Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cunoasterea mediului:
OBIECTIVE CADRU:
Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a mediului inconjurator, precum si
stimularea curiozitatii pentru investigarea acestuia. Formarea si exersarea unor deprinderi de
ingrijire si ocrotire a mediului inconjurator, in vederea educarii unei atitudini pozitive fata de
acesta.
OBIECTIVE DE REFERINTA .
Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum
şi interdependenţa dintre ele.
Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din
mediul apropiat.
Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca
parte integrantă a mediului.
Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice
Concluzii si masuri ameliorative:
Majoritatea copiilor şi-au îmbogăţit experienţa senzorială utilizând-o adecvat în
activităţile specifice domeniului ştiinţe dănd dovadă astfel că sunt capabili de a recunoaşte şi
denumi obiecte diverse precum şi de a le clasifica după cel puţin trei criterii. Raportându-se la
cel puţin un obiect fix sunt capabili să exprime şi identifice poziţia spaţială a lucrurilor precum şi
să se aşeze pe sine în locatiile indicate sau raportate la diferite repere. Lumea înconjurătoare este
o sursă permanentă de stimulare a curiozităţii tuturor copiilor.
Evaluarea inițială am realizat-o la începutul anului şcolar sub forma unor teste pentru a
identifica nivelul cunoştinţelor, al deprinderilor şi abilităţilor, dar şi pentru a determina în funcţie
de profilul grupei ritmul desfăşurării activităţii, în baza căruia să proiectez planificarea
săptămânală, semestrială si anuala.
Evaluarea formativă am realizat-o permanent prin mai multe modalităţi: fise de lucru,
autoevaluare, teste cu imagini etc. Evaluarea sumativă am realizat-o la finalul proiectelor si
semestrului.
Evaluarea sumativa desfășurată în cadrul tuturor categoriilor de activitati, a avut în
vedere verificarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor însușite pe parcursul semestrului I.
Comportamentele verbale măsurate au fost atinse în cea mai mare parte de către
majoritatea copiilor, o proporţie mai mică de copii au aceste comportamente în dezvoltare ei
urmand sa fie antrenati într-un program de recuperare şi exersare comunicării orale în activităţile
alese; nu se admit propoziţiile eliptice, se va urmari alcătuirea de propoziţii simple şi dezvoltate,
cât mai mult pentru a trece peste nesiguranţă şi neştiinţă,cat şi pentru a nu mai exista ezitări în
formularea propoziţiilor corecte gramatical; vor fi organizate în cadrul activităţilor alese,
activităţi de repovestire după imagini pentru reactualizarea conţinuturilor poveştilor cunoscute şi
pentru antrenarea tuturor copiilor în repovestiri, se vor face cât mai multe exerciţii de identificare
a cuvintelor în propoziţii, a silabelor în cuvinte, reprezentarea grafică a cuvintelor şi a silabelor.
Ceilalţi copii vor fi antrenaţi în activităţi pentru dezvoltarea limbajului oral şi a comunicării
orale, fiind solicitaţi în rezolvarea unor sarcini mai complicate, cu grad sporit de dificultate.
De fiecare data mi-am propus obiective specifice vârstei preșcolarilor pe care-i pregătesc
și în conformitate cu nivelul de dezvoltare intelectuală al acestora.
b) Asigurarea caracterului aplicativ al proiectării curriculare
În cadrul gradinitei se afla permanet noul curriculum al învățământului preșcolar după
care m-am ghidat atunci cand am realizat proiectarea anuală a activității de la grupă.
De asemenea, în portofoliul personal dețin și alte documente ajutatoare necesare
proiectării activităților săptămânale, zilnice.
Planificarea activităților anuale, săptămanale am efectuat-o în termenele stabilite
Proiectarea am realizat-o în urma susținerii testelor de evaluare inițială, pentru a stabili
temele deficitare în a fi cunoscute, dar și dorințele copiilor de a cunoaște anumite
tematici.
Proiectarea zilnică am realizat-o creativ, în special în functie de particularitățile de vârsta,
dar și a specificului cuno așterii fiecărui preșcolar, testele, întrebările fiind în confor-mitate cu
nivelul de înv ățare al fiecăruia.
Realizarea curriculumului
a)Utilizarea metodelor active în activitățile de învățare.
Metodele şi procedeele de predare-învăţare trebuie să fie selectate în raport cu scopul şi
obiectivele activităţii didactice, conţinutul lecţiei şi particularităţile elevilor.
Strategia didactică desemnează un anumit mod de abordare a situaţiilor
instructiveducative concrete, care îl plasează pe elev într-un context de solicitări, condiţii şi
resurse menite să îl conducă la dobândirea compet enţelor prefigurate prin obiective.
Adoptarea şi operaţionaliza-rea unei strategii did actice într-o situaţie concretă de
instruire şi educare depinde de: natura obiectivelor urmărite; natura conţinuturilor abordate;
posibilităţile elevilor.
Pornind de la ideea că nu există strategii perfecte, ci există doar strategii adecvate s au nu
demersului didactic la un moment dat, cu anumiţi elevi, în vederea perfecţionării metodologiei
instruirii trebuie am avut în vedere următoarele direcţii: îmbogăţirea şi diversificarea metodelor
de instruire, astfel încât acestea să se coreleze mai bine cu situaţiile de instruire care sunt extrem
de variate şi să vină în întâ mpinarea diferenţelor care există între diferite stiluri de învăţare;
perfecţionarea metodelor de comunicare în ideea de a spori gradul lor de eficientă, prin creşterea
posibilităţilor de a transmite un volum mai mare de informaţii întrun timp mai scurt; întărirea
caracterului activ al tuturor metodelor şi procedeelor de instruire, în sens ul amplificării gradului
de participare a elevului în activitatea de învăţare.