MANAGEMENT ÎN

TURISM
PROF. DR. STEJĂREL BREZULEANU

Cap 1 TURISM, TURISM RURAL,

AGROTURISM: CONCEPT, CONŢINUT

1
 TURISM

• Originea termenului
• latină: turnare – a se întoarce
• turnus – mişcare circulară (călătorie cu
întoarcere la punctul de rezidenţă)
• franceză:– tourisme
• rusă: – turizem
• engleză: – tourism
• Italiană: – tourismo
• germană: – tourismus 2
 TURISM
• Originea termenului
• Marea Britanie – începutul secolului XIX
• Turist – tânăr care efectua o călătorie de
plăcere parcurgând „grand-tour“-ul
Franţei
• Concept
• Ansamblul activităţilor non-lucrative ale
omului în afară de aria de rezidenţă având ca
scop agrementul (petrecerea plăcută a
timpului liber)
3
 TURISM
• Tipologie

• turism de cură balnear– practicat în staţiunile cu

izvoare minerale, termo-minerale şi termale,
cunoscute pentru puterea de vindecare a apelor;
• turismul de litoral (balnear-maritim) – practicat
pentru cura heliomarină, băi de nămol, cura
climaterică marină;
• turismul montan – cuprinde drumeţia, cura
climaterică (aer curat, ozonificat, schimbarea
altitudinii etc., sporturi montane extreme);
• turism cultural – vizitarea monumentelor istorice,
de artă, arhitectonice, a caselor memoriale, a
muzeelor, participarea la manifestări culturale;
4
 TURISM
• turismul de vânătoare şi pescuit – răspândit în
toate zonele ţării;
• turismul de reuniuni şi congrese – legat de
manifestări ştiinţifice, de instruire, de bilanţ,
de alegeri etc.;
• turismul de afaceri – cu tendinţă accentuată de
creştere;
• turismul sportiv – este prilejuit de
manifestările sportive de anvergură
(olimpiade, campionate, cupe etc.);
• turismul comercial-expoziţional – legate de
târguri, expoziţii, burse;
• turismul festivalier şi de carnaval – prilejuit
de festivaluri importante culturale şi de
agrement;
5
 TURISM

• turismul sentimental – deplasare cu persoana

iubită cu scopul asigurării intimităţii;
• turismul nostalgic – revenirea la locurile
copilăriei sau cele cu semnificaţii speciale;
• turismul religios – vizitarea unor lăcaşuri de
cult, participarea la evenimente religioase
importante (hramuri, sărbătoarea de Paşti);
• turismul familial – vizitarea părinţilor, copiilor,
rudelor apropiate;
• turismul eveniment – deplasări în spaţiu rural
pentru a participa la evenimente ocazionate de
nunţi, botezuri, ziua fiilor satului etc.
6
 TURISM RURAL
Concept
a. Ansamblul activităţilor turistice care
se desfăşoară în mediul rural.
b. Activitatea turistică organizată şi condusă de
populaţia locală rurală şi care are la bază o
strânsă legătură cu mediul ambiant natural şi
uman.
c. Turismul verde – activitatea turistică practicată
în zonele rurale şi pe litoral unde turismul
specific nu este dezvoltat (la corturi).
• Se deosebeşte de turismul alb (pentru
sporturile de iarnă), turismul luminilor
(urban, în special de noapte).
7
 TURISM RURAL
Este o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural şi care
prezintă următoarele caracteristici:
• valorifică resursele turistice rurale locale (naturale,
culturale, umane);
• valorifică suprastructura turistică (mijloace şi căi de acces,
pensiunile şi fermele agroturistice);
• utilizează diverse spaţii de cazare (hanuri, hoteluri rurale,
case de vacanţă);
• îmbracă forme variate de sejur cu spectru larg de motivaţii
(de vânătoare şi pescuit, familial, sentimental).

• Turismul rural reprezintă o alternativă la turismul

tradiţional, clasic, desfăşurat în staţiuni şi centre turistice,
o replică la oferta turistică standard de tip industrial.

8
 TURISM RURAL
– Sensuri ale termenului de turism rural în Europa
• Finlanda: închirierea unei cabane sau oferirea de servicii în
spaţiul rural (pensiune, transport);
• Ungaria: este utilizat termenul de „turism de sat“ care
cuprinde servicii în localităţi rurale: cazare la preţuri mici,
activităţi de agrement etc.;
• Slovenia: turismul la ferme a unor familii sau grupuri de
prieteni unde oaspeţii locuiesc fie la familia de fermieri, fie
în case de oaspeţi, vizitând ferma pentru a lua masa sau
pentru a explora curtea sau grădina fermei.
• Olanda: deplasarea sau cazarea în localităţi rurale, serviciile
oferite fiind legate de deplasări: cu bicicleta în spaţii de
interes turistic, plimbări cu caii sau cu şalupe (bărci) pe
canale etc.;
• Grecia: cazare în camere mobilate în stil tradiţional, cu mic
dejun specific, cu produse preparate în casă. 9
 TURISM RURAL
• Caracteristici ale turismului rural cu
efecte pozitive

• Turismul rural reprezintă una din primele

forme de manifestare ale turismului în
România. El a fost practicat alături de
drumeţie, de turismul nautic şi turismul hipic,
din cele mai vechi timpuri.

• Acest tip de turism a avut şi are încă, în mare

măsură, un caracter spontan:
• vizite la rude şi prieteni din localităţi rurale
ocazionate de diferite momente din viaţa
comunităţilor (nunţi, botezuri);
10
 TURISM RURAL
• participări la unele manifestări tradiţionale
anuale (nedei, urcatul şi coborâtul animalelor la
munte);
• participări la târgurile, bâlciurile sau
iarmaroacele (săptămânale, lunare sau anuale);
• pelerinaje la locuri religioase cu prilejul unor
evenimente cu semnificaţie specifică.
Aceste manifestări prezintă o atracţie
încă puternică în ciuda concurenţei.

11
 TURISM RURAL
– Caracteristici ale turismului rural cu efecte
pozitive
• Turismul rural este prezent, oficial, în circa 300 de
localităţi şi peste 1500 gospodării.
– Zonele preferate sunt cele montane şi premontane, dar el
este în ascensiune şi în alte zone.
– Dacă numărul gospodăriilor în urmă cu cinci ani era de circa
1100, în prezent, după unele estimări, este în creştere.
• Perioadele de flux accentuat sunt iulie-august,
sărbătorile de iarnă şi cele de Paşti.
• Turismul rural fiind prin specificul să turism de
vacanţă reprezintă şi o modalitate de absorbţie a
surplusului de turişti din anumite perioade ale anului,
când „presiunea“ asupra staţiunilor turistice este mai
mare.
12
 Fig. 1. Realităţi ale turismului rural cu efecte
pozitive
Satul turistic, element PRIMA FORMĂ
principal de turism practicată

Utilizator de resurse Caracter spontan

locale

Factor de promovare Perioade de

al culturii ascensiune şi cădere
Creator de noi TURISMUL Azi o prezenţă
profesii şi locuri de activă în peste 207
muncă
RURAL localităţi
Factor de Supapă de siguranţă în
determinare a unor sezonul estival pentru
activităţi staţiuni de renume
O anumită eficienţă
Efect de economică
multiplicator

Factor electrizant de
conectare a energiilor
Factor de dezvoltare locale

13
 Turismul rural

Factor de poluare
fizică a terenului, a
mediului,
alimentaţiei
Factor de
Factor de poluare dezechilibrare a
morală tradiţiilor locale

TURISMUL
RURAL
Factor de modificare al
Eforturi mari structurii sociale a satelor
Venituri mici

Fig. 2. Realităţi ale turismului rural cu efecte negative

14
 TURISM RURAL
În evoluţia sa istorică, turismul rural a avut
perioade de ascensiune sau de recul, dar nici
o dată de dispariţie.
În prezent este într-o perioadă de avânt
determinată de următoarele motivaţii:
– dorinţa de libertate, de mişcare, creată de
spaţiile deschise ale ruralului şi de lipsa unor
programe rigide de zile, ore şi obiective;
– condiţiile de preţ şi de structură a meniurilor
alimentare;
– calitatea resurselor umane reprezentată prin
ospitalitate şi disponibilitate pentru acţiuni şi
gesturi gratuite sau aproape gratuite;
– dorinţa de a intra în intimitatea vieţii rurale.

15
 TURISM RURAL
Turismul rural, în mod obligatoriu trebuie
asociat cu „satul turistic“ de care nu
poate fi rupt.
• Dispersia în teritoriu a turiştilor se
face în funcţie de tipologia satelor
turistice:
– sate cu monumente ale naturii;
– sate cu specificitate arhitecturală;
– sate cu bogate tradiţii etnofolclorice;
– sate viticole;
– sate pescăreşti.
16
 TURISM RURAL
• Turismul rural are un caracter complex, fiind în conexiune directă
cu celelalte activităţi locale.
– El nu poate fi disociat de viaţa economică, socială şi culturală a
colectivităţii în care se desfăşoară.
– Reprezintă un factor de dezvoltare a unor activităţi conexe cu efecte
benefice asupra nivelului veniturilor gospodăriilor ţărăneşti.
– El prezintă un „efect multiplicator“ pentru dezvoltarea altor activităţi
tangente turismului.
• Turismul rural se înscrie în categoria factorilor de dezvoltare de
dinamizare, de absorbţie şi de conectare a energiilor spre
realizarea unor obiective de interes social:
– înfrumuseţarea localităţilor,
– curăţarea şanţurilor,
– crearea unor peluze florale stradale,
– asfaltarea unor alei,
– introducerea aducţiunii de apă,
– canalizare,
– introducerea televiziunii prin cablu şi a internetului etc.

17
 TURISM RURAL
• Turismul rural contribuie la modificarea
structurii sociale a satelor, schimbând
structura economică a activităţilor
economice.
– Apar diferenţieri de ordin economic între familii
cu efect multiplicator datorită imitaţiei.
• Turismul rural are la bază şi ca finalitate o
anumită eficienţă economică, care trebuie
supravegheată datorită caracterului sezonier
şi complementar pentru gospodăria
ţărănească.
18
 AGROTURISMUL
• Concept
• Agroturismul reprezintă o formă
particulară de turism rural cu un grad de
complexitate mai ridicat, cuprinzând atât:
– activitatea turistică propriu-zisă (cazare,
pensiune, prestări de servicii, sport, distracţie
etc.)
activitatea economică, de regulă agricolă
practicată de gazdele turiştilor:
• activităţi de producţie,
• de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi
• de comercializare a acestora

19
 AGROTURISMUL
• Caracteristici I:
este o componentă a turismului, în general şi a turismului
rural, în special;
– prezintă un grad de complexitate ridicat;
– reprezintă o activitate economică ce valorifică excedentul
de spaţii de cazare existent în gospodăria ţărănească;
– oferă servicii turistice (cazare, pensiune, agrement);
– proprietarul desfăşoară, în paralel şi activităţi cu profil
agricol (cultivarea pământului, creşterea animalelor etc.);
– turiştilor li se oferă posibilitatea, în scop de recreere, să
participe la activităţile gospodăriei (uscatului fânului,
culegerea fructelor, mulsul vacilor, pescuit, prelucratul
produselor agricole, prepararea hranei);

20
 AGROTURISMUL
• Caracteristici II:
– are o durată determinată de timp (vacanţe de
vară sau iarnă, weekend);
– are scopuri diferite: recreere, iniţiere în arta
meşteşugurilor tradiţionale, studii şi
documentare;
– de regulă, reprezintă o activitate secundară,
activitatea agricolă în gospodăria proprie
rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit;
– constituie un mijloc de valorificare integrală a
spaţiului rural cu potenţialul său natural, agricol,
economic, turistic, cultural, socio-uman;
21
 AGROTURISMUL
contribuie la dezvoltarea durabilă a
spaţiului rural, prin:
• menţinerea echilibrului ecologic;
• folosirea durabilă a resurselor
turistice;
• menţinerea diversităţii naturale,
culturale, etnografice, sociale etc.
• favorizează dezvoltarea infrastructurii
de comunicaţii, edilitare etc.
22
 AGROTURISMUL
• favorizează dezvoltarea economică a
localităţilor rurale;

• turistul beneficiază de un mediu nepoluat,

ecologic;

• turistul are acces la atracţii turistice naturale,

lipsite de factori de stres;

• ambianţa întâlnită de turist este familială, cu

un puternic caracter ospitalier;
23
 AGROTURISMUL
• permite realizarea unui turism adecvat
diferitelor categorii de vârstă sau statut
social:
 turism pentru persoane de vârsta a treia;
 turism pentru persoane cu dezabilităţi;
 turism pentru familii cu copii mici;
 turism pentru tineri căsătoriţi etc.

• turismul are acces la meniuri tradiţionale de

sărbători specifice diferitelor zone
geografice;
• agroturismul se realizează în strânsă
corelaţie cu economia locală, existând o
strânsă corelaţie în special cu ramurile
agricole. 24
 GOSPODĂRII CU DESTINAŢIE
TURISTICĂ ŞI AGROTURISTICĂ
– I. Tipologie
1. Gospodării realizate pentru
satisfacerea nevoilor proprii
– nu au fost construite pentru ofertă
turistică;
– permit amenajări suplimentare care să
ofere condiţii minime pentru practicarea
turismului rural sau agroturismului.

25
 GOSPODĂRII CU DESTINAŢIE
TURISTICĂ ŞI AGROTURISTICĂ
2. Gospodării construite pentru nevoile
proprii şi pentru alternativa turismului
rural şi agroturismului
– sunt întâlnite, în general în zonele
limitrofe marilor staţiuni (montane, de pe
litoral, balneoclimaterice) sau în zonele cu
tradiţie turistică;
– gospodăriile păstrează arhitectura locală
şi asigură condiţiile minime de confort
pentru practicarea agroturismului;
– turiştii apreciază autenticitatea găzduirii
şi ambianţei.
26
 GOSPODĂRII CU DESTINAŢIE TURISTICĂ ŞI
AGROTURISTICĂ
• 3. Gospodării construite special, cu
destinaţie agroturistică
– la construirea lor sunt asistate de
specialişti (arhitecţi);
– dispun de toate echipamentele şi utilităţile
necesare pentru a răspunde cerinţelor
agroturistice;
– sunt proiectate pentru o anumită
clasificare şi permit modernizări pentru
creşterea acesteia.

27
 PENSIUNEA TURISTICĂ ŞI AGROTURISTICĂ
II. Criterii de funcţionalitate (pentru atragerea
turiştilor)
– forma şi aspectul gospodăriei;
– modul de aşezare a construcţiilor:
– unele faţă de altele;
– poziţia faţă de drumul de acces (şosea);
– poziţia faţă de pădure;
– poziţia faţă de o apă curgătoare;
– poziţia faţă de vecini;
– organizarea generală a gospodăriei pe zone
funcţionale:
– zona locuinţei;
– zona anexelor;
– gradenele cu flori;
– grădina cu legume, fructe;
– pergola pentru asigurarea umbrei (viţă de vie); 28
 PENSIUNEA TURISTICĂ ŞI
AGROTURISTICĂ
III. Relaţia între spaţiile destinate turiştilor şi cele în
folosinţă privată
Variante:

– spaţiile pentru turişti sunt amplasate în aceeaşi clădire cu

spaţiile private ale proprietarului

Situaţii:
– intrarea comună pentru turişti şi proprietari:
– este situaţia cel mai des întâlnită în cazul amenajării unor
construcţii existente la care s-au adus modificări
funcţionale;

29
• generează un anumit disconfort determinat de intersectarea
activităţilor de întreţinere, cu fluxul de circulaţie al
gazdelor.
• intrare separată şi exclusivă a turiştilor:
• elimină disconfortul generat de intersectarea traseelor de
activitate a proprietarului cu cele ale turiştilor;
• asigură un grad de intimitate mai mare pentru turişti;
• spaţiile destinate artiştilor sunt amplasate într-o clădire
independentă faţă de locuinţa proprietarului şi anexele
gospodăreşti
• asigură condiţii optime de confort pentru turişti

30
 PENSIUNEA TURISTICĂ ŞI
AGROTURISTICĂ

Servicii suplimentare oferite

turiştilor

Scop:
– satisfacerea solicitărilor acestora;
– diversificarea ofertei pentru atragerea
unor noi clienţi;
– realizarea fidelizării clienţilor.

31
 PENSIUNEA TURISTICĂ ŞI
AGROTURISTICĂ
Conţinut:
– organizarea de ascensiuni montane pe trasee interesante
adaptate vârstei şi nivelului de antrenament al turiştilor;
– organizarea de drumeţii (montane sau la orice nivel de
altitudine) cu o durată limitată;
– realizarea unor deplasări cu autovehicule de teren pe
drumuri forestiere sau circuite de interes turistic;
– închirierea de biciclete, sănii, schiuri, bărci, pentru a
crea experienţe deosebite şi a da vacanţei un plus de
varietate, divertisment şi aventură;
– organizarea unor ore de agrement ecvestru (în
manej sau pe anumite trasee);
– organizarea unui perimetru pentru practicarea
sporturilor (tir cu arcul, volei, baschet, tenis, săniuş, schi
etc.); 32
• comercializarea de produse din propria gospodărie;
– turiştii preferă autenticitatea produselor
naturale (prospeţimea, gustul deosebit) mai ales
când au văzut la faţa locului modul de obţinere
şi de preparare;
• antrenarea turiştilor în activităţile desfăşurate de gazde în
gospodărie (activităţi agricole, de artizanat); aceste
activităţi constituie atracţii inedite pentru oaspeţii ce
provin, mai ales din mediul urban

33
Avantaje:
• pentru gazde întrucât constituie o mână de
ajutor suplimentar;
• pentru turişti:
– varietate în petrecerea timpului liber;
– achiziţionarea unor îndemânări suplimentare;
– ofertă (bonus) de produse obţinute în gospodărie.
• Acest aspect creează legături sentimentale şi
determină fidelizarea clienţilor.

34
 Factorii care determină imaginea turismului
asupra pensiunii (locaţiei) agroturistice
Caracteristici:
• factorii sunt în relaţii de interdependenţă;
• nivelul scăzut sau lipsa unui factor pot compromite imaginea
de ansamblu;
• nivelul de receptare este diferit în funcţie de segmentul de
piaţă.
Tipologie:
• localizarea pensiunii:
• într-o zonă de pitoresc geografic;
• în apropierea unui monument istoric, religios, cultural;
• apropierea de o localitate balneoclimaterică;
• uşurinţa reperării pensiunii: – o semnalizare adecvată 35
reflectă respect pentru client şi pentru propriile interese;
 PENSIUNEA TURISTICĂ ŞI
AGROTURISTICĂ
• numele pensiunii:
– reflectă specificul acesteia;
– poate stârni curiozitatea şi interesul turistului;
• ansamblul arhitectural;
• intrarea în pensiune;
• aspectul interior (arhitectură, mobilier, accesorii);
• modul de primire;
• meniul;
• comportamentul personalului de servire;
• calitatea produselor;
• maniera de tratare a clienţilor la plecare.
36
 ANTREC
Asociatia Nationala De Turism Rural Ecologic
Si Cultural
• Misiunea ANTREC
• ANTREC este o asociaţie non-profit care identifică,
dezvoltă şi promovează ospitalitatea şi turismul rural
românesc.
• Imaginea de ansamblu
• ANTREC este o asociaţie recunoscută pe plan naţional şi
internaţional ca un lider în dezvoltarea turismului rural
românesc, în incurajarea conservării ecologice şi păstrării
culturii tradiţionale românesti. ANTREC este o organizaţie
non–guvernamentală, apolitică, non-profit, membră a
Federaţiei Europene de Turism Rural–EUROGITES.
• ANTREC a fost infiinţată în 1994 şi are 34 de filiale judeţene
( din cele 41 de judeţe din ţară), un numar de 2500 membri, si
pensiuni turistice şi agroturistice în aproximativ 800 de sate
37
româneşti.
In plus, ANTREC oferă si alte servicii turistilor săi,
cum ar fi excursii în satele şi oraşele din
apropiere, ca şi vizite la monumentele istorice.
ANTREC are de asemenea o vastă experienţă în
organizarea de seminarii şi conferinţe pentru
turişti şi grupurile de oameni de afaceri.
ANTREC a colaborat cu diferite organizaţii
pentru a promova şi dezvolta turismul rural în
peisajul românesc.
ANTREC a devenit o adevarată miscare a
membrilor săi şi a potenţialilor membri
(proprietari de locuinţe care vor să adere la
Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi
Cultural) şi de asemenea a turiştilor interesaţi de
turismul rural.

38
 Scopul ANTREC este:
• De a identifica si promova potentialul turistic
rural;
• De a organiza cursuri de pregătire profesională
pentru gazde, agenţii de turism rural, prin
seminarii, cursuri de scurtă şi lungă durată,
schimburi de experienţă între ANTREC şi
organizaţii similare din ţară şi din străinătate;
• De a transmite informaţii legate de turismul rural
întregii reţele ANTREC şi instituţiilor implicate în
mod direct sau indirect în promovarea şi
dezvoltarea turismului rural;
• De a organiza campanii de publicitate pentru
unităţile clasificate şi omologate, incluse în reţea,
prin mijloace mass-media;
• De a participa la evenimentele importante
specifice, atât pe plan intern (regional şi
naţional), cât şi extern (târguri şi burse de
turism), cu o ofertă diversă. 39
 ANTREC
Evenimente importante organizate de ANTREC:
• Seminarii de marketing în turismul rural;
• Festivalul Internaţional al Sarmalelor, Praid, Covasna
• Festivalul Internaţional al Plăcintelor, Bacău,
• Moş Nicolae la Bran,
• Weekend-ul îndrăgostiţilor (Sfântul Valentin), Bran,
• Târgul Internaţional de Turism Rural,Braşov
• Târgul Naţional de Turism (împreună cu ROMEXPO)

40
 CONDIŢIILE NECESARE PENTRU
PRACTICAREA AGROTURISMULUI

• valoarea recreativă, estetică şi peisagistică, nu în puţine rânduri

deteriminată de alegerea destinaţiei (munte, deal, câmpie, litoral sau deltă);
• valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilor
naturali ai zonei;
• cadrul de derulare a unor momente de destindere sau a unor hobbyuri
(oglinzi de apă, masive muntoase, peşteri, torente, resurse cinegetice, strat
de zăpadă etc);
• valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri, grădini
botanice sau zoologice, rezervaţii ştinţifice sau monumente ale naturii etc:

41
 FACTORII CARE
INFLUENŢEAZĂ CIRCULAŢIA
TURISTICĂ ÎN MEDIUL RURAL

• Factori economici,
• Factori psihologici
• Factorii demografici
• Factorii naturali
• Factorii conjuncturali

42
 CĂILE ŞI MIJLOACELE FOLOSITE
PENTRU PRACTICAREA EFICIENTĂ A
AGROTURISMULUI

• înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice

specifice:
• tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau
asociaţii turistice locale) de pliante, hărţi, ghiduri etc.;
• promovarea prin mass-media (audio-vizuală, presa scrisă);
• promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare
sau detailiste, interne sau străine, alţi agenţi economici interesaţi;
• prezentarea ofertei agroturistice la târguri, expoziţii şi burse de
turism;

43
 4 ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ÎN
CADRUL PENSIUNII

• ASIGURAREA RESURSELOR
• presupune luarea în calcul a tuturor sectoarelor de
activitate si a tuturor activităţilor care urmează a
se desfăşura în cadrul pensiunii turistice.
• Prin urmare, se va ţine cont de:
– tipul structurii de primire turistice,
– activităţile ce urmează a se desfăşura,
– gama de servicii oferite turiştilor,
– categoriile de personal angajat
– dotarea pensiunii cu spaţii special amenajate pentru
păstrarea şi depozitarea diferitelor categorii de produse
– modul de organizare a muncii în fiecare sector de
activitate.

44
 ORGANIZAREA
SERVICIILOR DE CAZARE
• Cazarea reprezintă etapa următoare
transportului si întruneşte caracteristicile unei
componente de sine stătătoare.
– Prin conţinutul său, cazarea vizează crearea condiţiilor şi
confortului pentru adăpostirea şi odihna clienţilor.
• Serviciul de cazare reprezintă, alături de cel de transport,
alimentaţie publică şi agrement, una din prestaţiile de bază
solicitate de turist pe durata călătoriei sale şi totodată, un
factor important de stimulare a cererii turistice.
– Continutul acestui serviciu este determinat de faptul că
obiectivul de cazare îndeplineşte pentru turist rolul de
domiciliu temporar, trebuind deci să aibă o funcţionalitate
complexă.
• Cazarea se prezintă ca o prestaţie complexă ce decurge din
exploatarea echipamentelor de primire şi găzduire şi este
alcatuită dintr-un grupaj de servicii oferite turistului pe
timpul şi în legătură cu rămânerea sa în unităţile de cazare.
45
 Serviciul de cazare
Având in vedere varietatea necesităţilor turistilor şi pornind
de la premisa că principale momente asociate prezenţei
acestora în structurile de primire turistice, primirea şederea şi
plecarea, serviciul de cazare este constituit dintr-o sumă de
prestaţii independente:

– cazarea propriu-zisă şi serviciile complementare acesteia;

– alimentaţia şi serviciile specifice asociate ei;
– activităţile cultural - artistice şi de agrement;
– serviciile de informare şi intermediere;
– activităţile comerciale;
– serviciile cu caracter special.

46
 Cazarea propriu-zisă
(găzduirea)
• este functia principală a structurilor de primire turistice,
indiferent de mărimea, tipul, categoria de confort şi
înzestrarea acestora.
– Ea presupune existenţa unor spaţii adecvate şi a dotărilor
necesare asigurării odihnei şi igienei turistului.
• Pe lângă caracteristicile fizice ale structurilor de primire
turistice şi asezarea lor in spaţiu, calitatea serviciului de
cazare este influenţată de:
– atmosfera din unitate,
– atenţia personalului,
– viteza de reacţie şi eficienta acestuia,
– imaginea şi renumele de care se bucură unitatea respectivă.

47
 Recepţionerul
• Cerinţe:
• - calificare în meseria de recepţioner,
– cunoasterea uneia sau mai multor limbi de circulatie internatională,
– cunostinţe de operare calculator,
– prezenţă agreabilă,
– aspect plăcut, îngrijit, spirit de echipă, abilităţi de comunicare, sociabilitate, echilibru emoţional,
– adaptabilitate, intuiţie, vigilenta, seriozitate, onestitate, spirit comercial, dinamism, eficienta.
• Receptionerul stabileste primul contact cu clientul, fiind garantul unui sejur agreabil.
• Receptionerul de zi are ca atribuţii:
– promovarea si vânzarea serviciilor turistice;
– asigurarea securităţii clientului prin respectarea prevederilor legale privind primirea si cazarea
– informarea clientului; rezolvarea solicitărilor, reclamaţiilor şi a situatiilor speciale;
– menţinerea comunicării permanente cu celelalte compartimente, pentru satisfacerea cerinţelor clientului;
– rezervarea de spaţii de cazare
– facturarea şi încasarea contravalorii consumurilor;
– asistă clientul la plecare.
• Receptionerul de noapte are ca atribuţii:
– verificarea conturilor clienţilor;
– Înregistrarea consumurilor;
– întocmirea situaţiei prestatiilor si a decontărilor, a raportului de gestiune şi a rapoartelor statistice;
– verificarea statutului camerelor (ocupate sau libere) pentru a preveni eventualele erori;
– desfăşoară, urmăreste şi verifică formalităţile de închidere a zilei;
– Asigură securitatea clienţilor prin respectarea normelor privind regimul vizitatorilor;
– preia, verifică sau transmite, comenzile de treziri;
– întocmeşte listele sosirilor pentru ziua hotelieră următoare;
– Face formalităţile legate de eventualele plecări foarte matinale.

48
 ORGANIZAREA ŞI AMENAJAREA SPAŢIILOR DE
CAZARE ŞI A ANEXELOR PENSIUNII
• Amenajarea spaţiilor de cazare se face în conformitate cu prevederile
legale, astfel încât să corespundă normelor de igienă, securitate şi confort.
– Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor, trebuie puse,
în exclusivitate, la dispoziţia acestora.
– In interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatarului (articole de
îmbrăcăminte şi încălţăminte sau alte obiecte ce ar putea stânjeni turiştii).
• Spaţiile pentru servirea mesei, în cazul în care sunt destinate şi pentru
consumatorii din afară, trebuie să aibă un număr de locuri la mese mai mare
decât al celor de cazare.

• In spaţiile de cazare şi în grupurile sanitare, în sezonul rece, trebuie:

– să se asigure o temperatură minimă de 18 grade C,
– la grupurile sanitare ale camerelor trebuie să se asigure în permanenţă apă rece şi
apă caldă.
• In cazul pensiunilor agro-turistice, trebuie să se puna accent pe aspectul
general al întregii gospodării.
– Astfel, înainte de începerea sezonului turistic, se vor efectua toate lucrările de
reparaţii ce se impun, la toate anexele gospodăreşti, adică acele construcţii
definitive sau provizorii, menite să adăpostească activităţi specifice
complementare.

49
Cadrul legislativ de organizare şi funcţionare
a pensiunii turistice rurale

• Pentru ca fiecare angajat să-şi cunoască atribuţiile şi limitele de

competenţă, este necesar să se facă instruirea permanentă a personalului.
• Alte reglementări privind protecţia turiştilor:
– - Hotărârea Guvernului nr. 559/2001 privind unele măsuri de comercializare a
produselor alimentare şi nealimentare în staţiunile turistice;
– - Hotărârea Guvernului nr. 237/2001 pentru aprobarea normelor cu privire la
accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice;
– - Hotărârea Guvernului nr. 306/2001 privind practicarea de către agenţii
economici din turism si de către institutiile de cultură, de tarife şi taxe
nediscriminatorii pentru turiştii si vizitatorii români si străini;
– - Hotărârea Guvernului nr. 805/2001 privind unele măsuri de informare asupra
tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice
cu funcţiuni de cazare turistică la turismul neorganizat;
– - Ordinul comun al Ministrului Turismului nr. 354/2001, al Ministrului Apelor şi
Protecţiei Mediului nr. 725/2001, al Ministrului Sănătatii şi Familiei nr.
545/2001, al Ministrului Administraţiei publice nr. 500/2001;
– - Hotărârea Guvernului nr. 1185/2001 privind majorarea limitelor amenzilor
contravenţionale prevăzute în unele acte normative din domeniul turismului.

50
 Cadrul legislativ

• Sprijinirea dezvoltării activităţii de turism rural şi agroturism de

către organele locale trebuie să se concretizaze în:
– îmbunătăţirea dialogului cu partenerii sociali,
– prin prezentarea transparentă a legislaţiei şi procedurilor fiscale,
– furnizarea informaţiilor de interes public,
– atitudine şi comportament profesional şi civic,
• urmărindu-se crearea şi consolidarea unor relaţii publice pozitive
şi, în acelaşi timp, realiste.
• Pe lângă sprijinul acordat de stat, producătorii agricoli au
beneficiat şi de fonduri nerambursabile prin Programul SAPARD,
Măsura 3.4-«Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor
economice generatoare de activităţi multiple şi venituri
alternative» – în care se pot dezvolta proiecte pentru finanţarea
agroturismului.

51
 Cadrul legislativ

• Dezvoltarea impetuoasă a turismului, inclusiv a agroturismului, a

impus elaborarea unor norme juridice care reglementează
condiţiile, formele, teritoriile, relaţiile, precum şi alte aspecte care
caracterizează această activitate.
– Aceste norme se constituie într-un pachet de legi, hotărâri,
instrucţiuni etc., într-un număr mai mic sau mai mare, mai ample sau mai
restrânse, cu influenţă mai mare sau mai redusă asupra activităţii
turistice şi cu conţinut specific fiecărei ţări iar în cadrul acestora
diferenţiat pe zone, în funcţie de factorii naturali, economici, sociali,
de tradiţie şi efectul asupra celor care practică turismul (ofertanţi şi
beneficiari).
• Conform prevederilor Ordinului Ministrului Turismului 510/2002,
amplasarea pensiunii turistice rurale trebuie să fie realizată în
locuri ferite de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în
pericol sănătatea sau viaţa turiştilor.
• Construcţia unei pensiuni turistice presupune obţinerea
autorizaţiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991 privind regimul
juridic al construcţiilor şi Hotărârea Guvernului nr. 31/1996.

52
 Atribuțiile administratorului de
pensiune turistică
• Administratorul de pensiune turistică este supervizorul întregii activităţi
ce se desfăşoară în pensiune şi, deci, şi a activităţii de cazare ca activitate
de bază în cadrul pensiunii.
– Legat de aceasta, administratorul, alături de personalul recepţiei şi personalul
auxiliar, are toată răspunderea pentru realizarea în bune condiţii a cazării.
– Administratorul pregăteşte pensiunea pentru sosirea clienţilor programaţi sau
neprogramaţi.
– De aceea, el trebuie să verifice funcţionarea corespunzătoare a tuturor
echipamentelor şi instalaţiiilor şi pregătirea camerelor corespunzător cu specifi
cul pensiunii.
– În acest sens, munca administratorului începe cu verificarea rezervărilor şi
realizarea împărţirii pe camere a clienţilor cu rezervări, în funcţie de
disponibilităţile din momentul respectiv şi de preferinţele acestora.
• Sectorul recepţie trebuie pregătit pentru asigurarea serviciilor specifice
de înregistrare.
– Administratorul verifică listele cu clienţii programaţi şi face confirmarea
acestora periodică, pentru cunoaşterea gradului de ocupare a pensiunii.
– Sosirile neanunţate trebuie tratate de administrator cu multă operativitate, iar
clienţii trebuie cazaţi în funcţie de disponibilităţi sau îndrumaţi către cea mai
apropiată pensiune.

53
• Activitatea de cazare este permanent monitorizată de administrator, în scopul
îmbunătăţirii calităţii şi creşterii diversităţii acesteia.
– Acesta urmăreşte realizarea curăţeniei în camere şi băi, precum şi păstrarea acesteia.
– De asemenea, este atent la schimbarea permanentă a lenjeriei, prosoapelor şi a materialelor
consumabile.
– În mod permanent administratorul trebuie să verifice aceste stocuri şi să ia legătura cu
furnizorii pentru realizarea unui flux continuu în cadrul pensiunii. Nu este permisă nicio sincopă
în acest sens.
– O altă atribuţie a administratorului de pensiune turistică este asigurarea confortului turiştilor
pe toată perioada desfăşurării sejurului. Acest lucru se realizează prin asigurarea permanentă
şi prin metode adecvate a stării de spirit a acestora.
– De asemenea, administratorul este cel care se ocupă de soluţionarea disfuncţionalităţilor
minore, care se face cu operativitate şi discreţie, fără a afecta starea de spirit a turiştilor.
• În scopul prevenirii evenimentelor nedorite se asigură securitatea turiştilor pe toată
durata sejurului.
• Administratorul are ca obligaţie instruirea turiştilor privind utilizarea diverselor
ustensile şi obiecte de uz gospodăresc în mod adecvat, în scopul evitării accidentelor.
• Este bine ca administratorul să fie preocupat de găsirea unor modalităţi de păstrare a
obiectelor de valoare ale turiştilor care solicită acest lucru, în scopul evitării pierderii
sau deteriorării acestora.
• Administratorul îndrumă şi controlează activitatea fiecărui lucrător de la recepţie,
semnalează prompt orice neregulă sau defecţiune în sistemul informaţional, starea
tehnică a aparaturii din dotarea recepţiei. Verifică dacă la nivelul recepţiei sunt
afişate toate informaţiile obligatoriu de adus la cunoştinţa clienţilor (tarife, numere
de telefon, informaţii legate de pensiune, de acţiunile organizate de aceasta).

54
Activitatea de planificare- organizare

• Asigură aprovizionarea cu materiale necesare desfăşurării

activităţilor specifice.
• Organizează activitatea personalului din subordine:
– stabileşte activităţile, atribuţiile si sarcinile personalului;
– stabileşte programul de lucru şi activităţile zilnice ale personalului
• Stabileşte structura serviciilor oferite şi politica de tarife şi preţuri:
– stabileşte tarifele de cazare;
– elaborează reţete pentru produsele oferite spre vânzare;
– calculează costurile;
– elaborează lista de preparate şi băuturi;
– stabileşte tarifele pentru serviciile suplimentare oferite.
• Stabileşte politica de promovare, rezervare şi vânzări a serviciile oferite:
– încheie contracte cu operatorii din domeniu;
– realizează materiale informative si de promovare;
– stabileşte politica de rezervare.

55
• Activitatea de gestionare a resurselor materiale şi
financiare
– Elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli.
– Stabileşte măsurile de păstrare a integrităţii patrimoniale.
– Plăteşte la termen taxele şi impozitele.
• Activitatea de control a calităţii serviciilor
– Verifică starea funcţională a tuturor dotărilor şi a instalaţiilor.
– Verifică calitatea serviciilor de cazare.
– Verifică calitatea preparatelor şi a servirii:
– verifică gramajul preparatelor;
– verifică calitatea produselor din punct de vedere organoleptic;
– apreciază aspectul produselor;
– asistă personalul în timpul servirii sau realizează servirea, dacă
este cazul.

Activitatea de pregătire a pensiunii pentru primirea clienţilor

Se informează asupra intrărilor de turişti.
Asigură curăţenia şi întreţinerea spaţiilor.
Organizează activitatea de întreţinerea a spaţiilor pensiunii.

56
• Activitatea de primire a clientului
– Informează clientul cu privire la celelalte servicii oferite şi preţurile acestora.
– Inregistrează clientul conform metodologiei specifice.
– Incasează, după caz, anticipat contravaloarea serviciilor.
– Conduce clientul la cameră.
– Oferă cheia camerei.
– Preia comenzi pentru servicii.
• Activitatea de pregătire si servire a preparatelor si băuturilor
– Organizează activităţile specifice:
– asigură curăţenia şi igiena bucătăriei şi a spaţiilor de servire;
– verifică şi pregăteşte ustensilele si obiectele de inventar pentru producţie si servire;
– asigură cantitativ şi calitativ materiile prime.
– Realizează preparatele culinare.
– Serveşte preparatele şi băuturile.
• Activitatea de asistare a clientului pe parcursul sejurului
– Oferă informaţii.
– Antrenează clientul intr-o serie de activităţi gospodăreşti sau meşteşugăreşti tradiţionale specifice.
– Prestează servicii suplimentare:
– trezeşte clientul la ora solicitată;
– efectuează rezervări de bilete;
– oferă spre vânzare produse de fermă şi/sau de artizanat.
• Activitatea de asigurare a securităţii clientului şi bunurilor acestuia
– Realizează acţiuni de prevenire:
– informează clientul asupra potenţialelor riscuri;
– asigură depozitarea obiectelor de valoare;
– asistă clientul în diverse activităţi cu potenţial de risc;
– verifică sistemul de închidere a uşilor;
– verifică funcţionarea dotărilor din camere şi spatiile comune;
– asigură calitatea igienico - sanitară a produselor alimentare utilizate.
• Protejează clienţii de contactul cu persoane străine nedorite:
– interzice accesul altor persoane in spaţiile închiriate;
– nu furnizează informaţii despre clienţi.
– Rezolvă situaţiile particulare:
– acordă primul ajutor;
– anunţă salvarea.

57
 Înfiinţarea şi clasificarea pensiunilor
turistice
• Pentru desfăşurarea de activităţi de turism, o pensiune turistică trebuie să aibă următoarele utilităţi:
– alimentare cu apă,
• racord la reţeaua de canalizare sau canalizare în sistem propriu,
– alimentare cu energie electrică,
– sistem de încălzire (prin utilizarea de combustibil lichid, solid sau gaz metan), care să asigure temperatura în spaţiile destinate
cazării turiştilor, de cel puţin 18 grade C în sezonul rece,
– sistem de evacuare a deşeurilor menajere.
• Structura spaţiilor de cazare poate fi:
– camere,
– garsoniere,
– apartamente,
– căsuţe.
• Camera trebuie să asigure turistului odihnă şi posibilitatea de a desfăşura diferite activităţi recreative. De asemenea, în
acest spaţiu, turistul trebuie să-şi depoziteze bagajul în condiţii decente.
– Începând cu 4 margarete, este obligatoriu ca peste somieră sau peste salteaua relaxa să se pună o saltea de lână cu grosimea
minimă de 5 cm.
– Pentru fiecare loc de dormit, trebuie să existe o plapumă, pled sau pătură, câte două pentru fiecare persoană, cearşaf pentru
pat şi cearşaf plic pentru pled / pătură / plapumă.
– Începând cu 2 margarete, este obligatoriu cuvertura pentru acoperirea patului, iar la 4 margarete este obligatorie husa de
protecţie.
– Patul poate fi: pat simplu, cu lăţimea minimă de 0,90 m, pat matrimonial, cu lăţimea minimă de 1,40 m sau pat dublu, cu lăţimea
de 1,60 m.
– Lungimea minimă a patului este de 1,90 m pentru 1 şi 2 margarete şi de 2 m pentru categoriile superioare.
• Camera de cazare poate avea:
– noptiere sau etajere,
• veioze sau aplice la capul patului (obligatorii începând cu 2 margarete),
– o masă sau măsuţă, scaune (câte unul pentru fiecare loc de cazare),
– pahare (câte două bucăţi pentru fiecare loc de cazare), scrumiere (opţional), oglindă sau masă de toaletă, televizor,
– aparat de radio, vaze cu flori, începând cu 3 margarete;
– cuier, spaţii amenajate pentru haine sau dulap cu umeraşe (cel puţin câte 4 pentru fiecare loc de cazare),
– suport pentru bagaje (opţionale),
– prosoape pentru faţă,
– perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii,
– perii pentru haine şi pantofi,
– prosoape pluşate pentru baie,
– perdele transparente, halat de baie (începând cu 4 margarete).

58
 Garsonierele/apartamentele
• sunt spaţii de cazare în care zona de odihnă, lucru şi alte activităţi este bine
delimitată şi de mai mare amploare.
• În cazul garsonierei cele două zone sunt separate prin amplasarea mobilierului sau
printr-o draperie, glasvand, în timp ce în cazul apartamentului acestea sunt despărţite
printr-un perete despărţitor.
• Aceste spaţii se dotează suplimentar, în funcţie de categoria de clasificare, cu:
– demifotolii,
– canapea,
– fotolii,
– frigider,
– set de pahare pentru apă,
– băuturi spirtoase etc.
• Suita este compusă din două camere standard care pot funcţiona împreună sau
separat, ce pot fi despărţite printr-o uşă.
• Pensiunile turistice rurale trebuie să deţină spaţii pentru prepararea şi servirea mesei
diferenţiate în funcţie de categoria de clasificare acordată, conform normelor
prevăzute în Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002.
– Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei, în cazul în care sunt destinate şi pentru
consumatori din afară, numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar nu
mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifică ca unităţile de alimentaţie pentru turism, potrivit
normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului.
– Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de cumpărare vor
respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor, criteriile privind echiparea sanitară şi
dimensiunea parcelelor.

59
 CLASIFICAREA UNEI PENSIUNI
TURISTICE RURALE

• Documentatia necesară pentru clasificarea unei pensiuni

turistice:
• cerere de eliberare a certificatului de clasificare;
• copie certificat constatator de la Registrul Comerţului, din
care să rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului, in
cazul persoanelor juridice;
• certificat unic de Înregistrare la Oficiul Registrului
Comerţului, insotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau
autorizaţiile legale: P.S.I., sanitar, sanitar-veterinar, de mediu şi de
protectia muncii, după caz, pentru fiecare structură turistică ce face
obiectul clasificării;
• autorizatia emisă de primărie in temeiul Legii nr.300/2004
privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociatiilor familiale care
desfăşoară activităţi economice în mod independent;
• schiţa privind amplasarea şi adresa unităţii;

60
• schiţa privind structura, amplasarea si
nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de
alimentatie;
• fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi
a spaţiilor de alimentaţie pe categorii de clasificare;
• avizul specific privind amplasamentul şi functionalitatea
obiectivului, emis de Autoritatea Naţională pentru Turism, în cazul
construcţiilor noi;
• copie acte de calificare ale personalului pensiunii sau ale
administratorului pensiunii.

61
• Eliberarea certificatului de clasificare:
• Documentatia de clasificare se transmite Autorităţii
Naţionale pentru Turism - Direcţia Generală de Autorizare
(denumită în continuare D.G.A.)
• Certificatul de clasificare va fi insoţit de fişa
privind încadrarea nominala a camerelor
respectiv, fişa privind structura spaţiilor de
alimentaţie destinate servirii turiştilor, prin care
se stabilesc capacitatea şi structura unităţii;
• Proprietarul pensiunii turistice va solicita D.G.A.
din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism
clasificarea structurilor de primire turistice
şi/sau a structurilor de alimentaţie destinate
servirii turistilor cu minimum 60 de zile înainte
de darea lor în folosinţă.

62
• Verificarea la faţa locului a îndeplinirii criteriilor se
face de către specialiştii din Autoritatea Naţională pentru Turism
- D.G.A. împreună cu reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale de
Turism Rural, Ecologic şi Cultural cu sprijinul şi colaborarea unor
specialişti desemnaţi de consiliile judeţene, consiliile locale, în
prezenţa reprezentantului agentului economic in cauză;
• In funcţie de condiţiile concrete constatate în
unitatea verificată se pot propune în mod excepţional
unele compensări pentru dotări şi servicii în vederea
acordării sau menţinerii categoriei;
• Eliberarea certificatului de clasificare se face în
termen de cel mult 60 de zile de la data primirii
documentaţiei de clasificare complete.

63
• La expirarea acestui termen proprietarul de
pensiune turistică poate pune in funcţiune pe
propria răspundere structura turistică respectivă
la numărul de flori/stele solicitat, urmând ca la
primirea efectivă a certificatului de clasificare
să îşi continue activitatea la categoria înscrisă în
certificatul obţinut;

Punerea în funcţie este condiţionata de deţinerea

autorizaţiilor legale:
• autorizaţia sanitară de funcţionare;
• autorizaţia sanitar-veterinară (numai pentru
unităţile de alimentaţie);
• avizul/autorizaţia de prevenire şi stingere a
incendiilor - P.S.I.;
• autorizaţia de mediu.
64
• Certificatele de clasificare eliberate vor fi
vizate de Direcţia Generală Autorizare din 3 în
3 ani. Agentul economic/ proprietarul de
pensiune turistică va solicita vizarea
certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de
expirarea termenului de 3 ani de la emiterea
acestuia sau de la ultima viză;
• In termen de 60 de zile de la data înregistrării
cererii agentului economic/proprietarului de
pensiune turistică, Direcţia Generală Autorizare
va proceda la reverificarea structurii de primire
turistice în cauză şi va acorda un nou certificat
de clasificare, în măsura în care sunt îndeplinite
condiţiile şi criteriile minime de clasificare
pentru categoria respectivă. La această
verificare vor participa şi reprezentanţi ai
Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi
Cultural – ANTREC.

65
 Clasificarea pensiunilor
• Categoria de clasificare a pensiunii turistice este
determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor şi de
realizarea următorului punctaj minim, rezultat din evaluarea
criteriilor suplimentare prevăzute la prezentele norme
metodologice.
• Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor
suplimentare, pentru pensiuni turistice rurale este
următorul:
– de 5 margarete – 150 puncte;
– de 4 margarete – 120 puncte;
– de 3 margarete – 80 puncte;
– de 2 margarete – 40 puncte.

66
• Pensiunile turistice cu 8-20 de camere, indiferent de localizarea lor
(urbane sau rurale), vor fi clasificate pe stele, iar pensiunile
agroturistice cu până la 8 camere - pe margarete, se arată in Ordinul nr.
636/2008 al ministrului Turismului.
• Până in 2008, toate pensiunile agroturistice, indiferent de numarul camerelor,
erau clasificate pe margarete.
• Pe lângă modificarea încadrării pensiunilor turistice, actul normativ mai
prevede obligativitatea pensiunilor agroturistice de a oferi masa din produse
naturale, preparate in gospodăria proprie, iar gazdele trebuie să se ocupe
direct de programul turiştilor pe tot parcursul sejurului.
– In plus, pensiunile agroturistice vor desfasura in mod continuu, in cadrul gospodariei,
cel putin o activitate legata de agricultura, cresterea animalelor sau cultivarea
plantelor.
• Alte modificari privind clasificarea structurilor de primire turistice au fost
efectuate prin eliminarea categoriei de "hotel pentru tineret", care se
suprapunea cu cea de "hostel", precum şi eliminarea categoriilor diverse de
cabane şi introducerea unei singure categorii "cabane turistice", cu condiţii
specifice pentru acele cabane care oferă servicii in cadrul turismului de
vânătoare şi pescuit.
• Totodată, conducătorii de pensiuni turistice sunt obligaţi să urmeze un
curs de pregătire profesionala şi să asigure personal calificat.
• Actul normativ a fost elaborat în conformitate cu recomandările Master
Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naţional cu privire la simplificarea
sistemului de clasificare hotelieră.
• Reprezentanţii ministerului au ţinut cont de propunerile venite de la
asociaţiile profesionale şi patronale din turism interesate şi de la autorităţile
de stat cu activitate legată de acest domeniu.

67
 Elementele care contribuie la
crearea produsului turistic
• patrimoniul turistic, cu factorii naturali (aşezare geografică, climă, relief,);
• diverse elemente naturale de atracţie specifică (cursuri de apă, izvoare,
lacuri);
• factorul uman (ospitalitatea, obiceiuri şi datini, folclor, istorie, artă,
cultură etc.);
• infrastructura generală a zonei incluzând dezvoltarea economică generală
(industrie, agricultură, transporturi, comerţ); dezvoltarea demografică
(populaţie şi aşezări umane);
• infrastructura generală edilitară,
• infrastructura cu specific turistic;
• cadrul general privind pregătirea şi perfecţionarea personalului din turism;
• cadrul instituţional legat direct sau indirect de turism.

68