ACADEMIA ROMANA

~1 E MOR 1 1 L f: S F C T TUN 1 l I S TOR I C E

CON SIn E R' ATI lJ ~ 1

NUME DE RÂURI
DACO-SCITICE

CVL1VRA NAllONALA
BUCUREŞfl

www.cimec.ro
 CON~IDERATII

:-lUME DE R.\URI DACO-SCITlCE

V ASI L R l' ~ R \' A ro;
",r:~Ulltl .\1. \C\llr\W:lllll!\-1\M

Originile poporului şi culturii noastre nu se vor putc~ m.1~'

clar lămuri, până ce arht:ologia de s4p!l.turi nu V3 lua in
deaproape cercetare şi resturile afi numitului Ev :\1.cdiu, in
strinsll Icg1itur1i cu cele preistorice, iar filologia nu vaccrccta
istoric şi gCog:rafic~comparnti\' . . pe hază nu numai romanÎd
şi slavicll., ci şi general indogl:rmanic1i. uifCritclc nume de
pCT1I<k1nc şi de e1emcntcşi acc,dc':!tc geografice 1).
[n pn".lcnt ccrccti'llorii nrştri, neol:upânull·sl' indcst.lllI.tor
cu antichitll.ţilc şi filologia indocuropcanl1, atad\. zadarnic di-
feritele probleme thraco-sCYlhe, care stau la baza istorici
noastre. A aplidt cunoştinţe şi rcg'lle de ~jlologic romanid
unor elemente toponomastice, care au o orl~ine şi o evoluţlc
c;cytho-turanian30ri thraco-!llav!1. c,desigur, neştiinţific.
Ocupându-mi'l de mai mulţi ani cu antiehitliţilc Ihraee.
am crezul el-mi pot un moment lua libertatea de a Întrc-
rupe obişnuitele melc comunic3ri arheologice şi de a pre-
zenta azi, sprijinite pe litcmtura neccsarll, c!itc\·a simple
consideraţii f1id nici o iluzie de definitivat - asupra ono-
masticd nuviale din Dacia Scythica.

www.cimec.ro
 In ţinutul getic dintre Kistru, Carpaţi şi Balcani, adiel
in Basarabia, l\loldova, l\luntenia. Dobrogea şi O mare parte
a Bulgariei nordice, au (nUL loc continuu, din timpuri an-
terioare cunoştinţelor noastre literar-istorice (care incep abia
in sec. VII a. Chr.) şi pânl În timpul imperiului roman
tlirziu (Ia sfârşitul sec. IV d. Chr.)') infiltraţii persistente
dcclementeiranicne:scythiceşiapoisarmatice. Totuş Gelii,
adicii.Dacii, s'au mentinut, ba chiar s'au red rsatşidincolo
de Tyras, În ţinutul scit dela Nordul Mlirii Negre, dupA cum
sc vedc, Îmrc altele, şi din numărul Însemnat de nume Ihracc,
care se intâmpin/!: În inscripţiile greceşti din Sudul Rusiei,
şiinspecialdinplr~ilesud\'csticc.cltrcOlbia.(V.tot materialul
la l\finns, Srylhiafls arid Gretks, Cambridge, 1913. p. 122 sq.,
38, .p,86,etc.). lnvcrs,inscripl iil eş i monctclcne arat/!: mici
regate scythc În ţinutul dintre Callatis şi Odessus i).
Aceastll rcciprod pltrunderc a dus laun schimb şi un

19~s:~~~f:~:c~%:,~ii(~:'; cai; ~;'F~?:~~~;,:i':'~~~~f;~î

Sprache, p. 179 sq. şi 214 16).
Vom urmări in comunicarea de azi câte,a nume de râuri,
pe cari le Întalnim În finutul daco-scythic, mai sus di,;h.:r-
minat, ÎndesluH'ilor documentate de lz\Oare, spre a încercb.
milcar aproximativ o explicare a formei şi originei lor.

In cartl.'a de privilegii datii Histriani!or de impăratul Traian

~~~~i~~~~~~~~~~
www.cimec.ro
 in Scythia i\linor. Cii cele ITii IIIlnIt plllem locali;ui t/f)ful
tTeeh,. imlile irmti/tlt, Ima Iâ"gd /lis/rin, alta la Sud/'st de
Duros/orum. Topirea SciţilM Între Thraei ou a de:.fiinţat ou·
melc tlatt.: loeurilor de cci dintâiu, ci Thracii le-au adoptat
şi Ic·.lt1 pll.strat pânll târziu, pentru a le trece apoi întocmai
Romanilor lui Traian.
Am a\·ca astfel c.işrigate pentnl oooma$lica fluvialâ a
Scythiei 1\lic; inc!\ douli nume scite, ,A (sampuios şi Ka/.a-
haios, care s1i ne utragli continuu luart.'a aminteasuprn corn-
pliCllţiei prcblcmdor de acest fel la Duoărt.'";l de jos, in re-
giunilc thrace, ş i apoi thraco-romanc.

Il .
Când au venit Grecii in Vestul şi Nordul Mării I'\cgre,
prin sec!llul VII a. Chr., ei au numit cnloniilclor, În gc-
ol'ral dup1\ numele indi~cne ale marilor rfluri, la gura c!irora
le aşczau, Tyras,dupll. Tyras , /slria ,dup!l /stros. Daraceste
nume (poate chiar Bar)'slhr"t'J şi lIypa"is: eL ~Iinns. p. 38)
nu sunt iraniene, adiel nici sc)"thicc. nici sarmaticc. Când
lIerodot a caHtorit În secolul al V-lea prin aceste !rcuri,cI
acompklOlt ştiri!c n~h de rare dinaantea lui Cli o serie foarte
bogată de nume de ape. Toate durile mai mari din Dacia
Scythicl' şi-au dpătat denumiri În lumea ~reacil.. Dela i'o:istru
pâni!. Ia Arg<.'Ş şi Dunăre nici unul Însă dintre numele dela
lIerodot nu s'a pă'1trat intocmai până azi; unele au dispil.rut
cu 101111, iar altele ni s'au păstrat într'o form!!. mult dcose-
bitll. de a lui l-Iemelot ~i care nu arc nimic de-a face cu o
eVl:ntual:'l evoluţie pur daco-roman1\, deci romanică, a lor.
Cum se c:o..plicl acest fcntlmen? Să analiz:hn pe rând nu-
mele acestor râuri, începând cu 1)'r01 şÎ sf!irşind cu lstras.
Dar Înainte de aceasta trei observaţii.
Inl:"\i3. Transcrierile greceşti ale numelor de râuri din
Dacia sciticli sunt neesacte. Ele clenizează o pronunţare pc
care nu o puteau prinde şi reda eXllCt. Sum·tu] getic pe care
Grecii il redau cu l' in TJ'rus, Pyr~tos, c, ca şi in numele
regelui dac Byrcbisl3S (transcris şi Boirebistas) la Strabo, iar in
inscr. dela Dionysopolis Înd şi Byrabcis13s: Kalinka, A"tilu

www.cimec.ro
 '·A.~U.J-:
-
I'ÂRV""
---

~1~~::ti~!~f;L~~~S~i~:~:2'ibt~r~~~f.: l~i!1~, :r~

Dellhmii/er in BII/garie", nr. 95. r. 33 Dittenbergcr, Syll.
imcr. Gr.~ 34z, din a. 48 a. Chr.; cL p. forma BI!Qrpl(Jr:a~
şi im~cr. Clin l\lesambria, la Kalil'ka, nr. zZi), un fi de o
nuanţă specială, neexistcntă în grt.'CCşle, poate ceva eli dai thid (i\liiUenhof), din dacicl (Tomaschck). De adăogat la

~~~~:akij~i:~!O~~o~~t~~~i:tă t~~~:ail~~~~O;:~~~1 s~r/!~~:~:

nostru, pc carc d. p. Germanii nu-I pot pronunţa decât ca y

~a~ii~ 'l~i(1t~!t:hl~~rl:~:1l C.,OI~. ;Z~~8\~ra~~:s:r~!~e~b~e~:

melc 'O!!JI}fH16; dela lIerodot csteo ral~i1 rcdare a origina-
lului ·' Jt!?i'EnQ'; SlU ·'·,t[l1/(10'0;, prccum \'om cerca 3 de-
momtra mai jos. 'l'/dU{u'ro~ (:Iccentuat şi TI(l[l«vru~) c iar1işi
o transcriere aproximativă a sunetului iniţial cşi a grupei
dc sunete ii( (Tomaschek, o. (. II Z p. 98), mult diferite de
)'[" grecesc. To.1.te aceste amănunte Sunt Înicmnate pl"ntru
stabi lirea continuitnţii numelor dela Geli pân:! azi.
In al doilea ;;ind, este evident că unele nume, pc ca re
~~~7.{;J}~i::~;::~Y.!;fa~ti!:;::1~:~~:~i:;ft~i
ţme mai uşor ceea a lui T omaschek: În adev;1r la \enirca
Grecilor În Pon.t şi mult timp d.upll. aceea, la gu ra Nistrului
crau Gqii. E firesc sit ne gând Lm deci Înainte de o rice la
o etimologie thracă.ln sprijinu l ci, ar veni, afarlidethrJcicul
rures;s, citat de Tomaschek (IlZ. 98 şi 38), Îndin"melcdc

~2~~,:t:~f~~',:fii:?t!~~:{i~~~~:Yf.!~}!f.~~]2J
le regăsim in româneşte :Iproapc ca in \'remea veche, nu le
avem În totdeauna pe C,llca directă. daeoroman?l., ci cu mo-
dificări care pro"in din trecerea lor Întliu prin graiu l altor
popoare conlocu itoa re: Sla\'i, Pecenegi, Cum:lni, etc. Şi
dimpOIri\ll, altele, pentru care În izvoarele vremii vechi
avem denumiri altfel compuse ori tr~nscrise, sunt totuş o «năvalniC, furtunos. (p. lOZ). Proeapius, De aediJ. IV , 4, 00.
moştenire directă dacicll, prin Daca-Romani, pc calea celei Haury , p. 121,35, enu meră, in p!lrţilc ~erdicci, loca litatea.
mai stricte contin"it1iti. 7'IHI(!oii;, eare, poate, conţine aceeaşi rădll.cÎnă. Dar Nistrul
In sfârşit, coe.xistenlll geto - scitică şi gcto-sa rmatic3., apoi
uaco-romane -slavli, apoi romano-sl:wo-tur.lOicit, pc accJ.lş te- ~~~;~ li~n~~l~~u~1 l~~r:~:ucri~~ ~~n raţ~~~ur~trS~~~~~~~~~~~e~
rit?riu, a pricinuit o denumire nu numai dupll, ci. adesea rl\~p!i ndit la ci, DUII-, D Ol/o-slnl (eL Minns, o. C., P.38 cu
chwr multiplă, pentru diferitele râuri. clrÎ erau Simultan Tomaschek II z, 98), sau, cum argumentcad Sobolevskij

Chue~~~t~i~~~i~i~~ir.°g:;:~:li~ ~~ed:~I~:;~il~oC~~i~~g~~~~ ~I:~ f;~i~~t~(:';:~:~~~:) I~~~::~~!S ~:'1r!~~~:teg~'::'::~~t~~ i~r~:

p.!ctive, ici numele scit ori sarmal, dincolo numele lhrac, Dunitrii incă dinainte de Hristos şi În specin l a Coţilor, de
iar alăturea numele nou, slav, - precum \"0111 vedeâ În cele pe la zoo p. Chr., aduce lin nume nou, gennanic, Nistrului,

:!;~f"~~~~~c~~tcT~~~~e\ c~;e:~~~~~~~' (!!c~' I19~'ri::ef~r:'~

ce urmca:d1.

A. N;sfrlll. Grecii au găs it in sec. al VII-lea Înainte de sec. IV ultimi) (v. Miller, lJi"eroria Romalla, p. 597). Totuş

~t~~~u~~~~~~~~~I~'ii: d::ăo~~~~aa~~ ~~:~;t~fS~~~~~~U a~~;:ă ~â~esA~um~~~u:scM~;~:!I~~~e)~' ir:·nra6~ b~t/';;t~Z'. ~~~Jjii ~~~=

la vlirs1rca rJului În i\Iarc. Acest nume indigen a cllpătat
pânll. azi cele mai neaşteptate etimologii. Lubor Nicderle, În

www.cimec.ro
 x~~ :~i~i\ :t~i~b:~~ocr :sr:;:~~~f:st~~,I~tab:~~~~~ 1~;OI~~I~l~~~
luându-l dcla Siuvi. au trebuit slI.-l pronun~c. fireşte. aşa
!:!3c~i p~~:~::d:f~~: ~}~~aiirnC~~~"J~_:a~:~:~t~{ ~jsl:,,~~;~n~
străvechea formă indocuropcană, comunll Thracilorşi
~~~:'dC:u~şi r;J~:~~;' cG~=?i~~, d~!~~~~a~i~'I;>;ri~C::5~:
inscamnA, in thrncicll..sla"ă, gcrl1lan?i.,fCurt:nt.. , fClIrs~,l!râw.
Ea este ancxatli la rădllcina iralliană da"a- (inscmni1nd
:rl~~b·;;cua·)~I;~lC~:r~rjO d';1il;lt f:l~i~lp:i%ul:~t~1;~1l0 ~~ ;~
in Danapris (Sobolc\'skij 1. c .. p. 242, desface Dana-ipr şi
compar1l râullbrdin Volhynia)şi În Tllflais(transcrierca grcacă
a irunianului Dm/Ois: nume idtntic cu al Dun~rei. Dallf/(v)ir,
elim obSt:f\·i'( ('u dreptate şi Sobolc\'sky l. C., p. 243), dar
cu alte detcrmÎmti\'c În a doua parte a lor: la DfII/a-pris,
având răd1lcina pere-, pru, pe care o regilsim in Prlll (vezi
mai jos) Il, iar la Dafla-il (în Tabula Peutingcriana şi o formă
Tot/a-sis!: ;,\liller. II. Rom., p. 598; cf. mai jos, la Dunlirc,
fonna Da"usis) un sufix destul de comun. St;lbit:m dcei
că este vorba la alcătuire-d numelui Nistrului de o prim3
fixarc, ante-slav/(. poate şi sub influenţăthracid,-Întrucăt
ci se afl1i până la Nipru (DatUl-pru) , !;!icare creează pc
Dtma+slru. sau. cum propunc Sobolcvskij. DatUl ulru. CCC'"A + lalte nume vcchi ale rolului, şi coc:xistând cu ca ind!. din
cce acelaş luenl,ca etimolDgic antici1..darincă mai apropiill
etimologiei sla"e. Numele fiind astfel răspândit şi la Sannaţi
şi Sciţi şi la Thracii nordici (TI/ro dacicul fiind probilbil
ceva local, ca şi Agolingfls goticul), el trece dela :lc.:cia la
Slavi, iar dela aceştia, prin forma lor, la noi.
B. Prutrrl. Ilcrodot spune singur (IV 48) că numele in-
digen al Prutului e Jl4l!nm şi că numele defh'Qtrof, ii estc
datdc Greci.· cli <:stc un râu care, caşlcelelaltepalru ce se
mai varsliin Dunărea de jos, 'I'/a(ltU'To,;. ',tU«gQf,l\'d:r«Ql~ şi
'O{J~IJfJ(J(j;.curgeprinţinutscythicşi-şilragenumeledt:laSciţi;
'1 Sobol~,... kij siec,,.. ... dlnd enml'hd rlului/bt-. C.,lp~uuj" .... iddllln·
cqoU! nl.l .. himb, ",mic In« pri,·etttor'ff'n.... r-.J,ctlului.
----------------________ ~~~
câv rr ::;X(,OO/ IMfJc(m Xft}.fOt1 In.'I'otIlŞ, invll\3Iii, \'ăzânddeosc­
hin-a dintre Porata şi PrIIt au sOl.:otit cli trtbuic 8li dea
~~t~cll~~aa~~~:~sal;~ tt~~~;loc~i:~ t~i~dâc~;c'laO'er' d1Îl;' t~~acli~~i
(ipotetic!) pir"o. pEriill, uâu. (Safafik), din iranianul /'(Ir-
Phry- «il umph.:u., paurt:(1 tbugat. (i\liillenhoff), din grecescul :f/j(lo~.
germ. furth IVad. (Rawlinson), din pera, pru, skr. pru-th
(fSpriihl·n1) (Tonus<;hek), in sf[lrşit chiar din slavicl. Cred
că originol irani:m!l. :t numdui Prutul"i nu sc poate pune la
indoiall' după ctimologia aşa de sug:~esliv1l datl'i de Sobolevskij
(/. C., pag. 241): ptIr-flllla("), in care am avca r~dăcina ir.
par (dată şi de :\Iiillcnhoff) "'1" rlld. avc!îticli. aodho, «Ol?<-. . ,
vtchiu indic odUtI., .iz\'orândt ••invlliuindu·sc., deci Hlu bo-
~al În ape, in valuri•. De altă parte forma peccncgll a nu-
mdui accstui rfiu reproduc.:edestuldccrcdincios pe cea scy-
thid: IJcJl'vfir dela Constantin Porphyrogcnitul (de udm. i",p.,
42, Bonn p. 179, 20) t'stc tocmai JJcl(lI(ra, accentuat probabil
mai exact decâltradiţionalul f1oQam. Cât priveşte transfor-
marea lui O În Il (fenomen comun la Thraci, ca şi 1.1 Slavi).
o reg3sim in DOt/Of.';, Dunăv, DiUl.1j (vezi nwijos. Ia etimO-
logia numelui DlIl/tIni). Dar nici din forma scythidi, nici
din cea greac3 1), nici din cea pcccncgl. nu poateitşl forma
PrIIt de azi. Trebuie deci să cllut1lm un corespondcntthrucic,
ori dcalt fel,al rlldlkinei iraniene, perfect asigurate prin ccle-
timpul gcto-scit. ACt·Sl corespondent este pru-, rădl\tÎnll pe
care O gilsim in S:ln~Crill chiar cu fonn~ derivatll pru-th-,
.a sarit.•a izbucnit, ..~ scfinteiIt., ta stropi., ta stropşit (ef.
Tomaschck Il 2,95, care dă numai ipQtcticaceast1l baz1l)şi
pe earc o H'gllsim În compoziţia Dat/a-pr;s, Dot/o-;pru, I)ll'J'~­
priJ,maiînaintccÎtatc.Aş;lstândlutrurilc,cstcclardaIăturea
de forma sau de pronunţarea scythic3 (r.sarm.~ticl\).lual!l. şi de
I• 'r., L'~ I
www.cimec.ro
______L__ ______________
~
 --- \·,\!IILfl'..Utv" ...•
~----
Pecenegi, poate prin Slavi! a trc~uit s~ c:,"iste 0.altll formă s. \u
pronuntare, care ne vine dJrl!ct dm a?t1chltatc ŞI care nu poate
fi decât thracică. Un atare paralelism nu cste de fcl para-
ilm~~~~}f~
mitiv Prllt/tias sau PrIIsvias (Tom:1schek, 1. c.). Prutul fimd
mult mai adânr:in teritoriu d:lcic, decât Nistrul,aCe(ISMper-
~:~Rf~:;:i~:~~~~f%~!{:§~~:(:;t~~;:'tl.~?~~~;~rf
acum c:li ea ne este chiar documentată de Constantin Por-
!,:~~~~~n~~ul~~~ah~:" ;~~~~e~:: ~~~'~â~" ~~~~ÎiI2d:cJ~Q~~';:'~ţ
O aveau pe a lor prin Unguri dela Throci, Pecenegii pe a
lor prin Slavi dela Sarm3ţi.
C. Siret"l. Autorii antici ne pl!ostreazll. trei rorme pentru
numele aCL'Sllli râu: Tt«O(tllrci~ (llerod. IV 48), ' IIQ(I(JO ;
(Ptolcmaeus III 8, 2) şi GerOSIlS (Amm. Mare. XXXI ],7).
To.'ue trei sunt transcrieri dcstul de corecte ale unuin şi acc-
luiaş nume scitic: Caranţ (dul .repede.) (cr. şi Niederle, Q. c.
II , p. 155, n. 1, dupil Milllenhorf, D. A., ill163, fărA
Însl\ a lua poziţie pentru numele scitic, propus de Tom3schek.
11 l, 98) - cu deosebirea câ pc vremea lui Ptolemaeus il
din3intca lui t displirusc. ca in atâtea alte cazuri de pro-
nunţare pro"incial:li romană. chiar a vorbelor latine (cc. CIL.
III pag.l572,unde, special pentru termin3ţiaensşipentru n
Înninte de s şi t sunt un num3r f03rte mare de exemple).
Dar din aceasU pronunţare, a ciirei ultimii form1t dela Am-
mian, deci spre sf;\rşi lul secolului allV~lea, GeraSl/s, ne arată
www.cimec.ro
continuitatea pronunţ:lirii $Citice, nu puteau rezulta formele
pc c,1rC le gAsim la Constantin Porphyrogenitul (~'((Qâr pe-
F::~e~1r~~~:~~'~~d~::~'::;~~;'~;:~~:;
cu ct!a :1 Murcşului ori Ar~cşului ori Crişului (NoOliml~.
~~~l~O~~'~, Ki_~~r; A~~~s~~r~~~rog~:~tul~r~ :.d,;: ~tr;ş~' :~;
Gcrt'Ş, am a"ut o form3 aşa de arhaică, precum e forma
Sertl r. Sirtl, Cred cii nu e nevoie să accentuC""h m3Î mult
analogia cu cealalt1\ formlt arhaicl păstrată, pentru Prut.
Ori, dad urmiirim toponimicile thrace, gă'Iim rld1tcina care
!Il fi menţinut o pronunţare specific thracicl 3111tur(:a de
cca f'citicâ . a numelui Siretului. Avem localitatea :2'iQI; lângl
Incui Pr3<;ias, cu variantele ~irac, ~/(!Q«, byz:mtin ~·IQC!at.
azi Seres, precum ;lVem tribul ~IQI:.; lângA Ergene (anti~ul
Erginias) in legltur1i. cu rlldăeÎnile thr::aco-armene seT, m~1
(iubire): v.matcrialul la Tomaschck (112,82. cf. 4l). In sf!lrşll
a\"clO- -ceeace e deosebit de important- chiar form3 J!'/f.!FTO;
pentru o localitate din Dardania, la Procopius (de aed/j.
IV 4. ed. Ilaury, p. '20, 38), care ştim că ne~a păstrat o
~;~c.c~e,;~:::~t:f~;~~cd;~~~~~r:~~~;~!~:~;:r~;~~;~:c~:
popoarele strline. aşa fel ca fonnclc pecenegc dela Porphyrogc-
~l;tf~::~:~~~~~:t~?i~c~;~l;t~~~f~F~tII~~~~J~i
la sfârşitul secolului al IV-lea. când displr şi Sdrm3ţii Ira-
nienii, cari o COrulcrvau - din izvoarele epigrafice şi literare,
searatliiarlişifireascll..
D. BII::elll. Nu avem decât un singur document asupra
vechimei numelui acestui râu, povestirea din actele Sfinţilor
;r}~~~o;~~c~aatS~~ar:~o:~/~~~/o~~rJe Î~g~~~~i ~~C~~t:rr~i: ~~:~
scculiei lui Ath:lOarich impotriva Creştini lor din re~alul s11u.
Din fericire ştirile cu privil·c la Saba sunt contemporane,
~~~~~~i~:U~~;~i;Jf~g~f.;~~j;i: 1;if.;g,~5:~t~
~~~~\~~:~:1~;~~:o~~ii~~L~1i~~J!~~~~!~~~!~~~i:;:'ir:
al schimbului Între mşi b: IIJltseos purcafi. deci, eventual.
chiar pronun\are reală thracicl alltturca de BlIseos. Cu dreptatc
~~:':~;,d~r:;~~â~;~~~~h~:~ r~~~:i~I,7:o;~ti~~:~~~J~_n;~ii~~~~:
(TI 2, 95). Cred Însă eli Tomascnck greşeşte Hll1ând acest
~~~fe i~~~~r;~a:i~~Or~lf~r:~~;~~i~i a~~~~: :~J;~~~~~â~~:_p;:
:~f~~~;,1i~i;~1~ţ,~; :~E~~!f~~~~;!::~~~:"n~~~~!tţ,i, ;;;~
fI~i!;t~~:~~~1~:]:ţi~ri};\f~~~t,Wt~~~ţ~;!
~i~~ţ~~E};if~~1~~:1llt~I~~!~~i~}~!~{:f;~Jl
E. Argeţlll. Herodot (IV 48) inşirând numele de râuri
daco-scythice, care se vars1l. in Dun3re, pomeneşte şi un
www.cimec.ro
~i~~)~~I~~~~.~~.:lll~ ,1:';.C;O;i ~!~a ~:f;S~':g. 32)~~~:a~~;et
(U2, 94) nu face aceeJşi identificare, ci nOle:lZl'l. d acest
nume c propriu zis asemănător cu acela al unei aşczilri C3-
riano-milcsicne pomenite la Marca Neagdi., la E de Tyras
(PtolcOlaeus). Aspectul numelui ein adevăr ~carian>}. dar aşe­
zareal:a carcfaccaluzicTomaschek.făr1lacir;1 nici un isvor.
cred că c mai mull o confuzie a lui Plinius, dup!! care s'a luat
şi Arrian. Tomaschck de altfel nu trage nici un fel de
concluzie şi nu se pronunţă a.,upra formei 'OOfhJr1(J6~. Ori
este evident di acc.:ast1l. formlt trebuie cOllsideratii Împreun1l.
cu 'Ob,!(J(Jo',;, ~'fti.!Wt)'If1(Ju",·, şi toate celelalte toponimiee cu
sfârşitul În -O"(J'/q, care se mai inlâlnesc În teritoriu greco-
rhrat.:. Krctschmer. o. C., p. 405, c de părere, că eventual
aceste forme ar putea fi şi indogermanicc, În vreme ce Pauli.
Eillc t·orgriechische f"scJm!' f){)11 Lell/nos, p. 79 (ef. Krctschlller,
o. r. , p. 291 şi 405 cu p. 193 n. 2) le consideri drept prc-
indo-germanice. Părere..1 lui Pauli a prevalat: unÎtatea de
vicaţti Ihraco-pnryg1l.din mileniul al II-lea a.Chr., in tot ţi­
IlUtu l (Iintre Dunăre şi lIalys, a fost la fel În timpurile an-
tcrioarcl).-Care c Însă alunCI adevl1ratul nume antic al
Argeşului, pc care lJerodot il va n auzit {;.ils - el care c;ra
din pltr\i1c ClIrici-C3 un nume ~carian6?
La l\lysii din Asia l\lică. deci În ţinut pur thrac, lIie-
roclesne-a pltstrat Înl1lsltu ynecdcmus numelt.: de localitate
~AOi'fţa. Ln Tabula Pcutingcri:mll numele localitătij c tran-
scris Arges;!. Am citat intrliu pc I liero::1t:s. fiindcă Tabu!.\
dlşl mai veche, are multe greşeli de copişti. Cele dou1l. forme
se susţin una pc alta şi arată în aceeaşi vrCmc Încotro avem
a clima forma imediat ;lmcri03rlt celei romiineşti.l.nadevăr.
prccum ne-:! ajutat Constantin Porphyrogenitulla explicarea
numelui Siretului şi tOL el ne dă şi fonnele ,IŞa de evident
protoromâneşti ~1I0!)li!1'1r; pentru l\1urcş (care. fireşte, nu v;n\!
direct nici din l\laris. nici din vreun Marisia ori J'MOtc1O;
·)TopQ......... t;QI p~ind(>lt"rTnlln;d ........ C!ttt!1l(:Um 11(1 cllnficlII'eGIlTllificlrli
popoRrdorlnl:h.d·Ett ...1 Y.UTOI"'" ţiin Asi, Mlcl,i af..tinttiu,ti;n\if'ictntlll,i
p ..... in va\"•.,ede I'auli (o. t.) ,i Kr"uchmcr(D.t.,p •• 88, 193. 290Mlq·, lllllQ.q.
357R\Q377';40S)
 phrygâ şi nrmeani\ a1cătuesc o unitate organic1\ În mijlocul
celorlalte limbi indogerm:mice. Ptolcmaeus cunoaşte înArmenin
Maior Incui Arusa (II ·A!J4'HI!Ht U,II"I) (V 1z, 3) şi regiunea Arscsa

gzi:~:~I~:{0~t~;,E ~~~ţ:;' ~~Iţ~:~!~~~~~~~~~2::~; \~:

t~l~~~~i~~~~~
sean1l:, Fr. Spiegcl noteazl În a S:l Erlill;sthe AlIerlllt1lskllnde 1,
Leipzig, 1871. p. 185. muntele Argarlls, care azi se cheamă
Argisll-tlliglt, adica exact numele Argr, p~slrat d.in vechime
pân!!: azi. De alti parte oraşul ·.4Q~ff, pomemt d~ Por-
phyrogenitul la lacul Van, la Apus de oraşul Pt.:rgri, ÎI e cu-

~~1~~~~~~
ca ţara Arsesa pomenită de PtokmaeU5 se vede a corespunde
ca tt:ritoriu ({1cmaÎ ţinutului oraşului Argel din Khadjpe-
flllli. De altfel Kicpcrt in al său AlIas A",iquUJ. harta IV
f~~~nt1f~~i :n;,~~~o~i a oÎrn~~~ist~ar:es~lră ~i~~j~c;'~~ir~! ~CZ~SI)~

www.cimec.ro

Dar numele se int.1lneşte şipcntru persoane, 1.1 Thraciidin
Balcani in secolul al \'1-le3 d. I1r. Procopius in btll. GOIt".
II 2. ed. Bonn, voI. II. p. 151, 1+, p'lmenl'Şh! printre
Thracii (Bessii) din armat:i lui Btlisarius pe un KUl.r{),n;
(vezi un altul la I-listria: /lis/ria IV, p. 595 sq.) şi pe lin
"Agţ'J~, despre vitejia cJrora inşir.l adevJr.lte minuni.
ArgcllII romlil/esc este deci s/rrT'l.'echifl t!tracic li de d01/(1
mi; de ulii promlll/area cUf..'linlului a r(Tmas (lceea!;.
°
F. Dunărei" In nici limbJ europeană. vcche. sau nou:1,
numele r:iului nostru părinte. aşa de strâns legat de intreaga
noastră dcsvoltare istorici şi at;11 de dntat de poezia popu-
larJ, nu ;Ipare la fel ca În româneşte. Grecii şi Romanii au
avut alt nume. Germanii, l\Jaghiarii, Slavii. au ::Izi alte nume.
Iar di.t priveşte pe str:'tmoşii dir~ct inttrcsaţi şi vecinii lor,
adică Thracii şi Scythii, respecti"c Sarmaţii, din altu,lIa
pust1 ungară, ci par a fi avut iar;lşi numespcciale, diferitc
de cel românesc. Si! cerclm dnr;l, pe un plan mai tirg, În
capitolu l ce urmead, a lilmurl, pc cât e posibil, origina
numelui Dunlrii.
III
Romanii au pUlUt cunoaşte OUll,lrea atât prin Rh::actia
şi Noricum, cât şi prin Pannonia. Ei i·au uat numele pc
carc l-au g.lsit la locuitorii riverani din Austria şi Ungaria
actl1al~. Prim.1 menţiune a act:stui nume e destul de lfirzÎc:
la Cacsar, care cum ştimvoi:t s11 se coboare şi spre Dunlirea
mijlocie, spre a supune pc Dacii lui Burebista, cari ajunS<.-scr~
foarte primejdioşi pentru Întreaga stăpânire roman~ În pe-
ninsula balcanic;'!.. Caesar ii zice Dunlrii D(lt/U'vills (bel!. Gal/.
VI 25). După el ii "or zice şi Latinii şi Grecii la fel, din
ce in ce mai frec"ent, inlocuim.! tot mai mult stră"echiul
nume dat de Greci - după Thracii sudici - 70f(}0;; (de unde,
latinÎ7..at lIister), inci dela Hesiod (sec. VJI a. Chi.). Gco-
grafii antici, cari ştiau eli. ambele nume se bazează pe o rea-
litate, Întm cât de fapt În cursul de sus fluv;ul era numit
de riverani Danu'Vius, iar in cel de jos lstros, au cercat s3
www.cimec.ro
CO ..... IOl'It.ATUMl"PIl""S"ItSl·M[ DEIUCItJ I)"<:O·!I(:JTKE
--- -------
fixeze punctul precis unde rind işi schimb3 numele, natural
fl'lrlia reuşi în accast;l întreprindere, intru cât de fapt râul
avea in cursul mediu şi alte numc,real Întrebuinţate, precum
\'om vedea mai jos. Bramlis, În articolul său Da"uviw la
PilUly-WissowalV2103"qq., a!ltrâns in privinţa acestorehc-
stiuni :IIHiqllarico-geogr.Lfice un oarecare material destul de
insemnat. Mult mni complet c În!l;l materialul cules de Holder,
All-u/tischtr Sprac!tsclt.ll/::, l, J225 sqq. Totuşo interprctare
il acestui materiallip!\lşte atât la Brandisc-.Îlşi la Iloldcr.
In adevăr, dela început ~e pun dou1\ chtstiuni hotărîtoare:
t) originea numelui Danrlf-·j'H şi 2) :Hlc\'ărnta sa pronunţare
barbarll, cu evoluţia ei pan;lla numele modern .
2tO~) ~r~:~t: :;~~~~i:~c~~~~i~:;e:,r~~~~~!~c a2::v~~
~f!~i~:~.~i~dP!~~:;';:<ţ:L'~~~~~;I:tj:R~~~:~~~~\-~:~:~~~~
carI:, ca diirlll. dOllll, 'Îndrl1znt:\», ~neÎnfrânatt, nr putea pro-
cura o deriv3ţie,-dar, după cum observli ÎJlsuşi Iloider,
Alt·ultiscl!tr Sprac"scllftt:: I 1225. numde DunArei in orice
caz nu c originar celtic, ci imprumutat: zicem noi,dela Iranieni
şi Holder singur oomp3r1\ zd. dlUlll erâu., ossct. don,- ved. ddn14
eploact, tllOle7.e3Hi •. Chiar În thrncică Holder relevli tema
~:d;': J:'~;~~;;;~o::.:r:if:~;~~~' 8;a~~: ~it:l~l~O~:b~t"Chi~~
Cdţii, ci inşii, nu sunt la Dunăre acasll la ci, ci sunt vcniţi
din Vest şi Nord-V<.'$t. De ce adiell. nr fi dat ci nume nou
Dun:lrii la venirea lor, in loc sll primcasd pe cel cxistent
dinninte? OI.ciduplieumam notat mai Înainte, rădJcina dan-,
dana., jn scmnificareaclasidl de fluviu, e iranian1l., adicl sar-
maticA, rcspl.'Ctivc scythiel. Ori Sarmaţii pe vremea lui Cacsar
lUlDt şi ci la Dunărea mijlocie, in marea dmpie unt;arll şi
in munţii Slovaciei actuale. Nimic nu Împiedecă sI admitem,
') Ci.,i Nied.uie. II. ~., 1 ,. P' 'Il, n.). i., uupn nwn~ui Dunlrij 1. Slav.,
.J.... ind;r~.pnnnean\uril",....nan'~oriorJli<:e,'·o<jlrl1rcapdlSC'U".dtnpunc:1
de vt:drre _llv. p. '1 ti .. m'I_ (T ti II '.,. .• 1H)... ndr N,.derlc su_linct;llnt;ldin
~;.,!!n~I~~~i!i.ttp.nd I H (oborl apre Ounire i.... cuno.cUI numde dai. dJcnl"

~~~:i!::f~;ti::~~I!~D:~~:~~;~I:~~~~~EF;~:;
şi Si rctu l. . .
In ce priveşte pronun1arca avem o mulţime de citate. an-
tiee, culese atftt de TIoldcr (o. (. 1 12ZŞ sqq.) cât, ŞI de
Drondis (p. 2I03). cari ne arat!i cl DaJlUtlHlS, transcrIS grc-
cCţltc .dal'o1iJho~, este o fOTOlIi latinJ "7s~idl:, pc c~nd de ra~t
in Orient se pronunţ.\ TC'dl de loc:tlmci Ddnuru, lraMens
grecC!şte âdl'Ol·pt:;'. Cum Îosll Dd"m:is putcn sunâ şi simplu
Ddnuis (ef. la Straba, C. 30+ şi 31+ forma JrtII01~tO~), se
~i:~t~ Î~n~~j:n(~!;zct~~risnus:s:~aAr;~11~0~~r:~~is,r~~~ir~;i:~
Argesis, il numeau şi DdllllSis. In orice caz 8randis nu arc
drcputc s3 cmcndeze făr;1 nici un comentar glossa dela Ştefan
Dyzantinul: LlrilIOI'~I!; Ij Llnl'01!?/~ in jal'~vp/O~. Ij Jâl'~ftpl!;'
Sigur e, că in părţile nord\'cstlce ale Penmsulel Balcamcesc
:~~~n;:n~u;;:I:_,~~;~~~: ~~U/~~n~:~~ :d~~i2~~:~~,~~
actuale ale fluviului. O dovadl În plus despre aceasta imi
~~;~~.'~~;:~!~;.;~J.~':~~:.~;;~~~~;~;~~~~Jt~i7~~~rf~7~
Nordul Dunărei era o pronunţare, care anunţa pe toate cele
~~!~~~Eam:~~;~~~1.;~~~:~i:i~Ef;;:Jf;i~::~
tocmai se anau Înd!: la Dun.ltrc, ii ziceau JOtÎl/(tiJI~ şi L!ol',/nv'b
~I~~~~~~~~:E~;~:,~:g~t~~'~Î'~î[~?~;;;~r~ş~f~~~i
www.cimec.ro
.1ouvn)f11 :r(lOO'Ri'O()fUOţUI/0I/; (111 144) .TaQa fii 'J).).Vf}tot~
~;iil l!r;~~~:, 1);:,~:;fi~;~l~~~~~?r~i:./~!~n~:~~,:~:~ (:!~~X:;t~
cu dreptate, din JOllvaiin,", de MGllenhoff În Arlliv J. Slav.
Pllil., 1, p. 293: articolul sAu despre Dundre in german3 şi
slav:!) (l\Iignc, P. Gr. 38, p. 936 şi 1093)' l\Icnţion5.nd
aceste forme, Pseudo-Cacsarius notă dL-'Ci În Dial. III 144-
forma balcanicll obişnuit3, ll(U'oliţJtl~, adidi dâll0"Plb (d.
Holder, o. C., 1 1235), adică Ddmwis (Migne, o. C., 38 p.
1093), care continull a fi cit<ltll şi de Procopius (de aedlf. lV,
5) În SL'C . VI, ba chiar şi mai târziu.
Se pune acum intrebarea: ed. forma ccaJalt3, pe care am
atribuit-o Nordului Dunărei l ), o invenţie gotic1i~ Ziseserli,
ei Dunll.rii pentru intâia dau Dunat:is, sau Dunduis, sau
cumva, ci nu făceau decât să ia delalocaIDiciace3stlifonn.'\,
care tocmai ni e documtntată a~turca de altele strlivechi,
ca GcrasrlS, pt'ntru Siru, BusfQs, pentru Duzeu, În izvo:l rc quasi-
~~~~~;;:iu~;::nJuf:;:,i ~CÎ~!~~7 ~~ a:cc~~:r d:r~~:-~~~cş~:CD~
nlirea I.:U numele traditional in Sud, de Dd1luf.:is)? - Ri1.-
spunsuJ a fost dat cred definitiv de Miilknhoff (D. A.) şi
::~~df:p~~;~~7~~i.~I~;J.~~~::;~~:~~~;~~:%~
dUI'li A. Sobolcvskij in Arc/tiv Slav. Phil., XXVll 1905.
:,f;E)~~:"7;;,~~:2~~~~-i~~~~:~~:;~ i~t ;,~~~~:;
adlioga,;eră O
nou1\ rMlkinli, proprie, awa (gotic oln,'o), n:îu+
(cf. Holder, 1. C., şi Mullenhoff, Arch.f. SI. Phil., l. c.).
GOţii a"eau deci un Dumc al lor, DOl/ofli - . pc care ins3
~~;;tt~~~~~!:~~I~~I~!~:~~:~~i~;:t.~:::~~~~~~i,;p~~~~
ins.1t Thra{"o-Hom:lnii din lIIyricum şi Dacia Ripcnsis ziceau
lf'u.Je (;~f ~::'~!i·l~i:.t~;-f:~s~ ;;~ n~::\t ~::::d f'~~~t;r;
del. Dunlra-dc-jox(d 8«<;11,1.1'.·\'0"., III 'lOG).
r.ii::;E~~lt~:'~~~~g~::tii:~,~~~;ţ~~;~~~~~~~~:~~;:~
de joo (Archi'V. 1, p. 294).

~~t~ţ~ti?!f~~:ţ:}~~~~ţ~5::~~~ltEf~i
~::~ft;:SC:~răin~::ited{~31:t~ă d~'7f;i~~~.ri~a~~~~m~~~ ~:~
Vest ernu in contact direct cu Darii no,tri iarlşi de sute de
ani. In ce pri\'cştc forma gcrm:micl Do"ov;, ca se cristali-
zase, probabil, cum crl,.'<le ~i Iloldcr (1. C" p. 1225) inel dela

l~!~l~;~f:~:c~bE~;ii;~~;~i:ft}h{~~,~~~
cicA. Transformarca directl1 a lui ii (iranian) in 11 (Ihracic)
nu ne este suficient documentatii pe teritoriu pur thr.lcic
-ca fenomende\'ocalism thrnco-daci( 1)-pcntru II ne dis-

!~l~~t ~:.;~i,~:!~~;~~: :~~i~,;~:~:~~:n,:r. ;~:;:K~~~~;

f,;e:":~c~;~i ~r:a::~e~a~~u212~~~~~Ci~?Un~v~~("~~ec:::tcd~
Donava, neceS3f foml1irii unui Dunava thracic. DimpotrivA
ci aveau, ca fenomen absolut banal, trecerea lui o in u

f~r~tS;;tmş~\ °iuf·6.PC~~'Î~~3'D~~fi' f:~~e~ ~~~~:C~I~~~

~~~~iÎn ;~~~~~t ~~t~C~~~~i~i:O;~:o!~~~13;~~~:~~::~~end~
~aen;:i ?nolg~,r~a~.arpfo~:~~lr!C70~~~ : s~~~m~! :~;~~
Pseudo-Caesarius, ca fiind uzatll. de Goţi in secolul al IV-lea,

') N"'~m .,·ti dec'e ....... -_a .. pl' (d. TouollKhek II 3. 101)

www.cimec.ro
 i~~~i~.~
Karl Brugmann a ar.\tat În voI. 11 p. 1, din Grundriss
der vergleichende'l Grammlllik der indogcrma"ischen Sprachen
(ed. Il Strassburg '906) p. 3~3 sqq., rolul sufixelor in r-
şi 1-. Dintre acestea sufixe!e-ri-şl-li-,carc .arati\ cea mai
mare productivitate În vechile limbi italice şi slavice. (p.
381 sqq.) sunt atât in \'echca indicl, in a\'csticl, in lituană,
cât şi in greac3, În ccltic3 şi aşa mai departe, active
tocmai in fonnele care ne intl;rcseazl aici ri-s, n'-s 1). Sen-
sul pc carc-I adaugă sufixul, e in general un determinant
intensificatival r.'idăcinei de b'lz.l,- in cazul nostru: DII"a-ri-s,
«râul, prin cxcelen\3, râul mai mare dc.cât celelalte (cL III râu, N{~, (NI/;U;;, a~c . ....W{J«). pc 13ngl S'llonie, sau numele
de locah~ţ, "\{'1'(l. ŞI "","Ia, ŞI cu etnicul /t.'/ll'alOf, tot acolo,
~~~rir~:. :~~:E:i~~~~;~i~~~~:~~:E;~~::~~~~~;t~~',~~~~
3z3 şi t65). In ce priveşte cantitatea luiidinri-s, ci nu
precum ~I la locahtatea Tţ)(H.IrI'fIt În ţinutul muntos dintre
raul Ergmias ~i Po~t~1 EUJ(~n.(Tomaschek 11 2, p. 96 Ctl 68).
Intre râunlc SCltlce OVldws pomeneşte În poemele sale
pUll!âfi decât scurt, ca şi in ccitică (v. numele de râuri ca Ex Ponto. rv 10,47 un Sagaris, 'pc ('arc K. Kretschmer in Pauly-
Ugera, etc.) În latină (arris, febris, crc.), În sla\'iclt, etc., KrolJ-Wltte 11 A p. 5 îl identifl(:ă ipotetic cu Berezanul, C"eC3CC
aşa in cât trecerea lui r;-s in re a fost ceva firesc. parc dcstuldeprobabil având În vedere şi ceeace urmează. In
Dar aceasta e teorie. G:1sim noi de f;IPI nume de duri adeVăr: la RJs."Irit de Duras/orum, deci În Scythia Minor, avem
ori de 10C'alit:'iti in ~inutul thraco-scitÎc, formate cu ris, astfel o I.ocahtate Saga-dava, pomenitJ de Tabula PClIlingeriana (v.
in cât numele Durmrii sI se prezinte ca ccva obişnuit, iar
nu absolut excepţional şi enigmatic? ~~~;~~~~t~;i~~mS(l~~_~~_~) ~ic Ct;~g.~cO~~i:~: I~~~~~~y~~~~
Rlspunsul l-am dat in scurt şi cu alt prilej. Rt.viu azi Saga-da~a de lâng.l Duro!ltorum. i\umclc Sagae ne Cti(c cu-

fi~~:~:~2X~~;gi~~~tl;;~:~:~~~ţ:i?E:~f~~
documentând filologic cele numai afirmate atunci.
l\umcle \'echiu al ralomitei arntă s1 fi fost Naparis.
Avcm in acest nume, cum a observat şi Tomasthck fI 2,
1)6 şi 98 bnl nap-a. pe care o reg.lsim utIlt in numele do:
popor scitic SciTfU, N(Lm-r.iOt, cât şi in dacicul Napota, in mal e numlt3 sus pomenita Saga-dava (cf. şi Tomaschek II

~~~~?:~~K~~~?r~~~:;~::~~u~~}~~~~:l::~;~g:~;~;
care sufixul ac-a, oc·a, uc-a e un fcl de diminutiv (cf. p.
68-la Tomaschek, o. r.) şi se rcg<'iscşte tot în Dacia Îod
şi În toponimicelc Alboc(l (etnic Albocenscs), Rafaca (eln.
Ratacenses, Ralacellsi;). B:lza nap-, pentru care TOlU:lschek
comparJ gr. ""bro;, /·(i.:n/. uâp.t păduroaslt, precum ,i alte Bithrnia (d. Millcr, Itin. Rom., p. 839 cu 670 şi 639), in al
cărUInume avem baza Sung-, cunoScută Atât din Phrygia, În
') B. chiar in ,,,.. bdt Aalei M,d (p~nd"&=l1.ni<:e) ~ur... u1 ,. eate 10000ne f'1'O-
duni ... In .pec:i.1 In numdo d~ loe.1h41i (KIt.achmer. o. t .• p. 3z8). l"umele de
Ica.htltliln.,.. rindeobi"l"udel.numed0J>l""~f.ln«pri~"lenumdedeper­
-"le in "n:., ·,a, "., e inlet"eunt' f;OfIlUlt~ d lormde tsa _m .unl nume de
~!~7i~~d~:1~n~~!~J::~:~~(~:7,(!,'t:;'r2\:i:f~:t~~:
lemri. Pnol"" Ker<~II-',Q,. fii o..ruJrii ..ttmla c d. U","<I p. i8 cu 98).. De ahă parte, ca numc de persoanll, Sagaris, e

www.cimec.ro
bine cunoscut atât În Phrygi:I(CIC.1I1 3973) cât şi in Galatia
(CIG.11I4066):st!tndfircşte~ legătur.l.tot.cunu'"':lclerllului

~;~;?E.[;~Ql~~fi;~€~~;§;~~~:if.~~nr~g
46,1922, p. 49 S6sq.,
politai/Jes. în /Juli. ,le corr. Ud!.. ŞI

nu~~~~ ~~~(~~~~ r!~u~~~;~~i~{ p:!i~~it ~~iţ:~i~ ~~~f:~:

numit probabil dupil râul din aproplcre. MagartS (CI L. X 1754:
~i ~~;~~e:~i;~SC:;!Pf~e ţ~u~~ri~~~~!it:.ac~~~i~';~~ SUa~~I:~
p!irţi, o localitate ,Jlu,oţl{at (Tomaj:chek 11 2, 66. dup3 Pro-
copius de aedif. IV 4, cd. Donn, care d,1 MUrO/tlâ~), sau
Mai'I/.I.lat (acelaş autor, ed. I-Ia~ry, p. 122,
~3, f!iri cm:--o-
daţi a necesaml), pentru care romasche~ cuca11i r3dJcana

a~~~i~r~~~?:~~~t.,:;ia!~;·s~;~Iat~~~e~:~~:
noastră onomasticănuvia\!L
Cum poporul n\l prea facc totdeauna tfi1ologie., ci adesea
~~"}~~~: ~:e~~rd:x~t:~t~ i~u~~~~a~~~~~a~lfc;:~roc~~a:~:~
tcazl'ipoporulnostrudifcritclcneologismc,stâlcindu-Ie),aşputea
cit.a acum o intreagl'i scrie de numc de r5uri S.1U localitllţi, tcnni-
matein ,ris(aici 'OII-aO-t; Tomaschck Il 2, JO,_· ;I;'.Il-tl'Qi~ 112,
78-i9,- rrdO.T/Q/; (llao;rlf)/O;) llz, 95, rau chiar prin păr\i lc
Ialomiţci, nee.xplicabil din sla\"1\,- -etc.), ,ra (iată câteva care
sunt În acee3ş vreme şi perfect corecte filologic: :Sly.iea, răd.
~ikh Tomaschck Il 2. 80,- Scapora, rId. skap- Il 2, 82,-

;;:::;afr:~.~o~:Pr~~~i~lluf's~t,e~,~~;;~~I~:r:_J!c~~~e-
Dar mai mult decât atât: sufixul-r-estc f03rteproductiv

~i!'i~7~:~);~~~~~~7:~~:~:~~~~::~: 1~:~E~~rntd~~j~

www.cimec.ro
"----_ _ _ _ YAS!UI'AR.\·A.'i'
Incheind aceste scurte considcralii, nu pOL să nu accen-
tuez Încă odata. paralelismul thraco-slav al at4tor onomastice
fu;'~~i~;:~~f~~:?;g~f;:;;g~f;~E~:;~~:f~if;
corii de nume slavc. Şi 13 fel cu munţii noştri.
Este deci nevoie s3 nu se mai trateze aceste teme cu
idei etimologice preconcepute: exclusiv romanice ori cxc1u'\iv
slavice. Sâ se ia În parte fiecare numire şi !'!!i se analizeze
pentru sine, cu mijloacele filologiei compa ratI!, indogcr-
manice şi special carpato-ba lcanice, slt se considere ş i Îm-
prejurările gcogrJfice, istorice şi etnografice locale, şi se va
gi'lsi atunci o persistenţă onomastidt foarte .car.lcteristică,
dupI! regiunii). Adesea chiar insulc foarte mici de str-lvc-
che moştenire thraco-d;J.cicl vor apare aproape neaşteptat în
cutare ori cutarercgiunedccardctcrgencral romanic,slavic,
ori amestecat.
A trece fiecare onomastic ori toponimie neromanic fie
deadreptul la elementele slave, fie in grupa prcslavicelor
ajunse in limba noastr;}, totuŞ, prin Slavi, cred d e o greşală.
Avem direct dela Throci şi Daci, pe calca thraco- şi
daco-roman!, oarecare elemente, pentru a adăuga cunoştinţe
nou,l Ja istoria originilor naţiunii şicuhuri i noastre. Desigur,
nenumlratcgrcuttiţişide'.lil u z i iaştcap tl\ p cccrcctl\toru lacestar
chestiuni a~l de complicate şi slab documentate, rătlciri şi
înşelări de sine ca in rare alte domenii filologico-ctnogr-Jficc,
-dn rfiecare pas mai departe pe acest teren nesigur e un
câştig prc~ios pentru ştiinţa despre originile noastre.
www.cimec.ro
RJ>SUME
C onsidtr:uions sur quelquc:s noms
dc:rivierc:sdaco-scythes
Le Icrritoire compris enue les Carpathes, le Oalun orienl2l, la l\tcr Noi~
ct le OniCSIr (:"\iB!rU), a ~t~ lubil~ eu grandc majorit~ par les Ghes, dij~
il une ~poque:U\tericure la noa connais:sances hiatoriques cl. .iqucs, qui tom-
mencent 11 peine au VIl-e .ittle a\·. J.-Chr. Maia cJaru; ce Icrriloire Rhc
(c'csl-i-dircJacc)ilyatoujou,.eudesinlihrationsplusoumoinsimporuntet
d'4!l4!.ncnts 1r.l.lllcnl: ae)'lhiques et ellJuitc S3.rmaticluc:s. l..e5 inscriptioMCI
lesmonnaies nousconservent le lOuvcnirdepe:lia royaumes scythetentrc
OdessusctCallatis.LclCi:tesauasiontcudegrandsmouvc:menl5d'cxpawlIOn
vCf1ll'l~t, en territoire Ir~nien: lesil\SC.'ripliol\llgtcc:quesdu Sud de la Ruuie
~:: :n~;;;:~:nd,t7;i: IlOmbre de noma Ihraces, dc pr4!Urence au sa,
Ccucpenctratinnri<;iproqueaerUdlnSC'Clter4!gionune,)'nth~trCtcom­
p1iqu«de rormetdceivilisaIÎI)n, oOlettl:ltmenl2getes80nlpro(onMmcnt
p4!n4!trh rar des 4!limena tcythiques ou N.I'J1Iatiques. Dan. "Olre pr~nt
m4!m.,irc noUl pounaui\·tons cc pheDOmtl:ne 1 Iraverl qudqucs ell:cmpllCl
t)'piquet d'onomastiquc nuvi~lc d!leo-se)'lhc.
J. NOUB trouvons dans la canc dCl privil~, que I'cmpcrcur Tl'lljan
octTOyulczSO<:lobrellcl'an looaux Ilitlriml(rnon l/Iitn'Il,IV,p, 560),
ICI aui\'lInll cinq nom. de p<:titet rivii:res: f.11Ilmp(UUJ, Ca/lJbams, GllbfllllUI,
lyJtJt:wlul CI 7'uTf(iclllus, Les deux dcmic,. sont tomain •. Les lrois aUlrcs
dcvl'llicntftrcthraCCJ,eatnOU,netTOU\'onsdanslaSc)'lhiei\lineurc,lccite
~poquc, que de. 'l'hmccs: les Daees el ICI Il~. Or,'il le trouve" qu~ les
deuxpremiers nomslOnl, au COlllralre, Irb certalllcment, des nanu IranlenJi,
e'cst-la-direlC)'lhes.
NOUl connaiuons, par IUrooote, conune amUcnt du Ifypanis, dans la
Sc:ythie, un 'E$!l/I.'ful0;. Or ce nom el le ['1a'IIA.:mio~ d'Histria (proba-
blement ASQ,"paioJ) IOnl identiquCII. Milln!, Scythiam anJ Grulcs, p. 39,
cn II donn~ I'~t)'mologie: cc I(lnt les racincs :r.endes asha, amafJm. 'pUT' CI
ptJlhi _tlticl", Ilui oompoeent ~'C nom, dont le sens se retrouvejulIlju'i nna
jou,. dans la balLlIJc populaire roumaine. qui «I~bre le. Oanube romme le
gran~ua:~;~~i~'ai:~:~~_~~;:;B, nou, y retrouvons leş
dcux racines x(tÎ.( 0)-
et -nfl- (teşp. -n.:l-), doot la premii:rc ,'eut dirc cn sanserit _noir.
el la SCtQmlc en neopcne telIUI, Maia le Calabawl n'est pal isolc cn
 Cenc fonneimnienrn:..: retroun'wcorcc:ha 1e. I 'itc:h4!:n~es,dans le
Bot'f.){i~ du P"rphr~ele. :'!Iais le Incme c:mpcrtur ~'Criv~in connai! 1Iu.i
la forme Booiiro;, dont ptocede I'aclucllc. 1] est donc4!:videlllquedcpuis
IUrodotcjusqu'auPorphyrog4!:nhe,iIYlleuledoublet:pur-llulu(h).iranic:n,i.
r:6t~ d'un prD/.rh (prulh),-dnnt,let racine. tl1raca apparcnl&. (v,ci-d_us
p,lo).permellcntdcfUp(1QKrqo'illitol.itoulenomgCte,ouhien,teulement
la prononciahon ~I:te du vieu:.: nom iranien. CeHe forme thraCCl li vaincu
1'1Iulre etic nom Ictucl reproduit tri:~ fidi:lemcnt I';ll\tien n'lm ftClC,

du ~~I;i~~u~:t~r~\~e~~:of:~~:n~::~I~I::,,;:I~:~:)~'~ff!~~::
(Ptoh!mh) CI Gmuu, (Ammicn) ..,nl des tranw:riptiont uacz CO"Cl:lCS du
mbnc nam, IIC)'lhe, Cantlj, donl I'n, au de\'lInt du 1, I,':tit Mja di.paru IU
tcmps de Ptolem~. :\1:Ii. le Porph)'ro~nhe ne eonn:ait que ICI formes durea
.!'(lQd~,ehc;eltsP~tdu!.ne,.::uCl el 1,'IQfiro.; ehalCl\ IlunJtllro--Bp:antins,liormcs
'lui n'om nen a bire1\'cclc Gaa/ou Cc"l, ou leprototypc scythedc
::tolţ7~~a~;;d'~m~:cnK~~;~~ cUe:\~r:~~, ~ ,~::\~S~~~; (v~:rd!u!~ng~i~'~):
NoUl ~1Il\mes dune forck d'admcttrc, a ~I~ de I'ancic:nne fomle lCythiqllc.
lInc:autrc:, dure, thmcc, du memc oriJ.:ilal, iranien, Lea racine.thmcesoon 4
acr... ~u dam ICI nonu de loc:alite. 1,'[(01;:, },'{flQlt. ~Q"ru. CI, Dhtolllmenl
dkisir, ~'I.!.lf"r;Or;, da.ns l:t D3J'd:lruc (ch~ !)roc"pc, JI' QI'dl/ .. IV t' ed,
IIluT)', p. 110, 38), nOll' Invitent ~ croite quc la forme mollc, U'amc:nne,
du nom, donl III dernihc mcntioll se troll\'e dlel: ArnT1\icn. a dispam
c:n meme tcmpsqucles I ranien.quilacol1lCr\l:licnl,IClS~rmllte.. LeScreth
ac trollVllntexclusivement cn territoiredacx, il est Ira naturel que la pro-
nQnciation t;ete ~ic 'uppl:tnt~ I'alllre, aUS'i bien chel. Ies Oaco·Rouaiu quc
ehe2: les Sb\'cs,

~~:~i~~C!~~~~::~::7~=.~~un~~:::~S, :~~~2~~:1~::!:~~v~
ci..JCMUS,p, 12.). La ronneincc .'H1\1 lieu deBntunevarillntethraceU'b
naturelle (cf, Kreuchmer, Eitll,;/I tiir Gtuh_ d,p, Spr" p, 2.36), 11 p:lt1lil doac
qllelenomdeCettcrivihe.'eatcoRICn'cchcxICII Roumaintjoşqu'lcejour,
san. lIU(:1I1I interml:de etraager

fill!J1
www.cimec.ro
 ,;
Mau le nom dllec du Da.nube contient amsi le .u[fixe -,t , Ce .uffixc forme
un IOUI .,'cele radical ti ne peut rU:ll\"Oir~teaa:olleRulemcnt plu.urd,.
bncinewJUJ-.llfaul,aucontraire,lC:lcnÎrtoujour.prl!tcntlletdeux,ulrc.
exempll:S de formationl onomutiquet. arriv~CI il leur aspect dU;nitif veflJ
1. mm!! ~poquc. dt!j~ !:ittt, .~i bien ehez les Celtca, quc che7. les Gcrmail,..

i~ni~:m~= ~~v?r;:::n::~~I~~:::i~~I!P~3~;~~~~~e fl\C:~i~~~ d~a~:

(a'il tIU pemli. d'c:xprimer ]'hypothbe piuI prb:ise: au tem", de leur piUI
grand.!panouilhClIlct1I,IOUS 13yrcbisla)con'truiulcnt du mfnll:do"oiTllnien
+n-I dace(nuiJalllli, en gC:nt!ral indo-europe.en) leur [hmo·,j-I. Det ana-
lugietl pour«tte nouvdltrormation, par un.urfixeuurepandu'URibien cn
Orient qu'en Occident, le. Dates JlOI'Cdaicnl en fmile. Karl Ilrugmann.

i:;~ed ~~~;; j~':;;:"~~;i;: ~~~~~~ ~~~!~t ~~': f~~~~'ti

noUl int~rcue l prbem, Ti.; C1 ,j.,. tetc.OI que le suffilre Ijoute lla rac:ine
de l>ue est .:elUl d'intenaific:ation: IhIns nout 03, Du,,(I·Ti·I, la .riviere. par
excellel'\o:e, 1aplulgr:mdedNrivitrea.Quantl1aqu.aotitl!del'jelle oeptluv ah
etrequehrhe,commecnccl!e,cnI31io,enllave,Clc.,cc'luipennet oature!·
tem~nt IU dac:e·rj·,lIc devenit le roum~in-'t.
Mailtolltesceshypothl:sessonlc:onfinnhlpardesfaitlrrkiadetopo.
nOlluunique date, el IU&lli Rt:nirnkment thraee.
Le vieux nom dace tie rlctudle 1 ~IQmila est NapoTiI ou noul di.tinguon.
l.hase"ap-a( .... touttsltscit.tioOlCi.tlessUl,p.Zz-z3),conoueauSlibien
d':II\Jla DaciequedanslaRnndeSeythic,maisquin'e!llpunonpIUiinconnue
lutai tn Thrace, etle .utfL'I{e n·I. De m~me noul lrouvons le nom tie ri.iere
Saga-Tl-' sur 10UI le terriloire thruo-phr)"gienet gho-lCyth~, 'lui .'~end
de l'Alie MineUft, par II piniOlule da lWC1IOIl, jusqu':\ Olbil, ~n rari ft1«o-
aeythe. EI non pU5Culcment Ia racine lag-II,mais auui Ia raeinelang.a (Sa".
,anl. Sangurios) noul est ~plemc.ol docum~nt~: c.n Phrygie, c.n Thnce
c..t en Dacie (ep. ci·deuuI, p. z3- -Zot). r\OUl avons, de m~Dle, le toponomu·
tlque lI-laga.ri.rdal\l 11 r~un de SerdiC1l, el une qU2nhl~ d'lulret fMma-
titlna IIV« le m~me lu(fil{e .n··I, .1a, ·rol, un peu panout, jU&qu'cn Gilule
(v. p, 24 el ~S).
Pourcooclurc, nous poi!ICtlun,donc nombre d'~ltmenl' dllcesct thI1lCC8,
roll5ervt!ajusqu'li ,IQljou,",comlIlelelsdan.notrelangue,unslucull inler-
nl~ca]al'e. Cea t!1t!mcnUl dans leur fonne Actudle 8UPPCl!ICIII uoc prbence
inintermmpue de l'e]~ml'llt aUlodll<;me (dace). daM 1101 pa}.. : employb
.vanl ]'.rriv~ tiei RomaiM, lauvCa :\ IU"ets la romaniution, .hIolumenl
ttransen â (Oute influcnc:e sIa.·c, tCII ternoinş de la mCJ'\'eilleulC r&ialllllo:e
de ]'.ncicnne nee :\ 10UI d~ncilll'mcnt .joutenl dea dhaib IOUl-~-r.il Cllra(:-
t~ristiqucs it ]'histoire des originea de nolTC IllIlion el dr nolre civiliMtioo.

www.cimec.ro