IX...

IX...
 Partea 3. Vectori coliniari
a.) Definiţie, proprietăţi.

b.) Vectori necoliniari

c.) Exerciţii rezolvate

pag 161

Indicații manual
 Descompunerea unui vector
y

Deplaseaza vectorii de mai sus

astfel incat sa aiba originile in O

O x
p
 3.1 Condiţii vectoriale de coliniaritate
Propoziţia 1.
Punctele A,B,C sunt coliniare dacă şi numai dacă există numărul real α astfel încât AB   AC

Punctele A,B,C sunt coliniare  există numărul real α ,astfel încât AB   AC

Demonstraţie
1) Dacă A,B,C sunt coliniare atunci vectorii AB şi AC sunt coliniari deci există numărul real α şi AB   AC
2) Dacă AB   AC atunci vectorii AB şi AC sunt coliniari,deci dreptele AB şi AC coincid,adică punctele A,B,C sunt coliniare

Observaţie: propoziţia este adevărată şi în cazurile AB   AC , AC   BC , AC   AB

Propoziţia 2.
Punctele A,B,C sunt coliniare dacă şi numai dacă există numerele reale x,y,cu x+y=1, astfel încât pentru orice punct O din plan avem
OC  xOA  yOB
Punctele A,B,C sunt coliniare  . x, y  R, x  y  1 astfel încât pentru orice punct O din plan avem OC  xOA  yOB
a) b)
Demonstraţie A
a)→b)
C Fie 
CA
CB
 OC 
1
1 

OA   OB 
1

1 
OA 

1 
OB  xOA  yOB
x y
B
O

   
b)→a) avem
OC  xOA  yOB  x OC  CA  y OC  CB  x  y OC  xCA  yCB  OC  xCA  yCB
y
 xCA  yCB  0  CA   CB iar din Prop.1 A,B,C sunt coliniare
x

Consecinţă Cum x+y=1 avem y=1-x şi atunci

Punctele A,B,C sunt coliniare  OC  xOA  (1  x)OB

x  R*
 Problema 1
Într-un trapez mijloacele bazelor,punctul de intersecţie al diagonalelor şi punctul de intersecţie al laturilor neparalele
sunt 4 puncte coliniare
I
Rezolvare
1) Arătăm că E,O,F sunt coliniare
D E C
E,F mijloace OE  OD  OC , OF  OA  OB ,
Notăm OA OB 2 2
 k O
OC OD
 OA  k OC , A F B
OA  OB  k OC  k OB OC  OB
OF    k  k OE ceea ce exprimă că O,E,F sunt coliniare( Prop.1)
2 2 2
2) Arătăm că punctele E,F,I sunt coliniare

E,F mijloace IE  ID  IC , IF  IA  IB
2 2
ID IC DC
IDC  IAB   
IA IB AB
DC OC 1
ODC  OAB   
AB OA k


ID
IA

1 IC 1
,   IE 
k IB k
1
2k

IA  IB 
1
2k

IF ceea ce exprimă că I,E,F sunt coliniare( Prop.1)
 Problema 2
În triunghiul ABC ,fie D,E mijloacele laturilor AB,AC.
Fie C’ situat pe AB şi B’ situat pe AC astfel ca C ' B B ' A Arătaţi că punctele D,E şi I ,mijlocul lui B’C’ sunt coliniare.
  A
Rezolvare C ' A B' A
AB'  AC '
AI  1 D
B’
E
2

Avem C ' B   C ' A  AC '  AB  BC '  AB    C ' A   C’ I

AB, 2
1
 AC '  B C
1 

Avem B' A   B' C  AB'  AC , 3
1 
Înlocuind 2 şi 3 în 1 avem 1 
AI  AD  AE şi x+y=1 deci D,E,I coliniare( Prop.2)
1  1 
x y
 Problema 3
C
Fie triunghiul ABC şi G centrul său de greutate. AP BQ
O dreaptă d care trece prin G,intersectează AC în P şi BC în Q. Arătaţi că  1
PC QC
Rezolvare
AP BQ
Notăm  m, n Q G
PC QC
P
atunci CP 1 1 1
  CP  CA analog CQ  CB
CA m 1 m 1 n 1 B
A
De asemenea avem 2
3
2 1

CG  CC '   CA  CB
3 2

Cum punctele P,Q,G sunt coliniare,există numărul real nenul t,astfel încât CG  t CP  (1  t )CQ consecinţă

Atunci CG 
1
3

CA  CB  t
m 1
CA 
1 t
n 1
CB

Cum vectorii CA şi CB sunt necoliniari avem 1 t 1 1 t

 şi 
3 m 1 3 n 1
m 1 n 1 m 1 n 1
t  şi t  1    1  m  n  1, cctd
3 3 3 3
 Relaţia lui SYLVESTER ( notăm O-centrul cercului circumscris,G-centrul de greutate,H-ortocentrul)
În orice triunghi ABC avem OA  OB  OC  OH
Demonstraţie
1.Cazul triunghi dreptunghic A

H=A OA  OH OA  OB  OC  OH evident

B C
2.Cazul triunghi oarecare Fie P mijlocul lui BC O
BH  AC , DC  AC  BH // DC
A
DB  AB, CH  AB  CD // BH

O deci BHCD este paralelogram

H În ΔAHD, OP este linie mijlocie  AH  2OP
C  OB  OC  AH
P De asemenea în ΔOBC,OP este mediană  2OP  OB  OC
B
D În ΔAOH avem AH  OH  OA

OA  OB  OC  OH
 Teoremă (Dreapta lui EULER)
În orice triunghi ABC,punctele O,G şi H sunt coliniare şi avem OH  3OG
Demonstraţie
Folosim relaţia lui LEIBNIZ 3PG  PA  PB  PC cu P=O  3OG  OA  OB  OC

dar OA  OB  OC  OH

OH  3OG
ceea ce exprimă că O,G,H sunt coliniare(Prop.1)

Observaţie

relaţia lui LEIBNIZ

A
PG 
1
1 
 
PB   PB' ,   2 
GB
GB'
B’
G PA  PC
C
dar PB' 
B 2
PA  PB  PC
 PG 
P 3
3.2 Teorema lui MENELAUS
Fie un triunghi ABC şi punctele A’,B’,C’ distincte de vârfurile triunghiului. A
Punctele A’,B’,C’ sunt coliniare  A' B B' C C ' A A’B’C’ se numeşte
TRANSVERSALĂ
  1 C’ B’
A' C B' A C ' B A’

Notăm A' B B' C C' A B C

=m =n =p
A' C B' A C' B

 
Demonstraţie
1
(←) Presupunem mnp = 1. Din B ' C  n B ' A  BB '  BC  n BA (*)

Avem
1 n m 1 n(1  p)
1  1 BB'  BA'  BC '
BC  A' C  A' B  A' C  BA'  A' B  A' B  1   BA' m(1  n) 1 n
m  m x y
BA  BC '  C ' A  BC '  pC ' B  1  p BC '
Se verifică că x+y = 1

(→) Presupunem prin absurd că A’,B’,C’ sunt coliniare şi mnp≠1 Deci A’,B’,C’ sunt coliniare(Prop.2)
Notăm q  1 , q  p  mnq  1
mn
QA
Construim unicul punct Q astfel ca q Cum mnq= 1 avem A’,B’,Q coliniare
QB
Atunci dreptele A’B’ şi AB au în comun 2 puncte distincte C’ şi Q,
deci ele coincid.
 Relaţia lui VAN AUBEL
Fie triunghiul ABC şi punctele A’,B’,C’ ,diferite de vârfurile triunghiului,astfel încât AA’,BB’,CC’ sunt concurente în P.
Atunci avem relaţia:
PA B' A C' A A A C’
 
PA' B' C C' B C’ sau P
P B’ B’
Demonstraţie B C
A’ C A’
Aplicăm T.Menelaus în ΔABA’ cu transversala C’PC B
C ' A CB PA' C ' A PA CA' PA A' C
  1    
C ' B CA' PA C ' B PA' CB PA' BC
Aplicăm T.Menelaus în ΔACA’ cu transversala B’PB +

B' A BC PA' B' A PA BA'

  1  
B' C BA' PA B' C PA' BC

B' A C' A PA  A' C BA'  PA BC PA

     
 
B' C C ' B PA'  BC BC  PA' BC PA'
 Problema 4 A
Fie triunghiul ABC şi punctul D, situat pe segmentul BC ,astfel încât BC = 3DC.
Fie C’ şi E mijloacele segmentelor AB şi CC’.Arătaţi că punctele A,E şi D sunt coliniare. C’
Rezolvare E
Metoda 1.(T Menelaus) B
AC ' EC DB 1 2 C
ΔBCC’ şi ‘’transversala’’ A,E,D    1   1 D
AB EC ' DC 2 1
Metoda 2.
Arătăm că există numărul real α cu AE   DE
1
AB  AC
AC '  AC 2
AE  
2 2
4 3 1 
 AB  AC 
BC CC ' BC CA  CB BC  3CA BA  AC  3 AC  AB  2 AC 1
DE  DC  CE         2 
3 2 3 4 12 12 12 6 2 
 
 
Atunci AE  3DE A,D,E coliniare (Prop.1)
 Problema 5
1
Fie ΔABC echilateral şi punctele D,E astfel încât avem CD  BC , AE  CA Notăm DE∩AB= {F}. Arătaţi că AF  AB
3
Metoda 1.(T Menelaus)
AF ED CB AF EF
ΔBFD cu transversala EAC   1  E
AB EF CD AB ED
ΔECD cu transversala BAF F
FE BD AC FE 1 FE 1
  1   
FD BC AE FD 2 ED 3 A
M
Metoda 2.
Notăm
AF
AB
 x  0 atunci A împarte FB în raportul -x  EA 
1
1 x

EF  x EB (1) 
B C D
Punctul E împarte AC în raportul 1 1  1 
 BE   BA  BC   2 BA  BC 
1  
2 1 2
EB  BC  2 AB (2)
2

Cum vectorii EF şi ED sunt coliniari,există k  R, EF  k ED  k ( EC  CD )  k ( 2 AC  BC ) (3)

 
Avem
EA  AC  AB  BC (4) Înlocuind 2,3,4 în 1 obţinem
AB  BC 
1
2k  2 x AB  3k  x BC
1 x
Cum vectorii AB şi BC sunt necoliniari avem simultan  2k  2 x
 1 x  1 1
 3k  x k x
Metoda 3.  3
1
Ducem CM // AB  1 x
T.Thales în ΔACM AC  FM  FM  EF  CM  2 AF (1)
EA EF
Analog se arată că FM=MD,deci în ΔBDF BF=2CM (2)
Din 1 şi 2 avem AB+AF=2(2AF),deci AB=3AF
 Problema 6
Fie triunghiul ABC,A’mijlocul laturii BC şi N situat pe (AA’).Notăm BN∩AC={E},CN∩AB={D}.Arătaţi că DE // BC.

Rezolvare A
Aplicăm T.Menelaus în ΔAA’C cu transversala B,N,E
D E
BC NA' EA EA 1 NA N
  1 
BA' NA EC EC 2 NA'
Aplicăm T.Menelaus în ΔBAA’ cu transversala D,N,C Reciproca T.Thales DE // BC B C
A’
CB NA' DA DA 1 NA
  1 
CA' NA DB DB 2 NA'
 Problema 7
Fie ΔABC şi un punct D situat pe dreapta AB astfel încât A BD 
Fie [AF, F  CD  bisectoarea unghiului <CAD,E mijlocul lui [BC] şi AC∩BF={P}. D
Punctele D,P,E sunt coliniare dacă şi numai dacă AB=AC.
Rezolvare A F
dacă AB=AC Punctele D,P,E sunt coliniare
P
Avem <FAC=< ACB AF // BC ABCF trapez Pr1 Punctele D,P,E sunt coliniare

Punctele D,P,E sunt coliniare dacă AB=AC

B C
Aplic[m T.Menelaus în ΔABC cu transversala D,P,E DB PA EC
  1 E
DB PC DA PC EB
De unde  (1)
DA PA BD PA FC PA FD BA
T.Menelaus în Δ ADC cu transversala BPF   1  
BA PC FD PC FC BD
T.bisectoarei în ΔCAD avem FD AD
 
PA AD BA
  (2)
FC AC PC AC BD

Din 1 şi 2 avem AB=AC

 Problema 8
Fie ABCD un patrulater convex şi O intersecţia diagonalelor sale AC şi BD. D
O dreaptă mobilă care trece prin O taie dreptele AB,DC,în punctele M,N(diferite de vârfurile patrulaterului)
Arătaţi că produsul MA ND A
 k L
MB NC M O N
Rezolvare
Aplicăm T.Menelaus în ΔABD cu transversala L,M,O
LA OD MB MA LA OD B C
  1  
LD OB MA MB LD OB
Aplicăm T.Menelaus în ΔACD cu transversala L,N,O ·

LA OC ND ND LD OA
  1  
LD OA NC ND LA OC

MA ND OD OA
   k
MB NC OB OC
 3.3 Teorema lui CEVA
Fie untriunghi ABC şi A’,B’,C’ situate respectiv pe dreptele BC,CA şi AB ,diferite de vârfuri.
Atunci
AA’,BB’,CC’ sunt concurente sau paralele  A' B B' C C ' A A' B B' C C ' A
  1
   1 sau
A' C B' A C ' B
Demonstraţie A A' C B' A C ' B
AA’,BB’,CC’ sunt concurente în M. C’ AA’,BB’,CC’ sunt paralele.
B’
Aplicăm T.Menelaus M B’
în ΔABA’ cu transversala C’,C,M B C C’
C ' A CB MA' A’
  1 A
C ' B CA' MA
Aplicăm T.Menelaus C ' A CB B' A BC
în ΔACA’ cu transversala B’,B,M   
C ' B CA' B' C BA' B C
B' A BC MA' A’
  1 
C ' A B' C BA' BC
    1 Aplicăm T.Thales
B' C BA' MA C ' B CA' B' A CB A' B AB
ΔBCC’ 
A' C AC '
·
B' C BC '
ΔBAB’cu CC’ 
B' A BA
A' B B' C AB BC ' A' B B' C BC ' AB
      
A' C B' A AC ' BA' A' C B' A AC ' BA
Reciproca se demonstrează prin reducere la absurd.
-1
Punctul lui Gergonne
Dacă în ΔABC notăm M,N,P punctele de contact ale cercului înscris cu laturile BC,CA,AB,
atunci dreptele AM,BN,CP sunt concurente într-un punct (Gergonne)
A

Demonstraţie
MB NC PA
Avem   1 AM,BN,CP concurente ( nu pot fi paralele) P
MC NA PB
N

B C
M
Problema 9
Fie ΔABC şi M mijlocul lui BC.Considerăm [MP bisectoarea unghiului <AMC, unde P  AB , N  AC 
Atunci dreptele AM, BN şi CP sunt concurente. A
Rezolvare
PA MA NA MA
Aplicăm T.bisectoarei  şi 
PB MB NC MC P N
Verificăm T.Ceva
MB NC PA MC MA
   1  1
MC NA PB MA MC B C
M
AM, BN şi CP sunt concurente
Problema 10 A
Fie ΔABC şi înălţimea CD,mediana AM şi bisectoarea BE.
Dacă BD  BD  1 E
atunci dreptele CD, AM şi BE sunt concurente. D
BC BA b
Rezolvare c
MB EC DA
Este suficient să verificăm T.Ceva   1 (1)
MC EA DB C
sau B
MB EC DA a / 2 a DA a DA a M
       1
MC EA DB a / 2 c DB c DB
DA c
 (2)
DB a
BD BD 1 1 1 ac
dar  1    BD 
BC BA BD a c ac
c2 2
ac c
Atunci AD  c  BD  ...  Şi avem DA

c
 
ac DB a  c ac a
 Problema 11
Fie ΔABC şi punctele A’, B’şi C’ situate respectiv pe segmentele (BC), (AC) şi (AB) astfel încât cevienele AA’, BB’, CC’
sunt concurente în M. Atunci MA MB MC MA MB MC
a)   2   A
MA' MB' MC ' MA' MB' MC '
MA MB MC (cu ‘’= ‘’ M este centrul de greutate)
b)   6 C’
MA' MB' MC ' M B’
Rezolvare
A' B B' C C' A
Notăm  m,  n,  p atunci mnp=1 B C
A' C B' A C' B A’
Aplicăm relaţia lui Van Aubel a) MA MB MC  1  1  1
    p   m   n    ... 
MA C ' A B' A 1 MA' MB' MC '  n  p  m
   p
MA' C ' B B' C n
 1  1  1
MB A' B C ' B 1 2   p     m     n    cctd
   m  n  p  m
MB' A' C C ' A p
b) cum x 
1
MA A' C B' C
   n
1 2 avem cctd.
MC ' A' B B' A m x
 1  1  1
 p     m     n    6 
 n  p  m
1 1 1
p 2m 2n 2  0
p m n
  p  1  0...
2

 m  n  p 1 adică AA’,BB’,CC’ sunt mediane

Probleme propuse pag192/193
Problema 1/192
Fie 2 drepte secante şi d∩d’=O. Considerăm punctele B, C situate pe d şi punctele A, D situate pe d’ astfel încât AB // CD.
Fie I, J mijloacele segmentelor AB şi CD. Arătaţi că punctele I, J şi O sunt coliniare. C d
indicaţie: B
OA  OB OD  OC I
OI  ; OJ  O J
2 2
Din asemănare avem OA  OB  k  OA  k  OD, OB  k  OC A D
OD OC d’
Atunci

OA  OB OD  OC
OI  k  k  OJ ceea ce exprimă că punctele O,I,J sunt coliniare
2 2
Problema 2/192
E   AB , F   AC 
A
Fie un triunghi ABC şi punctele astfel încât EF // BC.
M  EF , N  BC  cu
ME NB
Considerăm punctele   0 E F
MF NC
Arătaţi că punctele M, N şi A sunt coliniare. M

indicaţie:
AE AF C
Din T.Thales avem   k  AE  k  AB; AF  k  AC B
AB AC N

 
Dar
ME    MF 1
de unde exprimând vectorii de poziţie AN  AB   AC
NB    NC cu originea A avem: 1 
şi

AM 
1
1 

AE   AF 
k
1 

AB   AC  k  AN  
Ceea ce exprimă că punctele A,M,N sunt coliniare.
Problema 3/193
1
Fie un paralelogram ABCD.Notăm cu I mijlocul laturii AB şi considerăm punctul E situat pe [ID] astfel încât IE  ID
Arătaţi că punctele A, E, C sunt coliniare. 3
D
C
E

indicaţie:
A I B
Deoarece IE este o treime din ID avem

ED  2 EI 

AE 
1
1 2
 1
 1
AD  2 AI  AD  AB  AC
3 3
 adică punctele A,E,C sunt coliniare
Problema 4/193
1 1
Fie paralelogramul AMNO şi punctele B, C astfel încât avem OB  ON ; OC  OM ; n  N *, n  2.
n n 1
Arătaţi că A, E şi C sunt puncte coliniare.
B N
O
indicaţie:
C

A M

AC  AO  OC 

AC  OC  OA 
1
n 1
OM  OA 
1
n 1

OA  ON 
n 1

( ON  OA) 
n 1 n
n
n 1
OB  OA   
n
 AB adică punctele A,C,B sunt coliniare
n 1
Problema 5/193
Fie două triunghiuri ABC şi A’B’C’.Considerăm punctele M  AA' , N  BB' , C  CC '
astfel încât MA   MA', NB   NB', PC   PC '
Arătaţi că centrele de greutate ale triunghiurilor ABC,A’B’C’ şi MNP sunt puncte coliniare.
indicaţie:
Notăm centrele de greutate respectiv cu G,G’ şi Q. Fie O , un punct oarecare din plan.

 
Exprimând vectorii de poziţie (LEIBNIZ) avem: Din ipoteză avem : 1
1

OG  OA  OB  OC  OM 
1 
OA   OA '
3
ON 
1

OB   OB '
1

OG '  OA'  OB'  OC '  1 
3
OP 
1

OC   OC '
1

OQ  OM  ON  OP
3
 1 

Atunci :
OQ  
1 1
3 1  

OA   OA'  1
1 

OB   OB'  1
1 
 
OC   OC '  



1 1

1    3
OA  OB  OC 

3
 
OA'  OB '  OC '


 
1

 1   OG   OG ' 
Alegem O = Q şi avem
QG   QG ' adică G,G’ şi Q sunt coliniare.
Problema 6/193

Fie un triunghi ABC şi punctele M, N astfel încât avem

AM  2 AB  AC ; NB  r NC , r  R
Determinaţi r astfel încât punctele A, M şi N să fie coliniare.

indicaţie:
1
Exprimăm vectorul de poziţie al lui N în raport cu originea A AN  ( AB  r AC )
1 r
A,M,şi N să fie coliniare   , AN   AM

1
1 r

( AB  r AC )   2 AB  AC 

 1
 1  r  2 1
 r r
  2
 1 r
Problema 7/193
1
Fie un paralelogram ABCD.Considerăm punctele E, F astfel încât BE  AB , AF  3 AD
2
Arătaţi că punctele E, F şi C sunt coliniare. F

indicaţie:

Arătăm că: 2 EC  CF care exprimă coliniaritatea E,F şi C.

C
D
1
EC  EB  BC  AB  BC
2 A
B E
CF  CD  DF  CD  AF  AD  AB  2 AD  AB  2 BC
cctd
Problema 8/193
Fie un triunghi ABC unde notăm centrul cercului circumscris cu O şi ortocentrul cu H. Arătaţi că : HA  HB  HC  2 HO
indicaţie:

Scriem relaţia lui Sylvester OA  OB  OC  OH

A
Avem :
OA  OH  HA
OB  OH  HB +
H
OC  OH  HC
O
B C
OH  3OH  HA  HB  HC  HA  HB  HC  2OH  2 HO
Problema 9/193
Fie un triunghi ABC. Considerăm punctele A' BC  cu , S   AA' cu
A' C 1 SA' 1
  şi notăm CS ∩AB = {M}
A' B 2 SA 3
Arătaţi că M este mijlocul laturii [AB].
indicaţie: A

S
B C
A’
Aplicăm T.Menelaus în ΔABA’ cu M, S, C.

MA SA' CB MA CA' 1
  1  3  3   1  MA  MB
MB SA CA' MB CA 3
1
3
Problema 10/193
Fie ABC un triunghi. Notăm cu M mijlocul lui [BC],notăm cu N mijlocul lui [AM] şi CN ∩ AB = {P}.
Arătaţi că a) BP = 2AP şi b) PC = 4PN.
indicaţie: A

P
N

C
B
M
PA NM CB
a) T.Menelaus în ΔABM cu P, N, C.    1  PA  2 PB
PB NA CM
1 2

b) T.Menelaus în ΔBPC cu A, N, M.
AP NC MB AP NP AP PN PN
  1      1
AB NP MC AB CN AB  AP PC PC 4

1
Problema 11/193
Fie triunghiul ABC dreptunghic în A şi C=30°.Considerăm bisectoarea BT,T situat pe segmentul AC şi
înălţimea AE, E situat pe segmentul BC. Paralela prin C la BT taie AB în F. Arătaţi că punctele F, E şi T sunt coliniare.

indicaţie: C
30 30

b a
T E
30
30 30 30
A F
c B
a a 3a EC
AB  c  EB  , EC   3
2 4 4 EB
a
T.bisectoarei TA 2 1
 
TC a 2
3a FB 2
FB  a, FA   
2 FA 3
Atunci: TA EC FB 1 3 2 R.T.Men.
     1 F,E şi T sunt coliniare
TC EB FA 2 1 3
Problema 12/193
Fie T un punct în interiorul triunghiului ABC.Dreptele AT , BT şi CT intersectează [BC], [CA], [AB] respectiv în punctele M, N, P.
Dacă T este centrul de greutate al triunghiului MNP,arătaţi că T este centrul de greutate al triunghiului ABC.

indicaţie: A

P A’ N

T C’
B’

B C
M =1
T.Menelaus în ΔPMC cu B,B’;T BM B' P TC BM TP
  1  (1)
BC B' M TP BC TC BM AN
  MN // AB
BC AC P mijlocul AB
T.Menelaus în ΔPNC cu A,A’;T AN A' P TC AN TP C’ mijloc
  1  (2) analog M,N
AC A' N TP AC TC
=1
Problema 13/193
Fie ABC un triunghi şi punctele coliniare M  BC , N  CA, P  AB.
Notăm M’, N’, P’ simetricele acestor puncte în raport cu mijlocul laturii pe care se află fiecare.
Arătaţi că punctele M’, N’, P’ sunt coliniare.
P’
indicaţie:

MB BQ  MQ QC  QM ' M ' C
Avem   
MC MQ  QC QM ' BQ BM '
N’
N analog NC N ' A

NA N ' C
B PA P' B
M C 
Q M’ PB P' A
P

T.Menelaus în ΔABC cu P,M,N.

PA MB NC P' B M ' C N ' A
  1 înlocuim   1
PB MC NA P' A M ' B N ' C

M’,N’,P’ sunt coliniare

Problema 14/193
Fie un triunghi ABC şi punctele A' BC , B'  AC , C '  AB  astfel încât cevienele AA’,BB’ şi CC’ sunt concurente în M.
MA MB MC
Arătaţi că    8, cu egalitate  M este centrul de greutate al triunghiului ABC.
MA' MB' MC '
indicaţie: A
A' B B' C C' A
Notăm  m;  n; p
A' C B' A C' B
C’
B’ Aplicăm relaţia lui Van Aubel: MA C ' A B' A 1
   p
M MA' C ' B B' C n
B C MB A' B C ' B 1
   m
A’ MB' A' C C ' A p
MC A' C B' C 1
   n
MC ' A' B B' A m

MA MB MC  1  1  1  1  1  1
   1 p   m   n    ...  2   n     m     p    2  2  2  2  8
MA' MB' MC '  n  p  m  n  m  p
dacă
 1  1  1  1   1   1 
2   n     m     p    8   n   2    m   2    p   2   0  ....m  n  p  1
 n  m  p  n   m   p 
adică A’,B’.C’ mijloace
Problema 15/193
În triunghiul ABC bisectoarele AA’, BB’ şi CC’ se intersectează în punctul I.
Arătaţi că sunt echivalente afirmaţiile: a )ABC  echilateral
indicaţie: IA IB IC
A b)   6
IA' IB' IC '
IA IB IC
C’ B’ c)   8
I Ştim că: IA' IB' IC '
IA b  c IB a  c IC a  b
B C  ;  ; 
IA' a IB' b IC ' c
A’
(a→b) Dacă a=b=c avem IA a  a
 2 b)
IA' a
(a→c) analog
b c a c b a b a  c b  c a 
(b→a)       6     2      2      2   0  ...a  b  c
a a b b c c a b  b c  a c 
(b→c)
IA IB IC  b a  a c  b c  a a c b b c
             1    1    1  ...  2  2  2  2  8
IA' IB' IC '  a b  c a  c b  c b b c a a
(c→a)
a a c b b c a b  a c  c b 
  1    1    8     2      2      2   0  ...  a  b  c
c b b c a a b a  c a  b c 
 Proprietăţi ale bisectoarelor unui triunghi
Notaţie
Se ştie că bisectoarele unui triunghi sunt concurente într-un punct I, A a=BC
care este centrul cercului înscris în triunghi
b=AC
c=AB
c b

Teorema bisectoarei I
B C
Fie ΔABC şi un punct D situat pe segmentul BC a
Sunt echivalente afirmaţiile următoare:
a.) semidreapta [AD este bisectoarea unghiului <BAC E
DB AB
b.) avem relaţia:
ia 
DC AC
BD AB A
a→b Ducem CE // AD şi aplicăm T.Thales în ΔBCE  
Cum AC≡AE c.c.t.d.
DC AE
AB DB
b→a Notăm  
AC DC BD' AB
Fie AD’ bisectoarea unghiului <BAC    B C
D' C AC D
BD BD'
   D  D' (deoarece D şi D’ împart BC în acelaşi raport)
DC D' C
Atunci este AD bisectoarea unghiului <BAC
Consecinţe:
A' B c B' C a C' A b
1.)Conform teoremei bisectoarei avem:  ;  ;  A
A' C b B' A c C' B a

2.) Exprimarea vectorială a bisectoarei AA’ C’ B’

A' B
A' C

c
b
   AA' 
1
1 
 
AB   AC  ... 
b
bc
AB 
c
bc
AC I

b c B C
Prin urmare: AA'  AB  AC A’
bc bc (BB’,CC’ se pot exprima prin permutări circulare)
A
a
3.) folosind proporţii derivate obţinem:
A' B c A' B c A' B c ac C B
      A' B  c b
A' C b A' C  A' B b  c a bc bc
ab (celelalte segmente
analog A' C 
4.) raportul segmentelor
IA b  c se pot exprima prin permutări circulare)
IA'
În ΔABA’ aplicăm T.bisectoarei IA BA c bc
  
IA' BA' ac a
bc
deci
IA b  c

IA' a
 Teoremă
A
Vectorul de poziţie al punctului I , faţă de un punct P din plan este :

PI 
1
abc

a  PA  b  PB  c  PC  C’ B’
I
Demonstraţie: B C
IA b  c Deducem că punctul I împarte AA’ în raportul bc A’
din  
IA' a a
1  bc 
deci PI   PA   PA'   ...manual pg 176
bc  a 
1
a
 Problema 4/178
A
În triunghiul ABC fie G centrul de greutate şi I intersecţia bisectoarelor.
GI // BC dacă şi numai dacă 2a = b+c C’
I B’
Indicaţie: G
Fie M mijlocul lui BC
B C
AI AG
T.Th a 1 M
GI // BC     A’
IA' GM bc 2
 Problema 5/178
A
Fie triunghiul ABC cu bisectoarele AA’,BB’,CC’.
ab  c AA'  ba  c BB'  ca  b CC '  0
Atunci
C’ B’
b c
Indicaţie: din consecinţa 2 avem AA'  AB  AC  I
bc bc
B C
ab  c AA'  ab AB  ac AC A’
analog
+
ba  c BB'  ab BA  bc BC
cb  a CC '  cbCB  acCA
= c.c.t.d.
 Problema 6/178
1 1
Fie triunghiul ABC şi bisectoarea AA’ şi vectorii u AB , v  AC
c b
Arătaţi că vectorii u  v şi AA' sunt coliniari.
Indicaţie: din consecinţa 2 avem

AA' 
b
bc
AB 
c
bc
AC 
b
bc
cu 
c
bc
bv 
bc
bc
uv  
 ?
 Problema 7/178
Fie I centrul cercului înscris unui triunghi ABC şi D,E,F punctele de tangenţă ale cercului cu laturile.
x =AE=AF , y=BF=BD , z=CD=CE şi a+b+c=2p A
Arătaţi că
x
a) x = p-a , y = p-b , z = p-c x
E

b) AD   p  c AB   p  b AC
1
a
 F
z
y I
c) a AD  b BE  cCE  0
B C
y D z
Indicaţie: a) x+y=c
x+z=b +
z+y=a
x+y+z=p→x=p-a,etc
b) DB    y   p  b atunci vectorul AD se exprimă astfel:
pc
 
DC z  
1 1 p b
AB   AC 
AD   AB  AC   ...cctd
1  p b  pc 
1
c) Din b) avem a AD   p  c AB   p  b AC pc
analog b BE   p  a BC   p  c BA +
cCF   p  b CA   p  a CB

=cctd
Problema 8/178
Fie triunghiul ABC şi punctele M,N situate pe segmentele AB respectiv AC,astfel încât BM=CN.
Arătaţi că dreapta care uneşte mijloacele segmentelor MN şi BC este paralelă cu bisectoarea <BAC

QP  QB  BM  MP
 2QP  BM  CN
Indicaţie: Regula poligonului
+
QP  QC  CN  NP

Alegem vectorii AM '  BM şi AN '  CN

atunci
2QP  BM  CN  AM '  AN '
N’ M’
Ceea ce exprimă că vectorul QP are aceeaşi direcţie cu
bisectoarea <M’AN’,deci are aceeaşi direcţie cu bisectoarea <BAC
A

M P N

B Q
A’ C
 Problema 9/178
În triunghiul ABC fie M mijlocul laturii BC. Bisectoarele unghiurilor <AMC şi <AMB taie laturile AC şi AB
în B’ şi C’. Arătaţi că B’C’ // BC.
A
AC ' AB'
Indicaţie: verificăm reciproca T.Thales 
BC ' CB '
Dar aplicând teorema bisectoarei în triunghiurile AMB şi AMC
avem: AC ' AM C’ B’

BC ' BM
AB' AM

B' C MC etc… B
M C
 Problema 10/178
În triunghiul dreptunghic ABC ,A=90°,fie A’,B’ picioarele bisectoarelor din A şi B. C
2
Arătaţi că a) 1  1   1  1 
 
A' B 2 A' C 2 b c
2
1 1  1 1
b)     
B ' A2 B ' C 2  a c 
Indicaţie: A’
B’
Evident a2=b2+c2
Aplicăm teorema bisectoarei
A B
A' B c A' B c
   
A' C b A' C  A' B b  c
ac ab ab cb
A' B  analog A' C  , B' C  , B' A 
bc bc bc bc

1

1

b  c   b  c   b  c 2  1  1   ...
2 2
a)  2 2 
A' B 2 A' C 2 a 2c 2 a 2b 2 a c a 2c 2 
p

Lecţia 2 : Paralelism
Partea 3. Proprietăţi ale bisectoarelor unui triunghi.
a) Teorema bisectoarei.

b) Consecinţe.

c) Vectorul de poziţie al centrului cercului înscris într-un triunghi.

pag.178

Indicaţii de rezolvare
 Partea 2. Aplicaţii.
a) Vectorul de poziţie al mijlocului unui segment.

b) Vectorul de poziţie al centrului de greutate al unui triunghi.

c) Teorema lui Pappus

d) Problemă rezolvată
manual pag.171

Răspunsuri manual
Capitolul 3 :Elemente de trigonometrie

Lecţia 1 : Elemente de trigonometrie

Partea 2. Formule trigonometrice

c) Formule pentru sinusul şi cosinusul argumentului dublu.
1) Formule pentru argument dublu.

2) Formule pentru jumătatea argumentului.

3) Formule pentru argument triplu.

 Trecerea de la dreapta reală la cercul trigonometric
se face cu ajutorul unei funcţii , funcţie ce
are ca mulţime de definiţie mulţimea numerelor reale şi
ca mulţime de valori mulţimea punctelor cercului
trigonometric . Această trecere se face în două etape :

1. se face trecerea de la numărul real la numărul real

: se împarte la se obţine câtul
şi restul căutat. Egalitatea :
ne arată că
numerele si sunt unic determinate.

2. se face trecerea de la la un punct al cercului

x y o A(1,0) A'(-1,0) B(0,1) B'(0,-1)
trigonometric : cu ajutorul numărului (restul
împărţirii precedente) se determină unicul punct
prin condiţia ca arcul orientat pozitiv
al cercului să aibă lungimea .

Astfel funcţia face să corespundă oricărui număr real

punctul astfel determinat. Punctul
are coordonatele : .

Amintim că această funcţie este surjectivă, periodică

cu perioada principală .

Pentru exemplificare urmăriţi figura 3.1.

Capitolul 3 :Elemente de trigonometrie

Lecţia 1 : Elemente de trigonometrie

Partea 1. Cercul trigonometric, funcţii trigonometrice

a) Măsura arcelor şi unghiurilor în grade şi radiani.
1) Măsura în grade.

2) Măsura în radiani. Aplicaţie

Capitolul 3 :Elemente de trigonometrie

Lecţia 1 : Elemente de trigonometrie

Partea 2. Formule trigonometrice

d) Funcţiile trigonometrice tangentă şi cotangentă.
1) Definiţii.

2) Axa tangentelor.

3) Axa cotangentelor.

4) Funcţiile tg şi ctg.

5) Proprietăţi. Aplicaţie

6) Exerciţiu (rezolvat)
Capitolul 3 :Elemente de trigonometrie

Lecţia 1 : Elemente de trigonometrie

Partea 1. Cercul trigonometric, funcţii trigonometrice

b) Funcţiile trigonometrice ale unghiului ascuţit.
1) sin, cos, tg, ctg în triunghi dreptunghic

2) Relaţii trigonometrice de bază în triunghiul dreptunghic.

2) Tabelul de valori
 ş

Capitolul 3 :Elemente de trigonometrie

Lecţia 1 : Elemente de trigonometrie

Partea 2. Formule trigonometrice

a) Reducerea la primul cerc şi reducerea la primul cadran.
1) Reducerea la primul cerc

2) Semnul funcţiilor sinus şi cosinus. Aplicaţie.

Exerciţiul 1( rezolvat). Exerciţiul 2( rezolvat).

3) Reducerea la primul cadran -partea 1

Reducerea la primul cadran -partea 2

Capitolul 3 :Elemente de trigonometrie

Lecţia 1 : Elemente de trigonometrie

Partea 2. Formule trigonometrice

b) Formule pentru cosinusul şi sinusul sumei şi diferenţei.
1) Cosinusul diferenţei

2) Cosinusul sumei

3) Sinusul diferenţei, sinusul sumei

Capitolul 3 :Elemente de trigonometrie

Lecţia 1 : Elemente de trigonometrie

Partea 2. Formule trigonometrice

f) Formule pentru transformarea sumelor în produse.

1) Transformarea sumelor în produse.

2) Transformarea produselor în sume.

Capitolul 3 :Elemente de trigonometrie

Lecţia 1 : Elemente de trigonometrie

Partea 2. Formule trigonometrice

e) Formule pentru tangenta sumei şi diferenţei; alte formule.
1) Tangenta sumei, tangenta diferenţei.

2) Tangenta argumentului dublu, tangenta jumătăţii argumentului.

3) Exprimarea numerelor sinx, cosx şi tgx în funcţie de