SUBIECTUL 1

1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si

a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un
proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic
moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune
drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice
precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari
cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si
conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism:
scaderea ATP pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina
capata o stare de gel ce determina o contractie plastica, impropie unor noi contractii
musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor
mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-
12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa 24-36 ore de la moarte.
2.Moartea subita: definitie= deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in
plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau
absenta. Clasificare:
1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard).
2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot
intalni in infectii, intoxicatii)
3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar
fara prezenta unei patologii recente acute severe)
4. MS functionala prin inhibitie
5. MS functionala esentiala( necropsia alba)
3.Cauzalitatea medico-legala: lanturi cauzale.Cauzalitatea medico-legala reprezinta
inlantuirea biologica a proceselor si fenomenelor pe care le determina in evolutia lor leziunile
traumatice. Legatura de cauzalitate sau lantul cauzal presupune explicarea corelatiei dintre
traumatism pe de o parte si prejudiciul fizic sau moarte pe de alta parte, fiind atat o relatie
genetica de a genera ceva din alceva, dar si o relatie asimetrica, cauza fiind anterioara in timp
fata de efect.
4.Hematomul subdural poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent
prin acceleratie sau deceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau
prin efractia in spatiul subdural a unei hemoragii intracerebrale. Evolutia histologica a unui
hematom subdural: dupa 24 ore de la traumatism apare un strat de fibrina intre duramater si
hematom, dupa 36 ore apar fibroblaste, dupa 5-10 zile invadare hematom de capilare,
fibroblaste si macrofage, dupa 3-4 sapt hematomul e inchis intr-o membrana fibroasa
5.Clasificarea anoxiilor. Fct. de niv. la care are loc:
1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transport-implicat sg.
+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. Intracellular
d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente
a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice
-O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex. N2 ); -O2 e consumat in aerul respirator; -PO2 e f.
scazuta; oxigen redus
-obstacole intriseci :-obstructii cu corpi straini ( alimente, proteze ); inlocuire coloana de aer
cu fluid (inecare )
-obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare); la
nivelul orif. nazal / cav. buc. ( sufocare )
-impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir; PNX traumatic; compresie ext.
toracica ( adult=40-45 kg ;copil~12 kgdeces in 10’ )
b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb.
alv. Capilare: epiglotite; react. Alergice; crup difteric
c. anoxii de transport-stagnante –violente/neviolente; -anemice –violente/neviolente
A.stagnante violente – impiedicare circ de intoarcere: - vasodil. Paralitica; - soc anafilactic
traumatic; - intox. cu toxice complexe
A. stagnante neviolente-ICC grava
A. anemice violente-hemoragii:-alterari calitative ale Hb. ( intoxic. cu CO
=>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN =>CNHb. )=>intra in competitie cu O2;transferal de O2
e foarte scazut prin anoxia citotoxica existenta
A. anemice neviolente- anemii cr.
d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente : -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN
); -CN- blocare lant enz. resp. celular;
-efect rapid ; -ICR centrala = SCR instantaneu; -edeme; -tulburari echilibru A-B;
-intoxicatiile asociaza frecvent mai multe anoxii ( citohistotoxice + de transport )
Stabilirea – caracterului vital: modului de producere – violent/ neviolent
Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere.
La autopsie tabloul e sarac – tablou asfixic- uneori se observa mici echimoze si escoriatii
perioronazale daca a fost produsa cu mainile.
6.Efectele locale ale curentului electric: arsuri electrice(determinate de arcul electric,
induc necroza tegumentului cu risc de infectie si tromboza, au marginireliefate de culoare
inchisalipsesc hemoragiile), marca electrica apre la locul de contact intre tegument si
conductor electric si la locul de iesire al curentului, edem electrogen care e dur plid dureros
trenant.
7.Clasif. sistemelor serologice in filiatie :-Sisteme antig. Eritrocitare-gr de sg
majore:ABOH,Rh,MNSs; -gr de sg minore:Kidd-Cellano,Lewis,Duffy.. Sisteme enzimatice
eritrocitare-creatinkinaza,fosfogluco-mutaza,esteraza D,fosfataza acida eritrocitara,glucozo
6 fosfat dehidrogenaza,adenilat kinaza,glutamate piruvat transaminaza,adenozindeaminaze,6-
fosfo gluconat
dehidrogenaza,pseudocolinesteraza. Sisteme ale unor prot serice:-haptoglobinele(alfa2
globulina cu 3 forme fenotipice 1-1,2-1,2-2),grup specific component,Hb,etc.Sisteme HLA;
-Alte sisteme: secretor/nesecretor;gustator/negustator; -AND
8.Enumerati situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie.
1.moartea violenta;
2.cauza mortii nu este cunoscuta;
3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei
sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei
misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in
custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in
series au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri
publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale
sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in
timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala.
Moartea violenta exemple:zdrobirea unui organ vital, TCC cu leziuni grave
intracraniene(contuzie cerebrala grava, dilacerare cerebrala), socul traumatico-hemoragic,
socul postcombustional, embolia traumatica, asfixia mecanica.
9.Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania (enumerare)
1.moartea violenta;
2.cauza mortii nu este cunoscuta;
3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei
sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei
misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in
custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in
series au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri
publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale
sau in aplicarea
masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt
timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala.
10.Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se
elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii,
dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-
legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul
dupa cum urmeaza:
- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de
familie este indisponibil pentru constatare
- medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa
efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune
prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu
majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de
jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui
lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.
- are mai multe parti:
 Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe
baza B.I sau a pasaportului
 Data si ora mortii
 Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
SUBIECTUL 2
1. Etapele mortii
Stari terminale: preagonia si agonia -> Moartea clinica (oprirea functiilor vitale)
- Etapa postmortem precoce(sub 24 ore) semnele mortii reale neinstalate sau deja prezente:
lividitati, rigiditate, racire, deshidratare, autoliza. Cuprinde: Moartea celulara(moleculara)=
moartea biologica a fiecarui organ in parte: - dupa moartea creierului; - Moartea
cerebrala(moartea celulara a creierului)= moartea juridical(5-8 minute); - Moartea somatica=
individul nu mai este o unitate biologica, ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe vii-
succeed imediat mortii cerebrale ; - Moartea biologica= toate celulele si tesuturile sunt
moarte ( 15-36 ore pt spermatozoizi si ovule)
- Etapa postmortem tardiva(peste 24 ore) sunt prezente semnele mortii reale: - Putrefactie;
Continuarea descompunerii
2. Cauze coronariene in moartea subita:
(1)Ateroscleroza coronariana: (a) Tromboza acuta coronariana (b) Infarctul miocardic acut
(2)Anomalii congenitale coronariene: originea anormala a unei/mai multor coronare din
trunchiul pulmonar, originea anormala din aorta, ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si
stanga, hipoplazie coronariana, fistula coronariana arterio-venoasa, bridging=in loc sa se
gaseasca subepicardic, un ram coronarian plonjeaza pe o anumita lungime in grosimea
miocardului
(3)Anevrism coronarian disecant
(4)Displazia fibromusculara a coronarelor
(5)Boala Kawasaki
(6)Arterita coronariana
 3. Legatura de cauzalitate directa neconditionata :exemplu distrugerea unui segment sau
organ de importanta vitala( ex zdrobirea cutiei craniene)
Caracteristicile leziunilor: - leziunea intereseaza organe ale trepiedului vietii; intre leziune si
moarte exista o inlantuire continua, cauza actionand nemijlocit(direct) si atat de grav incat
conditiile si circumstantele nu mai au semnificatie ; nu se identifica factori care sa se
influenteze reciproc
Criterii lezionale indeplinite de traumatism pt a constitui o leg directa necond:
- realitatea traumatismului, precizarea sa in timp se suprapune peste momentul posibil al
actiunii leziunii si posibilitatea de a determina efectul( leziunile sau moartea) ; traumatismul
trebuie sa intereseze direct organismul; efectul este urmarea directa a leziunii si nu este o
stare care a existat anterior; in cazul traumatismelor nemortale intre traumatism si prejudiciu
exista o evolutie continua nemijlocita de la cauza la efect ; leziunile traumatice sunt necesare
si suficiente in vederea producerii efectului
4. Hematom extradural
-simptomatologia apare doar daca acumulare depaseste 25 ml sange. In 99 % din cazuri
hematomul este de cauza traumatica.In majoritatea cazurilor se produce datorita lezarii unor
ramuri ale arterei meningee medii. - hematomul nu se formeaza la baza craniului deoarece
dura mater este foarte aderenta la periost sin u permite dezv hematom. - de regula exista un
interv liber de aporx 4-8 h intre mom traumat si aparitia simptomatologiei ( fara trat poate
deceda in 36-48 h) - se descrie si hematomul extradural cronic in care simptomat debuteaza
la peste 48 h ( pana la 18 zile) de la traumat ( orig sangelui este venoasa in acest caz)
5. Clasificarea anoxiilor. Strangularea
Anoxii de aport (anoxii anoxice):
1.1 Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):
a) insuf O2 in aerul respirat: spatii inchise, procese care consuma O2, altitudini mari; b)
obstructia orif. respiratorii (sufocare); c) obstructia cailor resp. - de cauza interna: obstructia
cu lichide sau solide, inecare; -de cauza ext. prin comprimarea reg cervicale (spanzurare,
strangulare, sugrumare); d) impiedicarea miscarilor resp prin: comprimare toraco-abd,
pneumotorax traum, paralizia mm resp, intox cu subst curarizante, electrocutie; e)scaderea
perfuziei pulm prin embolii sec traum
1.2 anoxii de aport de cauza neviolenta: a)obstructia cailor aeriene (tumori, edem glotic);
b)perturbarea misc resp: poliomielita, criza de miastenia gravis; c) obstruarea cailor resp
intrapulm: astm, pneumonii; d)scaderea perfuziei pulm: insuf cardiaca stg, pneumonii
interstitiale
2. Alterari ale membranei alveolo-capilare: a)De cauza violenta: toxice gazoase sau
volatile; b)De cauza neviolenta: boala membranelor hialine
3. Anoxii de transport: a) De cauza violenta: cantitative (anemii dupa hemorag
postraum), calitative (intox cu CO, nitriti); b) De cauza neviolenta: cantitative
(anemia feripriva, hemolitica, ulcer perforat, IC globala), calitative (anemia
falciforma, drepanocitoza)
4. Anoxii de utilizare/citotoxice/tisulare: a) De cauza violenta: perturbari toxice ale
metab celular (intox cu HCN, barbiturice, morfina), reducerea metab bazal celular
pana la oprirea ciclului Krebs (hipotermia); b)De cauza neviolenta: ICC severa,
hipoproteinemie
Strangularea – comprimarea gatului cu un lat actionat printr-o forta externa. In clasificarea
juridical cel mai frecvent este omor , dar poate fi si sinucidere. La autopsie exista sant
de strangulare situat mai frecvent in treimea medie a gatului, cu traiect de obicei
orizontal, de obicei complet, adancime egala. Mecanism predominant asfixic. Culoare
cianotica.
6.Efectele locale si generale ale radiatiilor ionizante (enumerare)
 Efecte locale: 1.eritem actinic: latenta 2 sapt, eritem, piele uscata, aspra, epilatie,
pigmentare;
2. radiodermita:eritem pruriginos, exulceratie trenanta;
3. radionecroza
- Sursele de radiatie interna (radioterapie prin aplicare de radionuclizi) nu sunt capabile sa
prod efecte ac ci mai degraba fen intarziate care dep de tesutul tinta, de timpul de injumatatire
al radionuclidului, si de comportarea bioch a sursei de radiatie. Consecintele pot include lez
degenerative, distructive si malignizare.
Efecte generale
1.efectele exploziei atomice : a. flash- orbeste pana la cativa km:
b. radiatii ionizante(gamma) pot determina ef patologice pl 5
km dist de epicentru; c. radiatia termica poate det ef patologice pl 4 km: –vaporiz instantanee,
–carbonizare, –evaporare viscere,–arsuri pe locuri extinse
- suflu(pres/depres): unda de soc se propagacu 1000km/sec pl 8 km.
- efectele undei de soc sunt: –directe(prod de frontal de suprapresiune); –indirecte(det de
frontal de depresiune care gener deplasari de aer cu viteze de cateva sute de km/h, dur
cateva sec si prod distrugeri semnificative care se transf in proiectile).det lez toraco-abd si
rupture de timpan pl < 3 km

2.efecte det de RI si recaderi radioactive(fct dz)

Detonarea unei arme nucleare prod mari cantit de radiatie ionizanta sub 2 forme:
–electromagnetica (gamma –calatoresc cu viteza luminii si are o mare capacitate de
penetrare)
–particule (alfa, beta, neutroni – dintre acestea neutronul capac mare penetrare)
Toate cele 4tipuri sunt prezente in mom detonarii, cu exceptia neutronului toate sunt
prezente in recaderile radioactive(rad reziduala)
7.Transmiterea genetica in sistemul ABOH.
Sistemul ABO a fost descoperit de Landsteiner. Dupã prezenta antigenului de grup
(Aglutinogen = numit astfel pentru cã în contact cu anticorpul corespunzãtor aglutineazã
celulele pe care se gãseste) s-au identificat grupele O, A, B, AB. Antigenele se detecteazã la
circa 6 sãptãmâni dupã conceptie, fiind bine reprezentate la nou-nãscut (spre deosebire de
anticorpi) si ating nivelul adultului dupã 6 luni de la nastere.
Caracterele A,B,O sunt mostenite prin intermediul a 3 gene alelice numite A, B, O.Gena O se
considera ‘tacuta’ deoarece nu are antigen pe supraf eritrocitului sin u exista antiser care sa o
evidentieze, se manif fenotipic numai dc se afla in doza dubla la amii parintii. Fiecare
individ are in total 2 cromozomi ce poarta aleleA, B sau Ocate un cromozom dl fiecare
parinte.Rezulta fenotipic 4 grupe ABO:grupA(fenotip A:genotip AA-homozigot, genotip AO-
heterozigot), grup B(fenotip B-BB,BO-), grup O(fenotipO:genotip OO-homo), grup
AB(fenotip AB:genotipABhetero-)
O privire de ansamblu asupra posibilitatilor/imposibilitatilorce rezulta arata:
Consecinta legii Bernstein, copii de grup ABnu pot proveni din doi parintii grup O si
reciproc.
Mai putem adauga ca mama unui copil AB nu poate fi niciodata de grup O sau invers,
iar grup tataluinici nu se mai ia in discutie. Pe lângã aceste grupe s-au mai identificat 11
subgrupe A (A1, A2...An) cu aglutininele corespunzãtoare (alfa1, alfa2 etc.). Dintre acestea,
numai subgrupele A1 si A2
sunt utilizate în expertiza medico-legalã a paternitãtii, deoarece se transmit dupã legile
mendeliene; celelalte subgrupe au antigene prea slabe si de aceea se manifestã fenotipic ca
grup O. Subgrupa A1 (factor tare, dominant) se întâlneste la 80 % din populatie. Ea absoarbe
complet anticorpii anti A din serurile grupelor B si O. Subgrupa A2 (factor slab, recesiv) are
putere de aglutinare slabã. Cele douã antigene sunt antitetice S-au mai evidentiat si subgrupe
B, care sunt mai putin frecvente în populatie. In cazuri rare, gena H lipseste(genotipHh)
si desi subs precursor exista nu se formeaza subst antigenice desi genele ABO sunt prezente.
In schimb aglutininele A, B, H sunt prezente. Aceasta particularitate corespunde fenotipului
Bombay. Himerismul este o stare geneticã rar întâlnitã în care gemenii pot avea douã tipuri
de celule, care derivã din douã sau mai multe linii zigotice, hematiile primordiale
implantându-se la ambele organisme. Astfel ei pot primi un implant de maduva osoasa unul
de la celalalt si astf sa prezinte un grup sangv majoritar si un alt grup sangv minoritar. Acest
lucru este posibil si hemoliza in vivo nu apare datorita tolerantei imunitare pe care o
manifesta organismul fata de antigenele dobandite iainte de nastere.Genotipul majoritar poate
fi realizat prin determinarea grupului in saliva dc este secretor.Himerele secretoare pot secreta
doar antigenele de grup care sunt parte ale constitutiilor lor genetice.
Determinarea grupelor de sange in petele vechi nu se poate efectua prin teste de
aglutinare intrucat eritrocitele sunt lizate, prin met inhibitiei rezultatele sunt inconstante,
intrucat met elutiei ramane cea mai buna. Dupa absorbtia Ac pe materialul de testat se prod
elutia permitandu-se ca sa se obt reactii poz la o cantitate de doar 0,5-1%eritrocite( un sg fir
de 2-5mm lungime). Selectia speciala a antiseruluifolos este insa esentiala.
Activit antigenica in eritrocitele vechi scade imediat si se prelungeste cativa ani
(max 14 ani). Petele uscate rapid pastreaza activitatea mai mult timp decat cele ce raman mai
mult timp umede( bacteriile prolifereaza in mediul umed ceea ce poate induce reactii fals poz
sau neg). M si N sunt mai labili decat A si B, exist asi o reactivit incrucisata intre anti-N si
anti-M.
Rh, Fy, K, S, s sunt detectabili cateva luni.
Enzimele eritrocitare se denatureaza mai rapid decat antigenele eritrocitare(cateva
luni).Haptoglobinele, antigenele Gm si Km isi pastreaza activitatea cateva luni.
8.Pruncuciderea; durata vietii extrauterine
Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului
nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare
pricinuita de nastere" Durata vietii extrauterine este un element important in incadrarea
juridica a faptei (pruncuciderea sau omuciderea). - imediat dupa nastere tegumentele sint
minjite cu singe, vernix cazeoza; de culoare rosie. - cordonul ombilical trece prin diferite
etape: * imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent** dupa 24 h, apare inelul de
demarcatie (de culoare rosie) la locul de implantare mumifierea (deshidratare se observa
bine la 3 zile dupa nastere*** detasarea cordonului (bontului) la 5-7 zile, raminind cicatricea
ombilicala.
- bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ 2-3 zile (poate lipsi la imaturi si
nasterile precipitate) - patrunderea aerului in stomac si jejun la 15-20 de minute dupa
expulsie- meconiului (continut intestinal al nou-nascutului) se elimina in 2-3 zile
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta
1. moarte violenta‫٭‬, chiar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cauzale si deces
2. cauza mortii nu e cunoscuta‫٭‬
3. circumstantele mortii sunt suspecte. Un deces este considerat moarte suspecta in
urmatoarele situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct
de vedere medical
c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private
de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare
sau in arestul politiei,
moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului
omului, cum este suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman.
 e. multiple decese repetate in serie sau concomitent
f. cadavre neidentificate ‫ ٭‬sau scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate‫٭‬
h. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in
aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii,
i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica
sau terapeutica medico-chir
10.Diagnosticul de moarte
Diagnosticul de moarte se pune se semnele mortii reale :
1.semne precoce:lividitatea cadaverica, rigiditatea cadaverica, racirea cadavrului,
deshidratarea cadaverica, autoliza cadaverica.
2.modif cadaverice tardive ●distructive:putrefactia, distructia cadavrului(de catre insecte
necrofage si necrofile si de anim omnivore)
● Conservatoare:
a.naturale:mumifierea, adipoceara, lignifierea, inghetarea naturala
b.artificiale:inghetarea artificiala, imbalsamarea.
Diagnosticul pozitiv de moarte cerebrală este stabilit pe mai multe criterii (conform OMS):
1. pierderea completă a vieţii de relaţie
2. areflexie şi atonie musculară totală
3. prăbuşirea TA când se întrerupe susţinerea iatrogenă
4. oprirea respiraţiilor spontane
5. linişte electrică persistentă pe EEG (se specifică şi condiţiile de înregistrare EEG)
6. la nivelul circulaţiei cerebrale:
- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a O2 de la 5,8 vol% < 2 vol%;
- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic;
- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a glucozei.
Urmărirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, după legislaţie (4 -
72h)

Subiectul 3
1.Rigiditatea Este modificarea cadaverica care consta din intarirea muschilor, cu cresterea
la nivelul lor a tensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii. In mod obisnuit, rigiditatea
cadaverica (RC) trece prin urmatoarele etape: - etapa de instalare urmeaza relaxarii imediat
post-mortem si se iniţiază la 30 min - 4 ore
şi este totală până la 24 de ore. Ordinea in care sint cuprinsi muschii este in sens craniocaudal
(legea Nysten). Ea poate fi invinsa cu usurinta, dupa care in scurt timp (chiar pe parcursul
efectuarii autopsiei) se reinstaleaza. RC intereseaza si muschii viscerali: muschiul sfincter al
pupilei (producind mioza), muschii erectori ai firelor de par (piele de gaina), dartrosul
(retractia scrotului), muschii vezicii urinare, rectului si veziculelor seminale (cu eliminare de
urina, fecale, sperma), muschiul uterin (expulzia postmortem a fatului), miocardul- etapa de
stare - sau de generalizare - se desfasoara pe parcursul urmatoarelor 24-48 ore postmortem.
In cursul ei, RC intereseaza toti muschii si se invinge greu, dupa care nu se mai reinstaleaza-
etapa de rezolutie - incepe la 1-2 zile postmortem si este completa (in functie de factori care
o influenteaza) in 3-7 zile postmortem. Ea coincide cu debutul putrefactiei. In aceasta etapa
rigiditatea dispare in ordinea in care a aparut.
Aceasta stadializare poate prezinta insa si variatii, cum ar fi: - spasmul cadaveric, intilnit in
decapitari, zdrobiri ale capului, intoxicatii supraacute cu substante convulsivante, fulgeratii,
dupa efort fizic. Spasmul cadaveric este o stare de hipercontractilitate musculara care incepe
din timpul vietii, instalarea sa avind loc fara existenta unei perioade de relaxare postmortem.
Cadavrele care prezinta spasm cadaveric sint gasite in pozitia in care le-a surprins; - absenta
RC la membrele paralizate.
Mecanisme implicate în producerea rigidităţii cadaverice:
1. Coagularea proteinelor musculare consecutiv cu creşterea concentraţiei acidului lactic pre
şi postmortem. Argument: a) RC apare mai rapid şi e mai puternică la muşcii supuşi
antemortem efoertului fizic; b) la cadavrele al căror sânge are pH alcalin muşchii rămân
flexibili.
2. Deshidratarea musculaturii. Argument: a) RC nu apare la membrele edemaţiate b)
secţionarea membrelor edemaţiate pentru scurgerea apei este urmată de apariţia RC.
3. Anoxia puternică - inhibiţie enzimatică - blocarea ireversibilă a căilor de sinteză a ATPului-
transformarea rapidă a ATP în ADP - supercontracţia miozinei (creşterea vâscozităţii ei şi a
consistenţei muşchiului. Argument: RC se instalează rapid dacă intravitam ATP-ul şi
glicogenul muscular sunt scăzute (efort fizic).
Valoarea medico-legala a RC: - semn al mortii reale; - corelata cu celelalte semne de moarte
reala, ofera indicatii pentru stabilirea datei mortii; - valoare orientativa asupra conditiilor in
care a stat cadavrul si asupra cauzei mortii; - pastreaza pozitia corpului dupa moarte, daca
aceasta nu a fost modificata inainte de istalarae rigiditatii.
2.Moartea subita:definitie,clasificare
1. Definiţie: este moartea survenită brusc, neaşteptat, la o persoană în plină stare de sănătate
aparentă, sau la o persoană cu o anumită suferinţă în a cărei evoluţie nu era prevăzut sfârşitul
letal.
2. Clasificare (după Simonen): A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura
cardiacă- ruptura de anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica-
ateromatoza generalizata sau localizata- moartea subita funcţionala: leziuni organice de fond
+ factor favorizant C. MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita boală: staza sanghina,
sufuziuni sanghine subseroase ş.a
3.Legatura de cauzalitate indirecta
legaturii indirecte (sau secundare) - intre traumatism si efectele acestuia, se interpun toate
complicatiile aparute in evolutia traumatismului suferit. Aceste complicatii trebuie sa fie
legate de traumatism si sa nu reprezinte afectiuni care puteau apare independent sau fara
legatura cu afectiunea traumatica. Vom retine insa termenul de cauzalitate directa, care poate
fi ilustrata cu marile sindroame tanatogeneratoare din mortile violente si din mortile
neviolente. In cauzalitatea indirecta se pot aminti: insuficienta renala acuta posttraumatica;
sindromul embolic; - sindromul septico-toxic posttraumatic etc.
4.Hemoragia subarahnoidiana netraumatica sau dupa traumatisme minore
Cauze: - ruptura a unei malformatii arterio-venoase- anevrisme de tip "berry"- alte cauze rare:
discrazii sanguine, endocardita cu fen embolice, supradozare de anticoagulante, etc
Malformatii arterio-venoase- majoritatea se gasesc in cortexul parietal- Sd Sturge-Weber:
multiple malformatii av cerebrale, nevi vasculari pe fata si git, epilepsie. Berry aneurysms-
4,9% din indivizi au asa ceva (12-31 % au anevrisme multiple) dar evident nu la toti se rupe;
- rare la copii, frecventa lor creste cu virsta fiind frecvent asociata cu HTA (age range 1477
ani; virsta medie 46 ani) - ruptura anevrismului determina inconstienta aproape instantanee:
60% mor imediat, 20% mor in mai putin de 24 ore. - localizare: 84% pe partea anterioara a
poligonului Willis (27% cerebrala medie, 25% carotida interna, 24% comunicanta anterioara)
si 16% in partea posterioara (10% a. bazilara).
Consecintele rupturii: - 96% hemoragie subarahnoidiana (in 46% din cazuri era singura
leziune) - 4% hemoragie subdurala sau intracerebrala
Datarea hemoragiilor subarahnoidiene La 2 ore se acumuleaza PMN in jurul vaselor
piale.Intre 4-16 ore se accentueaza reactia PMN si apar limfocite in jurul vaselor piale.Intre
16-32 ore apare reactia cel. mezoteliale care tapeteaza spatiul subarahnoidian+ hemoliza
eritrocitelor.
Ziua 3-a apar macrofage cu hemosiderina (granule) inglobate.
Ziua 7-a dispar PMN, infiltrat masiv cu limfocite si macrofage, foarte rare hematii
intacte.
Ziua 10-a fibroza piei mater.
5.Clasificarea anoxiilor,sufocarea.
I. Anoxii de aport / anoxii anoxice = oxigenul nu ajunge 1a nivelul alveolelor pulmonare
1. anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice): a. insuficienta oxigenului in aerul
respirat:
- spatii inchise- procese care consume oxigenul - flacara, procese fermentative (cu degajare
CO2) - altitudini mari (scade presiunea partiala a O2 in aerul atmosferic) b. obstructia
orificiilor respiratorii
c. obstructia cailor respiratorii- comprimare 1a nivelul gitului: - spinzurare- strangulare-
sugrumare- obstructia cailor respiratorii cu lichide sau solide (submersii in lichide, pulberi,
boabe de cereale, pietris)
d. impiedicarea miscarilor respiratorii-prin: - comprimare toraco-abdominala- pneumotorax
traumatic
- paralizie a muschilor respiratorii: - intoxicatii cu substante curarizante- electrocutie
e. scaderea perfuziei pulmonare prin embolii secundare traumatismelor
2. anoxii de aport de cauza neviolenta a. obstructia cailor aeriene (tumori laringiene, edem
glotic, tumori bronhopulmonare) b. perturbarea miscarilor respiratorii: poliomielita,
pneumotorax spontan/patologic,
crize de miastenia gravis c. obstruarea cailor respiratorii intrapulmonare (astm bronsic,
pneumonii - scade
suprafata repiratorie prin exudat inflamator) d. scaderea perfuziei pulmonare (insuficienta
cardiaca stinga, pneumonii interstitiale, etc.)
II. Alterari ale membranei alveolo-capilare- aerul are compozitie normala in O2 dar nu se
realizeaza schimburile gazoase la nivelul membranei alveolo-capilare
- cauze: - violente toxice gazoase sau volatile- neviolente boala membranelor hialine
III. Anoxii de transport - pot fi cauzate de: - scaderea circulatiei sangvine (anoxii stagnante)
datorita IC globale - totdeauna, sint neviolente- alterarea capacitatii hemoglobinei de a fixa,
transporta si elibera O2 la nivel tisular
(anoxii anemice) - pot apare prin: - scaderea cantitatii de hemoglobina patol: anemie
feripriva, hemolitica, dupa singerare din ulcer etc violente: anemii dupa hemoragii
posttraumatice scaderea calitatii hemoglobinei violente: in intoxicatii cu CO sau substante
methemoglobinizante
IV.Anoxii de utilizare / citotoxice / histotoxice / tisulare
-sunt cauzate de perturbari ale respiratiei tisulare (blocare a citocromoxidazelor din lantul
rsepirator celular)
-de obicei au au cauza violenta:intoxicatii cu acid cianhidric, morfina, barbiturice, anestezice
refrigerarea
Obstruarea orificiilor respiratorii (sufocarea)
Clasificare juridica: - accidentala- omucidere (la copii mici sau la batrini; mina, perna, punga
plastic, calus + nas infundat) Autopsie: - tabloul este sarac (tablou asfixic) - uneori, se
observa mici echimoze si escoriatii perioronazale (daca sufocarea a lost produsa cu mîinile)
6.Clasificarea agentilor tarumatici,exemple1. Agentii traumatici mecanici produc leziuni
prin energia lor cinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat (leziuni active sau de lovire cu un
corp dur), fie prin izbirea corpului
in miscare de un obiect dur (lovirea pasiva), fie leziuni produse prin ambele mecanisme. 2.
Agentii traumatici fizici produc leziuni prin actiunea diverselor forme de energie fizica:
variatiile de temperatura, electricitatea (industriala sau atmosferica), variatiile de presiune
atmosferica (scazuta sau crescuta), energie radianta.
3. Agentii traumatici chimici sint reprezentati de diferite substante care produc leziuni sau
moartea in cadrul intoxicatiilor acute sau cronice, capitolul toxicologiei medicolegale fiind o
parte importanta a traumatologiei medico-legale.
4. Agentii biologici, pentru a actiona ca agenti traumatici, trebuie sa intervina in mod brutal si
in doze maxime, cum se intimpla in cazul infectiilor in laboratoare cu germeni in culturi, in
situatiile unor intoxicatii cu ciuperci, sau in cazul tulburarilor generate de diverse veninuri;
mai poate fi considerata ca trauma biologica moartea prin transfuzie cu sange heterolog.
7.Transmiterea in sistemul secretor. Dupã localizarea si proprietãtile lor, antigenele A, B,
H se clasificã în :
- antigene glicosfingolipidice care sunt alcoolsolubile, fiind legate de membranele hematiilor,
trombocitelor, celulelor epiteliale si endoteliale; ele sunt prezente în organele hematopoetice
si în ser, dar nu si în or-ganele excretorii si nici în secretii sau excretii; persoanele care posedã
astfel de antigen ABH se definesc ca nesecretoare (se);
- antigene glicoproteice hidrosolubile care sunt prezente în secretii si excretii (salivã, suc
gastric, sputã, lacrimi, transpiratii, colostru, secretie vaginalã, spermã, urinã, lichid amniotic,
continutul chistelor ovariene, dar nu si în lichidul cefalorahidian); ele nu se gãsesc în organele
hematopoetice; persoanele care posedã astfel de antigene ABH se definesc ca secretoare (Se).
Starea de Se se este controlatã de douã gene alele notate Se (secretor) si se (nesecretor) care
se transmit dupã legile mendeliene, alela Se fiind dominantã. Aceastã alelã regleazã sinteza
substantelor hidrosolubile ABH si deci prezenta lor în umori la genotipurile SeSe si Sese.
Din analiza genetica reiese cã din pãrinti Se se pot naste copii se, dar din pãrinti se nu pot
apare copii Se.
În practicã s-a constatat cã existã posibilitatea ca saliva sã fie contaminatã cu substante de
origine bacterianã, ceea ce duce la reactii fals pozitive pentru evidentierea antigenelor A si B
8.Definitia violului
Conform articolului 197 C.P.,violul defineste „actul sexual de orice natura cu o alta
persoana,provocat prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara
sau de a-si exprima liber vointa si se pedepseste cu inchisoare 3-10 ani”.
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea de
cauza necunoscuta.
Conform art. 34 – alin.2 din Normele procedurale privind efectuarea constatărilor, a
expertizelor şi a altor lucrări medico-legale, raportate la art. 114 Cod procedură penală,
autopsia medico-legală este obligatorie în următoarele cazuri: Autopsia medico-legală a
cadavrului se efectuează la solicitarea organelor judiciare, numai de către medicul legist, fiind
obligatorie în urmatoarele cazuri 1. moarte violentă, chiar şi atunci când există o anumită
perioadă între evenimentele cauzale şi deces; 2. cauza morţii nu este cunoscută 3. cauza
morţii este suspectă. Un deces este considerat moarte suspectă în urmatoarele situaţii: a)
moarte subită; b) decesul unei persoane a cărei sănătate, prin natura serviciului, este verificată
periodic din punct de vedere medical;
c) deces care survine în timpul unei misiuni de serviciu, în incinta unei întreprinderi sau
instituţii;
d) deces care survine în custodie, precum moartea persoanelor aflate în detenţie sau private
de libertate, decesele în spitalele psihiatrice, decesele în spitale penitenciare, în închisoare sau
în arestul poliţiei, moartea asociată cu activităţile politiei sau ale armatei în cazul în care
decesul survine în cursul manifestaţiilor publice sau orice deces care ridică suspiciunea
nerespectării drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortură sau oricare altă formă de
tratament violent sau inuman; e) multiple decese repetate în serie sau concomitent; f) cadavre
neidentificate sau scheletizate; g) decese survenite în locuri publice sau izolate; h) moartea
este pusă în legatură cu o deficienţă în acordarea asistenţei medicale sau în aplicarea
măsurilor de profilaxie ori de protecţie a muncii;
i) decesul pacientului a survenit în timpul sau la scurt timp după o intervenţie diagnostică sau
terapeutica medico-chirurgicala.
10.Diagnosticul de moarte
-se pune pe baza prezentei semnelor mortii reale(corespund mortii reale si se grupeaza in:
 Modificari cadaverice precoce(se instaleaza in etapa postmortem precoce):
 Lividitatea si hipostaza viscerala
 Racirea
 Rigiditatae
 Deshidratarea
 Autoliza
 Modificari cadaverice tardive(se instaleaza in etapa postmortem tardiva-peste 24 de
ore)
 Distructive:putrefactia:distrugerea cadavrului de animale,insecte necrofage sau larvele
lor)
 Conservatoare:naturale(mumificare,adipoceara,lignifierea,inghetarea) sau
artificiale(inghetarea,imbalsamarea)

Subiect 4
1.Manifestari postvitale.Explicatie:
Reprezinta viata reziduala a tesuturilor dupa moartea organismului ca intreg.
Viata poate exista la mai multe niveluri functionale si tot asa cum moartea coexista cu viata
chiar si intr-un organism sanatos si viu (ex. Autoliza celulara) tot asa viata poate fi mascata de
fenomenul mortii (moartea aprenta, coma depasita)
Uneori viata se suspenda pentru o perioada neprecizata de timp(starea de coma).
Oprirea completa a metabolismului nu compromite intotdeauna viata dc procesul are loc lent
si complet, ca de ex in:
1. scaderea marcata a T pana la inghet (criptobioza); 2.pierderea lenta si completa a apei
(anhidrobioza); 3.variatii osmotice extreme (osmobioza); 4.anoxie progresiva (anoxibioza)
Perioada postmortem precoce in cadrul careia sunt prezente manifestarile postvitale este
deosebit de importanta intrucat in acest interval se poate lua decizia de a extrage unele
organe/tesuturi in vederea transplantului.
Timpul de supravietuire in anoxie totala a unor tesuturi/organe este: corneea (24-30 ore),
rinichi (20-24 ore), ficat (10-12 ore), cord (15-30 minute).
2.Moartea subita: cardiomiopatii
Moartea subita este decesul care survine brusc, neasteptat la o persoana aflata in plina
sanatate aparenta sau la care patologia cunoscuta nu lasa sa se intrevada un deces apropiat.
Cardiomiopatii:
-obliterative: nu se asociaza cu moarte subita; sunt cauzate de boli cronice (amiloidoza,
hemocromatoza, sarcoidoza)
-congestive: pot aparea in alcoolism cronic, cardiomiopatia peripartum, miocardita cronica
idiopatica, miocardita toxica(cobalt si adriamicina); aspect anat-pat: inima intens dilatata,
eventual cu trombi intracavitari, microscopic se obs. fibroza interstitiala difuza
-hipertrofice: autozomal-dominanta (0.2% din populatie); VS hipertrofiat maxim la niv
septului, dar si cu alte zone de ingrosari parcelare; constituie cea mai frecventa cauza de
moarte subita la adolescenti si tineri
3.Clasificarea agentilor traumatici. Echimoza
Agenti traumatici mecanici: -corpuri contondente; -corpuri cu varfuri sau lame ascutite;-
proiectile
Agenti traumatici fizici: variatii extreme de T, electricitate, variatii extreme ale presiunii
atmosferice, radiatii ionizante
Agenti traumatici chimici: subst. toxice
Agenti traumatici biologici: bacterii, virusuri, leziuni produse de animale, plante etc.
Agenti trauma psihici
Echimoza este o leziune primara fara solutie de continuitate la nivelul pielii.
Sunt implicate vase de sange de la nivelul dermului superficial. In majoritatea cazurilor,
echimoza apare la locul de impact; exista si cazuri in care echimoza apare la distanta (trauma
la niv fruntii det echimoze orbitale). Uneori au forma specifica sugerand obiectul care a
produs-o.
In timp, echimozele sufera modificari de culoare: initial au culoare rosie, apoi devin violacei-
albastre (timp de 1-3 zile), apoi verzui/verzui-cafenii (timp de 3-4 zile, 4-7 zile), in final
devin galbui (7-10 zile).Dupa 7-10 zile de la producerea traumatismului, echimozele mici
dispar. Modif de culoare se fac dinspre periferie spre centrul echimozelor.
In anumite tipuri de agresiuni, echimozele au aspect si localizare specifice: in sugrumare se
evid echimoze rotund-ovalare (varfurile degetelor) dispuse pe partile lat si ant ale gatului; in
viol pe coapse.
Echimozele posttraumatice trebuie diferentiate de lividitati (dupa incizare, aceastea se pot
spala cu jet de apa)
Incadrare juridica:
-gravitatea echimozelor este de obicei mica; mai grave sunt cele de la niv fetei si pleoapelor
(cele palpebrale se pot datora unui TCC cu fractura de baza de craniu)
-in principiu, nu necesita ingrijiri medicale; acestea se acorda (pana in 10z.i.m.) dc exista
edem palpebral important sau dc suprafata lor depaseste 40cm2
-uneori,dc supraf lor este mare, pot det decesul (echivaleaza cu o masiva hemor interna)
4.Hematomul extradural
Simptomatologia apare dc acumularea de sange depaseste 25 ml.In 99% cazuri are cauza
traumatica. In majoritatea cazurilor se produce fractura craniana cu lezarea unor ramuri ale
a.meningee medii. Nu se formeaza la baza craniului (dura mater este f aderenta la periost si
nu permite dezv hematomului).
De regula exista un interval liber (medie 4-8 ore) intre momentul trauma si aparitia
simptomatologiei (fara trat poate deceda in 36-48 ore)dar exista si cazuri de deces la 30
minute dupa trauma
Se descrie si hematomul extradural cronic, a carui simptomatologie debuteaza la peste 48 ore
(pana la 18 zile) de la trauma; in acest caz, originea sangelui este venoasa (acumularea sa este
mai lenta).
5.Clasificarea anoxiilor.Anoxii de transport violente si neviolente:exemple
Anoxii de aport/anoxii anoxice
Anoxii de transport
Anoxii de utilizare/citotoxice/histotoxice/tisulare
Fiecare din acestea pot fi de cauza violenta sau neviolenta
Anoxii de transport:
Cantitative(anemice)
-violente: hemoragie pposttraumatica, soc anafilactic
-neviolente: anemie (anemii cronice ex.feriprive)
Calitative
-violente: hemoglobine toxice(toxice hematice):COHb, MetHb, CNHb
-neviolente: Hb patologice: anemii cronice (ex.falciforma)rare
6.Intoxicatia cu ciuperci:aspecte necroptice
In intoxicatia cu Amanita phalloides (raspunzatoare de 80% din totalul intoxicatiilor cu
ciuperci), modificarile se caracterizeaza prin leziuni necrotice si incarcare lipidica la niv
majoritatii organelor, dar mai ales in ficat, rinichi si SNC.
Ficatul este sediul celor mai grave leziuni, det sdr biologic major al citolizei hepatice.
Procesul de citoliza incepe cu intumescenta clara si degenerescenta balonizanta si se poate
termina cu dezagregarea tuturor structurilor celulare. Necroza hepatocelulara poate fi totala,
masiva sau zonala.
Rinichiul este afectat al doilea ca frecventa. Leziunile sunt predominant tubulare dar si
glomerulare, de glomerulonefrita toxica.
La niv SNC se pot remarca microhemoragii in punte si subst alba centrala.Neuronii prezinta
vacuolizari ale citoplasmei, cu disparitia corpusculilor Nissl si coloratia palida a nucleilor. Se
mai pot intalni lez degenerative ale cel ganglionare si ale peretilor vasculari.
Miocardul prez distrofie grasa si infarctizari, extravazari sang interstitiale si infiltrat
leucocitar perivascular. La niv mucoasei intestinale se pot obs leziuni de degenerare si
infiltrare grasa.
Suprarenalele prez incarcare grasa a sistemului cromafin.
Foliculii limfatici splenici sufera incarcare grasa ca si endoteliul sinusoidelor.
Se remarca rigiditate cadaverica tardiva si de slaba intensitate.
7.Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si in medicina legala
1.Expertiza filiatiei
2.Stabilirea identitatii urmelor biologice (pete de sange, secretie vaginala, sperma, bulb pilos,
fragmente de tesut)
-identif speciei pt diferentierea originii animale/umane
-identif esantionelor de sange prelevate pt alcoolemie
-identif resturilor cadaverice
-identif victimelor
-confirmarea/infirmarea vinovatiei in delicte sexuale
-confirmarea/infirmarea vinovatiei in omucideri
-redeschiderea unor cazuri nesolutionate sau verificarea unor condamnari eronate
3.Formarea unei banci de amprente genetice a delicventilor
8.Deflorarea veche;probarea medico-legala a violului
Femeile cu activitate sexuala prezinta deflorare veche la care himenul are zone de lipsa de
substanta de forma triunghiulara cu varful ce atinge baza sa de insertie pe vagin, cu margini
cicatrizate roz-albicioase. Data raportului sexual deflorant nu se poate preciza, dar este de
minim 14 zile.
Proba medico-legala a violului la o femeie cu deflorare veche este numai prezenta spermei in
vagin .
Pentru evidentierea spermei se pot determina: fosfatza acida de origine prostatica;
glicoproteina P30 (prin reactie imunologica)-persista in vagin 13-47 de ore; LDH-C4 este
strict specifica pt sperma (se gaseste in testicule, spermatozoizi si lichid seminal)- prin
electroforeza, a putut fi identif si din pete vechi de 4 saptamani
Datarea raportului sexual: -<24 ore de la actul sexual spermatozoizii sunt mobili-capete de
spermatozoizi pot fi observate pana la 120 ore dupa actul sexual
9.Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania.Moartea suspecta
(enumerare)
1.moarte violenta
2.cauza mortii necunoscuta
3.circumstantele mortii sunt suspecte.Un deces este considerat moarte suspecta in
urmatoarele situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata
periodic dpdv medical
c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi
sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau
private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decese in spitale penitenciare, in
inchisoare sau in arestulpolitiei,moartea asociata cu activitatea politiei sau armatei in cazul in
care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea
nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de
tratament violent sau inuman
e.multiple decese repetate in serie sau concomitent
f.cadavre neidentificate sau scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate
h.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in
aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii
i.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie
diagnostica sau terapeutica medico-chirurgicala
10.Diagnosticul de moarte
Se pune numai pe semnele mortii reale:
1.Semne precoce: a)racirea corpului b)deshidratare c)autoliza d)lividitati e)rigiditate
2.Semne tardive
Distructive: a)putrefactia b)necrofagie de catre animale, insecte
Conservatoare: a)mumificare b)adipoceara c)lignificare d)inghetare e)mineralizare

SUBIECTUL 5
1. Lividitatile Se datoreaza opririi circulatiei singelui si consecutiv actiunii gravitatiei
asupra singelui, acesta se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului,
conferindu-le o culoare violacee. Examenul medico-legal al lividitatilor cadaverice,
hipostazei viscerale si a modificarilor sanguine postmortem prezinta valoarea medico-legala
deoarece: - lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur si mai precoce semn de moarte
reala; - in context cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs
de la moarte; - reprezinta un indicator al pozitiei cadavrului si al modificarilor ei ("semnul
pozitiei cadavrului"), ele gasindu-se totdeauna pe partile declive; - au valoare orientativa
pentru stabilirea cauzei mortii Etapele lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si
hemolizei a. Hipostaza (2-16 ore) Mecanism: pierderea tonusului vascular şi rigiditatea
musculaturii arteriale împing sângele în capilare şi venule; în lipsa propulsiei cardiace
sângele se acumulează în zonele declive sub acţiunea gravitaţiei. Examen extern: lividitati
rosii-albastrui; dispar la presiune si reapar dupa incetarea acesteia. Modificari cu pozitia
cadavrului: dispar, pentru a reapare in noua pozitie decliva; Aspecte pe secţiune: ţesuturile
subiacente sunt albicioase, din vase se scurg picături de sânge care spală, după care reapar
altele. Hipostaza viscerală: - substanţa albă a lobilor occipitali prezintă puncte roşii care
dispar la spălare- părţile declive ale plămânilor sunt roşii-violacee închise, cu consistenţă
crescută şi crepitaţii păstrate; - sedimentarea şi coagularea sângelui cu formare de cheaguri
roşii = lardacee (depuneri de hematii în reţeaua de fibrină), lucioase neaderente la vase şi
cord; - mucoasa peretelui posterior al stomacului este cenuşiu brună, cu aspect tulbure
murdar; - debutul hemolizei b.Difuziune (15-24 ore) Mecanism: extravazarea parţială a
hemoglobinei şi difuzarea în ţesuturile perivasculare. Examen extern: lividitati violacee,
palesc la presiune (dar nu dispar); Modificari cu pozitia cadavrului: datorita singelui fluid
ramas in vase nu dispar, dar apar si in noua pozitie decliva Aspecte pe secţiune: ţesuturile
subiacente sunt roşu închis datorită difuziunii sângelui; Hipostaza viscerală: - endocardul,
intima vaselor mari, ansele intestinale şi seroase sunt roşii murdar; - cavităţile seroase conţin
extravazat sanguin roşietic c. Imbibitie (peste 18 ore) Mecanism: hemoliza completă.
capilarele sunt goale. Ţesuturile sunt impregnate cu hemoglobină. Examen extern: lividitati
violacee-negricioase, nu se modifica la presiune Modificari cu pozitia cadavrului: nu dispare,
nu se formeaza in noua pozitie decliva. Aspecte pe secţiune: ţesuturile subiacente sunt
îmbibate cu sânge care se spală; Hipostaza viscerală: - accentuarea modificărilor precedente;
- debutul putrefacţiei.
Particularităţi ale lividităţilor în funcţie de cauza morţii: 1. Septicemii, asfixii - debut
rapid, culoare albăstruie (1-2 ore); 2. Intoxicaţii cu arsenic, stricnină - debut lent3. Intoxicaţii
cu substanţe methemoglobinizante - debut rapid, culoare albăstrui închisă sau brun- cafenie
(ca ardezia) 4. Intoxicaţia cu CO şi HCN - roşu carminat5. Caşexii, anemii - debut lent, roşii-
palide, uneori absente;
6. Înec, cadavre ţinute în apă sau la frig - reduse sau chiar absente; 7. Insuficienţă cardiacă cr.
- debut rapid, tentă închisă, întinsă în suprafaţă.
2.Moartea subita: definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in
plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau
absenta. Clasificare:
1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard).
2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot
intalni in infectii, intoxicatii)
3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar
fara prezenta unei patologii recente acute severe)
4. MS functionala prin inhibitie
5. MS functionala esentiala( necropsia alba)
3. Clasificarea agentilor traumatici
Agenti traumatici fizici – sint reprezentati de :1) Agenti traumatici mecanici,2)Variatii
exterme de temperatura,3) Electricitate, 4) Variatii exterme ale presiunii atmosferice, 5) Unde
sonore, ultrasunete, infrasunete, 6) Radiatii electromagnetice, 7) Cimpuri magnetice, 8)
Radiatii ionizante;II) Agenti traumatici chimici – substante toxice diverse ;III) Agenti
traumatici biologici – Bacterii, Virusuri, Otraviri vegetale sau animale, Leziuni produse de
animale; IV) Agenti traumatici psihici Echimoza=Este produsa prin actiunea agentului
traumatic asupra tegumentului, ce determina mici rupturi capilare cu extravazarea unui
cantitati de sange care inunda tesuturile.Poate apare la locul de impact sau uneori apare la
distanta de locul impactului(mai neobisnuit).Au forma diferita ce depinde de obiectul cu care
a fost produsa(curea, unghii, degete).In timp echimozele sufera modificari de culoare:initial
culoarea e rosiatica, dar vireaza la violaceu-albastru in 1-3 zile, verzui la 3-4 zile, apoi galbui,
dupa care dispar. Cele mici dispar in 7-10 zile de la producere. Ele trebuie diferentiate de
lividitati, echimoze spontane sau postmortem. In unele cazuri ele sunt sugestive : in viol-pe
coapse, in sugrumare au forma ovalara si sunt dispuse anterior si lateral pe gat sugerand
varfurile degetelor.

4. Caderea: definitie = dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara

perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Caracteristicile
leziunilor in cadere: sunt unipolare, pe partile proeminente, obisnuit sunt insotite de
escoriatii ca semn al frecarii tegumentului de planul dur, obisnuit sunt mai putin grave.
5. Clasificarea anoxiilor Fct. de niv. la care are loc:
1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare
2. Anox. de transport-implicat sg.+Hb
3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. Intracellular
d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente
a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice-O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex.
N2 ) -O2 e consumat in aerul respirator-PO2 e f. scazuta; oxigen redus-obstacole intriseci
:-obstructii cu corpi straini ( alimente, proteze )
-inlocuire coloana de aer cu fluid (inecare )
-obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare)
-la nivelul orif. nazal / cav. buc. ( sufocare )
-impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir
-PNX traumatic
-compresie ext. toracica ( adult=40-45 kg ;copil~12 kgdeces
in 10’ )
b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb.
alv. capilare
-epiglotite-react. alergice-crup difteric
c. anoxii de transport-stagnante –violente/neviolente-anemice –violente/neviolente
A.stagnante violente – impiedicare circ de intoarcere - vasodil.
paralitica
- soc anafilactic traumatic - intox. cu toxice complexe
A. stagnante neviolente-ICC grava
A. anemice violente-hemoragii-alterari calitative ale Hb. ( intoxic.
cu CO =>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN =>CNHb. )=>intra in competitie cu O2;transferal
de O2 e foarte scazut prin anoxia citotoxica existenta
A. anemice neviolente- anemii cr.
d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN )
-CN- blocare lant enz. resp. celular -efect rapid -ICR centrala = SCR instantaneu
- -edeme -tulburari echilibru A-B intoxicatiile asociaza frecvent mai multe anoxii
( citohistotoxice + de transport ) Stabilirea – caracterului vital modului de
producere – violent/ neviolent
Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere.
La autopsie tabloul e sarac – tablou asfixic- uneori se observa mici echimoze si escoriatii
perioronazale daca a fost produsa cu mainile.
6. Intoxicatia cu ciuperci: tablouri clinice principale (enumerare pe clase de
mortalitate) :
a. sdr anticolinergic- debut la 1-2 ore cu excitatie, delir , salivatie, dispnee, varsaturi, diaree,
bradicardie- mortalitate rara b. sdr gastroenteric- greata varsaturi diaree aritmie astenie-
mortalitate rara
c. sdr disulfiram- varsaturi, diaree, eretism cardiac, aritmii, sensibilitate tip disulfiram la
alcool- mortalitate rara d. sdr halucinogen- midriaza, ataxie, colici, febra, vede puncte
colorate, striatii ce se deplaseaza- mortalitate rara e. sdr falloidian- dupa un timp apare grata
voma diaree hematemeza melena hepatalgie anurie icter edem pulmonarconvulsii coma-
mortalitate 50% f. sdr helvelian- diaree convulsii hemoliza coma- mortalitate 15-40% g. sdr
muscarinic- varsaturi diaree bradicardie hTA salivatie lacrimatie bronhospasm- mortalitate
5%
7. Testul amelogeninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente localizate in regiuni
omoloage pe cromozomii X si Y in imediata vecinatate a genei amelogeninei. Secventa crX e
de dimens mai mici decat cea a crY motiv pt care diag de sex e f usor de pus.
8. Capacitatea sexuala a barbatului: elemente medico-legale. Se solicita in spete
civile(paternitate), spete penale(viol, incest). Pseudomaturitate precoce- capacitate de
procreere la 9 ani la baieti. Maturitate precoce sub 9 ani. Latura dinamica a sexualitatii
barbatului cuprinde: capacitatea de copulare, capacitatea de procreere. Spermograma 2,5-3 ml
albicioasa translucida opalescenta 60-140 milioane spermatozoizi pe ml din care minim 60%
mobili cu max 25% forme anormale.
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania (enumerare)
1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt
suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este
periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei
intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale
penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre
neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa
in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie
ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie
dg sau terapeutica medico-chirurgicala.
10. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se
elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii,
dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-
legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul
dupa cum urmeaza:
- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de
familie este indisponibil pentru constatare
- medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa
efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune
prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu
majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de
jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui
lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.
- are mai multe parti:
 Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe
baza B.I sau a pasaportului
 Data si ora mortii
 Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
SUBIECTUL 6
1. Diagnosticul de moarte. Data probabila a mortii.
Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta)
-pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatiei, abolirea
reflexelor, modificari oculare, suspendarea activitatii cerebrale
Semnele mortii reale:
- modificari precoce: - lividitatile, hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea,
autoliza
- modificari tardive:-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte
Conservatoare-naturale:-mumificarea,adipoceara,lignifierea,inghetarea
-artificiale:-inghetarea,imbalsamarea.
Stabilirea momentului morţii:-încadrarea într-un anumit interval cu atât mai restrâns cu cât
se face mai rapid examinarea cadavrului, deosebit de importantă în omucidere; diferite
categorii de criterii pt. stabilire:
1. Studiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vechi şi cel mai valoros; semnele morţii
reale devin manifeste în 3-6 h-> dezv. completă în 12-24h; cele mai importante sunt
lividitatea şi rigiditatea
2. Studiul modificărilor oculare: foarte utilizate-> indicii destul de importante; apariţia
petei Liarché>6-8 h; persistenţa reflexului pupilar: 4h la atropină, 8h la pilocarpină
3. Studierea unor procese fiziologice: aspirarea conţinutului gastric: date orientative->
stomac gol deces >6-8h; din momentul consumului ultimului prânz (ancheta reconstituirii
datelor referitoare la ultimul prânz-> data, în ce a constat), timpul de staţionare digestia
diferitelor alimente în stomac se pot obţine date extrem de precise->ex. carne 5-6 ore(tabele);
gradul de plenitudine al vezicii urinare-> în condiţii obişnuite vezica urinară se umple pe
parcursul nopţii->până spre dimineaţă
4. Metode de tanatochimie: modificări pe care le suferă diferite substanţe în sânge, LCR,
alte umori, unele org. după moarte; supusă erorii-> valoroasă în primele 15h, valoare relativă
15-30h, >30h nu pot fi luate în considerare
5. Metode moderne de tanatoenzimologie
6. Alte criterii: modificări de pH-> pH-ul scade brusc după deces (24h)->alcalin(amine de
putrefacţie, amoniac); glicogen hepatic (coloraţie Carmin best)-> în mod normal dispare la
10h de la instalarea morţii; cadavru cu plăgi->aspectul microscopic al plăgilor (al
fragmentelor recoltate din buzele plăgilor); ventricolul stâng îşi goleşte conţinutul în 18-24 h
de la deces
2.Moartea reflexa cauzata de traumatisme minore in zonele reflexogene: sinusul carotidian,
globi oculari, testicole, organe genitale externe feminine (vulva), pensarea colului uterin,
punctie toracica, imersie in apa foarte rece.
Moartea subita prin lovire in zona precordiala: apare de obicei la copii sau tineri (<16 ani),
loviti in precordiala de mingie de baseball, puk de hokey, lovitura de karate, lovire cu
genunchiul, etc. Mec. cel mai probabil este inducerea unor tulburari de ritm cardiac. In 60%
din cazuri victima cade si moare imediat dupa lovitura; in 40% din cazuri victima cade
imediat dupa impact dar apoi cateva momente mai pot exista miscari constiente/inconstiente
(deschide ochii, se scoala in sezut sau in picioare, face cativa pasi, vorbeste, plange, vomita)
apoi urmeaza stopul cardiac. Victimele nu prezinta semne de insuficienta respiratorie dupa
impactul toracic. In cele 40% din cazuri probabil se produce o aritmie de gen tahicardie
ventriculara urmata rapid de instalarea fibrilatiei ventriculare. In 12 cazuri in SUA s-au putut
inregistra trasee EKG. In 10 din cazuri era vorba de tahicardie ventriculara sau fibrilatie
ventriculara, in 2 era vorba de bloc atrioventricular total si respectiv de asistolie.
3. Clasificarea lanturilor cauzale
- In functie de natura cauzelor: exogene – externe (de nat traumatica) / endogene – interne
(netraumatice)
- In fuctie de modul de actiune: cauze directe neconditionate (nemediate sau mediate) / cauze
directe conditionate (mediate) / cauze indirecte
- In functie de importanta actiunilor in producerea efectului: cauze esentiale – determinante /
cauze asociate (de egala valoare) / cauze neesentiale (adjuvante)
- In functie de timpul scurs intre actiunea cauzei si momentul aparitiei efectului: cauza
primara in cauzalitatea directa / cauza secundara in cauzalitatea indirecta
- In functie de numarul cauzelor: cauze unice (lant monocauzal) / cauze multiple (lant
policauzal)
- In functie de tipul de actiune pe care il exercita in momentul participarii, unele dintre
cauzele multiple pot fi: predispozante (se pot confunda cu factorii de risc) / favorizante
(grabesc actiunea sau amplifica efectele cauzelor primare esentiale/determinante)
4.Hematomul extradural= acumulare de sânge între planul osos şi dura mater
- în majoritatea cazurilor este însoţit de fracturi craniene usu. liniare
- apare la intersecţia unui vas cu zona de fractură
- ruptura arterei meningee : - mijlocie-> localizare temporo-parietală; -anterioară-> localizare
frontală; - posterioară-> localizare occipitală
- rareori sursa este reprezentată de: sinus dural, vene diploice, vene emisare
- au tendinţa de a se limita la un singur os cranian datorită aderenţei durei mater de planurile
osoase
- apar numai în zona de impact-> sugerează o leziune meningo-cerebrală; nu apare niciodată
în focarul de contralovitură
- moarte rapidă-> devine compresiv (->24h)
- clinic: traumatism-> pierderea cunoştinţei de durată variabilă; fenomene neurologice
trecătoare / persistente; interval liber = 12-24 h;maxim 48 h= pacientul îşi revine; agravarea-
> apare un sindrom de HIC-> tulburarea stării de conştienţă-> comă; semne neurologice de
focar; tulburări vegetative; midriază paralitică homolateral cu anizocorie
- evoluţie gravă-> moarte dacă nu se intervine chirurgical: urgenţă neurochirurgicală
5. Clasificarea anoxiilor. Spinzurarea
Fct. de niv. la care are loc: 1.Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox.
de transport-implicat sg.+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv.
intracelular
D.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente
Spanzurarea= comprimarea reg. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp
-juridic=>accident / sinucidere / omucidere
CLASIFICARE: -Functie de aportul latului cu cartilajul tiroidian => spanzurare
inalta/medie/joasa.
-spanzurare tipica (nod la ceafa) / atipica (nod nu la ceafa)
-spanzurare completa ( nu atinge planul de sustinere )/incompleta (atinge planul de sustinere)
MECANISME :
1. asfixic pur – traheea e colabata de lat  nu exista O2  asfixie acuta
2. hemodinamic pur – circulatie spre creier e completa / incompleta intrerupta;CRS
neafectate ; a. carot. comuna se colabeaza la 4-5 kg.; a. vert. se colabeaza la 12-14 kg.
(greutatea extremitatii cefalice ~ 8 kg)
3. neuro-reflex –direct de catre lat ( asfixii int si ext e absent )
CLINIC:spanzuratii albi ( prin mechanism neurorflex) / albastri( cianotici)
ASPECTE ML.: - sanse de spanzurare cervical – sant pergamentat, oblic spre nod ( aici e
interrupt circulara incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa nodului); latime
sant corespunzatoare lat
SEMNELE MORTII REALE : lividitati, rigiditate foarte intensa, rapid instalata, tablou
asfixic intern, infiltrat hemoragic sub santul de spanzurare prin elongatie gat =marturia
reactiei vitale, ruptura transversala a carotidelor
6. Decesul prin cresterea presiunii atmosferice
Cresterea lenta – la personae care coboare la inaltimi mai mici dup ace au trait mult timp la
inaltimi mai mari
Cresterea exploziva:
- Prin efectul undei de soc care se propaga prin tesuturi producand leziuni care variaza in
functie de consistenta tesutului: -Muschi, ficat – relative neafectate
- Cele mai expuse – timpanul, arterele retiniene si viscerele cavitare toracice si abdominale
- Ureche si tractul respirator superior sunt cele mai sensibile structuri la efectele exploziei.
Hemoragii petesiale in hipofaringe si laringe apar la nivele relative mici ale undei de soc.
Adesea timpuanul nu este afectat in cazul exploziilor subacvatice, cand capul victimei este
situate deasupra apei. La nivelul urechii se produc rupture de timpan si leziuni ale cohleei. La
pres de 35 kPa timpanul se poane rupe, la peste 100 kPa se rupe intotdeauna. La presiuni si
mai mari timpanul poate fi spulberat si oscioarele dislocate sau fracturate.
- La nivel pulmonary macroscopic de pot constata contuzii subpleurale, amprente costale sub
forma unor benzi hemoragice subpleurale, bule de emfizem posttraumatic care se pot rupe
determinand pneumotorax, hemotorax sau extravazat mediastinal de aer. Plamanii sunt densi,
edem pulmonary, rupture ale peretilor alveolari, comunicari alveolo-pulmonare.
- Viscerele abdominale cavitare sunt expuse mai ales acolo unde exista acumulari de gaze.
Colonul este organul cel mai frecvent afectat. Spectrul leziunilor intestinale se intinde de la
hemoragii subperitoneale, hemoragii subserioase sau intramurale pana la dilacerare.
Contuziile intestinale se pot necroza si perfora la cateva zile dupa trauma initiala.
 7. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la:
a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor
b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati
c) investigarea agresiunilor homosexuale
d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin
e) studii de genealogie si antropologie
8.Pruncuciderea: starea de nou-nascut
Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-
nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare
pricinuita de nastere"
Starea de nou nascut:-lungime: aprox 50 cm;-greutate: 3000-3500gr;- cordon ombilical: 50-
60cm, este turgescent si lucios;-urme de sange si venix caseosa (in plicile axilare, inghinale,
ale gatului); craniul cu perimetrul de 35 cm;-toracele are forma de trunchi de con cu baza
mare in jos, perimetrul de 31 cm;-corpul este acoperit de lamega;-placenta: 500-600g;-
abdomenul are perimetrul de de 32-34 cm;-unghiile de la maini depasesc pulpa degetului;-
testiculele sunt coborate in scrot;-labiile mari le acopera pe cele mici;-in intestinul terminal se
gaseste meconiu;-bosa serosanguina este localizata in functie de prezentatie, edemul este
epicranian, nu respecta suturile si dispare la 2-3 zile dupa nastere
9. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se
elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii,
dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-
legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul
dupa cum urmeaza:
- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de
familie este indisponibil pentru constatare
- medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa
efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune
prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu
majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de
jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui
lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.
- are mai multe parti:
 Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe
baza B.I sau a pasaportului
 Data si ora mortii
 Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
10.Ce este notiunea de zile de ingrijire medicala; exemple
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni
traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor
lor. Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si
juridice = zile de ingrijire medicala (se refera numai la leziunile traumatice)
- se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca,
vindecarea anatomica
Ex: - fractura costala unica, simpla:1-2z.i.m. (investigatii, adimnistrare medic antialgica)
 -apendicectomie(necomplicata): 6-7 z.i.m. (investigatii, operatie, controlul plagii, firele de
sutura, medic antialgica; se incheie cu scoaterea firelor de sutura)

Subiectul 7

1. Metode conservatoare naturale ale cadavrului

a.Mumificarea(curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece => deshidratare rapida;persista
in mediul uscat). In lipsa apei viata se suspenda sau inceteaza.Este completa in 6 luni-1 an.
b.Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut
in O2).Grasimile neutre se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe,
in lipsa O2, se hidroxileaza sub actiunea hidrlazelor bacteriene dar si a propriilor
hidrolaze.Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara.Rezulta un
aspect care permite identificarea cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced (3-4
sapt – 3-4 luni). Daca acizii se oxodeaza se produc aldehide si cetone care conduc la
distrugerea adipocerei. Este completa in 1-2 ani.
c. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice). Patrund intre
celulele epidermului facand imposibila actiunea hidrolazelor; de asemenea aceste medii au
continut scazut in O2 si beneficiind chiar de prezenta unor substante antibacteriene au un
continut scazut in bacterii.este completa in ani de zile si se adreseaza in special structurilor
tisulare bogate in colagen-piele,fanere,intestin,.
d. Inghetarea naturala: conservarea indefinita pana la congelare, moment din care putrefactia
evolueaza accelerat.
2. Moartea subita: definitie. Clasificare
Definitie: reprezina un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare
de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta (sudden
unexpected unexplained death) reprezina 40-50% din mortile autopsiate.
Clasificare: A.I.Cauze coronariene: a-ateroscleroza coronariana-tromboza acuta de coronare-
infarctul miocardic acut b.-anomalii congenitale coronariene c.-anevrism coronarian disecant
d-displazie fibromusculara a coronarelor e.-boala Kavasaki f.-arterita coronariana II.Boala
hipertensiva
III.Cardiomiopatii IV.Boli valvulare V.Miocardite VI.Malformatii congenitale ale
sist.excitoconductor
VII.Morti reflexe.
B.Cauze meningoencefalice: epilepsia, hemoragii subarahnoidiene, hemoragii intracerebrale,
tumori cerebrale primitive, meningite, hidrocefalia, afectiuni psihiatrice, tromboza sinusului
sagital superior, comotie cerebrala minora asociata cu intoxicatie etilica, malaria cerebrala.
C.Cauze respiratorii: a.epiglotita b.embolii pulmonare:-trombembolii pulm. -embolia
amniotica -embolie gazoasa -embolia grasa. c.criza de astm d.hemoptizii
e.pneumotorax spmntan al nou nascutului
f.pneumopatii interstitiale g.hipertensiune pulmonara esentiala
D.Cauze digestive: rupture de varice esfofagiene, ulcer duodenal perforat intr-un vas mare,
rupture spontana de splina, pancreatita acuta fulminanta, hepatita fulminanta, hemoragii
intraabdominale netraumatice.
E.Cauze endocrine: diabet zaharat(coma cetoacidotica, coma hiperglicemica, hipoglicemia),
feocromocitom, insuficienta cortico-suprarenala(boala Addison, necroza hemoragica a
suprarenalelor), tiroidita cronica.
F. Cauze infectioase: soc septic streptococci, fasciita necrozanta, soc septic stafilococic
fulminant.
G.Cauze imunoalergice: reactii anafilactice
H. Dezechilibre hidroelectrolitice: hiperK, intoxicatia cu NaCl
I. De etiologie necunoscuta: sindrom Reyes, Sarcoidoza, moartea subita a carausilor,
sindromul mortii subite a sugarului.
J. Decese subite la sportive.
3. Legatura de cauzalitate directa conditionata Caracteristicile lez.traumatice:
-lez.intereseaza organe vitale-intre lez.(cauza)si moarte(effect) exista o inlantuire continua,
cauza actionand direct dar pe fondul unor factori conditionali interni(morbiditate
preexistanta) sau externi(tratament inadecvat si prin asocierea unor circumstante cu care
realizeaza o concomitenta la momentul traumatic
-traumatismul nu este atat de grav incat conditiile si circumstantele san u aiba semnificatie-se
identifica factori care se influenteaza reciproc: leziunea de baza si factorul extern/intern: nici
una nu pot determina decesul luate separate, dar impreuna prin interconditionare result.se
amplifica sau se declanseaza complicatii acute severe de natura a declansa in mod deteminat
decesul. Criterii lezionale indeplinite de traumatism pt. a constitui o legat.directa
conditionata: -lez.principala survine pe un teren patologic: fie lez.principala agraveaza starea
morbida, fie acesta din urma agrav.lez principala,fie ambele.
-lez.traumatice sunt necesare darn u si suficiente in vederea producerii prejudiciului..
4. Hematomul subdural-produs prin ruperea unei vene emisare ( dreneaza emisferele in
sinusurile venoase ale durei mater) , frecv prin acceleratie sau deceleratie( ce determ o
acceleratie brusca, de scurta durata si intense a vv. Emisare)
- netraumatic: prin ruperea unui anevrism sau efractia unei hemoragii intracerebrale in sp.
Subdural
Simptomatologia apare in cazul unei cantit mai mari de sange decat in hemoragia extradurala
si depinde de:
- viteza de acumulare a sangelui; cantit hemoragiei;
Simptomatologia grava poate fi determ de 50 ml sange acumulati rapid sau 150 ml acumulati
lent.
In fctie de evol clinica, hemoragia subdurala se clasif in: acuta: manifesta in 72 ore; subacuta:
manif clinice apar la 3-21 zile de la traumat; cronica: manif ce apar dupa 21 zile dupa
traumat.
Evol histol a unui hematom subdural cr:
- dupa 24 h: pare un strat de fibrina intre dura mater si hematom
- dupa 36 h apar fibroblaste
- dupa 4-5 zile: exista un strat de 4-5 cel fibroblastice intre dura mater si hematom
- dupa 5-10 zile: se prod o invadare a hematom de catre capilare, fibroblaste si
macrophage
- dupa 3-4 sapt: hematomul este complet inchis intr-o membr fibroasa
- dupa 4-5 sapt: grosimea membr fibroase este egala cu cea a durei materiar
continutul hematom este lichefiat, de culoare galben-rosietica.
5. Clasificarea anoxiilor. Sugrumarea
1.Anoxii de aport (anoxii anoxice):
4.1 Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):
a. insuf O2 in aerul respirat: spatii inchise, procese care consuma O2,
altitudini mari
b. obstructia orif. respiratorii (sufocare)
c. obstructia cailor resp. - de cauza interna: obstructia cu lichide sau solide,
inecare
- de cauza ext. prin comprimarea reg cervicale (spanzurare,
strangulare, sugrumare)
d. impiedicarea miscarilor resp prin: comprimare toraco-abd, pneumotorax
traum, paralizia mm resp, intox cu subst curarizante, electrocutie
e. scaderea perfuziei pulm prin embolii sec traum
 4.2 anoxii de aport de cauza neviolenta:
a. obstructia cailor aeriene (tumori, edem glotic)
b. perturbarea misc resp: poliomielita, criza de miastenia gravis
c. obstruarea cailor resp intrapulm: astm, pneumonii
d. scaderea perfuziei pulm: insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale
5. Alterari ale membranei alveolo-capilare
5.1 De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile
5.2 De cauza neviolenta: boala membranelor hialine
6. Anoxii de transport
6.1 De cauza violenta: cantitative (anemii dupa hemorag postraum), calitative (intox cu
CO, nitriti)
6.2 De cauza neviolenta: cantitative (anemia feripriva, hemolitica, ulcer perforat, IC
globala), calitative (anemia falciforma, drepanocitoza)
7. Anoxii de utilizare/citotoxice/tisulare
7.1 De cauza violenta: perturbari toxice ale metab celular (intox cu HCN, barbiturice,
morfina), reducerea metab bazal celular pana la oprirea ciclului Krebs (hipotermia)
7.2 De cauza neviolenta: ICC severa, hipoproteinemie
Sugrumarea:= comprimarea gatului cu mana si degetele.Clasificare juridica:exclusiv
omucidere. Se poate produce autostrangularea la psihopati dar nu se produce decesul(dupa
pierderea constientei, musculatura se relaxeaza iar comprmarea gatului inceteaza). Este
posibila prin priza de lupte de tip Nelson: hipoxie+compresie sinus carotic+ eliberari
catecolamine =>aritmie.
-autopsie: -la nivelul gatului victimei, se observa urme de deget si de unghii.
-frecvent,apar fracturi ale hioidului si ale scheletului cartilaginos al faringelui.
Mecanism tanatogenerator predominant reflex.Culoare alba a extremitatii cefalice(frecvent),
cianotica(rar).
6. Explicati de ce lividitatile cadaverice in hipotermie sunt rosii
- lividitati rosii ( se mentin astfel cat timp cadavrul nu este decongelat ), culoarea rosie este
cauzata de: _ scaderea consumului de O2 la nivel tisular in refrigeratie
_ modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei – HbO2
7. Conditii de solicitare a expertizei medico-legale psihiatice
-pentru stabilirea capacitatii psihice si periculozotatii sociale a pers.infractoare.
-pentru intreruperea sau amanarea pedepsei
-pt.stabilirea capac.psihice de exercitiu, vizand capacit.civila in general sau la un moment
dat(interdictie, curatela, incredintare minori, anulare casatorie, divort remediu)
-pt.stabilirea starii de sanatate in vederea intocmirii unor acte civile, in cazurile de
revendicare a unor despagubiri civile motivate prin accidente, boli, decese intraspitalicesti,
tratamente medicale neadecvate, malpractica medicala, rele tratamente in medii
concentrationare, in cazul in care justitia cere precizari privind cauzalitatea medico-legala
psihiatrica sau respons.medicala

8. Pruncuciderea: durata vietii extrauterine

Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului
nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare
pricinuita de nastere"
Durata vietii extrauterine este un element important in incadrarea juridica a faptei
(pruncuciderea sau omuciderea).
- imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe, vernix cazeoza; de
culoare rosie.
- cordonul ombilical trece prin diferite etape:
* imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent,
** dupa 24 h, apare inelul de demarcatie (de culoare rosie) la locul de implantare
mumifierea (deshidratare se observa bine la 3 zile dupa nastere
*** detasarea cordonului (bontului) la 5-7 zile, raminind cicatricea ombilicala.
- bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ 2-3 zile (poate lipsi la
imaturi si nasterile precipitate)
- patrunderea aerului in stomac si jejun la 15-20 de minute dupa expulsie
- meconiului (continut intestinal al nou-nascutului) se elimina in 2-3 zile
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta
1moarte violenta. 2.cauza mortii neconscuta3circumstantele mortii sunt suspecte-a)moarte
subita, b) decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata
periodic din punct de vedere medical, c) deces care survine in timpul unei misiuni de
serviciu, d)deces ce survine in custodie, precum moartea pers. aflate in detentie sau private de
libertate, decesele in spitale psihiatrice, moarte asociata cu activitatile politiei, in cursul
mainifest.publice sauin suspiciune de tortura, e) multiple decese repetate in serie sau
concomitent, f) cadrave neidentificate sau sechelizate, g) decese survenite in locuri publice
sau izolate, h)moartea este pusa in legat.cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau
in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectia muncii, i) decesul pacientului a survenit
in timpul sau in scurt timp dupa o interventie dg.sau terapeutica medico-chirurgicala.
10.Diagnosticul de moarte
Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta)
-pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit
-oprirea respiratiei
-oprirea circulatiei
-abolirea reflexelor
-modificari oculare
-suspendarea activitatii cerebrale
Semnele mortii reale:modificari cadaverice precoce:
-lividitatile si hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza
-modificari cadaverice tardive:-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de
animale,insecte
Conservatoare-naturale:-mumificarea,adipoceara,lignifierea,inghetarea
-artificiale:-inghetarea,imbalsamarea.
Varianta 8
1.Diagn de moarte. Moarte cerebrala
1.pierderea completa a vietii de relatie
2.areflexie si atonie musc totala
3.prabusirea TA cand se intrerupe sustinerea iatrogena
4.oprirea resp spontane
5.liniste electrica persistenta pe EEG
6.la niv circ cerebrale: scaderea diferentei arterio-venoase cerebrale a O2, glucozei si
cresterea acesteia pt acidul lactic
2.Moartea subita – cauze meningoencefalice
a. epilepsia – det 1-2 % din cauzele de moarte subita
- moartea subita se prod f rar in criza de grand mal, frecv moartea apare la un tanar cu ter
anticonv insufic, in timpul noptii sau in cada, fara semen de convulsii
- la autopsie se obs infiltrate hemoragice linguale iar la niv cerebral foarte rar este depistata
cauza crizelor de epilepsie
b. hemoragii subarahnoidiene netraumatice sau dupa traumat minore
cauze – rupture unei malf arterio-ven, anevrisme de tip “berry”, discrazii sangvine, endocardita
cu fen embolice, supradozare de anticoagulante
- malf arterio-ven frecv in cortexul parietal: sdr Sturge-Webber
 - anevrisme “berry”: consecintele rupturii – 96% hemoragie subarahnoidiana ; 4%hemoragie
subdurala
c. hemoragii intracerebrale – apar la barbati la varste mai avansate, constant associate cu HTA.
- localiz mai frecv: putamen, capsula interna, thalamus( cu defic senzitiv mai marcat decat cel
motor), emisf cerebeloase( pierd cunostientei, voma, cefalee occipitala, vertij)
- extinderea hemoragiei: 75% se rup in ventricul, 15% subarahnoidian, in 54% determ aparitia
edem cerebral cu hmoragii sec in TC.
d. tumori cerebrale primitive
e. meningite - f rar constit o cauza de moarte subita, doar in cazurile de evol fulminanta
- la autopsie constatarile sunt reduse: edem cerebral, meninge tulbure
- cel mai frecv se intalnesc la copii det de: H. influenzae, Meningococ, Pneumococ, la n-n E. coli
si Streptococ beta hemolytic.
f.hidroencefalia - det rar moartea subita
g.afectiuni psihiatrice – frecv crescuta de moarte subita la schizofrenicii tratati cu fenotiazine( se
pp ca det aritmii cardiace, hipertermie, hTA)
h. tromboza sinusului sagital superior
i. comotia cerebrala minora asociata
j. malaria cerebrala
3. Clasif ag traumatici. Hematomul
a.corpuri contondente:- fctie de marimea supraf de contact: obiecte contondente cu supraf
mica(< 16 cm); Obiecte contondente cu supraf mare(>16
cm)
- ftie de supraf: ob contond cu supraf neregulata; ob contond cu supraf plane si muchii drepte
b. obiecte cu varfuri sau lame ascutite: - obiecte intepatoare: cuie, andrele; - obiecte taietoare: brice,
lame de ras
- obiecte taietoare-intepatoare: cutite; - obiecte taietoare-despicatoare: topoare, secure, satire
c. proiectile: - vit de deplasare > 50 m/s
d. unda de soc ( blast wave)
Hematomul –a. fctie de profunzime poate fi:
- subcutanat – este cel mai putin grav, dar se poate suprainfecta, caz in care evol este mai indelungata
- visceral, profound- are potential de gravitate mai mare
b. fctie de gravitate: - pt hematoame subcut mici: sub 10 zile de ingrijiri medicale;
- pt hematoame viscerale: durata variabila de la caz la caz
4. Precipitare – caract lezionale
a. sunt lez multipolare
b. sunt prezente pe partile proeminente dar si in alte reg, uneori chiar opuse
c. frecv sunt insotite de escoriatii si alte semne cu caract vital la locul de impact dar care in cazurile ce
lez grave pot fi mult mai reduse sau chiar absente
d. obisnuit sunt grave – caderea se face de pe un plan pe acelasi plan, precipitarea se face de pe un plan
pe un alt plan sit mai jos decat primul
5. Clasif anoxiilor. Anoxii violente ( anoxice)
a. insuf oxigenului in aerul respirat
- spatii inchise, procese care consuma oxigenul – flacara, proc fermentative( cu degajare de dioxid de
carbon), altitudini mari
b. obstr orif respiratorii( sufocare)
c. obstr cailor respiratorii
- de cauza interna – obstr cailor resp cu lichide sau solide, inec
- de cauza externa prin comprimarea reg cervicale( spanzurare, strangulare, sugrumare)
d. impiedicarea misc respiratorii: comprimare oraco-abdominala, pneumotorax traumatic, paralizie a mm.
respiratori, intox cu subst curarizante, electrocutie
e. scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor
 6. Expertiza ML in inotxicatii letale
A. examenul la fata locului: identif corpurilor delicate( cutii de mdeicamente goale, scrisori de ramas
bun,etc) si recoltarea lor, verify instalatiilor defecte, adunarea de date de ancheta si date privind antec
persoanei.
B. exam necroptic cu ocazia autopsiei ML:
1. la ex extern: cul lividitatilor – rosie-ciresie ( CO), roz( HCN), brun-cafenie( metHb)
rigiditatea: lenta si slaba chiar abolita( ciuperci), rapida si intense( stricnina)
lez la poarta de intrare – dare cafenii descendente( acizi,baze)
mirosul cadavrului( HCN, alcool etilic, metilic, parathion)
2. la ex intern: a. tablou nespecific de intox: petesii asfixice, staza viscerala generalizata,
EPA, scaderea in dimens a ficatului
b. tablou specific: lez la poarta de intrare – lez brune,moi,umede in alcalii si dure,casante in
acizi
la ex necroptic – continutul gastric, lez hepatice
lez la poarta de iesire – dungile Mess( la niv unghiilor in intox cu arsenic),
nefrita arsenicala, stomatita mercuriala
c. recoltarea de prod biologice pt ex de labortaor
In inotx cu un toxic necunoscut sau in cazurile suspecte de intox se recomanda recoltarea a: 50 ml
sange, toata urina( min 50 ml)
Stomac si continut, ficat (aprox 200 g)
Plamani, un rinichi
7. Capacitatea psihica si discernamantul - definitii
Capacit psihica reprez ansamblul de insusiri psihice ale persoanei, de ordin cognitive-intelectiv,
caracterial si afectiv – volitional care pot asigura performanta in desfasurarea unei activitati si de a organiza
motivat aceasta activitate, determinata de aptitudini si de gradul de maturizare a personalitatii si tradusa prin
afpte si rezulatate cuantificabile.
Discernamant = functia psihica de apreciere critica a continutului si consecintelor unei actiuni sau
inactiuni ( a unei fapte). Este deci capacitatea subiectului de a organiza motivate activitatea sa.
8. Probare ML a violului.
A. probarea existentei raportului sexual
- observarea unor lez genitale si/sau anale
- punerea in evidenta a urmelor de sperma pe corpul victimei
- boli transmise sexual ( prezente la agresor)
- sarcina dupa viol.
B. Probarea lipsei de consimtamant sau de discernamant a victimei
- se evid lez traumat si datarea lor
- evid serica de droguri sau anestezice
- determ capacitatii intelectuale si QI-ul victimei.
9.Notiunea de zile de ingrijire medicala. Punerea in primejdie a vietii.
Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor,
cuantificate prin durata ingrijirilor medicale.
Punerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca lez ce au survenit
in urma unui traumatism sa conduca cu cea mai mare probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor
directe( pericol imediat) fie prin aparitia unor complic cu potential letal( locale/generale, immediate sau
tardive) ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical/ chirurgical sustinut.
10. Diagnostic de moarte.
A. semne negative de viata: tonusul abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatie, abolirea reflexelor,
modif oculare, suspendarea active cerebrale.
B. semnele mortii reale
1.modif cadaverice precoce: lividitatile si hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza
2. modif cadaverice tardive
 - distructive: putrefactia, distrug cadavr de animale, insecte necrofage
- constructive: naturale – mumificare, adipoceara, lignifierea, inghetarea
Artificiale – inghetarea, imbalsamarea

Subiectul 9
1) Putrefactia.Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces.Poate
avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea
persoanei si cauzele mortii.Etapele biochimice: 1-aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub
actiunea bacteriior aerobe (ex.Stafilococ) 2-anaeroba cu scindarea proteinelor si a lipidelor
(cu formarea de amine cadavrice-putresceina, H2S, Nh3, etc) sub actiunea bacteriior
anaerobe (Clostridium)Etapele macroscopice: 1- descompunere initiala = descompunere
interna sub actiunea bacteriilor endocavitare –E-Coli, protozoare si a enzimelor propii; o
descompunere cu aspectul exterior normal pe fondul pregatit de autoliza. 2- putrefactie
initiala=cadavrul se umfla sub actiunea gazelor=>miros de putrefactie, 3- putrefactie
neagra=pe masura ce gazele ies corpul colapseaza tesuturile devin moi, inchise la culoare si
cu miros accentuat.4-Fermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros rinced, mucegai pe
partea opusa decliva.5- descompunere uscata
2) Moartea subita: definitie. Clasificare.Reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat,
survenit la un indivit in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de
scurta durata sau absenta.
Clasificarea se face in functie de cauza care a determinat decesul. Astfel mortile subite pot
avea cauze cardiace – cel mai adesea (coronariene, hipertensive, boli valvulare,
miocardite,etc),cauze meningoencefalice(hemoragii intracerebrale,meningite), respiratorii,
endocrine-metabolice(B Addison autoimuna sau comele hipo/hiperglicemice,
cetoacidotice),infectioase(soc septic), imunoalergice si in final cu etiologie obscura
(neclasificate-moartea subita la sportivi)
3) Clasificarea agentilor traumatici. Echimoz.I)Agenti traumatici fizici – sint reprezentati
de :1) Agenti traumatici mecanici,2)Variatii exterme de temperatura,3) Electricitate, 4)
Variatii exterme ale presiunii atmosferice, 5) Unde sonore, ultrasunete, infrasunete, 6)
Radiatii electromagnetice, 7) Cimpuri magnetice, 8) Radiatii ionizante;II) Agenti traumatici
chimici – substante toxice diverse ;III) Agenti traumatici biologici – Bacterii, Virusuri,
Otraviri vegetale sau animale, Leziuni produse de animale; IV) Agenti traumatici psihici
Echimoza=Este produsa prin actiunea agentului traumatic asupra tegumentului, ce determina
mici rupturi capilare cu extravazarea unui cantitati de sange care inunda tesuturile.Poate
apare la locul de impact sau uneori apare la distanta de locul impactului(mai neobisnuit).Au
forma diferita ce depinde de obiectul cu care a fost produsa(curea, unghii, degete).In timp
echimozele sufera modificari de culoare:initial culoarea e rosiatica, dar vireaza la violaceu-
albastru in 1-3 zile, verzui la 3-4 zile, apoi galbui, dupa care dispar. Cele mici dispar in 7-10
zile de la producere. Ele trebuie diferentiate de lividitati, echimoze spontane sau postmortem.
In unele cazuri ele sunt sugestive : in viol-pe coapse, in sugrumare au forma ovalara si sunt
dispuse anterior si lateral pe gat sugerand varfurile degetelor.
4) Caracteristicile orificiului de intrare in impuscarea cu glonte.Efectul glontelui depinde
de energia cinetica si viteza sa(in functie de tipul de arma). Pentru tragerea de aproape(20-30
cm – pistol sau 50-100 pt arme mari) : central se afla plaga circulara de diametru egal sau
putin mai mare ca cel al glontului, cu lipsa de substanta si margine neregulata.Pe marginea
interna se afla un inel negru(de stergere) dat de stergerea reziduului de pe glonte; in jurul lui
se afla inelul de escoriere inconjurat de zona de tatuaj, cenusie data de impregnarea pielii cu
factori secundari. Urmeaza zona de actiune a gazelor fierbinti care dau arsuri superficiale.
Daca tragerea e de la distanta sunt prezente doar orificiul plagii, inelul de stergere si de
escoriere. Daca tragerea s-a facut cu arma lipita orificiul central are aspect de plaga
neregulata sau pleznita iar zona de tatuaj se afla pe peretii canalului produs de glont.
5) Clasificarea anoxiilor. Anoxii de utilizare (histotoxice): exemple.1.Anoxii de aport de
cauza violenta (insuficienta oxigenului in spatiul de respirat, obstructia orificiilor respiratorii,
obstructia cailor respiratorii fie intern cu solide sau prin inec fie extern prin compresia
regiunii cervicale, impiedicarea miscarilor respiratorii, ↓perfuziei pulmonare prin embolii
dupa traumatisme); de cauza non-violenta (obstructia de cai prin tumori,edem,etc perturbarea
miscarilor respiratorii-pneumotorax,poliomielita,miastenie gravis; obstruarea cailo
intrapulmonare-astm si pneumonii;scaderea perfuziei pulmonare-ICC ).2.Anoxii de mb
alveolo-capilara violenta(toxice gazoase) si non violenta (boala mb hialine)
3.Anoxii de transport violente (cantitative – anemii posttraumatice sau calitative- intoxicatii
cu aparitia de Hb toxice : metHb, COHb CNHb) sau non violente(cantitative- anemii
hemolitice sau calitative-Hb patologice).4.Anoxii histotoxice (de utilizare): violente
(intoxicatii cu HCN si derivatii, anestezice, barbiturice, CO care altereaza functionarea
ciclului Krebs blocand lantul respirator)si non violente (ICC, hipoproteinemie)

6) Intoxicatia cu CO, DML.CO e produs din arderi in atmosfere cu O2 scazut. E incolor si

inodor. CO se leaga cu o foarte mare afinitate de Hb rzultand COHb ce nu mai permite
transportul O2 la tesuturi, dar el interfera si cu enzime celulare si din lantul respirator.
Miocardul il fixeaza cel mai usor si sub actiunea sa se reduce frecventa si debitul cardiac, iar
la doze mari apare asistolie rapid. Starea initiala a cordului e importanta, indivizii care sufera
deja de alte boli cardiace fiind mai susceptibili la efectele CO chiar la doze neletale.
Intoxicatia depinde de timpul si concentratia la care e expus subiectul. Clinic la 20-30%
COHb apar cefalee pulsatila si astenie, la 30-40% apar greata si varsaturi iar peste 50% coma
apoi convulsii si moarte. La o concentratie CO de 1/100 sunt suficiente 1-2 respiratii pentru
pierdere de constiinta si deces. La necropsie cadavrul este roz-carmin si spectroscopic se
confirma prezenta COHb prin folosirea unei substante reducatoare.
7) Clasificarea simularii.1.Simularea propriuzisa. A) a unei afectiuni inexistente. Se
simuleaza semne obiective (febra, tahicardia, albuminuria, hematuria, diabetul, hemoptizii,
varsaturi, epilepsie,anchiloza, paralizii si tremuraturi) si subiective (durerea, tulb de vedere,de
auz, oboseala fizica sau intelectuala, halucinatii, amnezia). B)Crearea artificiala de boli
(inhalarea de iritanti-bronsita, injectarea de material sptic in cavitatea pleurala- pleurezie
purulenta, ingestie de fosfor-anemie, arsuri cu acizi, ingestie de sapun- hemoragie intestinala,
ingestie de efedrina- HTA) sau crearea de infirmitati reale (taierea degetelor, intepaturi,
autoimpuscare).2.Agravarea. Aici exista o boala reala dar simptomele ei sunt exagerate de
bolnav : durere, infectarea unor rani, sinistroza.3.Disimularea. E proces opus simularii
presupune ascunderea unor simptome reale : boli de ochi, auz, boli venerice, psihice,
echimoze pentru a scapa de raspundere sau a obtine unele beneficii nemeritate.
8) Definitia pruncuciderii. Obiectivele expertizei medico-legale. Este uciderea copilului
nou-nascut prin comisiune sau omisiune imediat dupa nastere de catre mama care prezinta o
tulburare legata de actul nasterii(o stare psihofiziologica anormala determinata de nastere
care nu duce la abolirea discernamantului dar poate explica conduita femeii imediat dupa
nastere).Expertiza ML urmareste : examenul cadavrului nn (stare de nounascut, varsta
intaruterina daca nu s-a nascut la termen, viabilitatea nn, dovezi de instalare ale vietii
intrauterine, durata vietii extrauterine, daca s-au acordat ingrijiri imediat dupa nastere, cauza
mortii), examenul femeii suspecte(stabilirea semnelor de nastere si aprecierea tulburarilor
pricinuite de nastere) si al locului unde s-a produs nasterea.
9) Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea
violenta
Conform cu art.114 CPP autopsia e obliagatorie in cazuri de moarte violenta, cauza mortii
este necunoscuta sau moartea este suspecta si aici avem urmatoarele situatii : morti subite sau
morti la persoane care efectueaza controale medicale periodice sau la care decesul survine in
misiuni de serviciu, in incinta unei institutii sau intreprinderi, deces in custodie(arest,
penitenciare), cadavre neidentificate, decese multiple sau in serie, decese in locuri publice sau
izolate, morti legate de o deficienta a sistemului sanitar in acordarea ingrijirii medicale sau
deces ce survine la scurt timp dupa o interventie diagnostica/terapeutica. Vorbim de moarte
violenta cand cauzele de producere sunt traumatice(fizice, mecanice, chmice, biologice,
psihice). Ca mod de producere putem vorbi de accidente, sinucideri sau omucideri.
10) Notiunea de zile de ingrijire medicala. Slutirea.Durata ingrijirol medicale se refera la
durata efectiva de timp in care o persoana victima a unui traumatism necesita ingrijiri
medicale pentru vindecarea leziunilor suferite ± complicatiile lor. Legistul trebuie sa
precizeze gravitatea leziunilor pentru ca legea ia in considerare leziuni de la cele mai putin
severe la cele mai grave. Aceasta gravitate se exprima cuantificat conform unei conventii
medico-juridice ca „zile de ingrijire mediacala”. Slutirea este deformarea evidenta
morfologica si/sau estetica cu caracter permanent a unei regiuni anatomice, care creeaza
victimei un prejudiciu real fizic/psihic. Cand implica faţa se numeşte desfigurare. Evaluarea
unui astfel de caz se va face doar dupa epuizarea tuturor mijloacelor de interventie (chirurgie
plastica si reparatorie). In unele cazuri victima nu poate efectua aceste interventii si
specialistii sunt chemati sa aprecieze sansele potentiale de recuperare.
Subiectul 10
1.Def mortii. Enumerati semnele mortii reale. Deshidratarea
Moartea= oprirea ireversibila a fct. vitale, respiratorie, cardio-circulatorie si a activ. sist.
nervos superior. (definitia medicala).
Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea cerebrala.
Semnele mortii reale se grupeaza in:
 modif cadaverice precoce:- racirea corpului;- deshidratare;- autoliza;- lividitati
cadaverice;- rigiditate cadaverica
 modificari cadaverice tardive (apar dupa 24 de ore de la deces):- modificari
distructive ; - putrefactia ; - distrugerea cadavrului de
animale, insecte necrofage sau larvele lor
- modificari conservatoire - naturale : mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea ; -
artificiale : inghetarea, imbalsamarea
Deshidratarea :- o data cu caldura, prin evaporare se pierde si apa, det deshidratarea
cadaverica; procesul este mai evident la tes. cu continut hidric ridicat : globii oculari (tens.
oculara scade la jum. in mom.opririi cordului), mucoase (buze, scrot, labii), tegum. excoriate
sau marg. plagilor
2. Moartea subita. Emboli grasa
- cel mai frecvent, se produce la 24-72 ore dupa un traumatism cu fractura de os lung (mai
ales femur); formele fulgeratoare (la citeva ore dupa accident) sint mai rare
- mai pot apare in.:- orice traumatism cu interesarea tesutului gras subcutanat; arsuri grave;
pancreatita acuta; anestezii inhalatorii; la bolnavi cu steatoza hepatica, in conditii de crestere
a presiunii intraabdominale
- din punct de vedere fiziopatologic, in aceste cazuri, se considera ca se produce o
coalescenta a lipidelor plasmatice care formeaza picaturi mari ce vor obstrua capilarele
pulmonare
- pot fi:- cu grasimi libere; - cu maduva osoasa grasa
- apar la peste 90 % din indivizii cu traumatisme grave; in majoritatea cazurilor sint
asimptomatice
- clinic:- insuficienta respiratorie acuta; - eruptii petesiale in 1/2 superioara a corpului (torace,
axile, fata); eventual, febra si tahicandie, ev. IR ac.
- diagnosticul este confirmat prin: biopsie pulmonara (grasimi in arteriole); lipidograma
sangvina - evidentiaza acizi grasi liberi si grasimi neutre
- uneori, exista embolii grave nu doar pulmonare ci si cerebrale sau renale
- la autopsie: macroscopic, nu se evidentiaza elemente sugestive; microscopic, pe proba
recoltata din virf pulmonar si colorata special (Sudan, Scharlach) se observa picaturi de
grasime in capilarele pulmonare
3. Clasificarea ag. traumatici. Plaga
Clasif ag. traumatici
1. Ag. traumatici fizici: agenti traumatici mecanici; variatii extreme de temperatura;
electricitate; variatii extreme ale pres. atm.; unde sonore, ultrasunete, infrasunete;
radiatii electromagnetice; campuri magnetice; radiatii ionizante
2. Ag. traumatici chimici
3. Ag. traumatici biologici ( bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, lez. produse
de animale)
4. Ag. traumatici psihici
Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii
Plagile pot fi, in fct de profunzime:
- superficiale
- profunde, care pot fi: nepenetrante; penetrante (in cavitatile craniene, toracice,
abdominale) si care pot fi: perforate (lezind viscere cavitare - stomac, intestin, vezica
urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ (spre exemplu ficatul).
Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general,
caz in care evolutia e prelungita. In general, evolutia este influentata de localizare,
profunzime si reactivitatea organismului.
Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.
In functie de aspectul macroscopic, se descrie:
a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu suprafata
plana sau neregulata. Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica, margini si fund
anfractuos. Este adesea inconjurata de echimoze si excoriatii. Plagile zdrobite pot prezenta
mai multe varietati, in raport cu mecanismul de
producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;- plaga
sfisiata;- scalparea.
b. Plagi produse prin instrumente ascutite
1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata de plaga
impuscata
2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act. tangentiala
asupra pielii; - uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o
escoriatie, iar la un capat al plagii apare “codita de soricel”(ofera informatii despre directia de
actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent, marginile plagii se retracta
3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente
4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate
- plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari
c. Plaga impuscata
4.Precipitarea: caracterul leziunilor in precipitare
Precipitarea= dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara
perimetrului de sustinere, urmata de lovirea de un plan inferior palnului de sustinere
Lez. din precipitare au urm caracteristici:vsunt multipolare;vsunt prezenta pe partile
proeminente, dar si in alte reg., uneori chiar opuse; frecvent sunt insotite de escoriatii si alte
semne cu cracter vital la locul de impact, dar care in cazurile cu lez. garve pot fi mult reduse
sau chiar absente ; obisnuit sunt grave (precipitarea se face de pe un plan pe un plan situat
mai jos decat primul)
5.Clasificarea anoxiilor. Hidrocutia
Clasif asfixiilor:
8. Anoxii de aport (anoxii anoxice):
8.1 Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):
f. insuf O2 in aerul respirat: spatii inchise, procese care consuma O2,
altitudini mari
g. obstructia orif. respiratorii (sufocare)
h. obstructia cailor resp. - de cauza interna: obstructia cu lichide sau solide,
inecare
- de cauza ext. prin comprimarea reg cervicale (spanzurare,
strangulare, sugrumare)
i. impiedicarea miscarilor resp prin: comprimare toraco-abd, pneumotorax
traum, paralizia mm resp, intox cu subst curarizante, electrocutie
j. scaderea perfuziei pulm prin embolii sec traum
8.2 anoxii de aport de cauza neviolenta:
e. obstructia cailor aeriene (tumori, edem glotic)
f. perturbarea misc resp: poliomielita, criza de miastenia gravis
g. obstruarea cailor resp intrapulm: astm, pneumonii
h. scaderea perfuziei pulm: insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale
9. Alterari ale membranei alveolo-capilare
9.1 De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile
9.2 De cauza neviolenta: boala membranelor hialine
10. Anoxii de transport
10.1 De cauza violenta: cantitative (anemii dupa hemorag postraum), calitative
(intox cu CO, nitriti)
10.2 De cauza neviolenta: cantitative (anemia feripriva, hemolitica, ulcer perforat,
IC globala), calitative (anemia falciforma, drepanocitoza)
11. Anoxii de utilizare/citotoxice/tisulare
11.1 De cauza violenta: perturbari toxice ale metab celular (intox cu HCN,
barbiturice, morfina), reducerea metab bazal celular pana la oprirea ciclului Krebs
(hipotermia)
11.2 De cauza neviolenta: ICC severa, hipoproteinemie
Hidrocutia este numita si “inec uscat, deoarece nu se constata prezenta apei in plamanii
victimei. Moartea se produce prin mecanisme reflexe (reflex vagal), declansate de intrarea
brusca in apa rece.
6.Intoxicatia cu alcool etilic. Mecanisme fiziopatologice de metabolizare. DML
- 95% din alcoolul etilic se metabolizeaza hepatic, cu formare de acetaldehida, ac acetic, CO2
si apa
- aprox. 5% se elim. urinar, nemodificat (alcooluria este mai mica decat in sange in faza de
abs., apoi e mai mare) si foarte putin prin respiratie, transpiratie, saliva, lapte
- val. medie a ratei de metabolizare in faza desc. este de 0,15g/1000ml/h la barbat si de
0,18g/1000ml/h la femeie, cu mari variatii individuale. Juridic se considera ca rata de
eliminare este de 0,15g/1000ml/h. la consum. cr. rata de eliminare este de 0,27g/1000ml/h
- elim. alcoolului poate fi aproximt de ecuatia Michaelis-Menten:
dC= VmaxC, dt= Km+ C, unde rata de elim.(dC/dt) depinde de rta max de elim. (Vmax),
ct. Michaelis (Km) si concentratie.
DML= 4-7g/1000ml
7. Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si medicina legala
- agresiuni sexuale: profilul ADN al victimei se evid. din celulele vaginale, in timp ce profilul
agresorului se obtine prin analiza celulelor spermatice
- omor: testarea ADN se face pornind de la urmele biologice recoltate de la locul faptei sau de
pe corpuri delicte(pete de sange, saliva, sperma, fire de par etc.)
- accidente rutiere: utila in a demonstra implicarea unui vehicul intr-un accident rutier soldat
cu victime umane, at cand vahiculul paraseste locul faptei
- identificarea cadavrelor necunoscute: se utilizeaza atat tes. moi, in dif st de degradare, cat si
tes. osos sau dentar(chiar cand sunt partial carbonizate).
- cercetarea relatiilor de inrudire biologica: cercetarea paternitatii, maternitatii, identificarea
fetilor conceputi prin fertilizare in vitro sau a mamelor surogat
8. Capacitatea sexuala a femeii: elemente medico-legale
 capacitatea de copulatie (potenta coeundi): vagin apt pt contact sexual (alte situatii:
vagin septat, absent, infantilism)
 capacitatea de conceptie (potenta generandi): menarha si ciclu ovulator
 capacitatea de gestatie (potenta gestandi): capacitatea de nidare a oului si de a duce
sarcina la termen in uter, capacitate de alaptare si capacitate psihica
 capacitatea de nastere pe cale naturala (potenta parturiendi)
9. Infirmitatea. Notiunea de zile de ingrijire medicala
Prin infirmitate, in sensul prevederilor legale, se intelege un prejudiciu cu caracter permanent
care poate fi de ordin strict morfologic, morfofunctional sau numai functional.
Rezulta astfel ca infirmitatea se deosebeste de notiunea de invaliditate care include in mod
obligatoriu un deficit functional, chiar daca acesta nu este asociat cu o modificare anatomica.
Conform prevederilor Codului penal, infirmitatea posttraumatica poate fi de ordin fizic sau
psihic si trebuie sa aiba un caracter de permanenta.
Infirmitatea nu este incadrabila in grade sau procente. Uneori, caracterul de "permanenta" al
unei infirmitati inceteaza prin anumite interventii chirurgicale, ca de ex. aplicarea unei
proteze fixe in urma pierderii unuia sau a mai multor dinti, reinterventiile chirurgicale in
cazul consolidarii vicioase a unei fracturi. Alteori, desi prejudiciul morfologic este reparabil
prin tratament, infirmitatea persista prin localizarea si gravitatea leziunii initiale (de ex. lipsa
de substanta osoasa craniana daca se intervine prin aloplastie ).
Exista situatii, insa, in care prejudiciul anatomic este real, dar prin importanta sa minima
morfologica nu poate fi considerat drept o infirmitate (de ex. apendicectomie, tonsilectomie,
cicatricele - care creeaza adesea alte probleme medico-legale, lipsa unei portiuni mici a
falangei distale a unui membru etc.).
Aprecierile finale medico-legale se fac dupa vindecarea clinica si dupa epuizarea mijloacelor
terapeutice de recuperare.
Zile de ingrijire medicala= interv. de timp in care, in mod efectiv, o pers, victima a unui
traum, necesita ingrijiri medicale pt vindecarea lez. suferite sau a complicatiilor lor imediate
sau tardive, locale sau la distanta .
Ac. notiune medico-juridica se refera doar la lez traum., ea cuantificand gravitatea ac. lez.
Zilele de ingrijire medicala se acorda independent de zilele de spitalizare.
10. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se
elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii,
dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-
legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul
dupa cum urmeaza:
- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de
familie este indisponibil pentru constatare
 - medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa
efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune
prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu
majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de
jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui
lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.
- are mai multe parti:
 Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe
baza B.I sau a pasaportului
 Data si ora mortii
 Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice

Subiectul 11
1.Putrefactia Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces.Poate
avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea
persoanei si cauzele mortii.Etapele biochimice: 1-aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub
actiunea bacteriior aerobe (ex.Stafilococ) 2-anaeroba cu scindarea proteinelor si a lipidelor
(cu formarea de amine cadavrice-putresceina, H2S, Nh3, etc) sub actiunea bacteriior
anaerobe (Clostridium)Etapele macroscopice: 1- descompunere initiala = descompunere
interna sub actiunea bacteriilor endocavitare –E-Coli, protozoare si a enzimelor propii; o
descompunere cu aspectul exterior normal pe fondul pregatit de autoliza. 2- putrefactie
initiala=cadavrul se umfla sub actiunea gazelor=>miros de putrefactie, 3- putrefactie
neagra=pe masura ce gazele ies corpul colapseaza tesuturile devin moi, inchise la culoare si
cu miros accentuat.4-Fermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros rinced, mucegai pe
partea opusa decliva.5- descompunere uscata
2.Moartea subita: definitie, clasificare
Def.=moarte neviolentă de cauză patologică instalată cel mai adesea brusc, survenită pe
neaşteptate la persoane de sănătate aparentă sau la bolnavi care anterior decesului nu au avut
o simptomatologie să determine o agravare a bolii de bază sau evoluţie letală.
Clasificare (după Simonen):
A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata
- ruptura cardiacă
- ruptura de anevrisme
B. MS cu leziuni organice cronice
- ciroza hepatica
- ateromatoza generalizata sau localizata
- moartea subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor favorizant
C. MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita boală: staza sanghina, sufuziuni sanghine
subseroase ş.a.
D. MS cu absenta elementelor anormale(“autopsia alba”)
3. Clasif ag. traumatici. Plaga
Clasif ag. traumatici
5. Ag. traumatici fizici: agenti traumatici mecanici; variatii extreme de temperatura;
electricitate; variatii extreme ale pres. atm.; unde sonore, ultrasunete, infrasunete;
radiatii electromagnetice; campuri magnetice; radiatii ionizante
6. Ag. traumatici chimici
 7. Ag. traumatici biologici ( bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, lez. produse
de animale)
8. Ag. traumatici psihici
Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii
Plagile pot fi, in fct de profunzime:
- superficiale
- profunde, care pot fi: nepenetrante; penetrante (in cavitatile craniene, toracice,
abdominale) si care pot fi: perforate (lezind viscere cavitare - stomac, intestin, vezica
urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ (spre exemplu ficatul).
Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general,
caz in care evolutia e prelungita. In general, evolutia este influentata de localizare,
profunzime si reactivitatea organismului.
Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.
In functie de aspectul macroscopic, se descrie:
a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu suprafata
plana sau neregulata. Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica, margini si fund
anfractuos. Este adesea inconjurata de echimoze si excoriatii. Plagile zdrobite pot prezenta
mai multe varietati, in raport cu mecanismul de
producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;- plaga
sfisiata;- scalparea.
b. Plagi produse prin instrumente ascutite
1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata de plaga
impuscata
2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act. tangentiala
asupra pielii; - uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o
escoriatie, iar la un capat al plagii apare “codita de soricel”(ofera informatii despre directia de
actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent, marginile plagii se retracta
3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente
4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate
- plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari
c. Plaga impuscata

4.Orificiul de iesire in impuscare

-nu prezintă lipsă de substanţă
-formă variabilă: fantă, cruce, stea, formă neregulată
-margini neregulate, răsfrânte înspre în afară->ombilicare spre exterior
-marginile se pot apropia cu uşurinţă
-formă particulară de plagă->plaga în seton: forţă vie mică; acţionează aproape tangenţial;
după perforarea pielii glontele alunecă pe planul osos prin ţesutul celular subcutanat şi se
opreşte după un anumit traiect sau părăseşte corpul
5.Clasificarea anoxiilor. Spanzurarea
Fct. de niv. la care are loc: 1.Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox.
de transport-implicat sg.+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv.
intracelular
D.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente
Spanzurarea= comprimarea reg. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp
-juridic=>accident / sinucidere / omucidere
CLASIFICARE: -Functie de aportul latului cu cartilajul tiroidian => spanzurare
inalta/medie/joasa.
-spanzurare tipica (nod la ceafa) / atipica (nod nu la ceafa)
-spanzurare completa ( nu atinge planul de sustinere )/incompleta (atinge planul de sustinere)
MECANISME :
4. asfixic pur – traheea e colabata de lat  nu exista O2  asfixie acuta
5. hemodinamic pur – circulatie spre creier e completa / incompleta intrerupta;CRS
neafectate ; a. carot. comuna se colabeaza la 4-5 kg.; a. vert. se colabeaza la 12-14 kg.
(greutatea extremitatii cefalice ~ 8 kg)
6. neuro-reflex –direct de catre lat ( asfixii int si ext e absent )
CLINIC:spanzuratii albi ( prin mechanism neurorflex) / albastri( cianotici)
ASPECTE ML.: - sanse de spanzurare cervical – sant pergamentat, oblic spre nod ( aici e
interrupt circulara incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa nodului); latime
sant corespunzatoare lat
SEMNELE MORTII REALE : lividitati, rigiditate foarte intensa, rapid instalata, tablou
asfixic intern, infiltrat hemoragic sub santul de spanzurare prin elongatie gat =marturia
reactiei vitale, ruptura transversala a carotidelor
6.Intoxicatia cu alcool metilic
- se poate forma si prin fermentati alcoolica naturala
- fizic si organoleptic nu se deosebeste de etanol
- efect cumulativ, eliminarea incepind dupa 4-7 zile
- efectul toxic este realizat de catre metabolitii sai (formaldehida, acid formic):
- acidifierea pH-ului sangvin
- acidul formic are efect toxic direct asupra retinei
- simptomatologia apare la cantitati reduse de metanol, mai repede (30') in cazul dozelor mari
si mai lent (dupa 24 ore) in cazul dozelor mici: astenie, cefalee, greturi, varsaturi, dispnee,
cianoza, tulburari de vedere => orbire ev. permanenta (apar destul de precoce), coma,
convulsii, deces
- DML = 30-100 ml (concentratie serica de 80 mg%); 10 ml determina orbire
7.Clasif. sist. serologice in filiatie
În prezent se folosesc în expertiza filiatiei circa 60-70 de sisteme genetice, alegerea unuia sau
altuia dintre acestea fiind în functie de laboratorul în care se lucreazã. În general, în alegerea
unui test se urmãreste îndeplinirea unor criterii pe care acestea trebuie sã le întruneascã, cum
ar fi: numãrul de alele explorate, frecventa lor, problemele pe care le ridicã si costul metodei.
Sistemele sanguine reprezintã asocierea grupelor sanguine pe baza relatiilor dintre ele. Un
sistem sanguin are în structura sa un anumit tip de antigen determinat genetic.
Acest antigen constituie un marker genetic si astfel permite diferentierea indivizilor dupã
apartenenta lor la o grupã sau alta.
Grupele sanguine se transmit dupã legea tot sau nimic (adicã pe parcursul generatiilor nu
apar forme intermediare). Aparitia mutatiilor în grupele sanguine este un fenomen
exceptional de rar.
155
Sistemele serice
.1. Haptoglobinele
Cercetarea haptoglobinelor a cunoscut multiple progrese în decursul timpului. Haptoglobinele
reprezintã o fractiune mucoproteicã, apartinând alfa 2 globulinelor. Ele formeazã complexe
stabile cu hemoglobina (Hp/Hb), legãtura între ele fiind realizatã prin forte Van der Wals.
Acest complex are rolul de a transporta hemoglobina liberã din ser, de la splinã (unde a avut
loc hemoliza) spre sistemul reticuloendotelial. Complexul astfel realizat este stabil si datoritã
hemoglobinei prezintã activitate peroxidazicã evidentiatã prin colorarea cu benzidinã sau
ortodianizidinã.

.2. Sistemul Km (InV)

Acest sistem are localizare si efecte asemãnãtoare cu ale sistemului Gm. Este constituit din
doi factori InV(a) InV(b), determinati de gene autosomale codominante.
Acesti factori sunt prezenti la nastere.
.3. Sistemul Gc (componente specifice de grup)
Factorii sistemului Gc apartin alfa-2 globulinelor. Sunt prezenti la nou-nãscuti si migreazã
electroforetic în apropierea Hp. Sinteza lor este dirijatã de douã gene codominante Gc1 si
Gc2.
.4. Sistemul transferinic (siderofilinic) (Tf)
Beta-1 transferinele apartin beta-globulinelor, având rol în transportul Fe plasmatic. Sistemul
transferinic este controlat de trei alele autosomale. Factorii sãi apar în viata intrauterinã la
vârsta de 3 luni. Dupã viteza de migrare electroforeticã s-au identificat initial trei tipuri: B
(varianta rapidã), C (varianta cu vitezã intermediarã) si D (varianta cu vitezã lentã).
.5. Sistemul Gm (imunoglobulinic)
Identificarea acestui sistem a plecat de la constatarea cã în serul uman existã gamaglobuline
care aglutineazã hematiile O Rh+, prealabil sensibilizate cu ser incomplet anti-D.
Determinantii antigenici sunt codificati de trei gene: Gma, Gmb si Gmx. Cei trei factori
corespunzãtori apar la copii de 8-10 luni. Se pare cã, între Gma si Gmx existã o strânsã
legãturã în sensul cã Gmx este asociat todeauna cu Gma, pe când Gma poate fi si
independent. De aici s-a tras concluzia cã Gma si Gmb ocupã alternativ un locus, care este
învecinat cu Gmx.
Celor trei genotipuri le corespund urmã-toarele fenotipuri: Gm(a+b-x+), Gm(a+bx-),
Gm(a+b+x+), Gm(a+b+x-), Gm(a-b+x-). Copiii Gm(a+) nu pot proveni din pãrinti
Gm(b+).
8.Capacitatea sexuala la barbat: elemente medico-legale
- capac. de copulare sa coabitare (potenta coeundi): criterii de sexualizare sec depline
(definitoriu penisul viril), tulb de dinamica sexuala: impotenta psihica si organica
- Capac de procreere/conceptie (potenta generandi): testicule prezente, spermatozoizi
prezenti, canale permeabile, reflex ejaculator normal prezent
- Spermograma: 2,5-3ml, albicioasa, translucida, opalescenta, 60-140 mil spermatozoizi/ml,
di care min 60% mobili, cu max 25% forme anormale.Actualmente se considera ca normalul
incepe de la 25 mil/ml. Numai azoospermicii nu pot concepe.
9.Situatii in care autopsia este obligatorie
1. Moartea violenta, chiar si atunci cand exista o anumita perioada intre evenimentul
cauzal si deces
 Omucideri; suicid; accidente
2. Cauza mortii este necunoscuta
3. Circumstantele mortii sunt suspecte
 moarte subita
 decesul unei pers, a carei sanatate, prin natura serviciului, este verf. periodic dpdv
medical
 deces care survine in custodie (arest preventiv, spital penitenciar, spital de psihiatrie,
inchisoare, arestul politiei) sau deces care ridica suspiciunea de tortura sau oricare
alta forma de tratament violent sau inuman
 deces care intervine in timpul unei misiuni de servici sau in incinta unei institutii
 multiple decese repetate, in serie sau concomitent
 cadavre neidentificate sau scheletizate
 decese survenite in locuri publice sau izolate
 deficiente in acordarea asistentei medicale
 deces survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interv. diagnostica sau terapeutica
medico-ch
10.Dg. de moarte
Diagnosticul pozitiv de moarte cerebrală este stabilit pe mai multe criterii
(conform OMS):
1. pierderea completă a vieţii de relaţie
2. areflexie şi atonie musculară totală
3. prăbuşirea TA când se întrerupe susţinerea iatrogenă
4. oprirea respiraţiilor spontane
5. linişte electrică persistentă pe EEG (se specifică şi condiţiile de înregistrare EEG)
6. la nivelul circulaţiei cerebrale:
- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a O2 de la 5,8 vol% < 2 vol%;
- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic;
- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a glucozei.
Urmărirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, după legislaţie (4 -
72h)
SUBIECTUL 12
1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si
a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un
proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic
moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune
drepturile mostenitorilor de drept.
Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea,
racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive:
distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si
conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea)
Etapele mortii
- Stari terminale – preagonie – agonie
- Moarte clinica (oprirea functiilor vitale)
- Moarte reala: Etapa postmortem precoce (sub 24 ore) – semnele mortii reale neinstalate, pe
cale de instalare sau deja instalate; Moarte celulara – moarte biologica a fiecarui organ in
parte dupa moartea creierului; Moarte cerebrala (moartea celulara a creierului) – moartea
juridica (5-8 minute); Moartea somatica – individul nu mai este o unitate biologica ci un
ansamblu neunitar de tesuturi si organe vii; Moartea biologica – toate tesuturile si celulele
sunt moarte; Etapa postmortem tardiva (peste 24 ore): semnele mortii reale prezente:
lividitati, rigiditate, racire, deshidratare, autoliza – putrefactie – continuarea descompunerii
2. Embolia gazoasa
- este o cauza rara de moarte subita
- cantitatea letala de gaz depinde de locul de patrundere a gazului ( artera sau vena) si ritmul
de patrundere:
- ritm lent – permite tolerarea unei cantitati mari; ritm rapid – tolerarea unei cantitati mici;
introducerea rapida in vene permite tolerarea unei cantitati de 100 – 250 cm³ gaz; din vene
ajunge in vasele pulmonare unde det ocluzie si vasoconstrictie reflexa. In artere cantitatea
tolerata de gaz este mai mica iar decesul se produce prin obstructia unui ram coronarian sau a
unei arteriole cerebrale.
Modul de patrundere a gazului:
- in artere: patrunderea directa este rara, de obicei gazul ajunge prin sunturi arteriovenoase,
comunicare interatriala ( foramen ovale), sunturi arterio-venoase formate dupa traumatisme
toarcice;
- in vene: plagi taiate, situate mai sus de nivelul atriului drept ( bust, gat ); procedee
radiologice cu introducere de aer (retro-pneumo-peritoneu, encefalografie gazoasa,
histerosalpingografie); toracocenteze; lezarea venelor abdonino-pelvine prin drenare de
hematom retroperoitoneal, rezectia unor formatiuni tumorale pelvine, chiuretaj, placenta
praevia, histerectomie, insuflatie tubara; perfuzii din flacoane de sticla sau prin manevre
legate de perfuzie; vantilatie mecanica cu presiune pozitiva; punctii si cateter v. Subclavie;
endoscopie gastrointest cu insuflare de aer (aerul patrunde in venele gastrice deschise de un
ulcer)
Manifestari clinice: moarte subita, cord pulmonar acut:_cianoza, tahicardie, cresterea
presiunii venoase centrale, edem pulmonar acut, mai rar, simptome neurologice( daca exista
orificiu interatrial permeabil prin care bulele de aer trec in circulatia generala si ajung in
creier)
Paraclinic: radiografie (hipertransparente in artera pulmonara), eco
Tratament: bv se aseaza in pozitie Trendelemburg, ventilatie cu O2 100% sub presiune,
sustinerea fct vitale
Autopsia:
- necesita suspicionarea dg
- debuteaza la niv toracelui unde se efctueaza un volet costal cu evidentierea sacului
pericardic care se incizeaza si in care se pune apa, pana aceasta acopera complet cordul;
apoi se incizeaza ventriculul drept si se verifica existenta bulelor de aer
- aceasta metodologie este utila in conditiile in care nu exista procese de putrefactie, care sa
genereze gazele
- dc exista o cantitate mare de aer, se poate evidentia sange spumos in vena cava superioara
si in vasele meningeale
3.Obiectivele EML in impuscare: Dg lez de impuscare; Orificul de intrare/de iesire;
distanta de la care s-a efectuat tragerea; directia din care s-a efectuat tragerea si parcursul
proiectilului prin corp(canalul); pozitia victimei in momentul executarii focului; .tipul armei
folosite; autoimpuscare/heteroimpuscare; cauzele mortii; evaluarea lez traumatice specifice
impuscarii(nr,succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte lez traumatice; dc
supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea lez traumatice(nr zilelor de ingrijiri med).
4. Lez traumatice in accidentul de trafic la conducatorul auto
Coliziunea frontala
- Sofer nerestrictionat (fara centura aplicata)- are caracteristic sdr de volan, cu traum toracic
adesea sever (izbire cu toracele de volan, cu producerea de fracturi costale, rupturi de aorta,
contuzii si dilacerari pulmonare sau cardiace), leziunile gambei si piciorului date de pedalier,
lez. genunchiului, femur, fosa acetabulara si un TCC moderat/minim.

- Sofer restrictionat (cu centura aplicata):

- sdr de centura (lez viscerale int prin decelerare, comprimare date de centura- echimoza in
banda, traum toracic inchis cu fracturi de stern etc). Acest sdr este cu atat mai pregnant cu cat
centura are doar 2 pct de fixare. Cele cu 3 pct de fixare disipeaza forta de inertie a decelerarii
pe o supraf mai mare.
- lez ale membrelor pelvine, cu precadere ale gambelor, care sufera in mom tensionarii
centurii o miscare brusca de extensie, lovind pedalierul
- dupa flexiunea ant a coloanei cervicale urmeaza un traum vertebro-cervical (mecanism
indirect)- prin deflexiune daca nu are tetiera- pe perioada actiunii fortei de reactiune
- Sofer restrictionat cu airbag: lez faciale si toracice prin mecanism activ date de deschiderea
airbag-ului frontal (fracturi nazale etc.), uneori leziune de arsura (airbag-ul se deschide printr-
o explozie pirotehnica).
Coliziunea din spate: principala lez este la niv coloanei cervicale (hiperextensie si
hiperflexie). Mai pot apare dilacerari cerebrale, dilacerarea tr. cerebral intre bulb si punte
Rasturnarea laterala si rotatia in jurul axului lung
 sofer restrictionat: ejectari partiale, TCC sever prin infundarea plafonului, contactul cu
stalpii din interior
 sofer nerestrictionat: ejectare, frecvent prin geamul contralateral pe directia rotatiei cu
loviri pasive
5. Clasificarea anoxiilor
1.Anoxii de aport de cauza violenta (insuficienta oxigenului in spatiul de respirat, obstructia
orificiilor respiratorii, obstructia cailor respiratorii fie intern cu solide sau prin inec fie extern
prin compresia regiunii cervicale, impiedicarea miscarilor respiratorii, ↓perfuziei pulmonare
prin embolii dupa traumatisme); de cauza non-violenta (obstructia de cai prin
tumori,edem,etc perturbarea miscarilor respiratorii-pneumotorax,poliomielita,miastenie
gravis; obstruarea cailo intrapulmonare-astm si pneumonii;scaderea perfuziei pulmonare-ICC
).2.Anoxii de mb alveolo-capilara violenta(toxice gazoase) si non violenta (boala mb hialine)
3.Anoxii de transport violente (cantitative – anemii posttraumatice sau calitative- intoxicatii
cu aparitia de Hb toxice : metHb, COHb CNHb) sau non violente(cantitative- anemii
hemolitice sau calitative-Hb patologice).4.Anoxii histotoxice (de utilizare): violente
(intoxicatii cu HCN si derivatii, anestezice, barbiturice, CO care altereaza functionarea
ciclului Krebs blocand lantul respirator)si non violente (ICC, hipoproteinemie)
6. Intoxicatia etanolica: tanatogeneza
-decesul se produce la 4-7 g/1000 prin : inhibitie cardiorespiratorie centrala, aspirarea continutului gastric,
refrigeratie, hipoglicemie
7.Transmiterea genetica in sistemul ABOH. Sistemul ABO a fost descoperit de
Landsteiner. Dupã prezenta antigenului de grup (Aglutinogen = numit astfel pentru cã în
contact cu anticorpul corespunzãtor aglutineazã celulele pe care se gãseste) s-au identificat
grupele O, A, B, AB. Antigenele se detecteazã la circa 6 sãptãmâni dupã conceptie, fiind bine
reprezentate la nou-nãscut (spre deosebire de anticorpi) si ating nivelul adultului dupã 6 luni
de la nastere.
Caracterele A,B,O sunt mostenite prin intermediul a 3 gene alelice numite A, B, O.Gena O se
considera ‘tacuta’ deoarece nu are antigen pe supraf eritrocitului sin u exista antiser care sa o
evidentieze, se manif fenotipic numai dc se afla in doza dubla la amii parintii.
Fiecare individ are in total 2 cromozomi ce poarta aleleA, B sau Ocate un cromozom dl
fiecare parinte.Rezulta fenotipic 4 grupe ABO:grupA(fenotip A:genotip AA-homozigot,
genotip AO-heterozigot), grup B(fenotip B-BB,BO-), grup O(fenotipO:genotip OO-homo),
grup AB(fenotip AB:genotipABhetero-)
O privire de ansamblu asupra posibilitatilor/imposibilitatilorce rezulta arata:
Consecinta legii Bernstein, copii de grup ABnu pot proveni din doi parintii grup O si
reciproc.
Mai putem adauga ca mama unui copil AB nu poate fi niciodata de grup O sau invers, iar
grup tataluinici nu se mai ia in discutie.
Pe lângã aceste grupe s-au mai identificat 11 subgrupe A (A1, A2...An) cu aglutininele
corespunzãtoare (alfa1, alfa2 etc.). Dintre acestea, numai subgrupele A1 si A2 sunt utilizate în
expertiza medico-legalã a paternitãtii, deoarece se transmit dupã legile mendeliene; celelalte
subgrupe au antigene prea slabe si de aceea se manifestã fenotipic ca grup O.
Subgrupa A1 (factor tare, dominant) se întâlneste la 80 % din populatie. Ea absoarbe complet
anticorpii anti A din serurile grupelor B si O.
Subgrupa A2 (factor slab, recesiv) are putere de aglutinare slabã. Cele douã antigene sunt
antitetice.
S-au mai evidentiat si subgrupe B, care sunt mai putin frecvente în populatie.
In cazuri rare, gena H lipseste(genotipHh) si desi subs precursor exista nu se formeaza subst
antigenice desi genele ABO sunt prezente. In schimb aglutininele A, B, H sunt prezente.
Aceasta particularitate corespunde fenotipului Bombay.
Himerismul este o stare geneticã rar întâlnitã în care gemenii pot avea douã tipuri
de celule, care derivã din douã sau mai multe linii zigotice, hematiile primordiale
implantându-se la ambele organisme. Astfel ei pot primi un implant de maduva osoasa unul
de la celalalt si astf sa prezinte un grup sangv majoritar si un alt grup sangv minoritar. Acest
lucru este posibil si hemoliza in vivo nu apare datorita tolerantei imunitare pe care o
manifesta organismul fata de antigenele dobandite iainte de nastere.Genotipul majoritar poate
fi realizat prin determinarea grupului in saliva dc este secretor.Himerele secretoare pot secreta
doar antigenele de grup care sunt parte ale constitutiilor lor genetice.
Determinarea grupelor de sange in petele vechi nu se poate efectua prin teste de
aglutinare intrucat eritrocitele sunt lizate, prin met inhibitiei rezultatele sunt inconstante,
intrucat met elutiei ramane cea mai buna. Dupa absorbtia Ac pe materialul de testat se prod
elutia permitandu-se ca sa se obt reactii poz la o cantitate de doar 0,5-1%eritrocite( un sg fir
de 2-5mm lungime). Selectia speciala a antiseruluifolos este insa esentiala.
Activit antigenica in eritrocitele vechi scade imediat si se prelungeste cativa ani
(max 14 ani). Petele uscate rapid pastreaza activitatea mai mult timp decat cele ce raman mai
mult timp umede( bacteriile prolifereaza in mediul umed ceea ce poate induce reactii fals poz
sau neg). M si N sunt mai labili decat A si B, exist asi o reactivit incrucisata intre anti-N si
anti-M.
Rh, Fy, K, S, s sunt detectabili cateva luni.
Enzimele eritrocitare se denatureaza mai rapid decat antigenele eritrocitare(cateva
luni).Haptoglobinele, antigenele Gm si Km isi pastreaza activitatea cateva luni.
8. Investigatii paraclinice in probarea violului. Examene de laborator: - este necesara
datarea raportului sexual:
- sub 24 ore de la actul sexual, spermatozoizii sunt mobili (la nivelul glerei cervicale,
mobilitatea se pastreaza 3 zile)
- capete de spermatozoizi pot fi observate pina la 120 ore dupa actul sexual
- lipsa spermatozoizilor nu implica absenta actului sexual (violatorul poate avea azoospermie
sau se poate produce liza spermatozoizilor)
- pentru evidentierea spermei, se pot determina: - fosfataza acida de origine prostatica
- glicoproteina P30 (specifica pentru sperma umana) - prin reactie imunologica, poate persista
in vagin 13-47 ore
- LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gasesste in testicole, spermatozoizi si lichid
seminal), aparind la pubertate. Folosindu-se electroforeza conventionala LDH-C4 a putut fi
identificata in pete vechi de 4 saptamini.
- human prostate specific antigen (PSA sau seminoproteina, este o glicoproteina cu
greutate moleculara de 23 kDa) este specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau
azoospermici. Se detecteaza folosind un ser hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate
cu saliva, urina, secretia vaginala sau singele menstrual.
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea de
cauza necunoscuta
1. moarte violenta‫٭‬, chiar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cauzale si deces
2. cauza mortii nu e cunoscuta‫٭‬
3. circumstantele mortii sunt suspecte. Un deces este considerat moarte suspecta in
urmatoarele situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct
de vedere medical
c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private
de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare
sau in arestul politiei, moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea
nerespectarii dreptului omului, cum este suspiciunea de tortura sau orice alta forma de
tratament violent sau inuman.
 e. multiple decese repetate in serie sau concomitent f. cadavre neidentificate ‫ ٭‬sau
scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate h. moartea este pusa in legatura cu o
deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de
protectie a muncii, i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o
interventie diagnostica sau terapeutica medico-chir
10.Notiunea de zile de ingrijire medicala. Punerea in primejdie a vietii. Zilele de ingrijire medicala sunt
un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor, cuantificate prin durata ingrijirilor
medicale.
Punerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca lez ce au survenit
in urma unui traumatism sa conduca cu cea mai mare probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor
directe( pericol imediat) fie prin aparitia unor complic cu potential letal( locale/generale, immediate sau
tardive) ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical/ chirurgical sustinut.

Subiectul 13
1. Semnele mortii
Clasificare: Semne negative de viata(care coresp mortii clinice si/sau mortii aparente): pozitia
si aspectul cadavrului-tonus abolit ; oprirea respiratiei ; oprirea circulatiei ; abolirea reflexelor
; modificari oculare ; suspendarea activitatii cerebrale.
Semnele mortii reale (coresp mortii reale) si se grupeaza in : modif cadaverice
precoce(lividitate si hipostaza viscerala; racirea; rigiditatea; deshidratarea; autoliza) si
modificari cadaverce tardive distructive: putrefactia si distrugerea cadavrului de
animale,insecte necrofage sau larvele lor; conservatoare: naturale (mumifierea, adipoceara,
lignifierea, inghetarea) si artificiale (inghetarea, imbalsamarea)
2.Moartea subita: definitie. Clasificare
Def: reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de
sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta.
Clasificare: dupa V.Belis : A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura
cardiacă
ruptura de anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica- ateromatoza
generalizata sau localizata- moartea subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor
favorizant C. MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita boală: staza sanghina, sufuziuni
sanghine subseroase
dupa Simonin: 1 MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala ex. Infarct
miocardic.; 2 MS organica fara leziuni caract pt o anumita boala(staza, petesii edem
pulmonar); 3MS functionala cu stare patologica preexistenta ; 4 MS functionala prin inhibitie
; 5MS functionala esentiala (necropsia alba)
3. Definitia reactiei vitale si semnificatia ei
Def:reactia vitala reprezinta totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul
viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura (mecanica, fizica, chimica). Reactiile
vitale se clasifica in locale si generale. In cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul
hemoragic, coagularea, retractia tesuturilor, inflamatia, procesele distrofice si necrotice,
modificarile hemoglobinei si modificarile enzimatice. Reactiile vitale generale au fost
considerate aspiratiile pulmonare, embolia (grasa, gazoasa, tisulara), modificarile sistemului
nervos central, modificarile circulatorii, modificarile endocrine, umorale si dismetabolice.
4. Mecanisme lezionale la pietoni in accidentul rutier
Sunt mecanisme simple: lovirea, caderea, calcarea(comprimarea)
lovire simpla( leziunile apar la locul de impact in fct de inalt autovehic); proiectare (lez la
locul de impact cu auto si cu soseaua pe cealalta parte a corpului); calcare(desenul pneurilor
poate fi imprimat pe haine si pe piele sub forma de benzi echimotice); tarare (apar excoriatii
pe supraf intinse, cu aspect asemanator cu arsurile superficiale); comprimare intre
autovehicul si alt obiect dur.
Si mecanisme complexe: lovire-cadere, lovire-basculare-cadere, lovire-cadere-calcare,
lovire-proiectare, lovire-cadere-calcare-tarare.
Uzual pietonii adulti pot avea 5 traiectorii cinematice in urma impactului initial: 1
proiectarea inainte, 2 bascularea-proiectarea inainte, 3 bascularea si caderea peste aripa, 4
bascularea-proiecarea inapoi peste plafon cu rotatie cu capul in jos, 5 lovirea-proiectarea
inainte cu rotatie; Pietonii copii au uzual 2 traiectorii 1proiectarea inainte (copii mici), 2
bascularea-proiectarea inainte (copii mai mari)
5. Cauze de tanatogeneza in arsuri
Mecanismele tanatogenetice in conditiile unui incendiu sunt : 1 intox cu CO –
determina cresterea concentratiei carboxihemoglobinei; 2 intoxicatii cu diferite substante
rezultate din arderea unor materiale : cianuri (din arderea poliuretanului, poliacrilonitrili,
DML = >100μmol/l), NO2 (letal la >2000ppm), hipoclorit (rezultat din PVC, letal la
>2000ppm), acroleina (lana lemn EPA la >10ppm), aldehide, benzen, fenol, bioxid de sulf.; 3
scad cantit de O disponibil pentru respiratie si acumulare de CO2; 4 inhalarea de gaze
fierbinti si iritante determina arsuri superficiale ale cailor respiratorii superioare si spasm sau
edem laringian sau moarte reflexa prin mecanism vagal.
6. Intoxicatia cu HCN, DML
HCN este un lichid incolor, volatil, cu miros caracteristic de migdale amare; este
folosit ca inscticid si rodentecid.
Mod de actune: efectele toxicului se exercita asupra enzimelor din lantul respirator
celular (mai ales citocrom-oxidaze); moartea se produce prin paralizie bulbara la cateva zeci
de secunde de la intoxicatie ( ingestie, inhalare, transcutanat) .
Clinic : forma supraacuta( strigat diabolic, pierderea brusca a constientei, convulsii,
apnee si stop cardiac in cateva zeci de secunde); intox acuta (simptome nervoase, dispnee,
cianoza, tulb circ, gust amar si halena caracteristica, confuzie, convulsii, colaps, paralizie
respiratorie, deces in minute); intox usoara ( asem cu cea precedenta dar simptomele in
forma clinica usoara disparla iesirea din mediu).
La necropsie: lividitati de cul rosie, continut gastric cu miros de migdale amare,
leziuni de tip asfixic. DML pt HCN = 0.5g (30-40 samburi) iar pt cianuri = 0.1g sau 0.3μg/l
aer

7. Trasnmiterea in sistemul secretor

Dupã localizarea si proprietãtile lor, antigenele A, B, H se clasificã în :
- antigene glicosfingolipidice care sunt alcoolsolubile, fiind legate de membranele hematiilor,
trombocitelor, celulelor epiteliale si endoteliale; ele sunt prezente în organele hematopoetice
si în ser, dar nu si în or-ganele excretorii si nici în secretii sau excretii; persoanele care posedã
astfel de antigen ABH se definesc ca nesecretoare (se);
- antigene glicoproteice hidrosolubile care sunt prezente în secretii si excretii (salivã, suc
gastric, sputã, lacrimi, transpiratii, colostru, secretie vaginalã, spermã, urinã, lichid amniotic,
continutul chistelor ovariene, dar nu si în lichidul cefalorahidian); ele nu se gãsesc în organele
hematopoetice; persoanele care posedã astfel de antigene ABH se definesc ca secretoare (Se).
Starea de Se se este controlatã de douã gene alele notate Se (secretor) si se (nesecretor) care
se transmit dupã legile mendeliene, alela Se fiind dominantã. Aceastã alelã regleazã sinteza
substantelor hidrosolubile ABH si deci prezenta lor în umori la genotipurile SeSe si Sese.
Din analiza genetica reiese cã din pãrinti Se se pot naste copii se, dar din pãrinti se nu pot
apare copii Se.
În practicã s-a constatat cã existã posibilitatea ca saliva sã fie contaminatã cu substante de
origine bacterianã, ceea ce duce la reactii fals pozitive pentru evidentierea antigenelor A si B
8. Etapele expertizei medico-legale in viol
 Pentru victima expertiza se va desfasura astfel : A se va efectua o anamneza scurta si
se adreseaza intrebari generale in cadrul unui sumar examen psihologic, se evalueaza
capacitatea psihica a victimei pentru a aprecia dc are intelegerea faptei pe care o reclama, se
efectueaza identificarea victimei, se solicita persoanei examinate sa se dezbrace complet si se
retin toate corpurile delicte si se pregatesc pentru analiza laboratoarelor serologic. B se
examineaza fizic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate leziunile traumatice
pe care le prezinta. C ezamenul genital medico-legal vine in completarea examenului fizic al
victimei; se efectueaza pe amsa ginecologica iar in acest sens medicul legist nu va efectua un
tuseu vaginal ci un examen atent al perineului, al introitului vaginal si regiunii anale. D in
finalul exam genital medico-legal se recolteaza secretie vaginala in vederea exam de
laborator serologic medico legal in scopul probarii prezentei spermei.
9. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Slutirea
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta
leziuni traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau
complicatiilor lor.
Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii
medicale si juridice = zile de ingrijire medicala ( se refera numai la leziunile traumatice)- se
acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca,
vindecarea anatomica.
Slutirea este o vatamare corporala grava definitiva a integritatii corporale de natura
exclusiv traumatica ce consta din prezenta unor sechele ce determina indiferent de localizarea
lor o deformare morfologica, un deficit estetic local si de ansamblu, dizarmonie corporala
evidenta si tulburari functionale, apte de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate
si de a-i produce tulburari de ordin psihic. Cand slutirea se refera la fata se numeste
desfigurare.
10. Concluziile certificatului medico-legal.
CML se consemneaza o data cu examinarea, concluziile sale putand fi incheiate
imediat dupa examinare sau dupa un timp scurt in conditiile in care leziunile constatate
impun pentru obiectivare consultatii de specialitate.
Concluziile CML trbuie sa precizeze conform codului de procedura penala
urmatoarele aspecte : 1realitatea traumatismului, 2 mecanismul de producere, 3 natura
agentului traumatic,4 data probabila a traumatismului, 5 aprecierea gravitatii traumatismului
exprimata prin durata tratamentului medical(numarul zilelelor de ingrijire medicala)

SUBIECT 14
1. Metode conservatoare naturale ale cadavrului
a.Mumificarea(curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece => deshidratare rapida;persista in
mediul uscat). In lipsa apei viata se suspenda sau inceteaza.Este completa in 6 luni-1 an.
b.Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut in
O2).Grasimile neutre se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe, in lipsa O2,
se hidroxileaza sub actiunea hidrlazelor bacteriene dar si a propriilor hidrolaze.Saponificarea acestor
acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara.Rezulta un aspect care permite identificarea cu aspect
gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced (3-4 sapt – 3-4 luni). Daca acizii se oxodeaza se produc
aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Este completa in 1-2 ani.
c. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice). Patrund intre celulele
epidermului facand imposibila actiunea hidrolazelor; de asemenea aceste medii au continut scazut in
O2 si beneficiind chiar de prezenta unor substante antibacteriene au un continut scazut in bacterii.este
completa in ani de zile si se adreseaza in special structurilor tisulare bogate in colagen-
piele,fanere,intestin,.
 d. Inghetarea naturala: conservarea indefinita pana la congelare, moment din care putrefactia
evolueaza accelerat.
2. Embolia gazoasa –cauza rara de moarte subita
-cantitatea letala de gaz depinde de ritmul de patrundere si de locul de patrundere a gazului
Ritm de patrundere:-ritmul lent permite tolerarea unei cantitati mari
-patrunderea rapide determina tolerarea unei cantitati mici
-introducerea rapida in vene permite tolerarea unei cantitati de 100-250 cm3 gaz; gazul ajunge in
venele pulmonare unde determina ocluzie si vasoconstrictie reflexa.
-in artere, cantitatea tolerata de gaz este mai mica iar decesul se produce prin obstructia unui ram
coronarian sau a unei arteriole cerebrale.
Modalitatea de patrundere a gazului:*in artere:-rar patrundere directa, de obicei gazul aj prin sunturi
arterio-venoase,comunicare interatriala,sunturi arterio-venoase formate dupa traumatisme toracice
*in vene gazul patrunde prin: -plagi taiate situate mai sus de nivelul atriului drept
-procedee radiologice cu introducere de aer (retro-pneumo-peritoneu)
-toracocenteze
-lezarea venelor abdomino-pelvine prin: drenare hematom retroperitoneal, rezectie de formatiuni
tumorale pelvine, chiuretaj, control uterin, histerectomie, insuflatie tubara
-manevre legate de perfuzie
-ventilatie mecanica cu presiune pozitiva
-punctii si cateter vena subclavie
-endoscopie gastrointestinala cu insuflare de aer (prin venele gastrice deschise de un ulcer)
Tablouri de manifestari clinice:
a. moarte subita
b. cord pulmonar acut (frcvent) –cianoza,tahicardie,cresterea presiunii venoase centrale, EPA
c. simptome neurologice (rar, daca exista orificiul interatrial permeabil)
Paraclinic: ecografie/radiografie care evidentiaza hipertransparente in artera pulmonara
Tratament:-bolnavul se aseaza in pozitie Trendelemburg, ventilatie cu oxigen 100% sub presiune,
sustinerea functiilor vitale.
Autopsia: -incepe la niv toracelui, se efectueaza un volet costal cu evidentierea sacului pericardic care
se incizeaza si in care se pune apa; apoi se incizeaza ventriculul drept si se verifica existenta bulelor de
aer.
3.Reactia vitala locala: -Hemoragia si infiltratul sagvin (echimoza) -Coagularea sangelui
-Retractia tesuturilor - Inflamatia
4. Orificiul de intrare in impuscare: caracteristici
A. pentru tragerile de aproape (20-30 cm pt pistol, 50-100cm pt armele cu teava lunga):
-plaga circulara cu lipsa de substanta si margini neregulate; diametrul plagii este egal sau putin mai
mare decat diametrul proiectilului -pe marginea interna a plagii se observa un inel negru (inel de
stergere) dat de stergerea reziduurilor de pe proiectil -in jurul inelului de stergere se gaseste inelul de
escoriatie- latime 1-3mm, culoare maroniu-rosiatica -urmeaza o zona circulara cenusie in interiorul
careia se gasesc puncte negricioase date de impregnarea in piele a factorilor secundari (fum, particule
de pulbere nearsa)=zona de tatuaj-in jurul zonei de tatuaj se descrie zona de actiune a gazelor fierbinti
–arsuri superficiale,modificari ale firelor de par Fenomenul de retroproiectie consta in proiectia
retrograda de material biologic (sange,os) si particule metalice din proiectil, de la locul de impact al
proiectilului.
B. pentru tragerile de la distanta: orificiul central al plagii, inelul de stergere, inelul de escoriatie
C. tragerile cu teava lipita de piele (tragere absoluta): -orificiul central cu margini mai neregulate sau
plaga pleznita stelata
-inel de stergele -inel de escoriatie -zona de tatuaj se gaseste pe peretii canalului produs de
glont.
 5.Marca electrica-apare la locul de contact intre tegument si conductorul electric si la locul de iesire
al curentului electric. -aspect characteristic: -macroscopic:lez.cu forma care sugereaza forma supraf.de
contact de culoare alb-cenusie, indurate cu
margini reliefate si centru mai ombilicat , carbonizat si cu depuneri metalice(Al, Cu,) care insa lipsesc
in cazul marcii lectrice de iesire.-microscopic: tumefierea stratului epidermic, alungirea intense a
cel.bazale din str.Mal-Pighi si prezenta de vacuole in epiderm si derm, tecile foliculuilor pilosi sunt
ondulate, mansoane hemoragice perivasculare, descuamari endoteliu capilar.
6.Intoxicatia acuta cu heroina poate aparea in context intentional (suicid), ca metoda de eutanasie sau
din cauza erorilor de calcul al dozelor. DML este de 120 mg dar prin dezvoltarea tolerantei se poate
ajunge si la 2 grame de aceea e greu de diferentiat un toxicoman de un act de suicid. Rapid dupa
administrare apare respiratie superficiala, cu tendinta la bradipnee severa (2-4/ min ) , bradicardie cu
cresterea pe EKG a duratei complexului QRS, edem pulmonar acut, cianoza, mioza punctiforma
inlocuita de midreaza la instalarea anoxiei cerebrale, decesul fiind consecinta insuficientei cardio-
respiratorie. Edemul pulmonar este masiv,brusc aparut si rezistent la tratament.
7.Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si medicina legala:
1.Expertiza filiatiei
2.Stabilirea identitatii urmelor biologice (pete de sange, secretie vaginala, sperma, bulb pilos,
fragmente de tesut) -identif speciei pt diferentierea originii animale/umane-identif
esantionelor de sange prelevate pt alcoolemie-identif resturilor cadaverice-identif victimelor-
confirmarea/infirmarea vinovatiei in delicte sexuale-confirmarea/infirmarea vinovatiei in
omucideri-redeschiderea unor cazuri nesolutionate sau verificarea unor condamnari eronate
3.Formarea unei banci de amprente genetice a delicventilor.
8. Pruncuciderea definitie si probarea vietii extrauterine
Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-
nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare
pricinuita de nastere" Criteriul pentru probarea instalarii vietii extrauterine este aparitia
respiratiei pulmonare. Docimazia macroscopica: -daca fatul a respirat: plamanul este
expansionat, umple cavitatile pleurale, pe suparafata are culoarea roz, usor neregulat de perle
fine egale (alveole cu aer); la palpare-elastic si prez crepitatii. Pe sectiune se scurge spuma fina
rozata.
-daca fatul nu a respirat: plam colabat, nu umple cavitatile pleurale. Pe suprafata are
culoarea rosie-visinie, consistenta crescuta, crepitatii absente, aspect de organ parenchimatos.
Pe sectiune se scurge sange negricios fara bule de aer.
Docimazia pulmo-hidrostatica: -plam respirat- docimazie pozitiva-fragmentele pulm plutesc;-
plam nerespirat- docimazie negativa- fragm pulmonare cad la fundul vasului. Este fals negativa
in sindromul de condensare(pneumonii), sedere prelungita in apa.
Docimazia pulmonara histopatologica.:- la plamanul respirat: alveolele sunt destines, celulele
alveolare cubice, bronchiole destines cu epiteliul intins;- la plamanul nerespirat: alveole
colabate, cellule alveolare plate, bronchiole nedestinse cu epit plicaturat, fb elastice ondulate.
Docimazia gastrointestinala: evidentiaza prezenta aerului in stomac si intestine care indica
deglutitia extrauterina (nu are valoare la cadavrele in putrefactie):
-stomacul n.n. care nu a respirat contine doar mucus vascos. Dupa 5-10 min de viata
extrauterina aerul patrunde in stomac si proba este pozitiva
-in jejun aerul patrunde dupa 15-20 min
- in colon- dupa o zi
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea de cauza
necunoscuta. 1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii
sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este
periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei
intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale
penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre
neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa
in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie
ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg
sau terapeutica medico-chirurgicala.
10. Ce este notiunea de zile de ingrijire medicala; exemple
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni
traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor
lor. Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si
juridice = zile de ingrijire medicala ( se refera numai la leziunile traumatice) - se acorda
independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea
anatomica Ex: - fractura costala unica, simpla:1-2z.i.m. (investigatii, adimnistrare medic
antialgica) -apendicectomie(necomplicata): 6-7 z.i.m. (investigatii, operatie, controlul plagii,
firele de sutura, medic antialgica; se incheie cu scoaterea firelor de sutura).
SUBIECTUL 15
1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si
a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un
proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic
moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune
drepturile mostenitorilor de drept.
Semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea
cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si
distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara,
lignifierea, inghetarea)
Autoliza – este un proces atat intravital cat si postvital. Este un proces de autodigestie
enzimatica indus de activarea hidrolazelor lizozomale si are loc fara consum de energie si
abacterian. Ca proces intravital – proces localizat care genereaza de obicei necroza focala si
reactie inflamatorie. (un fel de sinucidere celulara) Ca proces postmortem autoliza debuteaza
in general dupa 3-5 ore de la moartea organismului ca intreg: celulele cultivate in aceasta
perioada de timp in mediu oxigenat isi reiau functiile vitale. Autoliza post-mortem nu implica
mecanisme inflamatorii si este un fenomen difuz.
2.Moartea subita:
Definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate
aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau . Clasificare: 1. MS
organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard). 2. MS fara leziuni
caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii,
intoxicatii) absenta3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni
organice cronice dar fara prezenta unei patologii recente acute severe)
4. MS functionala prin inhibitie5. MS functionala esentiala( necropsia alba)
3. Reactii vitale generale
a. Aspiratul pulmonar
- prezenta unor substante in arborele respirator poate fi determinata activ (prin aspirare) sau
pasiv, postmortem; prezenta acestor substante la nivel alveolar este cauzata doar de un proces
activ de aspirare
b. Diferite tipuri de embolie- prezenta unei embolii este echivalenta cu existenta fluxului
sangvin (a contractiilor cardiace) in momentul producerii emboliei
c. Reactii pluriviscerale si umorale determinate de socul traumatic- plaminul de soc: - este
congestionat si edematiat- prezinta zone de atelectazie si zone de emfizem compensator-
ulceratii gastroduodenale (ulcere de stress Curling) - acidoza- cresterea catecholaminelor-
cresterea Pg E2 , leucotrienei B4, a tromboxanilor
 4.Obiectivele EML in impuscare: Dg lez de impuscare: Orificul de intrare/de iesire;
distanta de la care s-a efectuat tragerea; directia din care s-a efectuat tragerea si parcursul
proiectilului prin corp(canalul);
- pozitia victimei in momentul executarii focului;.tipul armei folosite;
autoimpuscare/heteroimpuscare; cauzele mortii; evaluarea lez traumatice specifice
impuscarii(nr,succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte lez traumatice; dc
supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea lez traumatice(nr zilelor de ingrijiri med).
5. Aspectele necroptice in hipertermie: staza si edem cerebral; microhemoragii
intracerebrale (talamice, hipotalamice, paraventriculare); petesii; staza viscerala generalizata;
bronho-pneumonie, distrofie hepato-renala
6.Intoxicatia cu cocaina Intoxicatia acuta apare dupa consumul a circa 1-15 “rocks”, bucati
de crack.
Clinic: coma cu midriaza, HTA severa, EPA, hemoptizii, IMA, aritmii severe, HVS,
miocardita, disectie acuta de aorta, ischemie de membre, tromboflebite prin cresterea
agregarii trombocitare si a productiei de tromboxan, HIC si hemoragii subarahnoidiene,
infarct cerebral, convulsii, afectare hepatica, GN cu proliferare mezangiala, infarctizari
renale, necroza tubulara, rabdomioliza, hipertermie, cu crampe musculare, epuizare, mergand
pana la soc termic si uneori CID, pneumotorax, necroza de mucoasa gastro-intestinala si
perforatie de sept nasal si anosmie consecutive sau perforatii oro-faringiene. Exista riscul de
moarte subita la personae atopice la contactul cu cocaine, sau de dezvoltare a unui soc
anafilactic, situatie intalnita si la unele anestezii locale. Administrarea uzuala a cocainei este
urmata de o hipomanie, stare de bine euforica, locvacitate, agitatie, grandomanie, de
inlaturare a oboselii si a stress-ului, permeabilitate dispozitionala, usurinta miscarii,
hiperexcitabilitate genitala, hiperfagie, indiferenta fata de durere, dar si accentuarea
agresivitatii, izbucniri coleroase, alogie cu modificarea comportamentului psihic:
suspiciozitate de intensitate paranoica, anxietate, halucinatii, reducerea si superficializarea
somnului, stereotipii ale limbii si gurii, leziuni de grataj. Clinic se deceleaza tahipnee, HTA,
tahicardie, dureri toracice, tremor, hiperreactivitate reflexa, mioclonii, convulsii, transpiratii,
hipertermie, constrictie bronsica, disfonie, greata, rinoree. Sevrajul de cocaine: 3 faze:
- “crash-ul” de abstinenta: agitatie psihomotorie, anorexie, depresie, oboseala, somnolenta,
dorinta extrema de administrare a drogului, alungirea intervalului ST pe ECG
- urmeaza o perioada de anxietate, anhedonie, torpoare, activitate onirica ampla, cu vise
dinamice, scenice, cinematografice, dar cu cresterea marcata a dorintei de consum, cu
orientarea exclusive a comportamentuui spre procurarea drogului
- faza de disparitie, cu cedarea treptata a simptomelor, dar cu riscul recaderilor present
7. Testul amelogeninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente localizate in regiuni
omoloage pe cromozomii X si Y in imediata vecinatate a genei amelogeninei. Secventa crX e
de dimens mai mici decat cea a crY motiv pt care diag de sex e f usor de pus.
8.Pruncuciderea:
Def=(art. 177 CP)”Uciderea unui n-n,savarsita imediat dupa nastere de catre mama,aflata
intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere” Probarea ingrijirilor acordate dupa nastere
Daca nasterea este neasistata, femeia se afla in imposibilitatea de a acorda ingrijiri n-n
(omisiune involuntara) sau in mod voit nu a acordat ingrijirile (omisiune voluntara). La
necropsie se examineaza cu atentie: tegumentele pentru a vedea daca fatul a fost spalat;
cordonul ombilical daca este sectionat sau rupt, ligaturat; orificiile si caile respiratorii daca au
fost dezobstruate; stomacul: daca la 24 h de la nastere fatul este alimentat cu ceai; daca la 24
h de la nastere a fost alimentat cu ceai; daca urina are o densitate peste 1012, iar in stomac nu
sunt gasite alimente, acestea dovedesc omisiunea mamei de a alimenta copilul
9.Certificatul ML: Concluziile: realitatea traumat; mecanismul de prod; natura ag
traumatic; data probabila a traumat.; aprecierea gravitatii traumat exprimata prin durata
tratam medical(nr de zile de ingrijire medicala).
 10.Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se
elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii,
dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-
legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul
dupa cum urmeaza:
- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de
familie este indisponibil pentru constatare
- medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa
efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune
prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu
majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de
jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui
lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.
- are mai multe parti:
 Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe
baza B.I sau a pasaportului
 Data si ora mortii
 Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice

Subiectul 16
1.Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Racirea cadavrului= moartea reprezintaoprirea
ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii, si a activitatii SNC. Juridic moartea survine la
un moment precis( moartea cerebrala) care trebuie precizat, intrucat dincolo de el intra in actiune drepturile
mostenitorilor de drept. Semnele mortii reale sunt: racirea, deshidratarea, autoliza, lividitatile cadaverice si
hipostaza viscerala, rigiditatea cadaverica. Racirea cadavrului se datoreaza initial opririi circulatiei si
metabolismului iar apoi pierderii de caldura in mediu. Intr-un mediu cu temperatura de 15-220 grade racirea
cadavrului se face cu 1grad pe ora in primele 4 ore postmortem, iar apoi cu 2 grade pe ora incepand de la
exteriorul corpului spre interior. Racirea este mai rapida pe partile descoperite si mai lenta la nivelul plicelor.
Dupa 10-12 ore de la moarte, temperatura intrarectala este de 20 grade. Exista factori acceleratoti (boli
cronice, hemoragii, insuficienta cardiaca, soc, batrani , casectictici)si factori inhibitori(boli febrile ,
convulsii, septicemii, soc caloric, hipertermie maligna, intoxicatii cu CO, stricnina, nicotina, alcool,
hidroniazida, asfixii, adulti obezi) ai pierderii de caldura postmortem.
2.Moartea subita:cardiomiopatii=MS reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un
individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta.
Crdiomiopatiile reprezinta una din cauzele cardiace posibile de MS. Cardiomiopatiile obliterative nu se
asociaza cu MS si sunt cauzate de boli cronice( amiloidoza, sarcoidoza, hemocromatoza). Cele congestive
apar de obicei in alcoolismul cronic, prin combinarea efectului toxic direct al etanolului cu efectul denutritiei
si cu efectul cobaltului. De curand s-a demonstrat ca alcoolul deprima cel. Kupffer ceea ce favorizeaza
patrunderea in circulatia generala a endotoxinei lipozaharidice a E. Coli cu efect toxic pe miocard. Tot
congestive sunt si cardiomiopatia peripartum(apare in ultima luna de sarcina si in primle 6 luni dupa nastere;
esta cauzata de suprasolicitarea inimii in perioada sarcinii; in 50% din cazuri cordul isi revine la normal in 6-
12 luni); cardiomiopatia cronica idiopatica si cardiomiopatia toxica. Aspectul anatomopat. In CMPC: inima
este intens dilatata, eventual cu trombi intracavitari; microscopic, se obs fibroza interstitiala difuza. CMP
hipertrofice se caract printr-un v.stg hipertrofiat, zona de max hipertrofie este la niv septului; grosimea sa
medie este de 20-22mm(pana la 50 mm); constitue cea ma I frecventa cauza de MS la adolescenti si adulti
tineri. Trebuie facut dg diferential cu hipertrofia adaptativa a sportivilor(canotaj, ciclism, sky fond maraton,
inot). CMP ischemica este instalata in timp det de insuf de perfuzie indelungata prin Ats coronariana;
miocitele sunt hipertrofiate, cu nc mari si intunecati, fibroza interst. Mai exista si displazia aritmogena de v.
dr, caract prin inlocuirea miocardului normal al v. dr cu fibroza interstitiala si tes gras, dilat marcata a atr. Dr
contractilitate scazuta, miscari paradoxale ale septului interventricular. Clinic se expr prin insuf card dr si
aritmii ventr dr.
3.Clasificarea agentilor traumatici. Excoriatia= Clasificarea agentilor traumatici -clasificare:
Agentii traumatici mecanici produc leziuni prin energia lor cinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat
(leziuni active sau de lovire cu un corp dur), fie prin izbirea corpului in miscare de un obiect dur (lovirea
pasiva), fie leziuni produse prin ambele mecanisme. 2. Agentii traumatici fizici produc leziuni prin actiunea
diverselor forme de energie fizica: variatiile de temperatura, electricitatea (industriala sau atmosferica),
variatiile de presiune atmosferica (scazuta sau crescuta), energie radianta.
3. Agentii traumatici chimici sint reprezentati de diferite substante care produc leziuni sau moartea in cadrul
intoxicatiilor acute sau cronice, capitolul toxicologiei medicolegale fiind o parte importanta a traumatologiei
medico-legale.
4. Agentii biologici, pentru a actiona ca agenti traumatici, trebuie sa intervina in mod brutal si in doze
maxime, cum se intimpla in cazul infectiilor in laboratoare cu germeni in culturi, in situatiile unor intoxicatii
cu ciuperci, sau in cazul tulburarilor generate de diverse veninuri; mai poate fi considerata ca trauma
biologica moartea prin transfuzie cu sange heterolog.
Excoriatia= soluţie de continuitate superficială a pielii prin lovire activă (tangenţiale cu corpuri
rugoase, ascuţite sau cu muchii) sau pasivă (frecare cu un corp dur cu suprafaţă rugoasă -> cădere)
- pot să apară pe piele sau pe mucoase; când e foarte superficială (epiderm)=> limforagie iar când se
usucă=> crustă seroasă (gălbuie); când e mai profundă (interesate şi papilele dermice)=> hemoragie iar în
evoluţie apare o crustă brun-roşietică (crustă hematică)
- pe mucoase=> pseudomembrane de fibrină
- sunt leziuni cu aspect liniar pe suprafeţe mici
- placard sau zonă escoriată= suprafeţe mari
- pe cadavru escoriaţiile se pergamentează
- în primele 4-6h-> umedă, >12h crustă, 3-4zile crusta se desprinde dinspre periferie, 6-8 zile crusta cade
lăsând o zonă rozacee ce dispare treptat fără urmă
- escoriaţiile liniare, semilunare în jurul nasului şi gurii sugerează sufocare, cele în regiunea vulvară şi faţa
internă a coapselor sugerează viol; liniare pe zonele proeminente->târâre
- se acorda 1-2 zile de îngrijiri medicale (4-6 zile în caz de escoriaţii mari sau suprainfectate)
4.Mecanisme lezionale si leziuni in accidentul rutier la ocupantul dreapta fata= la ocupantul din dr
nerestrictionat (fara centura aplicata) miscarea este de propulsie spre ant a corpului uman( ca o
alunecare/translatie) cu o usoara ascensionare a corpului; este posibila: proiectarea inainte si in sus
determina lovirea capului de stalpului din dreapta;
proiectarea inainte det ejectarea prin pabriz;
proiectarea inainte si in jos det lovirea cu capul de bord
se produc:
contactul cu bordul prin genunchi( fracturi ale rotuleu, femurelor, gambei, bazinului)
fracturi ale mb sup la contactul cu bordul (mb sunt spre ant in scop de protectie0 frecvent
antebrat, mana
TCC grav dat de contactul prin lovire de ranforsarea sup a capotei situata deasupra
parbrizului sau de stalpul fata der parbriz ( cu barbia de obicei in poz intermed.) si /sau de perbriz. Uneori
proiectarea prin parbriz sau prin usa de partea sa care e poate deschisa in mom impactului mai ales in
lovirile fronto-oblice cu coltul dr-fata. Lez de proiectare, lez faciale (plagi taiate)
Lez faciale (plagi taiate) date de parbriz (frecvente si grave)
Revenirea in scaun cu traumatism vertebro-cervical (mec indirect) prin deflexiune daca nu
are tetiera.
Deci ocupantul dr fata nerestrictionat are caracteristic TCC si TCF cu multiple plagi date de parbriz
si in general lipsa lez gambei date de pedalier. Aceste lez subt ins ff grave( locul mortului)
La ocupantul din dr restrictionat :
Sindrom de centura
Extensia mb sup care se pot lovi de parti lae habitaclului
Extensia mb inf dar rareori cu fracturi ale gambei ( abs pedalierului)
Traumatism vertebro-cervical (mec indirect)
5.Clasificare asfixiilor (anoxiilor) violente= a. insuf oxigenului in aerul respirat
- spatii inchise, procese care consuma oxigenul – flacara, proc fermentative( cu degajare de
dioxid de carbon), altitudini mari
b. obstr orif respiratorii( sufocare)
c. obstr cailor respiratorii
- de cauza interna – obstr cailor resp cu lichide sau solide, inec
- de cauza externa prin comprimarea reg cervicale( spanzurare, strangulare, sugrumare)
d. impiedicarea misc respiratorii: comprimare oraco-abdominala, pneumotorax traumatic, paralizie
a mm. respiratori, intox cu subst curarizante, electrocutie
e. scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor
6.Intoxicatia cu ecstazy=substanta de sinteza derivat de amfetamina. Clinic se deceleaza hipertermie
(consecinta a vasoconstrictiei cu scaderea [pierderii de caldura, ef fizic, dar si expunerea prelungita la
temperatura ambientala crescuta) uneori de rang malign, mai ales in asociere cu alte stimulante, chiar si
cafeina (asocierea de manif neurologice-delir, stupor, convulsii-are prognostic grav, posibil chiar sa tradeze
un sdr serotoninergic sau neurologic malign-agitatie, mioclonii, hiperreflexie, transpiratii, frison, tremor,
diaree), hipertonie musculara cu trismus, bruxism, rabdomioliza HTA, tahicardie, aritmii cardiace,
transpiratii profuze( cu risc de deshidratare si hipo Na). Dupa 4-8 ore de la consum apr oboseala severa,
mers greoi, anorexie, bruxism, depresie progresiva ce atinge max in 2 zile, disparand la cca 5 zile de la
consum, asoc tulb de concentrare. Rar au fost raportate cazuri de anemie aplastica si purpura trombotica.
Afectarea hepatica este frecventa la consumatorii cronici. Mai apar acnee rabdomioliza si CID.
7. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la:
a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor
b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati
c) investigarea agresiunilor homosexuale
d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin
e) studii de genealogie si antropologie
8. Pruncuciderea definitie si probarea varstei nou nascutului= Pruncuciderea este definita in legislatie
(art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata
intr-o stare de tulburare pricinuita de naster.
a)Varsta se apreciaza functie de lungimea fatului:
-cd L<25cm, din cifra lungimii se extrage rad patrata si se obtine varsta in luni lunare( luna lunara
are 4 sapt sau 28 zile fata de luna calendaristica care var intre 30-31 zile) gestatia dureaza 10 luni lunare sau
9 luni calendaristice
- cd L>25 ci , cifra lungimii se imparte la 5 si se obtine varsta tot in luni lunare
b)Dupa aparitia punctelot de osificare ale unor oase (zone lenticulare, rosii-cenusii, de 2,5 mm
diametru pe fond alb sidefiu al cartilajului, care rezista la putrefactie avansata). Calcaneu +luna VI, femur nc
Bedard=luna IX
c)numaratoarea alveolara radiara =parametru al maturitatii plamanului fetal
 9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta=1. moarte
violenta‫٭‬, chiar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cauzale si deces
2. cauza mortii nu e cunoscuta‫٭‬
3. circumstantele mortii sunt suspecte. Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele
situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de
vedere medical
c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de
libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare sau in arestul
politiei, moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului,
cum este suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman.
e. multiple decese repetate in serie sau concomitent
f. cadavre neidentificate ‫ ٭‬sau scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate‫٭‬
h. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea
masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii,
i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau
terapeutica medico-chir
Sdr tanatogeneratoare in mortile violente:-zdrobirea unui organ vital;TCC cu lez grave intracraniene
si tulb neurologice grave;socul traumatico-hemoragic,socul hemoragic si/sau hem insotita de
exsanguinare,socul postcombustional,embolia traumatica,asfixia mecanica
10. Notiunea de zile de ingrijire medicala . Punerea in primejdie a vietii= Zilele de ingrijire medicala sunt
un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor, cuantificate prin durata ingrijirilor
medicale.
Punerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca lez ce au
survenit in urma unui traumatism sa conduca cu cea mai mare probabilitate la moarrtea victimei fie prin
urmarile lor directe( pericol imediat) fie prin aparitia unor complic cu potential letal( locale/generale,
immediate sau tardive) ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical/ chirurgical sustinut.

SUBIECTUL 17
1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Moartea cerebrala
Def= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup.
(def medicala)
Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care
incepe cu moartea creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism ( spermatozoid,
ovul). Dpdv juridic, moartea survine la un mom précis ( moartea cerebrala) care tb precizat.
Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ. Este sinonima cu moartea cerebrala.
Semnele mortii reale sunt: -modificari precoce: lividitatea, racirea, rigiditatea,
deshidratarea, autoliza
- modificari tardive: distructive: putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale, insecte;
conservatoare: naturale: mumificarea, adipoceara, lignificarea, inghetarea; artificiale:
inghetare, imbalsamare
Moartea cerebrala (moartea celulara a creierului)= moartea juridica (5-8 minute)
Reprezinta moartea celulara a creierului sau moartea juridica care trebuie bine precizat ,
intrucat dincolo de ea intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Biologic si juridic
este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea creierului sau moartea
cerebrala. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu
moartea ultimului tesut din corp (spermatozoid,ovul)
 2.Moartea subita: definitie. Clasificare
definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate
aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare:
1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard).
2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot
intalni in infectii, intoxicatii)
3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar
fara prezenta unei patologii recente acute severe)
4. MS functionala prin inhibitie
5. MS functionala esentiala( necropsia alba)
3. Clasificarea agentilor traumatici. Plagile
Clasif ag. traumatici
9. Ag. traumatici fizici: agenti traumatici mecanici; variatii extreme de temperatura;
electricitate; variatii extreme ale pres. atm.; unde sonore, ultrasunete, infrasunete;
radiatii electromagnetice; campuri magnetice; radiatii ionizante
10. Ag. traumatici chimici
11. Ag. traumatici biologici ( bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, lez. produse
de animale)
12. Ag. traumatici psihici
Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii
Plagile pot fi, in fct de profunzime:
- superficiale
- profunde, care pot fi: nepenetrante; penetrante (in cavitatile craniene, toracice,
abdominale) si care pot fi: perforate (lezind viscere cavitare - stomac, intestin, vezica
urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ (spre exemplu ficatul).
Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general,
caz in care evolutia e prelungita. In general, evolutia este influentata de localizare,
profunzime si reactivitatea organismului.
Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.
In functie de aspectul macroscopic, se descrie:
a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu suprafata
plana sau neregulata. Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica, margini si fund
anfractuos. Este adesea inconjurata de echimoze si excoriatii. Plagile zdrobite pot prezenta
mai multe varietati, in raport cu mecanismul de
producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;- plaga
sfisiata;- scalparea.
b. Plagi produse prin instrumente ascutite
1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata de plaga
impuscata
2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act. tangentiala
asupra pielii; - uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o
escoriatie, iar la un capat al plagii apare “codita de soricel”(ofera informatii despre directia de
actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent, marginile plagii se retracta
3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente
4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate
- plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari
c. Plaga impuscata

4. Caderea/precipitarea (comparatie)
 Caderea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in
afara perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Se constata leziuni
traumatice specifice lovirii pasive ( corpul are energie cinetica si o transfera planului dur de
care se loveste, forta de lovire – forta de actiune fiind egala si de sens contrar cu forta de
reactiune) . Leziunile se caracterizeaza prin : sunt unilaterale, pe partile proieminente, mai
putin grave de obicei si se insotesc de excoriatii (semn al frecarii de planul dur). Caderea
poate fi simpla rezultata din propria greutate si inaltime a corpului sau accelerata
(impingere) , situatie in care leziunile sunt mai grave, implicare capului fiind mult mai
frecventa.
Precipitarea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate
in afara perimetrului de sustinere, urmata de lovirea de un plan inferior planului de sustinere.
Pentru precipitarea de la mica inaltime se foloseste “ cadere de la mica inaltime” . Leziunile
se caracterizeaza prin : sunt multipolare, sunt prezente pe partile proeminente dar si in alte
regiuni, uneori chiar opuse, sunt insotite de excoriatii si semne cu caracter vital la locul d
eimpact., obisnuit sunt grave.
Gravitatea leziunilor depinde de : viteza de cadere/ precipitare, suprafata pe care se
cade, zona afectata. Topografia : in cadere : leziunile apar pe acelasi plan, pe partile mai
declive. In precipitare : leziuni multipolare, mai grave sau chiar daca sunt unipolare sunt mai
garve decat cele produse prin cadere.
5. Leziuni traumatice la ocupantul fata dreapta
A) nerestrictinat (fara centura) : propulsia spre anterior ca o alunecare si translatie cu o usoara
ascensionare a corpului. Proiectarea inainte si in sus determina lovirea capului de stalpul din
dreapta; proiectarea inainte determina ejectarea prin parbriz, proectarea inainte si in jos
determina lovirea capului de bord. Se produc : fracturi ale rotului, femurului, gambei,
bazinului, fracturi ale membrelor superioare, traumatism cranio cerebral grav, leziuni faciale,
revenire in scaun cu traumatism vertebro cervical.
B) restrictionat (cu centura) : sindrom de centura (leziuni viscerale interne prin decelerare,
echimoza in banda, traumatism inchis toracic), extensia membrelor superioare care se pot lovi
de parti din habitaclu, traumatism vertebro- cervical, extensia membrelor inferioare dar rar
fracturi.
In izbirea din spate principala leziune este la nivelul coloanei cervicale(prin hiperextensie si hiperflexie)
dilacerarea trunchiului cerebral intre bulb si punte
6. Clinica la barbiturice
Substantele hipnotice sint in special medicamente, iar intoxicatiile survin mai ales in scop de
sinucidere. Actiunea acestor substante difera dupa doza, avind in doze mici efect sedativ, iar
in doze mari efect hipnotic general. Cele mai raspindite hipnotice sint
barbituricele, care in ultimii ani au determinat jumatate din totalul intoxicatiilor mortale cu
medicamente.
Intoxicatiile apar la doze de 10-15 ori mai mari decit dozele terapeutice. D.M.L. = 1-1,5 g
pentru barbituricele de scurta durata, 1,8-2 g pentru fenobarbital si 8-10 g pentru veronal.
Moartea se produce prin insuficenta cardio-respiratorie si aparitia de congestii pulmonare,
precum si prin paralizia respiratiei. Vindecarea poate avea loc fara sechele, dupa o coma care
are o evolutie lunga 4-6 zile.
Clinic la doze mari apar episoade de somn paradoxal prelungite, vise agitate, bradipsihie,
hipomnezie, stari confuzive, tulb de judecata, idei paranoide, ataxie, dizartrie, hiporeflexie,
nistagmus, strabism, tremor, acnee, paradontoza, pana la delir confuzie sevara si halucinatii.
Sevrajul cuprinde manif usoare ca anxietatea, discreta agitatie psihomotorie, anorexie si
greata, dar se poate ajunge pana la varsaturi, hipotensiune, pirexie, tremor, dezorientare,
halucinatii. Un prognostic sever il reprezinta crizele comitiale.
7.Conditii de solicitare a expertizei medico-legale psihiatice
 Se efectueaza atat pentru cauze penale cat si pentru cauze civile , la cererea instantelor de
judecata sau a organelor de cercetare sau urmarire penala iar in unele cazuri prevazute de
regulament si la solicitarea persoanelor fizice. Este obligatorie in caz de omoruri deosebit de
grave, pruncucidere, la minori intre 14 si 16 ani si oride cate ori instanta sau organul de
urmarire are indoieli asupra capacitatii psihice a invinuitului. Obiectivele : daca persoana
expertizata prezinta sau nu tulburari psihice si diagnosticul actual al acestoral; excluderea
simularii / disimularii unei afectiuni psihice; capacitatea psihica actuala si daca subiectul
poate fi cercetat / inculpat; capacitatea psihica la momentul savarsirii faptei; aprecierea
discernamantului fata de fapta comisa; recomandarea masurilor de siguranta cu caracter
medical sau a masurilor educative prevazute de codul penal, in functie de prognosticul
tulburarilor psihice constatate si aprecierea gradului de periculozitate sociala. Tot prin
expertiza medico-legala psihiatrica se stabileste discernamantul, responsabilitatea,
iresponsabilitatea, capacitatea de exercitiu, capacitatea de folosinta,
8. Etape ale expertizei medico-legale in caz de viol; definitia violului si examene de
laborator
Expertiza medico-legala in viol
Pentru victima expertiza medico-legala se efectueaza astfel:
- anamneza scurta – se evalueaza capacitatea psihica a victimei pentru a aprecia daca are
intelegerea faptei pe care o reclama; se retin date dupa istoric care se consemneaza; se
efectueaza identificarea victimei. Se solicita persoanei exameninate sa se dezbrace total, se
retin toate corpurile delicate care se pastreaza pentru a fi trimise pentru control laboratoarelor
serologic, criminalistic si de genetica medico-legala
- se examineaza fizic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate leziunile
traumatice pe care le prezinta
- examenul genital medico-legal vine in completarea examenului fizic al victimei; se
efectueaza un examen atent al perineului si al introitului vaginal: in cazul actului sexual
intravaginal se constata urmarile penetrarii penisului in vagin, ejacularea si eventual
deflorarea recenta.
Pentru agressor expertiza se desfasoara astfel:
- se efectueaza o anamneza scurta si I se adreseaza intrebari generale in cadrul unui examen
sumar psihologic. Se evalueaza capacitatea psihica a agresorului si se evalueaza daca
recunoaste fapta comisa si in caz afirmativ daca o intelege in contextul gravitatii sale sociale
- se solicita sa se dezbrace pentru a i se face un examen extern complet
Definita violului
Actul sexual de orice natura cu o alta persoana, practicate prin constringere sau profitind de
imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa se pedepseste cu
inchisoare 3-10 ani.
Examene de laborator:
- este necesara datarea raportului sexual:
- sub 24 ore de la actul sexual, spermatozoizii sunt mobili (la nivelul glerei cervicale,
mobilitatea se pastreaza 3 zile)
- capete de spermatozoizi pot fi observate pina la 120 ore dupa actul sexual
- lipsa spermatozoizilor nu implica absenta actului sexual (violatorul poate avea azoospermie
sau se poate produce liza spermatozoizilor)
- pentru evidentierea spermei, se pot determina:
- fosfataza acida de origine prostatica
- glicoproteina P30 (specifica pentru sperma umana) - prin reactie imunologica, poate persista
in vagin 13-47 ore
- LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gasesste in testicole, spermatozoizi si lichid
seminal), aparind la pubertate. Folosindu-se electroforeza conventionala LDH-C4 a putut fi
identificata in pete vechi de 4 saptamini.
 - human prostate specific antigen (PSA sau seminoproteina, este o glicoproteina cu
greutate moleculara de 23 kDa) este specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau
azoospermici. Se detecteaza folosind un ser hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate
cu saliva, urina, secretia vaginala sau singele menstrual.
9.Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania.Moartea suspecta
(enumerare)
1.moarte violenta
2.cauza mortii necunoscuta
3.circumstantele mortii sunt suspecte.Un deces este considerat moarte suspecta in
urmatoarele situatii:
a.moarte subita; b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este
verificata periodic dpdv medical; c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in
incinta unei intreprinderi sau institutii; d.deces care survine in custodie, precum moartea
persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decese
in spitale penitenciare, in inchisoare sau in arestulpolitiei,moartea asociata cu activitatea
politiei sau armatei in cazul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau orice
deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura
sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman; e.multiple decese repetate in serie sau
concomitent; f.cadavre neidentificate sau scheletizate; g.decese survenite in locuri publice sau
izolate; h.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in
aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii; i.decesul pacientului a survenit in
timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chirurgicala
10. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Avortul posttraumatic
Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor,
cuantificate prin durata ingrijirilor medicale.
Avortul posttraumatic
Conform prevederilor Codului penal producerea avortului este considerata ca o vatamare
corporala grava.
Din punct de vedere juridic este indiferent daca autorul faptei cunoaste sau nu existenta starii
de graviditate a victimei, dar dsigur ca, in caz afirmativ si indeosebi daca prin lovire
intentioneaza sa produca avortul, aceste considerente constituie o circumstanta
agravanta.Principalele probleme medico-legale in aceste cazuri, si care trebuie rezolvate in
cadrul examinarii sint:
- felul, localizarea si intensitatea leziunilor traumatice;
- prezenta si virsta sarcinii in momentul lovirii;
- realitatea avortului, data primelor semne si evolutia acestuia;
- daca exista legatura de cauzalitate intre leziunile suferite si intreruperea cursului sarcinii.
Subiect 18
1. Diagnosticul de moarte. Enumerati semnele mortii reale.Rigiditatea
Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit
SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu
moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment
precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati
semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare,
autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau
insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism:
scaderea ATP pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare
de gel ce determina o contractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii
deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigiditatii
sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa 24-36 ore de la
moarte.
 2. Cauze coronariene de moarte subita
(1)Ateroscleroza coronariana: (a) Tromboza acuta coronariana (b) Infarctul miocardic acut
(2)Anomalii congenitale coronariene: originea anormala a unei/mai multor
coronare din trunchiul pulmonar, originea anormala din aorta, ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si
stanga, hipoplazie coronariana, fistula coronariana arterio-venoasa, bridging=in loc sa se gaseasca
subepicardic, un ram coronarian plonjeaza pe o anumita lungime in grosimea miocardului.
(3)Anevrism coronarian disecant
(4)Displazia fibromusculara a coronarelor
(5)Boala Kawasaki
(6)Arterita coronariana
3. Clasificarea agentilor traumatici. Echimoza
Agenti traumatici mecanici
-corpuri contondente
-corpuri cu varfuri sau lame ascutite
-proiectile
Agenti traumatici fizici: variatii extreme de T, electricitate, variatii extreme ale presiunii atmosferice, radiatii
ionizante
Agenti traumatici chimici: subst. toxice
Agenti traumatici biologici: bacterii, virusuri, leziuni produse de animale, plante etc.
Agenti trauma psihici

Echimoza este o leziune primara fara solutie de continuitate la nivelul pielii.

Sunt implicate vase de sange de la nivelul dermului superficial. In majoritatea cazurilor, echimoza apare la
locul de impact; exista si cazuri in care echimoza apare la distanta (trauma la niv fruntii det echimoze
orbitale). Uneori au forma specifica sugerand obiectul care a produs-o.
In timp, echimozele sufera modificari de culoare: initial au culoare rosie, apoi devin violacei-albastre (timp
de 1-3 zile), apoi verzui/verzui-cafenii (timp de 3-4 zile, 4-7 zile), in final devin galbui (7-10 zile).Dupa 7-
10 zile de la producerea traumatismului, echimozele mici dispar. Modif de culoare se fac dinspre periferie
spre centrul echimozelor.
In anumite tipuri de agresiuni, echimozele au aspect si localizare specifice: in sugrumare se evid echimoze
rotund-ovalare (varfurile degetelor) dispuse pe partile lat si ant ale gatului; in viol pe coapse.
Echimozele posttraumatice trebuie diferentiate de lividitati (dupa incizare, aceastea se pot spala cu jet de
apa)
Incadrare juridica:
-gravitatea echimozelor este de obicei mica; mai grave sunt cele de la niv fetei si pleoapelor (cele palpebrale
se pot datora unui TCC cu fractura de baza de craniu)
-in principiu, nu necesita ingrijiri medicale; acestea se acorda (pana in 10z.i.m.) dc exista edem palpebral
important sau dc suprafata lor depaseste 40cm2
-uneori,dc supraf lor este mare, pot det decesul (echivaleaza cu o masiva hemor interna)
4. Leziuni traumatice la ocupantii autovehiculului
SOFER Coliziunea frontala
 Sofer nerestrictionat (fara centura aplicata)- are caracteristic sdr de volan, cu traum toracic adesea
sever (izbire cu toracele de volan, cu producerea de fracturi costale, rupturi de aorta, contuzii si
dilacerari pulmonare sau cardiace), leziunile gambei si piciorului date de pedalier, lez. genunchiului,
femur, fosa acetabulara si un TCC moderat/minim.
 Sofer restrictionat (cu centura aplicata):
- sdr de centura (lez viscerale int prin decelerare, comprimare date de centura- echimoza in banda,
traum toracic inchis cu fracturi de stern etc). Acest sdr este cu atat mai pregnant cu cat centura are
doar 2 pct de fixare. Cele cu 3 pct de fixare disipeaza forta de inertie a decelerarii pe o supraf mai
mare.
 - lez ale membrelor pelvine, cu precadere ale gambelor, care sufera in mom tensionarii centurii o
miscare brusca de extensie, lovind pedalierul
- dupa flexiunea ant a coloanei cervicale urmeaza un traum vertebro-cervical (mecanism indirect)-
prin deflexiune daca nu are tetiera- pe perioada actiunii fortei de reactiune
 Sofer restrictionat cu airbag: lez faciale si toracice prin mecanism activ date de deschiderea airbag-
ului frontal (fracturi nazale etc.), uneori leziune de arsura (airbag-ul se deschide printr-o explozie
pirotehnica).
Coliziunea din spate: principala lez este la niv coloanei cervicale (hiperextensie si hiperflexie). Mai pot
apare dilacerari cerebrale, dilacerarea tr. cerebral intre bulb si punte
Rasturnarea laterala si rotatia in jurul axului lung
 sofer restrictionat: ejectari partiale, TCC sever prin infundarea plafonului, contactul cu stalpii din
interior
 sofer nerestrictionat: ejectare, frecvent prin geamul contralateral pe directia rotatiei cu loviri
pasive
OCUPANTUL DIN DREAPTA Nerestrictionat: -fracturi ale rotulei,femur, gamba, bazim
(contact cu bordul prin genunchi) -fracturi ale membrelor superioare la contactul cu bordul
(antebrat, mana) - TCC grav. Leziuni de proiectare, leziuni faciale (plagi taiate) -revenirea in scaun
cu traumat vertebro-cervica
Resctictionat cu centura: -sindrom de centura -rar fracturi ale gambelor, mb
superioare- traumat vertebro-cervical
OCUPANTII DIN SPATE –leziuni indirecte prin deflectarea coloanei cervicale
-traumat inchise ale gatului-trumat cranio-faciale
-fracturi ale claviculei, fracturi/entorse ale genunchiului,gambei,gleznei
5. Orificiul de intrare in impuscare: caracteristici
A. pentru tragerile de aproape (20-30 cm pt pistol, 50-100cm pt armele cu teava lunga):
-plaga circulara cu lipsa de substanta si margini neregulate; diametrul plagii este egal sau putin mai mare
decat diametrul proiectilului
-pe marginea interna a plagii se observa un inel negru (inel de stergere) dat de stergerea reziduurilor de pe
proiectil
-in jurul inelului de stergere se gaseste inelul de escoriatie- latime 1-3mm, culoare maroniu-rosiatica
-urmeaza o zona circulara cenusie in interiorul careia se gasesc puncte negricioase date de impregnarea in
piele a factorilor secundari (fum, particule de pulbere nearsa)=zona de tatuaj
-in jurul zonei de tatuaj se descrie zona de actiune a gazelor fierbinti –arsuri superficiale,modificari ale
firelor de par
Fenomenul de retroproiectie consta in proiectia retrograda de material biologic (sange,os) si particule
metalice din proiectil, de la locul de impact al proiectilului.
B. pentru tragerile de la distanta: orificiul central al plagii, inelul de stergere, inelul de escoriatie
C. tragerile cu teava lipita de piele (tragere absoluta):
-orificiul central cu margini mai neregulate sau plaga pleznita stelata
-inel de stergele
-inel de escoriatie
-zona de tatuaj se gaseste pe peretii canalului produs de glont.
6. Clasificarea agentilor traumatici biologici: exemple
1.Animale
* Animale de uscat
* Animale marine
-veninoase:-pesti veninosi si conditionat veninosi (calcan)
-alte anim marime veninoase (caracatita)
-toxice: -pesti toxici (somon,stiuca)
-alte anim marine toxice (moluste, broasca testoasa)
2.Reptile:-serpi veninosi
 -soparle
3.Artropode: arahnide, miriapozi, insecte(albine, viespi, furnica rosie, paduchi, capuse, tantari)
4.Bacterii:-tetanos
-toxiinfectii alimentare
- botulism
-micotoxinele
5.Sange heterolog
6.Alergeni
7.Intoxicatia cu plante si fructe –intoxicatia cu ciuperci
7.Capacitatea psihica si discernamantul (definitii)
Capacit psihica reprez ansamblul de insusiri psihice ale persoanei, de ordin cognitive-intelectiv,
caracterial si afectiv – volitional care pot asigura performanta in desfasurarea unei activitati si de a organiza
motivat aceasta activitate, determinata de aptitudini si de gradul de maturizare a personalitatii si tradusa prin
afpte si rezulatate cuantificabile.
Discernamant = functia psihica de apreciere critica a continutului si consecintelor unei actiuni sau
inactiuni (a unei fapte). Este deci capacitatea subiectului de a organiza motivate activitatea sa.
8. Etape ale expertizei medico-legale in caz de viol; definitia violului si „profitand de
imposibilitatea victimei de a se apara”: exemple
Def.: Act sexual de orice natura cu o alta persoana, practicat prin constrangere sau profitand de
imposibilitatea victimei de a se apara sau de a isi exprima liber vointa; se pedepseste cu inchisoare 3-10 ani
Pentru victima expertiza se va desfasura astfel : A se va efectua o anamneza scurta si se adreseaza intrebari
generale in cadrul unui sumar examen psihologic, se evalueaza capacitatea psihica a victimei pentru a
aprecia dc are intelegerea faptei pe care o reclama, se efectueaza identificarea victimei, se solicita persoanei
examinate sa se dezbrace complet si se retin toate corpurile delicte si se pregatesc pentru analiza
laboratoarelor serologic. B se examineaza fizic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate
leziunile traumatice pe care le prezinta. C ezamenul genital medico-legal vine in completarea examenului
fizic al victimei; se efectueaza pe amsa ginecologica iar in acest sens medicul legist nu va efectua un tuseu
vaginal ci un examen atent al perineului, al introitului vaginal si regiunii anale. D in finalul exam genital
medico-legal se recolteaza secretie vaginala in vederea exam de laborator serologic medico legal in scopul
probarii prezentei spermei.
9. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Infirmitatea
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice)
necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor
traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala
( se refera numai la leziunile traumatice)
- se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca,
vindecarea anatomica
Infirmitatea (fizica ori psihica)=o vatamare corporala grava o integritatii corporale sa sanatatii cu un
caracter permanent de ordin morfologic , morfo-functional sa functional, ce implica un deficit sever
fizic/psihic apt de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate
10. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea de cauza
necunoscuta
1.moartea violenta;
2.cauza mortii nu este cunoscuta;
3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin
natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in
incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale
penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate
sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o
deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a
munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-
chirurgicala.

SUBIECTUL 19
1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Adipoceara
Def= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup.
(def medicala)
Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care
incepe cu moartea creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism ( spermatozoid,
ovul). Dpdv juridic, moartea survine la un mom précis ( moartea cerebrala) care tb precizat.
Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ. Este sinonima cu moartea cerebrala.
Semnele mortii reale sunt:
a. modificari precoce: _lividitatea, _racirea, _rigiditatea, _deshidratarea, _autoliza
b. modificari tardive: - distructive: putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale,
insecte; conservatoare: naturale: mumificarea, adipoceara, lignificarea, inghetarea;
artificiale: inghetare, imbalsamare
Adipoceara - contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut
in O2. Grasimile neute se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe, in
lipsa O2, se hidroxileaza sub actiunea hidrolazelor bacteriene (Clostridium perfringens, Cl.
Vechii) dar si a propriilor hidrolaze. Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza
adipoceara. Rezulta un aspect care pastreaza trasaturile (permite identificarea) cu aspect gri-
albicios-maroniu ceros cu miros ranced: (3-4) saptamani – (3-4) luni. Daca acizii se oxideaza
(in prezenta O2) se produce aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei.
Completa in 1-2 ani.
2. Cauze meningoencefalice de moarte subita
a. epilepsia – det 1-2 % din cauzele de moarte subita
- moartea subita se prod f rar in criza de grand mal, frecv moartea apare la un tanar cu ter anticonv
insufic, in timpul noptii sau in cada, fara semen de convulsii
- la autopsie se obs infiltrate hemoragice linguale iar la niv cerebral foarte rar este depistata cauza
crizelor de epilepsie
b. hemoragii subarahnoidiene netraumatice sau dupa traumat minore
cauze – rupture unei malf arterio-ven, anevrisme de tip “berry”, discrazii sangvine, endocardita cu
fen embolice, supradozare de anticoagulante: - malf arterio-ven frecv in cortexul parietal: sdr Sturge-
Webber; / - anevrisme “berry”: consecintele rupturii – 96% hemoragie subarahnoidiana si
4%hemoragie subdurala
c. hemoragii intracerebrale – apar la barbati la varste mai avansate, constant associate cu HTA.
- localiz mai frecv: putamen, capsula interna, thalamus( cu defic senzitiv mai marcat decat cel
motor), emisf cerebeloase( pierd cunostientei, voma, cefalee occipitala, vertij)
- extinderea hemoragiei: 75% se rup in ventricul, 15% subarahnoidian, in 54% determ aparitia edem
cerebral cu hmoragii sec in TC.
d. tumori cerebrale primitive
e. meningite:- f rar constit o cauza de moarte subita, doar in cazurile de evol fulminanta;- la autopsie
constatarile sunt reduse: edem cerebral, meninge tulbure;- cel mai frecv se intalnesc la copii det de:
H. influenzae, Meningococ, Pneumococ, la n-n E. coli si Streptococ beta hemolytic.
f. hidroencefalia - det rar moartea subita
g. afectiuni psihiatrice – frecv crescuta de moarte subita la schizofrenicii tratati cu fenotiazine( se
pp ca det aritmii cardiace, hipertermie, hTA)
h. tromboza sinusului sagital superior
i. comotia cerebrala minora asociata
j. malaria cerebrala
3. Clasificarea agentilor traumatici. Plaga taiata
A) Clasificarea agentilor traumatici
I)Agenti traumatici fizici – sint reprezentati de:
1) Agenti traumatici mecanici: a) actiunea lor se datoreaza energiei cinetice, eliberate in
momentul impactului; b) de studiul efectelor lor se ocupa traumatologia mecanica
2)Variatii exterme de temperatura 3) Electricitate 4) Variatii exterme ale presiunii
atmosferice 5) Unde sonore, ultrasunete, infrasunete 6) Radiatii electromagnetice 7)
Cimpuri magnetice 8) Radiatii ionizante
II) Agenti traumatici chimici – substante toxice
III) Agenti traumatici biologici – sint reprezentati de: - Bacterii; - Virusuri; - Otraviri vegetale
sau animale; - Leziuni produse de animale
IV) Agenti traumatici psihici – sint practic imposibil de obiectivat
I.1 agtenti fizici : mecanici (actiunea lor se datoreaza energiei cinetice eliberate in momentul
impactului, de studiul efectelor se ocupa traumatologia mcanica);
2. variatii extreme de temperatura;
3. electricitate;
4. variatii extreme ale presiunii atmosferice;
5. unde sonore, ultrasunete si imfrasunete;
6. radiatii electromagnetice;
7. campuri magnetice;
8 radiatii ionizate;
II . agenti chimici : toxici;
III agenti biologici : bacterii, virusuri,otravuri vegetale sau animale, leziuni produse de
animale;
IV. Agenti psihici : imposibili de obiectivat

Plaga taiata:
- poate fi produsa de lame sau brice
- agentul vulnerant are o actiune tangentiala asupra pielii
- uneori adancimea pielii scade progresiv si se termina printr-o excoriatie iar la un capat al
plagii apare “codita de soricel” care ofera informatii despre directia de actiune a agentului
vulnerant
- frecvent, marginile plagii se retracta
- margini netede, drepte, regulate, lipsa punţilor tisulare, dehiscenţă mare a plăgii
- lungimea depinde de lungimea muchiei instrumentului şi mişcarea instrumentului
-profunzimea depinde de: gradul de ascuţire, forţa mişcării de apăsare, rezistenţa ţesuturilor
(gât, coapse, fese, abdomen-> rezistenţă scăzută)
-date despre direcţia loviturii şi poziţia victimă-agresor
-plagă mutilantă-> profundă cu secţionarea unei regiuni anatomice=> sluţire, infirmitate,
invaliditate
-plagă în lambou->oblică=> un lambou tisular
4. Hematomul subdural
- poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau
deceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin efractia in
spatiul subdural a unei hemoragii intracerebrale. Simptomatologia apare in cazul unei
cantit mai mari de sange decat in hemoragia extradurala si depinde de: _ viteza de acumulare
a sangelui, _cantit hemoragiei;
Simptomatologia grava poate fi determ de 50 ml sange acumulati rapid sau 150 ml acumulati
lent.
Evolutia histologica a unui hematom subdural: dupa 24 ore de la traumatism apare un strat de
fibrina intre duramater si hematom, dupa 36 ore apar fibroblaste, dupa 5-10 zile invadare
hematom de capilare, fibroblaste si macrofage, dupa 3-4 sapt hematomul e inchis intr-o
membrana fibroasa
5. Examenul necroptic in hipotermie
Autopsie:
- examen extern: - degeraturile sunt leziuni intravitale (dar pot sa lipseasca in refrigeratie)
- lividitati rosii (se mentin astfel cit timp cadavrul nu este decongelat); culoarea rosie este
cauzata de: _scaderea consumului de O2 la nivel tisular in refrigeratie;_modificarea curbei de
disociere a oxihemoglobinei - HbO2
- examen intern: - nu se evidentiaza leziuni caracteristice (refrigerarea este diagnostic de
excludere)
- raportul adrenalina:noradrenalina este de 24 ori mai mare decit normalul
- la nivelul mucoasei gastrice se observa pete mici (1-2 mm diametru), maronii-negricioase
(microhemoragii care prin actiunea HCl => hematina) = “pete Visnievski”
6. Aprecierea distantei de tragere in impuscare
In cazul armelor cu glont se poate preciza daca este vorba de
- tragere cu teava lipita ( vezi mai sus..)
- impuscare in raza de actiune a fact secundari( apare zona de tatuaj det de fum si gaze
fierbinti)
- impuscare in afara razei de actiune a fact secundari
In cazul armelor cu alice, acestea au traiectorie progresiv divergenta iar distanta de la care s-
a tras se poate determina fctie de gradul de dispersie a alicelor
- impuscare de la 0.5-1 m: este present un singur orif de intrare cu margini dantelate
- de la 2.5-3 m se obs un orif central cu marg dantelate in jurul caruia se gasesc orif date
de alicele satellite
- de la 5 m nu exista orif central ci un cerc cu raza de 15-20 cm ce contine orificiile date
de alicele satellite.
7. Clasificarea simularii
In medicina legala prin simulare se intelege incercarea constienta si premeditata de a imita,
provoca, ascunde sau exagera unele tulburari morbide subiective sau obiective, in scopul
obtinerii anumitor avantaje sau pentru a se sustrage de la unele obligatii sociale.
Forme de simulare
-Propriu-zisa : -simularea unei afectiuni inexistente : -de semne subiective
- de semne obiective
- crearea artificiala - de boli
- de infirmitati (automutilare)
- Agravare
- Disimulare
8. Capacitatea sexuala a femeii: elemente medico-legale
Expertiza este ceruta in procesele civile si penale, in divort, casatorii, furtul de copii etc.
Capacitatea sexuala a femeii este definita de urmatorii parametrii:
 capacitatea de coabitare (potentia coeundi) se refera la posibilitatea femeii de a fi
copulata pe cale vaginala, ceea ce presupune dezvoltarea anatomica a unui vagin
normal si permeabil.;
 capacitatea de procreere (potentia generandi) incepe odata cu instalarea maturitatii
sexuale, la 13-16 ani si pina cind ovulatia inceteaza, aprox. intre 40-50 ani, rareori
mai curind sau mai tirziu. Aceasta capacitate este conditionata de starea generala de
sanatate a femeii, de ovare in functiune si de permeabilitatea trompelor uterine.;
 capacitatea de a suporta o sarcina (potentia gestandi) poate fi compromisa de
malformatii congenitale, procese inflamatorii, afectiuni generale, intoxicatii, cauze
genetice, endocrine etc, ce duc la moartea intrauterina a fatului si care se identifica cu
cele ale avortului spontan.;
  capacitatea de a naste pe cai naturale (potentia perturiendi) Este conditionata de
contractii uterine normale si cai permeabile (uterocervicovaginale) care sa permita
coborirea, avansarea si expulzia copilului. Anomaliile bazinului osos dar si a cailor
amintite mai sus pot impiedica nasterea normala. Problema se rezolva eficient prin
operatie cezariana.
9. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Pierdere de organ si incetarea functieie.
Exemple.
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni
traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor
lor. Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale
si juridice = zile de ingrijire medicala ( se refera numai la leziunile traumatice)
- se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca,
vindecarea anatomica
Art. 182 c.p. prevede:
- Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare ce necesita pentru
vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile, sau care a produs vreuna dintre
urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o
infirmitate permanenta fizica ori pshica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii
persoanei, se pedepseste cu mult mai grav.
Pierdera de organ
Consecinta lezionala care in mod obligatoriu constituie si infirmitate.
Organul este o formatiune anatomica unica sau pereche,care biologic nu poate fi inlocuita
sau poate fi inlocuita numai prin transplant,alcatuita dintr-un tesut specific cu vascularizatie si
inervatie proprie prin care acesta indeplineste independent sau impreuna cu organul pereche
o anumita functie specifica care se pierde implicit in cazul pierderii organului unic.Pierderea
anatomica a unui organ(unic sau pereche)constituie vatamare corporala grava.Pierderea unui
organ pereche poate sa nu semnifice si pierderea functiei indeplinita de perechea de
organe,atunci cand celelalt organ restant are capacitate biologica intacta.Pierderea unui organ
unic,semnifica evident si pierderea functiei exercitate de acel organ.
- se acorda mai mult de 60 z i m pt dezlipire postraumatica de retina, fractura cu deplasare
ambe oase ale antebratului, tr. vertebro-medular cu fractura si interesare mielica, tr cc cu
dilacerare cerebrala;
Pierderea unui GO in tot constituie pierdere de org, infirmitate, dar nu pierderea functiei
analiz vizual. Costituie invaliditate insa dc victima va fi nevoita sa-si schimbe locul de munca
ca urmare a pierderii vederii. Plaga taiata prin agresiune care sectioneaza complet n. radial la
niv brahial in 1/3 proximala duce la paralizia mainii. Nervul este anatomic prezent, dar fct
este absenta conducand la pierderea functiei mb sup respectiv- deficit fct ce constituie
infirmitate. Cd infirmit este numai morfologica ea nu se asimileaza cu o invaliditate.
10. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea
suspecta (enumerare)
1.moarte violenta
2.cauza mortii necunoscuta
3.circumstantele mortii sunt suspecte.Un deces este considerat moarte suspecta in
urmatoarele situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata
periodic dpdv medical
c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi
sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau
private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decese in spitale penitenciare, in
inchisoare sau in arestulpolitiei,moartea asociata cu activitatea politiei sau armatei in cazul in
care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea
nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de
tratament violent sau inuman
e.multiple decese repetate in serie sau concomitent
f.cadavre neidentificate sau scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate
h.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in
aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii
i.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie
diagnostica sau terapeutica medico-chirurgicala
Subiectul 20
1.Putrefactia: Este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care
substantele organice (mai ales proteinele) sint descompuse in substante anorganice. Ea
continua autoliza, aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rind de conditiile de
mediu in care se gaseste cadavrul. Modificarile pe care le imprima cadavrului devin, de
regula, vizibile in 2-3 zile postmortem. La exterior, primul semn al putrefactiei este
reprezentat de pata verde de putrefactie: - de regula, aceasta apare pe abdomen in dreapta.
- se extinde cuprinzind abdomenul si baza toracelui. - aparitia ei se datoreaza degradării sub
acţiunea enzimelor microbiene. Mucoasa cecală, permeabilizată în urma autolizei, permite
trecerea H2 S rezultat din degradarea aminoacizilor în vase, unde se combină cu
hemoglobina, ducând la formarea de SHb şi SmetHb, ambele de culoare verde. Ulterior, prin
eliberarea Fe din Hb rămasă se formează hematina, care în combinaţie cu H2S formează
FeS3 de culoare cenuşiu-verzuie. De asemenea, la exterior apar dungi subcutanate,
perivenoase, cafenii-violacee, dispuse in special pe membre si in jurul plagilor, realizând in
ansamblu asa-zisa"circulaţie postumă". Fermentatia glucidelor in prezenţa O2 duce la
formarea de gaze de putrefactie. Procesul are loc datorita microbilor aerobi. Gazele rezultate
destind stomacul, intestinele, scrotul (care atinge dimensiunile capului unui fat), penisul,
abdomenul impinge in sus diafragma, comprima cordul (care se goleste de singe), pulmonii
(determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor, care adesea este interpretata
gresit ca semn al edemului pulmonar acut), determina patrunderea continutului gastric in
caile respiratorii au scurgerea lui la exterior prin gura si nas, expulzia de materii fecale si de
urina, s expulzia fatului (nastere in sicriu). Bulele de gaze impreuna cu microbii strabat
mucoasele digestive, patrund in singe si invadeaza pe aceasta cale tot corpul, dind aspect
spumos singelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul plagilor. Acumularea
subcutanata a gazelor realizeaza bule de putrefactie, iar in organe duce la instalarea
emfizemului de putrefactie. Faza gazoasă este urmată de faza de lichefiere şi topire a
organelor, care treptat setransformă într-o magmă negricioasă. Factorii care influenteaza
putrefactia sint reprezentati in primul rind de factorii de mediu. Astfel: - temperatura ridicata
accelereaza putrefactia (regula Devergie: iarna, cifra care indica zilele corespunde cifrei care
indica orele, vara);
- excesul de oxigen care are rol favorizant; - mediul (regula Casper: 1 saptamina de
putrefactie in are = 2 saptamini de putrefactie in apa = 8 saptamini de putrefactie in sol); -
felul si adincimea solului in care s-a produs inhumarea- imbracamintea de cauciuc, lina,
matase, intirzie putrefactia.
Se descriu doua feluri de putrefactie: aeroba: - determinata de microbii din caile aeriene
superioare- glucidele sunt metabolizate la CO 2 , apa, acid lactic, acid butiric, aldehida
acetica, alcool etilic (este inutila determinarea alcoolemiei) anaeroba:- este determinata de
microbii din colon- proteinele sunt metabolizate la amoniac, CO2 , acizi organici, amine
cadaverice/ ptomaine (histamina, putresceina, cadaverina), H2S, mercaptan- ptomainele pot
orienta gresit examenele toxicologice- se poate produce alcool etilic (pina la 50- 100 mg‰),
cianuri (urme) Putrefactia poate distruge anumite toxice: cloralhidrat, nitrit de sodiu,
aconitina; produsele toxice volatile se volatilizeaza. Multe toxice ramin insa nemodificate:
antidepresive triciclice, barbiturice.
2.Moartea subita.Def.Clasif: 1. Definiţie: este moartea survenită brusc, neaşteptat, la o
persoană în plină stare de sănătate aparentă, sau la o persoană cu o anumită suferinţă în a
cărei evoluţie nu era prevăzut sfârşitul letal- M.S. se caracterizeaza prin: - durata scurta de
timp dintre aparitia simptomelor si deces (secunde, minute, ore); - caracterul imprevizibil,
adica faptul ca apare in plina sanatate aparenta sau la o persoana bolnava care, in orele sau
zilele precedente, nu a acuzat simptome care sa tradeze o agravare a bolii de baza sau
evolutia spre o complicatie mortala; de aceea, ea survine in cele mai variate locuri (domiciliu,
mijloace de transport, in drum spre spital, drumuri si localuri publice, la locul de munca etc);
- instalarea ei poate sa fie (sau nu) precedata de acuze prealabile; atunci cind acestea exista
sint, de regula, minore si nespecifice; - cauza precisa- autopsia relevind totdeauna o cauza
tanatogeneratoare, prin care moartea subita apartine mortilor neviolente. In aceste cazuri
autopsia medico-legala este obligatorie pentru a o delimita de moartea violenta. Cauzele
mortii subite apartin practic intregii patologii. Ea atinge cu predilectie virstele extreme. La
copii, cele mai frecvente cauze sint reprezentate de bolile respiratorii, pentru ca odata cu
inaintarea in virsta sa predomine cauzele cardio- vasculare; la batrini, alaturi de bolile cardio-
vasculare se intilnesc frecvent si boli ale aparatului respirator.
2. Clasificare (după Simonen): A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura
cardiacă
- ruptura de anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica- ateromatoza
generalizata sau localizata- moartea subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor
favorizant C. MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita boală: staza sanghina, sufuziuni
sanghine subseroase ş.a.

3.Def reactiei vitale si semnificatie: In intelesul cel mai larg, reactia vitala reprezinta
totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la actiunea
unei traume de orice natura (mecanica, fizica, chimica). Reactiile vitale se clasifica in locale
si generale. In cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul hemoragic, coagularea,
retractia tesuturilor, inflamatia, procesele distrofice si necrotice, modificarile hemoglobinei si
modificarile enzimatice. Reactiile vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare,
embolia (grasa, gazoasa, tisulara), modificarile sistemului nervos central, modificarile
circulatorii, modificarile endocrine, umorale si dismetabolice.
4.Obiectivele EML in impuscare:1.Dg lez de impuscare;2.Orificul de intrare/de
iesire;3.distanta de la care s-a efectuat tragerea;4.directia din care s-a efectuat tragerea si
parcursul proiectilului prin corp(canalul);5.pozitia victimei in momentul executarii
focului;6.tipul armei folosite;7.autoimpuscare/heteroimpuscare;8.cauzele mortii;9.evaluarea
lez traumatice specifice impuscarii(nr,succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte
lez traumatice;10.dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea lez traumatice(nr zilelor
de ingrijiri med).
5.Factorii suplimentari(sec) ai impuscarii:fum,gaze fierbinti,flacara,particule de pulbere
nearsa.
6.Intox cu CO,DML: :Efectele CO asupra org uman depinde de:conc CO si timpul de
expunere: -o expunere de 30 min la o conc a CO de 1/5000vol det cefalee pulsatila si astenie;
dc expunerea continua asthenia se accentueaza si apar greturile si varsaturile; la o conc de 40-
50% HbCO individual isi pierde constiinta,iar peste 50% coma,tulb vegetative
grave,convulsii,moarte; iar la o conc a CO in aer de 1/100 vol,sunt suficiente 1-2 resp pt
pierderea constientei si moarte.
7.DML la alcool metilic:adult:30-100ml(conc serica de 30-80mg% alcool metilic).Exista o
mare variabilitate individuala a rezistentei la efectele toxice:sunt persoane care au decedat la
doze de 7-8 ml metanol,doza la care altele nu prezinta nici un symptom clinic.Luand in
considerare aceste aspecte,maj autorilor considera ca doza toxica este de 5-10ml
metanol,ingerarea a 15ml metanol producand cecitate.
8.Def. pruncuciderii:obiectivele EML:Def=(art. 177 CP)”Uciderea unui n-n,savarsita
imediat dupa nastere de catre mama,aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de
nastere”Obiective:-starea de nou-nascut; -varsta intrauterina,dc nu s-a nascut la termen;
-viabilitatea nou-nascutului; -dovezi de instalare a vietii intrauterine; -durata vietii
extrauterine; -dc s-au acordat ingrijiri medicale necesare imediat dupa nastere; -cauza mortii
nou-nascutului.
9.Sit in care autopsia ML este obligatorie in Rom.Moartea violenta:1.moartea violenta;
2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea
subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic
verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi
sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul
politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau
scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o
deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie
a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau
terapeutica medico-chirurgicala.
Sdr tanatogeneratoare in mortile violente:-zdrobirea unui organ vital;TCC cu lez grave
intracraniene si tulb neurologice grave;socul traumatico-hemoragic,socul hemoragic si/sau
hem insotita de exsanguinare,socul postcombustional,embolia traumatica,asfixia mecanica.
10.Certificatul ML:parti componente,concluzii:1.Partea introductiva(date
personale,istoricul faptei,date medicale in relatie cu agresiunea suferita). 2.Partea
descriptive(consemnarea aspectelor lezionale obiective,consemnarea acuzelor
subiective,solicitarea unor consultatii de specialitate) 3.Concluziile:-realitatea traumat;-
mecanismul de prod;-natura ag traumatic;-data probabila a traumat.;-aprecierea gravitatii
traumat exprimata prin durata tratam medical(nr de zile de ingrijire medicala).