Arahnide

Arahnidele (lat. Arachnida) sunt artropode chelicerate. Denumirea clasei provine de la

cuvântul grecesc αράχνη (arachne) – păianjen, există o legendă despre Arachne, o țesătoare
care a fost preschimbată în păianjen de către Atena. Se cunosc în jur de 100 000 specii de
arahnide care trăiesc pe uscat, în sol, în apă, parazitează plante, animale și oameni [1]. Cei mai
cunoscuți reprezentanți ai clasei sunt: păianjenii, scorpionii, opilionii și căpușele. Știința care se
ocupă cu cercetarea arahnidelor se numește - Arahnologie.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Arahnidele se deosebesc de insecte, totuși, uneori păianjenii, căpușele, scorpionii sunt numiți de
nespecialiști insecte.

Caracter Arahnide Insecte

2 regiuni: prosomă (cefalotorace) 3 regiuni: cap, torace,

Tagmatizare
și opistosomă (abdomen) abdomen

Pedipalpii și chelicerele prezenți absenți

Mandibule și maxile absente prezente

Numărul picioarelor 4 perechi 3 perechi

Aripi absente prezente

Morfologie externă[modificare | modificare sursă]

Scorpion (Cercophonius squama)

Cum s-a menționat, corpul arahnidelor este constituit din 2 părți: prosomă și opistosomă.
Prosoma este regiunea anterioară a corpului și poartă ochii, orificiul bucal, câte o pereche
de chelicere și pedipalpi și 4 perechi de membre locomotoare. La majoritatea arahnidelor
prosoma nu este segmentată, doar la solifuge, schizomide și palpigrazi ultimele două segmente
prosomale sunt libere.
Chelicerele sunt alcătuite din 2 – 3 articole, dintre care ultimul este mobil. Ele sunt situate
anterior orificiului bucal. Chelicerele se termină cu clești mici care participă la fărâmițarea hranei.
Pedipalpii reprezintă membre formate din 7 articole. La scorpioni și pseudoscorpioni, pedipalpii
sunt transformați în clești masivi și puternici, cu rol în apucarea și fărâmițarea prăzii. La opilioni,
solifuge forma pedipalpilor nu se deosebește de cea a picioarelor, îndeplinind funcția tactilă.