Sunteți pe pagina 1din 11

RAPORT DE PROGRES ASUPRA ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE PE SEMESTRUL I

ANUL ȘCOLAR 2020-2021

În semestrul I al anului şcolar 2020-2021 mi-am desfăşurat activitatea cu copiii de la


grupa mare a Grădiniţei Nr. 42. În grupă au fost înscrişi 24 de preşcolari cu vârstele cuprinse
între 4-6 ani, iar la sfarsitul semestrului sunt in total 24 copii inscrisi. Nu toti copiii au frecventat
cu regularitate cursurile grădiniţei. În munca cu copiii, am îmbinat în mod cât mai riguros
cerinţele planificării cu nevoile şi cu posibilităţile copiilor pe care i-am îndrumat. Ca educatoare,
caut să fiu mereu informată cu tot ce apare nou legat de specialitatea mea şi să fiu mereu bine
documentată şi pregătită în ceea ce priveşte activitatea instructiv-educativă, interrelaţionarea
educatoare-copii şi educatoare alte cadre didactice, evaluarea activităţilor desfăşurate cu copiii şi
a rezultatelor obţinute, proiectarea activităţilor metodice. În munca cu copiii, am îmbinat în mod
cât mai riguros cerinţele planificării cu nevoile şi cu posibilitatile copiilor din grupa pe care am
condus-o. Ca educatoare, am încercat să fiu mereu informată în ceea ce privește noutățile legate
de specialitatea mea şi să fiu mereu bine documentată şi pregatită în ceea ce priveşte:

I. Proiectarea eficienta a curriculumului


a) Fundamentarea proiectării didactice pe achizițiile anterioare de învățare al
elevilor.
Pe parcursul anului școlar am realizat atât evaluari inițiale, periodice (la lectii),
semestriale și finale consemnând datele în planificarea activităților instructive educative.

Activitatile au fost planificate pe domenii experientiale:


 Domeniul Limba si Comunicare: Activitatea de educarea limbajului
Educarea comunicării orale:
OBIECTIVE CADRU:
Dezvoltarea exprimării orale: înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor
structurilor verbale orale. Educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere
fonetic, lexical şi sintactic. Dezvoltarea creativităţii şi expresivitatii limbajului oral.
OBIECTIV CADRU:
Educarea comunicării scrise: dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii,
gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris.
OBIECTIVE DE REFERINŢA:
Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât şi în calitate de auditor.
Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.
Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale
şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere
gramatical.
Să recunoasca existente scrisului oriunde il intalneste.
Să recunoasca cuvinte simple si litere în contexte familiare.

Copiii au participat la activităţi de grup atât în calitate de vorbitori cât şi de ascultători,


însă nu a fost pe deplin achiziţionată deprinderea de a aştepta să termine de vorbit interlocutorul.
Reuşesc să transmită cu uşurinţă mesaje şi să reacţioneze la cele ale colegilor, au achiziţionat
informaţii care i-au ajutat să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv. Volumul acestuia este,
insă, diferit, conform capacităţilor psiho-individuale ale copiilor şi a ritmului propriu de
dezvoltare.
Concluzii si masuri ameliorative:
Deşi s-au înregistrat progrese majore în ceea ce priveste corectarea pronunţiei deficitare
a unor sunete, aceasta nu a disparut în totalitate. Majoritatea sunt apţi sa- şi exprime verbal
propriile idei, dar la nivel gramatical sunt des întâlnite dezacordurile subiect-predicat precum şi
utilizarea incorectă a modurilor şi timpurilor verbului. Exceptând doi trei, copii mai mici restul
şi-au însuşit în totalitate deprinderile de utilizare a instrumentelor de scris.
 Domeniu Stiinte:
Activitate matematica:
OBIECTIVE CADRU:
Dezvoltarea operatiilor intelectuale prematematice. Dezvoltarea capacitatii de a intelege,
utiliza numere, cifre, unitati de masura, intrebuintand un vocabular adecvat. Dezvoltarea
capacitatii de recunoastere, denumire, construire si utilizare a formelor geometrice.
OBIECTIVE DE REFERINTA:
Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare
la recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/
mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau
mai multe simultan;
Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date
ori găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a
cantităţii prin punere în corespondenţă.
Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat
ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.
Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc,
pătrat, triunghi în jocuri.
Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1+10 obiecte si cífrele corespunzatoare.
Să efectueze operatii de adunare si scadere cu 1-2 unitati în limítele 1-10.

Cunoasterea mediului:
OBIECTIVE CADRU:
Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a mediului inconjurator, precum si
stimularea curiozitatii pentru investigarea acestuia. Formarea si exersarea unor deprinderi de
ingrijire si ocrotire a mediului inconjurator, in vederea educarii unei atitudini pozitive fata de
acesta.
OBIECTIVE DE REFERINTA .
Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum
şi interdependenţa dintre ele.
Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din
mediul apropiat.
Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca
parte integrantă a mediului.
Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice
Concluzii si masuri ameliorative:
Majoritatea copiilor şi-au îmbogăţit experienţa senzorială utilizând-o adecvat în
activităţile specifice domeniului ştiinţe dănd dovadă astfel că sunt capabili de a recunoaşte şi
denumi obiecte diverse precum şi de a le clasifica după cel puţin trei criterii. Raportându-se la
cel puţin un obiect fix sunt capabili să exprime şi identifice poziţia spaţială a lucrurilor precum şi
să se aşeze pe sine în locatiile indicate sau raportate la diferite repere. Lumea înconjurătoare este
o sursă permanentă de stimulare a curiozităţii tuturor copiilor.

 Domeniul Estetic si Creativ


Activitate artistico-plastica:
OBIECTIVE CADRU:
Formarea unor dprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picture, modelaje.
Realizarea unor corespondente intre diferite elemente de limbaj plastic si forme, din mediul
inconjurator (natura, arta si viata sociala). Stimularea expresivitatii si creativitatii prin desen,
pictura, modelaj.
OBIECTIVE DE REFERINTA: (desen-pictura-modelaj)
Să redea teme plastice specifice desenului.
Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.
Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul
înconjurător.
Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice
reguli de utilizare a acestora
Să compună în mod personal şi original spatiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse alese
de ei
 Educatie muzicala:
OBIECTIVE CADRU:
Formarea capacitatii de receptarea lumii sonore si a muzicii. Formarea capacitatii de
exprimare prin muzica. Cunoasterea marilor valori ale creatiei muzicale nationale si universale.
OBIECTIVE DE REFERINTA:
Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale.
Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.
Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelormuzicale
Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.
Să acompanieze ritmic cântecele
Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia

Concluzii si masuri ameliorative:


În ceea ce priveşte dezvoltarea estetico – creativă copii şi-au însuşit deprinderile de
utilizare a instrumentelor folosite în activităţile de pictură, desen. modelaj, reuşesc, în mare parte,
obţinerea unor forme spontane iar unii dintre ei au dat dovadă de un nivel de creativitate mai
ridicat.
Nu sunt încă suficient de pregătiţi în a aprecia obiectiv propriile lucrări sau pe cele ale
colegilor; mai mult de jumătate dintre acestia au un grad ridicat de indepandenţă imaginativă.
Interpretarea cântecelor este una din activităţile preferate (în special a cântecelor-joc). Unii au
dovedit posesia unor aptitudini muzicale bine reprezentate.

 Domeniul Om si Societate: Educatie pentru societate:


OBIECTIVE CADRU: Cunoasterea si respectarea normelor de comportare in societate;
educarea abilitatii de a intra in relatie cu ceilalti. Educarea trasaturilor pzitive de vointa si
caracter si formarea unei atitudini pozitive fata de sine si fata de ceilalti. Cunoasterea unor
elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului roman.
OBIECTIVE DE REFERINTA:
Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli
de securitate personală (ex.: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale
activităţii şi ale jocului, în vederea evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a
naturii şi pericolul încălcării lor; reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.)
Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie,
grădiniţă, grupul de joacă)
Să negocieze şi să participe la decizii comune
Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme
prestabilite şi cunoscute.

Evaluarea inițială am realizat-o la începutul anului şcolar sub forma unor teste pentru a
identifica nivelul cunoştinţelor, al deprinderilor şi abilităţilor, dar şi pentru a determina în funcţie
de profilul grupei ritmul desfăşurării activităţii, în baza căruia să proiectez planificarea
săptămânală, semestrială si anuala.
Evaluarea formativă am realizat-o permanent prin mai multe modalităţi: fise de lucru,
autoevaluare, teste cu imagini etc. Evaluarea sumativă am realizat-o la finalul proiectelor si
semestrului.
Evaluarea sumativa desfășurată în cadrul tuturor categoriilor de activitati, a avut în
vedere verificarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor însușite pe parcursul semestrului I.

Comportamentele verbale măsurate au fost atinse în cea mai mare parte de către
majoritatea copiilor, o proporţie mai mică de copii au aceste comportamente în dezvoltare ei
urmand sa fie antrenati într-un program de recuperare şi exersare comunicării orale în activităţile
alese; nu se admit propoziţiile eliptice, se va urmari alcătuirea de propoziţii simple şi dezvoltate,
cât mai mult pentru a trece peste nesiguranţă şi neştiinţă,cat şi pentru a nu mai exista ezitări în
formularea propoziţiilor corecte gramatical; vor fi organizate în cadrul activităţilor alese,
activităţi de repovestire după imagini pentru reactualizarea conţinuturilor poveştilor cunoscute şi
pentru antrenarea tuturor copiilor în repovestiri, se vor face cât mai multe exerciţii de identificare
a cuvintelor în propoziţii, a silabelor în cuvinte, reprezentarea grafică a cuvintelor şi a silabelor.
Ceilalţi copii vor fi antrenaţi în activităţi pentru dezvoltarea limbajului oral şi a comunicării
orale, fiind solicitaţi în rezolvarea unor sarcini mai complicate, cu grad sporit de dificultate.
De fiecare data mi-am propus obiective specifice vârstei preșcolarilor pe care-i pregătesc
și în conformitate cu nivelul de dezvoltare intelectuală al acestora.
b) Asigurarea caracterului aplicativ al proiectării curriculare
În cadrul gradinitei se afla permanet noul curriculum al învățământului preșcolar după
care m-am ghidat atunci cand am realizat proiectarea anuală a activității de la grupă.
De asemenea, în portofoliul personal dețin și alte documente ajutatoare necesare
proiectării activităților săptămânale, zilnice.
Planificarea activităților anuale, săptămanale am efectuat-o în termenele stabilite
Proiectarea am realizat-o în urma susținerii testelor de evaluare inițială, pentru a stabili
temele deficitare în a fi cunoscute, dar și dorințele copiilor de a cunoaște anumite
tematici.
Proiectarea zilnică am realizat-o creativ, în special în functie de particularitățile de vârsta,
dar și a specificului cuno așterii fiecărui preșcolar, testele, întrebările fiind în confor-mitate cu
nivelul de înv ățare al fiecăruia.

c)Respectarea reglementarilor legale in vigoare privind continutul si forma


docume ntelor de proiectare.
În decursul sem. I, am încercat să corelez strategiile didactice cu conţinuturile şi
obiectivele activităţilor, ținând cont de particularitățile de vârstă ale copiilor.

d)Fundamentarea proiectării curriculare pe rezultatele evaluărilor naționale și local


În ceea ce privește cunoaşterea rezultatelor evaluărilor naţionale/locale ale proprii lor
elevi,dar şi la nivelul localităţii/şcolii, preșcolarii mei au obținut rezultate foarte bune atât în
cadrul activităților zilnice, cât și în ceea ce privește concursurile la care au participat.
Ca orice cadru didactic bine pregătit, m-am preocupat să ameliorez aceste rezultate, acolo
unde a fost necesar.
Am utilizat strategii care asigură caracterul aplicativ al învăţării şi formarea
competenţelor specifice prin:
-adaptarea strategiei didactice la particularităţile claselor de elevi şi la motivaţia fie cărui elev
vizibilă în materialele didactice propuse, în activitățile derulate la clasă;
- corelarea strategiei didactice cu obiectivele şi conţinuturile activităţilor de învăţare;
-corelarea cunoştinţelor teoretice cu domeniul de aplicabilitate practică a cunoştinţ elor;
-reflectarea transdiciplinarităţii în proiectarea didactică a cadrului didactic;
-capacitatea de a selecta şi folosi documentele curriculare în funcţie de necesităţi;
-cunoaşterea şi aplicarea documentelor reglementative utilizate în proiectarea didactică.

Realizarea curriculumului
a)Utilizarea metodelor active în activitățile de învățare.
Metodele şi procedeele de predare-învăţare trebuie să fie selectate în raport cu scopul şi
obiectivele activităţii didactice, conţinutul lecţiei şi particularităţile elevilor.
Strategia didactică desemnează un anumit mod de abordare a situaţiilor
instructiveducative concrete, care îl plasează pe elev într-un context de solicitări, condiţii şi
resurse menite să îl conducă la dobândirea compet enţelor prefigurate prin obiective.
Adoptarea şi operaţionaliza-rea unei strategii did actice într-o situaţie concretă de
instruire şi educare depinde de: natura obiectivelor urmărite; natura conţinuturilor abordate;
posibilităţile elevilor.
Pornind de la ideea că nu există strategii perfecte, ci există doar strategii adecvate s au nu
demersului didactic la un moment dat, cu anumiţi elevi, în vederea perfecţionării metodologiei
instruirii trebuie am avut în vedere următoarele direcţii: îmbogăţirea şi diversificarea metodelor
de instruire, astfel încât acestea să se coreleze mai bine cu situaţiile de instruire care sunt extrem
de variate şi să vină în întâ mpinarea diferenţelor care există între diferite stiluri de învăţare;
perfecţionarea metodelor de comunicare în ideea de a spori gradul lor de eficientă, prin creşterea
posibilităţilor de a transmite un volum mai mare de informaţii întrun timp mai scurt; întărirea
caracterului activ al tuturor metodelor şi procedeelor de instruire, în sens ul amplificării gradului
de participare a elevului în activitatea de învăţare.

b)Adaptarea limbajului la nivelul achizițiilor anterioare ale elevilor


În cadrul activităților instructiv-educative din grădinița de copii, am folosit un limbaj
adecvat particularităților de vârstă și individuale ale preșcolarilor.

c)Utilizarea manualelor, a auxiliarelor curriculare autorizate și a bazei logistic e.


Am cautat permanent sa achizitionez carti, planse educative, diverse materiale pentru a putea
facilita invatarea la prescolari, pentru a face cunoscute continuturi, deasemeni am creat, desenat,
pictat, confectionat, material didactic in limita posibilitatilor mele financiare si creative.
Toate materialele auxiliare folosite în procesul instructive de predare-învățare-evaluare
sunt în conformitate cu noul curriculum preșcolar și ținând cont de particu laritățile de vârstă ale
copiilor.

d)Utilizarea experienței individuale și a achizițiilor anterioare de învățare a elevilor.


După testele de evaluare inițială, am ținut evidența copiilor cu nevoi speciale şi a celor
capabili de performanţă. e)Furnizarea de feed – back și informarea sistematica a elevilor și, după
caz, a părinților în privința progresului școlar realizat
În cadrul întâlnirilor periodice cu părinții copiilor din grupa combinată, aceștia au fost
informați asupra progreselor preșcolarilor.
Împreună cu părinții am organizat ședințe, unde fiecare a fost informat asupra situației
copilului său. De asemenea, discuții individuale cu părinții au avut loc zilnic.

e)Punctualitate și realizarea întocmai și la timp a activităților planificate


Ca orice cadru didactic, am manifestat consecvenţă în completarea condicii de pre
zenţă.Atât la sosirea în grădiniță, cât și la plecare, am semnat condica de prezență.
Am pregătit cu mare atenție și am predat documentele școlare solicitate de conducerea
unității, fiind mereu punctuală.
Întotdeauna a existat o concordanţa dintre planificare şi subiectul lecţiilor

f)Asigurarea caracterului aplicativ al cunostințelor predate


În proiectarea didactică m-am preocupat de legarea conţinuturilor de realitate și de
practică.
Pe cât posibil, am încercat să utilizez în activitatea instructiv-educativă materiale și
mijloace didactice de care am dispus.
În ceea ce privește mijloacele de instruire, tehnicile sau metodele activ- participative, am
ținut cont de faptul că acestea sunt proceduri care pornesc de la ideea că învăţarea este o
activitate personală, care nu poate fi înlocuită cu nimic, iar cel care învaţă este considerat
managerul propriei învăţări, al întregului proces de învăţare. Aceasta devine o activitate unică şi
diferită de la o persoană la alta, fiind determinată de istoria personală a subiectului, de mediul din
care provine dar şi de relaţiile sociale pe care acesta le dezvoltă.
Împreună cu preșcolarii mei am folosit o întreagă paletă de metode activ-participative ,
precum: expunerea, conversația, jocul didactic, turul galeriei, ciorchinele,metoda piramidei,
metoda pălăriilor gânditoare, exercițiul, problematizarea, observatia etc.

g)Respectarea indicațiilor metodice asociate documentelor curriculare în uz.


În calitate de cadru didactic, pot indica documentele reglementative utilizate în
proiectarea didactică (programă, lege, regulamente, precizări din consfătuirile cadrelor didactice,
cercurile pedagogice).

h)Respectarea tuturor prevederilor legale privind drepturile copilului si drepturile


omului
Copiii au drepturi oriunde s-ar afla – acasă la părinții naturali, în familii substitutive, în
instituții de îngrijire sau la scoală. Părinții și familiile, grupurile profesionale care lucrează cu
copiii, dar și orice cetățean responsabil ar trebui să știe de existenta acestor drepturi. Astfel, pe
tot parcursul activităților instructiv-educative am ținut cont de drepturile acestora.

Evaluarea rezultatelor învățării

a)Evaluarea continuă și notarea conform reglementărilor legale și standardelo r


naționale în vigoare.
Dintre modalităţile alternative de evaluare folosite în cadrul activităților amintesc: lucrări
practice, portofoliile cu lucrările copiilor, aprecierile verbale, autoevaluarea, afişarea lucrărilor,
aprecierea rezultatelor prin laude, încurajări, ecusoane, medalii, stampile etc.
Am folosit modalităţi diverse de evaluare a progresului copiilor şi am acordat atenţie
implicării copiilor în procesul evaluării.
De asemena fiecare copil are propriul lui portofoliu în care sunt depozitate toate fisele de
lucru de la clasă.

b)Înregistrarea activităților de evaluare în conformitate cu legislația în vigoare.


În ceea ce priveste obiectivele stabilite la fiecare lectie proiectată, acestea au urmărit
dezvoltarea deprinderilor concomitent cu dezvoltarea intelectuală a acestora, ținând cont ca
fiecare activitate desfașurată a fost integrată și am considerat că, fiecare informatie însușită este
mai bine reținută daca se finalizeaza cu o activitate practica/plastica (să redea el însuși prin
desen, pictură, colaj imaginea formata despre informația primită).

c)Comunicarea sistematică , către beneficiarii de educație, a rezultatelor evaluării.


Părinții au fost informați asupra rezultatelor obținute de preșcolari.
În cadrul întâlnirilor periodice cu părinții copiilor din grupa , aceștia au fost informați
asupra progreselor preșcolarilor.
Împreună cu părinții am organizat ședințe, unde fiecare a fost informat asupra situației
copilului său.
De asemenea, discuții individuale cu părinții a avut loc zilnic.

d)Promovarea autoevaluării elevilor.


Am promovat în cadrul lecțiilor desfășurate autoevaluarea copiilor cât și evaluare a
colegilor realizând astfel o apreciere obiectivă și din perspectiva copilului și nu numai din partea
cadrului didactic;

Interevaluarea la nivelul grupei am realizat-o pentru activitățile desfășurate oral, dar și


pentru cele practice – aici identificând modul de lucru, acuratețea lucrărilor realizate, curățenia
lucrărilor și a locului de lucru.

S-ar putea să vă placă și