-a stânga Judecătorului. Cei mai mulţi dintre aceştia erau iudei,
conducători, Arhierei, preoţi, împăraţi, mulţime de monahi şi mireni. Stăteau ruşinaţi şi se jeleau de
pierzarea lor. Feţele lor erau ticăloşite şi suspinau cu adâncă mâhnire. O tânguire de moarte s-a lăsat peste
toţi şi nici o mângâiere nu le venea de nicăieri. Dar cei ce stăteau de-a dreapta Judecătorului erau veseli,
luminoşi ca soarele, cinstiţi, slăviţi, albi ca lumina, parcă aprinşi de o dumnezeiască lumină.Ca să îndrăznesc
s-o zic, semănau cu Domnul şi Dumnezeul lor. Citeşte şi: Să dea Dumnezeu să nu se întâmple venirea lui
antihrist în vremea noastră! Deodată, înfricoşatul Judecător şi-a aruncat privirea într-o parte şi în alta. S-a
uitat de-a dreapta bucuros şi a zâmbit. Când însă s-a întors spre stânga, s-a tulburat; s-a mâniat tare şi Şi-a
întors îndată faţa. Atunci, cu glas puternic şi dumnezeiesc, a zis celor de-a dreapta: – Veniţi, binecuvântaţii
Părintelui Meu, de moşteniţi Împărăţia care a fost gătită vouă de la întemeierea lumii. Căci am flămânzit şi
Mi-aţi dat să mănânc, am însetat şi Mi-aţi dat să beau, străin am fost şi M-aţi primit, gol şi M-aţi îmbrăcat,
bolnav şi M-aţi cercetat, în temniţă şi aţi venit la Mine. Atunci, aceia s-au mirat şi au întrebat: – Doamne,
când Te-am văzut flămând şi ţi-am dat să mănânci, sau însetat şi Te-am adăpat? Şi când Te-am văzut străin
şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat, şi când Te-am văzut bolnav şi în temniţă? – Amin zic vouă,
întrucât aţi făcut unuia din aceşti fraţi ai Mei mai mici, Mie Mi-aţi făcut. Apoi S-a întors şi către cei „de-a
stânga” şi le-a zis cu asprime: – Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care este gătit
diavolului şi slugilor lui. Căci am flămânzit şi nu Mi-aţi dat să mănânc, am însetat şi nu Mi-aţi dat să beau,
străin am fost şi nu M-aţi primit, gol şi nu M-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi nu M-aţi cercetat. –
Doamne, i-au răspuns aceia, nedumeriţi, când Te-am văzut bolnav şi în temniţă şi nu Ţi-am slujit Ţie? –
Amin zic vouă, le-a răspuns Domnul, întrucât nu aţi făcut aceasta unuia dintre aceşti mai mici, nici Mie nu
Mi-aţi făcut. Pieriţi din ochii Mei, blestemaţi ai pământului! În tartar, în scrâşnirea dinţilor, acolo va fi
plângere şi tânguire fără de sfârşit! Cum a rostit Judecătorul această hotărâre, dinspre răsărit s-a pornit un
uriaş râu de foc care curgea vijelios spre apus. Era lat ca o mare întinsă. Văzându-l, păcătoşii din stânga s-au
îngrozit şi au început să tremure de spaimă în deznădejdea lor. Atunci, nemitarnicul Judecător a poruncit ca
toţi, drepţi şi păcătoşi, să treacă prin râul cel arzător, pentru ca să fie încercaţi prin foc. Au început cei din
dreapta, care au trecut toţi şi au ieşit ca aurul curat. Lucrurile lor nu au ars, ci sau arătat, prin încercare, mai
luminoase şi mai limpezi, iar ei s-au umplut de bucurie. Apoi au început să treacă şi cei din stânga prin foc,
ca să fie încercate şi lucrurile lor. Dar fiindcă erau păcătoşi, flăcările au început să-i ardă, ţinândui în
mijlocul râului. Şi lucrurile lor au ars ca pleava, iar trupurile au rămas întregi, ca să ardă ani şi veacuri
nesfârşite, împreună cu diavolii. Nici unul nu a reuşit să iasă din acel râu de foc. Pe toţi i-a ţinut focul,
pentru că erau vrednici de osândă şi de pedeapsă. După ce păcătoşii au fost predaţi iadului, Înfricoşatul
Judecător S-a ridicat de pe tron şi a pornit către dumnezeiescul palat, împreună cu toţi Sfinţii Săi. Îl
înconjurau cu multă frică şi cutremur Puterile cereşti, cântând: Ridicaţi căpetenii porţile voastre şi vă ridicaţi
porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei, Domnul şi Dumnezeul dumnezeilor, împreună cu toţi Sfinţii
Lui, care se vor bucura de veşnica moştenire. Altă ceată răspundea şi zicea: „Binecuvântat este Cel ce vine
întru numele Domnului, cu cei pe care i-a învrednicit Harul Său să se numească fii ai lui Dumnezeu.
Dumnezeu este Domnul, împreună cu fiii Noului Sion şi S-a arătat nouă”. Şi Arhanghelii, care mergeau
după Domnul, Îl slavosloveau, cântând pe rând o cântare cerească: Veniţi să ne bucurăm de Domnul şi să
strigăm lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru; să întâmpinăm faţa Lui cu mărturisire şi în psalmi să-i cântăm
lui. Iar altă ceată răspundea armonios: Dumnezeu mare este Domnul şi împărat mare peste tot pământul. Că
în mâna Lui sunt marginile pământului şi înălţimile munţilor ale Lui sunt. Acestea şi multe alte cântări
armonioase cântau îngerii, încât toţi care le auzeau se bucurau de o negrăită bucurie. Astfel cântând, au intrat
Sfinţii cu Domnul Iisus Hristos la ospăţul cel ceresc din dumnezeiescul palat şi inimile lor săltau de bucurie.
Şi îndată porţile palatului s-au închis. Atunci, Împăratul ceresc a chemat pe mai marii îngerilor. Primii au
venit Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil şi conducătorii cetelor. Au urmat apoi cei doisprezece luminători ai lumii,
Apostolii. Lor le-a dat Domnul slavă strălucită şi douăsprezece tronuri ca de foc, ca să stea cu multă cinste
lângă Învăţătorul lor, Hristos. Chipul lor scânteia de o negrăită lumină veşnică şi hainele lor străluceau şi
erau luminoase ca chihlimbarul; şi căpeteniile îngerilor îi cinsteau. Apoi li s-au dat şi douăsprezece coroane
minunate, împodobite cu pietre de mult preţ, care străluceau cu o lumină orbitoare şi îngeri slăviţi le ţineau
deasupra capetelor lor. Au venit apoi înaintea Domnului cei şaptezeci de Apostoli. De asemenea şi aceştia au
primit cinste şi slavă, dar cununile celor doisprezece erau mai minunate. Acum a venit rândul mucenicilor.
Aceştia au primit cinstea şi slava marilor oşti îngereşti care s-au prăbuşit din cer împreună cu Lucifer. Adică,
Mucenicii au devenit îngeri şi conducători ai cetelor îngereşti. Îndată li s-a adus o mulţime de coroane care
au fost puse pe sfintele lor capuri. Cum străluceşte soarele, aşa străluceau şi coroanele. Astfel, Sfinţii
Mucenici, îndumnezeiţi, se bucurau de o nespusă bucurie. Apoi a intrat ceata sfântă a Ierarhilor, preoţilor,
diaconilor şi a celorlalţi clerici. Au fost încununaţi şi ei cu cununi veşnice, potrivit cu râvna, răbdarea şi
lucrarea lor. Cunună de cunună se deosebea în slava ei, precum se deosebeşte stea de stea. Şi mulţi preoţi şi
diaconi erau mai slăviţi şi mai luminoşi decât mulţi arhierei. Lor li s-a dat şi câte o biserică, pentru ca să
aducă pe jertfelnicul cel înţelegător, Sfânta Jertfă şi slujbe bine plăcute lui Dumnezeu. A intrat apoi cuvioasa
ceată a monahilor. Chipul lor revărsa o tainică mireasmă şi scânteia ca soarele. Domnul i-a împodobit cu
şase aripi şi prin puterea Sfântului Duh au devenit asemenea cu înfricoşaţii Heruvimi şi Serafimi şi au
început să cânte cu glas de tunet: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot, plin este tot pământul de slava Lui!
Slava lor era mare, negrăită, şi cununile lor felurit împodobite şi luminoase; potrivit cu luptele şi cu sudorile
lor, au primit şi cinstea. A urmat apoi ceata proorocilor. Lor le-a dăruit Împăratul Cântarea Cântărilor,
Psaltirea lui David, timpane şi hore, lumină nematerialnică, strălucitoare, negrăită bucurie şi slavoslovia
Duhului Sfânt. Atunci, Stăpânul dumnezeiescului ospăţ le-a cerut să cânte ceva. Şi au cântat o cântare aşa de
melodioasă, încât toţi săltau de fericire. După ce sfinţii au primit aceste daruri din Preacuratele mâini ale
Mântuitorului, aşteptau acum pe acelea pe care ochiul nu le-a văzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima
omului nu s-au suit. A intrat apoi toată ceata oamenilor care s-au mântuit în lume: săraci şi domni, împăraţi
şi supuşi, robi şi liberi. Au stat toţi înaintea Domnului, Care a despărţit dintre ei pe cei milostivi şi curaţi şi
le-a dat desfătarea Raiului din Eden, palate cereşti şi luminoase, cununi de mult preţ, sfinţenie şi bucurie,
sceptruri şi tronuri şi îngeri ca să-i slujească. Apoi au venit toţi cei ce din dragoste pentru Hristos s-au făcut
„săraci cu duhul”. Acum au fost slăviţi foarte mult. Din Însăşi mâna lui Hristos au primit cunună strălucită şi
moştenirea Împărăţiei cerurilor. Apoi „cei ce plâng păcatele lor” şi-au primit marea mângâiere a Sfintei
Treimi. Pe urmă, „cei blânzi” şi fără răutate, care au moştenit cerescul pământ, unde se află dulceaţa şi
mireasma Duhului Sfânt. Şi ei au fost cuprinşi de o negrăită bucurie şi plăcere, văzând că s-au învrednicit să
moştenească pământul cel fericit; cununile lor ca de trandafiri, scânteiau. Au urmat cei „flămânzi şi însetaţi
de dreptate”. Lor le-a dat plata dreptăţii ca să se sature şi cu buna lor aşezare s-au bucurat, văzând că
împăratul Hristos este înălţat şi slăvit de îngeri. Apoi au intrat „cei prigoniţi pentru dreptate”. Lor le-a dăruit
sfânta slavoslovie şi preaminunata viaţă. S-au aşezat pentru ei tronuri minunate, pe care să stea în Împărăţia
cerurilor. Coroanele lor erau de aur sfânt şi nematerialnice şi străluceau aşa de tare, încât de slava lor să se
bucure şi cetele îngereşti. Au intrat apoi, ceata celor „prigoniţi pentru Hristos”, Marele Dumnezeu şi
Mântuitorul sufletelor noastre. Pe ei i-a aşezat pe tronuri de aur şi au fost lăudaţi de Dumnezeu. După aceştia
a intrat marea mulţime de păgâni, care nu au cunoscut legea lui Hristos, dar din fire au ţinut-o, ascultând de
glasul conştiinţei lor. Mulţi străluceau ca soarele de nevinovăţia şi curăţia lor şi Domnul le-a dat Paradisul şi
cununi luminoase şi împletite cu trandafiri şi crini. Dar pentru că au fost lipsiţi de Dumnezeiescul Botez erau
orbi. Pentru că Sfântul Botez este lumina şi ochiul sufletului. Şi nu vedeau deloc slava lui Dumnezeu. De
aceea cine nu este botezat, deşi moşteneşte bucuria Raiului şi simte ceva din mireasma şi dulceaţa lui, nu
vede nimic. După aceştia, a văzut Cuviosul Nifon o ceată de sfinţi care erau copiii creştinilor. Toţi păreau să
fie ca de treizeci de ani. Mirele i-a privit cu faţă veselă şi le-a zis: Citeşte şi: Niciodată diavolul nu va spune:
,,Ajunge, ăsta se chinuiește de prea multă vreme, să-l lăsăm în pace!” – Haina Botezului este într-adevăr fără
pată, fapte însă deloc. Vouă ce să vă fac? Atunci şi ei au răspuns cu îndrăzneală: – Doamne, am fost lipsiţi
de bunătăţile Tale cele pământeşti, cel puţin să nu ne lipseşti de cele cereşti! A zâmbit Mirele şi le-a dat
bunătăţile cele cereşti. Au primit şi cununa nevinovăţiei şi a nerăutăţii şi toate oştile cereşti i-au admirat. Era
minunat să auzi pe sfinţii îngeri, care bucurându-se nespus de vederea tuturor cetelor sfinţilor, cântau dulci
cântări. După toate acestea, vede Nifon că vine înaintea Mirelui o dumnezeiască Mireasă. În jurul ei se
revărsau miresme cereşti şi mir dumnezeiesc. Pe preafrumosul ei cap purta o neasemuită diademă
împărătească, care scânteia. Îngerii o priveau uimiţi şi sfinţii copleşiţi. Harul Sfântului Duh o îmbrăca în
haină aurită şi preaînfrumuseţată. Intrând în dumnezeiescul palat, o însoţeau o mulţime nenumărată de
fecioare, care cântau cu slavoslovii şi imne măreţia lui Dumnezeu. Când a ajuns lâng Mirele Hristos, marea
Împărăteasă s-a închinat de trei ori împreună cu toate sfintele fecioare. Atunci „Cel Preafrumos” a văzut-o şi
s-a bucurat. Şi-a plecat capul şi a cinstit-o ca pe Preacurata Sa Maică. Aceasta s-a apropiat cu multă evlavie
şi cinste şi a sărutat nemuritorii şi neadormiţii Săi ochi, precum şi îndureratele Sale mâini. După
dumnezeiasca sărutare, Domnul a dat fecioarelor haina strălucitoare şi cununi prea luminoase şi apoi au
venit toate puterile cereşti cântând şi fericind-o şi slăvind-o. Atunci, Mirele s-a ridicat de pe Tronul Său,
având de-a dreapta Sa pe Maica Sa, iar la stânga, pe cinstitul Prooroc şi Înaintemergătorul Său, a ieşit din
palat şi a mers la dumnezeiescul ospăţ, unde se aflau bunătăţile pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a
auzit şi la inima omului nu s-au suit, pregătite pentru toţi cei ce au iubit pe Dumnezeu. În urmă veneau toţi
sfinţii. Aceştia, cum au văzut bunătăţile, s-au umplut de o nespusă bucurie şi au început să umble prăznuind
la minunatul ospăţ. Dar pe acestea robul lui Dumnezeu Nifon nu a mai putut să le descrie. Deşi l-am silit de
multe ori, nu mi-a spus măcar cât de puţin. – Nu pot, fiule, zicea suspinând, să înfăţişez cu limba sau să
asemuiesc cu vreun lucru pământesc lucrurile acelea. Erau mai presus de orice cugetare şi închipuire,
dincolo de toate cele văzute şi nevăzute Deci, după ce Domnul a împărţit sfinţilor toate bunătăţile cele
negrăite şi nemaiauzite, a poruncit Heruvimilor să înconjoare veşnicul ospăţ, aşa cum zidul înconjoară un
oraş. A poruncit apoi ca Serafimii să înconjoare pe Heruvimi, Domniile pe Tronuri, Începătoriile pe Domnii,
Stăpâniile pe Începătorii şi în sfârşit Puterile cerurilor pe Stăpânii. Precum un zid înconjoară un oraş, aşa şi
cetele cereşti se înconjurau una pe alta. De-a dreapta ospăţului veacurilor stătea cu mare cinste Arhanghelul
Mihail cu ceata lui; la stânga Gavriil cu ceata lui, Uriil stătea la apus şi Rafail la răsărit. Toate acestea s-au
făcut cu porunca Domnului nostru Iisus Hristos, a Marelui Dumnezeu şi a Mântuitorului tuturor sfinţilor.
Aceste patru cete erau foarte mari şi împreună cu cetele preacuratelor Puteri înconjurau ospăţul lui
Dumnezeu cu mare strălucire. Când toate acestea s-au terminat, atunci Însuşi Dumnezeu Omul Iisus s-a
supus „Celui ce-I supusese toate” şi I-a predat toată stăpânia şi domnia şi puterea, care o luase de la El. Apoi
El a intrat la dumnezeiescul ospăţ, ca Moştenitor al Tatălui, Împărat şi Arhiereu împreună moştenitor cu toţi
sfinţii. La sfârşitul tuturor tainelor pe care le-a văzut Sfântul Nifon, a văzut şi cea mai înfricoşată
descoperire. Însuşi Tatăl Fiului Unul Născut, Născătorul, Lumina cea neapropiată şi negrăită, a răsărit
deodată, luminând deasupra preacuratelor Puteri, deasupra tuturor cerurilor şi a cetelor cereşti. Lumina peste
preacuratul ospăţ cum luminează soarele lumea. Aşa strălucea Tatăl milostivirilor. Şi precum buretele
absoarbe şi ţine vinul, aşa şi sfinţii se umpleau de nespusa Dumnezeire a Tatălui şi Împăratului, neîntrerupt
cu El în veci. De acum nu mai era pentru ei nici noapte, nici zi. Exista numai Dumnezeu şi Tatăl, Fiul şi
Duhul, lumină şi hrană, viaţă şi strălucire, bucurie, veselie şi desfătare în Duhul Sfânt. Apoi s-a făcut o
adâncă tăcere. Ochii Sfântului Nifon au primit o lumină curată, neamestecată ca să vadă. Primei cete, care
înconjura ospăţul, i s-a rânduit să săvârşească o cântare neîntreruptă şi nesfârşită. Ea a fost cuprinsă de o
negrăită şi nespusă bucurie. Îndată dumnezeiasca şi înfricoşata ceată a început o negrăită slavoslovie. Inimile
sfinţilor săltau de bucurie şi desfătare. De la prima ceată, măreaţa cântare de slavoslovie a trecut la ceata a
doua a serafimilor. A început atunci şi aceea să cânte cu multă măiestrie o cântare tainică. Ca o înşeptită
dulceaţă răsuna slavoslovia şi în urechile sfinţilor, care se bucurau negrăit cu toate simţurile lor. Ochii
vedeau lumina cea neapropiată, mirosul lor mirosea mireasma Dumnezeirii, urechile lor auzeau
dumnezeiasca cântare a preacuratelor Puteri, gura lor gusta Trupul şi Sângele Domnului Iisus Hristos, nou,
întru Împărăţia Cerurilor, mâinile lor pipăiau veşnicele bunătăţi şi picioarele lor săltau la ospăţ. Astfel, toate
simţurile lor se saturau de negrăită bucurie. După puţin, a doua ceată a transmis acea dumnezeiască cântare
cetei a treia, la a patra şi până la cea din urmă, producând cu dulceaţa cântării, plăcere şi bucurie în inimile
sfinţilor. Şi era uimitor că cetele nu cântau mereu aceeaşi cântare, ci era o felurime nemărginită de cântări şi
noutate în cântările pe care le cântau. Când cele şapte cercuri ale cetelor au completat preacurata lor
slavoslovie, a început ceata Arhanghelilor cântarea cea întreit sfântă: a cântat Mihail şi a răspuns Gavriil;
apoi a cântat Rafail şi a răspuns Uriil. Se auzea o armonie extraordinară. Cei patru stâlpi de foc, Arhanghelii,
erau mai presus; cântarea lor era înflăcărată şi pătrunzătoare. Mişcaţi de acea negrăită dulceaţă au început
atunci şi toţi sfinţii de la cerescul ospăţ să cânte măreţiile lui Dumnezeu. Astfel pretutindeni, înlăuntru şi
afară răsuna cântare îngerească. Cântare preasfântă care înflăcăra sfintele inimi cu o fericită plăcere în vecii
nesfârşiţi. După ce le-a văzut pe toate acestea de trei ori Fericitul Nifon când se afla în mare răpire şi vedere,
a auzit glasul lui Dumnezeu, zicându-i: „Nifone, Nifone, frumoasă a fost prooroceasca ta vedenie. Scrie dar
cu amănuntul toate cele ce ai văzut şi auzit, pentru că aşa se vor întâmpla. Şi le-am arătat ţie pentru că Îmi
eşti prieten credincios, fiu al Meu iubit şi moştenitor al Împărăţiei Mele. Încredinţează-te deci acum, când te-
am învrednicit să vezi înfricoşatele taine, de marea Mea iubire de oameni faţă de cei ce se închină cu
smerenie Împărăţiei şi Stăpânirii Mele. Pentru că Eu Mă bucur să privesc spre cel blând şi smerit şi care se
cutremură de cuvintele Mele”. După ce i-a spus aceasta, Domnul l-a eliberat de acea înfricoşată şi prea
minunată vedenie care îl stăpânise timp de două săptămâni. Când şi-a venit în sine, stătea îngrozit şi se
tânguia îndurerat. Lacrimile îi curgeau şiroaie (…).

Sursa: Vedenia Sfântului Ierarh Nifon al Constanţianei despre Infricoşata Judecată | Apărătorul Ortodox
Sf. Efrem Sirul – Fratilor sa nu ne molesim, ci puternici sa ne facem cu puterea crucii 13.04.2013 | Cuvinte
duhovniceşti Nu conteni să întrebi până ce nu afli totul întocmai, nu înceta să sari în ajutorul cunoscuţilor, ca
să afle şi ei. sf. Efrem SirulCăci celor ce au cunoştinţă, cu uşurinţă le va fi cunoscută venirea lui. Iar celor ce
îşi au mintea de-a pururea la lucruri lumeşti, şi iubesc cele pământeşti, nu le va fi cunoscută venirea acestuia.
Căci, cel ce de-a pururea este legat cu lucruri lumeşti, măcar dacă ar auzi, tot nu crede, ba îl urăşte pe cel ce
i-ar spune despre venirea lui antihrist. Luaţi aminte fraţii mei! Covârşirea fiarei şi meşteşugirea vicleniei ei
de la pântece începe! Căci, după ce va fi strâmtorat cineva, lipsindu-se de bucate, va fi silit a primi pecetea
lui, dar nu peste toate mădularele trupului, ci pe mâna dreaptă şi pe frunte, va fi pus păgânescul chip, ca să
nu mai aibă stăpânire omul, să se pecetluiască cu mâna dreaptă cu semnul Sfintei Cruci, pe frunte, nici să nu
se pecetluiască în numele Domnului, nici cu prea slăvita şi cinstita Cruce a lui Hristos, Mântuitorul nostru.
Că ştie ticălosul, că dacă se va pecetlui cineva cu Crucea Domnului îi risipeşte toată puterea lui şi pentru
aceasta pecetluieşte dreapta omului, că aceasta este care pecetluieşte toate mădularele noastre. Asemenea
este şi fruntea, care, ca un sfeşnic poartă făclia luminii, adică semnul Mântuitorului pe faţă. Deci, fraţii mei,
înfricoşată nevoinţă o să fie tuturor oamenilor, celor iubitori de Hristos, dar până la ceasul morţii să nu se
teamă cineva şi nici să stea cu moleşire, când va începe a închipui balaurul pecetea sa în locul Crucii
Mântuitorului. În acest fel se va osteni vrăjmaşul, ca numele Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos
să nu se mai pomenească deloc în vremea lui. Şi aceasta o va face, fiindcă se teme şi se cutremură,
necuratul, de sfânta putere a Mântuitorului nostru. Căci, de nu se va pecetlui cineva cu pecetea aceluia, nu se
va robi de nălucirile lui, iar Domnul nu se va depărta de la unii ca aceştia, ci îi va lumina şi îi va trage către
El. A înţelege se cade nouă, fraţilor, cu tot dinadinsul, nălucirile vrăjmaşului că nemilostiv şi fără de omenie
este. Iar Domnul nostru, cu linişte va veni la noi toţi, ca să gonească de la noi meşteşugurile balaurului
(fiarei). Deci noi, credinţa lui Hristos neabătută şi curată ţinând-o, uşor vom birui puterea tiranului. Gând
neschimbat să ne câştigăm şi bună statornicie, şi se va depărta de la noi neputinciosul, neavând ce să facă.
Căci eu, prea micul, vă rog, fraţilor iubitori de Hristos, să nu ne moleşim, ci, mai ales, puternici să ne facem
cu puterea Crucii

Sursa: Sf. Efrem Sirul – Fratilor sa nu ne molesim, ci puternici sa ne facem cu puterea crucii | Apărătorul
Ortodox

FENOMENELE PARANORMALE – Să fugim de aceste manifestări căci sunt foarte periculoase și

vătămătoare! 01.07.2017
 Preîntîmpinare duhovnicească, Rugăciuni În vremurile de pe urmă, spun Sfinții Părinți, că oamenii vor fi
atrași peste măsură de fenomenele paranormale (paranormale = paralele cu normalul), de marile enigme,
minuni și vedenii. Acest lucru îl vedem cu ușurință în viața noastră de toate zilele, vedem cum întreaga
societate este bântuită de promovarea unui stil de viață înrudit cu fenomenalul, cu extraordinarul. Până și
oamenii din Biserică au această înclinație spre minuni și vedenii, vise și descoperiri. Biserica ne învață să
fugim de aceste manifestări căci sunt foarte periculoase și vătămătoare, patericul ne prezintă din viața
nevoitorilor multe suflete înșelate de diavol pe tărâmul imaginației, minunilor, vedeniilor și viselor.
Mulțimea sectelor și mai ales penticostalii au ca element de bază acest tip de înșelare pentru creștinii
neștiutori, slabi în credință și ușor de păcălit. Citeşte şi: Monahul Moise Aghioritul: Punctul de vedere
ortodox asupra semnelor vremurilor Părinții ne învață că cea mai mare minune (întâi de toate) pentru fiecare
în parte este să-și vadă păcatele, iar o minune mai mare ca aceasta este să le plângă cu pocăință adevărată.
Părintele Epifanie a fost întrebat odată: – Părinte, ați văzut vredată vreo vedenie? – Nu, frate. Nici n-am
văzut, nici nu vreau să văd. Ceea ce vreau să văd sunt numai păcatele mele. Citeşte şi: Ne îmbolnăvim
numai din aceea că nu ne rugăm înainte de masă și nu chemăm binecuvântarea lui Dumnezeu asupra
mâncării. Un creștin ciudat l-a întrebat odată pe Stareț : – Părinte, în viața dumneavoastră ați văzut minuni?
– Minuni? Numai minuni am văzut! – răspunse starețul. Curios, acel creștin îl rugă cu un interes deosebit: –
Vreau să-mi povestiți cea mai mare minune pe care ați văzut-o! – Cea mai mare minune ce am văzut-o este
că Dumnezeu a venit pe pământ să mă mântuiască pe mine, cel mai păcătos dintre oameni. Citeşte şi:
SFÂNTUL IGNATIE BRIANCIANINOV: “Nu vorbi despre crestinism cu oameni molipsiți de învățături
mincinoase; nu citi cărți despre creștinism scrise de dascăli mincinoși!” Atunci curiosul îi spuse dezamăgit:
– Asta ați avut să-mi spuneți? – Fiule, există altă minune mai mare ca aceasta? – întrebă Starețul. Din viața
și învățătura părintelui Epifanie Teodoropulos – Crâmpeie de viață, Ed. Evanghelismos

Sursa: FENOMENELE PARANORMALE – Să fugim de aceste manifestări căci sunt foarte periculoase și
vătămătoare! | Apărătorul Ortodox

Proorociile Sfântului Efrem Sirul despre venirea antihristului 10.02.2014 | Preîntîmpinare duhovnicească sf.
efrem sirul“Eu, Efrem cel prea mic si pacatos si plin de greseli, cum voi putea sa spun cele mai presus de
puterea mea ? Dar de vreme ce Mantuitorul plin de a Sa milostivire, pe cei neintelepti i-a invatat
intelepciunea si prin ei pe credinciosii de pretutindeni i-a Luminat; si pe a noastra limba cu indestulare o va
lamuri spre folosul si zidirea mea, a celui ce zic, si a tuturor ascultatorilor, si voi grai intru durere si voi
spune intru suspinuri pentru sfarsitul lumii acesteia de acum, si pentru cel fara de rusine si cumplit balaur
(adica Antihrist) cel ce va tulbura toate de sub cer, si sa bage teama si spaima si cumplita necredinta in
inimile oamenilor… Va face aratari, semne si infricosari, incat, de ar putea sa amageasca si pe cei alesi. Si
se va sargui ca pe toti sa-i insele cu mincinoasele semne, cu naluciri de aratari vrajitoresti si cu
fermecatoriile care se vor face de el… Caci cu ingaduinta lui Dumnezeu va lua stapanire ca sa insele lumea,
fiindca s-au inmultit paganatatile oamenilor, si pretutindeni se lucreaza tot felul de lucruri cumplite… Pentru
aceasta Dumnezeu va slobozi a fi ispitita lumea cu duhul inselaciunii, pentru paganatatea oamenilor. De
vreme ce asa au voit oamenii a se departa de Dumnezeu si a iubi pe vicleanul. Mare nevointa va fi fratilor in
vremurile acelea, mai ales celor credinciosi, cand se vor savarsi semne si minuni de insusi balaurul cel cu
multe stapaniri; cand se va arata ca un Dumnezeu, cu naluciri infricosate, zburand in vazduh, si toti dracii ca
ingerii inaltandu-se inaintea tiranului. Si va striga cu tarie schimbandu-si chipul si infricosand fara de
masura pe toti oamenii. Atunci fratilor, oare cine se va afla ingradit si neclintit petrecand? Avand in sufletul
sau semnul Unuia-Nascut Fiului lui Dumnezeu, adica sfanta Lui venire. Si in vremea aceea nu va fi slabire
pe pamant, si marea vazandu-o toata lumea tulburata, va fugi fiecare sa se ascunda in munti. Unii vor muri
de foame, altii de sete se vor topi ca ceara. Si nu va fi cine sa-i miluiasca pe ei. Atunci vor vedea toate fetele
lacrimand si cu durere intreband: Nu cumva se afla vreun grai a lui Dumnezeu pe pamant? Si nu vor auzi de
nicaieri raspuns… Cine va suferi zilele acelea? Si cine va rabda necazul cel nesuferit, cand vor vedea
amestecarea popoarelor care vor veni de la marginile pamantului, pentru vederea tiranului. Multi se vor
inchina inaintea spurcatului si vor striga cu cutremur, incat si locul se va clatina de strigatele lor, zicand: Tu
esti mantuitorul nostru… Atunci marea se va tulbura si pamantul se va usca. Cerurile nu vor ploua si
sadurile se vor usca. Si toti cei ce vor fi pe pamant, de la rasarit pana la apus vor fugi cu multa frica. Si iarasi
cei ce vor fi in partile de apus vor fugi in rasarit cu cutremur… Luand atunci obraznicul stapanirea, va
trimite pe draci in toata lumea, ca sa propovaduiasca cu indrazneala, ca s-a aratat cu slava: Veniti de-l vedeti
pe el. Cine oare va avea suflet de diamant, ca sa sufere vitejeste toate smintelile acelea? Cine oare va fi acest
om precum am zis, ca toti ingerii sa-l fericeasca pe el? Caci eu fratilor, iubitor de Hristos, desavarsit m-am
infricosat numai din pomenirea balaurului, cugetand intru sine necazul ce va sa fie asupra oamenilor in
vremea aceea, si in ce fel se va arata acest balaur pangarit asupra neamului omenesc. Insa sfintilor mai
cumplit se va arata. Ca vor fi multi cei ce se vor arata bine placuti lui Dumnezeu, care vor putea scapa prin
munti si dealuri si locuri pustii, cu multe rugaciuni si plangeri nesuferite. Ca vazandu-i Dumnezeu in asa
plangere nemangaiata si intru credinta curata, se va milostivi spre dansii ca un Parinte milostiv, iubitor de fii,
si-i va pazi pe ei unde se vor ascunde. Ca prea pangaritul nu va inceta sa caute pe sfinti pe pamant si pe
mare, socotind ca stapaneste tot pamantul. Si pe toti ii va supune, si va socoti ca se poate impotrivi lui
Dumnezeu din cer, nestiind ticalosul neputinta sa si mandria pentru care a cazut… Cu toate acestea va
tulbura pamantul, va infricosa cu semnele sale vrajitoresti pe toti. Si in vremea aceea nu va fi slabire pe
pamant, ci necaz mare, tulburare si necaz, moarte si foamete peste tot pamantul. Ca insusi Domnul a zis: “Ca
unele ca acestea nu s-au facut de la intemeierea lumii”. Iar noi pacatosii, cu ce vom asemana acele nevoi
peste masura de mari? Insa, sa-si puna fiecare in mintea sa cuvintele Mantuitorului, cum ca, pentru nevoia si
necazul cel prea mare, va scurta zilele acelea prin milostivirea Sa. Citeşte şi: Profeţia Sfântului Antonie al
Optinei despre vremea când ereticii vor pune mâna pe Biserică Viteaz suflet va fi acela care va putea sa-si
tina viata atunci in mijlocul smintelilor; Ca daca putin va slabi credinta sa, lesne va fi inconjurat si va fi robit
de semnele balaurului celui rau si viclean. Si neiertat se va afla unul ca acesta in ziua judecatii, ca insusi lui-
si vanzator se va afla, ca cel ce a crezut tiranului de buna voie. De multe rugaciuni si lacrimi avem trebuinta,
o, fratilor! ca sa fie cineva dintre noi intarit intru ispite. Fiindca multe vor fi nalucirile fiarei. Caci luptator
impotriva lui Dumnezeu fiind, va voi sa le piarda pe toate … Luati aminte, fratii mei! Covarsirea fiarei si
mestesugirea ei de la pantece incepe. Caci dupa ce va fi stramtorat cineva, de lipsa de bucate, sa fie silit a
primi pecetea lui. Nu oricum, ci pe mana dreapta si pe frunte va fi pus semnul. Ca sa nu mai aiba stapanire
omul a se pecetlui cu mana dreapta, cu semnul Sfintei Cruci, si nici pe frunte a se mai insemna cu Numele
Sfant al Domului, nici cu preasfanta si slavita cruce a Domnului nostru Iisus Hristos. Ca stie ticalosul ca
daca se va pecetlui cineva cu crucea Domnului, ii risipeste toata puterea lui. Pentru aceasta pecetluieste
dreapta omului, ca aceasta este care pecetluieste toate madularele noastre. Asemenea si fruntea care este ca
un sfesnic ce poarta faclia luminii. Deci fratii mei, infricosata nevointa va fi tuturor oamenilor celor iubitori
de Hristos, si pana in ceasul mortii sa nu se teama, nici sa stea cu molesire cand balaurul va incepe a pune
pecetea sa, in locul crucii Mantuitorului. Si va face in asa fel incat sa nu se mai faca nici un fel de pomenire
Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Si aceasta o va face, fiindca se teme si se cutremura de
puterea Mantuitorului nostru. Ca de nu se va pecetlui cineva cu pecetea sa, nu va putea fi robit de nalucirile
vicleanului, si nici Dumnezeu nu-i va parasi, ci ii va lumina si-i va atrage la Sine. Ni se cade, noua fratilor, a
intelege nalucirile vicleanului, ca nemilostiv si fara de omenie este. Iar Domnul nostru cu liniste va veni la
noi, ca sa goneasca mestesugirile balaurului. Deci noi tinand neabatuta si curata credinta in Hristos, lesne
vom birui puterea vrajmasului; si se va departa de la noi neputinciosul, neavand ce sa ne faca. Ca eu, fratilor,
va rog pe voi iubitorilor de Hristos, sa nu ne molesim, ci mai ales puternici sa ne facem cu puterea crucii. Cu
toate acestea ni se cade noua a ne ruga, ca sa nu cadem in ispita. Deci fiti gata ca niste credinciosi robi,
neprimind pe altul. Ca de vreme ce furul si pierzatorul si cel fara de omenie, mai intai va veni intru ale sale
vremuri, vrand sa fure si sa junghie si sa piarda turma cea aleasa a lui Hristos, adevaratul Pastor; Caci se va
da pe sine drept adevaratul Pastor, ca sa insele oile turmei lui Hristos. Aceasta cunoscand-o vrajmasul, ca
iarasi va sa vina din cer Domnul cu slava, a socotit aceasta ca sa ia asupra sa chipul venirii Lui, ca sa ne
insele pe noi. Iar Domnul nostru va veni ca un fulger infricosat pe pamant. Dar vrajmasul nu va veni asa. Se
va naste cu adevarat dintr-o femeie spurcata, care va fi unealta a lui. Deci nu se va intrupa diavolul, ci in
acest fel va veni ca sa insele pe toti. Fiind smerit, linistit, urand cele nedrepte, spre iudei intorcandu-se, bun,
iubitor de saraci, peste masura de frumos, cu buna asezare, lin catre toti, cinstind in mod special pe evrei
(caci ei asteapta venirea lui). Iar intru toate acestea se vor face semne, aratari si infricosari cu multa
stapanire, si se va mestesugi cu viclesug ca sa placa tuturor, si sa fie iubit de multi. Si daruri nu va lua, cu
manie nu va grai, mahnit nu se va arata, si cu chipul bunei randuieli va amagi lumea, pana ce se va face
imparat. Si dupa ce vor vedea multe popoare niste fapte bune ca acestea, toti impreuna cu o socoteala se vor
face, si cu bucurie mare il vor propovadui pe el imparat, zicand unii catre altii: Au doara se mai afla vreun
om ca acesta bun si drept? Si mai mult poporul cel ucigas al evreilor il vor cinsti si se vor bucura de
imparatia lui. Pentru aceea si ca unul ce va cinsti mai mult locul si templul, va arata tuturor ca are grija de ei.
Si cand va imparati balaurul pe pamant, cu mare sirguinta, toate popoarele ii vor veni in ajutor: Edom si
iarasi Moab, inca si fiii lui Amon, ca unui adevarat imparat i se vor inchina lui cu bucurie, si ei se vor face
cei dintai aparatori ai lui. Citeşte şi: Profeție APOCALIPTICĂ: „Vor începe greutățile cele mari…” Apoi
imparatia aceluia se va intari si va bate cu manie pe trei imparati mari. Iar dupa aceasta se ve inalta inima
lui, si-i va varsa amaraciunea lui, punand inainte, din Sion, veninul mortii, tulburand lumea, va clatina
marginile, va necaji toate, va pangari sufletele. Nu se va arata ca un cucernic, ci in toate ca unul fara de
omenie: manios, cumplit, nestatornic, infricosat, urat, uracios, salbatic, pierzator si silindu-se a arunca in
groapa paganatatii tot neamul omenesc, prin a sa nebunie. Si stand multimea inaintea lui si alte popoare
multe, laudandu-l pe el pentru naluciri, vor striga cu glas mare, incat se va clatina locul in care popoarele vor
sta inaintea lui. Si le va grai cu indrazneala: Cunoasteti toate popoarele puterea si stapanirea mea? Iata dar
inaintea voastra a tuturor, poruncesc acestui munte mare ce este de cealalta parte ca sa vina aici la noi. Si va
zice spurcatul: si va alerga, adica muntele in privirea tuturor, insa nicidecum din temeliile lui mutandu-se.
Caci cele ce Dumnezeu Prea Inalt dintru inceputul zidirii le-a intemeiat si le-a inaltat, asupra acestora
spurcatul Antihrist, stapanire nu are, ci va amagi lumea cu naluciri vrajitoresti. Si iarasi altui munte ce va sta
in adancul marii, ostrov foarte mare fiind, ii va porunci sa se duca pe uscat. Dar ostrovul nu se va misca
nicidecum, ci nalucire va fi. Si iarasi isi va intinde mainile lui, si va aduna multime de taratoare si pasari.
Asijderea inca va pasi pe deasupra adancului, si pe mare si pe uscat va umbla; insa toate acestea vor fi
naluciri. Si multi vor crede intru el si-l vor slavi ca pe un Dumnezeu tare. Iar cei ce vor avea pe adevaratul
Dumnezeu, li se vor lumina ochii inimii lor, si cu de-amanuntul vor privi prin credinta curata si vor cunoaste
inselaciunea lui. Acestea, toate facandu-le, va insela lumea si multi vor crede lui, slavindu-l ca pe un
Dumnezeu tare. Iar cati vor avea frica lui Dumnezeu in ei si ochii inimii luminati, vor cunoaste ca nici
muntele nu s-a mutat din locul sau, nici ostrovul nu a iesit din mare pe pamant. Si toate acestea intru numele
sau le va savarsi Antihrist si nu vor fi adevarate, precum am zis mai sus. Caci cu farmece va savarsi toate
mincinoasele lui minuni, fermecand vederile oamenilor ce se vor pleca a crede lui. Si acestea asa facandu-se,
si popoarele inchinandu-se lui, laudandu-l ca pe un Dumnezeu, din zi in zi se va mania Cel Prea Inalt in
ceruri si isi va intoarce fata Sa de la el. Si dupa aceea se vor face cumplite semne: foamete neintrerupta,
cutremur neincetat, morti necontenite si temeri infricosate. Atunci cerul nu va mai ploua, pamantul nu va
mai rodi, izvoarele vor seca, raurile se vor usca, iarba nu va mai rasari, verdeata nu va fi, copacii din
radacina se vor usca si nu vor odrasli. Pestii si chitii marii in ea vor muri si putoare pierzatoare va trimite
marea si sunete infricosate, si de huietul valurilor vor muri oamenii de frica.Nicaieri nu vor afla sa se sature
de mancare, caci se vor pune peste tot conducatori tirani. Si daca cineva va aduce cu sine pecetea tiranului
insemnata pe frunte si pe mana dreapta, va cumpara putine din cele ce se vor afla. Atunci va plange si va
suspina cumplit tot sufletul, si ziua si noaptea se vor chinui. Atunci vor muri pruncii la sanul mamelor, vor
muri si mamele deasupra pruncilor lor. Va muri tatal cu fiii si femeia pe drum, si nu va fi cine sa-i ingroape
sau sa-i stranga in morminte. Putoare rea va fi din cauza multimii mormintelor, si a trupurilor ce vor fi
aruncate pe strazi si pretutindeni, care mult vor necaji pe cei vii. Dimineata toti vor zice cu suspinuri si cu
durere: cand se va face seara ca sa dobandim odihna? Si venind seara, iarasi cu lacrimi prea amare vor grai
intre dansii: oare cand se va lumina, ca de necazul ce ne sta deasupra sa scapam? Atunci se va vesteji
frumusetea fetei tuturor, si vor fi fetele lor ca de morti, si va fi urata frumusetea femeilor. Si toti cei ce s-au
plecat cumplit fiarei si au luat pecetea aceluia, adica paganescul chip al spurcatului, alergand catre el, vor
zice cu durere: da-ne noua sa mancam si sa bem, ca toti murim de foame, si goneste de la noi fiarele cele
veninoase. Si neavand ce raspunde ticalosul, va zice cu multa asprime: de unde sa va dau eu, oamenilor, ca
sa mancati si sa beti? Ca cerul nu voieste sa dea pamantului ploaie, si pamantul nicidecum n-a dat seceris
sau roada. Si auzind acestea multimile, vor plange si se vor tangui cu totul, neavand nici o mangaiere. Necaz
peste necaz va fi lor nemangaierea, caci de buna voie au crezut tiranului. Si ticalosul nu va putea nici lui sa-
si ajute, si cum ar putea sa-i miluiasca pe ei? Intru acele zile vor fi nevoi mari din cauza balaurului, de frica,
si de cutremurul cel mare si huietul marii, de foamete, de sete si de muscarile fiarelor. Toti cei ce vor lua
pecetea lui Antihrist si se vor inchina lui, nu vor avea nici o parte de Imparatia lui Hristos, ci dimpreuna cu
balaurul se vor arunca in iad. Citeşte şi: Invatatura celor 12 Apostoli despre cea de-a doua venire a lui
Hristos Fericit va fi acela ce se va afla curat si credincios, si va avea in inima lui credinta fara de indoiala
catre Dumnezeu, ca fara de frica vor lepada intrebarile lui Antihrist, defaimand muncile si nalucirile lui. Iar
mai inainte de acestea, va trimite Dumnezeu pe Ilie Tesviteanul si pe Enoh, ca un milostiv ca sa
propovaduiasca cu indrazneala cunostinta de Dumnezeu tuturor, ca sa nu creada lui Antihrist. Ca vor striga
si vor zice: Inselator este, o, oamenilor! Nimeni sa nu creada lui nicidecum, sau sa-l asculte pe acest luptator
de Dumnezeu! Nimeni din voi sa nu se infricoseze, ca degrab se va surpa. Iar Domnul cel Sfant vine din cer,
sa judece pe toti cei ce s-au plecat semnelor lui. Insa putini vor fi cei ce vor asculta si vor crede
propovaduirea proorocilor. Iar aceasta o va face Mantuitorul ca sa-si arate negraita Sa iubire de oameni, ca
nici odata nu voieste moartea pacatosului, ci voieste ca toti sa se mantuiasca. Ca nici in vremea aceea nu va
lasa neamul omenesc fara de propovaduire, ca fara de raspuns sa fie toti la Judecata. Deci multi din sfintii
care se vor afla atunci vor varsa rauri de lacrimi cu suspinuri catre Dumnezeu Cel Sfant, ca sa fie izbaviti de
balaur, si cu mare sarguinta vor fugi in pustietati, in munti si in pesteri si cu frica se vor ascunde. Si li se va
darui aceasta de la Dumnezeu Cel Sfant, si-i va povatui pe ei harul in locuri hotarate si se vor mantui, fiind
ascunsi in gauri si in pesteri, nevazand semnele si infricosarile lui Antihrist. Ca celor ce au cunostinta, cu
lesnire le va fi cunoscuta venirea lui. Iar celor ce isi au mintea permanent la lucruri lumesti, macar daca ar si
auzi, nu vor crede, si urasc pe cei ce le-ar spune. Pentru aceasta sfintii primesc putere de a scapa, pentru ca
toata invaluirea si grijiile vietii acesteia le-au lepadat. Atunci va plange tot pamantul. Marea si aerul vor
plange impreuna, si dobitoacele cele salbatice cu pasarile cerului. Vor plange muntii si dealurile si lemnele
campului. Vor plange si luminatorii cerului dimpreuna cu stelele pentru neamul omenesc. Caci toti s-au
abatut de la Dumnezeu Cel Sfant si ziditorul tuturor, si au crezut inselatorului, primind pecetea spurcatului
Antihrist, in locul facatoarei de viata Cruci. Vor plange toate bisericile lui Hristos cu plangere mare, ca nu
va mai sluji sfintirea si prinosul! Iar dupa ce se vor implini trei ani si jumatate ai stapanirii spurcatului si
dupa ce se vor implini toate smintelile in tot pamantul, dupa cum zice gura Domnului, atunci va veni
Domnul si Mantuitorul nostru ca un fulger stralucind, din cerul cel sfant, eel prea curat si infricosat si prea
slavit. Dumnezeul nostru si Imparatul si Mirele cel fara de moarte, pe nori cu slava neasemanata, alergand
inaintea lui ingerii si arhanghelii, toti vapaie de foc fiind. Heruvimii avand ochii in jos, si Serafimii zburand
si fetele si picioarele ascunzandu-le cu aripile, strigand cu frica unul catre altul: Sfant, Sfant, Sfant, Domnul
Savaot. Si glas de trambita graind cu frica: Sculati-va cei ce dormiti, iata a venit Mirele. Atunci se vor
deschide mormintele si va auzi tarina cea putrezita acea mare si infricosata venire a Mantuitorului, si intr-o
clipa se vor scula toate semintiile si vor cauta la frumusetea cea sfanta a Mirelui. Si milioane si mii de mii de
ingeri si de arhangheli si nenumarate ostiri se vor bucura cu bucurie mare. Atunci sfintii, dreptii si toti care
nu vor lua pecetea balaurului celui pagan, se vor bucura foarte mult. Si se va aduce tiranul legat de ingeri cu
dracii impreuna inaintea divanului. Iar cei ce vor fi luat pecetea lui si toti paganii si pacatosii vor fi adusi
legati. Si va da Imparatul hotararea asupra lor, aceea a osandei celei vesnice in focul cel nestins. Amin”.

Sursa: Proorociile Sfântului Efrem Sirul despre venirea antihristului | Apărătorul Ortodox

Oamenii vor fi ,,iubitori de sine, iubitori de arginți, lăudăroși, trufași, hulitori, neascultători de părinți,
nemulțumitori, fără cucernicie, lipsiți de dragoste, neânduplecați, clevetitori, neânfrânați, cruzi, neiubitori de
bine, trădători, necuvincioși, îngâmfați, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu…” (II
Timotei 3, 2-4).

Sursa: Părintele Ambrozie: Care sunt semnele sfărșitului lumii? | Apărătorul Ortodox

Profețiile arhim. Gavriil despre antihrist: Nu vă temeţi. Principalul este să nu fie primită pecetea lui antihrist
pe mâna dreaptă şi pe frunte. 04.07.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească În perioada vremurilor de pe urmă
nu vă uitaţi la cer: aţi putea fi înşelaţi de minunile ce se vor petrece acolo – puteţi să greşiţi şi să vă pierdeţi.
Adepţii lui antihrist vor umbla dezgoliţi. Creştinii însă vor fi îmbrăcaţi cuviincios. Conform canoanelor
bisericeşti femeia nu trebuie să poarte haine bărbăteşti. Îmbrăcămintea omului arată starea lui
duhovnicească. Diavolul are 666 de mreje. În timpurile lui antihrist oamenii vor aştepta salvarea din cosmos.
Aceasta va fi cea mai mare înşelare (momeală) a diavolului: omenirea va cere ajutor de la extratereştri,
neştiind că aceea sunt demoni. Despre lupta sfinţilor proroci Enoh şi Ilie cu antihristul se va transmite la
televizor. Când icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Iviru („Portăriţa”) va purcede să
părăsească Athosul, va începe dangătul clopotelor, bisericile în mod văzut i se vor închina, pentru a o
petrece. Toate acestea vor fi arătate la televizor. Citeşte şi: Uniunea Europeana este Casa Faradelegilor, este
distrugerea omului, nu numai a crestinului sau a monahului. Aceasta-i mila Domnului”, spunea stareţul. Va
veni timpul, oamenii vor pleca în munţi. Dar să nu vă duceţi câte unul… În păduri şi munţi să mergeţi în
grupuri mici. Pentru creştini cel mai mare chin va fi faptul, că ei singuri vor pleca în păduri, apropiaţii lor
însă vor primi pecetea lui antihrist. Produsele pe care pun semnul lui antihrist nu vă pot dăuna. Aceasta încă
nu este pecetea. Trebuie rostită rugăciunea „Tatăl nostru”, de însemnat cu sfânta cruce, de stropit cu
aghiasmă şi astfel se va sfinţi orice hrană. Dacă vei fura, vei încălca una dintre cele zece porunci. Cine va
proceda astfel îl va primi pe antihrist. Omul credincios va nădăjdui în Dumnezeu. Iar Domnul în ultimele
vremuri va săvârşi aşa minuni pentru poporul său, încât o mică frunzuliţă din copac îi va ajunge pentru o
lună întreagă. Şi pământul nu va scădea; îi vei face cruce şi îţi va da pâine. Citeşte şi: Zece moduri prin care
părinții ortodocși îi pregătesc pe copiii lor spre un eșec moral Nu vă temeţi. Principalul este să nu fie primită
pecetea lui antihrist pe mâna dreaptă şi pe frunte. Nu mâncaţi pâinea celui care a primit pecetea lui antihrist.
În ultimele vremuri adepţii lui antihrist vor umbla la biserică, se vor boteza şi vor predica poruncile
evanghelice. Însă nu-i credeţi pe cei care nu au fapte bune. Doar după fapte se poate recunoaşte adevăratul
creştin. Credinţa adevărată îşi află loc în inimă, şi nu în minte (raţiune). Antihrist va fi urmat de cel ce are
credinţa în minte, iar cel ce are credinţă în inimă, lesne îl va recunoaşte. Acum se încep evenimente
importante. Astfel de pericol n-a fost pe pământ de la facerea lumii. Este ultimul… Imaginaţi-vă mama a
cinci copii: cum poate să-i hrănească, fără a primi pecetea lui antihrist? Vedeţi ce curse întinde antihristul
oamenilor. La început aceasta se va face benevol. Dar când antihristul se va înscăuna şi va deveni stăpânul
lumii, îi va impune pe toţi să primească această pecete. Pe cei care nu o vor primi îi va declara trădători.
Atunci va trebui de plecat în păduri; grupuri a câte zece-cincisprezece oameni. Însă nu vă duceţi câte unul
sau doi: nu vă veţi salva… Veţi fi păziţi de Duhul Sfânt. Niciodată să nu vă pierdeţi nădejdea. Dumnezeu vă
va da înţelepciune cum să procedaţi. La sfârşitul vremurilor oamenii se vor mântui prin dragostea, smerenie
şi bunătate. Bunătatea va deschide porţile Raiului, smerenia îi va duce încolo, iar dragostea îl va arăta pe
Dumnezeu. Citeşte şi: MAREA APOSTAZIE - Arhiepiscopul Averchie (Tausev) din Jordansville
Arhimandritul Gavriil (Urghebadze) 1929 -1995

Sursa: Profețiile arhim. Gavriil despre antihrist: Nu vă temeţi. Principalul este să nu fie primită pecetea lui
antihrist pe mâna dreaptă şi pe frunte. | Apărătorul Ortodox

Părintele Constantin Sârbu (1905-1975): Aveti grijă că vor veni timpuri grele. Atunci se va închide cerul şi
nu veti mai avea de unde lua credintă. 15.12.2013 | Noi mucenici şi mărturisitori, Preîntîmpinare
duhovnicească Previziuni Părintele Constantin Sârbu şi-a prevăzut sfârşitul. Ana Cristea ne povesteşte: Pe
data de 3 octombrie 1975 urma să plec la băi. Aveam canon să nu mă împărtăşesc până de Crăciun. Totuşi,
la sfârşitul lui septembrie, ştiind că plec, Părintele îmi spune: – Pregăteşte-te să te împărtăşeşti duminică. –
Dar cum, Părinte? Am canon să nu mă împărtăşesc până la Crăciun. – Ştiu eu ce-ti spun. Tu pregăteşte-te,
duminică te împărtăşesc. De atunci presimtea el sfârşitul lui. La întrebările noastre, Matilda (Cocuta) Mircea
îşi încheie amintirile spunându-ne: În vara anului când a murit, l-am visat pe Părintele Constantin Sârbu în
curtea bisericii unde totul era uscat: pomii, florile, iarba. Când i-am povestit mi-a zis: Citeşte şi: Sfintele
Paști în inima pământului - mina Baia Sprie, anul 1954 – Când voi pleca eu. – Dar unde te duci? – Vreau să
mă duc în străinătate (nu voia să spună că va muri). – Dar ce să cauti acolo, Părinte? – Aşa o să vă uscati şi
voi cum e pădurea asta uscată. Aveti grijă că vor veni timpuri grele. La urmă de tot n-or să mai fie preoti,
uşile încuiate, au să plângă lacătele la uşi, că nu va mai fi cine să facă slujbă. Să vă duceti după un preot cu
un picior încăltat şi unul descăltat. Cât îi aveti acum, cercetati-i şi împărtăşiti-vă. Atunci se va închide cerul
şi nu veti mai avea de unde lua credintă. Aceea pe care o aveti, aceea să o păstrati. Să nu vă mândriti, să nu
mintiti, faceti bine, căci dacă faceti păcate piere şi credinta. O părticică mică în adâncul inimii stă ascunsă
acolo şi dacă faceti o faptă bună mai prinde şi ea viată, e veselă. Dar dacă voi nu faceti nimic, nu postiti, nu
vă rugati, nu faceti milostenii, se micşorează, se micşorează… şi gata.

Sursa: Părintele Constantin Sârbu (1905-1975): Aveti grijă că vor veni timpuri grele. Atunci se va închide
cerul şi nu veti mai avea de unde lua credintă. | Apărătorul Ortodox

Din proorociile Avvei Pamvo 07.06.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească Avva Pamvo – Vor veni zile când
vor strica creştinii cărţile Sfintelor Evanghelii apocalipsa“Ci iata iti zic tie, fiule, vor veni zile cand vor strica
crestinii cartile Sfintelor Evanghelii si ale Sfintilor Apostoli si ale dumnezeiestilor prooroci, stergand
Sfintele Scripturi si scriind tropare si cuvinte elinesti. Si se va revarsa mintea la acestea, iar de la acelea se
va departa. Pentru aceasta parintii nostri au zis: cei ce sunt in pustia aceasta, sa nu scrie vietile si cuvintele
parintilor pe pergament, ci pe hartii, ca va sa stearga neamul cel de pe urma vietile parintilor si sa scrie dupa
voia lor, fiindca mare este necazul ce va sa vina. Citeşte şi: Din experienţa duhovnicească a Stareţului
Hristofor Si i-a zis lui fratele: asadar, se vor schimba obiceiurile si asezamintele crestinilor si nu vor fi preoti
in biserici sa faci acestea? Si a zis batranul: in astfel de vremuri se va raci dragostea multora si va fi necaz
mult. Napadirile paganilor si pornirile noroadelor, neastamparul imparatilor, desfatarea preotilor, lenevirea
calugarilor. Vor fi egumeni nebagand seama de mantuirea lor si a turmei, osardnici toti si silitori la mese si
galcevitori, lenesi la rugaciuni si la clevetiri osardnici, gata spre a osandi vietile batranilor si cuvintele lor,
nici urmandu-le nici auzindu-le, ci mai vartos ocarandu-le si zicand: de am fi fost si noi in zilele lor, ne-am
fi nevoit si noi.Iar episcopii in zilele acelea se vor sfii de fetele celor puternici, judecand judecati cu daruri,
nepartinind pe cel sarac la judecati, necajind pe vaduve si pe sarmani chinuindu-i. Va intra inca si in norod
necredinta, curvie, uraciune, vrajba, zavistie, intaratari, furtisaguri si betie. Citeşte şi: Profeţia Sfântului
Antonie al Optinei despre vremea când ereticii vor pune mâna pe Biserică Si a zis fratele: ce va face cineva
in vremile si anii aceia? Si a zis batranul: fiule, in acele zile, cel ce isi mantuieste sufletul sau mare se va
chema in Imparatia Cerurilor”.

Sursa: Din proorociile Avvei Pamvo | Apărătorul Ortodox

Proorocia Sfântului Maxim Grecul despre antihrist:„Cineva s-a născut (sau se va naşte) pe câmp, în bezna
nopţii…” 06.07.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească Pildă Cineva s-a născut (sau se va naşte) pe câmp, în
bezna nopţii, neacoperit cu pânză, nespălat cu apă, şi soarele nu va străluci asupra lui, iar de creşterea lui
lumea se va bucura. Tâlcuire: Este evident că pilda aceasta arată pe ghicite venirea şi şederea lui Antihrist.
Căci el, blestematul, se va naşte pe câmp în bezna nopţii, adică în vreme tulbure (de dezordine şi dezmăţ),
căci acest lucru îl arată câmpul şi bezna nopţii, ceea ce înseamnă că se va naşte în vremurile din urmă, când
se va înmulţi întunericul tuturor fărădelegilor şi al necredinţei agarenilor. Acest potrivnic nu va fi acoperit cu
pânză, adică nu va primi învăţătura sfintelor porunci ale Evangheliei şi nu va fi curăţat cu apă, adică în baia
botezului şi de aceea nici Soarele dreptăţii, adică Lumina cea pururea fiitoare, Hristos, nu va străluci peste
el. De naşterea şi de arătarea lui, a lui Antihrist, se va bucura lumea, adică cei ce îl aşteaptă: jidovii, turcii,
tătarii şi toate neamurile necredincioase asemenea lor – care sunt numite lume, deoarece atunci se vor
înmulţi tot păcatul şi toată fărădelegea. Sfântul Maxim Grecul, Tâlcuiri și sfaturi, Ed. Apologeticum 2006

Sursa: Proorocia Sfântului Maxim Grecul despre antihrist:„Cineva s-a născut (sau se va naşte) pe câmp, în
bezna nopţii…” | Apărătorul Ortodox

Sfântul Nicolae Velimirovici despre misiunea proorocilor Ilie şi Enoh 30.12.2012 | Preîntîmpinare
duhovnicească În minunata carte a Apocalipsei este prezisă venirea a doi martori puternici ai lui Hristos
chiar înainte de sfârşitul lumii. Potrivit Predaniei, aceştia vor fi Enoh şi Ilie. Cu mare putere atât în fapte, cât
şi în cuvinte, aceştia vor mărturisi despre Hristosul Cel viu, şi, ca nişte gornişti care sună alarma, vor chema
neamul omenesc cel stricat să se pocăiască grabnic. Ce le vor spune ei oamenilor ? Vor striga în urechile
cele învârtoşate ale oamenilor: – Pocăiţi-vă fără întârziere, fără nici o zi de amânare, căci, iată, a venit
sfârşitul lumii! La care oamenii vor râde şi printre hohote le vor răspunde: – Lumea aceasta n-are nici
început şi nici sfârşit. Despre pocăinţă vorbeau cândva doar babele şi ignoranţii! Proorocii iarăşi: – Voi
sunteţi fii ai luminii. Părintele vostru Cel ceresc este Părintele luminii, Dumnezeul Cel viu şi Unul. Pocăiţi-
vă şi purtaţi-vă ca nişte fii ai luminii! Iată, Judecătorul vine, este deja în prag! Printre râsete şi chicoteli
nebune oamenii vor răspunde: – Noi nu suntem fii ai luminii, ci zei ai luminii. Noi înşine facem lumina. Voi,
veneticilor, pocăiţi-vă de bâiguielile voastre plictisitoare până ce nu vă judecăm! Iarăşi vor lua cuvântul cei
doi oameni ai lui Dumnezeu şi vor grăi: – Treziţi-vă, oameni, din beţie, ură şi răutate! Fiţi de un suflet şi de
un cuget în Hristos Domnul! La care oamenii cu supărare: – Dacă ne-am face de un suflet şi de un cuget, ar
înceta toată viaţa noastră politică, ce e întemeiată pe partide, şi anume pe aceste trei partide principale:
progresist, hiperprogresist şi ultraprogresist. Înseamnă că voi sunteţi contra politicii moderne progresiste,
drept care se cuvine să fiţi bătuţi cu pietre. Citeşte şi: Sf. Nicolae Velimirovici: Apostazia va aduce război
Iarăşi proorocii: – Nu vă războiţi unii împotriva altora, căci sunteţi fraţi! Dracul vă minte, şi vă împarte, şi vă
aduce la ruină. Sloboziţi-vă de dracul cel rău! Auzind acestea, unii dintre mai marii poporului le vor
răspunde cu mânie: – Întreg sistemul nostru economic atârnă de fabricile de armament. Prin război se ajunge
la selecţia celor mai puternici şi mai capabili să trăiască. Asta ne învaţă filozofii noştrii; asta ne învaţă şi
natura prin crocodili şi urangutani. Aşadar sunteţi contra situaţiei economice progresiste a timpului nostru ?
O să vă omorâm dacă nu tăceţi! Vor striga atunci oamenii lui Dumnezeu: – Vai, fraţilor, lăsaţi vorbele şi
gândurile nebuneşti şi mântuiţi-vă în grabă sufletele de focul iadului, care şi-a căscat gura să vă primească!
Pocăiţi-vă şi lepădaţi toată cugetarea trupească; nu sunteţi dobitoace, ci oameni ai lui Dumnezeu! Iată,
Dumnezeu vine să judece lumea ! Pierzându-şi cu totul firea, oamenii cei nervoşi vor începe să ţipe cu
încrâncenare: – Ce basme despre suflet tot spuneţi voi acolo ? Progresul nostru a nimicit fanteziile despre nu
ştiu ce suflet, fantezii ale strămoşilor noştri. Trupul nostru este avuţia noastră cea mai de preţ. El este
dumnezeul nostru. Cândva el secreta un mucus plângăcios care se numea suflet. Acum însă nu-l secretă. Prin
evoluţie a devenit desăvârşit şi nu mai produce suflet, ci progres şi numai progres. Citeşte şi: Mare urgie va
veni din cauza desfraului si a avorturilor Atunci proorocii vor preface prin semnul crucii toată apa din lume
în sânge, pentru a-şi întări cuvintele, şi vor striga cu glas cumplit: – Noi vă vorbim, voi râdeţi sau vă mâniaţi.
Noi vă învăţăm, voi bateţi câmpii. Pentru ultima oară, cu totul ultima, vă vorbeşte Făcătorul nostru prin noi,
Hristos Cel răstignit şi înviat vă îndeamnă prin noi pentru ultima, ultima oară: pocăiţi-vă! Miluiţi-vă pe voi
înşi-vă şi smulgeţi-vă de pe marginea pierzării veşnice! Oare n-auziţi vuiet din depărtare! Nu simţiţi cum se
cutremură pămîntul ? Nu simţiţi mirosul din văzduh ? Nu vă apare nimic în vis ? N-auziţi glasurile din
lumea cealaltă ? Nu vedeţi vedenii ? Cocorii simt apropierea iernii: cum de nu simţiţi şi voi apropierea
Judecăţii ? Pocăiţi-vă, ultimii urmaşi ai păcătosului Adam! Turbaţi de mânie şi cu totul ieşiţi din minţi vor
râcni păcătoşii: – Evreii L-au omorât pe Hristos, amăgitor în timpul vieţii, iar progresul nostru L-a omorât pe
Hristos, amăgitor după moarte. Pentru noi totul e relativ: cu uşurinţă prechimbăm orice adevăr în minciună
şi orice minciună în adevăr. Dar, ca să nu ne mai supăraţi, iată că vă vom omorî cu ajutorul împăratului
nostru. O, împărate al nostru, satano, ajută-ne nouă! Atunci se va ridica din adâncul iadului satana, şi se va
aprinde mânia oamenilor până la fierbere şi clocot împotriva celor doi martori ai lui Dumnezeu. Şi îi vor
omorî. Şi va fi râs şi veselie pentru păcătoşi. Citeşte şi: Descoperirile starețului rus Antonie despre vremurile
apocaliptice Dar iată că în acel ceas se va cutremura pământul ca niciodată de la începutul lumii. Şi vor
cădea multe dealuri şi munţi, şi se vor usca izvoarele apelor, şi mult popor va pieri. Şi nu va fi cine să
îngroape morţii. Dar, pe de altă parte, mulţi se vor teme, şi se vor pocăi, şi vor da slavă lui Dumnezeu, Care
e Viu în veacul veacului. Aceştia vor fi rodul ostenelii şi suferinţei celor doi martori, mucenici pentru
adevăr. În cele din urmă întreaga lume va fi acoperită de beznă deasă, încât mulţi vor înebuni de groază.
Atunci când oamenii vor fi deznădăjduiţi, şi pământul se va cutremura în chip nemaivăzut, şi se va lăsa
beznă deasă, şi fără de veste de va auzi corul vieţuitorilor cereşti strigând din ce în ce mai răsunător: – Iată,
Mirele vine! Ca într-o noapte întunecată, fără lună, va străluci deodată o lumină cu totul nouă, nemaivăzută,
neobişnuită – va strălucii Crucea, semnul Fiului Omului, în locul soarelui şi al lunii, ba încă mai puternic
decât soarele, şi va lumina lumea întreagă. Atunci, atunci Se va arăta El – mântuirea noastră şi Mântuitorul
nostru. Preluat de pe blogul Vestitorul Ortodox

Sursa: Sfântul Nicolae Velimirovici despre misiunea proorocilor Ilie şi Enoh | Apărătorul Ortodox

Mare urgie va veni din cauza desfraului si a avorturilor 15.05.2016 | Preîntîmpinare duhovnicească agios-
filotheosDupă cum văd, toată lumea aleargă spre cel viclean, ca si păcătosul spre păcat. Neînfrânati sunt
oamenii, – si popor si cler; ca si caii cei nărăvasi aleargă spre păcat. Nu se gândesc nici la Dumnezeu, nici la
moarte, nici la judecată sau răsplată, la nimic; numai pentru materie, trup si plăceri trupesti se interesează.
Pentru Dumnezeu, suflet, virtute – nimic! Foarte putini sunt cei care au interese adevărate si poate datorită
acestor prea putini mai tine Dumnezeu lumea. Satana face ultimul asalt si în acesti ani în care ne găsim,
mare necaz si strâmtorare vor veni în lume… în vremea proorocului Ieremia, Dumnezeu a hotărât de mai
multe ori să pedepsească pe israeliti, însă Ieremia îl ruga să se milostivească de creatura Sa si de poporul Său
cel ales. Odată, însă, i-a zis lui Ieremia că va distruge Ierusalimul. Atunci proorocul a început să-L roage:
„Dumnezeul meu, nu distruge orasul si nu pedepsi pe cei ce locuiesc în el…”, însă Dumnezeu i-a răspuns:
„Nu mă ruga, Ieremia, căci nu te ascult; voi preda orasul în mâinile babilonenilor (care deja se apropiaseră
de Ierusalim). Atunci a zis Ieremia către Dumnezeu: Cum este posibil să intre dusmanii în cetate, căci
zidurile sunt puternice? „Eu le voi deschide portile ca să intre – a răspuns Domnul. Dacă nu-l voi preda Eu,
ei nu pot intra. Mâine dimineată să sezi pe un loc înalt si vei vedea cum îl voi preda…”. Si a văzut un înger
deschizând poarta dinspre răsărit, apoi si pe cele dinspre apus, miazăzi si miazănoapte, iar cheile le-a ascuns
sub o piatră, zicând: „Primeste, piatră, cheile orasului acesta păcătos si să le păzesti până se vor întoarce din
robie, apoi a strigat îngerul: „Intră, putere a chaldeilor!” si au intrat dusmanii în cetate; au ucis si au pustiit,
luând multi robi, printre care si pe Ieremia. De aceea zice Sfântul Ioan Gură de Aur că, atunci când păcatele
oamenilor sunt multe, iar printre păcătosi se găsesc si drepti, câteodată, Dumnezeu ia împreună cu păcătosii
si pe drepti… Citeşte şi: IPS Marcu de Hios: „Este incompatibila calitatea de crestin cu cea de membru
Rotary” Asadar, mare mânie va să vină. Multe răutăti se întâmplă în lume, îndeosebi două: desfrâul si
avortul. Un rău atât de mare nu s-a întâmplat în nici o vreme, ca mamele să ucidă 6-10 copii si să nu simtă
deloc mustrare de constimtă, când, dacă ar fi avut o cât de mică urmă de pocăintă si simtire, ar fi trebuit să-si
deschidă mormintele si să intre de vii în ele ca să se chinuie, dar sunt nepăsătoare… Se spovedesc uneori,
dar fără să se pocăiască sincer. Aceasta una, iar a doua – goliciunea femeilor. Umblă acum goale, – desi
bărbatii nu sunt mai prejos, – însă mai mult femeile, iar aceasta nu este cu putintă s-o rabde Dumnezeu. A
răbdat pe păcătosii din vremea lui Noe, pe cei din Sodoma si Gomora, dar parcă nu ajunseseră la acest
stadiu, să umble goi pe stradă si să-si arate trupurile lor goale la bărbati, ca să-i atragă spre păcat. Citeşte şi:
Feţele antihristului de Arhimandrit Mina Dobzeu Dumnezeu este îndelung răbdător, iar o oră înaintea lui
Dumnezeu sunt ca o mie de ani. Rabdă îndelung, însă si răbdarea Sa are margini. Nu este cu putintă ca
Dumnezeu, Care totdeauna pedepseste păcatul, să îngăduie a se face atâtea păcate fără să le pedepsească…
Numai să fim pregătiti. S-avem credintă în Dumnezeu; în El să ne punem nădejdea si dragostea si nu ne va
părăsi. Fie ca nimic să nu ne despartă de iubirea lui Hristos. Citeşte şi: SFÂNTUL IGNATIE
BRIANCIANINOV: “Nu vorbi despre crestinism cu oameni molipsiți de învățături mincinoase; nu citi cărți
despre creștinism scrise de dascăli mincinoși!” Acum, ne aflăm în pragul marii mânii; se apropie sfârsitul
sfârsitului. Sfintii Părinti ai Bisericii noastre au socotit moartea si a doua venire a Mântuitorului necesare
pentru mântuirea omului, iar cei care le-au avut totdeauna în minte, au fost izbăviti de chinurile cele vesnice.
Din nefericire, oamenii au exemple rele din partea mai marilor societătii si ai Bisericii, care si-au învârtosat
inimile mai rău decât evreii. Arhimandrit Filothei Zervakos

Sursa: Mare urgie va veni din cauza desfraului si a avorturilor | Apărătorul Ortodox

Sf. Nicolae Velimirovici: Apostazia va aduce război 25.11.2016 | Preîntîmpinare duhovnicească Sf. Nicolae
VelimiroviciAtunci când un popor apostaziază de la Dumnezeu, Cel Unul și Viu, el devine în fapt mort. Și
însăși ființa lui se clatină în această lume ca o umbră, ca un stejar care a fost ferăstruit, dar nu încă doborât.
Nu trebuie decât să vină un cutremur, sau o inundație, sau molimă, sau război ca să destrame umbra, ca să
doboare copacul ferăstruit, ca să îngroape morții: fiindcă a apostazia de la Dumnezeu, Cel Unul și Viu,
înseamnă a porni război împotriva lui Dumnezeu și a călca toată legea Lui. Cum poate iarba să se războiască
împotriva cosașului? Cum pot oalele să lupte cu olarul? Au mări-se-va securea asupra celui ce taie cu ea?
(Is. 10, 15). Curvia aduce dezastru în război Acum, dragă generale, binevoiți a asculta ce este scris pe o altă
pagină a Bibliei. Când vei ieși cu oaste asupra vrăjmașilor tăi, să te ferești de tot lucrul rău (Deuteronom 23,
9). Porunca aceasta a dat-o Cel Preaînalt poporului ales prin Moisi, sluga Sa. Ferirea de tot lucrul rău în
război, și mai ales de curvie, este până în zilele noastre o regulă de temelie a moralei de război a țăranilor
balcanici nepervertiți.Ce aduce păzirea și ce aduce călcarea acestei morale ne-o ilustrează cel mai bine
istoria poporului israilitean. Un comandant de oști cu caracter josnic nu dobândește biruință. Un ostaș josnic
piere în război fără slavă. Războiul este al Meu, zice Domnul. Atunci când Făcătorul cerului și al
pământului, Domnul oștirilor, are planul Său cu un popor, nimeni din lume nu poate zădărnici acel plan al
Lui, afară numai de acel popor. În privința poporului israilitean, planul Domnului a fost să facă acest popor
luminător al Său între celelalte popoare prin credința în El, Cel Unul Viu și Adevărat. Ca atare, Domnul S-a
apucat să scoată pe Israil din robia egipteană și să îl ducă în Canaan, în pământul lui Avraam, al lui Isaac și
al lui Iacov, în pământul făgăduinței. Israil ar fi străbătut această cale și repede și ușor, cu ajutorul lui
Dumnezeu, de nu și-ar fi pus singur bețe în roate. Nici Faraon, nici Marea Roșie, nici Amalic, nici toți
împărații păgâni și toate popoarele păgâne dintre Egipt și Ierusalim nu ar fi fost în stare a opri mersul
poporului pe care Dumnezeu îl călăuzea sau, la drept vorbind, îl purta cu Duhul Său Cel Atotputernic. Însă
păcatele săvârșite chiar de către popor, păcate înfricoșătoare împotriva lui Dumnezeu, a Conducătorului lor
Cel Nevăzut, l-au oprit, l-au întors îndărăt, l-au rătăcit și l-au aruncat într-o primejdie groaznică. La cele mai
mici neizbânzi pe care Dumnezeu le îngăduise asupra acestui popor pentru a pune la încercare credința lui,
poporul israilitean a cârtit nebunește împotriva Domnului Dumnezeu, și prin această cârtire a atas asupra sa
chinuri de la molimă, chinuri de la șerpi, înfrângeri de la vrăjmași, învârtirile în cerc ale rătăcirii – rătăcire
prin pustie vreme de patruzeci de ani încheiați. De fiecare dată când acest popor era pocăit, trezvit și curățit
de păcat, înainta cu ușurință, biruia fără greutate multe piedici și înfrângea fără pierderi mulți vrăjmași ai săi.
Să luăm ca exemplu războaiele împotiva împăratului amoreilor și a împăratului Basanului. Moisi trimisese
sol la Sion, împăratului amoreilor, cu o astfel de înștiințare: Lasă-ne să trecem prin pământul tău: pe cale
vom merge, nu ne vom abate nici în țarină, nici la vie, nici vom bea apă din fântâna ta; pe calea împărătească
vom merge, până ce vom trece hotarele tale (Numeri 21, 22). Dar împăratul Sion nu a îngăduit aceasta, ci a
îndrăznit și a lovit pe Israil. Și a pornit război. Și a fost Sion bătut cumplit. Aceeași soartă s-a abătut și
asupra lui Og, împăratul Basanului. Și pe el l-a bătut Moisi până în sfârșit. După aceste două biruințe
strălucitoare pe care le-a câștigat poporul israilitean pocăit și curățit asupra celor doi împărați păgâni, a intrat
frica în toate popoarele dimprejur. Mare frică a intrat mai ales în moabiteni și madianiteni, atunci când Moisi
a ajuns cu poporul său la hotarele lor. Înfricoșați foarte, grăiau între ei: Acum, adunarea aceasta va înghiți pe
toți cei dimprejurul nostru cum înghite vițelul iarba cea nouă din câmp (Numeri 22, 4). Însă aceasta nu s-a
întâmplat . Dar ce s-a întâmplat? S-a întâmplat că poporul ales iar și-a pus singur piedică în cale prin aceea
că s-a spurcat curvind cu fiicele lui Moab (25, 1). Și cum au început să curvească, a uitat și de Dumnezeu,
Cel Unul și Viu, și de calea sa, și de misiunea sa, și s-a oprit din mersul său. Și săvârșeau israilitenii curvie
cu fiicele lui Moab; dar prin această curvie trupească ei săvârșeau și curvie duhovnicească (așa cum este și
ecumenismul – n. n.), adică acel fel de curvie pe care mai târziu toți proorocii l-au înfierat cu glas de tunet la
fiii și fiicele poporului ales. Această curvie duhovnicească, rătăcire și întunecare a minții, rod al curviei
trupești încă și mai cumplit decât aceasta, consta în apostazia de la Dumnezeu cel Viu și Unul și în
închinarea la idolii păgânești (ecumenismul = curvie duhovnicească – n. n.). Inima poporului s-a lipit de
idolii cei morți ai Moabului. Și fiicele Moabului chemau pe israiliteni la curvie trupească precum și
duhovnicească; și israilitenii mergeau la ele, și se închinau la idolii lor, și le aduceau jertfe. Și în loc ca
poporul israilitean să-i cucerească pe moabiți, au cucerit moabiții poporul israilitean. Ei vă cuceresc cu
vicleșugurile lor, și v-au viclenit pe voi (Numeri 25, 18). După legea păcatului, înteg poporul lui Dumnezeu
trebuia să fie lovit și nimicit pentru necredința față de Dumnezeul său. Însă l-a mântuit și de această dată
milostivirea lui Dumnezeu, care a ostoit legea păcatului – și l-a mântuit numai pentru râvna cea dreaptă a lui
Moisi și Finees. Finees, nepotul lui Aaron, mâniat pe fărădelege, a năvălit în cortul unui israilitean care
adusese la sine o femeie madianiteancă spre a curvi – a năvălit Finees pe neașteptate și i-a străpuns pe
amândoi cu sulița. Iar Moisi a poruncit să fie spânzurate toate căpeteniile poporului, care fuseseră în fruntea
lui la destrăbălare și dezmăț. Văzând cu ochii săi aceasta, poporul s-a speriat foarte. Și s-a pocăit poporul
pentu păcatele sale. Și doar atunci, după îndelungă oprire și uitare de Dumnezeu, au putut israilitenii să
pornească din nou la drum. Și au pornit înainte asupra vrăjmașilor lor și i-au supus, au cucerit toate cetățile
lor și tot pământul lor. Citeşte şi: Părintele Constantin Sârbu (1905-1975): Aveti grijă că vor veni timpuri
grele. Atunci se va închide cerul şi nu veti mai avea de unde lua credintă. De aici reiese limpede că: 1.
Alături de curvia trupească merge și curvia duhovnicească, adică apostazia de la Dumnezeu Cel Adevărat,
lepădarea de Dumnezeu și căderea sub stăpânirea dumnezeilor mincinoși. 2. Curvia, atât de un fel cât și de
celălalt, aduce dezastru în război. Cum va fi viitorul războiTrebuie să vă descriu asta generale? Oamenii
cinstiți și raționali nu pot nici în trezie, nici în vis, nici în imaginație să își închipuie priveliștea îngrozitoare
a războiului care stă să vină. Va fi un război cu totul lipsit de milă, cinste și eroism. Războiul eroic dintre
israiliteni și filisteni, în care cele două oști priveau lupta dintre reprezentanții lor, David și Goliat,
așteptându-și de la deznodământul acelei lupte biruința sau înfrângerea, este doar o idilă pastorală față de
războiul ce stă să vină. Şi războiul lui Arjuna împotriva lui Bhima, descris de Mahabharata, este doar o idilă.
Precum idilă e și războiul de la Kosovo dintre sârbi și turci, ba idilă e și războiul lui Napoleon împotriva
Moscovei. Dar ce spun eu? Toate războaiele din lume, în care au străfulgerat întrucâtva și raze de
milostivire, cinste și eroism; toate războaiele care au putut să insufle măcar un cântăreț bun și un cântec bun
sunt o idilă față de războiul în fața căruia stă lumea: fiindcă războiul care va să vină nu va ținti doar biruința
asupra potrivnicului, ci nimicirea potrivnicului – deplina nimicire nu doar a luptătorilor lui, ci și a tot ce au
ei în spatele frontului, a părințior, a copiilor, bolnavilor, răniților lor și a celor luați prizonieri dintre ei, a
satelor și orașelor lor, a animalelor și pătulelor lor, a căilor ferate și șoselelor lor! Pârjol care nu gândește și
nu face deosebire! În războiul trecut a fost plânsă nimicirea catedralei din Reims. În noul război se va râde
peste ruinele multor catedrale, ale multor locuri sfinte, monumente de veacuri ale popoarelor, și a tot ce mai
este drag și prețios inimii omenești pe pământul patriei. Va fi aruncat fără cruțare foc de pe pământ, de pe
apă, din văzduh, asupra tot ce e potrivnic. Foc, plumb și oțel vor cădea ca o ploaie nestăvilită care îneacă și
dă totul morții. Odată cu aceasta vor veni și fulgere electrice, tancuri electrice, aparate din fier cu deplasare
rapidă și cu tir rapid, și Dumnezeu știe – mai pe șleau spus, dracul știe – care sunt toate mijloacele infernale
de ucidere, torturare și siluire a oamenilor, animalelor, ființelor și făpturilor. Iar ca o încununare a tuturor
acestora va veni ultima și suprema invenție a civilizației latino-teutonice: putoarea! Adică gazele puturoase,
aruncate asupra potrivnicului și patriei lui din cele mai felurite arme și în cele mai felurite compoziții. Fiece
ființă vie pe care Făcătorul cel Preaînalt a dăruit-o cu organ de respirat ca să se îndulcească de aerul Lui
curat și dătător de viață, își va da duhul în chinuri din pricina putorii otrăvitoare cu care va fi „dat bună ziua”
civilizația apuseană. Attila, Ghinghis-Han și Cambyses ar roși de rușine înaintea unor asemenea metode
inumane de război. Dar cei ce sunt botezați în numele Atotmilostivului Fiu al lui Dumnezeu se vor rușina,
oare? Cifrele războiului viitor vor întrece în toate privințele, afară de numărul cruțaților, cifrele tuturor
celorlalte războaie din istoria neamului omenesc. În cursul războiului vor fi mobilizați și copiii de la
doisprezece ani în sus, precum și multe femei și fete. Se va lua pentru necesități de război, prin rechiziție, tot
ce va fi rămas în spatele frontului: și ultimul bou, și ultimul cal, și orice alt animal domestic de hrană sau de
povară, și toate alimentele, toți banii, toate bijuteriile persoanelor private, toate lichiditățile din băncile
private, ale unor societăți sau ale statului, și toate valorile bisericilor și mănăstirilor, îmbrăcămintea, vasele,
tot ce este de fier, cupru, aluminiu, cauciuc – fără să mai vorbim de argint și aur -, telefoanele private, sobele
de metal, încuietorile de la porți și uși, paturile de metal, ramele de metal de la portrete, icoane și oglinzi;
într-un cuvânt, tot ce e din metal, din piele, din pânză, din cauciuc sau din oricare material ce va fi necesar
războiului și războinicilor. Bătrânii și bătrânele, împreună cu copiii mici și cu invalizii, vor rămâne în casele
goale și reci, cu hambarele goale, cu staulul și grajdul gol, fără încălțăminte, fără curele, fără veselă, fără
plug și sapă, fără cuțit și lingură, în care neîncuiate – oameni flămânzi în primejdie din partea fiarelor
flămânde. Vor rupe câte puțină iarbă – unde va fi rămas după pârjolul războiului -, vor scurma pământul și
vor jupui scoarța de pe copaci ca să mănânce. Cu asta se vor ține în viață. Şi vor veni zile frigroase când
oamenii vor arde cărțile din biblioteci, atât din cele publice cât și din cele particulare, și toate tablourile și
obiectele de artă din muzee, numai ca să se încălzească poporul, numai ca să încălzească bătrâna bunicuță
puțin ceai – fără ceai – pentru nepotul care tage să moară. De groază, mulți se vor sălbătici, se vor îndobitoci
sau vor înnebuni. Şi ei vor alerga, cu totul goi, nepieptănați și mudari, pe drumui și pe străzi, prin munți și
prin câmpii, urlând ca fiarele și năpustindu-se asupra celor pe care îi întâlnesc sau îi ajung. Iar după aceea,
Comandamentele Supreme vor da ordin ca toate acele sărmane părți ale neamului omenesc de care luptătorii
din primele rânduri își vor aminti ca de părinții lor, de frații și de surorile lor, și de copiii lor, ca toate aceste
sărmane părți și părticele ale neamului omenesc să fie strămutate în peșterile din munți, din pricina
primejdiei otrăvurilor puturoase prin care vrăjmașul va încerca să otrăvească tot ce suflă în țara celeilalte
tabere. În acest fel, în cursul războiului nu va mai fi, de fapt, popor în așezările omenești de acum, în orașele
și satele de acum, în casele și colibele de acum: fiindcă toată țara va fi un câmp de luptă. Nu cumva se va
preface, dragă generale, toată planeta noastră într-un câmp de luptă? Dintre orășenii din spatele frontului nu
va mai putea fi văzut, nicăieri, nici unul. Vor fi cu toții în refugii, prin peșteri și prin râpile din munți. Cum
își va duce zilele sărmanul popor în refugiile acelea, nci un om nu va putea să povestească. Când războiul,
după vreme îndelungată, se va fi încheiat, se va vedea că toate acele peșteri și râpe din munți sunt pline cu
osemintele poporului care va fi murit. Citeşte şi: Cele mai grele dureri ale noastre sunt asemenea
înțepăturilor insectelor, în comparație cu durerile veacului ce va să fie O caracteristică aparte a viitorului
război va fi lipsa de idealuri a tuturor țărilor beligerante și neîcrederea reciprocă dintre luptătorii aflați sub
același stindard: fiindcă acest război nu va fi dus, în fapt, nici în numele credinței, nici în numele libertății,
nici în numele patriei sau națiunii – chiar dacă acestea vor fi etalate ca lozinci – ci, în principal, doar în
numele urii și răzbunării, al acaparării și jafului. Din pricina acestei lipse de idealuri, care nimicește orice
însuflețire, în toate armatele vor fi mulți trădători și spioni plătiți. Prin urmare, va fi multă neîncredere
reciprocă, și vor fi puse la zid întregi unități de luptă. Pe lângă cei vinovați vor fi omorâți și mulți nevinovați
de către propriile autorități. Şi, mai mult, din pricina lipsei oricărui ideal important și adevărat pentru care
cineva să se învoiască a muri de bunăvoie va fi și o lipsă totală de eroism și de eroi. Într-o situație grea,
oamenii se vor arăta lași, iar într-una ușoară – lipsiți de suflet și jefuitori de cadavre. Mașinile moarte de
război vor reprezenta, la drept vorbind, principalii și singurii eroi ai viitorului război. Ele se vor arăta mai
vii, mai inteligente, mai puternice și mai viteze decât omul – făcătorul și proprietarul lor. Omul va fi atât de
nimicnic în mijlocul mașinilor sale, atât de sărman și de înfricoșat! El va aplauda mașinile sale de război așa
cum erau cândva aplaudați eroii. Şi vor fi distinse cu decorații, și vor fi împodobite cu cununi de laur.
Mașinile moarte de război! O mare parte din toate grozăviile pe care le-am descris ale războiului viitor le-am
trăit și le-am văzut deja în trecutul Război mondial. Însă războaiele viitoare vor fi în toate privințele mai
cumplite decât toate războaiele trecute. Este greu însă, dragă generale, să descrii cu limba omenească acea
noapte furtunoasă și întunecată, plină de crimă, groază și haos, în care Europa și America, intrând, trag după
ele întrega lume. Din toate acestea reiese limpede învățătura: 1. Lumea civilizată va pune în slujba viitorului
război toată inteligența sa, toată energia și tot avutul său, fără rezerve. 2. Grozăviile distrugerilor din viitorul
război vor întrece toate grozăviile războaielor din vremurile trecute. 3. Viitorul război se va distinge prin
lipsa de idealuri și prin lipsa milostivirii și eroismului. Cuvinte prorocești despre războaie și împlinirea lor
Îngăduiți, generale, să citim încă două-trei pagini din Sfânta Scriptură a lui Dumnezeu, și apoi să încheiem.
Sfinții proroci ai lui Dumnezeu au văzut limpede că Dumnezeu îngăduie să vină război asupra oamenilor și
popoarelor fără Dumnezeu întocmai cum îngăduie să vină molimă, secetă, cutremur, omizi, lăcuste și alte
nenorociri, care ar trebui să îi învețe minte pe cei necredincioși și să-i întorcă la Dumnezeu. V-am bătut pe
voi cu secetă și mălură, omizile au mâncat belșugul din grădinile voastre – și nici așa nu v-ați întors la
Mine, zice Domnul. Am trimis asupra voastră molimă ca aceea din pământul Egiptului, cu sabie am ucis pe
feciorii voștrii – și nici așa nu v-ați întors la Mine, zice Domnul (Amos 4, 9-10). Toate aceste nenorociri au
venit peste Europa, dar ea nu s-a întors la Domnul, ci vorbește despre pace în vreme ce ar merita războiul.
Însă nu este pace necredincioșilor, zice Domnul (Isaia 48, 22): fiindcă ei spurcă pacea cu păcate și cu
fărădelegi, războindu-se împotriva lui Dumnezeu. Nebunii vor omorî pacea lor, iar cei lipsiți de minte vor
pierde bunăstarea lor (Pilde 1, 32). Sodoma și Gomora nu au pierit în urma războiului, ci în urma păcii – a
păcii fără Dumnezeu. Luat-am pacea Mea de la poporul acesta, zice Domnul (Ier. 16, 5). De ce ar lua
Domnul Cel Bun pacea de la un popor? Deorece cu buzele lor grăiesc de pace cu aproapele lor, iar în
inima lor pun cursă. Este cu putință să nu îi pedepsesc pentru aceasta? Pentru această duplicitate și
fățărnicie, vor zace trupurile moarte ale oamenilor ca gunoiul aruncat pe ogor și ca snopii în urma
secerătorului, și nu va fi cine să-i strângă (Ieremia 9, 8; 8, 22). O mare fățărnicie a pus stăpânire pe
conducătorii popoarelor creștine, care vorbesc mult despre pace, dar încheie tratate secrete unii împotriva
altora. Și fiecare astfel de tratat secret al lor înseamnă război. Pe cei necredincioși îi voi da sub sabie, zice
Domnul (Ieremia 25, 31). Și i-a dat, și îi va mai da. Și dezastrele Ierusalimului și ale evreilor le-au prevestit
sfinții proorci – pe toate, cu amănunțime. Făcutu-v-ați mai răi decât popoarele care sunt împrejurul vostru;
nu ați umblat după rânduielile Mele și nu ați împlinit legile Mele(Iezechiil 5, 6). Schimbatu-și-a, oare, vreun
popor dumnezeii săi, măcar că nu sunt dumnezei aceia? Iar poporul Meu și-a schimbat slava sa pe ceea ce
nu este de folos (Ieremia 2, 11). Popoarele creștine, întru fărădelegile lor de zi cu zi, au devenit mai rele în
multe privințe decât popoarele necreștine. Și în vreme ce popoarele necreștine încă se mai țin cu tărie de
„dumnezeii” lor, care sunt idoli, în sânul popoarelor creștine are loc nu doar o propagandă, ci o adevărată
prigoană împotriva lui Hriistos Dumnezeu. Exact la fel a fost și la iudeii monoteiști înaintea dezastrului. În
vreme ce închinătorii la idoli din jurul lor se țineau cu credință de idolii lor, evreii se lepădaseră de
Dumnezeu Cel Unul și călcau legea Lui. Dumnezeu i-a pedepsit pe evrei, însă ei au rămas și pe mai departe
în necredința lor și în netrebniciile lor. De aceea strigă prorocul: Doamne, Tu îi bați și ei nu simt durerea;
Tu îi strivești, și ei nu vor să ia învățătură; întăritu-și-au fețele mai mult decât piatra, și nu vor să se
întoarcă (Ieremeia 5, 3). Iar Domnul dojenește poporul: Lepădați de la voi toate fărădelegile pe care le-ați
făcut, și faceți-vă inimă nouă și duh nou: de ce să muriți, casa lui Israil? Că nu voiesc moartea celui ce
moare, zice Domnul (Iezechiil 18, 31-32). Oare n-a bătut Domnul popoarele creștine, acest Nou Israil, însă
nu le-a durut? Oare nu le-a strivit cu molimă și război, dar ele n-au luat învățătură? Când s-au abătut
asupra lor restriștea au strigat către Dumnezeu, și Dumnezeu le-a iertat și le-a dat pace, ca să le bată iarăși
cu un nou război pentru păcatele lor cele înnoite. La fel ca și cu evreii. Doamne, în vreme de restriște Te-au
căutat, vărsat-au rugăciune supusă când i-ai pedepsit (Isaia 26, 16), se tânguie sfântul proroc. Și Domnul
Însuși a amenințat: Duce-Mă-voi și Mă voi întoarce la locul Meu, până ce vor pieri și vor căuta fața Mea;
întru necazul lor vor umbla după Mine (Osie 5, 15). Nu este Dumnezeu om, ca să nu știe. Știe Dumnezeu că
restriștea îi întoarce pe oamenii păcătoși la Adevăr, și de aceea o trimite. În pace și belșug, oamenii devin
necredincioși și egoiști, și de aceea Dumnezeu le trimite restriște, ca să-i aducă în simțiri. De aici a luat
naștere la sârbi vorba: „Unde nu e restriște, nu e nici rugăciune”. Întrucât casa Mea este pustie, iar voi
grăbiți fiecare la casa sa, de aceea se va închide cerul deasupra voastră ca să nu mai fie rouă și pământul
se va închide ca să nu mai fie rodul lui; și am chemat seceta pe pământ(Agheu 1, 9-11). Iar atunci când nu
ajută o restriște mai mică, Dumnezeu îngăduie să vină restriștea cea mai mare, restriștea restriștilor –
războiul. De sabie vor muri toți păcătoșii din poporul meu, cei ce zic: Nu se vor apropia, nici vor veni peste
noi rele (Amos 9, 10). Astfel se vorbește azi în Europa și America: „Nu va veni peste noi răul!” Între timp,
răul este chemat în ospeție și i se pregătesc ca tratație milioane și milioane în aur, cu care este cumpărat
războiul. Pretutindeni răsună de pregătiri de război, fiindcă pretutindeni se poartă război impotriva lui
Hriistos. Cu ce păcate s-a împovărat Israil de și-a atras dezastrul? Adunați-vă în muntele Samariei și vedeți
popoarele cele multe din mijlocul ei și silnicia dintr-însa. Ei nu știu să facă dreptatea, zice Domnul, strâng
comori din silnicie și din jaf în palatele lor. Pentru aceasta, așa zice Domnul: Vrăjmașul va cutreiera prin
țară, și te va despuia de puterea ta, și va jefui palatele tale (Amos 3, 9-11). Neorânduială, silnicie, jaf!
Aruncați acum o privire prin Europa, în care se aduc jertfe marelui idol – cultura, și spuneți: nu s-au întors,
oare, vremurile Samariei? Principala cauză a războaielor și dezastrului a stat în conducătorii și mai-marii
popoarelor: Ascultați acestea, căpetenii ale casei lui Iacov și judecători ai casei lui Israil: oare nu e de
datoria voastră să știți ce este drept? Voi, care urâți binele și iubiți răul, și mâncați carnea poporului Meu
și jupuiți pielea de pe ei și oasele lor sfărâmați… care strigați: „Pace!”, dar dacă nu vă dă cineva nimic
ridicați război împotriva lui, ascultați: pentru aceasta, din pricina voastră Sionul va fi arat ca o țarină și
Ierusalimul va deveni un morman de dărâmături (Miheia 3).Iată, Eu voi aduce peste locul acesta rele, încât
oricine va auzi acestea îi vor țiui urechile fiindcă M-au părăsit (Ieremia 19, 3-4). Oare nu țiuie urechile din
întreaga lume de cele ce au venit peste evrei? Oare nu țiuie și astăzi urechile întregii lumi în urma
războiului trecut? Ceea ce prorocul a prezis în privința Vechiului Israil, s-a împlinit până la ultimul cuvânt.
Oare se va împlini mai puțin asupra Israilului celui Nou, al cărui Mesia făgăduit e Însuși Dumnezeu? Voi
face să cadă de sabie înaintea vrăjmașilor lor… și voi da trupurile lor moarte spre hrană păsărilor cerului
și fiarelor pământului (Ieremia 19, 7). Cu adevărat, păsările cerului și fiarele pământului s-au ospătat,
precum a fost prorocit, nu doar din Vechiul Israil, ci și din cel Nou, în vremea multor războaie. S-au ospătat
păsările și fiarele mai ales în vremea trecutului război mondial, prin munții Balcanilor și ai Europei. Afară
va fi sabie, iar înăuntru molimă și foamete; cel din câmp va muri de sabie și pe cel din cetate îl va mânca
molima și foametea. Iar care vor scăpa, vor rătăci prin munți (Iezechiil 7, 15-16). Oare nu este aceasta
imaginea fidelă a trecutului și viitorului război? Iată Eu îi voi pedepsi: și tinerii lor vor muri de sabie, iar
fiii și fiicele lor vor muri de foame (Ieremia 11, 22). La toate aceste amenințări și la celelalte asemenea lor,
israilitenii s-au mirat ce popor ar putea să-i zdrobească astfel, de vreme ce nu văzuseră împrejurul lor nici
un popor atât de puternic. La această mirare a lor, Domnul le-a răspuns prin prorocul: Iată, Eu voi aduce
asupra voastră un neam de departe, casa lui Israil, un popor puternic, un popor vechi, un popor a cărui
limbă tu nu o știi și nu înțelegi ce grăiește el (Ieremia 5, 15). Acest popor erau babilonienii. Așa zice
Domnul Dumnezeuul lui Israil: Iată, voi da cetatea aceasta împăratului Babilonului, și acesta o va arde cu
foc (Ieremia 34, 2). Și împăratul Babilonului, Nabucodonosor, într-adevăr a venit, a pustiit Ierusalimul și l-
a ars cu foc, iar pe popor l-a dus în robie. Oare nu poate Dumnezeu să îi aducă pe chinezi asupra Europei?
Cândva lua mai mult timp să călătorești de la Babilon la Ierusalim decât ia astăzi să ajungi de la Beijing la
Dunăre. Citeşte şi: CELOR CE SPUN CĂ EREZIA NU ESTE ÎNCĂ VĂDITĂ ÎN PATRIARHIA ROMÂNĂ –
un document cutremurător care vădeşte apostazia în care se află Patriarhia Română şi ortodoxia oficială
Sfântul Părinte Ierarh Nicolae Velimirovici Arhiepiscopul Ohridei și Jicei Războiul și Biblia, Editura Σοφια
(Sophia), București, 2002

Sursa: Sf. Nicolae Velimirovici: Apostazia va aduce război | Apărătorul Ortodox

Proorociile Cuviosului Lavrentie de la Cernigov despre ultimele vremuri ale omenirii 24.05.2013 |
Preîntîmpinare duhovnicească sf_lavrentie-cernigovŞi, din cauza acestor fărădelegi, pământul va înceta să
mai dea rod, lipsit de ploae, va avea crăpături atât da mari, încât omul va putea cădea în ele. Pe creştini îi vor
ucide sau îi vor exila în locuri pustii. Însă Domnul îi va ajuta şi-i va hrăni pe urmaşii Săi. Stareţul Lavrentie,
care a agonisit din belşug harul Duhului Sfânt, deseori discuta cu fiii săi duhovniceşti despre vremurile de pe
urmă, preîntâmpinându-i să fie vigilenţi şi precauţi, fiindcă antihtistul este aproape. Părintele spunea: „Iată
acum votăm, poţi să arunci cu mâna stângă (votul) – încă nu-i straşnic, fiindcă nu votează întreaga lume
pentru unul. Iar când vor vota pentru unul, acela va fi el şi nu se va mai putea vota”. Zicea preacuviosul, că
va fi un mare război mondial, după care nimeni nu va mai supravieţui, doar poate cineva prin peştere. Se vor
lupta şi vor rămâne doar două sau trei state şi vor hotărî: „Să alegem un împărat al întregului pământ”. Şi îl
vor alege. În vremurile de pe urmă adevăraţii creştini vor fi exilaţi, iar cei bătrâni şi neputincioşi vor face tot
posibilul ca să fugă împreună cu ei. Despre antihristul ce va veni stareţul luminat de Duhul Sfânt spunea
astfel: „Va veni vremea când se vor aduna semnături pentru un singur împărat pe pământ. Şi cu stricteţe se
va face recensământul. Vor intra în casă şi vor găsi acolo soţul cu soţia şi copiii. Şi, iată, soţia îl va implora
pe soţ: „Hai să semnăm, avem copii, doar nu vei putea cumpăra nimic pentru ei”. Soţul însă va răspunde:
„Tu cum doreşti, iar eu sunt gata să mor, dar pentru anrihrist nu voi semna”. Astfel se prezintă tabloul
tulburător al viitorului”. „Va veni vremea, – spunea cuviosul Lavrentie, – când bisericile care nu
funcţionează (închise) vor fi restaurate, împodobite nu numai în exterior, ci şi în interior. Atât cupolele
bisericilor, cât şi ale clopotniţelor vor fi spoite cu aur. Iar când lucrările vor lua sfârşit, va sosi vremea
instaurării lui antihrist. Rugaţi-vă ca Domnul să ne mai prelungească aceste vremuri pentru întărirea în
credinţă, fiindcă ne aşteaptă timpuri groaznice. Vedeţi cu câtă viclenie se pregăteşte totul? Toate bisericile,
ca niciodată, vor fi într-o splendoare deosebită, dar în ele nu vei mai putea să intri. Încoronarea lui antihrist
ca împărat se va face în maestuosul templu din Ierusalim cu participarea clerului şi a Patriarhului. În
Ierusalim va fi favorizată intrarea şi ieşirea liberă a fiecăruia. Dar să aveţi grijă să nu călătoriţi, fiindcă totul
se va face pentru înşelare. Antihristul se va naşte dintr-o desfrânată fecioară-evreică din al doisprezecelea
neam al desfrâului. Din copilărie va fi foarte înzestrat şi deştept şi, mai ales, din clipa când, fiind adolescent
de doisprezece ani, plimbându-se cu maică-sa prin parc, se va întâlni cu satana, care, ieşind din beznă, va
intra în el. Băiatul va tresări de spaimă. Dar satana îi va spune: „Nu te teme, eu îţi voi ajuta”. Şi în acest
copil antihrist se va coace în chip de om. La încoronarea lui, când se va citi „Simbolul credinţei”, el nu va
permite să se citească corect şi în locul cuvintelor întru Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; el
se va lepăda şi se va recunoaşte numai pe sine. Atunci patriarhul va exclama: „Acesta-i antihrist!” – şi
pentru aceasta Patriarhul va fi omorât. La încoronare, antihrist, pe mâini, va avea mănuşi şi când le va scoate
pentru a-şi face cruce, Patriarhul va observa că la degete nu are unghii, ci gheare şi aceasta îi va întări
convingerea că în faţa-i stă antihrist. Din ceruri vor pogorî proorocii Enoh şi Ilie care vor spune tuturor că a
venit antihrist: „Acesta este antihrist, nu-l credeţi pe el”. Şi el îi va omorî pe prooroci, însă ei vor învia şi se
vor înălţa la ceruri. Monahia Evlampia, în a cărei casă locuia sfântul în perioada închiderii mănăsririi, îşi
aminteşete: „Aceasta s-a întâmplat în anul 1939. Părintele a vorbit toată noaptea. Nu am putut distinge cu
cine. Să intru pentru a afla nu am îndrăznit. Dimineaţa Părintele a zis: „Maică, noi am avut musafiri şi tu eşti
martor”. Eu am întrebat: „Cine?” Iar stareţul cu bucurie a răspuns: „Proorocul lui Dumnezeu Ilie şi dreptul
Enoh. Ei au vorbit cu mine despre ultimele vremuri ale lumii, Rusiei, despre împăratul ortodox şi antihrist.
Şi au mai spus, că va mai veni să discute cu mine sfântul apostol Ioan Teologul”. În 1949, noaptea, sfântul
stareţ Lavrentie s-a învrednicit de vizita Evanghelistului Ioan Teologul. Aceasta s-a întâmplat pe 26
septembrie, pe stil vechi. Ei au discutat circa şapte ore. Sfântul Evanghelist a completat cele spuse de
proorocul Ilie cu dreptul Enoh, a vorbit despre arătarea Crucii Domnului, Învierea morţilor şi Straşnica
Judecată a lui Hristos”. Antihristul va cunoaşte toate meşteşugurile satanice şi va face semne înşelătoare. El
va fi auzit şi văzut concomitent de toată lumea. Sfântul plăcut a lui Dumnezeu, conform mărturisirilor
arhiepiscopului Simon, arhiepiscopului Teodosie, episcopului Iacob şi arhimandritului Teofan, spunea:
„Fericit şi de trei ori fericit este omul care nu va dori să vadă şi nu va vedea faţa spurcată a lui antihrist. Iar
cel care va vedea şi va auzi cuvântul lui hulitor de Dumnezeu, promisiunile tuturor bunătăţilor pământeşti, se
va înşela şi va merge cu închinăciune în întâmpinarea lui. Şi va pieri împreună cu el şi va arde în focul
veşnic”. Ei l-au întrebat pe stareţ: „Cum va fi aceasta?”. Sfântul stareţ a răspuns cu lacrimi: „Pe locul sfânt
va fi urâciunea pustiirii şi-i va arăta pe înşelătorii spurcaţi ai omenirii şi ei îi vor minţi pe oamenii care s-au
lepădat de Dumnezeu şi vor săvârşi minuni false. Iar după ei va apărea antihrist şi întreaga lume îl va vedea
concomitent. Părinţii l-au întrebat pe sfânt: „Unde, în locul sfânt? În biserică?” Cuviosul a răspuns: „Nu în
biserică, ci în fiecare casă. În ungherul unde acum sunt icoanele, se vor afla nişte instrumente înşelătoare
pentru ademenirea oamenilor. Mulţi vor spune: „Trebuie să privim şi să ascultăm ştirile”. Iată în ştiri şi va
apărea antihristul”. Citeşte şi: Starețul Nicon de la Optina: “Dacă va începe prigoana – unde vom găsi
întărire și mângâiere?” „Pe oamenii săi el îi va „pecetlui” cu peceţi. Îi va urî pe creştini. Se vor începe
ultimele prigoane asupra sufletului creştinesc, care va refuza pecetea satanei. Mai întâi prigoanele vor începe
pe pământul Ierusalimului, iar apoi în întreaga lume se va vărsa ultimul sânge pentru Numele Mântuitorului
nostru Iisus Hristos. Dintre voi, fiii mei, mulţi vor ajunge până în aceste vremuri groaznice. Peceţile vor fi de
aşa fel, încât imediat se va vedea a primit-o omul sau nu.” Creştinul nu va mai putea nici cumpăra, nici
vinde nimic. Dar nu vă pierdeţi nădejdea: Domnul nu-i va părăsi pe copiii Săi… Nu trebuie să vă fie frică.
Biserici vor fi, însă creştinul ortodox nu va mai putea merge în ele, fiindcă acolo nu se va mai aduce Jertfa
fără de Sânge a lui Iisus Hristos, ci va fi o adunătură „satanică”. Şi, din cauza acestor fărădelegi, pământul
va înceta să mai dea rod, lipsit de ploae, va avea crăpături atât da mari, încât omul va putea cădea în ele. Pe
creştini îi vor ucide sau îi vor exila în locuri pustii. Însă Domnul îi va ajuta şi-i va hrăni pe urmaşii Săi. Pe
evrei la fel îi vor aduna într-un singur loc. Unii dintre evrei, care au trăit cu adevărat după legea lui Moise,
nu vor primi pecetea lui antihrist. Ei vor aştepta şi vor urmări faptele lui. Ei ştiu, că străbunii lor nu L-au
recunoscut pe Hristos drept Mesia, şi iată aşa va da Dumnezeu că ochii lor se vor deschide şi ei nu vor primi
pecetea satanei. Ei Îl vor recunoaşte pe Hristos şi vor împărăţi împreună cu Hristos. Iar tot poporul cel slab
va merge după satana şi când pământul nu va da roadă, oamenii se vor duce la el să ceară pâine, iar el le va
răspunde: „Pământul nu rodeşte pâine. Eu nu pot face nimic”. La fel nu va mai fi nici apă. Toate râurile şi
mările vor seca. „Această nenorocire va dura trei ani şi jumătate, dar pentru cei aleşi ai Săi Domnul va scurta
zilele acelea. Atunci vor fi mari luptători, stâlpi ai ortodoxiei, care se vor afla sub influenţa puternică a
rugăciunii lui Iisus. Şi Domnul îi va acoperi pe ei cu Atotputernicul Său Har şi ei nu vor vedea semnele
înşelătoare pregătite pentru toţi oamenii. Încă o dată repet: în acele biserici nu se va mai putea merge, în ele
nu va mai fi har”. Ascultând această discuţie, o soră a întrebat: „Cum să procedez? Nu aş vrea să ajung să
trăiesc în acele timpuri!” „Tu eşti tânără, e posibil să ajungi până atunci”, – a zis stareţul. „Cât e de
înspăimântător!” – „Trebuie să alegi una din două: sau cele pământeşti, sau cele cereşti”. „Va fi război, –
continua Părintele, – pe unde va trece, nu va mai rămâne suflare omenească. Iar înainte de aceasta Domnul
le va trimite oamenilor slabi nişte boli obişnuite şi ei vor muri. Iar în vremea lui antihrist nu va fi moarte. Şi
cel de-al treilea război mondial nu va mai fi spre pocăinţă, ci spre nimicire”. Sora a spus: „Este bine că va fi
război, vor fi mulţi mucenci”. Părintele însă a contrazis-o: „Nu, cei care vor fi credincioşi şi se vor spăla cu
sânge se vor număra cu cetele mucenicilor, iar cei necredincioşi vor merge în iad”. „Dacă-i aşa, este lesne să
piei”, – a zis sora. Iar părintele i-a răspuns: „Domnul îi va lua pe cei slabi, iar alţii se vor curăţi prin boli.
Vor fi şi de acei care în război îşi vor spăla păcatele cu propriul sânge şi vor intra în ceata mucenicilor. Iar
pe cei mai puternici Domnul îi va lăsa pentru întâlnirea cu El. Şi până nu se va completa cu cei mântuiţi
numărul mărturisitorilor lui Dumnezeu distrus de căderea unei părţi a îngerilor, Domnul nu va veni să
judece. În vremurile de pe urmă Domnul şi pe cei vii înscrişi în Cartea Vieţii îi va adăuga la ceata Îngerilor,
al căror număr este incomplet din cauza celor „căzuţi”. Reparaţiile bisericilor vor continua până la venirea
lui antihrist şi peste tot va domni o splendoare deosebită, – spunea Stareţul, – iar voi fiţi moderaţi în
reparaţia bisericii voastre, a exteriorului ei. Rugaţi-vă mai mult, umblaţi la biserică, atâta timp cât mai este
posibil, mai ales, fiţi prezenţi la Sfânta Liturghie la care se aduce Jertfa cea fără de Sânge pentru păcatele
întregii lumi. Mărturisiţi-vă mai des şi împărtăşiţi-vă cu Trupul şi Sângele lui Hristos şi Domnul vă va întări.
Domnul este milostiv. Pe evreii care vor refuza să primească pecetea lui antihrist şi vor zice că acesta este
înşelare şi nu „mesia”, îi va mântui”. Părintele, discutând cu ierodiaconul Gheorghe despre ultimele vremuri,
plângea cu amar şi spunea: „Mulţi clerici vor pieri când va veni antihrist”. Părintele Gheorghe a zis: „Cum
oare să nu pier şi eu, doar sunt diacon?” Părintele a răspuns: „Nu ştiu”. Atunci părintele diacon începu să
plângă şi, căzând la picioarele părintelui, începu să ceară de la el să se roage pentru dânsul ca să se
izbăvească de iad. Părintele s-a rugat şi a zis: „Bine. Iată cum se întâmplă: s-a îmbolnăvit de cap şi a murit şi
a intrat în Împărăţia Cerurilor”. Cele în taină prezise de stareţ s-au împlinit. Noi îl cunoşteam pe acest diacon
din Lavra Peşterilor din Kiev. Era un călugăre foarte virtuos. Deodată s-a îmbolnăvit de cap şi peste puţin
timp a murit. Părintele deseori se văieta cu lacrimi: „Este plină bezna de suflete omeneşti… Şi pe pământ
vor scoate bezna. Toţi dracii vor ieşi şi se vor afla în oamenii care nu-şi fac cruce, nu se roagă, ci numai
omoară oameni (este vorba de avorturi – n.r.). Dracii se vor strădui să înşele cu acest păcat cât mai mulţi
oameni”.

Sursa: Proorociile Cuviosului Lavrentie de la Cernigov despre ultimele vremuri ale omenirii | Apărătorul
Ortodox

Parintele Ghenadii Emilianov despre semnele vadite ale apropierii sfarsitului lumii 06.03.2013 |
Preîntîmpinare duhovnicească antihrist1Interviu cu Părintele Ghenadii Emilianov despre semnele vădite ale
sfârşitului lumii “- Părinte, oare se poate spune că noi acum trăim anume în acele vremuri, când se apropie
împlinirea profeţiilor Sfântului Apostol Ioan Teologul, despre zilele din urmă? – În anul 1978, această
întrebare i-a fost pusă stareţului Paisie (Aghioritul). Voi răspunde cu cuvintele acestuia, care a spus: „Copiii
tăi vor fi martorii împlinirilor profeţiilor din Noul Testament”. Noi nu vorbim de soroace, nici nu ne ocupăm
de preziceri, ca nişte femei isterice. Bătrânilor înduhovniciţi, ca unor vase curate ale lui Dumnezeu, le-au
fost revelate, din mila lui Dumnezeu şi astfel de taine. Aceeaşi întrebare i-a fost adresată Domnului de către
apostoli, iar Domnul le-a răspuns: „Învăţaţi de la smochin pilda: când mlădiţa lui se face fragedă şi
odrăsleşte frunze, cunoaşteţi că vara este aproape. Asemenea şi voi, vând veţi vedea toate acestea, să ştiţi că
este aproape, la uşi” (Mt. 24, 32). Vedem şi simţim cum lumea se mişcă tot mai aproape şi mai aproape de
acele vremi. Însuşi tabloul evenimentelor din lumea duhovnicească nu mai lasă nici un fel de îndoială.“
“După părerea mea, primejdia cea mai mare este să ne lăsăm expuşi acestei prelucrări totale. Oamenii, însă,
nu vor să audă de aşa ceva. Gândul le stă la ce vrei şi la ce nu vrei: la agonisirea de averi, la distracţii şi
plăceri – un ospăţ al ciumaţilor – şi toate acestea astăzi când ne aflăm în preajma unor evenimente fatale.
Pretutindeni domneşte lipsa de grijă şi nepăsarea duhovnicească, care sunt întreţinute şi de către mijloacele
de informare în masă, care servesc cu slugărnicie aceluiaşi scop, deoarece s-a plătit deja pentru tot. Nu mai
are rost să ne punem speranţa în unele personalităţi, sau altele, în cine ştie ce împrejurări favorabile. Trebuie
să fim vigilenţi şi să ne orientăm atent în lume. Să nu ne lăsăm captivaţi de pasiuni şi de hazardul legilor
pământene, fiindcă toate acestea ne îndepărtează cu succes de Dumnezeu. Totul depinde de faptul dacă am
trăit sau nu în Hristos. Nimic nu poate fi ascuns de Ochiul atotvăzător. Despre Dumnezeu vorbesc mulţi
dintre teologii contemporani, dar sunt ei oare capabili să arate calea cea dreaptă a mântuirii?! Mântuirea
noastră stă în nădejdea atotcuprinzătoare în Domnul şi în lumina acestei iubiri vom putea să vedem
adevărata natură a lumii acesteia, pentru ca să prevedem primejdia fără greş şi să preîntâmpinăm
dezamăgirile“. Extras din interviu cu titlul: “CODIFICAREA – TAINA FĂRĂDELEGII CE SE
SĂVÂRŞEŞTE ACUM”
Sursa: Parintele Ghenadii Emilianov despre semnele vadite ale apropierii sfarsitului lumii | Apărătorul
Ortodox

Din proorociile Schimonahiei Macaria 31.03.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească Schimonahia

MacariaNota redacţiei: Suntem în luna martie deja, timpul trece repede, spun toţi, dar în afară de aceasta
observăm că iarna se prelungeşte, iar primăvara cam întârzie şi anul acesta… De altfel, nu prea avem
primăveri, trecem brusc din iarnă în vară… Ce spun specialiştii meteorologi despre acestea? Dar iată ce ne
spune şi Cuvioasa Schimonahia Macaria în proorociile sale: Din proorociile Schimonahiei Macaria Vrajitorii
vor acoperi intreaga lume cu intuneric, iar fara soare nimic nu va mai creste. Dar nimeni nu va lua in seama
aceasta (18 februarie 1988). Soarele va razbate de patru ori iar apoi va fi din nou intuneric. Vom fi in
intuneric (27 august 1987). Si nu ne vor lasa sa aprindem luminile; vor zice ca trebuie sa facem economie de
energie (28 iunie 1988). Acesta e doar inceputul – apoi se va face frig. Curand va fi zapada la Pasti, iar iarna
va incepe cu Acoperamantul (praznicul Acoperamantului Maicii Domnului). Nu va fi iarba pana la Sanpetru
(29 iulie). Soarele va descreste la jumatate (27 august 1987). Va fi rau vara, si inca mai rau iarna. Zapada se
va troieni si nimeni nu o va mai curata. Apoi va fi un ger strasnic (29 aprilie 1988). Curand veti ramane fara
paine (29 ianuarie 1989). Curand nu veti mai avea apa, nici mere, nici cartofi (19 decembrie 1987). Mare
foamete, fara paine – vom rupe cojile in doua ca sa le impartim (18 februarie 1988). Va avea loc o mare
razvratire. Oamenii vor incepe sa fuga din cele inaltate (din orase, n. aut.). Vor porni sa fuga incolo si
incoace; nimeni nu va mai sta in odaia lui – nu va fi nimic de mancare, nici macar paine (28 decembrie
1990). Dar daca ne rugam Mantuitorului, Maicii Domnului si lui Ilie Prorocul, ei nu ne vor lasa sa murim de
foame; ii vor pazi pe cei ce au crezut in Dumnezeu si s-au rugat cu nefatarnicie (27 iunie 1988). Cand vor
incepe sa surghiuneasca pe calugari, nu se vor mai face grane. Din: “Cuvioasa Macaria, mangaietoarea celor
suferinzi”, de Ghenadie Durasov

Sursa: Din proorociile Schimonahiei Macaria | Apărătorul Ortodox

Proorocia Sfântului Mitropolit Varlaam despre căderea creştinească a Ţării Moldovei 09.04.2013 |
Preîntîmpinare duhovnicească varlaam’’Binecuvântat a fost pământul Moldovei şi neruşinată a fost ocara
oamenilor, care, prin faptele şi apucăturile lor stricate, vor întoarce pe voievozi în morminte şi vor face pe
stramoşi sa lăcrimeze sub glie, stând cu fruntea plecată în faţa Marelui Stăpân Hristos pentru ruşinea lăsată
de urmaşii lor“. Nota redacţiei: Dacă veţi citi cu atenţie această profeţie a Sfântului Varlaam, Mitropolitul
Moldovei, veţi decoperi cât de adevărate sunt cele prezise de el. Ce ne rămâne de făcut în această situaţie, în
care ne aflăm cu toţii? Ceea ce au făcut ninivitenii… Să ne pocăim cât mai este timp! “Dupa plecarea
mitropolitilor fanarioti vor urma oameni nevrednici la scaunul Moldovei, care vor incerca sa vanda dreapta
credinta. Amestecurile de credinta drept-maritoare cu cele papistasesti si paganesti nu vor mai fi (n.n.
considerate ca) o uraciune si o urgie inaintea lui Dumnezeu. Oamenii se vor vinde intre ei, vor fi taieri de
sabie intre frati pentru putere si ranguri pamantesti. Moldova va fi rupta si impartita dupa bunul gust al
puterii de la Rasarit, prin sfaturi marsave si ticaloase (n.n. în 1812 Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus).
La vremea din urma o hiara rosie cu multe capete va inghiti intreaga Europa crestina, iar oamenii se vor
salbatici mai rau ca fiarele (n.n. – este vorba de perioada comunistă). Oamenii se vor inrai si vor strica
obiceiurile pamantului, inmultindu-se intre ei ca dobitoacele fara nicio nerusinare, lepadand Sfanta Taina
crestina a nuntii. Vor defaima obiceiurile crestinesti dedandu-se la tot felul de obiceiuri straine, iar paganii
se vor amesteca cu sange crestinesc. Mare urgie va fi atunci. Domnii pamantului vor fi oameni vanduti
satanei, care nu vor mai purta grija poporului drept-credincios. Mosiile stramosesti vor fi calcate cu japca si
luate de straini dupa bunul lor plac, lucru nemaiintalnit in curgerea timpului in Moldova (n.n. oare nu stau
astăzi pământurile noaste pârloagă şi străinii le cumpără pe un preţ de nimic…?). Biserica stramoseasca va fi
rusinata de noile obiceiuri paganesti si papistasesti, aduse cu sila de vladicii lor cu apucaturi satanicesti (n.n.
– ecumenismul). Oamenii afierositi lui Hristos cu slujba vesnica vor lepada sfantul chip si fagaduinta
inaintea lui Hristos, dedandu-se la viata lumeasca de dinainte. La vremea cea din urma, pamanturile nu-si
vor mai da roada lor, padurile vor fi taiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor vinde mosiile fara de rusine,
uitand ca stramosii lor le-au pastrat cu sabia . Legile crestinesti ale tarii vor fi lepadate, iar hrisoavele
voievodale vor fi luate in ras, iar conducatorii netrebnici vor face legamant cu fiara apocaliptica (n.n.
atribuirea codurilor personale cetăţenilor). Vlastarele moldovenesti, urmasii domnilor si boierilor de demult,
se vor deda la obiceiuri si apucaturi ieftine. Barbatii vor schimba obiceiul dumnezeiesc al demnitatii lor si se
vor acoperi in straie femeiesti, iar femeile vor umbla precum barbatii (n.n. – despre păcatul sodomiei şi
clelalte urâciuni). Adunarile din sarbatori si toate obiceiurile pamantului vor fi schimbate in obiceiuri si
apucaturi salbatice, paganesti, aducand in Moldova in locul jocului de sarbatoare jocuri de la salbatici (n.n.
Sărbători păgâne, precum Hallowen-ul, Saint Valentin, 1 martie, 8 martie, 23 februarie, Ziua independenţei
Republicii Moldova ş. a.). La vremea de apoi, pe pamanturile Moldovei va domni saracia, jalea, moartea,
spaima, frica si omul nu va mai fi stapan in batatura lui. Vor pune domnii pamantului biruri si legi cum n-au
mai fost de la intemeierea Moldovei. Vor pune biruri si pe aerul lasat de Dumnezeu. Hiarele pamantului si
pasarile si toate dobitoacele isi vor schimba firea lor si vor aparea alte feluri de dobitoace, iscodite dupa
mintea omului, care vor fi slabe la trup si fara de folos. La vremea cea din urma, oamenii se vor strange unii
langa altii in tot felul de nascociri, lepadand truda satului, munca va fi o rusine, rusinea va ramane un obicei,
iar cei drepti vor fi considerati nebuni. Se vor insela unii pe altii crezand ca asta e legea lui Dumnezeu. Si, in
cele din urma, ultima randuiala a pamantului: se vor dezgropa oasele parintilor si stramosilor nostri, vor fi
daramate bisericile, vor fi lepadate randuielile crestinesti si vor iesi un soi de oameni care, tot in numele lui
Dumnezeu, vor face biserici fara cruce, vor nesocoti Sfanta Jertfa si, in cele din urma, o vor amesteca in
slujire cu paganii (n.n. – ecumenismul, Mişcarea New Age şi alte rătăciri). Asa arata Apocalipsa Sfintei
Carti a Scripturii, ca la vremea din urma, cand veti vedea uraciunea pustiirii in locul cel sfant, razboaiele pe
alocurea, urgiile si uciderile intre oameni, lepadarea pruncilor din pantecele femeiesti si oameni cautand
linistea de la un capat al altuia al pamantului, cand graiurile se vor amesteca ca alta data in Babilon, si
sfarsitul va fi aproape. Moldova cea frumoasa si bogata, plina de daruri dumnezeiesti, plina de locasuri
sfinte, plina de oameni harnici si credinciosi, va cadea in mainile paganilor si a necredinciosilor, iar caderea
ei va fi mai grea decat caderea Constantinopolului din vremea maritului nostru domn Stefan cel Mare si
Sfant. Binecuvantat a fost pamantul Moldovei si nerusinata a fost ocara oamenilor, care, prin faptele si
apucaturile lor stricate, vor intoarce pe voievozi in morminte si vor face pe stramosi sa lacrimeze sub glie,
stand cu fruntea plecata in fata Marelui Stapan Hristos pentru rusinea lasata de urmasii lor“. (Document
domnesc despre vremurile de pe urmă ale Ţării Moldovei, dat de Mitropolitul Varlaam Mitropolitului
Macarie, descoperit ulterior de Paul de Alep)

Sursa: Proorocia Sfântului Mitropolit Varlaam despre căderea creştinească a Ţării Moldovei | Apărătorul
Ortodox

Fericitul Filotei Zervacos – Satana face ultimul asalt în aceşti ani în care ne găsim 28.03.2013 |
Preîntîmpinare duhovnicească FILOTHEOS-ZERBAKOSDupă cum văd, toată lumea aleargă spre cel
viclean, ca si păcătosul spre păcat. Neînfrânati sunt oamenii, – si popor si cler; ca si caii cei nărăvasi aleargă
spre păcat. Nu se gândesc nici la Dumnezeu, nici la moarte, nici la judecată sau răsplată, la nimic; numai
pentru materie, trup si plăceri trupesti se interesează. Pentru Dumnezeu, suflet, virtute – nimic! Foarte putini
sunt cei care au interese adevărate si poate datorită acestor prea putini mai tine Dumnezeu lumea. Satana
face ultimul asalt si in acesti ani in care ne gasim, mare necaz si stramtorare vor veni in lume… Asadar,
mare manie are sa vina. Multe rautati se intampla in lume, indeosebi doua: desfraul si avortul. Un rău atât de
mare nu s-a întâmplat în nici o vreme, ca mamele să ucidă 6-10 copii si să nu simtă deloc mustrare de
constimtă, când, dacă ar fi avut o cât de mică urmă de pocăintă si simtire, ar fi trebuit să-si deschidă
mormintele si să intre de vii în ele ca să se chinuie, dar sunt nepăsătoare… Se spovedesc uneori, dar fără să
se pocăiască sincer. Aceasta una, iar a doua– goliciunea femeilor. Umblă acum goale, – desi bărbatii nu sunt
mai prejos, – însă mai mult femeile, iar aceasta nu este cu putintă s-o rabde Dumnezeu. A răbdatpe păcătosii
din vremea lui Noe, pe cei din Sodoma si Gomora, dar parcă nu ajunseseră la acest stadiu, să umble goi pe
stradă si să-si arate trupurile lor goale la bărbati, ca să-i atragă spre păcat. Dumnezeu este indelung-rabdator,
iar o mie de ani sunt inaintea lui Dumnezeu ca o ora. Rabda indelung, dar si rabdarea Sa are margini. Nu e
cu putinta ca Dumnezeu, care totdeauna pedepseste pacatul, sa ingaduie a se face atatea pacate, fara sa le
pedepseasca… Numai sa fim pregatiti. Sa avem credinta in Dumnezeu, in El sa ne punem nadejdea si
dragostea si El nu ne va parasi. Fie ca nimic sa nu ne desparta de iubirea lui Hristos. Acum ne aflam in
pragul marii manii; se apropie sfarsitul sfarsitului.Sfintii Parinti ai Bisericii noastre au socotit moartea si a
doua venirea Mantuitorului necesare pentru mantuirea omului, iar cei care le-au avut intotdeauna in minte,
au fost izbaviti de chinurile vesnice. Din nefericire, oamenii au exemple rele din partea mai marilor societatii
si ai Bisericii, care si-au invartosat inimile mai rau decat evreii. Vai si amar de vietuitorii acestei lumi! Cata
intristare va sa vina peste oameni, daca stapanitorii lor sunt slujitori si robi ai antihristului! Pentru ca aceia
care au fost inrolati de Stapanul Imparatiei Cerurilor sa lupte, s-au molesit. Si nu numai ca au slabit, ci s-au
adancit in somnul greu al trandaviei si al nepasarii. E vremea sa va treziti din somn. Sculati-va, aruncati
departe somnul nepasarii, ca sa nu va gaseasca vrajmasul dormind si sa va omoare. Treziti-va, caci ne
indreptam spre sfarsit, spre moarte, pentru ca ziua celei de-a doua veniri a Domnului se apropie. Treziti-va
ca sa luptati in putinul timp care v-a mai ramas, caci vine ceasul cand nimeni nu va mai putea lucra.
Din“Profetii si marturii crestine pentru vremea de acum“

Sursa: Fericitul Filotei Zervacos – Satana face ultimul asalt în aceşti ani în care ne găsim | Apărătorul
Ortodox

Stareţul Dionisie Ignat – Conducătorii omenirii de azi sunt hotărâţi să distruga omul 28.02.2013 |
Preîntîmpinare duhovnicească Stareţul Dionisie Ignat – Conducătorii omenirii de azi sunt hotărâţi să
distrugă omul staretul_dionisie_lumea_in_vremurile_de_pe_urma_vol_ii Sa avem nadejdea la Dumnezeu,
dar timpurile sunt critice. Timpurile-s foarte critice. Dupa cum spun Sfintii Parinti, Sfintii Prooroci, noi am
intrat in veacul al VIII-lea, si ei asa scriu ca, intrand in al VIII-lea veac, multe necazuri o sa vina peste
omenire, mari schimbari o sa fie in lume. Dupa scrierile Sfintilor Parinti, omenirea asteapta doua pericole
infricosate: un razboi infricosat de mare si imparatia lui Antihrist. Acuma numai Dumnezeu stie care va
apuca inainte, razboiul acela care se asteapta sau imparatia lui Antihrist. Noua nu ne-a ramas altceva decat
sa ne pregatim. Sa ne pregatim prin pocainta, spre marturisire curata, ca nimenea nu se poate mantui decat
numai prin pocainta, adica prin marturisirea pacatelor inaintea parintelui duhovnic. O sa fie un razboi
infricosat, poate nu acum, dar in cativa ani. Asa va fi ca nu vor mai cunoaste ca au fost oameni cei omorati.
Suntem in vremurile de pe urma. Sunt semne vadite. Conducatorii omenirii de astazi sunt hotarati sa distruga
omul, atat duhovniceste cat si fireste; adica nu se mai pune problema de a fi un bun crestin, asta e departe,
dar nu mai poti fi om firesc. Vor sa schimonoseasca firea omului. Conducatorii europeni se vede bine treaba
ca au luat locul lui Satan insusi, ca de acum ei, cu ideile lor, introduc rautatea in omenire. Dar pentru ce? Ca
sa distruga cu desavarsire tot ce-i duhovnicesc in om, dar nu numai atat, ci si tot ce-i omenesc. Ăstia vor sa
faca lumea ca pe niste dobitoace, sa nu stie ca este Viata Vesnica. Chiar daca zic ca este Dumnezeu, ei spun
ca totul este aici, viata asta sa fie bine. Uniunea Europeana este Casa Faradelegilor, este distrugerea omului,
nu numai a crestinului sau a monahului. Lasam asta la o parte [monahismul sau crestinismul], dar vedem ca
legile Uniunii Europene duc la distrugerea omului, fiindca dau drepturi lui Satan. Ei legifereaza ca pacatul
impotriva firii este ceva bun. Vezi, astia de la Comunitatea Europeana o tin (considera) pe Romania ca cea
mai inapoiata. De ce? Pentru ca crede in Biserica, fiindca are multi preoti si monahi. Adica crede in Viata
Vesnica si nu crede in ideile lor. Vor sa bage ideile lor si Biserica le sta in cale. O sa fie schimbari mari. Ce,
crezi ca Comunitatea Europeana este dupa Dumnezeu? O sa-i schimbe pe toti, o sa le schimbe mintea.
Aceasta schimbare este spre daramare iar nu spre zidire. Pentru pacatele noastre, ale omenirii, pentru
faradelegile care se petrec, bag seama ca s-a luat harul Sfantului Duh si de la alimente, fructe si legume. Le
bagi in gura, dar nu vor sa se pogoare in stomac, ca nu au gust. Si gustul alimentelor este un dar de la
Dumnezeu, dar acum toate sunt serbede. Sa te scoli de la masa cu o mica pofta de mancare, asa povatuiesc
Sfintii Parinti, si asta este folositor si trupeste si sufleteste. Multi nici nu stiu, nici nu socotesc ca Cununia
este o Taina a lui Dumnezeu si ca nu se poate desface asa cum vrea fiecare. Doar in caz de preacurvie a
unuia din soti Biserica blagosloveste despartirea; dar si atunci, daca exista iertare intre soti, si Dumnezeu
iarta. Adica Dumnezeu se bucura mult mai mult de pastrarea cununiei decat de despartire, chiar pentru
motive binecuvantate, sa zicem, de Biserica. Trebuie multa rabdare si smerita cugetare si sfatuire intre soti
ca sa poata trece uniti peste ispitele vietii in doi. Ca nu e usor. Este o cruce. Asta e o Cruce, si cum poate fi
crucea?! Nu usoara. Preotul este apostolul Bisericii, apostolul neamului, apostolul natiunii. Astazi unii spun:
„Ce? Haina ma mantuieste?!” Sigur ca haina te mantuieste, fiindca este blagoslovita. Haina preoteasca te
fereste de multe. Nu este nevoie sa iscodim si sa ispitim lucrurile peste fire, ca atunci diavolul ne aduce la
necredinta. Citeşte şi: Sf. Ioan Iacob Românul - Cuvânt despre nădejde celor fără de nădejde *** – Parinte,
ce se intelege prin veacul al VIII-lea? – Ca am intrat in a opta mie de ani, dupa numaratoarea Bisericii.
Sfintii Parinti, si Sfantul Ioan Cuvantatorul de Dumnezeu, si toti cei care scriu despre Antihrist, tot asa,
amintesc de veacul al VIII-lea, dupa numaratoarea Bisericii. (07-05-2002) Din: Stareţul Dionisie: ’’Lumea
în vremurile de pe urmă’’ (vol. 2)

Sursa: Stareţul Dionisie Ignat – Conducătorii omenirii de azi sunt hotărâţi să distruga omul | Apărătorul
Ortodox

PROOROCIILE SFÂNTULUI NIL, IZVORÂTORUL DE MIR 13.03.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească

Caracteristica proorocească a oamenilor înainte de sfârşitul lumii Sf. Nil Izvoritorul de mir Cuviosul Nil a
trăit pe Sfântul munte Athos în secolul XVI. După moartea sa, în anul 1817, sfântul i s-a arătat în vis
monahului Teofan şi a spus următoarele proorocii. Pentru aceasta zic vouă: Ce tâlhărie se va face! Ce
sodomie, preacurvie, amestecare de sânge, desfrâu va fi atunci! La ce decădere vor ajunge oamenii, la ce
desfrâu putregăios? Atunci va fi tulburare împreunată cu discuţii (adică revoluţii în toată lumea şi lupta
partidelor), oamenii se vor certa necontenit şi nu vor da de capăt (adică nu se va ajunge la nimic). Apoi se va
întruni al VIII-lea sobor pentru clarificarea disputelor şi va scoate la iveală cele bune pentru cei buni şi cele
rele pentru cei răi… Plugarul desparte grâul de pleavă. Grâul – pentru om, pleava – pentru vite. Vor fi
despărţiţi cei buni de cei răi, adică dreptcredincioşii de eretici, şi pentru un răstimp scurt se va instaura pacea
între oameni. (Despre aceasta se vorbeşte şi în proorociile bizantine.) După aceasta însă iarăşi îşi vor
schimba buna lor rânduială şi se vor întoarce spre rău, spre reaua pierzanie a celor ce pier, astfel încât mama
va fi în vrajbă cu fiul său, nu va fi recunoscută nici cununia. Vor avea numai pieirea, o cădere generală în
pieire, precum Sodoma şi Gomora, adică nici cinci drepţi nu se vor găsi… Şi fratele o va ţine de soţie pe
soră-sa, iar mama îl va avea de soţ pe propriul fecior, va omorî fiul pe tată-său şi va preacurvi cu maică-sa;
şi altă mulţime de răutăţi va intra în obicei. Şi cu cât oamenii mai mult se vor cufunda în fărădelegi cu atât
mai multe necazuri şi cataclisme se vor abate peste ei. Oamenii însă, cu cât mai multe nevoi vor veni peste ei
cu atât mai mult rău vor face şi şi în loc să se pocăiască, se vor înrăi împotriva lui Dumnezeu. Iar
fărădelegile săvârşite de ei vor întrece fărădelegile oamenilor din vremurile potopului. Toţi vor vorbi numai
despre rău, tendinţele vor fi numai rele, aplecarea va fi spre rău, prietenia va avea ca scop răutatea, peste tot
– reaua tâlhărie, reaua constrângere, reaua izolare, reaua dezbinare. Cu toate acestea se va crede că şi
făcătorul de rău se mântuieşte. Atunci, posedând capital mare, se vor tângui că n-au nimic, se vor văicăra că
n-au de ajuns. Atunci vor da aurul în camătă, îşi vor creşte procentele şi vor cere milostenie pentru a se
hrăni; vor plânge că nu au ce mânca. Principalul scop va fi sporirea capitalului (comorii), pentru a aduna cât
mai multă bogăţie; şi cu cât mai mult se va înmulţi lăcomia câştigului de bani cu atât mai mult se vor înmulţi
şi necazurile în lume. Ce este pecetea lui antihrist care îi pecetluieşte acum pe cei răi şi cum va fi cea cu care
va pecetlui antihrist după întronarea sa Ţinerea de minte a răului (acum) este pecetea lui antihrist. Şi atunci
când antihrist (adică duhul lui antihrist care acţionează în lume) pune această pecete a ţinerii de minte a
răului, de la ea parcă înmărmureşte inima omului (adică parcă moare, devine inaptă să–şi plângă păcatul, nu
mai are capacitatea spre alte simţiri duhovniceşti şi spre frica lui Dumnezeu). Sfântul, descoperind rădăcina
tulburărilor principale ale omenirii, – cauza revoluţiilor, urii copiilor faţă de părinţi şi alte fărădelegi, – ne
spune nouă, că toate acestea se întâmplă de la ţinerea de minte a răului, adică de la judecarea mândră a
neajunsurilor aproapelui, lipsei de respect a copiilor faţă de părinţi, a supuşilor faţă de conducători ş. a. Dacă
vom pătrunde în duhul vremii şi metodele de acţiune a celor ce se împotrivesc Bisericii şi statului, vom
vedea, că succesul lor se bazează anume pe otrăvirea oamenilor cu osândirea şi ura, iar otrăvindu-i, îşi fac
din ei o unealtă ascultătoare. Aşadar, atunci când antihrist îşi va pune pecetea sa pe oameni, inimile lor se
vor face precum moarte. Şi atunci, în vremea proorocită a necazurilor, antihrist va începe să însemne
oamenii cu pecetea sa, ca şi cum pentru aceea ca să-i salveze pe ei de necazuri, fiindcă celor ce vor avea
pecetea, conform Apocalipsei (Apoc. 13, 17), li se va vinde pâine. Mulţi vor muri pe drumuri. Oamenii se
vor asemăna unor păsări răpitoare care se năpustesc asupra stârvului, vor mânca trupurile morţilor. Însă care
oameni vor mânca trupurile morţilor? Acei care vor fi pecetluiţi cu pecetea lui antihrist; creştinii, cu toate că
lor nu li se va da şi nici nu li se va vinde pâine pentru că nu vor avea pe sine semnul (pecetea), nu vor mânca
trupuri; iar cei pecetluiţi, deşi pânea le va fi accesibilă, vor devora trupurile morţilor. Fiindcă atunci când
omul se va pecetlui cu pecetea, inima lui se va împietri şi mai tare; şi, nefiind în stare să suporte foamea,
oamenii vor înşfăca trupurile şi oriunde s-ar fi aflat, aşezându-se pe o margine de drum, le vor devora. În
sfârşit, va fi omorât şi cel însemnat de anihrist; iar pe pecete vor fi scrise următoarele: „Eu sunt al tău”. –
„Da, tu eşti al meu”. – „Merg de bună voie, iar nu fiind forţat”. –„Şi eu te primesc de voia ta, iar nu forţat”.*
Aceste expresii vor fi imprimate înlăuntrul acelei blestemate peceţi.** * Oare nu acesta este sensul
semnăturii benevole la primirea paşaportului din plastic, iar apoi a peceţii? ** E posibil că numărul lui
antihrist, ca simbol al împotrivirii lui Dumnezeu, conţinându-se în bara-cod, poartă sensul acestor expresii.
Sau poate ele vor fi cifrate într-o limbă computerizată. Predica lui Enoh şi Ilie în care oamenii sunt chemaţi
să nu primească pecetea lui antihrist şi să se însemneze întotdeauna cu sfânta cruce. Uciderea acestor
predicatori Iar atunci când blestemata mărire îi va vedea pe Enoh şi Ilie predicând şi spunând oamenilor ca
să nu primească însemnarea lui antihrist, va porunci ca ei să fie prinşi. Ei însă îi vor convinge pe oameni să
nu primească pecetea şi vor spune că acel care va da dovadă de răbdare şi nu se va însemna cu ea se va
mântui şi Dumnezeu numaidecât îl va primi în rai, numai pentru că nu a primit pecetea. Şi fiecare să se
însemneze cu cinstita cruce, însemnându-se cu ea oricând, fiindcă pecetea crucii îl eliberează pe om de
muncile iadului; iar pecetea lui antihrist îl duce om în chinurile iadului. Dacă sunteţi însetaţi şi aveţi nevoie
de hrană, răbdaţi puţin şi Dumnezeu, văzând răbdarea voastră, vă va trimite ajutor de sus; veţi prinde viaţă
(săturându-vă) cu ajutorul lui Dumnezeu. Dacă însă nu veţi avea răbdare şi vă veţi pecetlui cu pecetea
acestui spurcat împărat, mai târziu o să regretaţi. Oamenii îi vor întreba atunci pe Enoh şi Ilie: „De ce oare îi
mulţumesc lui antihrist cei care au primit pecetea?” Iar Enoh şi Ilie le va răspunde: „Sunt ei mulţumiţi, dar
de fapt cine e mulţumit (adică cine vorbeşte cu buzele lor)?” Nu oamenii mulţumesc, ci însăşi pecetea
mulţumeşte (adică răutatea, care împărăţind peste oameni, prin gura lor, exprimă satisfacţia şi bucuria că a
reuşit să-i piardă pe ei, aşa cum se întâmplă cu răufăcătorii, care jubilează şi se bucură după ce au săvârşit
fărădelegea). Şi ce înseamnă mulţumirea lor? Mulţumirea lor este pentru că a intrat satana în ei,
imprimându-seîn simţurile omului, şi omul nu înţelege ce se petrece cu el. Acel care se pecetluieşte cu
pecetea lui antihrist devine demon; cu toate că afirmă cum că nu ar simţi nici foame, nici sete, însă
înfometează şi însetează şi mai mult, de şapte ori mai mult decât voi. Răbdaţi doar puţină vreme. Oare nu
vedeţi că acel care primeşte pecetea lui antihrist nu va trăi (adică este mort cu duhul şi îl aşteaptă chinurile
veşnice)? Oare şi voi vreţi să pieriţi cu pecetea în chinurile veşnice, ca să fiţi acolo cu acei care s-au
pecetluit cu ea, – „unde este plânsul şi scrâşnirea dinţilor”? Şi multe alte învăţături vor predica oamenilor
Enoh şi Ilie. Antihrist va auzi ce predică aceşti doi oameni, care îl numesc pe el linguşitor, vrăjitor, înşelător
şi diavol viclean şi, auzind acestea, se va mânia, va porunci să-i înşface pe ei şi să-i aducă înaintea lui şi,
vorbind cu cuvinte măgulitoare, le va spune: „Ce oi pierdute sunteţi, pentru că nu v-aţi însemnat cu pecetea
împărătească!” – atunci vor răspunde Enoh şi Ilie: „Linguşitorule şi mincinosule! Demon! Din vina ta au
pierit în iad atâtea suflete! Prea blestemată este pecetea ta împreună cu slava ta! Această pecete a ta şi prea
spurcată slavă au împins lumea spre pieire, pierzania ta a adus omenirea la această stare, s-a terminat lumea
şi i-a venit sfârşitul”. Auzind antihrist aceste cuvinte de la Enoh şi Ilie, le va spune: „Cum îndrăzniţi să
vorbiţi aşa înaintea mea, cârmuitorul şi împăratul?” Şi-i va răspunde Ilie: „Împărăţia ta o dispreţuim şislava
ta o blestemăm împreună cu pecetea ta”. Auzind acest răspuns sfidător, antihrist se va năpusti asupra lor ca
un câine turbat şi-i va ucide cu propriile mâini. După omorârea lui Enoh şi Ilie antihristul va slobozi
spurcatele sale odrasle (adică va da libertate duhurilor necurate, pe care până atunci le-a reţinut). Aceste
odrasle sau duhuri rele sunt preacurvia, curvia, sodomia (homosexualismul), omorul, tâlhăria, minciuna,
înşelarea, chinuirea, cumpărarea şi vinderea oamenilor, cumpărarea băieţeilor şi a fetiţelor pentru curvie cu
ei, asemeni câinilor din stradă. Şi va porunci antihrist duhurilor răutăţii, care i se supun, să-i îndemne pe
oameni să facă răutăţi de zece ori mai mari în comparaţie cu cele deja făptuite; odraslele lui pline de răutate
vor îndeplini porunca lui pierzătoare şi se vor avânta spre distrugerea neamului omenesc printr-o mulţime
mare de fărădelegi. De la încordarea intensă şi energia negativă a acestor odrasle pline de răutate va pieri
firea simţitoare şi gânditoare din om… Oamenii, deveniţi atât de vicleni la suflet, vor avea şi trupul mai
scund, vor fi de statură mică. Iar, prin faptele vicleniei lor, aceşti oameni îi vor întrece pe demoni şi vor fi un
duh cu demonii. (Sfântul a proorocit şi despre secetă, pieirea tuturor vietăţilor şi foamea ce va fi în vremea
lui antihrist). Din Stareţii despre vremurile din urmă

Sursa: PROOROCIILE SFÂNTULUI NIL, IZVORÂTORUL DE MIR | Apărătorul Ortodox

Despre Judecata de Apoi 18.08.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească apocalipsaNimeni nu cunoaşte ziua

aceea, afară de Dumnezeu-Tatăl, dar semnele apropierii ei sunt date şi în Evanghelie, şi în Apocalipsa
Sfântului Apostol Ioan Teologul. Apocalipsa vorbeşte despre evenimentele sfârşitului lumii şi despre
înfricoşata Judecată cu precădere în simboluri şi în ghicitură, dar Sfinţii Părinţi au tâlcuit-o şi există o
tradiţie autentică a Bisericii care ne vorbeşte şi despre semnele apropierii sfârşitului lumii, şi despre Judecata
de Apoi. Înainte de sfârşitul vieţii pe pământ vor fi tulburare, războaie, frământări civile, foamete,
cutremure. Oamenii vor suferi de spaimă, vor muri de aşteptarea nenorocirilor (Luca 21, 26). Nu va fi nici
viaţă, nici bucuria vieţii, ci o stare chinuitoare de pierdere a legăturii cu viaţa. Dar nu se va pierde numai
legătura cu viaţa, ci şi cu credinţa; şi Fiul omului, venind, va găsi oare credinţă pe pământ? (Luca 18, 8).
Oamenii vor fi mândri, vor fi nemulţumitori, vor respinge Legea lui Dumnezeu: alături de pierderea legăturii
cu viaţa, va slăbi şi morala. Binele va slăbi şi răul va creşte. Despre aceste vremuri vorbeşte şi Sfântul
Apostol Ioan Teologul în lucrarea sa insuflată de Dumnezeu, numită Apocalipsa. El însuşi mărturiseşte că „a
fost în Duh”, ceea ce înseamnă că însuşi Duhul Sfânt era în el când i s-au descoperit în diferite imagini
simbolice destinele Bisericii şi ale lumii; de aceea, Apocalipsa este o descoperire a lui Dumnezeu. El
prezintă destinul Bisericii în chipul unei femei care se ascunde în acele zile în pustie: ea nu se arată în viaţă,
aşa cum se întâmplă acum în Rusia. În realitate, vor avea importanţă hotărâtoare forţele care pregătesc
venirea lui Antihrist. Antihrist va fi un om, iar nu diavolul întrupat. Cuvântul „anti” înseamnă „vechi” sau
„în loc de” sau „împotrivă”. Acel om doreşte să fie în locul lui Hristos, să ocupe locul Său şi să aibă ceea ce
ar trebui să aibă Hristos. El doreşte să aibă aceeaşi putere de fascinaţie şi aceeaşi stăpânire asupra întregii
lumi. El va primi acea putere înainte de pieirea sa şi a întregii lumi. El îl va avea ca ajutor pe un mag care
prin puterea falselor minuni îi va împlini voia şi-i va ucide pe cei ce nu recunosc stăpânirea lui Antihrist.
Înainte de moartea lui Antihrist vor apărea doi drepţi, care îl vor da în vileag. Magul îi va omorî şi timp de
trei zile trupurile lor vor rămâne neîngropate. Aceasta va fi cea mai mare jubilare a lui Antihrist şi a tuturor
slujitorilor lui. Dar, deodată, acei drepţi vor învia şi toată oştirea lui Antihrist va fi în mare tulburare şi se va
îngrozi, iar Antihrist va cădea deodată mort, omorât de puterea Duhului. Dar ce se ştie despre omul-
Antihrist? Originea lui exactă nu se cunoaşte. Tatăl este cu totul necunoscut, iar mama este o femeie stricată
care se dă drept fecioară. El va fi evreu din seminţia lui Dan. Pentru aceasta avem semn că Iacov, murind, a
spus că printre urmaşii săi “Dan va fi şarpe la drum, viperă la potecă, înveninând piciorul calului, ca să cadă
călăreţul” (Facerea 49, 17). Aceasta ne indică metaforic că el va acţiona prin viclenie şi răutate. Ioan
Teologul vorbeşte în Apocalipsă despre mântuirea fiilor lui Israel, că înainte de sfârşitul lumii o mulţime de
evrei se vor întoarce la Hristos, dar din şirul seminţiilor mântuite lipseşte seminţia lui Dan. Antihrist va fi
foarte inteligent şi va şti cum să se poarte cu oamenii. Va fi fermecător şi prietenos. Filozoful Vladimir
Soloviov a lucrat mult ca să-şi închipuie venirea şi personalitatea lui Antihrist. El a folosit minuţios toate
materialele existente pe această temă, nu numai ale Sfinţilor Părinţi, ci şi textele musulmane, şi a creionat
acest tablou tulburător. Până la venirea lui Antihrist în lume, venirea lui este deja pregătită. „Taina lucrează
deja” şi forţele care-i pregătesc apariţia se luptă, în primul rând, împotriva împărăţiei legiuite. Sfântul
Apostol Pavel spune că Antihrist nu poate apărea până nu va fi îndepărtat „cel care o împiedică” (II Tes. 2,
7). Sfântul Ioan Gură de Aur tâlcuieşte că „cea care o împiedică” este stăpânirea legiuită cinstitoare de
Dumnezeu. Citeşte şi: Rugăciunea Stareţilor de la Mănăstirea Optina Această stăpânire se luptă cu răul.
„Taina” care lucrează în lume nu doreşte aceasta, nu doreşte lupta cu răul prin mijloacele forţei: dimpotrivă,
ea doreşte stăpânirea fărădelegii şi când o va obţine, nimic nu va mai împiedica venirea lui Antihrist. El nu
va fi doar inteligent şi fermecător, dar va fi milostiv, va face acte de caritate şi fapte bune pentru întărirea
stăpânirii sale. Iar când şi-o va întări într-atât, încât îl va recunoaşte întreaga lume, atunci îşi va arăta faţa.
Capitala pe care o va alege va fi Ierusalimul, pentru că aici Mântuitorul Şi-a descoperit învăţătura
dumnezeiască şi Persoana, aici întreaga lume a fost chemată să guste fericirea binelui şi a mântuirii. Dar
lumea nu L-a primit pe Hristos şi L-a răstignit la Ierusalim. În timpul lui Antihrist, Ierusalimul va deveni
capitala lumii, care i-a recunoscut stăpânirea: Atingând culmile puterii, Antihrist le va cere oamenilor să-l
recunoască drept cel ce a obţinut ceea ce nici o altă putere pământeană şi nimeni nu a mai obţinut vreodată şi
va pretinde închinare ca unei fiinţe supreme, ca unui dumnezeu. Vladimir Soloviov descrie foarte bine
caracterul activităţii lui Antihrist, ca a unui conducător de rang înalt. El le va face pe plac tuturor, cu condiţia
ca aceştia să recunoască supremaţia puterii sale. El va crea condiţii de viaţă Bisericii, îi va îngădui să
slujească, va promite că va construi biserici splendide, cu condiţia recunoaşterii lui ca „fiinţă supremă” şi ca
lumea să i se închine. Va avea o ură personală faţă de Hristos. Va trăi din această ură şi se va bucura de
lepădarea oamenilor de Hristos şi de Biserică. Va fi o apostazie generală şi, pe deasupra, mulţi episcopi vor
trăda credinţa, iar ca justificare, vor arăta spre starea strălucită a Bisericii. Căutarea compromisului va fi
atitudinea caracteristică a oamenilor. Fermitatea mărturisirii va dispărea. Oamenii vor căuta cu asiduitate să-
şi motiveze căderea, iar răul, ca o moleşeală malignă, va susţine această stare generală. Oamenii vor avea
obişnuinţa lepădării de dreptate, a dulceţii compromisului şi a păcatului. Antihrist va îngădui oamenilor
totul, numai ca ei „căzând în faţa lui, să i se închine”. Nu este o atitudine nouă faţă de oameni: şi împăraţii
romani erau gata să le redea libertatea creştinilor cu condiţia ca ei să le recunoască divinitatea şi suprema
putere divină şi îi chinuiau doar pentru că ei mărturiseau că „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi Lui
Singur să-i slujeşti” (Matei 4, 9-10). Întreaga lume i se va supune şi atunci el îşi va descoperi faţa şi ura faţă
de Hristos şi de creştinism. Sfântul Ioan Teologul spune că toţi cei ce i se vor închina vor avea un semn pe
frunte şi pe mâna dreaptă. Nu se ştie dacă aceasta va fi cu adevărat un semn pe trup sau este o exprimare
simbolică a faptului că oamenii vor recunoaşte şi cu mintea necesitatea închinării la Antihrist şi că întreaga
lor voinţă îi va fi supusă, în timpul unei astfel de supuneri totale a întregii lumi – şi cu voinţa, şi cu conştiinţa
– vor apărea cei doi drepţi de care am amintit, care vor propovădui fără teamă credinţa şi îl vor da în vileag
pe Antihrist. Citeşte şi: Proorocia Fericitului Filotei Zervakos Sfânta Scriptură spune că înainte de venirea
Mântuitorului vor apărea două „sfeşnice”, doi „măslini arzători”, „doi drepţi”. Pe aceştia Antihrist îi va
omorî cu puterile magului. Cine sunt drepţii aceştia? După Predania Bisericii, sunt cei doi drepţi care nu au
gustat moartea: profetul Ilie şi profetul Enoh. Există o proorocire că aceşti drepţi Care nu au gustat moartea
o vor gusta pentru trei zile, iar peste trei zile vor învia. Moartea lor va fi o mare bucurie pentru Antihrist şi
pentru slugile lui. Învierea lor de peste trei zile îi va aduce într-o stare de nespusă groază, de înfricoşare şi
tulburare. Atunci va veni sfârşitul lumii. Sfântul Apostol Petru spune că prima lume a fost creată din apă şi a
pierit prin apă. „Din apă” este tot un simbol al haosului masei fizice, şi a pierit prin apa potopului. Iar lumea
de azi este păstrată pentru foc (II Petru 3, 5-7). “Pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui” (II Petru 3, 10),
toate stihiile se vor aprinde. Această lume de acum va pieri într-o singură clipă, într-o clipă totul se va
schimba. Şi se va arăta semnul Fiului lui Dumnezeu – adică semnul Crucii, întreaga lume care sa supus de
bunăvoie lui Antihrist „va plânge”. Totul s-a sfârşit. Antihrist a fost omorât. Este sfârşitul împărăţiei sale, a
luptei cu Hristos. Este sfârşitul şi vremea răspunsului pentru întreaga viaţă, răspuns dat Adevăratului
Dumnezeu. Atunci, din munţii Palestinei va apărea chivotul Legii: profetul Ieremia ascunsese chivotul şi
Focul sacru într-o adâncă fântână. Când din acea fântână a fost luată apă, ea s-a aprins. Dar chivotul nu a
fost găsit. Când privim acum la viaţa din jur, cei ce pot vedea văd că tot ce a fost prezis despre sfârşitul lumii
se împlineşte. În viaţa contemporană putem avea o viziune destul de clară despre posibilitatea arderii lumii,
când „toate stihiile se vor aprinde”. Această viziune ne-o oferă fisiunea atomului. Sfârşitul lumii nu
înseamnă distrugerea ei, ci schimbarea ei. Totul se va schimba deodată, într-o clipită. Morţii vor învia în
trupuri noi: vor fi trupurile lor, dar înnoite, aşa cum Mântuitorul a înviat în trupul Său, care purta urmele
rănilor şi ale suliţei, dar avea însuşiri noi şi, în acest sens, era un trup nou. Nu se ştie clar dacă va fi un trup
nou cu totul sau va fi trupul cu care omul a fost creat. Şi Se va arăta Domnul în slavă, pe nor. Cum îl vom
vedea? Cu ochii duhului. Şi acum, înainte de moarte drepţii văd în jurul lor ceea ce ceilalţi oameni nu văd.
Trâmbiţele vor suna cu putere. Ele vor suna în suflete şi în conştiinţe. Totul se va limpezi în conştiinţa
omului. Citeşte şi: Părintele Porfirie - Mântuirea sufletului prin răbdarea în boli, necazuri şi suferinţe
Proorocul Daniel, vorbind despre Judecata de Apoi, povesteşte despre un Bătrân Judecător aşezat pe tron, în
faţa căruia este un râu de foc. Focul este elementul curaţilor. Focul mistuie păcatul, îl arde şi dacă păcatul s-a
altoit de sufletul omului, atunci îl mistuie şi pe om. Acest foc se va aprinde înlăuntrul omului: văzând
Crucea, unii se vor bucura iar alţii vor cădea în disperare, se vor tulbura, se vor îngrozi. Astfel, oamenii se
vor despărţi dintr-o dată: în relatarea evanghelică unii se aşază la dreapta, în faţa Judecătorului, iar alţii la
stânga: i-a despărţit conştiinţa, însăşi starea sufletească a omului îl aruncă într-o parte sau în cealaltă, la
dreapta sau la stânga. Cu cât mai sârguincios şi mai insistent a năzuit omul spre Dumnezeu în viaţa sa, cu
atât mai mare îi va fi bucuria când va auzi cuvântul: „Veniţi la Mine, binecuvântaţilor!” şi, dimpotrivă,
aceleaşi cuvinte vor stârni focul groazei şi al chinului celor care nu L-au dorit, L-au evitat ori chiar s-au
luptat cu El sau L-au hulit în timpul vieţii. Judecata de Apoi nu cunoaşte martori sau listă de protocol. Totul
este scris în sufletele oamenilor şi aceste însemnări, aceste „cărţi” se vor deschide. Totul se va descoperi
tuturor şi fiecăruia în parte, şi starea sufletească a omului îl va face să meargă la dreapta sau la stânga. Unii,
la bucurie, alţii la chin. Când se vor deschide „cărţile”, toţi vor înţelege limpede că rădăcinile tuturor viciilor
sunt în sufletul omului. Iată beţivul, desfrânatul: când moare trupul, unii cred că moare şi păcatul. Nu e aşa,
în suflet exista o înclinaţie, pentru suflet păcatul era dulce. Şi dacă nu s-a pocăit de păcatul respectiv, dacă
nu s-a eliberat de el, sufletul va veni la Judecata de Apoi cu aceeaşi dorinţă a dulceţii păcatului şi niciodată
nu îşi va satisface dorinţa. Va suferi de ură şi de răutate. Şi aceasta e o stare infernală. „Gheena de foc” este
focul lăuntric, este flacăra viciului, flacăra neputinţei şi a răutăţii şi aici va fi „plânsul şi scrâşnirea dinţilor”
răutăţii neputincioase. Sfântul Ioan Maximovici

Sursa: Despre Judecata de Apoi | Apărătorul Ortodox

Alte profeţii ale Sfântului Nil Athonitul despre vremurile noastre 11.06.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească
sf-nil-athonitulCand se va apropia vremea venirii lui Antihrist, se va intuneca mintea omului de toate
patimile cele trupesti ale curviei, si foarte mult se va inmulti necredinta si faradelegea. Atunci omul va
deveni de nerecunoscut, schimbandu-se fetele oamenilor, si nu se vor mai cunoaste fetele barbatilor de ale
femeilor, pentru nerusinata imbracaminte si a parului din cap. Oamenii din vremea aceea se vor inrai ca niste
fiare salbatice, fiind inselati de Antihrist. Nu vor da respect parintilor si celor mai batrani, iar dragostea va
pieri. Pastorii crestinilor, arhierei si preoti vor fi oameni cu slava desarta, afara de prea putini, cu totul
nerecunoscand calea din dreapta de cea din stanga. Atunci se vor schimba obiceiurile si traditiile crestinilor
si ale Bisericii. Curatia va pieri de la oameni si va stapani faradelegea. Minciuna si iubirea de argint vor
ajunge la cel mai inalt grad si va fi vai de cei care vor aduna bani. Curviile, preacurviile, sodomiile, hotiile si
omorurile, in vremea aceea, vor fi pe toate drumurile. Pentru savarsirea acestor mari pacate, oamenii vor fi
lipsiti de darul Sfantului Duh, pe care l-au primit la Sfantul Botez, precum si de mustrarea constiintei.
Bisericile lui Dumnezeu vor fi lipsite de preoti credinciosi si evlaviosi si va fi vai de crestinii care se vor afla
in lume, caci isi vor pierde cu totul credinta, nevazand la nimeni lumina cunostintei. Citeşte şi: Va veni
timpul când vi se va pune în faţă crucea şi pâinea, spunându-vă: „Alegeţi!” Atunci se vor duce la locurile
ascunse si sfinte (manastiri si schituri), ca sa gaseasca mangaiere sufletului de multele tulburari si ispite pe
care le vor intampina zilnic; dar usurare nu vor gasi, caci peste tot vor fi piedici si sminteli. Si toate acestea
se vor face pentru ca Antihrist va stapani peste tot, va domni in toata lumea, va face semne si minuni cu
inselaciune si va insela pe oameni cu viclenie, ca sa nascoceasca si sa vorbeasca unul cu altul de la un capat
al pamantului la celalalt (telefonul, radiotelefonul, televiziunea, n.n.). Atunci vor zbura prin aer ca pasarile
(avioanele n.n.) si vor inota prin adancul marii ca si pestii (submarinele n.n.). Citeşte şi: Despre epoca lui
antihrist si revenirea prorocului Ilie, ca „al doilea inaintemergator al venirii lui Hristos” Si toate acestea le
vor face oamenii, traind in tihna, necunoscand ca acestea sunt inselaciunile lui Antihrist. Si asa de mult va
inainta stiinta vicleanului, ca sa insele prin nalucire pe oameni, pentru a nu mai crede in Dumnezeu Cel in
Sfanta Treime inchinat. Atunci, vazand Prea Bunul Dumnezeu pierzania neamului omenesc, va scurta zilele
pentru cei putini care se vor mantui; ca se va sili Antihrist cu slugile sale sa insele – de va fi cu putinta -, si
pe cei alesi. Atunci fara de veste va veni sabia cu doua taisuri si va omori pe inselatorul si pe cei ce-i slujesc
lui.
Sursa: Alte profeţii ale Sfântului Nil Athonitul despre vremurile noastre | Apărătorul Ortodox

Proorocia Fericitului Filotei Zervakos 08.07.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească Sfârşitul va veni “atunci
când femeile vor deveni bărbaţi şi bărbaţii femei“ – Fericitul Filotei Zervakos FILOTHEOS-
ZERBAKOS“Femeile(n.n.) umblă acum goale, – desi bărbatii nu suntmai prejos, – însă mai mult femeile,
iar aceasta nu este cu putintă s-o rabde Dumnezeu.A răbdat pe păcătosii din vremea lui Noe, pe cei din
Sodoma si Gomora, dar parcă nu ajunseseră la acest stadiu, să umble goi pe stradă si să-si arate trupurile lor
goale la bărbati, ca să-i atragă spre păcat”. “Despre femei ce să mai spun? Nu au în minte altceva decât cum
să se împodobească. Se întrec una pe alta în veşminte. Ce să spun şi despre îmbrăcămintea necuviincioasă pe
care le îndeamnă să o poarte născocitorul răutăţii, diavolul. Vai şi amar! Cum de nu le e ruşine femeilor
creştine? Ţigăncile şi musulmanele se îmbracă decent, pentru a nu-i sminti pe bărbaţi, pe când femeile
creştine, care au tradiţie de la Hristos, de la apostoli, de la Sfinţii Părinţi să se îmbrace decent, au ajuns la
nebunie desăvârşită prin felul în care se îmbracă! Taţii şi mamele să fie pilde bune şi să nu-şi lase copiii –
povăţuindu-i cu iubire de Dumnezeu – să se îmbrace necuvios. Iar bărbaţii să le ferească pe femeile lor de
îmbrăcămintea indecentă, căci vor da socoteală în ziua Judecăţii.Femeile care intră în biserica lui Dumnezeu
îmbrăcate necuviincios şi fără de ruşine, fac voia diavolului. Mai bine să nu calce pe la biserică, fiindcă în
afară de faptul că nu au nici un folos din asta, îi vatămă şi îi smintesc şi pe ceilalţi credincioşi din biserică.
Îmi pare rău că sunt nevoit să cercetez şi să mustru. Nu vreau acest lucru, şi poate că-i întristez pe cei
răspunzători de asta. Dacă nu v-aş iubi, nu v-aş cerceta. Îndreptaţi-vă şi atunci voi înceta şi eu să cercetez.
Vai mie dacă voi tăcea, văzând asemenea fărădelegi! Într-o carte veche pe care am găsit-o cu mulţi ani în
urmă, am citit printre altele că, atunci când ucenicii L-au întrebat pe Domnul nostru Iisus Hristos când se vor
întâmpla în lume semnele înfricoşătoare ale celei de-a Doua Veniri, când dragostea multora se va răci şi
credinţa va pieri, Domnul le-a spus, printre altele: “atunci când femeile vor deveni bărbaţi şi bărbaţii femei“.
Şi Sfântul Ioan Gură de Aur, atunci când nişte creştini l-au întrebat când va fi a Doua Venire, le-a răspuns:
“Când ruşinea femeilor va dispărea, atunci ziua Judecăţii va fi aproape“. Aceste profeţii ale Domnului nostru
Iisus Hristos şi ale Sfântului Ioan Gură de Aur şi ale altor prooroci, apostoli, Sfinţi Părinţi, despre care am
vorbit mai devreme, se împlinesc astăzi cu precizie. Ca părinte duhovnicesc, am îndatorirea şi
responsabilitatea să-i povăţuiesc pe fiii mei. Te povăţuiesc deci ca de aici încolo să încetezi a-ţi mai vopsi
buzele, unghiile şi faţa şi să rămâi cum te-a zidit Dumnezeu. Nu-ţi dori să devii mai presus de Dumnezeu;
fiindcă, atunci când te vopseşti cu culori roşii, Îl huleşti pe Dumnezeu. E ca şi cum ai spune: “Dumnezeu n-a
ştiut sau n-a putut să mă facă cu buze sau unghii roşii; şi ceea ce n-a putut să facă Dumnezeu, o voi face eu,
ca să par mai frumoasă să mă admire şi preţuiască bărbaţii şi femeile fără minte şi să-mi spună că sunt <>,
modernă, nu înapoiată“. Însă în felul acesta îl întristezi pe Dumnezeu şi pe mine, părintele tău duhovnicesc,
şi pe toţi oamenii cuminţi şi cu frică de Dumnezeu, şi-l bucuri pe diavol şi pe oamenii neînţelepţi, bărbaţi şi
femei. Aşadar, dacă Îl iubeşti pe Dumnezeu şi ţi-e frică de Dânsul, dacă mă respecţi şi pe mine, părintele tău
duhovnicesc, din clipa aceasta în care primeşti scrisoarea mea, să încetezi a te mai vopsi. Şi să-ţi
împodobeşti de aici încolo sufletul cu smerenie, cuvioşenie şi virtuţi. Atunci se va bucura şi Dumnezeu, şi
îngerii, şi Maica Domnului, şi sfinţii, şi te vor ocroti şi învrednici să intri în Împărăţia Cerurilor. Însă dacă
vei urma moda şi te vei lua după femeile moderne, ca acuma, când le imiţi vopsindu-te, le vei imita şi la
fumat, şi la jucat cărţi şi la altele, care sunt scârboase chiar şi când le aminteşte cineva”. Din ’’Ne vorbeşte
Părintele Filotei Zervakos’’

Sursa: Proorocia Fericitului Filotei Zervakos | Apărătorul Ortodox

Proorocia Sfântului Metodie, Arhiepiscopul Patarelor 04.06.2013 |

Preîntîmpinare duhovnicească Proorocia Sfântului Metodie Arhiepiscopul Patarelor, care a fost la anii 278
de la Hristos şi a pătimit în vremea împărăţiei lui Aurelian şi s-a săvârşit prin tăiere cu sabie Pentru cele ce
au să fie în zilele cele mai de pe urmă ale lumii acesteia. sf_metodiePe la anul şapte mii de la facerea lumii,
se vor ridica ismailitenii şi agarenii, adică cei ce se trag din Agar şi din Ismail, care sunt turcii şi tătarii şi vor
înconjura zidurile cetăţii Vizantiei (Constantinopol) şi vor aduna toate neamurile în cetatea de pe şapte
munţi. Câtă urgie, când te va înconjura mulţimea de oameni, şi te vor stăpâni ca pe un lucru de nimic! Şi
zidurile cele frumoase vor cădea, ca un smochin putred şi va călca pruncul (care se înţelege Ismail) asupra
ta. Şi va pune asupra ta sceptrul, iar întru dânsa nu va rămânea, şi va pune mâinile lui pe Sfintele lui
Dumnezeu Altare. Şi cele sfinte nu le va primi, ci le va da fiilor pierzării; iar după aceea se va ridica şarpele
cel adormit şi va bate pe prunc şi haina lui, cea împărătească, îmbrăcând-o, slăvi-se-va numele lui întru bune
vestiri. Iar fiii pierzării, întărind războiul, vor da feţele lor către apusul soarelui, şi, vai de tine, cetate de pe
şapte munţi! Şi aşa va da şarpele cel adormit la moarte cuvioasă. Şi va stăpâni asupra cetăţii de pe şapte
munţi neamul cel plăvit cincisprezece ani; şi vor da şi vor mânca dintr-însa mulţi, spre izbândirea sfintelor.
Şi vor stăpâni la răsărit trei purtători de grijă şi la apus oarecare purtător de grijă (care este neamţul) şi cu
dânsul împreună se vor scula şapte lupi (care sunt cele şapte puteri), la seamă sălbatici (lupi se înţelege
neamul cel biruitor). Şi îi vor bate pe ismailiteni şi îi vor goni pe dânşii până la colonie, care se înţelege că
este locul mutării. Şi vor tulbura neamurile cele de acolo, care sunt ascultătoare credinţei lor; şi vor scorni cu
grabă mare şi cu mânie iute şi vor împărţi. Partea cea dintâi va ierna la Efes; a doua parte la Magulini; a treia
parte la marginea câmpului mării la Pergam (lângă Smirna), iar a patra la Bitinia. Şi vor înşira vase multe pe
apă şi vor călca hotarele ei; atunci se vor tulbura limbile care şed în unghiurile Ostrovului şi se va ridica
Filip cu 18 limbi şi se vor aduna la Constantinopol şi vor porni războiul, cum nu s-a făcut niciodată; şi vor
alerga pe uliţele cetăţii şi multă vărsare de sânge se va face, încât va curge sângele ca pâraiele şi se va
tulbura marea până în adâncul noianului. Citeşte şi: Părintele Serafim Rose - Cu adevărat că este chiar mai
târziu decât credeam cu toții: Apocalipsa se întâmplă chiar acum Atunci boul va striga; măgura cea uscată va
plânge; (prin care se înţelege dealul din partea Droiului). Şi atunci vor sta caii şi se va auzi glas din cer,
strigând: „Staţi, staţi! Pace vouă! Destul!” Această izbândire se va face pentru cei nesupuşi şi neascultători.
Şi le va zice: „Veniţi către părţile din dreapta oraşului şi acolo veţi afla un om, stând cu multă întristare,
rezemându-se între doi stâlpi (coloane), ştergându-şi sudoarea de pe hainele sale şi va fi cu barba albă, drept,
milostiv şi cu haine sărăcăcioase şi blând la fire, de vârstă mijlocie, şi va avea la piciorul drept un negel în
mijlocul lui.” Şi glas de înger se va propovădui: „Luaţi-l şi-l încoronaţi pe acesta împărat.” Şi, luându-l pe el
patru îngeri purtători de viaţă, îl vor duce pe dânsul la Sfânta şi marea Biserică a lui Dumnezeu, Sofia, şi îl
vor încorona pe el împărat şi îi vor da lui în mâna dreaptă o sabie, zicându-i: „Imbărbătează-te şi te întăreşte,
biruieşte pe vrăjmaşii tăi.” Luând el sabia de la îngeri, va bate pe ismailiteni şi pe etiopieni şi pe tătari şi pe
alte neamuri. Pe ismailiteni în trei îi va împărţi: partea întâi o va tăia cu sabia, a doua parte o va boteza, iar a
treia parte o va goni cu mare mânie până la copacul singur (Mărul roşu). Şi întorcându-se de la război, se vor
deşerta comorile pământului şi toţi se vor îmbogăţi, nimeni dintre dânşii nu va fi sărac şi pământul îşi va da
roada sa însutit. Iar din armele cele de război îşi vor face fiare de plug şi seceri. Şi va împărăţi 15 ani, iar
după moartea lui va împărăţi altul 11 ani, şi acesta va vedea moartea sa mai înainte de vreme, mergând în
Ierusalim, unde este împărăţia lui Dumnezeu, iar după el vor împărăţi patru feciori ai lui. Cel dintâi va
împărăţi la Roma, iar cel de al doilea va împărăţi la Alexandria, al treilea la Tesalonic, iar al patrulea la
Constantinopol. Şi aceştia, ridicând război între dânşii, pe preoţi şi pe călugări îi vor lua la oaste; şi nici unul
dintre dânşii nu se va mântui. Citeşte şi: Înfricoşata vedenie a Sfântului Antonie cel Mare despre eretici Şi,
nefiind vreun bărbat de folos, ca să fie pus împărat pe pământ, va împărăţi o muiere spurcată şi fără de
ruşine. Şi aceasta va spurca Sfintele Biserici şi Jertfelnicele lui Dumnezeu şi, stând în mijlocul
Constantinopolului, va propovădui, zicând cu mare glas: „Cine este Dumnezeu afară de mine şi cine va sta
împotriva împărăţiei mele?” Şi, îndată, se va cutremura Constantinopolul şi se va scufunda cu totul în
pierzare şi numai cele ce se cheamă „măguri uscate” se vor vedea. Şi trecând prin Constantinopol corăbierii
vor zice: „Aici a fost Constantinopolul cel vestit şi lăudat în lume!” Şi aşa, va împărăţi altul la Tesalonic,
puţină vreme, şi se va scufunda şi acela şi după aceasta se va scufunda şi Smirna şi Cipru, de furtună, în
mare. Citeşte şi: Despre Judecata de Apoi După aceea, va împărăţi Antihrist şi va face minunate şi ciudate
minuni, atâtea încât vor rătăci mulţi de la dreapta credinţă, iar de va fi cu putinţă şi pe cei aleşi. Şi îi va mări
şi îi va slăvi pe jidovi şi va dezrădăcina Bisericile lui Dumnezeu şi le va preface în capişti idoleşti; şi va fi
foamete şi ciumă în toată lumea, iar apele se vor usca şi pâraiele şi lacurile vor seca şi ploaia nu-şi va da
roada sa pe pământ. Şi va stăpâni, prea bestematul, trei ani şi şase luni. Atunci va trece anul ca luna şi luna
ca săptămâna şi săptămâna ca ziua şi ziua ca ceasul şi ceasul ca minutul, pentru robii cei aleşi ai lui
Dumnezeu. Iar după împlinirea acelor trei ani şi jumătate, va ploua Dumnezeu cu foc asupra pământului, şi
îl va arde de trei coţi adâncime. Atunci va striga pământul către Dumnezeul şi Ziditorul său, zicând: „Curat
sunt înaintea Ta, Doamne, şi întru mine nu este greşeală.” Atunci, cerul, ca o carte se va înfăşura, iar îngerii
vor trâmbiţa, şi la ale lor glasuri vor învia morţii. Şi cei drepţi vor sta de-a dreapta împăratului ceresc, iar cei
păcătoşi de-a stânga; şi drepţii vor moşteni cereştile bunătăţi, iar păcătoşii veşnica muncă a focului nestins,
şi viermele cel neadormit, cu slujitorii lui Antihrist, care i-au înşelat. Iar pe noi să ne învrednicească să
dobândim veşnicele bunătăţi, pe care le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe Dânsul, a Căruia este slava,
cinstea şi închinăciunea în veci. Amin.

Sursa: Proorocia Sfântului Metodie, Arhiepiscopul Patarelor | Apărătorul Ortodox

Proorocii şi învăţături ale Sfântului Varsanufie de la Optina 29.05.2013 |

Preîntîmpinare duhovnicească Stareţul Varsanufie de la Optina – Toata lumea se afla sub influenta
uneiputeri care stapaneste mintea, vointa si toate puterile sufletului sf-varsanufie-optinaIn Apocalipsa scrie:
“Fericit cel ce citeste cuvintele cartii acesteia“. Si fiindca asa s-a scris, cu siguranta asa va fi, caci cuvintele
Scripturilor sunt cuvintele Sfantului Duh. Totusi, ce inseamna aceasta fericire? Unii, care nu inteleg mai
nimic din cele ce spune Scriptura, deznadajduiesc, cu toate ca stiu ca studiul cuvintelor dumnezeiesti da
mangaiere. Ar face mai bine daca ar spune: “Ceea ce pentru noi este de neinteles acum, vom intelege mai
tarziu, cand va veni vremea despre care ne spune Scriptura“.Spuneti-mi, unde se mai citeste azi Apocalipsa?
Aproape numai in manastiri, in scolile teologice si in seminarii, iar in lume, foarte rar. Nimeni… Este
dovedit ca cel ce citeste Apocalipsa, cand va ajunge acolo unde se spune despre sfarsitul lumii, va fi cu
adevarat fericit, deoarece va intelege ceva din cele ce se vor petrece atunci si va incepe sa se pregateasca. Iar
in cele pe care le descrie Apocalipsa va vedea toate intamplarile contemporane. Toata lumea se afla sub
influenta unei puteri care stapaneste mintea, vointa si toate puterile sufletului. Si aceasta putere este
vicleana, pentru ca izvorul ei este diavolul, iar uneltele lui sunt oamenii vicleni. Prin ei lucreaza Antihrist si
inaintemergatorii lui. Apostolul spune: “Pentru aceea, Dumnezeu i-a predat duhului amagirii, al inselarii,
fiindca n-au primit iubirea adevarului“. Ceva intunecat si infricosator vine peste lume. Omul va ramane mai
mult sau maiputin sub stapanirea lui si cu cat puterea celui viclean il are mai mult (pe om) in stapanirea sa,
cu atat omul va fi mai putin constient de ceea ce face. Acum, in Biserica, nu avemprofetii clare, dar avem
totusi semnele timpului. Semnele acestea se vad clar numai de aceia care au “mintea lui Hristos“. Lor, toate
le sunt descoperite in chip deslusit. Antihrist vine in lume si totusi lumea nu crede aceasta. De aici, din
manastire, mrejele diavolului se vad mai bine. Aici ochii se deschid, iar in lume ei se inchid. Multumiti
Domnului ca ati plecat din lume! In lume, cu tulburarea si obisnuintele ei, este foarte greu sa se mantuiasca
cineva; si mai ales cand nu vrea sa asculte glasul Bisericii. Este greu sa se mantuiasca cineva cand traieste
intr-o societate stricata. In Sfanta Scriptura citim: “Cu cel cuvios, cuvios vei fi. Cu cel nevinovat, nevinovat
vei fi. Cu cel ales, ales vei fi. Si cu cel indaratnic, Te vei indaratnici“. Patimile exercita o influenta
vatamatoare asupra trupului si sufletului. Citind in manastire pe Sfintii Parinti, pentru prima data am inteles
ca patimile sunt atat de molipsitoare, asa cum sunt cele mai contagioase boli. Citeşte şi: Cuvântul
Eccleziastului despre zădărnicia plăcerilor lumeşti Acum crestinismul este urat peste tot, pentru ca ii
impiedica (pe oameni) sa traiasca cum vor, sa pacatuiasca nestingheriti. Noua generatie se dizolva, se strica,
putrezeste. Vor sa traiasca fara Dumnezeu si urmarile sunt evidente. Stiti ca acolo unde exista Biserici si
manastiri si, in general, locuri de inchinare, in vechime erau temple pagane. Adesea citim in Vietile Sfintilor
ca, acolo unde la inceput era un templu, mai apoi se zidea o biserica. Adica Dumnezeu a facut de rusine pe
diavol. Dar in vremurile din urma, bisericile se vor darama si in locul lor se vor construi temple pagane.
Manastirile vor suferi prigoane grele si multe mahniri. Adevaratii crestini vor gasi refugiu in micutele
biserici. Eu nu voi ajunge sa traiesc acele zile, dar voi veti trai. Veti merge la manastiri, care atunci vor
suferi multe prigoane si lipsuri. Sa cititi acum Biblia, caci va veni vremea cand nu veti mai avea posibilitatea
sa o cititi. Veti dori sa o cititi, dar nu va mai fi timp. Cititi de fiecare data cand vi se iveste ocazia, caci altfel
va veti cai si mahni ca n-ati citit atunci mai mult. Prin citire vi se va intari vointa. Mahnirile monahilor
vremurilor din urma vor fi foarte “subtiri”, caci daca le va privi cineva la suprafata, nici nu le va putea numi
mahniri. Totusi ele sunt niste viclenii ale vrajmasului. Chinurile trupesti, aspre si brutale pricinuiesc
crestinului o ravna inflacarata spre acceptarea lor. Vrajmasul insa a lasat acum chinurile aspre si le prefera
pe cele mici si subtiri, dar care lucreaza mai eficace. Acestea nu aprind in inima ravna pentru marturisire, ci
dimpotriva, tin pe om intr-o stare in care nu stie ce sa faca, intr-o ameteala duhovniceasca de ganduri. Ele
(ispitele) biruiesc cu incetul puterile lui slabind cu totul rezistenta lui duhovniceasca si ducandu-l la
deznădejde si la nehotărâre. Si astfel il arunca in pierzare, il fac salas al patimilor, deoarece il gasesc bolind
de mahnire si de descurajare. Iar acest lucru este dovedit prin faptul ca monahii vremurilor din urma asteapta
sa le vina o vreme mai buna, ca sa se nevoiasca asa cum trebuie. “Vom posti si ne vom ruga, spun ei, atunci
cand se vor crea conditii potrivite“. Dar Domnul ne-a fagaduit ca ne va ierta pacatele daca ne pocaim, iar nu
ca vom trai si maine. De aceea, este absolut necesar ca in oricare din situatii, bune sau rele, sa pazim
poruncile si datoriile noastre, fara sa uitam vreodata cuvintele: “Iata, acum este vremea potrivita, iata, acum
este vremea mantuirii“. Citeşte şi: Sf. Ioan Iacob Românul - Cuvânt despre nădejde celor fără de nădejde
Veti trai si veti vedea. Va veni vremea cand vor incepe iarasi sa fie chinuiti crestinii. – Si acum sunt chinuiti,
dar nu atat de salbatic. – Nu. Eu nu vorbesc de acest fel de chinuri. Vorbesc de chinurile asemanatoare celor
din primele veacuri. Chinuri de nedescris ii asteapta pe pacatosi in iad, asa cum pe cei drepti ii asteapta o
fericire de negrait! “Ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit“. Cuvintele acestea ale Apostolului se potrivesc si
pentru chinuri si pentru fericire. Noi ne gandim uneori cu foarte multa usurinta la pedepsele din iad si de
aceea le uitam. In lume ele nu sunt primite deloc. Diavolul ne aduce gandul ca nu exista nici diavol, nici iad.
Totusi, Sfintii Parinti ne spun ca o pregustare a gheenei se face inca de pe pamant, precum si a fericirii
vesnice. Pacatosii incep sa simta pedeapsa iadului, iar dreptii, bucuria raiului, dar cu deosebirea ca
amandoua vor fi cu neasemanare mai mari in viata viitoare. Nu incape indoiala ca exista iad si-si va face si
lucrarea sa. Sufletele dreptilor si ale pacatosilor vor fi si atunci imbracate in trup, insa acel trup nu va fi asa
greoi, ci mai subtire si mai induhovnicit. Dar toate acestea se vor face mai inainte de Judecata. Dupa
Judecata, nimeni nu stie ce va fi. Nici chiar ingerii. Aceasta este taina lui Dumnezeu. Toate cele pe care le
invata Biserica sunt adevarate, precum si invatatura ca dupa moarte sunt chinuri. Dupa marturia Sfintilor
Parinti, Judecata se va face la miezul noptii. Ceasul acela va veni pe neasteptate pentru toti cei ce traiesc pe
pamant, intocmai ca un fur. In Rai nu vom intra datorita ostenelii si faptelor bune, ci pentru harul si
vrednicia Jertfei rascumparatoare a Dumnezeului si Mantuitorului nostru, Iisus Hristos. Faptele noastre
bune, pazirea poruncilor Evangheliei sunt necesare doar ca o marturisire a dragostei noastre fata de Hristos.
Fara dragostea fata de Hristos nu putem dobandi fericirea, nici Raiul. Mult timp n-am putut intelege
cuvintele Psalmistului “Glasul Domnului, cel ce varsa para focului” (Ps. 28, 7). Apoi am inteles ca flacara,
care pe pamant are si foc si lumina, dincolo se imparte intre rai si iad, astfel: lumina se afla in rai si
desfateaza pe cei drepti. In timp ce focul, fara lumina, se afla in iad si arde pe pacatosi. Scriptura spune:
flacara din abisul iadului este in intuneric si pacatosii nu se vad unul pe altul. Doamne miluieste-ne si ne
mantuieste! Pedepseste-ma, Doamne, cum vrei, numai miluieste-ma! Citeşte şi: Cum pregătesc marile puteri
ale lumii venirea lui antihrist! Nu spun nimanui, nici nu arat spre lauda mea ca frica chinurilor iadului este
mereu in mintea mea, ci o folosesc numai pentru a ma smeri. Si cat ma smereste acest simtamant al fricii!
Inteleptii epocii noastre nu vor sa creada ca exista iad. Sa ne ridicam si sa facem o rugaciune ca Domnul sa
ne izbaveasca de focul iadului!Si sa-I multumim ca suntem aici. Fie ca toata viata noastra sa fie o multumire
ca Domnul ne-a povatuit aici. Desigur, locul singur nu mantuieste, dar cel putin stim ca ne aflam in
corabie… (…) Vom trai zile infricosatoare, dar harul Domnului ne va acoperi. In primele veacuri ale
crestinismului, ucenicii Mantuitorului nostru Iisus Hristos se impartaseau in fiecare zi si traiau o viata
ingereasca. In fiecare clipa erau gata sa stea inaintea fetei Domnului. Si aceasta pentru ca atunci niciun
crestin nu era in siguranta. Deseori se intampla ca un crestin sa se impartaseasca dimineata, iar dupa-amiaza
sa fie prins si dus la Colosseum. Traind astfel intr-o permanenta primejdie, crestinii isi pironeau privirea
numai asupra trairii lor duhovnicesti si traiau o viata curata si sfanta. Dar primele veacuri au trecut.
Persecutiile din partea necredinciosilor au incetat. Permanenta primejdie a disparut. Dupa aceasta crestinii
au inceput sa se impartaseasca o data pe saptamana. Si apoi, o data pe luna. Si in continuare Dumnezeiasca
Impartasanie s-a redus la o data pe an. In Schitul nostru se tine tipicul Sfantului Munte. L-au randuit sfintii
batrani si l-au predat monahilor spre neintrerupta lor zidire duhovniceasca. Asadar, in Schitul nostru se tine
urmatoarea regula: toti monahii se impartasesc de cinci ori pe an. Si numai cu binecuvantare se mai
impartasi si alta data. Ne-am obisnuit atat de mult cu aceasta, incat, daca cineva se impartaseste si intr-o alta
zi oarecare, atrage atentia tuturor celorlalti: – Ce inseamna aceasta? Parintele Ieronim s-a impartasit si azi?
Intreaba un monah pe altul. – I-a dat binecuvantare staretul. – Dar de ce? – I-a aparut satana in chip simtit si
bietul de el a slabit de frica. – A… Asa? Din “Sfaturi către monahi şi omilii către mireni”, Staretul
Varsanufie de la Optina

Sursa: Proorocii şi învăţături ale Sfântului Varsanufie de la Optina | Apărătorul Ortodox

Aratarea Mantuitorului la doi copii. Poruncile și Proorocirile vremurilor de pe urmă!

26.12.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească Iisus HristosArătarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în anul
1926, la 30 iulie, ora 8 dimineaţa, în apropierea Kievului, între satele Demidovo şi Gledovka la doi copii:
Nicolae, de 11 ani (Nicolae Maximovici Kuprenko), şi Emilian, de 14 ani (Emilian Ivanovici Feşcenko). Cu
o săptămână înainte de aceasta, la 24 iulie, în noaptea dinspre duminică, Mântuitorul i S-a arătat în vis lui
Emilian şi i-a spus: -Tu Mă vei vedea în realitate împreună cu alt băieţel. Să nu vă speriaţi! Tot atunci El l-a
blagoslovit arhiereşte, cu ambele mâini şi, întorcându-se către Răsărit, s-a făcut nevăzut. Emilian a început
să se roage în vis, însă a fost trezit de către stăpân. Peste o săptămână, la 30 iulie, aceşti ciobănaşi îşi mânau
vitele pe imaş şi au făcut cunoştinţă, asta părând a fi o simplă întâmplare. Era ora 8 dimineaţa şi ei se
pregăteau să dejuneze, când dintr-odată a străluminat puternic un fulger. Emilian s-a gândit: -Oare de ce o fi
strălucit atât de puternic fulgerul? Nicolae a spus: -Probabil va ploua! Însă Emilian a continuat: -De unde să
plouă, dacă pe cer nu e niciun nor şi nici boare de vânt? La aceasta, Nicolae a zis: -Atunci, cine poate şti ce
se mai poate întâmpla aici. După ce-şi spuse nedumerirea, peste câteva clipe, dinspre Apus, cerul a devenit
dintr-odată roz şi a apărut o cruce mare strălucind ca soarele, al cărei vârf se sprijinea sus pe nori, iar partea
de jos era postată, de asemenea, pe un nor, la vreo doi arşini deasupra pământului. Crucea, cu tot cu barele
transversale, avea lăţimea de un arşin şi jumătate. Din partea de sus a Crucii s-a arătat un Om, care stătea ca
şi răstignit. La început Crucea cu Omul s-a arătat de departe, cam la vreo jumătate de verstă, apropiindu-se
mai apoi de copii. Nicolae, văzând apropierea Crucii strălucitoare, s-a speriat şi i-a vorbit lui Emilian: -Să
fugim, nu-i lucru curat! Însă Domnul l-a oprit, spunându-i: -Nu, Eu sunt curat! De această dată, copiii au
înlemnit, nefiind în stare să se urnească din loc. Ei şi-au revenit şi şi-au dat seama că acesta este Insuşi
Domnul Iisus Hristos -Mântuitorullumii. El stătea învăluit de o aur~olă minunată şi de o frumuseţe de
nedescris. Faţa Sa Dumnezelască nu putea fi văzută, El strălucea mai luminos ca soarele şi mai alb ca
zăpada. Atotputernicia Lui era de neconceput. El iradia o putere binefăcătoare şi o mireasmă cerească. Când
Mântuitorul vorbea, din gura Sa apărea o văpaie de foc, vocea Sa răsuna peste întreg universul. Deasupra
purta o haină azune, răsfrâptă peste umărul stâng, iar sub ea veşminte de culoare roz. În mâna stângă ţinea de
partea de jos Evanghelia deschisă, iar dreapta o ridicase pentru binecuvântare. Deasupra capului
Mântuitorului se vedea un triunghi asemănător literei A”. Mântuitorul era încconjurat de un preafrumos
curcubeu cu șapte culori, care-şi revărsa capetele de ambele părţi ale Lui, în jos, până la norii care susţineau
Crucea. El stătea în toată măreția Sa înconjurat de curcubeu. Deasupra triunghiului erau mai mulți Heruvimi,
în părţi, doi îngeri, iar împrejur – îngeraşi: – Copii, nu vă fie teamă de Mine şi nu plecaţi. Eu sunt Iisus,
Domnul Dumnezeul vostru, Mântuitorul lumii, Fiul Dumnezeului cel viu, Care trăieşte în ceruri. Eu am
venit să vă spun porunca Mea. El a început să le vorbească copiilor încet-încet, dar sonor ca şi pentru întreg
universul: – Să piară toţi desfrânaţii, beţivii, profanatorii, fumătorii, spurcaţu de gură, hulitorii lui
Dumnezeu, cei care neagă Crucea (nu poartă cruce la gât; de cruce se ruşinează baptiştii şi alti sectanţi).
Păcătoşii să fugă de la faţa Mea, iar cei drepți să se veselească înaintea Domnului! Îndată după aceste
cuvinte, Îngerii au început să cânte Sfinte Dumnezeule… Partea dreaptă cânta “Sfinte Dumnezeule”, cei de
la poalele Crucii până sus cântau “Sfinte Tare”, iar “Sfinte rară de moarte” şi restul cântau toţi împreună.
După ce Îngerii au terminat cântarea, Domnul a spus: – Copii, în lume sunt mulţi oameni, dar nu toţi sunt ai
Mei. Foarte puţini, sunt cei care, Mă ascultă pe Mine şi învăţătura Mea, Sfânta Evanghelie, iar o mare parte
s-a dedat diavolului şi se supune duhului său necurat, căruia i s-au dat de bună voie. În Sfântul Meu Sinod a
pătruns dezbinarea în preoţime: preoţi răzvrătiţi, ucrainieni (probabil se are în vedere biserica ucraineană
“samosveatnai), ”jivişti” şi alţi asemenea preoţi – eretici duc poporul spre pierzanie, iar dreapta preoţime îl
duce în Împărăţia lui Dumnezeu. În continuare, Mântuitorul a spus: – Copii, mă vedeţi pe Mine? Uitaţi-vă
bine la Mine, pentru că chipul Meu să vă rămână în amintire şi în case, şi Eu voi pomeni în Împărăţia Mea
până într-a şaptea generaţie neamul vostru credincios. Mergeţi acum la preotul Meu ortodox şi spuneţi-i să
săvârşească slujba de noapte şi Liturghia. Acum îngerii au început să cânte: – ”Binecuvântează, suflete al
meu, pe Domnul şi toate cele din lăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui”. Şi iarăşi îngerii au continuat: “Ţie
Îţi cântăm, Ţie Îţi mulţumim Doamne”. Şi Îngerii nu-şi încetau frumoasele cântări: “Ceea ce eşti mai cinstită
decât Heruvimii…”, “Ca pre împăratul”, ,,Heruvicul” -până la sfârşit. Pe urmă cerul s-a deschis parcă, iar
norii s-au împrăştiat şi Mântuitorul a coborât cu Puterile Sale cereşti şi a spus: – Vai şi amar va fi
ucraineenilor, mitropoliţilor şi arhiereilor renovatori şi ”jivişti”, instigatorilor şi ereticilor. Preoţimea nu va fi
iertată nici acum nici în veacul ce va veni. Cei mici (mirenii) vor fi iertaţi, dacă se vor pocăi. Însă îi voi
pedepsi dacă s-au abătut de la credinţa ortodoxă şi dacă sfâşie veşmintele Mele şi Sfânta Mea Biserică
Apostolească! Înainte de întronarea antihristului, voi trimite nevăzut îngerii Mei în ajutor oamenilor şi-i vor
înscrie numele robilor Mei în cartea vieţii şi vor pune Sfânta Pecete pe fruntea lor, a celor care vor avea pe
frunte Frica lui Dumnezeu! Voi, însă, uitaţi-vă mai bine la Mine, ca să mă ţineţi minte şi să nu vă încurcaţi
şi, din greşeală, să semnaţi şi să primiţi pecetea de subjugări a antihristului, deoarece el va veni în
veşmintele Mele, şi va face în faţa poporului minuni diavoleşti, şi va urca pe prestolul sfântului lăcaş, şi va
impune să i se zugrăvească icoană, şi va cere ca acestei icoane sa i se închine şi să o creadă, deoarece el va
face ca icoana să vorbească şi să se mişte prin sugestionare diavolească. El se teme de Cruce, va ridica
prigoană asupra Crucii. La început va-fi pecetea comunistă – steaua cu cinci colţuri. Să n-o primiţi! Aceasta
e doar începutul necazurilor. Va veni timpul când tare vor fi prigoniţi acei credincioşi care vor refuza să
primească pecetea antihristului pe mână sau pe frunte şi să se închine chipului său. Aceşti oameni nu vor
putea nici cumpăra, nici vinde, neavând pecete. Nu vor putea merge dintr-un oraş în altul şi nici dintr-un, sat
în altul. Lor li se va lua şi apa şi hrana. Mai întâi se va cere semnătura, iar celor ce vor semna li se va aplica
pecetea antihristului. Şi cine o va primi nu va fi iertat nici acum, nici în veacul viitor. Înainte de întronarea
antihristului, va avea loc un război mondial. La începutul împărăţiei sale, antihrist va captura în mâinile sale
toate lăcaşurile sfinte şi lavrele, în afara mănăstirii Poceaev. Lavrele şi lăcaşurile vor fi deschise de către
antihrist, însă ele nu vor avea binecuvântarea Mea, şi intrarea în ele nu va fi îngăduită, deoarece ele vor fi
conduse de antihrist. Citeşte şi: Starețul Efrem din Arizona: ”ÎN CURÂND vor începe zile FOARTE
GRELE”! VEZI AICI.. Şi Domnul a mai spus: – Iar cei care voiesc să trăiască în mănăstiri şi în pustnicie
trebuie să rabde şi să nu se mâhnească, pentru că, dacă pe pământ nu vor ajunge să primească călugăria sau
alte ranguri, atunci Eu în Impărăţia Mea îi voi împodobi în preafrumoase veşminte şi le voi da multă slavă.
După războiul mondial, se va întrona antihristul. Voi, copii, propovăduiţi ceea ce v-am spus. Nu vă temeţi de
nimeni niciodată, cu toate că veţi fi persecutaţi, închişi în temniţe. Nu vă temeţi să le transmiteţi lumii din
om în om. Pentru că în Împărăţia Mea voi veghea ca lumea să fie avertizată şi să nu cadă în cursa minciunii.
Eu preîntâmpin lumea că degrabă va vem înşelătorul. Va face minuni cu atâta vicleşug, încât va urni stele de
pe cer şi-i va înfricoşa pe toţi, va zbura prin aer, ca o pasăre. La început va părea paşnic, îi va susţine pe cei
săraci, pe nevoiaşi, distribuind ajutoare bogate, înşelându-i astfel pe cei care cred în Dumnezeu. Toţi îl vor
îndrăgi, îl vor asculta şi vor crede în el, dar această încercare va fi îngăduită pentru puţin timp. Voi, însă,
trebuie să convingeţi, pe cât e posibil, lumea să nu primească niciun fel de pecete şi, de asemenea, să nu
semneze. Odată cu întronarea lui antihrist, vor veni timpuri grele, aşa încât oamenii vor căuta să moară şi nu
vor putea. Din cauza recoltei proaste, va fi o mare foamete. Pâinea şi toate mărfurile vor fi în mâinile lui.
Fără pecetea lui nu se va da nimic, şi, pentru greşelile lumii şi pentru că s-au lepădat de Mine, cerul se va
închide pe trei ani; nu va fi ploaie, iar pământul va fi bântuit de o secetă atât de mare, încât vor seca şi
izvoarele râurilor. Lumea va cădea în mare necaz. Vor fugi de la Apus spre Răsărit în căutarea hranei, însă
nu o vor găsi nicăieri. Peste tot va fi arşiţă şi molimă. Antihristul va emite un ordin prin care va interzice
oamenilor să meargă dintr-un oraş în altul şi dintr-un sat în altul, să poarte cruce, să-şi facă semnul crucii, să
propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu. Va ordona să fie scoase crucile de pe Iăcaşele sfinte, să se interzică
slujirea în biserici, iar în interiorul lor să se deschidă teatre şi alte aşezăminte de defăimare a lui Dumnezeu.
Atunci nu va iubi fratele pe frate şi-l va preda morţii şi între rude vor fi vărsări de sânge. Cine va răbda în
numele Meu acela va fi mântuit, iar cine se va lepăda de Mine şi va primi pecetea antihristului, pe acela Eu
nu-l voi ierta nici în această viată, nici în cea viitoare. Trebuie să fiţi vigilenţi, pentru că vor apărea mulţi
antihrişti, care vă vor chema să-i urmaţi – ”veniţi, cu noi este Hristos!” Nu-i credeţi!!! Vor apărea lupi în
piei de oaie, dar toţi aceşti vânători vor fi daţi pierzaniei. Toate bisericile, în afară celei de la Poceaev, vor fi
închise, iar celor care vor alege să trăiască viaţă monahală în mănăstiri ortodoxe nu li se va permite. Aceştia
va trebui să rabde, pentru că mănăstirile ortodoxe vor fi desfiinţate. Pe aceştia Eu îi voi apăra şi, pentru
răbdarea lor, îi vor acoperi în veşmintele Mele şi în toată puterea Ierusalimului Meu! Când va veni
antihristul, soarele se va stinge şi luna nu va mai lumina, puterile cerului se vor clătina, însă împărăţia
antihristului va avea destulă lumină electrică peste tot, şi în biserici. Şi nenorociţii oameni i se vor închina
lui ca unui dumnezeu, aprinzând înaintea chipului său lumânări. Iar cei care vor refuza vor fi închişi în
temniţe, chinuiţi prin foame, puşi în ţeapă, ori vor fi supuşi altor chinuri. Însă chinurile vor fi atât de mari,
încât să le poată suporta credincioşii în Domnul, iar unii nici nu le vor simţi, pentru tăria credinţei lor.
Îngerul lui Dumnezeu îi va întări şi-i va împărtăşi cu Sfintele Taine ale lui Hristos -în timpul domniei lui
antihrist jertfa fără de sânge va fi oprită şi credincioşii nu vor avea unde se împărtăşi. Chiar înainte de
venirea lui antihrist, la Lavra Peşterilor, în partea stângă a marii biserici vor fi scoase Crucea şi Marele
prestol şi va fi deschisă o casă mondenă (“urâciunea pustiirii”). Atunci icoana Adormirii Maicii Domnului
va fi ridicată de Îngeri şi dusă în ceruri, la Prestolul Slavei, şi atunci va apărea antihristul, iar oamenii, uitând
de adevăratul Dumnezeu, îi vor pregăti drumul şi-l vor întâmpina. Şi Domnul a spus: Citeşte şi: Mare urgie
va veni din cauza desfraului si a avorturilor -Rugaţi-vă în fiecare zi dimineaţa, seara şi de la ora 12 noaptea
până la ora unu. Cerurile se vor deschide, rugăciunea celor ce se roagă va ajunge la Prestolul Meu –
întotdeauna o voi primi. Mergeţi cât mai des la biserică, mărturisiţi-vă, împărtăşiţi-vă cu Sfintele Taine ale
lui Hristos! Pe timpul antihristului vor fi mari vărsări de sânge şi credincioşii vor suferi nespus. Împărăţia
antihristului va ţine 42 de luni. Domnul va veni să judece lumea la miezul nopţii şi, din această cauză,
vegheaţi în aceste ceasuri, pentru că timpul venirii Mele nu-l cunosc nici Îngerii. Şi, încă, mai spuneţi
poporului să se împărtăşească, pentru că Jertfa fără de sânge va fi oprită. După ce vor primi pecetea lui
antihrist, acei oameni vor fi loviţi de necazuri nespuse şi de dureri cumplite, vor plânge amar şi vor căuta
moartea, însă n-o vor găsi. Ei vor striga: -,,O, munţilor, cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de la faţa lui
Dumnezeu!” Dumnezeu a spus: – Iată, în curând, în curând voi veni să judec lumea. Spuneti-le! Las’ să se
căiască toţi desfrânaţii şi preadesfrânaţii; dacă se vor căi, vor fi iertaţi. Pe eretici şi aţâţători nu-i voi ierta. A
mai rămas puţin timp, în curând voi veni, păcatul şi nelegiuirile voastre au ajuns până la cer. Copii, spuneţi
lumii că Eu M-am arătat vouă, pentru că sunt nevoit să avertizez lumea, căci în ultima vreme se împietreşte
şi se răceşte inima oamenilor. Nu mai cred în Dumnezeu, în Legea Lui, ca înaintea potopului. Toţi învăţaţii
strigau: ,,Nu există Dumnezeu, este doar Natura!” V-ați lăsat de sfintele Mele sărbători, le-aţi ales pe ale
voastre şi vă închinaţi la idoli. Ca şi poporului israelitean, le-am dat voie în pustie să asculte înţelepţii, că nu-
i Dumnezeu. Este Dumnezeu, Atotputernic, Atotţiitor, Neajuns, Care cu cuvântul Său a creat lumea văzută şi
cea nevăzută. Pentru că Eu sunt Creatorul întregului Univers şi-l voi cârmui în veacul veacurilor. Eu sunt
Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul, cu toate că antihristului i se va îngădui atunci să domine asupra lumii
pentru păcatele ei. El va porni prigoană asupra Bisericii, şi ea se va ascunde de el se va retrage în pustie,
însă, după cum Eu am înviat a treia zi, la fel şi Biserica mea va învia şi va dăinui în veacul veacurilor. Vă
spun tuturor: pocăiţi-vă!!! Eu voi primi pocăinţa voastră, pentru că a mai rămas foarte puţin timp de trăit.
Timpul cel mai greu: degrabă, degrabă voi veni să judec lumea!! ! Pe toţi păcătoşii, desfrânaţii,
preadesfrânaţii, beţivii; hulitorii, care calcă în picioare Sfânta Mea Cruce, se ruşinează să o poarte, nu
cinstesc sărbătorile Mele, posturile rânduite de Sfânta Biserică nu le respectă, asemenea baptiştilor şi
hulitorilor (spurcaţi la gură). Pe toţi pacătoşii îi voi arde în Focul Gheenei. Domnul a încheiat Porunca Sa şi
a dat Sfânta Evanghelie la doi Îngeri, i-a binecuvântat şi a spus: – În acel loc (în care M-am, arătat vouă), în
amintirea arătării Mele, să fie înălţată o Cruce şi o icoană în chipul în care M-am arătat vouă, pentru
închinarea lumii. S-a îndreptat spre Răsărit şi treptat a dispărut după nori. Tot atunci au dispărut toţi Îngerii,
însă cântarea lor s-a mai auzit mult timp. Sonoră la început, ea se stingea pe măsură ce se îndepărta. Copiii-
păstori au înştiinţat preotul ortodox din Demidovka despre arătare şi au spus despre porunca Mântuitorului.
El a oficiat slujba de priveghere şi Dumnezeiasca Liturghie. Vestea despre arătarea Mântuitorului şi despre
toate cele spuse de către El s-a răspândit fulgerător printre credincioşi. A fost făcută o Cruce şi, în taină, de
administraţia locală, a fost sfinţită în biserică. Tot atunci credincioşilor li s-a spus când va fi scoasă Crucea
din biserică şi dusă la locul arătării Mântuitorului. Scoaterea ei a fost stabilită pentru ora 12 noaptea. Către
această oră se adunaseră peste 200 oameni. Au mai venit din satele vecine încă doi preoţi. Poporul şi preoţii
se temeau de puterea locală. Credincioşii au împodobit Crucea cu flori şi coroane. Ei s-au adunat ca să se
închine Domnului Sfânt în liniştea nopţii, ieşind din biserică fără lumini şi cântări. Îndată după ieşirea din
biserică, preoţii şi poporul au auzit răsunând din văzduh dangăte de clopot şi cântare îngerească: “Crucii
Tale ne închinăm, Stăpâne …” Preotii sositi au întrebat cu nedumerire preotul din sat din ce cauză bat
clopotele. Au întrebat şi alţi localnici. Clopotniţa era închisă, îneanu era nimeni şi, decj, nimeni nu bătuse
clopotele, ci totul se auzea în văzduh, de la Ingeri. Poporul s-a adunat cu spaimă şi cutremur şi cu multă
bucurie în inimă. Însoţind Crucea, ei îşi urmau calea în linişte, aruncând flori în calea Crucii. Îndată după
ieşirea din sat, au aprins lumânări, iar unii purtau făclii. Ei îşi urmau calea prin câmp cântând. Iar când
procesiunea s-a îndepărtat de sat, a apărut un stâlp luminos cu nor. Norul se mişca înaintea poporului,
arătându-i calea. Atunci când au ajuns la locul destinat, s-a retras între nori, iar acel loc a devenit purpuriu.
Şi în acel timp, din cer au început să sune clopotele, iar după ce au aşezat Crucea şi Icoana, îngerii au
început să cânte: “Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim”. Oamenii
care însoţeau crucea credeau că nimeni în afară de ei n-a văzut nimic, însă atât procesiunea, cât şi dangătul
clopotului, şi cântarea îngerească au fost auzite de către lumea care se afla în câmp în timpul nopţii şi mulţi,
de frică, au fugit în sat. Crucea a fost aşezată cu multă pietate pe locul în care Mântuitorul S-a arătat
ciobănaşilor. Citeşte şi: Monahul Moise Aghioritul: Punctul de vedere ortodox asupra semnelor vremurilor
Continuăm după articolul: “Arătarea Domnului, în anul 1926, lângă Kiev (Kiriliţa, Nr. 3/2001). După
aşezarea crucii la locul arătării Mântuitorului, a început pelerinajul credincioşilor. În fiecare sâmbătă veneau
călugări de la mănăstirile Lavra Peşterilor şi Florovsk din Kiev pentru a sluji Te Deum-uri. Lângă Crucea
înălţată se adunau la panahidă. Copiii din preajma locului aşteptau sâmbetele pentru a strânge monedele,
merele şi bomboanele lăsate de către pelerini. Renumitul pictor Krasiţki nepotul lui Şevcenko – a pictat
tabloul “Ciobănaşul”. El a venit la Demidov şi a pictat pe viu chipul băiatului – păstoraş. Timp de patru ani
nimeni n-a cutezat să atingă Crucea înălţată în locul arătării Mântuitorului. Dar în anul 1930, la adunarea
celulei comsomoliste, s-a luat hotărârea de a o distruge. La început nimeni nu îndrăznea să facă acest lucru
cu propriile mâini, dar s-a găsit curând unul: a legat-o cu funii, care, fiind trase de cai, au smuls-o. Se
vorbeşte că nu mult după aceea a fost bătut de o mare nenorocire. În pofida relelor care se înmulţeau tot mai
mult pe pământ, harul lui Dumnezeu a cercetat aceste locuri nu o singură dată. Atunci nu toţi demidovenii au
crezut că Mântuitorul S-ar fi arătat cu adevărat. Dar curând, parcă întru întărirea şi susţinerea credincioşilor,
s-a arătat Maica Domnului, fapt confirmat astăzi de către !ocuitorii satului, martori oculari ai arătării
Preacuratei. În unul din manuscrisele păstrate -mărturie a arătării Mântuitorului, se vorbeşte că Domnul ar fi
poruncit să fie înălţată o cruce şi Ia Fântâna Văduvei, care a fost săpată în satul Demidovka în anii de după
revoluţie, în timpul unei secete cumplite. Atunci, în toată împrejurimea nu se găsea pic de apă şi toţi veneau
Ia Fântâna Văduvei, deoarece numai acolo, din mila lui Dumnezeu, se păstrase apa. Maica Domnului s-a
arătat, după cum voise Domnul, în timp ce se oficia Te Deum-ul. Ea s-a arătat dinspre răsărit la ora 8
dimineaţa. Era îmbrăcată în haine de culoarea cerului, înaintea ei era o tavă strălucitoare şi toţi cei aflaţi de
faţă au văzut aceasta, dar nimănui nu i-a fost dat să vadă ce anume se afla pe tavă. Maica Domnului ţinea
mâinile lăsate în jos. Lumea era îngrozită, se închina până Ia pământ şi se ruga Stăpânei. După aceasta, toţi
cei care au văzut-o pe Născătoarea de Dumnezeu s-au schimbat în bine, însă autoritătile au interzis cu
severitate să se vorbească despre aceasta. Dar cuvântul lui Dumnezeu este de nestăvilit: lumea va tăcea, iar
pietrele vor cuvânta. Oricât de mare ar fi fost pericolul, creştinii au înscris şi au păstrat preţioasele mărturii.
Iar atunci când credincioşii din zilele noastre căutau locul în care S-a arătat Mântuitorul, câţiva localnici,
care nu se cunoşteau între ei, au indicat unul şi acelaşi loc. Între timp, în câmp, acolo unde S-a arătat
Mântuitorul, a fost sădită livada colhozului, care creştea frumoasă şi bine îngrijită. Numai pe un sector pomii
nu se puteau adapta nicicum, se piperniceau mereu şi se uscau. Acest loc de circa 5 pe 10 metri s-a acoperit
cu iarbă şi flori de câmp, iar în centru, în raza a doi metri, creştea numai iarbă joasă şi stufoasă de un verde
intens, care rămânea neatinsă. Astăzi în sat mai sunt în viaţă câteva rude apropiate ale martorilor oculari
Emilian şi Nicolae, care păstrează în memorie evenimentele din acea vreme. Bătrâna Daria, în vârstă de
optzeci şi doi ani, din satul Glebovka, a povestit despre soarta neobişnuită a unchiului său Emilian. EI a
rămas de timpuriu orfan. Dar, în pofida vitregiilor şi greutăţilor vieţii, a crescut vrednic şi cuminte. Şi
Dumnezeu a avut grijă de el, i-a dat şi hrană şi de lucru. Emilian n-a mers la şcoală până la vârsta de 14 ani
şi nu putea nici citi, nici scrie. Îşi câştiga pâinea, angajându-se să pască vitele gospodariIor. Păstra mereu în
inima sa cuvintele Domnului: ,,Nu vă lepădaţi de Mine”; şi el, într-adevăr, a dus cu sfinţenie numele lui
Hristos de-a lungul vieţii sale anevoioase. Bolşevicii îl intimidau, obligându-l să se dezică şi să semneze o
mărturie falsă prin care să nege arătarea Mântuitorului. Însă Emilian a refuzat să urmeze exemplul lui Iuda şi
a fost condamnat Ia zece ani de detenţie. În perioada înterimiţării la Kiev, i se mai aduceau ceva produse.
Ulterior, un timp nu s-a mai auzit nicio veste despre el. Se ştia doar atât că e îrichis undeva departe, după
Urali. Iar în 1936, Emilian a fost rejudecat, adăugându-i-se încă zece ani. Şi iată, ca prin minune, suportând
toate vitregiile vieţii de detenţie, după mulţi ani, s-a întors în satul natal. Şi s-a întors nu ca om simplu de
lume, ci în rang de preot. În acele timpuri tulburi, în închisori erau întemniţaţi foarte mulţi arhiepiscopi, şi
Emilian a fost hirotonisit chiar acolo, în detenţie. Dar “nimeni nu-i prooroc în ţara sa” -glăsuieşte un vechi
adevăr. Consătenii n-au voit să-I recunoască pe Emilian drept preot şi el, mâniindu-se din această cauză, i-a
comunicat nepoatei sale Daria cum că este respectat şi preţuit de mulţi oameni, care îl invită la Moscova. Se
ştie că Emilian a trăit toată viaţa necăsătorit, fără familie. A slujit mai apoi în Belarus, unde voia să
construiască un nou lăcaş, dar în timp ce ducea banii, în tren, în 1983, a fost jefuit şi ucis. Soarta lui Nicolae,
al doilea martor al arătării Mântuitorului, a mers pe un alt făgaş. El era dintr-o familie înstărită. Nu demult,
nepotului său i-a fost restituită casa părintească, care a fost luată de către autorităţi în timpul deposedării
generale. Este cunoscut faptul că Nicolae n-a putut urma poruncile Domnului. In acele timpuri de restrişte,
el avea doar unsprezece ani şi părinţii, temându-se de autorităţi, i-au impus copilului să tăinuiască cele
văzute. Şi copilul n-a mai vorbit niciodată despre arătarea Mântuitorului. Mulţi oameni continuau să-I
întrebe, iar el continua să tacă. Ulterior, Nicolae s-a căsătorit, a avut copii, însă în 1941 a murit pe front. Din:
”Stareții despre vremurile de pe urmă.”

Sursa: Aratarea Mantuitorului la doi copii. Poruncile și Proorocirile vremurilor de pe urmă! | Apărătorul
Ortodox

Antonie Mărturisitorul, Arhiepiscop de Mihailov şi Golânsk: Se apropie aşa nişte vremuri,încât fără
îndeplinirea pravilei de rugăciune, nimeni nu va rezista, indiferent de ce rang duhovnicesc va fi.

14.12.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească antonie-de-mihailov-si-golanscVeacul nostru nu este un veac al

postului, ci al răbdării şi al bolilor. Iar dacă vom lua asupra noastră un post aspru şi peste puterile noastre,
atunci pur şi simplu nu vom fi în stare să-l tinem. Noi avem nevoie de un post lăuntric pentru a ne înfrânge
pe noi înşine şi pentru a deveni blânzi, smeriti şi răbdători. Dacă Domnul ne îngăduie să suferim, trebuie să
primim aceasta cu smerenie. Căci ceea ce este îngăduit de Domnul, trebuie primit ca din mâna Lui şi trebuie
să răbdăm tot. Adevăratul post este atunci când omul suportă cu răbdare şi fără supărare toate atacurile şi
jignirile considerând că le-a meritat pe bună dreptate. Pentru ce? Pentru viata pe care a avut-o în trecut şi
pentru tineretea uşuratică. Mândria noastră este asemenea unei fiare care, dacă este atinsă oricât de uşor,
atunci este gata să sară şi să-i sfâşie pe toti. Dar este de datoria ta să o împingi şi să nu o laşi să iasă. Chiar
dacă cineva te-a supărat şi te-a mâniat şi-ti doreşti să-i zici tot ceea ce crezi despre el, atunci procedează
altfel şi spune-i mândriei tale: „Stai acolo şi nu ieşi!”. Şi-n loc să-i răspunzi cu brutalitate, tu, dimpotrivă,
vorbeşte-i cu blândete. Astfel se dobândeşte smerenia. Aceasta este şi mucenicia cea fără de sânge. Sfintii
mucenici au pătimit cumplit dar pentru scurt timp. Aici este un chin nesângeros şi nu doar pentru o perioadă
de un an sau doi, ci pentru întreaga viată. Iar dacă Domnul va îngădui mari suferinte sau va începe o
adevărată prigoană atunci, zice Vlădica, trebuie să-ti imaginezi că mergi la moarte pe Golgota. Înainte de
moartea sa (a lui Vlădica) cred că Dumnezeu a îngăduit să ne spună ceea ce ne aşteaptă pentru că la un
moment dat a zis: „Iar voi încă este posibil să suferiti. Şi, de va veni această vreme să nu vă înfricoşati, ci să
mergeti la moarte pe Cruce cu mare curaj, şi cu pieptul deschis, neavând nici o îndoială şi nepărându-vă rău
pentru nimic. Să primiti totul cu bucurie, pentru că atunci puterea lui Dumnezeu vă va lumina şi vă va întări
şi voi veti rezista. Iar dacă în gândul tău vei renunta la Cruce, dacă se va strecura îndoiala şi vei fugi fiindu-ti
frică pentru tine şi pentru cei apropiati ai tăi, să ştii că-n acea clipă va interveni puterea demonică, harul se
va îndepărta de tine, şi nu vei face fată suferintelor. Trebuie să fii conştient de faptul ca ti-a venit ceasul când
trebuie să-ti mărturiseşti credinta şi devotamentul fată de Domnul. Să mergi la moarte cum făceau Sfintii
mucenici pe care Domnul îi întărea astfel încât ei nu simteau durerile, iar dacă le simteau, atunci întelegeau
că ele sunt trimise pentru curătirea de păcatele de mai înainte. Cereti-I ajutor lui Dumnezeu pentru copii şi
pentru cei apropiati, însă nu vă speriati, deoarece prin suferintele noastre, îi vom ajuta şi Domnul îi va milui
pe ei. Se apropie aşa nişte vremuri, încât fără îndeplinirea pravilei de rugăciune, nimeni nu va rezista,
indiferent de ce rang duhovnicesc va fi. Citeşte şi: Starețul Nicon de la Optina: “Dacă va începe prigoana –
unde vom găsi întărire și mângâiere?” * * * Adesea Vlădica spunea: „Suferintele generatiei ce vine au fost
aruncate cu zeci de ani în urmă peste acei oameni”. Spunând aceste, el îi avea în vedere atât pe Noii
Mucenici şi Mărturisitori din vremea Revolutiei (1917) cât şi pe cei din timpul prigoanei comuniste. Această
jertfă ne-a eliberat pentru putin timp din suferintele exterioare pentru că ei le-au luat asupra lor. Ei pentru
noi au suferit, iar Domnul se îndură de noi pentru sângele lor vărsat. Creştinii de acum au doar suferinte
lăuntrice. Şi împotriva acestor suferinte şi boli ale noastre nu există decât un singur leac: acela de a te lupta
cu tine însuti. De te vei învinge pe tine şi te vei ridica la rugăciune, atunci Domnul îti va da tărie şi putere şi
nu vei fi biruit de vrăjmaşi. Dar dacă îti va fi milă de tine, atunci vrăjmaşul te va doborî de tot şi îti va fi
foarte greu să te ridici. Citeşte şi: SFÂNTUL IGNATIE BRIANCIANINOV: “Nu vorbi despre crestinism cu
oameni molipsiți de învățături mincinoase; nu citi cărți despre creștinism scrise de dascăli mincinoși!” * * *
Multi din timpurile de astăzi cred că vremea nevointelor ascetice deja a trecut şi că Vlădica Antonie nu este
decât o exceptie. Dar viata lui plină de nevointe este o mustrare vie pentru noi cei putin credincioşi şi
nepăsători. Căci şi în vremea noastră se poate trăi în nevointe, slujindu-L pe Dumnezeu din toate puterile şi
iubindu-L din tot sufletul. Adesea, Vlădica aducea drept exemplu viata Sfântului Ioan de Kronştadt. El se
întrista foarte mult de starea monahismului contemporan în care nu vedea o adevărată viată duhovnicească.
Spunea: „Peste tot – zicea el – e numai aparentă: se împodobesc, se îmbuibă, iar ostenelile şi rugăciunea
lipsesc”. Vlădica avea vârsta de peste 80 de ani şi tot mergea să-i cerceteze pe fiii săi duhovniceşti, iar atunci
când ei îl sfătuiau să contenească călătoriile, el le spunea: „Maica Domnului nu mă binecuvintează să stau pe
loc, ci îmi porunceşte să merg şi să păstoresc turma”. Citeşte şi: MAREA APOSTAZIE - Arhiepiscopul
Averchie (Tausev) din Jordansville * * * Bătrân fiind, el era foarte bolnav cu picioarele, cu plămânii, cu
inima şi auzea foarte greu. Singurul lucru cu care se tinea era doar rugăciunea. A dus cu adevărat o viată de
rugăciune. Spre întărirea celor din jur, adesea repeta că nimic nu se face fără îngăduinta lui Dumnezeu şi că
trebuie să crezi cu adevărat că tot ce vine de sus trebuie suportat cu răbdare şi în nici un caz nu trebuie să
învinuieşti pe acei oameni prin care a venit ispita. Despre închisori şi lagăre amintea foarte rar şi zicea: „Tot
ceea ce s-a petrecut pe vremea lui Stalin trebuie considerat ca pe o pronie a lui Dumnezeu”.

Sursa: Antonie Mărturisitorul, Arhiepiscop de Mihailov şi Golânsk: Se apropie aşa nişte vremuri,încât fără
îndeplinirea pravilei de rugăciune, nimeni nu va rezista, indiferent de ce rang duhovnicesc va fi. | Apărătorul
Ortodox

Stareţul Paisie Aghioritul despre vremurile din urmă 20.05.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească
apocalipsa1Dintre diversele opinii despre buletinele electronice şi despre sfârşitul lumii trebuie s-o alegem
pe cea care corespunde Descoperirii Dumnezeieşti. Aceasta şi mai tare confirmă adevărul cuvintelor
stareţului Paisie, care a devenit un vas ales al lui Dumnezeu, prin care Duhul Sfânt ne-a vestit despre
timpurile de pe urmă. Dar iată un caz din viaţa stareţului, ne încredinţează clar de aceasta. Atunci când în
anul 1987 Stareţul a scris broşura „Despre semnele vremurilor” şi a înştiinţatcredincioşii că nu trebuie să
contribuie la introducerea noului sistem economic, cei care au văzut că lise strică planurile, au trimis trei
oameni pentru a-i face rău. Stareţul, din clipa când ei au coborât de pe corabie şi au călcat pe Muntele Sfânt,
a fost înştiinţat despre pezenţa lor şi îi urmărea. A văzut că sunt întratât de enervaţi, încât intenţionau să-l
ucidă. – Eu, fireşte, spunea Stareţul, mă bucuram văzând că s-a ivit ocazia de a pleca mai repede la Hristos.
Dar ceva s-a întâmplat în interiorul lor – au încurcat cărarea, deoarece coborau la chindii; i-a orbit
Dumnezeu, şi ei, sărmanii, au mas departe de locul acesta, au căzut în prăpastie şi s-au vătămat. A doua zi
dimineaţa s-au grăbit să se întoarcă în Careea şi, când treceau pe lângă chilia Stareţului, strigau şi îl
ameninţau că îi vor tăia limba, dacă nu va înceta să se opună planurilor lor. Mai târziu, după-amiază, când
am venit să-l vizitez, Stareţul mi-a povestit cele întâmplate şi, pe un ton glumeţ, a spus: – Ar fi făcut un rău
dacă mi-o tăiau? Ce zici? Şi a râs. Aşadar, să vedem ce ne-a vestit Duhul Sfânt prin Stareţul Paisie referitor
la întrebările puse în faţa Comisiei Teologice a BORu (Bisericii Ortodoxe Ruse) pe 19-20 februarie 2001.
Articolul stareţului Paisie „Semnele vremurilor: 666” poate servi drept îndrumar duhovnicesc pentru fiecare
credincios într-o problemă de importanţă majoră. Iată textul acestui articol. SEMNELE VREMURILOR:
666 După furtuna demonică, va veni o zi cu soare, Dumnezeiească. În spatele duhului lumii cărui îi este
caracteristică libertatea de astăzi, lipsa respectului faţă de Biserica lui Hristos, faţă de oamenii mai în vârstă,
de părinţi şi de învăţători cu frică de Dumnezeu se ascunde robia duhovnicească, neliniştea sufletească şi
anarhia, care duc societatea spre disperare, spre catastrofa sufletească şi trupească. Deci, sistemul perfect al
„cartelei electronice”, al garanţiei computaţionale este faţada dictaturii mondiale, a robiei lui antihrist.
Apocalipsa Sf. Ioan: „Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe
cei slobozi şi pe cei robi, ca să–şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte; încât nimeni să nu poată
cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. Aici este
înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este
şase sute şaizeci şi şase”. (Apoc. 13, 16–18). Sfântul Andrei din Cezaria scrie următoarele: „Numele spurcat
al lui antihrist şi exactitatea numărului, precum şi celelalte despre care s-au scris se vor descoperi de timp şi
de cei vigilenţi, dar nu a binevoit harul Domnului să scrie în cartea Dumnezeiască ceva referitor la numele
ucigător, de parcă exersările în cuvinte ar aduce multe lucruri” (Tâlcuirea Sfântului Andrei din Cezareea la
Apocalipsa lui Ioan, cap. 35). Dar e straniu că şi mulţi oameni duhovniceşti, în afară de aceea că dau tâlcuiri
proprii, se tem de frica lumească a informaţiei secrete despre fiecare om, în timp ce trebuie să se
neliniştească duhovniceşte şi să ajute creştinii, amintindu-le cu pace şi întărindu-i în credinţă, pentru ca ei să
simtă mângâierea Dumnezeiască. Sunt nedumerit! De ce ei meditează asupra tuturor acestor evenimente? De
ce nu pun nici oîntrebare pentru a-şi verifica propria înţelegere a lucrurilor? Şi dacă susţin antihristul în
privinţa peceţii, de ce atrag şi alte suflete spre pieire? Acesta e sensul frazei „ca să ducă în rătăcire, de se
poate, pe cei aleşi” (Mc. 13, 22). Şi în timp ce însemnele se văd foarte clar, fiara din Bruxelles cu numărul
666 deja a înghiţit încomputer toate statele. Oare nu aceasta semnifică „cartela de deservire”, buletinul de
identitate, introducerea peceţei? Din păcate, ascultăm radioul numai pentru a afla timpul probabil. Ce ne va
spune Hristos? „Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s-o judecaţi, dar semnele vremilor nu puteţi?” Apoi după
„cartela dedeservire”, buletinul de identitate, dosar (informaţia despre om), în lucrul cu pecetea, permanent
vor anunţa la televizor că cineva, chipurile, a luat o „cartelă de deservire” străină şi a sustras din bancă banii
deţinătorului ei. Din altă parte vor face reclamă „sistemului perfect”, adică peceţii cu raze laser pemână sau
pe frunte, care nu va fi descifrată din exterior, cu numărul 666, al lui antihrist.Din păcate, iar şi iar anumiţi
„gnostici” îşi corcolesc odraslele duhovniceşti ca pe nişte prunci,chipurile, pentru ca aceştia să nu se
descurajeze: „Nu are nici o împortanţă, aceasta nu înseamnănimic, e destul să ai credinţă în interiorul tău”,
în timp ce Apostolul Petru s-a dezis de Hristos înexterior – şi aceasta a fost o dezicere (lepădare). Aceştia
însă se leapădă de Sfânta pecete a lui Hristos,care le-a fost dată la Sfântul Botez – „Pecetea darului Duhului
Sfânt” – pentru a primi pecetea luiantihrist şi spun că îl au în ei pe Hristos! Spre regret în timpul sfinţilor
mucenici o asemenea logică o aveau anumiţi gnostici, care se străduiau să influenţeze mucenicii care se
pregăteau pentru chinuri, precum scrie Sf. Vasilie în cuvântul său despre mucenicul Gordie: „mulţi, aducând
dovezi absurde încercau să convingă mucenicul să se dezică numai prin cuvinte şi să păstreze credinţa în
suflet, adică predispunerea lăuntrică, căci Dumnezeu nu ia în seamă limba, ci predispunerea omului. Dar
mucenicul Gordie era de neclintit şi răspundea: „limba creată de Hristos nu va putea să rostească ceva
împotriva Ziditorului său” „Nu vă înşelaţi, Dumnezeu nu rămâne batjocorit”.„Căci din cuvintele tale te vei
găsi drept, şi din cuvintele tale vei fi osândit” (Lc. 19, 22; Mat. 12, 37). În acelaşi fel, pe timpul lui Dechie,
legea cerea mărturisirea religiei închinătorilor la idoli şi toţi creştinii care îşi declarau acordul şi aduceau
jertfe idolilor, luau un certificat şi evitau chinurile. Între ceicare s-au dezis de Hristos erau şi cei care dădeau
bani slujitorilor la idoli din comisii şi luaucertificate, numite „clevetitoare”, fără a se dezice; Biserica şi pe
aceştia i-a pus în rândul trădătorilorcredinţei – celor căzuţi. Dar sunt cunoscute o mulţime de exemple
pozitive, cum ar fi minunea Sfântului Teodor, pe care o sărbătorim an de an în prima sâmbătă a Postului
Mare. „Iulian Renegatul, ştiind că creştinii petrec prima săptămână a Sf. Patruzecimi în curăţenie, din care
cauză această săptămână e numită curată, a hotărât, să-i spurce anume atunci. Pentru aceasta, tainic a
poruncit ca în pieţe să se vândă produse spurcate cu sânge ale jertfelor aduse idolilor. Dar, prin Pronia lui
Dumnezeu, fostului arhiepiscop al Constantinopolului Evdoxie i s-a arătat în vis mucenicul Teodor şi i-a
descoperit această uneltire. I-a poruncit să adune oamenii credincioşi luni dimineaţa devreme şi să le
interzică să folosească produsele spurcate, iar lipsa alimentelor necesare s-o completeze cu colivă pregătită
în grabă. Astfel acest scop al criminalului nu a fost atins. Iar poporul evlavios a rămas nespurcat” (Ceaslovul
Mare, pag. 446). Abţinerea de la aducerea de jertfe idolilor este înscrisă în pravilele sfinţilor apostoli: „ Ci să
le scriem să se ferească de întinările idolilor şi de desfrâu şi de (animale) sugrumate şi de sânge…” (Fapte
15; 20, 29). Din păcate, în afară de cele povestite deja, poţi auzi de la „gnosticii” contemporani o mulţime de
prostii-„raţionamente” – unii spun: „Voi primi buletinul de identitate cu numărul 666 şi îi voi face semnul
crucii”, alţii zic: „Voi accepta pecetea pe cap, dar voi acoperi-o cu semnul crucii făcut deasupra capului” şi
multe alte aberaţii asemănătoare, crezând că astfel se vor sfinţi, în timp ce aceasta este amăgire. Se sfinţeşte
numai ceea ce poate fi sfinţit. Bunăoară, apa primeşte sfinţirea şi se preface în agheasmă (apă sfinţită), iar
urina nu primeşte sfinţirea. Prin urmare, diavolul-antihrist cu simbolica lui de pe paşaport, de pe mână sau
de pe cap nu poate fi sfinţit nici măcar prin semnul Crucii. Avem puterea Cinstitei Cruci, Semnului Sfânt al
Dumnezeiescului har al lui Hristos, numai atunci când suntem pecetluiţi cu Sfânta Pecete a Botezului, când
ne lepădăm de satana, ne împreunăm cu Hristos şi primim Pecetea Sfântă: „Pecetea darului Duhului Sfânt”.
Să ne dăruiască Hristos bună cugetare. Amin. Sfântul Munte. Chilia Panaguda a Mănăstirii Cutlumuş. Prima
sâmbătă a Postului. Anul 1987. Cu multă durere şi dragoste întru Hristos, monahul Paisie. LA SFÂRŞITUL
VEACURILOR Un capitol din cartea ieromonahului Hristodul „Stareţul Paisie”. Sf. Munte, 1994” „Cu
multă viclenie s-a introdus acest sistem economic pentru a le întinde o cursă creştinilor. La noi aceasta se
întâmplă cu mare întârziere, iar în America numele „fiarei” se imprimă deja cu ajutorul laserului pe frunte şi
pe mână. În anul 1982, cu această pecete au fost marcaţi trei mii deamericani şi unii o acceptă desigur, ca pe
o mare onoare.Stareţul mi-a adus un card bancar chinez şi unul european pe care cu cifre era scris numărul
666. Amai adus nişte broşurele publicitare ale diferitelor bănci din Australia, care popularizează noul
sistemeconomic şi dă asigurări în ce priveşte securitatea oferită fiecărui „pecetluit” (pe frunte şi pe mâna
dreaptă). Mi-a arătat şi cartea V. S. Relfe din S.U.A. „Noul sistem monetar 666” şi, cu tristeţe, a confirmat:
„Atât de clar se descoperă aici taina despre care ne-a vestit Sfântul Ioan Teologul în Apocalipsă şi mă doare
faptul că foarte mulţi, chiar preoţi şi episcopi, nu opun nici o rezistenţă duhovnicească, ci tratează aceasta
lumeşte. Ei conving poporul să nu acorde nici o importanţă acestor buletine de identitate, să nu le fie scârbă
să le ia, şi, în general, justifică ceea ce nu poate fi justificat. Aceasta însă nu e corect. Ei liniştesc oamenii,
pentru ca aceştia, odată, să nimerească într-o situaţie din care nu va mai exista ieşire. Dar, fără îndoială,
astfel de oameni vor răspunde pentru aceasta din plin. Mulţi, cunoscând dezacordul meu în ce priveşte
introducerea sistemului acestor buletine de identitate, au spus: „Ei, mai ştii ce spune Paisie. Este părerea
unui monah şi nu a Bisericii”. Aceasta însă, nu e corect. Eu nu exprim părerea mea personală, ci cu smerenie
le descopăr celor care mă roagă opiniaBisericii, care este Evanghelia şi Cuvântul lui Hristos. Sunt de acord
că nimeni – nici Paisie, niciduhovnicul, nici episcopul, nici patriarhul – nu trebuie să aibă o părere proprie
pe care s-o impunăpoporului lui Dumnezeu, ci trebuie să–şi supună opinia personală voii lui Dumnezeu,
Care ni se facecunoscută prin intermediul Evangheliei. A venit aici odată un preot care a auzit despre aceea
că eu întotdeauna chem spre o atitudine atentă faţă de buletine şi faţă de tot ce ţine de antihrist, al cărui
sistem au început metodic să-l pună în funcţie, şi mi-a spus: – Părinte, oare nu ar fi mai bine, în loc să vă
ocupaţi permanent de antihrist şi să vorbiţi despre el, să fiţi ocupat de Hristos şi să aveţi folos din aceasta?
(Din cărţile despre p. Paisie se vede că stareţul nici pedeparte nu vorbeşte numai despre antihrist şi chiar
destul de mult despre Hristos). Citeşte şi: Proorocia Sfântului Serafim de Virița despre al III-lea Război
Mondial, dezbinarea Rusiei și a altor popoare Atunci i-am zis: – Când unei bătrâne de nouăzeci de ani i se
vorbeşte despre nunţi, cumătrii şi sărbători, ea îşi aminteşte cei mai frumoşi ani ai săi şi se bucură. Şi atunci,
pe neprins de veste, vine la ea moartea şi o găseşte nepregătită, având în minte nunţi, sărbători şi o bucurie
înşelătoare. Dar când la ea vin şi îi spun că cutare, de 80 de ani, a răposat, sau că duminică va fi praznicul
cutărei, sau că cutare e bolnav de cancer şi îşi trăieşte ultimile zilişoare, atunci bătrânica începe să se
gândească: „Trebuie să mă pregătesc şi eu, căci alţii, chiar mai tineri, au plecat deja în lumea cealaltă”.
Astfel, ea începe să se pregătească duhovniceşte, să se mărturisească ş.a.m.d. şi, moartea, când vine, o
găseşte gata, neocupată de nici un fel de iluzii. Acelaşi lucru, i-am spus preotului, se întâmplă şi în cele
duhovniceşti. Noi trebuie să luminăm credincioşii şi săintroducem în sufletele lor neliniştea necesară, care îi
va impune să fie gata. Dar, totodată, nu trebuiesă facem panică, deoarece într-o situaţie dificilă se vor
pomeni nu creştinii credincioşi, ci acei care vor deveni pradă diavolului. De aceea şi în Apocalipsă scrie că,
deşi dificultăţile vor fi create pentru noi, toate rănile le vor primi alţii şi lor le va fi mai greu, pentru că ei vor
fi în vrajbă cu Însuşi Dumnezeu. Dar cu toate că despre noile buleteine de identitate se vorbeşte mult, şi
fiecare în felul lui, nu vă grăbiţi să luaţi o decizie: să vedem ce va spune Biserica. Biserica trebuie să aibă o
poziţie clară, pentru ca credincioşii să ştie cum să procedeze. Ulterior Biserica va trebui să aplice canoane
celor care de nevoie vor primi aceste buletine de idenitate, ca ei să–şi dea seama, că primirea lor e un păcat*.
Căci Buletinul, pornind de la esenţa cuvântului, se identifică întru totul cu omul. (În greacă cuvintele
buletinşi identificare au aceeaşi rădăcină). *Biserica Elenă este împotriva acestui sistem. Astăzi logica
„deştepţilor” converteşte oamenii. Oamenii, prin îndrăgirea înlesnirilor, s-au făcut dependenţi pe ei înşişi.
Ştiind, că trei de şase (în sistemul bară-cod UPC – Universal Producte Code) este semnul diavolului, ei,
totuşi, acceptă să semneze astfel producţia lor (în cartea „Stareţul Paisie” e tradus: „Ei sunt de acord să–şi
pună semnăturile”). Aceasta e o semnătură. Altceva e când cineva nu ştie că are semnul diavolului (de
exemplu, pe cartela bancară): deoarece nu ştie, el nici nu răspunde pentru aceasta. Dar dacă ştie, atunci
răspunde pentru aceasta din plin! Piaţa Comună europeană nu va fi puternică, pentru că e constituită din
popoare cu tradiţii diferite. – Părinte se zvoneşte că la Ierusalim a apărut cineva care spune că este proorocul
Ilie. Cum comentaţi aceasta? – Niciodată să nu vă grăbiţi, căci, dacă veţi spune că este el, atunci alţii vă vor
condamna, zicând că aceasta e o minciună. Atunci când vedeţi ceva răsărit în ghiveci, niciodată să nu
spuneţi din timp ce este –poate fi busuioc mirositor sau, de exemplu, urzică. Îngăduiţi un pic şi, peste puţin
timp, când planta vacreşte, fiecare va putea să vadă despre ce este vorba. În timpul Postului Mare din 1987
am venit la stareţ cu o întrebare personală şi el mi-a spus. „Am scris câte ceva despre buletinele de identitate
electronice. Dispui de puţin timp ca să vezi aceasta?” Deoarece i-am spus că dispun de timp şi mă
interesează, el mi-a arătat cele scrise şi destul de mult am discutat acest subiect: – Pe timpurile antihristului,
când el va vorbi lumii, dacă vreun creştin, în acea clipă, va săvârşi rugăciunea adevărată, antihristul, simţind
rugăciunea se va cutremura, deoarece creştinii au o putere mare. – Părinte, se spune, că pe timpurile
antihristului creştinii nu îşi vor putea cumpăra hrană şi vor flămânzi. – Eh, creştinii vor trăi cu puţini pesmeţi
şi măsline. Vor suferi numai cei care s-au deprins să aibă la masă câte zece soiuri de caşcaval, de la
„Rockford” la cel „de Olanda”. Acum permanent se vorbeşte despre statisticile diverşilor savanţi conform
căror o treime de păduri a fost nimicită de incendii, sunt poluate o treime din ape, o treime de oameni în anii
apropiaţi se vor îmbolnăvi de cancer. Lecturile noastre mai multse aseamănă cu lectura tâlcuirii Apocalipsei.
– Părinte, acum, în legătură cu avaria de la Cernobâl, se spune că totul este poluat. Ce să facem? – Dacă ar fi
fost poluată numai o parte, am fi zis că trebuie să evităm ceea ce este poluat. Dar acum, când poluarea
radioactivă este peste tot, însemnaţi cu semnul crucii şi mâncaţi totul. Nu vi se va întâmla nimic, astfel fac şi
eu. Atunci când guvernul a „suspendat” problema buletinelor de identitate electronice şi despre aceasta nu se
mai vorbea, nu vorbea nici satreţul. Dar unii continuau să vorbească şi să scrie împotriva proiectului de lege
şi a guvernului. Oamenii veneau la stareţ şi îl întrebau: –Părinte, de ce aţi încetat lupta şi nu spuneţi nimic?
Stareţul răspundea: – Când se opresc ei, trebuie să ne oprim şi noi, altfel vor spune: „Vedeţi, nu sunt în toate
minţile. Cu toate că problema nu este actuală, ei strigă şi fac probleme”. De aceasta, când se opresc ei,
trebuie să ne oprim şi noi şi când vor începe ei, vom începe şi noi. Un câine bun, pe care stăpânul l-a pus de
pază, latră văzând apropierea hoţului. Dar când hoţul fuge, câinele amuţeşte, iar dacă latră în continuare,
atunci la el ceva nu e în regulă. Dar iată un exemplu din volumul „Vasul ales”, care ne încredinţează de
faptul că Dumnezeu este ajutorul nostru Atotputernic în lupta cu noul sistem de control şi că trebuie să
luptămcu acest sistem în faza iniţială a implementării lui. CARTELELE ELECTRONICE DE CONTROL ŞI
ÎNCREDEREA ABSOLUTĂ ÎN DUMNEZEU Problema buletinelor de identitate electronice, a cartelelor
de credit şi a diferitelor cartele simple de deservire a stârnit în ultimul timp multe discuţii. Opiniile s-au
divizat: unii spun că aceste cartele sunt inofensive, iar alţii – că ele fac parte din planul celui care atentează
asupra omenirii; unii, iarăşi, declară că da, ei cunosc scopul pentru care se pun în circulaţie aceste cartele,
dar noi nu vom fi afectaţi, dacă le vom face semnul crucii, pentru că nu ni se cere să ne dezicem de Hristos.
Într-un cuvânt, au fost multe păreri, fapt ce a tulburat şi a despărţit fraţii. Ei erau stăpâniţi de o atmosferă
apăsătoare şi fiecare susţinea opinia sa, considerându-i pe ceilalţi aflaţi în rătăcire. Stareţul, clarificând
situaţia şi dorind să ne ajute, ne-a explicat detaliat ce se întâmplă şi care este adevărul. Aici vom povesti un
singur caz, întâmplat unui domn evlavios, angajat al unui minister din Athena, tată a trei copii. Unul dintre
miniştrii guvernului a hotărât să instaleze la intrarea în minister aparate electronice de verificare a
funcţionarilor cu ajutorul cartelelor electronice simple, care nu aveau nici bandă magnetică, nici sistem bară-
cod sau UPC. Atunci 1300 de lucrători ai ministerului au fost puşi în faţa problemei: să accepte acest sistem
ori nu? Majoritatea covârşitoare a angajaţilor au convenit să se opună şi să nu accepte introducerea
controlului electronic, deoarece astfel se încălca libertatea omului, dar cel mai important era că pe ei îi
mustra conştiinţa la gândul că acest sistem serveşte planurilor oculte ale unor oameni, care sunt îndreptaţi
împotriva Bisericii noastre. Aşadar, ei şi-au declarat dezacordul, iar ministrul care a iniţiat procurarea
acestor aparate de control electronic, ameninţând cu concedierea, a început să impună funcţionarii săaccepte
noul sistem electronic pentru care a cheltuit multe milioane. Astfel fiind constrânşi, angajaţii au cedat şi au
acceptat să ia cartele. Însă doi angajaţi evlavioşi ai ministerului aveau mustrări de conştiinţă şi nu au căzut
de acord, cu toate ameninţările ministrului şi ale altor conducători ai ministerului. Li s-a dat un termen cu
condiţia că dacă până la expirarea acestuia nu se vor conforma cu decizia ministrului, atunci vor fi
concediaţi. Fraţii evlavioşi s-au adresat după sfat Bisericii şi preoţilor. Dar şi acolo nu au primit un răspuns
limpede. Un iereu i-a spus unuia dintre ei: – Eh, sărmane, ia cartela, nu se va întâmpla nimic. Ai patru copii.
N-ai încotro. Altul spunea altceva şi, în consecinţă, acest domn nu era în stare să ia o decizie. Astfel a
hotărât să viziteze Muntele Sfânt şi să ceară un sfat de la stareţul Paisie. I-a povestit subiectul şi i-a arătat
cartela. Stareţul a luat-o în mâini şi, după ce a examinat-o atent, a explicat: – Această cartelă e simplă. Nu
are nici strat magnetic, nici vreun cod al sistemelor bară-cod sau UPC, de aceea nu te întrista; dar e bine că
nu vă conformaţi cu acest sistem, pentru că în spatele lui se ascunde un alt plan, mai mare… Voi ambii, a
continuat Stareţul, sunteţi de laudă că nu vă lăsaţi înfrânţi: şi să nu cedaţi până la capăt! Atunci domnul i-a
spus: – Părinte, ministrul mă ameninţă cu concedierea în câteva zile, dacă nu voi accepta. Iar Stareţul: – Fă
ceea ce, după cum vezi, îl linişteşte pe Hristos, iar ministrul, dacă va continua să insiste, nu va reuşi să–şi
îndeplinească nici ameninţarea, nici planul său de antihrist. Domnul a plecat de pe Muntele Sfânt, predându-
se lui Dumnezeu şi sfintelor rugăciuni ale Stareţului. De la minister i-a venit citaţie,care îl invita să vină în
ziua indicată, împreună cu colegul, pentru răspuns. Dar, până a expira acest termen,guvernul a căzut şi
ministrul a plecat. Următorul ministru a strâns toate automatele electronice, deoarece considera că sunt
mijloace de lezare a drepturilor omului, şi le-a pus în subsolul ministerului, unde stau până azi. Reproducem
câteva pagini din cartea ieromonahului Hristodul „Vasul ales”, dedicată acestui subiect. Răspunsul adresat
domnului L. referitor la buletinele electronice: „Acesta este numărul antihristului, în nici un fel nu trebuie să
acceptăm buletinele de identitate electronice. În afară de aceasta, nu se poate de luat cartele de credit, pentru
că banda magnetică de culoare neagră de pe ele ascunde codul şi sistemul de bare cu 666. Dar acestea nu se
văd cu ochiul liber. Pot fi citite numai de computer. Fii atent şi nu te lua după ceea ce spune unul sau altul,
deoarece fiecare e liber să spună ceea ce vrea, dar trebuie să ne supunem numai voii lui Dumnezeu şi celor
spuse de El în Scriptură. Îţiaduc un exemplu, ca să înţelegi cât de atenţi trebuie să fim: Ce îi spune preotul
copilului pentru ca acesta să devină creştin? „Te lepezi de satana?” Pruncul nu spune nici „da”, nici „nu”,
doar plânge. Atunci, preotul ce face? Îl cufundă în apă şi, la citirea sfintelor rugăciuni, pogoară Sfântul Duh
şi, cu toate că pruncul nu ştie aceasta, în el deja se aşază Sfântul Duh şi devine creştin, întotdeauna având cu
el Harul lui Dumnezeu. Acum, dacă cineva nu este îndestul de atent,când primeşte pecetea, chiar şi în
neştire, de la el pleacă Harul lui Dumnezeu şi în locul lui intrăenergia demonică. Şi de neştirea, care l-a făcut
să primească pecetea este vinovat el însuşi, fiindcă nus-a îngrijit să afle, în timp ce Proorocii, Apostolii şi
Domnul nostru ne-au înştiinţat despre toateacestea. Ce va zice El, când îi vom spune că n-am ştiut?

Sursa: Stareţul Paisie Aghioritul despre vremurile din urmă | Apărătorul Ortodox

Vedenia parintelui Nicolae Turcul: Lângă satana stătea falsul proroc Mohamed 12.07.2017 | Preîntîmpinare
duhovnicească Vedenia părintelui Nicolae (Turcul), schimonah la Schitul Sihăstriei Optina Cine a citit
cartea mea Cele măreţe în cele neînsemnate, acela îl ştie pe nevoitorul de la Optina, schimo- nahul Nicolae,
numit şi Turcul. In articolul „Lăcaşurile cereşti” am povestit după cuvintele unui prieten duhovnicesc
vedenia avută de acest nevoitor. Acum am găsit în manuscrisele schitului o succintă biografie a părintelui
Nicolae şi o povestire mult mai amănunţită, notată după propriile sale cuvinte*, despre ceea ce a văzut cu
mila lui Dumnezeu în viaţa veacului viitor, în acele locaşuri cereşti, unde Domnul îi cheamă pe toţi cei care
îl iubesc şi unde, deja, a fost chemat nevoitorul de la Optina, Nicolae Turcul. Schimonahul Nicolae se
numea în lume Nicolae Abrulah, un mic burghez din Kazan. Din cele relatate de dânsul la administraţia
eparhială a Chersonului, se vede că a fost mahomedan şi se numea Iusuf Oglî, supus turc, de neam din Asia
Mică. A fost ofiţer în garda turcească. Când a simţit că vrea să se boteze în credinţa ortodoxă, le-a spus
deschis apropiaţilor săi. Aceştia l-au urât atât de mult încât nici nu i-au mai dat să mănânce, fiind „ghiaur”.
Ba chiar i-au tăiat bucăţele din trup. A reuşit să fugă în Rusia. La Odesa a fost botezat în biserica numita
„Carantina”, în octombrie 1874, şi a primit numele Nicolae. Naşii săi au fost magistrul oraşului Odesa,
sfetnicul secret, Nicolae Ivanovici Buharin şi Natalia Ivanovna Glotkova, negustoreasă a primei corporaţii.
Mai apoi a fost înregistrat la Kazan în societatea mic-burghezilor. Pe data de 18 iulie 1891, la vârsta de 63
de ani, a intrat în Schitul Sihăstriei Optina. Domnul I-a învrednicit de mângâieri duhovniceşti: a fost răpit în
cer, unde s-a îndulcit de contemplarea frumuseţilor nespuse ale raiului. Se deosebea prin blândeţe, smerenie
şi iubire de fraţi. Chilia sa era lângă cea a monahului Martirie (a sfârşit ierodiacon). Ii făcea foc în sobă şi
acesta îl întreba uimit: – De ce faci aceasta pentru mine? Răspundea simplu: – Eu te iubesc. S-a sfârşit pe
data de 18 august 1893, la vârsta de 65 de ani. „Joi, pe data de 13 mai 1893 – ne-a spus aceasta plăcutul lui
Dumnezeu – dimineaţa, pe la orele 3, am început să citesc Acatistul Sfântului Ierarh Nicolae Făcătorul de
minuni. Domnul mi-a dăruit un aşa har încât toată cartea s-a udat de lacrimi. După ce am terminat de citit
utrenia, am început să citesc Psalmul 50, iar apoi Simbolul de credinţă. Şi chiar în clipa în care am rostit «şi
viaţa veacului ce va să vină. Amin.», o mână nevăzută mi-a luat mâinile şi mi le-a pus pe piept în chip de
cruce, iar capul mi-a fost învăluit în foc din toate părţile, un foc asemănător curcubeului. Acest foc, fără să
mă ardă, mi-a umplut întreaga fiinţă de o bucurie nespusă, necunoscută şi neîncercată vreodată până atunci.
Această bucurie nu se poate compara cu nicio bucurie pământească. Nu îmi amintesc când şi cum m-am
văzut mutat într-un loc minunat, plin de lumină. Nu am văzut acolo niciun fel de lucruri omeneşti, am văzut
doar o nesfârşită mare de lumină. Citeşte şi: Niciodată diavolul nu va spune: ,,Ajunge, ăsta se chinuiește de
prea multă vreme, să-l lăsăm în pace!” In acelaşi timp am văzut lângă mine, în partea stângă, doi oameni
care stăteau în picioare. După chip, unul era un tânăr, iar celălalt un stareţ. Şi mie, după o înştiinţare a inimii,
mi s-a dat să aflu că unul dintre ei este Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, iar celălalt Sfântul Epifanie,
ucenicul său. Amândoi stăteau tăcând. In faţa mea am văzut ceva asemănător cu o perdea de culoarea
zmeurei coapte. Am privit în sus şi deasupra perdelei L-am văzut pe Domnul nostru Iisus Hristos, stând pe
tron şi îmbrăcat în veşminte de mare preţ, asemănătoare cu cele arhiereşti. Pe cap avea o mitră asemănătoare
cu una arhierească. In partea dreaptă a Domnului, stătea Sfânta Fecioară, iar în partea stângă stătea Sfântul
Ioan Botezătorul. Imbrăcămintea lor era ca şi cea pe care o au în icoane. Sfântul Ioan Botezătorul ţinea într-o
mână Crucea Domnului. Lângă Domnul mai stăteau doi tineri purtători de lumină, de o frumuseţe divină, iar
în mâini ţineau arme cu flăcări. Inima mi s-a umplut de o nespusă bucurie. M-am uitat la Mântuitorul şi m-
am îndulcit de privirea Dumnezeiescului Său chip. După înfăţişare, Domnul avea cam 30 de ani. Atunci am
conştientizat că eu, un mare păcătos, mai rău decât orice câine, m-am învrednicit de o aşa de mare
milostivire de la Domnul, încât să stau la Tronul slavei Sale celei negrăite. Domnul m-a privit cu blândeţe şi
parcă m-a încurajat. Tot atât de blând m-au privit Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul. Dar nu m-am
învrednicit să aud niciun cuvânt de la ei. în acest timp l-am văzut înaintea Domnului pe părintele Nicolae
(Lopatin), un schimonah al schitului nostru, care s-a sfârşit la amiază, pe data de 10 mai, încă
neînmormântat deoarece era aşteptat fratele său de la Moscova. Părintele Nicolae a făcut o metanie înaintea
Domnului, dar nu avea schimă pe dânsul, ci era îmbrăcat ca un ascultător, avea mătănii în mână şi capul
neacoperit. După aceasta am văzut că în partea dreaptă era o mare mulţime de oameni, care se apropiau de
mine. Pe măsură ce se apropiau, am început să aud o cântare, dar cuvintele nu le-am putut distinge. Am
văzut în mijlocul lor persoane în veşminte arhiereşti şi în mantii călugăreşti; în mâini aveau stâlpări. Printre
ei am văzut şi femei în haine bogate şi minunate. în ceata acestor sfinţi l-am recunoscut pe mulţi după
înfăţişarea lor din sfintele icoane: pe proorocul Moise, care ţinea în mâini Tablele Legii; pe proorocul şi
împăratul David, care avea ceva asemănător cu guzla, ce scotea nişte sunete minunate; l-am văzut şi pe
ocrotitorul meu, Sfântul Ierarh Nicolae. Printre aceşti mari plăcuţi ai lui Dumnezeu i-am văzut şi pe
adormiţii noştri stareţi: Lev, Macarie şi Ambrozie, dar şi pe unii dintre părinţii schitului nostru, care sunt
încă în viaţă. Citeşte şi: Când se va apropia vremea venirii lui Antihrist, se va întuneca mintea omului de
toate patimile cele trupești Şi toată această mare adunare m-a privit cu dragoste. Deodată am văzut în faţa
mea, între mine şi perdea, o imensă prăpastie, plină de întunecime şi în această întunecime, la o adâncime
straşnică, l-am văzut pe însuşi prinţul întunericului, având aceeaşi înfăţişare din sfintele tablouri. Pe braţele
lui stătea Iuda, ţinând în mână ceva asemănător cu un săculeţ. Lângă prinţul întunericului stătea falsul proroc
Mohamed, într-o haină cu poale lungi, de culoare verde şi cu un turban de aceeaşi culoare. In jurul satanei,
care parcă reprezenta centrul prăpastiei, în tot spaţiul ei nemărginit, am văzut o mulţime de oameni din toate
stările sociale şi de toate vârstele, dar printre ei nu am recunoscut pe nimeni. Din prăpastie auzeam vaiete
deznădăjduite şi de groază care nu pot fi redate prin cuvinte. Aici s-a sfârşit şi această vedenie. După
aceasta, am fost aşezat, pe neaşteptate, în alt loc. Acesta era plin de o lumină tot atât de strălucitoare,
omogenă, precum cea văzută de mine în primul loc. Sfinţii Andrei şi Epifanie nu mai erau cu mine… Este
greu de redat prin cuvinte ceea ce am văzut acolo. Şi cum să descrii cu limba omenească, a celor de pe
pământ, frumuseţile cereşti nespuse, preaminunate, cu adevărat de neexprimat?! Acolo toate sunt infinit mai
măreţe decât ale noastre. Am văzut copaci măreţi, îngreunaţi de roade, care erau aşezaţi pe alei al căror capăt
nu se vedea, iar vârfurile lor se împleteau formând o boltă; aleile păreau acoperite cu cel mai curat aur, de o
strălucire neobişnuită. In copaci erau mulţimi de păsări, amintind oarecum de păsările trăitoare în ţările
tropicale, dar întrecându-le infinit prin frumuseţea lor. Muzica pământească nu poate transmite frumuseţea şi
armonia cântării lor, atât de dulce era. Prin această grădină curgea un râu: limpezimea apei depăşea orice
descriere. Printre copacii grădinii am văzut case minunate, precum nişte palate, asemănătoare cu cele văzute
de mine în Constantinopol, dar incomparabil mai frumoase. Pereţii aveau, parcă, culoarea zmeurei,
asemenea pietrei de rubin. Ştiam că locul acesta este raiul, aşezarea lui amintindu-mi, în parte, de schitul
nostru, Optina, unde chiliile sunt despărţite una de alta prin grupuri de copaci fructiferi. Raiul era înconjurat
de un zid, pe care l-am văzut doar din partea sudică. Pe acest zid am citit numele celor 12 Apostoli. Am
văzut în rai un oarecare bărbat îmbrăcat în haine strălucitoare, stând pe un tron alb ca zăpada. După
înfăţişare, acest bărbat avea cam 60 de ani, dar, cu toate că era cărunt, faţa lui arăta ca a unui tânăr. In jurul
său era o mulţime de săraci, cărora le împărţea ceva. Şi o voce lăuntrică mi-a zis: „Acesta este Filaret cel
Milostiv”. După el nu m-am mai învrednicit să văd pe nimeni dintre drepţii locuitori ai raiului. în mijlocul
grădinii raiului am văzut Crucea Făcătoare de Viaţă, cu Domnul răstignit. O mână nevăzută mi-a făcut semn
să mă închin Lui, lucru pe care l-am îndeplinit. Şi, când m-am închinat Lui, în aceeaşi clipă o dulceaţă
nespusă, asemenea unei flăcări, mi-a adăpat inima şi mi-a pătruns întreaga fiinţă. Citeşte şi: FENOMENELE
PARANORMALE – Să fugim de aceste manifestări căci sunt foarte periculoase și vătămătoare! Şi am văzut
apoi un locaş măreţ, asemănător cu celelalte care se găseau în rai, dar care le întrecea prin frumuseţea sa.
Vârful acestei clădiri, asemenea unei cupole gigantice de biserică, se ridica la o înălţime nesfârşită,
pierzându-se în nemărginire. In această clădire am observat ceva ca o terasă şi aici, pe un tron bogat
împodobit, stătea împărăteasa Cerului. In jurul ei stătea o mare mulţime de tineri în haine albe, strălucitoare,
care ţineau în mâini un fel de arme, dar nu le-am observat cu atenţie. Imbrăcămintea Maicii Domnului era
asemănătoare cu cea din sfintele icoane, doar că avea culori diferite. Pe cap purta o coroană precum cea a
împăraţilor, împărăteasa Cerului s-a uitat la mine cu milostivire, dar nu m-am învrednicit să aud niciun
cuvânt de la dânsa. După aceasta, m-am învrednicit să văd, parcă în văzduh, Sfânta Treime, pe Tatăl, pe Fiul
şi pe Sfântul Duh, asemănătoare cu cea înfăţişată în sfintele icoane: Dumnezeu Tatăl în chip de bătrân măreţ,
Dumnezeu Fiul în chip de bărbat, care ţine în dreapta Sa Cinstita şi de Viaţă Făcătoare Cruce şi Dumnezeu
Duhul Sfânt în chip de porumbel. Şi mi s-a părut că am umblat timp îndelungat prin rai, contemplând
frumuseţile lui minunate, care întreceau orice fel de închipuire omenească. Când m-am trezit din această
vedenie, timp îndelungat nu mi-am putut reveni şi întreaga zi am fost parcă în afară de sine, datorită bucuriei
care mi-a umplut inima. Până atunci nu mai încercasem nimic asemănător cu acea bucurie.” * Astfel se
încheie manuscrisul de la Optina care cuprinde descrierea vedeniei ascetului schimonah Nicolae Turcul.
Acesta i-a spus stareţului Varsanufie, pe atunci ascultător: – Ce ai vrea să mai afli, ce ai vrea să mai descoşi?
Va veni timpul să vezi tu însuţi. Ce să-ţi mai spun şi cum să-ţi mai spun? Căci limba omenească nu are acele
cuvinte care ar putea transmite ce se întâmplă acolo. Cum să-ţi transmit toate acestea? Ascultă ce îţi voi
spune: tu ştii ce este o muzică bună?… Eu am ascultat o astfel de muzică, nu de mult, îmi răsună încă în
urechi, cântă în inima mea, continui să o ascult. Dar tu nu ai auzit-o. Cum aş putea să-ţi povestesc despre
această muzică pentru ca şi tu să o poţi auzi şi să ne bucurăm împreună?! Asta nu se poate! Serghei Nilus, Pe
malul râului dumnezeiesc. Insemnările unui ortodox, vol III; Editura Doxologia * A fost notată după cele
spuse de părintele Nicolae, de către ascultătorul Pavel Ivanovici Plihankov, mai apoi conducătorul Schitului
Sihăstriei Optina, schiarhimandritul Varsanufie.

Sursa: Vedenia parintelui Nicolae Turcul: Lângă satana stătea falsul proroc Mohamed | Apărătorul Ortodox

Scrisoarea din temniță a Patriarhului Tihon adresată tuturor creștinilor 03.06.2014 | Cuvinte duhovniceşti
Sfântul Patriarh Mucenic Tihon Sfântul Patriarh Mucenic Tihon Prin mila Domnului nostru Iisus Hristos,
Patriarhul Tihon, ucenicul şi pătimitoriul Lui, merg la moarte mucenicească pentru Hristos şi credinţa
Pravoslavnică, cu mare bucurie duhovnicească, nădăjduind la mila lui Dumnezeu, că Domnul nostru Iisus
Hristos mă va număra în Ceata Mucenicilor, învrednicindu-mă de Cununa cerească şi nu numai pre mine, ci
şi pre toţi cei ce mă vor urma şi nu vor intra în cârdăşie cu Serghie şi cu puterea sovietică, şi nu vor primi
pecetea lui antihrist, ci vor merge la munci şi la moarte pentru Hristos şi credinţa Pravoslavnică. Fiindcă toţi
cei ce vor răbda până la sfârşit, se vor învrednici de Cununile cele muceniceşti şi vor moşteni Împărăţia
Ceriurilor. Toţi cei ce vor rămâne până la sfârşitul vieţii lor credincioşi Domnului Hristos şi Pravoslaviei.
Fiii mei! Vă Blagoslovesc pre voi în Numele Domnului nostru Iisus Hristos! Blagoslovenia lui Dumnezeu şi
a mea să fie cu voi în veci. Amin. Iară pre Serghie şi pre toţi episcopii şi preoţii cei ce au vândut pre Hristos
şi credinţa Pravoslavnică, pre lupii cei în piei de oaie, îi Blestem! Îi Blestem pre pierzătorii Sufletelor
creştineşti, cari nu au vrut să meargă împreună cu mine la mucenicie, ci s-au lepădat de Dumnezeu şi de
credinţa Pravoslavnică şi-au iscălit să colaboreze cu puterea sovietică, ca să piardă Suflete creştineşti şi
Pravoslavia. Iată pentru cari lucru au primit ei “slobozenia”. Iară eu pre toţi aceştia îi predau Anathemei! Fiii
mei, voi mai mult pre mine nu mă veţi mai vedea şi glasul meu nu-l veţi mai auzi, fiindcă eu nu mă învoiesc
să iscălesc ca să lucrez cu spurcata putere sovietică şi de aceea pre mine nu mă vor mai slobozi din temniţă,
ci mă vor munci, ca să mă omoare. Iară pre episcopii şi preoţii cei ce-au iscălit, pre aceia i-au liberat şi
Serghie, cari au luat cu de-a sila Prestolul Patriarhiei, s-au făcut prieten al satanei. El a iscălit să lucreze cu
satana! Să dea la munci şi la moarte pre toată ierarhia bisericească şi pre tot clerul bisericesc cari nu se
învoieşte să lucreze dimpreună cu ei şi cu puterea sovietică. Serghie, acest lup în piele de oaie, a predat de
acum la moarte mai mult de o sută de Episcopi şi mii de duhovnici, luptători pentru Pravoslavie şi ei de-
acum nu mai sânt, căci au fost împuşcaţi. Dar iată că şi eu, îmi aştept pedeapsa cu moartea, cari din clipă în
clipă trebuie să vie. Fiilor! Pravoslavie în Rusia nu mai este şi nici nu va mai fi, căci nu va mai rămâne în
libertate nici un episcop sau preot, slujitor al lui Dumnezeu! Ci vor rămânea numai acei episcopi şi preoţi
cari vor fi agenţi GPU, căci ei vor sluji o vreme în biserici, ca să piardă Sufletele cele creştineşti. Şi-atunci
când ei cu totul vor aduce norodul în rătăcire şi minciună, atunci ei vor convinge norodul ca să lucreze şi în
Sfintele Duminici, şi în Sfintele Sărbători, şi să nu mai ţină nici Sfintele Posturi, ci cu totul să se predea şi să
se supună pre sine puterii sovietice: “Căci toată stăpânirea dela Dumnezeu este”. Iar atunci când stăpânirea
va dărâma bisericile şi le va preface pre unele în cluburi şi teatre, atunci norodul să stea cuminte şi să rabde
cu “smerenie”. Căci unde merge păstorul, acolo merge şi turma. Nu pot să vi le descriu în amănunt pre toate
cele ce vor fi în acele vremi, fiindcă acuma cu totul sunt umflat de foame şi mâna mea nu mai scrie bine, nu
mai am nici putere şi vederea tare mi-a slăbit. Şi de aceea, de nu am scris ceva până la capăt, după conţinut
îndreptaţi. Copiaţi această scrisoare şi o transmiteţi tuturor Creştinilor, dar şi prin viu grai să spuneţi la toţi
credincioşii aceste ultime ale mele cuvinte. Vă Blagoslovesc înainte de moarte: rugaţi-vă singuri prin casele
voastre, fără preoţi, fiindcă ei sânt lupi în piele de oaie. Singuri îngropaţi morţii, singuri botezaţi copiii. Iar
căsătoriile, să le blagoslovească tata şi mama cu Sfintele Icoane. Rugaţi-vă fiecare după cum ştie şi după
cum poate, ţineţi toate Posturile, cinstiţi Sfintele Sărbători, păziţi credinţa Pravoslavnică pană la sfârşit.
Fiilor! În vremea stăpânirii sovietice credinţă Pravoslavnică nu va mai fi. Şi atâta vreme nu va mai fi
credinţă Pravoslavnică, cât va fi şi stăpânirea sovietică. Dar dacă noi ne vom ruga neîncetat şi vom posti,
apoi atunci va mai fi pentru o scurtă vreme, o oarecare libertate religioasă. Şi-atunci, toţi revoluţionarii
bisericeşti, popii şi vlădicii, slujitorii sovietelor, ucigătorii şi pierzătorii Sufletelor creştineşti din nou îşi vor
lua locurile în biserici, de cari ei odinioară s-au lepădat. Dar voi, robii cei aleşi a lui Dumnezeu, să nu vă
împărtăşiţi cu ei, şi să nu mergeţi la ei ca să vă rugaţi, căci ei toţi se află subt Anathemă şi blestem.* Şi
pentru ca ei iarăşi să aibă dreptul dela Dumnezeu să săvârşească Sfintele Slujbe în Biserică, ei trebuie să se
roage şi să postească în zatvor vreme de trei ani de zile, având voie să mănânce numai o bucată de pâine şi
să bea un pahar cu apă, odată în zi, după apusul Soarelui. Iar după acest Canon, să se spovedească deschis
înaintea norodului pentru păcatele lor şi numai după aceea vor putea să primească iarăşi dela Dumnezeu
darurile şi drepturile depline ale unui preot creştin, în toate eparhiile. Căci drepturile şi darurile preoţeşti şi
arhiereşti vor supraveţui numai în Japonia, şi aceasta, dacă japonezii vor rămâne tari în credinţă până la
sfârşit şi nu-L vor vinde pre Hristos. Iară prin alte ţări, Pravoslavia abia dacă va mai supraveţui câte puţin, pe
alocuri. Iar aşa, numiţii înnoitori ai credinţei, cei ce singuri pre sine se “sfinţesc” şi se numesc creştini, preoţi
şi arhierei, aceştea toţi se află în slujba satanei, în slujba minciunii şi a înşelării Sufletelor creştineşti, căci
atunci în biserici, “urâciunea pustiirii va sta în locul cel Sfânt”. Urâciune a pustiirii, cari îşi trage rădăcina sa
încă din vremea despărţirii Bisericii Răsăritului de Biserica Apusului, cea din Roma. Dar Domnul
Dumnezeul nostru Iisus Hristos, nu va mai răbda această fără-de-Lege şi va veni să Judece noroadele. Fiilor!
Încă odată vă mai spun, din tot sufletul, aflându-mă în boală, pre patul de moarte, ca un bolnav, cari înainte
de moarte primeşte uşurare de boala sa, iar apoi se ia dela dânsul şi boala, şi moartea: va mai fi o oarecare
libertate religioasă şi pre urmă gătiţi-vă pentru Dreapta şi Înfricoşata Judecată, Judecata cea mai de pre
urmă, definitivă şi fără de nici o întoarcere. Fiecare om să aştepte Judecata lui Dumnezeu. Amin. Traducere
din rusă de Dumitru Lăpuşneanu

Sursa: Scrisoarea din temniță a Patriarhului Tihon adresată tuturor creștinilor | Apărătorul Ortodox

5 profeții CUTREMURĂTOARE despre ce ne așteaptă ÎN CURÂND!

02.04.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească Vremurile pe care le trăim sunt din ce în ce mai tulburi, din ce
în ce mai nesigure. Liniștea pe care o caută unii oameni este tot mai greu de obținut. Societatea globalizată îl
forțează pe om să meargă într-o anumită direcție, și cu o anumită viteză. Iar dacă cineva încearcă să fie altfel
decât curentul general, este penalizat, amendat, eliminat. Un astfel de om care întreaga viață a fost un vas
ales al lui Dumnezeu, și un far călăuzitor pentru cei care îl cunoșteau, este Sfântul Gavriil Georgianul (1929-
1995). Sfântul Gavriil a fost mereu respins de societate, însă nu din teribilism sau elitism, ci pentru că vroia
să trăiască sincer, autentic, fără compromisuri relația cu Dumnezeu. De aceea, el a primit de la Dumnezeu
harul profeției, prin care să-și prevină și să-și încurajeze semenii. Redăm mai jos câteva dintre profețiile
Sfântului: Citeşte şi: Hristologia eretica a adventistilor de ziua a saptea 1. În timpul lui Antihrist, unii vor
talcui Scripturile după capul lor, nenorociții! Apoi, ucenicii lui Antihrist vor lua și ei parte la slujbe, vor face
semnul crucii și vor propovădui Evanghelia. Adevărații creștini însă se vor cunoaște după faptele lor cele
bune. 2. Satana a pus 666 de curse. Pecetea lui nu va fi nevăzută, ci se va vedea pe frunte si pe brate. Dacă
pecetea se va pune cu forța, în ochii lui Dumnezeu va fi ca necinstirea unei fecioare. Cea mai grea încercare
a creștinilor va fi să vadă că parinții lor primesc sa fie pecetluiți. Pecetea va fi fără efect dacă va fi pusă
contra vointei omului. Dar inchipuiți-vă cursa întinsă de Antihrist pentru o mamă rămasă singură cu cinci
copii! Cum să-i hrănească altfel decât primind pecetea? Citeşte şi: Foarte important! Diavolul ii lupta cel
mai mult pe cei virtuosi, pe cei pacatosi ii lasa in pace caci ii are deja in gheare 3. Adevăratul creștin nu va
simți nici foame, nici sete. În vremea nenorocirii, creștinii nu vor pieri. Domnul va face minuni pentru ei. O
frunză le va fi de ajuns pentru o lună. De vor face semnul crucii pe o bucată de pământ, aceasta se va preface
in pâine. 4. Credința adevărată își află sălaș în inimă, nu în minte. Antihristul va fi dat pe față de creștinii
care își au credința in inimă, în vreme ce aceia care își au credința în cap îl vor urma. Citeşte şi:
Arhimandritului Nectarie Moulatsiotis - “Sa ne pregatim duhovniceste pentru ultimul război împotriva
creştinilor!” 5. Să nu vă pierdeți niciodată nădejdea în Dumnezeu și veți fi feriți de foame, de sete și de
nenorociri. Sfântul Gavriil Georgianul

Sursa: 5 profeții CUTREMURĂTOARE despre ce ne așteaptă ÎN CURÂND! | Apărătorul Ortodox

Va veni o vreme când diavolul va intra în casele oamenilor într-o cutie, iar coarnele sale se vor vedea pe
acoperiş!”

17.07.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească În timpul vieții, Sfântul Cosma Etolianul a făcut o serie de
profeții care ne dau fiori. „Va fi un cutremur în toată lumea. Marea va urca mai sus decât munții cei mai
înalți”, a avertizat acesta. Sfântul Cosma Etolianul este considerat unul din cei mai mari misionari ortodocși
din toate timpurile. Acesta a spus, referitor la sfârșitul lumii: „Dar ce să așteptăm? E trist să v-o spun, dar v-
o spun: azi-mâine, așteptăm secete, foamete mare. Azi-mâine așteptăm morți, boli mari, când cei vii nu vor
ajunge să-i îngroape pe cei morți. Va fi un cutremur în toată lumea, care va face să cadă toate casele. Toată
lumea se va face un loc șes, marea va urca mai sus decât munții cei mai înalți, încât va fi cu cincisprezece
coți peste lume, stelele vor cădea din cer, soarele și luna se vor întuneca. Citeşte şi: Mare urgie va veni din
cauza desfraului si a avorturilor Cerul care se vede, pământul și toate vor arde și lumea va muri. Se vor face
dintr-odată . Azi ne lipsește una, mâine alta, și Dumnezeu ni le dă tot mai puțin, iar noi, ca niște nesimțiți, nu
ne gândim la ele”. Avertismentele sale sunt redate în cartea “Viața și Învățăturile Cuviosului și Sfințitului
Mucenic Cosma Etolianul, Luminătorul Greciei și Apostolul săracilor”. Citeşte şi: Părintele Porfirie -
Mântuirea sufletului prin răbdarea în boli, necazuri şi suferinţe Acesta a mai spus: „Oamenii vor alerga la
morminte şi vor striga: «Ieşiţi, voi, morţilor, şi daţi-ne nouă să intrăm în mormintele voastre!» Vor veni
vremuri când va dispărea orice înţelegere între preoţime şi turmă. Bogaţii vor ajunge săraci, iar săracii vor
muri. Vor veni vremuri când creștinii vor fi învrăjbiți între ei. Eu vă sfătuiesc să păstrați pacea și
înțelegerea”. Sfântul Cosma Etolianul, care a trăit în secolul XVIII, a făcut profeții cu privire la izbucnirea
Primului Război Mondial: “Cauza războiului general va veni din Dalmația. Mai întai se va împărți Austria,
apoi și Turcia”. În profețiile sale, Sfântul Cosma Etolianul a făcut aluzii și la apariția televizorului și a
tehnologiei moderne: „va veni o vreme când diavolul va intra în casele oamenilor într-o cutie, iar coarnele
sale se vor vedea pe acoperiş!”, „va veni vremea când vor conduce lumea lucrurile necuvântatoare și
neînsuflețite”, „vom vedea oameni zburând prin văzduh asemenea păsărilor şi aruncând foc pe pământ”.
Citeşte şi: Parintele Ghenadii Emilianov despre semnele vadite ale apropierii sfarsitului lumii Sfantul Cosma
Etolianul

Sursa: „Va veni o vreme când diavolul va intra în casele oamenilor într-o cutie, iar coarnele sale se vor
vedea pe acoperiş!” | Apărătorul Ortodox

Parintele Ghenadii Emilianov despre semnele vadite ale apropierii sfarsitului lumii 06.03.2013

| Preîntîmpinare duhovnicească antihrist1Interviu cu Părintele Ghenadii Emilianov despre semnele vădite

ale sfârşitului lumii “- Părinte, oare se poate spune că noi acum trăim anume în acele vremuri, când se
apropie împlinirea profeţiilor Sfântului Apostol Ioan Teologul, despre zilele din urmă? – În anul 1978,
această întrebare i-a fost pusă stareţului Paisie (Aghioritul). Voi răspunde cu cuvintele acestuia, care a spus:
„Copiii tăi vor fi martorii împlinirilor profeţiilor din Noul Testament”. Noi nu vorbim de soroace, nici nu ne
ocupăm de preziceri, ca nişte femei isterice. Bătrânilor înduhovniciţi, ca unor vase curate ale lui Dumnezeu,
le-au fost revelate, din mila lui Dumnezeu şi astfel de taine. Aceeaşi întrebare i-a fost adresată Domnului de
către apostoli, iar Domnul le-a răspuns: „Învăţaţi de la smochin pilda: când mlădiţa lui se face fragedă şi
odrăsleşte frunze, cunoaşteţi că vara este aproape. Asemenea şi voi, vând veţi vedea toate acestea, să ştiţi că
este aproape, la uşi” (Mt. 24, 32). Vedem şi simţim cum lumea se mişcă tot mai aproape şi mai aproape de
acele vremi. Însuşi tabloul evenimentelor din lumea duhovnicească nu mai lasă nici un fel de îndoială.“
“După părerea mea, primejdia cea mai mare este să ne lăsăm expuşi acestei prelucrări totale. Oamenii, însă,
nu vor să audă de aşa ceva. Gândul le stă la ce vrei şi la ce nu vrei: la agonisirea de averi, la distracţii şi
plăceri – un ospăţ al ciumaţilor – şi toate acestea astăzi când ne aflăm în preajma unor evenimente fatale.
Pretutindeni domneşte lipsa de grijă şi nepăsarea duhovnicească, care sunt întreţinute şi de către mijloacele
de informare în masă, care servesc cu slugărnicie aceluiaşi scop, deoarece s-a plătit deja pentru tot. Nu mai
are rost să ne punem speranţa în unele personalităţi, sau altele, în cine ştie ce împrejurări favorabile. Trebuie
să fim vigilenţi şi să ne orientăm atent în lume. Să nu ne lăsăm captivaţi de pasiuni şi de hazardul legilor
pământene, fiindcă toate acestea ne îndepărtează cu succes de Dumnezeu. Totul depinde de faptul dacă am
trăit sau nu în Hristos. Nimic nu poate fi ascuns de Ochiul atotvăzător. Despre Dumnezeu vorbesc mulţi
dintre teologii contemporani, dar sunt ei oare capabili să arate calea cea dreaptă a mântuirii?! Mântuirea
noastră stă în nădejdea atotcuprinzătoare în Domnul şi în lumina acestei iubiri vom putea să vedem
adevărata natură a lumii acesteia, pentru ca să prevedem primejdia fără greş şi să preîntâmpinăm
dezamăgirile“. Extras din interviu cu titlul: “CODIFICAREA – TAINA FĂRĂDELEGII CE SE
SĂVÂRŞEŞTE ACUM” Sursa: razboiintrucuvant.ro
Sursa: Parintele Ghenadii Emilianov despre semnele vadite ale apropierii sfarsitului lumii | Apărătorul
Ortodox

Sfântul Moise Arapul ne-a avertizat asupra vremurilor din urmă: ”În acele zile va fi urâciune, zavistie, sfezi
şi bătăi în Mânăstirile de obşte până la sânge” 15.07.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească Sfântul Moise
Arapul a profeţit zicând că în zilele cele de pe urmă ale veacului al şaptelea şi jumătate, viaţa monahicească
se va defăima cu totul şi nu vor mai ţine socoteală monahii de mântuirea sufletului şi vor umbla prin
mijlocul tulburărilor şi al gâlcevilor, întunecaţi, fără nici un folos şi leneşi, negrijindu-se nicidecum de fapta
bună, robiţi de patimile păcatului, pentru că de acolo de unde l-au ars pe satana nevoitorii cei dintâi, tot aşa
şi el are să ardă şi să pârjolească. Şi de unde s-a biruit, va birui şi el pe monahii cei leneşi şi defăimători.
Unde a sporit dreptatea, acolo va prisosi mai mult păcatul şi fărădelegea, pentru că se va răci dragostea
multora şi vor petrece monahii prin mijlocul lumii şi a lumenilor fără frică, cu mâncăruri şi băuturi,
amâgindu-se de poftele trupului prin deşertăciuni în necurăţie şi fapte ruşinoase. În acele zile va fi urâciune,
zavistie, sfezi şi bătăi în Mânăstirile de obşte până la sânge, tot aşa şi în Lavre unde nu este de obşte, din
răutatea unuia asupra celuilalt vecin al lui; şi pentru că s-au defăimat sfintele canoane şi nevoinţa cea
duhovnicească, se vor pune Egumeni şi stareţi oameni neîncercaţi în fapta bună, fără credinţă, nepricepuţi,
de nici un folos şi simpli nedeosebind binele de rău, leneşi, fără fapte bune, grijindu-se numai de cele
pământeşti, purtându-se cu neruşinare în slujbe. Răpind cu sila egumeniile, cu daruri şi neştiind să
povăţuiască turma şi frăţimea şi neştiind că ei sunt chip şi pildă de folos pentru cei care urmează fapta bună
şi neînţelegând că ei au să dea seamă lui Dumnezeu în ziua judecăţii pentru turma lor. Şi din pricina
nepăsării Egumenilor cari nu poartă grijă de turmă se vor pierde. Se vor osândi nu numai cei leneşi şi
trândavi, ci şi fraţii cei cu viaţă bună şi înfrânaţi. Citeşte şi: Pretutindeni domneşte lipsa de grijă şi nepăsarea
duhovnicească, care sunt întreţinute şi de către mijloacele de informare în masă După aceea a văzut robul lui
Dumnezeu Moise, că nor şi vârtej, negură întunecoasă şi ispite foarte înfricoşate au venit asupra monahilor
din partea de la miazănoapte, căci îi gonea pe monahi şi cinul cel monahicesc de blestematele eresuri şi îi
sileau pe mulţi să lepede hainele monahiceşti şi să se însoare. Atunci puţini nevoitori, cari vor fi încercaţi ca
aurul şi argintul în cuptor, la necazuri multe, în prigoană şi strâmtoare, se vor lămuri. Citeşte şi: Vedenia
parintelui Nicolae Turcul: Lângă satana stătea falsul proroc Mohamed Şi câţi se vor afla încercaţi şi vor birui
atâtea înfricoşate ispite, se vor preamări şi se vor preaslăvi şi se vor cinsti de Dumnezeu mai mult decât acei
cari au răbdat căldura şi zăduful zilei şi gerul nopţii. După aceea a văzut robul lui Dumnezeu Moise că a
trecut iarna aceea a necazurilor şi ispitirilor şi prigoana acelor înfricoşate eresuri şi s-a făcut linişte. Şi, după
ce vor trece câţiva ani, iarăşi se va dispreţui ceata monahilor cea îngerească şi vor veni ispite asupra lor mai
multe şi mai silnice. A văzut că monahii vor petrece împreună cu călugăriţele, şi împreună cu pofta cea rea
va veni şi tirănia căci şi cei ce nu vor voi se vor batjocori cu de-a sila. Citeşte şi: Starețul Efrem din Arizona:
”ÎN CURÂND vor începe zile FOARTE GRELE”! VEZI AICI.. Preoţii se vor spurca prin păcatul desfrâului
şi preotesele lor vor preacurvi, asemenea şi ei vor preacurvi cu altele. Atunci va veni mânia cea mare a lui
Dumnezeu şi va distruge tot neamul cel viclean şi-l va trimite în focul cel veşnic. Deci, fericiţi vor fi câţi nu
se vor pleca la cea mai mare fărădelege a necurăţiei care este mai silnică şi mai grea decât uciderea, ci se vor
împotrivi şi vor mustra fărădelegea ca Sfântul Ioan Botezătorul, şi vor stărui mustrând amestecarea de sânge
şi vor fi ucişi de cei prea fărădelege şi spurcaţi şi prea necuraţi oameni din vremea aceea, şi se vor odihni în
sânul lui Avraaam, al lui Isaac şi al lui Iacob, al prea slăviţilor Patriarhi şi vor locui întru Împărăţia cerurilor
cu toţi sfinţii, bucurându-se şi veselindu-se, de care să ne învrednicească Dumnezeu şi pe noi cu darul lui cel
Sfânt. Amin…” Din Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, Din Ierihon catre Sion

Sursa: Sfântul Moise Arapul ne-a avertizat asupra vremurilor din urmă: ”În acele zile va fi urâciune,
zavistie, sfezi şi bătăi în Mânăstirile de obşte până la sânge” | Apărătorul Ortodox
Din Tâlcuirea la Apocalipsă a Sfântului Ierarh Nou Mucenic Ermoghen al Tobolskului şi Siberiei

18.01.2013 | Preîntîmpinare duhovnicească sf-ier-ermoghenÎn vremurile antihristului locul idolilor va fi luat

de stăpânire, care va cere închinare pentru sine, iar cel ce va respecta legile civice ale societăţii, deşi fără a
aduce direct vreo atingere credinţei, va fi părtaş al acestei stăpâniri. Atunci se va face despărţirea celor buni
de cei răi, potrivit voii lui Dumnezeu, a urmaşilor lui Hristos de slugile lui antihrist. Adevăraţii credincioşi
din împărăţia antihristului – societatea vremurilor din urmă – vor vieţui în singurătate, departe de lume. Ei
nu se vor supune nici unor legi civice ale societăţii, nu vor avea nici un fel de obligaţii civice. Cei ce vor
recunoaşte legile societăţii şi se vor supune, chiar cu neplăcere, se vor face părtaşi antihristului prin aceasta
şi vor fi lepădaţi de la faţa lui Dumnezeu. Citeşte şi: Ce alegem: Pecetea Darului Duhului Sfânt sau pecetea
antihristului? - Mitropolitul Hierotheos Vlachos În timpul stăpânirii antihristului va fi minte satanicească, ce
va acţiona politiceşte, fără să se atingă de credinţă în chip brutal. Tuturor li se vor acorda drepturi egale,
toate sectele vor avea deplină libertate, deşi, în cele din urmă, stăpânirea antihristului va combate toate
sectele şi religiile. Va acţiona din punct de vedere moral şi va căuta să convingă şi să se vatăme de moarte
sufletele oamenilor. Dreptul la propovăduire şi la săvârşirea “legală” a slujbelor bisericeşti îl vor avea numai
cei ce respectă legile statului şi nu încalcă “disciplina”. Lăcaşurile de închinăciune vor fi sub strictă
supraveghere şi în ele va dicta aceeaşi ocârmuire, ea fiind capul în locul lui Hristos şi nu vor sluji lui Hristos,
ci antihristului. Dar creştinii orbiţi nu vor observa nimic, deşi acest lucru l-ar putea înţelege şi un prunc mic.
Citeşte şi: Mitropolia Pireului – „NOUL ACT DE IDENTITATE: BILET FĂRĂ ÎNTOARCERE”
Stăpânirea antihristului îi va lua aşadar pe toţi sub un control riguros, ca să ştie cine se supune şi cine nu;
după cum scrie şi părintele Lavrentie de la Cernigov: “atunci te vor mâna cu de-a sila la biserică”. Totuşi
unii nu vor fi prigoniţi de la început, pentru a păstra aparenţele în legătură cu libertatea conştiinţei. Abia spre
sfârşit, când toţi se vor găsi anihilaţi în staulul Babilonului şi mânia lui Dumnezeu va fi aproape, stăpânirea
va da ordin să fie nimiciţi ca nişte criminali înrăiţi, cei ce se răzvrătesc “împotriva umanităţii”, iar în acele
vremuri decăzute, întreg poporul va primi cu entuziasm măsurile luate de stat. Citeşte şi: Arhimandritului
Nectarie Moulatsiotis - “Sa ne pregatim duhovniceste pentru ultimul război împotriva creştinilor!” din
Tâlcuire la Apocalipsă de episcopul Ermoghen al Tobolskului şi Siberiei, Sfânt Ierarh Nou Mucenic asasinat
de bolşevici în 1918. Viaţa Sfântului Ierarh Nou Mucenic şi Mărturisitor Ermoghen (în lb. engleză) aici.

Sursa: Din Tâlcuirea la Apocalipsă a Sfântului Ierarh Nou Mucenic Ermoghen al Tobolskului şi Siberiei |
Apărătorul Ortodox
Ceea ce trăim a fost prevestit acum 1000 de ani.
Iată ce urmează!
By ADMIN
- mai 24, 2017
148
Comentariile sunt închise










27
SHARES
ShareTweet

Cea mai veche profeţie despre Al Treilea Război Mondial rămâne profeţia cavalerului templier Ioan
de Vezelay, cunoscut şi sub numele de Ioan de la Ierusalim. El şi-a redactat viziunea lui la anii 1099.

Cunoscută de templieri, Profeţia lui Ioan de la Ierusalim descrie cu o exactitate uimitoare istoria lumii pâna
în anul 3000, iar ceea ce a descris până în anul 2000 s-a împlinit deja.
 Acest remediu elimină CIUPERCA într-o noapte și face unghiile sănătoase!

El spunea atunci în anul 1099, adică în urmă cu 914 ani :

Acum se mai citește și: Profetiile zguduitoare ale marilor preoti ai Romaniei: „Mai avem 12 luni de libertate
si vine urgia“

„Văd şi ştiu. Ochii mei citesc in adâncurile cerului întâmplările viitoare şi eu trec dintr-un singur pas pragul
Timpului. O mână mă conduce spre ceea ce voi nici nu vedeţi şi nici nu ştiti.

Varicele dispar instantaneu! Asta dizolvă cheagurile de sânge și curăță vasele…

Cu "asta" 9 kg din grăsime se topește într-o noapte! Seara mâncă o linguriță de…

Viermii vor ieși din tine GRĂMEZI! Înainte de culcare, bea un pahar cu banalul…

Peste o mie de ani Ierusalimul nu va mai fi oraşul lui Cristos. Creştinii veniţi în pelerinaj de departe nu vor
mai putea intra după voia lor acolo unde ei aveau dreptul să intre, în locurile care sunt leagănul credinţei lor.
Creştinii nu vor mai îndrăzni să se apropie de Sfântul Mormânt şi de relicvele credinţei lor care vor fi în
întregime sub paza şi supravegherea evreilor care îşi vor ridica din nou aici templele lor şi ţara lor. Evreii
vor umple lumea si o vor domina de la un capăt la celălalt capăt al ei şi oamenii îşi vor pierde credinţa în
Isus pe tot Pământul.

Varicele dispar instantaneu! Asta Cu "asta" 9 kg din grăsime se Viermii vor ieși din tine
dizolvă cheagurile de sânge și topește într-o noapte! Seara mâncă GRĂMEZI! Înainte de culcare,
curăță vasele… o linguriță de… bea un pahar cu banalul…

Continente şi lumi la care Herodot nici nu visa măcar vor fi descoperite de oameni dincolo de marile păduri
de care vorbeşte Tacit şi dincolo de oceanul nesfărşit de apă care începe imediat după Coloanele lui Hercule
(este vorba despre descoperirea Americii, care pe vremea lui Vezelay nu era descoperită și se afla dincolo de
Gibraltar numit in antichitate Coloanele lui Hercule –n.n.). Peste o mie de ani de aici încolo toate micile ţări
din Europa şi câteva ţări mari şi puternice se vor uni într-un singur imperiu (Uniunea Europeană n.n.). Apoi
războaie fără număr vor începe cu popoarele Răsăritului.

Peste o mie de ani oamenii vor scotoci fundul mărilor cu corăbii care merg pe sub ape şi vor zbura cu navele
în cer printre stele. Ei vor ţine în pumnii lor puterea soarelui şi se vor crede dumnezei şi vor înălţa spre cer
mii de clădiri cât Turnul lui Babel pe toată faţa Pământului.

Fiecare oraş va deveni o Sodomă. Obiceiuri spurcate vor deveni firesti. Oamenii vor fi mulţi ca nisipurile,
vor popula pustiurile şi mările şi vor fi puternici ca nişte dumnezei şi se vor crede chiar dumnezei. Omul va
deveni aşa de însetat de putere că setea lui de putere nu va mai putea fi potolită. Dar la capătul acestui drum
îl va pândi prăbuşirea in abis.

Pentru a nu avea dureri de inimă, pur și simplu adăugați în mâncare...

Peste o mie de ani foametea va domni pe cea mai mare întindere a Pământului, va arde măruntaiele
oamenilor şi oamenii vor dori cu ardoare să schimbe lumea.

Acum se mai citește și: De ce nu circulă un autobuz ca acesta și în orașele din România? Mașinile produse
la Brașov ajung doar în afara țării!

Atunci vor apare negustorii de iluzii, dar iluziile pe care ei le vor vinde oamenilor vor otrăvi sufletele, vor
pângări trupurile şi vor întuneca minţile. Atunci se vor porni răzmeriţe şi războaie cumplite, vor fi comise
omoruri şi nelegiuiri şi viclenii aşa de mari ca lumea întreagă va deveni un iad şi fiecare zi va fi precum o
apocalipsă.

Această metodă uitată m-a ajutat să scap de 47 kg de grăsime în 13 zile

Pentru a scăpa de burta mare, bea seara o cană de…

Ați slăbit enorm! Aveți grijă, 1 pahar arde 3 kg de grăsime! Scrieți rețeta…

Oamenii vor cade în păcate trupeşti înfiorătoare, bărbaţii şi femeile se vor destrăbăla la vedere. Femeia va fi
cutezătoare şi semeaţă în destrăbălarea ei.

Popoarele se vor topi într-o unire fără rost, vor forma o adunătură în care fiecare se va simţi singur, legea va
fi uitată, tradiția pierdută, credinţa abandonată.

Peste o mie de ani femeile se vor culca cu femeile şi bărbaţii cu bărbaţii, bătrînii se vor culca cu copilele şi
aceste cumplite fărădelegi se vor petrece în văzul întregii lumi şi vor fi considerate de toţi ca lucruri fireşti.
Toate aceste spurcăciuni vor fi întărite prin legi.
Dar din pricina acestei destrăbălări și a acestui marasm sângele va deveni impur, răul se va intinde dintr-un
pat în alt pat precum focul de la o casă la altă casă, boli cumplite şi molime înfricoşătoare se vor abate peste
locuitori, trupurile vor putrezi de vii adunând în ele toate bolile pământului, feţele se vor acoperi de răni şi
bube cu puroi, membrele se vor descărna şi dragostea trupească va fi o primejdie de moarte pentru oricine
(sida –n.n.).

Peste o mie de ani peste tot se vor răspândi ca o apă revărsată ereziile. Ura cea mai crâncenă va domni între
popoare.

Peste o mie de ani lumea va ajunge la un cinism şi o prefăcătorie aşa de mari încât cel care este putred de
bogat şi doarme pe sacii plini cu aur va primi ajutor și sprijin şi va primi hrană de pomană, iar el la rândul
său se va preface că îi ajută pe săraci, dar ce va da el săracilor cu o mână le va lua inapoi înzecit cu cealaltă
mână.

Peste o mie de ani lumea întreagă va deveni o piaţă în care fiecare lucru îşi va avea preţul lui şi totul va fi de
vânzare. Carnea şi munca omului îşi vor avea şi ele preţul lor, ochi de om şi inimi de om scoase din piepturi
ca nişte bucăţi de carne se vor vinde altora (transplantul de organe –n.n.). Cuvîntul dat, onoarea sau credinţa
nu vor mai valora nimic. Omul va ajunge cu adevărat stăpânul pământului, dar pământul va fi sterp, apa
otrăvită şi putredă, văzduhul va fi dogoritor.

Peste o mie de ani viaţa se va scumpi fiindcă bogăţiile pământului vor secătui, bogatul va trăi ascuns in
bogăţia lui ca lupul în vizuină.

Peste o mie de ani cei care vor conduce lumea nu vor avea nici un dumnezeu, vor fi suverani fără credinţă şi
onoare, al căror nume nimeni nu-l va cunoaşte, vor porunci mulţimilor neştiutoare şi indiferente şi le vor
hotărî soarta de la adăpostul palatelor lor ascunse de ochii lumii, de dinapoia zidurilor impenetrabile. Nimeni
nu va participa la adunările lor şi la sfatul lor. Vor face în aşa fel încât orice om ducând o viaţă de sclav să se
creadă liber şi fericit.

Peste o mie de ani soarele va dogori cu putere şi va pârjoli câmpiile, apa se va ascunde tot mai adânc sub
pamânt şi se va împuţina, văzduhul nu va mai apăra omul de căldura soarelui, lumina va arde pielea şi ochii.

Peste o mie de ani cei saraci si lipsiţi de drepturi, cei fără acoperiş deasupra capului vor porni un război
distrugător în care vor fi ocupate multe ţări şi în care luptele cumplite vor aminti de năvălirile barbare de
odinioară.”(La Prophetie de Ioan de Ierusalem )

Profeţia lui Ioan din Ierusalim este de fapt o descriere completă şi fidelă nu doar a actualei societăţii in care
noi trăim azi ci şi a situaţiei ecologice planetare actuale.

sursa: rumaniamilitary.ro

Un semn al sfârşitului lumii

25.07.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească Un semn al sfârşitului lumii este şi dispariţia porţilor dintre
vecini. Şi puteţi observa lucrul acesta, mai ales la ţară, existau porţi între vecini; acum nu. Ca să te duci la
vecin, ieşi pe poartă în drum, mergi puţin, intri pe poarta lui. Sunt foarte puţini care mai au porţi între ei. Şi
asta de câţiva ani. Oamenii nu mai au porţi între ei. E interesant… Citeşte şi: MAREA APOSTAZIE -
Arhiepiscopul Averchie (Tausev) din Jordansville Cum să facem să ne înţelegem mai bine unii cu alţii?
Pace, linişte, iubire… Însă n-ai cum să te înţelegi cu aproapele bine dacă nu te înţelegi cu tine. În curând o să
zicem: Ce înseamnă fericire? Fericire înseamnă împăcarea conştiinţei, deci împăcarea cu tine, cu aproapele
şi cu Dumnezeu. Citeşte şi: Profeţiile Parintelui Justin despre vremurile de azi Asta e definiţia fericirii: omul
împăcat cu sine, cu aproapele şi cu Dumnezeu este omul fericit. Trebuie să ştim asta. Părintele Nicolae
Tănase, Tinerii la răscruce, Editura Agaton, Făgăras, 2010

Sursa: Un semn al sfârşitului lumii | Apărătorul Ortodox

Cuvinte de învăţătură despre înfricoşătoarea Judecată 21.12.2012 | Preîntîmpinare duhovnicească

biserica_de_lemn_sf.arhangheli_din_libotinDin Everghetinos: Doi fraţi trupeşti s-au lepădat de lume pentru
pocăinţă. Dintre ei, unul care şedea în Muntele Eleonului, înfocându-se la inimă, într-o zi de mare umilinţă,
s-a pogorât în Sfânta Cetate. Şi mergând la dregător i-a mărturisit lui păcatele sale, zicându-i: ’’Pedepseşte-
mă după lege’’. Iar dregătorul, minunându-se, a zis fratelui: ’’Cu adevărat, omule, pentru că tu singur ai
mărturisit, eu nu îndrăznesc a te judeca pe tine mai înainte de judecata lui Dumnezeu, că poate El te-a şi
iertat’’. De la Sfântul Efrem Sirul: Înfricoşătoare va fi venirea lui Hristos întru slavă. Că minune va să vadă
cineva dintr-odată cerul desfăcându-se şi pământul schimbându-se, şi morţii sculându-se. Că va pune
pământul de faţă trupul omului, aşa cum l-a luat , chiar dacă fiare l-au rupt sau păsări l-au mâncat, sau peşti
l-au mistuit, nu va lipsi nici un fir de păr din capul omului înaintea Judecătorului. Că fiecare se va preface la
porunca lui Dumnezeu întru nestricăciune. Că vor lua semne pe trup, toţi, după cum sunt şi faptele lor:
trupurile drepţilor vor străluci de şapte ori mai mult decât lumina soarelui, iar ale păcătoşilor întunecate se
vor afla şi de rău miros vor fi pline. Că trupul omului va arăta faptele lui. Pentru fiecare din noi, faptele
noastre sunt scrise în trupul nostru. Că grea cercetare a faptelor noastre se va face atunci. Că de a greşit
cineva din noi şi prin grai, şi prin gânduri, toate vor sta înaintea lui atunci, şi de a lucrat bine, asemenea, şi
de a lucrat rău, oriunde va căuta, luminat va vedea faptele sale. Citeşte şi: Din proorociile Schimonahiei Nila
De la Sfântul Ioan Gură de Aur: Să nu zicem, fraţilor, nici să nu ne îngâmfăm: ’’De ar fi poruncit Dumnezeu
să nu mâncăm, nici să bem, nici să ne veselim, apoi, pentru ce a făcut El toate acestea pe pământ?’’ Ascultaţi
şi eu vă voi spune vouă: ’’Ilie proorocul, oare, nu a avut el pâine şi vin, şi îndestulare omenească? Dar toate
lăsându-le, s-a dus în munte şi după nevoinţa cea de patruzeci de zile s-a putut sui cu trupul la cer’’.Să nu vă
înşelaţi, zicând: ’’Acum să trăim bine, că mâine vom putrezi şi pământul în pământ se va duce’’. Eu îţi zic
ţie: ’’Dacă ai prieteşug cu pământul, atunci în pământ te vei duce şi îţi pierzi sufletul tău’’. Citeşte şi:
Scurtarea timpului

Sursa: Cuvinte de învăţătură despre înfricoşătoarea Judecată | Apărătorul Ortodox

„Din Siria va începe al treilea război mondial! Rugați-vă neîncetat!”

23.09.2015 | Preîntîmpinare duhovnicească cuviosul-paisie-aghioritul1În contextul în care lucrurile se

precipită într-o posibilă intervenție militară în Siria, a devenit iarăși evidentă una dintre multele profeții ale
Părintelui Paisie (Aghioritul). Bineînțeles, profeția ar fi fost inițial spusă de părintele Antonie din Sietista,
care, potrivit surselor care circulă pe internet, ar fi afirmat despre războiul mondial cu puțin timp înainte de
cuvioasa lui adormire:„Când va începe din Siria … se va generaliza”. Citeşte şi: Părintele Serafim Rose - Cu
adevărat că este chiar mai târziu decât credeam cu toții: Apocalipsa se întâmplă chiar acum Totuși adevărul
s-a restabilit, se pare că această profeție aparține aceluiași Părinte Paisie, căruia îi este atribuită încă o frază
care afirmă categoric: „Din Siria va începe al treilea război mondial! Rugați-vă neîncetat!” Sursa:
doxologia.ro

Sursa: „Din Siria va începe al treilea război mondial! Rugați-vă neîncetat!” | Apărătorul Ortodox

Recunoaşterea falsului Hristos (Antihristul) în momentul când acesta va veni

28.07.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească Vom recunoaște Antihristul mai ales cu inima şi mai puţin cu
mintea Învăţătura şi viaţa noastră creştină trebuie să fie de aşa natură încât să ne permită cunoaşterea
adevăratului Hristos şi recunoaşterea falsului Hristos (Antihristul) în momentul când acesta va veni. Nu
cunoaşterea teoretică sau „corectitudinea” ne vor oferi această înţelepciune. Vladimir Soloviov, în parabola
lui despre Antihrist, a avut o viziune extraordinară atunci când nota faptul că Antihristul va construi pentru
ortodocşi un muzeu cu toate antichităţile bizantine posibile, numai pentru a fi acceptat. Citeşte şi: Cuvioasa
Maica Pelaghia de la Reazani Deci, tot astfel, simpla „corectitudine” din Ortodoxie fără o inimă creştină
iubitoare nu va putea rezista Antihristului; dacă îl vom recunoaşte, opunându-i-ne ferm, o vom face mai ales
cu inima şi mai puţin cu mintea. Părintele Serafim Rose

Sursa: Recunoaşterea falsului Hristos (Antihristul) în momentul când acesta va veni | Apărătorul Ortodox

Semnul vădit al apropriatei naşteri a Antihristului

 29.07.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească Sfântul Seraphim Rose zice aşa: „Proorocii mincinoşi ai
vremurilor noastre anunţă cu un glas din ce în ce mai puternic apropierea «noii ere a Duhului Sfânt», a «noii
cincizecimi», a «punctului Omega». Este exact ceea ce se numeşte, în adevăratele proorociri ale Bisericii
Ortodoxe, «domnia lui Antihrist». “Iar cei şapte îngeri, care aveau cele şapte trâmbiţe, s-au gătit ca să
trâmbiţeze. Şi a trâmbiţat întâiul înger, şi s-a pornit grindină şi foc amestecat cu sânge şi au căzut pe pământ;
şi a ars din pământ a treia parte, şi a ars din copac” (Apocalipsa 8, 6-7) Această proorocie începe să se
împlinească tocmai în zilele noastre, cu forţa unei puteri diavoleşti” Trebuie să înţelegem bine că scopul de
căpetenie al ecumenismului apostat nu este unirea „religiilor” – adică a credinţelor mincinoase, deci
insuflate de Satana – ci preschimbarea dreptei şi adevăratei credinţe într-una strâmbă şi mincinoasă. Şi, într-
adevăr, trăim „într-o vreme de întuneric şi înşelare aproape obşteşti, când pentru cei mai mulţi «Creştini»
«Hristos» a devenit tocmai acela pe care învăţătura ortodoxă îl numeşte «Antihrist»” Încă din veacul al 19-
lea, Sfântul Episcop Ignatie Briancianinov ne atrăgea luarea aminte, zicând că „lucrarea credinţei
pravoslavnice poate fi recunoscută ca apropiindu-se de sfârşitul hotărâtor. […] Nu avem de unde aştepta
reînvierea Creştinismului. Vasele Sfântului Duh au secat pentru totdeauna pretutindeni, chiar şi în mănăstiri,
aceste tezaure de evlavie şi daruri harice. Citeşte şi: Cuvântul Eccleziastului despre zădărnicia plăcerilor
lumeşti Or, substanţa Duhului dumnezeiesc poate fi înnoită numai prin uneltele Sale. Îndelungata şi
milostiva răbdare a Domnului îngăduie să se prelungească şi să fie amânat deznodământul pentru cei rămaşi
care se vor mântui. Între timp, cei ce putrezesc sau au putrezit vor atinge deplina putreziciune. Cei ce vor sa
se mântuiască trebuie să înţeleagă bine acest lucru şi să folosească timpul dat spre mântuire, căci timpul
scurt este, iar trecerea în veşnicie este aproape pentru fiecare din noi” . Un veac în urma Sfântului Ignatie
(pe când ţările ortodoxe, mai puţin Grecia, erau stăpânite de ateismul comunist), Arhiepiscopul Averchie
Tauşev încerca şi el să ne trezească, spunând că „în prezent noţiunea de «Ortodoxie» şi-a pierdut înţelesul;
sub obrăzarul «Ortodoxiei» se ascunde astăzi ne-Ortodoxia. Se iveşte trebuinţa făuririi unui nou cuvânt
pentru ceea ce numim «Ortodoxie», aşa cum a trebuit să făurim termenul de «Ortodoxie» Şi acest lucru nu
este deloc uşor” . Şi pentru ce s-a surpat Ortodoxia? Pentru că s-a umanizat, lucrările ei cele duhovniceşti s-
au făcut trupeşti, cele dumnezeieşti s-au făcut omeneşti, cum arată Sfântul Ignatie: „Astăzi, mulţi oameni au
îndrăznit să-şi introducă rânduielile lor în rânduielile Sfântului Duh. Din aceasta pricină, rânduielile cereşti
s-au făcut pământeşti; cele duhovniceşti – trupeşti; cele sfinte – păcătoase; cele înţelepte – neghioabe. Văd
nepotrivirea, văd năruirea ce decurge din ea; dar nu văd începutul din care decurg toate nenorocirile, pentru
că privesc la lumina propriei raţiuni căzute şi nu la lumina lui Dumnezeu. Citeşte şi: Sfântul Nicolae
Velimirovici - Înarmarea pentru viitorul război. Care sunt cauzele lui? Începutul nenorocirii stă în
dispreţuirea neîngăduită şi trufaşă a poruncilor Sfântului Duh, în înlocuirea lor cu rânduielile proprii. Iată
unde e pricina destrămării de obşte, pricina căderii Creştinismului, a căderii morale ce precede întotdeauna
ruina civilă, care prevesteşte această ruină. Se mai găsesc în particular creştini, dar a fost pierdută
cunoaşterea obştească, unica, a adevărului, prin care totul s-ar uni într-un singur trup duhovnicesc, cu un
singur chip de cugetare, sub un singur cap obştesc: Hristos. Azi, fiecare [Ortodox] are mai mult sau mai
puţin modul său de cugetare, «religia» sa, drumul lui, luate în chip arbitrar sau la întâmplare, socotite ca
drepte sau măcar îndreptăţite. Citeşte şi: Cine sunt cei patru călăreți din Apocalipsă? Această nenumărată
turmă care a pierdut legătura şi unitatea în adevăr şi duh, prezintă observatorului duhovnicesc aspectul celei
mai mari devălmăşii: fiecare oaie rătăceşte de capul ei, nimeni nu-i poartă grija, oamenii nu mai aud – într-
atât li s-a îngreuiat auzul – glasul mântuitor al Adevăratului Păstor ce răsună în Sfânta lui Biserica, ce le
vădeşte sus şi tare nedreptatea şi le arată drumul drept” . Despre umanismul „ortodox” al vremilor noastre
vorbea cutremurat şi Cuviosul Iustin Popovici: „Şi unde [găsim acest umanism]? În însăşi inima
organismului dumnezeiesc-omenesc al Bisericii şi, ceva mai mult, împotriva rostului Bisericii, care este
liberarea de un astfel de umanism! Iar prin Biserică este firesc ca umanismul acesta să pătrundă apoi în toate
ariile vieţii, persoanei şi societăţii şi să fie propovăduit ca dogmă ultimă sau – şi mai bine – ca dogmă
universală. In felul acesta, trufia omenească drăcească, ascunsă sub mantia Bisericii, ajunge dogmă de
credinţă prefăcută în dogmă de viaţă, fără de care nu există mântuire! Este înfricoşător şi numai să
gândească cineva la acest lucru, cu atât mai mult să-l spună, anume că în felul acesta singurul «laborator al
mântuirii» din lumea aceasta se preschimbă încet într-un «laborator» drăcesc de siluire a conştiinţelor
omeneşti şi de zămislire de monştri, într-un laborator de denaturare a lui Dumnezeu şi a omului”. Florin
Stuparu

Sursa: Semnul vădit al apropriatei naşteri a Antihristului | Apărătorul Ortodox

PROFEŢIA Părintelui Gheronda Iosif Vatopedinul de la MUNTELE ATHOS! Cum lucrează Diavolul
împotriva oamenilor și ce ne așteaptă pe viitor

31.07.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească „Lucrurile sunt acum într-o stare de deteriorare – condiţie care în
momentul de faţă este comună pentru lumea întreagă. Şi ca urmare a acestei condiţii va începe mânia lui
Dumnezeu. Am atins limita. Şi acum se va întâmpla ceea ce Dumnezeu, în mila Sa, a îndurat. El acum va
pedepsi aspru, datorită dreptăţii sale, pentru că a venit timpul pentru aceasta. Va fi un război, şi mai multe
războaie, şi vom trece prin mari dificultăţi. Puterea lumii a fost preluată acum de evrei, iar scopul lor este de
a anihila Creştinismul. Mânia lui Dumnezeu va face astfel încât toţi duşmanii secreţi care au condus la
această stare să se autodistrugă. Mai ales de aceea este trimisă mânia lui Dumnezeu peste noi: pentru a-i
distruge, într-un fel sau altul. Dar acest lucru nu trebuie deloc să ne înspăimânte, pentru că trebuie să avem
mereu nădejde în Dumnezeu. Pentru că mii şi milioane de martiri, inclusiv Noii Martiri, au suferit exact în
acelaşi mod, şi trebuie să fim pregătiţi pentru aceasta şi să nu ne înspăimântăm. Trebuie să existe răbdare,
rugăciune şi nădejde în pronia Divină, din partea noastră. Citeşte şi: Vor veni vremuri și mai grele, va
îngădui Dumnezeu vrăjmaşului să se atingă şi de suflet Să ne rugăm pentru renaşterea Creştinismului după
acest război, după tot ceea ce ne aşteaptă, pentru ca Domnul să ne dea cu adevărat puterea să restaurăm toate
acestea. Dar acest rău (războiul) trebuie îndurat. Acum va fi o mare explozie. După aceasta va urma
renaşterea. Acesta este începutul acestor evenimente, evenimente tulburătoare, evenimente militare. Cei care
pun în mişcare acest rău sunt evreii. Ei sunt îndemnaţi de către diavol să facă aceasta, pentru a distruge
sămânţa ortodoxiei în Grecia şi în Rusia (şi în celelalte popoare ortodoxe, n.n). Acesta va fi principalul lor
obstacol în dominarea lumii. Şi fără îndoială ei îi vor obliga pe turci să vină aici, în Grecia, pentru a-şi
începe lucrarea lor; iar Grecia, deşi are teoretic un guvern, nu are un guvern cu adevărat. Îi lipseşte puterea,
iar turcii vor veni aici. Acesta va fi momentul când Rusia de asemenea îşi va pune în mişcare forţele sale
pentru a se împotrivi turcilor. Citeşte şi: Proorocia Sfântului Serafim de Virița despre al III-lea Război
Mondial, dezbinarea Rusiei și a altor popoare Evenimentele se vor desfăşura astfel: când Rusia vine în
ajutorul Greciei, americanii şi NATO vor încerca să prevină aceasta, pentru a nu se forma nicio alianţă între
două ţări ortodoxe. De asemenea ei vor provoca la luptă alte puteri, cum ar fi Japonia şi altele. Va fi mare
sacrificiu pe teritoriul fostului Imperiu Bizantin. Vor pieri 600 de milioane de oameni. Vaticanul de
asemenea se va implica mult, pentru a împiedica rolul crescând al ortodoxiei şi pentru a preveni o alianţă
între ţările ortodoxe. Astfel se va împlini pronia Divină. Dumnezeu va permite distrugerea tuturor celor care
seamănă aceste tentaţii, pornografia şi dependenta de droguri. Iar Domnul le va întuneca minţile astfel încât
să se distrugă unii pe alţii fără nicio satisfacţie. Domnul va permite aceasta special pentru a putea aduce o
mare „epurare”… După această „epurare” va urma o mare renaştere a ortodoxiei, nu numai în Rusia, ci peste
tot în lume. Dumnezeu îşi va arăta binecuvântarea Sa, ca şi în primele secole de creştinism. Atunci oamenii
se duceau la Dumnezeu cu inimă deschisă. Aceasta va dura pentru 3-4 decade (decenii), apoi dictatura lui
Antihrist va începe brusc. Citeşte şi: Sfântul Marcu al Efesului şi falsa unire de la Florenţa Acestea sunt
evenimentele teribile pe care trebuie să le îndurăm, să nu le permitem să ne sperie, pentru că Dumnezeu ne
va adăposti. Da, cu siguranţă vom trece prin dificultăţi, foame, şi chiar persecuţii, şi multe altele, dar
Dumnezeu nu ne va abandona. Iar cei care sunt la putere ar trebui să-i îndemne pe subordonaţii lor să fie cu
Dumnezeu, să respecte rugăciunea, iar Dumnezeu ne va adăposti. Starea care va urma „epurării” va fi una de
mare renaştere. Noi, păstorii, trebuie, atât cât ne stă în putinţă, să-i facem pe oameni să renunţe la păcatele
lor, pentru ca harul divin să nu se îndepărteze de la noi. Pentru a fi cât mai aproape posibil de Dumnezeu, în
rugăciune. Atunci Dumnezeu va fi întotdeauna cu noi, indiferent de cât de grele vor fi circumstanţele.
Dumnezeu nu ne va abandona”.

Sursa: PROFEŢIA Părintelui Gheronda Iosif Vatopedinul de la MUNTELE ATHOS! Cum lucrează
Diavolul împotriva oamenilor și ce ne așteaptă pe viitor | Apărătorul Ortodox

”Și pizmuind diavolul viața noastră cea bună, cu răutate ridică asupra noastră șapte țari în anul
6828(1330), luna iunie, ziua 19, anume pe țarul grecesc (Andronic III), pe Mihail și fratele său
Belaur(Balaur), și pe Alexandru, țarul bulgarilor, și pe Basaraba Ivanco, socrul țarului Alexandru, țarul bulgarilor, pe
tătarii cei negri, care trăiesc alături, și ”gospodstvo iașko” ( stăpânirea Iașilor?

Vezi profetia cu sfarsitul lumii ”la 7500 de ani ......”

Să luaţi aminte, pentru că cel rău întinde curse. Nu râdeţi! Este lângă noi şi voi nu puteţi să-l vedeţi

28.07.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească 1. La sfârşitul lui august 2001, cineva l-a rugat pe Stareţ să se
roage Sfântului Nectarie ca să-l ajute. Şi stareţul i-a spus: – Copilul meu, lasă-l pe sfânt; acesta este în
America. Aleargă să salveze vieţi. Pe 11 septembrie 2001 au căzut turnurile gemene. Cu câteva luni mai
devreme spusese că ceea ce trebuie să se întâmple în America va schimba cursul istoriei: – Un mare rău va
veni peste America şi nu doar în septembrie. Vai! Acest lucru îl prevestise şi fericitului episcop Antonie de
Sisanios şi Siatisti într-una din vizitele celui din urmă şi erau de faţă şi alţii, însă fără a da explicaţii: – Înalt
Preasfinţite, a spus, să vedeţi ce vor păţi americanii peste două luni. 2. În 1990, a spus că Dumnezeu –
pentru că vrea să-i întărească pe oameni – îi va descoperi în chip vădit pe sfinţii Lui cât de curând. Deoarece
ispitele vor fi mari şi chinurile insuportabile, Domnul va îngădui ca sfinţii să se arate, şi mai ales cei mari, ca
Sfântul Dimitrie sau Sfântul Gheorghe. Oamenii vor auzi că într-o săptămână s-a arătat cutare sfânt în Creta,
în alta, cutare în Macedonia, unul aici, altul acolo. 3. – Gheronda, ce să fac cu copiii mei care sunt dificili?
Strigă la mine, se uită la programe periculoase la televizor şi sunt influenţaţi. – Doar Domnul va îndrepta
situaţia. Vei zice: „Doamne, mântuieşte-mă şi luminează pe copiii mei să fie aproape de Tine”. Şi Domnul te
va auzi şi-ţi va da ceea ce trebuie. Citeşte şi: Pedeapsa calugarilor care s-au lepadat de dreapta credinta
ortodoxa – Însă ne aude Domnul? Ajunge vocea noastră acolo? – Nu știu… Luna trecută l-au durut urechile
. Vor veni ani grei, dar nu vă temeţi. Pe copiii săi Dumnezeu nu-i va părăsi, îi va păzi în mijlocul smintelii. –
Adică, gheronda? – Ce adică? Iată, dacă n-ai să ai ce să mănânci, te vei trezi dimineaţă, vei găsi o franzelă
pe masă şi vei zice: „Asta de unde a apărut”? Dar trebuie să ai credinţă. Fără credinţă nu se face nimic. 4. –
De acum încolo, nu-ţi poţi imagina ce vei vedea şi ce vei auzi. Nu s-au mai întâmplat niciodată în lume, a
spus într-o zi de vară în anul 2005. – În Grecia se vor întâmpla? – În toată lumea şi la noi. Şi de ce? Pentru
că noi, zice, suntem farul Ortodoxiei, dar am devenit din cauza păcatului mai răi decât ateii. 5. Stareţul
spunea despre sfârşitul lumii că va dura cât ţin cei şase psalmi (de la utrenie), câteva minute. În clipa în care
vom fi judecaţi, în cer, îngerii vor cânta cei şase psalmi. Toţi oamenii care vor trăi în clipa aceea vor trece
prin moarte instantaneu şi imediat după aceea vor învia, vom fi toţi cu trupurile noastre imateriale, nu vom
ocupa spaţiu, unul va vedea trupul celuilalt şi toţi vor fi la vârsta de 33 de ani. Domnul va ţine Cartea Vieţii,
Evanghelia, şi imediat, vom merge singuri fie la dreapta, fie la stânga, deoarece vom şti dacă suntem pentru
rai sau nu. De aceea, şi în tronul în care stă arhiereul, în icoana lui Hristos este deschisă cartea şi nu este
candelă deasupra – arătând că nu există milă la A doua Venire. Dar în catapeteasmă, cartea pe care o ţine
Hristos este închisă şi există candelă, pentru că încă avem milă. Citeşte şi: Vedenia parintelui Nicolae
Turcul: Lângă satana stătea falsul proroc Mohamed 6. Pentru că vin zile foarte grele pentru omenire,
Dumnezeu a ales unii oameni de i-a făcut ofiţeri. 7. Lucrurile se vor derula foarte repede. Diavolul va
stăpâni. Pe toţi aceia care se vor apropia de el îi va zdrobi. El nu are prieteni. 8. Să luaţi aminte, pentru că cel
rău întinde curse. Nu râdeţi! Este lângă noi şi voi nu puteţi să-l vedeţi. Ascultaţi ce vă zic. Nu încetaţi să vă
rugaţi! Diavolul pune pe oameni să păcătuiască şi după păcat îi înfricoşează şi îi face să se ruşineze să se
mărturisească. Am fost un sfert de oră în iad şi am crezut că am fost trei ore. 9. Toţi cei care vor primi
pecetea (lui Antihrist) nu-şi vor găsi nicio clipă de linişte. Trebuie să vă câştigaţi o credinţă puternică
singuri, cu răbdare, cu bunătate, cu dreptate. Să nu ne pierdem credinţa! Credinţă statornică şi Dumnezeu ne
va ajuta. Fără rugăciune ne pierdem. Nu vă gândiţi la viitor. Toate sunt în mâinile lui Dumnezeu. Să citiţi
cărţile Sfinţilor Părinţi în fiecare zi câte puţin şi Dumnezeu vă va lumina. Ulterior mintea voastră se va
întări. 10. Rugăciunea „Doamne, miluieşte” este ca o sabie, care taie în două pe satana. Citeşte şi:
PROFEŢIA Părintelui Gheronda Iosif Vatopedinul de la MUNTELE ATHOS! Cum lucrează Diavolul
împotriva oamenilor și ce ne așteaptă pe viitor Ne-am găsit noi, sărmanii, în vremurile din urmă, şi monahi
şi mireni, dar lupta este luptă. Nu vei înceta lupta nicio secundă. Luptă până la sfârşit! Şi atunci Domnul,
care îi încununează pe oameni şi îi restaurează veşnic, El îţi va dărui în ultimul ceas nu lucruri mincinoase şi
deşarte ale acestei vieţi, ci te va face vrednică să împărăţeşti în Împărăţia lui Dumnezeu. Veşnic! Nu 1.000
de ani sau 100.000 de ani. Veşnic [înseamnă] nu are sfârşit. 11. Încă pe atât să fie pământul (ca populaţie),
Dumnezeu poate să-l hrănească. De învierea trupurilor nu vă îndoiţi. Iată, sunt de 90 de ani. Acest trup
trebuie să se topească în mormânt, ca să iasă unul nou, nestricăcios, veşnic, fără să se îmbolnăvească, fără
să-l doară, fără să înseteze, fără să se încălzească, va fi ca trupurile îngereşti. Doar să nu cădem în păcat.
Dumnezeu vrea să-I spunem că doar pentru El vom trăi. Dacă rămânem în păcat, atunci şi cele mai de jos
(chinurile iadului) sunt veşnice. De acolo nu se mai schimbă situaţia, muncile, chinul, durerea, flăcările.
Vouă, la Facultatea de Teologie, aceste lucruri vi le spun moale. Nici Iacov, nici Porfirie nu le spuneau
aspru. Aşa trebuiau să le spună, ca să le audă lumea şi să se pocăiască. Vine diavolul şi mă loveşte fără milă.
Îmi zice: „Nu le mai spune atât de clar. Lasă-i să doarmă. Nu-i lăsa să se trezească”. Cuviosul Ambrozie
Lazaris

Sursa: Să luaţi aminte, pentru că cel rău întinde curse. Nu râdeţi! Este lângă noi şi voi nu puteţi să-l vedeţi |
Apărătorul Ortodox

Despre epoca lui Antihrist. Venirea Sfintilor Ilie si Enoh

02.08.2017 | Preîntîmpinare duhovnicească Când vei auzi că Hristos a venit sau S-a ivit pe pământ, atunci
să ştii că acela e Antihristul“ (Sf. Zosima de la Solovat) * “… Ilie Tezvitene, nestricat făcându-te pe tine ca
să nu vezi moartea, până ce vei propovădui tuturor sfârşitul” (stihire din slujba Sfantului Proroc Ilie) Va
impartasim un extras dintr-o lucrare intitulata “Apostazia si Antihristul”, publicata in America, dar in limba
rusa, inca din vremea pastoririi Arhiepiscopului Averchie Tausev (1906-1976) la Jordanville (New York).
Autorul acestei scrieri cu valoare de catehism este un monah format de catre Vladica Averchie, care insa si-a
trecut numele sub tacere. (UPDATE: Aflam de la o sora duhovniceasca din SUA ca numele sau este, de fapt,
cunoscut: este vorba de preotul de origine rusa, Boris Molchanoff. Cartea a fost tradusa in mai multe limbi
de circulatie, intre care si engleza sub titlul “The Mystery Of Iniquity And The Antichrist” si publicata prima
oara in 1976) In romaneste a aparut, cu aceasta prezentare – alaturi de alte texte pe aceeasi tema, multe
reprezentand profetii, viziuni si cuvinte de folos ale Sfintilor Parinti – in volumul purtand titlul: “Apostazia
si Antihristul. Dupa invataturile Sfintilor Parinti”, Fundatia Sfintii Martiri Brancoveni, Constanta, 2008:
Epoca lui Antihrist “Intreaga viaţă şi lucrare a lui Antihrist pot fi rezumate în trei perioade:
PERIOADA ÎNTÂI a lui Antihrist – cuprinsă între ziua naşterii sale şi momentul arătării lui – va trece
neştiută. Sfântul Ioan Damaschin spune că „Antihrist este crescut în ascuns şi pe neaşteptate se răscoală”[1].
A DOUA PERIOADĂ a vieţii lui Antihrist se va deschide cu intrarea sa învederată în rolul de învăţător al
lumii sau „prooroc”[2]. Se prea poate să-şi înceapă lucrarea în împrejurările unei conflagraţii mondiale când
umanitatea, după ce a suferit toate urâciunile războiului, nu va mai vedea nici o cale de ieşire din
dezastruoasa sa fundătură, fiindcă toate mijloacele de rezolvare se vor afla în mâinile unei societăţi secrete
care va coopera cu Antihrist. El va oferi un plan pentru rezolvarea reuşită a crizei mondiale, întemeiat pe
înţelepciune politică şi socială – anume statornicirea unei structuri politice şi sociale uniforme în întreaga
lume. Ostenită de grozăviile războiului şi fiind oarbă duhovniceşte, omenirea nu va recunoaşte acest proiect
ca fiind o cursă vicleană şi astfel va fi ademenită în cea mai nemiloasă şi mai necurmată robie. Dimpotrivă,
oamenii vor întâmpina cu osanale manifestările de înaltă erudiţie, înţelepciune şi geniu ale lui Antihrist.
Notorietatea mondială a lui Antihrist drept gânditor de geniu, nou cârmuitor şi salvator al tuturor popoarelor
va răzbate ca fulgerul printre toate neamurile, în cel mai scurt răstimp[3]. „Duhurile rele răspândite prin
văzduh vor stârni în oameni o părere unanimă, foarte înflăcărată cu privire la Antihrist, o încântare obştească
şi o ademenire de neînduplecat”– spune Sfântul Efrem Sirul. In această perioadă a lucrării sale, Antihrist nu
va întrebuinţa nici o metodă silnică (tiranică), ci se va sârgui să câştige încrederea şi iubirea oamenilor prin
amăgire şi printr-o făţarnică şi teatrală înfăţişare a virtuţii. El – spune Vladimir Soloviov – „va arunca vălul
strălucitor al binelui şi adevărului peste taina fărădelegii”. Sfântul Efrem afirmă că va veni într-un aşa chip,
încât să-i amăgească pe toţi. Va părea smerit, blând, un urâtor – cum va spune despre sine – al fărădelegii,
dispreţuind idolii, dând întâietate cucerniciei, bun, iubitor de săraci, peste măsură de frumos, statornic,
îndatoritor faţă de toţi şi preţuind în chip osebit neamul evreiesc, pentru că evreii îi vor aştepta venirea. Va
întrebuinţa mijloace viclene ca să placă tuturor, astfel încât oamenii să ajungă iute să-l iubească. Nu va primi
mită, nu va vorbi cu mânie, nu va avea o înfăţişare posomorâtă, ci printr-o înfăţişare cuviincioasă va începe
înşelarea lumii, până ce va fi întronat. Din bogata experienţă ascetică a marilor nevoitori ai Ortodoxiei
cunoaştem că, atunci când duhul întunecat nu-l poate înfrânge pe cel care se nevoieşte duhovniceşte,
lovindu-se de împotrivirea lui statornică, vine un diavol mai puternic sub chipul unui „înger de lumină” (2
Corinteni 11,14). Acest „înger de lumină” se sileşte să insufle nevoitorului duhovnicesc aplecare şi încredere
faţă de arătarea sa [de lumină], ademenindu-l astfel către pierzanie. Din această pricină, putem să ne
închipuim cât de uşor şi de grabnic va putea imaginea sclipitoare a lui Antihrist să stârnească şi să atragă
simpatia generală. Urmarea acestei înşelări va fi că în societatea omenească „se va ivi cererea, dorirea lui
Antihrist, va răsuna glasul chemător care va arăta stăruitor că este trebuinţă de un geniu al geniilor, care să
ducă dezvoltarea şi propăşirea materială la cel mai înalt nivel şi care să aducă o asemenea bunăstare
pământească, încât cele cereşti să fie de prisos pentru om” – Sfântul Ignatie Briancianinov[4]. In vremea
acestei perioade, făţărnicia lui Antihrist va merge atât de departe, încât nu numai că va dovedi toleranţă faţă
de creştinism, ci chiar se va arăta preocupat de a-l ocroti. Intru cele din afară, se va sili să-L imite pe Hristos.
Nefiind călăuziţi de inţelegerea duhovnicească a Bisericii, ci mai curând de înţelepciunea lumească, marea
majoritate a creştinilor nu vor rezista până la capăt acestei înşelări şi-l vor socoti pe Antihrist ca fiind Hristos
la a Doua Sa venire. Monahii Mănăstirii Solovăţ au transmis un răspuns pe care Sfântul Zosima l-a dat fiului
său duhovnicesc care l-a întrebat cum să-l recunoască pe Antihrist când va veni. Sfântul călugăr i-a dat acest
răspuns precis: „Când vei auzi că Hristos a venit sau S-a ivit pe pământ, atunci să ştii că acela e Antihristul“.
Iar acest răspuns este şi mai exact: „Omenirea nu-l va recunoaşte pe Antihrist; îl va socoti ca fiind Hristos, îl
va proclama drept Hristos… Insă nu va fi nici de trebuinţă, nici cu putinţă ca oamenii să-şi dea de veste unii
altora despre Venirea (cea de a Doua) a Fiului lui Dumnezeu. El va veni fără de veste. Va veni întru
atotputernicia Sa la toţi oamenii şi în întreaga lume în acelaşi timp“ –Sfântul Ignatie Briancianinov.
Mântuitorul însuşi ne-a avertizat: „Atunci de vă va zice cineva: Iată, Mesia este aici sau dincolo, să nu-l
credeţi… Deci de vă vor zice vouă: Iată în pustie este, nu ieşiţi; Iată în cămări, nu credeţi. Că precum iese
fulgerul de la răsărit şi se arată până la apus, aşa va fi şi Venirea Fiului Omului” (Matei 24, 23-27). Pentru a-
i amăgi pe oameni, Antihrist va arăta multe minuni năucitoare. Sfântul Apostolul Pavel spune: „Venirea lui
este prin lucrarea Satanei, însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni ale minciunii” (2
Tesaloniceni 2, 9). Iar Sfântul Chiril al Ierusalimului adaugă: „Fiind «tatăl minciunii» (Ioan 8, 44), va înşela
închipuirea prin lucrări amăgitoare, aşa încât mulţimile să creadă că văd înviat un mort care nu e înviat şi
şchiopi umblând sau orbi văzând, câtă vreme nu s-a săvârşit nici o tămăduire”[5]. Toată această statură a lui
Antihrist – învăţătura şi faima lui de geniu, minunile lui mincinoase şi întreaga sa viaţă făţarnică şi plină de
toată înşelăciunea – vor avea un singur ţel: să ia în stăpânire cârmuirea întregii lumi, asupra tuturor
neamurilor. Dobândirea popularităţii în rândul evreilor va fi cea dintâi etapă pe acest drum. Antihrist va face
tot ce-i va fi cu putinţă pentru ca evreii să-l recunoască drept Mesia al lor cel făgăduit. Va reuşi să ducă la
bun sfârşit organizarea guvernului evreiesc şi se va apuca să înfăptuiască visul cel vechi de veacuri al
evreilor – refacerea templului lui Solomon[6]. După aceea „va fi silit de oameni şi va fi proclamat împărat,
Iar mulţimile evreilor îl vor iubi; el va reface Ierusalimul şi le va ridica templul“ (Sinaxarul din Duminica
lăsatului sec de carne – numită şi a Infricoşătoarei Judecăţi[7]). Doi prooroci Cu toate acestea, sforţările lui
Antihrist de a fi socotit drept adevăratul Mesia se vor lovi de o împotrivire neaşteptată şi totodată minunată,
în persoanele a doi Prooroci ai Vechiului Legământ. Chiar acei doi Prooroci care prin voia lui Dumnezeu
negustând moartea, au fost luaţi la Cer până la o vreme[8], vor veni pe pământ înainte de sfârşitul lumii
pentru a-şi împlini lucrarea şi a suferi moartea. Numele acestor Sfinţi Prooroci sunt Enoh şi Ilie. Domnul îi
va trimite în Ierusalim pentru a le da oamenilor din acele zile de pe urmă un ultim şi minunat avertisment
împotriva înşelării care îi împresoară. Ei vor osândi fără oprelişte toată înşelarea lui Antihrist vreme de trei
ani şi jumătate, cât va dura cea de-a doua perioadă a lui (Antihrist), în care se va pregăti să pună mâna pe
puterea mondială. Neputând în acea perioadă să lepede înfăţişarea sa de blândeţe şi de bunăvoinţă până şi
faţă de vrăjmaşii săi, lui Antihrist nu-i va fi cu putinţă să-i împiedice ori să ia nici un fel de măsură aspră
împotriva Proorocilor. In zadar se silesc unii să tâlcuiască în chip alegoric această venire minunată a
Sfinţilor Prooroci Enoh şi Ilie. Sfânta Scriptură şi Tradiţia Bisericii vorbesc cu precizie atât despre venirea
lor reală pe pământ, cu şapte ani înainte de sfârşitul lumii, cât şi despre învierea şi luarea lor la Ceruri. In
cartea Apocalipsei este scris: „Şi voi da putere celor doi martori ai Mei şi vor prooroci o mie două sute
şaizeci de zile, îmbrăcaţi în sac. Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea
Dumnezeului pământului. Şi de va vrea cineva să-i vatăme, foc iese din gura lor şi-i mistuie pe vrăjmaşii lor;
şi de va vrea cineva să-i vatăme, acela trebuie tot aşa să fie omorât. Aceştia au stăpânire să închidă cerul, ca
să nu plouă ploaie în zilele proorociei lor, şi stăpânire au peste ape să le schimbe în sânge şi să bată
pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi. Şi dacă vor sfârşi mărturia lor, fiara care se ridică din
adânc va face război cu ei si-i va birui si-i va omorî” (Apocalipsa 11, 3-7). In cartea Proorocului Maleahi,
unul dintre martori este numit în chip limpede: „Iată că Eu vă trimit pe Ilie Proorocul, înainte de a veni ziua
Domnului cea mare şi înfricoşătoare” (3, 23)[9]. Sfinţii Părinţi Efrem Sirul (în cuvântul său despre sfârşitul
lumii şi venirea lui Antihrist) şi Ioan Damaschin (in cuvântul despre Antihrist[10]) învaţă lămurit că acei
„doi martori” (Apocalipsa 11,3) care vor veni înainte de sfarşitul lumii, sunt Sfinţii Prooroci Ilie şi Enoh.
Tradiţia Sfintei Biserici Ortodoxe, exprimată în cartile noastre de slujbă, vorbeşte de asemeni de înţelegerea
literală a proorociei Sfintei Scripturi cu privire la arătarea lui Ilie şi Enoh înainte de sfârşitul lumii, nedând
nici un temei, de nici un fel, pentru o înţelegere alegorică. In Sinaxarul citit în Duminica lăsatului sec de
carne se spune: „Cu şapte ani înainte (de sfârşitul lumii), după cum a proorocit Daniil, vor veni Enoh şi
Ilie propovăduindu-le să nu-l primească (pe Antihrist). Antihrist îi va chinui şi le va tăia capetele” (cf.
Triodul). Iarăşi, în slujba Sfântului Prooroc Ilie, în stihira de la „Doamne, strigat-am”, cântăm: „Ilie
Tezvitene, nestricat făcându-te pe tine ca să nu vezi moartea, până ce vei propovădui tuturor sfârşitul”, iar în
tropar, Proorocul Ilie e numit „al doilea înaintemergător al Venirii lui Hristos“. In sedealna după polieleu
cântăm: „Proorocul şi Inaintemergătorul Venirii lui Hristos, Ilie prealăudate“ (cf. Mineiul pe iulie, ziua a
douăzecea). Tot în Minei citim: „Sfântul Ilie, Proorocul lui Dumnezeu, a fost răpit cu trupul într-un car de
foc şi este viu până acum, păzit de Dumnezeu în locaşurile raiului. A fost văzut în trup de cei trei Apostoli în
vremea Schimbării la Faţă a Domnului pe Muntele Tabor şi iarăşi va fi văzut în trup de oamenii cei muritori
înaintea Venirii celei de-a Doua pe pământ a Domnului. In acea vreme, cel care odinioară a scăpat de sabia
Izabelei, va pătimi de sabia lui Antihrist, nu numai ca Prooroc, ci şi ca Mucenic, şi va fi găsit vrednic de mai
mare slavă de la Dătătorul de plată, Dumnezeu“[11]. In „Prologul” aceleiaşi zile se spune: „Ilie va veni
dimpreună cu Enoh înainte de a Doua Venire a lui Hristos, pentru a osândi nelegiuirea cea fără de margini a
lui Antihrist şi a însufleţi evlavia credincioşilor“[12]. Totuşi, în ciuda tuturor acestor avertismente, marea
majoritate a oamenilor, din pricina firii şi a cugetării trupeşti, nu doar că nu vor reuşi să priceapă deplina
înşelare din purtarea exterioară a lui Antihrist, ci îl vor înconjura cu lauda şi preamărirea lor. Sfântul Efrem
Sirul spune că atunci când popoarele şi seminţiile pământului vor vedea virtuţi şi puteri atât de mari în
Antihrist, toate dimpreună se vor uni într-un cuget ca să-l proclame ocârmuitor, zicându-şi unii altora: „Oare
se va mai găsi vreun alt om atât de bun şi drept?” Atât de profund va impresiona Antihrist lumea cu purtarea
lui dinainte chibzuită – arătându-se pe sine pretutindeni drept trimisul dumnezeiesc, Mesia cel adevărat -,
încât poporul evreu, înaintea altora, îl va proclama drept cârmuitor al lor, dispreţuind cu totul prihănirile
rostite împotriva lui de către Sfinţii Prooroci Ilie şi Enoh. Citeşte şi: Pe cât s-a vătămat Ortodoxia prin
comunism, pe atât se va vătăma şi acum Cea de-a treia periaoada Cea de-a treia perioadă şi faptele de pe
urmă ale lui Antihrist vor începe prin luarea în propriile sale mâini a întregii puteri mondiale. O stare de
devastare covârşitoare a neamurilor pământului, din pricina unui mare război mondial, îl va ajuta în mare
măsură la împlinirea acestui lucru. Cei mai mulţi vor vedea guvernarea mondială sub Antihrist drept singura
cale cu putinţă pentru a ocoli noi războaie şi pentru a aduce omenirii o epocă paşnică şi înfloritoare.
Cuvântul lui Dumnezeu zugrăveşte în chipul următor venirea lui Antihrist la puterea lumii: pe faţa
pământului, zdruncinată şi pustiită de război, „se vor ridica zece regi” (Daniil 7, 24). Şapte dintre ei vor fi de
un cuget cu Antihrist şi îi vor supune lui toată puterea şi autoritatea. Ceilalţi trei cârmuitori vor încerca să-şi
păstreze independenţa, însă Antihrist îi va înfrânge prin puterea armelor (Daniil 7, 8, 20, 24). După biruinţa
lui Antihrist asupra celor trei regi, înlăturând singura piedică din calea către stăpânirea deplină, cartea
Apocalipsei îl zugrăveşte sub chipul unei fiare roşii având „zece coarne” (adică cele zece regate supuse lui)
„şi şapte capete” (adică, cei şapte cârmuitori care s-au supus lui de bună voie şi acţionează în calitate de
reprezentanţi plenipotenţiari ai lui în stăpânirile în care se află) – cf. Apocalipsa 13, 1 şi tâlcuirile la acest
stih ale Sfinţilor Irineu al Lyonului şi Chiril al Ierusalimului. In ce priveşte puterea mondială a lui Antihrist,
cartea Apocalipsei spune că „s-a dat ei[fiarei-Antihrist] stăpânire peste toată seminţia şi poporul şi limba şi
neamul” (13, 7). Deşi îndeletnicirile şi mijloacele omeneşti obişnuite vor avea însemnătate, ele nu vor stăvili
izvorul de căpătâi al izbânzii lui Antihrist. „Şi stăpânirea lui va creşte în putere – dar nu prin puterea lui
însuşi” (Daniil 8, 24)[13]. Antihrist îşi va primi stăpânirea şi puterea de la Satana: „i-a dat ei balaurul
puterea sa şi scaunul său şi stăpânire mare“ (Apocalipsa 13, 2). Numai prin această necurmată împreună-
lucrare satanică se vor putea explica neobişnuitul succes al lui Antihrist în a acapara atât de iute stăpânirea
asupra întregii lumi, şi puterea lui nemaiîntâlnită, căreia nici o sforţare omenească nu va fi în stare să-i stea
împotrivă ori să-i pună stavilă. „Antihrist – spune Beliaev – va lucra cu putere şi minuni de la Satana, iar
această putere va fi foarte mare… va avea o mulţime de ajutători puternici… cu mijloace de comunicare
rapide şi metode de coordonare, va fi cu putinţă să înfăptuiască o revoluţie în toată lumea în acelaşi
timp“[14]. Recunoaşterea obştească a lui Antihrist drept conducător al lumii întregi se va petrece în aceeaşi
vreme cu recunoaşterea generală a lui drept singurul lider spiritual al tuturor religiilor. Vladimir Soloviov, în
ultima sa lucrare intitulată Povestire despre Antihrist – trei dialoguri[15], a exprimat părerea că Antihrist,
după ce va lua stăpânirea deplină, va aduna un soi de sinod ecumenic cu reprezentanţi din toate religiile. La
acest sinod (din Ierusalim), Antihrist se va oferi să-i unească pe toţi într-o singură obşte, sub călăuzirea unui
singur îndrumător spiritual. El îşi va îndrepta îndeosebi atenţia spre creştinii din toate confesiunile,
făgăduindu-le tot felul de ocrotiri şi înlesniri în schimbul recunoaşterii cârmuirii sale. Sfântul Efrem Sirul
scrie: „El se va trâmbiţa pe sine aşa cum au făcut şi înaintemergătorii lui, care mai înainte vreme îl
închipuiau; se va numi pe sine propovăduitorul şi cel care a statornicit iarăşi învăţătura şi cunoştinţa cea
adevărată a lui Dumnezeu. Cei care nu înţeleg creştinismul, vor vedea în el un reprezentant, un susţinător al
adevăratei religii şi i se vor alătura, făcându-i-se părtaşi. El va grăi cu glas mare despre sine, numindu-se a fi
Mesia cel făgăduit, iar fiii înţelepciunii lumeşti şi ai cugetării trupeşti îi vor închina osanale. Văzând
capacităţile lui copleşitoare, slava, puterea, însuşirile geniale şi dezvoltarea cât se poate de cuprinzătoare
după stihiile lumii, ei îl vor proclama dumnezeu şi se vor face părtaşi şi ajutoare ale lui“[16]. Intre altele,
este de foarte mare însemnătate să pomenim că toţi Sfinţii Părinţi socotesc că pricina de căpătâi a grabnicei
înrobiri a omenirii de către Antihrist este lipsa de înţelegere duhovnicească precum şi obşteasca şi deplina
prăvălire în îndeletniciri lumeşti. De vreme ce înţelegerea duhovnicească se poate dobândi şi poate spori
numai în condiţiile adevăratei vieţi duhovniceşti, trăite de creştinii cu adevărat ortodocşi (aşadar fără a-i
cuprinde aici pe cei care sunt ortodocşi doar cu numele), numai acei puţini dintre ei, care vor rămâne cu
adevărat creştini ortodocşi până în sfârşit, ducând o viaţă duhovnicească în acord cu propovăduirea Sfintei
Biserici, vor avea în vremea aceea plinătatea mijloacelor de apărare şi vor putea să desluşească toate cursele
şi vicleniile lui Antihrist. Cu neînchipuită dibăcie, acest înşelător va înlocui închinarea către Dumnezeu-
omul Iisus Hristos prin închinarea către sine, omul-dumnezeu Antihrist. In Sfânta Scriptură el este înfăţişat
drept cel care „se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare” (cf. 2
Tesaloniceni 2, 3-4)[17], ca grăind „semeţii şi hule”, precum şi ca unul care îl blasfemiază pe Dumnezeu şi
„cortul Lui, şi pe cei ce sălăşluiesc în Cer” (Apocalipsa 13,5-6). Potrivit proorociei Sfântului Apostol Pavel,
Antihrist va şedea „în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu” (2 Tesaloniceni 2, 4). Fără
îndoială că „Antihrist nu va putea să şadă în templu neîncetat. El o va face numai cu osebite prilejuri,
sărbătoreşti şi însemnate; de pildă, la proclamarea lui ca ocârmuitor al lumii şi dumnezeu al tuturor. Totuşi,
acest semn va fi plinit deja şi numai prin faptul că va şedea în templu chiar şi o singură dată. Mai mult decât
atat, va porunci să se aşeze chipul lui în toate templele creştine şi necreştine, şi toţi oamenii să i se închine
precum i s-ar închina chipului lui Dumnezeu. In cele din urmă, în biserici se va începe slujirea lui Antihrist
ca dumnezeu“[18]. Sfântul Ioan Teologul spune că Antihrist va face semne mari „încât şi foc să facă să se
pogoare din cer pe pământ înaintea oamenilor” (Apocalipsa 13, 13). Sfântul Ignatie Briancinainov spune:
„Acest semn este arătat de Scriptură ca fiind cea mai mare dintre minunile lui Antihrist – iar locul acestui
semn va fi în văzduh. Va fi o privelişte uimitoare şi înfricoşătoare care va lucra in precădere asupra simţului
văzului, vrăjindu-l şi aruncându-l în înşelare“[19]. Minunile lui Antihrist, lucrate prin puterea Satanei, vor
produce o înrâurire irezistibilă asupra privitorilor. „Oamenii nu vor pricepe faptul că minunile lui nu au nici
un ţel bun, raţional, că sunt pline de uluire mincinoasă, fără de noimă, reprezentaţii teatrale pline de toată
viclenia, pricinuitoare de consternare spre a aduce mintea în nedumerire şi uitare de sine, ca să amăgească,
să înşele şi să farmece lumea prin încântarea pricinuită de nişte înfăţişări colosale, însă cu totul deşarte” –
Sfântul Ignatie Briancianinov[20]. După ce vor fi văzut aceste „minuni”, oamenii, din pricina orbirii lor
(duhovniceşti) şi a biruinţei cugetării lor trupeşti, vor recunoaşte fără întârziere aceste demonstraţii de putere
satanică drept cele mai mari şi vădite manifestări ale puterii lui Dumnezeu şi, cuprinşi de extaz, îl vor primi
pe Antihrist ca pe un dumnezeu. „Antihrist va înfricoşa cu minunile sale înspăimântătoare şi uluitoare. Prin
ele, va satisface curiozitatea nechibzuită şi ignoranţa crasă, va satisface superstiţia şi va aduce în nedumerire
cunoştinţa omenească. Toţi oamenii ce sunt călăuziţi de lumina firii lor căzute şi astfel înstrăinaţi de
călăuzirea luminii lui Dumnezeu, vor fi ademeniţi spre supunere de către amăgitorul” (cf. Apocalipsa 13, 8)
–Sfântul Ignatie Briancianinov[21]. Despre puterea lui Satana asupra împărăţiilor lumii dă mărturie în mai
multe rânduri cuvântul lui Dumnezeu. Domnul Insuşi îl numeşte pe diavol „stăpânitorul acestei lumi”[22].
Sfântul Ioan Teologul scrie în cartea Apocalipsei că Satana îi dă slugii sale „puterea sa şi scaunul său şi
stăpânire mare” (Apocalipsa 13, 2). Puterea Satanei este sporită şi întărită de înşelare, amăgire şi silnicie.
Domnul Iisus Hristos a ajuns să-Şi adeverească puterea printr-o săvârşire liber consimţită si prin supunere
fiască faţă de Dumnezeu-Tatăl. Ceea ce Hristos a respins – în vremea ispitirii din pustie[23] -, Antihrist va
primi şi va împlini în măsură deplină. Acest viclean îşi va căpăta toată puterea de la Satana, în schimbul
supunerii desăvârşite faţă de el. El îi va răsplăti pe alţii cu aceeaşi putere diavolească, potrivit măsurii
supunerii lor şi a slujirii voirii Satanei. Intr-una din cuvântările lui, de Dumnezeu insuflate, Sfântul Efrem
Sirul ne-a lăsat învăţătura ce urmează: „Cu durere îmi voi începe cuvântul şi cu suspine voi grăi despre
sfârşitul lumii acesteia şi pentru şarpele cel fară de ruşine şi preacumplit, care va aduce lumea în mare
tulburare şi va vara frică, laşitate şi necredinţă groaznică in inimile oamenilor. El va lucra minuni, semne şi
privelişti înfricoşătoare, cât să înşele, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi (Matei 24, 24), amăgindu-i pe toţi
prin semne mincinoase şi părelnicii de minuni lucrate de el însuşi. Căci prin îngăduinţa Dumnezeului Celui
Sfânt, va primi puterea de a înşela lumea, fiindcă fărădelegea va fi umplut pământul şi pretutindeni se vor
săvârşi tot felul de urâciuni. De aceea, din pricina nelegiuirii oamenilor, Stăpânul Cel Preacurat va îngădui
ca lumea să fie ispitită de duhul minciunii, de vreme ce oamenii au dorit să se despartă de Dumnezeu şi să-l
iubească pe cel viclean. O, fraţilor, mare va fi lupta în vremurile acelea, mai ales pentru cei credincioşi, când
semne şi minuni se vor lucra cu putere mare de către şarpele însuşi; când se va arăta pe sine în năluciri
înspăimântătoare ca fiind asemenea lui Dumnezeu – va zbura prin văzduh şi toţi dracii, ca îngerii, se vor
înălţa în faţa tiranului. Căci va răcni cu putere, schimbându-şi înfăţişarea şi speriindu-i pe toţi oamenii peste
măsură. Fraţilor, cine se va dovedi atunci a fi cu luare-aminte, neclintit, având în sufletul său semnul celui
credincios – Venirea cea sfântă a Fiului Celui Unul-Născut, Dumnezeul nostru -, când va privi durerile
negrăite care vor veni de pretutindeni asupra fiecărui suflet şi din care nu va fi nici un strop de uşurare, nici
o alinare de nici un fel, nici pe uscat, nici pe mare? Cine va rămâne statornic când va vedea lumea întreagă
în tulburări, pe toţi fugind să se ascundă în munţi, iar pe unii murind de foame, pe alţii topindu-se de sete ca
ceara şi pe nimeni având milă; când va vedea toate feţele înlăcrimate şi întrebând cu arzătoare dorinţă:
«Oare se mai găseşte undeva pe pământ cuvântul lui Dumnezeu?» şi auzind răspunsul: «Nicăieri!» Cine va
suferi durerea de neîndurat când va vedea adunarea neamurilor care vor veni de la marginile pământului ca
să-l vadă pe tiran, mulţi închinându-i-se, strigând cutremuraţi: «Tu eşti salvatorul nostru!?» Marea se va
răzvrăti, pământul se va usca, cerurile nu vor da ploaie, plantele se vor veşteji şi toţi locuitorii pământului
din părţile de Răsărit vor fugi în Apus, din pricina spaimei celei mari, iar cei care trăiesc în părţile de Apus
vor fugi în Răsărit cu tulburare. Insă cel fără de ruşine, luând atunci stăpânire, va trimite diavolii la toate
marginile pământului să propovăduiască: «Marele împărat s-a arătat cu slavă. Veniţi de îl vedeţi pe el». Si
cine va avea un suflet atât de neclintit, încât să sufere toate aceste ispite? Cine, oare, va fi acest om, precum
am mai zis, ca toţi îngerii să-l fericească pe el?”[24] Odată ce va dobândi puterea mondială, Antihrist îşi va
schimba năpraznic purtarea. In locul atitudinii făţarnice şi grijulii faţă de oameni şi a bunăvoinţei mincinoase
faţă de vrăjmaşii lui, se va întoarce spre prigonirea crâncenă a tuturor creştinilor credincioşi care refuză să i
se închine ca unui dumnezeu. El va „asupri pe sfinţii Celui Preaînalt şi îşi va pune în gând să schimbe
sărbătorile şi legea”(Daniil 7, 25; Apocalipsa 12, 13-17; 13, 6-7). Slujba creştinească săvârşită de obşte –
Sfânta Liturghie – va trebui să înceteze. Antihrist şi adepţii săi, scrie Beliaev, „vor nimici cărţile Sfintei
Scripturi[25], îi vor urmări şi-i vor chinui pe propovăduitorii cuvântului lui Dumnezeu şi pe cei ce iau parte
la slujbele bisericeşti creştine. Vor pândi ca Euharistia să nu se mai săvârşească nicăieri. Cu toate acestea,
propovăduirea cuvântului lui Dumnezeu nu va fi redusă la tăcere, iar dumnezeieştile slujbe nu vor conteni şi
Euharistia se va săvârşi”[26], Citeşte şi: SFÂNTUL IGNATIE BRIANCIANINOV: “Nu vorbi despre
crestinism cu oameni molipsiți de învățături mincinoase; nu citi cărți despre creștinism scrise de dascăli
mincinoși!” însă numai în locuri ascunse, precum în primele veacuri ale creştinismului şi în Biserica din
catacombe din Rusia de azi[27]. Antihrist va avea un ajutător neobosit pentru prigonirea creştinilor precum
şi pentru silirea lor de a i se închina lui ca unui dumnezeu. Din pricina cruzimii şi a neîndurării lui, ajutătorul
lui Antihrist este numit în Sfânta Scriptură tot „fiară”. Sfântul Ioan Teologul scrie: „Şi am văzut o altă fiară
ridicându-se din pământ… Şi toată stăpânirea fiarei celei dintâi o pune în lucrare, înaintea ei, şi face
pământul şi pe cei ce locuiesc pe el să se închine fiarei celei dintâi… Şi îi înşeală pe cei ce locuiesc pe
pământ prin semnele ce i s-au dat să facă înaintea fiarei, poruncind celor ce locuiesc pe pământ să facă un
chip fiarei… Şi i s-a dat ei să insufle duh chipului fiarei, încât să şi grăiască chipul fiarei, şi să facă aşa încât
oricâţi nu se vor închina chipului fiarei să fie omorâţi” (Apocalipsa 13,11-12,14-15). „Pentru Sfinţii lui
Dumnezeu încercarea va fi cumplită: răutatea, făţăria şi minunile prigonitorului vor spori ca să-i înşele şi să-
i amăgească. Prigoanele şi împiedicările meşteşugit scornite, cumpănite şi învăluite cu vicleană
ingeniozitate, precum şi puterea nemăsurată a chinuitorului îi vor pune în situaţia cea mai grea, iar numărul
lor mic va părea cu totul neînsemnat în faţa întregii omeniri… dispreţul tuturor, ura generală, clevetirea,
asuprirea, moartea silnică vor fi soarta lor… Vrăjmaşii lui Antihrist vor fi socotiţi drept răzvrătiţi, drept
duşmani ai binelui şi ordinii sociale [„terorişti”], vor suferi atât prigoane ascunse, cât şi făţişe, vor fi supuşi
caznelor şi uciderilor…” – Sfântul Ignatie Briancianinov[28]. Cele dintâi ucideri le va săvârşi Antihrist
asupra acuzatorilor săi – Sfinţii Prooroci Enoh şi Ilie. „Şi dacă vor sfârşi mărturia lor, fiara care se ridică din
adânc va face război cu ei şi-i va birui şi-i va omorî. Şi stârvurile lor vor zăcea în uliţa cetăţii celei mari, care
duhovniceşte se cheamă Sodoma şi Egipt, unde a fost răstignit şi Domnul lor [Ierusalim]. Şi din popoare, din
seminţii, din limbi şi din neamuri, vor privi la stârvurile lor zile trei şi jumătate, şi nu vor îngădui ca ele să
fie puse în mormânt. Şi cei ce locuiesc pe pământ se vor bucura de ei şi se vor veseli, şi vor trimite daruri
unul altuia, pentru că aceşti doi Prooroci i-au chinuit pe cei ce locuiesc pe pământ. Şi după cele trei zile şi
jumătate, duh de viaţă de la Dumnezeu a intrat întru ei şi au stat pe picioarele lor şi frică mare a căzut peste
cei ce-i vedeau pe ei. Şi au auzit glas mare din Cer zicându-le: Suiţi-vă aici! Şi s-au suit la Cer pe un nor, şi
au privit la ei vrăjmaşii lor. Şi întru acel ceas s-a făcut cutremur mare şi a zecea parte din cetate a căzut şi au
pierit în cutremur şapte mii de oameni, iar ceilalţi s-au înfricoşat şi au dat slavă Dumnezeului Cerului”
(Apocalipsa 11, 7-13). Convertirea evreilor Ca urmare a propovăduirii acestor doi Sfinţi Prooroci, a
minunatei lor învieri şi a suirii la Cer, se va petrece un eveniment de seamă. Un număr însemnat de evrei se
vor converti la Hristos. Fericitul Teofilact al Bulgariei scrie în legătură cu aceasta aşa: „Ilie va veni ca un
Inaintemergător al celei de-a Doua Veniri şi-i va aduce la credinţa în Hristos pe toţi evreii care se vor dovedi
ascultători, călăuzindu-i, cum ar veni, către moştenirea lor părintească pe cei care căzuseră de la El”[29].
Această afirmaţie este întemeiată pe următoarele proorocii: I. „Iată că Eu vă trimit pe Ilie Proorocul, înainte
de a veni ziua Domnului cea mare şi înfricoşătoare; el va întoarce inima părinţilor către fii şi inima fiilor
către părinţii lor, ca să nu vin şi să lovesc ţara cu blestem!” (Maleahi 3,23). II. „In vremea aceea rămăşiţa lui
Iuda şi cei scăpaţi din casa lui Iacov nu se vor mai sprijini pe cel ce i-a lovit, ci se vor sprijini, cu credinţă,
pe Dumnezeu, Sfântul lui Israel. O rămăşiţă din Iacov se va întoarce la Dumnezeul cel puternic” (Isaia 10,
20-21). III. „Iar Isaia strigă pentru Israel: De va fi numărul fiilor lui Israel ca nisipul mării, rămăşiţa se va
mântui” (Romani 9, 27; cf. Isaia 10,22). IV. „Atunci voi vărsa peste casa lui David şi peste locuitorii
Ierusalimului duh de milostivire şi de rugăciune, şi îşi vor aţinti privirile înspre Mine, pe Care ei L-au
străpuns şi vor face plângere asupra Lui, cum se face pentru un fiu unul născut şi-L vor jeli ca pe cel întâi
născut. In ziua aceea, va fi plângere mare în Ierusalim, ca plângerea de la Hadad-Rimon, în câmpia
Meghidonului” (Zaharia 12, 10-11). V. „Căci dacă tu [neam convertit] ai fost tăiat din măslinul cel din fire
sălbatic şi împotriva firii ai fost altoit în măslin bun, cu atât mai vârtos aceştia [evreii care se vor converti],
care sunt după fire, vor fi altoiţi în însuşi măslinul lor. Pentru că nu voiesc, fraţilor, ca voi sa nu ştiţi taina
aceasta, ca să nu vă socotiţi pe voi înşivă înţelepţi; că împietrirea s-a făcut lui Israel în parte, până ce va intra
tot numărul neamurilor”(Romani 11, 24-25). Convertirea evreilor la Hristos îi va stârni lui Antihrist o ură
turbată faţă de toţi creştinii[30]. Atunci vor fi făcuţi să îndure „necaz mare, care nu a fost din începutul lumii
până acum, nici va fi” (Matei 24, 15-21), căci „s-a dat ei [fiarei] să facă război cu sfinţii şi să-i biruiască pe
ei” (Apocalipsa 13, 7). Scăparea unei mici rămăşiţe a credincioşilor va depinde numai de scurtimea domniei
lui Antihrist. „Şi de nu s-ar fi scurtat zilele acelea, n-ar mai scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi se vor
scurta zilele acelea” (Matei 24, 22). Cârmuirea mondială a lui Antihrist va dura trei ani şi jumătate. „Şi din
vremea când va înceta jertfa cea de-a pururi şi va începe urâciunea pustiirii, vor fi o mie două sute nouăzeci
de zile” (Daniil 12,11; cf. 12, 7). E acelaşi răstimp dat şi în Apocalipsa pentru ocârmuirea lui Antihrist: „şi s-
a dat ei stăpânire să lucreze vreme de patruzeci şi două de luni” (13,5). Absolut nici o putere omenească nu
va fi în stare să se ridice împotriva lui Antihrist. Numai Domnul Insuşi, venind a doua oară întru toată slava
Sa, îl va înfrânge. Atunci va veni Infricoşătoarea Judecată a lui Hristos şi sfârşitul lumii (Matei 24, 30-31;
25, 31-46; Apocalipsa 1, 7; 20, 11-15; 21, 1-8). „Şi fiara a fost răpusă, şi cu ea proorocul cel mincinos, cel ce
făcea înaintea ei semnele cu care i-a amăgit pe cei ce au primit semnul fiarei şi pe cei ce s-au închinat
chipului ei. Vii au fost aruncaţi amândoi în iezerul cel de foc care arde pucioasă. Iar ceilalţi au fost ucişi cu
sabia care ieşea din gura Celui ce şedea pe cal… ” (Apocalipsa 19, 20-21). „Şi diavolul cel ce-i înşela pe ei a
fost aruncat în iezerul cel de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi proorocul cel mincinos, şi se vor munci
ziua şi noaptea în vecii vecilor”(Apocalipsa 20,10). Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul, precum şi
proorociile lui Daniil şi ale Apostolului Pavel, dezvăluie lumii că fiul pierzării nu va fi numai un lider
politic, ci şi proorocul unei noi religii avându-se pe sine ca dumnezeu al ei şi dându-se drept Dumnezeul
întrupat care le-a fost făgăduit evreilor prin Proorocii din vechime. Biruinţa iudaismului va fi măreaţă, căci
va fi impusă porunca de a ţine sabatul evreiesc şi de a urma legea iudaică. Nenumăratele secte, ca oile fără
păstor, se vor aduna în jurul lui Antihrist ca împrejurul propriului lor păstor, în templul reconstruit al lui
Solomon din Ierusalim. Aici, autointitulatul „Hristos” va primi închinare dumnezeiască, aşezat pe tronul lui
David. Totodată, Sfânta Sfintelor a creştinilor va fi închisă şi în ea va fi aşezat un idol al lui Antihrist – o
statuie vie, vorbitoare. Aceasta a fost numită de către Proorocul Daniil „urâciunea pustiirii”. Din vremea
aceea, jertfa cea fără de sânge a Euharistiei va înceta pe pământ (Daniil 9, 27; 11, 31). Citind Cartea
Apocalipsei (10, 1-7)[31], vedem un înger strigând cu glas mare în ţinuturile creştine, către cei care au
apostaziat de la Biserica lui Hristos cea adevărată. Ingerul le aminteşte tuturora de Zidire şi le Cel Care a
zidit toate, Care S-a întrupat şi S-a sălăşluit între [întru] noi, a Cărui slavă a fost văzută, slavă a Fiului Celui
Unul-Născut din Tatăl – Fiul Care S-a pogorât pe pământ, ca dintru a Sa plinătate toate să se împărtăşească
de har (Ioan 1, 14-16). Insă în vremea aceea, oamenii se vor fi înturnat de la har şi vor fi căzut deja în negrijă
faţă de Sfintele Taine, şi de bunăvoie vor fi atraşi de aşa-numitele semne ale hristosului-mincinos şi ale
proorocilor celor mincinoşi. Când vor înceta prinoasele în Biserica de pe pământ, când toate aceste lucruri
vor ajunge să se plinească, cea de-a Doua Venire a Domnului va urma fără preget. Domnul însuşi, în Sfânta
Sa Evanghelie, ne îndeamnă să fim cu luare-aminte: „Iar aceasta cunoaşteţi: că de ar şti stăpânul casei în
care ceas furul va veni, ar priveghea şi nu ar lăsa să-i spargă casa lui. Deci şi voi fiţi gata, că în ceasul carele
nu gândiţi Fiul Omului va veni” (Luca 12,39-40). Cu adevărat, nimeni în vremea aceea nu va bănui că lumea
se apropie de sfârşit, nici nu-şi va închipui în care ceas va veni Fiul Omului – aşadar omenirea va fi luată cu
totul pe neaşteptate. Nenorocirile pricinuite de cei doi trimişi ai lui Dumnezeu vor fi încetat, iar aceşti
Prooroci care vădiseră păcatele omenirii, vor fi luaţi de pe pământ la Cer (Apocalipsa 11,12) – aceştia sunt
Ilie şi Enoh, socotiţi de lume ca pricinuitori de mâhnire, cei care i-au mustrat cu asprime pe închinătorii lui
Antihrist, avertizându-i pe cei care se veseleau de soarta lor sub stăpânirea fiului pierzării. Atunci progresul
îşi va atinge apogeul, iar lupta împotriva feluritelor boli şi maladii va ajunge la un nivel atât de avansat, încât
va părea că însăşi moartea va fi biruită în curând. Atunci, fără de veste, „cupele urgiei” (Apocalipsa 16,1)
vor fi vărsate asupra închinătorilor lui Antihrist[32]: răni şi plăgi îi vor face să sufere pe cei care poartă
semnul fiarei, iar apele pământului se vor preschimba în sânge (Apocalipsa 16,3-7). Unde vor fi atunci marii
medici şi oameni de ştiinţă? Unde vor fi propovăduitorii materialismului? Nu se va găsi vreun ajutor nici în
progres, nici în cărţi şi nici în medicină. Când îndepărtarea omului de la Dumnezeu îşi va atinge hotarul cel
mai de pe urmă, în vremea ocârmuirii fiului pierzării, plăgile ucigătoare vor cădea asupra adepţilor săi, ale
sodomiţilor celor de apoi[33], la fel de năpraznic cum a căzut pierzania asupra sodomiţilor celor dintâi.
Evanghelia ne înainte-vesteşte: „Precum a fost în zilele lui Lot: [sodomiţii] mâncau, beau, cumpărau,
vindeau, sădeau, zideau; iar în ziua în care a ieşit Lot din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer şi i-a
nimicit pe toţi. Întru acest chip va fi în ziua în care Fiul Omului se va arăta” (Luca 17, 28-30). Sfârşitul lui
Antihrist şi al închinătorilor săi va fi cumplit. Citim în Cartea Apocalipsei că, în ziua cea mare a Domnului,
Satana şi Antihrist, dimpreună cu ajutătorul său, vor trimite draci să-i cheme pe toţi împăraţii lumii laolaltă
pentru o mare bătălie (Apocalipsa 16, 12-14,16). Cand această mare oştire va fi adunată la Armaghedon, cea
de-a şaptea urgie a lui Dumnezeu se va vărsa peste pamânt: o uriaşă năpustire de fulgere, tunete şi vuiete şi
un cutremur de proporţii de neînchipuit – o aşa de mare zguduire, încât insulele vor pieri, iar munţii vor fi
făcuţi una cu pământul (Apocalipsa 16, 17-21). Intr-o clipită, toată trufia omului va fi spulberată şi se va
risipi – marile lui centre industriale, culturale, artistice şi de învăţământ, toate lucrurile cărora omul li s-a
închinat în locul lui Dumnezeu“. Note: [1] Vezi Cuvântul Sfântului Ioan Damaschin publicat în acest volum
la pp. 224-226. [2] De la Sfântul Lavrentie al Cernigovului (1868-1950) ne-au rămas aceste cuvinte:
„Antihrist va cunoaşte toate vicleniile diavoleşti şi va face false minuni. Pe el îl va asculta şi îl va vedea, în
acelaşi timp, întreaga lume. Fericit şi preafericit va fi omul care nu va dori şi nu va vedea faţa spurcată a lui
Antihrist. Cine va vedea şi va asculta cuvântul hulitor de Dumnezeu al lui Antihrist, făgăduinţele pentru
toate bunurile pământeşti, acela va fi ademenit şi va merge cu închinăciune înaintea lui şi împreună cu el va
pieri şi va arde în focul cel veşnic“. Arhiepscopul Simeon, arhiepiscopul Teodosie, episcopul Iacob şi
arhimandritul Teofan (contemporani ai Cuviosului) l-au întrebat pe Sfântul Lavrentie: „Cum vor fi toate
acestea?” Stareţul le-a răspuns cu lacrimi: „In locurile cele sfinte va fi necurăţia pustiirii şi se vor arăta
mârşavii ademenitori ai lumii, care vor înşela oamenii care s-au lepădat de Dumnezeu şi care vor săvârşi
false minuni. După ei se va arăta Antihrist şi toată lumea îl va vedea deodată“. Părinţii l-au întrebat pe Sfânt:
„Unde? In locurile sfinte? In biserică?” Cuviosul a răspuns: „Nu în biserică, ci în fiecare casă. In colţul unde
stau acum sfintele icoane vor sta maşini ademenitoare, care vor înşela oamenii. Mulţi vor spune: trebuie să
vedem şi să auzim noutăţile. In aceste noutăţi se va arăta Antihrist”(Sfântul Lavrentie al Cernigovunlui –
viaţa, învăţăturile, minunile şi acatistul, ed. Bunavestire, Galaţi, 2003, pp. 157-158). Intre cele peste un
miliard de pagini care pot fi accesate azi pe internet, se află şi cele ale următoarelor portaluri:
http://www.maitreya-edu.com, http://www.partageintemational.com şi http://www.shareinternational.com.
Mesajul principal al acestor site-uri este propovăduirea lui Maitreya In aceste pagini web, exponentul şi
încununarea gândirii New Age, „Lord Maitreya”, ne este dezvăluit în toată „splendoarea” întunecată a
puterilor sale, puteri şi lucrări ce urmează să ni se „reveleze” în viitorul apropiat, când el va veni pe pământ.
Pentru orice om de bun simţ, lucrurile afirmate în site-urile menţionate mai sus ridică serioase semne de
întrebare. Ni se spune, la un moment dat, că în „Ziua Declaraţiei”, toate televiziunile din lume se vor
interconecta pentru a transmite mesajul acestuia. Cei care nu vor privi la televizor îi vor primi mesajul
mental, telepatic (adică fie prin nălucire, fie prin insuflare drăcească). Cine este Maitreya sau mai bine zis
cine se va arăta el a fi în exterior, se va vedea atunci când se va arăta întregii lumi şi îşi va spune „World
Teacher” – „învăţătorul Lumii” (denumire cf. site-urilor menţionate). Cine va fi el înăuntru, se va pricepe de
către cei care vor să priceapă şi să ia aminte. Cei care vor să priceapă vor cere; cine va cere va primi; cine va
primi va înţelege întru darul lui Dumnezeu, Adevăratul Dumnezeu – Cel Care ne-a grăit: „Unul este
învăţătorul vostru: Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi” (Matei 23, 8 ) şi „Cerul şi pământul vor trece, dar
cuvintele Mele nu vor trece” (Matei 24, 35; Marcu 13, 31; Luca 21, 33). [3] Cu mijloacele actuale de
comunicare, acest lucru se poate realiza aproape instantaneu. [4] Vezi şi ediţia românească a scrierilor
Sfântului Ignatie Briancianinov: Despre vedenii, duhuri şi minuni, traducere de Adrian şi Xenia Tănăsescu-
Vlas, ed. Sophia, Bucureşti, 2002, p. 37. [5] Vezi Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheze, traducere din
limba greacă şi note de pr. Dumitru Fecioru, ed. IBMBOR, Bucureşti, 2003, p. 256. [6] Trebuie să ştim că,
atât cortul pe care Moise l-a făcut din iconomie dumnezeiască (Ieşire cap. 25-27), precum şi templul din
Ierusalim, construit din porunca lui Dumnezeu (3 Regi 5, 5; 8,20-61), constituiau o imagine simbolică a
lumii duhovniceşti; erau locaş al sălăşluirii Domnului şi, totodată, preînchipuiau plinătatea Bisericii lui
Hristos-Dumnezeu. In Ierusalim, primul templu a fost construit de către Solomon (pe la anul 960 î. Hr.), iar
după ce acesta a fost dărâmat (586 î. Hr.), a fost reconstruit cel de al doilea (538- 515 î. Hr.), după
întoarcerea din robia babilonică. Dar şi cel de-al doilea templu a fost dărâmat de către romani, o dată cu
distrugerea Ierusalimului în anul 70 (d. Hr.). După învăţătura de credinţă a Bisericii Ortodoxe, unul din
semnele apropierii sfârşitului lumii este „venirea lui Antihrist (2 Tesaloniceni 2, 3-11; 1 Ioan 2, 18), care va
lucra cu apostolii săi mincinoşi tot felul de semne, ca să amăgească pe oameni; substituindu-se lui Hristos, el
va prigoni cu furie pe aleşii Domnului (Matei 24,5,11)” – cf. Părintele Dumitru Stăniloae, Teologia
dogmatică ortodoxă, vol. 3, ed. IBMBOR, Bucureşti, 1997, p. 254. Aşadar, reconstruirea templului din
Ierusalim (cel de-al treilea templu) va sluji lui Antihrist, căci dintru acest sălaş va împăraţi peste întreaga
lume. David Ben Gurion – 1886-1973, lider al sionismului muncitoresc, principal întemeietor al noului stat
Israel şi întâiul său prim-ministru între anii 1948-1953 – când în anul 1962 şi-a mărturisit previziunile sale
privitor la viitorul lumii, spunea aceste cuvinte: „Imaginea lumii în 1987, aşa cum se conturează în
imaginaţia mea: Razboiul rece va ţine de domeniul trecutului. Presiunile interne ale intelighenţiei în
continuă creştere din Rusia pentru mai multă libertate, şi presiunea maselor pentru ridicarea standardelor lor
de viaţă, pot conduce la o democratizare treptată a Uniunii Sovietice. Pe de altă parte, influenţa crescândă a
ţăranilor şi agricultorilor şi creşterea importanţei politice a oamenilor de ştiinţă pot transforma Statele Unite
într-un stat al bunăstării generale cu o economie planificată. Europa Occidentală şi cea de Est vor deveni o
federaţie de state autonome având un regim socialist şi democratic. Cu excepţia URSS ca stat euroasiatic
confederat, toate celelalte continente se vor uni într-o alianţă mondială, căreia îi va sta la dlispoziţie o forţă
de poliţie internaţională. Toate armatele vor fi abolite şi nu vor mai exista războaie. La Ierusalim, Naţiunile
Unite (o Organizaţie a Naţiunilor cu adevărat Unite) vor construi un Altar al Profeţilor care să slujească
uniunea confederată a tuturor continentelor – acesta va fi sediul Curţii Supreme a Omenirii, care va aplana
toate neînţelegerile dintre continentele confederate, după cum a proorocit Isaia [Isaia 16,5; v. Miheia 4,3-4].
Studiile superioare vor fi dreptul oricărei persoane din lume. O pilulă care să prevină sarcina, va încetini
creşterea [demografică] naturală din China şi India. Iar prin 1987, durata medie de viaţă a omului va atinge
100 de ani” (cf. rev. Look Magazine, din 16 ianuarie 1962). Este evident că acest „Altar al Profeţilor” este
templul din care îşi va „exercita funcţiile” de „împărat, preot şi judecător” al întregii lumi, cel despre care
Mântuitorul Hristos spunea: „Eu am venit în numele Tatălui Meu şi voi nu Mă primiţi; dacă va veni altul în
numele său, pe acela îl veţi primi” (Ioan 5, 43). Evreii consideră că „Zidul plângerii” din Ierusalim ar face
parte din structura vechiului templu şi de aceea e de aşteptat ca cel de-al treilea templu să fie ridicat tocmai
aici. O vizualizare în direct a „Zidului plângerii” – live-view, cu reînnoire a imaginii în fiecare minut – poate
fi accesată pe site-ul: http://www.aish.com (la link-ul wallcam). [7] Vezi varianta românească a Sinaxarului,
publicată în acest volum la pp. 263-267. [8] Vezi 4 Regi, 2,1-12; 1 Macabei 2, 58; Facere 5, 22-23. [9] „Iată
că Eu vă trimit pe Ilie Proorocul, înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi înfricoşătoare; el va întoarce
inima părinţilor către fii şi inima fiilor către părinţii lor, ca să nu vin şi să lovesc ţara cu blestem!” (Maleahi
3, 23-24). [10] Cuvintele acestor Sfinţi sunt publicate în acest volum. [11] Vezi şi una din ediţiile româneşti
ale Mineiului pe iulie. [12] Vezi şi ediţia românească a Proloagelor, ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991,
p. 918. [13] Versetul complet este acesta: „Şi stăpânirea lui va creşte în putere – dar nu prin puterea lui
însuşi – şi va face pustiiri uriaşe şi în orice lucru va izbuti şi va prăbuşi pe cei tari şi pe poporul sfinţilor”.
[14] Cf. Concerning Atheism and Antichrist (Privitor la ateism şi Antihrist), voi. l,p. 765. [15] Această
scriere a lui Vladimir Soloviov (1853-1900) a cunoscut în limba română mai multe ediţii:Povestire despre
Antihrist. Trei convorbiri, Institutul European, Iaşi, 1992; Trei dialoguri despre Antihrist, ed. Humanitas,
Bucureşti, 1992; de asemenea a fost cuprinsă şi în volumul Antihristul, ed. Polirom, Bucureşti, 2000, pp. 55-
83. [16] Aici citatul a fost luat de autor după trimiterea Sfântului Ignatie Briancianinov. Vezi şi ediţia
românească: Despre vedenii, duhuri şi minuni, traducere de Adrian şi Xenia Tănăsescu-Vlas, ed. Sophia,
Bucureşti, 2002, p. 15. [17] „Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu va sosi
până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării,
potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât
să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu” (2 Tesaloniceni 2,3-4). [18] Cf.
Beliaev, Concerning Atheism and Antichrist (Privitor la ateism şi Antihrist), vol. 1, p. 384. [19] Vezi şi
ediţia românească a scrierilor Sfântului Ignatie, op. cit., pp. 17-18. Aici găsim şi următoarea notă: „A căuta
spre cer (nevoitorul rugăciunii) foarte rar se cuvine, de frica duhurilor viclene, care sunt in văzduh, drept
care se şi numesc duhuri ale văzduhului, care pricinuiesc multe şi felurite înşelări în văzduh“ – Sfântul
Simeon Noul Teolog, Dobrotoliubie, tom 1, Despre cel de-al treilea fel al luării-aminte. [20] Vezi şi op. cit.,
p. 15. [21] Vezi şi op. cit., p. 17. [22] Vezi: Ioan 12, 31; 14, 30; 16,11. [23] „Atunci Iisus a fost dus de
Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de către diavolul. Şi după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi,
la urmă a flămânzit. Şi apropiindu-se, ispititorul a zis catre El: De eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele
acestea să le facă pâini. Iar El, răspunzând, a zis: Scris este: «Nu numai cu paine va trăi omul, ci cu tot
cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu». Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe aripa
templului, şi I-a zis: Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, că scris este: «Ingerilor Săi va porunci
pentru Tine şi Te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să izbeşti de piatră piciorul Tău». Iisus i-a răspuns: Iarăşi
este scris: «Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău». Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte înalt şi
I-a arătat toate împărăţiile lumii şi slava lor. Şi I-a zis Lui: Acestea toate Ţi le voi da Ţie, dacă vei cădea
înaintea mea şi Te vei închina mie. Atunci Iisus i-a zis: Piei, satano, căci scris este: «Domnului Dumnezeului
tău să te închini şi Lui singur să-I slujeşti». Atunci L-a lăsat diavolul şi iată îngerii, venind la El, Ii slujeau“
[24] Vezi şi traducerea românească a acestei cuvântări a Sfântului Efrem, cuprinsă în acest volum la pp.
227-240. [25] Acest lucru îl pomeneşte şi Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos, atunci când vorbeşte
despre cele de la sfârşitul vremurilor. [26] Cf. Beliaev, Concerning Atheism and Antichrist (Privitor la
ateism şi Antihrist), vol. 1, p. 356. [27] Autorul face referire la perioada contemporană acestei scrieri, în care
Rusia era sub stăpânire comunistă. [28] Vezi şi ediţia românească: Despre vedenii, duhuri şi minuni, pp. 19
şi 18. [29] Vezi Sfântul Teofilact al Bulgariei, Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei, ed. Sophia,
Bucureşti, 2007, pp. 289-290. [30] Adică toţi cei care poartă numele lui Hristos. [31] „Şi am văzut alt înger
puternic, pogorându-se din Cer, învăluit într-un nor şi pe capul lui era curcubeul, iar faţa lui strălucea ca
soarele şi picioarele lui erau ca nişte stâlpi de foc, şi în mână avea o carte mică, deschisă. Şi a pus piciorul
lui cel drept pe mare, iar pe cel stâng pe pământ, şi a strigat cu glas puternic, precum răcneşte leul. Iar când a
strigat, cele şapte tunete au slobozit glasurile lor. Şi când au vorbit cele şapte tunete, voiam să scriu, dar am
auzit o voce care zicea din Cer: Pecetluieşte cele ce au spus cele şapte tunete şi nu le scrie. Iar îngerul pe
care l-am văzut stând pe mare şi pe pământ, şi-a ridicat mâna dreaptă către Cer, şi s-a jurat pe Cel Ce este
viu în vecii vecilor, Care a făcut Cerul şi cele ce sunt în cer şi pământul şi cele ce sunt pe pământ si marea şi
cele ce sunt în mare, că timp nu va mai fi, ci, în zilele când va grăi al şaptelea Inger – când va fi să
trâmbiţeze – atunci va fi săvârşită taina lui Dumnezeu, precum bine a vestit robilor Săi, Proorocilor”
(Apocalipsa 10, 1-7). [32] Vezi întreg capitolul 16 al Apocalipsei. [33] Aici cuvântul sodomiţi nu îi
desemnează numai pe cei care săvârşesc în chip propriu acest păcat, ci pe tot omul care în îndepărtarea sa de
Dumnezeu va atinge hotarul cel mai de pe urmă. De altfel Ierusalimul, ca sediu al lui Antihrist, „se cheamă,
duhovniceşte, Sodoma şi Egipt” (Apocalipsa 11, 8). (“Apostazia si Antihristul. Dupa invataturile Sfintilor
Parinti”, Fundatia Sfintii Martiri Brancoveni, Constanta, 2008) Sursa: Cuvantul Ortodox

Sursa: Despre epoca lui Antihrist. Venirea Sfintilor Ilie si Enoh | Apărătorul Ortodox

Proiectul Blue Beam – simularea venirii lui Iisus

de Admin · 30 iulie 2017
Proiectul Blue Beam (Raza Albastră) intenţionează simularea venirii lui Iisus pentru a înşela oamenii
şi a distruge credinţa şi religiile.

Proiectul NASA presupune organizarea unui gigantic spectacol holografic proiectat chiar pe cer, astfel
încât să fie vizibil pe întreaga planetă, care va simula venirea lui Mesia. Prin emisia unor unde care
acţionează direct asupra creierului, fiecare om va vedea în această hologramă pe Mântuitorul specific
religiei sale şi îl va auzi vorbindu-i în limba lui.

Cu ajutorul unor computere performante care vor coordona spectacolul şi al sateliţilor din jurul pământului
care vor emite semnale de joasă frecvenţă (LF), foarte joasă frecvenţă (VLF) şi extrem de joasă
frecvenţă (ELF) vor fi proiectate holograme folosind pe post de ecran pelicula de sodiu care înconjoară
pământul la o înălţime de aproximativ 100 de km. Animarea pe computer şi semnalele auditive vor părea că
provin din adâncimile spaţiului şi îi vor face pe adepţii ardenţi ai diferitelor religii să creadă că sunt
martorii mult promisei întoarceri a propriului Mesia.

Apoi proiecţiile lui Iisus, Mohamed, Buddha, Krishna etc. se vor uni într-o singură imagine şi « Salvatorul
» universal le va face o mare revelaţie. Le va spune că diversele scripturi sunt false şi că vechile religii
sunt responsabile pentru răul de pe planetă. De aceea ele trebuie abolite pentru a lăsa locul unei noi religii
care va fi condusă de el, unicul Dumnezeu pe care îl pot vedea cu ochii lor şi auzi cu urechile lor.

Diabolicul plan prevede ca în urma acestei apariţii să se creeze o mare dezordine socială, în care milioane
de susţinători fanatici ai dogmei unei religii se vor ridica împotriva altor milioane de susţinătorilor fanatici ai
dogmei altor religii. Se vrea astfel generarea unor conflicte cum nu s-a mai văzut până acum. Pare de
domeniul fanteziei, însă mijloacele pentru a realiza aceasta deja există.

Diverse servicii secrete arată că în ultimii 25 de ani (este vorba de anul 1994 n.n.) fosta URSS a stocat deja
într-un computer extrem de avansat informaţii despre proprietăţile electrice, chimice şi biologice ale creierului
uman rezultate în urma studiilor pe milioane de oameni. Aceste date permit manipularea senzaţiilor auditive
şi vizuale. Au fost stocate de asemenea şi date despre toate limbile şi dialectele vorbite în prezent pe glob
pentru a fi generate mesaje artificiale pe înţelesul oricui. Existenţa unor astfel de computere este menţionată
şi într-un articol publicat în martie 1983 în ziarul Sidney Morning Arrow.
La fel stau lucrurile şi în SUA şi Europa. Încă din anii ‘70 s-au realizat cercetări asidue privind combinarea
undelor electromagnetice şi a hipnozei. În 1974 cercetătorul G.F. Shapis scria: «Cuvintele hipnotizatorului
pot fi modulate electromagnetic, astfel încât să acţioneze direct asupra creierului sub formă de unde,
fără a mai fi nevoie de receptarea şi transportarea sunetului şi fără ca persoana expusă la astfel de
influenţe să aibă vreo şansă de a controla fluxul informaţional receptat.» Cei care cercetează fenomenul
de channeling au observat că numărul celor care se consideră canale a crescut exponenţial de când se fac
astfel de cercetări. Cei care practică aşa ceva ar trebui să îşi utilizeze simţul critic şi discernământul pentru că
de cele mai multe ori nu cunosc sursa a ceea ce ei numesc ghidare divină.

Articol relatat de portalul apologeticum.ro

Cele 12 semne, care vor fi la sfârşitul lumii care s-

au găsit într-un Hronograf evreiesc, de înţeleptul
Ieronim
de Admin · 30 octombrie 2016

În ziua dintâi se va înălţa marea la înălţime încât să treacă din hotarele ei, covârşind vârfurile munţilor;
şi va sta aşa ca nişte ziduri, nerevărsându-se în lături;

În ziua a 2-a vor scădea apele mărilor atât de mult, încât abia se vor vedea;

În ziua a 3-a se vor vedea deasupra mării chiţii cei mari şi tot felul de fiare din mare, care vor striga atât de
tare, încât se va auzi glasul strigării lor până la cer;

În ziua a 4-a vor seca mările şi apele;

În ziua a 5-a vor asuda cu sânge toţi copacii şi ierburile pământului;

În ziua a 6-a se va face cutremur mare în toată lumea, atât de mare şi înfricoşat, încât nu va sta pe picioare nici
om, nici dobitoc. Şi vor cădea toate zidurile şi munţii şi toate locurile cele înalte şi se va face tot pământul şes;

În ziua a 7-a toate stâncile şi pietrele se vor lovi între dânsele şi se vor sfărâma;

În ziua a 8-a se vor deschide toate mormintele, de la apusul soarelui până la răsărituri, şi vor ieşi oasele morţilor
şi vor sta deasupra pe faţa pământului;

În ziua a 9-a vor cădea stelele de pe cer. Şi toate dobitoacele şi fiarele se vor aduna în câmpuri şi vor rage tare
fără a paşte;

În ziua a 10-a vor muri toţi oamenii, ca să învieze cu ceilalţi morţi;

În ziua a 11-a se va face cer nou şi pământ nou şi va veni atunci înfricoşatul Judecător arătat (foc mergând
înaintea

Lui), după cum zice David: „Dumnezeu arătat va veni, Dumnezeul nostru, şi nu va tăcea. Foc înaintea Lui va
merge şi va arde pe vrăjmaşii Lui foarte; ”

În ziua a 12-a se va arde cu foc iute, cerul şi pământul şi văzduhul.

Despre anii dinaintea venirii lui Antihrist (Stareţul

Nikon Aghioritul)
1580
40

18:33, vineri, 4 noiembrie, 2016 | Cuvinte-cheie: antihrist, Stareţul Nikon Aghioritul, venirea lui antihrist

În această conferinţă vom vorbi despre anii dinaintea venirii lui Antihrist. Cu toţii ştim că îi trăim deja. Eu voi
menţiona câteva caracteristici despre acest fapt, precum şi anumite poziţii pe care trebuie să le luăm. Se ştie
că vor fi, şi sunt deja, ani marcaţi de confuzie; vor domni o mare confuzie şi o falsă informare. Lucru care se
întâmplă deja. Nu ştim cu exactitate când vom trăi aceşti ani. Aceasta să o lăsăm în voia lui Dumnezeu.

Din totdeauna creştinii au vrut să cunoască cele de pe urmă. Această atitudine nu este bună şi dreaptă. Răul
începe atunci când acordăm prea multă atenţie şi prea multă gravitate decât se cuvine viitorului, celor care se
vor întâmpla, care vor veni, înghiţindu-ne timpul şi viaţa noastră. Este rău, pentru că diavolul vrea să ne
ocupăm cu două lucruri care nu ne aparţin. Pe de o parte, vrea să ne ocupăm cu trecutul. „Dacă atunci aş fi
făcut acel lucru, s-ar fi întâmplat astfel şi acum aş fi fost altfel. Dacă atunci când mi s-a spus şi când mi s-a
oferit şansa, m-aş fi comportat astfel şi s-ar fi întâmplat acest lucru, mai târziu, se va fi întâmplat altceva, iar
acum aş fi fost cu totul diferit”. Cu dacă, dacă şi iar dacă, am pierdut lupta. Trecutul nu ne aparţine. Ceea ce
s-a întâmplat, s-a întâmplat! Diavolul îşi doreşte mult să ne ocupăm cu cele ce au trecut, la fel cum îşi doreşte
să ne ocupăm şi cu cele care vor fi, cu viitorul, pe de altă parte. „Dacă se va întâmpla asta, eu trebuie să fiu
pregătit pentru a reacţiona astfel sau altfel. Dacă se va întâmpla celălalt lucru, atunci eu trebuie să fac altceva”.

Şi cu asta am pus capăt poveştii noastre, pentru că astfel cădem în cursa în care vrea Lucifer: să nu ne ocupăm
doar de ceea ce ne aparţine, şi anume prezentul. „Ce fac acum? Cum voi trăi? Cum voi petrece ziua cu folos?”
Dacă trăim astăzi corect, vom valorifica trecutul, agonisind şi pentru viitor. Făcând astfel, nu vom pierde.
Diavolul a reuşit în aşa fel încât, în loc să ne gândim la Hristos, să ne gândim la Antihrist. „Ce se va întâmpla
când va veni Antihrist? Cum ne vom descurca când va veni Antihrist?” Şi de unde ştii că-l vei mai apuca pe
Antihrist şi nu vei fi murit înainte ca el să vină? În loc să ne pregătim pentru Antihrist, pe care nu ştim dacă îl
vom întâlni, de ce să nu ne pregătim pentru Hristos pe care sigur îl vom întâlni în clipa în care vom pleca de
aici. Nu sunt înşelătoare acestea? Dacă ne vom pregătim pentru Hristos, pe Care cu siguranţă Îl vom întâlni,
vom fi pregătiţi chiar şi pentru venirea lui Antihrist.

Fără îndoială, „semnele vremurilor” au început să se arate. Domnul nostru, în iubirea Sa, ne-a tăinuit „când-
ul”. Însă ne-a spus: „Atunci când vedeţi că vine primăvara şi copacii înverzesc şi înmuguresc înţelegeţi că
secerişul este aproape, tot aşa, după anumite semne, veţi cunoaşte că vine sfârşitul”1. Să menţionăm patru,
cinci dintre aceste semne care ne arată unde ne aflăm.

Cu toţii ştim că la sfârşitul veacurilor se va arată numărul „666”. S-au spus şi s—au scris atât de multe despre
acest subiect, încât orice am spune ar fi de prisos. Un singur lucru nu-l putem omite, anume că acest număr s-
a arătat deja. Indiferent de importanţa şi de sensul pe care le acordă fiecare, acest număr s-a arătat. Şi dacă a
provocat nelinişte şi confuzie, aceasta se datorează faptului că ne-am pierdut. Ne-am pierdut şi credem că
suntem singuri, drept care, există un motiv de îngrijorare. Ne-am îngrijorat şi ne îngrijorăm deoarece ne-am
separat de Tainele Bisericii. Nu putem să înţelegem faptul că nu suntem doar noi singuri. Orice s-ar întâmpla,
suntem Trupul lui Hristos.

Un alt semn, care ne va face să înţelegem că suntem la sfârşitul veacurilor, este acela că „iubirea multora se
va răci”2, după cum afirmă şi Sfinţii Părinţi. Iubirea dintre oameni va „îngheţa”. Oamenii vor înceta să mai
aibă dragoste unul faţă de altul. Se întâmpla aşa?

Am botezat pe cineva în Sfântul Munte care avea un văr, patron al unui pub în Anglia, în Londra mai exact,
şi care suferea de cancer. După botez s-a întors în Londra, unde a avut grijă de vărul său. Acesta din urmă era
căsătorit, dar nu se înţelegea bine cu soţia lui. Într-o zi îi spune cu mânie soţiei: „Decât să-ţi las averea mea
ţie – era milionar -, mai bine o las rinocerilor”. Se poate afirma că oricine poate spune astfel de cuvinte soţiei
sale. Însă acesta, când a murit, a lăsat o întreagă avere, de ordinul milioanelor, rinocerilor din Grădina
Zoologică, din Londra. Atenţie, nu este un ciudat. Putem spune că peste toţi există oameni ciudaţi. Dar nu este
aşa! O jumătate de milion de britanici, nu cinci sau o sută, o jumătate de milion de britanici lasă ca moştenire
averea lor animalelor de companie: câinilor şi pisicilor. Fireşte că şi în alte ţări se pot întâmpla lucruri
asemănătoare, ba chiar mai multe. Ştiţi că la fiecare trei secunde –nici nu ai timp să conştientizezi că au şi
trecut trei secunde – moare un copil de foame? Acum, în clipa în care vorbim, un copil moare de foame. Într-
un alt stat au cheltuit douăzeci de miliarde de dolari pentru hrana animalelor de companie. Douăzeci de
miliarde de dolari într-un an! Douăsprezece miliarde de dolari pentru parfumuri! Acestea se întâmplă în
contextul în care există oameni care nu-şi pot lua medicamente, oameni care mor din atâtea şi atâtea motive.
„Iubirea multora se va răci”3…

Al treilea semn al celor de pe urmă este acest haos sexual care a început ca o emancipare, ca o revoluţie, iar
acum a ajuns să fie subjugare şi frenezie, în special pentru tineri şi pentru copii care sunt învăţaţi să revendice
drepturi în permanenţă, însă niciodată nu sunt orientaţi spre îndatoririle lor. Toată greutatea propagandei
sexuale a căzut pe umerii tinerilor şi ai copiilor. Nu ştim ce va urma. Într-o secvenţă televizată, am văzut un
grup de tineri, cu vârste cuprinse între unsprezece şi treisprezece ani. Unul dintre ei îi spunea altuia: „Taci,
măi, să nu ne audă şi ceilalţi că avem treisprezece ani şi suntem încă feciori. Vrei să ne facem de ruşine?”.
Copiii „trebuie” să se ocupe de acest lucru înainte de treisprezece ani. Ştiţi cât costă ca un film să fie turnat şi
difuzat? Se dau milioane peste milioane pentru ca tinerii să dobândească o astfel de mentalitate. Atunci când
diavolii vor să facă un anume rău, îl pregătesc de mai înainte pentru a fi considerat ceva firesc.

În urmă cu câteva decenii, eram în biroul unei edituri ce aparţinea unui ziar de circulaţie naţională. Acolo mi-
au arătat o fotografie surprinsă în timpul unei manifestaţii a unui partid, în care apărea o fată de şase ani cu o
placardă în mână, având mesajul: „Jos fecioria!”. Tocmai asta o preocupa pe acea fetiţă de şase ani? Nu sunt
acestea lucrurile demonice ale adulţilor cu care îi îndoctrinează pe copii, făcându-i pe cei din urmă după chipul
şi după asemănarea lor?

În final, aş dori să mă opresc la al patrulea semn al vremurilor din urmă, şi anume denaturarea sexuală. Nu ne
privesc opţiunile personale ale nimănui, sau ce este fiecare. E un subiect strict personal. Singurul Dumnezeu
ştie de ce unul este aşa, iar celălalt altfel. Singurul Dumnezeu ştie de ce unul o consideră o reuşită, altul cruce,
iar altul mândria lui. Treaba lor! Fiecare va da răspuns pentru sine atunci când va veni clipa în care va sta
înaintea lui Dumnezeu, iar nu pentru altul. Să fie fiecare ce vrea! Problema noastră nu este asta. Problema este
că vor să o impună şi celorlalţi. Să-i oblice pe ceilalţi să fie de acord cu ei. Altfel, eşti considerat rasist,
homofob, pentru că nu îţi place homosexualitatea, şi îţi pun tot felul de astfel de etichete. Nu vă atrage atenţia
această promovare exagerată, această afişare, această „înfrumuseţare” a homosexualităţii în mediul
cinematografic sau în cel televizual?

Odată, când am fost plecat în afara ţării, cel care mă găzduia mi-a spus: „Gheronda, în ţara noastră -era un stat
european-, unul din trei bărbaţi este gay. Nu că ar fi realmente, ci pentru că aşa e la modă. Este «frumos», este
«cool», este «amuzant», este «interesant». De ce nu?” Treaba lor!

Această publicitate agresivă nu va atrage atenţia? Promovează oare altceva într-un alt fel? Fac frumos alt lucru
printr-un alt fel? Să apară la TV orice făptură vrednică de plâns şi să „vuiască” pretutindeni apariţia acesteia?
Sfântul Ioan Gură de Aur afirmă: „Când va veni Antihristul, patimile trupeşti vor fi slăvite”.

Homosexualii vor să se căsătorească, şi se căsătoresc. Să fie sănătoşi! E „dreptul” lor! Care este însă problema?
Problema este că vor să adopte copii. De vreme ce sunt un cuplul, au „dreptul” să aibă şi copil. Bine, dar
copilul nu are dreptul să aibă mamă şi tată? Cum va creşte acest copil? Ce fel de probleme psihologice va avea
atunci când pe unul îl va striga „tata”, iar pe altul „mama”. Ce fel de copil vor creşte, când uneia îi va spune
„mama”, iar alteia „tata”? Homosexualii au drepturi, ceilalţi nu au? Dacă reacţionezi împotrivă îţi spun că eşti
homofob. Să fiţi atenţi cum sunt promovate şi cum li se face publicitate tuturor acestor lucruri.

Cu puţini ani în urmă, o mare actriţă a turnat un film extraordinar, un film care merita, un film care a adus
mari încasări. Toţi aşteptau să ia Oscar-ul pentru cel mai bun actor. Actriţa singură a finanţat acest film, şi
bravo ei! Însă nu i-au dat Oascar-ul. În anul următor, a jucat într-un film josnic, care făcea publicitate
lesbienelor. A jucat într-un rol secundar. Din acest motiv, i-au dat Oscar-ul pentru cel mai bun rol feminin.
Asta pentru a face publicitate filmului şi pentru ca lumea să meargă să vadă filmul şi să vadă că oameni de
cultură celebri sunt homosexuali. Una dintre cele patru nu a fugit cu „prietena” ei, pentru că şi-a văzut copilul
cum o privea de la fereastră. Acest lucru a determinat-o să se întoarcă acasă la bărbatul ei şi să-şi crească
împreună copilul. Dar ce a păţit ea? Nu numai că şi-a ruinat viaţa, dar şi fiul ei, atunci când a crescut a devenit
gay, s-a îmbolnăvit şi a murit. Uitaţi ce a înţeles femeia care a rămas acasă şi nu a fugit cu „iubita” ei. De ce
să-şi iubească o femeie propria familie? Aţi văzut ce păţeşte femeia care îşi iubeşte familia şi copiii? Milioane
au cheltuit pentru acest film! I-au dat Oscar-ul acestei mari actriţe pentru că a avut un rol în filmul relatat mai
sus şi ca să se facă publicitate filmului. Sunt foarte mulţi bani! Nu vă atrage atenţia această publicitate
exagerată? Asta ca să ajungem la un alt semn al vremurilor, şi anume dizolvarea legăturilor unitare, care ţin
şi au ţinut de secole oamenii uniţi între ei.

Tot ceea ce i-a unit pe oameni şi îi uneşte în continuare trebuie să dispară: familia, patria, credinţa în Hristos.
Aţi văzut vreodată în cinematografe vreun film care să promoveze o familie adevărată? Cineva poate să scrie
o carte, şi dacă circulă în zece mii de exemplare, poate fi considerată un succes; în 100.000 de exemplare, un
mare succes. Un film, la prima lui difuzare, îl văd milioane de oameni. Înţelegeţi cu ce fel de armă lovesc
aceştia care pregătesc terenul pentru Antihrist, şi ce rază de acţiune are această armă? Toate familiile din
cinematografe sunt familii eşuate, familii problematice, familii care te determină să-ţi pui întrebarea: „De ce
să-mi doresc să întemeiez o familie?”; „De vreme ce toate s-au destrămat, de ce să întemeiez o familie?”. Şi
de vreme ce familia presupune iubire şi jertfă pentru cel iubit, ţinând cont de faptul că noi trăim în vremea
unui egoism demonic, toată această propagandă îşi găseşte un teren favorabil. Să vedeţi cum se destramă
familiile, cum divorţează din cel mai mic motiv, şi cum după ani femeia, tânăra sau tânărul descoperă că
trebuie să-şi „trăiască viaţa” chiar dacă au deja copii.

„Trebuie ca ţara să se destrame”. Nu numai a noastră. Ceea ce se întâmplă în Grecia, se întâmplă şi alte părţi.
O imensă armă pentru destrămare este afluxul imigranţilor ilegali din toată lumea, în special din Asia unde
există multă nefericire. Un poliţist mi-a spus că în crescătoriile de peşte din Grecia, lucrau, la început, albanezi,
iar acum lucrează indieni. „Indieni ai spus? Şi cum au descoperit indienii Grecia?”, îl întreb. „Asta l-am
întrebat şi eu pe unul dintre ei”. Iar indianul i-a răspuns: „Nici măcar nu cunoşteam cuvântul «Grecia»”. În
adâncurile Indiei s-a apropiat de el cineva care i-a spus: „Vrei să mergi undeva unde să câştigi bani frumoşi,
unde este un mediu foarte frumos, la fel şi oamenii, un adevărat paradis …?” De ce să spună „nu” acel om.
„Unde este acest loc?” „În Grecia”, îi răspunde. Acolo a auzit pentru prima dată cuvântul „Grecia”, şi tot de
acolo l-au adus aici. Să nu-i urâţi pe imigranţii ilegali. Ei sunt doar victimele traficanţilor de carne vie şi de
suflete. Dar dacă îi ajutăm, îi ajutăm şi pe aceia care îi trimit. Ei înşişi sunt victime. „Trebuie ca ţările să fie
destrămate”. Aşa stau lucrurile. Trebuie să se destrame credinţa, şi mai ales cea întru Hristos. Nu este nevoie
de un spirit de observaţie rafinat ca să constataţi că în mod special Chipul lui Hristos provoacă o aşa ură, încât
atinge limitele schizofreniei. Într-un anume stat, există un serial. Un om vizitează o familie de creştini (în toate
filmele, în cinematografe, creştinii sunt prezentaţi ca fiind oameni cu probleme. Asta în cel mai bun caz. Se
poate să existe şi un film autentic,din greşeală). Este găzduit, iar acela vrea să meargă la baie. Creştinii
respectivi aveau în baie o icoană mare cu Hristos. Urinează pe ea şi iese afară strigând: „Minune, minune!”
Creştinii intră acolo, văd urina de pe Faţa lui Hristos şi încep să strige şi aceştia: „Minune, minune! Icoana a
izvorât mir! A lăcrimat Hristos”. Apoi încep să adune mirul cu şerveţelele. În esenţă, serialul vrea să arate cât
de „imbecili” sunt creştinii. Televiziunea promovează acest lucru.

M-am dus într-o mănăstire unde am cerut să văd biblioteca. Acolo am văzut pe perete o stofă frumoasă cu
Maica Domnului „Vrefokratousa”4. „Foarte frumoasă”, am spus eu. „Nu, gheronda, nu este pentru perete”.
„Dar pentru ce este atunci?” „Este un covoraş de la intrarea unui magazin din Constantinopole, astfel încât
oricine intra îşi curăţa încălţămintea de Chipul lui Hristos şi al Maicii Sale, ca să nu murdărească magazinul.

Am primit un e-mail cu titlul „Dervişii dansează pe Chipul lui Hristos”. Nici măcar nu l-am deschis. Nu va
atrage atenţia această ură faţă de Hristos? De ce faţă de Hristos? De ce nu faţă de Buda? Aţi văzut vreodată ca
Buda să fie ponegrit? Aţi văzut vreodată ca Vişnu, Şiva, Mahomed, să fie ponegriţi? De ce în mod special pe
Hristos? Ştie diavolul de Cine se teme. Dar de ce să mergem atât de departe? Nu a avut loc aici, în Grecia
noastră creştin-ortodoxă, o manifestaţie culturală, o expoziţie de picturi care aparţineau pictorilor din toată
Europa, expoziţie finanţată din banii dumneavoastră, deoarece a fost organizată de un anume minister al
Greciei? Acolo era un tablou „frumos”, foarte mare, în care Sfânta Cruce era batjocorită în cel mai josnic mod.
Toţi politicienii care trăiesc din banii dumneavoastră au trecut şi au văzut tabloul. Cum au reacţionat şi câţi au
reacţionat? Fac greve atunci când se simt atacaţi la buzunar de anumite grupuri de oameni, dar niciodată atunci
când este atacată credinţa cuiva. Aţi văzut pe cineva vreodată să facă grevă din motive duhovniceşti, din
motive ce ţin de credinţa lui? Nu! De ce? Foarte simplu: Dumnezeul lor este în buzunarul lor, şi fac grevă doar
atunci când acest dumnezeu al portofelului este ameninţat. Ştie diavolul de Cine se teme! Se teme de iubire şi
de Dumnezeul iubirii. Cuvântul lui Dumnezeu, prin gura apostolului, spune: „Cine este mincinosul, dacă nu
cel ce tăgăduieşte că Iisus este Hristosul? Acesta este antihristul, cel care tăgăduieşte pe Tatăl şi pe Fiul”5. Ştie
diavolul de Cine se teme!

Iar acum am ajuns să avem două extreme de creştini, mai bine zis oameni, nu creştini, care se află în antiteză.
Primii sunt cei care sunt nepăsători şi nu cred că există Antihristul. Pe toate acestea le consideră simplă
„filologie” şi cale de a se îmbogăţi anumiţi oameni. Iar aceştia, fireşte, nu au nici un motiv să dorească să-şi
jertfească viaţa lor şi să nu primească un număr. Ce înseamnă acest număr, de vreme ce cu el vor trăi bine, vor
trăi comod şi se vor bucura de bunurile acestei vieţi? Cedează celei de a treia ispitiri a lui Hristos. Când Hristos
a plecat în pustiu şi a postit, a întâmpinat anumite ispitiri. Cea de a treia a fost aşa: Diavolul l-a luat pe Hristos,
arătându-I toate împărăţiile lumii şi slava lor. „Toate acestea Ţi le voi da, dacă, căzând, Te vei închina mie”6.
Pentru această desfătare şi slavă se închină şi acceptă orice urmare şi înrobire a vieţii personale. Iar aceasta o
păţesc încetul cu încetul prin mâna multor antihrişti care guvernează întreaga lume. Peste tot se întâmplă asta.
Încă de atunci a spus-o Sfântul Apostol Ioan: „Iar acum mulţi antihrişti s-au arătat7”. Aceşti oameni, învăţând
în toată viaţa lor să cedeze, să se supună şi să se închine, când va veni stăpânul cel mare, Antihristul, se vor
comporta la fel şi faţă de el. Vor primi pecetea lui, pentru ca astfel să poată cumpăra şi vinde. Aceasta este
prima extremă.

Cealaltă extremă, şi această ne interesează mai mult, este reprezentată de acei creştini care nu ştiu ce fel de
creştini sunt. Oameni care trăiesc o viaţă cotidiană neînsemnată. Creştini care trăiesc o viaţa simplă, cărora li
se pare monotonă, care poate să fie monotonă, şi, deodată, prind curaj când le vorbeşte cineva despre Antihrist,
şi când îi informează despre cât de mult sunt în pericol, se entuziasmează, deoarece cineva, adică Antihristul,
se va ocupa de ei: îi va prigoni, îi va chinui, îi va calomnia pentru a tăgădui credinţa în Hristos. Dar ei nu, vor
sta împotrivă, nu vor primi pecetea, va trebui să lupte, de aceea trebuie să fie tot timpul informaţi, trebuie să
urmărească semnele vremurilor, să fie atenţi la aceste semne. Fireşte că există semne, deja am menţionat
numărul 666, care a devenit de acum atât de vizibil, încât îl vezi pretutindeni, chiar şi pe castroanele de plastic
pentru bucătărie. Dar de la acest semn şi până a-l vedea pe Antihrist pretutindeni este o mare distanţă; de la a
şti că va veni şi până la a recunoaşte semnele… Din acest punct i-au naştere faptele nechibzuite. Începem să-
l vedem pe Antihrist în fiecare colţ şi în spatele fiecărei uşi.

De curând mi-a căzut în mâini o carte. M-a impresionat faptul că a circulat în 21 de ediţii. Despre ce vorbeşte
oare, de are un aşa mare succes, m-am întrebat. O femeie necunoscută a scris-o. Chiar şi după succesul acestei
cărţi a rămas necunoscută, însă banii i-a strâns. Îl vedea pretutindeni pe Antihrist şi scria în cartea ei unde se
află acesta, ca să fim atenţi la el. Şi unde nu-l vedea! Chiar şi în turism! Turismul este înaintemergătorul
Antihristului. Fireşte că încerca să aducă argumente pentru această afirmaţie. Am aici o pagină din cartea ei:
„Noul coeficient de impozitare care s-a votat în Parlament, pe 1 ianuarie, 1987. Este pe trei nivele. Primul a
plătit 6% din impozit –aici e primul şase -, al doilea nivel, 18% din impozit – nu este un simplu 18, ci 6+6+6
-, iar cel de-al treilea nivel 36%, care nu este un simplu 36, ci 2 x 18, adică de două ori Antihrist. Unde a trăit
şi cum s-a apucat să scrie cartea această femeie? Ce ar fi scris despre impozitele de acum, dacă atunci vedea
în coeficientul 36%, de două ori pe Antihrist? Atât timp cât există oameni naivi, deştepţii se vor îmbogăţi
vânzând „antihrist”, frică şi suspans, deoarece tuturor ne place thriller-ul.

Un egumen aghiorit îmi spunea ca mulţi îşi vor câştiga pâinea şi chiar se vor îmbogăţi până să vină Antihristul.
„Vine Antihristul! Cumpăraţi cartea mea ca să vedeţi pe unde vine şi să ştiţi!” De ce să fim în permanenţă
într-o stare de alarmă ca să simţim că suntem vii? Nu putem să fim nişte creştini normali, paşnici şi echilibraţi?
De ce trebuie să fim în priză mereu? De ce trebuie să fim în stare de panică, de sminteală strigând „Vine
Antihristul, pecetea lui este pretutindeni”! Totul începe ca o glumă, dar felul în care sfârşeşte nu este deloc
amuzant. Cineva îmi spunea: „Nu vedeţi, gheronda, nu vedeţi?” La care îmi deschide o conservă care avea în
partea exterioară codul de bare. „Este 666! Cum pot să mănânc asta?”. Eu i-am răspuns: „Nu pot să înţeleg!
Ţi-a spus cineva să-l mănânci pe Antihrist? Deschide conserva, mănâncă peştişorii şi aruncă-l pe Antihrist la
gunoi. Cine ţi-a zis să mănânci cutia de tablă?”. Altă persoană, călugăr de data aceasta, nu-şi lua pastilele
pentru că avea pe cutie codul de bare. „Măi părinte, ţi-a spus cineva să mesteci cartonul? Scoate pastilele, ia-
le să te faci bine şi aruncă-l pe Antihrist la gunoi sau arde-l.

De ce trebuie să fim în permanenţă panicaţi, terorizaţi, devenind astfel pricina batjocoririi credinţei în Hristos?
Nu putem să fim nişte creştini liniştiţi şi să ne simţim importanţi deoarece Hristos ne-a iubit şi a murit pentru
noi? Trebuie să ne simţim prigoniţi de unii ca să simţim că existăm şi că avem valoare? De ce trebuie să se
ocupe de noi alţii şi să ne acorde atenţie, iar noi să simţim că existăm? Asta este o boală psihică. Este o
slăbiciune sufletească. Nu suntem creştini în felul acesta! Toţi vor râde de noi vânzându-ne antihrist. Anul
trecut, un pastor american şi-a convins turma că în luna august va avea loc A Doua Venire. Pastorii de acolo
sunt ca nişte „showmen”. Oameni care oferă spectacole. Trebuie să-şi facă numărul, trebuie să impresioneze,
trebuie să aibă multe alte talente. Nu are importanţă dacă sunt creştini sau nu. Vând hristos, antihrist şi semne
ale sfârşitului. Fireşte că nu a avut loc A Doua Venire. Care a fost urmarea însă? Toţi aceia, ştiind că va veni
sfârşitul lumii în august, ca nişte buni creştini, şi-au vândut casele, şi-au împărţit averile săracilor ca să meargă
în Rai. Acum, au rămas pe drumuri. Aici se ajunge. Trebuie să fim atenţi că diavolul nu urmăreşte să-l arunce
în păcate mari pe unul care doreşte să fie creştin adevărat. Nu-i va spune „mergi la desfrânate, fură sau înşeală”,
nu! Pentru că ce va răspunde creştinul? „Nu se poate, sunt creştin!” Însă ce-i va spune? „Bravo! Eşti cel mai
bun dintre creştini, deoarece tu eşti atent la semnele vremurilor, pe când ceilalţi trăiesc în nepăsare! Tu l-ai
descoperit pe Antihrist, îl vezi, observi lucruri pe care alţii nu le văd!”

Când am fost botezaţi, Hristos, prin mâinile preotului, ne-a pecetluit, în cadrul Tainei Bisericii, cu sfântul şi
marele Mir, care este pecetea Sfântului Duh. De ce niciunul nu vă spune să nu vă temeţi, de vreme ce Hristos
v-a deosebit, v-a făcut ai Lui. Avem pecetea Lui. De ce ne gândim la pecetea lui Antihrist, şi nu la pecetea lui
Dumnezeu pe care am primit-o? De ce toţi vorbesc de pecetea lui Antihrist, şi trec sub tăcere alt lucru pe care
îl afirmă Apocalipsa? Apocalipsa afirmă că la sfârşit veacurilor, când va veni Antihristul, va pecetlui şi
Dumnezeu pe creştini. Aţi mai auzit-o pe asta până acum? „Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii,
până ce nu vom pecetlui pe frunţile lor pe robii Dumnezeului nostru”8, spun îngerii, pentru a nu se vătăma şi
pentru a nu fi în primejdie. Îngerii lui Dumnezeu ne vor pecetlui că să nu ne poată vătăma Antihristul cu
antihriştii lui. De câte ori vi s-a spus că creştinii vor fi pecetluiţi de îngeri? Înţelegeţi că există ceva bolnav în
toată povestea asta cu pecetea Antihristului? Că i-am dat mai mută importanţă decât merită?

Un părinte l-a văzut pe diavol. Nu-l mai văzuse până atunci, era începător. Acest părinte mi-a povestit: „Când
l-am văzut în faţa mea, am îngheţat cu totul de frică şi am înţeles că nimeni, niciodată, nu mă va urî cum mă
urăşte acesta care se află în clipa asta lângă mine şi mă priveşte. Pe loc am înţeles că niciodată nu voi avea un
alt vrăjmaş, în afară de acesta care se află în faţa mea şi se uită la mine”. „Ce ai făcut?”, l-am întrebat. Toată
această scenă se întâmpla în timpul slujbei Utreniei. „Mi-am dus mâna la gură ca să nu se audă ţipetele de
frică care ieşeau din mine şi să înţeleagă ceilalţi părinţi ce se întâmplă”.

Nimeni nu ne va urî asemenea diavolului. De ce? Deoarece putem să facem ceva ce el nu a putut să facă: să
devenim dumnezei, să devenim mădulare ale Trupului lui Hristos, să ajungem acolo unde el nu a putut să
ajungă. Sfântul Maxim afirmă că omul poate să dobândească toate câte are Dumnezeu. Poţi deveni atotînţelept,
atoateştiutor, nemuritor, asemenea lui Dumnezeu, exceptând identitatea de esenţă (ousia). Lucrurile acestea
nu poate să le „înghită” diavolul, pentru că el n-a reuşit, chiar dacă era curat, era doar duh, pe când noi reuşim
chiar dacă avem trup şi oase. Ura lui nu se poate spune!

Un stareţ mi-a zis că dacă Dumnezeu ar lăsa liber, nu pe Lucifer, ci pe un drăcuşor căruia să-i spună că este
liber cinci minute şi că poate face ce doreşte pe pământ, nu va rămâne niciunul dintre noi viu. Un singur
drăcuşor să lase! Însă, noi trăim. Nu este aşa? Aşadar, diavolul nu ne poate face nimic. Trăim, ne nevoim,
încercăm, cum vom izbuti? Ce-l împiedică pe diavol de nu ne prăpădeşte? Virtuţile noastre? Ştim noi ce fel
de virtuţi avem. Şi oricâte am avea, virtuţi ca ale diavolului nu vom avea niciodată. El are mult mai multe
virtuţi decât noi. Niciodată nu vom posti cum posteşte el; el nu mănâncă niciodată pentru că nu are trup;
niciodată nu vom fi mai feciorelnici decât el; chiar dacă ar vrea să desfrâneze, nu poate, pentru că nu are trup;
niciodată nu vom priveghea cum priveghează el. Nu ne păzesc virtuţile noastre, nici „sfinţenia” noastră.
Fiecare dintre noi ştim ce fel de „sfinţenie” avem înlăuntrul nostru. Ce ne păzeşte? Dragostea lui Hristos.
Acela Care Şi-a vărsat sângele Său, Care a fost omorât pentru noi. Aşadar, Cel Care ne păzeşte acum, ne va
păzi şi atunci, la sfârşitul veacurilor. Ce spune Sfânta Scriptură? „Mai mare este Cel Ce este în voi, decât cel
ce este în lume”9. Dumnezeu, Care este în noi, este mai mare decât diavolul din lume. „Dacă Dumnezeu este
cu noi, cine este împotriva noastră?”10 Nu ne temem nici măcar de Lucifer! De Antihrist ne vom teme? De
slujitorul lui personal? De stăpân nu ne temem, de slugă să ne temem? Haideţi să ne revenim în fire!

Un arhimandrit deosebit spunea: „Nu ne temem de un număr, adică de 666, ci de nenumăratele noastre păcate”.
Un sfânt al bisericii spunea că nimeni nu te poate vătăma dacă tu nu te vei vătăma mai întâi pe tine. Poate să
vină Antihristul! Este problema lui, nu a noastră. Să fiţi cu luare aminte la asta! Sieşi îşi va face rău când va
veni. Nu ştim oare cum se termina întreaga istorie? „Domnul Hristos îl va ucide cu suflarea gurii Sale”11, îl va
lovi şi-l va arunca în foc. Aşadar, cu cât Antihristul întârzie să vină, cu atât este mai bine pentru el. Dacă va
veni, „îşi va pierde capul”. Ce ne priveşte pe noi? Întârzie să vină? Este în folosul lui. Nouă ne este de folos
dacă vine, deoarece ni-L va aduce pe Hristos. Este spre binele lui să mai zăbovească. Noi, împreună cu
Apostolul, spunem: „Vino Doamne”12, Amin!

Extras din video conferinţa Stareţului Nikon, din data de 19. 03. 2012:
Arhim. Gavriil (Urghebadze): În timpurile lui
antihrist oamenii vor aştepta salvarea din cosmos
1520
2

23:49, sâmbătă, 13 februarie, 2016 | Cuvinte-cheie: Gavriil Urghebadze, proorociri

În perioada vremurilor de pe urmă nu vă uitaţi la cer: aţi putea fi înşelaţi de minunile ce se vor petrece
acolo – puteţi să greşiţi şi să vă pierdeţi.

Adepţii lui antihrist vor umbla dezgoliţi. Creştinii însă vor fi îmbrăcaţi cuviincios. Conform canoanelor
bisericeşti femeia nu trebuie să poarte haine bărbăteşti. Îmbrăcămintea omului arată starea lui duhovnicească.

Diavolul are 666 de mreje. În timpurile lui antihrist oamenii vor aştepta salvarea din cosmos. Aceasta va
fi cea mai mare înşelare (momeală) a diavolului: omenirea va cere ajutor de la extratereştri, neştiind că aceea
sunt demoni.

Despre lupta sfinţilor proroci Enoh şi Ilie cu antihristul se va transmite la televizor.

Când icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Iviru („Portăriţa”) va purcede să părăsească Athosul,
va începe dangătul clopotelor, bisericile în mod văzut i se vor închina, pentru a o petrece. Toate acestea vor fi
arătate la televizor. Aceasta-i mila Domnului”, spunea stareţul.

Va veni timpul, oamenii vor pleca în munţi. Dar să nu vă duceţi câte unul… În păduri şi munţi să
mergeţi în grupuri mici.

Pentru creştini cel mai mare chin va fi faptul, că ei singuri vor pleca în păduri, apropiaţii lor însă vor
primi pecetea lui antihrist. Produsele pe care pun semnul lui antihrist nu vă pot dăuna. Aceasta încă nu este
pecetea. Trebuie rostită rugăciunea „Tatăl nostru”, de însemnat cu sfânta cruce, de stropit cu aghiasmă şi astfel
se va sfinţi orice hrană.

Dacă vei fura, vei încălca una dintre cele zece porunci. Cine va proceda astfel îl va primi pe antihrist.

Omul credincios va nădăjdui în Dumnezeu. Iar Domnul în ultimele vremuri va săvârşi aşa minuni pentru
poporul său, încât o mică frunzuliţă din copac îi va ajunge pentru o lună întreagă. Şi pământul nu va scădea;
îi vei face cruce şi îţi va da pâine.

Nu vă temeţi. Principalul este să nu fie primită pecetea lui antihrist pe mâna dreaptă şi pe frunte.
Nu mâncaţi pâinea celui care a primit pecetea lui antihrist.

În ultimele vremuri adepţii lui antihrist vor umbla la biserică, se vor boteza şi vor predica poruncile
evanghelice. Însă nu-i credeţi pe cei care nu au fapte bune. Doar după fapte se poate recunoaşte
adevăratul creştin.
Credinţa adevărată îşi află loc în inimă, şi nu în minte (raţiune). Antihrist va fi urmat de cel ce are credinţa
în minte, iar cel ce are credinţă în inimă, lesne îl va recunoaşte.

Acum se încep evenimente importante. Astfel de pericol n-a fost pe pământ de la facerea lumii.
Este ultimul… Imaginaţi-vă mama a cinci copii: cum poate să-i hrănească, fără a primi pecetea lui antihrist?
Vedeţi ce curse întinde antihristul oamenilor.

La început aceasta se va face benevol. Dar când antihristul se va înscăuna şi va deveni stăpânul lumii, îi va
impune pe toţi să primească această pecete. Pe cei care nu o vor primi îi va declara trădători.
Atunci va trebui de plecat în păduri; grupuri a câte zece-cincisprezece oameni. Însă nu vă duceţi câte unul sau
doi: nu vă veţi salva… Veţi fi păziţi de Duhul Sfânt. Niciodată să nu vă pierdeţi nădejdea. Dumnezeu vă va
da înţelepciune cum să procedaţi.

La sfârşitul vremurilor oamenii se vor mântui prin dragostea, smerenie şi bunătate. Bunătatea va deschide
porţile Raiului, smerenia îi va duce încolo, iar dragostea îl va arăta pe Dumnezeu.

Arhimandritul Gavriil (Urghebadze) 1929 -1995,

Niciodată să nu vă pierdeţi nadejdea! din “Stareţii despre ultimele vremuri”

Sfântul Gavriil Georgianul – Profeții

CUTREMURĂTOARE despre ce ne așteaptă ÎN
CURÂND!
1352
18

0:01, sâmbătă, 21 ianuarie, 2017 | Cuvinte-cheie: Gavriil Urghebadze, proorocie, proorociri

Despre sorocul vremurilor

In vremurile de pe urma, omul se va mantui prin iubire, smerenie si bunatate.Bunatatea deschide portile
Imparatiei cerurilor, smerenia il urca pe om in cer; cel cu inima plina de iubire va vedea pe Dumnezeu.

Despre venirea lui Antihrist

Jumatate din iad e deja pe pamant, Antihrist este la usa si, daca inca nu bate in ea, e gata-gata s-o
darame. Voi veti fi martorii imparatiei lui. Vor fi prigoniri peste tot. Ca sa va mantuiti, grabiti-va de faceti
pomana [milostenie – n.n.] si daruiti iubire frateasca.

***
Venirea lui Antihrist s-a pregustat cumva, caci au fost deja doua razboaie, dar semne in cer inca nu s-au
aratat si nu s-a ajuns inca la deplina lepadare de credinta.

***

In vremurile lui Antihrist, cea mai puternica ispita va fi sa se astepte mantuirea de la cosmos, adusa de
umanoizi, de extraterestri, care de fapt sunt demoni. Rar sa priviti la cer, caci semnele pot fi inselatoare,
si atunci poti sa te pierzi.

***

In timpul lui Antihrist, unii vor talcui Scripturile dupa capul lor, nenorocitii! Apoi, ucenicii lui Antihrist
vor lua si ei parte la slujbe, vor face semnul crucii si vor propovadui Evanghelia. Adevaratii crestini
insa se vor cunoaste dupa faptele lor cele bune.

***

Ţineti minte ca Hristos este Unul si singur, si nu va fi niciodata un alt hristos![1]

***

Satana a pus 666 de curse. Pecetea lui nu va fi nevazuta, ci se va vedea pe frunte si pe brate.[2] Daca
pecetea se va pune cu forta, in ochii lui Dumnezeu va fi ca necinstirea unei fecioare.[3] Cea mai grea
incercare a crestinilor va fi sa vada ca parintii lor primesc sa fie pecetluiti. Pecetea va fi fara efect daca va fi
pusa contra vointei omului. Dar inchipuiti-va cursa intinsa de Antihrist pentru o mama ramasa singura cu
cinci copii! Cum sa-i hraneasca altfel decat primind pecetea?

***

Pecetea va fi pusa pe degetul aratator, iar nu pe palma, cu ajutorul unui calculator. Intai, pecetea va fi
oferita voluntarilor. Dar, cand Antihrist va urca pe tron, toata lumea va fi silita sa primeasca pecetea.
Neascultarea va fi infatisata ca tradare.Oamenii se vor ascunde in paduri. Vor trebui sa se ingrijeasca si sa
umble in grupuri de zece sau cincisprezece oameni, caci demonii vor putea sa-i prabuseasca in prapastii pe cei
singuratici.Crestinii vor fi paziti de Sfantul Duh. Orice s-ar intampla, sa nu va pierdeti niciodata
nadejdea! Ajutati-va unul pe altul. Dumnezeu va va lumina si veti sti ce sa faceti. Cel care va rabda pana
la sfarsit se va mantui (cf. Matei 24,13).

***

Daca [in vremea aceea de foamete] veti fura, ca sa aveti ce manca, calcati una dintre poruncile lui
Dumnezeu si urmati lui Antihrist. Crestinii trebuie sa-si puna toata nadejdea in Dumnezeu.

***

Adevaratul crestin nu va simti nici foame, nici sete. In vremea nenorocirii, crestinii nu vor pieri. Domnul
va face minuni pentru ei. O frunza le va fi de ajuns pentru o luna. De vor face semnul crucii pe o bucata
de pamant, aceasta se va preface in paine.

***

Sa nu primiti paine de la cel care a primit pecetea lui Antihrist! Multe alimente au deja pe ele pecetea,
dar nu este grav, numai sa spuneti Tatal nostru, sa faceti semnul crucii si sa stropiti mancarea cu
agheasma.

***
Credinta adevarata isi afla salas in inima, nu in minte. Antihristul va fi dat pe fata de crestinii care isi
au credinta in inima, in vreme ce aceia care isi au credinta in cap il vor urma.

***

Sa nu va pierdeti niciodata nadejdea in Dumnezeu si veti fi feriti de foame, de sete si de nenorociri.

Arhimandrit Daniil Gouvalis: „Atâta timp cât nu

se face nici un ritual religios, cifra 666 nu are nici o
semnificaţie”
5

10:02, duminică, 31 august, 2014 | Cuvinte-cheie: 666, apocalipsa, apostol, botez, crestini, dragoste,
dumnezeu, fiara, hristos, lege, lepadarea de Hristos, numarul 666, pecetea, profeţii, religie, statul, suflet,
trecut

Adesea, în ultimii ani, creştinii întreabă ce atitudine trebuie să aibă faţă de 666. Duhovnicii şi, în general,
clericii, sunt adesea întrebaţi despre aceasta. În anumite momente, episcopii chiar au fost nevoiţi să dea
enciclice speciale pentru turma creştinilor.

Trebuie să spunem că subiectul privind cifra 666 trece prin două faze. O gravitate şi o semnificaţie are prima
fază şi o alta, a doua fază.

În prima fază, cifra 666 o întâlnim ici şi colo, fie pe monede, fie pe haine sau vase, fie pe buletinele unor
organizaţii, fie pe calculator etc.

În cea de-a doua fază, cifra 666 va avea sens pur religios şi va fi legată de poziţia religioasă a fiecăruia dintre
noi. Ea va arăta că este primită credinţa în dumnezeirea proorocului mincinos, că este adoptat ritualul şi
închinare înaintea sa. Atunci proorocul mincinos va încerca să îi convingă pe toţi să îl accepte ca stăpân, ca
domn şi dumnezeu. Desigur, însemnarea sau pecetluire cu numărul 666 se va face în bisericile antihristului de
către preoţii săi, în cadrul unei ceremonii religioase oficiale. Nu trebuie să ne scape această distincţie între
faze. Cât timp ne aflăm ii prima fază, nu merită să pornim lupta împotriva faptului că cifra 666 se află pe o
sticlă, pe o oală sau pe o cămaşă. Să nu ne temem acolo unde nu avem a ne teme de ceva. Ce importanţă are
faptul că este pe o bancnotă? Noi cumpărărm cu acea bancnotă cinci cărţi de suflet folositoare pe care le
împărţim unor oameni care astfel se mântuiesc. Ce importanţă are faptul că pe o cartelă de transport se află
cifra 666? Nu cumva luarea şi folosirea acestei cartele au folosit la o acţiune religioasă?

Dacă Cezarul, adică statul, doreşte să pună ici şi colo, la vedere sau mai ascuns, numărul 666, să fie sănătos.
N-are decât. Atâta timp cât aceasta nu are legătură cu vreo pretenţie de natură religioasă, ne este
indiferent. «Daţi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu» (Matei
22, 21).
Să mai fim atenţi şi la aceasta. Un creştin are paşaport şi călătoreşte în mai multe ţări. Inevitabil, pe paşaport
i se vor pune diferite ştampile. Multe dintre ele au embleme şi semne musulmane, atee, idolatre, budiste etc..
Şi ce-i cu asta? A păţit creştinul ceva? Acelaşi lucru este valabil şi în ce priveşte timbrele pe care le folosim
când trimitem scrisori.

Prin urmare, nu trebuie să ne înfricoşăm de lucruri neînsemnate şi care nu-şi au acum locul. Să nu cădem
victime unei astfel de temeri. Există oameni, cu diferite obiective şi interese care caută să semene în sufletele
creştinilor o frică prematură şi tulburare sufletească. După aceea, exploatează foarte bine situaţia creată şi le
iau acelor oameni toată averea. Ba chiar unii reuşesc să convingă o mulţime de creştini să le dea bani ca să
cumpere terenuri potrivite unde să ridice case în care să se refugieze în vremea antihristului! Şi încă spun că
venirea antihristului este foarte aproape. Aşa că cei păcăliţi trebuie să dea imediat mari sume de bani!…

Unii, excesiv de «ortodocşi», n-au altă treabă decât să cultive o frică prematură şi neîntemeiată. Atâta timp cât
nu se face nici un ritual religios, cifra 666 nu are nici o semnificaţie. Conform tradiţiei apostolice a Bisericii
noastre, semnarea cu cifra 666 se va face, aşa cum am spus, în cadrul unui ritual religios oficial. Însă aceasta
nu s-a petrecut încă.

Va trebui însă să susţinem cele spuse şi cu texte consacrate. De aceea trimitem la scrierile Sfântului Ipolit al
Romei, care menţionează numeroase tradiţii apostolice. Să vedem ce scrie: «I-a trimis Domnul pe Apostoli la
toate neamurile, iar el (antihristul) la fel îşi trimite apostolii săi mincinoşi. Mântuitorul a adunat oile risipite.
Tot aşa şi antihristul adună poporul risipit al ideilor. A pecetluit Domnul pe cei ce cred în El. Şi antihristul va
face la fel» (Despre Hristos şi despre antihrist, 6).

Peceţile pe care le dă Domnul creştinilor sunt Botezul şi Mirungerea. În Vechiul Testament era tăierea-
împrejur. Desigur, este vorba despre ritualuri religioase oficiale. Sfântul Ipolit subliniază, aşadar, că şi
antihristul va lucra în acelaşi fel – «şi el va face la fel». Adică, primirea pe mână sau pe frunte a ei 666 va
constitui un ritual oficial, o taină a anti-botezului şi a anti-mirungerii, a anti-bisericii antihristului. Aceasta va
arăta vădit că individul respectiv l-a primit pe antihrist ca dumnezeu adevărat şi ca mântuitor.

Să cunoaştem bine lucrurile. Să nu facem ce spun toţi nepricepuţii. Există unii ce propovăduiesc că deja s-a
născut mesia cel mincinos. Ba chiar susţin că știu numele său, data naşterii şi data apariţiei sale. Dragi cititori,
cei ce dau date cronologice în privinţa celor de pe urmă, fiţi încredinţaţi că sunt rătăciţi sută la sută. Fie şi
numai precizarea unei date exacte constituie indiciu fără greş după care identificăm rătăcirea. Din sec. I d.Hr.
şi până astăzi au tot apărut oameni preziceau, cu date, evenimente eshatologice. Toţi s-au dovedit rătăciţi.
Nimeni nu poate spune date exacte. Poate antihristul va veni în cincizeci de ani, dar poate apărea şi în trei mii
de ani. Aceasta numai Dumnezeu o cunoaşte.

Printr-o stranie coincidenţă, toţi cei ce în trecut vesteau date eshatologice, erau membri ai unor schisme sau
secte.

Neîndoios, în zilele noastre se dezvoltă o eshatologie maladivă. În enciclica sa, Mitropolitul Antim de
Alexandroupolis, exprimă aceasta foarte plastic: «Dacă toate aceste zvonuri răspândite şi dacă toată «teologia»
iresponsabil circulând în popor despre antihrist şi 666 ar fi fost cât de puţin adevărate, credeţi că Bisericile
Ortodoxe recunoscute, din întreaga lume, ar fi rămas nepăsătoare şi n-ar fi spus nimic? Atâtea sinoduri, atâtea
facultăţi de teologie, atâţia clerici, atâţia oameni cucernici şi sfinţi nu ar fi spus nimic?».

Într-o publicaţie cu conţinut religios s-au publicat următoarele: «Atenţie la exegeţii improvizaţi ai
proorocirilor şi ai Apocalipsei… Se remarcă la aceştia contradicţii flagrante, interpretări şi răstălmăciri,
cugetări şi idei aberante, care ajung la extremisme, ducând chiar la despărţirea familiilor. Şi cel mai trist este
că se publică numeroase lucrări, cărţi, reviste şi altele, care îi fac pe cititori să devină fanatici, provocând
confuzie şi tulburând conştiinţe… Numărul 666 nu ucide şi nici nu poate vătăma pe nimeni. Nimeni nu se
leapădă de Hristos şi de sufletul său, dacă nu o face în chip voit, după cum ne spune Sfântul Cosma Etolianul.
Credinţa nu este un număr teoretic, ca să poată fi distrusă şi anulată automat de un alt număr. Credinţa este
legătura noastră nemijlocită şi vie cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi, când suntem legaţi de El în smerenie
şi dragoste, absolut nici o forţă nu ne poate despărţi de El şi nu ne poate vătăma» («Orthodoxos Typos», 21.
11. 1986).

Trebuie să pricepem că forţa răului este un lucru profund, o dimensiune ce priveşte cele lăuntrice şi nu cele
exterioare. Poate omul să-şi umple de însemne creştine toate obiectele pe care le foloseşte – cartea de
identitate, paşaportul carnetul de sănătate, carnetul de depuneri, etc…. poate pune cruci pe ele… şi totuşi,
gândurile sale, sentimentele şi dorinţele sale să lucreze răul.Pe dinafară pare creştin, însă lăuntric s-a robit
păcatului. Aşadar, ce folos?

Când însă vom intra în a doua fază a lui 666, atunci când va fi întemeiată noua religie cu un nou dumnezeu,
şi când se va pretinde un nou botez, atunci lucrurile se vor schimba. Atunci666 nu va mai fi o simplă cifră, ci
un om-satană, care va face pe dumnezeul, care va săvârşi un ritual religios şi îi va pecetlui (însemna) pe
închinătorii lui cu numărul menţionat. Atunci 666 va însemna mărturisirea divinităţii antihristului şi primirea
ritualului botezului și ungerii de către clerul dumnezeului mincinos. Atunci, dacă primeşti numărul 666, te
lepezi de adevăratul Mesia şi te închini, religios, unui hristos mincinoşi atunci, antihristul nu se va mai interesa
dacă 666 este pus ici şi colo, indiferent unde, ci va voi să fie marcat, însemnat pe trupul omului, în cadrul unui
ritual religios.

Se înţelege de la sine că adevăratul creştin nu va primi niciodată acest număr satanic. Ci îl va lepăda, deşi se
aşteaptă la consecinţe dintre cele mai grave, chiar de-ar fi să moară.

Aici însă trebuie iar să menţionăm ceva. Dacă în această a doua fază, te apucă trei-patru bărbaţi puternici, te
imobilizează şi, cu de-a sila, te pecetluiesc cu semnul (antihristului), tot nu se întâmplă nimic rău. Lăuntric
vei rămâne neatins şi nevătămat. Chiar de ţi-ar însemna pe tot trupul numele sau numărul fiarei, nu vei fi
vătămat. În sufletul tău va flutura tot steagul lui Hristos, iar buzele tale vor cânta «Unul Sfânt, Unul Domn,
Iisus Hristos».

Dacă noi, creştinii, am prinde un ateu sau un om ce s-a lepădat de Domnul, om a cărui lume lăuntrică este
sălaş satanei, chiar dacă l-am însemnat cu crucea pe tot trupul, cu peşti, cu cifra 888, cu iniţialele HS sau cu
literele A și Ω, la nimic n-ar folosi. Căci contează doar voinţa. Iar voinţa izvorăşte din adâncurile fiinţei
noastre. Jocul se joacă în profunzime şi nu la suprafaţă. De aceea şi David spune «duh drept înnoieşte întru
cele dinlăuntru ale mele». Prin urmare, trebuie să voieşti a-L urma pe Hristos. Inima ta trebuie să-ţi ceară
aceeasta. Acelaşi lucru este valabil şi în privinţa antihristului.

Întotdeauna accentul trebuie să cadă pe controlul inimii. Să ne întoarcem voința şi dragostea către Dumnezeul
nostru, şi să nu stăm să cercetăm dacă pe bancnota de 5.000 de drahme este marcat numărul 666. Ţelul nostru
este să ne sădim în grădina inimii florile blândeţii, răbdării, cumpătării, smereniei şi dragostei. Astfel, fiinţa
ni se umple de lumina lui Hristos. Şi-această lumină alungă departe tot întunericul aşternut de lumea
antihristului.

Faptul că în zilele noastre vedem că numărul 666 este tot mai prezent, nu trebuie să ne facă să ne gândim doar
la lucruri rele. Situaţia aceasta are şi ceva aspecte pozitive. Acceptăm faptul că, pe ce se înmulţeşte în jurul
nostru apariţia numărului 666, ne apropiem de vremea celui fară de lege, deşi nimeni poate stabili cu exactitate
momentul cronologic al evenimentului. Ştim însă, in a doua Epistolă a Sfântului Apostol Pavel către
Tesaloniceni, că apariţia sa echivalează cu o garantare a celei de-a doua veniri a Domnului – «până ce mai
întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării» (II Tesaloniceni 2,
3).Mai întâi vine lepădarea prin antihrist şi apoi a doua venire a lui Hristos.

Aici unii interpretează greşit. Susţin că întâi este vremea lepădării de credinţă, a apostaziei, şi apoi cea a
antihristului. Explicaţia corectă este aceea că vremea antihristului se identifică cu cea a apostaziei. Scrie
Theodoret Cyrul: «Lepădare l-a numit pe însuşi antihristul, luând numele de la lucru şi dându-i-l lui» (Erminia
la II Tesaloniceni). Şi altundeva: «Apostazie numeşte însăşi prezenţa antihristului». Acelaşi lucru îl susţine şi
Fericitul Augustin. El identifică apostazia cu antihristul, pe care îl numeşte apostat (Despre cetatea lui
Dumnezeu 20, 19). Şi Teofilact al Bulgariei interpretează la fel: «Nu va veni – spune – a doua venire (Parasia)
a Domnului, dacă nu va veni mai întâi lepădarea de credinţă, adică antihristul. Şi l-a numit «lepădare de
credinţă» (apostazie), fiindcă este el însuşi apostazia şi pe mulţi îi va îndepărta de Hristos, putând a-i îndepărta
chiar şi pe cei aleşi» (Erminie la II Tesaloniceni).

Odată cu venirea antihristului, se apropie a doua venire a lui Hristos (Parusia), cea mult aşteptată de creştini.
Atunci va începe a se trâmbiţa: «Domnul este aproape» (Filipeni 4, 5). Domnul se apropie şi nu întârzie. Vine
în slavă să-i ia pe ai Săi în cămara de nuntă a negrăitei bucurii.

Propoziţia: «Ei vor porni război împotriva Mielului», dă impresia că ar avea o legătură cu legile Consiliului
Europei ce contravin credinţei şi moralei creştine. De exemplu, scoaterea desfrâului de sub incidenţa legii,
libertatea avorturilor, libertatea pornografiei, protejarea homosexualilor şi altele asemenea.

Mulţi zâmbesc, poate, la gândul că ar putea fi o legătură între Europa Unită şi antihrist, însă cine a studiat cu
atenţie Cartea Proorocului Daniel, îr paralel cu Apocalipsa, acceptă cu uşurinţă această idee. La Daniel, marile
împărăţii de pe pământ, cea a Babilonului, cea a Perşilor, cea a succesorilor lui Alexandru, cea romană, sunt
prezentate ca fiare. Citiţi capitolul 7. De asemenea, împăraţii sunt reprezentaţi ca nişte fiare cumplite. În
capitolul împăratul perşilor este reprezentat ca un berbec înfricoşător, iar Alexandru cel Mare ca un ţap
groaznic.

Având în vedere toate acestea, cumplita fiară a Apocalipsei, cu cele zece steme împărăteşti, nu poate să
reprezinte decât o împărăţie puternică a zilelelor de pe urmă. Ba chiar o «împărăţie» puternică, alcătuită din
mai multe împărății separate, simbolizate de cele zece steme.

Situaţia actuală arată că superputerea viitorului va trebui să fie Comunitatea Europeană, doar dacă nu cumva
într-un viitor mai îndepărtat va apărea o nouă conjunctură şi se va ivi o altă «împărăţie».

Dacă însă apariţia celui fără de lege este legată direct de Comunitate Europeană (azi Uniunea Europeană),
atunci se clarifică şi un pasaj dificil din Apocalipsa, privitor la două cetăţi; în anii antihristului se vorbeşte
despre «oraşul cel mare», precum şi despre «Babilon, cetatea cea mare».

Antihristul, ca stăpân religios, îşi va avea sediul la Ierusalim – oraşul prin excelenţă. Ca lider al Europei Unite,
adică în calitate de lider politic, îşi va avea sediul în oraşul în care îşi va avea sediul atunci Parlamentul
Europei.

În orice caz, «oraşul cel mare» de la 11, 8 este, neîndoios, Ierusalimul. Reproducem aici fragmentul
respectiv: «Şi trupurile lor vor zăcea pe uliţele cetăţii celei mari, care se cheamă, duhovniceşte, Sodoma şi
Egipt, unde a fost răstignit şi Domnul lor» (Apocalipsa 11,8). Desigur, Domnul a fost răstignit la Ierusalim.

Iar celălalt oraş, «Babilon, cetatea cea mare», este Roma. Dar Roma din vechime, capitala antihristului
imperiului roman, preînchipuie pe teritoriul european tot capitala Europei Unite, care Europă, după unii
comentatori a Apocalipsei, evoluează aşa cum am spus, foarte sigur, spre o împărăţie anticreştină. Aşa cum
aceea a fost sediul împăraţilor romani care au prigonit Creştinismul în prima fază, tot astfel din ea vor ieşi alţi
împăraţi şi stăpâni care vor prigoni Biserica Creştină, în ultima sa fază pământească. «Iar femeia pe care ai
văzut-o este cetatea cea mare care are stăpânire peste împăraţii rământului» (Apocalipsa 17, 18). «Şi s-a găsit
în ea sânge de prooroci şi de sfinţi şi sângele tuturor celor înjunghiaţi pe pământ» (Apocalipsa 18, 24). Bărbaţi
prooroci ca Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi mii de alţi creştini au fost înjunghiaţi în Roma şi poate ei
preînchipuie viitoare junghieri în capitala Europei Unite…

Care va fi capitala politică a statului antihristului nu putem spune cu certitudine. Oricum, în această capitală
vor exista multe ministere şi toate conducerile, dotate cu calculatoare uriaşe, ce vor controla orice mişcare pe
tot pământul.

Deja există o clădire a Comunităţii Europene în Bruxelles, unde se află cel mai mare computer din lume.
Supraveghetorul său, Harry Edelman, evreu, îi spune «fiara». După cum se vede, fără să vrea, prooroceşte.
Poate că această «fiară» este menită a sluji altei fiare, cea cu şapte capete. Acest calculator are posibilitatea de
a întocmi dosarele a cinci miliarde de oameni, dând fiecăruia număr alcătuit din optsprezece cifre.
Unele versete din Apocalipsă, dacă sunt bine interpretate, dau senzaţia că există o deplasare şi o accentuare a
evenimentelor. La început, cel fară de lege va fi liderul Europei Unite, dar apoi va fi liderul unui stat mondial.
Iar capitala politică a Europei se va dizolva, astfel încât să fie cinstit Ierusalimul, care va deveni centrul politic
şi religios al lumii întregi.

Extras din
Profeţii şi mărturii creştine pentru vremea de acum, Ed. Cartea Ortodoxă, 2006, pp. 378-392

Arătarea Mântuitorului la doi copii, in Ucraina. Poruncile și

proorocirile vremurilor de pe urmă!

Mântuitorului s-a arătat în anul 1926, la 30 iulie, ora 8 dimineaţa,

în apropierea Kievului, între satele Demidovo şi Gledovka la doi
copii: Nicolae, de 11 ani (Nicolae Maximovici Kuprenko), şi
Emilian, de 14 ani (Emilian Ivanovici Feşcenko).
Cu o săptămână înainte de aceasta, la 24 iulie, în noaptea dinspre duminică, Mântuitorul i S-a arătat în vis lui
Emilian şi i-a spus:

-Tu Mă vei vedea în realitate împreună cu alt băieţel. Să nu vă speriaţi!

Tot atunci El l-a blagoslovit arhiereşte, cu ambele mâini şi, întorcându-se către Răsărit, s-a făcut nevăzut.
Emilian a început să se roage în vis, însă a fost trezit de către stăpân.

Peste o săptămână, la 30 iulie, aceşti ciobănaşi îşi mânau vitele pe imaş şi au făcut cunoştinţă, asta părând a fi
o simplă întâmplare. Era ora 8 dimineaţa şi ei se pregăteau să dejuneze, când dintr-odată a străluminat puternic
un fulger. Emilian s-a gândit:

-Oare de ce o fi strălucit atât de puternic fulgerul? Nicolae a spus: -Probabil va ploua! Însă Emilian a continuat:

-De unde să plouă, dacă pe cer nu e niciun nor şi nici boare de vânt? La aceasta, Nicolae a zis:

-Atunci, cine poate şti ce se mai poate întâmpla aici. După ce-şi spuse nedumerirea, peste câteva clipe, dinspre
Apus, cerul a devenit dintr-odată roz şi a apărut o cruce mare strălucind ca soarele, al cărei vârf se sprijinea
sus pe nori, iar partea de jos era postată, de asemenea, pe un nor, la vreo doi arşini deasupra pământului.
Crucea, cu tot cu barele transversale, avea lăţimea de un arşin şi jumătate. Din partea de sus a Crucii s-a arătat
un Om, care stătea ca şi răstignit. La început Crucea cu Omul s-a arătat de departe, cam la vreo jumătate de
verstă, apropiindu-se mai apoi de copii. Nicolae, văzând apropierea Crucii strălucitoare, s-a speriat şi i-a vorbit
lui Emilian:

-Să fugim, nu-i lucru curat! Însă Domnul l-a oprit, spunându-i:

-Nu, Eu sunt curat! De această dată, copiii au înlemnit, nefiind în stare să se urnească din loc. Ei şi-au revenit
şi şi-au dat seama că acesta este Insuşi Domnul Iisus Hristos -Mântuitorullumii. El stătea învăluit de o aur~olă
minunată şi de o frumuseţe de nedescris. Faţa Sa Dumnezelască nu putea fi văzută, El strălucea mai luminos
ca soarele şi mai alb ca zăpada. Atotputernicia Lui era de neconceput. El iradia o putere binefăcătoare şi o
mireasmă cerească. Când Mântuitorul vorbea, din gura Sa apărea o văpaie de foc, vocea Sa răsuna peste întreg
universul. Deasupra purta o haină azune, răsfrâptă peste umărul stâng, iar sub ea veşminte de culoare roz. În
mâna stângă ţinea de partea de jos Evanghelia deschisă, iar dreapta o ridicase pentru binecuvântare. Deasupra
capului Mântuitorului se vedea un triunghi asemănător literei A”. Mântuitorul era încconjurat de un
preafrumos curcubeu cu șapte culori, care-şi revărsa capetele de ambele părţi ale Lui, în jos, până la norii care
susţineau Crucea. El stătea în toată măreția Sa înconjurat de curcubeu. Deasupra triunghiului erau mai mulți
Heruvimi, în părţi, doi îngeri, iar împrejur – îngeraşi:

– Copii, nu vă fie teamă de Mine şi nu plecaţi. Eu sunt Iisus, Domnul Dumnezeul vostru, Mântuitorul lumii,
Fiul Dumnezeului cel viu, Care trăieşte în ceruri. Eu am venit să vă spun porunca Mea. El a început să le
vorbească copiilor încet-încet, dar sonor ca şi pentru întreg universul:

– Să piară toţi desfrânaţii, beţivii, profanatorii, fumătorii, spurcaţu de gură, hulitorii lui Dumnezeu, cei care
neagă Crucea (nu poartă cruce la gât; de cruce se ruşinează baptiştii şi alti sectanţi). Păcătoşii să fugă de la
faţa Mea, iar cei drepți să se veselească înaintea Domnului! Îndată după aceste cuvinte, Îngerii au început să
cânte Sfinte Dumnezeule… Partea dreaptă cânta „Sfinte Dumnezeule”, cei de la poalele Crucii până sus cântau
„Sfinte Tare”, iar „Sfinte rară de moarte” şi restul cântau toţi împreună. După ce Îngerii au terminat cântarea,
Domnul a spus:

– Copii, în lume sunt mulţi oameni, dar nu toţi sunt ai Mei. Foarte puţini, sunt cei care, Mă ascultă pe Mine şi
învăţătura Mea, Sfânta Evanghelie, iar o mare parte s-a dedat diavolului şi se supune duhului său necurat,
căruia i s-au dat de bună voie. În Sfântul Meu Sinod a pătruns dezbinarea în preoţime: preoţi răzvrătiţi,
ucrainieni (probabil se are în vedere biserica ucraineană „samosveatnai), ”jivişti” şi alţi asemenea preoţi –
eretici duc poporul spre pierzanie, iar dreapta preoţime îl duce în Împărăţia lui Dumnezeu. În continuare,
Mântuitorul a spus:

– Copii, mă vedeţi pe Mine? Uitaţi-vă bine la Mine, pentru că chipul Meu să vă rămână în amintire şi în case,
şi Eu voi pomeni în Împărăţia Mea până într-a şaptea generaţie neamul vostru credincios. Mergeţi acum la
preotul Meu ortodox şi spuneţi-i să săvârşească slujba de noapte şi Liturghia.

Acum îngerii au început să cânte:

– ”Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul şi toate cele din lăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui”. Şi iarăşi
îngerii au continuat: „Ţie Îţi cântăm, Ţie Îţi mulţumim Doamne”. Şi Îngerii nu-şi încetau frumoasele cântări:
„Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii…”, „Ca pre împăratul”, ,,Heruvicul” -până la sfârşit. Pe urmă cerul
s-a deschis parcă, iar norii s-au împrăştiat şi Mântuitorul a coborât cu Puterile Sale cereşti şi a spus:

– Vai şi amar va fi ucraineenilor, mitropoliţilor şi arhiereilor renovatori şi ”jivişti”, instigatorilor şi ereticilor.

Preoţimea nu va fi iertată nici acum nici în veacul ce va veni. Cei mici (mirenii) vor fi iertaţi, dacă se vor
pocăi. Însă îi voi pedepsi dacă s-au abătut de la credinţa ortodoxă şi dacă sfâşie veşmintele Mele şi Sfânta Mea
Biserică Apostolească! Înainte de întronarea antihristului, voi trimite nevăzut îngerii Mei în ajutor oamenilor
şi-i vor înscrie numele robilor Mei în cartea vieţii şi vor pune Sfânta Pecete pe fruntea lor, a celor care vor
avea pe frunte Frica lui Dumnezeu!

Voi, însă, uitaţi-vă mai bine la Mine, ca să mă ţineţi minte şi să nu vă încurcaţi şi, din greşeală, să semnaţi şi
să primiţi pecetea de subjugări a antihristului, deoarece el va veni în veşmintele Mele, şi va face în faţa
poporului minuni diavoleşti, şi va urca pe prestolul sfântului lăcaş, şi va impune să i se zugrăvească icoană, şi
va cere ca acestei icoane sa i se închine şi să o creadă, deoarece el va face ca icoana să vorbească şi să se mişte
prin sugestionare diavolească. El se teme de Cruce, va ridica prigoană asupra Crucii. La început va-fi pecetea
comunistă – steaua cu cinci colţuri. Să n-o primiţi! Aceasta e doar începutul necazurilor. Va veni timpul când
tare vor fi prigoniţi acei credincioşi care vor refuza să primească pecetea antihristului pe mână sau pe frunte
şi să se închine chipului său.

Aceşti oameni nu vor putea nici cumpăra, nici vinde, neavând pecete. Nu vor putea merge dintr-un oraş în
altul şi nici dintr-un, sat în altul. Lor li se va lua şi apa şi hrana. Mai întâi se va cere semnătura, iar celor ce
vor semna li se va aplica pecetea antihristului. Şi cine o va primi nu va fi iertat nici acum, nici în veacul viitor.
Înainte de întronarea antihristului, va avea loc un război mondial. La începutul împărăţiei sale, antihrist va
captura în mâinile sale toate lăcaşurile sfinte şi lavrele, în afara mănăstirii Poceaev. Lavrele şi lăcaşurile vor
fi deschise de către antihrist, însă ele nu vor avea binecuvântarea Mea, şi intrarea în ele nu va fi îngăduită,
deoarece ele vor fi conduse de antihrist.

Şi Domnul a mai spus:

– Iar cei care voiesc să trăiască în mănăstiri şi în pustnicie trebuie să rabde şi să nu se mâhnească, pentru că,
dacă pe pământ nu vor ajunge să primească călugăria sau alte ranguri, atunci Eu în Impărăţia Mea îi voi
împodobi în preafrumoase veşminte şi le voi da multă slavă. După războiul mondial, se va întrona antihristul.
Voi, copii, propovăduiţi ceea ce v-am spus. Nu vă temeţi de nimeni niciodată, cu toate că veţi fi persecutaţi,
închişi în temniţe. Nu vă temeţi să le transmiteţi lumii din om în om. Pentru că în Împărăţia Mea voi veghea
ca lumea să fie avertizată şi să nu cadă în cursa minciunii. Eu preîntâmpin lumea că degrabă va vem înşelătorul.
Va face minuni cu atâta vicleşug, încât va urni stele de pe cer şi-i va înfricoşa pe toţi, va zbura prin aer, ca o
pasăre. La început va părea paşnic, îi va susţine pe cei săraci, pe nevoiaşi, distribuind ajutoare bogate,
înşelându-i astfel pe cei care cred în Dumnezeu. Toţi îl vor îndrăgi, îl vor asculta şi vor crede în el, dar această
încercare va fi îngăduită pentru puţin timp.

Voi, însă, trebuie să convingeţi, pe cât e posibil, lumea să nu primească niciun fel de pecete şi, de asemenea,
să nu semneze. Odată cu întronarea lui antihrist, vor veni timpuri grele, aşa încât oamenii vor căuta să moară
şi nu vor putea. Din cauza recoltei proaste, va fi o mare foamete. Pâinea şi toate mărfurile vor fi în mâinile lui.
Fără pecetea lui nu se va da nimic, şi, pentru greşelile lumii şi pentru că s-au lepădat de Mine, cerul se va
închide pe trei ani; nu va fi ploaie, iar pământul va fi bântuit de o secetă atât de mare, încât vor seca şi izvoarele
râurilor. Lumea va cădea în mare necaz. Vor fugi de la Apus spre Răsărit în căutarea hranei, însă nu o vor găsi
nicăieri. Peste tot va fi arşiţă şi molimă. Antihristul va emite un ordin prin care va interzice oamenilor să
meargă dintr-un oraş în altul şi dintr-un sat în altul, să poarte cruce, să-şi facă semnul crucii, să propovăduiască
cuvântul lui Dumnezeu. Va ordona să fie scoase crucile de pe Iăcaşele sfinte, să se interzică slujirea în biserici,
iar în interiorul lor să se deschidă teatre şi alte aşezăminte de defăimare a lui Dumnezeu. Atunci nu va iubi
fratele pe frate şi-l va preda morţii şi între rude vor fi vărsări de sânge.

Cine va răbda în numele Meu acela va fi mântuit, iar cine se va lepăda de Mine şi va primi pecetea antihristului,
pe acela Eu nu-l voi ierta nici în această viată, nici în cea viitoare.

Trebuie să fiţi vigilenţi, pentru că vor apărea mulţi antihrişti, care vă vor chema să-i urmaţi – ”veniţi, cu noi
este Hristos!” Nu-i credeţi!!! Vor apărea lupi în piei de oaie, dar toţi aceşti vânători vor fi daţi pierzaniei. Toate
bisericile, în afară celei de la Poceaev, vor fi închise, iar celor care vor alege să trăiască viaţă monahală în
mănăstiri ortodoxe nu li se va permite. Aceştia va trebui să rabde, pentru că mănăstirile ortodoxe vor fi
desfiinţate. Pe aceştia Eu îi voi apăra şi, pentru răbdarea lor, îi vor acoperi în veşmintele Mele şi în toată
puterea Ierusalimului Meu! Când va veni antihristul, soarele se va stinge şi luna nu va mai lumina, puterile
cerului se vor clătina, însă împărăţia antihristului va avea destulă lumină electrică peste tot, şi în biserici. Şi
nenorociţii oameni i se vor închina lui ca unui dumnezeu, aprinzând înaintea chipului său lumânări. Iar cei
care vor refuza vor fi închişi în temniţe, chinuiţi prin foame, puşi în ţeapă, ori vor fi supuşi altor chinuri. Însă
chinurile vor fi atât de mari, încât să le poată suporta credincioşii în Domnul, iar unii nici nu le vor simţi,
pentru tăria credinţei lor. Îngerul lui Dumnezeu îi va întări şi-i va împărtăşi cu Sfintele Taine ale lui Hristos -
în timpul domniei lui antihrist jertfa fără de sânge va fi oprită şi credincioşii nu vor avea unde se împărtăşi.
Chiar înainte de venirea lui antihrist, la Lavra Peşterilor, în partea stângă a marii biserici vor fi scoase Crucea
şi Marele prestol şi va fi deschisă o casă mondenă („urâciunea pustiirii”). Atunci icoana Adormirii Maicii
Domnului va fi ridicată de Îngeri şi dusă în ceruri, la Prestolul Slavei, şi atunci va apărea antihristul, iar
oamenii, uitând de adevăratul Dumnezeu, îi vor pregăti drumul şi-l vor întâmpina. Şi Domnul a spus:

-Rugaţi-vă în fiecare zi dimineaţa, seara şi de la ora 12 noaptea până la ora unu. Cerurile se vor deschide,
rugăciunea celor ce se roagă va ajunge la Prestolul Meu – întotdeauna o voi primi. Mergeţi cât mai des la
biserică, mărturisiţi-vă, împărtăşiţi-vă cu Sfintele Taine ale lui Hristos!

Pe timpul antihristului vor fi mari vărsări de sânge şi credincioşii vor suferi nespus. Împărăţia antihristului va
ţine 42 de luni. Domnul va veni să judece lumea la miezul nopţii şi, din această cauză, vegheaţi în aceste
ceasuri, pentru că timpul venirii Mele nu-l cunosc nici Îngerii. Şi, încă, mai spuneţi poporului să se
împărtăşească, pentru că Jertfa fără de sânge va fi oprită. După ce vor primi pecetea lui antihrist, acei oameni
vor fi loviţi de necazuri nespuse şi de dureri cumplite, vor plânge amar şi vor căuta moartea, însă n-o vor găsi.
Ei vor striga:

-,,0, munţilor, cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de la faţa lui Dumnezeu!” Dumnezeu a spus:

– Iată, în curând, în curând voi veni să judec lumea. Spuneti-le! Las’ să se căiască toţi desfrânaţii şi
preadesfrânaţii; dacă se vor căi, vor fi iertaţi. Pe eretici şi aţâţători nu-i voi ierta. A mai rămas puţin timp, în
curând voi veni, păcatul şi nelegiuirile voastre au ajuns până la cer. Copii, spuneţi lumii că Eu M-am arătat
vouă, pentru că sunt nevoit să avertizez lumea, căci în ultima vreme se împietreşte şi se răceşte inima
oamenilor. Nu mai cred în Dumnezeu, în Legea Lui, ca înaintea potopului. Toţi învăţaţii strigau: ,,Nu există
Dumnezeu, este doar Natura!” V-ați lăsat de sfintele Mele sărbători, le-aţi ales pe ale voastre şi vă închinaţi la
idoli. Ca şi poporului israelitean, le-am dat voie în pustie să asculte înţelepţii, că nu-i Dumnezeu. Este
Dumnezeu, Atotputernic, Atotţiitor, Neajuns, Care cu cuvântul Său a creat lumea văzută şi cea nevăzută.
Pentru că Eu sunt Creatorul întregului Univers şi-l voi cârmui în veacul veacurilor. Eu sunt Alfa şi Omega,
Începutul şi Sfârşitul, cu toate că antihristului i se va îngădui atunci să domine asupra lumii pentru păcatele
ei. El va porni prigoană asupra Bisericii, şi ea se va ascunde de el se va retrage în pustie, însă, după cum Eu
am înviat a treia zi, la fel şi Biserica mea va învia şi va dăinui în veacul veacurilor. Vă spun tuturor: pocăiţi-
vă!!! Eu voi primi pocăinţa voastră, pentru că a mai rămas foarte puţin timp de trăit. Timpul cel mai greu:
degrabă, degrabă voi veni să judec lumea!! !

Pe toţi păcătoşii, desfrânaţii, preadesfrânaţii, beţivii; hulitorii, care calcă în picioare Sfânta Mea Cruce, se
ruşinează să o poarte, nu cinstesc sărbătorile Mele, posturile rânduite de Sfânta Biserică nu le respectă,
asemenea baptiştilor şi hulitorilor (spurcaţi la gură). Pe toţi pacătoşii îi voi arde în Focul Gheenei. Domnul a
încheiat Porunca Sa şi a dat Sfânta Evanghelie la doi Îngeri, i-a binecuvântat şi a spus:

– În acel loc (în care M-am, arătat vouă), în amintirea arătării Mele, să fie înălţată o Cruce şi o icoană în chipul
în care M-am arătat vouă, pentru închinarea lumii.

S-a îndreptat spre Răsărit şi treptat a dispărut după nori. Tot atunci au dispărut toţi Îngerii, însă cântarea lor s-
a mai auzit mult timp. Sonoră la început, ea se stingea pe măsură ce se îndepărta. Copiii-păstori au înştiinţat
preotul ortodox din Demidovka despre arătare şi au spus despre porunca Mântuitorului. El a oficiat slujba de
priveghere şi Dumnezeiasca Liturghie. Vestea despre arătarea Mântuitorului şi despre toate cele spuse de către
El s-a răspândit fulgerător printre credincioşi. A fost făcută o Cruce şi, în taină, de administraţia locală, a fost
sfinţită în biserică. Tot atunci credincioşilor li s-a spus când va fi scoasă Crucea din biserică şi dusă la locul
arătării Mântuitorului. Scoaterea ei a fost stabilită pentru ora 12 noaptea. Către această oră se adunaseră peste
200 oameni. Au mai venit din satele vecine încă doi preoţi.

Poporul şi preoţii se temeau de puterea locală. Credincioşii au împodobit Crucea cu flori şi coroane. Ei s-au
adunat ca să se închine Domnului Sfânt în liniştea nopţii, ieşind din biserică fără lumini şi cântări. Îndată după
ieşirea din biserică, preoţii şi poporul au auzit răsunând din văzduh dangăte de clopot şi cântare îngerească:
„Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne …” Preotii sositi au întrebat cu nedumerire preotul din sat din ce cauză bat
clop~tele. Au întrebat şi alţi localnici. Clopotniţa era închisă, îneanu era nimeni şi, decj, nimeni nu bătuse
clopotele, ci totul se auzea în văzduh, de la Ingeri. Poporul s-a adunat cu spaimă şi cutremur şi cu multă
bucurie în inimă. Însoţind Crucea, ei îşi urmau calea în linişte, aruncând flori în calea Crucii. Îndată după
ieşirea din sat, au aprins lumânări, iar unii purtau făclii. Ei îşi urmau calea prin câmp cântând. Iar când
procesiunea s-a îndepărtat de sat, a apărut un stâlp luminos cu nor. Norul se mişca înaintea poporului, arătându-
i calea. Atunci când au ajuns la locul destinat, s-a retras între nori, iar acel loc a devenit purpuriu. Şi în acel
timp, din cer au început să sune clopotele, iar după ce au aşezat Crucea şi Icoana, îngerii au început să cânte:
„Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim”. Oamenii care însoţeau crucea
credeau că nimeni în afară de ei n-a văzut nimic, însă atât procesiunea, cât şi dangătul clopotului, şi cântarea
îngerească au fost auzite de către lumea care se afla în câmp în timpul nopţii şi mulţi, de frică, au fugit în sat.
Crucea a fost aşezată cu multă pietate pe locul în care Mântuitorul S-a arătat ciobănaşilor.

Continuăm după articolul: „Arătarea Domnului, în anul 1926, lângă Kiev (Kiriliţa, Nr. 3/2001).

După aşezarea crucii la locul arătării Mântuitorului, a început pelerinajul credincioşilor. În fiecare sâmbătă
veneau călugări de la mănăstirile Lavra Peşterilor şi Florovsk din Kiev pentru a sluji Te Deum-uri. Lângă
Crucea înălţată se adunau la panahidă. Copiii din preajma locului aşteptau sâmbetele pentru a strânge
monedele, merele şi bomboanele lăsate de către pelerini. Renumitul pictor Krasiţki nepotul lui Şevcenko – a
pictat tabloul „Ciobănaşul”. El a venit la Demidov şi a pictat pe viu chipul băiatului – păstoraş.

Timp de patru ani nimeni n-a cutezat să atingă Crucea înălţată în locul arătării Mântuitorului. Dar în anul
1930, la adunarea celulei comsomoliste, s-a luat hotărârea de a o distruge. La început nimeni nu îndrăznea să
facă acest lucru cu propriile mâini, dar s-a găsit curând unul: a legat-o cu funii, care, fiind trase de cai, au
smuls-o. Se vorbeşte că nu mult după aceea a fost bătut de o mare nenorocire. În pofida relelor care se
înmulţeau tot mai mult pe pământ, harul lui Dumnezeu a cercetat aceste locuri nu o singură dată. Atunci nu
toţi demidovenii au crezut că Mântuitorul S-ar fi arătat cu adevărat. Dar curând, parcă întru întărirea şi
susţinerea credincioşilor, s-a arătat Maica Domnului, fapt confirmat astăzi de către !ocuitorii satului, martori
oculari ai arătării Preacuratei. În unul din manuscrisele păstrate -mărturie a arătării Mântuitorului, se vorbeşte
că Domnul ar fi poruncit să fie înălţată o cruce şi Ia Fântâna Văduvei, care a fost săpată în satul Demidovka
în anii de după revoluţie, în timpul unei secete cumplite. Atunci, în toată împrejurimea nu se găsea pic de apă
şi toţi veneau Ia Fântâna Văduvei, deoarece numai acolo, din mila lui Dumnezeu, se păstrase apa. Maica
Domnului s-a arătat, după cum voise Domnul, în timp ce se oficia Te Deum-ul. Ea s-a arătat dinspre răsărit la
ora 8 dimineaţa. Era îmbrăcată în haine de culoarea cerului, înaintea ei era o tavă strălucitoare şi toţi cei aflaţi
de faţă au văzut aceasta, dar nimănui nu i-a fost dat să vadă ce anume se afla pe tavă. Maica Domnului ţinea
mâinile lăsate în jos. Lumea era îngrozită, se închina până Ia pământ şi se ruga Stăpânei. După aceasta, toţi
cei care au văzut-o pe Născătoarea de Dumnezeu s-au schimbat în bine, însă autoritătile au interzis cu
severitate să se vorbească despre aceasta. Dar cuvântul lui Dumnezeu este de nestăvilit: lumea va tăcea, iar
pietrele vor cuvânta. Oricât de mare ar fi fost pericolul, creştinii au înscris şi au păstrat preţioasele mărturii.
Iar atunci când credincioşii din zilele noastre căutau locul în care S-a arătat Mântuitorul, câţiva localnici, care
nu se cunoşteau între ei, au indicat unul şi acelaşi loc. Între timp, în câmp, acolo unde S-a arătat Mântuitorul,
a fost sădită livada colhozului, care creştea frumoasă şi bine îngrijită. Numai pe un sector pomii nu se puteau
adapta nicicum, se piperniceau mereu şi se uscau. Acest loc de circa 5 pe 10 metri s-a acoperit cu iarbă şi flori
de câmp, iar în centru, în raza a doi metri, creştea numai iarbă joasă şi stufoasă de un verde intens, care rămânea
neatinsă.

Astăzi în sat mai sunt în viaţă câteva rude apropiate ale martorilor oculari Emilian şi Nicolae, care păstrează
în memorie evenimentele din acea vreme. Bătrâna Daria, în vârstă de optzeci şi doi ani, din satul Glebovka, a
povestit despre soarta neobişnuită a unchiului său Emilian. EI a rămas de timpuriu ‘orfan. Dar, în pofida
vitregiilor şi greutăţilor vieţii, a crescut vrednic şi cuminte. Şi Dumnezeu a avut grijă deel-i-adat şi hrană şi de
lucru. Emilian n-a mers la şcoală până la vârsta de 14 ani şi nu putea nici citi, nici scrie. Îşi câştiga pâinea,
angajându-se să pască vitele gospodariIor.

Păstra mereu în inima sa cuvintele Domnului: ,,Nu vă lepădaţi de Mine”; şi el, într-adevăr, a dus cu sfinţenie
numele lui Hristos de-a lungul vieţii sale anevoioase. Bolşevicii îl intimidau, obligându-l să se dezică şi să
semneze o mărturie falsă prin care să nege arătarea Mântuitorului. Însă Emilian a refuzat să urmeze exemplul
lui Iuda şi a fost condamnat Ia zece ani de detenţie. În perioada înterimiţării la Kiev, i se mai aduceau ceva
produse. Ulterior, un timp nu s-a mai auzit nicio veste despre el. Se ştia doar atât că e îrichis undeva departe,
după UraJi. Iar în 1936, Emilian a fost rejudecat, adăugându-i-se încă zece ani. Şi iată, ca prin minune,
suportând toate vitregiile vieţii de detenţie, după mulţi ani, s-a întors în satul natal. Şi s-a întors nu ca om
simplu de lume, ci în rang de preot. În acele timpuri tulburi, în închisori erau întemniţaţi foarte mulţi
arhiepiscopi, şi Emilian a fost hirotonisit chiar acolo, în detenţie. Dar „nimeni nu-i prooroc în ţara sa” -
glăsuieşte un vechi adevăr.

Consătenii n-au voit să-I recunoască pe Emilian drept preot şi el, mâniindu-se din această cauză, i-a comunicat
nepoatei sale Daria cum că este respectat şi preţuit de mulţi oameni, care îl invită la Moscova. Se ştie că
Emilian a trăit toată viaţa necăsătorit, fără familie. A slujit mai apoi în Belarus, unde voia să construiască un
nou lăcaş, dar în timp ce ducea banii, în tren, în 1983, a fost jefuit şi ucis. Soarta lui Nicolae, al doileamartor
al arătării Mântuitorului, a mers pe un alt făgaş. El era dintr-o familie înstărită. Nu demult, nepotului său i-a
fost restituită casa părintească, care a fost luată de către autorităţi în timpul deposedării ~enerale. Este’
~unoscut faptul că Nicolae n-a putut urma poruncile Domnului. In acele timpuri de restrişte, el avea doar
unsprezece ani şi părinţii, temându-se de autorităţi, i-au impus copilului să tăinuiască cele văzute. Şi copilul
n-a mai vorbit niciodată despre arătarea Mântuitorului. Mulţi oameni continuau să-I întrebe, iar el continua să
tacă. Ulterior, Nicolae s-a căsătorit, a avut copii, însă în 1941 a murit pe front.

Preluat din cartea: ”Stareții, despre vremurile de pe urmă.” Mănăstirea ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, Petru Vodă 2007.

VINE APOCALIPSA? S-au născut gemenii de care a pomenit

Sfântul Ioan Teologul în Biblie
Un caz incredibil s-a petrecut în Aydin, Turcia, unde în ziua de 10
mai 2014, s-au născut gemenii care poartă simbolurile Apocalipsei.
Chiar dacă la prima vedere semnele celor doi micuți par fără nicio logică, ele de fapt sunt niște simboluri
reprezentative, care apar menționate în Biblie, la capitolul al unsprezecelea al Apocalipsei. Este vorba despre
două crenguțe de măslin și două sfeşnice imprimate pe corpurile copiilor. Fiecare dintre cei doi are în dreptul
splinei câte unul dintre cele două simboluri biblice. Mai mult de atât, pe fruntea celor doi se pot observa două
semne distinctive, care reprezintă cifrele romane III și XI.

Pornind de la aceste simboluri atât de bizare, experții în Biblie sunt de părere că gemenii sunt de fapt cei doi
martori de care a pomenit Sfântului Ioan Teologul în Biblie.

Şi voi da putere celor doi martori ai mei şi vor prooroci, îmbrăcaţi în sac, o mie două sute şi şaizeci de zile.
(Apocalipsa 11, 3)

Simbolurile crenguțelor de măslin și ale sfeşnicelor sunt menționate precum semne prevestitoare ale urgiei
care se va abate asupra omenirii la 1260 de zile după apariția celor doi martori. Dacă luăm în considerare data
nașterii celor doi ca fiind 10 mai 2014, conform textului biblic Apocalipsa se va produce în ziua de 21
octombrie 2017.

ceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Domnului pământului. Şi dacă voieşte cineva
să-i vatăme, foc iese din gura lor şi mistuieşte pe vrăjmaşii lor; şi dacă ar voi cineva să-i vatăme, acela trebuie
ucis. Aceştia au putere să închidă cerul, ca ploaia să nu plouă în zilele proorociei lor, şi putere au peste ape să
le schimbe în sânge şi să bată pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi. Iar când vor isprăvi cu
mărturia lor, fiara care se ridică din adânc va face război cu ei, şi-i va birui şi-i va omorî. (Apocalipsa 11, 4-
7)

După cum se poate observa, versetele Apocalipsei sunt cele care vorbesc inițial despre simbolurile
prevestitoare, care ciudat că se regăsesc pe corpurile celor doi, pentru ca apoi își va face apariția fiara care va
declanșa lupta finală, scrie efemeride.ro.
Conform textului biblic, cei doi vor fi uciși, iar după trei zile și jumătate să fie readuși la viață așa cum a înviat
și Iisus. Imediat după aceea, Dumnezeu îi va chema în ceruri, iar atunci se va auzi trâmbița celui de-al șaptelea
înger, iar cerul de va deschide pentru ca Pământul să fie cuprins de fulgere, tunete, vuiete, cutremure și
grindină.

Mai mult de atât, locul unde s-au născut gemenii corespunde cu anticul oraș Efes unde a murit Sfântul Ioan,
autorul Apocalipsei.

Read more: http://ortodoxia.rol.ro/vine-apocalipsa-s-au-nascut-gemenii-de-care-a-pomenit-sfantul-ioan-

teologul-in-biblie-969314.html#ixzz5HIbrzwus

Acum, ne aflăm în pragul marii mânii; se apropie

sfârșitul sfârșitului
de Admin · 7 iunie 2018
Cuvinte zguduitoare ale Părintelui Filotei din insula Paros, ucenic al Sfântului Nectarie Făcătorul de Minuni,
despre vremurile pe care le trăim și despre ceea ce ne așteaptă în curând:

După cum văd, toată lumea aleargă spre cel viclean, ca si păcătosul spre păcat. Neînfrânati sunt oamenii, – si
popor si cler; ca si caii cei nărăvasi aleargă spre păcat. Nu se gândesc nici la Dumnezeu, nici la moarte, nici
la judecată sau răsplată, la nimic; numai pentru materie, trup si plăceri trupesti se interesează. Pentru
Dumnezeu, suflet, virtute – nimic! Foarte putini sunt cei care au interese adevărate si poate datorită acestor
prea putini mai tine Dumnezeu lumea.

Satana face ultimul asalt si în acesti ani în care ne găsim, mare necaz si strâmtorare vor veni în lume… în
vremea proorocului Ieremia, Dumnezeu a hotărât de mai multe ori să pedepsească pe israeliti, însă Ieremia îl
ruga să se milostivească de creatura Sa si de poporul Său cel ales. Odată, însă, i-a zis lui Ieremia că va
distruge Ierusalimul. Atunci proorocul a început să-L roage: „Dumnezeul meu, nu distruge orasul si nu
pedepsi pe cei ce locuiesc în el…”, însă Dumnezeu i-a răspuns: „Nu mă ruga, Ieremia, căci nu te ascult; voi
preda orasul în mâinile babilonenilor (care deja se apropiaseră de Ierusalim). Atunci a zis Ieremia către
Dumnezeu: Cum este posibil să intre dusmanii în cetate, căci zidurile sunt puternice? „Eu le voi deschide
portile ca să intre – a răspuns Domnul. Dacă nu-l voi preda Eu, ei nu pot intra. Mâine dimineată să sezi pe
un loc înalt si vei vedea cum îl voi preda…”. Si a văzut un înger deschizând poarta dinspre răsărit, apoi si pe
cele dinspre apus, miazăzi si miazănoapte, iar cheile le-a ascuns sub o piatră, zicând: „Primeste, piatră,
cheile orasului acesta păcătos si să le păzesti până se vor întoarce din robie, apoi a strigat îngerul: „Intră,
putere a chaldeilor!” si au intrat dusmanii în cetate; au ucis si au pustiit, luând multi robi, printre care si pe
Ieremia. De aceea zice Sfântul Ioan Gură de Aur că, atunci când păcatele oamenilor sunt multe, iar printre
păcătosi se găsesc si drepti, câteodată, Dumnezeu ia împreună cu păcătosii si pe drepti…

Asadar, mare mânie va să vină. Multe răutăti se întâmplă în lume, îndeosebi două: desfrâul si avortul. Un rău
atât de mare nu s-a întâmplat în nici o vreme, ca mamele să ucidă 6-10 copii si să nu simtă deloc mustrare de
constimtă, când, dacă ar fi avut o cât de mică urmă de pocăintă si simtire, ar fi trebuit să-si deschidă
mormintele si să intre de vii în ele ca să se chinuie, dar sunt nepăsătoare… Se spovedesc uneori, dar fără să
se pocăiască sincer. Aceasta una, iar a doua – goliciunea femeilor. Umblă acum goale, – desi bărbatii nu sunt
mai prejos, – însă mai mult femeile, iar aceasta nu este cu putintă s-o rabde Dumnezeu. A răbdat pe păcătosii
din vremea lui Noe, pe cei din Sodoma si Gomora, dar parcă nu ajunseseră la acest stadiu, să umble goi pe
stradă si să-si arate trupurile lor goale la bărbati, ca să-i atragă spre păcat.

Dumnezeu este îndelung răbdător, iar o oră înaintea lui Dumnezeu sunt ca o mie de ani. Rabdă îndelung,
însă si răbdarea Sa are margini. Nu este cu putintă ca Dumnezeu, Care totdeauna pedepseste păcatul, să
îngăduie a se face atâtea păcate fără să le pedepsească… Numai să fim pregătiti. S-avem credintă în
Dumnezeu; în El să ne punem nădejdea si dragostea si nu ne va părăsi. Fie ca nimic să nu ne despartă de
iubirea lui Hristos.
Acum, ne aflăm în pragul marii mânii; se apropie sfârsitul sfârsitului. Sfintii Părinti ai Bisericii noastre au
socotit moartea si a doua venire a Mântuitorului necesare pentru mântuirea omului, iar cei care le-au avut
totdeauna în minte, au fost izbăviti de chinurile cele vesnice.

Părintele Filothei Zervakos

Sfârşitul va veni “atunci când femeile vor deveni

bărbaţi şi bărbaţii femei“
de Admin · 16 iunie 2018
“Femeile(n.n.) umblă acum goale, – desi bărbatii nu suntmai prejos, – însă mai mult femeile, iar aceasta nu
este cu putintă s-o rabde Dumnezeu.A răbdat pe păcătosii din vremea lui Noe, pe cei din Sodoma si Gomora,
dar parcă nu ajunseseră la acest stadiu, să umble goi pe stradă si să-si arate trupurile lor goale la bărbati, ca
să-i atragă spre păcat”.

“Despre femei ce să mai spun? Nu au în minte altceva decât cum să se împodobească. Se întrec una pe alta în
veşminte. Ce să spun şi despre îmbrăcămintea necuviincioasă pe care le îndeamnă să o poarte născocitorul
răutăţii, diavolul. Vai şi amar! Cum de nu le e ruşine femeilor creştine? Ţigăncile şi musulmanele se îmbracă
decent, pentru a nu-i sminti pe bărbaţi, pe când femeile creştine, care au tradiţie de la Hristos, de la apostoli,
de la Sfinţii Părinţi să se îmbrace decent, au ajuns la nebunie desăvârşită prin felul în care se îmbracă! Taţii şi
mamele să fie pilde bune şi să nu-şi lase copiii – povăţuindu-i cu iubire de Dumnezeu – să se îmbrace necuvios.
Iar bărbaţii să le ferească pe femeile lor de îmbrăcămintea indecentă, căci vor da socoteală în ziua
Judecăţii.Femeile care intră în biserica lui Dumnezeu îmbrăcate necuviincios şi fără de ruşine, fac voia
diavolului. Mai bine să nu calce pe la biserică, fiindcă în afară de faptul că nu au nici un folos din asta, îi
vatămă şi îi smintesc şi pe ceilalţi credincioşi din biserică.

Îmi pare rău că sunt nevoit să cercetez şi să mustru. Nu vreau acest lucru, şi poate că-i întristez pe cei
răspunzători de asta. Dacă nu v-aş iubi, nu v-aş cerceta. Îndreptaţi-vă şi atunci voi înceta şi eu să cercetez. Vai
mie dacă voi tăcea, văzând asemenea fărădelegi!

Într-o carte veche pe care am găsit-o cu mulţi ani în urmă, am citit printre altele că, atunci când ucenicii L-au
întrebat pe Domnul nostru Iisus Hristos când se vor întâmpla în lume semnele înfricoşătoare ale celei de-a
Doua Veniri, când dragostea multora se va răci şi credinţa va pieri, Domnul le-a spus, printre altele: “atunci
când femeile vor deveni bărbaţi şi bărbaţii femei“.

Şi Sfântul Ioan Gură de Aur, atunci când nişte creştini l-au întrebat când va fi a Doua Venire, le-a răspuns:
“Când ruşinea femeilor va dispărea, atunci ziua Judecăţii va fi aproape“. Aceste profeţii ale Domnului nostru
Iisus Hristos şi ale Sfântului Ioan Gură de Aur şi ale altor prooroci, apostoli, Sfinţi Părinţi, despre care am
vorbit mai devreme, se împlinesc astăzi cu precizie.

Ca părinte duhovnicesc, am îndatorirea şi responsabilitatea să-i povăţuiesc pe fiii mei. Te povăţuiesc deci ca
de aici încolo să încetezi a-ţi mai vopsi buzele, unghiile şi faţa şi să rămâi cum te-a zidit Dumnezeu. Nu-ţi dori
să devii mai presus de Dumnezeu; fiindcă, atunci când te vopseşti cu culori roşii, Îl huleşti pe Dumnezeu. E
ca şi cum ai spune: “Dumnezeu n-a ştiut sau n-a putut să mă facă cu buze sau unghii roşii; şi ceea ce n-a putut
să facă Dumnezeu, o voi face eu, ca să par mai frumoasă să mă admire şi preţuiască bărbaţii şi femeile fără
minte şi să-mi spună că sunt “femeie fermecătoare, modernă, nu înapoiată“. Însă în felul acesta îl întristezi pe
Dumnezeu şi pe mine, părintele tău duhovnicesc, şi pe toţi oamenii cuminţi şi cu frică de Dumnezeu, şi-l
bucuri pe diavol şi pe oamenii neînţelepţi, bărbaţi şi femei.

Aşadar, dacă Îl iubeşti pe Dumnezeu şi ţi-e frică de Dânsul, dacă mă respecţi şi pe mine, părintele tău
duhovnicesc, din clipa aceasta în care primeşti scrisoarea mea, să încetezi a te mai vopsi. Şi să-ţi împodobeşti
de aici încolo sufletul cu smerenie, cuvioşenie şi virtuţi. Atunci se va bucura şi Dumnezeu, şi îngerii, şi Maica
Domnului, şi sfinţii, şi te vor ocroti şi învrednici să intri în Împărăţia Cerurilor.

Însă dacă vei urma moda şi te vei lua după femeile moderne, ca acuma, când le imiţi vopsindu-te, le vei imita
şi la fumat, şi la jucat cărţi şi la altele, care sunt scârboase chiar şi când le aminteşte cineva”.

Părintele Filothei Zervakos

Sfantul Cosma Etolul – cuvinte de duh si profetii:

“RAUL VA VENI DE LA CEI INVATATI”
25-08-2009 Sublinieri
Print
 “Sufletul si Hristos – doar acestea doua, sa te intereseze! Lumea toata sa cada, pe acestea doua,
nimeni nu ti le poate lua, afara numai daca nu le dai tu, cu voia ta“.
 “Chiar daca te-ar ierta toti duhovnicii, patriarhii, arhiereii si lumea întreaga, esti neiertat daca nu te
pocaiesti în fapta“.
 “Va veni vremea ca vrajmasii vostri sa va ia pana si cenusa din foc, dar voi sa nu va schimbati
credinta, cum fac altii“. [Spusa in Siatisti.]
 “Sunt trist pentru fala pe care o aveti. Piciorul meu nu va mai calca aici. Si daca nu lasati
lucrurile pe care le faceti, trufia si hotia, veti fi nimiciti. In ramura de care va atarnati sabiile, va
veni o zi in care tiganii vor atarna organele voastre”. [Spusa in satul Aghios Donatos Souliou.]
 “Faceti case aratoase si nu veti locui in ele“. [Cuvinte spuse tot la Assos, cand intr-o zi a trecut
prin fata unei case nou construite. Dupa putin timp, toti locuitorii ei au murit, afara de o singura
femeie”.]
 “Du-te si pe drum ti se va rasplati” [spusa in Dervistani despre cineva care l-a ironizat pe sfant si
care ulterior a fost ranit pe drum pe un dusman al sau.]
 “Spune-le figurilor alora sa nu vina aici, ci sa se intoarca inapoi” [Pe cand invata in Assos, in
Kephalinia, Sfantul Cosma si-a intrerupt predica o clipa si a trimis un auditor la casa stapanului
locului sa spuna aceste cuvinte. Aici erau patru doamne din aristocratie imbracate indecent, care
erau gata sa vina sa urmareasca predica lui.]
 “Cand veti vedea flota in ape grecesti, atunci se va dezlega problema Orasului
[Constantinopului]”.
 “In Oras [Constantinopol] va curge atata sange cat sa inoate in el un vitel de trei ani”.
 “Turcii vor fugi, dar vor veni din nou si vor ajunge pana la Examilia. In cele din urma vor fi alungati
in Kokkini Milia. Dintre turci, o treime vor fi omorati, o treime se vor boteza si doar o treime
vor ajunge la Kokkini Milia“. (a se vedea si profetiile cuv. Paisie Aghioritul, care talcuieste si
aceste cuvinte ale Sfantului Cosma: Profeţiile Părintelui Paisie şi Proiectul Anatoliei de sud-est,
n.n.).
 “Va veni o armata straina, va crede in Hristos, dar nu va sti limba”.
 “Va veni odata o oaste straina care va crede in Hristos, dar voi nu o veti sti”.
 “Cu unii veti adormi si cu altii va veti scula dimineata”.
 “Veti vedea trei familii intr-o casa”.
 “Veti merge sa locuiti altundeva si altii vor veni sa locuiasca la voi”.
 “Veti vedea 40 de animale legate de un par”.
 “Multi vor pieri de foame”.
 “Bogatii vor ajunge saraci si saracii vor muri”.
 “Un pumn de aur, un pumn de faina”.
 “Va veni vremea cand vor conduce lumea lucrurile necuvantatoare si neinsufletite”. [Aluzie la
inventiile tehnologiei moderne care va guverna viata umanitatii.]
 “Cauza razboiului general va veni din Dalmatia. Mai intai se va imparti Austria, apoi si Turcia”.
[Aluzii la inceputul primul razboi mondial.]
 “Daca se gasesc de acord trei puteri, nu veti pati nimic”.
 “Daca problema se va rezolva prin razboi, veti pati multe nenorociri; din trei sate va ramane
doar unul”.
 “Multe sate vor fi nimicite, trei vor deveni unul”.
 “Sa va rugati sa fie zi si nu noapte, vara, nu iarna”.
 “Oamenii vor ramane saraci, fiindca nu vor avea dragoste de saraci”.
 “Oamenii vor ajunge goi, fiindca se vor face netrebnici”.
 “Prapadul va veni din inaltime, de la liman”.
 “Va veni pe neasteptate; dobitoacele vor ramane injugate la lucrul lor si voi veti fugi”.
 “Multe se vor intampla. Orasele vor ajunge ca niste baraci”.
 “Sa le dati ceea ce va cer; numai sa va scapati sufletele”.
 “Daca vor gasi pe drum argint, nu se vor apleca sa-l ia. Dar pentru un spic se vor omori care sa-l
ia primul”.
 “Raul va veni de la cei cititi [invatati, intelectuali]”.
 “Veti rabda fie trei zile, fie trei luni, fie trei ani”.
 “Va veni vremea cand nu va mai fi aceasta armonie care e astazi intre popor si cler”.
 “Clericii vor fi cei mai rai si mai necredinciosi dintre toti”.
 “Se vor intampla atat de multe, incat de frica mamele vor naste inainte de vreme”.
 “Sa nu va faceti case mari. Sa faceti bordeie ca sa nu va intre inauntru”.
 “Va vor pune un bir mare si cu anevoie de purtat, dar nu vor ajunge”.
 “Va vor pune bir pe cotete si ferestre”.
 “Va vor cere sa va si ia soldati, dar nu vor ajunge sa o faca”.
 “Cand veti auzi ca razboiul va incepe de jos [din sud], veti patimi putin; daca va incepe de sus [din
nord], veti fi nimiciti”.
 “Stancile si rapele vor fi pline de lume”.
 “Va veni pe neasteptate, iar boul va fi in camp, iar dobitocul in arie”.
 “E trist pentru mine sa v-o spun: azi-maine asteptam seceta, foamete mare, cand vom da mii de
galbeni si nu vom gasi putina paine”.
 “Dupa razboi oamenii vor face o jumatate de ceas pe drum sa gaseasca un om si sa si-l faca
frate”.
 “Va veni vremea cand crestinii se vor scula unul impotriva altuia”.
 “Sa aveti crucea pe frunte, ca sa va recunoasca ca sunteti crestini”.
 “Pe Papa sa-l blestemati, fiindca el este cauza”.
 “Va veni vremea, cand diavolul va face rotiri cu dovleacul lui” [Aluzie la satelitii artificiali ai
pamantului si o critica anticipata a tehnologiei contemporane, crede mitropolitul Avgustinos
Kandiotis.]
 “Din scoli vor iesi lucruri pe care mintea voastra nu si le poate inchipui”.
 “Veti vedea in camp carute fara dobitoace alergand mai repede decat iepurele”.
 “Va veni vremea cand oamenii vor vorbi dintr-o parte intr-alta – de pilda, de la
Constantinopol in Rusia – ca si cum ar fi in camere apropiate”.
 “Veti vedea oameni zburand in cer ca niste pasari aruncand foc in lume. Cati vor trai atunci
vor alerga la morminte si vor striga: Iesiti voi, cei morti, sa intram noi, cei vii!” [Aceste ultime
profetii ale Sfantului Cosma se refera, cu peste un secol inainte de aparitia lor, la inovatii ale
tehnologiei moderne: automobile, fire de telegraf si curent electric, avioane militare.]
 “Eu, crestinii mei, mi-am cheltuit viata studiind timp de cincizeci de ani, am citit si despre preoti si
despre necredinciosi, si despre atei si despre eretici, am cercetat adancurile intelepciunii. Toate
credintele sunt mincinoase, calpe, toate sunt ale diavolului. Am inteles si acest lucru adevarat,
dumnezeiesc, ceresc, desavârsit si pentru mine si pentru voi: numai credinta crestinilor
ortodocsi bine-credinciosi e buna si sfinta, ca sa credem si sa ne botezam in numele Tatalui si al
 Fiului si al Sfintului Duh. Aceasta v-o spun acum, la sfirsit, ca sa va bucurati si sa va veseliti de
mii de ori, ca v-ati invrednicit sa fiti crestini ortodocsi, si sa plangeti si sa va tanguiti pentru cei
necinstitori de Dumnezeu, necredinciosi si eretici, care umbla in intuneric, in mâinile
diavolului“.
 “Evreul imi spune ca Hristosul meu e un copil din flori si Preasfinta Fecioara a mea e o
desfrinata, iar Sfinta Evanghelie imi spune ca acest lucru e de la diavolul. Mai am acum ochi sa
ma uit la evreu? Daca un om ma ocaraste, imi omoara mama, fratii, copiii, dupa care imi
scoate ochii, ca si crestin am datoria sa-l iert. Dar sa-L ocarasca ei pe Hristosul meu si pe
Preacurata Fecioara a mea! Eu nu vreau sa-i mai vad, dar domniile voastre cum va rabda
inima si mai faceti afaceri si tocmeli cu evreii? De ce v-am spus acestea, crestinii mei? Nu ca sa-
i omorati pe evrei si sa-i prigoniti, nu, ci ca sa-i plangeti ca L-au lasat pe Dumnezeu si s-au dus cu
diavolul. V-am spus ca sa ne caim acum pina mai avem vreme, ca sa nu se intimple sa se minie
Dumnezeu pe voi si sa ne lase din mina Lui si sa patim si noi ca evreii si chiar mai rau“.

Alte profetii si cuvinte de invatatura ale Sfantului Cosma Etolul, la:

 “Vor veni vremuri cand ortodocsii vor fi invrajbiti intre ei…”

 Urmatoarea tinta, Grecia?
 „Tu, Noe, esti nebun! Ce-a patit si Dumnezeu? A innebunit si vrea sa piarda lumea?”
 Sfantul Cosma Etolul: SA NU AFURISITI PE NIMENI!
 SMERITA OFRANDA SFANTULUI SFINTIT MUCENIC COSMA ETOLIANUL LA
IMPLINIREA A 230 DE ANI DE LA STRAMUTAREA SA LA CERESTILE LOCASURI

Din profetiile mai putin cunoscute ale sfintilor (I) –

“Vor veni vremuri cand ortodocsii vor fi invrajbiti
intre ei…”
14-01-2009 Sublinieri
Print

 “Preasfinţitul Ignatie Briancianinov notează în scrisoarea adresată egumenului Antonie (Bocikov)

la 18 mai 1861:

„Întreaga omenire se avântă unanim în întâmpinarea unei persoane de excepţie, geniale, spre o întâlnire
extraordinară, solemnă. Este evident. Faţa îi va fi atât de iscusit mascată, încât masele îl vor lua drept
mesia: şi nu e nimic de mirare, pentru ca înşişi proorocii săi (ai lui antihrist – n.a.) şi-au făcut apariţia în
chip de prooroci ai lui mesia. Se pregăteşte calea, calea cugetului pentru intrarea înşelării (II Tes. 2: 11)
în minţile şi inimile oamenilor“.
„Viaţa de zi cu zi trăită în păcat constituie o continuă lepădare de Hristos, chiar dacă nu se pronunţă
aceasta în glas. Dar iată! Ea deja se pronunţă, a început să se pronunţe demult. Nu poate gura sau limba să
ascundă tendinţa tainică spre abatere şi lepădare: ele parcă involuntar le pronunţă. Se pronunţă lepădarea
de Hristos şi se pronunţă de către diverse învăţături eretice”.

***

 Din convorbirea întreţinută cu unul dintre duhovnicii Lavrei Sfintei Treimi din Serghiev Posad
(1991):

“- Părinte, ce credeţi despre vremurile de astăzi? Încotro mergem şi la ce trebuie să ne aşteptăm?

– În viitorul apropiat se va instaura împărăţia (dictatura) lui antihrist… şi toate semnele acesteia deja
sunt de faţă: haos în guvernare, greve, insuficienţă alimentară în ciuda unor recolte bogate, otrăvirea
naturii, tendinţa unor noi forţe de a urca la putere. Apoi, dacă Dumnezeu va îngădui, instaurarea unei noi
puteri. Vor trece încă trei, cinci ani până aceasta îşi va arăta adevărata faţă, iar până atunci va dăinui euforia
libertăţii şi statul va acorda ajutor Bisericii şi va contribui la renaşterea spirituală a Rusiei… în
continuare, atât Biserica, cât şi poporul vor trece prin grele încercări, de care istoria n-a mai văzut
niciodată.

– Părinte, dar au mai fost profeţii despre venirea antihristului înainte de agresiunea polonezilor în 1610-
1612, înaintea războiului din 1812 cu Napoleon şi proorocia părintelui
nostru Ioan din Kronstadt despre tragedia din 1917, iar întronarea lui antihrist tot n-a avut loc.
Poate va trece şi de asta?

– Atunci nici n-ar fi putut să se întroneze, deoarece credința ortodoxă avea rădăcini puternice în popor!
Iar astăzi poporul surd, orb şi neputincios şi despărţit prin trei generaţii moştenirea duhovnicească
ortodoxă a sfinţilor părinţi”.

***

 Schimonahul Antonie (Cernov) din Marea Britanie (1991):

“Iată că am ajuns acele timpuri, când nu numai că avem dreptul, dar suntem obligaţi să spunem că trăim
timpurile de pe urmă. Deoarece, deja în 1962, preşedintele şi fondatorul statului Israel, Ben Gurion
a declarat oficial că s-a născut „Maşiah” (Mesia), pe care îl „aşteaptă întreaga, omenire”. În timpul
circumciziei iudaice (tăierii împrejur), acesta a fost numit ,,Emmanuel” „după scripturi”, şi că tatăl
său l-a numit „Meleh” (împăratul seminţiei sioniste). „După profeţii”, acest „Emanuel” sau „Meleh” va uni
întreaga omenire într-o singură religie… Şi cine nu va primi această religie va fi nimicit. Este clar că
această „religie” va fi fără de Domnul Iisus Hristos şi cei care vor rămâne credincioşi lui Hristos vor fi nimiciţi.
Acest mesia mincinos îşi va începe, probabil, activitatea în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New
York... America se pregăteşte să-l întâmpine. Şi chiar o comisie pontificală din Vatican îi invită pe toţi
catolicii să-l „întâmpine” pe mesia împreună cu iudeii” (Rusia, înainte de a Doua Venire, pp. 233-235).

***

 Preacuviosul Nil Izvorâtorul de Mir (secolul XVI):

„Muntele Athos va fi lovit de un mare zgomot, se va auzi un sunet fin; când va pleca Chipul Stăpânei
noastre Născătoarei de Dumnezeu, se va arăta un semn înfricoşător şi cutremurător. Semnul va fi
astfel: toate bisericile se vor înclina din cauza plecării Mântuirii, ca o petrecere a Mântuirii şi închinare
(adică vor fi distruse de păgâni sau de cutremur de pământ). Pentru aceasta, vă spun vouă, nesimţirea va
simţi, iar simţirea va fi întunecată şi nu va înţelege că pleacă Mântuirea“.

***
  Sfântul Mucenic Cosma Etolul († 4 august 1779), „Apostolul Săracilor“:

„Vom vedea oameni zburând prin văzduh asemenea păsărilor şi aruncând foc pe pământ. Oamenii
vor alerga la morminte şi vor striga: Ieşiţi, voi, morţilor, şi daţi-ne nouă să intrăm în mormintele voastre.

Vor veni vremuri când duşmanii noştri vă vor lua totul, chiar şi cenuşa din vatră. Însă nu vă pierdeţi credinţa,
asemenea altora.

Vor veni vremuri când va dispărea orice înţelegere între preoţime şi turmă. Preoţii vor deveni mai răi
şi mai nelegiuiţi decât alţii. Oamenii vor fi sărăci, pentru că vor pierde dragostea şi grija faţă de săraci.
Bogaţii vor sărăci, iar săracii vor muri.

Vor putea fi văzute trăsuri fără cai gonind pe câmpie mai iute ca iepurele.

Vor veni vremuri când ortodocşii vor fi învrăjbiţi între ei. Eu, însă, vă sfătuiesc să păstraţi pacea şi
înţelegerea. (…) În şcoli se vor preda asemenea ticăloşii, că e cu neputinţă să vi le imaginaţi“.

***

 Ieromonahul Nectarie (Tihonov, †29 aprilie 1928) din Optina:

La întrebarea: „Se vor uni oare Bisericile?” a răspuns: „Nu, aceasta ar fi putut-o face numai Sinodul
Ecumenic, dar Sinodul nu se va mai întruni. Au fost 7 sinoade, asemeni celor 7 Taine, şapte Daruri ale
Sfântul Duh. Pentru veacul nostru e suficientă cifra 7. Numărul secolului următor este 8…“

***
  Arhiepiscopul Teofan de Poltava (†6/19.02.1940):

“Despre al Optulea Sinod Ecumenic eu nu ştiu deocamdată nimic. Pot numai să reafirm cuvintele Sfântul
Teodor Studitul: „Nu orice adunare a episcopilor se consideră sinod, ci numai adunarea episcopilor care
sunt întru Adevăr“. „Adevăratul sinod Ecumenic depinde nu de numărul episcopilor prezenţi la el, ci dacă
va învăţa adevărul pravoslavnic“. Iar dacă se va abate de la adevăr, nu se va considera ecumenic, chiar
dacă se va şi numi astfel. Renumitul „sinod tâlhăresc” a fost la vremea sa mult mai numeros decât multe
dintre anterioarele sinoade ecumenice şi, cu toate acestea, n-a fost recunoscut a fi ecumenic, ci a fost numit
sinod tâlhăresc“. (Rusia, înainte de a Doua venire, pp. 394-395)

Urmatoarea tinta, Grecia?

6-02-2009 Sublinieri
Print

Articol de Arhimandrit Nektarie Moulatziotis, Egumenul Sfintei Mânăstiri Trikórfou

(aparut, in original, aici; sursa articolului tradus in limba romana: Blogul Presa Ortodoxa Greaca, diferit de
blogul revistei romanesti cu acelasi nume)

“Orice om raţional, văzând cele întâmplate în ultimii ani în Balcani şi în Patria noastră (Grecia, n.tr.), nu
poate decât să se îngrijoreze şi să-şi pună numeroase semne de întrebare.

Într-un mod cu totul deosebit sunt îngrijoraţi cei care au citit profeţiile Sfântului Cosma Etolianul, descrise şi
în cartea Mitopolitului Florinei, k. Augustin Kantiotis, precum şi profeţiile Părintelui Paisie.

Înainte de a expune aceste profeţii, aş vrea să trecem în revistă evenimentele politice şi naţionale care au loc
în ţara noastră şi în Balcani. Apoi, având la dispoziţie profeţiile celor doi mari Sfinţi ai noştri, putem face
comparaţiile de rigoare şi evalua situaţia.
 Evenimente naţional-politice

America a făcut bucăţi puternica Iugoslavie, creând mici stătuleţe, sprijinindu-i pe catolici şi pe
musulmani. Ulterior au fost instaurate, în urma alegerilor, guvernări după placul Americii.

Un plan identic are America, susţin destui specialişti, şi pentru Grecia. Acest plan “Kissinger”
prevede dezmembrarea Greciei.

Un nou stat, numit Albania Mare, ar fi localizat în Nord-Vestul Greciei, coborând până deasupra oraşului
Arta. O altă regiune ar forma împreună cu Scopia (FYROM, n.tr.) statul Macedoniei, coborând dinspre nord
până înspre Larisa. Al treilea stătuleţ ar fi Thracia.

Vă reamintesc ce a declarat Preşedintele Paralamentului Elen, D-na Ana Psarouda Benaki, cu ocazia
depunerii jurământului Preşedintelui nou-ales, k. Karolos Papoulias:

“Preluaţi, domnule Preşedinte, conducerea Democraţiei Elene pentru o perioadă de cinci ani, perioadă în
care vor avea loc evenimente semnificative: integrarea europeană va fi propulsată prin votarea Constituţiei,
frontierele naţionale şi suveranitatea naţională vor fi restrânse de dragul păcii, bunăstării şi siguranţei
Europei extinse, drepturile omului şi cetăţeanului vor suferi transformări, vor fi protejate, dar vor fi şi
încălcate de factori şi influenţe noi, necunoscute şi neobişnuite, Democraţia confruntându-se cu provocări şi
testând noi forme de guvernare…”

Planul american “Kissinger” era şi este cunoscut conducerii ţării noastre. Primul Ministru al Greciei, Dl.
Konstantinos Karamanlis, ştiind, bineînţeles, acest plan, s-a preocupat să răstoarne planurile Americii.

Cum a făcut aceasta? Firesc, făcând înţelegeri cu Rusia. Cel mai puternic acord cu Rusia, în afara
permisiunii de trecere a conductei „Burgas” prin nordul Greciei, este acordul militar dintre cele două
ţări, acord care prevede ca, în cazul în care conducta rusească Burgas – Alexandroupoli –
Igoumenitsa ar fi pusă în pericol, Rusia are dreptul de-a interveni militar pentru a-şi proteja
interesele de pe teritoriul grec.

Acest lucru a aruncat în aer planul american “Kissinger”. În aceste condiţii, cum să se creeze Albania
Mare, statul Thraciei, iar statul macedonean să se întindă până la Larisa? Dacă ar îndrăzni acest
lucru, America ar avea de confruntat armata rusă.
Extrem de inteligentă mişcarea Prim Ministrului elen, care, având spatele asigurat de Rusia, îndrăzneşte şi
spune un hotărât NU Scopiei [Republicii Macedonia, cu capitala la Skopje, n.n.] (FYROM).

Domnul Prim Ministru Karamanlis devine însă foarte deranjant pentru America. Trebuie să cadă.
Din acest motiv încep scandalurile. Incendiile de pădure care au pârjolit Peloponezul l-au făcut pe
Ministrul Administraţiei, k. Vironas Polydoras, să declare în 26 august 2007 că „facem faţă unei ameninţări
disproporţionate“, ceea ce, pentru noi înseamnă că facem faţă unei ameninţări a unei ţări cu care nu ne
putem compara.

Aceste evenimente au avut loc înainte de alegeri.

America credea că domnul Karamanlis nu va putea câştiga alegerile din octombrie 2007, lobby-ul
editorialistic vorbind în continuu despre incapacitatea Guvernului de a face faţă incendiilor. În cele
din urmă, Karamanlis câştigă alegerile şi formează şi majoritatea parlamentară, având doar 2
parlamentari în plus, eveniment cu totul neaşteptat pentru America. În luna Martie 2008, urmează NU-
ul spus Scopiei; imediat, „interesele americane” încep războiul împotriva lui Karamanlis.

Reamintim cititorilor articolului nostru că, în 1973, atunci când Guvernul elen a spus NU Americii în
privinţa aterizării avioanelor militare americane în Cipru, avioane care trebuiau să susţină Israelul,
după 6 luni de la eveniment am pierdut jumătate din Cipru.

După NU-ul spus intrării Scopiei în NATO, turcii ameninţă astăzi insulele Agathonisi şi Farmakonisi.
Coincidenţă?

În lunile anterioare am avut în continuu „dezvăluiri” ale unor existente şi inexistente scandaluri pe
seama Guvernului, precum Zahopoulos, Omóloga, Cartel, Siemens, Vatopaidi, incendierile din Atena,
tulburările interne etc. Ţinta era una singură: ca Guvernarea Karamanlis să pară incapabilă în ochii
grecilor (lucru repetat continuu de mass-media), astfel ca America să-l silească la alegeri anticipate şi
să-l îngenuncheze…

Dacă aţi fi văzut că familia dumneavoastră ar fi primit brusc, într-o bună zi, vizita Fiscului, apoi,
după câteva zile, a celor de la Primărie, iar după alte câteva zile, a celor de la Urbanistică etc., aţi
crede că aceste vizite ale oficialităţilor sunt cu totul întâmplătoare sau, mai degrabă, că i-a căşunat
cuiva pe familia dumneavoastră? Acelaşi lucru se întâmplă şi Guvernului elen. Doar fraierii şi părtinitorii
nu pot vedea cine este în spatele tuturor acestor evenimente şi de ce poartă război cu Guvernul elen.

Toate cele la care ne-am referit până acum sunt cele care au avut şi au loc pe scena politică internă. Să
vedem acum ce spun profeţiile Sfinţilor noştri şi să le confruntăm cu evoluţiile politice şi naţionale în curs.

Profeţiile Sfântului Cosma Etolianul şi a Cuviosului Paisie Aghioritul

1. „Dacă războiul va apăsa de deasupra, veţi suferi multe chinuri. Dacă va împinge de dedesubt, veţi păţi
puţine” – Sfântul Cosma Etolianul

Ar trebui să ştim că Sfântul Cosma se găsea în Epir atunci când făcea profeţia, Albania şi Scopia fiind
deasupra. Insulele Agathonisi şi Farmakonisi sunt, geografic, dedesubt. O posibilă erminie: Dacă America
reuşeşte impunerea planului „Kissinger” care prevede ca viitoare Grecie să se întindă înspre nord doar până
la Larisa, atunci se va vărsa mult sânge pentru a se izbuti acest lucru.

Dacă războiul începe de dedesubt, atunci vom pătimi mai puţin. Dedesubt se găseşte Israelul, deja în stare de
război.

2. „Când veţi vedea hiliarmen-ul în apele greceşti, atunci se va plini năzuinţa” – Sfântul Cosma
Etolianul

Năzuinţa pe care o ştim toţi este, şi pentru Sfântul Cosma Etolianul, eliberarea Constantinopolului.

Ce este însă hiliarmen-ul (το χιλιάρμενο)? Literal ar putea însemna corabia care a făcut o mie de călătorii
(αρμενίζω = a naviga cu pânzele întinse) sau corabia cu o mie de catarge (τα άρμενα = catarge). În vremea
Sfântului navele erau cu pânze. Trebuie să fim atenţi, Sfântul nu menţionează mai multe hiliarmen-uri, adică
mai multe nave, ci una singură. Adică o navă mare care să aibă capacitatea pe care ar avea-o multe corăbii,
însumând mii de catarge. Acesta este hiliarmen-ul.

Având acceptul Guvernului elen, în apele greceşti este prezentă întâmplător, pentru exerciţii militare,
o imensă navă militară rusească, lungă de 991 de picioare, cu un echipaj de 2646 de persoane, 12
avioane de luptă, 24 de elicoptere şi 12 lansatoare de rachete cu rază de acţiune de 400 de kilometri etc.

Pentru toţi cei care au văzut nava la televizor, acesta este hiliarmen-ul.

Cum de-a venit flota rusească să facă exerciţii în apropierea insulei greceşti Agathonisi şi să-şi plimbe
hiliarmen-ul până înspre Creta? O fi vorbit, în prealabil, Prim Ministrul grec cu Prim Ministrul rus despre
toate cele câte ne face America şi despre pericolul războiului dinspre Turcia, pe spezele Americii?

Să nu uităm că America, pentru a-şi proteja interesele şi a pune mână pe petrolul Irakului şi a
instaura un guvern proamerican în acea ţară, a declarat că Saddam Hussein are arme nucleare şi că
întreaga planetă este pusă în pericol un singur terorist! Astfel, a făcut război, l-a omorât pe Saddam,
şi-a aşezat guvern pe placul ei, a luat petrolul dar, firesc, armele nucleare nu s-au dat de găsit.
Intenţionează să facă acelaşi lucru Greciei şi Primului ei Ministru, lui Karamanlis?

Acum şi aici, însă, lucrurile sunt mai dificile deoarece s-a amestecat şi Rusia. Va îndrăzni America să
impună planul “Kissinger”?

Să vedem, însă, ce a spus şi Cuviosul Paisie.

3. „Când va fi vremea spanacului…” – Cuviosul Paisie Aghioritul

Câţiva militari aşteptau la gardul chiliei Părintelui, la Panagouda. Şi-au ridicat ochii ş l-au văzut venind
către ei. A deschis poarta de sârmă şi le-a urat bun venit. Le-a pregătit să se aşeze sub un copac şi a-nceput
să discute cu ei. La un moment dat, unul dintre ei i-a spus: Nu mai suport, gheronda. M-am săturat de
militărie… Părintele s-a întors, l-a privit şi i-a spus: Tu n-o să renunţi. Tu o să fii Comandantul Apărării
atunci când ne vor ataca turcii… Toţi l-au privit plini de uimire. Şi când va fi, gheronda, treaba asta?, l-au
întrebat. Când va fi vremea spanacului, le-a zis, şi a schimbat apoi vorba.

Au trecut mulţi ani de atunci, gheronda Paisie a adormit iar respectivul a rămas în cadrul armatei şi a
avansat în grad. În prezent, el este Comandantul Armatei, domnul general Grapsas…

Constituie oare acestea profeţii? Dacă da, acum se împlinesc, din moment ce suntem deja în „vremea
spanacului”…

4. „Ruşii vor avea interese în Grecia şi după război vor dărui grecilor Oraşul” – Cuviosul Paisie
Aghioritul

Atunci când gheronda Paisie a spus cuvintele de mai sus, nici un acord nu exista între Grecia şi Rusia în
privinţa conductei „Burgas”.

Astăzi, Grecia serveşte interesele Rusiei, iar Rusia are toate motivele să protejeze Grecia pe care o
străbate una din cele mai mari conducte de gaz natural ale ei.

Dacă îndrăzneşte America şi-i pune pe turci să ne atace, atunci Rusia, să fiţi siguri, va interveni de
partea Greciei, pentru a-şi proteja interesele. Aşa se va plini şi profeţia Cuviosului Paisie.

Rusia va lua Constantinopolul şi strâmtorile Dardanele pentru a întrerupe aprovizionarea turcească, iar mai
apoi va dărui grecilor Constantinopolul.
5. „Grecia nu va suferi de pe urma războiului, dar va veni mare foamete pentru câteva luni. Să fiţi gata
să o preîntâmpinaţi” – Cuviosul Paisie Aghioritul

Dacă izbucneşte război şi intervine Rusia, sigur se vor implica şi America, şi alte puteri. Grecia, după
cuvintele Cuviosului Paisie, nu va suferi de pe urma războiului, dar datorită izolării internaţionale, va
trece printr-o mare foamete. Dacă luăm în calcul şi actuala criză internaţională, se pare că foametea
va fi dură.

Aceste lucruri sunt menţionate de profeţiile Sfântului Cosma Etolianul şi ale Cuviosului Paisie Aghioritul.
Dacă facem comparaţie între actualele evoluţii ale problemelor noastre politice şi naţionale şi profeţiile
Sfinţilor, realizăm că s-ar putea să ne aflăm în decursul desfăşurării acestora.

Evenimentele de mai sus mărturisesc şi strigă un singur lucru: Ortodoxia este credinţa cea adevărată; ea
creşte Sfinţi care, cu sute şi zeci de ani în urmă, toate cele câte Dumnezeu le-a spus la ureche ni le-au
transmis până astăzi. Limpede vedem că mâna lui Dumnezeu se ascunde în spatele istoriei omeneşti.

Limpede văd şi credincioşii, Noul Israil fiind ei, cum mâna lui Dumnezeu conduce neamul omenesc. Este
necesar să ştim cu toţii că ţinta lui Dumnezeu este una, mântuirea omului.

Sfinţii au slujit cu smerenie acest plan care are drept scop pocăinţa şi mântuirea acestui neam. Singura cale
spre mântuirea noastră este smerenia (η ταπείνωση) şi pocăinţa (η μετάνοια), singurele în stare să
întoarne toate nenorocirile şi să le amâne pentru altă vreme, atunci când oamenii nu vor mai voi să se
pocăiască.

Fie ca această vreme a nepocăinţei să nu fie în generaţia noastră“.

***

Retrospectiva 2008: cronica unui război anunţat. Criza internă din Grecia, made in USA

“Primăvara 2008 – Statele Unite sunt pregătite să lovească Grecia, pentru început, via Vatopaidi. Sunt
avertizaţi diverşi oameni din anumite straturi sociale să nu aibă legături cu Vatopaidi deoarece se vor
„murdări”. De asemenea, un ministru al unei ţări nu fără importanţă declară că Grecia va plăti foarte scump
pentru conducta „Burgas-Alexandroupolis”. De asemenea, multe personaje politice din Grecia făceau acelaşi
gen de ameninţări, după cum bine s-a văzut în presă şi pe internet.

Vara 2008 – Se urzesc, în diverse reţele sociale şi prin intermediul mijloacelor de comunicare (Internet
etc.), episoadele violente care aveau să aibă loc în Grecia începând cu luna Decembrie.
Toamna 2008 – Scandalul Vatopaidi. Un imens război mediatic de calomniere, având multiple ţinte: Sfântul
Munte, Guvernul, Biserica. Concluziile comisiei de investigare vor ieşi la iveală la începutul lunii
Decembrie, dovedind, aşa cum orice observator imparţial putea să vadă, că, pentru toate evenimentele care
avuseseră loc, vinovăţia se găsea în cu totul altă parte decât acolo unde striga presa…

Războiul contra Bisericii continuă astăzi, având în vizor alte Mânăstiri ale Sfântului Munte, precum şi
Biserica Greciei. (…)

Atena, 6 Decembrie 2008 – Uciderea lui Alex Grigoropoulos. În puţine ore, toată Grecia este în flăcări.
Ştim cu exactitate că, după prezentarea concluziilor Comisiei de investigare în privinţa Mânăstirii Vatopaidi,
fusese deja prevăzut termenul de 15 Decembrie pentru a începe derularea planului de răsturnare a stării de
lucruri din Grecia (…)”.

Sursa: http://vatopaidi.wordpress.com/2009/01/07/coincidences-or-not/

***

Skartsiuni Dimitriu: “Profetii despre antihrist”

Posted in 666, antihrist, APOCALIPSA by saccsiv on august 7, 2011

Cuvant inainte la editia romaneasca.

Cartea „Profetii despre Antihrist” a fost pusa in circulate pentru prima data in iulie 1990. In mai putin de
doua luni de la tiparire a fost epuizata, ceea ce a dus la reeditarea ei. Cererea de carte a credinciosilor nostri
ne- a obligat s-o traducem si s-o editam. Ea a primit foarte multe aprecieri din partea multor episcopi, stareti,
preoti si teologi.
Am tradus aceasta carte pentru credinciosii romani, intrucat o socotim binevenita pentru informarea iubitilor
nostri cititori despre planurile satanice care sunt puse in aplicare, de multa vreme, de catre masonerie si
sionismul international.
Intreaga activitate antihristica, anticrestina, astazi este raspandita in toate mediile, in toate tarile, prin toate
mijloacele, de catre satanica miscare, cunoscuta sub numele de, miscarea New Age (Noua Era). Se incearca
distrugerea acestei lumi si crearea unei lumi noi, a unei noi ere. Nu prin puterea lui Dumnezeu, ci prin
puterea omului. Cu alte cuvinte omul stapanit de mandria lui Lucifer cauta sa ia locul lui Dumnezeu.
Nimic din ceea ce se petrece in lume nu este intamplator. Omenirea cauta sa se sinucida. Goana dupa
inavutire, dupa lux si destrabalare a dus omenirea in pragul dezastrului.
Exploatarile irationale ale resurselor naturale, poluarea care a atins cote inexprimabile, inarmarile fara
masura au pus in pericol viata pe pamant. Pe de alta parte, desfraul fara margini si rautatea diabolica, care a
pus stapanire pe unii din oameni, duce la degradarea firii umane, pana la indobitocire.
Omul a innebunit, omul s-a indracit.
Exista o organizatie secreta care conduce lumea din umbra. Aceasta isi exercita influenta asupra lumii prin
magie si folosirea puterilor demonice. Sunt sionistii ! evreii care in ascuns pregatesc venirea lui Antihrist.
De sute de ani, prin masonerie, se lupta pentru schimbarea traditiilor crestine. Au rupt Biserica si au
faramitat-o in mii si mii de secte. Si au reusit sa schimbe legile firii, lasate de Dumnezeu, cu legi omenesti
sau mai bine zis diavolesti.
Statul ca si partidul sunt o idee. Sunt mijloace de subjugare a omului. Statul a devenit in mana lor un mijloc
de asuprire, de inrobire pana la indobitocire a oamenilor. Legile dupa care se conducea societatea reflectau
legea firii lasata de Dumnezeu omului.
Dar acum aceasta lege lasata de Dumnezeu a fost si este inlocuita prin legi omenesti de inspiratie demonica.
Au nascocit povestea cu „drepturile omului” ! Care drepturi ? Drepturile evreilor. Dreptul de a fi privilegiati
in toate statele, de a da legi, de a executa legi si de a judeca dupa aceste legi pe crestini!
Iata ce sunt drepturile omului. Dreptul de a-i lasa pe ei sa-l instaleze pe Antihrist, dreptul de a subjuga lumea
intreaga.
Dreptul de a avorta, de a te destrabala, de a fura fara scrupule pe semenul tau, intr-un cuvant de a te
impotrivi lui Dumnezeu. Cui folosesc aceste drepturi? Noua credinciosilor in nici un caz.
Incredibil, dar adevarat. Lumea este in mana evreilor sionisti, pentru ca finantele lumii sunt in mainile lor,
iar omul are slabiciune la ban. Cu banii cumpara tot, chiar si sufletele oamenilor. Cati nu sunt aceia care se
leapada de credinta pentru niste bunuri materiale sau bani?
Unde nu reusesc cu banul folosesc santajul, iar unde nu merge nici cu santajul folosesc crima. De aceea si
merge lumea din rau in mai rau, pentru ca dreptatea lui Dumnezeu a disparut dintre oameni.
Dumnezeu nu a parasit lumea, ci omul L-a parasit pe Dumnezeu, in favoarea placerilor omenesti.

Noi, cei credinciosi, nu trebuie sa ne descurajam, ci sa ne rugam mai mult la Dumnezeu ca sa ne pazeasca si
sa ne intareasca in ceste vremuri grele de ispita .
Sa ne apropiem mai mult de Dumnezeu prin post rugaciune si priveghere; sa lasam pacatele si sa urmam
virtutea, iar Dumnezeu sa ne ocroteasca si sa ne intareasca. Nu trebuie sa ne inchipuim ca putem sa scapam
de ispite si de necazuri, dar trebuie sa ne pregatim pentru a le infrunta si a le rezista. Suntem datori sa ne
informam si sa informam, la randul nostru, si pe altii despre planurile demonice ale slugilor lui Antihrist,
pregatite pentru subjugarea lumii. Nu putem schimba destinele lumii dar putem sa le controlam pe ale
noastre.
Chemam ajutorul Preasfintei Treimi ca si editia aceasta sa contribuie la trezirea duhovniceasca a
ortodocsilor, a fratilor nostri care au nevoie de sprijin in aceste zile pe care le traverseaza omenir

Adormirea Maicii Domnului, Traducatorul

Cuvant inainte

Dumnezeu care l-a creat pe om din iubire, nu-l lasa in voia soartei, ci-l calauzeste prin pronia Sa. El S-a
descoperit pe Sine in toate evenimentele pe care le va face in viitor si care privesc mantuirea sufletului lui.
Dumnezeu a descoperit evenimentele ce vor veni ca sa indrume pe om prin profeti, prin Iisus Hristos, prin
Apostoli precum si prin alti barbati sfinti ai Bisericii. Unele profetii s-au implinit, altele se mplinesc in zilele
noastre si altele se vor implini in viitor, astfel incat sa luam masurile noastre de crestini ca sa nu facem jocul
planurilor ateilor, antihristilor si profetilor mincinosi.

Toate profetiile sunt formulate in Vechiul si Noul Testament si in alte scrieri ale Parintilor si scriitorilor
Bisericii noastre, in care omul poate descoperi adevarul, dar remarcam fenomenul trist ca multi dintre noi
recurg pentru a afla adevarul la vrajitorie, la magie, la ghicitul in carti, la horoscop si la alte mijloace ale
Satanei, care ademenesc si inseala pe naivi.
De asemenea, multi dintre noi, cu credinta slaba dar si ignoranti, nu dau atentie profetiilor care vorbesc
despre evenimentele care vin, ca sa fie pregatiti sufleteste si de nezdruncinat moral in greutatile care vor
urma. Astazi incet-incet interesul crestinilor si in special al tinerilor, – asa cum ne descopera profetiile – , se
limiteaza la prezent, dupa cum ne arata „semnele vremii” (Mt. l6, 3).
Dorim ca cel care studiaza progresul tehnologiilor moderne, sa studieze „semnele vremurilor” si profetiile
Sf.Scripturi, pentru evenimentele ce vor veni si pentru venirea amagitorului Antihrist, si pentru a doua
venire a Domnului nostru, ca poate se vor trezi in ultimul moment si-si vor reveni duhovniceste.
Pocainta si revenirea la Mantuitorul Hristos, cat si rugaciunea si privegherea duhovniceasca, trebuie sa fie
cea dintii grija a noastra, „caci ce – i foloseste omului sa castige lumea intreaga, daca – si pierde sufletul”
(Mc. 8, 36).

Invierea Domnului, 1990, SKARTSIUNI DIMITRIU

PROFETI SI PROFETII

Darul Profetirii

„Si fiecaruia se da aratarea Duhului, spre folos. Ca unuia i se da, prin Duhul Sfant, cuvant de intelepciune
… unuia faceri de minuni, iar altuia proorocie ” (I Cor.12,7- 10).
Oamenii, decat sa se consacre memorarii inutile a numeroaselor cunostinte stiintifice sau politice, mai bine
ar studia, spre ajutorul si folosul lor, profetiile Vechiului si Noului Testament, precum si multe din profetiile
sfintilor Bisericii noastre. Profetiile contin adevarata cunoastere, deoarece ele marturisesc pe Acelasi
Dumnezeu, Care a descoperit cele viitoare pentru ca sa-i ajute pe oameni, pentru ca sa-i pregateasca si sa-i
apere ca sa nu fie inselati prin lucrarile Satanei si ale lui Antihrist. Asadar profetiile contin, fara
greseala, voia lui Dumnezeu, fapt adeverit, deoarece Dumnezeu nu minte. Dovada ca toate profetiile cu
privire la persoana lui Hristos, despre nastere, rastignire, Inviere, si multe alte detalii despre sfanta Sa viata
s-au adeverit. De asemenea, profetiile Vechiului Testament pentru oricate vor avea loc cu poporul iudeu
pana astazi sunt adeverite in intregime.
Pentru poporul iudeu si destinul lor exista profetiile lui Hristos care s-au adeverit, si altele, de la altii, pe care
le-a descoperit evolutia evenimentelor.

Distrugerea templului lui Solomon, risipirea evreilor in cele patru vanturi, patimirile lor, crearea noului stat
in Palestina, venirea lui Antihrist, proclamarea sa ca Dumnezeu de catre evrei, distrugerea lui Antihrist,
precum si razboaiele si grozaviile care vor urma sunt profetite in Vechiul si Noul Testament. Nici un om
binecredincios nu poate sa nege lucrarea si adevarul care adeveresc profetiile despre locul nasterii, timpul,
lucrarea lui Iisus Hristos, rastignirea, Invierea, Inaltarea si amanuntele vietii Lui, deoarece s-au adeverit
conform Scripturii, fiind scrise cu sute de ani inainte. Nici un cititor atent si cu judecata nu va refuza
profetiile lui Agatanghel care a trait la anul 1279 d.Hr. si a profetit, cu o exactitate demna de admirat,
caderea Constantinopolului, timpul robiei grecilor, timpul eliberarii, ca si evenimente pana la cel de al doilea
razboi mondial si dupa acesta.
De asemenea, omul serios nu se tulbura sa tagaduiasca infaptuirea uluitoare a profetiilor Sf. Cosma al
Etoliei, ale acestui nou marturisitor si intocmai cu Apostolii.
Asadar lucrarea profetiilor si autoritatea lor este de nesters, deoarece profetiile niciodata nu au mintit. Daca
o parte a profetiilor au mers pana la adeverirea evenimentelor de astazi, este logic sa asteptam si sa credem
si in implinirea celorlalte profetii care au ramas, care relateaza despre evenimentele epocii noastre si
ale urmasilor, cat si convingerea ca acestea se vor implini. Multi care traiesc departe de Dumnezeu nu
doresc sa scape de marea tulburare a pacatelor si a vietii lor risipite, motiv pentru care si evita
citirea profetiilor. Totusi nu trebuie sa se intample aceasta si cu noi, care dorim sa ne pocaim si sa prevenim
inselarea noastra de catre Antihrist si slugile lui.
„Si precum a fost in zilele lui Noe, asa va fi si venirea Fiului Omului” (Mt. 24, 37).
Cuvant explicativ
La inceput vom relata cateva din numeroasele profetii care s-au adeverit privind venirea lui Hristos si
despre sfanta Sa viata. Nu credem necesar sa indicam toate profetiile despre Iisus Hristos, deoarece nici un
om drept credincios nu se indoieste de venirea si dumnezeirea Lui. Deoarece cele despre Hristos pe cat ni s-
au relatat le avem profetite in amanunt, pentru ele avem o dubla marturie, asadar cuvantul profetic si
intelegerea imediata a implinirii lui, care spulbera orice indoiala despre El.
In continuare vom compara profetiile care sunt cu referire la venirea lui Antihrist si care sunt continute atat
in Vechiul cat si in Noul Testament. Profetiile acestea vor fi relatate minutios, deoarece tema a devenit
interesanta in zilele noastre, dar si pentru faptul ca profetiile sunt pe cale de a se implini in scurt timp, dupa
cum ne arata „semnele vremurilor” . Vom aminti profetiile Sf. Cosma al Etoliei despre evenimentele care au
avut loc si despre altele care asteapta, sigur, sa se implineasca in zilele noastre dupa cum arata si profetiile
paralele ale altor sfinti. Vor fi trecute cu vederea profetiile crestinilor anonimi, care din modestie nu si-au
spus numele, asa cum au facut altii, ca de pilda, profetiile lui Agatanghel, ale Sf. Tarasie, ale Sf. Metodie,
ale lui Leon cel Intelept, precum si uimitoarea profetie care este gravata pe piatra de mormant a Sf.
Constantin cel Mare, si care a fost interpretata de patriarhul Ghenadie la anul 1440 d.Hr. De asemenea sunt
comparate profetiile Sf. Andrei si ale lui Hriston Salu si profetiile altor sfinti. Nu vom intra in ispita de a
stabili datarea exacta a adeveririi profetiilor, fiindca, prin analogic, nu este cu putinta. Astfel „semnele
vremurilor” , prin urmare semne de avertizare, sunt limpezi si cel mai simplu cititor intelege ca evenimentele
ce au fost profetite sunt apropiate.

„Caci ce – i foloseste omului sa castige lumea intreaga, daca – si pierde sufletul?” (Mc. 5, 36).

PROFETII DESPRE VENIREA LUI HRISTOS

„Si tu, Betleeme Efrata, desi esti mic intre miile lui Iuda, din tine va iesi Stapanitor peste Israel, iar obarsia
lui este dintru inceput, din zilele vesniciei” (Miheia 5, 1).
Vechiul Testament este plin de profetii despre Domnul nostru Iisus Hristos. Toate aceste profetii s-au
implinit dupa cum au fost scrise, in persoana lui Iisus Hristos. Este desigur imposibil sa redam aici profetiile
tuturor profetilor Vechiului Testament, care s-au implinit in persoana Lui. Vom relata acele profetii de la
care orice simplu cititor poate conclude ca Iisus Hristos nu S-a facut om intamplator, ci s-a proorocit ca se
va face om, ca se va naste din Fecioara Maria, ca va fi rastignit, ca va invia si ca va veni la noi iarasi la a
doua venire ca sa judece vii si mortii.
Asadar toate amanuntele vietii lui Iisus Hristos care sunt indispensabile pentru mantuirea noastra au fost
profetite cu multa vreme inainte ca Hristos sa se nasca. Astfel Isaia, care a trait cu 700 de ani inainte de
nasterea lui Hristos, a profetit nasterea Acestuia din Fecioara Maria.
„Iata, Fecioara va avea in pantece si va naste Fiu si vor chema numele Lui Emanuel, care se talcuieste:
Cu noi este Dumnezeu” (Isaia 7, 14). Profetia lui Isaia s-a adeverit cand Arhanghelul Gavriil a fost trimis de
la Dumnezeu in Nazaret la Fecioara Maria careia i-a zis: „Bucura-te ceea ce esti plina de har, Domnul este
cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei … Si iata vei lua in ptntece si vei naste fiu si vei chema numele lui
Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt Se va chema …” (Lc. 1, 28- 32).
Alta profetie care adevereste despre persoana lui Iisus este profetia lui Ieremia, care a trait cu 600 de ani
inainte de Hristos.
„Glas din Rama s – a auzit, plangere si tanguire multa, Rahila isi plange copiii si nu voieste sa fie
mangaiata, pentru ca nu sunt” (Ier. 31, 15).
Profetia s-a implinit cand regele Irod, vazand ca magii nu l-au mai instiintat despre Hristos, precum
promisesera, a trimis si a ucis 14.000 de prunci, cu speranta ca intre acestia va fi gasit si Hristos.
Este cunoscut ca Iuda vazand ca Iisus invata despre moartea Sa, L-a vandut arhiereilor pe 30 de arginti si „a
mers si s-a spanzurat”, dupa cum spune Sf.Evanghelie.
Ca Hristos va fi tradat pe 30 de arginti aflam de la profetul Ieremia si Zaharia, cu multe sute de ani inainte.
Iata profetiile respective: „Si a primit 30 de arginti cat m – au cinstit fii lui Israel” (Ieremia) „si Mi – au
cantarit simbria Mea 30 de arginti” (Zaharia).
Dar oare Iacob, unul dintre cei trei patriarhi ai lui Israel, nu a profetit si el venirea lui Hristos, ca va veni din
neamul lui Iuda? Iacob, de asemenea, cand si-a chemat fiii pentru a le spune cele viitoare, a profetit si despre
venirea lui Antihrist, ca va veni din neamul lui Dan. Cum a vazut Iacob cu mii de ani inainte ca se va naste
Hristos si, mai mult, ca va fi din neamul lui Iuda? Asa cum s-a implinit profetia despre venirea lui Hristos
asa se va implini si cea care vorbeste despre venirea lui Antihrist.
Vom aminti si o alta profetie care vorbeste cu precizie despre intrarea lui Iisus in Ierusalim inaintea
sarbatorii Pastelui, ziua Floriilor, unde oamenii l-au intampinat cu ramuri de palmier si de maslin, in timp ce
Iisus venea pe manzul asinei. Si aceasta intamplare a fost facuta cunoscuta de profetul Zaharia cu sute de
ani inainte. Respectiva profetie suna in felul urmator: „Bucura-te foarte, fiica Sionului … iata Imparatul tau
vine la tine drept si biruitor; smerit si calare pe asin, pe manzul asinei” (Zaharia 9, 9).
Ajunge cate am amintit din profetii mici, pentru a convinge pe cititorul binecredincios ca sa nu aiba
indoieli ca profetiile s-au implinit in persoana lui Hristos.
Intreg Vechiul Testament este plin de astfel de profetii care vorbesc despre evenimente din viata lui Hristos.
Si cu toate acestea, exista inca oameni care au indoieli ca Hristos este Mesia, Fiul lui Dumnezeu, adica
evreii si nefericitii care-l asteapta pe Antihrist pentru ca sa se proclame Dumnezeu, dupa cum vom arata mai
jos.
„Eu am venit in numele Tatalui Meu, si voi nu ma primiti; daca va veni altul in numele sau, pe acela il veti
primi” (In. 5, 43).

PROFETII DESPRE VENIREA LUI ANTIHRIST

Iudeii si Antihrist
„Si vor cadea de ascutisul sabiei. Si vor fi dusi robi la toate neamurile, si Ierusalimul va fi calcat in
picioare, pana ce se vor implini vremurile neamurilor” (Lc. 21, 24).
Este cunoscut ca din momentul in care evreii au rastignit pe Dumnezeu – Omul Iisus, care asteptau pe
Mesia, incepe numaratoarea inversa pentru venirea lui Antihrist. Multi, probabil, nu cunosc motivele reale
pentru care evreii l-au rastignit pe Iisus, Cel fara de pacat.
Sigur ipocrizia si fariseismul lor formau o miscare serioasa; cu toate acestea un rol determinant pentru
condamnarea nedreapta a lui Iisus, a fost mania si dezamagirea iudeilor de faptul ca Iisus nu numai ca lasa
sa se inteleaga, ci propovaduia ca sa auda toti ca „Imparatia Mea nu este din lumea aceasta” (In. 18, 36).
Asadar Hristos nu a acceptat sa joace rolul de imparat pamantesc, dupa cum isi inchipuiau iudeii. Aceasta
numai, si era suficient ca sa umple inima lor cu ura si mainile lor cu unelte ucigatoare.
De atunci iudeii asteapta pe „Mesia al lor”, asadar pe un imparat mondial , care este Antihrist, caruia ii
pregatesc drumul, punandu-si in aplicare planul cu orice mijloace si cu multa fermitate.
Cu toate acestea apare logic o intrebare. Pentru ce nu a fost instalat inca Antihrist? Ce se asteapta? Ce-l
impiedica? Pentru ce a intarziat atata vreme? Iubitii nostri cititori, cand ucenicii lui Hristos au admirat
frumosul templu al lui Solomon, laudadu-l pentru splendoarea sa, Hristos le-a zis profetic: „Adevarat
graiesc voua:
Nu va ramane aici piatra pe piatra care sa nu fie risipita” (Mt. 24, 2), adica nu va ramane piatra pe piatra
din toata aceasta stralucita cladire.
De asemenea cand Pilat si-a spalat mainile sale si a zis: „Nevinovat sunt de sangele dreptului Acestuia” (Mt.
27, 24), iudeii, care au dat pe Cel fara de pacat la moarte pe cruce au raspuns: „Sangele Lui asupra noastra
si asupra copiilor nostri!” (Mt. 27, 25). Astfel iudeii au admis acel ingrozitor blestem, asupra lor si asupra
copiilor lor. Iisus Hristos inainte de rastignire a lasat si alta profetie caracteristica cu privire la Ierusalim si
iudei. „Si vor cadea de ascutisul sabiei, si vor fi dusi robi la toate neamurile, pana ce se vor implini
vremurile neamurilor” (Lc. 21, 24). Asadar, iudeii vor fi ucisi, vor fi luati prizonieri, vor fi vanduti ca robi
la neamuri straine, iar Ierusalimul va fi calcat de diferite neamuri, „pana ce se vor implini
vremurile neamurilor”

Credem oportun sa relatam pe scurt felul in care s-au implinit profetiile de mai sus, intrucât confirmarea
acestor profetii este strans legata de problema asteptarii lui Antihrist si care este asteptat de iudei pe terenul
potrivit. ( Ocuparea Ierusalimului, refacerea templului, predarea intregii lumii sub stapanirea lui Antihrist
etc., dupa cum vom arata mai jos).

Sa incepem de la profetia lui Iisus despre distrugerea templului ca sa aratam cum si cand s-a implinit, si cum
astazi evreii nu renunta sa-l redobandeasca si sa-si puna in aplicare visul lor de veacuri; deoarece in acest
templu doresc ca sa instaleze pe Antihrist, dupa cum arata Sf. Ap. Pavel: „Potrivnicul, care se inalta
mai presus de tot ce se numeste Dumnezeu, sau se cinsteste cu inchinare, asa incat sa se aseze el in templul
lui Dumnezeu, dandu – se pe sine drept dumnezeu” (II Tes. 2, 4).
 Asadar Antihrist se va aseza in templu ca sa se dea pe sine drept Dumnezeu, si va urmari ca sa
dovedeasca cu diferite inventii, ca este Dumnezeu.
Nici nu a trecut mult de la ziua rastignirii lui Iisus si profetiile Sale pentru templu si pentru soarta iudeilor
care L- au rastignit, au inceput sa se implineasca.
La anul 70 d.Hr., Vespasian fiind ales imparat al Romei, a lasat pe fiul sau Tit ca sa continue actiunea sa de
cucerire a Ierusalimului. Chinurile pe care le-au suportat iudeii sunt de nedescris. Istoricul iudeu, Iosif
Flaviu, descriind asediul Ierusalimului, ne relateaza scene ingrozitoare.
Cetatea a cazut, iar macelul care a urmat nu poate fi descris. Mii de cruci au fost inaltate pentru rastignirea
iudeilor. Si cei care rastigneau s-au oprit cand nu au mai gasit lemn pentru cruci. Sutele de mii care au fost
ucisi confirma profetia Domnului „si vor cadea de ascusisul sabiei” , iar cei ramasi au fost luati robi si
vanduti cu necinste, „si vor fi dusi robi la toate neamurile” . Cetatea a fost distrusa complet, iar templul
distrus din temelii, „si nu va ramane aici piatra pe piatra” .
Dupa catastrofa biblica pe care a suferit-o Ierusalimul pe vremea imparatilor Vespasian si Adrian, evreii
scapati s-au imprastiat in toate partile.
Evreii au incercat reconstruirea templului la anul 363 d.Hr. sub protectia imparatului Iulian Apostatul. Cu
toate acestea, voia lui Dumnezeu a fost impotriva refacerii templului. Abia au inceput muncitorii, ca un prim
cutremur il distruge. Multi au incercat sa puna temelia, dar in zadar. Nisipul ardea si pietrele cadeau
si imprastiau muncitorii arzandu-i. Un martor ocular al minunii acesteia a fost scriitorul Ammianos
Marcelinos si multi altii. Aceasta a fost si ultima incercare de reconstruire a templului pana astazi, caci vom
arata mai jos cum evreii se pregatesc din nou pentru reconstruirea templului.
Precum stim evreii abia in 1947 au obtinut aprobarea din partea SUA de infiintare a statului israelit pe
vechiul loc. „Si Ierusalimul va fi calcat in picioare de neamuri, pana ce se vor implini vremurile
neamurilor” . Asadar dupa 2.000 de ani de cand au fost risipiti in intreaga lume. In afara de templu, de a
carui construire se pregatesc evreii, vom vedea mai jos unul cate unul celelalte semne. „Semnele vremurilor”
care ne prevestesc sosirea lui Antihrist, dar si vestita venire a lui Hristos, pentru ca sa termine stapanirea
lui Antihrist, si sa judece „viii si mortii”.
De asemenea vom analiza in amanunt a doua venire a Domnului, dupa ce vom vorbi de venirea lui Antihrist.
„Si sa nu va amageasca nimeni, cu nici un chip; caci ziua Domnului nu va sosi pana ce mai intai nu va
veni lepadarea de credinta si nu se va da pe fata omul nelegiuirii, fiul pierzarii” (II Tes. 2, 3).

Cine este Antihrist?

Antihrist este numit cel care nu va primi si nici nu va marturisi dumnezeirea lui Hristos. Astfel, antihristi
sunt multi, dupa cum ne precizeaza Sf. Scriptura, „multi antihristi s – au aratat” (I In. 2, 18). Acestia sunt
ateii care s- au lepadat de legea dumnezeiasca.
Cu toate acestea noi nu vorbim aici despre acesti antihristi, ci despre Antihrist. Antihristi sunt multi. Dar
Antihrist este unul singur. Antihristi s-au aratat de cand a venit Hristos pe pamant si pana astazi intre noi;
Antihrist insa nu a venit.
Asadar cine va fi Antihrist? Satana, cum cred multi, sau om simplu, „care a primit lucrarea Satanei”?

Antihrist nu va fi diavolul sau Satana, ci „omul nelegiuirii, fiul pierzarii, Potrivnicul, care se inalta mai
presus de tot ce se numeste Dumnezeu, sau se cinsteste cu inchinare, asa incat sa se aseze el in templul lui
Dumnezeu, dandu – se pe sine drept dumnezeu” (II Tes. 2, 3-4), cum zice Sf. Ap. Pavel. Asadar, Antihrist
va fi om „prin lucrarea lui Satan, insotita de tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase” . (II
Tes. 2, 9). Asadar venirea lui Antihrist va fi insotita de tot felul de puteri si de semne si de minuni
mincinoase facute cu ajutorul Satanei. Si va cauta sa demonstreze prin toate aceste lucrari ca
este Dumnezeu. Deci Antihrist va fi un om care va primi de la Satana puteri si va conduce lumea pentru
scurt timp, dupa cum vom arata in continuare.

Pentru ce va veni Antihrist?

O intrebare logica care apare este urmatoarea: pentru ce permite Dumnezeu venirea lui Antihrist? Si pentru
ce permite ca sa intre Satana in Antihrist?
Dumnezeu, Cel Atoatestiutor cunoaste noua preferinta a lui Antihrist. Cu toate acestea raspunzator de
intrarea lui Antihrist in stapanirea lui Satan este insusi Antihrist. Fiindca in timp ce libertatea este puterea
prin care putem respinge pe Satan, cu ea Antihrist va face contrariu, se va alatura lui Satan.
Dar si pentru nepocainta lepadarii de credinta a oamenilor, Dumnezeu a lasat ca sa vina Antihrist. Deoarece
Antihrist „in cei pierduti se intareste” , asadar in necredinciosii nepocaiti. Acesti impietriti la inima, fie ca
vine, fie ca nu vine Antihrist, ei nu vor sa creada in Hristos ca sa se mantuiasca, fiindca nu au dragoste.
Amagitorul va veni ca sa stapaneasca si sa vadeasca necredinta si nepocainta celor care neaga pe Hristos.
Dar, prin excelenta, va domina pe iudeii care au depasit in necredinta toate neamurile. Fizic, nu-i cunoastem
pe iudeii care nu au primit pe Domnul. Dar acestia care continua ca sa rastigneasca pe Iisus, pregatesc calea
si tronul lui Antihrist.
Cinstea pe care evreii o vor da lui Antihrist va constitui „plata nerecunostintei acestora”, dupa cum zice Sf.
Ioan Gura de Aur, fiindca au cinstit minciuna in locul adevarului, intunericul in locul luminii, pe Antihrist si
nu pe Hristos. Domnul a spus profetic despre acestia: „Eu am venit in numele Tatalui Meu, si voi nu
Ma primiti; daca va veni altul, in numele sau, pe acela il veti primi” (In. 5, 43). Asadar pe Iisus Care a venit
in numele Tatalui Sau iudeii nu L-au primit, ci L-au rastignit, insa pe falsul Mesia, adica pe Antihrist care isi
va consacra dreptatea care-i va conveni si slava in numele sau, va fi primit.
Prin urmare iudeii la a doua venire, la infricosata Judecata, isi vor aduce aminte ca L-au rastignit pe Hristos
si l-au venerat pe amarul si vicleanul Antihrist. Dumnezeu permitand sa vina Antihrist va admite ultimul
avânt al rautatii Satanei. Dar rautatea din timpul lui Antihrist va fi data pe fata, si fiecare va veni gol in fata
omenirii.
Asadar, oricati vor ramane nepocaiti, vor fi lipsiti de orice scuza si vor fi condamnati in veci, iar cei vrednici
vor fi cinstiti.
Asadar, Dumnezeu intr-o ultima incercare de a ajuta pe cei pacatosi, pentru ca sa-i mantuiasca, permite
venirea lui Antihrist.
„Dan va judeca pe poporul sau, ca pe una din semintiile lui Israel. Dan va fi sarpe la drum, vipera la
poteca, inveninind piciorul calului, ca sa cada calaretul. In ajutorul Tau nadajduiesc, o, Doamne!” (Fac.
49, 16- 18).

Care este originea lui Antihrist?

Patriarhul Iacob, inainte de moartea sa a binecuvantat pe cei 12 fii ai sai, dupa cum se relateaza in cartea
Facerii; si zice in fiecare profetie cate se vor petrece cu fiecare neam israelit in viitorul indepartat, asadar
pana in zilele din urma. „Adunati -va ca sa va spun ce are sa fie cu voi in zilele cele de apoi” . (Fac. 49, 1).
Dintre aceste profetii ale lui Iacob despre fiii sai, una relateaza despre Hristos si alta despre Antihrist. Pentru
Hristos marturiseste profetia despre Iuda, care s- a si implinit la venirea Domnului. Pentru Antihrist
marturiseste profetia despre Dan, un alt fiu al lui Iacob.

Profetia despre Dan este urmatoarea: „Dan va judeca pe poporul sau, ca pe una din semintiile lui Israel.
Dan va fi sarpe la drum, vipera la poteca, inveninand piciorul calului, ca sa cada calaretul. In ajutorul Tau
nadajduiesc, o, Doamne!” (Fac. 49, 16- 18).
Prin urmare Antihrist va fi evreu, va proveni din neamul israelit al lui Dan si dupa cum zic Sf. Parinti va
veni din Galileea (Vezi la Sf. Atanasie cel Mare si Sf. Andrei din Cezareea P.G. 106, 301, 368).
O parte din profetie, in general, aminteste de tradarea lui Iuda, caci diavolul prin Iuda „i – a intepat calcaiul”
(Fac. 3, 15), facand sa fie rastignit. Dar in intregime profetia aceasta va fi confirmata, si despre aceasta nu
trebuie sa aiba indoiala nimeni, ea se va implini pe vremea lui Antihrist.
Diavolul prin Antihrist va lovi Biserica lui Hristos, in special in vremea lui Antihrist. Dar dupa cum Domnul
a inviat asa si Biserica Domnului va merge „spre viata vesnica” (Mt. 25, 46).
Asa dupa cum profetia despre Hristos s-a implinit, sa fiti siguri ca in acelasi mod se va implini si profetia
despre Antihrist. Antihrist va fi evreu si va avea slabiciune catre evrei. Evreii il vor primi cu bucurie, pentru
ca asa nadajduiesc ca vor realiza visul lor de veacuri despre guvenarea mondiala sub Mesia al lor. Pentru
aceasta se pregatesc in mod direct pentru refacerea templului, dupa cum vom arata in capitolul urmator.
„Deci cand veti vedea uraciunea pustiirii ce s – a zis prin Daniel proorocul, stand in locul cel sfant – cine
citeste sa inteleaga” (Mt. 24, 15)

Caracterul lui Antihrist

Sa vedem acum ce zice Sf. Scriptura si Sf. Parinti pentru caracterul lui Antihrist. In Apocalipsa, Antihrist
este asemuit cu o fiara. Antihrist, dupa cum zice Sf. Ap. Pavel, este „omul nelegiuirii” (II Tes. 2, 3).
Va necinsti pe Dumnezeu si se va lupta cu sfintii, dupa cum zice Apocalipsa. Caracterul lui va fi amar si
viclean si va constitui fenomenul raului si samanta unica a diavolului. Asemenea diavolului va fi profetul cel
mincinos, inainte mergatorul lui Antihrist.
Antihrist nu -si va manifesta imediat chipul satanic cu care va stapani. Ci se va arata ca binefacator,
propovaduitor al pacii, libertatii, egalitatii si fraternitatii, ca prin viclenie sa ajunga stapanitor al intregii
lumi.
Va insela pe toti prin prefacatorie si minciuna, dupa cum il caracterizeaza Sf. Ap. Pavel. Va fi foarte
vatamator ca un pui de „vipera” (Mt. 23, 33). Antihrist se va infatisa „la vremea lui” (II Tes. 2, 6). In
vremea care a fost fixata. Va veni in chipul unui om bun, pentru ca sa insele pe toti naivii si pentru ca sa
acapareze puterea si stapinirea politica mondiala, lucru care nu va reusi.
Deoarece popoarele vor fi induse in eroare de catre acesta, se vor lepada de Hristos si se vor alatura, asadar,
lui Antihrist. Si vor preda lui „puterea si stapanirea lor” (Apoc. 17, 13), dupa cum zice in Apocalipsa.
Statele care nu se vor supune, vor fi distruse prin razboi, dupa cum cele trei neamuri straine: Egiptul,
Libanul si Etiopia (Dan. 11).
Cand va stapani Antihrist atunci se va arata toata rautatea si invidia, zice Sf. Ioan Damaschin. Atunci se va
arata toata „neomenia si nedreptatea”, si se vor comporta chiar fara de omenie, in special evreii care il vor
urma. Dar cel mai mult aceasta duritate se va arata contra crestinilor, zice Sf. Chiril.
„Incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau
numarul numelui fiarei” (Apoc. 13, 17).

Lucrarea si persecutarea Bisericii

Antihrist va incerca ca sa insele pe oameni si cu lucrari neobisnuite si semne groaznice. Venirea lui va fi
insotita, „de tot felul de puteri si semne si minuni mincinoase” (II Tes. 2, 9), dupa cum spune Sf. Ap. Pavel.
Pana si foc din cer va cobori in privirile oamenilor, dupa cum zice in Apocalipsa. „Incat si foc face sa
se pogoare din cer, pe pamant, inaintea oamenilor” (Apoc. 13, 13).
Va face semne magice, si demonii lui se vor arata ca ingeri ai luminii, si se vor arata ostiri „fara de numar”
(Dan. 7, 5), dupa cum zice Sf. Scriptura. Toate acestea se vor implini, dupa cum zice Sf. Ap. Pavel, „prin
lucrarea Satanei” (II Tes. 2, 9).
Asadar lucrarile lui Antihrist vor fi lucrarile diavolului, si toate acestea nu vor fi minuni adevarate, ca
minunile lui Hristos, ci lucrari false si mincinoase, dupa cum ne invata Sf. Atanasie.
Dar lucrarile acestea vor fi atat de impresionante incat vor ameninta cu amagirea pana si „pe cei alesi” (Mt.
24, 24).
Fiindca amagitorul va incerca cu toate aceste tehnici ca sa se arate pe sine ca este dumnezeu, zice Sf. Ap.
Pavel, „dandu – se pe sine drept dumnezeu” (II Tes. 2, 4).

Asadar nerusinatul si de trei ori ticalosul si vicleanul va uzurpa locul Eliberatorului si Mantuitorului Hristos.
Sigur pentru marea apostazie a oamenilor, Dumnezeu va permite ca sa se refaca templul din Ierusalim, care
a fost daramat in anul 70 d.Hr., si de atunci nu s-a permis ca sa se zideasca, cu toate incercarile evreilor.
Astfel evreii urmaresc ca sa zideasca templul, care constituie pentru acestia visul de veacuri, si vor crede ca
Antihrist este Mesia cel mult asteptat.

Atunci se va implini profetia Sf. Ap. Pavel „… asa incat sa se aseze el in templul lui Dumnezeu, dandu – se
pe sine drept dumnezeu” (II Tes. 2, 4).
Antihrist va incerca ca sa distruga Biserica lui Hristos de pe fata pamantului. In timpul lui Antihrist va exista
o mahnire nemaintalnita, zice Sf. Scriptura. „Caci va fi atunci stramtorare mare, cum n – a fost de la
inceputul lumii pana acum si nici nu va mai fi” (Mt. 24, 21). Oamenii neputandu -se opune se vor inchina
lui Antihrist. Fiindca persecutia lui Antihrist, contra Bisericii, va fi cea mai mare dintre toate persecutiile.

Apocalipsa ne spune ca Femeia, „invesmantata cu soarele” (Apoc. 12, 1), adica Biserica, „… a nascut un
copil de parte barbateasca, care avea sa pastoreasca toate neamurile cu toiag de fier. Si copilul ei fu rapit
la Dumnezeu, ca sa o hraneasca pe ea, acolo, o mie doua sute saizeci de zile” (Apoc. 12, 1 -6). Asadar cei
alesi se vor refugia in pustiu, in munti si in pesteri si in crapaturile pamantului, dupa cum spun Sf. Parinti.
Dar nici macar in pustiu Antihrist nu va lasa in liniste pe crestini. Dimpotriva, contra sfintilor care nu vor
primi semnul lui, Antihrist va folosi toate mijloacele de tortura. Toti cati se vor inchina fiarei vor purta
negresit semnul (despre aceasta vom scrie amplu in cele ce urmeaza), „pe mana lor cea dreapta sau pe
frunte” (Apoc. 13, 16), dupa cum spune in Apocalipsa. Restul vor fi izolati social, economic, politic si cei
mai multi care nu vor putea ca sa cumpere sau sa vanda vor sfarsi prin a muri.
Aceia care vor fi martirizati de Antihrist vor fi cei mai mari martori ai Bisericii, zice Sf. Chiril al
Ierusalimului, fiindca se vor lupta contra lui Antihrist si a diavolului.
Nu uitam, iubitii nostri cititori, ca cei alesi nu se vor lasa amagiti (I Pt. 1, 5). Imparatia lui Antihrist va fi
desfiintata de Hristos. Atunci „cerul si pamantul vor trece” (Mt. 24, 35), se va arata semnul Sf. Cruci pe cer
si vor vedea toti pe „Domnul venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa” (Mt. 24, 30).
In continuare va fi Judecata, si vor merge pacatosii „la osanda vesnica, iar dreptii la viata vesnica” (Mt.
25, 46), dupa cum arata Sf. Scriptura.

„Si voi da putere celor doi martori ai Mei, si vor prooroci imbracati in sac, o mie doua sute saizeci de zile,
acestia sunt cei doi maslini si cele doua sfesnice care stau inaintea Domnului pamantului” (Apoc. 11, 3-4).

Durata prezentei lui Antihrist

Vremea tiraniei lui Antihrist va fi mica. In Sf. Scriptura profetiile respective fixeaza timpul stapanirii lui
Antihrist la 7 ani. Daca timpul prezentei lui Antihrist s- ar prelungi, nimeni nu s-ar mai mantui pe pamant.
„N – ar mai scapa nici un trup” (Mt. 24, 22), zice Sf. Scriptura. Dar Dumnezeu va scurta zilele acelea ca sa
se mantuiasca cei alesi. „Dar pentru cei alesi se vor scurta acele zile” (Mt. 24, 22). Asadar prezenta lui
Antihrist pe pamant si durata guvernarii lui mondiale va fi scurta.
Despre cei sapte ani relateaza atat Apocalipsa, cat si profetia lui Daniel. Din acesti sapte ani ai prezentei lui
Antihrist primii trei ani si jumatate va fi perioada in care Antihrist va intreprinde lupte dure cu profetii lui
Dumnezeu si cu ceilalti sfinti, iar spre sfarsitul acestor trei ani si jumatate, cei doi profeti ai lui Dumnezeu,
Ilie si Enoh, se vor lupta cu Antihrist in cuvant si cu minuni adevarate, dupa cum vom arata mai jos. Dupa
aceasta Antihrist va ucide pe cei doi profeti si va stapani peste tot pamantul, cu o fericire trecatoare.
„Dar pentru cei alesi se vor scurta acele zile” (Mt. 24, 22).

Marturia celor doi profeti

Cei doi profeti, Ilie si Enoh, vor fi inainte mergatorii celei de a doua veniri a Domnului. Vor veni pentru
intarirea duhovniceasca a credinciosilor, si-l vor infrunta pe Antihrist prin propovaduire si minuni.
Vor prezice cea de a doua venire a Domnului, care va fi aproape, si vor chema la pocainta pe credinciosi.
Pentru venirea profetilor Ilie si Enoh prezice Dumnezeu prin profetul Maleahi si Zaharia, dar si Apocalipsa
relateaza asa: „Si voi da putere celor doi martori ai mei, si vor prooroci, imbracati in sac, o mie doua
sute saizeci de zile. Acestia sunt cei doi maslini, si cele doua sfesnice ce stau inaintea Domnului pe pamant”
(Apoc.11, 3-4).
Minunile acestora vor fi indiscutabil de provenienta dumnezeiasca (fiindca vor avea putere de la
Dumnezeu). In Apocalipsa citim ca: „acestia au putere sa inchida cerul, ca ploaia sa nu ploua in zilele
proorociei lor, si putere au peste ape sa le schimbe in sange, si sa bata pamintul cu orice fel de urgie, ori de
cate ori vor voi” (Apoc. 11, 6).
Si cu puterea dumnezeiasca pe care o vor avea cei doi profeti, se vor apara de dusmani, fiindca daca voieste
cineva sa-i vatame, foc va iesi din gura lor si va mistui pe dusmanii lor (Apoc. 11, 5).
Supravegherea lui Antihrist va fi nemiloasa, si multi oameni se vor pocai. Chiar evreii dupa cum zice
profetul Isaia.
Apocalipsa ne spune ca, „atunci cand vor ispravi marturia lor” (Apoc. 11, 7), adica atunci cand vor
termina marturisirea lor, si propovaduirea despre Hristos, Antihrist ii va birui si-i va omori. Iar trupurile lor
vor ramane trei zile neingropate in piata din Ierusalim si vor fi vazute de intreaga lume (prin televiziune). In
final se va savarsi o mare minune. Trupurile lor vor invia, si spaima mare ii va cuprinde pe cei care ii vor
vedea. Dar cei doi profeti inviati nu vor ramane pe pamant, ci se vor inalta „la cer in nori” (Apoc. 11, 11 –
12), dupa cum zice Apocalipsa. Invierea celor doi profeti va anunta venirea Domnului.

Semnul lui Antihrist

„Aici este intelepciunea, cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei, care este numar de om. Si
numarul ei este sase sute saizeci si sase” (Apoc. 13, 18).
 Sf. Ioan ne descopera ca oricati se vor alatura lui Antihrist vor primi „semnul numelui lui” Apoc.14, 11),
„pe mana lor cea dreapta sau pe frunte” Apoc. 13, 16), si ca chinurile celor care vor primi stampila si
semnul numelui lui Antihrist, a carui numar este 666, vor fi neincetate.

Dar care va fi numele lui Antihrist? Care va fi exact semnul?

Numarul va fi 666. Acestea sunt intrebarile arzatoare carora credinciosul se inflacareaza sa le gaseasca
raspuns, pentru ca sa se lamureasca deplin si pentru ca sa-si ia masurile de prevenire fata de inainte
mergatori, dar si fata de insusi Antihrist.
Fiindca astazi, dupa cum vor arata amanuntit in capitolul urmator, este comuna constatarea ca evolutiile si
evenimenetele sunt asemanatoare, incat profetiile si talcuirile Parintilor Bisericii, despre venirea lui
Antihrist, se adeveresc si se confirma in mod extraordinar.
Unul din evenimentele confirmate este si numarul 666, care incepe sa fie consacrat intr-un ritm galopant.
Profetia din Apocalipsa despre numarul numelui lui Antihrist (666) incepe ca sa se adevereasca in zilele
noastre.
Dar sa vedem mai intai ce zic Parintii Bisericii despre aceasta. Sf. Ipolit, Sf. Epifanie, dar si Andrei al
Cezareei sunt retinuti si precauti in ce priveste prezicerea numelui lui Antihrist. Ei lasa sa se
inteleaga vremea implinirii profetiei, despre venirea lui Antihrist cand se va cunoaste numele, numarul si
semnul lui Antihrist. Oare care va fi numele lui Antihrist? Care va fi semnul? Ipolit, printre numele ipotetice
ale lui Antihrist enumera si cuvantul „Tagaduim – APNOYME” – in dialectul atic, a carui suma a numerelor
care sunt atribuite literelor acestuia este 666. (A – 1, P – 100, N – 50, O – 70, Y – 400, E – 5), adica 666.
Astazi vedem ca se pune in aplicare sistemul pentru publicarea noilor buletine de identitate care vor
avea imprimata cifra 666. Pe bancnota de 500 de drahme, in ce priveste tara noastra, Grecia, exista in grup
cifra 666. Numarul 666 apare pe produsele pe care noi le consumam; el este sub forma sistemului liniat de
codificare, de asemenea apare in telecomunicatii, in schimbul bancar si altele. Toate acestea sunt o pura
intamplare?
Cunoastem, de asemenea, ca fara acest buletin va fi imposibila vanzarea sau cumpararea. Asadar, se
implineste profetia Sf. Ioan, care ne zice: ” si ea ii sileste pe toti , pe cei mici si pe cei mari; si pe cei bogati
si pe cei saraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sa- si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe frunte ,
incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei (a lui
Antihrist) sau numarul numelui fiarei. Aici este intelepciunea: cine are pricepere sa socoteasca
numarul fiarei, caci este numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase” (Apoc.13, 16- 19).
Fiindca dupa cum ne aducem aminte, numarul 666 astazi se intalneste pretutindeni. Si zilnic vin noi
elemente la lumina, care ne vor zgudui.
Intr-un articol interesant, citim cu uimire ca Dr. H. Eldeman, specialist si presedinte al sectorului de analiza
statistica a Pietii Comune, comunica in Bruxelles ca se pregateste un sistem electronic inteligent, care se va
ocupa cu problemele care intereseaza intreaga lume.. intregul sistem este numeric.
Fiecare om de pe pamant va primi un numar al sau . Numarul acesta va da sistemului electronic date despre
fiecare individ, si pe baza acestui numar va putea ca sa intreprinda relatii de schimb in sectorul mondial.
Numarul va fi nevazut si va fi imprimat, fie pe frunte fie pe palma mainii, cu utilizarea razelor laser. Cu un
dispozitiv special se va putea citi de pe fiecare semn numarul inscris.

Dupa cum deja am amintit sistemul este pregatit in intregime, si deja este pus in aplicare. Asadar, incepe sa
se puna in aplicare la nivel mondial, fiindca, mai concret, noua metoda de tranzactie se va pune in aplicare
sub guvernarea lui Antihrist. Este noul sistem de vanzare si cumparare cu cod numeric, despre care vorbim,
care va pune stapanire pe fiecare individ odata cu numarul special 666, care va fi plasat cu cifre, care nu se
pot sterge, cu raze laser, pe frunte sau pe mana dreapta!
„Si o buba rea si ucigatoare s – a ivit pe oamenii care aveau semnul fiarei” , profeteste Sf. Ioan in cap. 16
din Apocalipsa.

Asadar, pe de o parte va fi primirea semnului cu posibilitatea de a face comert sau de cealalta parte
neprimirea semnului lui Antihrist si renuntarea la a cumpara si a vinde, la comert, la privarea de
toate drepturile si in fine acceptarea mortii.
Trebuie sa fim siguri ca credinta omului in scurt timp va fi probata sever. Despre aceasta nu trebuie ca sa
avem indoieli deloc. Dupa cum s-au confirmat atatea profetii, asa si profetia cu numarul si semnul lui
Antihrist se va implini.
Sa avem rabdare si credinta, si sa dorim sa nu apucam noi vremurile confirmarii acestor profetii!

Când va veni Antihrist?

Cand ucenicii lui Hristos au cerut de la Domnul sa le spuna care vor fi semnele ce vor anunta slavita Sa
venire si a sfarsitului lumii, Iisus, dupa ce enumera semnele care vor precede a doua venire, zice
clar ucenicilor: „Iar de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie” (Mt. 24, 36). Deci nu cunoaste nimeni timpul
ziua si ceasul afara de Dumnezeu. Nici sfintii, nici ingerii.
Asadar, pentru Antihrist care va veni cu putina vreme inaintea celei de a doua veniri, este la fel, adica nu
cunoastem timpul exact cand va veni. Ceea ce stim este ca Antihrist va veni cu putin inainte de venirea
Domnului, „inainte de Hristos va veni Antihrist”, si dupa cum zice Sf. Ap. Pavel, Antihrist va fi nimicit de
Domnul „cu stralucirea venirii Sale” (II Tes. 2. 8).
De asemenea mai cunoastem evenimentele si semnele care se vor arata si vor anunta sosirea lui Antihrist, si
dupa putin a doua venire a Domnului. Sunt semnele pe care Dumnezeu ni le-a descoperit, prin profeti, prin
Domnul si prin Apostoli.
Asadar, aici trebuie sa ne indreptam atentia lasand la o parte lenea si nepasarea care ne caracterizeaza. Desi
timpul venirii lui Antihrist este necunoscut, ne sunt cunoscute semnele care ne-au fost descoperite, cu
exactitate, pentru ca sa fim preveniti, pentru a lua masurile ce se cuvin, pentru trezirea noastra
duhovniceasca si pentru intarirea credintei, curajului si nadejdii. Despre semnele acestea ne vom ocupa pe
larg in capitolul urmator.

Pustiirile lui Antihrist

Antihrist va constitui apogeul si cuprinderea tuturor formelor raului care i-au premers, mai ceva decat
Antioh Epifanes, care a asezat statuia lui Zeus in templul din Ierusalim. Antihrist va semana pustiire si
nimicire, ca nimeni altul pana astazi, dupa cum ne spun profetiile.

De aceea si este numit „uraciunea pustiirii” (Mt. 24, 15). Va pustii pamantul si va lipsi pe oameni de
credinta si virtuti.
Dupa cum zice Sf. Efrem Sirul, in vremea lui Antihrist, „marea se va tulbura si pamantul se va usca, cerul
nu va mai da ploaie si plantele se vor vesteji” . „Cerul nu – si va mai da racoarea sa, norii nu vor mai da
apa, pamantul nu – si va mai da rodul sau, marea va revarsa un miros insuportabil, raurile vor seca, pestii
marii vor muri, oamenii se vor sfarsi de foame si de sete …, atunci boala mare va fi peste tot pamantul,
atunci plangere…” . Sf. Scriptura ne spune ca stâmtorarea care va stapani pe oameni va fi nemaintalnita. „Si
va fi atunci stramtorare mare cum n – a fost de la inceputul lumii pana acum si nici nu va mai fi” (Mt. 24,
21). Oamenii care vor primi semnul lui Antihrist vor fi subjugati cu desavarsire aceluia, si vor ramane
nepocaiti, dupa cum scrie Apocalipsa, pentru ca vor avea mintea intunecata, si o vor avea predata intreaga
diavolului.
Situatia trista care va veni va fi rezultatul pacatelor si a celor care au apostaziat de la Dumnezeu. Diavolul
cunoscând ca i-a mai ramas putin timp, dupa cum relateaza Apocalipsa, va purta prin Antihrist, o
nemaintalnita manie asupra credinciosilor si a lucrarii lui Dumnezeu, raspandind dezastru, mahnire si
pustiire. Lucrarea si scopul lui vor fi ca sa amageasca, daca ar putea pana si pe cei alesi, adica pe cei curati.
Multi se vor ascunde departe in pesteri si in crapaturile pamantului, dupa cum zice Sf. Efrem Sirul, fiindca
necuviinta va fi de nesuferit, iar pacatele trupesti vor deveni ceva public

Cu toate acestea amarul, vicleanul si satanicul Antihrist nici macar in pustiu nu va lasa in liniste pe
credinciosi, ci in graba ii va aduna ca sa i se inchine. Si cei care vor ceda vor fi insemnati cu semnul
lui Antihrist, restul care vor nega vor fi maltratati cum omul nu a mai auzit, nici nu s-a mai intamplat pana
astazi.
Va intrece pe Nero in rautate, in cruzime, manie, ura, viclenie si invidie. Nu va chinui numai pe cei drepti si
credinciosi, ci si pe aceia care vor primi semnul de la el si-l vor crede drept Mesia, zice Andrei din Cezareea.
Vicleanul va incerca ca sa distruga tot ce este pe pamant, cu o manie nemaiintalnita. Aceasta este
„uraciunea pustiirii” (Mt. 24, 15), si este sigur ca nu s-ar mântui nimeni, daca Domnul nu ar scurta zilele
acelea, din dragoste fata de om. Antihrist va indeparta pe toti cei care i se vor opune, incat va stapani
peste toti, chiar si peste aceia care il vor sustine, fara ca cineva sa se poata apara.
Alte profetii despre Antihrist
Dupa cum ziceam exista profetii despre venirea lui Hristos pe pamant si profetii despre multe alte amanunte
ale vietii Lui (Nasterea, fuga in Egipt, rastignirea, Invierea etc.), care s-au confirmat asa cum au fost scrise.
Asa dupa cum s-au confirmat si profetiile despre daramarea Ierusalimului, risipirea evreilor si daramarea
templului, tot asa exista multe profetii despre venirea lui Antihrist.

Si dupa cum profetiile aratau fariseilor si saducheilor ca Hristos a venit, ei necrezand, tot asa si astazi, in
timp ce semnele arata ca vom intra curand in epoca lui Antihrist, omenirea doarme linistita.

Profetiile pentru venirea lui Antihrist sunt clare si nu incape nici o indoiala. „Cerul si pamantul vor trece
dar cuvintele Mele nu vor trece” (Mt. 24, 35), ne asigura Domnul. Aceste profetii ne sunt facute de Insusi
Hristos, de Apostoli si profeti.
Incepem de la Profetia lui Iacob despre Antihrist. Iacob, unul din cei trei patriarhi ai lui Israel, putin inainte
de moartea sa, a chemat pe fiii sai la sine si le-a zis fiecaruia ceea ce se va intâmpla cu neamurile lor pana in
cel mai indepartat viitor. „Adunati -va, ca sa va spun ce are sa fie cu voi in zilele cele de apoi” (Fac. 49, 1).
Din aceste profetii ale lui Iacob una se refera la Hristos si alta la Antihrist. Pentru Domnul nostru Iisus
Hristos vorbeste profetia despre Iuda, ca Hristos va veni din neamul lui Iuda. Pentru Antihrist vorbeste
profetia catre un alt fiu al lui Iacob, cea catre Dan. Profetia despre Dan suna asa: „Dan va judeca pe poporul
sau, ca pe una din semintiile lui Israel. Dan va fi sarpe la drum, vipera la poteca, inveninand piciorul
calului, ca sa cada calaretul. In ajutorul Tau nadajduiesc, o, Doamne !”
Deci Antihrist va fi evreu si va proveni din neamul lui Dan. Antihrist va fi ca un sarpe, ca diavolul si va lovi
cu calcaiul Biserica, care asteapta mantuirea Domnului, dupa a doua Sa venire.
Si precum profetia care relateaza despre Hristos s-a implinit acum aproape 2.000 de ani la intruparea
Domnului, tot asa se va implini si profetia despre Antihrist. Despre aceasta nu trebuie sa se indoiasca
nimeni.
De asemenea si Ieremia profeteste despre tirania lui Antihrist si pustiirea pe care o va produce pe pamant.
„De la Dan se aude… iata vin si vor pustii pamantul si tot ce este pe el, cetatea si locuitorii ei” (Ier. 8, 16).
Dar si Isaia profeteste despre nimicirea lui Antihrist. Hristos inainte de rastignirea Sa vorbeste
despre „uraciunea pustiirii” (Mt. 24, 15), facand aluzie la Antihrist. Dar si catre evrei adresandu-se, Iisus
zice: „Eu am venit in numele Tatalui Meu, si voi nu ma primiti; daca va veni un altul in numele lui, pe acela
il veti primi” (In. 5, 43). Aici „altul” inchipuieste pe falsul Mesia care este asteptat de evrei, asadar
pe Antihrist.
Sf. Ap. Pavel amintind despre a doua venire a Domnului, in a doua epistola catre Tesalonicieni, zice ca
Domnul nu va veni, „daca mai intai nu va veni lepadarea de credinta si nu se va da pe fata omul nelegiuirii,
fiul pierzarii” (II Tes. 2, 3), adica Antihrist. Si continue profetia despre Antihrist zicand: „Potrivnicul, care
se inalta mai presus de tot ce se numeste Dumnezeu, sau se cinsteste cu inchinare, asa incat sa se aseze el
in templul lui Dumnezeu, dandu – se pe sine drept dumnezeu” (II Tes. 2, 4). Antihrist se va inalta pe sine
atat de mult incat se va aseza in locul lui Dumnezeu in templul lui Dumnezeu si va incerca prin semne
diabolice si viclene ca sa se dea pe sine drept Dumnezeu. Aici se subintelege templul lui Solomon, pe care
evreii sunt gata sa-l reconstruiasca.
In continuare, Sf. Ap. Pavel ne descopera ca Antihrist va veni, cand „cel care o impiedica acum va fi dat la
o parte” (II Tes. 2, 7), (prin urmare abia cand cel care impiedica aratarea va fi dat la o parte). Cine va fi
acesta ? Vom arata in capitolul urmator.
Antihrist va fi nimicit prin slavita aratare a Domnului. „Si atunci se va arata cel fara de lege, pe care
Domnul Iisus il va ucide, cu suflarea gurii Sale, si – l va nimici cu stralucirea venirii Sale” (II Tes. 2, 8).
Venirea lui Antihrist se va face prin puterea Satanei cu semne mincinoase si ademenitoare, cum ne
asigura Apostolul Pavel. Sf. Ap. Ioan zice despre Antihrist, atat in epistolele sale, cat si in Apocalipsa.
„Copii, este ceasul de pe urma, si precum ati auzit ca vine antihrist …” (I In. 2, 18).

In Apocalipsa Antihrist este descoperit ca o fiara care va constrange pe toti, pe cei mici si pe cei mari, pe cei
bogati si pe cei saraci si pe cei slobozi si pe cei robi ca sa se supuna lui, si le va da lor semnul nesters (acela
care este analizat cu raze laser, despre care am scris in capitolul precedent), pe mana dreapta sau pe frunte.
Si nu va putea nimeni ca sa cumpere sau sa vanda, decat numai cel care are semnul lui Antihrist, adica
numele fiarei, sau numarul numelui lui, adica numarul care indica suma valorilor numerice ale literelor
numelui lui.
Si Apocalipsa continua. Cel care are minte luminata sa socoteasca numarul, care este suma valorica a
literelor care compun numele fiarei, si va descoperi numarul lui Antihrist. Caci nu este numarul unei fiinte
supranaturale, ci numarul unui nume de om. Si numarul acesta este sase-sute saizeci si sase (Apoc. 13, 18).
Este numarul despre care noi vorbim.
De fapt nu epuizam aici profetiile pentru venirea lui Antihrist. Nimeni n -ar trebui sa se indoiasca câtusi de
putin de implinirea profetiilor privind venirea lui Antihrist. Exista si alte profetii ascunse, prin urmare
neclare, despre care vorbesc Sf. Parinti si pe care le elucideaza dupa masura puterii lor.
Inainte mergatori ai lui Antihrist
„Antihristi multi s – au aratat” (In. 2, 18)

O intruchipare a lui Antihrist a fost Antioh Epifan, care este numit „radacina pacatoasa” (I Mac. 1, 10). A
pricinuit practic pustiire in templul lui Dumnezeu din Ierusalim si a urmarit ca sa uneasca toate popoarele
intr- unul singur. A dat dispozitie ca sa se renunte la monedele nationale. A profanat sarbatorile si templul, a
anulat taierea imprejur si a poruncit sa fie omorati cei care nu se vor conforma cu ordinele lui. A asezat un
idol pe jertfelnic si altare de jertfa in oras. A dat ordin ca sa se arda Cartile Legii. A dat ordin ca sa fie
omorati prin torturi cei care sustineau Legea. Asadar lucrarile lui Antioh trimit cu gandul la lucrarilor venirii
lui Antihrist; pentru ca si Antihrist va profana templul, deoarece se va instala in el si va incerca ca sa dea
impresia ca este Dumnezeu. Pe cei credinciosi ii va supune la chinuri nemaintalnite si se vor confirma cele
spuse de Scriptura, ca va fi „uraciunea pustiirii” (Mt. 24, 15).
Tipuri si modele ale lui Antihrist sunt, nu numai Antioh, ci si toti necredinciosii si aceia care in numele
puterii pun stapanire, prin tiranie, pe omenire si o chinuiesc; fiindca modele ale lui Antihrist sunt si astazi,
precum sunt ateii si cei ce se acopera cu masca democratiei. Acestia amintiti sunt cei mai importanti, pentru
ca detin in mainile lor puterea si conduc destinele nefericite ale omenirii, persecutand Biserica Ortodoxa cu
orice mijloace, facandu-se astfel instrumente ale Satanei, si inainte mergatori ai lui Antihrist.
Dar ca inainte mergatori ai lui Antihrist nu trebuie sa-i socotim numai pe acesti pioni ai Satanei, ci si
diferitele erezii si miscarile viclene care provoaca tulburare si organizeaza centre de depravare si decadere a
omenirii.

Nu ne vom ocupa aici de toate ereziile care slabesc Biserica si care au devenit motiv de a rupe camasa cea
necusuta a lui Hristos, dar vom relata ceva despre hiliasmul care bantuieste crestinismul, care gratie banilor
pe care-i cheltuiesc si efortului organizat decimeaza literalmente turma Bisericii, pe care pastorii, cu putine
exceptii, o lasa prada dispozitiei rapitoare a slugilor lui Antihrist. Falsii marturisitori ai lui Iehova, formeaza
o organizatie politica mondiala, pe langa faptul ca este si o erezie. Cu toate acestea masca este religioasa.
Cei care se intituleaza „Martorii lui Iehova” utilizeaza religiozitatea ca pe o marfa, precum traficantii de
droguri, pentru ca sa prosteasca si sa slabeasca pe credinciosii ce le cad victime. Scopul lor este de a tulbura
ordinea crestina, degradarea si schimbarea omenirii intr-o turma de animale, fara ratiune si vointa, care sa
le permita guvernarea mondiala. „Martorii lui Iehova” formeaza astazi cea mai rasiala, fanatica si
anticrestina organizatie, la nivel mondial .
„Ceea ce duce la deconspirarea lor si a planului lor demonic este proclamarea celei de a doua veniri a
Domnului, care s-a petrecut in chip nevazut, si infierea si mostenirea imparatiei lui Dumnezeu doar de cei
144.000 de barbati sfinti din Apocalipsa, la care au obraznicia sa se alature” (Kinonia 1986).

Intr-adevar organizatia „Martorii lui Iehova”, este cea mai nereligioasa si vicleana miscare din
toate timpurile, dupa cum o numeste Constantin Muratidis, care a dovedit, cu elemente de neclintit ca
aceasta organizatie, sub acoperamant religios si crestin, prin mijloace viclene si necinstite, urmareste ca sa
transforme omenirea intr-un imens lagar de sclavi, si in felul acesta sa impuna o foarte hidoasa stapanire
rasiala, la scara mondiala, cum nu a cunoscut lumea pana acum. Organizatia „Martorii lui Iehova” formeaza
o uriasa societate transnationala, care exploateaza crunt numeroasele sale victime, care lucreaza
voluntar, fara plata, cu consecinte care aduc castiguri uriase. Mai absurda si monstruoasa se arata in vremea
noastra pretentia celor care conduc „Turnul de veghe”, care impun membrilor organizatiei sa-i socoteasca
singurii talmacitori ai Scripturii si unica reprezentare a lui Dumnezeu pe pamant, care alcatuiesc si
conducerea legala, care va transforma guvernarea mondiala; fiindca toate celelalte guverne vor fi anulate.
Coducerea „Martorilor lui Iehova” dispretuieste si caracterizeaza pe ceilaiti oameni fiinte inferioare. Adeptii
nu au drepturi ci numai obligatia de a sluji si asculta pe conducatorii lor. Aceasta este prima lor grija, de a-i
transforma pe oameni in sclavi .
Cei care conduc „secretul nelegiuirii”, traficantii satanici transnationali din Brookline, care pregatesc venirea
lui Antihrist, au obraznicia fara margini de a se socoti pe ei insisi ca singurii mostenitori ai lui Dumnezeu,
care vor participa la guvernarea mondiala.
Noi recunoastem in ei pe inainte mergatorii lui Antihrist. Cum pot acesti traficanti din Brookline sa se
socoteasca pe sine asemenea barbatilor din Apocalipsa si mai presus de purtatorii de Hristos Parinti ai
Bisericii? „Acestia sunt care nu s – au intinat cu femei, caci sunt feciorelnici …, iar in gura lor nu s – a
aflat minciuna, fiindca sunt fara prihana” (Apoc. 14, 4). Insa intemeietorul acestei organizatii hiliaste,
Russel nu numai ca s-a casatorit la 1879, ci si nunta s-a savarsit cu vinovatie si desigur din cauza
preacurviei. Dar si succesorul lui, Ruterffort a murit din cauza folosirii drogurilor. Ne uimeste planul moral
al intemeietorilor acestei organizatii satanice, care se numara pe sine intre barbatii cei drepti din Apocalipsa.
Adeptii lor, care alearga neincetat cu gentile pline de carti, nu mai au timp ca sa vada cata batjocura au
adunat in jurul lor intemeietorii sectei? Asadar atat de tare s-au prostit incat nu mai vad ca aceasta
organizatie satanica, pe care o slujesc, incearca sa impuna in lume un crunt regim rasial, cum nu a
mai cunoscut lumea, si sa transforme pe oameni in sclavi? Nu vad, oare, ca stapanii lor sunt in acord cu cele
spuse in II Tes. 2, 7 lucrând taina faradelegii si ca sunt inainte mergatorii lui Antihrist?
Cel mai paradoxal lucru dintre toate este ca aceasta organizatie satanica submineaza temelia statului in ce
are mai sfant si mai cinstit, credinta si ortodoxia, si aceasta se intampla din cauza concesiilor pe care statul
le-a facut. Dar aceste favorizari nu se opresc aici ci privesc si alte taine, antidemocratice si
organizatii ascunse, precum masoneria. In afara de hiliasm exista alte miscari si puteri ascunse care
pregatesc terenul pentru desgustatorul Antihrist. Aceste organizatii care formeaza semnul pentru vremea
noastra si care isi au radacinile in evul mediu sunt in legatura cu masoneria.
Masoneria este o organizatie mistica cu scopuri secrete. Este organizata piramidal, pe nivele, informatiile
urcand spre varf. In aceasta structura nivelele inferioare nu au acces la informatiile unui nivel superior.

Cum poate un om liber sa adere la o astfel de organizatie care nu-si descopera adevaratele planuri, si cum
pot sa existe intr-o democratie asemenea organizatii secrete? Ce scopuri suspecte si antidemocratice servesc
aceasta organizatie, cu legaturi internationale si mii de loje in toata lumea? Pentru ce in aproape toate statele
guvernele cedeaza in fata acestei organizatii satanice, antidemocratice si anticonstitutionale?
Masonii au secrete pe care nu le descopera nu numai altor oameni, pe care ii numesc „profani”, ci nici
propriilor lor membri. Si se constata fenomenul trist ca se cere oamenilor care accepta sa fie recrutati in
asemenea organizatii, sa pastreze secrete toate lucrurile pe care le vor afla! Cine a ajuns la aceasta crunta
umilire ca sa-si vanda constiinta in acest mod dezgustator?
Pentru ce masonii sunt obligati cu juraminte aspre sa pazeasca si sa indeplineasca ordinile, pe care nu trebuie
sa le destainuie? Nici macar unui prizonier nu i se cere asa ceva. In vremea noastra, epoca prin excelenta
numita „democratica”, o organizatie secreta isi inchide portile fata de membrii intregii societati si-si leaga
cu juraminte ingrozitoare membrii sai ca sa nu destainuie secretele sale, nu este normal ca sa creeze
suspiciuni? Loja P-2 din Italia are mii de membrii, din randul „personalitatilor”, adica a elitei italiene.
Dar dincolo de faptul ca este o organizatie secreta si perfida, masoneria este si antisociala. Astfel, prin felul
cum se manifesta, masonii sunt aceii care favorizeaza disensiunile si nu guvernarea dreapta pe care o cer toti
oamenii.
Pentru ce sa fie sustinut cineva numai si numai pentru ca este mason si sa nu fie sustinut oricare altul dupa
dreptate? Judecatorul mason va hotara dupa dreptate sau dupa ordinile masonice? Ofiterul mason va asculta
ordinile lojelor sau chemarea patriei? Nu cumva loviturile de stat si tradarile, care se inmultesc in ultimul
timp in intreaga lume au legatura cu acesti ofiteri vaduti? Pentru ce masonii se sfiesc ca sa se destainuie si sa
faca cunoscut in mod public sau prin declaratie gradele lor? Nu cumva pentru ca poporul are formata deja
constiinta manipularii prin acestia. Cu toata aversiunea poporului fata de antidemocratie nu se intampla
nimic.

Lojele exista si domnesc ca stat in stat. Deci, care sunt acei protectori nevazuti ai acestor intunecate
organizatii in tara noastra? Nu cumva se ascund pentru ca „toti cei ce comit faradelegi urasc lumina”?
Asadar aceasta este masoneria, care, in opozitie cu hiliasmul care apeleaza la indivizi cu slaba pregatire,
apeleaza, in general, la oameni influenti, cu inteligenta, cu autoritate, cu bani si influenta sociala. Diavolul
prin masonerie favorizeaza planul sau si pregateste pe oameni pentru venirea lui Antihrist. Fiindca trebuie
sa cunoastem ca, in afara de acestea, masoneria este si religie a Satanei . In loje este adorat Marele Arhitect
al Universului. Desi copiaza multe din ceremoniile crestine, masonii adorand pe Marele Arhitect al
Universului arata ca nu agreaza pe Dreptul nostru Dumnezeu.
Asadar masoneria, organizatie satanica, este o ramura a Sionismului international. Lucreaza si aceasta pentru
ca sa se realizeze planurile ascunse ale iudeilor, asadar ca sa instaleze pe Mesia cel asteptat al evreilor, ca
conducator mondial, adica pregateste venirea lui Antihrist, a desgustatorului dictator.
Masoneria, hiliasmul, ecumenismul, spiritismul, magia sunt in special o actiune a hidrei sionismului, care
otraveste mortal pe oameni si-i preda in puterea Satanei. Cei care au rastignit pe Hristos, prin urmasii lor, cei
care nu se cumintesc nicidecum, nici macar nu se pocaiesc pentru crimele lor desgustatoare, lucrand cu toate
aceste puteri antihristice din culise pentru a ni-l impune pe Antihrist. Cu toate acestea, planurile lor au fost
dezvaluite, prin profetiile care exista, pentru ca noi sa fim preveniti, si au micsorat camuflarea lor; pentru
aceea, nu trebuie sa cadem in capcana lor.
Tineti-va departe de spiritism, magie, masonerie si hiliasm. Sunt dezgustatoare puterile satanice care ne fura
ce are mai scump si mai drag sufletul nostru. Racnetul lui Antihrist se aude clar, umbra hidoasa a lui arata ca
se apropie. Sa ne amintim de Sf. Ap. Petru, care zice: „Fiti treji, privegheati. Potrivnicul vostru,
diavolul, umbla racnind ca un leu, cautand pe cine sa inghita” (I Pt. 5, 8). Sa „ne asiguram” zice Sf. Chiril
al Ierusalimului. Numai câti isi vor asigura sufletul lor prin rugaciune si atentie neincetata, fata de Antihrist,
de aliatii si inainte mergatorii lui, vor scapa din capcane si vor mosteni fericirea si viata vesnica. Restul vor
rataci si vor fi adunati in tabara lui Antihrist, ca sa lupte nenorocitii chiar cu Hristos si vor primi semnul lui
Antihrist spre pieire si condamnare vesnica, dupa cum scrie Sf. Ioan in Apocalipsa.

Semne inainte mergatoare lui Antihrist

1. Apostazia
2. Infiintarea statului evreu si ocuparea Ierusalimului de catre evrei
3. Reconstruirea templului lui Solomon
4. Inventiile si descoperirile din vremea noastra

5. Anarhia democratiei
6. Ce-l opreste si cel care-l opreste

1. Apostazia
Un semn caracteristic care avertizeaza despre venirea amagitorului este apostazia generala a oamenilor de la
credinta in Dumnezeu, dupa cum ne asigura Sf. Ap. Pavel. „Sa nu va amageasca nimeni, cu nici un chip;
caci ziua Domnului nu va veni pana ce mai intai nu va veni lepadarea de credinta…” (II Tes. 2, 3). Cand
lumea se va lepada de Dumnezeu, atunci va veni Antihrist.
Se va infatisa, asadar, in mijlocul unui climat anarhic, pacatos si ateu. Atunci „se va da pe fata omul
nelegiuirii, fiul pierzarii” (II Tes. 2, 3), zice Sf. Ap. Pavel. Apoi firesc va urma a doua venire a Domnului,
care se va petrece la putin timp dupa venirea lui Antihrist, cand va predomina cea mai rea lepadare de
credinta, dupa cum a zis Domnul in chip profetic: „Si precum a fost in zilele lui Noe, tot asa va fi si in zilele
Fiului Omului: mancau, beau, se insurau, se maritau pana in ziua cand a intrat Noe in corabie si a venit
potopul si i – a nimicit pe toti” (Lc. 17, 26- 27).
Cu toate acestea poate se gaseste cineva care sa conteste. Nu cumva si in alte epoci a existat apostazie,
anarhie, pacate, desfrau? Deci pentru ce apostazia omului de astazi este unita cu asteptarea lui Antihrist?
Pentru ce apostazia generala si nemaivazuta a omenirii este luat ca semn pregatitor al apropierii venirii lui
Antihrist? Nu cumva de fiecare data cand omul a refuzat invatatura Bisericii, a pregatit sfarsitul?
Biserica a facut mult bine. Pentru ca aceasta este misiunea ei, ca sa mantuiasca sufletele, ca sa le
pregateasca, ca sa le trezeasca, ca sa se ingrijeasca drept de toate oile, pentru ca vremea celei de a
doua veniri este necunoscuta, dupa cum necunoscut este si sfarsitul vietii noastre. Asadar pentru aceasta
trebuie ca sa se implineasca toate semnele.
Cat priveste apostazia de astazi, nu exista ceva asemanator in istoria neamului omenesc si cu atat mai mult
in perioada crestina.
Nu este o apostazie intamplatoare. Ci una generala organizata si nemaivazuta. Omul inainte cunostea
apostazia ca pe ceva individual in omul renegat si depravat al veacului douazeci. Si nu spunem aceasta
pentru neamurile salbatice, Nu; o spunem pentru oamenii civilizati, care primesc multe invataturi crestine,
care au cunoscut adevarul, si cu toate acestea staruiesc in greseala, in intuneric, in razvratire morala
constienta, in razboi, in desfrau, in educatia fizica si morala fara de rusine, in batjocorirea lui Dumnezeu, in
lupta cu cele dumnezeiesti. Omul vremurilor noastre neaga usor constiinta lui Hristos si promoveaza venirea
lui Antihrist.

Lepadarea de Dumnezeu se percepe mai mult datorita faptului ca omul se alipeste de lucrurile materiale, de
cele de jos. Credinta crestina numita intoleranta este inlocuita cu o credinta autonoma, fara Dumnezeu, fara
porunci, fara constiinta.
Omul autonom, zboara in cosmos si se lauda batjocoritor si ironic, ca nu poate sa intalneasca undeva pe
Dumnezeu, isi vinde constient sufletul Satanei cu acele erezii, imoralitati nemaivazute, certuri si organizatii
antihristice.

Cuvintele rusine, pocainta, credinta, sfintit, biserica sunt considerate anacronice, dar si periculoase, pentru
omul eliberat si autarhic al vremii noastre. Pacatul se arata organizat, condus cu metode satanice cu mijloace
de influenta in masa si dezastroase.
Satana ne expune sfaturile zilnic in orele noptii, probabil pentru ca „toata coruptia care se savarseste uraste
lumina”, dupa cum zice Sf. Scriptura. Iata si un exemplu deosebit al apostaziei nemaivazute si fara limita a
omenirii si a comportarii ei cea impotriva lui Dumnezeu. Iata actiunile europenilor, care accepta elocvent
caracterul trist si decazut vrednic de plans.
Homosexualitatea este recunoscuta oficial in Anglia si in alte state; mai mult, in unele state sunt celebrate si
casatorii de acest gen de catre pastori si preoti. Inca si nudismul se raspandeste printre oameni.
De asemenea cinematografia si teatrul in afara de putine cazuri sunt puse in slujba diavolului si ale inainte
mergatorilor lui Antihrist.
Pornografia si presa atee este mobilizata in lupta pentru predominarea raului, pierderii obiceiurilor si
limitarea rezistentei morale a individului. Asociatiile homosexualilor si a tuturor genurilor anormale rasar
peste tot ca ciupercile. Legalizarea preacurviei si a avortului este impotriva poruncilor dumnezeiesti
si inumanitatea acestei legalizari este privita ca retrograda, necivilizata, inapoiata si ca inaplicabila social.
Mai mult, in Anglia s-a mers pana acolo incat s-a propus un proiect de lege care sa acorde dreptul la legaturi
incestuase, intre parinti si copii si intre frati!
Incestele, perversiunile, anomaliile, practicile oribile, condamnate de Sf. Scriptura, astazi au devenit
recunoscute prin lege. Omul decazut al vremurilor noastre striga pe strazi pentru legalizarea
tuturor practicilor, dovedind real cat de orb si constiincios slujeste Satanei.
Un fenomen ingrozitor care mobilizeaza pe atei il constituie si organizatiile satanice ale masoneriei.
Este un fenomen rar ca un om din zilele noastre sa nu apartina acestei organizatii. In zilele noastre, ale
abundentei de democratie, din nefericire, exista oameni, presupusi seriosi, care sa-si vanda sufletul Satanei si
care sa se oblige sa slujeasca intr-o organizatie secreta, antisociala si antidemocratica, careia nu i se
cunosc secretele.
Alt paradox al zilelor noastre este Satanismul. Lepadarea desavarsita a mastii. Asadar exact adorarea Satanei
cu taine, ceremonii, lacasuri de inchinare etc. Satanistii sunt astazi in numar de milioane. Si acestia se afla in
tarile „civilizate”.
Culmea nerusinarii si a apostaziei, care caracterizeaza masele de oameni, astazi, este acceptata si in Grecia.
Nu englezul, nici americanul, ci grecul ortodox accepta sa i se spuna ca descinde din maimuta, decat sa
creada ca este facut dupa chipul lui Dumnezeu.
Mai mult, aceasta teorie neghioaba este predata si in scoli copiilor nostri. Astfel scopul antihristilor este
departarea crestinilor de Dumnezeu, fiindca oamenii chiar daca au cunoscut pe Hristos, „au iubit intunericul
mai mult decat Lumina” (In. 3, 19).
Profetiile scrise confirmându-se in zilele noastre, noi tragem alarma. In zilele din urma dragostea se va raci.
„lubirea multora se va raci” (Mt. 24, 12), zice Sf. Scriptura. Intr-adevar, astazi ura a pus stapanire pe
omenire. Omul s-a inchis in cochilia sa, nu se mai increde in nimeni, considera pe vecinul sau dusman, ca pe
cineva care va uzurpa interesul sau. Dar mania nu se foloseste numai in aparare, ci mai mult in distrugerea
omeniei, semanând dezastru si distrugere cu arme distrugatoare, de nimicire in masa.
Pentru prima oara, omul a simtit amenintarea unui dezastru general, fara ca sa poata sa se opuna. Omul
pregateste distrugerea sa in cadrul general al apostaziei care se pune in miscare in vremurile din urma.
Dragostea duhovniceasca s-a racit. Si nu numai a laicilor, ci si a clericilor, a pastorilor, care povatuiesc. Si
aceasta pentru ca aseaza sufletul lor mai presus decât al oilor, dupa cum zice dumnezeiasca Scriptura.
Din nefericire, astazi oile sunt rupte in bucati de lupi, iar pastorii nu le vestesc primejdia. Si toate acestea au
fost profetite de Sf. Parinti ai Bisericii, de Apostoli si de Insusi Hristos. Din cauza comportarii pastorilor se
vor sminti multi, zice Sf. Scriptura. Pentru aceasta si Sf. Chiril al Ierusalimului scrie, sa nu ne ingrijim de
cele care produc sminteala, ci de cele prezise de Sf. Scriptura pentru ca sa se pazeasca credinta cea dreapta.
Caracteristica apostaziei de astazi este ca foarte putini se mai gândesc la moarte, cu responsabilitate pentru
vesnicie. Oamenii vietuiesc numai pentru cele materiale si lucreaza faptele trupului, „si ele sunt: adulter,
desfranare, necuratie, destrabalare, inchinare la idoli, fermecatorie, vrajbe, certuri, zavistii, manii, galcevi,
destrabalari, eresuri, pizmuiri, ucideri, betii, chefuri si cele asemenea acestora, pe care vi le spun dinainte,
precum dinainte v – am spus ca, cei ce fac unele ca acestea, nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu” (Gal.
5, 19-21), dupa cum ne spune Sf. Ap. Pavel.
Biserica Ortodoxa, astazi, infrunta pe ereticii si ateii care lupta si distrug ortodoxia cu mânie si ura. Si
aceasta este un semn prevestitor al venirii lui Antihrist: apostazia generala si organizata.
Desigur prigoane si eresuri au existat intotdeauna, au existat luptele antihristilor contra martirilor, sfintilor,
marturisitorilor. Astazi dusmanul este liber fara un adversar puternic. Conducerea Bisericii noastre trage
corul ecumenismului si modernismului, si este amenintata de duhul indiferentei si al fastului.
Pentru aceasta ne si intrebam. Este intâmplatoare apostazia aceasta? Va reveni omenirea risipita din nou la
Tatal ceresc?

2. Infiintarea statului evreu si ocuparea Ierusalimului de catre evrei

„… pana cand cel care o impiedica acum va fi dat la o parte. Si atunci se va arata cel fara de lege, pe care
Domnul Iisus il va ucide, cu suflarea gurii Sale, si – l va nimici cu stralucirea venirii Sale” (II Tes. 2, 7-8)
Un al doilea semn prevestitor al apropiatei veniri a lui Antihrist si a celei de a doua venire a Domnului este
infiintarea statului evreu in vechea sa matca.
Dar sa luam lucrurile de la inceput, confruntand si coreland profetiile din Sf. Scriptura cu continut
eshatologic.

Iisus Hristos, inainte de patima Sa cea de voie, a prevestit in amanunt despre distrugerea Ierusalimului ce
urma sa vina si pentru soarta evreilor, omoratorii Fiului lui Dumnezeu. Relatam profetia de baza pentru
soarta Ierusalimului si a evreilor. „Si vor cadea de ascutisul sabiei, si vor fi dusi robi la toate neamurile,
si Ierusalimul va fi calcat in picioare de neamuri, pana ce se vor implini vremurile neamurilor” (Lc. 21,
24).

Ce semnifica aceasta profetie? Iisus adresandu -se ucenicilor Sai cu privire la distrugerea templului lui
Solomon, din Ierusalim, si despre poporul evreu, care sunt un model al sfarsitului lumii, nu se limiteaza la
profetia aceasta, ci vorbeste si de alte semne, care vor prevesti slavita Sa venire, dupa cum parabola pentru
inmugurirea smochinului când primavara se apropie. Aici se face aluzie la statul evreu, care a inceput sa
„inverzeasca” dupa reintoarcerea evreilor pe pamântul parintesc, in 1948. De asemenea, semnul care va
intari apropierea sfarsitului lumii, amintit de Domnul, este propovaduirea Evangheliei Sale in toata lumea.
„Si se va propovadui aceasta Evanghelie a imparatiei in toata lumea, spre marturie la toate neamurile; si
atunci va veni sfarsitul” (Mt. 24, 14).
Foarte putini sunt cei care nu cunosc Evanghelia.

Cu toate acestea Iisus, continuandu-si cuvintele Sale profetice, a zis ca sfarsitul se va apropia cand
„uraciunea pustiirii” , deci Antihrist, se va aseza in Locul cel Sfant. Asadar in templul lui Solomon. Acelasi
lucru il zice si Sf. Ap. Pavel: „… asa incat sa se aseze el in templul lui Dumnezeu, dandu – se pe sine drept
dumnezeu” (II Tes. 2, 4). Templul acesta este pregatit in mod insistent ca sa se rezideasca. Toate aceste
profetii au oarecare legaturi intre ele si ne ajuta ca sa dam crezare profetiei Domnului despre poporul evreu
si statul lor.

„Si vor pieri de ascutisul sabiei …” ; evreii vor fi injunghiati, si vor fi luati prizonieri, si vor fi dusi robi la
toate neamurile, si Ierusalimul va fi calcat in picioare de diferite neamuri, „pana ce se vor implini
vremurile neamurilor”. Aceasta profetie a Domnului are multe sensuri, fiindca s-a implinit deplin, si iata
cand.
Cea mai inspaimântatoare distrugere a Ierusalimului s-a petrecut in anul 70 d.Hr., sub imparatul roman Tit.
Toate s-au petrecut asa cum prezisese Domnul. Istoricul iudeu, Iosif Flaviu, care a trait evenimentele, a
descris-o foarte amanuntit.
O mama si-a mancat copilul de foame! Templul a fost distrus din temelii si nu a mai fost refacut, dupa cum
ne relateaza intr-un alt capitol. „… nu va ramane aici piatra pe piatra, care sa nu se risipeasca” (Mt. 24, 2).
Evreii erau rastigniti. Erau spintecati de soldatii romani, ca sa li se scoata aurul pe care l-au inghitit,
evident pentru ca sa se mantuiasca cei care l-au omorat pe Fiul lui Dumnezeu. „Sangele Lui asupra noastra
si a copiilor nostri” (Mt. 27, 25). Da, blestemul pe care l-au pronuntat ei insisi asupra lor, cand au predat la
moarte pe Cel fara de pacat.
Cata bucurie a fost cand nu s-a mai gasit alt lemn, dupa cum zice istoricul Iosif Flaviu, pe care sa fie
rastigniti, vanduti in toate partile lumii, ca sclavi, fara cea mai mica cinste. „Si vor fi dusi robi la toate
neamurile”.
De atunci Ierusalimul este calcat in picioare de diferite neamuri, deci „pana ce se vor implini vremurile
neamurilor”? Fraza aceasta a creat si creaza multe dificultati exegetilor, fiindca se arata anevoie de explicat
si neclara. Astazi nu trebuie sa ne facem probleme, fiindca s-a implinit asa cum a fost prezisa. Cand? In
1948, cand evreii s-au intors pe pamantul stramosesc, dupa aproape 2.000 de ani si, practic, au pus stapânire
pe Ierusalim. Prin urmare, Ierusalimul a patimit ca sa fie calcat in picioare de neamuri, si acum a cazut in
mâinile evreilor. Faptele vorbesc!
Astfel, crearea statului evreu si ocuparea Ierusalimului constituie piatra de hotar, lucru care s-a profetit de
Domnul pentru o evolutie de seama. Crearea statului evreu inseamna o evolutie violenta si nemaivazuta de
nimeni, fiindca s- au implinit vremurile neamurilor.
Oricat de dificila s-ar prezenta pentru exegeza fraza „pana ce se vor implini vremurile neamurilor”, totusi
ea are un inteles. Caci din momentul in care evreii si-au creat statul, Sionismul international si-a luat in
serios initiativa si pregateste intens guvernarea mondiala si degradarea morala si spirituala a popoarelor. A
patruns pretutindeni. Masoneria, iehovismul, ecumenismul, comunismul si toate celelalte organizatii
antihristice se lupta cu o mânie nimicitoare contra Bisericii si a adevarului.
Straduindu-se sa propage coruptia in toata lumea. Incearca sa distruga tot ce e sanatos in societate. Stiinta
este pusa in serviciul scopurilor lor satanice. Cele doua superputeri, care de fapt sunt controlate de sionism,
au subjugat intreaga omenire. Dar in esenta duce pana la distrugerea popoarelor. Popoarele flamanzesc, in
timp ce aceia fac multe arme si peste orice masura.
Ceea ce cu putin timp inainte era de negandit, astazi este o realitate.
Ca lumea poate fi distrusa in intregime prin apasarea unui singur buton. Asadar in putin timp va fi pregatit
terenul pentru primirea lui Antihrist. Omenirea este superpopulata si de aceea se crede stapana pe soarta ei.
Ce adevar poate sa reziste cu putere? Dar si daca rezista nimeni nu poate nega cele ce se asteapta. Cei
puternici isi fac singuri dreptate nu dupa Hristos, fiindca pe Hristos l-au lovit fiecare cum a vrut.

Dar sa vorbim despre Europa. Despre masoneria acestui continent. Despre toata murdaria si putoarea si
decaderea morala, Sodoma si Gomora. Este Europa crestina? Nu a fost educata Europa dupa invatatura
Evangheliei? Si daca va astepta vesnic ce folos? Din nefericire Europa a ales pe Diavol si a parasit pe
Hristos.
Inca si in Grecia, prin excelenta un stat ortodox, au avut loc schimbari sociale. Cine va mai intelege dintre
cei mai batrani, ca in Grecia ortodoxa s-au votat legi pentru legalizarea preacurviei, a avorturilor, a
divorturilor, dar si atatea altele care sunt in proiect? Pana si buletinele crestine intentioneaza sa le schimbe
cu cele ale Satanei, fara mustrari de constiinta, in numele progresului! Asadar ce ne foloseste ca asteptam pe
Domnul? Iar daca aceasta nu este prevestirea vremii lui Antihrist, atunci ce este? Ca daca nu este prevestire
redobandirea statului evreu, incercarea de a reface templul, sodomia, atunci ce sunt? Popoarele sunt
amenintate cu disparitia de hidra cea urata a Sionismului. Lucrarile antihriste urla ca sa inghita tot ce a mai
ramas inca sanatos.

Nu incape nici o indoiala ca redobandirea pamantului stramosesc si a Ierusalimului de catre evrei inseamna
inceputul celor mai mari nenorociri peste omenire. Antihrist este mare inaintea fiarei. Astazi toate se
prabusesc, se egalizeaza, se niveleaza: frontierele, religiile, datinile, traditiile, morala. Cu fiecare mijloc vom
cunoaste toti numarul lui Antihrist .

Si ce daca striga poporul ortodox, iubitii mei? Ce se are in vedere? Cu intensificarea protestelor nu se
cunoaste lupta, nici cu motiuni si rugaminti. Trebuie sacrificii. Trebuie credinta sincera. Dar nimeni nu se
hotaraste ca sa se jertfeasca. Nici macar dintre arhierei. Nici dintre pastori ca sa-si dea sufletul pentru oi. Ce
daca striga poporul ortodox? Se aproba sau nu se aproba proiectul de lege pentru avorturi? S-a votat sau nu
legea pentru efectuarea stagiului militar de catre iehovisti, care sunt slugile Satanei? Ce daca
avertizeaza parintii neamului? S-a votat pro sau contra legii rasismului, cu care se inchide gura grecilor? Si
nu intamplator avem in vedere pe aceia care ne sapa mormantul si secatuiesc tara! Cine isi da seama
ca, votandu-se in Camera Deputatilor legea care da fiecarui strain dreptate, „ca sa ocupe functii in Grecia”,
si ca sa judece doi ani, este impotriva statului? Trebuie sa luam masuri, sa nu lasam Parlamentul sa hotarasca
impotriva noastra si a credintei noastre.
Altfel il vom lasa sa serveasca admirabil scopurile Sionismului international, pentru reducerea la tacere a
popoarelor. Niste mijloace asemanatoare folosesc si pentru reducerea la tacere a arhiereilor. Se micsoreaza
anii de iesire la pensie, salariul, etc. (cu recenta lege fiscala) cu care ii opresc pe arhierei ! Amenintarile
prind teren si impotriva arhiereilor, fiindca astazi este adorat mamona si nu Hristos.

Iata pentru ce ne ingrijoram, iata pentru ce credem ca omenirea merge nepocaita, pe un drum dezastruos pe
care si-l traseaza singura. Drumul care va intalni pe Antihrist. Un sfarsit inspaimantator si dezastros. Pentru
aceasta sa veghem, sa ne pregatim cu credinta si sa ne hotaram; Dumnezeu nu se lasa batjocorit”.

3. Reconstruirea templului lui Solomon

Dupa cum relatam in primul capitol, Iisus adresandu -se ucenicilor Sai, care admirau templul lui Solomon,
pentru splendoarea sa, ii asigura ca templul acesta va fi distrus complet, „inainte de trecerea neamului
acestuia”. Mai mult le-a precizat si diferitele semne care vor anunta distrugerea lui. Intre aceste semne
a numarat si asediul Ierusalimului. „Iar cand veti vedea Ierusalimul inconjurat de osti, atunci sa stiti ca s –
a apropiat pustiirea lui” (Lc. 21, 20). Practic in anul 70 d. Hr. s- a implinit aceasta profetie a Domnului, in
timpul domniei lui Tit, in urma asediului. Si daca au cerut asigurarea de la acesti cuceritori sa nu distruga
templul, soldatii romani l-au distrus cu mânie, l-au incendiat fara sa-i poata impiedica cineva. Tempul a fost
pur si simplu distrus din temelii.
In anul 363 d.Hr., pe vremea lui Iulian Apostatul, au incercat iarasi, cu permisiunea aceluia, sa
reconstruiasca templul. Cu toate acestea prin voia lui Dumnezeu nu au putut spori nimic. Flacari
paradoxale si nisipul infierbântat au impiedicat pe lucratori ca sa sfârseasca lucrarea. Pe multi i-a omorat,
dupa cum au marturisit martori oculari. Intre acesti martori se afla istoricul Eusebiu, Sf. Chiril
al Ierusalimului, care au verificat in amanunt zadarnicia acelora, scriitorul Ammianus Marcellinos si multi
altii. Si ne intrebam, pentru ce atunci nu s-a ingaduit construirea templului? Si daca atunci nu s-a ingaduit
construirea, dupa cum nu s-a ingaduit refacerea statului evreu, astazi se va ingadui construirea templului,
dupa cum s-a ingaduit si infiintarea statului evreu? Daca se incearca refacerea templului, aceasta va fi
negresit un semn puternic pentru venirea lui Antihrist, fiindca acelasi lucru ne spune si Sf. Ap. Pavel: „Asa
incat sa se aseze el in templul lui Dumnezeu, dându – se pe sine drept dumnezeu” (II Tes. 2, 4), si o spune
clar pentru Antihrist.
Dar sa vedem ce fac acesti evrei dupa ocuparea Ierusalimului, dupa impresurarea popoarelor cu
inspaimantatoarele tentacule ale masoneriei, hiliasmului, ecumenismului, comunismului? Ce fac ei cu
privire la templu? Stau? Nu, nicidecum. Caci una din primele lor preocupari, care este facuta publica,
este pregatirea pentru reconstruirea templului visurilor lor, templul lui Solomon.
Mai mult dupa cum s-a publicat si in presa, evreii au comandat in America pietrele pentru rezidirea
templului . Asadar se transporta cu multa precizie pietrele dintr-o cariera din statul Benford,
pentru reconstruirea templului. Si s-au adunat miliarde de dolari care sunt destinati pentru reconstruirea
templului. Templul, dupa cum spun rabinii, va fi ridicat cum a fost, pentru Mesia al lor, adica
pentru Antihrist, care este asteptat in viitorul apropiat. Toti rabinii de astazi ai lui Israel cred ca Mesia al lor,
adica Antihrist, are sa se nasca, si sunt aproape douazeci de veacuri. Aceasta o istorisesc monahii veniti de la
Locurile Sfinte. Reconstruirea templului va constitui culmea necredintei iudeilor. Deoarece, trebuie sa
retinem, templul constituie pentru evrei centrul (locul de inchinare) a lui Dumnezeu, impreuna cu Vechiul
Testament.

Reintoarcerea la templu inseamna aversiunea fata de Hristos si culmea necredintei, ca si instalarea lui
Antihrist, a falsului Mesia, pe care il asteapta evreii. Fiindca reconstruirea templului va fi un semn al
necredintei si nu al credintei. Evolutiile sunt foarte rapide si violente, dupa cum: pregatirea guvernarii
mondiale, pregatirea buletinului unic cu numarul lui Antihrist, pregatirea pentru semnul lui Antihrist,
pregatirea psihologica, in mod special a tineretului, pentru primirea lui Antihrist, subjugarea mondiala a
popoarelor, descurajarea omenirii, razboiul nemaivazut asupra Bisericii, pregatirea planurilor si adunarea
materialelor pentru refacerea templului ; toate ne descopera vederea exploziva a finalului evenimentelor, si
nu crede ca poate fi cineva care sa nu inteleaga semnificatia apostaziei omenirii, incat sa se impotriveasca si
in al doisprezecelea ceas.
„Caci va fi atunci stramtorare mare, cum n – a mai fost de la inceputui lumii pana acum si nici nu va mai fi”
(Mt. 24, 21).
4. Inventiile si descoperirile din vremea noastra

Dumnezeu „a dat oamenilor stiinta, ca sa se mareasca intru lucrurile Sale cele minunate” (Iisus Sirah 38, 6).
In zilele noastre stiinta, cunoasterile, descoperirile s-au apropiat de limitele miracolului si au depasit si cea
mai vie fantezie a omului.
Nelinistitor este faptul ca toata desavârsirea stiintifica a exagerat in privirea lumii, incat s-a ajuns sa se
creada din aceasta cauza ca omul este autonom, independent, atotputernic si prin urmare poate ca
sa supravietuiasca si fara Dumnezeu. Pentru aceasta si omul veacului douazeci se mândreste si se comporta
atât de dispretuitor si batjocoritor fata de Facatorul sau. Mai mult, nu va fi nicidecum exagerat ca sa spunem
ca, puterile intunericului in numele progresului stiintific, urzesc legarea omului si pregatesc in chip satanic
distrugerea si pieirea lui.
Energia atomica este pusa in slujba Satanei, care o foloseste potrivit scopurilor sale. S-au fabricat atatea
bombe atomice incat cu ele se poate distruge intreaga civilizatie de pe pamant. Si in chimie si-a pus mana sa
cea rautacioasa. S-au fabricat mii de bombe bacteriologice pentru ca sa se otraveasca intreaga lume. Mai
mult, de curand s-a fabricat o bomba, dupa cum a facut cunoscut presa, care poate ucide de la sute de
kilometri, prin inocularea cât de mica a substantelor toxice pe care le contine. Si aceasta pentru
nefericitul om al planetei noastre.
Fotografia, cinematografia, televiziunea si atatea altele s-au inventat ca sa departeze pe om de Dumnezeu in
loc ca sa-l inalte pe om duhovniceste pâna la asemanarea cu Dumnezeu. Din nefericire vedem ca acestea
sunt prin excelenta mijloace cu care puterile antihristice incearca ca sa indobitoceasca si sa prosteasca
complet pe om. Astfel fara o rezistenta morala si duhovniceasca deosebita, omul zilelor noastre va ajunge
usor in slujba lui Antihrist, pe care puterile intunericului il asteapta cu nerabdare.
Dar aici scopul nostru nu este de a parcurge trista decadere in care a ajuns omenirea folosind in rau stiintele
si viata destrabalata, departe de Tatal ceresc. In principal dorim sa remarcam ca formidabilele descoperiri si
inventii ale secolului nostru si multimea cunostintelor sunt un semn prin care suntem avertizati despre
venirea lui Antihrist si sfârsitul lumii.
Cu aproape 2.500 de ani in urma Daniel a profetit ca spre sfârsitul lumii se va inmulti stiinta. „Iar tu,
Daniele, tine ascunse cuvintele si pecetluieste cartea pana la sfarsitul vremii. Multi vor cerceta – o cu de –
amanuntul si va creste stiinta” (Dan. 13, 4). Intr-adevar navetele spatiale, platformele spatiale, satelitii,
armele spatiale, O.Z.N. -urile, bombele neinchipuit de distrugatoare, puse in miscare pe orbite geostationare,
in spatiul cosmic, altele care se vor mai inventa, pentru distrugerea omului fara de minte, sunt un semn al
apropierii sfarsitului lumii. In acelasi chip prevesteste si Domnul nostru ca inainte de sfarsitul lumii se
vor arata semne ceresti si foamete inexprimabila. „… si vor fi cutremure mari si, pe alocuri foamete si
ciuma si spaime si semne mari in cer vor fi” (Lc. 21, 11).
Actuala este si profetia St. Nil Mirovlitul, care a trait pe la anul 1600 in Sfântul Munte. Sf. Nil scrie ca dupa
1900 va incepe apostazia generala a omenirii. De asemenea profeteste ca va predomina un desfrau
nemaivazut si stiinta va face descoperiri extraordinare. Iar in timpul predominarii lui Antihrist, Dumnezeu
va scurta zilele ca sa grabeasca venirea Domnului si ca sa mântuiasca pe cei alesi. „… si toate acestea se vor
petrece pentru ca Antihrist doreste sa cucereasca toate, si va face semne si minuni dupa inchipuire, dorind sa
dea invataturi rele sarmanului om, de la un capat la altul al pamantului. Atunci vor zbura prin aer ca pasarile
si vor strabate fundul marii ca pestii …” . Acestea au fost profetite inainte cu 400 de ani de Sf. Nil. Si mai
mult el are dreptate. Asadar descoperirile extraordinare ale veacului nostru ar trebui sa ne faca sa slavim pe
Creatorul nostru si sa ne inarmam cu credinta in Dumnezeu, incat venirea lui Antihrist sa nu ne poata insela.
Scopul este acela de a avea vestile despre semnele vremurilor. Deci sa veghem, sa stam continuu in
priveghere duhovniceasca, fiindca si daca nu este intre noi, inca, dezgustatorul si vicleanul Antihrist, sunt in
prezent altii, aghiotantii si inainte mergatorii nedreptatii, Satan si nefericitii lui urmatori. Si acestia vor ca sa
ne amageasca, incat fara voie sa devenim uneltele lor si primitorii falsului Mesia al evreilor, adica a lui
Antihrist.
„Cerul si pamantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” (Mt. 24, 35).
5. Anarhia democratiei
Astazi lumea traieste intr-o perioada de anarhie a democratiei. Intre popoare se observa ura, dusmanie,
dezordine. Puterea lumii acesteia se exercita si se prezinta sub chipul democratiei. Diferitele conceptii
despre lume, schimbarea traiului, obiceiurilor, traditiilor, se macina in moara cuvintelor despre democratia
popoarelor.
Aliantele, coalitiile politice, uniunile economice internationale, congresele si conferintele, intrunirile
mondiale si vizitele protocolare, schimburile de pareri si informatii, dar si legaturile organizatiilor secrete
formeaza catargul mondial pe care puterile intunericului le urzeste impotriva omenirii.
Popoarele care nici nu gandesc se prind in capcane unul pe altul. Asadar un mod de anarhie, care predomina
pe plan mondial, diplomatia si prefacatoria, care tind ca sa defineasca normele de viata ale omenirii, pe
dependenta economica si subjugare, popoarele facandu-se prada usoara a puterilor care lucreaza din umbra,
care pregatesc nevazut, terenul pentru guvernarea mondiala.

Aici vom cerceta anarhia democratiei, ca semn care premerge lui Antihrist, asadar ca semn de avertizare,
fiindca din vremea lui Daniel este profetit, ca anarhia democratiei va fi ultima forma a puterii pe planeta
noastra, care premerge lui Antihrist, si care va pune capat puterii lui tiranice. Antihrist exploatand confuzia
care va predomina prin divizarea omenirii si prin anarhie, pe plan mondial, va lua cu forta puterea, care
aproape i se va oferi.
Fiindca, dupa cum spune Sf. Ap. Pavel: „… si atunci se va arata cel fara de lege” (II Tes. 2, 8), atunci se va
arata Antihrist, „pana cand cel care o impiedica va fugi dat la o parte” (II Tes. 2, 7)
Cu toate acestea merita ca sa dam doua profetii ale proorocului Daniel despre chipul si fiarele ce
prefigureaza imparatiile care vor premerge lui Antihrist, in urma carora este anarhia democratiei pe care o
parcurgem astazi.
Prima profetie este visul lui Nabucodonosor, care privea viitorul imparatiei sale, si pe care i l-a talcuit apoi
Daniel. „O, rege! Tu priveai si iata un chip; acest chip era peste masura de mare si stralucirea lui
neobisnuita – statea inaintea ta si infatisarea lui era grozava. Acest chip avea capul de aur curat, pieptul si
bratele de argint, pantecele si coapsele de arama, pulpele de fier si o parte de lut. Tu priveai si iata o piatra
desprinsa, nu de mana, a lovit chipul peste picioarele de fier si de lut si le – a sfaramat. Atunci au
fost sfaramate in acelasi timp fierul, lutul, arama, argintul si aurul si au ajuns ca pleava de pe arie vara si
vantul le – a luat cu sine, fara ca sa se gaseasca locul lor; iar piatra care a lovit chipul a crescut munte
mare si a umplut tot pamantul” (Dan. 2, 31 -35). Acesta este visul regelui Nabucodonosor. Dar sa dam acum
si a doua profetie. „Si patru fiare uriase au iesit din mare, una mai deosebita decat alta. Cea dintai semana cu
un leu si avea aripi de vultur.
M -am uitat la ea pana ce aripile i-au fost smulse si a fost ridicata de pe pamant si pusa pe picioare ca de om.
Si iata o a doua fiara, cu infatisare de urs, stand intr-o rana, cu trei coaste in gura, intre dinti, si asa i s-a
poruncit: Scoala-te! Manânca multa carne! Apoi m-am uitat din nou si iata o alta fiara, asemenea unui
leopard avand pe spate patru aripi de pasare; si fiara avea patru capete, si i s-a dat putere. In urma am privit
in vedeniile mele de noapte si iata o a patra fiara inspaimântatoare si infricosatoare si nespus de puternica”,
care avea zece coarne, dintre care s-a ridicat unul mic …, care graia lucruri mari” (Dan.7, 2-8).
Talcuirea celor doua profetii de catre Daniel este urmatoarea: „Tu rege al regilor, caruia Dumnezeul cerului
i – a dat regatul, puterea, taria si marirea, si in mainile caruia a dat pe fii oamenilor in orice tinut ar locui,
precum si fiarele campului si pasarile cerului si i – a dat stapanire peste toate, tu esti capul de aur. Si dupa
tine se va ridica un alt regat mai mic decat al tau, apoi un al treilea regat de arama, care va stapani peste
tot pamantul. Si un al patrulea regat va fi tare ca fierul si dupa cum fierul sfarama si zdrobeste totul, asa si
el va sfarama si va preface totul in pulbere, ca fierul care face totul in bucati. Iar picioarele pe care le – ai
vazut si degetele, unele de lut de olar si altele de fier, inseamna ca va fi un regat impartit si va fi tare ca
fierul, dupa cum tu ai vazut fier amestecat cu lut. Si degetele picioarelor, unele de fier si altele de lut,
inseamna ca regatul va fi parte tare, parte subred. Si dupa cum ai vazut fier amestecat cu lut, asa se va
amesteca prin inrudire, dar nu vor avea legatura temeinica intre ele, dupa cum fierul nu se poate amesteca
la un loc cu lutul. Iar in vremea acestor regi, Dumnezeul cerului va ridica un regat vesnic, care nu va fi
nimicit niciodata si care nu va fi trecut la alt popor; el va sfarama si va nimici toate aceste regate si singur
el va ramane in veci. Dupa cum tu ai vazut ca o piatra a fost desprinsa din munte, nu de mana, si a zdrobit
fierul, arama, lutul, argintul si aurul, Marele Dumnezeu a dat de stire regelui ceea ce va fi in viitor; visul
este adevarat si talcuirea lui neindoielnica” (Dan. 2, 37-45).
Pentru intelegerea profetiei cu fiarele, Daniel zice urmatoarele: „… Pentru aceasta, eu, Daniel, am fost
tulburat cu duhul meu si vedeniile pe care le – am avut ma inspaimantau. M – am apropiat atunci de unul
din cei de fata si l- am rugat sa- mi spuna adevarul privitor la toate acestea. Si el mi – a vorbit si mi – a
facut cunoscut intelesul acestor lucruri. Aceste fiare, patru la numar, inseamna ca patru regi se vor ridica
pe pamant, si sfiintii Celui Preainalt vor primi regatul si il vor tine in stapanire in veci si in vecii vecilor.
Dupa aceasta l- am rugat sa – mi spuna adevarul despre fiara a patra, care se deosebea de toate celelalte si
care era afara din cale de inspaimantatoare, cu dinti de fier si cu ghiare de arama si care manca, sfarama,
iar ceea ce ramanea calca in picioare. … El a raspuns astfel: Fiara a patra inseamna ca un alt rege va fi pe
pamant, care se va deosebi de toate celelalte regate, care va manca tot pamantul, il va calca in picioare si –
l va zdrobi. Si cele zece coarne inseamna ca din acest regat se vor ridica zece regi, si un altul se va
scula dupa ei; el se va deosebi de cei dinaintea lui si va dobori la pamint trei regi. Si va grai cuvinte de
defaimare impotriva Celui Preainalt si va asupri pe sfintii Celui Preainalt, si isi va pune in gand sa
schimbe sarbatorile si legea, si ei vor fi dati in mainile lui o vreme si vremuri si jumatate de vreme. Si
judecata se va face si i se va lua stapanirea, ca sa- l nimiceasca si sa- l prabuseasca pentru totdeauna”
(Dan.7, 15- 19; 23-26).
Deci, cele doua profetii, si prin urmare, si cea cu chipul fiarelor relateaza despre imparatiile lumii care vor
premerge lui Antihrist. Vedem, asadar, ca perioada din ultima vreme, perioada anarhiei democratiei, pe care
o strabatem in prezent, este simbolizata si caracterizata de legatura imposibila a materialelor din care
erau facute degetele chipului (fier si lut) si face cunoscuta nestatornicia si neintelegerea dintre oamenii
vremurilor noastre, dupa cum talcuieste insusi Daniel.

In a doua profetie remarcam si trebuie ca sa facem o imagine despre cele „zece coarne” (Dan. 7, 7), adica
despre zece imparati.
De asemenea aceea ca dintre cele zece coarne a crescut „un alt corn mic” (Dan. 7, 8), un mic neam, un mic
rege, „care graia lucruri mari” (Dan. 7, 8), care se impotrivea Celui Preainalt si asuprea pe sfiintii Celui
Preainalt. Sigur nu incape nici o indoiala ca aici vorbeste despre Antihrist si sfarsitul lumii. Ca daca cei zece
regi sunt guvernatorii masoni, implicati in faradelegile savarsite de Piata Comuna, „cornul cel mic” care va
creste de acolo este Israel, de unde va veni Antihrist; timpul va dovedi.
Problema este ca, sub mantia democratiei, in ultimul timp, cu stimularea si presiunile satanicei Piete
Comune, chiar si Grecia a recunoscut preacurvia, avortul, divortul, scutirea de stagiu militar a iehovistilor si
a votat diferite acte legislative, al caror efect este asemenea unor bombe asezate la temelia Greciei ortodoxe.
Acum, de curând, prin Camera deputatilor se pregateste ca noi sa primim buletinele lui Antihrist cu 666!

Daniel ne informeaza si prin alta profetie, ca Antihrist se va infatisa si va fi acceptat mai mare peste intreaga
lume „cu putin popor” (Dan. 11, 23). In profetia aceasta se relateaza, ca, atunci cand se va intampla aceasta,
vor guverna doua state. Statul de la miazanoapte si statul de la miazazi (Dan. 11 – 15, 20- 25). Care este
statul cel mic? Israel, care pregateste drumul pentru venirea lui Antihrist si pe care il asteapta cu nerabdare?
Oare cele doua state sunt Rusia si SUA care conduc destinele omenirii si formeaza cele doua maini
ale diavolului, pregatite cu acele arme satanice ca sa semene dezastru si distrugere? Timpul va decide.
Daniel ne relateaza, de asemenea, ca va veni timpul mahnirii, „cum n – a mai fost de cand sunt popoarele si
pana in vremea de acum” (Dan. 12, 1), si ca Antihrist va anula jertfa de fiecare zi.
Prin urmare, Antihrist va veni dupa desavarsirea in lume a anarhiei democratiei, fiindca nu va exista nimeni
care sa-l poata impiedica.
Cat pentru statele cele mai tari si in special Rusia si SUA, putem spune ca sunt supuse organizatiei
Sionismului international. Asadar anarhia, tulburarea, apostazia si autoritatea sunt predate usor lui Antihrist,
fara mari impotriviri, in numele democratiei anarhice, a ecumenismului, internationalizarii, a colaborarii
internationale dintre popoare.
Inca si Biserica este victima ecumenismului. Reprezentantii care supravegheaza in Consiliul Mondial al
Bisericilor, au ca scop slabirea ortodoxiei si ca s-o traga spre sincretism, in care toate religiile sunt egale. In
acest Consiliu international carturarii si fariseii sunt siguri ca vor servi patronilor lor si nu grecilor, vor
sprijini Sionismul international si nu ortodoxia. Vor pleca genunchii vicleniilor occidentale, papei si nu lui
Hristos.
Profetul Daniel ne vorbeste inca si despre Imparatia lui Dumnezeu, care se va da sfintilor Celui Preainalt si
care este reprezentata de piatra din profetie, care se desprinde dintr-un munte inalt, nu de mâna si care lovind
chipul l-a sfaramat; o aseamana cu un munte inalt care a crescut si a umplut tot pamantul. Asadar la
sfârsit faradelegea va disparea, va fi distrusa prin slavita venire a Domnului si a imparatiei Sale, care va fi,
dupa cum zice Daniel, vesnica. „Si imparatia… se va da poporului sfintilor Celui Preainalt; imparatia lui
este imparatie vesnica” (Dan. 7, 27).
In capitolul de fata relatam semnele acelea care s-au confirmat sau sunt in curs de desfasurare si care desi
sunt relatate in Sf. Scriptura, lumea nu este atenta la ele, nici nu le coreleaza cu venirea lui Antihrist si cu a
doua venire a Domnului.
Apostazia generala si nemaivazuta a omenirii, multimea cunostintelor, anarhia democratiei, infiintarea
statului evreu si apropiata refacere a templului lui Solomon, sunt mai mult decat evidente si ingrijoratoare
semne ale venirii lui Antihrist. Semne care au loc in vremea noastra si sunt descrise de profeti si de
insusi Domnul nostru Iisus Hristos si de Apostoli, ca semne ale vremii. „… fata cerului stiti s – o judecati,
dar semnele vremurilor nu puteti ?” (Mt. 16, 3).
Negresit semnele profetite de Domnul sunt multe, cum ar fi: profetii mincinosi, racirea dragostei,
evenimentele ingrozitoare care vor veni si semnele ceresti, propovaduirea evangheliei in toata lumea
si razboaie.
Vrednic de atentie este neobisnuitul semn ceresc, care a avut loc in zilele noastre, in anul 1982, alinierea
planetelor.

Specialistii in materie, profesori de astronomie, au afirmat ca o aliniere a planetelor a mai avut loc in anul 6
i.d.Hr., deci inainte de nasterea lui Hristos. Multi si-au exprimat opinia ca, probabil, alinierea planetelor din
zilele noastre este un semn ceresc pentru nasterea lui Antihrist, fiindca Parintii Bisericii noastre sustin ca
Antihrist va avea multe semne asemanatoare cu ale lui Hristos. Astazi toate semnele acestea trec neobservate
de oameni. Ei le considera intamplatoare, dupa cum intamplatoare considera si minunile Facatorului lumii.
Iar mijloacele de informare in masa si presa incearca sa convinga pe sarmanul om ca el se trage din maimuta
si ca nu este facut de Dumnezeu. Asadar,omul care se inalta pe sine si care se inseala amarnic de
instrumentele Satanei, nu remarca semnele vremilor, nu se intoarce la pocainta. Si in timp ce se lasa robit de
Antihrist, va fi prins in capcana, si va cauta mantuirea, dar nu de la Cel rastignit si inviat. Care va veni sa
judece vii si mortii, Domnul nostru Iisus Hristos.

6. Ce-l opreste si cel care-l opreste

Alt semn care prevesteste ca Antihrist este in fata usii este confirmarea din zilele noastre a profetiei Sf. Ap.
Pavel pentru venirea lui Antihrist.
Noi zicem ca timpul exact al venirii lui Antihrist este necunoscut. Dar cunoastem semnele care vor prevesti
venirea lui, incat este aproape cert ca astazi traim vremea in care Antihrist a aruncat deja dezgustatoarea sa
umbra peste omenire, a carui venire se apropie cu repeziciune.
Un asemenea semn caracteristic ne este aratat de Sf. Ap. Pavel, care in a doua sa epistola catre Tesalonicieni
ne spune urmatoarele: „Si acum stiti ce – l opreste ca sa nu se arate decat la vremea lui. Pentru ca taina
faradelegii se si lucreaza, pana cand cel care o impiedica acum va fi dat la o parte” (II Tes. 2,6-7).
Talcuirea acestor locuri a prezentat destule dificultati. Dar astazi evenimentele confirma profetia, precum s-a
confirmat si profetia lui Iisus pentru redobandirea Ierusalimului, si nu trebuie sa ramanem pasivi pentru
mantuirea sufletului nostru, amânând pocainta si intoarcerea la Hristos.

Nu este exclus sa-l vedem in zilele noastre pe Antihrist, oricat de desgustator si respingator ni s-ar parea
aceasta. Deci, ce-l impiedica? Cine este ce-l care-l opreste pentru care talcuitorii au scris si scriu atatea si
atatea? Multi zic ca cel care-l opreste a fost puterea romana. Altii zic ca ar fi una din diferitele imparatii sau
regimuri, care au asuprit omenirea, si altii zic ca deja „ce-l opreste” a luat diferite forme concrete ale puterii
pe pamant, care nu au exisat pana acum, si care i-a permis ca sa raspandeasca pe pamant
anarhia democratiei. Dar sa vedem pe Sf. Ap Pavel ce zice despre „ce-l opreste” si „cel care-l opreste”.
Deci Sf. Ap. Pavel scrie tesalonicienilor in a doua epistola despre Antihrist si a doua venire, asa:
„Cunoasteti ce – l opreste intrucat v – am spus – o alta data.” (Aici Pavel evita sa numeasca ce-l opreste,
fie pentru ca tesalonicienii il cunosteau din alte marturii ale sale, fie pentru ca nu considera nimerit sa
numeasca ce-l opreste, ca sa nu creeze dificultati, din partea puterii romane). Prin urmare, zice Sf. Ap. Pavel,
cunoasteti ce-l impiedica pe Antihrist, ca sa nu vina acum, desi este ingaduita de Dumnezeu. Puterea raului
si a faradelegii este si acum in mai mica masura, si exista cineva care-l impiedica pe cel fara de lege ca sa se
arate; si abia se va da la o parte cel care o impiedica si atunci se va arata Antihrist. Si continua asigurand
inca odata. „Si atunci se va arata cel fara de lege” (II Tes. 2, 8). Deci o talcuire mai probabila este ca cel
care o impiedica, care se va da la o parte, si va permite lui Antihrist ca sa se arate, este retragerea romanilor,
pentru vremea lui Pavel, si pentru vremea noastra retragerea diferitelor neamuri care pana acum ocupa
pamantul strabun a lui Israel si Ierusalimul, de aproape 2.000 de ani.
Era cu neputinta ca sa se arate Antihrist inainte de a se retrage puterea care stapanea pamantul lui Israel si
inaintea celui care-l oprea, asadar purtatorul puterii va parasi Ierusalimul. Din 1948 insa evreii au infiintat
statul Israel, pe pamantul strabun si cel care stapanea a eliberat Ierusalimul. Teritoriul este liber si nu
numai liber, ci este pregatit intens de evreii care asteapta cu nerabdare pe Antihrist. Ba mai mult au adunat
materialele pentru reconstruirea templului, incât sa aseze pe cel fara de lege in mijlocul lui.
Pentru aceasta si invingatorul razboiului de 6 zile, arhirabinul armatei israelite, a declarat: „am pus stapânire
pe cetatea lui Dumnezeu, patrundem in epoca mesianica pentru poporul evreu” .
Sigur, cu toate acestea, Sf. Ap. Pavel a intarit zicand: taina celui fara de lege se lucreaza. Asadar raul si cel
fara de lege au existat si exista, dar Antihrist,care in timpul epocii sale se va deda la orgiile faradelegii, nu
avea putere ca sa vina in timpul stapanirii romane, care pe vremea lui Pavel alcatuia puterea care-l oprea. Si
nici dupa aceea, cand Ierusalimul a fost calcat in picioare de diferite neamuri, dupa cum a prezis Iisus: „Si
Ierusalimul va fi calcat in picioare de neamuri, pana ce se vor implini vremurile neamurilor” (Lc. 21, 24).
Caci Antihrist va fi o persoana politica. Va fi om care va guverna pentru scurt timp toata lumea, punand
stapanire pe putere. Sigur, pentru ca sa se intample aceasta trebuie cineva care sa lucreze aspru. Astazi evreii
prin Sionismul international lucreaza cu rabdare pentru instalarea unui superguvernant mondial, avand in
mainile lor capitalurile si mijloacele de productie, incat realizarea acestui scop sa nu se arate o problema
greu de rezolvat, ci sa fie o problema simpla, de timp.
De asemenea, numai astazi este liber drumul ca sa se arate Antihrist si ca sa se continue exact cuvintele Sf.
Ap. Pavel „si atunci se va arata cel fara de lege” (II Tes. 2, 8). Cand ? „Cand cel care o impiedica va fi dat
la o parte” (II Tes. 2, 7). De asemenea armatele sunt pregatite. Antihrist este inaintea usilor.

Sfarsitul lui Antihrist

Antihrist mai este numit si „fiul pierzarii” (II Tes. 2, 3), fiindca la sfarsit va pierde si acesta, dupa cum zice
Sf. Ioan Gura de Aur.
Antihrist si cei doi aparatori ai lui, profetul cel mincinos si diavolul, vor fi aruncati in iezerul cel de foc.
Despre aceasta nu incape nici cea mai mica indoiala. Mai mult Apocalipsa completeaza ca „unde este si
fiara si proorocul mincinos, si vor fi chinuiti acolo, zi si noapte, in vecii vecilor” (Apoc. 20, 10).
Dar aceeasi soarta vor avea si aceia care se vor inchina lui Antihrist si vor primi semnul lui. „… Si nu au
odihna nici ziua nici noaptea cei ce se inchina fiarei si chipului ei si oricine primeste semnul numelui
ei” (Apoc. 14, 11).
Despre infrangerea si pedeapsa lui Antihrist vorbesc multi Parinti ai Bisericii, afara de profeti, cum ar fi
Daniel si Apostolii.
Domnul nostru Iisus Hristos, la a doua venire, va distruge moartea, când „moarte nu va mai fi; nici
plangere, nici strigat, nici durere nu vor mai fi, caci cele dintai au trecut” (Apoc. 21, 4), dupa cum zice
in Apocalipsa.
Atunci, cei credinciosi vor sluji lui Dumnezeu, care ii va rapi in aer, pentru intampinarea Domnului, ca sa fie
aproape, foarte aproape in dragoste vesnica duhovniceasca; „cele ce ochiul n – a vazut si urechea nu a auzit
si la inima omului nu s – a suit, pe acestea le – a gatit Dumnezeu celor ce – L iubesc pe El” (I Cor. 2, 9), in
dragoste, deci, care pe vremea Sf. Ap. Pavel, ochiul nu le-a vazut si urechea nu le-a auzit si mintea omului
nu si le poate inchipui, pe care Dumnezeu le-a pregatit celor care- L iubesc. Dar Sf. Ap. Pavel zice, ca, in
timpul celei de a doua veniri, vor exista oameni in viata, care „vor fi rapiti, impreuna cu ei, in nori, ca sa
intampine pe Domnul in vazduh” (I Tes. 4, 17).
Sigur de mare cinste este privilegiul de a fi crestin si de a participa cu credinta puternica in lupta pe care o va
duce Biserica impotriva stapanirii lumii acesteia, luand exemplul Parintilor Bisericii, al martirilor,
al marturisitorilor si al tuturor celor credinciosi din veci, care au stat fara frica impotriva puterilor
intunericului.
Opiniile in legatura cu aceea, daca va mai continua pentru un timp viata pe pamant, dupa sfarsitul lui
Antihrist sau va urma imediat a doua venire a Domnului, sunt impartite. Mai intai apare argumentul ca ziua
celei de a doua veniri este necunoscuta, fiindca va veni ca un „fur noaptea” (I Pt. 3, 10). Daca, asadar, a
doua venire urmeaza imediat dupa infrângerea lui Antihrist inseamna ca noi vom cunoaste a doua venire cu
7 ani inainte de a se realiza. Dar va exista o mare problema, generata de faptul ca oamenii acelor vremuri vor
fi lenesi spre cele duhovnicesti si indiferenti pentru aceste probleme. Ochii lor vor fi orbi si inima lor
impietrita, ne spune Sf.Scriptura: „ca o cursa; caci va veni peste toti cei ce locuiesc pe fata pamantului”
(Lc. 21, 35), a doua venire a Domnului.

De asemenea, Hristos a zis, profetic, ca oamenii din vremea lui Antihrist si a celei de a doua veniri, care va
urma negresit, incet sau repede, vor fi fara frica de Dumnezeu, dupa cum oamenii din vremea potopului,
care au vazut semnele de avertisment si pe Noe construindu-si 120 de ani corabia si chemarea sa la pocainta,
au continuat sa traiasca in desfrâu, si-l batjocoreau. Ori vor cunoaste cei nepocaiti vremea sfârsitului lor, ori
nu, tot nepocaiti vor ramane.
Iata ce zice Domnul: „Caci precum in zilele acelea dinainte de potop, oamenii mancau si beau, se insurau si
se maritau, pana in ziua cand a intrat Noe in corabie, si n – au stiut pana ce a venit potopul si i – a luat pe
toti, la fel va fi si venirea Fiului Omului” (Mt. 24, 37-38).
Dupa cum vedem scopul tuturor profetiilor, care relateaza evenimentele de dupa Hristos, se concentreaza
asupra persoanei si venirii dezgustatorului Antihrist, fiindca inainte mergatorii lui, instrumente ale Satanei,
vor unelti si forta predarea sarmanei omeniri in mainile celui fara de lege, care vor pregati insemnarea celor
necredinciosi cu semnul satanic, imposibil de sters. Crestinii credinciosi nu se vor teme de venirea lui
Antihrist, dupa cum nu s-au temut si nu s- au inspaimântat de inainte mergatorii si uneltele lui atâtea sute de
mii de martiri, sfinti, cuviosi si marturisitori. Zilnic se vesteste credinta lor si fermitatea unitatii glasului
lor, ca a militantului ortodox Iosif Vrienie: „Prietene, nu tagâ dui ortodoxia. Nu minti evlavia stramoseasca;
in aceasta te-ai nascut, in ea traiesti si in ea vei adormi” .
„Si atunci se va arata cel fara de lege, pe care Domnul Iisus, il va ucide, cu suflarea gurii Sale, si – l va
nimici cu stralucirea venirii Sale” (II Tes. 2, 8).

Opinii succinte
Preabunul Dumnezeu, din iubire pentru om, a descoperit cele viitoare ce vor avea loc inainte de venirea
lui Antihrist si a celei de a doua veniri.
Iubitor si afectuos, gata totdeauna sa primeasca in bratele Sale pe omul cazut in pacat, ne-a prevenit si ne-a
avertizat prin profeti si prin Apostoli, dar si prin Unul- Nascut Fiul Sau, ca se vor intampla multe si ca
Antihrist va incerca, in zilele cele de pe urma, ca sa amageasca omenirea. Diavolul, acest sarpe veninos, prin
Antihrist v-a incerca daca va fi posibil sa insele pana si pe cei alesi.

Amagitorul va exploata indiferenta religioasa, ignoranta, dar si apostazia omenirii de la Tatal ceresc.

Desfrâul, depravarea, materialismul si ateismul sunt capcanele pe care le-a pregatit in diferite feluri
mestesugite asupra omenirii, instrumente ale Satanei, inainte mergatoare lui Antihrist.

Statele sunt prinse in capcana definitiv, stranse laolalta toate de Hidra Sionismului, cu tentaculele sale
hidoase.
Ca un razboi de tesut, care tese tot mai des si ca un paianjen veninos, Sionismul este gata sa pregateasca
aparitia lui pentru ca sa atraga la moarte victimele prinse in capcana.
Asadar Antihrist este aproape!
Cate nu sunt care ne cutremura? Cate care ingrijoreaza?! Cati sunt care se pocaiesc deschis si se inarmeaza
cu credinta si hotarare sa reziste fiarei din Apocalipsa? Credinciosul eviavios trebuie sa fie gata
totdeauna, dand cu curaj marturia ortodoxiei, care asteapta in orice moment ziua Judecatii, care va veni
precum furul noaptea, asa cum zice Domnul.
Iar altii traiesc in nepasare ca si acei oameni dinainte de potop, care mancau, beau, chefuiau fara judecata,
fara ca sa le treaca prin minte gandul de a se pocai, in ciuda semnelor de avertizare. „Si precum a fost in
zilele lui Noe, asa va fi si venirea Fiului Omului” (Mt. 24, 37).

Sigur, aratarea groaznica a trufasului Antihrist, va sfarsi prin fuga lui de Domnul nostru Iisus Hristos,
Atotputernicul Dumnezeu. Antihrist, Satana si profetul mincinos vor fi condamnati precum si toti cei ce s-au
inchinat fiarei. „Si diavolul care – i amagise, a fost aruncat in iezerul de foc si de pucioasa, unde este fiara
si proorocul mincinos, si vor fi chinuiti acolo, zi si noapte in vecii vecilor” (Apoc. 20, 10). Omul devine
partas biruintei asupra pacatului si a mortii si mostenitor al vietii vesnice, prin credinta ortodoxa in Hristos si
cu marturisirea acestei credinte pana la moarte.
Cati dintre noi, cei credinciosi, strigam si opunem rezistenta cu curaj hidosului Antihrist, dar si inainte
mergatorilor lui care se lauda.
Martorii lui Iehova, masoneria, spiritismul, ecumenismul, materialismul, marxismul, Sionismul sunt cateva
din organizatiile si sistemele inainte mergatorilor lui Antihrist. Ereziile, puterile intunericului si
organizatiile satanice au ca scop sa semene confuzia, anarhia si lepadarea omului de Dumnezeu.
Omenirea decazuta moral si slabita duhovniceste trebuie neaparat sa se trezeasca. Sionismul international
are puse la cale capcanele lui, si cu ele prinde mult vanat.

In cursele acestea a cazut, din nefericire si tara noastra, fiindca inainte mergatorii lui Antihrist dispun de
cele mai veninoase sageti si mai perfecte arme contra crestinilor din intreaga lume, nu numai din Grecia.
Din nefericire exista multi greci, dintre ei multi demnitari cu legaturi masonice, care sunt membri in retelele
ascunse ale acestei organizatii satanice, care s-au rupt de Biserica, de dreptate si de legile tarii. Ei urmaresc
prin aceasta ca sa creeze din masonerie un stat in stat. Din nefericire Grecia indeplineste servil poruncile
centrelor ascunse. Tara noastra trebuie sa-si apere credinta ortodoxa prin orice mijloace. Slugile lui Antihrist
lovesc cat pot mai mult in Biserica.

Dar cine se opune cu putere acestui uragan?

Daca stim ca moliciunea este mortala si daca vom urmari poruncile lui Hristos vom alunga de la noi aceasta
delasare. Crestinul nu trebuie sa fie dilematic si nehotarat. Din clipa in care Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat,
S-a rastignit, a murit si a inviat pentru mântuirea noastra, si noua ne-a pregatit Imparatia lui cea cereasca,
crestinul traieste si se misca pentru Hristos.

Credinciosul crestin stie ca, chiar daca se arata ca stapânesc puterile intunericului, la sfârsit vor fi strivite de
Domnul nostru Iisus Hristos, care a zis: „Eu am biruit lumea” (In. 16, 33).
Având permanent indreptate privirile noastre si nadejdile noastre spre aratarea celei de a doua veniri a
Domnului nostru, una este grija noastra: Lupta duhovniceasca, rugaciunea neinfricata, pocainta
adevarata, marturisirea ortodoxa si inainte de toate credinta neclintita in Dumnezeu Cel Unul in fiinta si
intreit in Persoane, Tatal, Fiul si Duhul Sfânt si privegherea zilnica, pentru ca sa scapam de inselaciunile
instrumentelor Satanei si ale hidosului Antihrist, daca va veni in zilele noastre, fiindca „zilele rele sunt” (Ef.
5, 16). „Fericita este sluga aceea, pe care venind stapanul, o va afla facand asa” (Mt. 24, 46).

PROFETIILE SFINTILOR BISERICII NOASTRE

Profetiile Sfântului Cosma al Etoliei

Sfantul Cosma (1714- 1779) provine din partile Etoliei. A trait in singuratate in Sfantul Munte si a
propovaduit cuvantul lui Dumnezeu cu simplitate, dar cu credinta ferma si cu putere profetica. Predica lui
avea o enorma influenta asupra crestinilor greci, subjugati sub stapanirea turceasca. Astfel a impiedicat
dezastrul general al crestinilor din Epir si alte regiuni. A murit martiric in satul Kaslicontas, din partea de
nord a Epirului la 24 august 1779. Sfantul Cosma in afara de darul predicarii si al facerii de minuni, avea si
darul profetiei. Si a prevazut cu exactitate evenimentele viitoare, si a facut minuni chiar si cu cei
necredinciosi.

Multe din profetiile pastrate vorbesc despre dezrobirea neamurilor, altele despre persoane, altele despre
evenimentele viitoare.
Multe s-au confirmat, altele asteapta sa se confirme. De asemenea multe din profetiile Sfantului relateaza
despre inventiile si nemaipomenitele descoperiri ale vremurilor noastre si din zilele din urma.
Profetie a Sfantului Cosma al Etoliei
„Cand va cadea ramura (adica postamentul crucii) va fi multa rautate. Si cand va cadea copacul va fi
foarte multa rautate” . Practic in 1940 a cazut ramura si crucea in partile Albaniei, unde s-au asezat italienii,
si in 1947 a cazut copacul, caci tinutul a fost distrus complet de razboiul civil.

Profetia Sfântului Nil Atonitul, despre Antihrist si sfârsitul lumii

Pe la anul 1900, mergand spre jumatatea mileniului al optulea de la facerea lumii, acesta se va schimba si
se va face de nerecunoscut.
Cand se va apropia vremea venirii lui Antihrist, se va intuneca mintea omului de toate patimile cele trupesti
ale curviei, si foarte mult se va inmulti necredinta si faradelegea. Atunci omul va deveni de
nerecunoscut, schimbandu -se fetele oamenilor, si nu se vor mai cunoaste fetele barbatilor de ale femeilor,
pentru nerusinata imbracaminte si a parului din cap.
Oamenii din vremea aceea se vor inrai ca niste fiare salbatice, fiind inselati de Antihrist. Nu vor da respect
parintilor si celor mai batrani, iar dragostea va pieri. Pastorii crestinilor, arhierei si preoti vor fi oameni cu
slava desarta, afara de prea putini, cu totul nerecunoscând calea din dreapta de cea din stanga.
Atunci se vor schimba obiceiurile si traditiile crestinilor si ale Bisericii. Curatia va pieri de la oameni si va
stapâni faradelegea. Minciuna si iubirea de argint vor ajunge la cel mai inalt grad si va fi vai de cei care vor
aduna bani. Curviile, preacurviile, sodomiile, hotiile si omorurile, in vremea aceea, vor fi pe toate drumurile.
Pentru savarsirea acestor mari pacate, oamenii vor fi lipsiti de darul Sfântului Duh, pe care l-au primit la
Sfantul Botez, precum si de mustrarea constiintei. Bisericile lui Dumnezeu vor fi lipsite de preoti credinciosi
si evlaviosi si va fi vai de crestinii care se vor afla in lume, caci isi vor pierde cu totul credinta, nevazând la
nimeni lumina cunostintei.
Atunci se vor duce la locurile ascunse si sfinte (manastiri si schituri), ca sa gaseasca mangaiere sufletului de
multele tulburari si ispite pe care le vor intampina zilnic; dar usurare nu vor gasi, caci peste tot vor fi piedici
si sminteli. Si toate acestea se vor face pentru ca Antihrist va stapani peste tot, va domni in toata lumea, va
face semne si minuni cu inselaciune si va insela pe oameni cu viclenie, ca sa nascoceasca si sa vorbeasca
unul cu altul de la un capat al pamantului la celalalt (telefonul, radiotelefonul, televiziunea, n.n.). Atunci vor
zbura prin aer ca pasarile (avioanele n.n.) si vor inota prin adancul marii ca si pestii (submarinele n.n.).
Si toate acestea le vor face oamenii, traind in tihna, necunoscand ca acestea sunt inselaciunile lui Antihrist.
Si asa de mult va inainta stiinta vicleanului, ca sa insele prin nalucire pe oameni, pentru a nu mai crede in
Dumnezeu Cel in Sfânta Treime inchinat.
Atunci, vazând Prea Bunul Dumnezeu pierzania neamului omenesc, va scurta zilele pentru cei putini care se
vor mântui; ca se va sili Antihrist cu slugile sale sa insele – de va fi cu putinta – , si pe cei alesi. Atunci fara
de veste va veni sabia cu doua taisuri si va omori pe inselatorul si pe cei ce- i slujesc lui.

Cuvant al Sfânt ului Nil pentru venirea lui Antihrist

Cand se va inmulti faradelegea se vor aduna toate pacatele si faradelegile lumii si se vor incuiba intr-o
necurata fiica a desfranarii, care va fi lacas al preacurviei, mama a tuturor faradelegilor si a spurcatului
Antihrist si va fi o femeie necurata si preaintinata in toata viata ei.
In aceasta femeie prea desfranata se vor aduna toate faradelegile lumii din care se va naste fiul pierzarii,
Antihrist. Din pricina lipsei harului Duhului Sfant de la oameni, pentru pacatele lor, se vor aduna in
pantecele ei toate faradelegile oamenilor
Dupa nasterea lui Antihrist va veni toata lipsa in lume. Intai, va lipsi dintre oameni dragostea, unirea, curatia
si frica lui Dumnezeu. Orasele vor fi lipsite de pastori si de povatuitori credinciosi. Bisericile lui Dumnezeu
vor fi lipsite de episcopi, de duhovnici si de preoti evlaviosi, asa cum au inceput inca de pe acum a lipsi.

La urma se va arata si necuratul Antihrist, dupa cresterea varstei lui, si se va umplea de sataniceasca putere,
ca sa faca semne si minuni cu vrajitoriile lui inaintea oamenilor patimasi. Dar peste oamenii cei sfinti nu
va avea nici o putere sa-i amageasca cu vrajile lui, ci numai pe cei intunecati de patimi.

La inceput se va arata bland, ca sa plece popoarele la inselaciunea lui, si sa-l puna imparat. De asemenea, se
va arata cu pace si smerenie, ca sa i se inchine toti, fiindca hrana lui Antihrist este tulburarea oamenilor;
caci, cand se vor tulbura oamenii, atunci el se va bucura. Lumea se va tulbura prin uitarea credintei si lipsa
fricii de Dumnezeu. Caci atunci vor stapani in lume desfranarea, preacurvia, sodomia, iubirea de avere,
iubirea de bani, pomenirea de rau, zavistia, uciderea de oameni, betia, avortul, stricarea familiei si celelalte
greutati. Toate acestea vor cuprinde intreg pamantul si vor stapani toate orasele si satele, pentru ca nu se va
gasi atunci alt om vrednic sa imparateasca lumea.

Atunci cand vor pacatui toti oamenii, vor crede ca isi lucreaza mantuirea lor. Atunci, in vremea lui Antihrist,
se vor defaima Bisericile lui Dumnezeu si Sfanta Evanghelie si va fi multa lipsa in lume. Adica: semne si
aratari de la Dumnezeu, foamete indoita, atat de hrana trupeasca cat si sufleteasca si de invatatura dreptei
credinte. Caci se va incuia cerul, ca in vremea lui Ilie, si nu va ploua pentru faradelegile oamenilor. Apoi vor
flamanzi oamenii de cuvantul lui Dumnezeu, ca nu se va gasi un om drept, cu fapte bune, ca sa-i invete
cuvantul mantuirii. In vremea aceea se va ridica binecuvantarea lui Dumnezeu de la mancaruri si bauturi,
caci cu cat vor manca mai mult, cu atat mai mult vor flamanzi.
Atunci se va zamisli rautatea Satanei in inimile oamenilor si va vietui paganatatea cu pecetea lui Antihrist,
caci se va ridica darul lui Dumnezeu de la oameni, precum zice Sfanta Scriptura: „Nu va ramane Duhul
Meu in oamenii acestia in veci, pentru ca sunt numai trup” (Facerea 6, 3). Atunci se vor imputina oamenii pe
pamant, vor slabi si vor muri cei pecetluiti de Antihrist ca pasarile pe drumuri si vor manca oamenii
trupuri de oameni morti, nemaiputand suferi lipsa si foamea. Iar intelesul pecetii lui Antihrist este acesta:
„Al meu esti, iar eu sunt al tau; de buna voie vii la mine, iar nu de sila” . Vai si amar de cei pecetluiti
de Antihrist. Atunci se va face mare tulburare in lume. Caci auzind oamenii ca in alte parti este pace, se vor
muta acolo, dar, dimpotriva, vor gasi mai multa lipsa si vor auzi de la locuitorii locului aceluia, zicand:
„Cum ati venit in acest loc blestemat, unde n-a mai ramas intre noi intelegere omeneasca?”. Atunci vor
inceta oamenii de a se mai muta din loc in loc.

Iar din cauza fierberii marii si a focului de sub pamant, se va desfiinta pamantul, adica se va usca si nu va
rasari iarba; copacii nu vor odrasli vlastare si izvoarele apelor vor seca, iar animalele si pasarile vor muri
de aburii marilor si a pucioasei.
Insa purtand Dumnezeu grija de mantuirea tuturor oamenilor cu buna vointa, va trimite atunci pe pamant pe
cei trei sfinti: Ilie, Enoh si Sfantul Ioan Evanghelistul, ca sa propovaduiasca, sa intoarca la dreapta
credinta si sa invete pe cei putini care vor sa se mantuiasca. Caci cei ce nu vor pecetlui cu pecetea lui
Antihrist, vor mosteni Imparatia cerurilor, insemnandu-se cu semnul Sfintei Cruci si se vor izbavi de osanda
iadului.
Daca flamanziti, rabdati, ca Dumnezeu va va trimite ajutorul Sau dintru inaltime. Iar oamenii vor zice: iata
ca cei ce s-au pecetluit cu pecetea lui Antihrist sunt multumiti. Dar sfintii le vor zice: ce multumire este
aceasta la insemnarea pecetii celei pierzatoare, care cu inselaciune i-a inselat, nesimtitori fiind, ca nu-si
cunosc mantuirea lor?

Atunci vazand Antihrist pe cei trei prooroci propovaduind adevarul si aratand inselaciunea lui, se va mania
si va porunci slugilor sale sa-i aduca inaintea lui. Si intai are sa- i ademeneasca, zicand: Pentru ce voi nu
vreti sa va pecetluiti cu pecetea imparateasca? Atunci ei il vor ocari in fata, pentru inselacuinea lui, zicandu-
i: „O, amagitorule si inselatorule Antihrist, nu-ti ajunge ca ai pierdut atatea suflete, ci ne silesti si pe noi sa te
ascultam? Blestemata este pecetea ta si slava ta si cu pierzarea ta a venit sfarsitul lumii …” Iar spurcatul
auzind ocarile lor si blestemurile pe care le rostesc sfintii, singur va lua sabia si-i va taia … Iar dupa moartea
lor va porunci slujitorilor lui sa faca cumplite rautati, adica: curvii, preacurvii si cumparari de copii, si vor
curvi pe drumuri. Si pentru rautatea lor isi vor pierde cuviinta omeneasca, si o sa-si iasa din minti, pentru
multa nestapanire a curviei. Se vor face scurti la stat ca dracii, fiindca firea dracilor este scurta si rotunda. Ca
firea dracilor cu a oamenilor rai se va uni la scurtimea varstei si pana la cinci palme inaltimea lor. Si se vor
face oamenii mai vicleni decat dracii, fiindca dracii n-au trup ca sa curveasca si sa ucida, ci numai ganditor
indeamna pe oameni.
Atunci Antihrist se va bucura foarte mult, ca si-a implinit scopul lui cel rau si dorind sa cea fara de lege, si
acolo unde se va bucura el si se va veseli va veni sabia cea cu doua taisuri, de sus, si-l va sfârama, si
spurcatul lui trup va fi aruncat in vesnica munca, unde se va munci impreuna cu sufletul cel necurat al lui.

Alte profetii ale Sfântului Nil

Mare nerecunostinta s-a aratat si se arata, si inca, si mai mare se va arata din partea monahilor din muntele
acesta (Athos). Si in special se va arata nerecunostinta catre Maica Domnului. Pentru aceasta zic: cand
va veni de patru ori cate 25 ani, adica 100 de ani, de la 1775 pana la 1875, oare atunci la ce stare o sa ajunga
viata monahiceasca? Si dupa aceasta cand vor mai trece de trei on cate 25 ani, adica de la 1875 la 1950,
care este in mijlocul celui de-al optulea veac de la facerea lumii, adica 7500, oare cata tulburare are sa se
faca de la 7400 pana la 7500? Ce rapiri o sa se faca? Amestecari de sange, adica se vor casatori rudeniile
intre ele, stricari de copii, sodomii, curvii, preacurvii si toate alte faradelegi pierzatoare. Si o sa se certe
neincetat, si nu o sa gaseasca nici inceputul nici sfarsitul. Si pe urma are sa vina si sfarsitul agarenilor
(turcilor), cea mai de pe urma si amara iarna. Caci atunci are sa fie scarba si stramtorare in toata lumea …
Sunt 25 de ani de cand s-a intors sfera spre mai rau, adica de la anul 1785 incoace pierzarea a stapanit. Dar
cand vor trece alti 25 de ani, la care ticaloasa stare are sa inainteze lumea? Adica la 1835, si dupa aceea pana
la anul de la facerea lumii 7500, vor fi toate rautatile lui Antihrist …
Fiindca veacul desartei vietuiri si rânduiala monahicestei asezari, se desparte: Cei de dimineata se aseamana
cu flacara focului, cei de amiazazi cu carbunii cei aprinsi, iar cei de seara cu spuza cea amestecata cu cenusa
care ramâne de la carbunii cei aprinsi … Ca iubirea de argint il face pe calugar a ura calea cea strâmta si a
iubi mai mult odihna si lenevirea, care este povatuitoare si invatatoare a toata rautatea. De la patriarhi pana
la imparati si pana la monahi si la cei mai de pe urma saraci, aceasta nu ne lasa sa intram prin usa cea
strâmta. Pentru ca iubim cele ale lumii si suntem patimasi la ele, si cel dintâi este pantecele.

Vai, vai, o, parintilor! Plâng si ma vait dupa refacerea starii dintâi a acestui munte. Fiindca dupa 1913
trecand 79 de ani se vor face toate rautatile profetite despre venirea lui Antihrist, ani de la facerea lumii 7500
…

Intr-adevar 1913+79=1992 adica 7500, caci 5508+1992=7500.

O marturie a Sfântului Calinic de la Cernica (1787- 1868)

Despre anul 1992 s-a scris si se scrie mereu, pentru ca precum se stie, in acest an va avea loc unificarea
celor 12 tari din Piata Comuna intr-o unitate economica si politica cu mari posibilitati sociale pentru
tarile respective. Va fi, se zice, un inceput de era noua , aducatoare de belsug, cu ecouri economice si
politice in toata lumea.
Lumea crestina insa, care stie ca bunastarea materiala nu merge mana in mana cu imbunatatirea vietii
spirituale, ci dimpotriva, precum spune Apostolul Pavel, cand una creste, scade cealalta, priveste cu
neincredere si ingrijorare la anul 1992, ca nu cumva o atentie crescuta acordata bunurilor materiale sa aduca
dupa sine si o crestere a relelor care bantuie lumea de azi si care deja a intrecut orice masura.
La aceasta se adauga si faptul ca despre anul 1992 circula in lume prevestiri intunecoase ale unor barbati
sfinti, ierarhi si cuviosi, precum: Sfantul Ierarh Nifon al Constantinopolului, Cuviosul Nil Atonitul,
Cuviosul Cosma al Etoliei, Sava de la Calimnos si altii, care au trait in urma cu ani si veacuri.
In vedenia sa despre infricosata judecata (vezi cartea: „Un episcop ascet”, editata de manastirea Paracletul),
Sf. Nifon vede pe Dumnezeu rasfoind cartea veacurilor omenirii. Cand a ajuns la veacul al saptelea,
Dumnezeu S-a oprit, Si-a acoperit fata cu mana si a zis cu mahnire: Acest veac al saptelea a intrecut pe toate
celelalte cu nedreptatea, si cu rautatea. Apoi dupa putin, ajungand la jumatatea acestui veac, a adaugat:
Acesta este plin de putoarea pacatelor omenesti, de invidie, necuratie, ura, minciuna … dar ajunge. Il voi
curma la mijloc; sa inceteze stapanirea pacatului! Si a facut semn arhanghelului Mihail sa pregateasca
inceputul Judecatii.

Infricosat cuvant: il voi curma la mijloc! Or, mijlocul veacului al saptelea este anul 7500, din care scazand
anii pana la Hristos (5508) dam tocmai peste anul 1992!

Marturia Sf. Ierarh Calinic de la Cernica despre acest an este si mai directa. Sf .Calinic a trait mai aproape
de noi, intre anii 1787- 1868, si este ctitorul manastirii Cernica din apropierea orasului Bucuresti, capitala
Romaniei, careia i-a fost staret timp de 31 de ani. In prezent, in biserica mare a manastirii se afla racla cu
sfintele moaste ale cuviosului, care necontenit fac minuni si dau tamaduiri de tot felul de boli sufletesti si
trupesti.
Staretul Calinic, fiind om sfant, mare nevoitor si cu alese daruri duhovnicesti, in jurul lui se adunasera multi
monahi si chiliile din insula Sfantului Nicolae erau neincapatoare, fiind trebuinta de noi chilii. De aceea se
gandea sa faca o manastire mai mare, in cealalta insula a sfantului Gheorghe. Nu-i mai ramanea acum decat
sa inceapa lucrul, insa staretul Calinic statea la indoiala si amana inceputul.
Ce se intamplase? Un zvon circula in tara ca nu peste mult timp, adica in 1848, aveau sa aiba loc mari
evenimente, un sfarsit de lume, un inceput de lume noua . Framântat de aceste gânduri, intr-una din
nopti, intorcandu-se la chilie de la slujba utreniei si asezându -se ca de obicei pe scaunul sau – caci asa
obisnuia sa se odihneasca cuviosul, sezând pe un scaun si niciodata intins pe pat – , in acel moment s-a aflat
cu trupul in picioare, aievea nu in vis, in cealalta insula a Sfantului Gheorghe, avand de-a dreapta pe Sf.
Ierarh Nicolae si de-a stanga pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe, care il mustrau de ce nu a inceput zidirea
manastirii in aceasta insula, pentru care deja primise bani.

Cuprins de frica si de cutremur, staretul Calinic a raspuns: „Iertati-ma, sfintilor ai lui Dumnezeu, dar citind
eu unele prevestiri despre viitor, am crezut ca la anul 1848 va fi sfarsitul lumii”. Atunci sfintii i-au zis:
„Uita-te spre rasarit”. Si ridicand cuviosul ochii spre rasarit, nu se mai vedea cerul, ci numai o mare lumina
dumnezeiasca iar el spaimântându -se, a cazut la pamânt zicându-i: „Priveste acum la rasarit si vei vedea
taina cea mare a Providentei”. Si fiind intarit de darul lui Dumnezeu, Sf. Calinic a vazut pe cer pe Sf.
Treime, asa cum este zugravita pe sfintele icoane, iar dedesupt, pe un mare pergament luminos era scris cu
litere mari: 7500, ani de la Adam. Atunci sfintii care il sustineau pe brate, i-au zis: „Vezi ca nu la 1848 va fi
sfarsitul lumii, ci sfarsitul lumii va fi cand se vor implini 7500 de ani de la Adam? Asadar, au adaugat sfintii,
incepe indata a zidi marea manastire a Sf. M. Mc. Gheorghe”.

Aceasta este vedenia Sf. Calinic de la Cernica. Precum vedem aici se vorbeste precis despre anul 7500 de la
Adam, care asa cum am arata mai sus, corespunde cu anul 1992. Noi care am trecut anul 1992 ne intrebam,
oare profetia sfintilor nu a fost exacta? Nu, nicidecum. Ea este exacta. Ea nu fixeaza data unui cataclism
planetar, ci inceputul derularii unor evenimente ce prevestesc apropierea sfârsitului lumii. Pe vremea
Sf. Calinic se zvonea ca in anul 1848 aveau sa aiba loc mari evenimente, „un sfârsit de lume, un inceput de
lume noua” . Despre ce era vorba? Câti stiu ca anul 1848 reprezinta anul revolutiilor nationale?
Masoneria internationala programase pentru acel an o lovitura de gratie data statelor crestine, in general, si
traditiilor crestine in special. A fost inca un pas facut de masoneria, condusa de Sionismul mondial pentru
pregatirea venirii lui Antihrist.

Cuvânt al Sfântului Efrem Sirul

Eu, Efrem cel prea mic si pacatos si plin de greseli, cum voi putea sa spun cele mai presus de puterea mea?
Dar de vreme ce Mantuitorul plin de a Sa milostivire, pe cei neintelepti i-a invatat intelepciunea si prin ei
pe credinciosii de pretutindeni i-a Luminat; si pe a noastra limba cu indestulare o va lamuri spre folosul si
zidirea mea, a celui ce zic, si a tuturor ascultatorilor, si voi grai intru durere si voi spune intru suspinuri
pentru sfarsitul lumii acesteia de acum, si pentru cel fara de rusine si cumplit balaur (adica Antihrist) cel ce
va tulbura toate de sub cer, si sa bage teama si spaima si cumplita necredinta in inimile oamenilor … Va
face aratari, semne si infricosari, incat, de ar putea sa amageasca si pe cei alesi. Si se va sargui ca pe toti sa-i
insele cu mincinoasele semne, cu naluciri de aratari vrajitoresti si cu fermecatoriile care se vor face de el …

Caci cu ingaduinta lui Dumnezeu va lua stapanire ca sa insele lumea, fiindca s-au inmultit pagânatatile
oamenilor, si pretutindeni se lucreaza tot felul de lucruri cumplite … Pentru aceasta Dumnezeu va slobozi a
fi ispitita lumea cu duhul inselaciunii, pentru pagânatatea oamenilor. De vreme ce asa au voit oamenii a se
departa de Dumnezeu si a iubi pe vicleanul. Mare nevointa va fi fratilor in vremurile acelea, mai ales celor
credinciosi, când se vor savârsi semne si minuni de insusi balaurul cel cu multe stapâniri; când se va arata ca
un Dumnezeu, cu naluciri infricosate, zburand in vazduh, si toti dracii ca ingerii inaltându-se inaintea
tiranului. Si va striga cu tarie schimbandu-si chipul si infricosand fara de masura pe toti oamenii.
Atunci fratilor, oare cine se va afla ingradit si neclintit petrecând? Având in sufletul sau semnul Unuia-
Nascut Fiului lui Dumnezeu, adica sfânta lui venire.
Si in vremea aceea nu va fi slabire pe pamant, si marea vazandu-o toata lumea tulburata, va fugi fiecare sa se
ascunda in munti. Unii vor muri de foame, altii de sete se vor topi ca ceara. Si nu va fi cine sa-i miluiasca
pe ei. Atunci vor vedea toate fetele lacrimând si cu durere intrebând: Nu cumva se afla vreun grai a lui
Dumnezeu pe pamant? Si nu vor auzi de nicaieri raspuns …
Cine va suferi zilele acelea? Si cine va rabda necazul cel nesuferit, cand vor vedea amestecarea popoarelor
care vor veni de la marginile pamantului, pentru vederea tiranului. Multi se vor inchina inaintea spurcatului
si vor striga cu cutremur, incat si locul se va clatina de strigatele lor, zicand: Tu esti mântuitorul nostru …
Atunci marea se va tulbura si pamantul se va usca. Cerurile nu vor ploua si sadurile se vor usca. Si toti cei ce
vor fi pe pamant, de la rasarit pana la apus vor fugi cu multa frica. Si iarasi cei ce vor fi in partile de apus
vor fugi in rasarit cu cutremur…

Luand atunci obraznicul stapânirea, va trimite pe draci in toata lumea, ca sa propovaduiasca cu indrazneala,
ca s-a aratat cu slava: Veniti de-l vedeti pe el. Cine oare va avea suflet de diamant, ca sa sufere
vitejeste toate smintelile acelea? Cine oare va fi acest om precum am zis, ca toti ingerii sa- l fericeasca pe el?
Caci eu fratilor, iubitor de Hristos, desavarsit m-am infricosat numai din pomenirea balaurului, cugetand
intru sine necazul ce va sa fie asupra oamenilor in vremea aceea, si in ce fel se va arata acest balaur pangarit
asupra neamului omenesc. Insa sfintilor mai cumplit se va arata. Ca vor fi multi cei ce se vor arata bine
placuti lui Dumnezeu, care vor putea scapa prin munti si dealuri si locuri pustii, cu multe rugaciuni si
plangeri nesuferite. Ca vazându-i Dumnezeu in asa plângere nemângâiata si intru credinta curata, se va
milostivi spre dânsii ca un Parinte milostiv, iubitor de fii, si-i va pazi pe ei unde se vor ascunde.
Ca prea pângaritul nu va inceta sa caute pe sfinti pe pamânt si pe mare, socotind ca stapâneste tot pamantul.
Si pe toti ii va supune, si va socoti ca se poate impotrivi lui Dumnezeu din cer, nestiind ticalosul neputinta
sa si mandria pentru care a cazut…
Cu toate acestea va tulbura pamantul, va infricosa cu semnele sale vrajitoresti pe toti. Si in vremea aceea nu
va fi slabire pe pamant, ci necaz mare, tulburare si necaz, moarte si foamete peste tot pamantul. Ca
insusi Domnul a zis: „Ca unele ca acestea nu s – au facut de la intemeierea lumii” . Iar noi pacatosii, cu ce
vom asemana acele nevoi peste masura de mari. Insa, sa-si puna fiecare in mintea sa
cuvintele Mântuitorului, cum ca, pentru nevoia si necazul cel prea mare, va scurta zilele acelea prin
milostivirea Sa.

Viteaz suflet va fi acela care va putea sa-si tina viata atunci in mijlocul smintelilor; Ca daca putin va slabi
credinta sa, lesne va fi inconjurat si va fi robit de semnele balaurului celui rau si viclean. Si neiertat se va
afla unul ca acesta in ziua judecatii, ca insusi lui-si vanzator se va afla, ca cel ce a crezut tiranului de buna
voie. De multe rugaciuni si lacrimi avem trebuinta, o, fratilor! ca sa fie cineva dintre noi intarit intru ispite.
Fiindca multe vor fi nalucirile fiarei. Caci luptator impotriva lui Dumnezeu fiind, va voi sa le piarda pe toate
…

Luati aminte, fratii mei! Covârsirea fiarei si mestesugirea ei de la pantece incepe. Caci dupa ce va fi
stramtorat cineva, de lipsa de bucate, sa fie silit a primi pecetea lui. Nu oricum, ci pe mana dreapta si pe
frunte va fi pus semnul. Ca sa nu mai aiba stapânire omul a se pecetlui cu mana dreapta, cu semnul Sf.
Cruci, si nici pe frunte a se mai insemna cu numele sfânt al Domului, nici cu preasfânta si slavita cruce a
Domnului nostru Iisus Hristos. Ca stie ticalosul ca daca se va pecetlui cineva cu crucea Domnului, ii
risipeste toata puterea lui. Pentru aceasta pecetluieste dreapta omului, ca aceasta este care pecetluieste toate
madularele noastre. Asemenea si fruntea care este ca un sfesnic ce poarta faclia luminii. Deci fratii mei,
infricosata nevointa va fi tuturor oamenilor celor iubitori de Hristos, si pana in ceasul mortii sa nu se teama,
nici sa stea cu molesire cand balaurul va incepe a pune pecetea sa, in locul crucii Mântuitorului. Si va face in
asa fel incât sa nu se mai faca nici un fel de pomenire Domnului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Si aceasta o va face, fiindca se teme si se cutremura de puterea Mantuitorului nostru. Ca de nu se va pecetlui
cineva cu pecetea sa, nu va putea fi robit de nalucirile vicleanului, si nici Dumnezeu nu-l va parasi, ci il va
lumina si-l va atrage la Sine. Ni se cade, noua fratilor, a intelege nalucirile vicleanului, ca nemilostiv si fara
de omenie este. Iar Domnul nostru cu liniste va veni la noi, ca sa goneasca mestesugirile balaurului.

Deci noi tinand neabatuta si curata credinta in Hristos, lesne vom birui puterea vrajmasului; si se va departa
de la noi neputinciosul, neavand ce sa ne faca. Ca eu, fratilor, va rog pe voi iubitorilor de Hristos, sa nu
ne molesim, ci mai ales puternici sa ne facem cu puterea crucii. Cu toate acestea ni se cade noua a ne ruga,
ca sa nu cadem in ispita. Deci fiti gata ca niste credinciosi robi, neprimind pe altul. Ca de vreme ce furul
si pierzatorul si cel fara de omenie, mai intâi va veni intru ale sale vremuri, vrând sa fure si sa junghie si sa
piarda turma cea aleasa a lui Hristos, adevaratul Pastor; Caci se va da pe sine drept adevaratul Pastor, ca
sa insele oile turmei lui Hristos.

Aceasta cunoscand-o vrajmasul, ca iarasi va sa vina din cer Domnul cu slava, a socotit aceasta ca sa ia
asupra sa chipul venirii Lui, ca sa ne insele pe noi. Iar Domnul nostru va veni ca un fulger infricosat
pe pamant. Dar vrajmasul nu va veni asa. Se va naste cu adevarat dintr-o femeie spurcata, care va fi unealta
a lui. Deci nu se va intrupa diavolul, ci in acest fel va veni ca sa insele pe toti. Fiind smerit, linistit, urand
cele nedrepte, spre iudei intorcandu-se, bun, iubitor de saraci, peste masura de frumos, cu buna asezare, lin
catre toti, cinstind in mod special pe evrei (caci ei asteapta venirea lui). Iar intru toate acestea se vor face
semne, aratari si infricosari cu multa stapanire, si se va mestesugi cu viclesug ca sa placa tuturor, si sa fie
iubit de multi. Si daruri nu va lua, cu manie nu va grai, mahnit nu se va arata, si cu chipul bunei randuieli va
amagi lumea, pana ce se va face imparat. Si dupa ce vor vedea multe popoare niste fapte bune ca acestea,
toti impreuna cu o socoteala se vor face, si cu bucurie mare il vor propovadui pe el imparat, zicand unii catre
altii: Au doara se mai afla vreun om ca acesta bun si drept? Si mai mult poporul cel ucigas al evreilor il vor
cinsti si se vor bucura de imparatia lui. Pentru aceea si ca unul ce va cinsti mai mult locul si templul, va arata
tuturor ca are grija de ei. Si când va imparati balaurul pe pamânt, cu mare sârguinta, toate popoarele ii vor
veni in ajutor: Edom si iarasi Moab, inca si fiii lui Amon, ca unui adevarat imparat i se vor inchina lui cu
bucurie, si ei se vor face cei dintai aparatori ai lui.
Apoi imparatia aceluia se va intari si va bate cu manie pe trei imparati mari. Iar dupa aceasta se ve inalta
inima lui, si-i va varsa amaraciunea lui, punand inainte, din Sion, veninul mortii, tulburand lumea, va
clatina marginile, va necaji toate, va pangari sufletele. Nu se va arata ca un cucernic, ci in toate ca unul fara
de omenie: mânios, cumplit, nestatornic, infricosat, urat, uracios, salbatic, pierzator si silindu-se a arunca in
groapa pagânatatii tot neamul omenesc, prin a sa nebunie.

Si stand multimea inaintea lui si alte popoare multe, laudandu-l pe el pentru naluciri, vor striga cu glas mare,
incat se va clatina locul in care popoarele vor sta inaintea lui. Si le va grai cu indrazneala: Cunoaste-ti toate
popoarele puterea si stapanirea mea? Iata dar inaintea voastra a tuturor, poruncesc acestui munte mare ce
este de cealalta parte ca sa vina aici la noi. Si va zice spurcatul: si va alerga, adica muntele in
privirea tuturor, insa nicidecum din temeliile lui mutandu-se. Caci cele ce Dumnezeu Prea Inalt dintru
inceputul zidirii le-a intemeiat si le-a inaltat, asupra acestora spurcatul Antihrist, stapanire nu are, ci va
amagi lumea cu naluciri vrajitoresti. Si iarasi altui munte ce va sta in adâncul marii, ostrov foarte mare fiind,
ii va porunci sa se duca pe uscat. Dar ostrovul nu se va misca nicidecum, ci nalucire va fi. Si iarasi isi va
intinde mainile lui, si va aduna multime de taratoare si pasari. Asijderea inca va pasi pe deasupra adancului,
si pe mare si pe uscat va umbla; insa toate acestea vor fi naluciri. Si multi vor crede intru el si-l vor slavi ca
pe un Dumnezeu tare. Iar cei ce vor avea pe adevaratul Dumnezeu, li se vor lumina ochii inimii lor, si cu de-
amanuntul vor privi prin credinta curata si vor cunoaste inselaciunea lui. Acestea, toate facându -le, va insela
lumea si multi vor crede lui, slavindu-l ca pe un Dumnezeu tare. Iar câi vor avea frica lui Dumnezeu in ei si
ochii inimii luminati, vor cunoaste ca nici muntele nu s-a mutat din locul sau, nici ostrovul nu a iesit din
mare pe pamânt. Si toate acestea intru numele sau le va savârsi Antihrist si nu vor fi adevarate, precum am
zis mai sus. Caci cu farmece va savârsi toate mincinoasele lui minuni, fermecând vederile oamenilor ce se
vor pleca a crede lui.

Si acestea asa facandu-se, si popoarele inchinandu -se lui, laudandu-l ca pe un Dumnezeu, din zi in zi se va
mania Cel Prea Inalt in ceruri si isi va intoarce fata Sa de la el. Si dupa aceea se vor face cumplite semne:
foamete neintrerupta, cutremur neincetat, morti necontenite si temeri infricosate. Atunci cerul nu va mai
ploua, pamantul nu va mai rodi, izvoarele vor seca, raurile se vor usca, iarba nu va mai rasari, verdeata nu va
fi, copacii din radacina se vor usca si nu vor odrasli. Pestii si chitii marii in ea vor muri si putoare
pierzatoare va trimite marea si sunete infricosate, si de huietul valurilor vor muri oamenii de frica. Atunci
va plânge si va suspina cumplit tot sufletul, si ziua si noaptea se vor chinui.

Nicaieri nu vor afla sa se sature de mâncare, caci se vor pune peste tot conducatori tirani. Si daca cineva va
aduce cu sine pecetea tiranului insemnata pe frunte si pe mana dreapta, va cumpara putine din cele ce se vor
afla. Atunci vor muri pruncii la sânul mamelor, vor muri si mamele deasupra pruncilor lor. Va muri tatal cu
fiii si femeia pe drum, si nu va fi cine sa-i ingroape sau sa-i strânga in morminte.

Putoare rea va fi din cauza multimii mormintelor, si a trupurilor ce vor fi aruncate pe strazi si pretutindeni,
care mult vor necaji pe cei vii. Dimineata toti vor zice cu suspinuri si cu durere: când se va face seara ca
sa dobândim odihna? Si venind seara, iarasi cu lacrimi prea amare vor grai intre dânsii: oare cand se va
lumina, ca de necazul ce ne sta deasupra sa scapam? Atunci se va vesteji frumusetea fetei tuturor, si vor fi
fetele lor ca de morti, si va fi urâta frumusetea femeilor. Si toti cei ce s-au plecat cumplit fiarei si au luat
pecetea aceluia, adica pagânescul chip al spurcatului, alergând catre el, vor zice cu durere: da-ne noua sa
mâncam si sa bem, ca toti murim de foame, si goneste de la noi fiarele cele veninoase. Si neavând ce
raspunde ticalosul, va zice cu multa asprime: de unde sa va dau eu oamenilor ca sa mâncati si sa beti? Ca
cerul nu voieste sa dea pamântului ploaie, si pamântul nicidecum n-a dat seceris sau roada. Si auzind acestea
multimile, vor plânge si se vor tângui cu totul, neavând nici o mângâiere. Necaz peste necaz va fi
lor nemângâierea, caci de buna voie au crezut tiranului. Si ticalosul nu va putea nici lui sa-si ajute, si cum ar
putea sa-i miluiasca pe ei? Intru acele zile vor fi nevoi mari din cauza balaurului, de frica, si de cutremurul
cel mare si huietul marii, de foamete, de sete si de muscarile fiarelor. Toti cei ce vor lua pecetea lui Antihrist
si se vor inchina lui, nu vor avea nici o parte de Imparatia lui Hristos, ci dimpreuna cu balaurul se vor arunca
in iad.
Fericit va fi acela ce se va afla curat si credincios, si va avea in inima lui credinta fara de indoiala catre
Dumnezeu, ca fara de frica vor lepada intrebarile lui Antihrist, defaimand muncile si nalucirile lui. Iar mai
inainte de acestea, va trimite Dumnezeu pe Ilie Tesviteanul si pe Enoh, ca un milostiv ca sa propovaduiasca
cu indrazneala cunostinta de Dumnezeu tuturor, ca sa nu creada lui Antihrist. Ca vor striga si vor zice:
Inselator este, o, oamenilor! Nimeni sa nu creada lui nicidecum, sau sa-l asculte pe acest luptator de
Dumnezeu! Nimeni din voi sa nu se infricoseze, ca degrab se va surpa. Domnul cel sfânt vine din cer, sa
judece pe toti cei ce s-au plecat semnelor lui.

Insa putini vor fi cei ce vor asculta si vor crede propovaduirea proorocilor. Iar aceasta o va face Mantuitorul
ca sa-si arate negraita Sa iubire de oameni, ca nici odata nu voieste moartea pacatosului, ci voieste ca toti
sa se mântuiasca. Ca nici in vremea aceea nu va lasa neamul omenesc fara de propovaduire, ca fara de
raspuns sa fie toti la Judecata. Deci multi din sfintii care se vor afla atunci vor varsa rauri de lacrimi cu
suspinuri catre Dumnezeu Cel Sfant, ca sa fie izbaviti de balaur, si cu mare sarguinta vor fugi in pustietati, in
munti si in pesteri si cu frica se vor ascunde. Si li se va darui aceasta de la Dumnezeu Cel Sfant, si-i va
povatui pe ei harul in locuri hotarate si se vor mantui, fiind ascunsi in gauri si in pesteri, nevazând semnele
si infricosarile lui Antihrist. Ca celor ce au cunostinta, cu lesnire le va fi cunoscuta venirea lui. Iar celor ce
isi au mintea permanent la lucruri lumesti, macar daca ar si auzi, nu vor crede, si urasc pe cei ce le- ar spune.
Pentru aceasta sfintii primesc putere de a scapa, pentru ca toata invaluirea si grijiile vietii acesteia le-au
lepadat.
Atunci va plânge tot pamântul. Marea si aerul vor plânge impreuna, si dobitoacele cele salbatice cu pasarile
cerului. Vor plânge muntii si dealurile si lemnele câmpului. Vor plânge si luminatorii cerului dimpreuna cu
stelele pentru neamul omenesc. Caci toti s-au abatut de la Dumnezeu Cel Sfant si ziditorul tuturor, si au
crezut inselatorului, primind pecetea spurcatului Antihrist, in locul facatoarei de viata Cruci. Vor plange
toate bisericile lui Hristos cu plangere mare, ca nu va mai sluji sfintirea si prinosul! Iar dupa ce se vor inplini
trei ani si jumatate ai stapanirii spurcatului si dupa ce se vor implini toate smintelile in tot pamantul, dupa
cum zice gura Domnului, atunci va veni Domnul si Mântuitorul nostru ca un fulger strâlucind, din cerul cel
sfânt, cel prea curat si infricosat si prea slavit. Dumnezeul nostru si Imparatul si Mirele cel fara de moarte,
pe nori cu slava neasemanata, alergând inaintea lui ingerii si arhanghelii, toti vapaie de foc fiind.
Heruvimii având ochii in jos, si Serafimii zburând si fetele si picioarele ascunzându-le cu aripile, strigand cu
frica unul catre altul: Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot. Si glas de trâmbita graind cu frica: Sculati-va cei
ce dormiti, iata a venit Mirele.

Atunci se vor deschide mormintele si va auzi tarina cea putrezita, acea mare si infricosata venire a
Mântuitorului, si intr-o clipa se vor scula toate semintiile si vor cauta la frumusetea cea sfânta a Mirelui. Si
milioane si mii de mii de ingeri si de arhangheli si nenumarate ostiri se vor bucura cu bucurie mare. Atunci
sfintii, dreptii si toti care nu vor lua pecetea balaurului celui pagân, se vor bucura foarte mult. Si se va aduce
tiranul legat de ingeri cu dracii impreuna inaintea divanului. Iar cei ce vor fi luat pecetea lui si toti pagânii si
pacatosii vor fi adusi legati. Si va da Imparatul hotararea asupra lor, aceea a osândei celei vesnice in focul
cel nestins. Amin.

Profetia lui Agatanghel

Ieromonahul Agatanghel, care a trait 79 de ani, pe la 1298, a vazut o infricosatoare vedenie despre cele ce
se vor petrece in viitor, pe care le-a si scris. Noi vom relata aici ceea ce priveste tara noastra (Grecia n.t.).

Grecia va fi luata de la turci, teatrul jafurilor si a distrugerilor. Poporul si cei care conduc se vor gasi in
stramtoare. Dar dupa aceea un popor din Rasarit va veni spre partile de nord ale Greciei. Unit revenindu-si
in sine din tulburarea invadatorilor vor iesi cu toata armata impreuna si vor alunga pe turci nu numai din
Grecia, ci si din intreaga Europa. Unii turci gasind refugiu numai la Mecca (Marul rosu). Iar
Constantinopolul va deveni din nou capitala Greciei.
Acelasi lucru il profeteste si Sf. Cosma al Etoliei, precum si alti barbati sfinti. „Constantin a inceput,
Constantin va pierde imparatia Bizantului”. Profetia s-a confirmat. Mai mult, a profetit cu admiradila
exactitate si anul cuceririi la 1453. „Si se va implini la anul 1452 pana la 1453, când trebuie sa cada cea mai
mare imparatie in mainile agarenilor…”.
De asemenea prezice cu exactitate timpul robiei grecilor de catre turci. „Si vor fi casele distruse si sfintele
biserici profanate si credinciosii persecutati pana la a opta suta hotarât…”. Dupa cum este cunoscut anul
1821 reprezinta anul eliberarii.
Agatanghel, cel cu nume sfant, a profetit cele despre cucerirea Constantinopolului, timpul robiei grecilor,
timpul eliberarii lor si a formarii Europei dupa cadere, apostazia Europei Occidentale. De asemenea
a profetit si despre activitatea lui Napoleon si dezastrul acestuia.

CONCLUZII

Distrugerea Turciei. Ciocnirea neamurilor apusene si a rusilor

„Constantin a inceput, Constantin va pierde imperiul Bizantului” Agatanghel.

Pornind de la corelatia si paralelismul profetiilor precedente, dar si de la multe alte profetii ale Vechiului si
Noului Testament, pe care nu le putem cuprinde pe toate in aceasta lucrare, apare fara fortare concluzia ca
se asteapta:
a) distrugerea Turciei
b) ciocnirile armate intre Rusia si armatele occidentale pe teritoriul Turciei, in preajma Constantinopolului,
c) ciocnire ampla pe teritoriul Palestinei,
d) distrugerea rusilor si mari distrugeri multor state. Turcia sprijinindu-se pe statele din Occident crede ca
este un semn mare, dupa cum prevestesc si profetiile. „Un semn mare pentru agareni”. Aceasta va provoca
cea mai mare neliniste. Ura care exista de secole contra grecilor, ocuparea cu nemaivazute grozavii pentru
vremurile noastre, indiferenta pentru hotarârile organismelor internationale, probleme la granita cu Rusia,
aversiuni crescânde fata de Grecia.
Asadar cândva va iesi din granitele ei, când isi va da pe fata cruzimile si salbaticiile care au fost comise pâna
astazi impotriva tuturor popoarelor, dar mai ales impotriva poporului grec ortodox. Rusia care isi
va reglementa problemele interne si externe, va merge impotriva turcilor, dupa cum ne informeaza multe din
profetii, si-i va obliga pe turci la o retragere precipitata.

Dupa distrugerea Turciei de catre rusi, armatele rusesti controlând marea Egee si strâmtoarea Bosfor se vor
indrepta spre Siria si Palestina, dupa cum ne spun alte profetii din Vechiul Testament, inaintand prin aer si
pe mare.
Atunci coalitia Occidentala nu va ramane indiferenta fata de aceasta amenintare a Rusiei. Occidentul va
incerca cu ajutorul celor sase state ca sa ocupe Constantinopolul si sa distruga flota ruseasca. Vor invinge
rusii, dupa cum fara greseala s-a profetit de multe veacuri. „Batalia a sapte state in Constantinopol. Biruinta
celui mai mare stat contra celor sase state” ( Profetia unui anonim la 1054 d.Hr .).
Un timp se mijloceste refacerea si pregatirea puterilor occidentale si incercarea de a rezolva pasnic problema
ocuparii Dardanelelor si a Constantinopolului. „Vor incerca ca cel ce rezolva cu condeiul, dar nu vor putea,
de 99 de ori cu razboi si o data cu condeiul” (Profetia Sf. Cosma al Etoliei). Si continua Sf.Cosma: „Daca
problema se va rezolva cu razboi vor patimi multe distrugeri”. Mai mult, dupa cum profeteste Metodie,
vor hotari pentru problema orasului trei „imputerniciti”, asadar trei comisari ai marilor puteri. Pentru aceasta
si Sf. Cosma al Etoliei zice: „Daca vor cadea de acord cele trei puteri nimic nu va patimi”.
Cu toate acestea rusi, dupa ce vor stapâni 5 sau 6 luni Constantinopolul nu vor accepta sa-l predea si, dupa
cum profeteste Sf. Metodie, va pune in miscare multe state din Europa Occidentala si vor invada Asia Mica.
Iar multe armate vor fi conduse in mijlocul teritoriului Greciei. In sfârsit 18 state se vor ciocni in
Constantinopol. Caci va veni de la Apus Filip cel Mare cu 18 limbi si se vor bate atât de mult si cumplit
incât va curge sângele ca paraiele si apa Bosforului va fi ca sângele de rosie.
Atunci rusii se vor retrage spre Palestina, unde dupa aceea organizandu-se popoarele dimprejur va incepe
razboiul distrugându-se unele pe altele; ca sa se adevereasca, dupa cum s-a scris, profetiile Vechiului
Testament, precum vom arata in continuare.

Ciocnire ampla in Palestina. Distrugerea Rusiei

Suntem datori sa lamurim ca distrugerea Rusiei si ciocnirea armata din Palestina nu este aceeasi cu lupta
de la Armaghedon, a conflagratiei mondiale de la sfarsit, cand va fi desfiintat statul lui Antihrist si va
urma triumful credinciosilor.
Iezechiel profeteste ca puterile care se vor ciocni in Palestina, vor veni din „hotarele de la miazanoapte”
(Iez. 38, 6), iar cele de la Armaghedon din „lumea intreaga” (Apoc. 16, 14), asadar din toate partile lumii.
„Si i – a strans la locul ce se cheama in evreieste Armaghedon” (Apoc. 16, 16).
Vrednic de insemnat ca Armaghedonul va fi in Palestina, in muntele Carmel si consuma cu a saptea plaga
din Apocalipsa.
Ce se profeteste aici este un conflict care are in frunte pe rusi, si constitute urmarea luptei din
Constantinopol. El se alatura celui de-al treilea razboi mondial, care va premerge in orice caz lui Antihrist.
Cu aceasta sunt de acord toate profetiile, si ale Sf. Parinti si ale Vechiului si Noului Testament. Astfel,
inaintemergatorii lui Antihrist contribute intr-un mod inimaginabil la provocarea celui de-al treilea razboi
mondial, precum si a luptei de la Armaghedon, fiindca astfel vor crede lui Antihrist mult mai usor decat lui
Dumnezeu.
Vom relata profetia lui Iezechiel, aici existand in paralel profetiile lui Isaia si ale Apocalipsei. Toate acestea
petrecandu -se dupa adunarea evreilor din toate partile lumii in Palestina. Dupa cum este cunoscut de la anul
70 d.Hr. abia in 1948 s-a constituit statul evreu in Palestina. „Asa zice Domnul: Iata, Eu sunt impotriva ta,
God, printul lui Ros… si in anii de pe urma vei veni in tara izbavita de sabie, ai carei locuitori au
fost adunati dintr – o multime de popoare, in muntii lui Israel” (Iez. 38, 8).

Profetia vorbeste clar pentru repatrierea evreilor in pamantul stramosesc. Si profetia continua. (Evemmentele
acestea au fost scrise amanuntit la Iezechiel capitolele 31 si 39). „Si tu te vei ridica cum se ridica furtuna, si
te vei duce ca norii, ca sa acoperi tara, tu si toata oastea ta si multe popoare impreuna cu tine… Si vei
pleca de la locul tau, din hotarele de la miazanoapte, tu si multe popoare impreuna cu tine, toti calari pe
cai, tabara mare si ostire nenumarata, si te vei impotrivi poporului Meu, impotriva lui Israel, ca un nor care
acopera pamantul” (Iez. 38, 9, 15- 16).
Descriere este amanuntita, o armata foarte puternica, arme rapide ca norii, in mod evident avioanele si
rachetele, iar provenienta din armata de la miazanoapte. „Si in ziua aceea cand God va veni impotriva
tarii lui Israel, zice Domnul Dumnezeu, mania Mea se va aprinde pe fata Mea… in ziua aceea va fi un mare
cutremur in tara lui Israel. Atunci vor tremura inaintea Mea pestii marilor…” (Iez. 38, 18-20)
Asadar se vor cutremura pestii marilor, pasarile cerului, animalele si toate târâtoarele si oamenii, iar stâncile
se vor darâma si toate casele: „si se vor prabusi muntii, stâncile se vor darama si toate zidurile vor cadea la
pamânt”. (Eventual occidentalii vor ataca pe rusi cu arme nucleare in care vor pieri si aceia evident.) „Si voi
chema impotriva lui toata frica, zice Domnul; sabia fiecarui om va fi impotriva fratelui sau. Si – l voi
pedepsi cu moarte si varsare de sange; voi varsa asupra lui si taberelor lui si asupra multor popoare
care sunt cu el, ploaie potopitoare si grindina de piatra, foc si pucioasa…” (Iez. 38, 21 -22).
Rusii vor infrunta acolo multe popoare carora le va produce multa frica.
Pâna la urma va fi distrusa de o ploaie de foc si de grindina de piatra. Asadar bombele nucleare care vor veni
dinspre Occident sau alte feluri de arme. Mai mult, capitolul 39 de la Iezechiel descrie si curatirea
pamântului Palestinei de nenumaratele cadavre ale rusilor si a celor dimpreuna cu ei.

In rezumat (Iez. 39, 11 – 16) avem: In ziua aceea voi da lui Gog loc de mormânt, in Israel, in valea
trecatorilor (Abarim), la rasarit de Marea Moarta, acolo voi ingropa pe Gog si toata tabara lui si voi numi
locul acela „valea taberei lui Gog”.luni ii va ingropa Israel ca sa curate tara, tot poporul ii va ingropa…
Aceasta este in acord cu profetia pentru sfârsitul rusilor si al treilea razboi mondial cu efecte distrugatoare in
toate tarile lumii: America, Rusia, Europa, fiindca in acord cu alte profetii „orasele vor ajunge pustii” (
profetia Sf. Cosma al Etoliei) si profetia lui Isaia. Oamenii vor fugi in munti unde mai usor se vor putea
mântui.
„Si a ars din pamant a treia parte, si a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars de tot”

Evenimentele premergatoare lui Antihrist. Sapte peceti si sapte trâmbite

Apocalipsa este prin excelenta cartea care ne descrie amanuntit atat evenimentele cosmice care vor
premerge, cat si evenimentele care vor urma aratarii lui Antihrist. Evenimentele acestea nu sunt alegorice, ci
reale.
Deci cele opt peceti sunt pedepse pedagogice prin care Dumnezeu intareste propovaduirea Evangheliei pana
la sfarsitul veacurilor. Astfel prima pecete reprezinta intreaga predica a Evangheliei pana la sfarsitul lumii, a
doua pecete toate razboaiele, a treia pecete foametele (vezi Apoc. 6, 1 – 17).
Continutul pecetii a saptea este alcatuit dintr-un sir de sapte trambite, din care sase reprezinta venirea
plagilor, mult mai grele si mai groaznice decât cele descrise in cele sase peceti.
Asadar, sunt expuse ca o masura pedagogica catre omenirea necredincioasa, mai drastice decât primele,
pentru ca sa indrepte pe omul abatut spre pocainta si mântuire. Pe scurt continutul celor sapte trâmbite, care
sunt descrise admirabil in Apocalipsa in cap.8, este urmatorul:
La prima trâmbita este descrisa arderea a o treime din pamant, a o treime din copaci, si iarba verde a ars-o de
tot. „Si a ars din pamant a treia parte, si a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars – o de tot”
(Apoc. 8, 7).

Continutul profetic si de avertisment al primei trâmbite se implineste exact cu incendierea catastrofala a

lumii, a padurilor si indeosebi in tara noastra (Grecia). Si astfel si profetia Sf. Cosma al Etoliei este in deplin
acord cu Apocalipsa, dar si confirmata. Oamenii vor saraci fiindca nu vor avea dragoste de natura”. Intr-
adevar nu ne simtim mai saraci in orasele superaglomerate fara verdeata?

La a doua trâmbita este descrisa contaminarea a o treime din mari, a o treime din pesti si a o treime din
corabiile de pe mare (Apoc. 8, 8-9). Dupa cum ne este cunoscut, evenimentele descrise corespund realitatilor
de astazi, precum este recunoscuta contaminarea marilor, distrugerea pestilor si descompunerea navelor,
urmare a crizei navale mondiale. Dezastrul, aici ca si la prima trâmbita, nu este integral, fiindca are
un caracter curat pedagogic.
La a treia trâmbita este descrisa contaminarea a o treime din rauri si ape, de steaua Absintos, si moartea
multor oameni ca urmare a acestei contaminari. Toti suferim zbuciumul, dar si contaminarea peste masura
de la Cernobal, care in ucraineana inseamna Absintos. Asadar, contaminarea radioactiva de la Cernobal este
continutul celei de a treia trâmbite. „Si a treia parte din ape s-a facut ca pelinul” (Apoc. 8, 11).
La a patra trâmbita este descrisa micsorarea luminii soarelui, a lunii si a stelelor cu o treime. In ajunul
acestui fenomen ne aflam noi astazi. Chiar daca se va provoca partial… dar eclipsa aceasta a soarelui si a
lunii nu putem ca s-o prognozam. Un neobisnuit incendiu, un vulcan, o explozie nucleara, timpul va decide.
La sfârsitul celei de a patra trâmbite avem trei valuri de atentionare, care prevestesc mari dezastre (Apoc. 8,
12- 13).
La a cincea trâmbita ne este descrisa incordarea suferintei si suferinta unui infricosator razboi (sigur cel de-
al treilea razboi mondial), când oamenii vor chema moartea. O insuportabila tristete si pornire catre
sinucidere a ateilor, care au crezut in predica prefacut pacificatoare a inainte mergatorilor lui Antihrist.
Duhul nimicirii (al pustiirii) va stapani cinci luni pe pamant (Apoc. 9, 1 – 12).
La a sasea trâmbita este descris dezastrul si catastrofa razboiului. Doua sute de mii de ostasi vor lua parte la
aceasta actiune. Vor fi omorati o treime din oameni. Acestea se vor petrece in timpul razboiului celui
mare care va dura 5 luni. Sigur se vor folosi armele nucleare. „De aceste trei plagi: de focul si de fumul si de
pucioasa, care iese din gura lor, a fost ucisa a treia parte din oameni” (Apoc. 9, 18). Va urma predica celor
doi profeti timp de 42 de luni, moartea acestora, un cutremur, spaima, pocainta multora (Apoc. 1 – 14).

Va urma a saptea trâmbita, care prevesteste calamitati, tunete, cutremure, grindina nemaivazuta. Fenomene
asemanatoare cu acestea s-au aratat in muntele Sinai cu aratarea lui Dumnezeu. Antihrist vine. Se va
prezenta ca Dumnezeu. Va stapâni toate statele. Rusii vor fi biruiti de restul statelor in al treilea razboi
mondial la sfârsit. Razboiul este a sasea trâmbita. Antihrist se va instala in Ierusalim si va imparti oamenilor,
timp de trei ani si jumatate bunuri materiale in America. Razboiul acesta va afecta cel mai mult statele
europene si in principal Rusia. Oamenii se vor stampila pe frunte sau pe mana dreapta pentru ca sa-si
procure cele necesare traiului. „Inc â t nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai cel ce are
semnul, adica numele fiarei” (Apoc. 13, 17).

Dupa aceasta perioada Antihrist isi va arata inumana sa fata.

Evenimentele care urmeaza venirii lui Antihrist

Cele sapte cupe.
Cele sapte cupe sunt sapte plagi, asadar ultimile sapte pedepse ale lui Dumnezeu impotriva omenirii care, cu
putine exceptii (cei care nu vor primi semnul), vor fi subjugati de Antihrist.
Plagile acestea nu vor lovi o treime, ci intreaga omenire. Oamenii in loc sa se pocaiasca hulesc si se intaresc
in hule si mai mult.
Prima cupa: „Si o buba rea si ucigatoare s – a ivit pe oamenii care aveau semnul fiarei si care se inchinau
chipului fiarei …” 2). Dupa cum au anuntat specialistii care au pregatit Fiara de la Bruxelles, stampila va fi
facuta prin ardere cu raze laser, producatoare de cancer; si vor fi implantati mici emitatori in gura noastra
(pe mana dreapta sau pe frunte).
A doua cupa: O molima generala peste toate marile. (In mod evident radioactivitatea sau substante chimice
foarte puternice).
A treia cupa: O molima generala a apelor, râurilor si izvoarelor. Dovada insetarii a inceput. Apa nu se poate
bea. A patra cupa: O ardere nesuferita va arde complet pe oameni. Oamenii vor huli pe Dumnezeu si nu se
vor pocai. „Si oamenii au fost dogorati cu mare arsita” (Apoc. 16, 9).

A cincea cupa: Cupa mâniei lui Dumnezeu se goleste „pe scaunul fiarei”. Scaunul lui Antihrist scârtaie. Si
toti oamenii si-au muscat limbile de durere din pricina durerilor si a bubelor lor, dar nu s-au pocait, ci au
hulit pe Dumnezeu.
A sasea cupa: Raul Eufrat a secat. O seceta nemaivazuta a navalit „si apele lui au secat, ca sa fie gatita calea
imparatilor de la Rasaritul Soarelui” (Apoc. 16, 12). Eufratul va deveni bulevard, pe unde usor vor traversa
armatele din Rasarit (Japonia si China?), amenintând statul lui Antihrist. Deci Antihrist este amenintat si
incepe ca sa se organizeze spre Armaghedon pentru confruntarea finala, care va insemna si sfârsitul lui
(Apoc. 16, 12- 16). Si a chemat toate statele, care intr-un fel sau altul l-au ascultat, si s-au strâns toti pe
muntele Carmel la Armaghedon, pentru respingerea invadatorilor. „Si i – au strans la locul ce se cheama in
evreieste Armaghedon” (Apoc. 16, 16).
A saptea trambita: Tunete, vuiet, cutremur mare, asa cum nu a mai fost pe pamânt. Cetatea, centrul lui
Antihrist, s-a rupt in trei parti si cetatile neamurilor s-au prabusit. „Si toate insulele pierira si muntii nu se
mai aflara” (Apoc. 16, 20).

Au disparut insulele si muntii. Antihrist va fi infrânt. Aici se relateaza despre razboiul mondial parjolitor.

Când va incepe razboiul cel mare?

Cea mai fierbinte si interesanta intrebare pentru multi este, sigur, cand va incepe razboiul cel mare, cel pe
care noi il asteptam, al treilea razboi mondial.
Desi in Sf. Scriptura nu este fixata data, exista profetii ale Sf. Parinti care ne pun in ispita de a relata si a
corela elementele existente si „semnele” vremii, pentru ca sa facem cel putin un calcul, care nu reduce cu
nimic incertitudinea cititorului.
Este inutil sa spunem ca, oricâte calcule s-au facut, ramâne esentiala datarea de la profetul Daniel. Nu putem
condamna pe niciunul din cei care au incercat sa faca aceste calcule, dar este preferabil ca sa se
asculte avertismentul: „pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia lui Dumnezeu”; chiar si cu o cronologie gresita,
decât sa nu ascultam nimic si sa fim indiferenti fata de evenimentele ce vor veni. Important de retinut este ca
evenimentele acestea, in sine, nu se schimba. Ele vor veni negresit. Toate profetiile se vor implini la vremea
lor.

Exista o profetie a cuviosului Nil, care a sihastrit in muntele Athos inainte de anul 600. Cuviosul Nil
profeteste ca „pe la anul 1900 mergand spre jumatatea mileniului al optulea, de la facerea lumii, acesta se
va schimba si se va face de nerecunoscut …” De asemenea exista profetia cuviosului Nil, care zice ca „dupa
1913 trecând 79 de ani se vor savarsi cele mai mari rele, inaintea venirii lui Antihrist, ani de la facerea lumii
7500…”
Si in vedenia Sf. Nifon se relateaza ca Dumnezeu rasfoind cartea veacurilor omenirii, S-a oprit si si-a
acoperit fata cu mana si a zis cu mahnire: „Voi curma la mijloc veacul acesta”, adica veacul cel care este
plin de pacate si semnificand 7500. Exista multe astfel de marturii.
Sf. Cosma al Etoliei relateaza despre razboiul cel mare: „Va inceta veacul al optulea cand vor fi acestea”,
adica la jumatatea dintre 7000 si 8000. El a zis ca razboiul va veni cand vor coincide doua
sarbatori impreuna.
Intr-adevar in 1912 Pastile a coincis cu sarbatoarea Buneivestiri, iar Epirul a fost eliberat. Exista si alta
profetie a sfântului, care relateaza evident despre razboiul general pentru care sunt consacrate multe profetii.
„Cand vor coincide doua veri si doua sarbatori impreuna”. Asadar, când dupa o perioada de seceta va urma
sarbatoarea Pastelui si Buneivestiri. Astfel sarbatorirea impreuna a coincis in 1991.

Daca, asadar, presupunem ca datele puteau mijloci, gresim, indiferent cât de putin, pentru mijlocul acestor
veacuri; atunci este justificata retinerea cuiva, fata de data realizarii evenimentelor care s-au profetit.
Daca cunoastem ca anul 5508 este data nasterii lui Iisus, atunci 1992 va fi anul pe care-l cautam. Fiindca
5508 (de la facerea lumii pana la nasterea lui Iisus) + 1992 = 7500.
Este inutil ca sa subliniem ca anului 1992 i se face reclama, dintr-o pura intâmplare, stranie(?), ca fiind
inceputul unei noi ere .
Noi strigam ca sa nu ne pregatim pentru unificarea lumii, asa cum era inainte de turnul Babel.
Unificarea acestei lumi este o unificare sub aspectul pacii, dar in realitate ea pregateste o inrobire
permanenta, o dictatura mondiala nemaivazuta , fiindca va incerca ca sa niveleze dreptul national al fiecarui
popor, si incet popoarele vor fi asimilate in creuzetul internationalismului sub conducerea dezgustatorului
Antihrist. Ce nu a izbutit Hitler prin arme, inainte mergatorii lui Antihrist reusesc cu alte arme: banii,
diplomatia, masoneria, santajul, inrobirea spirituala. Iata inceputul ingrozirilor. Asadar, sustinem
ca razboaiele, inevitabile din vremea noastra, sunt o noua fata a raului ce duce la subjugarea si inrobirea
noastra in ghiarele lui Antihrist in 1992.
Acesta este intelesul mai adanc al unificarii popoarelor din zilele noastre. Este un razboi european fara
varsare de sange. Si dupa cum cei infranti intr-un razboi capituleaza fara conditii in fata invingatorului,
astfel si noi semnam in alb impotriva autonomiei noastre spirituale.

Lasand la o parte problema numerelor, sa incercam o apropiere a evenimentelor care ne avertizeaza si au

mai ramas de implinit. In acesta chestiune avem conducator totdeauna profetiile Sf. Parinti si cele din
Sf. Scriptura. Ca toate profetiile sunt de acord ca ne aflam in ajunul unui nou razboi european – mondial. Si
astfel, dupa cum am descris, in general, si evenimentele relatate in Apocalipsa arata ca sunt in acord cu
aceasta viziune; ca ne aflam in ajunul celei de a patra trâmbite, care anunta un razboi infricosator.

A doua venire a Domnului

Ultimul eveniment al evolutiei omenirii va fi a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos, dupa cum ne
asigura El Insusi. „Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multa si cu slava” (Mc. 13,
26). Si va urma Judecata. „Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si – i va desparti pe unii de altii,
precum desparte pastorul oile de capre” (Mt. 25, 32), si pacatosii vor urma tatalui lor diavolul, la osânda
vesnica, iar dreptii la viata vesnica si vor primi bunatatile paradisului, care, dupa cum ne spune Sf. Ap.
Pavel, sunt de nedescris, „cele ce ochiul n – a vazut si urechea n – a auzit, si la inima omului nu s – a suit, pe
acestea le – a gatit Dumnezeu celor ce – l iubesc pe El” (I Cor. 2, 9).
Ziua celei de a doua veniri ramâne necunoscuta, fiindca, dupa cum zice Domnul nostru Iisus Hristos „despre
ziua aceea si despre ceasul acela nimeni nu stie, nici ingerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatal” (Mc. 13, 32).
Si in timp ce nu cunoastem exact vremea celei de a doua veniri, Dumnezeu ne da „semne”, care ne
avertizeaza când s-a implinit vremea: Si dupa cum de la frunzele smochinului cunoastem ca primavara s-
a apropiat, astfel si din diferitele semne cei credinciosi sunt avertizati pentru evenimentele care vor veni,
zice Domnul. Nu vor relata aici semnele care ne avertizeaza, care vor premerge celei de a doua veniri a
Domnului, pentru ca le- am dezbatut pe larg in capitolele anterioare. Aici dorim ca sa notam, crestinul nu
trebuie sa fie absolut sigur pentru ziua implinirii unei profetii, si cu atat mai mult pentru ziua celei de a doua
veniri a Domnului, care va veni „ca un fur noaptea” (I Tes. 5, 2).
Implinirea profetiilor seamana cu ziua mortii noastre. In timp ce moartea fiecaruia este un lucru cert, ziua
mortii ramâne nestiuta pâna când se implineste. Aceasta trebuie sa retinem ca nu cunoastem dinainte,
cu exactitate, toate evenimentele care se vor petrece. Ceva analog raspunde Iisus ucenicilor Sai, care doreau
sa stie cand va fi restaurata Imparatia lui Israel. „Nu este al vostru a sti anii sau vremile pe care Tatal le – a
pus in stapanirea Sa” (Fapt. 1, 7).
Asadar, pe crestinul credincios nu trebuie sa-l intereseze atât ziua exacta a implinirii evenimentelor care vor
veni, cât insasi evenimentele in sine. Iar aceste evenimente viitoare au fost profetite, dupa cum zice clar
Domnul.

„Dar voi luati seama. Iata dinainte v – am spus voua toate” (Mc. 13, 23). Astfel la a doua venire a
Domnului se vor intampla urmatoarele evenimente importante:
1) prefacerea universului (II Pt. 5-7; 10- 13).
2) invierea mortilor ( In. 6,39,40,44, 54).
3) prefacerea celor in viata (I Cor.15, 51 -52).
4) rapirea credinciosilor in cer pentru intâmpinarea Domnului (I Tes.4, 15- 17).
5) Judecata de obste si rasplatirea fiecaruia dupa faptele lui (Mt. 23, 31 -46).
De asemenea in timpul celei de a doua veniri, inaintea aratarii Domnului, se va arata pe cer semnul Fiului
Omului. „Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului si vor
vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa” (Mt. 24, 30).

Asadar soarele si luna se vor intuneca, stelele vor pieri de pe cer, universul se va desface si se va infatisa un
cer nou si un pamânt nou. Invierea tuturor din morti, trupurile fiind nemuritoare. Cu toate acestea, in timpul
celei de a doua veniri vor exista si vii. Si acestia, zice Sf. Ap. Pavel, isi vor schimba trupurile, care vor
deveni nemuritoare. Astfel toti cei credinciosi dintre cei vii cu cei credinciosi care au inviat vor fi rapiti
pentru a intâmpina pe Domnul in vazduh. Se va arata semnul crucii, dupa cum spun Sf. Parinti si va urma
Judecata oamenilor si rânduirea lor la osânda vesnica sau la fericire vesnica, dupa faptele pe care le-a facut
fiecare cat a trait.

A doua venire-a Domnului pentru crestinul credincios este ziua bucuriei, a fericirii si a veseliei, pentru ca
ziua aceasta inseamna sfârsitul mahnirilor, viata vesnica, fericire dreptate.

Atunci credinciosul crestin va primi cununa slavei, asadar rasplata vesnica, pentru lupta dreapta pe care a
dus-o aici pe pamânt, dupa cum zice Apostolul neamurilor, Pavel. „Lupta cea buna m – am luptat,
calatoria am savarsit, credinta am pazit. De acum ni s – a gatit cununa dreptatii, pe care Domnul imi va da-
o in ziua aceea, El, Dreptul Judecator, si nu numai mie, ci si tuturor celor ce au iubit aratarea Lui” (II Tim.
4, 7-8).

Epilog
Dupa cum constatam, iubiti cititori, nu avem nici o scuza ca sa umblam orbi. Dumnezeu, prin sfinti si prin
Domnul nostru Iisus Hristos, ne-a descoperit toate greutatile si razboaiele, urmarile nepocaintei
noastre, precum si cursele care ne asteapta. In mod sigur milioane de crestini dinaintea noastra au crezut in
cuvintele profetilor si s-au mântuit. Noi privim la confirmarea lor pâna astazi, caci sperantele tuturor
acestora nu au fost zadarnice. Purtatorii de Dumnezeu profeti au aratat si au fixat drumul pe care trebuie sa
mearga, de fapt, crestinul. Si dupa cum soferul intelept nu este indiferent fata de semnele de circulatie pe
care le intâlneste in drumul sau, care au fost asezate pentru siguranta sa, tot asa si noi credinciosii crestini nu
trebuie ca sa trecem nepasatori pe lânga profetiile ce s-au dat pentru mântuirea noastra.
Dupa cum se vede clar, toate profetiile afirma laolalta ca intram intr-o perioada de razboaie si de greutati
care prevestesc venirea lui Antihrist.
Toate acestea nu trebuie ca sa ne deznadajduiasca, ci dimpotriva, sa ne inarmeze cu curaj si combativitate,
fiindca ne spune Sf. Ap. Pavel, „patimirile vremurilor de acum nu sunt vrednice de marirea care ni se va
descoperi” (Rom. 8, 18).
Si, daca inca au loc in zilele noastre toate acestea, nu suspinam inaintea lui Dumnezeu ca suntem
nedreptatiti. Nu cautam sa urmam milioanelor de crestini martirizati pentru credinta. Si astfel de multe ori
crestinul fara durere si fara primejdii nu vrea sa se indrepte spre mântuire. Suntem datori sa marturisim ca
traversam o perioada de delasare si nepasare religioasa. Un singur lucru ne mai ramâne, pocainta sincera si
increderea in Dumnezeu. Fiindca dupa cum ne asigura Insusi Domnul „cerul si pamantul vor trece, dar
cuvintele Mele nu vor trece” (Mt. 24, 35).

O EXCEPTIONALA PROFETIE din secolul XV descrie lamuritor

cum va fi in timpul ANTIHRISTULUI. Vor pricepe macar acum
adormitii ce e cu eGuvernarea, internetul obiectelor si documentele
cu cip?
Posted in antihrist, APOCALIPSA by saccsiv on septembrie 13, 2011

Citez din articolul Toate se vor umple de Antihrist

Sub acest generic, editurile Cartea Ortodoxă şi Egumeniţa ne restituie unul din cele mai importante
documente ale ortodoxiei, Cugetările unei inimi smerite, text scris în secolul al XV-lea de monahul Vasile
şi păstrat în Biblioteca Vaticanului, de unde a fost readus la lumină în tălmăcirea lui Ştefan Voronca.
Manuscrisul are la bază notele făcute de monah în urma discuţiei cu un bătrân ascet, vieţuitor într-una din
mănăstirile din preajma Constantinopolului, adnotate la rândul lor de traducător, care ne înlesneşte astfel mai
buna înţelegere. Bunăvoinţa bătrânului de vrednică pomenire de a-şi primi ucenicii în momente de cumpănă,
ce prevesteau trecerea sa la Domnul, ne-a încălzit şi nouă inimile, întrucât dulceaţa şi înţelepciunea
cuvintelor sale ne-au copleşit din prima clipă, cu atât mai mult cu cât acestea se constituie nu numai într-un
îndrumar de viaţă duhovnicească, ci şi într-un avertisment cutremurător privitor la venirea Antihristului.

„Omul – ne atenţionează ascetul – va deveni atât de plin de răutate, atât de înjosit ca urmare a întărâtării şi
stăpânirii patimilor celor josnice asupra sa, atât de împietrit la inimă, întunecat şi cu totul epuizat de
singura grijă de a supravieţui, încât pentru viaţa duhovnicească el nu va avea nici bunăvoinţă, nici loc în
inima sa. Nu va mai rămâne nici o călăuză duhovnicească, deoarece şi aceştia vor urma căile lumii.
Bisericile lui Dumnezeu vor deveni fie goale, fie duhovniceşte profanate de către păstori nevrednici.

La apogeul acestor suferinţe şi al haosului din lume va apărea Antihrist. El va veni ca un făcător de pace,
un conducător bun şi înţelept, care poate aduce lumea în rânduială. Cu toate acestea, de fapt, el va fi un
vrăjmaş al tuturor, un urâtor a tot ceea ce este bun, un tiran şi un făcător de rău, un distrugător a toate;
asemenea lui, lumea n-a văzut pe nimeni niciodată şi nici nu va vedea vreodată.

Fiecare persoană va fi pecetluită; fiecare amănunt sau element al muncii sale şi al vieţii acesteia, ba şi
fiecare cuvânt, fiecare mişcare a facultăţilor mintale va fi sub supraveghere neîncetată, astfel încât ea
[persoana] nu va mai avea obiceiul de a cugeta la sine, de teamă ca nu cumva înfăţişarea feţei să reflecte
fără voia sa ceva nepotrivit cu autoritatea conducătorului lumii, adică a Antihristului. Toată lumea va
purta „măşti de piatră”. Toată munca, fiecare metru pătrat de pământ, fiecare bob de grâu va fi sub
controlul lui Antihrist.

Vor fi dezastre naturale: valuri chinuitoare de căldură vor alterna cu perioade de ger aspru, seceta cu
inundaţiile; tornade şi furtuni cumplite vor pricinui distrugeri înspăimântătoare; erupţii vulcanice,
cutremure şi boli între oameni, animale şi plante; toate acestea vor fi atât de îngrozitoare, încât îi vor duce
pe oameni la disperare. Pământul, nemaiprimindu-şi binecuvântarea pentru a da roade, va fi lovit de
foamete îngrozitoare, şi astfel se va sărăci cu totul. Şi numai celor care au primit pecetea Fiarei, adică a
Satanei, li se va îngădui să existe pentru o vreme, deşi în cele mai slugarnice şi josnice condiţii de sărăcie
totală şi dispreţ pentru demnitatea umană, pe care omul a primit-o de la Făcătorul său.

Toate se umplu de Antihrist: pământul, marea, aerul. Toate se vor face cu singurul scop de a înlătura cu
totul numele lui Hristos din inima omului. Aceasta va fi cu adevărat o împărăţie drăcească pe pământ. Vor
veni nenorociri cum n-au mai fost, un timp de agonie intensă nu numai pe pământ, ci în tot universul, căci
ele [stihiile] sunt împreunate într-un singur plan al creaţiei, iar tot acest univers urmează să piară pentru
ca, după aceasta, să poată fi îmbrăcat în nestricăciune, în statornicie, în veşnicie, după cuvintele
Apostolului: Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune (I Cor. 15: 53)”.

O proorocie mai putin cunoscuta a Batranilor Pustiei pentru

neamul cel de pe urma …
Posted in APOCALIPSA, vremurile din urma by saccsiv on aprilie 22, 2012

Iata ce aflam la http://www.sfaturiortodoxe.ro/pateric/slovai.htm

PENTRU AVVA ISHIRION

Fratii parinti ai Schitului au proorocit pentru neamul cel de pe urma. Ce am lucrat noi ?, ziceau ei. Si
raspunzand unul din ei, mare cu viata si cu numele, avva Ishirion, a zis : noi poruncile lui Dumnezeu le-am
facut. Si raspunzand fratii au zis : dar cei dupa noi, oare ce vor face ? Si a zis : vor sa vina la jumatatea
lucrului nostru. Si au zis fratii : dar cei dupa dansii ? A zis avva Ishirion : nu au nicidecum lucru cei ai
neamului si randului aceluia, ci va sa le vina lor ispita. Si cei ce se vor afla lamuriti in vremea aceea, mai
mari si decat noi si decit parintii nostri se vor afla.
Vedenia Sfantului Ioan de Kronstadt despre ANTIHRIST, caderea
in erezii, semnul fiarei, sfarsitul lumii …
Posted in antihrist, PROFETII, Sfantul Ioan de Kronstadt by saccsiv on iunie 29, 2011

“Descoperire cereasca aratata în vis. Eu, mult pacatosul Ioan din Kronstadt, scriu aceasta descoperire
cereasca vazuta de mine si va spun adevarul, tot ce-am auzit si am vazut într-o vedenie ce mi s-a aratat într-o
noapte de ianuarie, în 1901.

Ma înfior de cele vazute, când ma gândesc ce va fi cu lumea cea pacatoasa. Mânia lui Dumnezeu ne va lovi
în curând, pe neasteptate, pentru ticalosia noastra. Scriu si-mi tremura mâinile, si lacrimile-mi curg pe obraz.
Doamne, da-mi tarie si putere, da-mi adevarul Tau si vointa Ta de la început pâna la sfârsit, ca sa descriu tot
ce-am vazut!

Aceasta vedenie a fost asa: dupa rugaciunea de seara m-am culcat sa ma odihnesc putin de oboselile mele. În
chilie era semiîntuneric, în fata icoanei Maicii Domnului ardea candela. Nu trecu nici jumatate de ceas si am
auzit un zgomot usor. Cineva s-a atins de umarul meu si o voce blânda mi-a zis încetisor: „Scoala-te, robul
lui Dumnezeu, si sa mergem cu voia lui Dumnezeu!“. M-am ridicat si am vazut lânga mine un minunat
staret, cu pletele albe, într-o mantie neagra, cu toiagul în mâna; m-a privit binevoitor, iar eu de frica mai n-
am cazut jos; mâinile si picioarele începura sa-mi tremure, voiam sa spun ceva, dar limba nu mi se supunea.
Staretul m-a însemnat cu semnul crucii, si mi s-a facut usor si vesel pe suflet.

Dupa aceea mi-am facut eu singur semnul crucii. Mi-a aratat apoi, cu toiagul, spre peretele de la asfintit. M-
am uitat într-acolo. Staretul a desenat pe perete urmatoarele cifre: 1913, 1914, 1917, 1924, 1934. Apoi,
dintr-odata, peretele a disparut, iar eu l-am urmat pe Staret, mergând peste un câmp verde. Si am vazut o
multime mare de cruci de lemn, mii de cruci pe morminte: cruci mari de lemn, de lut, si de aur. L-am
întrebat pe Staret: „Ale cui sunt aceste cruci?”. El mi-a raspuns cu blândete: „Ale celor care au patimit
pentru credinta în Hristos si pentru cuvântul lui Dumnezeu au fost ucisi si au devenit mucenici!” Si iarasi am
mers mai departe. Deodata am vazut un râu plin cu sânge, si l-am întrebat pe Staret: „Ce sânge este acesta?
Atât de mult s-a varsat!”. Staretul a privit în jur, zicând: „Acesta este sângele dreptmaritorilor crestini!”.

Mi-a aratat apoi spre un nor, si am vazut mai multe sfesnice albe arzând, care începura sa cada la pamânt,
unele dupa altele, cu zecile, cu sutele. Si cazând la pamânt, se stingeau, prefacându-se în praf si cenusa.
Dupa aceea Staretul mi-a zis: „Vino si vezi!” Si am vazut pe nori sapte sfesnice arzând. Si am întrebat: „Ce
înseamna aceste sfesnice cazatoare?”. „Asa vor cadea în erezie Bisericile Domnului, iar cele sapte
sfesnice de pe nori sunt cele Sapte Biserici Apostolesti si Sobornicesti, care vor ramâne pâna la
sfârsitul lumii“. Staretul mi-a aratat apoi în sus, si atunci am vazut si am auzit cântarea îngerilor. Ei cântau:
„Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeu!“

Multime multa de norod înainta cu lumânari în mâini, cu fete radioase si vesele. Erau acolo arhierei, monahi,
monahii, si un mare numar de mireni, tineri, adolescenti si chiar copii. L-am întrebat pe minunatul Staret:
„Acestia cine sunt?”. „Acestia toti au patimit pentru Sfânta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica si pentru
sfintele icoane!”. L-am întrebat pe Marele Staret, daca pot sa ma alatur si eu la aceasta procesiune?

Staretul a raspuns: „E prea devreme pentru tine, mai rabda, nu este binecuvântare de la Domnul!“

Si am vazut iar un sobor de prunci, care au patimit pentru Hristos din pricina lui Irod regele si au primit
cununi de la împaratul Ceresc. Si iarasi am mers mai departe, si am intrat într-o biserica impunatoare. Am
vrut sa-mi fac cruce, dar Staretul m-a oprit: „Nu se poate! Aici e urâciunea pustiirii!”.

Aceasta biserica era tare mohorâta. Pe masa din altar – stea peste stea; în jur ardeau lumânari de
smoala care trosneau ca vreascurile; potirul era plin cu ceva rau mirositor; prescurile – însemnate cu
stele; în fata prestolului statea un preot cu fata catranita, iar sub prestol – o femeie, rosie toata, cu stea
în frunte, striga de rasuna biserica: „Slo-o-bo-o-da-a!” (Sunt libera!). Doamne fereste, ce grozavie!
Oamenii aceia începura sa alerge ca niste smintiti în jurul prestolului, sa tipe, sa suiere, sa bata din
palme si sa cânte cântece dezmatate. Si deodata a strafulgerat, s-a auzit bubuitul unui tunet
napraznic, pamântul s-a cutremurat, si biserica s-a prabusit: si femeia, si oamenii aceia, si preotul – s-
au pravalit cu totii în adâncul beznei – în abis. Doamne fereste si apara, ce grozavie!

Am privit înapoi. Staretul se uita la ceva, m-am uitat si eu. „Parinte, spune-mi, ce este cu aceasta
înfricosatoare biserica?” – «Acestia-s „cetatenii cosmosului”, ereticii, cei ce au parasit sfânta si
soborniceasca Biserica si au primit inovatiile, care sunt lipsite de harul lui Dumnezeu; în astfel de
biserica nu se posteste si nu poti sa te împartasesti!»

M-am înfricosat, zicând: „Doamne, vai noua, ticalosilor – moarte!”. Staretul m-a linistit însa, spunându-mi:
„Nu te scârbi, ci roaga-te!” Si iata, am vazut o multime de oameni care se târau chinuiti de o sete cumplita,
iar în frunte aveau stele. Când ne-au zarit, au început sa strige: „Sfinti parinti, rugati-va pentru noi. Atât de
greu ne este, însa nu putem sa ne rugam. Tatii si mamele noastre nu ne-au învatat Legea lui Dumnezeu. N-
avem nici numele lui Hristos, n-am primit Sfântul Mir, nici pe Duhul Sfânt, iar semnul crucii l-am refuzat!”.
Si au început sa plânga.

L-am urmat pe Staretul care mi-a facut semn cu mâna: „Vino si vezi!” Si am vazut o gramada de trupuri
neînsufletite, mânjite cu sânge. M-am speriat foarte si l-am întrebat pe Staret: „Ale cui sunt trupurile
acestea?“. „Acestea-s trupurile celor din cinul monahicesc, care au refuzat sa primeasca pecetea antihristica
si au suferit pentru credinta lui Hristos, pentru Biserica apostoleasca. Pentru asta s-au învrednicit de sfârsit
mucenicesc, murind pentru Hristos. Roaga-te pentru robii lui Dumnezeu!”.

Deodata Staretul s-a întors spre nord, facându-mi semn cu mâna. M-am uitat si am vazut un palat
împaratesc. În jurul lui alergau câini, fiare turbate si scorpioni ce se catarau, zbierau, îsi înfigeau coltii. L-am
vazut pe tar, sezând pe tron. Cu fata palida, plina de barbatie, citea rugaciunea lui Iisus.

Deodata, a cazut mort. Coroana-i s-a rostogolit de pe cap. Unsul lui Dumnezeu a fost calcat în picioare de
fiare. M-am îngrozit si am plâns amarnic. Staretul mi-a pus mâna pe umarul drept: îl vad pe Nicolai II în
lintoliu alb. Pe cap – o cununa de ramurele înfrunzite; cu fata palida, însângerata, la gât purta o cruce de aur.
Soptea încetisor o rugaciune, apoi mi-a zis cu lacrimi în ochi:

„Parinte Ioane, roaga-te pentru mine. Spune-le tuturor pravoslavnicilor crestini, ca am murit curajos, ca un
tar – mucenic pentru credinta lui Hristos si Biserica Dreptmaritoare. Spune-le pastorilor apostolesti sa
slujeasca o panihida frateasca pentru mine, pacatosul. Sa nu cautati mormântul meu!”.

Apoi totul a disparut în ceata. Am plâns mult si m-am rugat pentru tarul – mucenic.

De frica îmi tremurau mâinile si picioarele. Staretul a rostit: „Voia lui Dumnezeu! Roaga-te si spune-le la
toti sa se roage!… Vino si vezi!” Si iata, am vazut zacând o sumedenie de oameni morti de foame, unii
rodeau iarba si verdeata. Cadavrele altora erau sfâsiate de câini si o duhoare cumplita umplea tot locul.
Doamne, nu mai au oamenii credinta! Din gura lor ies cuvinte de hula, pentru asta vine mânia lui
Dumnezeu! Si iata, am vazut o movila înalta de carti si printre ele se târau niste viermi ce raspândeau o
duhoare insuportabila. L-am întrebat pe Staret, ce fel de carti erau acelea? – „Carti ateiste, hulitoare de
Dumnezeu, care-i vor sminti pe toti crestinii prin învataturi straine!“ Dar, îndata ce Staretul s-a atins cu
toiagul de carti, ele s-au aprins si vântul a împrastiat cenusa.

Dupa aceasta m-am uitat si am vazut o biserica. Pe jos, de jur împrejur se tavaleau vrafuri de pomelnice. M-
am aplecat, vrând sa le citesc, Staretul însa mi-a zis: „Aceste pomelnice zac de multi ani si preotii le-au
uitat: nu le citesc, nu au timp, iar cei raposati roaga sa fie pomeniti!“. Am întrebat: „Si atunci, când vor fi
pomeniti?“. Staretul a raspuns: „Îngerii se roaga pentru ei!“.

Am pornit mai departe, si Staretul mergea asa de repede, încât de-abia reuseam sa ma tin dupa el. „Vino si
vezi!” – a spus Staretul. Si am vazut o masa mare de oameni, gonita din urma de niste draci urâciosi, care-i
bateau cu pari, cu furci si cu cangi. L-am întrebat pe Staret: „Acestia cine sunt?”.
Staretul a raspuns: „Acestia-s cei ce s-au lepadat de sfânta credinta si de Biserica Apostoleasca si
Soborniceasca si au schimbat credinta“. Erau acolo preoti, monahi si monahii, mireni, care au nesocotit
Taina cununiei, betivi, hulitori de Dumnezeu, clevetitori. Fetele lor erau strasnice, iar din gura iesea o
duhoare respingatoare. Lovindu-i fara mila, demonii îi mânau într-o prapastie îngrozitoare, din care
izbucneau flacari sulfuroase cu miros greu. M-am înspaimântat foarte si mi-am facut semnul crucii:
„Izbaveste-ne, Doamne, de o asa soarta!”.

Si iata, am vazut o multime de oameni, tineri si batrâni, îmbracati în straie ciudate, carând o stea imensa în
cinci colturi; la fiecare colt atârnau câte doisprezece draci; în centru, satana însusi sta protapit cu niste
coarne zdravene, cu capatâna de paie, iar din gura îi curgeau balele veninoase peste norod, de-a valma cu
cuvintele: „Sculati voi cei pecetluiti cu blestemul…” Imediat s-a prezentat un cârd de draci, punându-le la
toti pecetile: pe frunte si la mâna dreapta. L-am întrebat pe Staret: „Asta ce inseamna?“.

– „Acestea-s pecetile antihristului”. Mi-am facut semnul crucii Si l-am urmat pe Staret.

Deodata el s-a oprit, aratând cu mâna spre rasarit. Si iata, am vazut un sobor mare de oameni cu chipurile
vesele, cu cruci în mâna, pretutindeni – lumânari aprinse; în mijloc se afla un prestol înalt, alb ca zapada: pe
prestol – Crucea si Evanghelia, deasupra prestolului, în aer – o coroana împarateasca de aur. Pe coroana era
scris cu litere aurite: „Pentru putina vreme“, în jurul prestolului stateau patriarhii, episcopii, preotii, monahii,
monahiile, mirenii. Toti cântau: „Slava lui Dumnezeu în ceruri si pe pamânt pace!”.

De bucurie mi-am facut semnul crucii, multumindu-I lui Dumnezeu pentru toate! Deodata Staretul a facut un
semn cu crucea în sus de trei ori si am vazut o gramada de cadavre zacând în sânge omenesc, iar pe deasupra
zburau îngerii, luând sufletele celor ucisi pentru cuvântul lui Dumnezeu si cântând: „Aliluia!” Ma uitam si
plângeam amarnic. Staretul m-a luat de mâna, poruncindu-mi sa nu plâng:

„Voia lui Dumnezeu! Domnul nostru Iisus Hristos a patimit, varsându-si preacuratul Sau sânge pentru noi.
Asa si cei ce nu vor primi pecetea antihristului – toti îsi vor varsa sângele, dobândind mucenicia si
luând cununa cereasca!“.

Staretul s-a rugat mai apoi pentru robii lui Dumnezeu si a aratat spre rasarit. Se împlinira cuvintele
Proorocului Daniel despre „urâciunea pustiirii“. Si iata, am vazut deslusit cupola templului de la
Ierusalim.era înfipta steaua. Sus, pe cupola, În interiorul templului se înghesuiau milioane de
noroade, si înca altii mai încercau sa patrunda înauntru. Am vrut sa-mi fac semnul crucii, dar
Staretul m-a oprit, zicând: „Aici este urâciunea pustiirii!“.

Am intrat si noi în templu. Era plin de lume: am vazut tronul, peste tot ardeau lumânari de seu; pe tron sta
imperatorul în porfira de culoare stacojie; pe cap avea coroana de aur cu stea. L-am întrebat pe Staret: „Cine
este acesta?“. El a raspuns: „Antihristul!“. De statura înalta, cu ochii ca jaratecul, cu sprâncenele negre,
având cioc, fioros la fata, viclean, perfid, strasnic. Sta cocotat pe tron cu mâinile întinse spre popor, iar la
degete avea gheare ca de tigru si racnea: „Eu sunt imperatorul si dumnezeul si stapânitorul. Cine nu va primi
pecetea mea, aceluia, moarte!“. Toti au cazut la pamânt si i s-au închinat, iar el a început sa le puna peceti pe
frunte si pe mâini, ca sa primeasca pâine si sa nu moara de foame si sete.

Între timp, slugile antihristului au adus câtiva oameni cu mâinile legate, ca sa-i sileasca sa i se închine. Dar
ei au zis: „Noi suntem crestini, si credem în Domnul nostru Iisus Hristos!”. Antihristul într-o clipa le-a taiat
capetele si s-a varsat sânge crestinesc. Dupa aceea au adus un tânar la tronul antihristului, ca sa i se închine
lui, dar tânarul a strigat cu glas tare: „Eu sunt crestin, cred în Domnul nostru Iisus Hristos, iar tu esti trimisul
si sluga satanei!”. – „La moarte!” – a racnit antihrist.

Iar cei ce primisera pecetea, cadeau la pamânt si se închinau lui. Deodata s-a auzit un tunet, au stralucit mii
de fulgere, lovind cu sageti de foc în slujitorii antihristului. O sageata uriasa a stralucit fulgerator si o
vâlvataie de foc a cazut drept în capul antihristului, coroana s-a facut tandari: milioane de pasari zburau
sfâsiindu-i pe slujitorii antihristului cu ciocurile lor. Am simtit cum Staretul m-a luat de mâna si am mers
mai departe. Si am vazut iar mult sânge crestinesc. Atunci mi-am amintit de cuvintele sfântului Ioan
Teologul din Apocalipsa: „Si va fi sânge… pâna la zabalele cailor!“. Doamne Dumnezeule, mântuieste-ma!
Si am vazut îngerii zburând si cântând: „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeu!“. Staretul a privit
înapoi si a zis:

„Nu te mâhni, sfârsitul lumii este aproape! Roaga-te lui Dumnezeu. Domnul este milostiv cu robii Sai”.

Timpul era pe sfârsite. Staretul a aratat spre rasarit, apoi a cazut în genunchi, rugându-se: m-am rugat si eu
cu el. Dupa aceea Staretul începu sa se desprinda cu repeziciune de la pamânt, înaltându-se spre cer: de-abia
atunci mi-am amintit ca nu stiam cum îl cheama, si am strigat: „Parinte, care îti este numele?“. –
„Serafim de Sarov!“, raspunse blând Staretul: „Sa scrii tot ce-ai vazut pentru crestinii
pravoslavnici!“.

Deodata, deasupra capului a rasunat parca un clopot imens si, auzindu-i dangatul, m-am trezit „Doamne,
blagosloveste si ajuta-ma pentru rugaciunile Marelui Staret! Tu mi-ai descoperit aceasta vedenie cereasca
mie, pacatosului Tau rob Ioan, arhiereul din Kronstadt! 1901“.

PROFETIA Sfantului Ioan de Kronstadt despre “bisericile”

impunatoare ale celor LIPSITI DE HARUL LUI DUMNEZEU,
despre SEMNUL FIAREI si despre ANTIHRIST …
Posted in Uncategorized by saccsiv on decembrie 20, 2016

“Descoperire cereasca aratata în vis. Eu, mult pacatosul Ioan din Kronstadt, scriu aceasta descoperire
cereasca vazuta de mine si va spun adevarul, tot ce-am auzit si am vazut într-o vedenie ce mi s-a aratat într-o
noapte de ianuarie, în 1901.

[…]

Si iarasi am mers mai departe, si am intrat într-o biserica impunatoare. Am vrut sa-mi fac cruce, dar Staretul
m-a oprit: „Nu se poate! Aici e urâciunea pustiirii!”.

Aceasta biserica era tare mohorâta. Pe masa din altar – stea peste stea; în jur ardeau lumânari de smoala care
trosneau ca vreascurile; potirul era plin cu ceva rau mirositor; prescurile – însemnate cu stele; în fata
prestolului statea un preot cu fata catranita, iar sub prestol – o femeie, rosie toata, cu stea în frunte, striga de
rasuna biserica: „Slo-o-bo-o-da-a!” (Sunt libera!). Doamne fereste, ce grozavie! Oamenii aceia începura sa
alerge ca niste smintiti în jurul prestolului, sa tipe, sa suiere, sa bata din palme si sa cânte cântece dezmatate.
Si deodata a strafulgerat, s-a auzit bubuitul unui tunet napraznic, pamântul s-a cutremurat, si biserica s-a
prabusit: si femeia, si oamenii aceia, si preotul – s-au pravalit cu totii în adâncul beznei – în abis. Doamne
fereste si apara, ce grozavie!

Am privit înapoi. Staretul se uita la ceva, m-am uitat si eu. „Parinte, spune-mi, ce este cu aceasta
înfricosatoare biserica?” – «Acestia-s „cetatenii cosmosului”, ereticii, cei ce au parasit sfânta si
soborniceasca Biserica si au primit inovatiile, care sunt lipsite de harul lui Dumnezeu; în astfel de biserica
nu se posteste si nu poti sa te împartasesti!»

[…]

Deodata Staretul a facut un semn cu crucea în sus de trei ori si am vazut o gramada de cadavre zacând în
sânge omenesc, iar pe deasupra zburau îngerii, luând sufletele celor ucisi pentru cuvântul lui Dumnezeu si
cântând: „Aliluia!” Ma uitam si plângeam amarnic. Staretul m-a luat de mâna, poruncindu-mi sa nu plâng:

„Voia lui Dumnezeu! Domnul nostru Iisus Hristos a patimit, varsându-si preacuratul Sau sânge pentru
noi. Asa si cei ce nu vor primi pecetea antihristului – toti îsi vor varsa sângele, dobândind mucenicia si luând
cununa cereasca!“.
Staretul s-a rugat mai apoi pentru robii lui Dumnezeu si a aratat spre rasarit. Se împlinira cuvintele
Proorocului Daniel despre „urâciunea pustiirii“. Si iata, am vazut deslusit cupola templului de la
Ierusalim.era înfipta steaua. Sus, pe cupola, În interiorul templului se înghesuiau milioane de noroade, si
înca altii mai încercau sa patrunda înauntru. Am vrut sa-mi fac semnul crucii, dar Staretul m-a oprit, zicând:
„Aici este urâciunea pustiirii!“.

Sfantul Ierarh Nifon: VEDENIE DESPRE

INFRICOSATA JUDECATA
Posted in APOCALIPSA, JUDECATA DE APOI, ORTODOXIE, rubrica incepatorului, sfarsitul vremurilor
by saccsiv on august 15, 2011

Cand Domnul a ajuns la jumatatea acestui veac, a zis: Sfarsitul lui este plin de putoarea pacatului, de
lucrurile omenesti, care sunt toate mincinoase si intinate: invidie, ura, minciuna, hula, dusmanie,
chefuri, betii, desfranari, ucideri, avorturi, lacomie, iubire de argint, tinere de minte a raului. Dar
ajunge! Il voi curma la jumatate! Sa inceteze stapanirea pacatului! Si zicand aceste cuvinte pline de
manie, Domnul a dat Arhanghelului Mihail semnalul pentru judecata. Imediat, acela cu ceata lui au luat
prea stralucitul si negraitul tron si au plecat.
Este vorba despre ultimul veac, al saptelea. Iar 7500 de ani de la facerea lumii s-au implinit in 1992.
Asadar, mult timp nu mai este, fratilor …

S-a tot vorbit despre venirea antihristului si semnul fiarei. Ce va fi insa dupa?

Citez din articolul VIATA SI INVATATURILE SFANTULUI IERARH NIFON:

Intr-o seara, dupa ce si-a terminat obisnuita rugaciune de noapte, Cuviosul s-a intins sa doarma pe patul de
pietre ca intotdeauna. Era miezul noptii si el inca veghea, privind cerul instelat si luna. Singur isi socotea
pacatele sale si se tanguia cu mintea, gandindu-se la infricosatul ceas al judecatii.
Deodata, vede ca se trage taria cerului ca o perdea si apare Domnul nostru Iisus Hristos intr-o slava negraita.
In jurul lui, in vazduh, stateau toate ostile ceresti; ingeri, heruvimi si serafimi, erau in minunate si infricosate
cete, randuite fiecare dupa felul, frumusetea si stralucirea lor.
Domnul S-a adresat conducatorului unei cete si acela s-a apropiat luminos, cu teama si respect.
Mihaile, mai marele Asezamantului, pregateste cu ceata ta, tronul de foc al slavei Mele si mergi in valea lui
Iosafat. Acolo sa-l asezi ca prim semn al venirii Mele. Pentru ca s-a implinit ceasul cand fiecare va lua plata
dupa faptele sale. Grabeste-te, ca a sosit ceasul! Voi judeca pe cei ce s-au inchinat la idoli si s-au lepadat de
Mine, Facatorul lor. Pe cei ce s-au inchinat la pietre si la lemne, pe care le-am spre trebuinta lor. Pe toti ii
voi sfarama ca pe vasele olarului. Tot asa si pe dusmanii Mei, pe ereticii care au indraznit sa coboare pe
Duhul Mangaietor in randul fapturilor. Vai de ei, ce foc ii asteapta!
Acum Ma voi arata si iudeilor, care M-au rastignit si n-au crezut in dumnezeirea Mea. Mi S-a dat toata
stapanirea si puterea si sunt Judecator drept. Atunci cand eram pe Cruce, ziceau: Hoo! Tu Cel ce darami
Biserica mantuieste-Te pe sine-Ti Acum a Mea este razbunarea, le voi rasplati! Voi judeca, voi cerceta, voi
pedepsi aspru neamul jidovesc, cel stricat si viclean, pentru ca nu s-a pocait. Le-am dat vreme de pocainta,
dar au nesocotit-o; vor lua acum razbunare.
Le voi rasplati si sodomitilor, care au spurcat pamantul si vazduhul cu nelegiuirea lor. I-am ars atunci si
iarasi ii voi arde, pentru ca au urat placerea Duhului Sfant si au iubit placerea diavolului. Voi pedepsi pe toti
desfranatii, nerusinatii si intunecatii care se aseamana cu armasarii. Nu s-au indestulat cu casnicia lor
legiuita, ci s-au balacit in faradelege si satana i-a aruncat in prapastia de foc. Nu au auzit ca inficosat lucru
este a cadea in mainile Dumnezeului Celui viu? Nu s-au temut ca voi varsa peste ei mania Mea; i-am chemat
la pocainta, dar nu s-au pocait.
Voi judeca pe toti talharii care au facut noian de rele, precum si pe ucigasi si pe toti care au facut multime de
pacate. Eu le-am dat timp sa se pocaiasca, dar ei n-au luat in seama. Unde sunt faptele lor cele bune? Le-am
dat pilda si icoana pe fiul cel desfranat si pe multi altii, sa nu se deznadajduiasca de pacatele lor. Ei insa, au
dispretuit poruncile Mele si s-au lepadat de Mine. S-au indepartat de Mine si au iubit stricaciunea; pe Mine
M-au nesocotit si s-au facut robi pacatului. Sa mearga, deci, in focul pe care ei singuri si l-au aprins.
Dar, si pe cei care au murit, tinand minte raul, ii voi trimite intr-o infricosata munca. Pentru ca n-au dorit
pacea Mea, ci au fost maniosi, rautaciosi si razbunatori. Pe lacomi, pe cei ce au luat dobanda si pe toti
iubitorii de argint, care este inchinare la idoli, ii voi nimici si distruge cu toata mania Mea, pentru ca si-au
pus nadejdea in bani si pe Mine M-au nesocotit, ca si cum nu M-as ingriji de ei. Pe acei mincinosi crestini
care au invatat ca nu este invierea mortilor si ca exista metempsihoza (reancarnarea sufletelor) acum, aici pe
pamant, ii voi topi pe toti in gheena ca ceara; atunci se vor convinge de invierea mortilor. Magii, vrajitorii si
toti care se ocupa cu magia vor fi zdrobiti.
Vai si de cei care au petrecut cu chitare si instrumente; au cantat, s-au imbatat, au jucat, au vorbit necuratii si
s-au dedat la rele! I-am chemat si nu M-au ascultat, ci M-au luat in ras. Acum viermele le va roade inima.
Le-am dat la toti mila si pocainta, dar nici unul nu a luat aminte. Voi inchide in intuneric si pe cei ce au
nesocotit Sfintele Scripturi, pe care le-a scris Duhul Meu prin mijlocirea sfintilor. Voi judeca si pe cei ce se
ocupa cu superstitiile si se incred in cutite, galeti, furci si altele asemenea. Atunci vor intelege, ca trebuia sa
nadajduiasca in Dumnezeu si nu in creaturile Lui. Se vor tulbura si impotrivi atunci, dar nu vor avea nici o
putere deoarece, a Mea este razbunarea, Eu le voi rasplati.
Voi pedepsi pe imparatii si pe conducatorii care M-au amarat necontenit cu nedreptatile lor. Au judecat
nedrept si cu mandrie, dispretuind pe oameni. Si acestia vor plati. Dreapta Mea putere nu primeste mita. Ii
voi pedepsi dupa faradelegile lor. Atunci vor intelege ca sunt mai infricosat decat toti imparatii pamantului.
Vai de ei, ce iad ii asteapta pentru ca au fost cruzi si au varsat sange nevinovat, sangele copiilor si al sotiilor
lor. Ce ce urgie voi pedepsi pe acei slujitori care n-au fost pastori adevarati ai Bisericii; care Mi-au paraginit
via Mea si Mi-au risipit oile! Ca au pastorit aur si argint si au cautat preotia pentru interes. Ce pedeapsa vor
lua! Ce tanguire! Voi varsa peste ei toata mania Mea si urgia, si-i voi zdrobi. S-au straduit sa castige oi si boi
care pier, iar de turma mea cea cuvantatoare nu s-au ingrijit. Voi pedepsi cu toiag faradelegile lor si cu bici
nedreptatile lor. Dar si preotii care glumesc, rad si se cearta in biserica, Ii voi arunca in foc si in tartar!
Am venit si vin. Cine poate sa-mi stea impotriva? Dar vai si amar de cel pacatos care va cadea in mana Mea!
Pentru ca fiecare se va infatisa inaintea Mea gol si descoperit. Cum va indrazni atunci sa se arate nerusinarea
pacatosilor? Cum vor privi fata Mea? Unde-si vor ascunde rusinea? Se vor umplea de rusine inaintea Mea si
a preacuratelor puteri ceresti.
Voi judeca si pe monahii care si-au neglijat canonul si au nesocotit fagaduintele pe care le-au facut inaintea
lui Dumnezeu, a ingerilor si a oamenilor. Una au fagaduit si alta au facut. Din inaltimea norilor ii voi arunca
in prapastia iadului. Nu le-a fost de-ajuns pieirea lor, ci au produs si altora sminteala ucigatoare. Mai bine le-
ar fi fost sa nu se fi lepadat de lume, decat sa se lepede si sa traiasca rau, in desfranare. A Mea este
razbunarea, Eu le voi rasplati tuturor celor ce nu au voit sa se pocaiasca. Ii voi judeca pe toti ca un Judecator
drept
Cuvintele acestea pe care Domnul le-a rostit cu glas de tunet catre Arhanghelul Mihail au umplut de spaima
nenumaratele puteri ingeresti.
Apoi a poruncit sa-i aduca cele sapte veacuri de la facerea lumii. Mihail a primit porunca sa indeplineasca si
acest lucru. De aceea a mers degraba la casa testamentului si le-a adus. Erau ca niste carti mari, pe care le-a
pus in fata Judecatorului. Apoi a stat de o parte privind cu respect, cum rasfoieste Domnul istoria veacurilor.
Si a luat primul veac, l-a deschis si a zis: Aici scrie, in primul rand: Tatal, Fiul si Duhul Sfant, un Dumnezeu
in trei fete. Din Tatal S-a nascut Fiul si Facatorul veacurilor, deoarece cu Cuvantul Tatalui, prin Fiul, s-au
facut veacurile, s-au creat netrupestile puteri, s-au intarit cerurile, pamantul, adancurile, marea, raurile si
toate cele ce sunt intr-insele.
Apoi, dupa ce a citit putin mai jos, a zis: Chip al Nevazutului Dumnezeu este primul om, Adam, cu femeia
lui, Eva. Atotputernicul Dumnezeu si Facatorul tuturor celor vazute si celor nevazute, a dat lui Adam o
porunca. Aceasta este legea care trebuia tinuta cu toata puterea si scumpatatea, spre cinstea Facatorului sau
si ca sa nu uite ca Dumnezeu se afla deasupra lui.
Dupa putin, a citit mai departe: Nelegiuirea in care a cazut chipul lui Dumnezeu prin inselaciune sau mai
bine zis din neatentie si din neglijenta. A cazut omul si, a fost izgonit din rai, cu dreapta judecata si hotarare
a lui Dumnezeu. Nu putea sa stea in acele bunatati incepatorul nelegiuirii! Mai jos a citit: Cain s-a aruncat
asupra lui Abel si l-a omorat, dupa voia diavolului. Se cade sa arda in focul gheenei, pentru ca nu s-a pocait.
Iar Abel va trai in vesnicie.
In acelasi chip a rasfoit cele sapte carti ale veacurilor. In sfarsit, a luat a saptea carte si a citit: Inceputul
veacului al 7-lea inseamna sfarsitul veacurilor. Incepe sa se generalizeze raul, desfranarea, nemilostivirea.
Oamenii veacului al 7-lea sunt rai, invidiosi mincinosi, cu dragoste fatarnica, iubitori de stapanire si de
argint, robiti de pacatele sodomicesti si de celelalte pacate.
A mers putin mai departe, a citit ceva si, indata si-a ridicat in sus privirea mahnita; a sprijinit o mana pe
genunchi si cu celalta si-a acoperit fata si ochii si a stat asa cugetand in sine multa vreme, apoi a soptit: Intr-
adevar, acest veac a intrecut cu nedreptatea si cu rautatea pe toate celelalte.
A citit mai jos: Grecii cu idolii lor au fost spanzurati cu lemnul, cu sulita si cu cuiele care au pironit trupul
Meu, de viata purtatorul A tacut cateva clipe si iarasi S-a aplecat asupra cartii: Doisprezece comandanti ai
Marelui Imparat, albi ca lumina, au tulburat marea, au inchis gurile fiarelor, au inecat balaurii cei ganditori,
au luminat pe orbi, au saturat pe cei flamanzi si au saracit pe cei bogati. Au pescuit multe suflete moarte,
dandu-le din nou viata. Mare este plata lor. Si apoi, dupa putin a adaugat: Eu, Iubitorul de oameni, am ales si
marturisitori, care au fost biruitori cu ajutorul Meu. Prietenia lor a a juns pana la cer si iubirea lor pana la
tronul Meu! Dorul lor pana la inima Mea si jertfa lor Ma arde cu putere. Slava si puterea Mea este cu ei!
Dupa ce a intors multe file, a soptit cu un zambet de multumire: Omul care a tinut cu cinste carma celor
sapte coline (Constantinopolul) si a devenit imparatul lor a fost slujitorul dragostei Mele. I se cuvine
imparatia cerurilor pentru ca a fost ravnitor si urmator Domnului Sau.
Apoi, trecand peste multe file, a zis: O, Preafrumoasa si Preacinstita Mireasa! Cati vrajmasi s-au straduit sa
te murdareasca. Dar nu M-ai tradat pe Mine, Mirele Tau! Nenumarate erezii te-au amenintat, dar piatra pe
care ai fost zidita nu s-a miscat, pentru ca portile iadului nu au biruit-o.
Mai jos erau scrise toate pacatele oamenilor, pe care moartea le-a gasit nesterse prin pocainta. Si erau asa de
multe, ca nisipul marii. Le-a citit Domnul nemultumit si a dat din cap suspinand. Nenumarata multime a
ingerilor statea tremurand de frica dreptei manii a Judecatorului.
Cand Domnul a ajuns la jumatatea acestui veac, a zis: Sfarsitul lui este plin de putoarea pacatului, de
lucrurile omenesti, care sunt toate mincinoase si intinate: invidie, ura, minciuna, hula, dusmanie, chefuri,
betii, desfranari, ucideri, avorturi, lacomie, iubire de argint, tinere de minte a raului. Dar ajunge! Il voi
curma la jumatate! Sa inceteze stapanirea pacatului! Si zicand aceste cuvinte pline de manie, Domnul a dat
Arhanghelului Mihail semnalul pentru judecata. Imediat, acela cu ceata lui au luat prea stralucitul si
negraitul tron si au plecat.
Era asa de numeroasa ceata aceea incat pamantul nu o incapea. Si fugind, strigau cu glas de tunet: Sfant,
Sfant, Sfant Domnul Savaot! Plin este cerul si pamantul de slava Lui Si de acest infricosat strigat se
cutremura cerul si pamantul. Sfant, Sfant, Sfant, mare si infricosat, minunat si proslavit este Domnul in vecii
vecilor.
Apoi a pornit Gavriil, cu ceata lui cantand; a urmat al treilea mare Arhistrateg, Rafail cu ceata lui, inaltand
cantarea: Unul Sfant, Unul Domn Iisus Hristos, intru slava lui Dumnezeu Tatal. Amin.
In sfarsit, s-a pornit si ceata a patra. Comandantul ei era alb si luminos ca zapada, cu privirea dulce. Si
fugind, canta cu putere: Dumnezeu, Domnul dumnezeilor a vorbit si a chemat pamantul de la rasaritul
soarelui pana la apus. Din Sion maretia frumusetii Lui. Dumnezeu aratat vine, Dumnezeul nostru si nu va
tacea. Foc inaintea Lui va merge si in jurul Lui vifor mare! Si continua restul psalmului. Iar comandantii ii
raspundeau: Vine Dumnezeu sa judece pamantul, ca Tu stapanesti peste toate neamurile. Conducatorul
acelei osti se numea Uriil. Dupa putin, au adus inaintea Domnului Prea Cinstita Lui Cruce, care stralucea ca
un fulger infricosat si revarsa o negraita mireasma. In urma lui veneau cu multa cinste cetele Stapaniilor si
ale Puterilor. Privelistea era de o maretie uimitoare. Nenumaratele Puteri cantau cu o deosebita armonie.
Unii ziceau cu multa teama: Inalta-Te-voi Dumnezeul meu si Imparatul meu si voi binecuvanta Numele Tau
in veci! Altii ziceau: Inaltati pe Domnul Dumnezeul nostru si va inchinati asternutului picioarelor Lui, ca
Sfant este. Aliluia, Aliluia, Aliluia!
Apoi a dat dumnezeiasca porunca sa vina iarasi puternicul comandant Mihail, sa stea langa tronul Domnului.
In acea clipa, a aparut un inger care tinea o trambita. A luat-o Judecatorul in mana Sa, a trambitat de trei ori
si a zis trei cuvinte; apoi a dat-o lui Mihail. Mergi la Golgota, unde Mi-am intins preacuratele maini si
trambiteaza si acolo de trei ori!
Indata ce a plecat Mihail, Domnul a chemat ceata Incepatoriilor si a zis, adresandu-se comandantului ei: Iti
poruncesc sa iei dumnezeiasca ta ceata si sa va imprastiati in toata lumea, ca sa aduceti pe nori pe sfinti, de
la rasarit si de la apus, de la miazanoapte si de la miazazi. Sa-i aduceti pe toti ca sa ma intampine, cand va
suna trambita.
Dupa toate acestea, Dreptul Judecator a aruncat o privire spre pamant si a vazut negura si intuneric, jale si
vai si multa tanguire, din infricosata tiranie a satanei. Turbeaza si urla balaurul. A daramat totul si le
zdrobeste ca pe iarba. Pentru ca vede pe ingerii lui Dumnezeu ca ii pregateste focul cel vesnic.
Daca a vazut toate acestea, Judecatorul a chemat un inger de foc cu infatisare aspra si infricosata, fara mila;
era conducatorul cetelor ingerilor, care supravegheaza focul iadului si i-a zis:
Ia cu tine toiagul meu, care leaga si zdrobeste. Ia si nenumarata multime de ingeri din ceata ta si pe cei mai
infricosati care executa pedepsele celor din iad. Sa mergeti la marea cea ganditoare ca sa gasiti urmele
domnului intunericului. Apuca-l cu putere si-l tine bine, lovindu-l fara mila cu toiagul, pana cand va preda
ceata duhurilor celor rele. Leaga-i apoi tare pe toti cu puterea toiagului Meu, dupa porunca Mea si, apoi
arunca-i in chinurile iadului cele mai groaznice si fara mila.
Cand toate au fost gata, s-a facut semn Arhanghelului care tinea trambita, sa trambiteze puternic. Imediat s-a
facut o tacere de moarte ca si cum s-ar fi linistit toate.
La prima trambitare s-au alcatuit toate trupurile mortilor. La a doua, Duhul Domnului a pus sufletele in
trupurile moarte. Spaima si cutremur a cuprins toate; cele ceresti si cele pamantesti tremurau. Atunci a sunat
a treia oara si cea mai infricosata trambita, care a zguduit toata lumea, cand mortii au inviat din morminte
intr-o clipa. Infricosata priveliste! Erau mai multi decat nisipul marii. In acelasi timp se coborau din ceruri
ca o ploaie densa spre Tronul Judecatii cetele ingeresti, zicand cu glas de tunet: Sfant, Sfant, Sfant Domnul
Savaot, plin este tot pamantul de frica si de cutremur!
Tot pamantul si multimea nenumarata a cetelor ingeresti stateau asteptand. Tremurau plini de spaima in fata
infricosatei stapaniri dumnezeiesti, care se cobora pe pamant. Si pe cand toti priveau in sus, au inceput
cutremure, tunete si fulgere in Valea Judecatii si in vazduh si toti au fost cuprinsi de groaza. Atunci taria
cerului s-a strans ca o carte si a aparut cinstita Cruce stralucind si scanteind ca soarele. Ingeri o tineau
inaintea Domnului nostru Iisus Hristos si Judecatorul lumii, care venea. Apoi se auzea un imn, o cantare
straina: Binecuvantat este cel ce vine intru numele Domnului, Dumnezeu este Domnul, Judecator, Stapanitor
si Domn al pacii.
Indata ce s-a terminat aceasta puternica slavoslovenie, a aparut Judecatorul pe nori, sezand pe tron de foc.
Cu preacurata Lui stralucire invapaia cerul si pamantul.
Atunci, din multimea mortilor care inviasera, unii au inceput sa straluceasca ca soarele si indata au
fost rapiti de nori in vazduh pentru intampinarea Domnului lor. Cei mai multi, insa, au ramas jos.
Nimeni nu i-a luat la cer. Se tanguiau cu amar ca nu s-au invrednicit si ei sa fie rapiti de nori si mahnirea si
durerea umpleau de amaraciune sufletele lor. Au cazut toti in genunchi in fata Judecatorului si apoi s-au
ridicat.
Infricosatul Judecator se asezase deja pe Tronul judecatii si in jurul Lui se adunasera toate puterile ceresti cu
frica si cu cutremur. Cei ce fusesera rapiti pe nori pentru intampinarea Lui, stateau de-a dreapta; ceilalti se
aflau de-a stanga Judecatorului. Cei mai multi dintre acestia erau iudei, conducatori, Arhierei, preoti,
imparati, multime de monahi si de mireni. Stateau rusinati si se jeleau de pierzarea lor. Fetele lor erau
ticalosite si suspinau cu adanca mahnire. O tanguire de moarte s-a lasat peste toti si nici o mangaiere nu le
venea de nicaieri.
Dar cei ce stateau de-a dreapta Judecatorului erau veseli, luminosi ca soarele, cinstiti, slaviti, albi ca lumina,
parca aprinsi de o dumnezeiasca lumina. Ca sa indraznesc s-o zic, semanau cu Domnul si Dumnezeul lor.
Deodata, infricosatul Judecator si-a aruncat privirea intr-o parte si in alta. S-a uitat de-a dreapta bucuros si a
zambit. Cand insa, s-a intors spre stanga, s-a tulburat; s-a maniat tare si si-a intors indata fata. Atunci, cu
glas puternic si dumnezeiesc a zis celor de-a dreapta:
Veniti, binecuvantatii Parintelui Meu, de mosteniti Imparatia care a fost gatita voua de la intemeierea lumii.
Caci am flamanzit si Mi-ati dat sa mananc, am insetat si Mi-ati dat sa beau, strain am fost si M-ati primit,
gol si M-ati imbracat, bolnav si M-ati cercetat, in temnita si ati venit la Mine.

Atunci, aceia s-au mirat si au intrebat:

Doamne, cand Te-am vazut flamand si Ti-am dat sa mananci, sau insetat si Te-am adapat? Si cand Te-am
vazut strain si Te-am primit, sau gol si Te-am imbracat, si cand Te-am vazut bolnav si in temnita?
Amin zic voua, intrucat ati facut unuia din acesti frati ai Mei mai mici, Mie Mi-ati facut.
Apoi S-a intors si catre cei de-a stanga si le-a zis cu asprime:
Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic care este gatit diavolului si slugilor lui. Caci am
flamanzit si nu Mi-ati dat sa mananc, am insetat si nu Mi-ati dat sa beau, strain am fost si nu M-ati primit,
gol si nu M-ati imbracat, bolnav si in temnita si nu M-ati cercetat.
Doamne, i-au raspuns aceia, nedumeriti, cand Te-am vazut bolnav si in temnita si nu Ti-am slujit Tie?
Amin zic voua, le-a raspuns Domnul, intrucat nu ati facut aceasta unuia dintre acesti mai mici, nici Mie nu
Mi-ati facut. Pieriti din ochii Mei, blestemati ai pamantului! In tartar, in scrasnirea dintilor, acolo va fi
plangere si tanguire fara de sfarsit!

Cum a rostit Judecatorul aceasta hotarare, dinspre rasarit s-a pornit un urias rau de foc care curgea vijelios
spre apus. Era lat ca o mare intinsa. Vazandu-l, pacatosii din stanga s-au ingrozit si au inceput sa tremure de
spaima in deznadejdea lor. Atunci, nemitarnicul Judecator a poruncit ca toti, drepti si pacatosi, sa treaca prin
raul cel arzator, pentru ca sa fie incercati prin foc.

Au inceput cei din dreapta, care au trecut toti si au iesit ca aurul curat. Lucrurile lor nu au ars, ci s-au arata,
prin incercare, mai luminoase si mai limpezi, iar ei s-au umplut de bucurie.

Apoi au inceput sa treaca si cei din stanga prin foc, ca sa fie incercate si lucrurile lor. Dar fiindca erau
pacatosi, flacarile au inceput sa-i arda, tinandu-i in mijlocul raului. Si lucrurile lor au ars ca pleava, iar
trupurile au ramas intregi, ca sa arda ani si veacuri nesfarsite, impreuna cu diavolii. Niciunul nu a reusit sa
iasa din acel rau de foc. Pe toti i-a tinut focul, pentru ca erau vrednici de osanda si de pedeapsa.

Dupa ce pacatosii au fost predati iadului, Infricosatul Judecator S-a ridicat de pe tron si a pornit catre
dumnezeiescul palat, impreuna cu toti Sfintii Sai. Il inconjurau cu multa frica si cutremur Puterile ceresti,
cantand: Ridicati capetenii portile voastre si va ridicati portile cele vesnice si va intra Imparatul slavei,
Domnul si Dumnezeul dumnezeilor, impreuna cu toti Sfintii Lui, care se vor bucura de vesnica mostenire.

Alta ceata raspundea si zicea:

Binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului, cu cei pe care i-a invrednicit Harul Sau sa se
numeasca fii ai lui Dumnezeu. Dumnezeu este Domnul, impreuna cu fiii Noului Sion si S-a aratat noua. Si
Arhanghelii, care mergeau dupa Domnul, Il slavosloveau, cantand pe rand o cantare cereasca: Veniti sa ne
bucuram de Domnul si sa trigam lui Dumnezeu, Mantuitorul nostrul sa intampinam fata Lui cu marturisire si
in psalmi sa-i cantam lui.

Iar alta ceata raspundea armonios: Dumnezeu mare este Domnul si Imparat mare peste tot pamantul. Ca in
mana Lui sunt marginile pamantului si inaltimile muntilor ale Lui sunt. Acestea si multe alte cantari
armonioase cantau ingerii, incat toti care le auzeau se bucurau de o negraita bucurie. Astfel cantand, au intrat
Sfintii cu Domnul Iisus Hristos la ospatul cel ceresc din dumnezeiescul palat si inimile lor saltau de bucurie.
Si indata portile palatului s-au inchis.

Atunci, Imparatul ceresc a chemat pe mai marii ingerilor. Primii au venit Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil si
conducatorii cetelor. Au urmat apoi cei doisprezece luminatori ai lumii, Apostolii. Lor le-a dat Domnul slava
stralucita si douasprezece tronuri ca de foc, ca sa stea cu multa cinste langa Invatatorul lor, Hristos. Chipul
lor scanteia de o negraita lumina vesnica si hainele lor straluceau si erau luminoase ca chihlimbarul; si
capeteniile ingerilor ii cinsteau. Apoi li s-au dat si douasprezece coroane minunate, impodobite cu pietre de
mult pret, care straluceau cu o lumina orbitoare si ingeri slaviti le tineau deasupra capetelor lor.
Au venit apoi inaintea Domnului cei saptezeci de Apostoli. De asemenea si acestia au primit cinste si slava,
dar cununile celor doisprezece erau mai minunate.
Acum a venit randul mucenicilor. Acestia au primit cinstea si slava marilor osti ingeresti care s-au prabusit
din cer impreuna cu Lucifer. Adica, Mucenicii au devenit ingeri si conducatori ai cetelor ingeresti. Indata li
s-a adus o multime de coroane care au fost puse pe sfintele lor capuri. Cum straluceste soarele, asa
straluceau si coroanele. Astfel, Sfintii Mucenici, indumnezeiti, se bucurau de o nespusa bucurie.
Apoi a intrat ceata sfanta a Ierarhilor, preotilor, diaconilor si a celorlalti clerici. Au fost incununati si ei cu
cununi vesnice, potrivit cu ravna, rabdarea si lucrarea lor. Cununa de cununa se deosebea in slava ei, precum
se deosebeste stea de stea. Si multi preoti si diaconi erau mai slaviti si mai luminosi decat multi
arhierei. Lor li s-a dat si cate o biserica, pentru ca sa aduca pe jertfelnicul cel intelegator, Sfanta Jertfa si
slujbe bine placute lui Dumnezeu.
A intrat apoi cuvioasa ceata a monahilor. Chipul lor revarsa o tainica mireasma si scanteia ca soarele.
Domnul i-a impodobit cu sase aripi si prin puterea Sfantului Duh au devenit asemenea cu infricosatii
Heruvimi si Serafimi si au inceput sa cante cu glas de tunet: Sfant, Sfant, Sfant Domnul Savaot, plin este tot
pamantul de slava Lui! Slava lor este mare, negraita, si cununile lor felurit impodobite si luminoase; potrivit
cu luptele si cu sudorile lor, au primit si cinstea.
A urmat apoi ceata proorocilor. Lor le-a daruit Imparatul Cantarea Cantarilor, Psaltirea lui David, timpane si
hore, lumina nematerialnica, stralucitoare, negraita bucurie si slavoslovia Duhului Sfant. Atunci, Stapanul
dumnezeiescului ospat le-a cerut sa cante ceva. Si au cantat o cantare asa de melodioasa, incat toti saltau de
fericire. Dupa ce sfintii au primit aceste daruri din Preacuratele maini ale Mantuitorului, asteptau acum pe
acelea pe care ochiul nu le-a vazut si urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit.
A intrat apoi toata ceata oamenilor care s-au mantuit in lume: saraci si domni, imparati si supusi, robi si
liberi. Au stat toti inaintea Domnului, Care a despartit dintre ei pe cei milostivi si curati si le-a dat desfatarea
Raiului din Eden, palate ceresti si luminoase, cununi de mult pret, sfintenie si bucurie, sceptruri si tronuri si
ingeri ca sa-i slujeasca.
Apoi au venit toti cei ce din dragoste pentru Hristos s-au facut saraci cu duhul. Acum au fost slaviti foarte
mult. Din Insasi mana lui Hristos au primit cununa stralucita si mostenirea Imparatiei cerurilor. Apoi cei ce
plang pacatele lor si-au primit marea mangaiere a Sfintei Treimi. Pe urma, cei blanzi si fara rautate, care au
mostenit cerescul pamant, unde se afla dulceata si mireasma Duhului Sfant. Si ei au fost cuprinsi de o
negraita bucurie si placere, vazand ca s-au invrednicit sa mosteneasca pamantul cel fericit; cununile lor ca de
trandafiri, scanteiau.
Au urmat cei flamanzi si insetati de dreptate. Lor le-a dat plata dreptatii ca sa se sature si cu buna lor asezare
s-au bucurat, vazand ca Imparatul Hristos este inaltat si slavit de ingeri.
Apoi au intrat cei prigoniti pentru dreptate. Lor le-a daruit sfanta slavoslovie si preaminunata viata. S-au
asezat pentru ei tronuri minunate, pe care sa stea in Imparatia cerurilor. Coroanele lor erau de aur sfant si
nematerialnice si straluceau asa de tare, incat de slava lor sa se bucure si cetele ingeresti. Au intrat apoi,
ceata celor prigoniti pentru Hristos, Marele Dumnezeu si Mantuitorul sufletelor noastre. Pe ei i-a asezat pe
tronuri de aur si au fost laudati de Dumnezeu.
Dupa acestia a intrat marea multime de pagani, care nu au cunoscut legea lui Hristos, dar din fire au
tinut-o, ascultand de glasul constiintei lor. Multi straluceau ca soarele de nevinovatia lor si curatia lor si
Domnul le-a dat Paradisul si cununi luminoase si impletite cu trandafiri si crini. Dar pentru ca au fost
lipsiti de Dumnezeiescul Botez erau orbi. Pentru ca Sfantul Botez este lumina si ochiul sufletului. Si nu
vedeau deloc slava lui Dumnezeu. De aceea cine nu este botezat, desi mosteneste bucuria Raiului si simte
ceva din mireasma si dulceata lui, nu vede nimic.
Dupa acestia, a vazut Cuviosul Nifon o ceata de sfinti care erau copiii crestinilor. Toti pareau sa fie ca
de treizeci de ani. Mirele i-a privit cu fata vesela si le-a zis:
Haina Botezului este intr-adevar fara pata, fapte insa deloc. Voua ce sa va fac?
Atunci ei au raspuns cu indrazneala:
Doamne, am fost lipsiti de bunatatile Tale cele pamantesti, cel putin sa nu ne lipsesti de cele ceresti!
A zambit Mirele si le-a dat bunatatile cele ceresti. Au primit si cununa nevinovatiei si a nerautatii si
toate ostile ceresti i-au admirat. Era minunat sa auzi pe sfintii ingeri, care bucurandu-se nespus de vederea
tuturor cetelor sfintilor, cantau dulci cantari.
Dupa toate acestea, vede Nifon ca vine inaintea Mirelui o dumnezeiasca Mireasa. In jurul ei se revarsau
miresme ceresti si mir dumnezeiesc. Pe preafrumosul ei cap purta o neasemuita diadema imparateasca, care
scanteia. Ingerii o priveau uimiti si sfintii coplesiti. Harul Sfantului Duh o imbraca in haina aurita si
preainfrumusetata. Intrand in dumnezeiescul palat, o insoteau o multime nenumarata de fecioare, care cantau
cu slavoslovenii si imne maretia lui Dumnezeu.
Cand a ajuns langa Mirele Hristos, marea Imparateasa s-a inchinat de trei ori impreuna cu toate sfintele
fecioare. Atunci Cel Preafrumos a vazut-o si s-a bucurat. Si-a plecat capul si a cinstit-o ca pe Preacurata Sa
Maica. Aceasta s-a apropiat cu multa evlavie si cinste si a sarutat nemuritorii si neadormitii sai ochi, precum
si indureratele sale maini. Dupa dumnezeiasca sarutare, Domnul a dat fecioarelor haina stralucitoare si
cununi prea luminoase si apoi au venit toate puterile ceresti cantand si fericind-o si slavind-o.
Atunci, Mirele s-a ridicat de pe Tronul Sau, avand de-a dreapta Sa pe Maica Sa, iar la stanga, pe cinstitul
Proroc si Inaintemergatorul Sau, a iesit din palat si a mers la dumnezeiescul ospat, unde se aflau bunatatile
pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit, pregatite pentru toti cei ce
au iubit pe Dumnezeu. In urma veneau toti sfintii. Acestia, cum au vazut bunatatile, s-au umplut de o
nespusa bucurie si au inceput sa umble praznuind la minunatul ospat. Dar pe acestea robul lui Dumnezeu
Nifon nu a mai putut sa le descrie. Desi l-am silit de multe ori, nu mi-a spus macar cat de putin.
Nu pot, fiule, zicea suspinand, sa infatisez cu limba sau sa asemuiesc cu vreun lucru pamantesc lucrurile
acelea. Erau mai presus de orice cugetare si inchipuire, dincolo de toate cele vazute si nevazute.
Deci, dupa ce Domnul a impartit sfintilor toate bunatatile cele negraite si nemaiauzite, a poruncit
Heruvimilor sa inconjoare vesnicul ospat, asa cum zidul inconjoara un oras. A poruncit apoi ca Serafimii sa
inconjoare pe Heruvimi, Domniile pe Tronuri, Incepatoriile pe Domnii, Stapaniile pe Incepatorii si in sfarsit
Puterile cerurilor pe Stapanii. Precum un zid inconjoara un oras, asa si cetele ceresti se inconjurau una pe
alta.
De-a dreapta ospatului veacurilor statea cu mare cinste Arhanghelul Mihail cu ceata lui; la stanga Gavriil cu
ceata lui, Uriil statea si Rafail la rasarit. Toate acestea s-au facut cu porunca Domnului nostru Iisus Hristos,
a Marelui Dumnezeu si a Mantuitorului tuturor sfintilor. Aceste patru cete erau foarte mari si impreuna cu
cetele preacuratelor Puteri inconjurau ospatul lui Dumnezeu cu mare stralucire.
Cand toate acestea s-au terminat, atunci Insusi Dumnezeu Omul Iisus s-a supus Celui ce-I supusese toate si
I-a predat toata stapania si domnia si puterea, care o luase de la El. Apoi El a intrat la dumnezeiescul ospat,
ca Mostenitor al Tatalui, Imparat si Arhiereu impreuna mostenitor cu toti sfintii.
La sfarsitul tuturor tainelor pe care le-a vazut Sfantul Nifon, a vazut si cea mai infricosata descoperire.
Insusi Tatal Fiului Unul Nascut, Nascatorul, Lumina cea neapropiata si negraita, a rasarit deodata, luminand
deasupra preacuratelor Puteri, deasupra tuturor cerurilor si a cetelor ceresti. Lumina peste preacuratul ospat
cum lumineaza soarele lumea. Asa stralucea Tatal milostivirilor. Si precum buretele absoarbe si tine vinul,
asa si sfintii se umpleau de nespusa Dumnezeire a Tatalui si Imparatului, neintrerupt cu El in veci. De acum
nu mai era pentru ei nici noapte, nici zi. Exista numai Dumnezeu si Tatal, Fiul si Duhul, lumina si hrana,
viata si stralucire, bucurie, veselie si desfatare in Duhul Sfant.
Apoi s-a facut o adanca tacere. Ochii Sfantului Nifon au primit o lumina curata, neamestecata ca sa vada.
Primei cete, care inconjura ospatul, i s-a randuit sa savarseasca o cantare neintrerupta si nesfarsita. Ea a fost
cuprinsa de o negraita si nespusa bucurie. Indata dumnezeiasca si infricosata ceata a inceput o negraita
slavoslovenie. Inimile sfintilor saltau de bucurie si desfatare. De la prima cantare de slavoslovenie a trecut la
ceata a doua a serafimilor. A inceput atunci si aceea sa cante cu multa maiestrie o cantare tainica. Ca o
inseptita dulceata rasuna slavoslovia si in urechile sfintilor, care se bucurau negrait cu toate simturile lor.
Ochii vedeau lumina cea neapropiata, mirosul lor mirosea mireasma Dumnezeirii, urechile lor auzeau
dumnezeiasca cantare a preacuratelor Puteri, gura lor gusta Trupul si Sangele Domnului Iisus Hristos, nou,
intru Imparatia Cerurilor, mainile lor pipaiau vesnicele bunatati si picioarele lor saltau la ospat. Astfel, toate
simturile lor se saturau de negraita bucurie.
Dupa putin, a doua ceata a transmis acea dumnezeiasca cantare cetei a treia, la a patra si pana la cea din
urama, producand cu dulceata cantarii, placere si bucurie in inimile sfintilor. Si era uimitor ca cetele nu
cantau mereu aceeasi cantare, ci era o felurime nemarginita de cantari si noutate in cantarile pe care le
cantau. Cand cele sapte cercuri ale cetelor au completat preacurata lor slavoslovie, a inceput ceata
Arhanghelilor cantarea cea intreit sfanta: a cantat Mihail si a raspuns Gavriil; apoi a cantat Rafail si a
raspuns Uriil. Se auzea o armonie extraordinara. Cei patru stalpi de foc, Arhanghelii, erau mai presus;
cantarea lor era inflacarata si patrunzatoare.
Miscati de acea negraita dulceata au inceput atunci si toti sfintii de la cerescul ospat sa cante maretiile lui
Dumnezeu. Astfel pretutindeni, inlauntru si afara rasuna cantare ingereasca. Cantare preasfanta care
inflacara sfintele inimi cu o fericita placere in vecii nesfarsiti. Dupa ce le-a vazut pe toate acestea de trei ori
Fericitul Nifon cand se afla in mare rapire si vedere, a auzit glasul lui Dumnezeu, zicandu-i:
Nifone, frumoasa a fost prooroceasca ta vedenie. Scrie dar cu amanuntul toate cele ce ai vazut si auzit,
pentru ca asa se vor intampla. Ti le-am aratat tie pentru ca imi esti prieten credincios, fiu al Meu iubit si
mostenitor al Imparatiei Mele. Incredinteaza-te deci acum, cand te-am invrednicit sa vezi infricosatele taine,
de marea Mea iubire de oameni fata de cei ce se inchina cu smerenie Imparatiei si Stapanirii Mele. Pentru ca
Eu Ma bucur sa privesc spre cel bland si smerit si care se cutremura de cuvintele Mele.
Dupa ce i-a spus aceasta, Domnul l-a eliberat de acea infricosata si prea minunata vedenie care il stapanise
timp de doua saptamani. Cand si-a venit in sine, statea ingrozit si se tanguia indurerat. Lacrimile ii curgeau
siroaie si zicea:
Vai de mine ticalosul! Ce-l asteapta pe bietul meu suflet! Vai de mine miselul! Oare in ce stare ma voi afla
acolo, eu pacatosul? Cum ma voi indreptati fata de Judecatorul? Ce scuza voi aduce pentru pacatele mele si
unde voi ascunde multimea faradelegilor mele? O, intinatule si ticalosule! Suspin nu am, nici lacrimi si nici
pocainta nu aflu; milostenie deloc, nerautatea si blandetea se afla foarte departe de mine. Vai mie! Ce sa fac
eu nevrednicul si intinatul? De unde sa incep sa-mi mantuiesc sufletul? Haina Botezului am intinat-o,
botezul l-am murdarit, sufletul mi l-am innoroiat, mintea mi-am intunecat-o, viata mi-am cheltuit-o in
petreceri si betii. O, pacatosul de mine! Nu stiu ce voi face. Ochii mei privesc lucrurile cele de rusine,
urechile asculta cantece lumesti, mirosul adulmeca dupa miresme, gura imi este pornita spre lacomie. Vai
mie, ticalosul! Mainile mele se bucura in pacate; trupul meu doreste sa se tavaleasca in noroiul faradelegii si
cauta paturi moi si mancare aleasa.
O, o, nelegiuitul, intunecatul si intunecatul! Unde sa merg nu stiu! Cine ma va scoate din acel foc amar?
Cine ma va izbavi din intunericul cel mai dinafara al infricosatului tartar? Cine ma va izbavi de scrasnirea
dintilor? Vai, vai mie scarbosul si nelegiuitul! Mai bine era sa nu ma fi nascut!
O, de ce slava ma lipsesc eu innegritul! De ce cinste si de ce cununi! Ce bucurie si veselie voi pierde fiindca
m-am robit de pacat! Ticaloase suflete, unde iti este umilinta, unde luptele, unde virtutiile? Vai tie intinatule!
In ce loc te vei afla in ziua aceea? Ai facut vreun bine ca sa placi lui Dumnezeu? Vei merge in vapaie. Cum
vei rabda vaiul si scrasnirea? O, intinate suflete, cum ai poftit sa te tavalesti mereu in necuratie, cum ai slujit
necontenit pantecelui?
Nelegiuitule si stricatului, ce rusine vei suferi in fata lui Dumnezeu? Cu ce ochi te vei uita la dumnezeiasca
Sa fata? Spune-mi! Spune-mi! Ai vazut acele prea minunate privelisti pe care Domnul le va infaptui candva.
Spune-mi deci, o, suflete, ai vreo fapta vrednica de acea slava? Cum vei intra acolo, dupa ce ai intinat
dumnezeiescul Botez? Vai de tine, ticaloase suflete al meu. Vei mosteni focul cel vesnic si unde va fi atunci
pacatul si tatal lui ca sa te mantuiasca? Ci, Doamne Dumnezeul meu, mantuieste-ma de foc, de scrasnirea
dintilor de tartar
Cu aceste cuvinte se ocara pe sine Fericitul, rugandu-se. In zilele urmatoare, il vedeam ca se plimba tarandu-
si picioarele, ofta cu amare suspinuri, tanguire si lacrimi. Se gandea la lucrurile minunate pe care le vazuse
si facea tot ce se putea ca sa le castige.
Adeseori, cand se gandea mai adanc si mai curat la vedenia sa, iesea din sine. Ardea dupa vedera Duhului
Sfant si zicea:
O, ce bucurie, ce slava, ce stralucire asteapta pe sfinti in ceruri! Cum ma mai tem sa nu fiu lipsit de ele!
Suspina adanc si adauga: Doamne, ajuta-ma si mantuieste intunecatul meu suflet!

ARATAREA MANTUITORULUI LA DOI COPII.

PORUNCILE SI PROOROCIRILE VREMURILOR DE PE URMA.

Arătarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în anul 1926, la 30 iulie, ora 8 dimineaţa, în apropierea Kievului,
între satele Demidovo şi Gledovka la doi copii: Nicolae, de 11 ani (Nicolae Maximovici Kuprenko), şi
Emilian, de 14 ani (Emilian Ivanovici Feşcenko).
Cu o săptămână înainte de aceasta, la 24 iulie, în noaptea dinspre duminică, Mântuitorul i S-a arătat în vis lui
Emilian şi i-a spus:
-Tu Mă vei vedea în realitate împreună cu alt băieţel. Să nu vă speriaţi!
Tot atunci El l-a blagoslovit arhiereşte, cu ambele mâini şi, întorcându-se către Răsărit, s-a făcut nevăzut.
Emilian a început să se roage în vis, însă a fost trezit de către stăpân.
Peste o săptămână, la 30 iulie, aceşti ciobănaşi îşi mânau vitele pe imaş şi au făcut cunoştinţă, asta părând a
fi o simplă întâmplare. Era ora 8 dimineaţa şi ei se pregăteau să dejuneze, când dintr-odată a străluminat
puternic un fulger. Emilian s-a gândit:
-Oare de ce o fi strălucit atât de puternic fulgerul? Nicolae a spus: -Probabil va ploua! Însă Emilian a
continuat:
-De unde să plouă, dacă pe cer nu e niciun nor şi nici boare de vânt? La aceasta, Nicolae a zis:
-Atunci, cine poate şti ce se mai poate întâmpla aici. După ce-şi spuse nedumerirea, peste câteva clipe,
dinspre Apus, cerul a devenit dintr-odată roz şi a apărut o cruce mare strălucind ca soarele, al cărei vârf se
sprijinea sus pe nori, iar partea de jos era postată, de asemenea, pe un nor, la vreo doi arşini deasupra
pământului. Crucea, cu tot cu barele transversale, avea lăţimea de un arşin şi jumătate. Din partea de sus a
Crucii s-a arătat un Om, care stătea ca şi răstignit. La început Crucea cu Omul s-a arătat de departe, cam la
vreo jumătate de verstă, apropiindu-se mai apoi de copii. Nicolae, văzând apropierea Crucii strălucitoare, s-a
speriat şi i-a vorbit lui Emilian:
-Să fugim, nu-i lucru curat! Însă Domnul l-a oprit, spunându-i:
-Nu, Eu sunt curat! De această dată, copiii au înlemnit, nefiind în stare să se urnească din loc. Ei şi-au
revenit şi şi-au dat seama că acesta este Insuşi Domnul Iisus Hristos -Mântuitorullumii. El stătea învăluit de
o aureolă minunată şi de o frumuseţe de nedescris. Faţa Sa Dumnezelască nu putea fi văzută, El strălucea
mai luminos ca soarele şi mai alb ca zăpada. Atotputernicia Lui era de neconceput. El iradia o putere
binefăcătoare şi o mireasmă cerească. Când Mântuitorul vorbea, din gura Sa apărea o văpaie de foc, vocea
Sa răsuna peste întreg universul. Deasupra purta o haină azurie, răsfrâptă peste umărul stâng, iar sub ea
veşminte de culoare roz. În mâna stângă ţinea de partea de jos Evanghelia deschisă, iar dreapta o ridicase
pentru binecuvântare. Deasupra capului Mântuitorului se vedea un triunghi asemănător literei A”.
Mântuitorul era înconjurat de un preafrumos curcubeu cu șapte culori, care-şi revărsa capetele de ambele
părţi ale Lui, în jos, până la norii care susţineau Crucea. El stătea în toată măreția Sa înconjurat de curcubeu.
Deasupra triunghiului erau mai mulți Heruvimi, în părţi, doi îngeri, iar împrejur – îngeraşi:
– Copii, nu vă fie teamă de Mine şi nu plecaţi. Eu sunt Iisus, Domnul Dumnezeul vostru, Mântuitorul lumii,
Fiul Dumnezeului cel viu, Care trăieşte în ceruri. Eu am venit să vă spun porunca Mea. El a început să le
vorbească copiilor încet-încet, dar sonor ca şi pentru întreg universul:
– Să piară toţi desfrânaţii, beţivii, profanatorii, fumătorii, spurcaţii de gură, hulitorii lui Dumnezeu, cei care
neagă Crucea (nu poartă cruce la gât; de cruce se ruşinează baptiştii şi alti sectanţi). Păcătoşii să fugă de la
faţa Mea, iar cei drepți să se veselească înaintea Domnului! Îndată după aceste cuvinte, Îngerii au început să
cânte Sfinte Dumnezeule… Partea dreaptă cânta „Sfinte Dumnezeule”, cei de la poalele Crucii până sus
cântau „Sfinte Tare”, iar „Sfinte rară de moarte” şi restul cântau toţi împreună. După ce Îngerii au terminat
cântarea, Domnul a spus:
– Copii, în lume sunt mulţi oameni, dar nu toţi sunt ai Mei. Foarte puţini, sunt cei care, Mă ascultă pe Mine
şi învăţătura Mea, Sfânta Evanghelie, iar o mare parte s-a dedat diavolului şi se supune duhului său necurat,
căruia i s-au dat de bună voie. În Sfântul Meu Sinod a pătruns dezbinarea în preoţime: preoţi răzvrătiţi,
ucrainieni (probabil se are în vedere biserica ucraineană „samosveatnai), ”jivişti” şi alţi asemenea preoţi –
eretici duc poporul spre pierzanie, iar dreapta preoţime îl duce în Împărăţia lui Dumnezeu. În continuare,
Mântuitorul a spus:
– Copii, mă vedeţi pe Mine? Uitaţi-vă bine la Mine, pentru că chipul Meu să vă rămână în amintire şi în
case, şi Eu voi pomeni în Împărăţia Mea până într-a şaptea generaţie neamul vostru credincios. Mergeţi
acum la preotul Meu ortodox şi spuneţi-i să săvârşească slujba de noapte şi Liturghia.
Acum îngerii au început să cânte:
– ”Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul şi toate cele din lăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui”. Şi
iarăşi îngerii au continuat: „Ţie Îţi cântăm, Ţie Îţi mulţumim Doamne”. Şi Îngerii nu-şi încetau frumoasele
cântări: „Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii…”, „Ca pre împăratul”, ,,Heruvicul” -până la sfârşit. Pe
urmă cerul s-a deschis parcă, iar norii s-au împrăştiat şi Mântuitorul a coborât cu Puterile Sale cereşti şi a
spus:
– Vai şi amar va fi ucraineenilor, mitropoliţilor şi arhiereilor renovatori şi ”jivişti”, instigatorilor şi ereticilor.
Preoţimea nu va fi iertată nici acum nici în veacul ce va veni. Cei mici (mirenii) vor fi iertaţi, dacă se vor
pocăi. Însă îi voi pedepsi dacă s-au abătut de la credinţa ortodoxă şi dacă sfâşie veşmintele Mele şi Sfânta
Mea Biserică Apostolească!

Înainte de întronarea antihristului, voi trimite nevăzut îngerii Mei în ajutor oamenilor şi-i vor înscrie numele
robilor Mei în cartea vieţii şi vor pune Sfânta Pecete pe fruntea lor, a celor care vor avea pe frunte Frica lui
Dumnezeu! –-de memorat––cernerea se face acum––Sfanta Pecete se pune pentru intarirea in prigoana.

Voi, însă, uitaţi-vă mai bine la Mine, ca să mă ţineţi minte şi să nu vă încurcaţi şi, din greşeală, să semnaţi şi
să primiţi pecetea de subjugări a antihristului, deoarece el va veni în veşmintele Mele, şi va face în faţa
poporului minuni diavoleşti, şi va urca pe prestolul sfântului lăcaş, şi va impune să i se zugrăvească icoană,
şi va cere ca acestei icoane sa i se închine şi să o creadă, deoarece el va face ca icoana să vorbească şi să se
mişte prin sugestionare diavolească. El se teme de Cruce, va ridica prigoană asupra Crucii.

La început va fi pecetea comunistă – steaua cu cinci colţuri. Să n-o primiţi!

Aceasta e doar începutul necazurilor. Va veni timpul când tare vor fi prigoniţi acei credincioşi care vor
refuza să primească pecetea antihristului pe mână sau pe frunte şi să se închine chipului său. Aceşti oameni
nu vor putea nici cumpăra, nici vinde, neavând pecete. Nu vor putea merge dintr-un oraş în altul şi nici dintr-
un, sat în altul. Lor li se va lua şi apa şi hrana.

Mai întâi se va cere semnătura, iar celor ce vor semna li se va aplica pecetea antihristului.

Şi cine o va primi nu va fi iertat nici acum, nici în veacul viitor.

Înainte de întronarea antihristului, va avea loc un război mondial.

La începutul împărăţiei sale, antihrist va captura în mâinile sale toate lăcaşurile sfinte şi lavrele, în afara
mănăstirii Poceaev. Lavrele şi lăcaşurile vor fi deschise de către antihrist, însă ele nu vor avea
binecuvântarea Mea, şi intrarea în ele nu va fi îngăduită, deoarece ele vor fi conduse de antihrist.

Şi Domnul a mai spus:

– Iar cei care voiesc să trăiască în mănăstiri şi în pustnicie trebuie să rabde şi să nu se mâhnească, pentru că,
dacă pe pământ nu vor ajunge să primească călugăria sau alte ranguri, atunci Eu în Impărăţia Mea îi voi
împodobi în preafrumoase veşminte şi le voi da multă slavă. După războiul mondial, se va întrona
antihristul. Voi, copii, propovăduiţi ceea ce v-am spus. Nu vă temeţi de nimeni niciodată, cu toate că veţi fi
persecutaţi, închişi în temniţe. Nu vă temeţi să le transmiteţi lumii din om în om. Pentru că în Împărăţia Mea
voi veghea ca lumea să fie avertizată şi să nu cadă în cursa minciunii. Eu preîntâmpin lumea că degrabă va
vem înşelătorul. Va face minuni cu atâta vicleşug, încât va urni stele de pe cer şi-i va înfricoşa pe toţi, va
zbura prin aer, ca o pasăre. La început va părea paşnic, îi va susţine pe cei săraci, pe nevoiaşi, distribuind
ajutoare bogate, înşelându-i astfel pe cei care cred în Dumnezeu. Toţi îl vor îndrăgi, îl vor asculta şi vor
crede în el, dar această încercare va fi îngăduită pentru puţin timp.
Voi, însă, trebuie să convingeţi, pe cât e posibil, lumea să nu primească niciun fel de pecete şi, de asemenea,
să nu semneze. Odată cu întronarea lui antihrist, vor veni timpuri grele, aşa încât oamenii vor căuta să moară
şi nu vor putea.

Din cauza recoltei proaste, va fi o mare foamete.

Pâinea şi toate mărfurile vor fi în mâinile lui. Fără pecetea lui nu se va da nimic, şi, pentru greşelile lumii şi
pentru că s-au lepădat de Mine, cerul se va închide pe trei ani; nu va fi ploaie, iar pământul va fi bântuit de o
secetă atât de mare, încât vor seca şi izvoarele râurilor. Lumea va cădea în mare necaz. Vor fugi de la Apus
spre Răsărit în căutarea hranei, însă nu o vor găsi nicăieri. Peste tot va fi arşiţă şi molimă. Antihristul va
emite un ordin prin care va interzice oamenilor să meargă dintr-un oraş în altul şi dintr-un sat în altul, să
poarte cruce, să-şi facă semnul crucii, să propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu. Va ordona să fie scoase
crucile de pe Iăcaşele sfinte, să se interzică slujirea în biserici, iar în interiorul lor să se deschidă teatre şi alte
aşezăminte de defăimare a lui Dumnezeu. Atunci nu va iubi fratele pe frate şi-l va preda morţii şi între rude
vor fi vărsări de sânge.

Cine va răbda în numele Meu acela va fi mântuit, iar cine se va lepăda de Mine şi va primi pecetea
antihristului, pe acela Eu nu-l voi ierta nici în această viată, nici în cea viitoare.

Trebuie să fiţi vigilenţi, pentru că vor apărea mulţi antihrişti, care vă vor chema să-i urmaţi – ”veniţi, cu noi
este Hristos!” Nu-i credeţi!!! Vor apărea lupi în piei de oaie, dar toţi aceşti vânători vor fi daţi pierzaniei.
Toate bisericile, în afară celei de la Poceaev, vor fi închise, iar celor care vor alege să trăiască viaţă
monahală în mănăstiri ortodoxe nu li se va permite. Aceştia va trebui să rabde, pentru că mănăstirile
ortodoxe vor fi desfiinţate. Pe aceştia Eu îi voi apăra şi, pentru răbdarea lor, îi vor acoperi în veşmintele
Mele şi în toată puterea Ierusalimului Meu! Când va veni antihristul, soarele se va stinge şi luna nu va mai
lumina, puterile cerului se vor clătina, însă împărăţia antihristului va avea destulă lumină electrică peste tot,
şi în biserici. Şi nenorociţii oameni i se vor închina lui ca unui dumnezeu, aprinzând înaintea chipului său
lumânări.
Iar cei care vor refuza vor fi închişi în temniţe, chinuiţi prin foame, puşi în ţeapă, ori vor fi supuşi altor
chinuri. Însă chinurile vor fi atât de mari, încât să le poată suporta credincioşii în Domnul, iar unii nici nu le
vor simţi, pentru tăria credinţei lor. Îngerul lui Dumnezeu îi va întări şi-i va împărtăşi cu Sfintele Taine ale
lui Hristos

în timpul domniei lui antihrist jertfa fără de sânge va fi oprită şi credincioşii nu vor avea unde se împărtăşi.

Chiar înainte de venirea lui antihrist, la Lavra Peşterilor, în partea stângă a marii biserici vor fi scoase
Crucea şi Marele prestol şi va fi deschisă o casă mondenă („urâciunea pustiirii”). Atunci icoana Adormirii
Maicii Domnului va fi ridicată de Îngeri şi dusă în ceruri, la Prestolul Slavei, şi atunci va apărea antihristul,
iar oamenii, uitând de adevăratul Dumnezeu, îi vor pregăti drumul şi-l vor întâmpina. Şi Domnul a spus:
-Rugaţi-vă în fiecare zi dimineaţa, seara şi de la ora 12 noaptea până la ora unu. Cerurile se vor deschide,
rugăciunea celor ce se roagă va ajunge la Prestolul Meu – întotdeauna o voi primi. Mergeţi cât mai des la
biserică, mărturisiţi-vă, împărtăşiţi-vă cu Sfintele Taine ale lui Hristos!
Pe timpul antihristului vor fi mari vărsări de sânge şi credincioşii vor suferi nespus. Împărăţia antihristului
va ţine 42 de luni.

Domnul va veni să judece lumea la miezul nopţii şi, din această cauză, vegheaţi în aceste ceasuri, pentru că
timpul venirii Mele nu-l cunosc nici Îngerii.

Şi, încă, mai spuneţi poporului să se împărtăşească, pentru că Jertfa fără de sânge va fi oprită. După ce vor
primi pecetea lui antihrist, acei oameni vor fi loviţi de necazuri nespuse şi de dureri cumplite, vor plânge
amar şi vor căuta moartea, însă n-o vor găsi. Ei vor striga:
-,,0, munţilor, cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de la faţa lui Dumnezeu!” Dumnezeu a spus:
– Iată, în curând, în curând voi veni să judec lumea. Spuneti-le! Las’ să se căiască toţi desfrânaţii şi
preadesfrânaţii; dacă se vor căi, vor fi iertaţi.

Pe eretici şi aţâţători nu-i voi ierta.

A mai rămas puţin timp, în curând voi veni, păcatul şi nelegiuirile voastre au ajuns până la cer. Copii,
spuneţi lumii că Eu M-am arătat vouă, pentru că sunt nevoit să avertizez lumea, căci în ultima vreme se
împietreşte şi se răceşte inima oamenilor. Nu mai cred în Dumnezeu, în Legea Lui, ca înaintea potopului.
Toţi învăţaţii strigau: ,,Nu există Dumnezeu, este doar Natura!” V-ați lăsat de sfintele Mele sărbători, le-aţi
ales pe ale voastre şi vă închinaţi la idoli. Ca şi poporului israelitean, le-am dat voie în pustie să asculte
înţelepţii, că nu-i Dumnezeu. Este Dumnezeu, Atotputernic, Atotţiitor, Neajuns, Care cu cuvântul Său a
creat lumea văzută şi cea nevăzută.

Pentru că Eu sunt Creatorul întregului Univers şi-l voi cârmui în veacul veacurilor. Eu sunt Alfa şi Omega,
Începutul şi Sfârşitul, cu toate că antihristului i se va îngădui atunci să domine asupra lumii pentru păcatele
ei. El va porni prigoană asupra Bisericii, şi ea se va ascunde de el se va retrage în pustie, însă, după cum Eu
am înviat a treia zi, la fel şi Biserica mea va învia şi va dăinui în veacul veacurilor.

Vă spun tuturor: pocăiţi-vă!!!

Eu voi primi pocăinţa voastră, pentru că a mai rămas foarte puţin timp de trăit. Timpul cel mai greu:
degrabă, degrabă voi veni să judec lumea!! !
Pe toţi păcătoşii, desfrânaţii, preadesfrânaţii, beţivii; hulitorii, care calcă în picioare Sfânta Mea Cruce, se
ruşinează să o poarte, nu cinstesc sărbătorile Mele, posturile rânduite de Sfânta Biserică nu le respectă,
asemenea baptiştilor şi hulitorilor (spurcaţi la gură). Pe toţi pacătoşii îi voi arde în Focul Gheenei. Domnul a
încheiat Porunca Sa şi a dat Sfânta Evanghelie la doi Îngeri, i-a binecuvântat şi a spus:
– În acel loc (în care M-am, arătat vouă), în amintirea arătării Mele, să fie înălţată o Cruce şi o icoană în
chipul în care M-am arătat vouă, pentru închinarea lumii.
S-a îndreptat spre Răsărit şi treptat a dispărut după nori. Tot atunci au dispărut toţi Îngerii, însă cântarea lor
s-a mai auzit mult timp. Sonoră la început, ea se stingea pe măsură ce se îndepărta. Copiii-păstori au
înştiinţat preotul ortodox din Demidovka despre arătare şi au spus despre porunca Mântuitorului. El a oficiat
slujba de priveghere şi Dumnezeiasca Liturghie. Vestea despre arătarea Mântuitorului şi despre toate cele
spuse de către El s-a răspândit fulgerător printre credincioşi. A fost făcută o Cruce şi, în taină, de
administraţia locală, a fost sfinţită în biserică. Tot atunci credincioşilor li s-a spus când va fi scoasă Crucea
din biserică şi dusă la locul arătării Mântuitorului. Scoaterea ei a fost stabilită pentru ora 12 noaptea. Către
această oră se adunaseră peste 200 oameni. Au mai venit din satele vecine încă doi preoţi.
Poporul şi preoţii se temeau de puterea locală. Credincioşii au împodobit Crucea cu flori şi coroane. Ei s-au
adunat ca să se închine Domnului Sfânt în liniştea nopţii, ieşind din biserică fără lumini şi cântări. Îndată
după ieşirea din biserică, preoţii şi poporul au auzit răsunând din văzduh dangăte de clopot şi cântare
îngerească: „Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne …” Preotii sositi au întrebat cu nedumerire preotul din sat din
ce cauză bat clop~tele. Au întrebat şi alţi localnici. Clopotniţa era închisă, îneanu era nimeni şi, decj, nimeni
nu bătuse clopotele, ci totul se auzea în văzduh, de la Ingeri. Poporul s-a adunat cu spaimă şi cutremur şi cu
multă bucurie în inimă. Însoţind Crucea, ei îşi urmau calea în linişte, aruncând flori în calea Crucii. Îndată
după ieşirea din sat, au aprins lumânări, iar unii purtau făclii. Ei îşi urmau calea prin câmp cântând. Iar când
procesiunea s-a îndepărtat de sat, a apărut un stâlp luminos cu nor. Norul se mişca înaintea poporului,
arătându-i calea. Atunci când au ajuns la locul destinat, s-a retras între nori, iar acel loc a devenit purpuriu.
Şi în acel timp, din cer au început să sune clopotele, iar după ce au aşezat Crucea şi Icoana, îngerii au
început să cânte: „Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim”. Oamenii
care însoţeau crucea credeau că nimeni în afară de ei n-a văzut nimic, însă atât procesiunea, cât şi dangătul
clopotului, şi cântarea îngerească au fost auzite de către lumea care se afla în câmp în timpul nopţii şi mulţi,
de frică, au fugit în sat. Crucea a fost aşezată cu multă pietate pe locul în care Mântuitorul S-a arătat
ciobănaşilor.
Continuăm după articolul: „Arătarea Domnului, în anul 1926, lângă Kiev (Kiriliţa, Nr. 3/2001).
După aşezarea crucii la locul arătării Mântuitorului, a început pelerinajul credincioşilor. În fiecare sâmbătă
veneau călugări de la mănăstirile Lavra Peşterilor şi Florovsk din Kiev pentru a sluji Te Deum-uri. Lângă
Crucea înălţată se adunau la panahidă. Copiii din preajma locului aşteptau sâmbetele pentru a strânge
monedele, merele şi bomboanele lăsate de către pelerini. Renumitul pictor Krasiţki nepotul lui Şevcenko – a
pictat tabloul „Ciobănaşul”. El a venit la Demidov şi a pictat pe viu chipul băiatului – păstoraş.
Timp de patru ani nimeni n-a cutezat să atingă Crucea înălţată în locul arătării Mântuitorului. Dar în anul
1930, la adunarea celulei comsomoliste, s-a luat hotărârea de a o distruge. La început nimeni nu îndrăznea să
facă acest lucru cu propriile mâini, dar s-a găsit curând unul: a legat-o cu funii, care, fiind trase de cai, au
smuls-o. Se vorbeşte că nu mult după aceea a fost bătut de o mare nenorocire. În pofida relelor care se
înmulţeau tot mai mult pe pământ, harul lui Dumnezeu a cercetat aceste locuri nu o singură dată. Atunci nu
toţi demidovenii au crezut că Mântuitorul S-ar fi arătat cu adevărat. Dar curând, parcă întru întărirea şi
susţinerea credincioşilor, s-a arătat Maica Domnului, fapt confirmat astăzi de către !ocuitorii satului, martori
oculari ai arătării Preacuratei. În unul din manuscrisele păstrate -mărturie a arătării Mântuitorului, se
vorbeşte că Domnul ar fi poruncit să fie înălţată o cruce şi Ia Fântâna Văduvei, care a fost săpată în satul
Demidovka în anii de după revoluţie, în timpul unei secete cumplite. Atunci, în toată împrejurimea nu se
găsea pic de apă şi toţi veneau Ia Fântâna Văduvei, deoarece numai acolo, din mila lui Dumnezeu, se
păstrase apa. Maica Domnului s-a arătat, după cum voise Domnul, în timp ce se oficia Te Deum-ul. Ea s-a
arătat dinspre răsărit la ora 8 dimineaţa. Era îmbrăcată în haine de culoarea cerului, înaintea ei era o tavă
strălucitoare şi toţi cei aflaţi de faţă au văzut aceasta, dar nimănui nu i-a fost dat să vadă ce anume se afla pe
tavă. Maica Domnului ţinea mâinile lăsate în jos. Lumea era îngrozită, se închina până Ia pământ şi se ruga
Stăpânei. După aceasta, toţi cei care au văzut-o pe Născătoarea de Dumnezeu s-au schimbat în bine, însă
autoritătile au interzis cu severitate să se vorbească despre aceasta. Dar cuvântul lui Dumnezeu este de
nestăvilit: lumea va tăcea, iar pietrele vor cuvânta. Oricât de mare ar fi fost pericolul, creştinii au înscris şi
au păstrat preţioasele mărturii. Iar atunci când credincioşii din zilele noastre căutau locul în care S-a arătat
Mântuitorul, câţiva localnici, care nu se cunoşteau între ei, au indicat unul şi acelaşi loc. Între timp, în câmp,
acolo unde S-a arătat Mântuitorul, a fost sădită livada colhozului, care creştea frumoasă şi bine îngrijită.
Numai pe un sector pomii nu se puteau adapta nicicum, se piperniceau mereu şi se uscau. Acest loc de circa
5 pe 10 metri s-a acoperit cu iarbă şi flori de câmp, iar în centru, în raza a doi metri, creştea numai iarbă
joasă şi stufoasă de un verde intens, care rămânea neatinsă.
Astăzi în sat mai sunt în viaţă câteva rude apropiate ale martorilor oculari Emilian şi Nicolae, care păstrează
în memorie evenimentele din acea vreme. Bătrâna Daria, în vârstă de optzeci şi doi ani, din satul Glebovka,
a povestit despre soarta neobişnuită a unchiului său Emilian. EI a rămas de timpuriu ‘orfan. Dar, în pofida
vitregiilor şi greutăţilor vieţii, a crescut vrednic şi cuminte. Şi Dumnezeu a avut grijă deel-i-adat şi hrană şi
de lucru. Emilian n-a mers la şcoală până la vârsta de 14 ani şi nu putea nici citi, nici scrie. Îşi câştiga
pâinea, angajându-se să pască vitele gospodariIor. Păstra mereu în inima sa cuvintele Domnului: ,,Nu vă
lepădaţi de Mine”; şi el, într-adevăr, a dus cu sfinţenie numele lui Hristos de-a lungul vieţii sale anevoioase.
Bolşevicii îl intimidau, obligându-l să se dezică şi să semneze o mărturie falsă prin care să nege arătarea
Mântuitorului. Însă Emilian a refuzat să urmeze exemplul lui Iuda şi a fost condamnat Ia zece ani de
detenţie. În perioada înterimiţării la Kiev, i se mai aduceau ceva produse. Ulterior, un timp nu s-a mai auzit
nicio veste despre el. Se ştia doar atât că e îrichis undeva departe, după UraJi. Iar în 1936, Emilian a fost
rejudecat, adăugându-i-se încă zece ani. Şi iată, ca prin minune, suportând toate vitregiile vieţii de detenţie,
după mulţi ani, s-a întors în satul natal. Şi s-a întors nu ca om simplu de lume, ci în rang de preot. În acele
timpuri tulburi, în închisori erau întemniţaţi foarte mulţi arhiepiscopi, şi Emilian a fost hirotonisit chiar
acolo, în detenţie. Dar „nimeni nu-i prooroc în ţara sa” -glăsuieşte un vechi adevăr. Consătenii n-au voit să-I
recunoască pe Emilian drept preot şi el, mâniindu-se din această cauză, i-a comunicat nepoatei sale Daria
cum că este respectat şi preţuit de mulţi oameni, care îl invită la Moscova. Se ştie că Emilian a trăit toată
viaţa necăsătorit, fără familie. A slujit mai apoi în Belarus, unde voia să construiască un nou lăcaş, dar în
timp ce ducea banii, în tren, în 1983, a fost jefuit şi ucis. Soarta lui Nicolae, al doileamartor al arătării
Mântuitorului, a mers pe un alt făgaş. El era dintr-o familie înstărită. Nu demult, nepotului său i-a fost
restituită casa părintească, care a fost luată de către autorităţi în timpul deposedării ~enerale. Este’ ~unoscut
faptul că Nicolae n-a putut urma poruncile Domnului. In acele timpuri de restrişte, el avea doar unsprezece
ani şi părinţii, temându-se de autorităţi, i-au impus copilului să
tăinuiască cele văzute. Şi copilul n-a mai vorbit niciodată despre arătarea Mântuitorului. Mulţi oameni
continuau să-I întrebe, iar el continua să tacă. Ulterior, Nicolae s-a căsătorit, a avut copii, însă în 1941 a
murit pe front.

Preluat din cartea: ”Stareții, despre vremurile de pe urmă.”

Mănăstirea ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, Petru Vodă 2007.

”Va începe mânia lui Dumnezeu. Am atins limita” – Profeţie a Cuviosului Iosif Vatopedinul despre războiul ce va să
vină

de Admin · 24 iunie 2019

Lucrurile sunt acum într-o stare de deteriorare – condiţie care în momentul de faţă este comună pentru lumea
întreagă. Şi ca urmare a acestei condiţii va începe mânia lui Dumnezeu. Am atins limita. Şi acum se va întâmpla ceea
ce Dumnezeu, în mila Sa, a îndurat. El acum va pedepsi aspru, datorită dreptăţii sale, pentru că a venit timpul pentru
aceasta.

Va fi un război, şi mai multe războaie, şi vom trece prin mari dificultăţi. Puterea lumii a fost preluată acum de evrei,
iar scopul lor este de a anihila Creştinismul. Mânia lui Dumnezeu va face astfel încât toţi duşmanii secreţi care au
condus la această stare să se autodistrugă. Mai ales de aceea este trimisă mânia lui Dumnezeu peste noi: pentru a-i
distruge, într-un fel sau altul. Dar acest lucru nu trebuie deloc să ne înspăimânte, pentru că trebuie să avem mereu
nădejde în Dumnezeu. Pentru că mii şi milioane de martiri, inclusiv Noii Martiri, au suferit exact în acelaşi mod, şi
trebuie să fim pregătiţi pentru aceasta şi să nu ne înspăimântăm. Trebuie să existe răbdare, rugăciune şi nădejde în
pronia Divină, din partea noastră.

Să ne rugăm pentru renaşterea Creştinismului după acest război, după tot ceea ce ne aşteaptă, pentru ca Domnul să
ne dea cu adevărat puterea să restaurăm toate acestea. Dar acest rău (războiul) trebuie îndurat.

Acum va fi o mare explozie. După aceasta va urma renaşterea.

Acesta este începutul acestor evenimente, evenimente tulburătoare, evenimente militare. Cei care pun în mişcare
acest rău sunt evreii. Ei sunt îndemnaţi de către diavol să facă aceasta, pentru a distruge sămânţa ortodoxiei în
Grecia şi în Rusia (şi în celelalte popoare ortodoxe, n.n). Acesta va fi principalul lor obstacol în dominarea lumii. Şi
fără îndoială ei îi vor obliga pe turci să vină aici, în Grecia, pentru a-şi începe lucrarea lor; iar Grecia, deşi are teoretic
un guvern, nu are un guvern cu adevărat. Îi lipseşte puterea, iar turcii vor veni aici. Acesta va fi momentul când Rusia
de asemenea îşi va pune în mişcare forţele sale pentru a se împotrivi turcilor.

Evenimentele se vor desfăşura astfel: când Rusia vine în ajutorul Greciei, americanii şi NATO vor încerca să prevină
aceasta, pentru a nu se forma nicio alianţă între două ţări ortodoxe. De asemenea ei vor provoca la luptă alte puteri,
cum ar fi Japonia şi altele. Va fi mare sacrificiu pe teritoriul fostului Imperiu Bizantin. Vor pieri 600 de milioane de
oameni. Vaticanul de asemenea se va implica mult, pentru a împiedica rolul crescând al ortodoxiei şi pentru a
preveni o alianţă între ţările ortodoxe. Astfel se va împlini pronia Divină.
Dumnezeu va permite distrugerea tuturor celor care seamănă aceste tentaţii, pornografia şi dependenta de droguri.
Iar Domnul le va întuneca minţile astfel încât să se distrugă unii pe alţii fără nicio satisfacţie. Domnul va permite
aceasta special pentru a putea aduce o mare „epurare”…

După această „epurare” va urma o mare renaştere a ortodoxiei, nu numai în Rusia, ci peste tot în lume. Dumnezeu îşi
va arăta binecuvântarea Sa, ca şi în primele secole de creştinism. Atunci oamenii se duceau la Dumnezeu cu inimă
deschisă. Aceasta va dura pentru 3-4 decade (decenii), apoi dictatura lui Antihrist va începe brusc. Acestea sunt
evenimentele teribile pe care trebuie să le îndurăm, să nu le permitem să ne sperie, pentru că Dumnezeu ne va
adăposti. Da, cu siguranţă vom trece prin dificultăţi, foame, şi chiar persecuţii, şi multe altele, dar Dumnezeu nu ne
va abandona. Iar cei care sunt la putere ar trebui să-i îndemne pe subordonaţii lor să fie cu Dumnezeu, să respecte
rugăciunea, iar Dumnezeu ne va adăposti.

Starea care va urma „epurării” va fi una de mare renaştere. Noi, păstorii, trebuie, atât cât ne stă în putinţă, să-i
facem pe oameni să renunţe la păcatele lor, pentru ca harul divin să nu se îndepărteze de la noi. Pentru a fi cât mai
aproape posibil de Dumnezeu, în rugăciune. Atunci Dumnezeu va fi întotdeauna cu noi, indiferent de cât de grele vor
fi circumstanţele. Dumnezeu nu ne va abandona.

(Articol apărut în Nr. 25 al Revistei ATITUDINI)