Sunteți pe pagina 1din 39

Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TELEORMAN

Raport anual privind starea mediului în


judeţul Teleorman
2017

0
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

CAPITOLUL I

CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR

I.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe

Aerul este una dintre cele mai importante resurse naturale de care depinde viaţa pe
planeta noastră.
Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul cel mai rapid al
poluanţilor în mediul înconjurător, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de
om şi de către celelalte componente ale mediului, prevenirea poluării atmosferei reprezintă
o problemă de interes public, naţional şi internaţional.
Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor umane din
ce în ce mai intense, răspândite şi complexe, altele datorându-se unor condiţii naturale de
loc şi de climă.
Un aport însemnat în degradarea calităţii aerului îl au însă arderile din diferitele
sectoare industriale şi mijloacele de transport care emit în atmosferă în special oxizi de
carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot şi pulberi. Un factor important care poate influenţa
creşterea efectelor negative ale acestor gaze în atmosferă este clima. Fenomenele
meteorologice pot ajuta dispersia poluanţilor în atmosferă sau pot îngreuna acest proces.
În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea
nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.452 din 28 iunie 2011. Prin această lege au fost transpuse în
legislaţia naţională prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru
Europa publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008
şi ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie
2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în
aerul înconjurător publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 23
din 25 ianuarie 2005. Ordinul MMP 3299 din 2012 aprobă metodologia de realizare și
raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă.

I.1.1. Starea de calitate a aerului înconjurător


Reţeaua Locală de Monitorizarea Calităţii Aerului (RLMCA) Teleorman asigură
evaluarea calităţii aerului înconjurător la nivelul judeţului Teleorman, și face parte din
Reţeaua Naţională de Monitorizarea a Calităţii Aerului (RNMCA), obiectiv de interes public
naţional, aflat în administrarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, conform
art. 4 din L104/2011 (actualizată) privind calitatea aerului înconjurător.
Reţeaua Locală de Monitorizare a Calităţii Aerului (RLMCA) permite APM
Teleorman:
- să evalueze, să cunoască, şi să informeze în permanenţă publicului, alte
autorităţi şi instituţii interesate de calitatea aerului;
- sa menţina calitatea aerului sau sa o îmbunătăţească, acolo unde este cazul;
- să iau în timp util masuri prompte pentru diminuarea şi eliminarea
episoadelor de poluare sau în cazul unor situaţii de urgenţă

1
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

- să avertizeze şi să protejeze populaţia în caz de depăşiri ale valorilor limită


ale poluanţilor.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Teleorman, în cadrul serviciului Monitorizare și
Laboratoare realizează monitorizarea calităţii aerului prin staţii automate şi procedee de
prelevare şi analize manuale efectuate în laborator.
În anul 2017, reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Teleorman a fost
alcătuită din:
- 5 puncte de monitorizare a poluanţilor din aerul înconjurător prin staţiile automate de
monitorizare din cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare ca Calității Aerului (RNMCA):
TR-1 Alexandria (staţie de fond urban), TR-2 Turnu Măgurele (staţie de trafic), TR-3
Turnu Măgurele (staţie de fond urban), TR-4 Turnu Măgurele (staţie industriala), TR-5
Zimnicea (staţie de fond urban);
- 7 puncte de control pentru pulberi sedimentabile (probe medii lunare) în localităţile
urbane Alexandria, Turnu Măgurele şi Zimnicea;
- 1 punct de control pentru precipitaţii situat în municipiul Alexandria – sediul APM
Teleorman.

Monitorizarea calităţii aerului prin staţiile automate

 Staţia TR-1 (staţie de fon urban)


Amplasare: municipiul Alexandria, la sediul APM Teleorman. Poluanţi monitorizaţi: SO 2,
NO, NOX, NO2, O3, CO, BTEX (benzen, toluen, etilbenzen, m-xilen, p-xilen, o-xilen), pulberi
în suspensie (PM10). Parametrii meteorologici măsuraţi: temperatura,viteza vantului,
direcţia vantului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiaţia solară, precipitaţii.

 Staţia TR-2 (staţie de trafic)


Amplasare: pe DN 51A care leagă municipiul Turnu Măgurele de oraşul Zimnicea, la ieşirea
din municipiul Turnu Măgurele. Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NOX, NO2, O3, CO, pulberi
în suspensie (PM10). Parametrii meteorologici măsuraţi: temperatura,viteza vantului,
direcţia vantului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiaţia solară, precipitaţii.

 Staţia TR-3 (staţie de fond urban)


Amplasare: municipiul Turnu Magurele, str. Calea Dunării, în apropierea Primăriei Turnu
Măgurele. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NOx, NO2, O3, CO, pulberi în suspensie (PM10,
PM2.5).

 Staţia TR-4 (staţie industriala)


Amplasare : în municipiul Turnu Măgurele, str. Portului, în apropierea combinatului SC
Donau Chem SRL. Poluanţii monitorizaţi : SO2, NO, NOx, NO2, O3, CO, NH3, pulberi în
suspensie (PM10) şi parametrii meteorologici: temperatura, viteza vântului, direcţia
vântului, precipitatii, radiaţia solară, umiditatea relativă, presiunea atmosferică.

 Staţia TR-5 (staţie de fond urban)


Amplasare : in orasul Zimnicea, str. Imparatul Traian. Poluanţii monitorizaţi : SO 2, NO,
NOx, NO2, O3, CO, H2S, pulberi în suspensie (PM10, PM2.5) şi parametrii meteorologici:
temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, precipitatii, radiaţia solară, umiditatea
relativă, presiunea atmosferică.

2
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Informarea publicului privind datele rezultate din monitorizarea calităţii aerului se


realizează prin intermediul panourilor ecran, şi anume:
 panou ecran exterior – informarea publicului se realizează prin indicele general de
calitate a aerului în cele două localităţi monitorizate; panoul este instalat în Alexandria,
la intersecţia străzilor Dunării cu Bucureşti;
 panou ecran interior – informarea publicului privind datele de monitorizare a calităţii
aerului se realizează sub formă grafică şi tabelară: panoul este amplasat la sediul APM
Teleorman (defect).

TR-1

TR-2, TR-3, TR-4

TR-5

Fig.I.1. Amplasarea staţiilor de monitorizare în judeţul Teleorman.

Reţeaua de supreveghere a calităţii aerului în judeţul Teleorman

Tabel nr. I.1 Staţii automate din cadrul RNMCA


Staţie Tip Locaţie Parametri monitorizaţi
TR-1 Fond urban Alexandria SO2, NO, NOX, NO2, O3,
CO, BTEX, PM10
TR-2 Trafic Turnu Măgurele SO2, NO, NOX, NO2, O3,
CO, PM10
TR-3 Fond urban Turnu Măgurele SO2, NO, NOX, NO2, O3,
CO, PM10, PM2.5
TR-4 Industriala Turnu Măgurele SO2, NO, NOX, NO2, O3,
CO,NH3, PM10
TR-5 Fond urban Zimnicea SO2, NO, NOX, NO2, O3,
CO, H2S, PM10, PM2.5

3
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

I.1.1.1 Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul


atmosferic

 Dioxidul de azot

În anul 2017, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului s-a înregistrat o


captura de date de peste 70% doar la statia TR-3 Turnu Magurele. Valoarea limită anuală
conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător este de 40 µg/m 3 şi nu a
fost depăşită în niciun punct de control.

Tabel nr. I.2. NO2 la staţiile automate incluse în RNMCA în anul 2017
Nr. Captura de Frecvenţa Media Percentila 98
Staţia
măsurări date % depăşirii % (µg/m3) (µg/m3)
TR-1 Alexandria - - - - -
TR-2 Turnu
- - - - -
Măgurele
TR-3 Turnu
7001 79,92 0 14,09 38,92
Măgurele
TR-4 Turnu
- - - - -
Măgurele
TR-5 Zimnicea - - - - -

NO2 (µg/m3)
45
40
35
30
25
NO2 (µg/m3)
20
VL
15
10
5
0
TR-1 TR-2 TR-3 TR-4 TR-5

Fig. I.2. Concentrații medii anuale de NO2 la staţiile automate în anul 2017

Principalele surse de poluare sunt reprezentate de arderea combustibililor, procesele


industriale şi traficul rutier.

 Dioxidul de sulf

În anul 2017, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului s-au înregistrat


30710 măsurători medii orare pentru dioxidul de sulf. Valoarea limită anuală conform Legii
nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător este de 20 µg/m 3 şi nu a fost depăşită în
niciun punct de control.

4
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Tabel nr. I.3. SO2 la staţiile automate incluse în RNMCA în anul 2017
Staţia Nr. Captura Frecvenţa Media Percentila
masurari de date depăşirii % (µg/m3) 98 (µg/m3)
%
TR-1 Alexandria - - - - -
TR-2 Turnu 7082 80,84 0 10,83 16,74
Măgurele
TR-3 Turnu 8058 91,99 0 7,14 18,84
Măgurele
TR-4 Turnu 8019 91,54 0 10,24 20,74
Măgurele
TR-5 Zimnicea 7551 86,20 0 7,67 21,08
In anul 2017, pentru analizorul de SO2 de la statia TR-1 Alexandria captura de date
valide este mai mica de 70%.

SO2 (µg/m3)
25

20

15
SO2 (µg/m3)
10 VL

0
TR-1 TR-2 TR-3 TR-4 TR-5

Fig. I.3. Concentrații medii anuale de SO2 la staţiile automate în anul 2017

Principalele surse de poluare pentru oxizii de sulf sunt reprezentate de arderea


combustibililor, procesele industriale şi traficul rutier.

 Monoxidul de carbon

În anul 2017, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului s-au înregistrat


30123 măsurători medii orare pentru monoxidul de carbon. Valoarea limită conform Legii
nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător este de 10 mg/m 3 maximă zilnică a
mediilor de 8 ore şi nu a fost depăşită în niciun punct de control.
Tabel nr. I.4. CO la staţiile automate incluse în RNMCA în anul 2017
Captura
Nr. Frecvenţa Media Percentila
Staţia de date
masurari depăşirii % (mg/m3) 98 (mg/m3)
%
TR-1 Alexandria - - - - -
TR-2 Turnu 6204 70,82 0 0,66 1,45

5
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Măgurele
TR-3 Turnu
8296 94,70 0 0,78 1,63
Măgurele
TR-4 Turnu
8082 92,26 0 0,59 1,37
Măgurele
TR-5 Zimnicea 7541 86,08 0 0,70 1,64

CO (mg/m3)
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4 CO (mg/m3)
0,3
0,2
0,1
0
TR-1 TR-2 TR-3 TR-4 TR-5

Fig. I.4.Concentrații medii anuale de CO la staţiile automate în anul 2017


La staţia TR-1 Alexandria, din motive tehnice, pentru acest poluant nu există date
suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător.

 Ozonul

În anul 2017 la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului s-au înregistrat


20320 măsurării medii orare pentru ozon.
Conform Legii nr.104/2011, valoarea ţină pentru ozon este de 120 µg/m 3 –
valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore şi nu trebuie să se depăşească peste 25 de
zile dintr-un an calendaristic.
Numarul de zile cu o concentratie mai mare de 120 µg/m 3 – valoarea maximă
zilnică a mediilor pe 8 ore- este: 1 zi la stația TR-2 Turnu Măgurele, 1 zi la stația TR-3
Turnu Măgurele, 2 zile la stația TR-4 Turnu Măgurele și 9 zile la stația TR-5 Zimnicea.

Tabel nr. I.5. O3 la staţiile automate incluse în RNMCA în anul 2017

Captura
Nr. Frecvenţa Media Percentila
Staţia de date
masurari depăşirii % (µg/m3) 98 (µg/m3)
%
TR-1 Alexandria - - - - -
TR-2 Turnu
7579 86,52 0 44,54 103,41
Măgurele

6
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

TR-3 Turnu
6837 78,05 0 52,97 100,42
Măgurele
TR-4 Turnu 109,46
7339 83,78 0 60,56
Măgurele
TR-5 Zimnicea 7762 88,61 0 57,18 117,25

O3 (µg/m3)
70

60

50

40

30 O3 (µg/m3)

20

10

0
TR-1 TR-2 TR-3 TR-4 TR-5

Fig. I.5. Concentrații medii anuale de O3 la staţiile automate în anul 2017


La staţia TR-1 Alexandria, din motive tehnice, pentru acest poluant nu există date
suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător.

Ozonul nu este un poluant emis, ci este un poluant secundar care se formează sub
acţiunea razelor solare asupra oxizilor de azot şi a compuşilor organici volatili, la distanţă
de sursele de emisie.

 Pulberi în suspensie fracţiunea PM 10/PM2.5

In anul 2017, captura de date valide pentru pulberi în suspensie (PM10) este mai
mica de 70%.
Pulberile in suspensie (PM2.5) se monitorizeaza la statiile TR-3 Tunu Magurele si
TR-5 Zimnicea.
Pentru pulberile în suspensie (PM2.5), Legea nr. 104/2011 stabilește o valoare limita
anuală de atins in două etape:
 etapa 1: 25 µg/m3 , la 1 ianuarie 2015;

 etapa 2: 20 µg/m3 , care va trebui atinsă la 1 ianuarie 2020.

Tabel nr. I.6. PM2.5 la staţiile automate incluse în RNMCA în anul 2017

Captura
Nr. Frecvenţa Media Percentila
Staţia de date
masurari depăşirii % (µg/m3) 98 (µg/m3)
%
TR-3 Turnu 257 70,41 0 17,66 88,70

7
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Măgurele
TR-5 Zimnicea 259 70,96 0 19,64 81,56

PM2.5 (µg/m3)
20

19,5

19

18,5

18 PM2.5 (µg/m3)

17,5

17

16,5
TR-3 TR-5

Fig. I.6. Concentrații medii anuale de PM2.5 la staţiile automate în anul 2017

 Benzenul

La staţia TR-1 Alexandria, din motive tehnice, pentru acest poluant nu există date
suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător.

I.1.1.2 Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi


atmosferici

Evoluţia poluanţilor monitorizaţi la staţiile automate de monitorizare a calităţii


aerului între anii 2013-2017 este prezentată în continuare:

 evoluţia SO2 la stațiile automate din cadrul RNMCA

Valoarea limita anuală pentru protecția ecosistemelor (vegetației) conform Legii


104/2011 privind calitatea aerului înconjurător este de 20 µg/m3 şi nu a fost depăşită în
perioada monitorizată.

8
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Evoluția SO2 (2013-2017)


18
16
14
12 2013

10 2014
8 2015
6 2016
4 2017
2
0
TR-1 TR-2 TR-3 TR-4 TR-5

Fig. I.7. Evoluţia concentrațiilor medii anuale de SO2 la stațiile automate

Menţionăm că în anul 2017 la staţia TR-1 Alexandria din motive tehnice, pentru
acest poluant nu există date suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii
nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

 evoluția NO2 la staţiile automate din cadrul RNMCA


Valoarea limită anuală pentru protecția sănătății conform Legii 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător este de 40 µg/m3 şi nu a fost depăşită în perioada
monitorizată.

Evolutia NO2(2013-2017)
25

20
2013
15 2014
2015
10
2016
5 2017

0
TR-1 TR-2 TR-3 TR-4 TR-5

Fig. I.8 Evoluţia concentrațiilor medii anuale de NO2 la stațiile automate

9
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

 evoluţia O3 la staţiile automate din cadrul RNMCA

Evolutia O3(2013-2017)
70

60

50 2013
40 2014

30 2015
2016
20
2017
10

0
TR-1 TR-2 TR-3 TR-4 TR-5

Fig.I.9. Evoluţia concentrațiilor medii anuale de O3 la stațiile automate

Menţionăm că în anul 2017 la staţia TR-1 Alexandria, din motive tehnice, pentru
acest poluant nu există date suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii
nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

 evoluția CO la stațiile automate din cadrul RNMCA

Evolutia CO (2013-2017)
1,4

1,2

1 2013
0,8 2014

0,6 2015
2016
0,4
2017
0,2

0
TR-1 TR-2 TR-3 TR-4 TR-5

Fig. I.10 Evoluția concentrațiilor medii anuale de CO la stațiile automate

10
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

 evoluția PM10 la stațiile automate din cadrul RNMCA

Evolutia PM10 (2013-2017)


45
40
35
Conc PM10 (µg/m3)

30
25
TR-1
20
VL anuala
15
10
5
0
2013 2014 2015 2016 2017

Fig. I.11 Evoluția concentrațiilor medii anuale de PM10 la stațiile automate

Valoarea limită anuală pentru protecția sănătății conform Legii 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător este de 40 µg/m3 şi nu a fost depăşită in perioada
monitorizată.
La staţia TR-1 Alexandria în anii 2015, 2016, 2017 din motive tehnice, pentru acest
poluant nu există date suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii nr.
104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
La staţia TR-2 Turnu Măgurele în perioada 2012-2017, din motive tehnice, pentru
acest poluant nu există date suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii
nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Evoluţia poluanţilor la staţiile automate în perioada 2013-2017


• Evoluţia 2013-2016 a poluanţilor monitorizaţi la staţia TR-1 Alexandria (stație de fond urban)

Evoluția poluanților la stația


TR-1 Alexandria
40
35
30
SO2 (µg/m3)
25
NO2 (µg/m3)
20
CO (mg/m3)
15
O3 (µg/m3)
10
PM10 (µg/m3)
5
0
2013 2014 2015 2016 2017

Fig. I.12 Evoluţia concentraliilor medii anuale la statia automată TR-1 Alexandria

11
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

• Evoluţia 2013-2017 a poluanţilor monitorizaţi la staţia TR-2 Turnu Măgurele (stație de trafic)

Evolutia poluanților la stația


TR-2 Turnu Magurele
50
45
40
35
SO2 (µg/m3)
30
25 NO2 (µg/m3)
20 CO (mg/m3)
15
O3 (µg/m3)
10
5
0
2013 2014 2015 2016 2017

Fig. I.13 Evoluţia conc. medii anuale la statia automata TR-2 Turnu Măgurele

I.1.1.3 Depăşiri ale valorilor limită şi valorilor ţintă privind calitatea aerului
înconjurător în zonele urbane

În anul 2017 la staţiile automate TR-1 Alexandria şi TR-2 Turnu Magurele nu s-au
înregistrat depăşiri ale valorii limită/valorii ţintă la poluanții monitorizati conform Legii nr.
104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Menţionăm că pentru indicatorul pulberi în suspensie fracţiunea PM10 conform
Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, valoarea limită zilnică nu trebuie
depăşită mai mult de 35 de ori/an, iar pentru O3 valoarea ţintă nu trebuie depăşită mai mult
de 25 de ori/an.

I.1.2 Efectele poluării aerului înconjurător


Prin poluarea aerului se înţelege prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de
compoziţia normală a acestuia, care în funcţie de concentraţie şi timpul de acţiune
provoacă tulburări în echilibrul natural, afectând sănătatea şi comfortul omului sau mediul
de viaţă al florei şi faunei. De aici rezultă că - pentru a fi considerate poluante - substanţele
prezente în atmosferă trebuie să exercite un efect nociv asupra mediului de viaţă de pe
Pământ.
Termenul de poluare (lat. pollo, polluere - a murdări, a profana) desemnează orice
activitate care, prin ea însăşi sau prin consecinţele sale, aduce modificări echilibrelor
biologice, influenţând negativ ecosistemele naturale şi / sau artificiale cu urmări nefaste
pentru activitatea economică, starea de sănătate şi confortul speciei umane.
Efectele poluării aerului atmosferic:
- formarea şi manifestarea precipitaţiilor acide;
- smogul fotochimic oxidant;

12
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

- alterarea transparenţei atmosferei;


- creşterea globală a temperaturii la nivelul suprafeţei scoarţei terestre;
- subţierea sau formarea de goluri în stratul de ozon stratosferic;
- prezenţa şi manifestarea în atmosferă a unor substanţe toxice.
I.1.2.1. Efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătății
Din punct de vedere al acţiunii poluanţilor atmosferici asupra stării de sănătate a
populaţiei se pot distinge:
 efecte directe (modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei);
 efecte indirecte (rezultate din acţiunea asupra mediului).
În funcţie de impactul asupra sănătăţii umane, se disting următoarele tipuri de
poluanţi:
- poluanţi iritanţi – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf, dioxid
de azot, clor, amoniac, substanţe oxidante etc. Poluanţii iritanţi sunt cei mai
răspândiţi în mediu, afectând populaţia umană prin modificări la nivelul căilor
respiratorii, producând hipersecreţie de mucus şi alterarea activităţii cililor vibranţi,
precum şi afectarea alveolelor pulmonare.
- poluanţi asfixianţi – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO),
dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat, etc. Dintre aceştia, cel mai periculos este
monoxidul de carbon, rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi
carburanţilor folosiţi în sursele staţionare şi mobile, procese industriale etc. Impactul
CO poate fi acut sau cronic.
- poluanţi toxici specifici – aceşti poluanţi acţionează fiecare numai asupra anumitor
organe şi sisteme ale organismului uman. Cei mai frecvent întâlniţi sunt plumbul,
fluorul, mercurul şi cadmiul. Caracteristic acestora este acumularea lor, în timp, în
organismul uman.
- poluanţi alergizanţi – pot fi naturali (polenul, fungii, produşi volatili rezultaţi din
anumite vegetale etc.) sau artificiali, care provin în special din industria chimică.
Impactul acestor poluanţi este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice.
În cazul poluării aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este
afectat. Populaţia infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită
particularităţilor biologice (organism în creştere, sistem imunitar insuficient dezvoltat).
În perioada 2013-2017, nu s-au înregstrat depăsiri ale valorilor limită ale poluanților
monitorizați la stațiile automate din cadrul RNMCA, conform Legii nr. 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător.
I.1.2.2 Efectele poluării aerului înconjurător asupra ecosistemelor
Acest subcapitol va fi tratat la nivel național, în Raportul național privind starea
mediului.

I.1.2.3 Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului și vegetației


Acest subcapitol va fi tratat la nivel național, în Raportul național privind starea
mediului.

13
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

I.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de


calitate a aerului înconjurător

Aerul este una dintre cele mai importante resurse naturale de care depinde viaţa pe
planeta noastră.
Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul cel mai rapid al
poluanţilor în mediul înconjurător, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de
om şi de către celelalte componente ale mediului, prevenirea poluării atmosferei reprezintă
o problemă de interes public, naţional şi internaţional.
Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor umane din
ce în ce mai intense, răspândite și complexe, altele datorându-se unor condiţii naturale de
loc şi de climă.
Un aport însemnat în degradarea calităţii aerului îl au însă arderile din diferitele
sectoare industriale şi mijloacele de transport care emit în atmosferă în special oxizi de
carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot şi pulberi. Un factor important care poate influența
creşterea efectelor negative ale acestor gaze în atmosferă este clima. Fenomenele
meteorologice pot ajuta dispersia poluanților în atmosferă sau pot îngreuna acest proces.
În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea
nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.452 din 28 iunie 2011. Prin această lege au fost transpuse în
legislaţia naţională prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru
Europa publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008
şi ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie
2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în
aerul înconjurător publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 23
din 25 ianuarie 2005. Ordinul MMP 3299 din 2012 aprobă metodologia de realizare și
raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă.

I.2.1. Emisiile de poluanţi atmosferici şi principalele surse de emisie


Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005 (*actualizată*)
privind protecţia mediului, emisie înseamnă evacuarea directă ori indirectă, din surse
punctuale sau difuze, de substanţe, vibraţii, radiaţii electromagnetice şi ionizante, căldură
ori de zgomot în aer, apă sau sol. Emisiile de poluanți atmosferici reprezintă, în consecință,
evacuarea directă ori indirectă, din surse punctuale sau difuze, de substanţe în aerul
atmosferic.
Termenul ”poluant” este definit în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 (Legea 104/2011)
privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare, ca ”orice
substanță prezentă în aerul înconjurător și care poate avea efecte dăunătoare asupra
sănătății umane și/sau a mediului ca întreg”.
”Datorită activităților industriale sunt emiși în aer o serie de poluanți. Cantitatea și
compoziția substanțelor emise depind de mai mulți factori, în particular de ramura
industrială, de caracteristicile și de cantitățile de materii prime utilizate, de tipul și cantitatea
combustibilului folosit, de tehnologia aplicată și măsurile active de protecție a mediului.

14
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Factori cum sunt mărimea instalației industriale, vârsta acestora și standardele de


întreținere și reparații sunt importante.”1
Alături de măsurările efectuate în reţeaua de monitorizare a calității aerului,
estimarea emisiilor de poluanți atmosferici are un rol esențial în evaluarea şi gestionarea
calităţii aerului, în aplicarea şi elaborarea/actualizarea strategiei şi reglementărilor naţionale
şi locale pentru protecţia calităţii aerului înconjurător, în monitorizarea şi în atestarea
conformării la cerințele din autorizațiile de mediu.
România a semnat Convenția pentru poluarea atmosferică transfrontalieră pe
distanțe lungi (CLRTAP) în 1979, transpusă în legislația națională prin Legea 271/2003,
precum și protocoalele semnate la Geneva în 1979, Aarhus în 1998 și Göteborg în 1999 și
2012.
În acest sens, anual se realizează estimarea emisiilor de poluanți atmosferici la nivel
național în concordanță cu obligațiile de raportare asumate de România.
Ordinul MMP nr. 3299 din 2012 aprobă metodologia de realizare și raportare a
inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă în mod unitar, pe întreg teritoriul țării,
în conformitate cu prevederile legislației europene și ale convențiilor internaționale la care
România este parte.

Metodologii de estimare a emisiilor atmosferice

Emisiile atmosferice estimate și raportate de APM Teleorman până în anul 2011,


inclusiv, sunt determinate cu ajutorul aplicației CORINVENT, utilizând factori de emisie
propuși de metodologia europeană EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook - 2007 și
metodologia americană USEPA – AP42. Începând cu anul 2013 (raportarea emisiilor anului
2012), APM Teleorman utilizează SISTEMUL INFORMATIC INTEGRAT DE MEDIU SIM,
aplicația PA - F2 ILE pentru colectarea datelor și estimarea emisiilor de poluanți
atmosferici. Colectarea datelor se realizează on-line, prin accesarea directă a secțiunii de
raportare, de către toți operatorii economici și instituțiile care dețin date referitoare la
activitățile generatoare de emisii în atmosferă, la nivelul județului Teleorman. Metodologiile
folosite pentru estimarea emisiilor rezultate din activitățile raportate sunt Guide EMEP/EEA
air pollutant emission inventory guidebook — 2009 și USEPA – AP42.
Estimarea emisiilor are un rol fundamental, împreună cu modelele de dispersie, și în
evaluarea şi gestionarea calităţii aerului, în aplicarea şi elaborarea/actualizarea strategiei şi
reglementărilor naţionale şi locale pentru protecţia calităţii aerului înconjurător, în
monitorizarea şi în atestarea conformării.
Inventarele locale de emisii constituie, împreună cu datele privind parametrii
meteorologici care determină difuzia şi transportul poluanţilor în atmosferă, datele de intrare
pentru modele matematice de dispersie care permit calculul concentraţiilor de poluanţi la
sol. Pe baza acestor calcule se pot elabora hărţi de poluare care indică distribuţia spaţială
şi nivelurile concentraţiilor de poluanţi în diferite arii de interes, aceste informaţii constituind
elementele de bază pentru evaluarea impactului asupra calităţii aerului înconjurător la
diferite scări spaţiale, alături de măsurările efectuate în reţelele de calitatea aerului.

1
Protecția mediului și dezvoltarea durabilă Instituții și mecanisme în perioada de tranziție, Victor Platon,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 60

15
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Sursele de poluare atmosferică

Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice sau naturale:

 arderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică, transport, industrie


și gospodării;
 procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în industria chimică şi
extractivă;
 agricultură;
 tratarea deşeurilor;
 erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și emisiile de compuşi
organici volatili din plante sunt exemple de surse naturale de emisie.

Începând cu anul 2012, conform metodologiei EMEP/EEA 2009, sectoarele de


activitate care se iau în considerare sunt clasificate astfel:
- Sectorul energetic, categoria GRUPA 1 – ENERGIE: Subgrupa 1.A – Arderi;
Subgrupa 1.B – Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi
- Sectorul industrial și utilizarea produselor: GRUPA 2 – PROCESE INDUSTRIALE
Subgrupa 2.A – Industria mineralelor; Subgrupa 2.B – Industria chimică;
- Agricultura GRUPA 4 – Agricultură: Subgrupele: 4.D - Cultivarea plantelor şi terenuri
agricole; 4.F - Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale; 4.G - Alte activităţi agricole;
- Deșeurile: GRUPA 6 – Deşeuri: Subgrupa 6.A - Depozitarea deşeurilor solide pe
teren; Subgrupa 6.B - Epurarea apelor uzate; Subgrupa 6.C – Incinerarea deşeurilor;
Subgrupa 6.D – Alte deşeuri;
- Alte surse: GRUPA 7A;
- Surse naturale: GRUPA 11 - Surse naturale.

I.2.1.1. Energia

Indicatori specifici: RO 01 Cod indicator CSI 01

I.2.1.1.1. Emisii substanţe acidifiante

Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice ale substanţelor acidifiante: oxizi


de azot (NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2), la fiecare dintre acestea ţinându-
se cont de potenţialul său acidifiant. Indicatorul oferă de asemenea informaţii referitoare la
modificările survenite în emisiile provenite de la principalele sectoare sursă: producerea şi
distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier;
transport nerutier; sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a
produselor;agricultură;deşeuri;altele.
Procesele de transformare pe care le suferă dioxidul de sulf şi oxizii de azot în atmosferă
pot conduce, atunci când concentraţia acestora depăşeşte anumite niveluri critice, la
acidifierea atmosferei, la căderea de precipitaţii acide, cu efecte negative asupra calităţii
celorlalţi factori de mediu abiotici (apă, sol), ca şi asupra ecosistemelor şi sănătăţii umane.

16
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Fig.I.2.1.1. Contribuţia sectoarelor de activitate din energie la emisiile de poluanţi cu efect


acidifiant-2016

Contributia sectoarelor de activitate din energie la emisiile de


poluanti cu efect acidifiant
120
100
80
60
40 NOx
20
0 SOx
Arderi in Echipamente Incalzire Agricultura Vehicule NH3
industria de si utilaje institutionala nerutiere si
fabricare si mobile si rezidentiala alte utilaje
constructii

*Notă: Cantitatea de NH3, NOx si SOx cu ponderea cea mai mare este reprezentată de
sectorul Încălzire rezidenţială şi instituţională, cod NFR 1.A.4.a.i. şi 1.A.a.4.b.i.

Indicatori specifici: RO 02 Cod indicator CSI 02

I.2.1.1.2. Emisii de precursori ai ozonului

Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice de poluanţi precursori ai


ozonului: oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), metan (CH 4) şi compuşi organici
volatili nemetanici (COVNM) proveniţi din sectoarele: producerea şi distribuţia energiei;
utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier; transport nerutier;
sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a produselor; agricultură;
deşeuri; alte surse.

Fig.I.2.1.2. Contribuţia sectoarelor de activitate din energie la emisiile de poluanţi precursori


ai ozonului-2016

Contribuția sectoarelor de activitate din energie la emisiile de


poluanți precursori ai ozonului
100
80
60
40
20
0
Arderi in Echipamente Incalzire rezid Agricultura Vehicule Emisii fugitive
industria de si utilaje si nerutiere si generate de
fabricare si mobile institutionala alte utilaje comb si
constructii carburanti

NOx-Gg CO-Gg CH4-Gg NMVOC-Gg

17
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017
Notă: Sectorul Încălzire rezidenţială şi instituţională, cod NFR 1.A.4.a.i. şi 1.A.4.b.i. are cea
mai mare contribuţie în totalul emisiilor de poluanţi precursori ozonului pentru NMVOC, CO şi NOx.
Sectorul Arderi în industria de fabricare şi construcţii, cod NFR 1.A.2.e., 1.A.2.f. contribuie în
principal la emisiile de NOx, CO şi NMVOC. Pentru poluanţii NO X şi CH4, sectorul vehicule
nerutiere şi alte utilaje, cod NFR 1.A.4.c.ii. a avut cea mai mare pondere în anul 2016.

Indicatori specifici: RO 03 Cod indicator CSI 03

I.2.1.1.3. Emisii de particule primare şi precursori secundari de particule

Acest indicator prezintă tendinţele emisiilor de particule primare cu diametrul mai mic
de 2,5 μm (PM2,5) şi respectiv 10 μm (PM10) şi de precursori secundari de particule (oxizi de
azot (NOx), amoniac (NH3) şi dioxid de sulf (SO2), provenite de la surse antropice, pe
sectoare sursă: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese
industriale; transportul rutier; transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial;
utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură; deşeuri; alte surse.

Fig.1.2.1.3. Contribuţia sectoarelor de activitate din energie la emisiile de particule – 2016

Contributia sectoarelor de activitate din energie la emisiile de particule


primare in suspensie
100
80
60
40
20 PM 10
0
Arderi in Echipamente Incalzire Agricultura Vehicule PM2,5
industria de si utilaje institutionala nerutiere si
fabricare si mobile si rezidentiala alte utilaje
constructii

Notă: Încălzirea instituţională şi rezidenţială cod NFR 1.A.4.a.i. şi 1.A.4.b.i. are contribuţia
majoră la emisiile de particule primare în suspensie PM10 şi PM2,5 în anul de raportare 2016.

Indicatori specifici: RO 38 Cod indicator APE 05

I.2.1.1.4. Emisii de metale grele

Tendinţele emisiilor antropice de metale grele pe sectoare de activitate: producerea


şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier;
transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor
produse; agricultură; deşeuri; alte surse.

Fig.1.2.1.4. Contribuţia sectoarelor de activitate din energie la emisiile de metale grele - 2016

18
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Contributia sectoarelor de activitate din energie la emisiile de metale


grele
120
100
80
60
40
20
0
Arderi in Echipamente si Incalzire rezid si Agricultura Vehicule
industria de utilaje mobile instit nerutiere si alte
prelucrare si in utilaje
constructii

Pb-Mg Cd-Mg Hg-Mg

Notă: Sectoarele de activitate Încălzire rezidenţială şi instituţională (cod NFR 1.A.4.a.i. şi


1.A.4.b.i.) şi Arderi în industria de prelucrare şi construcţii (cod NFR 1.A.2.e., 1.A.2.f.), au contribuit
aproape în totalitate la emisiile de Pb, Cd şi Hg.

Indicatori specifici: RO 39 Cod indicator APE 06

I.2.1.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi

Tendinţele emisiilor antropice de poluanţi organici persistenţi, de hidrocarburi


aromatice policiclice (HAP), pe sectoare de activitate: producerea şi distribuţia energiei;
utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier;
comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură;
deşeuri; alte surse.

Fig.1.2.1.5. Contribuţia sectoarelor de activitate din energie la emisiile de poluanţi organici


persistenţi-2016

Contributia sectoarelor de activitate din energie la emisiile de


poluanti organici persistenti
120
100
80
60
40
20
0
Arderi in ind de Echipamente si Incalzire instit si Agricultura Vehicule
fabricare si utilaje mobile rezidentiala nerutiere si alte
constructii utilaje

PCDD/PCDF PAH HCB PCBs

Notă: Sectoarele de activitate Încălzire rezidenţială şi instituţională (cod NFR 1.A.4.a.i. şi


1.A.4.b.i.) şi Arderi în industria de prelucrare şi construcţii (cod NFR 1.A.2.e., 1.A.2.f.), au contribuit
în cea mai mare măsură la emisiile de poluanţi organici persistenţi.

19
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

I.2.1.2. Industria

Indicatori specifici: RO 01 Cod indicator CSI 01

Emisii de substanţe acidifiante

Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice ale substanţelor acidifiante: oxizi


de azot (NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2), la fiecare dintre acestea ţinânduse
cont de potenţialul său acidifiant. Indicatorul oferă de asemenea informaţii referitoare la
modificările survenite în emisiile provenite de la principalele sectoare sursă: producerea şi
distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier;
transport nerutier; sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a
produselor; agricultură; deşeuri; altele.

Fig.1.2.1.6. Contribuţia sectoarelor de activitate din județ la emisiile poluante cu efect de acidifiere-
2016

Contributia sectoarele de activitate din judet la emisiile de


poluanti atmosferici cu efect de acidifiant
150

100 NOx
SO2
50
NH3
0
Energie Transporturi Industrie Agricultura Deseuri

Notă: Contribuţia esenţială la emisiile cu efect acidifiant o are sectorul energie pentru emisiile de
SO2 şi NOx; Agricultura are contribuţia cea mai mare la NH3.

Fig.1.2.1.7. Contribuţia sectoarelor de activitate din industrie la emisiile poluante cu efect de


acidifiere-2016

Contributia sectoarelor de activitate din industrie la


emisiile poluante cu efect de acidifiere
1
0,8
0,6
0,4 NOx
0,2
SO2
0
NH3

20
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017
Notă: Pentru sectorul energetic niciun sector de activitate nu a avut o contribuţie esenţială la
emisiile cu efect de acidifiere

Fig.1.2.1.8. Evoluţia emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere, perioada 2011-2016

Evolutia emisiilor de poluanti cu efect de acidifiere 2011-2016


8
mii tone emisii

4 Emisii SO2 mii tone

2 Emisii Nox mii tone

0 Emisii NH3 mii tone


2011 2012 2013 2014 2015 2016
perioada in ani

Notă: Din grafic se constată scaderea în ultimul an al emisiilor de NH3 şi NOx;

Indicatori specifici: RO 02 Cod indicator CSI 02

Emisii de precursori ai ozonului

Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice de poluanţi precursori ai ozonului:


oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), metan (CH4) şi compuşi organici volatili
nemetanici (COVNM) proveniţi din sectoarele: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea
energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier; transport nerutier; sectorul
comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a produselor; agricultură; deşeuri;
altele.

Fig.1.2.1.8. Contribuţia sectoarelor de activitate din judeţ la emisiile de precursori ai ozonului-2016

Contribuția sectoarelor de activitate din județ la


emisiile de precursori ai ozonului
120
pondere poluanti %

100
80
NOx
60
CO
40
NMVOC
20
0
Energie Industrie Agricultura Transporturi Deseuri

Notă: Se observă în grafic ponderea principală a sectorului energie pentru emisiile celor trei
poluanţi.

21
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Fig.1.2.1.9. Contribuţia sectoarelor de activitate din industrie la emisiile de precursori ai ozonului-


2016

Contributia sectoarelor de activitate din industrie la emisiile


de precursori ai ozonului
60
pondere sectoare %

50
40
30
20 Nox
10
0 CO
NMVOC

Notă: Sectoarele “Industria alimentara” cod NFR 2.H.2, “Degresare” cod NFR 2.D.3.e și
“Curățarea chimică”cod NFR 2.D.3.f contribuie cel mai mult la emisiile de precursori ai
ozonului

Indicatori specifici: RO 03 Cod indicator CSI 03

Emisii de particule primare şi precursori secundari de particule

Acest indicator prezintă tendinţele emisiilor de particule primare cu diametrul mai mic
de 2,5 μm (PM2,5) şi respectiv 10 μm (PM10) şi de precursori secundari de particule (oxizi de
azot (NOx), amoniac (NH3) şi dioxid de sulf (SO2), provenite de la surse antropice, pe
sectoare sursă: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese
industriale; transportul rutier; transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial;
utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură; deşeuri; alte surse.

Fig.1.2.1.10. Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de particule în suspensie la nivel de


judeţ-2016

Contributia sectoarelor de activitate la emisiile de


particule in suspensie la nivel de judet
100
pondere poluanti

80
60
40
20 PM10
0 PM2,5

22
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017
Fig.1.2.1.11. Contribuţia sectoarelor de activitate din industrie la emisiile de particule în suspensie -
2016

Contributia sectoarelor de activitate din industrie la emisiile


de particule in suspensie
pondere poluanti 120
100
80
60
40
20 PM10
0 PM2,5

Notă: Sectorul “Asfaltare”, cod NFR 2.D.3.b contribuie cel mai mult la emisiile de particule
în suspensie

Indicatori specifici: RO 38 Cod indicator APE 05

Emisii de metale grele

Tendinţele emisiilor antropice de metale grele pe sectoare de activitate: producerea


şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier;
transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor
produse; agricultură; deşeuri; alte surse.

Fig.1.2.1.12. Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de metale grele la nivel de judeţ-2016

Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de metale


grele la nivel de judeţ
120%
100%
80% Pb
60%
Cd
40%
20% Hg
0%
energie industrie agricultură transporturi deşeuri

Notă: Energia este singurul sector de activitate din economia judeţului care prin activitatea
sa produce emisii de metale grele. Deci, graficul cu emisiile de metale grele în industrie nu-şi mai
are locul.

23
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Indicatori specifici: RO 39 Cod indicator APE 06

Emisii de poluaţi organici persistenţi

Tendinţele emisiilor antropice de poluanţi organici persistenţi, de hidrocarburi


aromatice policiclice (HAP), pe sectoare de activitate: producerea şi distribuţia energiei;
utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier;
comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură;
deşeuri; alte surse.

Fig.1.2.1.13. Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de poluanţi organici persistenţi la nivel


de judeţ-2016
Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de poluanţi
organici persistenţi la nivel de judeţ
150%

100%

50% PCDD/PCDF-Kg
HCB-Kg
0% PCBs-Kg
energie industrie agricultură transporturi deşeuri PAH
Notă: Energia este singurul sector de activitate din economia judeţului care prin activitatea
sa produce emisii de poluanţi organici persistenţi. Deci, graficul cu emisiile de POP în industrie nu –
şi mai are locul.

I.2.1.3. Transportul

Indicatori specifici: RO 01 Cod indicator CSI 01

Emisii de substanţe acidifiante

Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice ale substanţelor acidifiante: oxizi


de azot (NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2), la fiecare dintre acestea ţinânduse
cont de potenţialul său acidifiant. Indicatorul oferă de asemenea informaţii referitoare la
modificările survenite în emisiile provenite de la principalele sectoare sursă: producerea şi
distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier;
transport nerutier; sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a
produselor; agricultură; deşeuri; altele

24
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017
Fig.1.2.1.14. Contribuţia diverselor tipuri de vehicule la emisiile poluanţilor cu efect de acidifiere şi
eutrofizare la nivel de judeţ-2017

Contributia diverselor tipuri de vehicule la emisiile poluantilor cu


efect de acidifiere si eutrofizare la nivel de judet
100
pondere poluanti

80
60
40 Nox

20 NH3

0
Autoturisme Autoutilitare Autovehicule Motociclete Cai ferate
grele

Notă: Autoturismele (cod NFR 1.A.3.b.i.) si autovehiculele grele (cod NFR 1.A.3.b.i.i.i.) au cea mai
mare contribuţie la producerea emisiilor de NOx şi NH3.

Indicatori specifici: RO 02 Cod indicator CSI 02

Emisii de precursori ai ozonului

Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice de poluanţi precursori ai ozonului:


oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), metan (CH4) şi compuşi organici volatili
nemetanici (COVNM) proveniţi din sectoarele: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea
energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier; transport nerutier; sectorul
comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a produselor; agricultură; deşeuri;
altele.

Fig.1.2.1.15. Contribuţia diverselor tipuri de vehicule la emisiile de poluanţi atmosferici precursori ai


ozonului la nivel de judeţ-2017

Contributia tipurilor de vehicule la emisiile de poluanti atmosferici


precursori ai ozonului
80
70
60
50
40 CO
30 NMVOC
20
NOx
10
0
Autoturisme Autoutilitare Autovehicule Motociclete Cai ferate
grele

25
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Notă: Autoturismele (cod NFR 1.A.3.b.i.) si autovehiculele grele (cod NFR 1.A.3.b.i.i.i.) au cea mai
mare contribuţie la producerea emisiilor de CO, NMVOC şi NOx.

Indicatori specifici: RO 03 Cod indicator CSI 03

Emisii de particule primare şi precursori secundari de particule

Acest indicator prezintă tendinţele emisiilor de particule primare cu diametrul mai mic
de 2,5 μm (PM2,5) şi respectiv 10 μm (PM10) şi de precursori secundari de particule (oxizi de
azot (NOx), amoniac (NH3) şi dioxid de sulf (SO2), provenite de la surse antropice, pe
sectoare sursă: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese
industriale; transportul rutier; transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial;
utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură; deşeuri; alte surse.

Fig.1.2.1.16. Contribuţia diverselor tipuri de vehicule de transport la emisiile de particule primare în


suspensie la nivel de judeţ-2017

Contributia tipurilor de vehicule de transport la emisiile de particule


primare in suspensie
50
40
30
20 PM10
10 PM2,5
0
Autoturisme Autoutilitare Autovehicule Motociclete Cai ferate
grele

Notă: Autoturismele (cod NFR 1.A.3.b.i.) si autovehiculele grele (cod NFR 1.A.3.b.i.i.i.) au cea mai
mare contribuţie la producerea emisiilor de PM10, şi PM2,5.

Indicatori specifici: RO 38 Cod indicator APE 05

Emisii de metale grele

Tendinţele emisiilor antropice de metale grele pe sectoare de activitate: producerea


şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier;
transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor
produse; agricultură; deşeuri; alte surse.

Fig.1.2.1.17. Contribuţia diverselor tipuri de vehicule de transport la emisiile de metale grele la nivel
de judeţ-2017

26
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Contributia tipurilor de vehicule de transport la emisiile de metale


grele
50

40

30
Cd
20
Pb
10

0
Autoturisme Autoutilitare Autovehicule Motociclete Cai ferate
grele

Notă: Sectorul Autoturisme (cod NFR 1.A.3.b.i), autoutilitare (cod NFR 1.A.3.b.ii) şi autovehicule
grele (cod NFR 1.A.3.b.i.i.i) au ponderea principală la producerea emisiilor de Pb şi Cd.

Indicatori specifici: RO 39 Cod indicator APE 06

Emisii de poluaţi organici persistenţi

Tendinţele emisiilor antropice de poluanţi organici persistenţi, de hidrocarburi


aromatice policiclice (HAP), pe sectoare de activitate: producerea şi distribuţia energiei;
utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier;
comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură;
deşeuri; alte surse.
În inventarul emisiilor de poluanţi pe sectorul Transporturi în anul de raportare nu
avem emisii de poluanţi organici persistenţi la nivel judeţean.

I.2.1.4. Agricultura

Indicatori specifici: RO 01 Cod indicator CSI 01

Emisii de substanţe acidifiante

Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice ale substanţelor acidifiante: oxizi


de azot (NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2), la fiecare dintre acestea ţinânduse
cont de potenţialul său acidifiant. Indicatorul oferă de asemenea informaţii referitoare la
modificările survenite în emisiile provenite de la principalele sectoare sursă: producerea şi
distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier;
transport nerutier; sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a
produselor; agricultură; deşeuri; altele

Fig.1.2.1.18. Contribuţia sectoarelor de activitate din agricultură la emisiile de poluanţi cu efect de


acidifiere la nivel de judeţ-2016

27
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Contributia sectoarelor de activitate din agricultura la emisiile de


poluanti cu efect de acidifiere
100
80
60
40
20
0 NH3

Notă: Sectorul Îngrăşăminte sintetice (cod NFR 3.D.a.1.) au cea mai mare pondere în producerea
emisiilor de NH3.

Indicatori specifici: RO 02 Cod indicator CSI 02

Emisii de precursori ai ozonului

Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice de poluanţi precursori ai ozonului:


oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), metan (CH4) şi compuşi organici volatili
nemetanici (COVNM) proveniţi din sectoarele: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea
energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier; transport nerutier; sectorul
comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a produselor; agricultură; deşeuri;
altele.

Fig.1.2.1.19. Contribuţia sectoarelor de activitate din agricultură la emisiile de precursori ai ozonului


la nivel de judeţ-2016

Contributii ale sectoarelor de activitate din agricultura la emisiile


precursorilor ozonului
120
100
80
60
40
20 NMVOC
0

Notă: Sectorul Operatii agricole efectuate la nivel de ferma (cod NFR 3.D.c.) au cea mai mare
pondere în producerea emisiilor de NMVOC.

28
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Indicatori specifici: RO 03 Cod indicator CSI 03

Emisii de particule primare şi precursori secundari de particule

Acest indicator prezintă tendinţele emisiilor de particule primare cu diametrul mai mic
de 2,5 μm (PM2,5) şi respectiv 10 μm (PM10) şi de precursori secundari de particule (oxizi de
azot (NOx), amoniac (NH3) şi dioxid de sulf (SO2), provenite de la surse antropice, pe
sectoare sursă: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese
industriale; transportul rutier; transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial;
utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură; deşeuri; alte surse.

Fig.1.2.1.20. Contribuţia sectoarelor de activitate din agricultură la emisiile de particule primare în


suspensie la nivel de judeţ-2016

Contributii ale sectoarelor de activitate din agricultura la


emisiile de particule primare in suspensie
120
100
80
60
40
20 PM10
0 PM2,5

Notă: Sectorul Operaţii agricole (cod NFR 3.D.c.; 3.D.d.) au cea mai mare pondere în producerea
emisiilor de particule primare în suspensie

Indicatori specifici: RO 39 Cod indicator APE 06

Emisii de poluaţi organici persistenţi

Tendinţele emisiilor antropice de poluanţi organici persistenţi, de hidrocarburi


aromatice policiclice (HAP), pe sectoare de activitate: producerea şi distribuţia energiei;
utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier;
comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură;
deşeuri; alte surse.
În inventarul emisiilor de poluanţi pe sectorul de activitate Agricultura în anul de
raportare nu avem emisii de poluanţi organici persistenţi la nivel judeţean.

I.3. Tendinţe şi prognoze privind poluarea aerului înconjurător

Indicatori specifici: RO 1 Cod indicator CSI 01

29
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Emisii de substanţe acidifiante

Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice ale substanţelor acidifiante: oxizi


de azot (NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2), la fiecare dintre acestea ţinându-
se cont de potenţialul său acidifiant. Indicatorul oferă de asemenea informaţii referitoare la
modificările survenite în emisiile provenite de la principalele sectoare sursă: producerea şi
distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier;
transport nerutier; sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a
produselor; agricultură; deşeuri; altele

Fig.1.2.1.21. Tendinţa emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere şi eutrofizare la nivel de judeţ,


2011-2016

Evolutia emisiilor de poluanti cu efect de acidifiere 2011-2016


8
mii tone emisii

4 Emisii SO2 mii tone

2 Emisii Nox mii tone

0 Emisii NH3 mii tone


2011 2012 2013 2014 2015 2016
perioada in ani

Fig.1.2.1.22. Tendinţa emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere şi eutrofizare din sectorul energie,
2012-2016

Tendinta emisiilor de poluanti cu efect de acidifiere si


eutrofizare din sectorul de activitate energie
4

3
Nox
2
SO2
1 NH3

0
2012 2013 2014 2015 2016

30
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017
Fig.1.2.1.23. Tendinţa emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere şi eutrofizare din sectorul industrie,
2012-2016

Tendinta emisiilor de poluanti cu efect de acidifiere si eutrofizare


in sectorul de activitate industrie
5
4
3 Nox
2 SO2
1 NH3
0
2012 2013 2014 2015 2016

Fig.1.2.1.24. Tendinţa emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere şi eutrofizare din sectorul


agricultură, 2012-2016

Tendinta emisiilor de poluanti cu efect de acidifiere si eutrofizare


din sectorul de activitate agricultura
5
4
3 NOX
2 SO2
1 NH3
0
2012 2013 2014 2015 2016

Indicatori specifici: RO 02 Cod indicator CSI 02

Emisii de precursori ai ozonului

Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice de poluanţi precursori ai ozonului:


oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), metan (CH4) şi compuşi organici volatili
nemetanici (COVNM) proveniţi din sectoarele: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea
energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier; transport nerutier; sectorul
comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a produselor; agricultură; deşeuri;
altele.

31
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017
Fig.1.2.1.25. Tendinţa emisiilor de poluanţi precursori ai ozonului la nivel de judeţ, 2012-2016

Tendinta emisiilor de poluati precursori ai ozonului


25
20
15 NOX-Gg
10 NMVOC-Gg
5 CO-Gg
0
2012 2013 2014 2015 2016

Fig.1.2.1.26. Tendinţa emisiilor de poluanţi precursori ai ozonului din sectorul de activitate energie,
2012-2016

Tendinta emisiilor de poluanti precursori ai ozonului din


sectorul de activitate energie
25
20
15 NOX-Gg
10 NMVOC-Gg
5 CO-Gg
0
2012 2013 2014 2015 2016

Fig.1.2.1.27. Tendinţa emisiilor de poluanţi precursori ai ozonului din sectorul de activitate industrie,
2012-2016

Tendinta emisiilor de poluanti precursori ai ozonului in


sectorul de activitate industria
2

1,5
NOX-Gg
1
NMVOC-Gg
0,5 CO-Gg

0
2012 2013 2014 2015 2016

32
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017
Fig.1.2.1.28. Tendinţa emisiilor de poluanţi precursori ai ozonului din sectorul de activitate
agricultura, 2012-2016

Tendinta emisiilor precursori ai ozonului din sectorul de


activitate agricultura
2

1,5
NOX-Gg
1
NMVOC-Gg
0,5 CO-Gg

0
2012 2013 2014 2015 2016

Fig.1.2.1.29. Tendinţa emisiilor de poluanţi precursori ai ozonului din sectorul de activitate transport,
2012-2017

Tendina emisiilor de precursori ai ozonului din sectorul de


activitate transport
1,5

1 NOX-Gg

0,5 NMVOC-Gg
CO-Gg
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicatori specifici: RO 03 Cod indicator CSI 03

Emisii de particule primare şi precursori secundari de particule

Acest indicator prezintă tendinţele emisiilor de particule primare cu diametrul mai mic
de 2,5 μm (PM2,5) şi respectiv 10 μm (PM10) şi de precursori secundari de particule (oxizi de
azot (NOx), amoniac (NH3) şi dioxid de sulf (SO2), provenite de la surse antropice, pe
sectoare sursă: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese
industriale; transportul rutier; transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial;
utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură; deşeuri; alte surse.

33
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Fig.1.2.1.30. Tendinţa emisiilor de particule primare în suspensie la nivel de judeţ, 2012-2016

Tendinta emisiilor de particule primare in suspensie


4
3,5
3
2,5
2 PM2,5
1,5 PM10
1
0,5
0
2012 2013 2014 2015 2016

Fig.1.2.1.31. Tendinţa emisiilor de particule primare în suspensie în sectorul de activitate energia,


2012-2016

Tendinta emisiilor de particule primare in suspensie din


sectorul de activitate energie
3
2
PM2,5-Gg
1
PM10-Gg
0
2012 2013 2014 2015 2016

Fig.1.2.1.32. Tendinţa emisiilor de particule primare în suspensie în sectorul de activitate industria,


2012-2016

Tendinta emisiilor de particule primare in suspensie din


sectorul de activitate industrie
1
0,8
0,6
PM2,5-Gg
0,4
PM10-Gg
0,2
0
2012 2013 2014 2015 2016

34
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017
Fig.1.2.1.33. Tendinţa emisiilor de particule primare în suspensie în sectorul de activitate transport,
2012-2017

Tendinta emisiilor de particule primare in suspensie din


sectorul de activitate transport

0,04

0,03

0,02 PM2,5-Gg
PM10-Gg
0,01

0
2012* 2013* 2014 2015 2016 2017

* date numai pentru transport feroviar

Fig.1.2.1.34. Tendinţa emisiilor de particule primare în suspensie în sectorul de activitate


agricultura, 2012-2016

Tendinta emisiilor de particule primare in suspensie in


sectorul de activitate agricultura
1,5

1
PM2,5-Gg
0,5 PM10-Gg

0
2012 2013 2014 2015 2016

Indicatori specifici: RO 38 Cod indicator APE 05

Emisii de metale grele

Tendinţele emisiilor antropice de metale grele pe sectoare de activitate: producerea


şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier;
transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor
produse; agricultură; deşeuri; alte surse.

35
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017
Fig.1.2.1.35. Tendinţa emisiilor de metale grele la nivel de judeţ, 2012-2016

Tendinta emisiilor de metale grele


1

0,8

0,6 Pb-Mg

0,4 Cd-Mg
Hg-Mg
0,2

0
2012 2013 2014 2015 2016

Fig.1.2.1.36. Tendinţa emisiilor de metale grele în sectorul de transport, 2012-2017

Tendinta emisiilor de metale grele din sectorul de


activitate transporturi
0,02

0,015
Pb-Mg
0,01
Cd-Mg
0,005 Hg-Mg
0
2012* 2013* 2014 2015 2016 2017

Notă: *în anii 2012 şi 2013 sunt date numai pentru transport feroviar.

Indicatori specifici: RO 39 Cod indicator APE 06

Emisii de poluaţi organici persistenţi

Tendinţele emisiilor antropice de poluanţi organici persistenţi, de hidrocarburi


aromatice policiclice (HAP), pe sectoare de activitate: producerea şi distribuţia energiei;
utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier;
comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură;
deşeuri; alte surse.

36
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017
Fig.1.2.1.37. Tendinţa emisiilor de poluanţi organici persistenţi la nivel de judeţ, 2012-2016

Tendinta emisiilor de poluanti organici persistenti


3
2,5

2
PCDD/PCDF[lg-Teq]
1,5
PAH-Kg
1 HCB-Kg
0,5
0
2012 2013 2014 2015 2016

Fig.1.2.1.38. Tendinţa emisiilor de poluanţi organici persistenţi din sectorul de activitate energie,
2012-2016

Tendinta emisiilor de poluanti organici persistenti din


sectorul de activitate energie
3
2,5
2
PCDD/PCDF[lg-Teq]
1,5
PCB-Kg
1
HCB-Kg
0,5
0
2012 2013 2014 2015 2016

Notă: pe perioada analizată pe sectoarele industrie şi transporturi nu avem în inventarul local date
evidenţiate privind poluanţii organici persistenţi.

Datele din acest subcapitol sunt preliminare, urmand a fi completate ulterior cu


datele aferente anului 2017.

I.3.1Prognoze privind emisiile principalilor poluanţi atmosferici

Nu dispunem de date.

I.4. Politici acţiuni şi măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător


În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea
nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările
ulterioare.

37
Raport anual privind starea mediului în judeţul Teleorman 2017

Prin această lege au fost transpuse în legislaţia naţională prevederile Directivei


2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea
aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008 şi ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul,
nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător publicată în Jurnalul
Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 23 din 25 ianuarie 2005.
Legea calităţii aerului are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg
prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde
aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta
lege şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.
Legea prevede măsuri la nivel naţional privind:
a) definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să
evite şi să prevină producerea unor evenimente dăunătoare şi să reducă efectele acestora
asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg;
b) evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării pe baza unor metode
şi criterii comune, stabilite la nivel european;
c) obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini
procesul de combatere a poluării aerului şi a disconfortului cauzat de acesta, precum şi
pentru a monitoriza pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile rezultate în urma măsurilor
luate la nivel naţional şi european;
d) garantarea faptului că informaţiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse
la dispoziţia publicului;
e) menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare
şi/sau îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;
f) promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii
Europene în vederea reducerii poluării aerului;
g) îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile, convenţiile şi tratatele
internaţionale la care România este parte.
Principiile politicii care guvernează protecția calității aerului înconjurător sunt:
 sănătatea populaţiei primează; ea trebuie protejată în faţa pericolului de îmbolnăvire
din cauza poluării atmosferei;
 aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”;
 conştientizarea și schimbarea comportamentului agenţilor economici referitor la
promovarea celor mai bune tehnici disponibile și practici de bună gospodărire în
scopul reducerii poluării atmosferei;
 sporirea conştientizării populaţiei.

38