ANTOHE FLORIN-MIHAI

Editura Sfântul Ierarh Nicolae

2010

ISBN 978-606-8129-61-7
 Cuvânt înainte

Lucrarea ştiinţifică de faţă abordează Inegalitatea mediilor, una

dintre cele mai importante şi mai cunoscute inegalităţi din matematică.
În conţinutul lucrării sunt prezentate diverse demonstraţii ale
acestei inegalităţi: prin metode algebrice, geometrice, utilizând noţiuni
matematice precum inducţia sau folosind arii.
Cu ajutorul inegalităţii mediilor am construit câteva inegalităţi în
triunghi.
În partea finală a lucrării sunt puse în evidenţă aplicaţiile
inegalităţii mediilor şi anume: aplicaţii în demonstrarea unor inegalităţi
algebrice, demonstrarea unor inegalităţi geometrice, determinarea minimului sau
maximului unei expresii algebrice şi nu în ultimul rând aplicaţii în fizică.

Autorul

2
 Cuprins

1. Introducere.........................................................................................................4
2. Inegalitatea mediilor- demonstraţie algebrică...................................................6
3. O demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor............................................8
4. Altă demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor........................................9
5. O interpretare geometrică a inegalităţii mediilor.............................................11
6. O demonstraţie prin inducţie a inegalităţii mediilor........................................14
7. O demonstraţie a inegalităţii mediiilor folosind arii........................................16
8. Inegalităţi în triunghi construite cu inegalitatea mediilor................................18
9. Aplicaţii în demonstrarea unor inegalităţi algebrice.......................................20
10. Aplicaţii în demonstrarea unor inegalităţi geometrice..................................24
11. Aplicaţii în determinarea maximului sau minimului.....................................26
12. Aplicaţii în fizică...........................................................................................27
13. Bibliografie……............................................................................................28

3
 1. Introducere

Inegalitatea mediilor este una dintre cele mai importante inegalităţi , fiind foarte
des utilizată. Această inegalitate este atribuită matematicianului francez Augustin-Louis
Cauchy care s-a remarcat în aproape toate ramurile matematicii.

1. Media aritmetică

Fie a şi b două numere reale şi pozitive . Media aritmetică a lor este numărul care se
ab
obţine împărţind la 2 suma lor : ma  .
2
Generalizând obţinem că media aritmetică a n numere reale pozitive a1 , a 2 ,..., a n se calculează
după formula:
a  a 2  a3  ...  a n
ma  1
n
adică împărţind suma celor n numere la numărul lor.

Observaţie: Media aritmetică a n numere reale pozitive este mai mare decât cel mai mic dintre
numere şi este mai mare decât cel mai mare dintre ele.

2. Media geometrică (media proporţională).

Media geometrică a două numere reale pozitive se calculează după formula :

mg  a  b
Generalizând obţinem că media geometrică a n numere reale pozitive a1 , a 2 ,..., a n se
calculează după formula:
m g  n a1  a 2  ...  a n

Exemple de medii geometrice întâlnite în geometrie:

1. Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălţimii din vârful unghiului drept este medie
geometrică (proporţională) între lungimile proiecţiilor pe ipotenuză.
2. Într-un triunghi dreptunghic , lungimea unei catete este medie geometrică (proporţională)
între lungimea ipotenuzei şi proiecţia catetei pe ipotenuză.

3. Media armonică.

Media armonică a două numere reale pozitive este:

2 2ab
mh  
1 1 ab

a b
Generalizând obţinem că media armonică a n numere reale pozitive a1 , a 2 ,..., a n se obţine
după formula :

4
 n
mh 
1 1 1
  ... 
a1 a 2 an
Observaţie: Media armonică este inversa mediei aritmetice a inverselor celor n numere.

4. Media patratică.

Media pătratică a numerelor pozitive a, b este numărul :

a2  b2
mp  .
2
Media pătratică are o interpretare geometrică deosebit de interesantă.
Dacă considerăm  ABC dreptunghic , cu catetele de lungimi AC=a şi BC=b evident
ipotenuza AB va avea lungimea a2  b2 .

A
B

Construim un triunghi dreptunghic isoscel ADB , dreptunghic în D.

a2  b2
Atunci AD=BD= .
2
Deci lungimea pătratului înscris în cercul circumscris dreptunghiului de dimensiuni a, b
reprezintă media pătratică a numerelor a şi b.

Media pătratică a n numere reale pozitive a1 , a 2 ,..., a n este dată de formula:

2 2 2
a1  a 2  ...  a n
mp  .
n

5
 2. Inegalitatea mediilor
-Prezentare, demonstraţie algebrică-

Între toate aceste medii prezentate , există următoarea relaţie , cunoscută sub
denumirea de inegalitatea mediilor:

min( a, b)  m h  m g  m a  m p  max( a, b) , adică:

2 ab a2  b2
min( a, b)   ab    max( a, b)
1 1 2 2

a b
Egalitatea se obţine atunci când cele două numere a şi b sunt egale.

Prin generalizare se obţine:

min( x1 , x 2 ,...x n )  mh  m g  ma  m p  max( x1 , x 2 ,..., x n ) , adică:
2 2 2
n x  x 2  ...  x n x1  x 2  ...x n
min( x1 , x 2 ,...x n )   x1  x 2  ...  x n  1
n  
1 1 1 n n
  ... 
x1 x 2 xn
 max( x1 , x 2 ,..., x n )
Egalitatea se obţine pentru x1  x 2  ...  x n

În continuare vom demonstra inegalitatea mediilor pentru două numere pe bucăţi:

Pentru început să demonstrăm prin metodă algebrică inegalitatea dintre media aritmetică şi
media geometrică , care este extrem de simplă.
a) m g  m a
ab
Deci trebuie să demonstrăm că: ab  .
2
ab
ab   2 ab  a  b  a  2 ab  b  0  ( a  b ) 2  0 , ceea ce este evident ,
2
deci inegalitatea dintre media aritmetică şi media geometrică este demonstrată.

Vom demonstra acum inegalitatea dintre media armonică şi media geometrică a două numere:
Avem de demonstrat :
1 1
Folosind ceea ce am demonstrat anterior m g  m a , pentru numere şi obţinem:
a b
1 1

1 1 a b 2 1 1 2
       ab (ceea ce trebuia demonstrat).
a b 2 ab a b 1 1

a b

Mai rămâne să demostrăm inegalitatea dintre media aritmetică şi media pătratică , adică:
ab a2  b2
 .
2 2

6
Pornim de la faptul că: (a  b) 2  0
(a  b) 2  0  a 2  b 2  2ab  2a 2  2b 2  a 2  2ab  b 2 
( a  b) 2 a 2  b 2 ( a  b) 2 ab a2  b2
 a2  b2     
2 2 4 2 2
adică exact ce aveam de demonstrat.

7
 3. O demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor

Fie d1 şi d 2 două tangente paralele la cercul C în punctele A , respectiv D . Dreapta

d 3 este tangentă în punctul T la cercul C şi intersectează dreptele d1 şi d 2 în B şi respectiv
în C . Luăm punctul M la
mijlocul lui BC şi N piciorul
perpendicularei din T pe AD .
Astfel se formează trapezul
dreptunghic ABCD .
Notăm:
AB  a, DC  b, unde
conform desenului a  b .
Avem
BT  AB  BT  a
CT  DC  CT  b
BC  a  b

Înălţimea trapezului
ABCD este:

h  BC 2  EB 2  (a  b) 2  (a  b) 2  2 ab .
h
OT   ab  m g
2
ab
OM   ma
2
TN OT OT 2 2
NOT ~ TMO    TN   m h
OT MO MO 1 1

a b
NOT : TN catetă 
  OT  TN 
OT ipotenuză  
  OM  OT  TN adică ma  m g  mh
 
TMO : OT catetă 
  OT  OM
OM ipotenuză 

Dacă a  b , atunci în mod evident ma  m g  mh .

8
 4. Altă demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor

Considerăm un triunghi dreptunghic cu ipotenuza BC. Notăm CD cu a şi DB cu b.

Construim înălţimea din vârful unghiului drept , adică AD. (AD  BC).

Ştim că într-un triunghi dreptunghic mediana dusă din vârful unghiului drept are
lungimea jumătate din lungimea ipotenuzei.
ab
Deci AM= .
2
Aplicând teorema înălţimii rezultă că AD= ab .
Cum înălţimea este întotdeauna mai mică sau cel mult egală cu mediana rezultă:
ab
ab 
2
Egalitatea se obţine când a=b adică CD=DB , deci în cazul unui triunghi dreptunghic
isoscel.
Astfel am demonstrat inegalitatea dintre media geometrică şi media aritmetică.
Considerăm acum un triunghi dreptunghic isoscel ABC. Fixăm un punct pe
PB 2  PC 2
ipotenuza BC pe care îl notăm cu P. Dorim să demonstrăm că AP 2  . Înălţimea
2
din vârful drept AD va fi în acest caz şi mediană.

PB  PC
În acest caz mediana AD= .
2
BC PC  PB CP  BP
Presupunem că CP  PD. PD=CP-CD=CP-  CP   .
2 2 2
Cu teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ADP obţinem:

AD 2  PD 2  AP 2
( PB  PC ) 2 ( PC  PB ) 2 PB 2  PC 2
AP 2    .
4 4 2

9
 PB  PC
Este evident faptul că AD= este mai mică sau cel mult egală cu
2
PB 2  PC 2
AP= .
2
PB  PC PB 2  PC 2
Deducem că:  . Egalitatea se obţine când punctul P este
2 2
mijlocul ipotenuzei BC.
Am demonstrat astfel , în manieră geometrică inegalitatea dintre media aritmetică şi
media pătratică a două numere.
În final ne propunem să demonstrăm inegalitatea dintre media armonică şi media
geometrică.
Pentru aceasta considerăm un trapez dreptunghic cu bazele de lungimi a şi b , iar înălţimea
AB= 2 ab . Cercul de diametru AB este tangent laturii CD în punctul T. Fie M mijlocul lui
CD.
ab
MO va fi linie mijlocie , deci MO= . OT= ab , fiind rază a cercului de diametru AB.
2
Ne interesează să calculăm lungimea lui PT.
Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic OTM obţinem:
2 2 2 2 (a  b) 2 ( a  b) 2 ab
OT +TM =OM  TM =  ab   TM=
4 4 2
Calculăm înălţimea din vârful drept al triunghiului dreptunghic OTM care este egală
cu PO.
ab
ab 
Deci PO= 2  (a  b)  ab
ab ab
2
Aplicăm acum în triunghiul dreptunghic TPO teorema lui Pitagora pentru a
determina lungimea lui TP:
2 2 2 ab  (a  b) 2 4a 2 b 2 2ab 2
PT =OT -PO = ab  2
 2
 PT=  .
( a  b) ( a  b) ab 1 1

a b
2
Evident PT<TO adică  ab . Deci media armonică este mai mică sau egală
1 1

a b
cu media geometrică.

10
 5. O interpretare geometrică a inegalităţii mediilor

În continuare , ne propunem să dăm o interpretare geometrică a inegalităţii

mediilor, pentru două numere strict poztive a şi b:

2ab ab
 ab 
ab 2

În trapezul ABCD; AB|| CD, astfel încât AB = a şi CD = b; a > b, ducem linia

mijlocie [MN] şi paralele [EF] şi [PQ] la bazele trapezului.

a
[EF] împarte latura [AD] în raportul şi [PQ] trece prin punctul O de intersecţie a
b
diagonalelor.
AP AO
În Δ ACD : PQ || CD şi folosind teorema lui Thales   .
PD OC
AO AB a
Dar ΔAOB ~ ΔCOD şi deci  
OC DC b
Din cele două relaţii rezultă că:
AP AO AB a
  
PD OC DC b

AM AE a
Deoarece  1;  , din inegalităţile evidente
MD ED b

a a AM AE AP
1  rezultă  
b b MD ED PD

11
 Urmează că pe segmentul [AD] există următoarele ordine a punctelor A,M,E,P,D,
adică:
b<PQ<EF<MN<a (1)
Se demonstrează uşor că PQ  2OP
AO PO
ΔAOP ~ ΔACD:  (a)
AC DC
BO OQ
ΔBOQ ~ ΔBDC:  (a)
BD DC
PO OQ
Din (a) şi (b)    PO  OQ
DC DC
Deci PQ = 2OP
AO PO AP
ΔAOP ~ ΔACD:   (1)
AC DC AD
AO AB
ΔAOB ~ ΔCOD:  (2)
OC DC
AO PO AC DC AO  OC DC OC DC
Din (1)       1 
AC DC AO PO AO PO AO PO
Din (2)
OC DC DC DC b b b ab 2ab
  1   1   PO    PQ   m h a, b 
AO AB AB PO a PO ab ab ab
a

DE ER DR
ΔDER ~ ΔDAB :   .
DA AB DB
Din:

AE a a AD  ED a AD a AD a b ED b
      1   
ED b b ED b ED b ED b AD a b

ED ER b ER a b
Din     ER  (3)
AD AB a b a a b
Din:

AE a BF a BF a BC  BF b BC b BC a b
         1  
ED b FC b BC  BF b BF a BF a BF a
a BF

a b BC

BF FR FR a
ΔBFR ~ ΔBCD :    (4)
BC DC b a b

12
 a b b a a b
Din (3) şi (4)  EF  ER  RF     
a  b  ab
a b a b a b

Deci EF  ab  m g a,b .

ab
MN   ma a, b .
2
Din b<PQ<EF<MN<a  mh<mg <ma .

13
 6. O demonstraţie prin inducţie a inegalităţii dintre media
aritmetică şi media geometrică a n numere

În continuare vom prezenta două demonstraţii celebre ale inegalităţii dintre media
geometrică şi media aritmetică a n numere , care apelează la inducţia matematică.
În fond putem prezenta acest lucru sub forma următoarei probleme:
Pentru a1 , a 2 ,..., a n  0 să se arate că:
n
1 n
 ai  n
n i 1
a
i 1
i

1. Demonstraţia lui Ehlers.

Demonstrăm mai întâi prin inducţie următoarea propoziţie :
P(n) : Dacă xi  0 , i=1,2,...,n si x1 x 2  ...  x n  1 , atunci x1  x 2  ...  x n  n.

P(1) este adevărată , x1  1.

Presupunem P(n) adevărată , adică inegalitatea adevărată pentru n numere.
Din x1 x 2  ...  x n x n1  1 rezultă că există două numere xi , x j astfel încât xi  1 şi x j  1 .

Fără a particulariza luăm x1  1 şi x 2  1.

Deci  x1  1 x 2  1  0 , adică x1 x 2  1  x1  x 2 şi deci :

x1  x 2  ...  x n  x n 1  1  x1 x 2  x3  ...  x n 1 (1)

x1 x 2 , x3 ,..., x n1 sunt n numere cu produsul egal cu 1 şi deci :

x1 x 2  x3  ...  x n1  n .

Ţinând cont de relaţia (1) , rezultă : x1  x 2  ...  x n  x n 1  1  n.

Deci P(n)  P(n+1) este adevărată , deci P(n) este adevărată pentru orice n  N, n  1.
a1 a a
Punem acum x1  , x 2  2 ,..., x n  n , G  n a1 a 2  ...  a n .
G G G
x1 x 2  ...  x n  1 şi deci x1  x 2  ...  x n  n , adică :

a1  a 2  ...  a n a  a 2  ...  a n n
 n şi deci 1  a1 a 2  ...  a n .
G n

14
2. Demonstraţia lui Jacobsthal.

Şi această a doua demonstraţie foloseşte tot inducţia matematică.

Pentru n=1 avem egalitate :

1 n n
An   ai şi Gn  n
n i 1
a i .
i 1

Avem de demonstrat propoziţia P(n) : An  G n oricare ar fi n N , n  1.

Punem P(n-1) adevărată şi demonstrăm că implicaţia P(n-1)  P(n) adevărată.

Fie z  0 . Deoarece z n  nz  n  1   z  1 z n 2  2 z n 3  ...  n  1 avem :

2

z n  nz  n  1 , pentru z  0.
n
G  Gn  G
Punem z  n şi avem    n n  n  1.
Gn 1  Gn1  Gn 1

Avem identitatea :
n
G n1  An 1  G n  
An  n  1    , din care deducem :
n  G n1  Gn 1  
 

Gn 1  An1 nG n 
An  n  1   n  1 , care conduce la:
n  Gn 1 Gn 1 
n 1
An  Gn   An 1  Gn 1 .
n
Deoarece An 1  Gn 1  0 , rezultă An  G n şi deci P(n) este adevărată pentru orice n  N

, n 1

15
 7. O demonstraţie a inegalităţii mediilor folosind arii

Construcţie

Se construieşte trapezul dreptunghic ABCD, astfel

încât:

• [AB] = a
• [CD] = b
2ab
• d(AB, CD) = [AD] = h   mh
ab

Demonstraţie:

Fie MN||AB, MN trece prin intersecţia diagonalelor, O.

ON BO BN 
In BCD :  
CD BD BC  ON ON BN  CN 1
    1  ON  (1)
ON CO CN  CD AB BC 1 1
In ABC :   
AB AC BC  AB CD

1
Ana log OM 
1 1 (2)

AB CD

2 2ab
Din (1) şi (2)  [MN ]    mh (3)
1 1 ab

a b

Fie PQ||AB, (P mijlocul laturii AD). Aplicând Th. Thales în ABD şi BDC rezultă:
AB  CD ab
[ PQ ]   [ PQ ]   ma (4)
2 2
Punctul de intersecţie al diagonalelor se găseşte deasupra dreptei PQ, rezultă:
[ PQ ]  [ MN ] (5)

Din relaţiile (3), (4) şi (5) rezultă:

ma  mh (6)

Fie S AEHD = aria dreptunghiului AEHD. Ţinând cont de relaţia (3), atunci:
S AEHD  AE  AD  MN  AD  mh2 (7)

16
 AD( AB  CD ) 2ab a  b
S ABCD     ab  m g2 (8)
2 ab 2

Deoarece [BQ]  [QC] (din construţie) şi [BN] < [NC], rezultă:

S BEN  S NCH (cu egalitate când [AB]  [CD]) (9)

Aria trapezului ABCD mai poate fi scrisă şi ca:

S ABCD  S AEHD  S BEN  S NCH (10)

Din (7), (8), (9) şi (10) rezultă:

m g2  mh2  m g  mh (11)

Din relaţia (6)  () A' deasupra lui A, a.î:

ab
A' D   ma (12)
2

Din relaţiile (4) şi (12), rezultă:

ma2  PQ  A' D  S A' F 'GD  S A' F ' FA  S AFGD  S A' F ' FA  S ABCD  S A' F 'FA  m g2
(13)
 ma2  m g2  ma  m g

Din relaţiile (11) şi (13), rezultă:

ma  m g  m h q.e.d

17
 8. Inegalităţi în triunghi construite cu ajutorul inegalităţii
mediilor

Vom încerca să deducem câteva inegalităţi în triunghi folosind inegalitatea mediilor.

Măsurile laturilor unui triunghi sunt exprimate prin numere reale pozitive precum şi valorile
funcţiilor trigonometrice ale unghiurilor ascuţite.
Folosind inegalitatea m a  mg avem:

1. Dacă notăm măsurile laturilor unui triunghi cu a,b,c putem scrie:

a+b  2 ab ; b  c  2 bc;c  a  2 ca (1)

Adunând membru cu membru aceste inegalităţi rezultă: 2(a+b+c)  2( ab  bc  ca ) de

unde împărţind cu 2 şi înlocuind a+b+c=2p obţinem inegalitatea: 2 p  ab  bc  ca .

2.Înmulţind inegalităţile (1) membru cu membru rezultă: (a+b)(b+c)(c+a)  8abc care după
înlocuirile: a+b=2p-c , b+c=2p-a , c+a=2p-b şi abc=4RS (unde R este raza cercului
circumscris triunghiului şi S este aria triunghiului) obţinem: (2p-a)(2p-b)(2p-c)  32RS
3.Din a  b  c  2 a (b  c), a  b  c  2 b(c  a ), a  b  c  2 c (a  b) (2) prin adunare

membru cu membru obţinem: 2(a  b  c)  2( a (b  c)  b(a  c)  c (a  b)) după care

obţinem inegalitatea: 2 p  a (2 p  a )  b(2 p  b)  c (2 p  c ) .

4. Înmulţind membru cu membru inegalităţile (2) obţinem:
(a+b+c) 3  8 abc(a  b)(b  c )(c  a ) sau (2p) 6  64abc(a+b)(b+c)(c+a) de unde înlocuind
abc=4RS şi S=rp (unde r este raza cercului înscris în triunghi)
avem: p 6  4 Rrp(a  b)(b  c)(c  a) şi în final: p 5  4 Rr (a  b)(b  c )(c  a ) .
5. Din ab  c  2 abc , bc  a  2 abc , ca  b  2 abc adunând membru cu membru avem:
a+b+c+ab+bc+ca  6 abc de unde: a(b  1)  b(c  1)  c(a  1)  12 RS .
6. Din a  b  c  3 3 abc , a 2  b 2  c 2  3 3 a 2b 2c 2 rezultă prin înmulţirea membru cu
membru a inegalităţilor: (a  b  c)(a 2  b 2  c 2 )  9abc de unde 2 p(a 2  b 2  c 2 )  36 Rrp şi

în final: a 2  b 2  c 2  18Rr .

7. Din a  b  b  3 3 abc şi ha  hb  hc  3 3 ha hb hc (unde ha , hb , hc sunt inălţimile

triunghiului) prin înmulţire membru cu membru rezultă: (a+b+c)( ha  hb  hc )  9 3 aha bhb chc

sau 2 p(ha  hb  hc )  9 3 8S 3 pentru că aha  bhb  chc  2 S şi în final inegalitatea:

9S
ha  hb  hc  .
p

18
8. Din :

a  b  sin C  3 3 ab sin C  3 3 2 S , b  c  sin A  3 3 bc sin A  3 3 2S , c  a  sin B  3 3 ca sin B  3 3 2S

prin adunare membru cu membru rezultă: 2(a+b+c)+sinA+sinB+sinC  9 3 2S sau:

sin A  sin B  sin C  9 3 2 S  4 p . Observaţie:triunghiul ABC este ascuţitunghic.

Folosind inegalitatea: ma  mh avem:

a  b 2ab b  c 2bc c  a 2ca

9.  ,  ,  .Adunând inegalităţile rezultă:
2 ab 2 bc 2 ca
ab bc ca ab bc ac
a+b+c  2(   ) de unde: p    .
ab bc ca ab bc a c
Folosind inegalitatea : m p  ma avem:

a 2  b2 a  b b2  c2 b  c a2  c 2 a  c
10.  ,  ,  .Adunând membru cu membru
2 2 2 2 2 2

a 2  b2 b2  c 2 c 2  a2
obţinem:    a  b  c , de unde în
2 2 2

final: a 2  b 2  b 2  c 2  c 2  a 2  2 2 p .

19
 9. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în demonstrarea unor
inegalităţi algebrice

1. Să se demonstreze că a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca, a, b, c  R .

Soluţie:

 a2  b2
 2  ab
 2 2
b  c
Din inegalitatea m p  mg    bc
 2
c2  a2
  ca
 2
Adunând membru cu membru inegalităţile de mai sus, obţinem
2a 2  2b 2  2c 2
 ab  bc  ca  a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca .
2

1
2. a). Demonstraţi că x  2 , x >0
x
a b
b). Demonstraţi că   2, a, b >0
b a

Soluţie:

a ). Cu inegalitatea dintre media aritmetică şi media geometrică:

1 1
x  2 x  2
x x
a
b). Putem lua x  în a). Sau procedăm ca înainte:
b

a b a b
 2  2
b a b a

3. Să se demonstreze că :

2 6 12 20 2070 45
    ...  
3 5 7 9 91 2
Soluţie :

20
 ab
Vom folosi inegalitatea mediilor : a  b  .
2
Deci vom avea :
1 2
2 1 2 1
  2 
3 3 3 2
23
6 23 1
  2 
5 5 5 2
3 4
12 3 4 1
  2 
7 7 7 2
45  46
2070 45  46 2 1
  
91 91 91 2
2 6 12 20 2070 1 1 1 1 1
    ...       ...  
3 5 7 9 91 2 2 2 2 2
2 6 20 2070 45
    ...  
3 5 9 91 2

4. Arătaţi că pentru orice numere reale strict pozitive x,y,z, avem

x2 y2 z2 x y z
    
y 2 z2 x2 z x y

Soluţie :

În inegalitatea : a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca, luăm:

2 2 2
x y z  x  y  z x y y z z x
a , b , c şi obţinem:               sau
y z x  y  z x y z z x x y

x2 y 2 z2 x y z
    
y 2 z 2 x 2 z x y.

5. Arătaţi că pentru orice numere reale a,b,c>0 avem

a  bb  c c  a   8abc

Soluţie:

Cu inegalitatea dintre media aritmetică şi media geometrică,

21
a  b b  c c  a   a  b  b  c  c  a  ab  bc  ca  ab  bc  ca  a 2b 2c 2  abc .
8 2 2 2

6. Demonstraţi inegalitatea:

1 1 1 1 2010  2013
   ...  
3 8 2 15 3 2010  2012 2010 2011  4024

Soluţie :

Primul membru al inegalităţii se mai scrie:

1 1 1 1
   ... 
3 2 4 2 35 3 2010  2012 2010
k 1 1 2
k  k 1  , (inegalitatea mediilor) orice k≥1, deci  , atunci :
2 k k 1
1 2 1 1
  
k (k  2) k k (k  1)(k  2) k (k  1) (k  1)(k  2)
1 1 1
Pentru k=2,  
2  4 2 6 12
1 1 1
Pentru k=3,  
3  5 3 12 20
...........................................
1 1 1
Pentru k=2010,  
2010  2012 2010 2010  2011 2011  2012
Adunând toate aceste inegalităţi obţinem :
1 1 1 1 1
  ...   
24 2 35 3 2010  2012 2010 6 2011  2012
1
Adunând în ambii membri ai inegalităţii , obţinem :
3
1 1 1 1 1 1 2011  2012  2
   ...    
3 2 4 2 35 3 2010  2012 2010 2 2011  2012 2011  4024
2011  2012  2  ( 2010  1)(2010  2)  2  2010  3  2010  2  2  2010( 2010  3)  2010  2013 Deci :
2

1 1 1 1 2010  2013
   ...   .
3 2 4 2 35 3 2010  2012 2010 2011  4024

7. Arătaţi că pentru orice numere reale a,b,c>0 avem:

a  b 1  1   4
a b
Soluţie:

Prin înmulţirea parantezelor , obţinem

22
 a  b 1  1   2   a  b   2  2  4
a b b a

Altfel, din inegalitatea dintre media armonică şi cea aritmetică.

2 ab

1 1 2

a b
1 1
Rezultă imediat că a  b     4 .
a b

8. Dacă a,b,c,d  R  şi a+b+c+d=1005 arătaţi că :

a (b  c  d )  b(c  d  a )  c(d  a  b)  d (a  b  c )  2010 .

Soluţie :

a+b+c+d=1005  b+c+d=1005-a
c+d+a=1005-b
d+a+b=1005-c
a+b+c=1005-d

Avem de arătat că:

a (1005  a)  b(1005  b)  c (1005  c )  d (1005  d )  2010 .

Folosind inegalitatea mediilor obţinem:
a  1005  a 1005
a (1005  a)  
2 2
b  1005  b 1005
b(1005  b)  
2 2
c  1005  c 1005
c(1005  c)  
2 2
d  1005  d 1005
d (1005  d )  
2 2
Deci:

a (b  c  d )  b(c  d  a )  c(d  a  b)  d (a  b  c )  2010

23
 10. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în demonstrarea unor
inegalităţi geometrice

1. Se consideră triunghiul ABC cu AC = b şi AB = c.

2
bc
Să se arate că S ABC    .
2 2
A
Soluţie :

bc  sin A bc c b
S ABC   (1)
2 2
2 2
bc bc (b  c) 2  b  c 
Din mg  ma  bc        (2) B C
 2  2 8 2 2
2
bc
Din (1) şi (2)  S ABC   .
2 2

2. Fie a, b, c măsurile laturilor unui triunghi ABC.

a) Să se determine natura triunghiului ABC, dacă are loc relaţia: a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca
b) Dacă c are valoare constantă, iar expresia ( p  a)( p  b) are valoare maximă, să se
abc
demonstreze că triunghiul este isoscel. (S-a notat p  - semiperimetrul triunghiului).
2

Soluţie:

a) a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca  (a  b) 2  (b  c ) 2  (c  a) 2  0  a  b  c , deci
triunghiul este echilateral.
abc  a  b  c  1
b) ( p  a )( p  b)  
2
 a 
2
  2
 b   c 2  a  b  expresia are valoarea
   4
maximă dacă şi numai dacă a  b , triunghiul este isoscel.

3.
a) Să se demonstreze că dintre toate dreptunghiurile cu acelaşi perimetru, pătratul are aria
maximă,
b) Să se demonstreze că dintre toate dreptunghiurile cu aceeaşi arie, pătratul are perimetrul
minim,
c) Să se demonstreze că dintre toate paralelipipedele dreptunghice cu lungimea diagonalei
constantă, cubul are aria totală maximă,
Fie a lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic, iar S aria sa. Să se demonstreze că dacă
a
 S , atunci triunghiul este isoscel.
2

24
Soluţie:

ab
a) Fie a, b lungimile laturilor dreptunghiului şi S aria sa. Avem ab   constant.
2
2 2
a b ab
S  ab    . Se obţine S max   pentru a  b , dreptunghiul este pătrat.
 2   2 

b) P  2a  2b  4 ab  4 S - constant, perimetrul este minim pentru a  b , dreptunghiul

este pătrat.

c) Fie a, b, c lungimile muchiilor paralelipipedului. Avem d 2  a 2  b 2  c 2 .

At  2(ab  bc  ca ) . Obţinem At  2d 2 =constant . At max  2d 2 . pentru a b c,
paralelipipedul este cub.

a
d) Fie b, c lungimile catetelor triunghiului.  S  a 2  4 S  b 2  c 2  2bc 
2
(b  c ) 2  0 , b  c , triunghiul este isoscel.

25
 11. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în determinarea
maximului sau minimului unei expresii algebrice

1. Numerele x, y  0 satisfac relaţia x  y  4

1 1
Să se determine minimul şi maximul expresiei  , dacă acestea există.
x y
Soluţie:
2 x y 1 1
Din mh  ma    2    1 , cu egalitate pentru x  y  2
1 1 2 x y

x y
1 1
Rezultă că există minim , şi anume min     1 , dar nu există maxim deoarece suma
 x y
1 1
 poate fi oricât de mare, pentru x sau y foarte mic.
x y

2. Aflaţi valoarea minimă a expresiei:

9 x 2  12 x  20
E(x)= , x R 
3x  2

Soluţie:

(3 x  2) 2  16 16
E(x)=  3x  2 
3x  2 3x  2
16
3x  2 
Din ma  m g  3 x  2  (3x  2)  16  3x  2  16  8
2 3x  2 3x  2
Deci E(x)  8  min E(x)=8.

26
 12. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în fizică

1. Două mobile parcurg acelaşi drum, primul cu viteză constantă v, cel de-al doilea
parcurgând 2 porţiuni egale cu vitezele v1, v2, a căror medie aritmetică este v. Care mobil
parcurge drumul mai repede?

Soluţie:

Notăm distanţa cu D=2·d, iar timpii de parcurgere cu t1 (pentru primul mobil) şi t2 (pentru al
doilea mobil),
D 2d 4 d d 1 1
t1   d , t2    d    
v v1  v 2 v1  v 2 v1 v2  v1 v2 
2
Aplicăm inegalitatea mh  ma pentru v1 şi v2 şi obţinem:
2 v v
 1 2
1 1 2

v1 v2
4 1 1 4 1 1 
  d  d      t1  t 2
v1  v 2 v1 v 2 v1  v 2  v1 v 2 
În concluzie, mobilul care merge cu viteză constantă ajunge la destinaţie în cel mai scurt timp.

27
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

[1]. M. Becheanu , B. Enescu – Inegalităţi elementare… şi mai puţin elementare ,

Editura Gil.

[2]. Buşneag D. , Leonte A., Vladimirescu, I. – Culegere de probleme pentru admiterea

în învăţământul superior şi perfecţionarea profesorilor de matematică din învăţământul
preuniversitar, Editura Sitech, Craiova, 1993.

[3]. Cristescu Gh. Dăneţ, R - Matematică - aritmetică şi algebră; manual opţional

pentru clasele V-VIII.

[4]. Probleme de matematică traduse din revista KVANT – Bucureşti, 1983 ;

[5]. Colecţia Gazeta Matematică - 1971-2005.

28