Caiet de Obs

Caiet de observații
asupra
copilului preșcolar
Grădiniţa: _________________________________________________
Localitatea: _______________________________________________
Grupa: _____________________________________________________
An şcolar: __________________________________________________
Educatoare: _______________________________________________
Educatoare: _______________________________________________
Caietul este document de lucru. Înregistrat cu nr. .............

din ........................................
Director,
L.S.
©Editura Trend, 2016
ISBN: 978-606-976-006-2
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii TREND.
Reproducerea în scopuri comerciale, adaptarea, distribuția sau transmiterea

uneia
sau a mai multor părți din această carte, în orice scop și sub orice formă, este
strict inter-
zisă fără acordul prealabil al editurii.
Coordonator: Conf. Univ. Dr. HORAȚIU CATALANO
Colectiv de lucru: Rodica Brănișteanu, Crina Clapou, Eugenia Ignat, Valentina

Souca,
Veronica Suciu
Caietul a fost pilotat de: Avram Iuliana, Bîtă - Găzdac Codruţa Sorina,
Bogolin
Larisa – Cătălina, Bucur Mărioara, Calistru Cristina - Florica, Dragoste Felicia,
Felican
Leontina, Frişan Floarea, Greab Cristina - Gabriela, Horga Maria - Liana, Maier
Gabriela,
Maier Nicoleta, Mîndrean Andreea - Veronica, Moldovan Oana - Maria, Molnar Lenuţa,
Mureşan Bianca – Tatiana, Naghiu Silvia, Onoe Ana Maria, Pop Alexandrina, Popiţan
Viorica - Adriana, Rus Diana – Marieta, Sima Andreea – Cornelia, Simionca Camelia,
Sofron
Ana, Şorobetea Saveta.
Redactare, tehnoredactare, grafică copertă, ilustraţii:

# TNC_Agency - Copyright .
# marketing@tncgroup.ro, tel: 0733/100 645
Informații și comenzi:
Adresă: Str. Frații Golești, nr. 114, et. 2, Pitești, cod 110174, jud.
Argeș
Telefon fix: 0348/440.449
Telefon fax: 0348/440.511
Mobil: 0733.100.645, 0742.076.480, 0753.081.948
E-mail: office@edituratrend.ro, comenzi@edituratrend.ro
Website: www.edituratrend.ro
Printed by / 0733.100.645 / office@tncgroup.ro / www.tncgroup.ro

Prezentarea caietului
C aietul de observaţii asupra copiilor este un instrument de lucru care vine în
sprijinul
educatoarelor/profesorilor pentru învăţământul preşcolar, în activitatea de
cunoaştere,
evaluare şi reflecţie asupra dezvoltării individuale a copiilor cuprinşi într-o
grupă. Acesta oferă
câteva puncte de reper în observarea, consemnarea şi intervenţia asupra
comportamentelor
copiilor în activitatea zilnică precum şi oportunitatea de a nota propriile
reflecţii despre
interacţiunile copiilor ce se realizează în cadrul învăţării, referitoare la
evoluţia acestora pe
parcursul anului şcolar, despre modul în care văd şi intenţionează să procedeze în
continuare,
în vederea unei reuşite integrări şcolare şi sociale ale preşcolarilor.
În prima parte a caietului de observaţii este prezentat un sumar al Reperelor
fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la 0 la 7 ani, ca punct de
sprijin
pentru observaţiile şi reflecţiile pe care educatoarea le va consemna. Indicatorii
sunt ordonaţi ierarhic, pentru a putea urmări progresul în atingerea unui anumit
reper fundamental de dezvoltare. Ei reprezintă anumite modalităţi prin care copiii
pot demonstra progresul lor în dezvoltare, dar trebuie reţinut că această listă de
indicatori nu este una exhaustivă şi că sunt copii care vor demonstra prin
modalităţi
unice, individuale realizări în dezvoltarea lor în toate domeniile: fizic, socio-
emoțional,
cognitiv, ale comunicării și capacităților în învățare.
La finalul lucrării este prezentată Fișa de reflecție. Aceasta va fi lecturată
cât mai
des de către cadrele didactice, cu scopul de a face, din observațiile asupra
copiilor
consemnate în caiet și practicile menționate în fișă, puncte de discuţie şi de
reflecţie
pentru dezvoltarea profesională.
M acheta propusă pentru observaţiile curente asupra copilului cuprinde trei

rubrici,
fiecare dintre ele având observaţii culese care pot fi raportate la
indicatorii oricărui
domeniu de dezvoltare a copilului preşcolar.
Observațiile pe care trebuie să le consemnăm despre copil se referă la :
• modul cum acţionează cu obiectele (cum le mânuieşte, dacă inventează moduri
noi de
a le folosi, dacă se joacă cu materialele din toate Centrele, dacă foloseşte o
varietate de
materiale sau optează doar pentru unele etc.) ;
• modul cum interacţionează cu ceilalţi (educator, copii, alţi adulţi) : mod
de comunicare
verbală/nonverbală, iniţiativă în comunicare, capacitate de autocontrol,
capacitatea de
exprimare a emoţiilor şi de a înţelege emoţiile celorlaţi etc.;
• relaţiile în cadrul grupului social al clasei (dacă se joacă cu ceilalţi
colegi, ce roluri
preferă, cu ce copii preferă să se joace, dacă iniţiază jocuri, ce fel de
jocuri inițiază etc.)
Pentru o consemnare riguroasă propunem una din cele trei tehnici de înregistrare
a
datelor prezentate mai jos:
1. Înregistrări factuale – sunt rezumate ale unor evenimente care cuprind
informaţii
despre:
• ce s-a întâmplat;
• când s-a întâmplat;
• unde s-a întâmplat;
• care a fost stimulul care a declanşat interesul pentru o anume activitate;
• care au fost reacţiile copilului (dialogurile, calitatea
comportamentului);
• cum s-a încheiat acţiunea.
3
2. Înregistrări narative sau de tip jurnal – sunt aprecieri, impresii asupra
activităţilor
individuale sau de grup care prezintă aspecte reuşite sau mai puţin reuşite şi
se fac la
sfârşitul zilei.
EXEMPLU:
Astăzi am fost cu toată grupa la piaţă să cumpărăm legume de toamnă şi
fiecare copil
a adus bani. Deşi hotărâsem doar câte 2 lei de fiecare, unii au avut mai mult,
5 sau chiar
10 lei. Piaţa era aglomerată şi nu puteam să facem cumpărăturile toţi odată,
mai ales
că fiecare voia să cumpere altceva. Ne-am oprit în parcul din apropiere unde
erau bănci
şi o fântână arteziană. Cu noi au fost mama Esterei şi a Teodorei, aşa că am
hotărât ca
o persoană să supravegheze copiii, iar ceilalţi să însoţească câte trei copii.
Aceştia au
fost încântaţi pentru că fiecare a vorbit cu vânzătorul denumind legumele, au
asistat la
cântărirea lor. Copiii au dat banii, au primit restul şi au transportat singuri
cumpărătu-
rile. Totul a durat prea mult. Unui copil i-au fost smulşi banii din mână în
aglomeraţie.
Drumul către grădiniţă a fost greu pentru că fiecare voia să-şi ducă
cumpărăturile, iar
părinţii i-au ajutat pe cei care cumpăraseră mai mult şi le-au cărat o parte
din haine,
pentru că se încălzise afară. Dacă ar fi fost încă doi părinţi şi dacă am fi
transportat
cumpărăturile cu o maşină, copiilor nu li s-ar fi părut atât de obositoare
plimbarea.
3. Cuantumurile de frecvenţă şi mostrele temporale ajută educatorul să

urmărească de
câte ori se manifestă un anume comportament. De exemplu : „Cristina a muşcat de
cinci ori
copiii, până la masa de prânz.” Sau „Andrei a plâns 10 minute înainte să
adoarmă”.
Având o structură simplă şi în acelaşi timp utilă, caietul oferă educatoarei un

spaţiu
de lucru cu numeroase valenţe formative, o oglindă clară a nivelului de dezvoltare
a
unui copil, pe parcursul unui an şcolar, uşor de folosit, uşor de desluşit pentru
cei care
doresc să afle aspecte legate de dezvoltarea fiecărui copil.
Sfaturi pentru desfășurarea observării:

• E bine să petrecem un timp în preajma copilului, fără să notăm, pentru ca
acesta să se
obişnuiască cu prezenţa noastră.
• Dacă unul din copii vă întreabă ce faceţi, îi puteţi spune: „Scriu ceva ce
trebuie să ţin
minte”.
• Dacă nu avem suficient timp pentru cele 15 minute de observare, putem
descrie primele
5 minute din activitatea copilului, apoi vom face notaţii succinte.
• Observarea se face mai bine: când sunt în clasă copii mai puţini (la sosire,
la plecare);
când în clasă mai este un adult care poate prelua responsabilităţile (un
părinte,
profesoara de limbă străină); când în clasă e linişte ; când copiii se joacă
afară.
• Dacă formulaţi ipoteze finale prea devreme, fără a avea o imagine mai
completă despre
copilul observat, nu puteţi să decideți corect ce aveţi de făcut pentru
acesta;
• Dacă, totuşi, credeţi că aveţi materialul necesar pentru formularea unei
ipoteze,
formulaţi-o sub formă de întrebare, nu ca şi afirmaţie. Exemplu : Oare
comportamentul
negativist al lui Robert să fie cauzat de problemele prin care trece în
legătură cu divorţul
părinţilor ? Alte exemple de formulări acceptabile : „S-ar părea că…”, „E
posibil ca…”,
„Observările date ar putea să ne sugereze că..”, „Aceasta ne spune, probabil
că…”.
4
Recomandări pentru o observare reușită:
Este important:
• să stabilim exact scopul pe care ni-l propunem;
• să stabilim comportamentele care ne interesează;
• să ne concentrăm asupra câte unui copil pe rând;
• să alocăm un timp special (de exemplu, 10-15 minute la jocuri şi activităţi
alese);
• să avem mijloace simple de înregistrare (grile, liste de rubrici pe care doar
să se bifeze);
• să avem în permanenţă la noi un carneţel sau post-it-uri şi un creion;
• să notăm cât mai exact faptele;
• să nu facem interpretări sau etichetări subiective;
• să notăm ceea ce ni se pare important, nou pentru dezvoltarea copilului;
• să observăm în condiţii cât mai variate, locuri diferite şi momente diferite,
deoarece un
comportament constant în situaţii diferite, e important pentru interpretare;
• să utilizăm casetofonul, reportofonul pentru interviuri, dialoguri;
• să înregistrăm notiţele în caietul de observaţii;
• să interpretăm datele înregistrate pentru a diferenţia aspectele caracteristice
de cele
aparente.
#
Colectivul de lucru
5
Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea
timpurie a copilului de la naştere la 7 ani
- SUMAR-
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE
Subdomeniul Aspect specific Indicatori

- Merge cu uşurinţă, coordonându-şi armonios
mişcările.
- Aleargă pe lângă obstacole cu uşurinţă.
- Loveşte, aruncă, prinde o minge de mărime medie
cu
Dezvoltarea oarecare precizie.
motricităţii - Participă în mod regulat la activităţile fizice
(alergare,
grosiere dans, jocuri sportive).
- Ajută la realizarea de activităţi domestice care
implică
mişcare (măturat, aranjarea jucăriilor)
- Se îmbracă şi se dezbracă singur.

Dezvoltarea - Îşi pune singur pantofii şi îşi leagă
şireturile.
Dezvoltarea - Îşi piaptănă sau perie părul;
motricităţii
fizică - Plasează detalii pe desen;
fine
- Desenează un romb după model;
- Recunoaşte obiecte ascunse prin pipăit fără să
le vadă
(pipăit).
- Execută mişcări la auzirea unor comenzi (auz).
Dezvoltarea - Recunoaşte unele mirosuri familiare (miros).
senzorio- - Recunoaşte obiecte privite de la distanţă/de
aproape
motorie (văz).
- Participă cu plăcere la jocurile care implică
multă
mişcare, contact social şi reguli de joc.
- Participă la pregătirea unor gustări sănătoase.

Promovarea - Cunoaşte alimentele sănătoase pentru organismul
uman.
sănătăţii şi - Ajută la servirea mesei şi îşi apreciază corect
porţia de
nutriţiei mâncare.
- Recunoaşte câteva feluri de mâncăruri.
Promovarea - Se spală şi se şterge singur pe mâini.

îngrijirii - Îşi acoperă gura cu mâna când strănută sau
tuşeşte.
Dezvoltarea - Foloseşte independent toaleta.
şi igienei
sănătăţii - Foloseşte corect batista.
personale
şi igienei
personale - Nu acceptă jucării, bomboane sau bani de la
persoane
adulte necunoscute.
Promovarea - Înţelege comportamentele dăunătoare organismului
practicilor (fumatul, alcoolul, jocul cu chibriturile).
privind - Respectă regulile de comportare pe stradă, în
transportul
securitatea public şi în alte locuri publice.
personală - Identifică persoanele care pot să-l sprijine în
situaţii
periculoase (poliţist, pompier, medic).
6
B. DEZVOLTARE SOCIO-EMOŢIONALĂ

- Comunică cu uşurinţă cu adulţii.
Abilităţi de - Cunoaşte şi foloseşte formule de politeţe în
comunicare.
interacţiune - Răspunde la întrebările puse de adulţi.
cu adulţii - Nu intervine întrerupând discuţia adulţilor.
- Cere informaţii sau ajutor adulţilor când are
nevoie.
- Stabileşte din proprie iniţiativă relaţii
pozitive şi de
respect cu copii apropiaţi ca vârstă.
- Propune şi iniţiază jocuri şi activităţi care
implică mai
mult de un copil.
Abilităţi de
- Sugerează noi variante de joc.
interacţiune cu
copii de vârstă - Cere şi oferă voluntar ajutorul copiilor din
jurul său când
apropiată au nevoie.
- Cooperează, face schimb de obiecte în joc.
- Respectă regulile grupului de joc, manifestând
fair-play
(pierde/câştigă).
- Deosebeşte persoanele după diferite criterii
(aspect
exterior, gen, vârstă, etc.).
- Manifestă toleranţă faţă de alţi copii care
aparţin altor
Acceptarea şi etnii, categorii minoritare, confesionale sau
copii cu CES.
respectarea - Observă că aceeaşi persoană poate avea mai multe
roluri
Dezvoltarea diversităţii
sociale (mama este mama lui, este angajată la...,
este fiica
socială bunicii lui, etc.)
- Respectă drepturile altor persoane, copii şi
adulţi.
- Se joacă sau lucrează fără să îi deranjeze pe
ceilalţi.
- Respectă reguli simple de participare în
activităţi şi joc,
în grupuri mici sau mai mari, în calitate de
conducător sau
executant.
- Aplică independent regulile în situaţii noi, dar
similare.
- Îşi exprimă dezacordul faţă de comportamente
incorecte.
- Rezolvă conflicte apărute în cadrul grupului
folosind
strategii diverse (întâi vorbeşte, apoi cere
ajutorul
Dezvoltarea adultului).
comporta- - Rezolvarea problemelor apărute în interacţiunea
cu
mentului copiii, fără a-l implica pe adult.
pro-social
- Acceptă responsabilităţi, le respectă şi
participă la
luarea unor decizii simple (mâncare, îmbrăcăminte,
jucării, cărţi).
- Vorbeşte despre emoţiile sale (bucurie,
tristeţe, furie).
- Alină membrii familiei sau prietenii care nu se
simt bine
(din proprie iniţiativă).
- Începe să înţeleagă situaţia oamenilor aflaţi în
situaţii
diferite (sărăcie, dezastre naturale, boală).
7
- Cunoaşte ziua, luna, oraşul şi ţara în care s-
a născut,
număr de telefon.
Dezvoltarea - Împărtăşeşte celorlalţi informaţii despre
sine.
conceptului - Conştientizează schimbările care se produc în
sine şi
de sine mediu (copilul creşte, plantele au un ciclu de
viaţă).
- Are o imagine pozitivă despre sine.
- Îşi aşteaptă rândul.

- Îşi controlează exprimarea sentimentelor (mai
ales a
Dezvoltare Dezvoltarea celor negative - furia).
emoţională autocontro-
- Îşi exprimă propriile trăiri fără să se certe.
lului emoţional
- Îşi modifică expresia şi comportamentul în
funcţie de
context.
- Îşi exprimă emoţiile prin joc şi activităţi
artistice.
Dezvoltarea - Reacţionează adecvat emoţional la situaţii
variate.
expresivităţii - Verbalizează frustrarea adoptând o mimică
adecvată
emoţionale sensului mesajului.
- Asociază emoţiile cu cuvinte şi expresii
faciale.
C. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE
Manifestarea - Formulează întrebări referitoare la

schimbările petrecute
curiozităţii şi în mediul înconjurător.
Curiozitate - Caută noi informaţii legate de domeniile care
îl
a interesului
şi interes
faţă de mediul interesează.
înconjurător - Descoperă noi informaţii şi le împărtăşeşte
celorlalţi
- Alege şi desfăşoară activităţi, jocuri care
concordă cu
Iniţiativă în interesele lui.
Iniţiativă interacţiuni şi
activităţi. - Iniţiază jocuri şi activităţi în vederea
punerii acestora în
practică.
- Se concentrează la o activitate 20 de minute,
fără
Realizarea unei supervizare.
sarcini, chiar - Planifică o activitate din 3 - 4 paşi.
Persistenţă
dacă întâmpină - Realizează o sarcină şi revine asupra ei în
intervale
dificultăţi diferite de timp chiar dacă are dificultăţi, este
întrerupt/ă
sau are anumite nemulţumiri.
- Schimbă conţinutul unor poveşti cunoscute şi
introduce
Manifestarea personaje create de el.
creativităţii - Schimbă întregul fir al poveştii.
Creativitate
în activităţile - Inventează jocuri şi activităţi noi.
zilnice. - Utilizează/combină materiale în realizarea
unor produse
noi.
8
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII
ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

- Ascultă cu plăcere poveşti citite sau
înregistrate (casetă
audio, CD a căror durată este mai mare de 20 de
minute).
- Identifică mai multe idei principale dintr-un
material
verbal.
Dezvoltarea
- Răspunde la întrebările referitoare la o
poveste,
capacităţii
demonstrând că a înţeles conţinutul.
de ascultare
şi înţelegere - Îşi exprimă gânduri, idei cu privire la
textul audiat,
(comunicare participând activ la discuţiile grupului.
receptivă) - Povesteşte un eveniment sau o poveste
cunoscută
respectând succesiunea evenimentelor (cu sau
fără suport
intuitiv).
- Solicită explicaţii cu privire la cuvintele
necunoscute.
- Utilizează dialoguri în jocurile simbolice.
- Iniţiază o conversaţie cu colegii sau

adulţii.
Dezvoltarea
- Utilizează vorbirea dialogată (intonaţie,
nuanţarea vocii,
limbajului şi a
comunicării expresii ritmate şi rimate, ritm, pauză în
concordanţă cu
mesajul transmis).
- Exprimă o idee prin mai multe modalităţi
(limbaj verbal,
mimico-gestual, simboluri).
Dezvoltarea - Utilizează în vorbire acordul de gen, număr,
persoană,
capacităţii timp.
de vorbire şi - Foloseşte corect adverbul de timp („azi,
mâine, ieri”).
comunicare - Foloseşte verbe la modul optativ („aş putea”,
„aş vrea”).
(comunicare
- Construieşte propoziţii în secvenţe logice.
expresivă)
- Denumeşte obiecte care nu se află în câmpul
vizual,
folosind cuvinte adecvate.
- Înţelege şi utilizează în vorbire sinonime,
antonime,
omonime.
- Utilizează în vorbire propoziţii dezvoltate
şi fraze,
folosind cuvinte noi, creaţii verbale,
fantezii.
- Înţelege ce este titlul şi autorul unei

cărţi.
- Este interesat de cărţi şi ştie cum să le
utilizeze şi să le
păstreze.
Participarea - Povesteşte colegilor fragmente, idei din
conţinutul
în experienţe cărţilor.
Premisele
cu cartea; - Este interesat de citit.
citirii şi
cunoaşterea
scrierii - Răsfoieşte cartea şi încearcă să citească
independent.
şi aprecierea
cărţii - Citeşte cuvinte cunoscute etichetate în sala
de grupă.
- Cere să împrumute cărţi sau aduce cărţi de
acasă în
colectivitate.
- Diferenţiază un text în proză de unul în
versuri.
9
- Recunoaşte şi numeşte sunetul iniţial şi final al unui
cuvânt fără ajutor.
- Desparte cuvântul în silabe cu ajutor.
- Articulează anumite sunete, toate vocalele şi majoritatea
Dezvoltarea
capacităţii de consoanelor.
discriminare - Identifică literele cuprinse în propriul nume cu sunetele
fonetică; specifice.
asocierea - Asociază sunetul cu litera corespunzătoare şi cu forma ei
sunet – literă scrisă (literă mare/mică de tipar).
- Leagă cuvântul de imagine (oral).
- Creează rime ale cuvintelor familiare în jocuri, cântece,
poezii.
- Foloseşte o varietate de materiale tipărite (cărţi, reviste,

ziare, reţete, prospecte, cutii de jucării, cutii de alimente).
- Înţelege rolul tipăriturii.
- Conştientizează faptul că un mesaj se scrie/citeşte de la
stânga spre dreapta, de sus în jos.
Conştienti- - Conştientizează faptul că limbajul rostit poate fi scris şi
zarea mesa- apoi se poate tipări.
jului scris/
vorbit - Recunoaşte semne/simboluri din mediul ambiant.
- Identifică mesaje scrise în mediul familiei sau în sala de
grupă.
- Citeşte numele propriu şi al altor colegi.
- Citeşte câteva cuvinte din mediu (grădiniţa, spital,
muzeu, etc.)
- Adoptă o ţinută corectă a corpului, a mâinii şi
Însuşirea instrumentului de scris.
deprinderilor - Îşi ajustează poziţia foii, hârtiei folosite şi
de scris; experimentează scrisul cu o varietate de instrumente de
folosirea scris (creioane, pensule, computere).
scrisului - Respectă spaţiul, mărimea, ordinea literelor.
pentru
transmiterea - Scrie/copiază cuvinte familiare (numele, mama, etc).
unui mesaj - Contribuie la scrieri colective (albume, jurnale,
dicţionare, etc).
10
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

- Identifică obiecte care au efect asupra altor
obiecte (dacă
pun zahăr în apă, se topeşte).
- Explică anumite schimbări ale fenomenelor
(dacă e
Conştienti- înnorat, atunci s-ar putea să plouă).
zarea relaţiei
cauză-efect. - Oferă explicaţii pentru anumite evenimente
care s-au
petrecut.
- Realizează experimente pentru a descoperi
relaţia cauză-
efect.
- Observă pe o perioadă dată un anumit proces
(dezvoltarea unei plante ş.a.).
Observă şi - Observă modificările apărute în viaţa omului,
plantelor,
compară animalelor în funcţie de anotimp.
Dezvoltarea acţiuni şi - Descrie evenimente utilizând cuvinte ce indică
o
gândirii evenimente. comparaţie.
logice şi - Compară evenimente cu ajutorul adultului.
rezolvarea de
probleme - Compară evenimente şi personaje din poveşti.
Utilizarea
experienţelor - Utilizează informaţia dobândită în vederea
aplicării
trecute pentru acesteia într-un alt context (construieşte din
cuburi un
a construi noi castel, aşa cum l-a văzut într-o carte cu
poveşti).
experienţe.
Capacitatea
de a găsi
răspunsuri/ - Explorează şi lucrează în grup pentru
soluţionarea unei
soluţii la probleme/situaţii.
întrebări, - Caută sprijin la alţi copii sau adulţi pentru
rezolvarea de
situaţii, probleme.
probleme şi
provocări.
- Recunoaşte, numeşte şi scrie cifrele în
limitele 1-10.
Reprezentări - Numără cu uşurinţă din memorie până la 10.
elementare - Numără 10 obiecte prin corespondenţă 1 la 1.
matematice - Face estimări ale cantităţii utilizând
numerele.
Cunoştinţe şi (numere, - Utilizează jucării manipulative matematice,
obiecte cu
deprinderi reprezentări cifre, jocuri cu cifre şi monezi, în
activităţile zilnice.
elementare numerice,
- Estimează mărimi, lungimi, greutăţi utilizând
matematice, operaţii, instrumente de măsurare.
cunoaşterea concepte de
- Cunoaşte ordinea numerelor în şirul 1-10.
şi înţelegerea spaţiu, forme
lumii geometrice, - Utilizează numere şi operaţii simple.
înţelegerea - Identifică şi numeşte diferite forme
geometrice: cerc,
modelelor, pătrat, triunghi, dreptunghi.
măsurare) - Recunoaşte forme geometrice în obiectele din
mediul
înconjurător.
11
- Grupează obiectele după un criteriu dat.
- Citeşte timpul – ora, jumătate de oră.
- Relaţionează „astăzi”, „mâine”, „ieri” cu zilele săptămânii.
- Caută informaţii despre mediu din diferite surse.

- Foloseşte simţurile şi o varietate de instrumente şi
aparate simple de investigaţie (lupă, magneţi, microscop).
- Observă faptul că plantele cresc, înfloresc, îşi schimbă
înfăţişarea.
Cunoaşterea - Sesizează existenţa fiinţelor şi obiectelor din mediu.
şi înţelegerea - Cunoaşte şi foloseşte corect ca unităţi de timp
lumii (lumea momentele zilei, zilele săptămânii.
vie, Pământul,
spaţiul, metode - Numeşte şi anotimpurile în succesiune.
ştiinţifice) - Descrie timpul probabil şi ilustrează o anumită stare a
vremii (utilizează semne convenţionale pentru ape, ploaie,
etc.).
- Descrie importanţa apei, aerului pentru viaţă şi a
modalităţilor de protecţie pentru a evita poluarea lor.
- Participă la asigurarea unui mediu mai sănătos.
12
Observații asupra copiilor
Numele şi prenumele copilului:
Înregistrări factuale (ce face copilul): Înregistrări narative (prezentarea pe
scurt a unei întâmplări relevante):
Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

oră/zi/săptămână/lună):
13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46
Fișa de reflecție
(interacţiuni)
I. Interacțiunea educatoare – copil

1. Am reuşit să interacţionez cu fiecare copil în parte, pe toată durata
programului zilei.
2. Am reuşit să ofer, fiecărui copil în parte, sprijin pentru dezvoltare
personală, respectând ritmul
de învăţare al acestuia.
3. Am reuşit să apreciez progresul înregistrat de fiecare copil din grupă şi să-
l fac cunoscut şi
celorlalţi copii, pe durata programului zilnic.
4. Am reuşit să ofer, fiecărui copil în parte, posibilitatea de a face alegeri
şi de a-şi explica motivul/
motivele care au determinat alegerea făcută.
5. Am reuşit să sprijin, fiecare copil în parte, pentru a-şi exprima părerea cu
privire la o activitate/
lucrare personală sau a altui coleg.
6. Am reuşit să ascult, fiecare copil în parte, atunci când acesta şi-a
manifestat dorinţa de a comunica
cu mine, arătându-i că mă interesează ceea ce îmi spune şi oferindu-i feed-back
imediat.
7. Am reuşit să sprijin, fiecare copil în parte, pe toată durata programului
zilei, pentru a deveni
autonom şi pentru a manifesta stăpânire de sine.
8. Am reuşit să sprijin, fiecare copil în parte, să înţeleagă importanţa
regulilor şi respectarea lor în
viaţa personală şi în convieţuirea cu ceilalţi.
II. Interacțiunea copil - copil/grup de copii

1. Am proiectat, pe toată durata programului zilei, situaţii de învăţare care să
faciliteze interacţiunea
copil-copil/grup de copii.
2. Am reuşit să observ, pe toată durata programului zilei, interacţiunile pe
care le are fiecare copil
din grupă cu colegii lui.
3. Am reuşit să sprijin, pe toată durata programului zilei, cel puţin un copil
(timid/mult prea
expansiv/cu probleme de adaptare/cu probleme de învăţare etc.) în a interacţiona
eficient cu colegii
lui.
4. Am reuşit să pregătesc, pentru ziua curentă, un mediu educaţional care să
favorizeze interacţiunea
copil – copil/grup de copii.
III. Interacțiunea educatoare – colegi/alți profesioniști/ părinți

1. Am reuşit să iniţiez o discuţie cu colegii/alţi specialişti/părinţii, după
încheierea programului
zilei, despre progresul/problemele întâmpinate pe parcursul zilei, de către (cel
puţin) un copil din
grupă.
2. Am reuşit să înregistrez şi să transmit colegilor/altor
specialişti/părinţilor, după încheierea
programului zilei, date relevante, clare, punctuale privind progresul/problemele
întâmpinate pe
parcursul zilei, de către (cel puţin) un copil din grupă.
3. Am reuşit să ascult ceea ce un coleg/specialist/părinte îmi împărtăşeşte
despre un copil din
grupă, la începutul sau la sfârşitul programului zilei, şi să îi ofer feed-back
imediat.
47

Caiet de Obs

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Obs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de observații

Caietul este document de lucru. Înregistrat cu nr. .............

Reproducerea în scopuri comerciale, adaptarea, distribuția sau transmiterea

Coordonator: Conf. Univ. Dr. HORAȚIU CATALANO

Colectiv de lucru: Rodica Brănișteanu, Crina Clapou, Eugenia Ignat, Valentina

Redactare, tehnoredactare, grafică copertă, ilustraţii:

Printed by / 0733.100.645 / office@tncgroup.ro / www.tncgroup.ro

M acheta propusă pentru observaţiile curente asupra copilului cuprinde trei

3. Cuantumurile de frecvenţă şi mostrele temporale ajută educatorul să

Având o structură simplă şi în acelaşi timp utilă, caietul oferă educatoarei un

Sfaturi pentru desfășurarea observării:

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE

Subdomeniul Aspect specific Indicatori

- Se îmbracă şi se dezbracă singur.

- Participă la pregătirea unor gustări sănătoase.

Promovarea - Se spală şi se şterge singur pe mâini.

Subdomeniul Aspect specific Indicatori

- Îşi aşteaptă rândul.

C. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE

Subdomeniul Aspect specific Indicatori

Manifestarea - Formulează întrebări referitoare la

Subdomeniul Aspect specific Indicatori

- Iniţiază o conversaţie cu colegii sau

- Înţelege ce este titlul şi autorul unei

- Foloseşte o varietate de materiale tipărite (cărţi, reviste,

Subdomeniul Aspect specific Indicatori

- Caută informaţii despre mediu din diferite surse.

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe

I. Interacțiunea educatoare – copil

II. Interacțiunea copil - copil/grup de copii

III. Interacțiunea educatoare – colegi/alți profesioniști/ părinți