Facaeni PDF

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI FĂCĂENI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE 2007-

2013 COMUNA FĂCĂENI, JUDETUL
IALOMIŢA
2007
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2007 - 2013
Comuna Făcăeni, Judeţul Ialomiţa
Colectivul de specialişti care au realizat prezenta lucrare:
Dumitru Chiriac Coordonator
Oana Maria Ganea Sociolog
Sorin Tiţă Călin Sociolog
Dragomir Damian Consultant dezvoltare rurală
Alexandra Bucur Economist
Nicoleta Chiriac Economist
S.C. Global Business Management – G.B.M. S.R.L. 2

Bucureşti, Sector 6, Str. Lăţea Gheorghe nr. 10, J40/14772/2005, CUI RO 17904440
CUPRINS
Capitolul 1. – Dezvoltare Locală Durabilă ....................................................................................... 6
1.1. Noţiuni introductive .......................................................................................................... 6
1.2. Metodologie ................................................................................................................... 10
Capitolul 2 - Analiza Diagnostic Iniţială ......................................................................................... 17
2.1. Descrierea Teritoriului .................................................................................................... 17
2.1.1. Localizarea ............................................................................................................ 17
2.1.2. Teritoriul (extindere) .............................................................................................. 17
2.1.3. Vecinătăţi............................................................................................................... 17
2.1.4. Clima ..................................................................................................................... 17
2.1.5. Relieful .................................................................................................................. 18
2.1.6. Date hidrografice ................................................................................................... 18
2.1.7. Solurile .................................................................................................................. 19
2.1.8. Date fitogeografice ................................................................................................ 20
2.1.9. Resursele naturale - geologie ................................................................................ 21
2.1.10. Caracteristici hidrogeologice.................................................................................. 22
2.1.11. Protecţia seismica ................................................................................................. 23
2.1.12. Adâncimea de îngheţ............................................................................................. 23
2.2. Urbanismul ..................................................................................................................... 24
2.2.1. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial .............................................. 24
2.2.2. Caracteristicile zonelor funcţionale din intravilan ................................................... 24
2.3. Infrastructura fizică şi de telecomunicaţii ........................................................................ 26
2.4. Mediu ............................................................................................................................. 35
2.5. Situaţia economica şi mediul de afaceri ......................................................................... 46
2.6. Caracteristicile forţei de muncă ...................................................................................... 53
2.7. Populaţia - caracteristicile demografice .......................................................................... 55
2.8. Calitatea vieţii................................................................................................................. 56
2.8.1. Infrastructura instituţional – administrativă ............................................................. 56
2.8.2. Vizibilitatea activităţii Primăriei ............................................................................... 57
2.8.3. Infrastructura educaţională .................................................................................... 57
2.8.4. Infrastructura medicală .......................................................................................... 58
2.8.5. Infrastructură de cult .............................................................................................. 58
2.8.6. Infrastructura culturală ........................................................................................... 58
2.8.7. Infrastructura pentru sport ..................................................................................... 59
2.8.8. Infrastructura de agrement .................................................................................... 59
2.8.9. Asistenţă socială.................................................................................................... 60
2.8.10. Siguranţa cetăţeanului ........................................................................................... 60
2.8.11. Serviciile de poştă şi bancare ................................................................................ 60

2.8.12. Posibilitatea de a face cumpărăturile în comună ................................................... 60

2.8.13. Gradul de implicare în problemele comunităţii ....................................................... 61
2.8.14. Problemele prioritare ale comunităţii...................................................................... 61
Capitolul 3 – Analiza SWOT ......................................................................................................... 63
3.1. Caracteristici generale - elemente istorico-geografice, pozitie, resurse naturale ............ 63
3.2. Infrastructura şi accesibilitate ......................................................................................... 65
3.3. Echiparea edilitara ......................................................................................................... 67
3.4. Mediu înconjurător ......................................................................................................... 69
3.5. Situaţia economica şi mediul de afaceri ......................................................................... 71
3.6. Populaţia ........................................................................................................................ 74
3.7. Calitatea vieţii................................................................................................................. 76
Capitolul 4 - Viziunea, direcţiile şi obiectivele de dezvoltare economico-socială pe termen mediu şi
lung .............................................................................................................................................. 78
4.1. Viziunea strategică de dezvoltare a comunei Făcăeni ................................................... 78
4.2. Ce este dezvoltarea durabilă? ....................................................................................... 78
4.3. Pe ce se bazează dezvoltarea durabilă? ....................................................................... 79
4.4. Direcţii strategice de dezvoltare a comunei Făcăeni ...................................................... 82
4.5. Obiectivele generale strategice de dezvoltare pentru dezvoltarea economico - socială a
comunei în perioada 2007 - 2013: ............................................................................... 82
4.6. Obiective specifice ......................................................................................................... 83
Capitolul 5 Identificarea obiectivelor şi măsurilor din strategia de dezvoltare ................................. 93
Capitolul . Structurile institutionale de monitorizare şi evaluare……………………………………...112

Definiţia termenilor utilizaţi
A.P.D.R.P Agenţia pentru Plaţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

C.J. Consiliul Judeţean
C.L. Consiliul Local
C.N.S.R Cadrul Naţional Strategic de Referinţă
F.E.A.D.R Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
F.E.D.R Fondul European pentru Dezvoltare Regională
F.S.E. Fondul Social European
G.A.L. Grup de Acţiune Locală
G.I.S. Sistem geografic informatizat
I.M.M Întreprinderi mici şi mijlocii
O.N.G Organizaţii ne-guvernamentale
P.A.C Politica Agricolă Comună
P.I.B Produs Intern Brut
P.N.D. Planul Naţional de Dezvoltare al României, 2007 – 2013
P.N.D.R. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
P.O Program Operaţional
P.O.R. Program Operaţional Regional
P.O.S. Program Operaţional Sectorial
PLA Planul Local de Acţiune
PUG Plan Urbanistic General
PUZ Plan Urbanistic Zonal
SLDD Strategie Locală de Dezvoltare Durabila
U.E. Uniunea Europeană

Capitolul 1. – Dezvoltare Locală Durabilă
1.1. Noţiuni introductive
Strategia de dezvoltare durabila – instrument pentru atingerea obiectivelor pe

termen scurt, mediu şi lung în dezvoltarea comunei Făcăeni
Începând din ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene şi face
primii paşi pe structura UE. Restructurarea, modernizarea şi dezvoltarea sectoarelor
agricol, alimentar şi forestier din România, în vederea creşterii competitivităţii lor, în
noul mediu de schimb, constituie o mare provocare, drept pentru care are prioritate
maximă în strategia de dezvoltare durabilă a României.
Totodată, în vederea contribuţiei la realizarea priorităţilor Comunităţii, în special, a

obiectivelor şi domeniilor de acţiune durabile din Strategiile Göteburg şi Lisabona,
pentru crearea de locuri de muncă, această dezvoltare economică trebuie să fie
echilibrată şi integrată ţinând cont de aspectele sociale şi de mediu din spaţiul rural
românesc.
Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea

unei dezvoltări dinamice sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată şi
implementată local şi administrată de reprezentanţi ai comunităţii care vor
reprezenta interlocutorii populaţiei din teritoriile respective în vederea îmbunătăţirii
continue a strategiei şi a acţiunilor ce vor fi implementate.
Unităţile administrativ teritoriale (oraşe, comune şi sate) au devenit elemente

esenţiale ale procesului de dezvoltare economico-sociala, iar ariile lor de influenta
constituie repere în ansamblul dezvoltării la nivel naţional. Acest proces trebuie sa
răspundă necesitaţilor specifice ale cetăţenilor care trebuie sa aibă garanţia
progresului şi a prosperităţii, pe care o oferă doar participarea la elaborarea
proiectelor care îi privesc.
Având în vedere integrarea României în structurile Uniunii Europene, este imperios

necesar sa se stabilească o strategie coerenta de dezvoltare astfel ca toate unităţile
administrativ teritoriale dezvoltate şi mai puţin dezvoltate sa primească finanţări

consistente pentru ca efortul investiţional în domeniu sa îşi atingă eficienta scontată

şi să se alinieze celorlalte comunităţi din Uniunea Europeana.
Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care comunităţile pot
să îşi creeze imaginea viitorului pornind de la condiţiile prezente de potenţial şi
resurse şi îşi trasează căi de realizare a acelui viitor.
Domeniile cheie care trebuie vizate în momentul alcătuirii unei strategii cadru de
dezvoltare a comunităţii sunt: infrastructura şi mediul, dezvoltarea agriculturii
eficiente economic, dezvoltarea de servicii în sectorul rural concomitent cu sprijinirea
afacerilor, turism şi dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale.
Planul Local de Acţiune (PLA) - ca instrument de planificare şi implementare –

conţine un set de politici pe domenii de activitate ce se aplică într-un termen
determinat în scopul realizării obiectivelor generale fixate într-o strategie.
Planul Local de Acţiune (PLA) şi proiectele concrete vor trebui să soluţioneze

problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente.
Termenul de realizare a planului local de acţiune trebuie să corespundă termenului

de 5-10 ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila (SLDD).
Curentele strategice se considera a fi bazate pe trei mari grupe de factori:
1. schimbări sociale şi politice;
2. schimbări economice
(inovaţii, dezvoltarea
tehnologiei) şi tehnologice;
3. schimbări de
mediu/climaterice

Principiile şi obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă

Principii:
1. Durabilitate – condiţii mai bune de trai 2. Competitivitate – permite dezvoltarea
pentru populaţia săraca precum şi un economiei proprii în context regional, naţional
minimum de condiţii necesare pentru un trai şi chiar internaţional, promovarea unui sector
decent şi pentru sănătatea şi bunăstarea privat productiv şi competitive.
tuturor;
3. Sprijin financiar – putere financiara care sa faciliteze accesul la o varietate de surse
financiare pentru a satisface nevoile de investiţii şi dezvoltare.
Obiective:
1. Sa direcţioneze 2. Sa dezvolte un proces 3. Sa sprijine autorităţile
comunitatea spre dezvoltare comun de organizare pentru publice locale în
economica cu scopul de a a stabili priorităţile prezentarea strategiilor
crea mai multe locuri de comunităţii, strategia şi financiare şi de investiţii;
munca; acţiunile sale;
4. Sa determine eficientizarea managementului.
Strategiile de dezvoltare locala sunt caracterizate de cel puţin şapte trăsături care se
recomanda managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu. Cele şapte
caracteristici ale strategiilor sunt următoarele: imagine asupra viitorului, creativitate,
flexibilitate, activitate, create pentru acţiune, orientare spre schimbare, orientare spre
câştig durabil.
Strategia de dezvoltare locala este atât un proces de planificare, cât şi un produs

care promovează parteneriatul în rândul diferiţilor actori de pe plan local:
administraţia publica locala;
comunitatea locala;
sectorul privat;
reprezentanţii societăţii civile cu scopul de a analiza împreuna problemele
legate de dezvoltare, de imaginea creata pentru viitor /previziuni de viitor, de
mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare, a proiectelor,
precum şi de implementarea, monitorizarea şi evaluarea acestora.

Realizarea strategiei de dezvoltare locala are la baza răspunsurile a 4 întrebări

fundamentale:
1. Unde ne situam în acest moment?
2. Unde ne-ar plăcea sa ajungem?
3. Ce probleme trebuie sa ridicam şi cum ajungem la acel nivel?
4. Cum trebuie sa acţionăm pentru a atinge acel nivel?
Depistarea răspunsurilor necesare necesită parcurgerea etapelor prezentate mai

jos.

1.2. Metodologie
Realizarea unei strategii durabile

Modul de realizare a strategiei de
pune accentul pe participarea
dezvoltare durabile
comunităţii şi pe democraţia locală
lărgită, oferind o modalitate de
integrare a problemelor sociale, economice, culturale şi de protecţie a mediului.
Totodată, prin Strategie se realizează şi evaluarea situaţiilor actuale şi a potenţialului

existent, accentuând, de asemenea, rolul educaţiei, considerându-se că educaţia
permanentă, care induce încredere, gândire creativă şi un scop concret în viaţă, ca
şi cunoştinţele, contribuie direct la durabilitatea locală şi la acumularea de capacităţi.
Esenţa unei abordări eficiente asupra dezvoltării durabile constă în integrarea unei
game de politici şi programe care se completează unele pe altele în domeniile
social, economic şi protecţia mediului. Pentru a începe orice proces de schimbare în
cadrul unei comunităţi trebuie să ia naştere dorinţa de a face acest lucru.
În primul rând trebuie conştientizat Consiliul Local precum şi comunitatea locală de

importanţa acestui proces.
Filozofia trebuie să cuprindă aspiraţiile de viitor ale comunităţii în ceea ce priveşte

sănătatea, modul de viaţă şi calitatea acesteia, calitatea mediului local şi direcţiile
viitoare de dezvoltare economică. în ansamblu, viziunea trebuie să ofere îndrumare
şi orientare spre direcţia în care comunitatea poate acţiona.
Deoarece filozofia constituie fundamentul celorlalte activităţi specifice Strategia de

dezvoltare durabilă, este foarte important ca aceasta să fie adoptată de către
consiliul local.
Atât stabilirea unei filosofii, cât şi identificarea problemelor şi cauzelor, formularea

obiectivelor, stabilirea priorităţilor, stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de
acţiune materializează realizarea strategii locale de aplicare a principiilor dezvoltării
durabile.
După efectuarea acestor paşi, se are în vedere trecerea la elaborarea Planului Local
de Acţiune şi a listei proiectelor prioritare care vor soluţiona în mare parte

problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente în regiunea în

care se implementează.
Pentru început sunt necesari următorii paşi:
stabilirea unei filosofii;
identificarea problemelor şi cauzelor;
formularea obiectivelor;
stabilirea priorităţilor;
stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de acţiune;
După efectuarea acestor paşi, urmează:
crearea programelor prin care vor fi atacate ţintele
concretizarea Planului de Acţiune
implementarea şi monitorizarea evaluare şi feedback
Prin implementarea Strategiei Locale se urmăreşte integrarea problemelor de

protecţie a mediului în procesul de luare a deciziei în sectoarele social şi economic,
formându-se astfel un parteneriat strategic. De asemenea, se urmăreşte şi
implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea procesului de implementare.
Astfel, procesul aplicării Strategiei Locale încurajează participarea întregii comunităţi
(mediul de afaceri, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi chiar
participarea individuală a cetăţenilor) întrucât dezvoltarea durabilă se referă la o
planificare pe termen lung care recunoaşte interdependenţa dintre factorii sociali,
economici şi de mediu care afectează sănătatea şi calitatea vieţii.
Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locala Durabila a comunei Făcăeni sunt:
realizarea unui progres social care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui

cetăţean;
creşterea şi stabilizarea economică;
protecţia efectivă a mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Strategia va avea efecte economico-sociale ce vor duce la îmbunătăţirea condiţiilor

de viaţă ale întregii populaţii. De aceea, participarea cetăţenilor este foarte
importantă, întrucât ei trebuie să fie conştienţi că este necesar să işi asume
responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acţiunilor lor. Întreaga strategie
cu cele trei componente (mediu, social, economic) a fost supusă dezbaterii publice
şi apoi definitivată şi aprobată.
Metodologia detaliata de lucru pentru definirea şi realizarea strategiei
A. Evaluarea Mediului Economico-social şi a potenţialului local
Evaluarea mediului social-economic sa bazat pe înţelegerea faptului că forţele

determinante ale dezvoltării locale sunt baza economică şi capacitatea de
dezvoltare a acesteia, având în vedere şi tendinţele externe şi evenimentele care
pot avea impact asupra acestora.
B.1. Definirea domeniilor de analiză
Au fost definite domeniile care au fost analizate şi sau grupat astfel

situaţia economică,
caracteristicile demografice,
caracteristicile forţei de muncă,
poziţia geo-politică,
infrastructura fizică şi de comunicaţii,
mediul de afaceri,
resursele educaţionale,
sistemul social,
urbanismul,
patrimoniul,
calitatea vieţii şi a mediului.
B.2. Colectarea şi prelucrarea datelor

Colectarea datelor s-a realizat având ca sursă statisticile oficiale şi cele colectate de
la diverse instituţii şi organizaţii de profil, agenţi economici, agenţii de dezvoltare -
parteneri ai proiectului, precum şi date colectate prin interviuri sau sondaje, din

cunoştinţele de specialitate documente ale unor experţi din diferite domenii

relevante.
Datele colectate care au fost colectate şi analizate au fost alese astfel încât sa fie
reprezentative, simple dar complete şi cuprinzătoare.
Prelucrarea şi prezentarea datelor şi informaţiilor s-a realizat de către o echipă de

sociologi şi analişti astfel încât rapoartele generate să fie relevante şi relativ uşor de
înţeles pentru factorii de decizie.
B.3. Analiza SWOT
După colectarea şi prelucrarea datelor, sa procedat la derularea analizelor de

potenţial al fiecărei zone, în vederea utilizării acestora în cadrul analizei SWOT.
Analiza SWOT este considerată o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare.
Analiza SWOT este bună în ansamblu. Cu toate acestea, considerăm că acest instrument nu este
utilizat la întregul său potenţial.
Pentru a suplini acest neajuns, s-a luat în considerare şi includerea unei secţiuni care să conţină
informaţii cu privire la modalitatea în care punctele tari şi slabe, pe de o parte, şi oportunităţile şi
ameninţările pe de altă parte, pot fi transformate în strategii posibile prin care să se asigure că
punctele tari sunt pe deplin valorificate şi că punctele slabe sunt eliminate, pentru a putea beneficia
de oportunităţile externe şi a fi prevenite ameninţările din mediul extern.
Dorim să evidenţiem faptul că analiza SWOT urmăreşte numai într-un anumit grad logica acestui
instrument în formularea strategiei. Pentru a evidenţia potenţialul de construcţie al strategiei al
analizei SWOT, se poate lua în considerare introducerea unei secţiuni care să analizeze modalitatea
în care punctele slabe şi tari interne şi oportunităţile şi ameninţările externe identificate pot fi
transformate în posibile strategii, asigurându-se faptul că punctele tari interne sunt utilizate iar
punctele slabe eliminate pentru a putea beneficia de oportunităţile externe şi pentru a face faţă
ameninţărilor
Pentru creşterea utilităţii analizei SWOT se recomandă crearea unei ierarhii a punctelor tari şi a
punctelor slabe (prioritizarea), în funcţie de importanţa acestora. Acest lucru va fi foarte în
continuare, în formularea în mod transparent a strategiei, alegând cele mai urgente şi importante
aspecte care trebuie rezolvate.
Consistenţa obiectivelor programului cu analiza SWOT:
Obiectivele reflectă punctele slabe şi tari prezentate în cadrul SWOT, dar legătura
dintre ele ar putea fi explicată mai clar.

Strategia aleasă ar putea fi făcută mai clară şi mai transparentă, incluzând

oportunităţile, ameninţările şi forţele de acţionare.
SWOT semnifică Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi şi Ameninţări.
Analiza SWOT va oferi răspunsul la întrebarea "Unde suntem?", aceasta implicând

analiza mediului intern al zonei şi a mediului extern general şi specific.
Evaluarea mediului/contextului şi a factorilor externi abordată în cadrul procedurii de

lucru trebuie să fie una dintre caracteristicile distincte ale planificării strategice, la
planul naţional şi la cel regional/judeţean.
Practic analiza oportunităţilor şi a potenţialelor de dezvoltare (Puncte Tari, Puncte

Slabe, Oportunităţi, Ameninţări) a fost efectuată de către personalul S.C. Global
Business Management – G.B.M. SRL având la bază un parteneriat local activ,
utilizându-se formulare specifice, prin care s-au identificat, totodată, şi măsurile
pentru înlăturarea Punctelor Slabe.
Prin elaborarea/identificarea criteriilor specifice şi prin selecţia/ierarhizarea acestora

s-a realizat prioritizarea Punctelor Tari şi a Punctelor Slabe.
Scopul final a fost elaborarea profilului-analizei diagnostic al zonelor administrativ

teritoriale
B. ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE

ECONOMICO-SOCIALĂ
B.1. Formularea alternativelor strategice şi a strategiei finale a direcţiilor

strategice şi a obiectivelor de dezvoltare bazată pe conturarea realistă a profilului-
analizei diagnostic a zonelor administrativ teritoriale desemnate are la bază întâlniri
publice, dezbateri cu scopul formulării misiunii viitoarei strategii de dezvoltare a
zonei, precum şi construirea sistemului ierarhic de obiective, prin a căror realizare va
fi îndeplinită misiunea strategiei de dezvoltare a zonei.
Strategia elaborată se referă la o durată de 7 până la 10 ani, răspunzând la

întrebarea "Unde vrem să ajungem?".

Obiectivele identificate permit, totodată, măsurarea rezultatelor implementării,

datorită faptului că măsurile, obiectivele şi sub-obiectivele componente sunt
cuantificabile prin indicatori.
Conceptul de Dezvoltare Strategică a Zonei va trebui să reprezinte un instrument de

promovare economică a zonei.
B.2. Formularea alternativelor strategice şi a strategiei finale
În vederea alegerii alternativei strategice optime, Ofertantul va realiza 4 (patru)

categorii de acţiuni strategice, după cum urmează:
Strategii de tip SO, care utilizează toate avantajele zonei, pentru a profita la
maxim de oportunităţile mediilor exterioare;
Strategii de tip WO, care depăşesc slăbiciunile (dezavantajele) zonei, pentru
a utiliza la maxim oportunităţile mediilor exterioare;
Strategii de tip ST, care utilizează toate avantajele zonei pentru a
evita/minimiza ameninţările (pericolele) mediilor exterioare;
Strategii de tip WT, care minimizează slăbiciunile (dezavantajele) zonei şi
evită/minimizează ameninţările (pericolele) mediilor exterioare.
Compararea acestor analize SWOT trebuie să permită luarea unor decizii privind
orientarea strategiei de dezvoltare a zonei, care să răspundă, la cel mai înalt nivel
posibil, criteriilor de performanţă, sinergie-complementaritate, eficienţă, fezabilitate şi
impact.
B.3. Elaborarea planului de priorităţi şi a planului de acţiune

După analiza făcuta, coroborarea tuturor datelor şi identificarea prin analiza SWOT a
aspectelor definitorii ale comunei precum şi ale oportunităţilor şi ameninţărilor
existente, s-au determinat (pentru fiecare domeniu) obiectivele generale cat şi
specifice de dezvoltare economico-socială a comunei. S-au stabilit obiective
realizabile, şi implementabile pe termen mediu şi lung.
In funcţie de resursele existente, de capacitatea administrativă şi de oportunităţile de
finanţare existente, atât din surse Europene cât şi naţionale, pentru rezolvarea
problemelor identificate.

In cadrul capitolului legat de prioritizarea obiectivelor strategiei au fost identificate, în

concordanţă cu informaţiile deţinute, şi s-au propus măsurile sau acţiunile necesare
rezolvării problemelor. Pentru a se asigura o uşurinţă în folosirea acestei strategii s-
au identificat şi sursele de finanţare necesare, şi s-au făcut trimiterile către
documentele programatice care detaliază modul de implementare a acţiunilor.
Pentru a putea urmării implementarea prezentei strategii a fost stabilit şi un termen
de realizare precum şi un set de indicatori cuantificabili.
Strategia elaborată răspunde la întrebarea "Cum ajungem acolo?".
C. IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTARE

DURABILĂ
Implementarea Planului Local de Acţiune se va realiza cu ajutorul S.C. Global
Business Management – G.B.M. SRL asigura asistenta tehnică, consultanţa şi orice
alte servicii conexe necesare implementării măsurilor de dezvoltare cuprinse în
programul de acţiune selectat pentru implementare .
S.C. Global Business Management – G.B.M. SRL asigură asistenţă în definirea
procedurilor şi etapelor de urmat.
În acest scopul permanentei monitorizări şi coordonări, Consultantul va elabora, în
colaborare cu specialiştii parteneriatului local, principiile de funcţionare şi modul de
organizare a unei viitoare Unităţi de Management de Implementare a P.L.A, entitate
indispensabilă implementării strategiei de dezvoltare, respectiv a asigurării
continuităţii planificării strategice a zonei.
S.C. Global Business Management – G.B.M. SRL va asigura asistenţă în
prioritizarea măsurilor de dezvoltare prin aplicarea criteriilor specifice, elaborarea şi
aplicarea planurilor de acţiune, implementarea graduală a măsurilor de dezvoltare,
monitorizarea procesului şi evaluarea periodică a rezultatelor/obiectivelor, asigurând
astfel posibilitatea adaptării sau reorientării strategiei în timp, pe parcursul
implementării.
Se vor concepe modele prin care se vor putea atrage resursele financiare cerute de
implementare.

Capitolul 2 - Analiza Diagnostic Iniţială
2.1. Descrierea Teritoriului
2.1.1. Localizarea
Comuna Făcăeni este formată din localităţile Făcăeni şi Progresu, care sunt
amplasate în partea estică a judeţului lalomiţa, pe malul stâng braţului Borcea..
Distanta pana la municipiul reşedinţa de judeţ, Slobozia este de circa 55 krn, iar
pana la cele mai apropiate oraşe distanţele sunt de 23 km pana la Feteşti şi 30 km,
Ţăndărei.
2.1.2. Teritoriul (extindere)

Aşezarea are o poziţie de contact geografic şi de intersecţie. Suprafaţa
administrativă aparţine unei unităţi de câmpie cunoscută sub denumirea de
Bărăganul Feteştiului (Câmpul Hagieni) şi a unor sectoare de vale (valea Dunării,
valea Ialomiţei).
Teritoriul administrativ al comunei este, conform PUG, de circa 24000 ha, din care
mai mult de jumătate este situat în incinta îndiguită dintre Dunăre şi braţul Borcea.
2.1.3. Vecinătăţi
Comuna Făcăeni se află situată în estul judeţului Ialomiţa, teritoriul său administrativ
fiind mărginit de cel al comunelor Vlădeni (nord), Movila (vest), Balta Ialomiţei (est)
şi Borduşani (sud).
2.1.4. Clima
Prin aşezarea în partea de sud-est a ţării comuna Făcăeni este supusă influenţei
maselor de aer estice - continental, vestice - oceanice şi sudice - mediteraneene,
ceea ce condiţionează un climat de tip continental excesiv. Acest tip de climat se
caracterizează prin contraste pronunţate de la iarnă la vara, concretizate în
amplitudini termice mari (peste 50°C). Valorile medii ale temperaturii aerului sunt de
10 -11°C, luna cea mai caldă este iulie (medie +30°C), iar cea mai rece este ianuarie
(medie -3°C). Vânturile dominante sunt din sectorul nordic şi nord-estic pe timpul
sezonului rece. Precipitaţiile au un caracter continental, producându-se diferenţiat
de la un an la altul, cantitatea' medie anuala fiind de 400 - 600 mm/an, deci un

regim deficitar. Acest regim al precipitaţiilor are influente importante asupra dinamicii
apelor freatice, precipitaţiile fiind principala sursă de alimentare a celor din urmă.
2.1.5. Relieful
Teritoriul administrativ al comunei Făcăeni se caracterizează printr-o zonare a

reliefului, sectorul de luncă ce prezintă cote de 13-17 m şi sectorul câmpului
Bărăganului de Sud (cote variind între 40 m şi 55 m). Datorita acestui fapt, la limita
dintre cele doua sectoare, la baza câmpului depresionar, pot apărea fenomene de
eroziune eoliană. Procese geologice dinamice de natura alunecărilor de teren nu au
fost semnalate.
2.1.6. Date hidrografice
Teritoriului comunei se găseşte în bazinul hidrografic (BH) al fluviului Dunărea (BH

de ord. I, cod XIV-1), pe malul stâng al acestuia. Suprafaţa localităţii se găseşte în
cadrul luncii şi teraselor joasa şi inferioara ale Dunării. Fluviul Dunărea are un curs
general sud-nord, determinat de zona de subsidenţă de la gura Siretului şi de
masivul netezit dobrogean. Panta redusă a albiei şi slaba rezistenţă la eroziune a
depozitelor din Bărăgan au dat posibilitate fluviului să se despletească (formând o
luncă largă) în doua braţe mari şi să depună aluviunile atât în interiorul cât şi în
exteriorul acestora, rezultând lunca internă şi respectiv lunca externă. Astfel, în
aceasta zonă Dunărea se desparte în doua braţe Borcea - pe stânga şi Dunărea
Veche - pe dreapta, între ele desfăşurându-se Insula Mare a lalomiţei care prezintă
numeroase privaluri şi m prezent este intrata în circuitul agricol. La nord de teritoriul
comunei, în sectorul Borduşani - Vadu Oii lunca interna este reprezentata doar
printr-un ostrov (Ostrovul Gasca), după care Dunărea se reuneşte într-o singura
albie numai pentru 3 km, pana la nord de Giurgeni, urmând apoi o noua scindare a
cursului în doua braţe între care se găseşte Insula Mare a Brăilei. Pe parcursul sau,
Dunărea are lăţimi variabile: braţul Borcea 300 - 450 m, braţul Dunărea Veche 600 -
800 m, iar în sectorul Giurgeni - Vadu Oii, unde cele doua braţe se reunesc lăţimea
este de 1,0 -1,5 km. Debitul mediu multianual al Dunării este de cca. 6000 m3/s. De-
a lungul anilor, cele mai mari debite s-au înregistrat în timpul undelor de viitura. De
mare importanta pentru regimul scurgerii pe Dunăre sunt fenomenele de iarna, în
special sloiurile şi podul de gheata a căror frecventa este foarte mare datorita

faptului ca fluviul traversează una din regiunile cu cel mai mare grad de
continentalism, în care iarna temperaturile minime persista mult, ca urmare a
dominaţiei maselor de aer din est şi nord-est. în general, sloiurile apar la începutul
lunii ianuarie, iar podul de gheata cu 5 - 10 zile mai târziu. Dezgheţul conduce, în
general, la formarea zăpoarelor, fenomen caracteristic Dunării în acest sector,
deoarece fluviul prezintă despletiri şi braţe cu diferite tendinţe de îmbătrânire.
Acestea pot apărea tot timpul iernii, dar cele mai periculoase sunt cele de
primăvara, din cauza dimensiunilor mari ale sloiurilor provocate de creşterea rapida
a temperaturii, care uneori pot bloca profilul transversal al văii. Datorita faptului ca la
debite şi nivele maxime, în special primăvara, când lunca fluviului era în general
inundata, au fost executate diferite amenajări hidrotehnice, în special îndiguiri, care
exista şi în zona comunei Făcăeni.
2.1.7. Solurile
Teritoriul comunei Făcăeni este caracterizat prin soluri azonale de luncă, care sunt
cele mai slab dezvoltate, şi prin soluri bine dezvoltate - cernoziomuri carbonatice
(castanii deschise), în zonele de terasă şi a podişului Hagieni din partea de vest a
teritoriului comunei.
Solurile de luncă sunt reprezentate prin aluviuni şi soluri aluviale.
Aluviunile sunt depozite fine, mâloase-argiloase, aduse de apele curgătoare şi

depuse în luncă în timpul inundaţiilor.
Solurile aluviale sunt întâlnite în special în Insula Mare a lalomiţei şi ocupă suprafeţe
mai rar inundate şi aluvionate, ceea ce permite dezvoltarea vegetaţiei şi solificarea
lor, conţinutul de humus în orizontul superior putând ajunge la 7%. Din cauza
adâncimii mici a apei din acviferul freatic, acestea sunt frecvent gleizate şi
înmlăştinite.
În general, solurile de luncă sunt favorabile unei game largi de culturi agricole,
datorită gradului ridicat de fertilitate şi regimului hidric favorabil.
Cernoziomurile carbonatice din zona teraselor şi Podişului Hagieni au drept

caracteristică principală prezenţa carbonaţilor de la suprafaţă. În acest sector, din
cauza aridităţii, cantitatea de precipitaţii din cursul anului îndepărtează substanţele

solubile, iar uscăciunea mare din timpul sezonului cald măreşte evaporaţia apei din
sol, care aduce spre suprafaţă sărurile respective.
În general, solurile de luncă sunt favorabile unei game largi de culturi agricole,
datorită gradului ridicat de fertilitate şi regimului hidric favorabil.
Soluri sărace sau erodate
Utilizarea în agricultură a solurilor (terenurilor) este afectată de o serie de factori

limitativi pentru producţia agricolă, de care se ţine seama la bonitarea terenurilor şi
la încadrarea acestora în clase de pretabilitate.
Deficitul de umiditate climatic este un factor limitativ general şi cel mai important
datorită cantităţii reduse de precipitaţii şi distribuţie nefavorabile a acestora în timpul
perioadei de vegetaţie (în special la porumb). Prin irigare se realizează condiţii
pentru diminuarea acestui factor şi pentru valorificarea potenţialului de fertilitate a
solurilor.
Introducerea irigaţiilor atrage însă după sine pericolul ridicării nivelului apei freatice
în arealele slab drenate şi apariţia excesului de umiditate care s-ar constitui într-un
alt factor limitativ. Pentru extinderea şi intensificarea irigaţiilor este necesară
menţinerea în stare de funcţionare a canalelor existente precum şi completarea cu
alte canale, după caz. De asemenea, este necesară raţionalizarea normelor de
udare sau reducerea lor în arealele cu apă freatică la adâncime foarte mică. Excesul
de apă de suprafaţă este, de obicei, temporar însă suficient ca să întârzie
efectuarea lucrărilor agricole la timp. Poate fi îndepărtat prin canale nepermanente,
nesistematice spre emisarii învecinaţi.
2.1.8. Date fitogeografice

Teritoriul judeţului lalomiţa are caracteristici de stepa şi silvostepa, cu o vegetaţie
diversa geobotanica, adaptata condiţiilor locale. Multe din speciile arbustive şi
ierboase prezintă interes medicinal, mugurii, frunzele, florile şi fructele acestora
recoltându-se pentru prepararea unor ceaiuri şi în tratamentele medicamentoase.
Vegetaţia agricolă este reprezentata în special din grâu, porumb, floarea soarelui.
Se mai cultiva lucerna, legume. în apropiere de sate apar şi numeroase loturi cu vie.

2.1.9. Resursele naturale - geologie

Teritoriul comunei Făcăeni, ca întreaga suprafaţa a judeţului lalomiţa, face parte
dintr-o mare unitate structurala a Europei cunoscuta în literatura de specialitate de
Platforma Moesica. Subsolul regiunii este alcătuit dintr-un fundament cristalin şi o
cuvertura de formaţiuni sedimentare. Cuvertura sedimentara a acestei unităţi
cuprinde depozite paleozoice, mezozoice şi neozoice. Paleozoicul este reprezentat
prin următoarele perioade:
Ordovician-silurian reprezentat prin gresii fine şi conglomerate
Devonian reprezentat prin calcare oolitice Mezozoicul este reprezentat prin
următoarele perioade:
Triasic inferior-Liasic mediu reprezentat prin argile, dolomite şi marnocalcare
Liasic superior reprezentat prin gresii silicioase Neozoicul este prezent prin
următoarele perioade:
Neogen reprezentat prin gresii marnoase, marne şi nisipuri
Cuaternar reprezentat prin nisipuri, pietrişuri, argile, prafuri şi loessuri
Pentru activitatea de construcţii si, implicit de organizarea teritoriului, interesează
ultima perioada — perioada cuaternară. Astfel aceasta este caracterizata prin
depozite pleistocene, în baza, şi holocene în partea superioara. Pleistocenul inferior
este constituit dintr-un orizont de nisipuri şi pietrişuri, cunoscut sub numele de
"stratele de Frătesti", care în zona a fost interceptat prin foraje în zona de câmp înalt
- Podişul Hagieni din partea de vest a comunei, în el fiind cantonate ape subterane.
Acesta este acoperit de depozite pleistocene medii formate din marne şi argile cu
intercalaţii de nisipuri fine şi foarte fine (complexul marnos), care suporta, la rândul
sau, un orizont de nisipuri mărunte şi fine, gălbui de vârsta pleistocen superior
(nisipurile de Mostiştea). Peste acestea s-au depus s-au depus formaţiuni loessoide
(prafuri nisipoase argiloase) atribuite, de asemenea, pleistocenului superior şi care
pe câmpul înalt ating grosimi de 45-50 m. Din punct de vedere genetic, depozitele
loessoide sunt considerate ca fiind deluvial-proluviale. Subdiviziunea superioară a
pleistocenului superior este reprezentată prin depozitele grosiere ale terasei
inferioare a Dunării - terasa Făcăeni - Vlădeni. Aluviunile acestei terase sunt
constituite din pietrişuri şi nisipuri şi au o grosime de 5-7 m.

Holocenul inferior este reprezentat prin aluviunile grosiere ale terasei joase a Dunării
ca şi prin depozitele loessoide care acoperă terasa inferioara a Dunării. Depozitele
terasei joase sunt alcătuite din pietrişuri şi nisipuri groase de 5-8 m. Depozitele
loessoide aparţinând terasei inferioare au un caracter prăfos-nisipos şi grosimi de
10-15 m.
Holocenului superior i-au fost atribuite depozitele loessoide care acoperă terasa
joasa a Dunării şi aluviunile grosiere şi fine de lunca. Depozitele loessoide
aparţinând terasei joase sunt predominant nisipoase, slab prăfoase, cu grosimi de 4-
8 m. Depozitele . aluvionare de lunca sunt alcătuite la baza din nisipuri şi pietrişuri
(4-10 m), iar către partea superioara din nisipuri, nisipuri argiloase, argile nisipoase
şi maluri, groase de 5-8 m. Tot holocenului superior îi aparţin şi depozitele de dune
de natura eoliana - specifice părţii de nord a interfluviului Dunăre - lalomiţa şi care
pe teritoriul comunei se găsesc depuse la suprafaţa în zona câmpului înalt (Podişul
Hagieni) şi a terasei inferioare din partea de nord a interfluviului.
2.1.10. Caracteristici hidrogeologice
Din punct de vedere hidrogeologic, în zona comunei Făcăeni, au fost interceptate

următoarele structuri acvifere: acviferul de medie adâncime, sub presiune, din
stratele de Fratesti întâlnit în zona de câmp înalt - podişul Hagieni, la Movila,
acviferul freatic din depozitele loessoide şi terasele Dunării şi acviferul freatic al
luncii.
Stratul acvifer din stratele de Fratesti nu a fost interceptat prin foraje executate în
zona locuită a comunei, iar în zona de câmp înalt, situată în partea de vest şi sud-
vest, a fost captat printr-un foraj executat la Movila, la pompările experimentale
obţinându-se un debit de 15 m3/h şi o denivelare de 3,2 m, nivelul piezometric
aflându-se la adâncimea de 57m.
Stratul acvifer freatic din depozitele loessoide şi terase are o prezenta discontinua în
zona podişului Hagieni, în interiorul căreia stratul acvifer se prezintă sub forma unor
lentile situate la diferite nivele şi distribuite neregulat, nivelul apei fiind la adâncimi
mai mari de 20 m. în zonele de terasa joasa şi inferioara, în care sunt situate şi
satele comunei Facaeni, acesta are un caracter continuu, nivelul hidrostatic
situându-se la adâncimi de 15-20 m în zona terasei joase şi mai mari de 20 m spre

terasa inferioară, în funcţie de morfologia terenului. Alimentarea acviferului se face

din precipitaţiile atmosferice şi a fost interceptat şi printr-un foraj executat în zona
terasei joase la C.P.C. Făcăeni. Nivelul hidrostatic a fost întâlnit la adâncimea de 31
m, testările hidrodinamice conducând la obţinerea unui debit de 48 m3/h
corespunzător unei denivelări de 1,4 m. Apa are caracter potabil, cu excepţia unei
depăşiri a limitei admisibile la substanţe organice.
Stratul acvifer freatic din zona de lunca se dezvolta în aluviunile poros-permeabile

ale acesteia şi se alimentează din precipitaţiile atmosferice şi din stratul acvifer din
depozitele loessoide şi terasa inferioara. Nivelul apei este situat, în general, la
adâncimi de 2-5 m şi în unele sectoare, chiar mai mici de 2 m.
Pentru alimentări cu apă în sistem centralizat este recomandabil a fi exploatat

acviferul freatic din terasa inferioara, care prezintă caracteristici cantitative şi
calitative favorabile, el având şi o vulnerabilitate la poluare mult mai redusa decât
acviferul din lunca.
2.1.11. Protecţia seismica
Normativul P 100-92 stabileşte pentru zona comunei Făcăeni următoarele valori ale
coeficienţilor Tc şi Ks privind proiectarea antiseismica a construcţiilor de locuinţe,
social-culturale, agrozootehnice şi industriale: Tc = 1,5 sec, respectiv Ks = 0,16
(zona seismica de calcul D), ceea ce corespunde cu intensitatea seismica de grad
VIII MSK.
2.1.12. Adâncimea de îngheţ
Conform STAS 6054-77, pe teritoriul administrativ al comunei Făcăeni adâncimea

de îngheţ este cuprinsa între 0,80-0,90 m de ia nivelul terenului.

2.2. Urbanismul
2.2.1. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial
Intravilanul existent este cel prevăzut de Legea fondului funciar la 01.01.1990.

Intravilanul existent este materializat în PUG prin corelarea limitelor şi suprafeţelor
aflate în evidenta OCAOTA lalomiţa, cu cele aflate în evidenta Consiliului local
lalomiţa. Intravilanul comunei Făcăeni ocupa o suprafaţa de 528,40 ha.
2.2.2. Caracteristicile zonelor funcţionale din intravilan
Locuinţele şi funcţiunile complementare - ocupă o suprafaţa de 65,5 ha şi au o

pondere importantă raportat la suprafaţa totala a teritoriului intravilan, respectiv 12,4
%.
Unităţi agro-zootehnice - sunt repartizate în teritoriu, ocupând ca trupuri izolate în

extravilan o suprafaţa de 34,30 ha. Ponderea lor de 6,5% din suprafaţa intravilanului
existent este importanta, şi ar trebui valorificata la maximum capacitatea lor prin
modernizare şi rentabilizare.
Instituţii şi servicii de interes public - au o pondere de 3% şi sunt insuficiente pentru

cerinţele actuale; de aici necesitatea dotării cu noi tipuri de servicii - biblioteca,
farmacie, comerţ etc., precum şi modernizarea celor existente, în vederea întăririi
rolului acestora în viaţă comunitara.
Cai de comunicaţie şi transporturi - ocupa o pondere de 8,10% din suprafaţa totala a

intravilanului. Reţeaua existenta de străzi, precum şi traficul impropriu în transportul
în comun local şi din teritoriu sunt echipate necorespunzător.
Spatii verzi, sport, agrement, protecţie - ocupa o suprafaţa de 1,8 ha izolat în

extravilan şi au o pondere de 0,3% din suprafaţa teritoriului intravilan.
Construcţii tehnico-edilitare - ocupa o suprafaţa de 1,8 ha izolat în extravilan şi au o

pondere de 0,7% din suprafaţa teritoriului intravilan.
Gospodărie comunală - dotările ocupă 0,8% raportat la suprafaţa comunei.
Terenuri libere în intravilan - ocupa o pondere importanta, 68,2% din suprafaţa totala
şi a intravilanului, totuşi - insuficient raportat la necesităţile actuale.
Alte zone - zona protejata / obiective cu valoare istorica şi arheologică

Tabel nr. 1 - BILANT TERITORIAL

Loc. Localităţi
Trupuri Procent % din
Zone funcţionale Principala componente Total
izolate total intravilan
Făcăeni Progresu
Locuinţe şi funcţiuni
57,7 7,80 - 65,50 12,40
complementare
Unităţi agro-zootehnice 28,70 5,60 20,40 34,30 6,50

Instituţii şi servicii de interes
14,60 1,20 - 15,80 3,00
public
Căi de comunicaţie şi
36,4 6,20 - 42,60 8,10
transport rutier
Spatii verzi, sport, agrement,

1,8 - - 1,80 0,30
protecţie
Construcţii tehnico-edilitare 3,8 - 6,20 3,80 0,70

Gospodărie comunala,
3,2 1,20 - 4,40 0,80
cimitire
Terenuri libere 295,5 64,70 - 360,20 68,20
Ape - - - - -
Total intravilan existent 441,7 86,70 26,60 528,40 100,00%
Zone cu riscuri naturale - din teritoriul administrativ al comunei, suprafaţa de 600 ha

teren lunca, reprezintă zona inundabila, iar pe 4 krn este o zona cu alunecări de
teren, surpări în zona de coasta a albiei majore a braţului Borcea.

2.3. Infrastructura fizică şi de telecomunicaţii
2.3.1. Infrastructura rutieră
Judeţul lalomiţa este situat în lungul râului lalomiţa. Acest culoar centralizează doua
axe majore de circulate. O axa majora este pe direcţia Est - Vest şi cuprinde calea
ferata BUCUREŞTI-URZICENI-SLOBOZIA-TANDAREI şi traseul magistralei rutiere
DN 2D, respectiv drumul european E 60 între URZICENI-SLOBOZIA-HARŞOVA-
CONSTANTA . A doua axa este DN 2 între BUCUREŞTI şi NORDUL MOLDOVEI
prin URZICENI-BUZAU pe direcţia Nord - Sud.
Aceste doua axe majore ii conferă judeţului lalomiţa mare importanta în încadrarea
la nivel naţional. Importanta reţelei de drumuri situează judeţul lalomiţa pe o poziţie
superioara mediei pe tara. Din analiza stării tehnice a drumurilor publice din judeţ şi
categoriile lor, se constata pe ansamblu o situaţie buna a modernizării drumurilor
(modernizare DN 2 şi DN 2A etc.)
Caracteristicile circulaţiei actuale din Comuna Făcăeni
Comuna Făcăeni este situata pe Drumul Naţional 3B - Feteşti - Mihai Bravu, care o
străbate de la Sud la Nord pe o distanta de aproape 10 Km, trecând atât prin satul
de reşedinţa Făcăeni, cât şi prin satul aparţinător, Progresu.
Distanta pana la municipiul reşedinţa de judeţ, Slobozia este de circa 55 km, iar
pana la cele mai apropiate oraşe distantele sunt de 23 km pana la Feteşti şi 30 km,
Ţăndărei. Legăturile se realizează exclusiv pe şosea.
Drumurile din intravilanul comunei totalizează 42,6 km, din care 6,8 km sunt drumuri
pietruite, iar 35,8 km, drumuri de pământ.
De-a lungul DN 3B sunt 8 km rigole pavate şi 2 km rigole nepavate.
In anul 2007 s-au construit 4 staţii de transport în comun amenajate.
La ora actuala exista un plan de reabilitare a infrastructurii - pietruirea drumurilor de

pământ.

45% dintre cei care au răspuns acestui sondaj spun că sunt nemulţumiţi şi foarte
nemulţumiţi de starea drumurilor din localitate. În privinţa stării drumurilor care fac
legătura cu oraşul, procentul nemulţumiţilor este mult mai mic - 12%.1
Persoanele sub 45 de ani sunt nemulţumite într-o proporţie mai mare decât cele de
45 de ani şi peste de starea drumurilor din sat.
La fel, persoanele sub 60 de ani sunt mai nemulţumite de starea drumurilor care fac
legătura cu oraşul decât cele de 60 de ani şi peste, despre care se presupune că nu
se deplasează către oraş atât de des ca prima categorie.2
Procentul nemulţumiţilor faţă de starea trotuarelor este de 50,6%, doar 9,5%

declarându-se mulţumiţi. Procentul celor care nu au putut face o apreciere a fost de
21,8%. Ca şi în cazul satisfacţiei privind starea drumurilor, persoanele tinere tind sa
fie mai nemulţumite de starea trotuarelor decât cele în vârstă.3
2.3.2. Circulaţia feroviară
Comuna Făcăeni nu este deservita de calea ferata.
2.3.3. Transportul în comun
Legătura intre comuna şi localităţile învecinate se realizează cu mijloace de

transport în comun aparţinând localităţilor învecinate şi cu autoturismele din
comuna. Numărul autoturismelor din comuna este de 299, din care: 24 aparţin
societăţilor comerciale din comună, 275 autoturisme proprietate persoane fizice.
Datorită declinului economic, a disponibilizărilor de personal în mediul urban şi a
privatizării sectorului agricol, numărul navetiştilor a scăzut drastic, în prezent
principala categorie de navetişti o reprezintă elevii.
Linia de transport în comun de care beneficiază comuna este Feteşti –Făcăeni –

Vlădeni, pe care se efectuează şase curse.
Sondaj de Opinie Făcăeni, judeţul Ialomiţa – Raport pag 11 – Anexa nr 1

1
2
Sondaj de Opinie Făcăeni, judeţul Ialomiţa – Raport pag 12– Anexa nr 1
3

Procentul celor care sunt nemulţumiţi de transportul public este unul mic – 8,7%;
56,6% sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de acest serviciu, iar 3,2% se declară nici
mulţumiţi, nici nemulţumiţi.4
Disfuncţionalităţi majore privind circulaţia
1. Circulaţia rutieră
Localitatea s-a dezvoltat longitudinal drumurilor judeţene DN3B din care se dezvolta
perpendicular şi paralel toate străzile din intravilanul comunei Făcăeni Principalele
disfuncţionalităţi sunt:
- treceri de pietoni nemarcate pe DN;
- străzi din pământ, care în perioadele ploioase ale anului devin impracticabile la
străzile din intravilan, profilul transversal este redus
- lipsa trotuarelor;
- lipsa unor parcări;
- lipsa dispozitivelor de colectare şi evacuare a apelor meteorice;
- lipsa unui iluminat stradal corespunzător şi a mobilierului stradal specific;
2. Transportul în comun
- Starea parcului circulant care a mai rămas în dotarea societăţilor de transport

judeţean şi interjudeţean este precară
- Autogările, cu funcţiunile lor principale, au devenit aproape improprii folosirii;
- Nu există amenajări specifice punctelor de oprire pe trasee;
Aspecte critice privind desfăşurarea circulaţiei rutiere:
- starea de viabilitate a străzilor este proasta în cea mai mare parte [cca 85%
din lungimea străzilor este cu îmbrăcăminţi din piatră sau din pământ]
- principalele intersecţii sunt insuficient amenajate;
- profiluri necorespunzătoare [in special al străzilor cu îmbrăcăminţi din

pământ];

4

2.3.4. Echipare edilitara
Alimentare cu apă potabilă. Sistemul de alimentare cu apa este realizat din anul
1964, desfăşurându-se pe o suprafaţa de 26,8 km, deserveşte 1842 gospodarii şi
are o uzura de 85%. în anul 2005 s-au executat 6,2 km reţea de apa potabila ce
deserveşte 180 gospodarii. în momentul de fata, acesta va fi modernizat, termenul
de finalizare a investiţiei fiind în mai 2009. Valoarea investiţiei se va ridica la
4.000.000 lei şi va cuprinde reabilitarea totala a sistemului, staţie de pompare şi
clorinare şi doua bazine a 500 mc, precum şi reţea de hidranţi.
Apa din fântânile săteşti folosite în prezent pentru consumul populaţiei este supusă
poluării de către apele uzate menajere, precum şi de îngrăşămintele chimice sau
naturale folosite de locuitori în agricultură care se infiltrează în sol şi ajung în pânza
freatică, existând riscul depăşirii concentraţiilor admise ale conţinutului în nitraţi,
nitriţi, substanţe organice. Se menţionează că lipsa instalaţiilor centralizate de
alimentare cu apă poate determina apariţia unor boli hidrice.
Cele mai multe gospodării sunt conectate la reţeaua de apă curentă, 85,2% din
populaţie având acces la acest serviciu. 74.4% dintre respondenţi se declară
mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de calitatea apei potabile din comună. Analiza statistică
a arătat ca nivelul de satisfacţie faţă de calitatea apei potabile este influenţat de
vârsta respondenţilor, cei sub 45 de ani fiind mai nemulţumiţi de acest serviciu5
Disfuncţionalităţi:
- surse de apă de adâncime mare insuficiente ca debit;
- branşamente insuficiente;
- conducte de distribuţie din oţel uzate;
- reţea de distribuţie insuficientă;

5

Accesul la reţeaua naţională de alimentare cu energie electrică. Gradul de

electrificare al comunei este de 100%. Alimentarea cu energie electrica a
obiectivelor economice şi a consumatorilor casnici din comuna Făcăeni, se
realizează din cele 10 posturi de transformare de tip aerian 20/0,4 kw , de diverse
puteri , amplasate pe stâlpi din beton. Racordarea posturilor de transformare se face
în axul de 20 kv Gura lalomiţei - Feteşti. La amplasarea posturilor de transformare s-
a ţinut seama de dezvoltarea zonei respective, asigurându-se o cădere de tensiune
maxima admisibila, precum şi o încărcare corespunzătoare a acestora.
Reţelele de distribuţie - 0, 4kv sunt de tip aerian , realizate din stâlpi de beton armat
centrifugat şi conductori parţial fie de tip funie OL-AL aflându-se în prezent intr-o
stare corespunzătoare de funcţionare, dar care necesita reparaţii în zonele periferice
ale satelor componente.
Amplasarea reţelelor electrice s-a făcut ţinându-se seama de posibilităţile de

intervenţie rapidă a unităţilor specializate, în caz de avarie-cu acces fie din străzile
comunei , fie din drumurile comunale, fie din drumurile de exploatare.
96% dintre subiecţi s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de alimentarea cu
energie electrică.6
Iluminatul public în comuna acoperă 42 km, cca. 1870 lămpi economice,

modernizarea fiind făcuta în aprilie 2007.
91,4% din locuitorii comunei sunt mulţumiţi de iluminatul public. Procentul

nemulţumiţilor practic inexistent.7
Disfuncţionalităţi :
- amplasarea în terenul agricol a posturilor de transformare pentru reţeaua de 20 kw,

conduce la un acces dificil în caz de intervenţii;
Colectarea şi tratarea apelor uzate. Nu există sistem centralizat de canalizare a

apelor uzate menajere şi a apelor pluviale. Evacuarea apelor uzate menajere este
total necorespunzătoare, deoarece se realizează în fose de tip rural,
neimpermealizate şi care poluează bactereologic stratul freatic de mică adâncime
6
7

care este utilizat de peste 70 % din gospodăriile comunei, pentru alimentarea cu apă
potabilă.
Apele pluviale din zonele de locuinţe amplasate în intravilanul localităţii sunt dirijate
prin rigole şi şanţuri la lalomiţa sau la canalele de desecare.
Disfuncţionalităţi constatate: fose de tip rural neimpermeabilizate, care poluează

pânza freatică;
In viitorul apropiat, comuna intenţionează sa realizeze un astfel de sistem: studiul de

fezabilitate a fost finalizat, urmând ca în anul 2008 să se încerce obţinerea finanţării.
Cu toate că în comună nu există un sistem de colectare şi tratare a apelor uzate

doar 11,4% dintre locuitori consideră acest lucru una dintre cele mai importante trei
probleme ale comunei, ca şi importanţă aceasta venind pe locul şase în ordinea
priorităţilor.8
Alimentarea cu căldura şi cu gaze naturale. Comuna Făcăeni nu este alimentată cu

gaze naturale de la reţeaua naţională de transport şi distribuţie .
Alimentarea cu căldură a locuinţelor şi a dotărilor social culturale se realizează în

prezent cu sobe cu combustibil solid ( lemne, cărbuni ) şi deşeuri agricole ( coceni
de porumb şi floarea soarelui ).
Preparare hranei se face cu butelii de aragaz şi cu combustibil solid şi deşeuri

agricole:
Disfuncţionalităţi
- dificultatea de aprovizionare cu combustibil solid: lemne şi cărbune având în

vedere ca în judeţul lalomiţa nu există exploatări forestiere sau de cărbune;
- costul ridicat şi calitatea necorespunzătoare a combustibilului;
- dificultăţi în aprovizionarea cu butelii de aragaz în perioadă de iarnă;
- costul ridicat pentru umplerea unei butelii, având în vedere veniturile modeste
ale locuitorilor;

8

Autorităţile publice au demarat demersurile pentru realizarea studiului de fezabilitate

pentru alimentarea cu gaze a comunei.
Lipsa gazului metan este considerată o prioritate importantă de către 5,7%din

locuitorii comunei.9
Colectarea şi depozitarea gunoiului menaje. In comuna Făcăeni nu există un

serviciu de salubritate organizat, colectarea deşeurilor se realizează în recipienţi
special destinaţi acestui scop (coşurile de gunoi amplasate de primărie) sau în
recipienţi improvizaţi în gospodăriile individuale Transportul la platformele de gunoi
se face cu mijloace auto sau în căruţe cu tracţiune animală. Depozitarea se face pe
cele patru platformele de gunoi a comunei cu o suprafaţă 0,5 ha fiecare.
Platformele nu au nici un fel de amenajare. Cu toate ca amplasamentele nu

îndeplinesc, din punct de vedere al distanţei faţă de zona locuită 1000 m, condiţiile
prevăzute în ORD. 536/1997 al MS, probabil ca ele se vor mai utiliza datorită
distantei reduse de transport. Mai apar depuneri necontrolate de deşeuri dar pentru
evitarea unor asemenea situaţii este necesar ca, Consiliul local sa instituie printr-o
hotărâre, amenzi pentru nerespectarea depozitării deşeurilor în zonele autorizate.
Depozitarea deşeurilor se face total necorespunzător, fără a se lua măsuri

corespunzătoare de protecţia mediului ceea ce face ca acestea să constituie focare
de poluare a solului, subsolului şi a aerului.
Există un contract cu o firmă autorizată pentru preluarea şi incinerarea cadavrelor de

animale.
Deşeurile rezultate pe teritoriul comunei au un caracter specific rural, cantitatea în

care sunt produse şi calitatea lor variind sezonier şi fiind influenţată de starea
materială a locuitorilor. Compoziţia deşeurilor menajere rezultate este:
- deşeuri fermentabile de origine vegetală şi animală;
- deşeuri combustibile ( hârtie, carton, textile, plastic);
- deşeuri inerte ( metale, sticlă, deşeuri din construcţii).

9

Calculul cantităţii de deşeuri menajere s-a calculat, considerând indicele de

producere a deşeurilor menajere Im = 0,5 - 0,5 kg/ loc, zi şi greutatea specifică a
acestor deşeuri care este în conformitate cu prevederile SR 13400/98 de y =350 -
400 kg /m3.
46,8% dintre subiecţi s-au declarat mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de curăţenia străzilor
din localitate; 22,8% se declară nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi, iar 30% nici
mulţumiţi, nici nemulţumiţi. Procentul persoanelor nemulţumite creşte în cazul
satisfacţiei faţă de strângerea gunoiului. De asemenea, persoanele sub 50 de ani
sunt mai nemulţumite de strângerea gunoiului faţă de cele mai în vârstă.10
S-a aprobat de către Consiliul Local Făcăeni asocierea cu comunele Stelnica,

Vlădeni şi Borduşani în vederea realizării unui proiect privind gestionarea deşeurilor.
Accesul la informare şi telecomunicaţii. Localitatea dispune de conectare la o reţea

de televiziune prin cablu cu un număr de 626 de abonaţi. Abonaţii telefonici din
comuna Făcăeni – 323 - sunt racordaţi la Oficiul Telefonic, dotat cu centrală
telefonică digitală cu acces la reţeaua interurbană. Oficiul Telefonic este racordat la
reţeaua zonală de fibră optică.
Reţelele telefonice din comună sunt de tip aerian, cablu telefonic fiind montat pe
tendon de susţinere, parţial pe stâlpii de distribuţie ai reţelelor electrice de joasă
tensiune, parţial pe stâlpi de lemn.
În prezent comuna are acoperire la principalele reţele de telefonie mobilă ce

operează în ţară.
Nivelul celor care se declară mulţumiţi de accesul la serviciul de cablu şi internet

este unul ridicat, însă aproximativ un sfert din cei intervievaţi declară că, pentru ei,
acest serviciu nu este disponibil.11
Accesul la telefonie fixă şi mobilă este apreciată pozitiv majoritatea persoanelor care
au răspuns acestui sondaj. Procentul mare al non-răspunsurilor derivă din faptul că
există o mare parte a populaţiei care nu foloseşte acest serviciu.12

10
11
12

Presa scrisa se distribuie prin intermediul oficiului poştal existent în comuna - DRPR
Constanta şi DHL (curierat rapid).
Sistemul de irigaţii. Comuna dispune de un sistem de irigaţii format din canale şi

staţii de pompare situate în extravilan. Acest sistem deserveşte 7300 ha de teren
agricol. Punerea în funcţiune a fost realizată în anul 1980. Starea de funcţionare
este nesatisfăcătoare, ultimele reparaţii fiind realizate în 1988. Sistemul este
gestionat de SNIF Ialomiţa.
Lipsa sistemului de irigaţii este considerată o problemă a comunei 8,90% dintre

subiecţii chestionaţi considerând acest fapt ca fiind una din cele mai importante
probleme cu care se confruntă comuna. Totodată lipsa sistemului de irigaţii este a
şaptea în topul priorităţilor din comună.13

13

2.4. Mediu
2.4.1. Situaţia existenta
Comuna Făcăeni este situata în Câmpia Română. Suprafaţa totală a intravilanului
este de 528,4 ha. Spatiile verzi sunt insuficiente, şi - în plus - cele existente sunt
nevalorificate corespunzător. Hidrogeologia comunei Făcăeni este condiţionata de
litologia şi proprietăţile fizice ale rocilor acvifere, situarea morfologică, precum şi
raportul alimentare/drenaj.
Geomorfologia. Teritoriul comunei este situat în trei zone distincte: lunca, terasa
inferioara şi câmp înalt. Zona de lunca este caracterizata din punct de vedere
litologic, prin prezenta unor depozite de nisipuri cu pietrişuri în baza, iar la partea
superioara formaţiunile devin mai fine fiind constituite din nisipuri prăfoase, prafuri
nisipoase etc. Zona terasei joase prezintă la suprafaţa formaţiuni prăfoase nisipoase
argiloase de tip loessoid. Zona terasei inferioare şi cea a câmpului înalt sunt
caracterizate prin grosimi mari ale depozitelor de dune constituite, în principal, din
nisipuri prăfoase.
Clima . Datorita poziţiei sale, judeţul are un climat temperat, cu un pronunţat grad de
continentalism, caracterizat prin contraste mari de la vara la iarna. Prin poziţie şi
relief, judeţul lalomiţa favorizează iarna, pătrunderea maselor de aer rece
continental de origine euro- asiatice, iar vara, mase de aer foarte cald, fierbinţi şi
uscate, din Asia ori Mediterana şi Africa , ceea ce imprima acestei zone o nota
specifica de ariditate.
Prin aşezarea în partea de sud-est a tarii comuna Făcăeni este supusa influenţei
maselor de aer estice - continental, vestice - oceanice şi sudice - mediteraneene,
ceea ce condiţionează un climat de tip continental excesiv. Acest tip de climat se
caracterizează prin contraste pronunţate de la iarna la vara, concretizate în
amplitudini termice mari (peste 50oC). Valorile medii ale temperaturii aerului sunt de
10 - 11 oC, luna cea mai calda este iulie (medie +30oC), iar cea mai rece este
ianuarie (medie – 3oC). Vanturile dominante sunt din sectorul nordic şi nord-estic pe
timpul sezonului rece. Precipitaţiile atmosferice au o caracteristică tip continentală,
respectiv cu o diferenţiere pronunţată de la o lună la alta şi de la un an la altul. Cele
mai mari cantităţi anuale de precipitaţii -60 la 75 mm - cad la începutul verii, în iunie,
iar cele mai reduse iarna, în februarie - martie când totalizează doar 26-30 mm.

Variabilitatea precipitaţiilor de la un an la altul este foarte pronunţata. Specific zonei

judeţului lalomiţa este şi caracterul insular, local al precipitaţiilor, astfel încât, un an
deosebit de ploios sau secetos nu întruneşte aceleaşi caracteristici pe tot cuprinsul
sau. De asemenea este demn de semnalat ca frecventa anilor secetoşi şi a
perioadelor secetoase este mai mare comparativ cu cea a anilor ploioşi şi a
perioadelor ploioase. Precipitaţiile au un caracter continental, producându-se
diferenţiat de la un an la altul, cantitatea medie anuala fiind de 400 - 600 mm/an,
deci un regim deficitar. Acest regim al precipitaţiilor are influente importante asupra
dinamicii apelor freatice, precipitaţiile fiind principala sursa de alimentare a celor din
urma.
Caracteristicile reliefului judeţului, specifice câmpiei, deci relativ uniforme, nu
determina modificări în circulaţia generala a aerului, liniile mari de relief din
vecinătate, ( Carpaţii şi Subcarpaţii de curbura în nord şi nord -vest respectiv Valea
Dunării şi Podişul Dobrogei în est ), influenţează vizibil traiectoria şi viteza vânturilor.
Astfel, în vestul şi centrul judeţului predomina în tot cursul anului vanturile din
sectorul nord-estic, cu frecvente de peste 25- 29% toamna; 22-34% iarna ; 26-36%
primăvara şi 22-25 % vara. Vanturile din direcţie opusa, respectiv din sectorul sud-
vestic, reprezintă o a doua direcţie predominanta în tot cursul anului.
Ceea ce da o nota aparte judeţului sunt fenomenele de seceta care se pot produce
în cursul anului. Astfel, în cursul unui an mediu, pot avea loc cea. 7 perioade de
seceta cu o durata medie de 16 zile, cel mai mare număr de perioade de seceta a
fost 12 în 1980. Cete mai frecvente perioade de seceta s-au produs la sfârşitul verii-
începutul toamnei (august- decembrie respectiv martie-aprilie).
Radiaţia solara
Radiaţia solara globală variază între 125-127,5 kcal/cm2/an valorile crescând de la
NV către SE, mai ales datorită micşorării nebulozităţii pe aceeaşi direcţie.
Temperatura medie anuală este de 10,3-10,5 grade C în NV şi creste la 11,1 grade
C în SE. Luna cea mai călduroasa, iulie, are temperaturi medii de 22,4-23 grade C,
iar luna cea mai rece , ianuarie , temperaturi medii intre -3,2 şi -2,2 grade C .

Culoare microclimatice
Pe teritoriul comunei pot fi întâlnite mai multe zone mari cu un microclimat
caracteristic. Aceste suprafeţe sunt reprezentate de teritoriile ocupate de ape. Apele
generează suprafaţa cea mai mare în care este puţin atenuat caracterul continental
excesiv al climatului local.
Concluzie. In climatul judeţului lalomiţa, seceta este un fenomen specific, care da o
nota de personalitate acestui teritoriu. Nicăieri în tara fenomenul de seceta nu se
mai produce cu aceeaşi intensitate, frecventa şi durata ca în aceasta zona.
Atenuarea efectelor acestui fenomen se poate realiza numai prin plantarea
perdelelor forestiere sau pomicole pentru diminuarea efectelor vântului, ale
evapotranspiratiei, ca şi pentru mărirea gradului de umiditate.
Se poate considera ca fenomenul de seceta are o anumita ciclicitate, astfel la un sir
de 2-3 ani ploioşi urmează un şir de 6-7 ani secetoşi.
Vegetaţie. În prezent pădurile din zona riverana Dunării se confrunta cu factori
defavorabili climatici şi antropici. Astfel, ca urmare a lucrărilor de îmbunătăţiri
funciare (diguri şi desecări în incintele agricole) executate în ultimii 25-30 de ani şi a
secetelor prelungite din ultimii ani, suprafeţe considerabile de teren au devenit
supraproductive. Coborârea nivelului apelor freatice ca şi stagnarea prelungita a
apelor de inundaţie şi uscarea pădurilor.
Reconstrucţia ecologica a acestor zone se impune, şi se fac eforturi susţinute pentru
asigurarea continuităţii şi integrităţii sistemului forestier în vederea satisfacerii rolului
complex de protecţie a mediului, din care cu prioritate sporirea gradului de protecţie
împotriva eroziunii malurilor şi digurilor.
Având în vedere ponderea mica a pădurilor în teritoriul judeţului lalomiţa, dintre
masurile necesare pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier sunt
imperative: trecerea în regim special de conservare a pădurilor şi reconstrucţia
ecologica a zonelor afectate de degradare, menţinerea integrităţii fondului forestier şi
creşterea suprafeţelor împădurite în zonele în care se fac simţite mai acut lipsa
pădurilor sau influentele nefavorabile ale climei, înfiinţarea perdelelor forestiere de
protecţie a câmpurilor acolo unde seceta şi vânturile puternice acţionează frecvent,
ecologizarea tehnologiilor de exploatare, de regenerare, de îngrijire şi protecţie a
pădurilor, masuri preventive pentru a asigura stabilitatea şi rezistenta pădurilor în

menţinerea echilibrului ecologic, realizarea de zone verzi în jurul unităţilor cu

activităţi poluante pentru diminuarea efectelor nocive ale acestora, ameliorarea
structurii pădurilor şi a stării sanitare, pentru sporirea valorii producţiei silvice şi a
eficientei protecţiei mediului înconjurător.
Aer. Poluarea atmosferei reprezintă unul dintre factorii majori care afectează
sănătatea şi condiţiile de viaţă ale populaţiei. Disconfortul produs de fum şi mirosuri,
reducerea vizibilităţii, efectele negative asupra sănătăţii umane şi a vegetaţiei
produse de pulberi şi gaze nocive, daunele asupra construcţiilor datorate prafului şi
gazelor corozive, precipitaţiile acide, se înscriu printre problemele majore de mediu
ale zonelor locuite.
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate în ea
afectând direct şi indirect, la mica şi la mare distanta, atât elementul uman, cat şi
toate celelalte componente ale mediului natural şi artificial (construit).
Din cele de mai sus se desprinde faptul ca menţinerea calităţii atmosferei intre limite
acceptabile, cu tendinţa de aducere la parametrii naturali constituie o linie strategica
esenţiala a unui program de management al mediului intr-o zona, program al cărui
scop consta în reconstrucţia ecologica a zonei şi asigurarea dezvoltării sale durabile.
Dezvoltarea urbanistica a unei localităţi, ca parte componenta a programelor
generale de utilizare a teritoriului la diferite scări (locala, regionala, naţională) trebuie
sa se înscrie în cerinţele şi în structura programelor de management al mediului.
Dezvoltarea durabila nu poate fi realizata decât dacă orice activitate umana, de la
asigurarea condiţiilor civilizate ale existentei cotidiene (încălzire, hrana, îngrijirea
sănătăţii, dezvoltarea spirituala etc.) pana la activităţile de folosire a resurselor şi de
producere a bunurilor materiale, este privata prin prisma integrării sale ecologice.
In mod particular în ceea ce priveşte dezvoltarea urbanistica propriu-zisa, integrarea
sa ecologica înseamnă a realiza un echilibru intre rezolvarea cerinţelor individuale şi
de grup ale comunităţii umane şi protecţia acestei comunităţi şi a mediului sau de
viaţă la agresiunea agenţilor poluanţi. Fundamentale pentru managementul calităţii
aerului- parte componenta a managementului mediului-sunt punerea şi menţinerea
sub control a surselor de poluare a atmosferei , existente şi viitoare.
Solul. Teritoriul comunei Făcăeni este caracterizat prin soluri azonale de lunca, care
sunt cele mai slab dezvoltate, şi prin soluri bine dezvoltate - cernoziomuri

carbonatice (castanii deschise), în zonele de terasa şi a podişului Hagieni din partea

de vest a teritoriului comunei. Solurile de lunca sunt reprezentate prin aluviuni şi
soluri aluviale. Aluviunile sunt depozite fine, mâloase-argiloase, aduse de apele
curgătoare şi depuse în lunca în timpul inundaţiilor. Solurile aluviale sunt întâlnite în
special în Insula Mare a lalomiţei şi ocupa suprafeţe mai rar inundate şi aluvionate,
ceea ce permite dezvoltarea vegetaţiei şi solificarea lor, conţinutul de humus în
orizontul superior putând ajunge la 7%. Din cauza adâncimii mici a apei din acviferul
freatic, acestea sunt frecvent gleizate şi înmlăştinite. în general, solurile de lunca
sunt favorabile unei game largi de culturi agricole, datorita gradului ridicat de
fertilitate şi regimului hidric favorabil. Cernoziomurile carbonatice din zona teraselor
şi Podişului Hagieni au drept caracteristica principala prezenta carbonaţilor de la
suprafaţa. În acest sector, din cauza aridităţii, cantitatea de precipitaţii din cursul
anului îndepărtează substanţele solubile, iar uscăciunea mare din timpul sezonului
cald măreşte evaporaţia apei din sol, care aduce spre suprafaţă sărurile respective.
Utilizarea în agricultura a solurilor (terenurilor) este afectata devo serie de factori
limitativi pentru producţia agricola, de care se tine seama la bonitarea terenurilor şi
la încadrarea acestora în clase de pretabilitate. Deficitul de umiditate climatic este
un factor limitativ general şi cel mai important datorita cantităţii reduse de precipitaţii
şi distribuţie nefavorabile a acestora în timpul perioadei de vegetaţie (in special la
porumb). Prin irigare se realizează condiţii pentru diminuarea acestui factor şi pentru
valorificarea potenţialului de fertilitate a solurilor. Introducerea irigaţiilor atrage insa
după sine pericolul ridicării nivelului apei freatice în arealele slab drenate şi apariţia
excesului de umiditate care s-ar constitui într-un factor limitativ. Pentru extinderea şi
intensificarea irigaţiilor este necesara menţinerea în stare de funcţionare a canalelor
existente precum şi completarea cu alte canale, după caz. De asemenea , este
necesara raţionalizarea normelor de udare dau reducerea lor în arealele cu apa
freatica la adâncime foarte mica . Excesul de apa de suprafaţa este, de obicei,
temporar insa suficient ca sa întârzie efectuarea lucrărilor agricole la timp. Poate fi
îndepărtat prin canale nepermanente, nesistematice spre emisarii învecinaţi.
Alt factor limitativ natural este sărăturarea unor soluri atât de pe câmp cat şi din
lunci. Prin irigare exista pericolul extinderii acestui fenomen sau apariţiei unor areale
noi cu sărături dacă nu se iau masuri corespunzătoare care sa asigure drenarea

eficienta a teritoriilor cu apa la mica adâncime. Pe de alta parte, prin irigare cu

norme sporite şi cu drenare eficienta, solurile sărăturate slab moderat pot fi
desalinizate. Pantele cu înclinare slaba reprezintă pericole de degradare prin
declanşarea eroziunii de suprafaţa dacă nu se respecta o agrotehnica antierozionala
adecvata, cele cu înclinare puternica pot fi utilizate ca pajişti. Dar extinderea
terenurilor în panta este neînsemnata. Inundabilitatea reprezintă alt factor limitativ
important pentru producţia agricola ducând la compromiterea recoltelor.
Regularizările de consum de apa, după caz, îndiguiri ar determina prevenirea
acestui fenomen. în afara factorilor limitativi menţionaţi, solurile prezintă o oarecare
fragilitate la cultivare, generata de următoarele procese: dehumificare, scăderea
valorilor Ph, degradarea fizica, salinizare. Dehumificarea consta intr-o scădere a
conţinutului şi rezervei de humus. Aceste reduceri se corelează cu fertilitate
minerala intensiva cu azot, cu aplicarea irigaţiei, cu lipsa unor asolamente adecvate
şi cu lipsa fertilizării organice. Principalele procese de degradare fizica sunt
destructurarea şi crustificarea în special pe solurile bălane datorita structurii slab
dezvoltate şi stabilităţii hidrice relativ reduse a agregatelor, mai ales în regim irigat.
La majoritatea solurilor apare o compactare sub stratul arat care înrăutăţeşte
însuşirile fizice, în general, foarte bune. După cum s-a mai arătat exista riscul
extinderii sau accentuării salinizării în zonele cu potenţial de sărăturare (apa freatica
mineralizata la adâncime mica, aport suplimentar de apa la contactul câmp- terasa)
pe un fond climatic cu perioada de uscăciune în timpul verii. Dintre degradările
antropice sunt de menţionat depunerea haotica de gunoaie şi depozite menajere pe
soluri fertile din apropierea aşezărilor, excavarea unor suprafeţe şi transformarea lor
în neproductiv, bararea unor cursuri de apa pentru iazuri care poate împiedica rolul
de drenări naturali ai teritoriului, cu repercusiuni în ridicarea nivelului freatic în
zonele învecinate.
Zone propice pentru amplasarea haldelor de deşeuri zonale pot fi alese dintre
solurile cu un grad mare de degradare aflate în Clasa a VI-a a terenurilor improprii,
cu limitare sau pericole de degradare foarte severe în condiţii irigate constituite din
terenurile sărăturate foarte puternic (solonceacuri) şi apoi de cele afectate de
eroziune foarte puternica (erodisoluri) asociata uneori cu prăbuşiri de maluri.

Apa. Din punct de vedere hidrogeologic, în zona comunei Făcăeni, au fost

interceptate următoarele structuri acvifere: acviferul de medie adâncime, sub
presiune, din stratele de Fratesti întâlnit în zona de câmp înalt - podişul Hagieni, la
Movila, acviferul freatic din depozitele loessoide şi terasele Dunării şi acviferul freatic
al luncii.
Stratul acvifer din straturile de Fratesti nu a fost interceptat prin foraje executate în
zona locuita a comunei, iar în zona de câmp malţ, situata în partea de vest şi sud-
vest, a fost captat printr-un foraj executat la Movila, la pompările experimentale
obţinându-se un debit de 15 m3/h şi o denivelare de 3,2 m, nivelul piezometric
aflându-se la adâncimea de 57m.
Stratul acvifer freatic din depozitele loessoide şi terase are o prezenta discontinua în
zona podişului Hagieni, în interiorul căreia stratul acvifer se prezintă sub forma unor
lentile situate la diferite nivele şi distribuite neregulat, nivelul apei fiind la adâncimi
mai mari de 20 m. în zonele de terasa joasa şi inferioara, în care este situat şi satul
Făcăeni, acesta are un caracter continuu, nivelul hidrostatic situându-se la adâncimi
de 15-20 m în zona terasei joase şi mai mari de 20 m spre terasa inferioara, în
funcţie de morfologia terenului. Nivelul hidrostatic a fost întâlnit la adâncimea de 31
m, testările hidrodinamice conducând la obţinerea unui debit de 48 m3/h
corespunzător unei denivelări de 1,4 m. Apa are caracter potabil, cu excepţia unei
depăşiri a limitei admisibile la substanţe organice. Stratul acvifer freatic din zona de
lunca se dezvolta în aluviunile poros-permeabile ale acesteia şi se alimentează din
precipitaţiile atmosferice şi din stratului acvifer din depozitele loessoide şi terasa
inferioara. Nivelul apei este situat, în general, la adâncimi de 2-5 m şi în unele
sectoare, chiar mai mici de 2 m. Pentru alimentari cu apa în sistem centralizat este
recomandabil a fi exploatat acviferul freatic din terasa inferioara, care prezintă
caracteristici cantitative şi calitative favorabile, el având şi o vulnerabilitate la poluare
mult mai redusa decât acviferul din lunca.

2.4.2. Poluarea mediului

Poluarea aerului . Activităţile specifice acestor zone, legate în primul rând de viaţa
de zi cu zi a locuitorilor se constituie într-o serie de surse de poluare a aerului
specifice mediului rural şi care determină apariţia a două tipuri de poluare şi anume:
Poluare sezonieră (în perioada anotimpului rece - încălzirea spaţiilor
de locuit, comerciale, etc.);
Poluarea permanentă (în tot timpul anului) - prepararea hranei, traficul
rutier, servicii şi activităţi productive (morărit, fierărie, etc.), depozitarea
şi incinerarea deşeurilor solide.
Aceste surse generează poluanţi atmosferici comuni formaţi dintr-un complex de
substanţe sub formă de aerosoli şi gaze cu efecte negative atât ca acţiune singulară
cât şi în grup (exemplu: datorită plumbului existent în benzină, aerosolii aflaţi în zona
arterelor de circulaţie au un anumit conţinut de plumb - Pb). Majoritatea poluanţilor
gazoşi generaţi de sursele existente: oxizi de sulf şi de azot, monoxidul de carbon,
zgura, etc. (exemplu : rezultaţi de la folosirea combustibilului solid şi a cărbunilor la
încălzirea spaţiilor şi prepararea hranei), sunt poluanţi primari de natura acida care,
împreuna cu apa din atmosfera şi ca urmare a reacţiilor fotochimice (reacţii cu
rezultat de transformare chimica a substanţelor care au loc sub acţiunea luminii)
generează poluanţi secundari ca acidul sulfuric şi azotic cu grad de agresivitate
ridicat. Poluanţii atmosferici au efect negativ asupra sănătăţii oamenilor (prin
creşterea morbidităţii şi a mortalităţii) cât şi asupra construcţiilor determinând
creşterea nivelului de coroziune asupra metalului, mărirea gradului de degradare a
materialelor: beton, metal, lemn, cauciuc, vopsea, etc.. Acţiunea distructivă asupra
mediului construit determină apariţia unor serioase daune la locuinţe, străzi,
monumente arhitectonice, opere de arta, instituţii, cu efecte asupra factorului uman
determinând astfel în plan economic (cheltuieli de întreţinere, restaurare,
conservare), în plan psihologic (la nivel de individ, dar şi de comunitate - teama de a
trai în astfel de clădiri). Poluarea aerului se resimte şi asupra vegetaţiei mai ales în
ceea ce priveşte sănătatea plantelor de cultura, dar şi asupra spatiilor verzi existente
indiferent dacă acestea sunt situate de-a lungul străzilor sau în suprafeţe compacte,
asupra copacilor şi plantelor ornamentale.

Comuna nu dispune de reţea de supraveghere a calităţii aerului. Pentru menţinerea

calităţii atmosferei între limite acceptabile, cu tendinţe către parametrii normali,
trebuie stabilita o strategie clară, care să cuprindă programe de management al
mediului în zonă.
Poluarea solului. Calităţile naturale ale solului sunt afectate de o serie de factori
dintre care cei mai importanţi sunt depozitarea deşeurilor menajere, industriale şi
agricole, depozitarea necontrolata sau utilizarea excesiva (necorespunzătoare
normelor agrochimice) a substanţelor fertilizante şi fitosanitare; demolarea parţiala a
unor construcţii şi lăsarea în paragina a terenurilor respective.
Principalele surse care folosesc solul ca suport de depozitare sunt gospodăriile
populaţiei şi unităţile agricole. Zonele unde se depozitează deşeurile menajere.
Lipsa împrejmuirii, a unui punct de recepţie, a unui paznic, a unui şanţ de gardă,
neacoperirea periodică a deşeurilor poate determina poluarea solului prin:
infiltrarea reziduurilor lichide în solul de sub depozit şi din împrejurimi
schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor învecinate platformei şi
degradarea lor;
depunerea pe terenurile învecinate platformei a materialelor uşoare: hârtie,
frunze etc.
Folosirea îngrăşămintelor chimice. Folosirea excesivă a pesticidelor şi
îngrăşămintelor minerale a dus la otrăvirea mediului. Pesticidele se descompun
foarte greu în sol şi se acumulează în verigile superioare ale lanţului trofic. Este
importantă folosirea pesticidelor biodegradabile şi cu remanenţă slabă.
Mediul natural constituie pentru agricultură unul din factorii de producţie
indispensabili, de aceea trebuie bine protejat pentru că agricultorul depinde în
producţie de entităţi vii şi anume animale şi plante. Pentru a putea asigura
continuitatea producţiei agricole mediul natural trebuie salvat cu orice preţ.
Pentru a putea proteja mediul înconjurător, va trebui să se treacă la practicarea unor
sisteme agricole durabile, ceea ce va necesita din partea fermierilor un nivel înalt de
cunoştinţe de management.
Pentru fertilizare, nu numai că dejecţiile, îngrăşămintele naturale şi/sau aplicarea
îngrăşămintelor chimice trebuie să se potrivească cu cerinţele plantelor, dar însăşi
numărul de animale din şeptelul fermierului trebuie foarte atent calculat dinainte

pentru a se asigura că dejecţiile produse nu vor depăşi cantitatea pe care fermierul o

va putea stoca sau arunca într-un mod ecologic acceptabil, la timpul potrivit în
următorul an (având în vedere nivelul azotului şi fosforului din sol).
Cele mai multe localităţi poluate sunt cele de la câmpie şi din depresiuni.
În ceea ce priveşte îngrăşămintele, se produc în prezent diferite tipuri de
îngrăşăminte minerale, care în mod obişnuit conţin forme solubile în apă ale
compuşilor azotului, fosforului şi potasiului, dar o mare parte din producţia de
îngrăşăminte cu fosfor o reprezintă fosfaţii insolubili în apă. Coeficientul de utilizare
a componenţilor nutritivi ai îngrăşămintelor minerale se apreciază că este insuficient
– 35-60% pentru îngrăşămintele cu azot, 60-80% pentru îngrăşămintele cu potasiu,
20-25% pentru îngrăşămintele cu fosfor. Unul din factorii de bază ce determină
pierderile, îl constituie preluarea lor din sol de către apele subterane, precum şi de
apa din precipitaţii.
Aportul sporit de fertilizanţi, pe lângă influenţa pozitivă a sporirii recoltelor, are şi o

influenţă negativă, producând poluarea apelor de suprafaţă şi a celor freatice.
Gradul de folosire de către plante a substanţelor nutritive este în funcţie de
solubilitatea îngrăşământului, proprietate cu caracter multifuncţional şi determinată
de: proprietatea componenţilor îngrăşământului, structura granulelor, condiţiile
specifice de producţie, particularităţile regimului de apă şi climatului, proprietatea de
absorbţie a solurilor, compoziţia solurilor şi a soluţiilor din sol în zona utilizării.
Substanţele nutritive, cuprinse în apele de infiltraţie, influenţează foarte mult

calitatea apelor de suprafaţă. Astfel, din substanţele azotate, cel mai nociv se
manifestă conţinutul de nitraţi. Aplicarea unor doze mari de azot, fără o prealabilă
analiză chimică a solului şi plantei, duce la un dezechilibru între creştere şi
fructificare, ce se repercutează negativ asupra calităţii fructelor.
Pierderile de fosfor prin spălare duc la creşterea conţinutului de substanţe fosfatice

în apele de suprafaţă şi în final, la creşterea rapidă a eutrofizării (sporirea înmulţirii
plantelor acvatice). Poluarea apelor cu săruri de potasiu şi cu cloruri, se manifestă
prin creşterea conţinutului de săruri, care este nefavorabil. Îngrăşămintele cu azot în
formă amoniacală şi cele cu potasiu, măresc aciditatea de schimb şi conţinutul de
aluminiu şi mangan mobil.

Poluarea apei . Principala sursa de poluare a apelor de suprafaţa sunt gospodăriile

populaţiei, unităţile agricole şi de industrie, acestea deversând apele menajere direct
pe sol, fără a exista un sistem de epurare. Totodată, lipsa unui sistem centralizat de
colectare şi tratare a apelor uzate a determinat depăşiri de CMA (Concentraţia
Maxima Admisa) la substanţele organice, comparativ cu STAS 4706 - 88, în apa
fântânilor.
Poluarea sonoră a mediului. Sursele de zgomot localizate în traficul rutier şi în

activităţile economice. Limitele maxime admisibile pe baza cărora s-a apreciat starea
mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot
(moara, atelier mecanic) sunt precizate în STAS 10009/88 şi prevăd:
65 dB (A) unde A este nivelul de presiune sonora de pana la 70 dB;
pentru amplasarea locuinţelor fata de unităţile economice se va asigura un

nivel de zgomot de 50 dB (A) la 2 m de faţada clădirii, în exteriorul ei (STAS
6161/1-79).
Traficul rutier este determinant în poluarea sonoră, generează zgomote care depind
de masa vehiculelor, acestea fiind vehicule uşoare pana la 3,5 tone şi vehicule grele
peste 3,5 tone.
Activitatea economica contribuie într-o mai mica măsura la poluarea sonora directa,
dar indirect prin mijloacele de transport folosite, de regula tractoare cu remorci.
Gradul de conştientizare a problemelor de mediu este redus în rândul populaţiei din
Făcăeni. Aşa cum reiese din cercetarea sociologică problema mediului nu se află pe
locul cinci în probleme importante, mai mult decât atât, deşi nu există un sistem de
colectare a deşeurilor menajere, populaţia este mulţumită de modul în care este
gestionată problema deşeurilor. Totodată, chiar dacă în comună nu există un sistem
de colectare şi tratare a apelor uzate, problema canalizării este considerată o
prioritate doar de 11,4% din populaţie.14

14

2.5. Situaţia economica şi mediul de afaceri

Economia judeţului lalomiţa, implicit a comunei Făcăeni, reflectă caracteristica
resurselor de care dispune, pe suportul producţiei agricole dezvoltându-se, în
special, industria alimentara. Localizarea în interiorul unei vaste regiuni de câmpie
şi-a pus amprenta asupra potenţialului economic şi a posibilităţilor de valorificare a
resurselor de dezvoltare. Atributele calitative ale mediului natural - condiţiile geo-
morfice, climatice, hidrografice - au condus la specializarea economică a comunei
Făcăeni în activităţi agricole.
Elemente pozitive ale ramurii economice:
⌧ poziţie favorabilă a dezvoltării activităţilor - tranzit, transfer, legături bune cu
zonele de N şi V (Moldova şi Transilvania)
⌧ turism;
⌧ deţine unul dintre tipurile cele mai fertile de sol;
⌧ capacitate a judeţului de a asigura prelucrarea materiilor prime - industria
alimentara, textilă;
Suprafaţa totală a teritoriului administrativ era în 1990 de 24.000ha. Evoluţia recentă
indică o ameliorare în dominanta activităţilor agricole în economia locală, datorită
impactului favorabil al proprietăţii private asupra pământului, reclamând acţiuni
eficiente de pregătire profesionala a noii generaţii în munca agricolă.
Disfuncţionalităţi:
- accesibilitatea aşezărilor rurale este redusă, transportul public aproape inexistent
creează în mod artificial un anumit grad de izolare a localităţilor;
- industria ialomiţeana prin structura sa sectorială specifică nu generează relaţii de
cooperare sau de producţie intense între centrele industriale;
- dependenţa centrelor industriale de sursele de aprovizionare situate în
proximitate geografică.
- populaţie cu media de vârsta ridicată, grad de şcolarizare scăzut;
- insuficienţa potenţialului uman, natural, turistic;
- procent mare de activi ocupaţi în agricultură
- infrastructură slab dezvoltată;
- scăderea numărului de salariaţi din industrie;
- scăderi ale investiţiilor realizate;

- scăderi ale producţiei în ramura alimentară;

- sectorul secundar are o pondere foarte mică.
2.5.1. Agricultura
Terenurile sunt în general nisipoase şi pot fi diferenţiate, în funcţie de zone, astfel:

- în incinta îndiguita - terenuri grele, de lunca, cu aport freatic bun (pânza freatica
este la 2-3 m adâncime);
- în zona de lunca de pe malul stâng al Borcei - terenuri nisipoase, slab
productive, sărăturate parţial;
- în zona de terasa - terenuri aluvionare, puternic vălurite, cu aport freatic foarte
slab (40-50 m adâncimea pânzei).
Principala activitate economica la nivelul comunei o reprezintă agricultura sub toate
aspectele ei: producerea cerealelor, legumicultura, creşterea animalelor.
Potenţialul caloric ridicat al climatului de stepă, grosimea şi fertilitatea
cernoziomurilor, ca şi tradiţia muncii agricole au determinat conturarea comunei ca
un spaţiu agricol dominat de culturile cerealiere (grâu, porumb) şi a plantelor tehnice
(floarea soarelui, sfecla de zahar) şi de creşterea animalelor (porcine, bovine,
păsări.
În privinţa suprafeţelor cultivate se disting suprafeţele mari cultivate cu grâu,
porumb, rapiţă, floarea soarelui şi orzoaică. Aceste suprafeţe au crescut în acelaşi
timp cu reducerea sau renunţarea la suprafeţele cultivate cu sorg, fasole boabe,
şofronel, soia, şi furaje.
Până în prezent, pe teritoriul comunei Făcăeni nu au fost constituite asociaţii de
udători.
Totodată se constată un număr ridicat de ferme de subzistenţă, 200, cu o suprafaţă
totală de 370 ha. Aceste ferme asigură, în general, necesităţile celor care le deţin,
producţia fiind destinată autoconsumului şi doar sporadic comercializării. Producători
agricoli din comună au posibilitatea de a comercializa produsele agricole în piaţa din
comună. Comuna este văduvită şi de existenţa unui centru de colectare a
produselor agricole în comună.
Terenul agricol este exploatat de 11 societăţi comerciale, în general, prin preluarea
terenului în arenda de la persoane fizice. Cel mai mare producător agricol de pe

raza localităţii este S.C. Prio Agricultura SA, ce a preluat o parte din terenul fostei
S.C. Udeskom, S.A. Zimbrul - 9400 ha în incinta îndiguita, persoane fizice - 1063 ha.
Celelalte societati ce prestează servicii în agricultura sunt: SC Intercereal - 748 ha,
SC Transmim - 876 ha, SC Raval Corn - 647 ha, SC Creanga Corn - 420 ha,
Agrofam Holding 103 ha, SC Agro Ram - 102 ha, SC Lin - 88 ha, SC Fermier Glob -
56 ha, SC Panghe - 26 ha. Suprafaţa de 1300 ha teren agricol arendat este
exploatata de P.F.-uri (ex.: Lazăr Aurelian-269 ha, Voiculescu-150 ha, Mihai
Gheorghe-146 ha, etc.).
In comuna lucrează în prezent: tractoare agricole - 120 buc, combine 29 buc, pluguri
- 88 buc, semănători - 81 buc, remorci tractor - 121 buc.
2.5.2. Creşterea animalelor
Şeptelului existent în comună se prezintă astfel:

Efectivele de bovine - 718 bovine în principal în gospodăriile populaţiei
Porcinele – 2705 capete
Ovinele cu 4200 capete.
Caprinele însumează un număr de 350 capete.
Cabalinele – 615 - s-au înmulţit ca număr, creştere determinată de folosirea
din ce în ce mai mult a acestora la munci agricole şi transportul necesar în
gospodării, în comună existând 460 atelaje hipo, majoritatea folosite în
fermele de subzistenţă.
In ceea ce priveşte numărul pasărilor acesta este de 26.000 capete.
În comună se mai găsesc 252 familii de albine.
Producţia animală în general este caracterizată prin fenomenul de descreştere

aproape la jumătate a producţiei de carne, de reducere la o treime a celei de lână
dar şi de creştere a producţiei de lapte şi ouă.
Sectorul zootehnic al comunei se poate dezvolta prin amenajarea unor ferme de

creştere a animalelor şi dotarea cu centre de colectare şi prelucrare a produselor
animale: carne, lapte, lână, piei ş.a. Se pot amenaja ferme de creştere a păsărilor, a
iepurilor, fazanilor, păunilor, a melcilor, herghelii ş.a.
În comună există un cabinet medical veterinar şi o farmacie veterinară.

O treime dintre respondenţi sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de posibilitatea de a

valorifica produselor agricole în sat. Şi în acest caz, procentul nemulţumiţilor este
mai mare în cazul persoanelor mai tinere.15
Cei mai importanţi agenţi economici care-şi desfăşoară activitatea în Făcăeni şi au

ca profil agricultura sunt:
- S.C. Fermier Glob S.R.L – societate agricola care are deţine o suprafaţă de
aproximativ 60 ha pe care o exploatează cu un parc de echipamente format din
2 tractoare şi echipamentele aferente şi trei instalaţii pentru irigaţii. Societatea
nu are implementat un sistem de management al calităţii, are experienţă în
implementarea unor proiecte de investiţii cu finanţare europeană şi doreşte
realizarea în viitor atragerea de fonduri comunitare pentru implementarea unei
investiţii în domeniul zootehnic.
- S.C. Creangă Com S.R.L - societate agricola care are deţine o suprafaţă de
aproximativ 480 ha pe care o exploatează cu un parc de echipamente format
din 4 tractoare şi echipamentele aferente şi o combină. Societatea nu are
implementat un sistem de management al calităţii, are experienţă în
implementarea unor proiecte de investiţii cu finanţare europeană şi doreşte
realizarea în viitor atragerea de fonduri comunitare pentru implementarea unei
investiţii în domeniul de activitate.
2.5.3. Serviciile
Activităţi terţiare: sunt reprezentate prin cele elementare , absolut obligatorii pentru
viaţă sociala a unei comunităţi. în comuna, serviciile sunt oferite de:
- D.R. Posta Romana (servicii poştale),
- CEC şi Coop. Credit (servicii bancare),
- SC Adi-Cost srl (servicii în construcţii, pază şi protecţie)
- SC Drăghici SRL (serv. transport marfa),
- SC Silva Forest SRL (silvicultură şi servicii transport)

15

- SC MALl TEHNIC SRL Bucureşti - (TV cablu)
- SC Achim (servicii colectare deşeuri feroase),
- BN Stuparu, (servicii notariale)
- Cabinet av. Cateloiu (serv. avocatura)
2.5.4. Turismul - obiective turistice, accesibilitate, grad de ocupare
Agroturismul este favorizat atât de practicarea pisciculturii şi vânătorii – vecinătatea

cu braţul Borcea şi Balta Ialomiţei, cât şi fondul cinegetic.
Turismul şi agroturismul pot fi dezvoltate prin investiţii în amenajarea unor pensiuni,

moteluri, restaurante cu specific local, baze de practicare a unor sporturi de sezon,
centre de vânătoare, de pescuit, campinguri ş.a.
2.5.5. Comerţ
Activităţile comerciale se desfăşoară în cadrul celor 14 unităţi dintre care majoritatea

au profil mixt, oferind consumatorilor locali o gama diversa de produse. Societăţi cu
activitate de comerţ: SC Lazăr Corn SRL, SC Tory SRL, SC Ginel Corn SRL, SC
Comlam SRL, SC Mifis SRL, SC Panghe, SC Badea Press, SC Adinuta, AF Pana,
AF Codrut, AF Ionut, AF Stan, AF Iuli.
- S.C. Indigo 2000 S.R.L – societate specializată în comerţul cu amănuntul al

produselor farmaceutice. Societatea nu are implementat un sistem de
management al calităţii, nu are experienţă în implementarea unor proiecte
de investiţii cu finanţare europeană şi doreşte realizarea în viitor atragerea
de fonduri comunitare pentru implementarea unei investiţii în domeniul de
activitate.
2.5.6. Industrie
Structura pe ramuri a agenţilor economici privaţi este dominata de activităţile

comerciale, putini întreprinzători asumându-si riscul unor activităţi de producţie. Dar,
odată cu limpezirea legislaţiei în domeniu şi cu acumularea de capital, exista
posibilităţi ca activităţile private sa se îndrepte mai mult spre producţie şi servicii.

La nivel de comuna activitatea industrială este reprezentată de activităţi de

valorificare primara a resurselor agricole locale (două mori şi o brutărie).
Cei mai importanţi agenţi economici care-şi desfăşoară activitatea în Făcăeni şi au

ca profil de producţie industrială sunt:
- morărit-panificaţie: SC Opal Prod SRL, SC Panghe SRL
- industrializarea laptelui: SC Ianis SRL
- prelucrarea lemnului: SC Silva Forest SRL
S.C. Opal Prod S.R.L – societatea desfăşoară activităţi de morărit şi panificaţie.

Societatea are implementat un sistem de management al calităţii - HACCP, nu are
experienţă în implementarea unor proiecte de investiţii cu finanţare europeană şi
doreşte realizarea în viitor atragerea de fonduri comunitare pentru implementarea
unei investiţii în domeniul morăritului şi panificaţiei.
2.5.7. Spirit antreprenorial
În privinţa intenţiei de a-şi începe o afacere în comună, doar 8,7% şi-ar dori acest
lucru. Dintre cei care şi-ar deschide o afacere, 31,3% ar alege ca domeniu de
activitate agricultura, iar 27,3% nu au o preferinţă pentru un domeniu anume. Pentru
sectorul industriei ar opta 23,8% dintre respondenţi.16
Intenţia de a deschide o afacere este întâlnită în rândul persoanelor din intervalul de

vârstă 18-49 de ani; 15,3% dintre aceştia intenţionează să-şi deschidă o afacere; la
categoria de vârstă de 50 de ani şi peste această intenţie nu există.17
Nu există o diferenţă semnificativă statistic între procentul femeilor şi cel al bărbaţilor

care intenţionează sa deschidă o afacere.18
2.5.8. Gradul de informare legat de posibilităţile de dezvoltare a afacerii
In general agenţii economici nu dispun de informaţii cu privire la transformările pe

care le înregistrează România odată cu integrarea în Uniunea Europeană. Puţinele
informaţii de care dispun cu privire la legislaţie şi fondurile post aderare sunt

16
17
18

provenite din mass-media, discuţiile purtate cu primarul şi informările realizate în

cadrul „GAL-ului Dunărea de Jos”.
Agenţii economici din comună sunt optimişti cu privire la perspectivele de viitor ale
mediului de afaceri, iar cu privire la problemele identificate de aceştia cele mai
importante ar fi: migraţia forţei de muncă, lipsa de personal calificat, problemele
financiare (impozitare, fiscalitate împovărătoare, dobânzi bancare ridicate),
obţinerea dificilă a finanţărilor europene, modificările legislative iar pentru societăţile
care desfăşoară activitate agricolă o problemă majoră o constituie condiţiile meteo
nefavorabile şi calamităţile din ultimii ani.

2.6. Caracteristicile forţei de muncă
Repartiţia salariaţilor pune în evidenţă câteva tendinţe clar conturate în evoluţia

recentă:
dezvoltarea monosectorială – activitatea predominantă în comună fiind
agricultura;
diminuarea pana la dispariţie a activităţilor industriale şi
amplificarea activităţilor de servicii, în special cele conexe agriculturii.
Dominanţa activităţilor agricole, promovarea altor tipuri de activităţi care nu solicită

un nivel ridicat de pregătire, şi mai ales atracţia centrelor urbane din apropiere
pentru forţa de muncă calificată - sunt elementele care au perpetuat gradul redus de
pregătire profesională. Principala disfuncţionalitate privind modul de ocupare a
forţelor de muncă o constituie faptul ca persistă indicele redus de atractivitate al
mediului economic şi al facilităţilor sociale. De aici migrarea populaţiei către centrele
urbane învecinate în directă legătură cu oferta slabă de locuri de muncă a agenţilor
economici din comună.
Populaţie activă curentă: - 42,1% din totalul populaţiei – 6000 persoane
Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă de 18-62 ani – 8,5 %.
Numărul locurilor de muncă existente în comună este de 438 din care 240 sunt în
agricultură, 36 în industrie, 162 în prestări servicii.
Nivelul insatisfacţiei faţă de posibilitatea găsirii unui loc de muncă în comună este
foarte ridicat (52,3%), doar 4,4% fiind mulţumiţi de aceasta.19
Dacă ar avea oportunitatea, 31% dintre respondenţi ar fi dispuşi să-şi schimbe locul
de muncă cu un altul în comună. Dintre aceştia, 68,7% ar lucra în orice alt domeniu,
iar 10,4% şi-ar dori să lucreze în agricultură.20
45,6% din populaţia în intervalul de vârstă de 18-45 de ani este dispusă să-şi
schimbe locul de muncă sau să se angajeze, faţă de doar 18,1% din populaţia de 45
de ani şi peste.
19
20

34,8% dintre persoanele ocupate sunt dispuse să-şi schimbe locul de muncă cu un
alt loc de muncă în comună.21
O problemă majoră cu care se confruntă agenţii economici din comună reprezintă

migrarea forţei de muncă spre mediul urban sau în străinătate pe de-o parte şi
calitatea scăzută a personalului. În general toţi agenţii economici doresc să-şi
perfecţioneze personalul existent. Cele mai vizate categorii sunt: agricultură, atât
cultivarea solului cât şi creşterea animalelor, comerţ, turism, servicii, morărit şi
panificaţie, farmaceutic, etc..
In anul 2007, s-au organizat cursuri de reconversie profesionala de către Direcţia

Muncii în colaborare cu SAPARD şi Direcţia Agricola pentru mecanizatori şi
legumicultori.

21

2.7. Populaţia - caracteristicile demografice
Comuna Făcăeni este caracterizată printr-un pronunţat caracter de ruralitate şi

fragilitate din punct de vedere al potenţialului economic şi al capitalului uman.
Populaţia localităţii este de 6128 locuitori din care 2977 bărbaţi şi 2912 femei. În
anul 2006, s-au născut 15 copii, au decedat 58 persoane şi au avut loc 40 căsătorii.
Structura demografică detaliată pe grupe de vârstă
Tabel nr.2 Structura demografica detaliata pe grupe de vârsta
Nr. crt. Denumire Categorii de vârsta Total populaţie
1. Făcăeni 0-18 ani 1147persoane

19-44 ani 2220persoane
45-65 ani 1250persoane
peste 65 ani 1511persoane
TOTAL 6128 persoane
Populaţia este caracterizata prin: natalitate în scădere - 51 persoane, imbatranire,

emigrare tineret - cca. 380 persoane. Structura demografica detaliata pe grupe de
vârsta şi sex Structura pe sexe arata o majoritate feminina (51,3%), iar pe grupe de
tineretul reprezintă 36,7%, bătrâni (peste 65 ani) reprezentând 21,20%.
Structură etnică: Etnia cvasitotala este romana, reprezentaţii altor etnii fiind sub 1 %
din populaţie. Conform datelor de recensământ, pe raza comunei s-au înregistrat (s-
au declarat) 6 familii de etnie rroma, în realitate sunt 128 familii ( 612 persoane).
În comuna Făcăeni se găsesc 180 persoane cu handicap din care cu grad ridicat –
35, grad accentuat – 140, grad mediu – 5 - şi un număr de 160 mame singure
(divorţate şi văduve).
Organizaţiile care se ocupa de categoriile sociale precizate mai sus: D.G.A.S.P.C.,

D.M.S.S.F. - Servicii de asistenta sociala şi autoritate tutelara, fundaţii: HOLT,
Crucea Roşie.

2.8. Calitatea vieţii
În rândul locuitorilor comunei Făcăeni, nivelul de satisfacţie privind nivelul de trai

este foarte scăzut. Astfel, 78,2% dintre respondenţi se declară nemulţumiţi de felul
în care trăiesc – 54,5% nu prea mulţumiţi şi 23,8% deloc mulţumiţi. 21,2% se declară
mulţumiţi: 20,2% spun că sunt destul de mulţumiţi şi doar 1% foarte mulţumiţi de
modul în care trăiesc.
Satisfacţia faţă de nivelul de trai este dependentă de venituri. S-au înregistrat 81,2%
nemulţumiţi în rândul celor care au venituri mai mici de 500 lei, faţă de 62,1% în
rândul celor cu venituri de 500 lei şi peste.22
Cei mai mulţi respondenţi (86,1%) consideră că nivelul de trai al locuitorilor comunei
este unul scăzut sau foarte scăzut, iar 33% consideră comuna lor ca fiind mai
dezvoltată decât alte zone.23
Optimismul privind dezvoltarea comunei este destul de ridicat în rândul

respondenţilor. Aproape jumătate dintre respondenţi, 47%, consideră ca nivelul de
dezvoltare al comunei va fi mai ridicat peste 5 ani, în timp ce o treime dintre ei nu
cred că localitatea lor nu se va dezvolta – 30,6% consideră că situaţia va rămâne
neschimbată, iar 9% că ea va suferi un regres.24
2.8.1. Infrastructura instituţional – administrativă
Disfuncţionalităţi generate de insuficienţa sau absenţa unor instituţii publice: lipsa

delimitării unei zone centrale de interes comunitar, şi de aici necesitatea introducerii
de dotări publice noi, în vederea închegării unei zone centrale de interes public.
Existenţa unor terenuri publice insuficient valorificate, atât în centru, cât şi către
periferii. Lipsa unor spatii amenajate aferente dotărilor publice. Stare
necorespunzătoare a clădirilor de interes public.
Aproape toţi locuitorii comunei sunt mulţumiţi de felul în care arată Primăria,
procentul nemulţumiţilor fiind de numai 1,4%.25
22
23
24
25

2.8.2. Vizibilitatea activităţii Primăriei
În ceea ce priveşte vizibilitatea activităţii Primăriei derulate în ultimul an, 29,1%

dintre respondenţi au menţionat lucrările de îmbunătăţire a drumurilor, iar 24,8% au
menţionat proiectele legate de renovarea şcolii. De asemenea, au fost menţionate
de 14,2% dintre subiecţi lucrări privind iluminatul public şi 11,2% lucrări pentru
îmbunătăţirea infrastructurii grădiniţei. Aproape jumătate dintre respondenţi – 47,3%
dintre subiecţi nu au putut menţiona nici un proiect derulat în ultimul an.
Aproape toţi cei care au menţionat cel puţin o activitate desfăşurată de Primărie în
ultimul an s-au declarat mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de aceste proiecte, procentul
nemulţumiţilor fiind de 8,5%.26
77,7% dintre subiecţi nu au putut menţiona nicio activitate derulată de Primărie în

prezent; 13,7% au menţionat lucrări de îmbunătăţire a calităţii apei, iar 7,8% lucrări
de îmbunătăţire a drumurilor.27
2.8.3. Infrastructura educaţională
Sistemul educaţional la nivelul comunei cuprinde învăţământul preşcolar, primar şi

gimnazial.
La nivelul comunei funcţionează 3 grădiniţe cu 7 săli de clasa în care au fost cuprinşi

120 copii, sub coordonarea a 7 educatoare.
In învăţământul primar au fost înscrişi 128 elevi, distribuiţi în 3 scoli cu 10 săli de

clasa.
Învăţământul gimnazial se desfăşoară într-o şcoală cu 10 săli de clasa şi a cuprins,

în ultimul an şcolar, 430 elevi.
Începând cu anul şcolar 2005, şcoala mare se numeşte "Şcoala de Arte şi Meserii"
unde se desfăşoară cursurile (cls.IX şi cls.X) liceu, cu specific agricultura.
În 2007 s-a terminat repararea şi modernizarea tuturor sălilor de curs la şcoli şi

grădiniţe, precum şi asigurarea utilităţilor conform normelor europene.
26
27

Pentru transportul şcolarilor din satul Progresu, clasele V-VIII, se folosesc

microbuzele aflate în dotarea primăriei.
Nivelul de insatisfacţie privind calitatea învăţământului este unul scăzut, doar 5,6%
dintre cei intervievaţi declarându-se nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi. De
asemenea, nivelul de satisfacţie faţă de felul în care arată instituţiile de învăţământ
din comună este unul ridicat.28
2.8.4. Infrastructura medicală
La nivelul comunei funcţionează un dispensar uman în care îşi desfasoara

activitatea 2 medici de familie ( C.M.I. dr. Gheorghe Ludmila, C.M.I. Mihai Rahela)
cu specializare în medicina generala , 1 medic stomatolog ( SC Andent ), ajutaţi în
activitate de 6 cadre cu studii medii şi o farmacie umana (S.C. Indigo 2000 srl), cu
personal calificat superior.
Cea mai apropiata ambulanta în caz de urgenta este la spitalul Feteşti, 23km.
Aproape toţi respondenţii se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de serviciile
medicale din localitate. Procentul persoanelor nemulţumite este de doar 3.5%, iar
2,7% nu sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi.
În cazul satisfacţiei faţă de posibilitatea cumpărării medicamentelor în sat,

procentele sunt similare.29
2.8.5. Infrastructură de cult
In comuna sunt 3 biserici ortodoxe, cu 5 preoţi şi doua lăcaşuri pentru adventişti

(una în construcţie), cu un predicator.
2.8.6. Infrastructura culturală
La nivelul comunei funcţionează o bibliotecă comunală, un cămin cultural construit în

anul 1950 ce ocupa o suprafaţa de 500 mp şi a suferit reparaţii capitale.
Cinematograful sătesc funcţionează în cadrul căminului cultural.
28
29

In ultimii 50 de ani comuna Făcăeni a fost o prezenta recunoscuta în tara pentru

bogata activitate culturala desfăşurata. Formaţii artistice (dansuri populare, taraful
căminului cultural) participa la toate manifestările organizate în judeţ şi în tara.
2.8.7. Infrastructura pentru sport
Teren fotbal cu o suprafaţa de 0,75 ha, teren şcolar pentru handball, volei, baschet.
În prezent comuna are în curs de autorizare construcţia unei săli de sport.
2.8.8. Infrastructura de agrement
Căminul Cultural Făcăeni este principalul loc de desfăşurare şi principalul

organizator al activităţilor de recreere:
- spectacole distractive
- proiecţii de filme
- discoteca
În comună se mai găseşte un parc de 0,40 ha cu spatii verzi şi mobilier adecvat şi

un monument - o troiţa lângă Biserica Făcăeni.
De-a lungul braţului Borcea este o zona verde de protecţie, o perdea forestiera
contra eroziunii malurilor.
Aspecte critice privind spatiile verzi: spatii plantate insuficient dezvoltate în interiorul
localităţii, lipsa "grădinilor de proximitate"
Procentul nemulţumiţilor faţă de posibilitatea petrecerii timpului liber în comună este

de 25,4%, mai mare decât cel al celor ce se declară mulţumiţi (20,2%). 28,4% nu
sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi de aceasta.
Există o diferenţă semnificativă statistic între nivelurile de satisfacţie privind

petrecerea timpului liber şi variabila vârstă: 39% dintre persoanele cu vârsta sub 45
de ani se declară nemulţumiţi într-o proporţie mai mare decât cele mai în vârstă,
care sunt mai degrabă indiferenţi.30

30

2.8.9. Asistenţă socială

În evidenţele Primăriei există un număr de 161 dosare de ajutor social, conform
Legii 416/2001. La nivel de comună organizaţiile care se ocupa de categoriile
sociale: D.G.A.S.P.C., D.M.S.S.F.- Servicii de asistenta sociala şi autoritate tutelara
şi fundaţiile HOLT, Crucea Roşie.
2.8.10. Siguranţa cetăţeanului
In comuna, pentru protecţia împotriva incendiilor, exista o formaţie civila de pompieri

dotata cu o autopompa de intervenţie, un autoturism, un autobus, un buldo-
excavator şi o salvare, iar pe reţeaua noua din satul Progresu sunt 18 hidranţi
exteriori. Cea mai apropiata unitate de intervenţie pentru stingerea incendiilor este la
Feteşti (23 km). În comună protecţia cetăţenilor este asigurată de organele de Poliţie
din Comuna Făcăeni dotate cu o maşină. Totodată paza comunei se realizează şi
de către 8 paznici comunali.
Cei mai mulţi locuitori sunt satisfăcuţi de modul în care este asigurată siguranţa
cetăţeanului în comună, 67,7% dintre respondenţi declarându-se mulţumiţi şi foarte
mulţumiţi.31
2.8.11. Serviciile de poştă şi bancare
In comuna, serviciile sunt oferite de: D.R. Posta Romana Constanta - punct lucru
Făcăeni (servicii poştale), CEC şi Coop. Credit Feteşti - punct lucru Făcăeni (servicii
bancare).
Serviciile de poştă sunt apreciate pozitiv de 94,4% dintre respondenţi, procentul

nemulţumiţilor fiind de numai 2,3%.32
2.8.12. Posibilitatea de a face cumpărăturile în comună
În comuna Făcăeni exista amenajata o piaţa agroalimentara cu o suprafaţă de 300

m2 din care 110 m2 suprafaţă acoperită, piaţă unde producătorii agricoli îşi expun
produsele în vederea vânzării.
31
32

In comuna îşi desfăşoară activitatea 13 magazine comerciale şi 11 unităţi care au ca

domeniu de activitate şi vânzarea de produse de alimentaţie publică.
93,2% dintre subiecţi s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de posibilitatea de
a face cumpărăturile în comună.33
2.8.13. Gradul de implicare în problemele comunităţii
Fiind întrebaţi dacă au participat vreodată la o întâlnire sătească unde să se discute

problemele comunităţii, cei mai mulţi au afirmat că nu fost la astfel de întâlniri
(78,6%). Doar 20% afirmă că au participat la întruniri pentru a dezbate problemele
comunităţii.34
2.8.14. Problemele prioritare ale comunităţii

Cea mai importantă problemă ale comunei Făcăeni, din punctul de vedere al
locuitorilor, o constituie lipsa locurilor de muncă, semnalată de 76,5% dintre
respondenţi. Următoarea problemă menţionată este alimentarea cu apă rece
(57,8%), starea drumurilor (46,2%) şi starea trotuarelor (37,4%).
Sistemul de canalizare şi alimentarea cu gaz metan sunt printre primele priorităţi
pentru mai puţin de 10% dintre locuitorii comunei Făcăeni
Întrebarea a vizat obţinerea unei liste a priorităţilor privind rezolvarea problemelor
comunei. Astfel, scorurile mai mici înregistrate de anumite probleme trebuie
interpretate ca prioritate relativ scăzută în ordinea rezolvării, şi nu neapărat ca nivel
ridicat de satisfacţie privind serviciile respective.
Problemele localităţii* Procent
Locurile de muncă 76,5%
Alimentare apa rece 57,8%
Starea drumurilor 46,2%
Starea trotuarelor 37,4%
Curăţenia localităţii 11,7%
Lipsa canalizării 11,4%
Lipsa sistem irigaţii 8,9%
33
34

Problemele localităţii* Procent

Strângerea gunoiului 5,9%
Lipsa gaz metan 5,7%
Petrecere timp liber 5,2%
Siguranţa cetăţeanului 2,8%
Colectare prod. agricole 2,6%
Transportul în comun 2,2%
Altele 4,2%
NS/NR 6,1%

Capitolul 3 – Analiza SWOT
Caracteristici generale - elemente istorico-geografice, pozitie, resurse naturale
Puncte forte Puncte Slabe
Comuna nu este ameninţată de Lipsa de coordonare la nivel regional

riscuri naturale; cu privire la promovarea potenţialului
Teren agricol suficient pentru natural, valorilor de patrimoniu istoric
dezvoltări ulterioare; şi cultural;
Rezervă de teren pentru Zonă săracă în resurse naturale;
amenajări ulterioare; Climat continental de tip excesiv
Soluri specifice câmpiei cu caracteristic bărăganului;
fertilitate ridicată; Regim pluviometric scăzut;
Faună şi floră bogată atât Terenurile libere în intravilan ocupă o
sălbatică cât şi antropică; pondere importantă, totuşi
Aşezarea pe malul stâng al insuficientă raportată la nevoile
braţului Borcea; actuale;
Relief fără pretenţii de spectacol
pentru turişti;
Degradarea în timp a lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare.
Lipsa perdelelor de protecţie a
localităţilor fata de vânturile
dominante şi fata de elementele
generatoare de poluanţi ca:
depozitele de deşeuri, cimitirele,
arterele de circulaţie rutieră;
Lipsa unui Plan urbanistic general
adaptat necesităţilor actuale;
Lipsa unui PUZ pentru centrul
administrativ al comunei şi centrul
cultural, spiritual şi de agrement;

Oportunităţi Ameninţări
X Politici naţionale de promovare a Creşterea disparităţilor inter şi

turismului; intrazonale;
X Posibilitatea de a atrage investiţii Nepunerea în valoare a punctelor
pe diverse activităţi (turism, servicii forte de care dispune Comuna
industrie de prelucrare a produselor Făcăeni şi nevalorificarea
agricole) care sa contribuie la oportunităţilor oferite de poziţia de
îmbunătăţirea permanentă a care se bucură şi integrarea în
situaţiei comunităţii locale; Uniunea Europeană;
X Posibilitatea menţinerii în Amânarea punerii în aplicare a
permanenta a unei infrastructuri de proiectelor existente;
acces în condiţii optime; întârzieri în dezvoltarea comunei
X Expunere favorabila utilizării datorate lipsei unui PUG şi a unui
resurselor regenerabile de energie Regulament de Urbanism
– sursa eoliana, solara,
biocombustibili;
Posibilitatea realizării unor
parteneriate cu comunele învecinate
pentru dezvoltări ulterioare;
X Modernizare urbanistică şi dezvoltare
publică.

Infrastructura şi accesibilitate
Situaţia buna a drumurilor Gradul crescut de nemulţumire

publice distantele relativ scurte legat de starea drumurilor;
între Comuna Făcăeni şi Lipsa sistemului de transport
principalele oraşe Feteşti şi feroviar public;
Ţăndărei; Procentul mare de străzi
Existenta a 4 staţii de transport nemodernizate (profile transversale
în comun, recent amenajate; şi îmbrăcăminţi) intersecţii
Proiecte existente la nivelul neamenajate cu vizibilitate redusa;
autorităţii locale pentru Număr mare de drunuri de pământ;
modernizarea drumurilor; Lipsa trotuarelor, lipsa dispozitivelor
Comuna este traversată de de colectare şi evacuare a apelor
drumul naţional DN 3B; meteorice pe toată lungimea
Nivel ridicat de satisfacţie faţă drumurilor din comună;
de transportul public; Lipsa unui iluminat stradal
Infrastructura de transport corespunzător şi a mobilierului
propice dezvoltării iniţiale a stradal;
comunei; Lipsa parcajelor în preajma

instituţiilor publice.
Grad de motorizare sub nivelul de
motorizare al judeţului;
Intersecţii între străzile secundare
şi trama majoră nerezolvate sau
rezolvate necorespunzător;
Distanţele mici între intersecţii ceea
ce determină fragmentarea tramei
majore în lungimi ce nu pot fi
modernizate în ceea ce priveşte
legăturile stânga – dreapta;

Posibilitatea accesării unor Neutilizarea de către comună a

programe de finanţare comunitare resurselor financiare disponibile
ale Uniunii Europene pentru prin programe ale Uniunii Europene
reabilitarea infrastructurii rutiere; şi alte surse de finanţare;
Infrastructura de bună calitate se Interes redus al investitorilor pentru
constituie ca un factor de atracţie demararea de afaceri în comună,
pentru investitori şi pentru datorită infrastructurii fizice şi
dezvoltarea ulterioară a comunei. sociale neadecvate, raportat la
Reducerea riscurilor în potenţialul comunei;
desfăşurarea traficului auto şi Deteriorarea parcului auto datorită
creşterea siguranţei pietonilor; degradării infrastructurii rutiere şi
Reducerea consumului de creşterea poluării;
carburant şi a poluării datorită
îmbunătăţirii căilor de rulare.

Echiparea edilitara
Existenta unui sistem de Gradul ridicat de uzură a sistemului

alimentare cu potabilă a întregii de alimentare cu apă potabilă
comune; Apa folosită (sursa fântâni săteşti)
Gradul ridicat de satisfacţie al este supusă poluării;
populaţiei faţă de calitatea apei Lipsa unui sistem de colectare şi
potabile; tratare a apelor uzate;
Existenta unui proiect de reabilitare Amplasarea în terenul agricol a
şi modernizare a sistemului de posturilor de transformare pentru
alimentare cu apă potabilă în reţeaua de 20 kw, conduce la un
desfăşurare; acces dificil în caz de intervenţii
Sisteme de distribuţie a energiei Lipsa unui sistem de colectare şi
electrice acoperind practic toate depozitare a deşeurilor menajere;
aşezările comunei; Lipsa unui sistem de alimentare cu
Realizarea studiului de gaze naturale;
fezabilitate pentru alimentarea Lipsa unui sistem de irigaţii
cu gaze a comunei; funcţional şi adaptat necesităţilor;
Acoperirea bună în ceea ce Grad redus de conectivitate la
priveşte accesul la telefonie fixă, internet;
mobilă şi serviciul de televiziune Sistem deficitar de distribuţie la
prin cablu; presa scrisă;
Transport public adaptat
necesităţilor din comună;
Iluminatul public modernizat şi
adus la nivelurile normate.

Accesarea unor finanţări Supraexploatarea sistemului de

nerambursabile în vederea realizării furnizare a apei potabile;
unui sistem de colectare şi tratare a Înregistrarea unor disfuncţionalităţi
apelor uzate şi a unui sistem de frecvente în furnizarea apei potabile;
alimentare cu gaze naturale; Amânări în conectarea comunei la
Accesarea unor linii de finanţare pe sistemul de alimentare cu gaze
componenta de protecţie a mediului – naturale;
gestionarea deşeurilor, Impactul negativ asupra mediului
Punerea în valoare a unor obiective cu generat de întârzierea realizării unui
valoare turistica, istorica sau sistem de colectare şi tratare a apelor
arhitecturala; uzate şi a gunoiului menajer;
Creşterea posibilităţilor de informare Scăderea gradului de informare al
ale populaţiei prin îmbunătăţirea populaţiei datorită lipsei accesului la
accesului la presă scrisă şi internet. presă scrisă şi internet

Mediu înconjurător
Grad de poluare a solului şi aerului Poluare sonoră datorată traficului pe

scăzut; DN 3B;
Utilizarea pe scară redusă a Poluare generată de lipsa unui sistem
îngrăşămintelor chimice pentru de colectare şi neutralizare a
agricultura de subzistenţă; deşeurilor menajere;
Existenta unor suprafeţe considerabile Poluarea solului, apei şi aerului
de zone verzi şi lucii de apa care pot generată de lipsa unui sistem de
îmbogăţi microclimatul – posibilitatea colectare şi tratare a apelor uzate;
extinderii acestora; Poluarea generată de arderea
În vecinătatea comunei nu se află combustibililor solizi şi a deşeurilor
agricole pentru încălzire şi prepararea
mari poluatori industriali;
hranei în lipsa unui sistem de
alimentare cu gaze;
Lipsa unor programe de
educare/informare a populaţiei privind
efectele poluării asupra stării de
sănătate;
Slaba conştientizare a populaţiei şi
agenţilor economici în problematica
protecţiei mediului;
Folosirea pe scară largă a
îngrăşămintelor chimice de către
societăţile agricole mari din zonă;
Lipsa unei preocupări pentru
agricultura de tip ecologic;
Insuficienta spaţiilor plantate
amenajate;
Depozitarea semicontrolată a
deşeurilor menajere.

Posibilitatea dezvoltării unor tehnologii Dificultăţi în susţinerea costurilor de

performante în domeniul de investiţie a proiectelor majore în
gestionare a deşeurilor dar şi de
domeniul infrastructurii de mediu;
reciclare a acestora;
Orice formă de poluare poate avea
Oportunitatea adoptării unor măsuri ce
vizează împăduriri pe anumite consecinţe economice semnificative
suprafeţe de teren, vizând astfel asupra activităţii din zonă;
protecţia mediului împotriva unor Efectele poluării asupra stării de
factori dăunători precum: sănătate a populaţiei;
deşertificarea, degradarea terenurilor
Extinderea suprafeţelor construite în
agricole, eroziunea eoliană şi pluviala
defavoarea spaţiilor verzi;
etc.;
Posibilitatea aplicării unor măsuri de
conştientizare a populaţiei cu privire la
dezvoltarea durabilă şi la protecţia
mediului;
Disponibilitate de fonduri ale Uniunii
Europene alocate pentru sectorul de
mediu;
Disponibilitate de fonduri structurale şi
de coeziune pentru managementul
integrat al deşeurilor;
Disponibilitate de fonduri ale uniunii
europene pentru protecţia naturii;
Dezvoltare sustenabilă a turismului;
Implicarea persoanelor cu
autoritate în comuna la elaborarea
unor programe educaţionale astfel
încât populaţia, dar mai ales
tineretul, sa devină conştient de
necesitatea protejării şi conservării
mediului, acţiune cu repercusiuni
clare asupra generaţiilor viitoare

Situaţia economica şi mediul de afaceri
Terenuri şi spatii disponibile pentru Dezvoltare monosectorială -

dezvoltări economice; concentrare mare a sectorului de
Capacitate a judeţului de a asigura agricultură, datorita condiţiilor naturale
prelucrarea materiilor prime - favorabile şi a facilităţilor existente;
industria alimentară, textilă; Slaba diversificare a sectoarelor
Preocuparea şi deschiderea economice, în special sectorul
autorităţilor locale pentru secundar şi cel terţiar şi dependenta
stimularea şi sprijinirea dezvoltării celor dezvoltate de sectorul agricol;
mediului de afaceri; Acces limitat la finanţarea
Posibilitatea generării de forţă de întreprinderilor locale;
muncă pentru agricultură care sunt Acces limitat la tehnologie înalta şi
necesare activităţilor desfăşurate rezultate ale activităţilor de cercetare-
cu precădere în comună; dezvoltare;
Accesul la căi de transport de bună Inexistenta unui centru pentru
calitate şi variate; colectarea produselor agricole din
Existenţa unei pieţe agro- producţia locală;
alimentare pentru valorificarea Ponderea mică microîntreprinderilor şi
produselor agricole din producţia întreprinderilor mici cu activitate de
locală; comerţ şi servicii;
Fiscalitate redusă locală, în Parteneriatele public-privat insuficient
limitele permise de legislaţie; exploatate;
Planuri funciare locale concrete Practicarea unei agriculturi de
pentru dezvoltarea economică; subzistenţă pe scară largă destinată
Ofertă mare în ceea ce priveşte autoconsumului;
activitatea de prestări servicii; Lipsa cursurilor locale de
Tradiţie în practicarea agriculturii; management destinate micilor
Dotare relativ bună cu echipamente şi întreprinzători, în special în sectorul
utilaje pentru prelucrarea solului la agricol, creşterea animalelor, turism,

nivel de comună; servicii etc.

Suprafaţa lucrată în sistem asociativ Slaba implicare a comunităţii de
are o pondere de peste 60% din afaceri în problemele comunităţii;
suprafaţa agricolă a comune; Slaba informare a întreprinderilor
Asistenţă veterinară existentă în asupra impactului aderării României la
comună; UE, prin consecinţă, slaba pregătire în
Agenţi economici cu experienţă în acest sens;
atragerea fondurilor europene Slaba informare a întreprinderilor
nerambursabile; asupra surselor de finanţare;
Potenţial ridicat pentru creşterea Utilizarea incompletă a sistemelor de
animalelor; irigaţii la culturile vegetale.
Agenţi economici optimişti cu privire la Insuficienta dezvoltare a sectorului
dezvoltarea activităţii pe care o terţiar (al serviciilor) ca principal
desfăşoară pe termen mediu şi lung; absorbant al forţei de muncă
disponibilă.
Creşterea şomajului, ca efect direct al
declinului activităţilor de bază ale
comunei;
Agenţi economici fără sisteme de
management implementate;
Potenţialul turistic nevalorificat;
Lipsa atelierelor meşteşugăreşti, a
serviciilor către populaţie (reparaţii
electrocasnice, frizerii, croitorii etc);
Sistem de irigaţii aflat în paragină;

Politici guvernamentale de sprijin în Instabilitatea legislativa;

turism; Insuficienta direcţionare a fondurilor
Programe guvernamentale şi nerambursabile;
europene de stimulare a dezvoltării Continuarea procedurilor birocratice,
întreprinderilor; complexe şi cu durata mare în timp,
Atragerea investitorilor prin facilităţi etc. Pentru obţinerea de finanţări
locale (asigurarea infrastructurii în nerambursabile sau rambursabile;
zone cu mare potenţial de dezvoltare); Atracţiile turistice potenţiale necesita
Atragerea furnizorilor de instruire investiţii importante externe pentru a fi
antreprenorială faţă de iniţierea de puse în valoare;
programe de formare profesională Întârzieri în introducerea de tehnologii
specializate pe meserii legate agricol, noi;
creşterea animalelor, turism, servicii Pierderea ocupaţiilor tradiţionale
etc locale;
Îmbunătăţirea politicilor locale şi
zonale de promovare a turismului de
agrement, sportiv şi cultural-istoric;
Promovarea cu adevărat a agriculturii
ecologice, factorii externi de poluare
fiind reduşi ca intensitate;
Implicarea actorilor locali din domeniile
socio-economice în rezolvarea
problemelor comunităţii;
Reducerea dependenţei de precipitaţii
şi atingerea unei constanţe a
producţiei agricole prin reabilitarea
sistemului de irigaţii;
Valorificarea spiritului antreprenorial;
Încurajarea sectorului terţiar pentru
atragerea forţei de muncă existente în
comună;
Folosirea experienţei agenţilor
economici din comună care au
accesat fonduri europene
nerambursabile;

Populaţia
Existenţa populaţiei active Bilanţul demografic negativ atrage

Ponderea şomajului redusă; atenţia asupra scăderii numărului
Gradul ridicat de conştientizare a populaţiei;
populaţiei referitor la importanţa Populaţie cu media de vârstă ridicată
existenţei locurilor de muncă în grad de şcolarizare scăzut;
comună; Dificultăţi în menţinerea în comună a
Disponibilitatea locuitorilor de a se forţei de munca calificata;
angaja sau schimba locul de muncă Migrarea tinerilor către oraş sau în
cu unul în comună (potenţial de străinătate, locuri ce prezintă alte
mobilitate ocupaţională - ridicat); oportunităţi de ocupare;
Existenţa unor cursuri de pregătire Oferta de instruire redusa ca varietate
profesională în comună de către dar şi calitativ slaba sau care nu
Direcţia Muncii în colaborare cu corespunde exigentelor actuale – în
Direcţia Agricolă şi SAPARD; mod special în direcţia formării
profesionale pe segment agricol,
creşterea animalelor, turism, servicii
etc.
Număr redus de instituţii
guvernamentale sau
neguvernamentale care se ocupă de
categoriile de populaţie defavorizate;
Nivel ridicat al insatisfacţiei cu privire la
găsirea unui loc de muncă;

Accesarea unor finanţări Deplasarea forţei de munca locale în

nerambursabile care acordă sprijin afara graniţelor ţării datorită integrării
proiectelor de resurse umane; în Uniunea Europeana;
Dezvoltarea economică a comunei Numărul redus de absolvenţi de liceu
pentru a spori oferta de locuri de şi de studii superioare aflaţi în
muncă şi reducerea şomajului; comună;
Accesarea unor finanţări Incapacitatea de elaborare şi accesare
guvernamentale de sprijin pentru a proiectelor cu finanţare europeană;
încadrarea persoanelor aflate în Lipsa capacităţilor de management a
şomaj; proiectelor;
Accesarea de fonduri nerambursabile Creşterea gradului de şomaj datorită
pentru iniţierea de activităţi menite să întârzierilor în dezvoltarea comunei;
duca la rezolvarea problemelor de Scăderea în continuare a gradului de
incluziune socială a grupurilor calificare a forţei de muncă şi a
dezavantajate; gradului de şcolarizare al populaţiei;
Posibilitatea înfiinţării unui Centru Scăderea populaţiei datorită
Zonal de dezvoltare a Turismului de fenomenului de îmbătrânire şi a
agrement, pescuit şi vânătoare, sporului negativ;
cultural – istoric care să activeze în 3
direcţii (cercetare, instruire şi
informare);
Încurajarea angajării tinerilor,
absolvenţi de învăţământ de orice tip;
Programe guvernamentale de
subvenţionare;
Iniţiative comune de îmbunătăţire a
ofertei de instruire prin dezvoltarea
unor parteneriate autorităţi publice
instituţii de învăţământ – mediu de
afaceri.

Calitatea vieţii
Grad ridicat de optimism faţă de Nivel e satisfacţie scăzut faţă de

viitorul comunei; calitatea vieţii;
Gradul ridicat de mulţumire în ceea ce lipsa delimitării unei zone centrale
priveşte activitatea primăriei; de interes comunitar
Gradul ridicat de satisfacţie în ceea ce Existenţa unor terenuri publice
priveşte infrastructura de învăţământ insuficient valorificate
şi calitatea învăţământului; Lipsa unor spatii amenajate
Buna funcţionare a serviciilor corespunzător aferente dotărilor
medicale şi a infrastructurii medicale; publice;
Gradul de satisfacţie ridicat fata de Spatiile verzi de imediata folosinţa,
siguranţa cetăţeanului în comuna; situate în lungul străzilor nespeculate
Servicii poştale de calitate; peisagistic şi ca protecţie sonora
Grad mare de satisfacţie cu privire la pentru locuinţe;
posibilitatea realizării cumpărăturilor în Zona pentru activităţi sportive slab
comună dezvoltată;
Număr ridicat de servicii disponibile Zona de agrement slab dezvoltata;
pentru locuitorii comunei; Starea nesatisfăcătoare a trotuarelor
din comună;

Ridicarea nivelului de trai prin Pierderea avantajelor de care se

dezvoltarea economică a comunei; bucură comuna în prezent;
Refacerea infrastructurii pentru sport şi Scăderea dramatica a optimismului
agrement prin atragerea de finanţări populaţiei;
nerambursabile de la Uniunea Degradarea nivelului de trai şi a
Europeana şi bugetul naţional; calităţii vieţii;
Rezolvarea unor probleme importante Pierderea unor importante surse de
din comuna prin creşterea gradului de finanţare atât europene cât şi
implicare a populaţiei; naţionale pentru dezvoltarea comunei;
Refacerea zonei destinate instituţiilor Migrarea populaţiei către oraş sau alte
publice şi a clădirilor instituţiilor publice localităţi care oferă un standard de
care se află intr-o stare deteriorata; viata mai ridicat;
Menţinerea unui nivel ridicat al calităţii Pierderea încrederii în autorităţi
sistemului de învăţământ prin datorită lipsei de informare a populaţiei
atragerea de personal didactic calificat cu privire la acţiunile întreprinse de
şi sporirea gradului de dotare al primărie;
unităţilor de învăţământ; Scăderea nivelului de educaţie şi a
Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei prin gradului de sănătate a populaţiei;
creşterea calităţii serviciilor medicale;
Atragerea de furnizori de servicii
bancare pentru populaţie în comună;

Capitolul 4 - Viziunea, direcţiile şi obiectivele de dezvoltare economico-

socială pe termen mediu şi lung
4.1. Viziunea strategică de dezvoltare a comunei Făcăeni
„Dezvoltarea durabilă şi echilibrata a zonei, implicit a comunei, prin crearea şi
susţinerea unui mediu economico - social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat,

care sa asigure creşterea economica continua şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor”
4.2. Ce este dezvoltarea durabilă?
Conceptul de Dezvoltare Durabila

Dezvoltarea durabilă înseamnă
marchează o schimbare majora în
"A gândi global şi a acţiona local"
abordarea problemelor dezvoltării umanităţii
prin opţiunile de asigurare a unui echilibru dinamic intre componentele capitalului
natural şi sistemele socio-economice.
Dezvoltarea durabila răspunde necesitaţilor generaţiilor actuale fără a compromite

abilitatea generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor necesităţi" (Comisia Mondiala
pentru Mediu şi Dezvoltare).
Astfel, dezvoltarea poate genera prosperitate, dacă se regenerează resursele şi se

protejează mediul.
Dezvoltarea durabila abordează conceptul calităţii vieţii în complexitate, sub aspect

economic, social şi de mediu, promovând ideea echilibrului intre dezvoltarea
economica, echitatea sociala, utilizarea eficienta şi conservarea mediului
înconjurător.
Elementul cheie al dezvoltării durabile îl reprezintă reconcilierea intre procesul de

dezvoltare şi calitatea mediului, promovarea procesului integrat de elaborare şi luare
a deciziilor, atât la nivel global, cit şi regional, naţional sau local.
De asemenea, dezvoltarea durabila depinde de distribuirea corecta a costurilor şi

beneficiilor dezvoltării intre generaţii şi naţiuni.

Principiile majore ce îl caracterizează sunt următoarele:

Preocuparea pentru echitate şi corectitudine intre tari şi intre generaţii;
Viziunea de lunga durata asupra dezvoltării;
Gândirea sistemică - interconexiunea intre mediu, economie şi societate;
Strategiile de dezvoltare durabila evidenţiază interdependenta intre local şi global,
accentuând necesitatea cooperării în cadrul şi intre sectoarele economic, social şi
de mediu.
Dezvoltarea durabila răspunde necesitaţilor generaţiilor actuale fără a compromite

abilitatea generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor necesităţi".
4.3. Pe ce se bazează dezvoltarea durabilă?
Dezvoltarea durabilă a comunei se bazează pe dezvoltarea unei comunităţi durabile

care are ca obiective majore protejarea mediului, eradicarea sărăciei, îmbunătăţirea
calităţii vieţii, dezvoltarea şi menţinerea unei economii locale viabile şi eficiente.
O comunitate durabila apreciază şi promovează ecosisteme sănătoase, utilizează

eficient resursele, dezvoltă şi asigura o economie locala viabila. Comunitatea
durabila are o viziune asupra dezvoltării susţinută şi promovata de toate sectoarele
comunităţii, asociaţiile civice, autorităţile locale, organizaţiile religioase, tineri, etc.
O comunitate durabila este cea care deţine controlul asupra procesului de

dezvoltare, a deciziilor pe care le elaborează şi le adopta, asigurând durabilitatea la
nivel local. Aceasta comunitate durabila poseda o structura sociala activa - actori,
grupuri, asociaţii şi instituţii capabile sa se mobilizeze pentru acţiuni comune de
lunga durata şi sa-si asume responsabilitatea pentru acest proces continuu de
dezvoltare.
Comunităţile durabile prospera pentru ca populaţia lucrează în colaborare şi

parteneriat pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Comunitatea durabila utilizează
resursele proprii pentru a asigura necesităţile generaţiilor actuale, asigurând, în
acelaşi timp, resursele necesare pentru generaţiile viitoare. Ea îşi mobilizează
capacităţile pentru a asigura servicii medicale calitative, un nivel de viaţă ridicat
pentru toţi rezidenţii săi prin limitarea deşeurilor, prevenirea poluării, maximizarea

conservării şi prin dezvoltarea resurselor locale şi a utilizării eficiente a lor pentru

revitalizarea economiei locale.
S-au identificat următoarele componente ale unei comunităţi durabile:
• Integritate Ecologică:
Satisfacerea necesităţilor umane de bază pentru aer şi apa curata, hrana

nutritiva, necontaminata
Protejarea şi dezvoltarea ecosistemelor locale şi regionale şi a diversităţii
biologice
Conservarea apei, solului, energiei şi a resurselor neregenerabile, inclusiv
utilizarea maxima a deşeurilor
Aplicarea strategiilor de prevenire şi a tehnologiilor moderne pentru
minimalizarea poluării
Folosirea resurselor regenerabile în conformitate cu rata de regenerare
• Securitate Economică
O baza economica diversa şi financiar viabila

Reinvestirea resurselor în economia locala
Participarea activa a businessului local în dezvoltarea economiei
Oportunităţi de angajare pentru cetăţeni
Instruire şi educaţie necesara pentru ajustarea la cerinţele de angajare pentru viitor
• Responsabilitate şi împuternicire
Oportunităţi egale pentru toate persoanele în a participa şi influenta deciziile

care le afectează viaţă
Acces la informaţia cu caracter public
O atmosfera a respectului şi tolerantei pentru puncte de vedere diferite, valori
şi tradiţii
Stabilitate politica
încurajarea persoanelor de toate vârstele, genurile, etnie, religie şi abilităţi
fizice în asumarea responsabilităţii proprii pentru procesul dezvoltării comunităţii
Necompromiterea dezvoltării durabile a altor comunităţi

• Bunăstare socială
Servicii medicale relevante, locuinţe sigure şi sănătoase, instituţii de

învăţământ de calitate pentru toţii membrii comunităţii
Securitatea asigurata
Stimularea expresiei creative prin arte şi cultură
Protejarea şi asigurarea spatiilor publice şi a resurselor istorice
Un mediu de activitate sănătos
Adaptare la schimbări şi provocări externe
Dezvoltarea durabila a comunităţilor are ca scop major eradicarea sărăciei la nivel

local, punând accent pe resursele locale, care pot fi structurate în patru categorii:
( Capitalul uman: cunoştinţe, abilitaţi, calificare, capacităţi, creativitate,

strategii de adaptare;
( Capitalul fizic: clădiri, drumuri, sisteme de irigaţii, amenajări funciare etc.;
( Capital natural: soluri, aer, apa, plantaţii forestiere, faună;
( Capital social: structuri administrative, de guvernare şi luare a deciziilor,

comunitatea, cultura.
A ne dezvolta durabil înseamnă a aborda în complexitate problemele cu care ne

confruntam, a adopta politici integrate de soluţionare a problemelor de mediu,
sociale şi economice, a implica grupurile majore - autorităţile publice locale, femeile,
tinerii, sectorul privat, instituţiile academice - în procesul de planificare a dezvoltării
şi a luării deciziilor.
Rolul deosebit important pe care autorităţile publice locale îl au în procesul de

dezvoltare durabila, rezidă în elaborarea şi implementarea politicilor de dezvoltare în
parteneriat cu grupurile majore ale comunităţii.
Autorităţile publice locale aplica principiile de dezvoltare durabila la nivel local prin
elaborarea, în consens cu populaţia, a Strategiei Durabile de Dezvoltare a comunei,
care răspunde necesitaţilor şi posibilităţilor locale existente.

4.4. Direcţii strategice de dezvoltare a comunei Făcăeni
Analiza resurselor, a problemelor cu care comuna Făcăeni se confruntă, a

necesităţilor şi priorităţilor de dezvoltare, a măsurilor de intervenţie necesare în baza
prerogativelor legale, conferite Consiliului Local, face necesară identificarea unor
direcţii strategice menite să constituie cadrul necesar dinamizării şi direcţionării
evoluţiei economico-sociale în perioada 2007-2013.
Direcţiile strategice precum şi planul de acţiuni menit să rezolve problemele comunei

Făcăeni se referă la următoarele domenii:
• Dezvoltare economică;
• Infrastructură şi mediu;
• Resurse umane;
• Calitatea vieţii;
• Cooperare teritorială.
4.5. Obiectivele generale strategice de dezvoltare pentru dezvoltarea

economico - socială a comunei în perioada 2007 - 2013:
• Dezvoltare economica: Comuna Făcăeni va fi o comuna cu renume din zona

Urziceni şi pe plan naţional în ceea ce priveşte domeniul parteneriatelor
antreprenoriale şi în diferite alte domenii;
• Infrastructura şi mediu: dezvoltarea infrastructuri lor precum şi acordarea unei

atenţii sporite a protecţiei mediului , constituie baza unei dezvoltări durabile a
Comunei Făcăeni.
• Resurse umane: prin dezvoltarea economiei , prin programe de pregătire şi

reconversie profesionale va scădea rata şomajului , va creste numărul locurilor
de munca crescând astfel nivelul de trai al cetăţenilor .
• Calitatea vieţii: creşterea gradului de atractivitate a Comunei Făcăeni prin

punerea în valoare a patrimoniului şi a resurselor existente, prin îmbunătăţirea şi
diversificarea serviciilor va conduce la o creşterea calităţii vieţii atât pentru
locuitori cât şi pentru rezidenţi sau turişti .

• Cooperare teritoriala: dezvoltarea zonei printr-o mai bună gestionare a relaţiilor

intercomunitare la nivel de autorităţi publice locale, iniţierea de parteneriate
pentru dezvoltare durabilă între consiliul local al Comunei Făcăeni şi comunele
învecinate în vederea realizării de proiecte de anvergură, punerea în comun a
experienţei acumulate de fiecare autoritate publică în parte, realizarea de
parteneriate cu autorităţi publice din alte zone ale ţării şi Uniunii Europeneri
4.6. Obiective specifice
Strategia de Dezvoltare Economico - Socială a comunei Făcăeni a fost concepută

pentru a sprijini, prin mijloace şi instrumente specifice administraţiei publice locale,
atingerea obiectivelor generale de dezvoltare economico-socială ale comunei, în
concordanţă cu obiectivele şi priorităţile generale de dezvoltare a României precum
şi cu obiectivele UE în domeniul coeziunii economice şi sociale.
Aceasta a fost structurată în 5 capitole ce corespund domeniilor de activitate şi

competenţă ale Consiliului Local Făcăeni şi unităţilor subordonate acestuia, capitole
ce materializează obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare Economico -
Socială în următoarele domenii:
▪ Integrare europeană – cooperarea teritorială
▪ Infrastructura (urbanism, drumuri şi transport, dotări edilitare, alimentare cu apă

potabilă, alimentare cu energie electrică, iluminat public, sistem de canalizare şi
epurare a apelor uzate, telecomunicaţii, alimentarea cu gaze naturale,
gestionarea deşeurilor, sisteme de irigaţii).
▪ Mediul înconjurător – (aer, apă, sol).
▪ Economia şi dezvoltare economică (agricultură, comerţul şi serviciile, turismul,

industria, spiritul antreprenorial);
▪ Populaţia şi nevoile sociale - calitatea vieţii (demografie, gradul de ocupare a

forţei de muncă, starea de sănătate şi servicii medicale, educaţia, siguranţa
cetăţeanului, cultura, sportul, petrecerea timpului liber, implicarea în problemele
comunităţii).

4.6.1. Integrare Europeană

În ceea ce priveşte procesul de integrare europeană, obiectivele specifice ale
Consiliului Local Făcăeni sunt:
a. Atingerea unui înalt grad de absorbţie a fondurilor nerambursabile la nivelul

Consiliului Local Făcăeni pentru perioada 2007- 2013
Consiliul Local Făcăeni, în calitate de solicitant eligibil al fondurilor externe

nerambursabile destinate dezvoltării economice şi sociale a comunei, va urmări mai
multe direcţii de acţiune pentru creşterea gradului de absorbţie a acestor fonduri.
In primul rând, Consiliul Local Făcăeni va urmări îmbogăţirea permanentă a

portofoliului de proiecte corespunzător priorităţilor de dezvoltare ale comunei,
precum şi pregătirea documentaţiei tehnico-economice absolut necesară eligibilităţii
proiectelor de infrastructură (studii de fezabilitate) în cadrul Fondurilor Structurale.
De asemenea, se vor urmări în permanenţă oportunităţile de finanţare active în

cadrul cărora Consiliul Local Făcăeni este aplicant eligibil, pentru optimizarea
gradului de atragere a fondurilor nerambursabile la nivelul comunei.
Consiliul Local Făcăeni va asigura în continuare cofinanţarea atât a proiectelor cu

finanţare nerambursabilă aflate în derulare, cât şi a diverselor programe cu finanţare
nerambursabilă propuse spre finanţare, în care Consiliul Local este aplicant eligibil,
în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
O altă direcţie de acţiune căreia Consiliul Local Făcăeni îi va acorda o atenţie

specială, este optimizarea calificării profesionale a funcţionarilor publici în domeniul
managementului proiectelor cu finanţare externă, prin participarea acestora la
pregătirea continuă organizată de structurile administraţiei judeţene şi regionale,
condiţie esenţială pentru întocmirea unor cereri de finanţare viabile. în aceeaşi grupă
de acţiuni se înscrie solicitarea de asistenţă tehnică pentru accesarea fondurilor şi
implementarea proiectelor câştigate.
O condiţie esenţială o constituie crearea unui sistem informaţional pertinent şi

permanent reactualizat de cunoaştere a priorităţilor strategice ale primarilor din
localităţile şi judeţele limitrofe pentru crearea urgentă de parteneriate fără de care
fondurile structurale europene nu pot fi accesate.

b. Creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice a comunei Făcăeni

în ceea ce priveşte procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de
coeziune şi a celor structurale
Obiectivul principal care trebuie atins în acest sens este creşterea capacităţii de
implementare a proiectelor cu finanţare externă, familiarizarea funcţionarilor publici
cu procedurile impuse de finanţatorul extern. în acest sens, Consiliul Local Făcăeni
va continua implementarea proiectelor aflate în derulare şi va întocmi noi proiecte,
astfel încât să se îmbunătăţească experienţa practică a funcţionarilor publici implicaţi
în ceea ce priveşte managementul ciclului de proiect. La astfel de activităţi se vor
adăuga cele de pregătire profesională continuă, astfel încât întregul corp de
funcţionari publici, provenind din toate domeniile de activitate (tehnic, economic,
juridic-administrativ) să deţină abilităţi specifice în acest domeniu pentru furnizarea
de informaţii prompte şi de calitate.
c. Parteneriatul cu cetăţenii ca mod de acţiune sociala
Strategia Consiliului Local Făcăeni în privinţa relaţiei cu societatea civilă se bazează

pe ideea de parteneriat, pe vocaţia de largă deschidere pe care acesta a manifestat-
o şi o manifestă necondiţionat faţă de realizarea problemelor publice identificate de
cetăţeanul alegător şi plătitor de taxe şi impozite, co-participant şi beneficiar direct al
actului de administraţie. Specificul parteneriatului ca mod de acţiune socială şi
elementul său definitoriu este lucrul în echipă iar cei ce acţionează astfel se pun sub
semnul acţiunii colective şi comunicative.
Pentru realizarea acestui obiectiv, administraţia publică locală îşi propune:
i. organizarea de întâlniri periodice între administraţia publică locală şi

societatea civilă pentru găsirea posibilităţilor de colaborare în vederea
realizării proiectelor de interes comun, cel puţin odată la trei luni;
ii. informarea persoanelor sau organizaţiilor din comună privind posibilităţile de

accesare de fonduri în sprijinul activităţilor pe care doresc să le realizeze în
folosul comunităţii. în acest sens, se vor elabora materiale documentare
scrise sau pe suport electronic şi se vor organiza programe clare de acordare
a informaţiilor.

4.6.2. Infrastructura şi accesibilitate
Urbanism
Probleme Obiective pe termen mediu şi lung
planul urbanistic general şi ¨ reactualizarea PUG - ului şi a Regulamentului de
regulamentul de urbanism nu mai Urbanism conform nevoilor de dezvoltare
corespund cerinţelor actuale şi nevoii identificate la nivelul comunei;
de dezvoltare a comunei în viitor ¨ realizarea unui PUZ pentru centrul administrativ al
comunei şi pentru centrele culturale, spirituale,
sportive şi de agrement ale satelor componente.
Drumuri şi transport

stare tehnică necorespunzătoare a ¨ crearea unei reţele de drumuri funcţională care să
drumurilor judeţene şi comunale, deservească nevoile curente ale locuitorilor şi
starea necorespunzătoare a activităţilor economice fără să afecteze starea
trotuarelor; mediului înconjurător,
lipsa parcărilor; ¨ lipsa unui sistem de iluminare stradala adecvata
lipsa marcajelor; necesitaţilor comunei;
fonduri locale insuficiente pentru ¨ reabilitarea mobilierului urban;
construirea şi întreţinerea drumurilor, ¨ construirea unui sistem de colectare şi evacuare a
dependenţa financiară de fondurile apelor meteorice de-a lungul întregii lungimi
alocate de la bugetul Consiliului drumurilor din comună;
Judeţean ¨ refacerea marcajelor rutiere;
¨ amenajarea parcajelor în special în zona clădirilor
administrative;
Alimentare cu apă curentă, canalizare

Gradul ridicat de uzura a sistemului ¨ execuţia sistemului de alimentare cu apă astfel
de alimentare cu apa potabila; încât să acopere 100% necesităţile populaţiei;
Apa folosita (sursa fântâni săteşti) ¨ contorizarea consumului de apă la toţi
este supusa poluării; consumatorii;
Lipsa unui sistem de colectare şi ¨ informarea populaţiei asupra riscurilor cauzate de
tratare a apelor uzate; deversarea apelor uzate în locuri neamenajate,

gospodăriile care au bazine asupra utilizării durabile a resurselor de apă şi a

vidanjabile sau fose septice sunt prevenirii poluărilor,
foarte puţine, ¨ realizarea unui sistem de canalizare şi tartare a
deversarea apelor reziduale apelor uzate capabil să deservească locuitorii
menajere în locuri neamanjate comunei;
(cursuri de apă afectate, infiltraţii în ¨ iniţierea unui departament de servicii publice în
sol). cadrul primăriei care să gestioneze sistemul de
alimentare cu apă şi colectare şi tratare a apelor
uzate
Alimentarea cu gaze naturale

lipsa unui sistem de alimentare cu ¨ realizarea unui sistem de alimentare cu gaze
gaze şi influenta negativă directă naturale precum şi a unui sistem de folosire a
asupra calităţii vieţii şi a mediului resurselor de energie regenerabile (solar, bio-
combustibili, eolian, etc)
Gestionarea deşeurilor

lipsa unui sistem de gestionare a ¨ desfiinţarea tuturor depozitelor necontrolate de
deşeurilor; deşeuri menajere şi iniţierea unui program pentru
efectul negativ asupra mediului utilizarea gunoiului de grajd ca fertilizator natural;
¨ dezvoltarea şi implementarea la nivel local a
realizat prin depozitarea deşeurilor
proiectelor de gestionare a deşeurilor, prin care va
menajere în spatii neamenajate;
fi posibilă furnizarea facilităţilor de gestionare a
gradul redus de conştientizare a
deşeurilor în vederea reabilitării şi protecţiei
locuitorilor asupra protecţiei mediului mediului înconjurător;
şi a metodelor aplicabile pentru ¨ introducerea colectării şi transportului deşeurilor în
realizarea unui mediu curat şi zonele în care nu a existat până în momentul de
sănătos. faţă sistem de salubrizare;
¨ îmbunătăţirea metodelor simple şi eficiente de
tratare a deşeurilor într-un raport optim cost-
beneficiu.
¨ iniţierea unui departament de servicii publice în
cadrul primăriei care să gestioneze sistemul de
colectare şi depozitare a deşeurilor;

¨ informarea populaţiei asupra efectelor nocive

asupră sănătăţii şi mediului generate de
managementul defectuos al depozitării deşeurilor;
Dotări edilitare

clădirile administrative necesită ¨ realizarea de dotări edilitare funcţionale capabile
reparaţii şi dotări moderne, să deservească cetăţenii localităţii în condiţii
servicii publice deficitare sau civilizate,
inexistente datorită lipsei ¨ extinderea dotărilor edilitare pentru diversificarea
infrastructurii necesare (puncte de serviciilor publice arondate spaţiului rural
lucru ale băncilor, poştei etc.).
4.6.3. Mediul înconjurător

degradarea solului, ¨ promovarea practicilor de agricultură ecologică,
poluarea apei datorate lipsei unui ¨ realizarea unui sistem de epurare a apelor
sistem de epurare a apelor uzate, uzate,
poluare generată de lipsa unui sistem ¨ curăţarea cursurilor de apă şi a domeniului
de colectare şi neutralizare a public,
deşeurilor menajere, ¨ montarea de coşuri de gunoi pe domeniul
necunoaşterea normelor de mediu şi public,
a legislaţiei în vigoare, ¨ crearea unor mecanisme de colectare selectivă
educaţie ecologică redusă. a deşeurilor,
grad redus de conştientizare a ¨ realizarea unei staţii de depozitare a deşeurilor
problemelor de mediu la nivelul (zonală),
populaţiei din comună; ¨ realizarea unor cursuri de educaţie ecologică
lipsa unei preocupari pentru
agricultura de tip ecologic;

4.6.4. Situatia economica şi mediul de afaceri
Industria

dezvoltare monosectorială ¨ diversificarea industriei locale, dinamică şi
concentrată în activităţi agricole; capabilă să ofere posibilitatea de împlinire
resurse financiare insuficiente, profesională şi materială locuitorilor comunei,
investiţii autohtone şi străine limitate, ¨ dezvoltarea unei industrii capabilă să valorifice
echipamente şi tehnologii învechite, potenţialul economic al comunei , în special
poluante industrie prelucrătoare a produselor agricole
pondere limitată a (procesarea cărnii, laptelui, cerealelor);
micorintreprinderilor cu activitate de ¨ dezvoltarea de industrie nepoluantă şi durabilă.
comerţ şi servicii; ¨ atragerea de investiţii prin oferirea de facilităţi
parteneriate public-private insuficient pentru potenţialii investitori;
dezvoltate
lipsa cursurilor de formare
managerială
Agricultura

practicarea pe scară largă a unei ¨ crearea de condiţii pentru practicile de
agriculturi de subzistenţă agricultură durabilă, adaptate condiţiilor
resurse financiare insuficiente, climaterice şi solului din comună,
investiţii puţine, ¨ instruirea fermierilor şi dezvoltarea unor
utilaje agricole învechite, rudimentare programe integrate menite sa demareze
şi tehnologii neperformante, practicarea agriculturii ecologice fezabil
media de vârstă ridicată a celor ce se economic;
ocupă de activităţi agricole, ¨ dezvoltarea de activităţi agricole diversificate şi
parcelarea terenului (suprafeţele generatoare de venit la bugetul local,
agricole nu pot fi întotdeauna lucrate ¨ impulsionarea asocierii producătorilor,
mecanizat) şi probleme legate de ¨ îmbunătăţirea practicilor agricole,
posesiune, ¨ elaborarea de politici de marketing eficiente
degenerarea raselor animalelor şi reabilitarea sistemului de irigaţii şi constituirea
servicii, medicale veterinare asociaţiilor de udători;
sporadice, ¨ încurajarea crescătorilor locali de animale să

perpetuarea monoculturilor (cartof, amelioreze rasele;

păioase) datorită fertilităţii scăzute a ¨ încurajarea ocupaţiilor tradiţionale şi protejarea
solului, produselor tradiţionale;
scăderea producţiilor medii la ¨ informarea continuă a fermierilor locali asupra
aproape toate culturile, surselor de finanţare disponibile;.
piaţă de desfacere redusă.
Comerţul şi serviciile

unităţi comerciale mici, cu profit mic ¨ diversificarea obiectului de activitate al firmelor,
sau parte din reţeaua comercială a ¨ utilizarea eficientă a resurselor locale,
Cooperativei de Consum în cadrul ¨ promovarea unor tehnici eficiente de marketing,
cărora se desfăşoară şi activităţi ¨ orientarea parţială spre turişti ca potenţial clienţi.
prestatoare de servicii gen cojocării,
cizmării, ateliere reparaţii, auto,
ateliere de lăcătuşerie,
diversitate redusă, majoritatea fiind
orientate spre alimentaţie publică –
magazine alimentare şi baruri,
orientare în majoritate spre clienţii
locali,
activităţi de marketing reduse,
valorificare slabă a resurselor locale.
Turismul. Agro-turismul

inexistenţa fermelor agro-turistice ¨ înfiinţarea unei reţele solide de gospodării
autorizate, autorizate pentru practicarea agro-turismului,
lipsa unor produse turistice coerente, ¨ practicarea unui turism integrat, cu pachete
lipsa personalului calificat în turism – turistice variate,
manageri, ghizi etc., ¨ realizarea unor programe de pregătire pentru
promovare slabă a produselor practicanţii de agro-turism,
turistice existente la nivel regional şi ¨ realizarea unor produse turistice diversificate,
care includ ¨ realizarea şi promovarea unor evenimente
locale,

¨ adoptarea unor măsuri eficiente de promovare,

atât la nivel regional cât şi la nivel naţional şi
internaţional.
4.6.5. Populaţia şi nevoile sociale
Demografie
Probleme Obiective pe termen mediu şi lung:

îmbătrânirea accentuată a populaţiei, ¨ realizarea unor condiţii de viaţă atractivă pentru
depopularea datorită migraţiei, în tineri, atât pentru cei din localitate cât şi pentru
special a tinerilor, cu studii medii sau cei din exterior (care ar dori să se stabilească în
superioare, spre centrele urbane, comună),
sporul natural negativ înregistrat în ¨ realizarea de condiţii şi facilităţi pentru familiile
comună tinere cu copii
Gradul de ocupare a forţei de muncă

nivel ridicat al şomajului, ¨ Crearea de locuri de muncă suficiente şi în
mentalitatea faţă de schimbare şi domenii variate de activitate, cu venituri
reconversie profesională îndestulătoare pentru satisfacerea nevoilor de
trai,
¨ Crearea cadrului de formare prin cursuri de
reconversie profesională în domenii căutate pe
piaţa forţei de muncă
Educaţia

infrastructură uzată, ¨ crearea mediului pentru educaţie individuală
necorespunzătoare desfăşurării neîngrădită,
actului educaţional, ¨ crearea accesului la un sistem educaţional
constrângeri materiale datorită performant, flexibil şi adaptat condiţiilor din
bugetelor mici alocate de către mediul rural,
autorităţi pentru susţinerea actului ¨ dezvoltarea unei infrastructuri şi a bazei
educaţional, materiale suficiente şi capabilă să satisfacă
lipsa posibilităţii de formare continuă nevoile legate de actul educaţional,
pentru adulţi, ¨ revitalizarea organizaţiilor civice existente,

grad redus de asociativitate ¨ crearea de oportunităţi de formare continuă

pentru adulţi.
¨ crearea mediului optim pentru dezvoltarea
formelor asociative.
Cultura

infrastructură şi bază materială în ¨ crearea infrastructurii corespunzătoare
declin, cerinţelor unei societăţi în perpetuă mişcare
resurse financiare insuficiente pentru ¨ facilitarea accesului la surse de finanţare
practicarea şi revitalizarea unor specifice
obiceiuri şi forme de exprimare ¨ facilitarea accesului la surse de informaţie
culturală tradiţionale, tradiţionale sau moderne,
acces dificil sau restrictiv la surse de ¨ revitalizarea practicilor tradiţionale capabile de
informare (mass-media, cărţi, internet a fi transmise nealterate generaţiilor viitoare,
etc.), ¨ punerea în valoare a practicilor tradiţionale,
abandonul practicilor tradiţionale în
favoarea “modernităţii
Sportul

starea precară a bazelor sportive ¨ dezvoltarea cadrului pentru practicarea de
necesare practicării sporturilor sporturi individuale şi de masă, cu baze
individuale şi colective, materiale corespunzătoare
importanţa minoră acordată de
sistemul educaţional activităţilor
sportive organizate

Capitolul 5. - Identificarea obiectivelor şi măsurilor din strategia de

dezvoltare

Domeniul: 4.6.1. INTEGRARE EUROPEANA

Aplicant / Aplicanţi: Comuna Făcăeni
Probleme Obiective specific pe Plan de acţiuni
termen mediu şi lung Acţiunea / Măsura Surse de finanţare Referinţă Termen de
realizare propus
a) Obiectiv specific: Atingerea unui înalt grad de absorbţie a fondurilor nerambursabile la nivelul Consiliului Local Gura
Ialomiţei pentru perioada 2007- 2013
Realizarea de proiecte, studii şi documentaţii
Programe de finanţare UE, bugetul
Îmbogăţirea permanentă a
tehnice necesare realizării unor obiective 2007-2013
local, ale altor organizaţii, donori, etc.,
strategice de dezvoltare
portofoliului de proiecte şi
Întocmirea şi depunerea de cereri de
creşterea numărului de
finanţare, în vederea obţinerii de fonduri
studii şi documentaţii Programe de finanţare UE, bugetul
externe nerambursabile, în cadrul 2007-2013
tehnice local, ale altor organizaţii, donori, etc.,
programelor pentru care administraţia
Gradul scăzut de publică, este solicitant eligibil
absorbţie a fondurilor Urmărirea oportunităţilor de finanţare active Bugetul Local 2007-2013

Atingerea unui grad ridicat
nerambursabile Menţinerea unei permanente legături cu
de absorbţie a fondurilor
organizaţii specializate în consultanţa privind Bugetul local 2007-2015
nerambursabile;
investiţiile în mediul rural
Pregătirea resurselor - cursuri de pregătire şi perfecţionare

Bugetul Local, POS DRU35 2007-2013
umane, necesare accesării
- participarea la seminarii şi instruiri privind Bugetul local, bugetul judeţean, bugetul
şi implementării de
fondurile post aderare naţional sau bugetele Autorităţilor de 2007-2013
proiecte Management
35
Ghidul Fondurilor şi Surselor de finanţare pag 51 – Anexa nr. 2
94
S.C. Global Business Management – G.B.M. S.R.L.
Obiective specific pe Plan de acţiuni

Probleme Termen de
termen mediu şi lung Acţiunea / Măsura Surse de finanţare Referinţă realizare propus
b) Obiectivul specific: Creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice, în ceea ce priveşte procedurile europene pentru derularea
fondurilor de coeziune şi a celor structurale
Participarea personalului administrativ la instruiri Programe de finanţare UE, bugetul
local, bugetul judeţean, ale altor
şi seminarii pe teme legate de managementul 2007-2013
organizaţii, donori, bugetele autorităţilor
proiectelor de management etc.
Dezvoltarea unui departament specializat cu
atribuţii specifice elaborării, implementării şi
Capacitate Bugetul local 2007-2008
monitorizării proiectelor care se adresează
administrativă Creşterea capacităţii de
comunei.
scăzută în ceea ce implementare a proiectelor
Elaborarea şi implementarea unui “modus
priveşte procedurile cu finanţare
operandi” pentru proiectele cu finanţare Bugetul Local 2007-2008
europene cu privire nerambursabilă,
nerambursabilă
la derularea familiarizarea funcţionarilor
Iniţierea de schimburi de experienţa cu
fondurilor de publici cu procedurile Bugetul Local, bugetul judeţean, bugetul
organizaţii din ţări membre care au implementat
coeziune şi a celor impuse de finanţatori. naţional, bugetul organizaţiilor 2007-2013
proiecte de dezvoltare locala bazate pe finanţări
structurale partenere, donori etc.
externe
Iniţierea unui departament de servicii publice

responsabil cu managementul proiectelor după Bugetul Local 2007-2008
finalizare
95
Probleme Obiective specific pe Plan de acţiuni

termen mediu şi lung Acţiunea / Măsura Surse de finanţare Referinţă Termen de
realizare propus
c) Obiectivul specific: Parteneriatul cu cetăţenii ca mod de acţiune socială
Întâlniri periodice între administraţia publică locală
şi societatea civilă pentru găsirea posibilităţilor de
Bugetul Local. 2007-2013
colaborare în vederea realizării proiectelor de
interes comun.
Informarea persoanelor sau organizaţiilor din
comună privind posibilităţile de accesare de fonduri
Lipsa unui parteneriat activ Dezvoltarea unui în sprijinul activităţilor pe care doresc să le
public – privat şi implicarea parteneriat activ şi dinamic realizeze în folosul comunităţii. În acest sens, se Bugetul Local 2007-2013
vor elabora materiale documentare scrise sau pe
redusă a populaţiei şi pentru identificarea şi
suport electronic şi se vor organiza programe clare
agenţilor economici în rezolvarea problemelor de acordare a informaţiilor.
dezvoltarea comunei. existente în comună Iniţierea de schimburi de experienţa cu organizaţii
similare care au reuşit sa dezvolte parteneriate Bugetul Local 2007-2013
fructuoase pentru comunitate.
Folosirea experienţei agenţilor economici din
comună care au atras deja fonduri comunitare Bugetul Local 2007-2013
nerambursabile
96
Domeniul: 4.6.2. INFRASTRUCTURA şi ACCESIBILITATE

Obiective specific pe termen mediu Plan de acţiuni
Probleme Surse de Termen de
şi lung Acţiunea / Măsura Referinţă
finanţare realizare propus
Obiectiv specific: Urbanism
Reactualizarea PUG-ului şi a • Actualizare PUG
Bugetul Local 2008
PUG şi Regulamentul de Regulamentului de Urbanism • Actualizare Regulament de Urbanism
Urbanism neadecvat Realizarea de PUZ-uri pentru centrul
• Realizare PUZ zonă administrativă Făcăeni pentru
nevoii de dezvoltare a administrativ al comunei şi centrele
centrele culturale, spirituale, sportive şi de agrement în Bugetul Local 2008
comunei culturale, spirituale, sportive şi de
satul Făcăeni şi Progresu;
agrement ale satelor componente
Obiectiv specific: Drumuri şi transport

• Asfaltarea drumurilor comunale principale;
• Pietruirea tuturor drumurilor comunale de pământ;
Ghidul
Crearea unei reţele de drumuri • Reabilitarea trotuarelor;
Fondurilor şi
Starea tehnică funcţională, modernă şi durabilă care să • Refacerea marcajelor de circulaţie;
Surselor de
necorespunzătoare a deservească nevoile curente ale • Extinderea sistemului de colectare a apelor pluviale şi a PNDR36 2007-2010
finanţare pag
drumurilor comunale locuitorilor şi activităţilor economice fără sistemului de deversare pe toată lungimea drumurilor;
71 – Anexa nr.
să afecteze starea mediului înconjurător • Modernizarea staţiilor de transport în comun în Satul
2
Progresu;
• Amenajare de parcaje;
36 Ghidul Fondurilor şi Surselor de finanţare pag 19 – Anexa nr. 2
97
Obiective specific pe termen mediu Plan de acţiuni

şi lung Acţiunea / Măsura Referinţă
Obiectiv specific: alimentare cu apă potabilă, canalizare
Starea tehnică Reabilitarea şi extinderea reţelei de
necorespunzătoare a alimentare cu apă pentru atingerea
Proiect aflat în fază de execuţie 2007-2010
reţelei de alimentare cu parametrilor calitativi necesari în
apă în satul Sudiţi alimentarea cu apă potabilă
Nivel redus de
Contorizarea în întregime a consumului
contorizare al Proiect aflat în fază de execuţie 2007-2009
de apă în satul Progresu
consumului de apă
Ghidul
• Realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor
Fondurilor şi
Lipsa unui sistem de Construirea sistemului de colectare, tehnice pentru reţeaua de colectare a apelor uzate şi PNDR50
Surselor de
colectare, transport şi transport şi tratare a apelor uzate pentru staţia de tratare a apelor uzate; POS Mediu37 2007-2010
finanţare pag
tratare a apelor uzate conform cu standardele UE. • Execuţia sistemului de colectare şi tratare a apelor
71 şi 67 –
uzate;
Anexa nr. 2
Gradul redus de
informare a populaţiei
referitor la efectul Creşterea gradului de informare a • Campanie de informare şi conştientizare;
negativ cauzat de cetăţenilor cu referire la riscurile poluării • Elaborarea de broşuri şi banere care sa avertizeze
deversarea apelor uzate datorate deversărilor necontrolate de asupra riscurilor asupra sănătăţii; Bugetul Local. 2007-1013
şi cu referire la utilizarea ape uzate. • Întâlniri şi dezbateri publice;
durabilă a resurselor de
apă şi a prevenirii
poluărilor.
37
98
Domeniul: 4.6.2. INFRASTRUCTURA

Probleme Obiective specific pe termen Plan de acţiuni
mediu şi lung Acţiunea / Măsura Surse de Termen de
Referinţă
Obiectiv specific: alimentarea cu gaze naturale

• Realizarea studiilor de fezabilitate şi a
Lipsa unui sistem de alimentare
Creşterea calităţii vieţii prin proiectelor tehnice pentru reţeaua de Ghidul Fondurilor şi
cu gaze şi influenta negativă alimentare cu gaze PNDR38
realizarea unui sistem de Surselor de finanţare 2009-2013
directă asupra calităţii vieţii şi a • Realizarea unui reţele de alimentare cu gaze
alimentare cu gaze naturale. naturale, capabila sa asigure necesarul pag 71 – Anexa nr. 2
mediului;
întregii comune.
Obiectiv specific: gestionarea deşeurilor
• Creşterea calităţii vieţii prin • Desfiinţarea tuturor depozitelor necontrolate
realizarea unui sistem de de deşeuri şi iniţierea unui program de
Inexistenţa unui sistem de gestionare a deşeurilor utilizare a gunoiului de grajd ca fertilizant
corespunzător normelor UE. natural în agricultură;
gestionare a deşeurilor; şi gradul • dezvoltarea şi implementarea la nivel local a PNDR52
proiectelor de gestionare a deşeurilor,
redus de conştientizare a
• furnizarea facilităţilor/serviciilor de gestionare POS Mediu39 Ghidul Fondurilor şi
• Creşterea gradului de a deşeurilor Bugetul Local
locuitorilor asupra protecţiei Surselor de finanţare 2008-2013
informare a cetăţenilor cu • introducerea colectării şi transportului
mediului şi a metodelor referire la riscurile poluării deşeurilor menajere; pag 71 – Anexa nr. 2
aplicabile pentru menţinerea datorate gestionarii • introducerea metodelor simple şi eficiente de
necorespunzătoare a tratare a deşeurilor într-un raport optim cost
unui mediu curat şi sănătos deşeurilor. beneficiu.
• Colectarea selectivă a deşeurilor;
• Campanie de informare şi conştientizare
38
39
99
Domeniul: 4.6.2. INFRASTRUCTURA

Obiective specific pe termen Plan de acţiuni
mediu şi lung Acţiunea / Măsura Referinţă
Obiectiv specific: dotări edilitare
Realizarea de dotări edilitare
Zonă administrativă ce nu răspunde funcţionale, capabile să
deservească cetăţenii localităţii • Refacerea zonei administrative; PNDR40 Ghidul Fondurilor şi
cerinţelor actuale ale comunei şi
în condiţii civilizate • Înfiinţarea unui departament de servicii Bugetul Local Surselor de finanţare 2007-2009
servicii publice deficitare sau Extinderea dotărilor edilitare publice pag 71 – Anexa nr. 2
inexistente pentru diversificarea serviciilor
publice din comună
Obiectiv specific: acces la informare şi telecomunicaţii
Creşterea gradului de acces la

Ghidul Fondurilor şi
internet • Realizarea unei infrastructuri IT la nivel de
Grad redus de informare şi acces la comună POS CCE41 Surselor de finanţare
2008-2010
mijloacele de informare • Încurajarea deschiderii de puncte de pag 71 şi 65 – Anexa
vânzare pentru presă scrisă
nr. 2
Îmbunătăţirea accesului la presă
scrisă
40
41
100
Domeniul: 4.6.3. MEDIUL INCONJURATOR

Plan de acţiuni
Obiective specific pe
Probleme Termen de
termen mediu şi lung Acţiunea / Măsura Surse de finanţare Referinţă
realizare propus
Obiectiv specific: Protecţia mediului înconjurător
Reducerea efectului negativ • Realizarea studiilor de sistem de
Poluarea sonoră a mediului al activităţilor de transport prevenire şi combatere a poluării fonice POS Mediu42 2008 - 2013
asupra mediului datorate traficului
Poluarea apei datorate lipsei Protecţia mediului prin • realizarea sistemului de colectare, Ghidul Fondurilor şi
transport şi tratare a apelor uzate PNDR43 Surselor de
unui sistem de epurare a apelor colectarea şi epurare a 2008-2010
• curăţarea cursurilor de apă şi a Bugetul local finanţare pag 71 –
uzate, şi a depozitarii de gunoaie apelor uzate domeniului public, Anexa nr. 2
• Desfiinţarea tuturor depozitelor
necontrolate de deşeuri şi iniţierea unui
program de utilizare a gunoiului de
grajd ca fertilizant natural în agricultură;
• Înfiinţarea unui departament de servicii
Protecţia mediului prin Ghidul Fondurilor şi
publice responsabil cu sistemul de
Ineficienta sistemului de colectarea şi tratarea gestionare a deşeurilor; POS MEDIU56 Surselor de
• montarea de coşuri de gunoi pe 2008-2010
gestionare a deşeurilor, corespunzătoare a deşeurilor PNDR57 finanţare pag 71 –
domeniul public şi dotarea gospodăriilor
menajere cu pubele, dotarea cu maşini şi Anexa nr. 2
echipamente pentru colectare şi
transportul deşeurilor menajere;
• realizarea unei staţii de depozitare a
deşeurilor (zonală),
42
43
101
Plan de acţiuni
Probleme Termen de
termen mediu şi lung Acţiunea / Măsura Surse de finanţare Referinţă
realizare propus
Obiectiv specific: protecţia mediului înconjurător
• Înfiinţarea unui serviciu de salubritate în
Implementarea unui sistem subordinea departamentului de servicii
publice;
de colectare selectiva a Ghidul Fondurilor şi
Inexistenta unui sistem de • Dotarea serviciului de salubritate cu Bugetul local
deşeurilor menajere cu europubele ce permit colectarea selectivă Surselor de
colectare şi tratare selectivă a PNDR44 2008-2010
scopul de a asigura a deşeurilor finanţare pag 68 –
deşeurilor • amenajarea unui centru de colectare a POS Mediu45
conformitatea cu normele Anexa nr. 2
deşeurilor refolosibile;
UE în domeniu • conştientizarea populaţiei privind
colectarea selectivă
Creşterea gradului de
• programe de informare continuă; PNDR59 Ghidul Fondurilor şi
Necunoaşterea normelor de conştientizare a populaţiei în • conştientizarea cetăţenilor privind obligaţia Bugetul Local Surselor de
mediu şi a legislaţiei în vigoare, aspectele legate protecţia respectării cerinţelor legale în domeniul 2007-2013
protecţiei mediului. ONG-uri finanţare pag 69,
educaţie ecologică redusă mediului şi a educaţiei
• împădurirea suprafeţelor degradate POS DRU 74 – Anexa nr. 2
ecologice.
• Încurajarea agriculturii ecologice;

Folosirea produselor chimice de • Cursuri de informare şi formare
Promovarea practicilor de profesională pentru practicarea agriculturii Bugetul Local
sinteză pentru agricultură în 2007-2013
agricultură ecologică ecologice ca metoda de protecţie a ONG-uri prin PNDR
unităţile agricole mari; mediului;
• Formarea unei educaţii ecologice
44
45
102
Domeniul: 4.6.4. ECONOMIA şi DEZVOLTAREA ECONOMICA - Sector producţie

Solicitant/i: agenţii economici
Probleme Termen de
mediu şi lung Acţiunea / Măsura Surse de finanţare Referinţă
realizare propus
Obiectivul specific: Crearea unui sector economic puternic, care sa permită o dezvoltare locala durabila şi creşterea nivelului de trai prin
oferirea de locuri de munca
Oferirea de facilităţi investitorilor, în funcţie de
beneficiul pe care aceştia l-ar putea aduce bugetului
Bugetul Local 2007-2013
local, de natura activităţii (prin intermediul taxelor
locale, preţului terenului,
Dezvoltarea economică Organizarea de întâlniri periodice cu reprezentanţii
Bugetul Local, agenţi
sustenabilă şi sprijinirea mediului de afaceri şi cei ai Consiliului local în 2007-2013
economici
dezvoltării IMM-urilor vederea identificării de noi oportunităţi;
Dezvoltarea
Crearea unor baze de date la nivel local, cu activele
monosectorială
disponibile (terenuri care se pot vinde, imobile libere
concentrată în activităţi Bugetul Local 2007-2013
etc.) cu interes pentru desfăşurarea unei activităţi
agricole private.
Identificarea şi promovarea abilităţilor tradiţionale
Dezvoltarea micro- afacerilor şi sau introducere de noi competenţe, PNDR46 2007-2013
a meşteşugurilor şi promovarea - achiziţia de echipamente, şi pregătirea persoanelor
antreprenoriatului şi a Menţinerea unei permanente legături cu organizaţii
Bugetul agenţilor
structurilor economice specializate în consultanta privind investiţiile în 2007-2015
economici
mediul rural

46
103

Probleme Termen de
realizare propus
Realizarea de investiţii în
Echipamente şi tehnologie şi echipamente Accesarea de fonduri nerambursabile necesare
performante, eficiente şi cu grad
tehnologii învechite, dezvoltării afacerilor; POR47 2007-2013
de poluare redus şi dezvoltarea
poluante de industrie nepoluantă şi
durabilă.
Colaborări susţinute cu furnizori de instruire
antreprenorială şi iniţierea de programe de formare
Lipsa unui program POS DRU 2007-2013
profesionala specializate pe meserii legate de turism
susţinut de formare Formarea unui grup de
persoane capabile sa şi servicii conexe
manageriala şi
pornească, dezvolte şi deruleze Pregătirea tinerilor în dezvoltarea abilităţilor
dezvoltare a resurselor activităţi economice de succes
tradiţionale pentru a răspunde cererii de servicii
umane PNDR 2007-2013
turistice, de recreere şi de mediu şi de produse de
calitate;
Adoptarea IT-ului de către fermele locale şi firmele rurale şi adoptarea afacerilor electronice şi comerţului electronic. Trebuie să se profite la maxim de posibilităţile oferite de
internet şi comunicaţii, de exemplu sprijinte prin programe rurale ale Fondurilor Structurale, pentru a îndepărta dezavantajele localizării.
Încurajarea adoptării şi difuzării * construirea unui mediu care sa combine Ghidul Fondurilor
Gradul redus de utilizare
ICT. esenţială în zonele rurale echipament IT, reţelistică şi şi Surselor de
a mijloacelor electronice pentru diversificare, precum şi POS CCE48 2008-2010
pentru dezvoltare locală, şi * pregătirea în domeniul abilităţilor de finanţare pag 65
de calcul şi comunicaţii asigurarea de servicii locale calculator prin structuri ale comunităţii. – Anexa nr. 2
47
48
104
Domeniul: 4.6.4. ECONOMIA şi DEZVOLTAREA ECONOMICA - Sector agricultura

Aplicant/i: agenţii economici cu activităţi agricole
Obiective specific pe termen mediu şi Plan de acţiuni
lung Acţiunea / Măsura Referinţă
Obiectivul specific: Crearea unui sector agricol puternic, care sa permită o dezvoltare locala durabila, sa protejeze mediul prin trecerea de la
agricultura de subzistenta şi semi subzistenta la o agricultura comerciala
- asigurarea de asistenta tehnica şi logistica
acordata fermierilor, în vederea realizării de
Stimularea transformării gospodăriilor
proiecte pentru obţinerea de finanţare
ţărăneşti în ferme familiale cu caracter
nerambursabila pentru modernizarea
comercial competitive pe piaţa;
exploataţiilor agricole
Practicarea pe scară largă - înfiinţarea unei pieţe agro-alimentare; PNDR49
a unei agriculturi de Crearea capacităţilor de stocare şi - accesarea de surse de finanţare şi programe
subzistenţă cu resurse Bugetul 2007-2013
procesare a produselor agricole cu nişă de pentru investiţii în sectorul agricol şi de
financiare insuficiente, piaţă (produse agroalimentare ecologice); procesare Local
investiţii puţine, folosind - crearea de condiţii pentru practicile de agricultură
utilaje agricole învechite, Dezvoltarea fermelor bazate pe
durabilă, adaptate condiţiilor climaterice şi solului
rudimentare şi tehnologii practicarea formelor de agricultură
din comună
neperformante, prietenoase cu mediul – Agricultura
- programe de informare asupra beneficiilor aduse
Ecologică
de practicarea agriculturii ecologice.
- Înfiinţarea de ferme zootehnice
Dezvoltarea sectorului zootehnic la nivel
- Ameliorarea materialului genetic existent; PNDR64 2007-2013
de comună
- Înfiinţarea unei farmacii veterinare;
Dependenţa de precipitaţii 2008-2009
• Crearea asociaţilor de udători la nivel de comună;
în desfăşurarea activităţilor ¨ Reabilitarea sistemului de irigaţii PNDR
• Reabilitarea sistemului de irigaţii;
agricole

49
105
Domeniul: 4.6.4. ECONOMIA şi DEZVOLTAREA ECONOMICA – Comerţul şi serviciile

Aplicant/i: agenţii economici
Probleme Termen de
realizare propus
Obiectivul specific: Diversificarea activităţilor economice necesare pentru creştere, ocupare şi dezvoltare durabilă
¨ diversificarea obiectului
de activitate al firmelor;
Inexistenta unităţilor care
¨ utilizarea eficientă a ¨ Crearea cadrului şi a infrastructurii
desfăşoară activităţi altele
resurselor locale; de dezvoltare a firmelor prestatoare
Ghidul Fondurilor
decât cele agricole gen ¨ promovarea unor tehnici de servicii;
şi Surselor de
cojocării, cizmării, ateliere eficiente de marketing; ¨ Dezvoltarea de programe de PNDR50
finanţare pag 70 2007-2013
reparaţii auto, ¨ orientarea parţială spre instruire şi reconversie pentru adulţi; POS DRU51
şi 63 – Anexa nr.
electrocasnice, ateliere de turişti ca potenţial clienţi; ¨ Sprijin acordat unităţilor pentru
2
¨ încurajarea activităţilor dezvoltarea şi lărgirea domeniului de
lăcătuşerie, croitorii, frizerii,
meşteşugăreşti; activitate;
mic mobilier etc.
¨ promovarea activităţilor
tradiţionale;
50
51
106
Domeniul: 4.6.4. ECONOMIA şi DEZVOLTAREA ECONOMICA – Turismul şi agro-turismul

Obiective specific pe Plan de acţiuni
Probleme Surse de finanţare Termen de
termen mediu şi lung Acţiunea / Măsura Referinţă
realizare propus
Obiectivul specific: Promovarea şi dezvoltarea serviciilor turistice şi agro turistice
¨ Iniţierea unei politici la nivel zonal,
în parteneriat cu comunele învecinate
care să permită realizarea unei
strategii integrate în turism;
¨ Realizarea de investiţii pentru
Încurajarea dezvoltării practicarea turismului cu specific de
turismului. şi utilizarea sporită pescuit sportiv sau vânătoare; Ghidul Fondurilor
Gradul redus de
a ICT în turism pentru ¨ practicarea unui turism integrat, cu şi Surselor de
practicare a turismului şi PNDR52
rezervări, promovare, pachete turistice variate, finanţare pag 70 2007-2013
agroturismului în POR53
marketing, proiectarea ¨ realizarea unor programe de şi 63 – Anexa nr.
comuna 2
serviciilor şi a activităţilor pregătire pentru practicanţii de agro-
recreaţionale; turism,
¨ realizarea şi promovarea unor
evenimente locale,
¨ adoptarea unor măsuri eficiente de
promovare, atât la nivel regional cât şi
la nivel naţional şi internaţional
52
53
107
Domeniul: 4.6.5. POPULAŢIA ŞI NEVOILE SOCIALE – Starea de sănătate şi serviciile medicale

Plan de acţiuni
Obiective specific pe termen Termen de
Probleme Surse de
mediu şi lung Acţiunea / Măsura Referinţă realizare
finanţare
propus
Obiectivul specific: Asigurarea unui sistem de servicii medicale capabil sa satisfacă nevoile locuitorilor comunei, precum şi a unui plan de
prevenire a apariţiei problemelor de sănătate.
- derularea unor programe de igienă şi
educaţie sexuală cu elevii;
¨ Educarea populaţiei privind - consilierea populaţiei în probleme de
Ghidul Fondurilor
Gradul redus de educaţie a planning familial;
starea generală de sănătate, - consilierea populaţiei pentru reducerea şi Surselor de
populaţiei legate de sănătate şi
consumului de alcool;
POS DRU54 2007-2013
¨ Eliminarea factorilor de finanţare pag 74 –
lipsa consilierii de specialitate - implicarea medicilor stomatologi din
perturbare a calităţii vieţi Anexa nr. 2
comună în activităţi de educaţie a copiilor
preşcolari şi şcolari în domeniul profilaxiei
stomatologice

54
108
Domeniul: 4.6.5. POPULAŢIA ŞI NEVOILE SOCIALE – Gradul de ocupare a forţei de munca

Aplicant/i: APL/ agenţii economici
Plan de acţiuni
termen mediu şi lung Acţiunea / Măsura Referinţă
Obiectivul specific: Creşterea gradului de ocupare a forţei de munca şi promovarea masurilor menite sa duca la integrarea grupurilor
dezavantajate pe piaţa muncii
¨ încurajarea intrării femeilor pe piaţa
Nivel ridicat al şomajului muncii prin iniţiative locale de
Creşterea calităţii vieţii şi dezvoltare a facilităţilor de îngrijire a Ghidul Fondurilor şi
reducerea şomajului prin copiilor în comuna. Surselor de
Grad ridicat de inerţie faţă de ¨ integrarea grupurilor dezavantajate POS DRU55 2007-2013
crearea de noi locuri de pe piaţa forţei de munca finanţare pag 72-74
schimbare şi reconversie – Anexa nr. 2
muncă ¨ încurajarea înfiinţării de firme mici
profesională
legate de activităţile rurale
¨ Dezvoltarea de programe şi
accesarea de fonduri pentru formare
profesionala pe tot parcursul vieţii
¨ Elaborarea de programe pentru
Forţă de muncă necalificată Crearea cadrului de formare reconversie profesionala
Ghidul Fondurilor şi
Număr redus de persoane cu prin cursuri de reconversie ¨ Promovarea oportunităţilor de
ocupare pentru grupurile şi POS DRU Surselor de
studii superioare profesională în domenii 2007-2013
persoanele cu risc ridicat de PNDR finanţare pag 72-74
Lipsa cursurilor de formare şi căutate pe piaţa forţei de excluziune, cu accent pe măsurile
– Anexa nr. 2
active (învăţare pe parcursul întregii
reconversie profesionala muncă vieţi, calificare, recalificare etc.)
¨ Atragerea organizaţiilor specializate
în formare şi reconversie
profesională;

55
109
Domeniul: 4.6.5. POPULAŢIA ŞI NEVOILE SOCIALE – EDUCAŢIA

Aplicant/i: ………
Plan de acţiuni
Obiective specific pe termen
finanţare propus
Obiectivul specific: Crearea şi oferirea cadrului optim pentru desfăşurarea procesului de educaţie şi învăţământ
¨ crearea mediului pentru - lucrări de reparaţii şi modernizare ale Ghidul 2007-2010
educaţie individuală neîngrădită, spaţiilor de învăţământ; Fondurilor şi
- dotarea corespunzătoare a Surselor de
¨ crearea accesului la un sistem
laboratoarelor de fizica-chimie şi finanţare pag
Infrastructură uzată, educaţional performant, flexibil POR56
respectiv biologie 62,78 – Anexa
necorespunzătoare şi adaptat condiţiilor din mediul Fond
- echiparea şi modernizarea bazelor nr. 2
desfăşurării actului rural, sportive în unităţile de învăţământ Guvernamental
educaţional, ¨ dezvoltarea unei infrastructuri - amenajarea grupurilor sanitare
şi a bazei materiale suficiente şi - amenajarea spaţiilor de joacă ale
capabilă să satisfacă nevoile grădiniţelor.
legate de actul educaţional,
Lipsa posibilităţii de formare ¨ crearea de oportunităţi de Dezvoltarea de programe de educaţie a POS DRU57 Ghidul 2007-2013
continuă pentru adulţi, formare continuă pentru adulţi. adulţilor menite să satisfacă nevoile locale Fondurilor şi
Surselor de
ale pieţei muncii şi sa promoveze
finanţare pag
adaptabilitatea angajaţilor.
72 – Anexa nr.
2
56
57
110
Domeniul: 4.6.5. POPULAŢIA ŞI NEVOILE SOCIALE – CULTURA şi SPORT

Aplicant/i: …………………………
Plan de acţiuni
Obiective specific pe termen Termen de
Probleme Surse de
finanţare
propus
Înfrăţirea comunei Sudiţi cu Realizarea de schimburi de experienţă între

localităţi comunale din ţări Membre cetăţenii comunei (gospodari şi elevi fruntaşi la
UE pentru realizarea de schimburi învăţătură, sport, etc) şi cetăţenii acestor
de informaţii, vizite reciproce localităţi.
Infrastructură şi bază
Refacerea unor centre de practicare identificarea micilor meseriaşi şi îndrumarea Ghidul Fondurilor
materială în declin,
lor pentru înfiinţarea de microfirme şi asociaţii PNDR
a meşteşugurilor artistice şi 58
şi Surselor de
Acces dificil sau restrictiv la 2007-2013
identificarea istoriei comunei familiale Bugetul Local finanţare pag 71
surse de informare (mass-
pregătirea unor colecţii muzeale identificarea şi promovarea unor obiecte de – Anexa nr. 2
media, cărţi, internet etc.)
capabile să conserve peste ani cult, costume populare, unelte agricole şi
meşteşugăreşti
identitatea culturală a comunei.
Revitalizarea practicilor tradiţionale Iniţierea de târguri/oboare la sărbători majore
capabile de a fi transmise nealterate pentru punerea în valoare a practicilor

tradiţionale;
generaţiilor viitoare
Crearea unei zone de agrement şi petrecere a Ghidul Fondurilor 2008-2010
Zonă de agrement slab Dezvoltarea zonei de agrement şi timpului liber în special pentru copii şi bătrâni şi Surselor de
PNDR
dezvoltată petrecere a timpului liber finanţare pag 71
– Anexa nr. 2

58
111
Capitolul . Structurile institutionale de monitorizare şi evaluare
Pentru a monitoriza progresele făcute în implementarea Strategiei de Dezvoltare Economico-socială a comunei Făcăeni,
administraţia publică locală trebuie să pună la punct un sistem coerent de supervizare a modului cum sunt îndeplinite și, mai ales a
efectelor produse de aceste proiecte în viata socio – economică a comunei. Instrumentul de lucru prin care se va realiza procesul de
monitorizare şi evaluare îl constituie Sistemul de Indicatori de Dezvoltare Durabilă la nivel local.
Monitorizarea şi evaluarea programului şi a proiectelor va fi efectuată de structurile specializate din cadrul Primăriei.
Structura sistemului de luare a deciziilor (monitorizare şi evaluare) a implementării Strategiei Locale de Dezvoltare
PRIMAR CONSILIU LOCAL
VICEPRIMAR, SECRETAR, SEF BIROU

FINANCIAR CONTABIL, CONSILIER JURIDIC
Birou Birou Birou ASISTENT

URBANISM ACHIZITII FINANCIAR SOCIAL
Şi Servicii PROIECTE SI CONTABILITATE
Publice PROGRAME
112
ANUL 2007
Responsabilitate Acţiune Rezultat previzionat pentru comunitate
Domeniu: Integrare Europeană
Dezvoltarea unui departament specializat cu atribuţii specifice elaborării,
implementării si monitorizării proiectelor care se adresează comunei, realizarea de Îmbunătăţirea capacităţii administrative, atingerea unui
proiecte, studii si documentaţii tehnice necesare, Întocmirea şi depunerea de cereri grad ridicat de absorbţie a fondurilor nerambursabile,
1 CL Făcăeni
de finanţare, Urmărirea oportunităţilor de finanţare active, participarea la seminarii si creşterea investiţiilor în comună, o mai bună gestionare
instruiri privind fondurile post aderare, Iniţierea unui departament de servicii publice a bugetului local şi a fondurilor comunitare atrase
responsabil cu managementul proiectelor după finalizare
Întâlniri periodice între administraţia publică locală si societatea civilă pentru găsirea
posibilităţilor de colaborare în vederea realizării proiectelor de interes comun,
Dezvoltarea unui parteneriat activ şi dinamic pentru
Informarea persoanelor sau organizaţiilor din comună privind posibilităţile de
CL Făcăeni, identificarea şi rezolvarea problemelor existente în
accesare de fonduri în sprijinul activităţilor pe care doresc să le realizeze în folosul
2 societatea civilă, comună, responsabilizarea populaţiei şi agenţilor
comunităţii, Iniţierea de schimburi de experienţa cu organizaţii similare care au reuşit
agenţi economici economici, creşterea gradului de optimism referitor la
sa dezvolte parteneriate fructuoase pentru comunitate, Folosirea experienţei
dezvoltarea comunei,
agenţilor economici din comună care au atras deja fonduri comunitare
nerambursabile
Domeniu: Infrastructură şi accesibilitate
3 CL Făcăeni Gestionarea eficientă a sistemul de alimentare cu apă în sistem centralizat şi a Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
consumului de apă în satul Progresu şi modernizarea sistemului de alimentare cu
apă în satul Făcăeni
4. CL Făcăeni Extinderea sistemului de alimentare cu energie electrică Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
5. CL Făcăeni Realizarea documentaţiei tehnice pentru sistemul de colectare şi tratare a apelor Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
uzate – faza proiect tehnic şi detalii de execuţie
6. CL Făcăeni Reabilitarea sistemului de iluminat public Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
Domeniu: Protecţia mediului înconjurător
114
ANUL 2007
Campanie de informare si conştientizare; Creşterea gradului de informare a cetăţenilor cu referire
7. CL Făcăeni Elaborarea de broşuri si banere care sa avertizeze asupra riscurilor asupra sănătăţii; la riscurile poluării datorate deversărilor necontrolate de
Întâlniri şi dezbateri publice ape uzate
Programe de informare continuă; Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei in
8. CL Făcăeni, ONG Conştientizarea cetăţenilor privind obligaţia respectării cerinţelor legale în domeniul aspectele legate protecţia mediului si a educaţiei
protecţiei mediului. ecologice.
Încurajarea agriculturii ecologice;
CL Făcăeni, ONG, Cursuri de informare si formare profesională pentru practicarea agriculturii ecologice Promovarea practicilor de agricultură ecologică,
9.
agenţi economici ca metoda de protecţie a mediului; îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii
Formarea unei educaţii ecologice
CL Făcăeni în
Implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor în zona de est a
10 parteneriat cu alte Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii
judeţului Ialomiţa
comune
11. CL Făcăeni Taluzare şi înţelenire coasta Borcea Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii
Domeniu: Economia şi dezvoltarea economică
Oferirea de facilităţi investitorilor, în funcţie de beneficiul pe care aceştia l-ar putea
aduce bugetului local, de natura activităţii (prin intermediul taxelor locale, preţului Dezvoltarea economică sustenabilă si sprijinirea
Agenţi economici, CL
12. terenului, Organizarea de întâlniri periodice cu reprezentanţii mediului de afaceri si dezvoltării IMM-urilor, creşterea mediului economic şi a
Făcăeni
cei ai Consiliului local în vederea identificării de noi oportunităţi ofertei de locuri de muncă;
Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a posibilităţii pentru micii

13 CL Făcăeni Realizarea unei pieţe agroalimentare producători agricoli de a valorifica producţia proprie pe
plan local
Domeniu: Populaţia şi nevoile sociale - Educaţia
115
ANUL 2007
Reparaţii şcoala generală cu clase I-X Făcăeni şi dotarea cu laborator
Reabilitare şcoala cu clase I-IV Progresu Îmbunătăţirea calităţii vieţii, a calităţii sistemului de
14. CL Făcăeni
Reparaţii generale Grădiniţa Făcăeni învăţământ şi a siguranţei copiilor
Domeniu: Populaţia şi nevoile sociale –Infrastructură administrativă
15. CL Făcăeni Modernizare şi extindere sediu administrativ Primărie şi Consiliu Local Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a actului administrativ
Domeniu: Populaţia şi nevoile sociale –Cultura, Sport si Recreere
Realizarea documentaţiei tehnice pentru reabiltarea şi extinderea căminului cultural- Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a infrastructurii socio -
16. CL Făcăeni
faza studiu de fezabilitate culturale
116
ANUL 2008
Realizarea de proiecte, studii si documentaţii tehnice necesare, Întocmirea
şi depunerea de cereri de finanţare, Urmărirea oportunităţilor de finanţare Îmbunătăţirea capacităţii administrative, atingerea unui grad
active, participarea la seminarii si instruiri privind fondurile post aderare, ridicat de absorbţie a fondurilor nerambursabile, creşterea
1. CL Făcăeni
menţinerea unei permanente legături cu organizaţii specializate în investiţiilor în comună, o mai bună gestionare a bugetului
consultanţa privind investiţiile in mediul rural, Elaborarea si implementarea local şi a fondurilor comunitare atrase
unui “modus operandi” pentru proiectele cu finanţare nerambursabilă
Întâlniri periodice între administraţia publică locală si societatea civilă
pentru găsirea posibilităţilor de colaborare în vederea realizării proiectelor
Dezvoltarea unui parteneriat activ şi dinamic pentru
de interes comun, Informarea persoanelor sau organizaţiilor din comună
identificarea şi rezolvarea problemelor existente în comună,
privind posibilităţile de accesare de fonduri în sprijinul activităţilor pe care
CL Făcăeni, societatea responsabilizarea populaţiei şi agenţilor economici,
2. doresc să le realizeze în folosul comunităţii, Iniţierea de schimburi de
civilă, agenţi economici creşterea gradului de optimism referitor la dezvoltarea
experienţa cu organizaţii similare care au reuşit sa dezvolte parteneriate
comunei, familiarizarea funcţionarilor publici cu procedurile
fructuoase pentru comunitate, Folosirea experienţei agenţilor economici
impuse de finanţatori
din comună care au atras deja fonduri comunitare nerambursabile, cursuri
de pregătire, perfecţionare
Îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a gestionării
3. CL Făcăeni Înfiinţarea unui departament funcţional de servicii publice
fondurilor atrase la bugetul local
Gestionarea eficientă a sistemului de alimentare cu apă potabilă prin Îmbunătăţirea calităţii vieţii, creare de locuri de muncă în
4. CL Făcăeni finalizarea contorizării consumului de apă în satul Progresu şi cadrul departamentului de gestionare a sistemului de
modernizarea sistemului de alimentare cu apă în satul Făcăeni alimentare cu apă potabilă,
Realizare PUG PUG şi Regulamentul de Urbanism adecvat nevoii de
5. CL Făcăeni
Realizare Regulament de Urbanism dezvoltare a comunei
117
ANUL 2008
Realizare PUZ zonă administrativă comuna Făcăeni
Realizare PUZ-uri pentru centrul cultural, spiritual, sportiv şi de agrement
în comuna Făcăeni
Demararea execuţiei pentru proiectul de modernizare a drumurilor
comunale;
Reabilitarea trotuarelor;
Crearea unei reţele de drumuri funcţională, îmbunătăţirea
6. CL Făcăeni Refacerea marcajelor de circulaţie;
calităţii vieţii, creare de locuri de muncă în timpul execuţiei
Modernizarea staţiilor de transport în comun
Reabilitarea iluminatului public
Realizarea unui sistem de colectare a apelor pluviale;
Începerea lucrărilor de execuţie pentru reţeaua de colectare a apelor
7. CL Făcăeni Îmbunătăţirea calităţii vieţii,
uzate şi pentru staţia de tratare a apelor uzate
Realizarea studiului de fezabilitate şi obţinerea avizelor pentru sistemul de
8. CL Făcăeni Îmbunătăţirea calităţii vieţii,
alimentare cu gaze naturale
9. CL Făcăeni Finalizarea extinderii sistemului de alimentare cu energie electrică Îmbunătăţirea calităţii vieţii
Desfiinţarea tuturor depozitelor necontrolate de deşeuri şi iniţierea unui
program de utilizare a gunoiului de grajd ca fertilizant natural în
agricultură;
Înfiinţarea unui serviciu de salubritate în subordinea departamentului de
servicii publice; Creşterea calităţii vieţii prin realizarea unui sistem de
10. CL Făcăeni Dezvoltarea şi implementarea la nivel local a proiectelor de gestionare a gestionare a deşeurilor corespunzător, crearea de locuri de
deşeurilor, muncă în cadrul serviciului de salubritate publică
Furnizarea facilităţilor/serviciilor de gestionare a deşeurilor
Montarea de coşuri de gunoi pe domeniul public şi dotarea gospodăriilor
cu pubele, dotarea cu maşini şi echipamente pentru colectare şi
transportul deşeurilor menajere;
118
ANUL 2008
Încurajarea deschiderii de puncte de vânzare pentru presă scrisă
CL Făcăeni, agenţi Îmbunătăţirea accesului la presă scrisă, creşterea gradului
11. Extinderea telefoniei fixe şi mobile
economici de informare, creşterea calităţii vieţii
Deschiderea unui oficiu comuna Făcăeni
Finalizarea lucrărilor de modernizare şi extindere pentru sediul
12. CL Făcăeni Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a activităţii administrative
administrativ al Primăriei şi Consiliului Local
13 Campanie de informare si conştientizare;
Elaborarea de broşuri si banere care sa avertizeze asupra riscurilor Creşterea gradului de informare a cetăţenilor cu referire la
CL Făcăeni
asupra sănătăţii; riscurile consumului de apă din puţuri de mică adâncime
Întâlniri şi dezbateri publice
14 Campanie de informare si conştientizare;
Creşterea gradului de informare a cetăţenilor cu referire la
Elaborarea de broşuri si banere care sa avertizeze asupra riscurilor
CL Făcăeni riscurile poluării datorate deversărilor necontrolate de ape
asupra sănătăţii;
uzate
15. Programe de informare continuă;
Conştientizarea cetăţenilor privind obligaţia respectării cerinţelor legale în
Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei in
CL Făcăeni, ONG domeniul protecţiei mediului.
aspectele legate protecţia mediului si a educaţiei ecologice.
Campanii de informare privitoare la combaterea efectelor braconajului
asupra factorilor de mediu;
16. Încurajarea agriculturii ecologice;
CL Făcăeni, ONG, Cursuri de informare si formare profesională pentru practicarea agriculturii Promovarea practicilor de agricultură ecologică,
agenţi economici ecologice ca metoda de protecţie a mediului; îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii
17. Curăţarea domeniului public
CL Făcăeni Amenajarea unui centru pentru colectarea deşeurilor reciclabile; Mediu mai curat, îmbunătăţirea calităţii vieţii,
Conştientizarea populaţiei cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor;
119
ANUL 2008
18. CL Făcăeni în
Realizarea unei staţii de depozitare a deşeurilor (zonală) şi implementarea Protecţia mediului prin colectarea si tratarea
parteneriat cu
comunele învecinate sistemului de management integrat al deşeurilor corespunzătoare a deşeurilor
19. CL Făcăeni Taluzare şi înţelenire Coasta Borcea Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii
120
ANUL 2008
Oferirea de facilităţi investitorilor, în funcţie de beneficiul pe care aceştia l-
ar putea aduce bugetului local, de natura activităţii (prin intermediul taxelor
locale, preţului terenului, Organizarea de întâlniri periodice cu Dezvoltarea economică sustenabilă si sprijinirea dezvoltării
Agenţi economici, CL reprezentanţii mediului de afaceri si cei ai Consiliului local în vederea IMM-urilor, creşterea mediului economic şi a ofertei de locuri
20.
Făcăeni identificării de noi oportunităţi, Crearea unor baze de date la nivel local, cu de muncă, atragerea de investitori noi.
activele disponibile (terenuri care se pot vinde, imobile libere etc.) cu
interes pentru desfăşurarea unei activităţi private.
Identificarea si promovarea abilităţilor tradiţionale sau introducere de noi

competenţe,
Dezvoltarea micro- afacerilor şi a meşteşugurilor si
Achiziţionarea de echipamente, si pregătirea persoanelor
21. Agenţi Economici promovarea antreprenoriatului şi a structurilor economice,
Menţinerea unei permanente legături cu organizaţii specializate in
crearea de noi locuri de muncă
consultanta privind investiţiile in mediul rural
Accesarea de fonduri nerambursabile necesare dezvoltării afacerilor
Colaborări susţinute cu furnizori de instruire antreprenorială si iniţierea de
Formarea unui grup de persoane capabile sa pornească,
programe de formare profesionala specializate pe meserii legate de turism
dezvolte si deruleze activităţi economice de success –
22. Agenţi economici si servicii conexe
fructificarea spiritului antreprenorial, lărgirea ofertei de
Pregătirea tinerilor în dezvoltarea abilităţilor tradiţionale pentru a răspunde
servicii, crearea de noi locuri de muncă
cererii de servicii de recreere şi de mediu şi de produse de calitate;
Agenţi economici Înfiinţarea de OUAI-uri; Reducerea dependenţei de precipitaţii, atingerea unei
23.
CL Făcăeni Realizarea demersurilor pentru reabilitarea sistemului de irigaţii constanţe în producţia agricole
Asigurarea de asistenta tehnica si logistica acordata fermierilor, in vederea Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti in ferme
realizării de proiecte pentru obţinerea de finanţare nerambursabila pentru familiale cu caracter comercial competitive pe piaţa, Crearea
24. Agenţi economici
modernizarea exploataţiilor agricole capacităţilor de stocare şi procesare a produselor agricole
Accesarea de surse de finanţare si programe pentru investiţii in sectorul cu nişă de piaţă (produse agroalimentare ecologice);,
121
ANUL 2008
agricol si de procesare Dezvoltarea fermelor bazate pe practicarea formelor de
Crearea de condiţii pentru practicile de agricultură durabilă, adaptate agricultură prietenoase cu mediul – Agricultura Ecologică,
condiţiilor climaterice şi solului din comună Dezvoltarea sectorului zootehnic la nivel de comună,
Programe de informare asupra beneficiilor aduse de practicarea crearea de locuri de muncă
agriculturii ecologice.
Înfiinţarea de ferme zootehnice
Ameliorarea materialului genetic existent;
Înfiinţarea unei farmacii veterinare;
Crearea cadrului si a infrastructurii de dezvoltare a firmelor prestatoare de
servicii; Diversificarea obiectului de activitate al firmelor; utilizarea
Dezvoltarea de programe de instruire si reconversie pentru adulţi; eficientă a resurselor locale; promovarea unor tehnici
Sprijin acordat unităţilor pentru dezvoltarea si lărgirea domeniului de eficiente de marketing; o încurajarea activităţilor
activitate; meşteşugăreşti; promovarea activităţilor tradiţionale.
Realizarea şi promovarea unor evenimente locale proiectarea serviciilor şi a activităţilor recreaţionale; crearea
Adoptarea unor măsuri eficiente de promovare, atât la nivel regional cât şi de noi locuri de muncă;
Domeniu: Populaţia şi nevoile sociale – Starea de sănătate si serviciile medicale
Dotarea cabinetelor medicale cu aparatură medicală necesară efectuării
unor minime investigaţii medicale: ecograf, microanalizor pentru analize Facilitarea accesului la servicii medicale de calitate, prompte
uzuale şi suficiente,
25 CL Făcăeni Crearea, pe suport electronic, a unei baze de date referitoare la starea de Dotarea spatiilor pentru servicii medicale la standarde
sănătate a populaţiei comunei actualizate
Iniţierea demersurilor pentru realizarea unui centru zonal pentru situaţii de Asigurarea unui serviciu de urgenţă la nivel local
urgenţă eficient din punct de vedere medical
Derularea unor programe de igienă şi educaţie sexuală cu elevii;
Educarea populaţiei privind starea generală de sănătate,
26 CL Făcăeni ONG Consilierea populaţiei în probleme de planning familial;
Consilierea populaţiei pentru reducerea consumului de alcool; Eliminarea factorilor de perturbare a calităţii vieţi
122
ANUL 2008
Domeniu: Populaţia şi nevoile sociale – Gradul de ocupare a forţei de muncă
încurajarea intrării femeilor pe piaţa muncii prin iniţiative locale de
dezvoltare a facilităţilor de îngrijire a copiilor în comuna.
Integrarea grupurilor dezavantajate pe piaţa forţei de munca
încurajarea înfiinţării de firme mici legate de activităţile rurale
Creşterea calităţii vieţii si reducerea şomajului prin crearea
Dezvoltarea de programe si accesarea de fonduri pentru formare
Agenţi economici, de noi locuri de muncă
27. profesionala pe tot parcursul vieţii
ONG, CL Făcăeni Crearea cadrului de formare prin cursuri de reconversie
Elaborarea de programe pentru reconversie profesionala
profesională în domenii căutate pe piaţa forţei de muncă
Promovarea oportunităţilor de ocupare pentru grupurile şi persoanele cu
risc ridicat de excluziune, cu accent pe măsurile active (învăţare pe
parcursul întregii vieţi, calificare, recalificare etc.)
Atragerea organizaţiilor specializate în formare şi reconversie profesională.
Finalizarea lucrărilor de modernizare pentru şcoala cu clase I-X Făcăeni şi
Crearea mediului pentru educaţie individuală neîngrădită,
a grădiniţei Făcăeni;
crearea accesului la un sistem educaţional performant,
Echiparea şi modernizarea bazelor sportive în unităţile de învăţământ
flexibil şi adaptat condiţiilor din mediul rural, dezvoltarea
28. CL Făcăeni Finalizare construcţiei unei săli de sport pentru elevii din comună
unei infrastructuri şi a bazei materiale suficiente şi capabilă
Amenajarea grupurilor sanitare
să satisfacă nevoile legate de actul educaţional, crearea de
Dezvoltarea de programe de educaţie a adulţilor menite să satisfacă
oportunităţi de formare continuă pentru adulţi
nevoile locale ale pieţei muncii si sa promoveze adaptabilitatea angajaţilor
Domeniu: Populaţia şi nevoile sociale –Cultura, Sport si Recreere
Demararea lucrărilor de execuţie pentru extinderea şi modernizarea Îmbunătăţire a complexului socio-cultural., creşterea calităţii
29. CL Făcăeni
căminului cultural; vieţii
123
ANUL 2008
Refacerea terenurilor de sport – reabilitare bază sportivă Dezvoltarea cadrului pentru practicarea sporturilor,
30. CL Făcăeni
creşterea calităţii vieţii
Crearea unei zone de agrement şi petrecere a timpului liber în special Dezvoltarea zonei de agrement şi petrecere a timpului liber,
31. CL Făcăeni
pentru copii şi bătrâni – reabilitare parc de distracţii creşterea calităţii vieţii
Identificarea micilor meseriaşi si îndrumarea lor pentru înfiinţarea de
microfirme si asociaţii familiale Revitalizarea practicilor tradiţionale capabile de a fi
32. CL Făcăeni Identificarea şi promovarea unor obiecte de cult, costume populare, unelte transmise nealterate generaţiilor viitoare, dezvoltarea culturii
agricole si meşteşugăreşti, Iniţierea de târguri/oboare la sărbători majore locale
pentru punerea în valoare a practicilor tradiţionale;
124
ANUL 2009
Realizarea de proiecte, studii şi documentaţii tehnice
necesare, Întocmirea şi depunerea de cereri de finanţare,
Îmbunătăţirea capacităţii administrative, atingerea unui grad ridicat de
Urmărirea oportunităţilor de finanţare active, participarea la
1 CL Făcăeni absorbţie a fondurilor nerambursabile, creşterea investiţiilor în comună, o
seminarii si instruiri privind fondurile post aderare, menţinerea
mai bună gestionare a bugetului local şi a fondurilor comunitare atrase
unei permanente legături cu organizaţii specializate în
consultanţa privind investiţiile in mediul rural,
Întâlniri periodice între administraţia publică locală si
societatea civilă pentru găsirea posibilităţilor de colaborare în
vederea realizării proiectelor de interes comun, Informarea
persoanelor sau organizaţiilor din comună privind posibilităţile Dezvoltarea unui parteneriat activ şi dinamic pentru identificarea şi
CL Făcăeni, de accesare de fonduri în sprijinul activităţilor pe care doresc rezolvarea problemelor existente în comună, responsabilizarea populaţiei şi
2 societatea civilă, să le realizeze în folosul comunităţii, Iniţierea de schimburi de agenţilor economici, creşterea gradului de optimism referitor la dezvoltarea
agenţi economici experienţa cu organizaţii similare care au reuşit să dezvolte comunei, perfecţionarea funcţionarilor publici în procedurile impuse de
parteneriate fructuoase pentru comunitate, Folosirea finanţatori
experienţei agenţilor economici din comună care au atras deja
fonduri comunitare nerambursabile, cursuri de pregătire,
perfecţionare
Gestionarea eficientă a sistemului de alimentare cu apă şi Crearea de locuri de muncă în cadrul departamentului de servicii publice
3 CL Făcăeni finalizarea lucrărilor de modernizare a sistemului de responsabil de managementul sistemului de alimentare cu apă
alimentare cu apă în satul Făcăeni
Asfaltarea drumurilor comunale principale Crearea unei reţele de drumuri funcţională, modernă şi durabilă care să
4 CL Făcăeni Extinderea sistemului de colectare a apelor pluviale si a deservească nevoile curente ale locuitorilor şi activităţilor economice fără să
sistemului de deversare pe toată lungimea drumurilor; afecteze starea mediului înconjurător, creare de locuri de muncă în timpul
125
ANUL 2009
Amenajare de parcaje execuţiei
Reabilitarea mobilierului urban
Îmbunătăţirea calităţii vieţii, creare de locuri de muncă în timpul execuţiei,
crearea de locuri de muncă în cadrul departamentului de servicii publice
5. CL Făcăeni Execuţiea sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate;
responsabil de managementul sistemului de colectare şi tartare a apelor
uzate, atragerea de investitori datorită infrastructurii dezvoltate
Realizarea proiectelor tehnice pentru reţeaua de alimentare cu Creşterea calităţii vieţii prin realizarea unui sistem de alimentare cu gaze
6 CL Făcăeni
gaze naturale, atragerea de investitori datorită infrastructurii dezvoltate;
Furnizarea facilităţilor/serviciilor de gestionare a deşeurilor
Creşterea calităţii vieţii prin realizarea unui sistem de gestionare a deşeurilor
Introducerea colectării şi transportului deşeurilor menajere;
7. CL Făcăeni corespunzător, crearea de locuri de muncă în cadrul serviciului de salubritate
Colectarea selectivă a deşeurilor;
publică
Campanie de informare si conştientizare
CL Făcăeni, Agenţi
8. Realizarea unei infrastructuri IT la nivel de comună Îmbunătăţirea accesului la internet, creşterea gradului de informare
economici
Campanie de informare si conştientizare;
Elaborarea de broşuri si banere care sa avertizeze asupra Creşterea gradului de informare a cetăţenilor cu referire la riscurile poluării
9 CL Făcăeni
riscurilor asupra sănătăţii; datorate deversărilor necontrolate de ape uzate
Programe de informare continuă;
Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei in aspectele legate
10. CL Făcăeni, ONG Conştientizarea cetăţenilor privind obligaţia respectării
protecţia mediului si a educaţiei ecologice.
cerinţelor legale în domeniul protecţiei mediului.
CL Făcăeni, ONG, Cursuri de informare si formare profesională pentru Promovarea practicilor de agricultură ecologică, îmbunătăţirea factorilor de
11
agenţi economici practicarea agriculturii ecologice ca metoda de protecţie a mediu şi a calităţii vieţii
mediului;
126
ANUL 2009
Păstrarea curată a domeniului public
Conştientizarea populaţiei cu privire la colectarea selectivă a
12 CL Făcăeni Mediu mai curat, îmbunătăţirea calităţii vieţii
deşeurilor;
Campanii pentru combaterea braconajului
CL Făcăeni în Realizarea unei staţii de depozitare a deşeurilor (zonală) şi
13 parteneriat cu implementarea sistemului integrat de management al Protecţia mediului prin colectarea si tratarea corespunzătoare a deşeurilor
comunele învecinate deşeurilor
Oferirea de facilităţi investitorilor, în funcţie de beneficiul pe
care aceştia l-ar putea aduce bugetului local, de natura
activităţii (prin intermediul taxelor locale, preţului terenului,
Dezvoltarea economică sustenabilă si sprijinirea dezvoltării IMM-urilor,
Organizarea de întâlniri periodice cu reprezentanţii mediului
Agenţi economici, CL creşterea mediului economic şi a ofertei de locuri de muncă, atragerea de
14. de afaceri si cei ai Consiliului local în vederea identificării de
Făcăeni investitori noi.
noi oportunităţi, păstrarea unor baze de date la nivel local
actualizate, cu activele disponibile (terenuri care se pot vinde,
imobile libere etc.) cu interes pentru desfăşurarea unei
activităţi private.
Promovarea abilităţilor tradiţionale sau introducere de noi
competenţe – promovarea pisciculturii
Achiziţia de echipamente, si pregătirea persoanelor
Dezvoltarea micro- afacerilor şi a meşteşugurilor si promovarea
15 Agenţi Economici Menţinerea unei permanente legături cu organizaţii
antreprenoriatului şi a structurilor economice, crearea de noi locuri de muncă
specializate in consultanta privind investiţiile in mediul rural
Accesarea de fonduri nerambursabile necesare dezvoltării
afacerilor
127
ANUL 2009
Parteneriate cu furnizori de instruire antreprenorială si iniţierea
de programe de formare profesionala specializate pe meserii
Formarea unui grup de persoane capabile sa pornească, dezvolte si
legate de turism si servicii conexe
16 Agenţi economici deruleze activităţi economice de succes – fructificarea spiritului
Pregătirea tinerilor în dezvoltarea abilităţilor tradiţionale pentru
antreprenorial, lărgirea ofertei de servicii, crearea de noi locuri de muncă
a răspunde cererii de servicii turistice, de recreere şi de mediu
şi de produse de calitate;
Încurajarea adoptării şi difuzării ICT. esenţială în zonele rurale pentru
Construirea unui mediu care sa combine echipament IT,
diversificare, precum şi pentru dezvoltare locală, si asigurarea de servicii
17 Agenţi economici reţelistică şi pregătirea în domeniul abilităţilor de calculator
locale, atragerea de noi investitori datorită infrastructurii dezvoltate, crearea
prin structuri ale comunităţii
de noi locuri de muncă
Agenţi economici Demararea lucrărilor de execuţie pentru reabilitarea sistemului Reducerea dependenţei de precipitaţii, atingerea unei constanţe în producţia
18
CL Făcăeni de irigaţii; agricole
Asigurarea de asistenta tehnica si logistica acordata
fermierilor, in vederea realizării de proiecte pentru obţinerea
de finanţare nerambursabila pentru modernizarea
exploataţiilor agricole Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti in ferme familiale cu caracter
Accesarea de surse de finanţare si programe pentru investiţii comercial competitive pe piaţa, Crearea capacităţilor de stocare şi procesare
in sectorul agricol si de procesare a produselor agricole cu nişă de piaţă (produse agroalimentare ecologice);,
19 Agenţi economici
Crearea de condiţii pentru practicile de agricultură durabilă, Dezvoltarea fermelor bazate pe practicarea formelor de agricultură
adaptate condiţiilor climaterice şi solului din comună prietenoase cu mediul – Agricultura Ecologică, Dezvoltarea sectorului
Programe de informare asupra beneficiilor aduse de zootehnic la nivel de comună, crearea de locuri de muncă
practicarea agriculturii ecologice.
Ameliorarea materialului genetic existent
128
ANUL 2009
Crearea cadrului si a infrastructurii de dezvoltare a firmelor
prestatoare de servicii;
Dezvoltarea de programe de instruire si reconversie pentru
adulţi;
Sprijin acordat unităţilor pentru dezvoltarea si lărgirea
domeniului de activitate; Diversificarea obiectului de activitate al firmelor; utilizarea eficientă a
Iniţierea unei politici la nivel zonal, în parteneriat cu comunele resurselor locale; promovarea unor tehnici eficiente de marketing;
învecinate care să permită realizarea unei strategii integrate în orientarea parţială spre turişti ca potenţial clienţi; încurajarea activităţilor
20. Agenţi economici turism; meşteşugăreşti; promovarea activităţilor tradiţionale; dezvoltarea turismului.
Realizarea de investiţii pentru practicarea turismului cu si utilizarea sporită a ICT în turism pentru rezervări, promovare, marketing,
specific de pescuit sportiv sau vânătoare; proiectarea serviciilor şi a activităţilor recreaţionale; crearea de noi locuri de
Practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate, muncă;
realizarea unor programe de pregătire pentru practicanţii de
agro-turism,
Realizarea şi promovarea unor evenimente locale
Adoptarea unor măsuri eficiente de promovare, atât la nivel
regional cât şi la nivel naţional şi internaţional
Dotarea cabinetelor medicale cu aparatură medicală necesară
efectuării unor minime investigaţii medicale: ecograf,
Facilitarea accesului la servicii medicale de calitate, prompte şi suficiente,
microanalizor pentru analize uzuale
21. CL Făcăeni Dotarea spatiilor pentru servicii medicale la standarde actualizate
Păstrarea, pe suport electronic, a unei baze de date
Asigurarea unui serviciu de urgenţă la nivel local
actualizate referitoare la starea de sănătate a populaţiei
comunei
Derularea unor programe de igienă şi educaţie sexuală cu Educarea populaţiei privind starea generală de sănătate,
22. CL Făcăeni ONG
elevii; Eliminarea factorilor de perturbare a calităţii vieţi
129
ANUL 2009
Consilierea populaţiei în probleme de planning familial;
Consilierea populaţiei pentru reducerea consumului de alcool;
Implicarea medicilor stomatologi din comună în activităţi de
educaţie a copiilor preşcolari si şcolari în domeniul profilaxiei
stomatologice
Încurajarea intrării femeilor pe piaţa muncii prin iniţiative locale
de dezvoltare a facilităţilor de îngrijire a copiilor în comuna.
integrarea grupurilor dezavantajate pe piaţa forţei de munca
încurajarea înfiinţării de firme mici legate de activităţile rurale
Dezvoltarea de programe si accesarea de fonduri pentru
Creşterea calităţii vieţii si reducerea şomajului prin crearea de noi locuri de
formare profesionala pe tot parcursul vieţii
Agenţi economici, muncă
23. Elaborarea de programe pentru reconversie profesionala
ONG, CL Făcăeni Crearea cadrului de formare prin cursuri de reconversie profesională în
Promovarea oportunităţilor de ocupare pentru grupurile şi
domenii căutate pe piaţa forţei de muncă
persoanele cu risc ridicat de excluziune, cu accent pe
măsurile active (învăţare pe parcursul întregii vieţi, calificare,
recalificare etc.)
Atragerea organizaţiilor specializate în formare şi reconversie
profesională;
Echiparea şi modernizarea bazelor sportive în unităţile de Păstrarea mediului pentru educaţie individuală neîngrădită, menţinerea
învăţământ accesului la un sistem educaţional performant, flexibil şi adaptat condiţiilor
24. CL Făcăeni Dezvoltarea de programe de educaţie a adulţilor menite să din mediul rural, dezvoltarea unei infrastructuri şi a bazei materiale
satisfacă nevoile locale ale pieţei muncii si sa promoveze suficiente şi capabilă să satisfacă nevoile legate de actul educaţional,
adaptabilitatea angajaţilor menţinerea de oportunităţi de formare continuă pentru adulţi
130
ANUL 2009
Domeniu: Populaţia şi nevoile sociale – Cultura, sport, agrement
Finalizarea lucrărilor de modernizare şi extindere pentru
Dezvoltarea infrastructurii socio-culturale şi a calităţii vieţii
25. CL Făcăeni căminul cultural
Dezvoltarea cadrului pentru practicarea sporturilor, creşterea calităţii vieţii
Finalizarea refacerii terenurilor de sport
Darea în folosinţă pentru zona de agrement şi petrecere a Dezvoltarea zonei de agrement şi petrecere a timpului liber, creşterea
26. CL Făcăeni
timpului liber în special pentru copii şi bătrâni calităţii vieţii
Încurajarea micilor meseriaşi pentru înfiinţarea de microfirme
si asociaţii familiale
Revitalizarea practicilor tradiţionale capabile de a fi transmise nealterate
Promovarea unor obiecte de cult, costume populare, unelte
27. CL Făcăeni generaţiilor viitoare, dezvoltarea culturii locale, creşterea gradului de
agricole si meşteşugăreşti,
conştiinţă naţională şi locală
Organizarea de târguri/oboare la sărbători majore pentru
punerea în valoare a practicilor tradiţionale;
131
ANUL 2010
Realizarea de proiecte, studii si documentaţii tehnice
necesare, Întocmirea şi depunerea de cereri de finanţare, Îmbunătăţirea capacităţii administrative, atingerea unui grad ridicat de
Urmărirea oportunităţilor de finanţare active, participarea la absorbţie a fondurilor nerambursabile, creşterea investiţiilor în comună,
1. CL Făcăeni
seminarii si instruiri privind fondurile post aderare, menţinerea o mai bună gestionare a bugetului local şi a fondurilor comunitare
unei permanente legături cu organizaţii specializate în atrase
societatea civilă pentru găsirea posibilităţilor de colaborare în
vederea realizării proiectelor de interes comun, Informarea
persoanelor sau organizaţiilor din comună privind posibilităţile Dezvoltarea unui parteneriat activ şi dinamic pentru identificarea şi
CL Făcăeni, de accesare de fonduri în sprijinul activităţilor pe care doresc rezolvarea problemelor existente în comună, responsabilizarea
2. societatea civilă, să le realizeze în folosul comunităţii, Iniţierea de schimburi de populaţiei şi agenţilor economici, creşterea gradului de optimism
agenţi economici experienţa cu organizaţii similare care au reuşit să dezvolte referitor la dezvoltarea comunei, perfecţionarea funcţionarilor publici în
parteneriate fructuoase pentru comunitate, Folosirea procedurile impuse de finanţatori
experienţei agenţilor economici din comună care au atras deja
fonduri comunitare nerambursabile, cursuri de pregătire,
perfecţionare
Gestionarea eficientă a reţelei de alimentare cu apă, Crearea de locuri de muncă în cadrul departamentului de servicii
terminarea lucrărilor de modernizare a sistemului de publice responsabil de managementul sistemului de alimentare cu apă
3. CL Făcăeni
alimentare cu apă Făcăeni, contorizarea integrală a
consumului de apă
Finalizarea execuţiei sistemului de colectare şi tratare a apelor Îmbunătăţirea calităţii vieţii, creare de locuri de muncă în timpul
4. CL Făcăeni
uzate; execuţiei, crearea de locuri de muncă în cadrul departamentului de
132
ANUL 2010
servicii publice responsabil de managementul sistemului de colectare şi
tartare a apelor uzate, atragerea de investitori datorită infrastructurii
dezvoltate
Creşterea calităţii vieţii prin realizarea unui sistem de alimentare cu
Realizarea unui reţele de alimentare cu gaze naturale,
5 CL Făcăeni gaze naturale, atragerea de investitori datorită infrastructurii dezvoltate,
capabila sa asigure necesarul întregii comune
crearea de locuri de muncă în timpul execuţiei;
Creşterea calităţii vieţii prin realizarea unui sistem de gestionare a
Gestionarea eficientă a sistemului de salubritate;
6. CL Făcăeni deşeurilor corespunzător, crearea de locuri de muncă în cadrul
serviciului de salubritate publică
CL Făcăeni, agenţi
7. Realizarea unei infrastructuri IT la nivel de comună Îmbunătăţirea accesului la internet, creşterea gradului de informare
economici
Elaborarea de broşuri si banere care sa avertizeze asupra Creşterea gradului de informare a cetăţenilor cu referire la riscurile
8. CL Făcăeni riscurilor asupra sănătăţii; poluării, creşterea gradului de conştientizare cu privire la factorii de
Întâlniri şi dezbateri publice mediu;
Campanii de combatere a braconajului piscicol
Cursuri de informare si formare profesională pentru
CL Făcăeni, ONG, Promovarea practicilor de agricultură ecologică, îmbunătăţirea factorilor
10. practicarea agriculturii ecologice ca metoda de protecţie a
agenţi economici de mediu şi a calităţii vieţii
mediului;
11. CL Făcăeni Păstrarea curată a domeniului public Mediu mai curat, îmbunătăţirea calităţii vieţii,
133
ANUL 2010
Conştientizarea populaţiei cu privire la colectarea selectivă a
deşeurilor
CL Făcăeni în
Protecţia mediului prin colectarea si tratarea corespunzătoare a
12. parteneriat cu Finalizarea unei staţii de depozitare a deşeurilor (zonală),
deşeurilor
comunele învecinate
Oferirea de facilităţi investitorilor, în funcţie de beneficiul pe
care aceştia l-ar putea aduce bugetului local, de natura
activităţii (prin intermediul taxelor locale, preţului terenului,
Organizarea de întâlniri periodice cu reprezentanţii mediului Dezvoltarea economică sustenabilă si sprijinirea dezvoltării IMM-urilor,
13. de afaceri si cei ai Consiliului local în vederea identificării de creşterea mediului economic şi a ofertei de locuri de muncă, atragerea
Făcăeni
noi oportunităţi, păstrarea unor baze de date la nivel local de investitori noi.
actualizate, cu activele disponibile (terenuri care se pot vinde,
imobile libere etc.) cu interes pentru desfăşurarea unei
activităţi private.
competenţe,
Menţinerea unei permanente legături cu organizaţii
14. Agenţi Economici antreprenoriatului şi a structurilor economice, crearea de noi locuri de
specializate in consultanta privind investiţiile in mediul rural
muncă
Accesarea de fonduri nerambursabile necesare dezvoltării
afacerilor
Promovarea fermelor piscicole
Parteneriate cu furnizori de instruire antreprenorială si iniţierea
de programe de formare profesionala specializate pe meserii
15. Agenţi economici deruleze activităţi economice de success – fructificarea spiritului
legate de turism si servicii conexe
antreprenorial, lărgirea ofertei de servicii, crearea de noi locuri de
Pregătirea tinerilor în dezvoltarea abilităţilor tradiţionale pentru
134
ANUL 2010
a răspunde cererii de servicii turistice, de recreere şi de muncă
mediu şi de produse de calitate;
Încurajarea adoptării şi difuzării ICT. esenţială în zonele rurale pentru
Construirea unui mediu care sa combine echipament it,
diversificare, precum şi pentru dezvoltare locală, si asigurarea de
16. Agenţi economici reţelistică şi pregătirea în domeniul abilităţilor de calculator
servicii locale, atragerea de noi investitori datorită infrastructurii
prin structuri ale comunităţii
dezvoltate, crearea de noi locuri de muncă
Agenţi economici Gestionarea eficientă a sistemului de irigaţii după finalizarea Reducerea dependenţei de precipitaţii, atingerea unei constanţe în
17.
CL Făcăeni reabilitării acestuia producţia agricole
fermierilor, in vederea realizării de proiecte pentru obţinerea
de finanţare nerambursabila pentru modernizarea
Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti in ferme familiale cu
exploataţiilor agricole
caracter comercial competitive pe piaţa, Crearea capacităţilor de
Accesarea de surse de finanţare si programe pentru investiţii
stocare şi procesare a produselor agricole cu nişă de piaţă (produse
in sectorul agricol si de procesare
18. Agenţi economici agroalimentare ecologice);, Dezvoltarea fermelor bazate pe practicarea
Crearea de condiţii pentru practicile de agricultură durabilă,
formelor de agricultură prietenoase cu mediul – Agricultura Ecologică,
adaptate condiţiilor climaterice şi solului din comună
Dezvoltarea sectorului zootehnic la nivel de comună, crearea de locuri
Programe de informare asupra beneficiilor aduse de
de muncă
Crearea cadrului si a infrastructurii de dezvoltare a firmelor Diversificarea obiectului de activitate al firmelor; utilizarea eficientă a
prestatoare de servicii; resurselor locale; promovarea unor tehnici eficiente de marketing;
Dezvoltarea de programe de instruire si reconversie pentru orientarea parţială spre turişti ca potenţial clienţi; încurajarea
adulţi; activităţilor meşteşugăreşti; promovarea activităţilor tradiţionale;
Sprijin acordat unităţilor pentru dezvoltarea si lărgirea dezvoltarea turismului. si utilizarea sporită a ICT în turism pentru
domeniului de activitate; rezervări, promovare, marketing, proiectarea serviciilor şi a activităţilor
135
ANUL 2010
Iniţierea unei politici la nivel zonal, în parteneriat cu comunele recreaţionale; crearea de noi locuri de muncă;
învecinate care să permită realizarea unei strategii integrate în
turism;
Realizarea de investiţii pentru practicarea turismului cu
specific de pescuit sportiv sau vânătoare;
Practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate,
Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanţii de
agro-turism,
Adoptarea unor măsuri eficiente de promovare, atât la nivel
regional cât şi la nivel naţional şi internaţional
Acces la servicii medicale de calitate, prompte şi suficiente,
20. CL Făcăeni actualizate referitoare la starea de sănătate a populaţiei
Spatiilor pentru servicii medicale la standarde actualizate
comunei
Derularea unor programe de igienă şi educaţie sexuală cu
elevii;
21. CL Făcăeni ONG Consilierea populaţiei pentru reducerea consumului de alcool;
Eliminarea factorilor de perturbare a calităţii vieţi
Implicarea medicilor stomatologi din comună în activităţi de
educaţie a copiilor preşcolari si şcolari în domeniul profilaxiei
stomatologice
Încurajarea intrării femeilor pe piaţa muncii prin iniţiative locale Creşterea calităţii vieţii si reducerea şomajului prin crearea de noi
Agenţi economici,
22. de dezvoltare a facilităţilor de îngrijire a copiilor în comuna. locuri de muncă
ONG, CL Făcăeni
Integrarea grupurilor dezavantajate pe piaţa forţei de munca Crearea cadrului de formare prin cursuri de reconversie profesională
136
ANUL 2010
Încurajarea înfiinţării de firme mici legate de activităţile rurale în domenii căutate pe piaţa forţei de muncă
Dezvoltarea de programe si accesarea de fonduri pentru
formare profesionala pe tot parcursul vieţii
Elaborarea de programe pentru reconversie profesionala
măsurile active (învăţare pe parcursul întregii vieţi, calificare,
recalificare etc.)
profesională;
Păstrarea mediului pentru educaţie individuală neîngrădită, menţinerea
accesului la un sistem educaţional performant, flexibil şi adaptat
Dezvoltarea de programe de educaţie a adulţilor menite să
condiţiilor din mediul rural, dezvoltarea unei infrastructuri şi a bazei
23. CL Făcăeni satisfacă nevoile locale ale pieţei muncii si sa promoveze
materiale suficiente şi capabilă să satisfacă nevoile legate de actul
adaptabilitatea angajaţilor
educaţional, menţinerea de oportunităţi de formare continuă pentru
adulţi
Domeniu: Populaţia şi nevoile sociale – Sport, cultură, recreere, tradiţii
Participarea şi organizarea de competiţii sportive pe plan local Dezvoltarea cadrului pentru practicarea sporturilor, creşterea calităţii
24. CL Făcăeni
sau zonal vieţii
Păstrarea la parametri funcţionali a zonei de agrement şi Dezvoltarea zonei de agrement şi petrecere a timpului liber, creşterea
25. CL Făcăeni
petrecere a timpului liber în special pentru copii şi bătrâni calităţii vieţii
Încurajarea micilor meseriaşi pentru înfiinţarea de microfirme
Revitalizarea practicilor tradiţionale capabile de a fi transmise
si asociaţii familiale
26. CL Făcăeni nealterate generaţiilor viitoare, dezvoltarea culturii locale, creşterea
Promovarea unor obiecte de cult, costume populare, unelte
agricole si meşteşugăreşti, gradului de conştiinţă naţională şi locală
137
ANUL 2010
punerea în valoare a practicilor tradiţionale.
138
ANUL 2011
Realizarea de proiecte, studii si documentaţii tehnice necesare,
Întocmirea şi depunerea de cereri de finanţare, Urmărirea
Îmbunătăţirea capacităţii administrative, atingerea unui grad ridicat de
oportunităţilor de finanţare active, participarea la seminarii si instruiri
1. CL Făcăeni absorbţie a fondurilor nerambursabile, creşterea investiţiilor în comună,
privind fondurile post aderare, menţinerea unei permanente legături
o mai bună gestionare a bugetului local şi a fondurilor comunitare atrase
cu organizaţii specializate în consultanţa privind investiţiile in mediul
rural,
Întâlniri periodice între administraţia publică locală si societatea
civilă pentru găsirea posibilităţilor de colaborare în vederea realizării
proiectelor de interes comun, Informarea persoanelor sau
Dezvoltarea unui parteneriat activ şi dinamic pentru identificarea şi
organizaţiilor din comună privind posibilităţile de accesare de fonduri
CL Făcăeni, rezolvarea problemelor existente în comună, responsabilizarea
în sprijinul activităţilor pe care doresc să le realizeze în folosul
2. societatea civilă, populaţiei şi agenţilor economici, creşterea gradului de optimism referitor
comunităţii, Iniţierea de schimburi de experienţa cu organizaţii
agenţi economici la dezvoltarea comunei, perfecţionarea funcţionarilor publici în
similare care au reuşit să dezvolte parteneriate fructuoase pentru
procedurile impuse de finanţatori
comunitate, Folosirea experienţei agenţilor economici din comună
care au atras deja fonduri comunitare nerambursabile, cursuri de
pregătire, perfecţionare
Crearea de locuri de muncă în cadrul departamentului de servicii publice
3. CL Făcăeni Gestionarea eficientă a reţelei de alimentare cu apă
responsabil de managementul sistemului de alimentare cu apă
Îmbunătăţirea calităţii vieţii, creare de locuri de muncă în timpul
execuţiei, crearea de locuri de muncă în cadrul departamentului de
Gestionarea eficientă a sistemului de colectare şi tratare a apelor
4. CL Făcăeni servicii publice responsabil de managementul sistemului de colectare şi
uzate;
tartare a apelor uzate, atragerea de investitori datorită infrastructurii
dezvoltate;
139
ANUL 2011
Creşterea calităţii vieţii prin realizarea unui sistem de alimentare cu gaze
5. CL Făcăeni Finalizarea execuţiei reţelei de alimentare cu gaze naturale naturale, atragerea de investitori datorită infrastructurii dezvoltate,
crearea de locuri de muncă în timpul execuţiei;
Creşterea calităţii vieţii prin realizarea unui sistem de gestionare a
Gestionarea eficientă a sistemului de salubritate;
6. CL Făcăeni deşeurilor corespunzător, crearea de locuri de muncă în cadrul
serviciului de salubritate publică
CL Făcăeni,
7. Finalizarea infrastructurii IT la nivel de comună Îmbunătăţirea accesului la internet, creşterea gradului de informare
Agenţi economici
Elaborarea de broşuri şi banere care sa avertizeze asupra riscurilor Creşterea gradului de informare a cetăţenilor cu referire la riscurile
8. CL Făcăeni asupra sănătăţii; poluării, creşterea gradului de conştientizare cu privire la factorii de
Întâlniri şi dezbateri publice mediu;
Combaterea braconajului
9. CL Făcăeni, ONG Conştientizarea cetăţenilor privind obligaţia respectării cerinţelor
legale în domeniul protecţiei mediului.
CL Făcăeni, ONG, Cursuri de informare si formare profesională pentru practicarea Promovarea practicilor de agricultură ecologică, îmbunătăţirea factorilor
10.
agenţi economici agriculturii ecologice ca metoda de protecţie a mediului; de mediu şi a calităţii vieţii
Păstrarea curată a cursurilor de apă şi a domeniului public
11. CL Făcăeni Conştientizarea populaţiei cu privire la colectarea selectivă a Mediu mai curat, îmbunătăţirea calităţii vieţii
deşeurilor;
140
ANUL 2011
Oferirea de facilităţi investitorilor, în funcţie de beneficiul pe care
aceştia l-ar putea aduce bugetului local, de natura activităţii (prin
intermediul taxelor locale, preţului terenului, Organizarea de întâlniri Dezvoltarea economică sustenabilă si sprijinirea dezvoltării IMM-urilor,
Agenţi economici, CL periodice cu reprezentanţii mediului de afaceri si cei ai Consiliului creşterea mediului economic şi a ofertei de locuri de muncă, atragerea
12.
Făcăeni local în vederea identificării de noi oportunităţi, păstrarea unor baze de investitori noi.
de date la nivel local actualizate, cu activele disponibile (terenuri
care se pot vinde, imobile libere etc.) cu interes pentru desfăşurarea
unei activităţi private.
competenţe,
13. Agenţi Economici antreprenoriatului şi a structurilor economice, crearea de noi locuri de
Menţinerea unei permanente legături cu organizaţii specializate in
muncă
consultanta privind investiţiile in mediul rural
Parteneriate cu furnizori de instruire antreprenorială si iniţierea de
programe de formare profesionala specializate pe meserii legate de
turism si servicii conexe
14. Agenţi economici deruleze activităţi economice de success – fructificarea spiritului
Pregătirea tinerilor în dezvoltarea abilităţilor tradiţionale pentru a
antreprenorial, lărgirea ofertei de servicii, crearea de noi locuri de muncă
răspunde cererii de servicii turistice, de recreere şi de mediu şi de
produse de calitate;
Construirea unui mediu care sa combine echipament it, reţelistică şi Încurajarea adoptării şi difuzării ICT. esenţială în zonele rurale pentru
pregătirea în domeniul abilităţilor de calculator prin structuri ale diversificare, precum şi pentru dezvoltare locală, si asigurarea de servicii
comunităţii locale, atragerea de noi investitori datorită infrastructurii dezvoltate,
crearea de noi locuri de muncă
Agenţi economici, CL Constanţă în producţia agricolă, locuri de muncă noi create pentru
16. Gestionarea eficientă a sistemului de irigaţii;
Făcăeni gestionarea sistemului de irigaţii
141
ANUL 2011
Asigurarea de asistenta tehnica si logistica acordata fermierilor, in
vederea realizării de proiecte pentru obţinerea de finanţare
nerambursabila pentru modernizarea exploataţiilor agricole Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti in ferme familiale cu
Accesarea de surse de finanţare si programe pentru investiţii in
caracter comercial competitive pe piaţa, Crearea capacităţilor de stocare
sectorul agricol si de procesare
şi procesare a produselor agricole cu nişă de piaţă (produse
Crearea de condiţii pentru practicile de agricultură durabilă, adaptate
17. Agenţi economici agroalimentare ecologice);, Dezvoltarea fermelor bazate pe practicarea
condiţiilor climaterice şi solului din comună
formelor de agricultură prietenoase cu mediul – Agricultura Ecologică,
Programe de informare asupra beneficiilor aduse de practicarea
agriculturii ecologice. Dezvoltarea sectorului zootehnic la nivel de comună, crearea de locuri
Înfiinţarea de ferme zootehnice de muncă
Înfiinţarea de ferme piscicole
Crearea cadrului si a infrastructurii de dezvoltare a firmelor
prestatoare de servicii;
Dezvoltarea de programe de instruire si reconversie pentru adulţi;
Sprijin acordat unităţilor pentru dezvoltarea si lărgirea domeniului de
activitate; Diversificarea obiectului de activitate al firmelor; utilizarea eficientă a
Iniţierea unei politici la nivel zonal, în parteneriat cu comunele
resurselor locale; promovarea unor tehnici eficiente de marketing;
învecinate care să permită realizarea unei strategii integrate în
orientarea parţială spre turişti ca potenţial clienţi; încurajarea
turism;
18. Agenţi economici activităţilor meşteşugăreşti; promovarea activităţilor tradiţionale;
Realizarea de investiţii pentru practicarea turismului cu specific de
dezvoltarea turismului. si utilizarea sporită a ICT în turism pentru
pescuit sportiv sau vânătoare;
Practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate, rezervări, promovare, marketing, proiectarea serviciilor şi a activităţilor
Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanţii de agro- recreaţionale; crearea de noi locuri de muncă;
turism,
Adoptarea unor măsuri eficiente de promovare, atât la nivel regional
cât şi la nivel naţional şi internaţional
142
ANUL 2011
Păstrarea, pe suport electronic, a unei baze de date actualizate Acces la servicii medicale de calitate, prompte şi suficiente,
19. CL Făcăeni
referitoare la starea de sănătate a populaţiei comunei Spatii pentru servicii medicale la standarde actualizate
20. CL Făcăeni ONG Consilierea populaţiei pentru reducerea consumului de alcool;
Implicarea medicilor stomatologi din comună în activităţi de educaţie
a copiilor preşcolari si şcolari în domeniul profilaxiei stomatologice
Încurajarea intrării femeilor pe piaţa muncii prin iniţiative locale de
Încurajarea înfiinţării de firme mici legate de activităţile rurale
Dezvoltarea de programe si accesarea de fonduri pentru formare Creşterea calităţii vieţii si reducerea şomajului prin crearea de noi locuri
Agenţi economici, profesionala pe tot parcursul vieţii de muncă
21.
ONG, CL Făcăeni Elaborarea de programe pentru reconversie profesionala Crearea cadrului de formare prin cursuri de reconversie profesională în
Promovarea oportunităţilor de ocupare pentru grupurile şi domenii căutate pe piaţa forţei de muncă
persoanele cu risc ridicat de excluziune, cu accent pe măsurile
active (învăţare pe parcursul întregii vieţi, calificare, recalificare etc.)
profesională
Dezvoltarea de programe de educaţie a adulţilor menite să satisfacă accesului la un sistem educaţional performant, flexibil şi adaptat
condiţiilor din mediul rural, dezvoltarea unei infrastructuri şi a bazei
22. CL Făcăeni nevoile locale ale pieţei muncii si sa promoveze adaptabilitatea
materiale suficiente şi capabilă să satisfacă nevoile legate de actul
angajaţilor educaţional, menţinerea de oportunităţi de formare continuă pentru
adulţi
143
ANUL 2011
Domeniu: Populaţia şi nevoile sociale – cultură, tradiţii
23. Încurajarea micilor meseriaşi pentru înfiinţarea de microfirme si
asociaţii familiale
Promovarea unor obiecte de cult, costume populare, unelte agricole
CL Făcăeni nealterate generaţiilor viitoare, dezvoltarea culturii locale, creşterea
si meşteşugăreşti,
gradului de conştiinţă naţională şi locală
Organizarea de târguri/oboare la sărbători majore pentru punerea în
valoare a practicilor tradiţionale.
144
ANUL 2012
Realizarea de proiecte, studii si documentaţii tehnice
necesare, Întocmirea şi depunerea de cereri de finanţare,
Urmărirea oportunităţilor de finanţare active, participarea Îmbunătăţirea capacităţii administrative, atingerea unui grad ridicat de
1 CL Făcăeni la seminarii si instruiri privind fondurile post aderare, absorbţie a fondurilor nerambursabile, creşterea investiţiilor în comună, o mai
menţinerea unei permanente legături cu organizaţii bună gestionare a bugetului local şi a fondurilor comunitare atrase
specializate în consultanţa privind investiţiile in mediul
rural,
societatea civilă pentru găsirea posibilităţilor de
colaborare în vederea realizării proiectelor de interes
comun, Informarea persoanelor sau organizaţiilor din
comună privind posibilităţile de accesare de fonduri în Dezvoltarea unui parteneriat activ şi dinamic pentru identificarea şi rezolvarea
CL Făcăeni, societatea sprijinul activităţilor pe care doresc să le realizeze în problemelor existente în comună, responsabilizarea populaţiei şi agenţilor
2
civilă, agenţi economici folosul comunităţii, Iniţierea de schimburi de experienţa cu economici, creşterea gradului de optimism referitor la dezvoltarea comunei,
organizaţii similare care au reuşit să dezvolte parteneriate perfecţionarea funcţionarilor publici în procedurile impuse de finanţatori
fructuoase pentru comunitate, Folosirea experienţei
agenţilor economici din comună care au atras deja fonduri
comunitare nerambursabile, cursuri de pregătire,
perfecţionare
Gestionarea eficientă a reţelei de alimentare cu apă , a Crearea de locuri de muncă în cadrul departamentului de servicii publice
3 CL Făcăeni sistemului de salubritate şi a sistemului de colectare şi responsabil de managementul sistemului de alimentare cu apă, canalizării şi
tratare a apelor uzate serviciului de salubritate
145
ANUL 2012
Elaborarea de broşuri si banere care sa avertizeze
Creşterea gradului de informare a cetăţenilor cu referire la riscurile poluării,
4 CL Făcăeni asupra riscurilor asupra sănătăţii;
creşterea gradului de conştientizare cu privire la factorii de mediu;
Combaterea braconajului piscicol
Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei in aspectele legate protecţia
mediului si a educaţiei ecologice.
Cursuri de informare si formare profesională pentru
CL Făcăeni, ONG, Promovarea practicilor de agricultură ecologică, îmbunătăţirea factorilor de
6 practicarea agriculturii ecologice ca metoda de protecţie a
agenţi economici mediu şi a calităţii vieţii
mediului;
Păstrarea curată a domeniului public
7 CL Făcăeni Conştientizarea populaţiei cu privire la colectarea Mediu mai curat, îmbunătăţirea calităţii vieţii,
selectivă a deşeurilor;
Oferirea de facilităţi investitorilor, în funcţie de beneficiul
pe care aceştia l-ar putea aduce bugetului local, de
natura activităţii (prin intermediul taxelor locale, preţului Dezvoltarea economică sustenabilă si sprijinirea dezvoltării IMM-urilor,
8. terenului, Organizarea de întâlniri periodice cu creşterea mediului economic şi a ofertei de locuri de muncă, atragerea de
Făcăeni
reprezentanţii mediului de afaceri si cei ai Consiliului local investitori noi.
în vederea identificării de noi oportunităţi, păstrarea unor
baze de date la nivel local actualizate, cu activele
146
ANUL 2012
disponibile (terenuri care se pot vinde, imobile libere etc.)
cu interes pentru desfăşurarea unei activităţi private.
competenţe,
Menţinerea unei permanente legături cu organizaţii Dezvoltarea micro- afacerilor şi a meşteşugurilor si promovarea
9 Agenţi Economici
specializate in consultanta privind investiţiile in mediul antreprenoriatului şi a structurilor economice, crearea de noi locuri de muncă
rural
Accesarea de fonduri nerambursabile necesare
dezvoltării afacerilor
Parteneriate cu furnizori de instruire antreprenorială si
iniţierea de programe de formare profesionala
Formarea unui grup de persoane capabile sa pornească, dezvolte si deruleze
specializate pe meserii legate de turism si servicii conexe
10 Agenţi economici activităţi economice de success – fructificarea spiritului antreprenorial, lărgirea
Pregătirea tinerilor în dezvoltarea abilităţilor tradiţionale
ofertei de servicii, crearea de noi locuri de muncă
pentru a răspunde cererii de servicii turistice, de recreere
şi de mediu şi de produse de calitate;
Agenţi economici Constanţă în producţia agricolă, locuri de muncă noi create pentru gestionarea
11 Gestionarea eficientă a sistemului de irigaţii;
CL Făcăeni sistemului de irigaţii
fermierilor, in vederea realizării de proiecte pentru Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti in ferme familiale cu caracter
obţinerea de finanţare nerambursabila pentru comercial competitive pe piaţa, Crearea capacităţilor de stocare şi procesare a
modernizarea exploataţiilor agricole produselor agricole cu nişă de piaţă (produse agroalimentare ecologice);,
12 Agenţi economici
Accesarea de surse de finanţare si programe pentru Dezvoltarea fermelor bazate pe practicarea formelor de agricultură prietenoase
investiţii in sectorul agricol si de procesare cu mediul – Agricultura Ecologică, Dezvoltarea sectorului zootehnic la nivel de
Crearea de condiţii pentru practicile de agricultură comună, crearea de locuri de muncă
durabilă, adaptate condiţiilor climaterice şi solului din
147
ANUL 2012
comună
Programe de informare asupra beneficiilor aduse de
Crearea cadrului si a infrastructurii de dezvoltare a
firmelor prestatoare de servicii;
Dezvoltarea de programe de instruire si reconversie
pentru adulţi;
Sprijin acordat unităţilor pentru dezvoltarea si lărgirea
domeniului de activitate;
Iniţierea unei politici la nivel zonal, în parteneriat cu Diversificarea obiectului de activitate al firmelor; utilizarea eficientă a resurselor
comunele învecinate care să permită realizarea unei locale; promovarea unor tehnici eficiente de marketing; orientarea parţială spre
strategii integrate în turism; turişti ca potenţial clienţi; încurajarea activităţilor meşteşugăreşti; promovarea
Realizarea de investiţii pentru practicarea turismului cu activităţilor tradiţionale; dezvoltarea turismului şi utilizarea sporită a ict în turism
specific de pescuit sportiv sau vânătoare; pentru rezervări, promovare, marketing, proiectarea serviciilor şi a activităţilor
Practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice recreaţionale; crearea de noi locuri de muncă;
variate,
Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanţii
de agro-turism,
Adoptarea unor măsuri eficiente de promovare, atât la
nivel regional cât şi la nivel naţional şi internaţional
Acces la servicii medicale de calitate, prompte şi suficiente,
14 CL Făcăeni actualizate referitoare la starea de sănătate a populaţiei
Spatii pentru servicii medicale la standarde actualizate
comunei
148
ANUL 2012
Derularea unor programe de igienă şi educaţie sexuală cu
elevii;
Consilierea populaţiei pentru reducerea consumului de Educarea populaţiei privind starea generală de sănătate,
15 CL Făcăeni ONG
alcool; Eliminarea factorilor de perturbare a calităţii vieţi
Implicarea medicilor stomatologi din comună în activităţi
de educaţie a copiilor preşcolari si şcolari în domeniul
profilaxiei stomatologice
Încurajarea intrării femeilor pe piaţa muncii prin iniţiative
locale de dezvoltare a facilităţilor de îngrijire a copiilor în
comuna.
Integrarea grupurilor dezavantajate pe piaţa forţei de
munca
încurajarea înfiinţării de firme mici legate de activităţile
rurale Creşterea calităţii vieţii si reducerea şomajului prin crearea de noi locuri de
Agenţi economici, Dezvoltarea de programe si accesarea de fonduri pentru muncă
16
ONG, CL Făcăeni formare profesionala pe tot parcursul vieţii Crearea cadrului de formare prin cursuri de reconversie profesională în
Elaborarea de programe pentru reconversie profesionala domenii căutate pe piaţa forţei de muncă
măsurile active (învăţare pe parcursul întregii vieţi,
calificare, recalificare etc.)
Atragerea organizaţiilor specializate în formare şi
reconversie profesională;
149
ANUL 2012
Dezvoltarea de programe de educaţie a adulţilor menite accesului la un sistem educaţional performant, flexibil şi adaptat condiţiilor din
17 CL Făcăeni să satisfacă nevoile locale ale pieţei muncii si sa mediul rural, dezvoltarea unei infrastructuri şi a bazei materiale suficiente şi
promoveze adaptabilitatea angajaţilor capabilă să satisfacă nevoile legate de actul educaţional, menţinerea de
Domeniu: Populaţia şi nevoile sociale – Cultură, tradiţii
18 Încurajarea micilor meseriaşi pentru înfiinţarea de
microfirme si asociaţii familiale
Revitalizarea practicilor tradiţionale capabile de a fi transmise nealterate
Promovarea unor obiecte de cult, costume populare,
CL Făcăeni generaţiilor viitoare, dezvoltarea culturii locale, creşterea gradului de conştiinţă
unelte agricole si meşteşugăreşti,
naţională şi locală
punerea în valoare a practicilor tradiţionale;
150
ANUL 2013
Realizarea de proiecte, studii si documentaţii tehnice necesare, Întocmirea
Îmbunătăţirea capacităţii administrative, atingerea unui grad
şi depunerea de cereri de finanţare, Urmărirea oportunităţilor de finanţare
ridicat de absorbţie a fondurilor nerambursabile, creşterea
1. CL Făcăeni active, participarea la seminarii si instruiri privind fondurile post aderare,
investiţiilor în comună, o mai bună gestionare a bugetului local şi
menţinerea unei permanente legături cu organizaţii specializate în
a fondurilor comunitare atrase
Întâlniri periodice între administraţia publică locală si societatea civilă
pentru găsirea posibilităţilor de colaborare în vederea realizării proiectelor
de interes comun, Informarea persoanelor sau organizaţiilor din comună Dezvoltarea unui parteneriat activ şi dinamic pentru identificarea
CL Făcăeni, privind posibilităţile de accesare de fonduri în sprijinul activităţilor pe care şi rezolvarea problemelor existente în comună, responsabilizarea
2. societatea civilă, doresc să le realizeze în folosul comunităţii, Iniţierea de schimburi de populaţiei şi agenţilor economici, creşterea gradului de optimism
agenţi economici experienţa cu organizaţii similare care au reuşit să dezvolte parteneriate referitor la dezvoltarea comunei, perfecţionarea funcţionarilor
fructuoase pentru comunitate, Folosirea experienţei agenţilor economici publici în procedurile impuse de finanţatori
din comună care au atras deja fonduri comunitare nerambursabile, cursuri
de pregătire, perfecţionare
Crearea de locuri de muncă în cadrul departamentului de servicii
Gestionarea eficientă a reţelei de alimentare cu apă , a sistemului de
3. CL Făcăeni publice responsabil de managementul sistemului de alimentare
salubritate şi a sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate
cu apă, canalizării şi serviciului de salubritate
4. Campanie de informare si conştientizare;
Elaborarea de broşuri si banere care sa avertizeze asupra riscurilor asupra Creşterea gradului de informare a cetăţenilor cu referire la
CL Făcăeni sănătăţii; riscurile poluării, creşterea gradului de conştientizare cu privire la
Întâlniri şi dezbateri publice factorii de mediu;
Combaterea braconajului
151
ANUL 2013
5. Programe de informare continuă;
Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei in aspectele
CL Făcăeni, ONG Conştientizarea cetăţenilor privind obligaţia respectării cerinţelor legale în
legate protecţia mediului si a educaţiei ecologice.
domeniul protecţiei mediului.
6. Încurajarea agriculturii ecologice;
CL Făcăeni, ONG, Cursuri de informare si formare profesională pentru practicarea agriculturii Promovarea practicilor de agricultură ecologică, îmbunătăţirea
agenţi economici ecologice ca metoda de protecţie a mediului; factorilor de mediu şi a calităţii vieţii
7. Păstrarea curată a domeniului public
CL Făcăeni Mediu mai curat, îmbunătăţirea calităţii vieţii,
Conştientizarea populaţiei cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor;
8. Oferirea de facilităţi investitorilor, în funcţie de beneficiul pe care aceştia l-
ar putea aduce bugetului local, de natura activităţii (prin intermediul taxelor
Dezvoltarea economică sustenabilă si sprijinirea dezvoltării IMM-
locale, preţului terenului, Organizarea de întâlniri periodice cu
Agenţi economici, CL urilor, creşterea mediului economic şi a ofertei de locuri de
reprezentanţii mediului de afaceri si cei ai Consiliului local în vederea
Făcăeni muncă, atragerea de investitori noi.
identificării de noi oportunităţi, păstrarea unor baze de date la nivel local
actualizate, cu activele disponibile (terenuri care se pot vinde, imobile
libere etc.) cu interes pentru desfăşurarea unei activităţi private.
9 Promovarea abilităţilor tradiţionale sau introducere de noi competenţe,
Achiziţionarea de echipamente, si pregătirea persoanelor Dezvoltarea micro- afacerilor şi a meşteşugurilor si promovarea
Agenţi Economici Menţinerea unei permanente legături cu organizaţii specializate in antreprenoriatului şi a structurilor economice, crearea de noi locuri
consultanta privind investiţiile in mediul rural de muncă
Parteneriate cu furnizori de instruire antreprenorială si iniţierea de Formarea unui grup de persoane capabile sa pornească, dezvolte
10. Agenţi economici programe de formare profesionala specializate pe meserii legate de turism si deruleze activităţi economice de success – fructificarea spiritului
si servicii conexe antreprenorial, lărgirea ofertei de servicii, crearea de noi locuri de
152
ANUL 2013
Pregătirea tinerilor în dezvoltarea abilităţilor tradiţionale pentru a răspunde muncă
cererii de servicii turistice, de recreere şi de mediu şi de produse de
calitate;
Agenţi economici Constanţă în producţia agricolă, locuri de muncă noi create pentru
11. Gestionarea eficientă a sistemului de irigaţii;
CL Făcăeni gestionarea sistemului de irigaţii
Asigurarea de asistenta tehnica si logistica acordata fermierilor, in vederea
realizării de proiecte pentru obţinerea de finanţare nerambursabila pentru
modernizarea exploataţiilor agricole
Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti in ferme familiale
Accesarea de surse de finanţare si programe pentru investiţii in sectorul
cu caracter comercial competitive pe piaţa, Crearea capacităţilor
agricol si de procesare
de stocare şi procesare a produselor agricole cu nişă de piaţă
Crearea de condiţii pentru practicile de agricultură durabilă, adaptate
12. Agenţi economici (produse agroalimentare ecologice);, Dezvoltarea fermelor bazate
condiţiilor climaterice şi solului din comună
pe practicarea formelor de agricultură prietenoase cu mediul –
Programe de informare asupra beneficiilor aduse de practicarea
Agricultura Ecologică, Dezvoltarea sectorului zootehnic la nivel de
agriculturii ecologice.
comună, crearea de locuri de muncă
Înfiinţarea de ferme piscicole
Crearea cadrului si a infrastructurii de dezvoltare a firmelor prestatoare de
Diversificarea obiectului de activitate al firmelor; utilizarea
servicii;
eficientă a resurselor locale; promovarea unor tehnici eficiente de
Dezvoltarea de programe de instruire si reconversie pentru adulţi;
marketing; orientarea parţială spre turişti ca potenţial clienţi;
Sprijin acordat unităţilor pentru dezvoltarea si lărgirea domeniului de
încurajarea activităţilor meşteşugăreşti; promovarea activităţilor
13. Agenţi economici activitate;
tradiţionale; dezvoltarea turismului. Si utilizarea sporită a ict în
Iniţierea unei politici la nivel zonal, în parteneriat cu comunele învecinate
turism pentru rezervări, promovare, marketing, proiectarea
care să permită realizarea unei strategii integrate în turism;
serviciilor şi a activităţilor recreaţionale; crearea de noi locuri de
Realizarea de investiţii pentru practicarea turismului cu specific de pescuit
muncă;
sportiv sau vânătoare;
153
ANUL 2013
Practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate,
Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanţii de agro-turism,
Adoptarea unor măsuri eficiente de promovare, atât la nivel regional cât şi
Păstrarea, pe suport electronic, a unei baze de date actualizate referitoare Acces la servicii medicale de calitate, prompte şi suficiente,
14. CL Făcăeni
la starea de sănătate a populaţiei comunei Spatii pentru servicii medicale la standarde actualizate
15 CL Făcăeni ONG Consilierea populaţiei pentru reducerea consumului de alcool;
Implicarea medicilor stomatologi din comună în activităţi de educaţie a
copiilor preşcolari si şcolari în domeniul profilaxiei stomatologice
Încurajarea intrării femeilor pe piaţa muncii prin iniţiative locale de
Încurajarea înfiinţării de firme mici legate de activităţile rurale
Dezvoltarea de programe si accesarea de fonduri pentru formare Creşterea calităţii vieţii si reducerea şomajului prin crearea de noi
Agenţi economici, profesionala pe tot parcursul vieţii locuri de muncă
16
ONG, CL Făcăeni Elaborarea de programe pentru reconversie profesionala Crearea cadrului de formare prin cursuri de reconversie
Promovarea oportunităţilor de ocupare pentru grupurile şi persoanele cu profesională în domenii căutate pe piaţa forţei de muncă
risc ridicat de excluziune, cu accent pe măsurile active (învăţare pe
parcursul întregii vieţi, calificare, recalificare etc.)
profesională;
154
ANUL 2013
Păstrarea mediului pentru educaţie individuală neîngrădită,
menţinerea accesului la un sistem educaţional performant, flexibil
Dezvoltarea de programe de educaţie a adulţilor menite să satisfacă şi adaptat condiţiilor din mediul rural, dezvoltarea unei
17 CL Făcăeni
nevoile locale ale pieţei muncii si sa promoveze adaptabilitatea angajaţilor infrastructuri şi a bazei materiale suficiente şi capabilă să
satisfacă nevoile legate de actul educaţional, menţinerea de
Domeniu: Populaţia şi nevoile sociale – Cultura, tradiţii
Încurajarea micilor meseriaşi pentru înfiinţarea de microfirme si asociaţii
familiale
Promovarea unor obiecte de cult, costume populare, unelte agricole si
18 CL Făcăeni nealterate generaţiilor viitoare, dezvoltarea culturii locale,
meşteşugăreşti,
creşterea gradului de conştiinţă naţională şi locală
Organizarea de târguri/oboare la sărbători majore pentru punerea în
valoare a practicilor tradiţionale;
Domeniu: Programare Strategică
Realizarea unei strategii pe termen mediu şi lung care să ţină seama de Adaptarea la noile realităţi, cerinţelor sociale, economice şi
19 CL Făcăeni
noile realităţi ale comunei, zonei, României şi Uniunii Europene. politice
155
SC Global Business Management – GBM SRL
Bucuresti
Sondaj de Opinie
Raport
Comuna Făcăeni, judeţul Ialomiţa
10.11.2007 – 9.12.2007

Sondaj de opinie Comuna Făcăeni, Judeţul Ialomiţa - Raport
Echipa de Cercetare:
Sociologi: Oana Ganea
Sorin Tiţa-Călin
Operatori interviu: Iulian Avramescu
Costel Călin
Costel Gabris
Mihuţ Olteanu
Ionuţ Pană
Florin Porumb
Săndel Voicu
Florin Vulpe
Marius Zaharia
Operator încărcare date: Nicoleta Chiriac

Cuprins:
Capitolul 1: Obiective ......................................................................... 4
Capitolul 2: Metodologie ..................................................................... 5
Capitolul 3: Concluzii .......................................................................... 6
Capitolul 4: Analiza datelor................................................................. 7
4.1. Grad de satisfacţie privind nivelul de trai ..................................7
4.2. Satisfacţia privind serviciile existente în comună ....................10
4.3. Vizibilitatea activităţii Primăriei ................................................27
4.4. Problemele prioritare ale comunităţii.......................................29
4.5. Gradul de implicare în problemele comunităţii ........................33
4.6. Intenţii privind schimbarea statusului ocupaţional şi
deschiderea unei afaceri în comună ................................................34
Anexa 1: Chestionarul aplicat
Anexa 2: Chestionarele completate prin interviu

Capitolul 1: Obiective
Această cercetare a fost iniţiată şi realizată de SC Global Business Management –

GBM SRL şi este un instrument de analiză cantitativă şi o bază pentru analiza
calitativă a opiniei publice din comuna Făcăeni. De asemenea, cercetarea a fost
concepută ca un instrument de testare a modului de percepţie a populaţiei faţă de
stadiul de dezvoltare a comunităţii locale şi orientării viitoare a dezvoltării unităţii
administrativ în care locuiesc. Printre obiectivele cele mai importante urmărite se
numără:
z măsurarea satisfacţiei locuitorilor comunei Făcăeni faţă de serviciile publice
şi oportunităţile existente în comună;
z identificarea problemelor considerate prioritare de către populaţie;
z măsurarea intenţiei de deschidere a unei afaceri şi de schimbare a locului
de muncă;
z măsurarea satisfacţiei faţă de nivelul de trai şi a optimismului privind viitorul
comunei;
z măsurarea vizibilităţii activităţii Primăriei şi a satisfacţiei faţă de aceasta.

Capitolul 2: Metodologie
Perioada de culegere a datelor: 10.11.2007 – 9.12.2007
Volumul eşantionului: 430 subiecţi
Tipul eşantionului: eşantion probabilist, reprezentativ pentru populaţia adultă a

comunei Făcăeni, cu o eroare maximă de eşantionare de ±4,8% la un nivel de
încredere de 95%.
Eşantionul a cuprins 53% bărbaţi şi 47% femei. Structura pe vârste a eşantionului
a fost de 29,4% subiecţi din categoria de vârstă de 18-44 ani şi 70,1% subiecţi din
categoria de vârstă 45 de ani şi peste. S-au utilizat ponderări pentru a compensa
abaterea de la structura demografică a populaţiei.
Metoda de eşantionare: selecţia subiecţilor s-a efectuat folosind listele electorale;
s-a adăugat un eşantion de tineri între 18 şi 20 de ani, proporţional cu categoria de
vârstă din populaţie, pentru a compensa absenţa acestei categorii din listele
electorale ce datează din 2004.
Tip interviu: faţă-în-faţă, la domiciliul subiecţilor, pe bază de chestionar
standardizat (vezi Anexa 1).

Capitolul 3: Concluzii
În general, locuitorii comunei sunt mulţumiţi de serviciile existente în localitate.

Comuna Făcăeni nu deţine sistem de canalizare şi nici alimentare cu gaz metan.
populaţie având acces la acest serviciu.
Problemele considerate de către locuitorii comunei ca fiind cele mai importante
sunt numărul mic al locurilor de muncă în comună, alimentarea cu apă rece şi
starea drumurilor şi trotuarelor din sat.
Celelalte servicii, precum calitatea apei potabile, starea drumurilor care fac
legătura cu oraşul, curăţenia străzilor, iluminatul public etc. sunt apreciate pozitiv
de către majoritatea locuitorilor. Strângerea gunoiului şi posibilitatea petrecerii
timpului liber nemulţumeşte un procent important din populaţia comunei.
dintre respondenţi au menţionat lucrările de îmbunătăţire a drumurilor, iar 24,8%
au menţionat proiectele legate de renovarea şcolii. De asemenea, au fost
menţionate de 14,2% dintre subiecţi lucrări privind iluminatul public şi 11,2% lucrări
pentru îmbunătăţirea infrastructurii grădiniţei. Aproape jumătate dintre respondenţi
– 47,3% dintre subiecţi nu au putut menţiona niciun proiect derulat în ultimul an.
nemulţumiţilor fiind de 8,5%.
Dacă ar avea oportunitatea, 31% dintre respondenţi ar fi dispuşi să-şi schimbe
locul de muncă cu un altul in comună. Dintre aceştia, 68,7% ar lucra în orice alt
domeniu, iar 10,4% şi-ar dori să lucreze în agricultură.
activitate agricultura, iar 27,3% nu au o preferinţă pentru un domeniu anume.
Pentru sectorul industriei ar opta 23,8% dintre respondenţi.

Capitolul 4: Analiza datelor
4.1. Grad de satisfacţie privind nivelul de trai
În rândul locuitorilor comunei Făcăeni, nivelul de satisfacţie privind nivelul de trai

este foarte scăzut. Astfel, 78,2% dintre respondenţi se declară nemulţumiţi de felul
în care trăiesc – 54,5% nu prea mulţumiţi şi 23,8% deloc mulţumiţi. 21,2% se
declară mulţumiţi: 20,2% spun că sunt destul de mulţumiţi şi doar 1% foarte
mulţumiţi de modul în care trăiesc.
Cât de mulţumit sunteţi de felul în care trăiţi?
Destul de Multumit NS/NR

multumit 1.0% 0.6%
Nemultumit
20.2% 23.8%
Nu prea
multumit
54.5%
Satisfacţia faţă de nivelul de trai este dependentă de venituri. S-au înregistrat

81,2% nemulţumiţi în rândul celor care au venituri mai mici de 500 lei, faţă de
62,1% în rândul celor cu venituri de 500 lei şi peste.

Satisfacţia faţă de nivelul de trai în funcţie de

venituri
500 de lei si
62,1% 37,9%
peste
Sub 500 lei 81,2% 18,8%
0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0% 120,0%
Nemultumit Multumit
După părerea dumneavoastră, care este nivelul de trai al

oamenilor din comună în care trăiţi?
Ridicat NS/NR
2.3% Foarte scazut
11.6% 20.9%
Destul de
scazut
65.3%
Cei mai mulţi respondenţi (86,1%) consideră că nivelul de trai al locuitorilor

comunei este unul scăzut sau foarte scăzut, iar 33% consideră comuna lor ca fiind
mai dezvoltată decât alte zone.

Comparativ cu alte zone din România, cum credeţi că este

comuna în care trăiţi?
NS/NR
Mai putin 7.1% Mai dezvoltata
dezvoltata 33.0%
29.1%
La fel
30.9%
Optimismul privind dezvoltarea comunei este destul de ridicat în rândul

respondenţilor. Aproape jumătate dintre respondenţi, 47%, consideră ca nivelul de
dezvoltare al comunei va fi mai ridicat peste 5 ani, în timp ce o treime dintre ei nu
cred că localitatea lor nu se va dezvolta – 30,6% consideră că situaţia va ramâne
neschimbată, iar 9% că ea va suferi un regres.
Cum credeţi că va arăta comuna dvs. peste 5 ani?
NS/NR
Mai putin 13.5%
Mai dezvoltata
dezvoltata
9.0% 46.9%
La fel
30.6%

4.2. Satisfacţia privind serviciile existente în comună
În general, locuitorii comunei sunt mulţumiţi de serviciile existente în localitate. În

privinţa infrastructurii zonei, comuna Făcăeni nu deţine sistem de canalizare şi nici
sistem de alimentare cu gaz metan. Problemele considerate de către locuitorii
comunei ca fiind cele mai importante sunt numărul mic al locurilor de muncă în
comună, alimentarea cu apă rece şi starea drumurilor şi trotuarelor din sat.
Celelalte servicii, precum calitatea apei potabile, starea drumurilor care fac
legătura cu oraşul, curăţenia străzilor, iluminatul public etc. sunt apreciate pozitiv
de către majoritatea locuitorilor. Strângerea gunoiului şi posibilitatea petrecerii
timpului liber nemulţumeşte un procent important din populaţia comunei.
populaţie având acces la acest serviciu. 74.4% dintre respondenţi se declară
mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de calitatea apei potabile din comună. Analiza
statistică a arătat ca nivelul de satisfacţie faţă de calitatea apei potabile este
influenţat de vârsta respondenţilor, cei sub 45 de ani fiind mai nemulţumiţi de acest
serviciu.
Calitatea apei potabile din sat
Foarte multumit 5.4%
Multumit 69.0%
Nici mult./ nici nemult. 8.6%
Nemultumit 6.1%
Foarte nemultumit 2.5%
NS/NR 8.4%
0.0% 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0

% % % % % % % %
10

Calitatea apei potabile din sat
85,9%
Multumit
75,9%
Nici mult./ 8,7% 45 de ani si peste

nici nemult. 10,2% Sub 45 de ani
5,3%
Nemultumit
13,9%
45% dintre cei care au răspuns acestui sondaj spun că sunt nemulţumiţi şi foarte
nemulţumiţi de starea drumurilor din localitate. În privinţa stării drumurilor care fac
legătura cu oraşul, procentul nemulţumiţilor este mult mai mic - 12%.
Starea drumurilor în sat
Multumit 32.6%
Nemultumit 26.1%
NS/NR 1.6%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0%
Persoanele sub 45 de ani sunt nemulţumite într-o proporţie mai mare decât cele de
45 de ani şi peste de starea drumurilor din sat.
La fel, persoanele sub 60 de ani sunt mai nemulţumite de starea drumurilor care
11

fac legătura cu oraşul decât cele de 60 de ani şi peste, despre care se presupune
că nu se deplasează către oraş atât de des ca prima categorie.
Starea drumurilor care fac legătura cu oraşul
M ultumit 53.1%
Nici mult./ nici ne mult. 31.3%
Ne multumit 7.4%
Foarte ne multumit 4.6%
NS/NR 0.5%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0%
Starea drumurilor din sat
40,2%
Multumit
27,7%
Nici mult./ nici 22,0% 45 de ani si peste

nemult. 19,2% Sub 45 de ani
37,8%
Nemultumit
53,1%
Starea drumurilor care fac legătura cu oraşul
64,5%
Multumit
53,3%

6,5%
Nemultumit
14,2%
12

Procentul nemulţumiţilor faţă de starea trotuarelor este de 50,6%, doar 9,5%

declarându-se mulţumiţi. Procentul celor care nu au putut face o apreciere a fost
de 21,8%. Ca şi în cazul satisfacţiei privind starea drumurilor, persoanele tinere
tind sa fie mai nemulţumite de starea trotuarelor decât cele în vârstă.
Starea trotuarelor în sat
Multumit 9.2%
Nemultumit 25.9%
NS/NR 21.8%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0%
Starea trotuarelor din sat
12,4%
Multumit
12,1%
50 de ani si peste
Nici mult./ nici 34,3% Sub 50 de ani
nemult. 15,2%
53,3%
Nemultumit
72,7%
13

Procentul celor care sunt nemulţumiţi de transportul public este unul mic – 8,7%;
56,6% sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de acest serviciu, iar 3,2% se declară nici
mulţumiţi, nici nemulţumiţi.
Transportul public
Multumit 55.0%
Nemultumit 3.2%
NS/NR 12.3%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0%
14

Accesul la telefonia fixa
Multumit 38.6%
Nici mult./ nici

1.9%
nemult.
NS/NR 58.6%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0%
Accesul la telefonie fixă şi mobilă este apreciată pozitiv majoritatea persoanelor

care au răspuns acestui sondaj. Procentul mare al non-răspunsurilor derivă din
faptul că există o mare parte a populaţiei care nu foloseşte acest serviciu.
Accesul la telefonia mobilă
Multumit 44.3%
Nici mult./ nici

0.4%
nemult.
NS/NR 49.3%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0%
15

96% dintre subiecţi s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de alimentarea cu
energie electrică.
Electricitate
M ultumit 85.2%
Nici mult./ nici

1.6%
nemult.
Ne multumit 1.5%
NS/NR 1.0%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
46,8% dintre subiecţi s-au declarat mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de curăţenia

străzilor din localitate; 22,8% se declară nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi, iar 30%
nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi. Procentul persoanelor nemulţumite creşte în cazul
satisfacţiei faţă de strângerea gunoiului. De asemenea, persoanele sub 50 de ani
sunt mai nemulţumite de strângerea gunoiului faţă de cele mai în vârstă.
Curăţenia străzilor
Multumit 45.2%
Nemultumit 16.2%
NS/NR 0.5%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0%
16

Strângerea gunoiului
Multumit 36.6%
Nici mult./ nici

25.0%
nemult.
Nemultumit 24.9%
Foarte
11.4%
nemultumit
NS/NR 0.5%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0%
Strângerea gunoiului
45,7%
Multumit
32,5%
Nici mult./ nici 50 de ani si peste

25,8%
28,5%
Nemultumit
42,9%
17

91,4% din locuitorii comunei sunt mulţumiţi de iluminatul public. Procentul

nemulţumiţilor practic inexistent.
Iluminatul public
Multumit 69.7%
Nemultumit 0.5%
0.0% 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0

% % % % % % % %
Aproape toţi respondenţii se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de serviciile
medicale din localitate. Procentul persoanelor nemulţumite este de doar 3.5%, iar
2,7% nu sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi.
În cazul satisfacţiei faţă de posibilitatea cumpărării medicamentelor în sat,
procentele sunt similare.
Serviciile medicale din sat
Multumit 79.8%
Nemultumit 2.1%
NS/NR 1.7%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
18

Serviciile medicale din sat
97,1%
Multumit
90,0%

1,4%
Nemultumit
5,7%
Posibilitatea de a cumpăra medicamente în sat
Multumit 76.4%
Nemultumit 1.5%
NS/NR 0.6%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
19

Serviciile de poştă sunt apreciate pozitiv de 94,4% dintre respondenţi, procentul

nemulţumiţilor fiind de numai 2,3%.
Serviciile de poştă din sat
Multumit 80.9%
Nemultumit 1.7%
NS/NR 1.8%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
93,2% dintre subiecţi s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de posibilitatea
de a face cumpărăturile în comună.
Posibilitatea de a face cumpărăturile în sat
Multumit 84.0%
Nemultumit 1.8%
NS/NR 0.7%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
20

Posibilitatea găsirii unui loc de muncă în comună
Multumit 3.6%
Nemultumit 18.3%
NS/NR 42.2%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0%
Nivelul insatisfacţiei faţă de posibilitatea găsirii unui loc de muncă în comună este
foarte ridicat (52,3%), doar 4,4% fiind mulţumiţi de aceasta.
21

Procentul nemulţumiţilor faţă de posibilitatea petrecerii timpului liber în comună

este de 25,4%, mai mare decât cel al celor ce se declară mulţumiţi (20,2%). 28,4%
nu sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi de aceasta.
Posibilitatea de a petrece timpul liber în comună
Multumit 19.0%
Nemultumit 12.7%
NS/NR 26.1%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0%
Există o diferenţă semnificativă statistic între nivelurile de satisfacţie privind

petrecerea timpului liber şi variabila vârstă: 39% dintre persoanele cu vârsta sub
45 de ani se declară nemulţumiţi într-o proporţie mai mare decât cele mai în vârstă,
care sunt mai degrabă indiferenţi.
Posibilitatea de a petrece timpul liber în comună
45 de ani si peste
26,2% Sub 45 de ani
Multumit
28,3%
Nici mult./ nici 46,2%

nemult. 32,6%
27,7%
Nemultumit
39,0%
22

O treime dintre respondenţi sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de posibilitatea de a

valorifica produselor agricole în sat. Şi în acest caz, procentul nemulţumiţilor este
mai mare în cazul persoanelor mai tinere.
Posibilitatea de a valorifica produsele agricole în

comună
Multumit 28.5%
Nemultumit 12.2%
NS/NR 14.5%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0%
Posibilitatea de a valorifica produsele agricole în

comună
30,0%
Multumit 38,3%
Nici mult./ nici 47,5%

nemult. 29,1%
22,5%
Nemultumit 32,5%
50 de ani si peste
Sub 50 de ani
23

Nivelul de insatisfacţie privind calitatea învăţământului este unul scăzut, doar 5,6%
dintre cei intervievaţi declarându-se nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi. De
asemenea, nivelul de satisfacţie faţă de felul în care arată instituţiile de învăţământ
din comună este unul ridicat.
Calitatea învăţământului în comună
Multumit 47.8%
Nemultumit 2.7%
NS/NR 35.0%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0%
Felul în care arată şcoala
Multumit 85.0%
Nemultumit 0.8%
NS/NR 3.9%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
24

Felul în care arată grădiniţa
Multumit 80.6%
Nemultumit 2.5%
NS/NR 5.2%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
Cei mai mulţi locuitori sunt satisfăcuţi de modul în care este asigurată siguranţa
cetăţeanului in comună, 67,7% dintre respondenţi declarându-se mulţumiţi şi foarte
mulţumiţi.
Siguranţa cetăţeanului
Multumit 61.7%
Nemultumit 6.7%
NS/NR 2.8%
0.0% 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0

% % % % % % %
25

Felul in care arata primaria
Multumit 78.1%
Nemultumit 0.3%
NS/NR 1.7%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
Aproape toţi locuitorii comunei sunt mulţumiţi de felul în care arată Primăria,
procentul nemulţumiţilor fiind de numai 1,4%.
Accesul la serviciile de cablu si internet
Multumit 64.3%
Nemultumit 0.3%
NS/NR 25.4%
0.0% 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0

% % % % % % %
Nivelul celor care se declară mulţumiţi de accesul la serviciul de cablu si internet
este unul ridicat, însă aproximativ un sfert din cei intervievaţi declară că, pentru ei,
acest serviciu nu este disponibil.
26

4.3. Vizibilitatea activităţii Primăriei

dintre respondenţi au menţionat lucrările de îmbunătăţire a drumurilor, iar 24,8%
au menţionat proiectele legate de renovarea şcolii. De asemenea, au fost
menţionate de 14,2% dintre subiecţi lucrări privind iluminatul public şi 11,2% lucrări
pentru îmbunătăţirea infrastructurii grădiniţei. Aproape jumătate dintre respondenţi
– 47,3% dintre subiecţi nu au putut menţiona niciun proiect derulat în ultimul an.
Vizibilitatea activităţii Primăriei derulate în ultimul an

(proiectele cele mai importante)
NS/NR 47,3%
Drumurile din sat 29,1%
Felul in care arata scoala 24,8%
Iluminatul public 14,2%
Felul in care arata gradinita 11,2%
Petrecerea timpului liber in comuna 9,2%
Felul in care arata primaria 8,8%
Calitatea apei potabile 8,5%
Posibilitatea valorificarii produselor agricole 6,9%
Curatenia strazilor 2,8%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0%
nemulţumiţilor fiind de 8,5%.
27

Cât de mulţumit sunteţi de aceste proiecte?
NS/NR 0,6%
Foarte multumit 12,3%
Multumit 78,6%
Nici multumit, nici

5,1%
nemultumit
Nemultumit 3,4%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0%
77,7% dintre subiecţi nu au putut menţiona nicio activitate derulată de Primărie în

prezent; 13,7% au menţionat lucrări de îmbunătăţire a calităţii apei, iar 7,8% lucrări
de îmbunătăţire a drumurilor.
Vizibilitatea activ ităţii Primărie i de rulate în preze nt (proiectele

cele mai importante)
NS/NR 77,7%
Calitatea apei
13,7%
potabile
Drumurile din sat 7,8%
Felul in care arata

6,0%
gradinita
Sistemul de
3,1%
canalizare
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0%
28

4.4. Problemele prioritare ale comunităţii
Cea mai importantă problemă ale comunei Făcăeni, din punctul de vedere al
locuitorilor, o constituie lipsa locurilor de muncă, semnalată de 76,5% dintre
respondenţi. Următoarea problemă menţionată este alimentarea cu apă rece
(57,8%), starea drumurilor (46,2%) şi starea trotuarelor (37,4%).
Sistemul de canalizare şi alimentarea cu gaz metan sunt printre primele priorităţi
pentru mai puţin de 10% dintre locuitorii comunei Făcăeni
Întrebarea a vizat obţinerea unei liste a priorităţilor privind rezolvarea problemelor

comunei. Astfel, scorurile mai mici înregistrate de anumite probleme trebuie
interpretate ca prioritate relativ scăzută în ordinea rezolvării, şi nu neapărat ca nivel
ridicat de satisfacţie privind serviciile respective.
Problemele localităţii
Locurile de munca 76,5%
Curatenia localitatii 11,7%
Lipsa canalizarii 11,4%
Lipsa sistem irigatii 8,9%
Strangerea gunoiului 5,9%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0%
29

Tabel 3
Problemele localitatii* Procent
Locurile de muncă 76,5%
Curăţenia localităţii 11,7%
Lipsa canalizării 11,4%
Lipsa sistem irigaţii 8,9%
Strângerea gunoiului 5,9%
Siguranţa cetăţeanului 2,8%
Colectare prod. agricole 2,6%
Transportul in comun 2,2%
Altele 4,2%
NS/NR 6,1%
*Întrebarea a presupus răspunsuri multiple. Suma valorilor este mai mare de 100%
Populaţia sub 55 de ani indică lipsa locurilor de muncă drept una dintre problemele
importante ale localităţii într-un procent mai ridicat decât populaţia de 55 de ani şi
peste.
De asemenea, bărbaţii reclamă lipsa locurilor de muncă într-o proporţie mai mare
decât femeile.
30

Procentele celor care menţionează lipsa locurilor de muncă drept o

problemă importantă a localităţii
82,0% 80,5%
80,0%
78,0%
76,0%
74,0%
72,0%
69,8%
70,0%
68,0%
66,0%
64,0%
Procent din populatia sub 55 de ani Procent din populatia de 55 de ani si peste
Procentele celor care menţionează lipsa locurilor de muncă drept

o problemă importantă a localităţii
82,0% 81,2%
80,0%
78,0%
76,0%
74,0%
72,0%
70,4%
70,0%
68,0%
66,0%
64,0%
Procent din populatie de barbati Procent din populatia de femei
31

La fel, populaţia sub 55 de ani menţionează proasta alimentare cu apă rece drept
una dintre problemele importante ale localităţii într-un procent mai ridicat decât
populaţia de 55 de ani şi peste.
Procentele celor care menţionează alimentarea cu apă rece

drept o problemă importantă a localităţii
70,0% 66,2%
60,0%
50,0% 44,1%
40,0%
30,0%
20,0%
10,0%
0,0%
Procent din populatia sub 55 de ani Procent din populatia de 55 de ani si
peste
32

4.5. Gradul de implicare în problemele comunităţii
Fiind întrebaţi dacă au participat vreodată la o întâlnire sătească unde să se

discute problemele comunităţii, cei mai mulţi au afirmat că nu fost la astfel de
întâlniri (78,6%). Doar 20% afirmă că au participat la întruniri pentru a dezbate
problemele comunităţii.
Aţi participat vreodată la o întâlnire satească în care

să se discute problemele comunităţii dvs.?
90,0% 78,6%
80,0%
70,0%
60,0%
50,0%
40,0%
30,0% 20,0%
20,0%
10,0% 0,4% 1,0%
0,0%
Da Nu Nu s-au tinut NS/NR
astfel de
intilniri
33

4.6. Intenţii privind schimbarea statusului ocupaţional şi deschiderea unei

afaceri în comună
Dacă ar avea oportunitatea, 31% dintre respondenţi ar fi dispuşi să-şi schimbe
locul de muncă cu un altul in comună. Dintre aceştia, 68,7% ar lucra în orice alt
domeniu, iar 10,4% şi-ar dori să lucreze în agricultură.
Aţi dori să lucraţi în comună, în alt domeniu decât cel în

care lucrati în prezent?
70,0% 66,3%
60,0%
50,0%
40,0% 31,0%
30,0%
20,0%
10,0% 2,7%
0,0%
Da Nu NS/NR
În ce domeniu v-aţi angaja?

(procente din populaţia care şi-ar schimba locul de muncă)
Orice domeniu 68,7%
Agricultura 10,4%
Industrie 6,6%
Comert/ Servicii 1,4%
Cresterea animalelor 0,6%
Altele 10,1%
NS/NR 2,3%
0,0% 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0

% % % % % % % %
34

45,6% din populaţia în intervalul de vârstă de 18-45 de ani este dispusă să-şi
schimbe locul de muncă sau să se angajeze, faţă de doar 18,1% din populaţia de
45 de ani şi peste.
Disponibilitatea de a lucra într-un alt domeniu decât cel în

care lucrează în prezent (sau de a se angaja), în funcţie
vârstă
45 de ani si peste 18,1% 81,9%
Sub 45 de ani 45,6% 54,4%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da Nu
34,8% dintre persoanele ocupate sunt dispuse să-şi schimbe locul de muncă cu un
alt loc de muncă în comună.
Disponibilitatea de a-şi schimba locul de muncă

(procente din populaţia ocupată)
70,0% 63,8%
60,0%
50,0%
40,0% 34,8%
30,0%
20,0%
10,0%
1,4%
0,0%
Da Nu NS/NR
35

activitate agricultura, iar 27,3% nu au o preferinţă pentru un domeniu anume.
Pentru sectorul industriei ar opta 23,8% dintre respondenţi.
În viitor, aţi dori să vă deschideţi o afacere în

comună?
100,0% 89,8%
90,0%
80,0%
70,0%
60,0%
50,0%
40,0%
30,0%
20,0% 8,7%
10,0% 1,5%
0,0%
Da Nu NS/NR
În ce domeniu v-aţi deschide afacerea?

(procente din cei care şi-ar deschide o afacere)
Agricultura 31,3%
Orice domeniu 27,3%
Industrie 23,8%
Turism 4,8%
Cresterea animalelor 2,0%
Altele 10,8%
0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0%
Intenţia de a deschide o afacere este întâlnită în rândul persoanelor din intervalul

de vârstă 18-49 de ani; 15,3% dintre aceştia intenţionează să-şi deschidă o
afacere; la categoria de vârstă de 50 de ani şi peste această intenţie nu există.
36

Intenţia de a deschide o afacere în comună, în funcţie de

vârstă
50 de ani si
0,5% 99,5%
peste
Sub 50 de ani 15,3% 84,7%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da Nu
Nu există o diferenţă semnificativă statistic între procentul femeilor şi cel al

bărbaţilor care intenţionează sa deschidă o afacere.
37

Anexa 1
Chestionar
1. Cât de mulţumit sunteţi de felul în care trăiţi?
Foarte Destul de Nu prea Deloc NS/NR

mulţumit mulţumit mulţumit mulţumit
4 3 2 1 9
2. După părerea dumneavoastră, care este nivelul de trai al oamenilor din comuna în care trăiţi?
Foarte ridicat Ridicat Destul scăzut Foarte NS/NR

scăzut
4 3 2 1 9
3. Comparativ cu alte zone din România, cum credeţi că este comuna în care trăiţi?
1. mai dezvoltată
2. la fel
3. mai puţin dezvoltată
9. NS/NR
4. Cum credeţi că va arăta comuna dvs. peste 5 ani?
1. va fi mai dezvoltată ca în prezent

2. va fi la fel
3. va fi mai puţin dezvoltată ca în prezent
9. NS/NR
5. Gospodăria dvs. este conectată la reţeaua de apă curentă sau vă alimentaţi cu apă de la fântână?
1. Reţeaua de apa curentă

2. Fântână
9. NS/NR
6. Cât de mulţumit sunteţi de…. Foarte Mulţumit Nici Nemulţumit Foarte NS Nu
mulţumit mulţumit, nemulţumit NR există
nici
nemulţumit
S.1. Calitatea apei potabile din sat 5 4 3 2 1 9 99
S.2. Sistemul de canalizare 5 4 3 2 1 9 99
S.3. Alimentarea cu gaze 5 4 3 2 1 9 99
S.4. Starea drumurilor în sat 5 4 3 2 1 9 99
S.5. Starea drumurilor care fac legătura 5 4 3 2 1 9 99
cu oraşul
S.6. Starea trotuarelor din sat 5 4 3 2 1 9 99
S.7. Transportul public (autobuze, tren) 5 4 3 2 1 9 99
S.8. Accesul la telefonie fixă 5 4 3 2 1 9 99
S.9. Accesul la telefonie mobilă 5 4 3 2 1 9 99
S.10 Accesul la electricitate 5 4 3 2 1 9 99
S.11. Curăţenia străzilor 5 4 3 2 1 9 99
S.12. Strângerea gunoiului 5 4 3 2 1 9 99
S.13. Iluminatul public 5 4 3 2 1 9 99
S.14. Serviciile medicale din sat 5 4 3 2 1 9 99
S.15. Serviciile de poştă din sat 5 4 3 2 1 9 99
S.16. Posibilitatea de a cumpăra 5 4 3 2 1 9 99

medicamente în sat
38

(continuare) Foarte Mulţumit Nici Nemulţumit Foarte NS Nu

Cât de mulţumit sunteţi de…. mulţumit mulţumit, nemulţumit NR există
nici
nemulţumit
S.17. Posibilitatea de a face cumpărăturile 5 4 3 2 1 9 99
în sat
S.18. Posibilitatea găsirii unui loc de 5 4 3 2 1 9 99
muncă în comună
S.19. Posibilitatea de a petrece timpul liber 5 4 3 2 1 9 99
în comună
S.20. Posibilitatea de a valorifica produsele 5 4 3 2 1 9 99
agricole în comună
S.21. Calitatea învăţământului în comună 5 4 3 2 1 9 99
S.22. Felul în care arată şcoala 5 4 3 2 1 9 99
S.23. Felul în care arată grădiniţa 5 4 3 2 1 9 99
S.24 Siguranţa cetăţeanului 5 4 3 2 1 9 99
S.25 Felul în care arată primăria 5 4 3 2 1 9 99

S.26 Accesul la serviciile de cablu şi 5 4 3 2 1 9 99
internet
7. Puteţi să vă amintiţi câteva proiecte realizate de către Primărie în ultimul an?
(foloseşte codurile de la întrebarea 6; ex: cod S4 dacă s-au pietruit sau asfaltat străzi )
a.__________________b.___________________c.__________________d._______________e.______________
99. NS/NR
Dacă îşi aminteşte:

8. Cât de mulţumit sunteţi de aceste proiecte?
Foarte Mulţumit Nici mulţumit, Nemulţumit Foarte NS/NR

mulţumit nici nemulţumit nemulţumit
5 4 3 2 1 9
9. În momentul de faţă ştiţi câteva activităţi pe care Primăria le face pentru a rezolva din problemele
comunităţii?
(foloseste codurile de la întrebarea 6; ex: cod S4 dacă se pietruiesc sau asfaltează străzi )
a.________________b._________________c._________________d.___________________e._______________
99. NS/NR
10. După părerea dvs., care sunt cele mai importante trei probleme cu care se confruntă localitatea
dumneavoastră?
(nu citi răspunsurile, doar codifică)
1. Starea drumurilor 12. Serviciile medicale

2. Starea trotuarelor 13. Accesul la telefonie fixă
3. Curăţenia localităţii 14. Accesul la telefonie mobilă
4. Strângerea gunoiului 15. Calitatea învăţământului
5. Transportul în comun 16. Siguranţa cetăţeanului
6. Lipsa gazului metan 17. Lipsa centrelor de colectare a
produselor agricole
39

7. Lipsa sistemului de canalizare 18. Posibilitatea de a face cumparaturi in

oras
8. Posibilitatile de petrecere a timpului liber 19. Lipsa unui sistem de irigatii
9. Alimentarea cu apa rece 20. Proasta functionare a sistemului de
canalizare
10. Locurile de muncă 21. Altele:____________________
11. Iluminatul public 99. NS/NR

11. Aţi participat vreodată la o întâlnire satească în care să se discute problemele comunităţii
dvs.?
a. Da
b. Nu
c. Nu s-au ţinut astfel de întâlniri
d. NS/NR
12. În viitor, aţi dori să vă deschideţi o afacere în comună?
1. Da
2. Nu
9. NS/NR
13. Daca „DA”: În ce domeniu?
1 Agricultura
2 Industrie
3 Turism
4 Creşterea animalelor
5 Afacere în domeniul serviciilor
6 Altele.....................
7 Orice domeniu
9 NS/NR
14. Aţi dori să lucraţi în comună, în alt domeniu decât cel în care lucraţi în prezent?
1. Da
2. Nu
9. NS/NR
15. Daca „DA”: În ce domeniu?
1 Agricultura
2 Industrie
3 Turism
4 Creşterea animalelor
5 Servicii
6 Altele.....................
7 Orice domeniu
9 NS/NR
16. Câtă încredere aveţi în….
Foarte multă Multă Puţină Foarte puţină NS/NR

/ Deloc
Consilierii locali 4 3 2 1 9
Primarul comunei dvs. 4 3 2 1 9
Inginerul agronom 4 3 2 1 9
Directorul şcolii 4 3 2 1 9
Medicul de familie 4 3 2 1 9
Agenţii economici locali 4 3 2 1 9
Preot 4 3 2 1 9
Sex : 1. M 2. F
40

Vârsta:___
Ocupaţia (răspuns multiplu)
1. Agricultor (ca principala activitate)

2. Muncitor
3. Funcţionar cu studii medii
4. Personal cu studii superioare
5. Patron
6. Lucrător ocazional
7. Pensionar
8. Elev, student
9. Somer
10. Casnică
11. Alta: ____________
99. NR
Ultima scoala absolvită

1. Scoala elementară
2. Gimnaziu
3. Liceu
4. Scoala profesională
5. Studii postliceale
6. Studii universitare
7. Fără studii
9. NR
Care este venitul aproximativ lunar

1. Până în 5 000 000
2. 5 000 000 – 7 999 999
3. 8 000 000 – 10 999 999
4. 11 000 000 – 14 999 999
5. Peste 15 000 000.
9. NS/NR
Nume:_______________________________________
Adresa:______________________________________
Telefon:______________________________________
Nume operator:_______________________________
41

GHIDUL FONDURILOR SI SURSELOR DE
FINANŢARE
necesare Autorităţilor Publice Locale pentru
implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală
La elaborarea prezentei documentaţii au fost utilizate documente cu caracter public, destinate informării unui cerc larg
de instituţii şi persoane interesate şi implicate. Chiar dacă multe dintre documentele utilizate sunt încă în stadiu de
proiect este de aşteptat ca variantele finale să nu producă modificări de natură să schimbe caracterul informativ
general al acestei documentaţii.
- 2007 -
GHIDUL FONDURILOR SI SURSELOR DE FINANŢARE
necesare Autorităţilor Publice Locale pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală
CUPRINS
Capitolul I. Introducere .............................................................................................................3
1.1. Scopul ghidului ...........................................................................................................................3
Capitolul II. Metodologie de lucru ............................................................................................5
2.1. Identificarea nevoii de realizare a unui proiect – de la STRATEGIE la PROIECT ..........5
2.2. Identificarea sursei de finanţare pentru realizarea proiectului ............................................6
2.3. Principii care trebuie respectate pentru un proiect de succes ............................................6
2.4. Necesitatea dezvoltării unui proiect care se bazează pe o strategie durabilă .................7
Capitolul III. Principiile Fondurilor Structurale si de Coeziune Economică şi socială.......8
Capitolul IV. Descrierea generală a surselor de finanţare şi a fondurilor disponibile
implementării Strategiei de Dezvoltare Locală .......................................................................12
4.1. Fondul European de Dezvoltare Regional...........................................................................12
4.2. Fondul European Social .........................................................................................................15
4.3. Fondul de Coeziune ................................................................................................................16
4.4. Politica Agricola Comuna .......................................................................................................18
4.4.1. Fondul European de Garantare Agricola (FEGA); .................................................................. 18
4.4.2. Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR) ..................................................... 19
4.4.3. Fondul European pentru Pescuit (FEP) .................................................................................... 23
Capitolul V. Documente programatice de nivel naţional 2007 -2013 ...............................28
5.1. Planul Naţional de Dezvoltare (PND) ...................................................................................28
5.2. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR)..................................................................31
Capitolul VI. Programe Operaţionale ......................................................................................33
6.1. Programul Operaţional Sectorial- Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CCE) .36
6.2. Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS MEDIU)................................................40
6.3. Programul Operaţional Regional (POR)...............................................................................43
6.4. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) ....47
6.5. Programul Operaţional Sectorial de Transport (POST) .....................................................49
6.6. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Reduselor Umane (POSDRU)...............51
6.7. Programului Operaţional de Asistenţă Tehnică (PO AT)...................................................61
Capitolul VII. Sinteza surselor de finanţare.............................................................................63

Capitolul I. Introducere
1.1. Scopul ghidului
Acest ghid descrie regulile şi cerinţele tehnice în vederea implementării strategiei

de dezvoltare a comunei si se adresează Autorităţilor Publice Locale.
Prezentul Ghid este o unealtă cu abordare pragmatică şi cât mai practică realizând o
legătură directă între acţiunile necesare identificate în cadrul Strategiei de dezvoltare a
comunei şi resursele financiare disponibile pentru rezolvarea problemelor din cadrul
secţiunii “Prioritizarea obiectivelor şi măsurilor din strategia de dezvoltare”
Este un document care prezintă informaţiile esenţiale necesare pentru

familiarizarea celor autorităţilor publice locale cu cerinţele şi regulile de bază în
vederea accesării şi utilizării finanţărilor disponibile prin fondurile post-adreare
disponibile din surse europene cat si din resurse naţionale.
Din ghid puteţi afla:

¾ Principiile şi metodele de realizare, accesare şi implementare a unui
proiect de succes;
¾ Principiile pe care se bazează alocările financiare post-adreare
europene şi naţionale
¾ Sursele şi fondurile de finanţare disponibile implementării şi
dezvoltării de proiecte pentru solutionarea problemelor identificate în
cadrul Strategiei de dezvoltare a comunei
¾ Programele Operaţionale elaborate de România pentru accesarea
fondurilor disponibile prin instrumente structurale, precum şi
accesarea surselor naţionale disponibile pentru rezolvarea
problemelor şi a priorităţilor identificate în Strategia de dezvoltare a
comunei.
In cadrul acestei secţiuni se vor detalia pentru o mai uşoară înţelegere
următoarele aspecte definitorii:
- Obiectivele generale, specifice precum şi axele prioritare care sunt
incluse în respectivul program operaţional;
- Alocarea financiară disponibilă, aspecte legate de cofinanţare şi cerinţele
de management financiar;
- Condiţii generale şi specifice de eligibilitate ale solicitanţilor (incluzând
3

aspecte şi puncte cheie de care trebuie să se ţină seama)

- Care sunt activităţile şi cheltuielile (obiectivele de investiţie) eligibile în
cadrul acestor surse de finanţare;
- Grupurile ţintă care trebuie atinse în cadrul unor proiecte cu aspect
social.
NU UITAŢI!!!
1ANEXA SINTEZA SURSELOR DE FINANTARE FACE PARTE INTEGRANTĂ

DIN ACEST DOCUMENT ŞI ÎŞI PROPUNE CREAREA LEGATURII INTRE
DOMENIILE DE INTERVENTIE AFERENTE FIECARUI PROGRAM OPERATIONAL
SI PRORITĂŢILE IDENTIFICATE IN STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA.

Capitolul II. Metodologie de lucru
2.1. Identificarea nevoii de realizare a unui proiect – de la STRATEGIE la PROIECT
În cadrul Strategiei de dezvoltare a comunei, elaborate în urma studiilor,

analizelor SWOT şi a Sondajului de opinie efectuat, au fost identificate
principalele nevoi şi probleme cu care se confruntă comuna şi implicit locuitorii ei.
În urma detalierii şi a studiilor realizate au fost analizate cu precădere domenii de

activitate şi competenţă ale Consiliului Local, precum şi ale unităţilor subordonate
acestuia, aspecte care influenţează în mod decisiv dezvoltarea comunei şi
implicit calitatea vieţii locuitorilor.
Aceste domenii sunt: Integrare europeană, Infrastructura (drumuri şi transport,

sistem de canalizare si epurare a apelor uzate, alimentarea cu gaze naturale,
gestionarea deşeurilor, dotări edilitare), Mediul înconjurător, Economia si
dezvoltare economică (industrie, agricultură, comerţul şi serviciile, turismul),
Populaţia şi nevoile sociale - calitatea vieţii (demografie, starea de sănătate şi
servicii medicale, gradul de ocupare a forţei de muncă, educaţia, siguranţa
cetăţeanului, cultura, sportul).
S-a considerat că aceste domenii sunt prioritare pentru realizarea unei dezvoltări
durabile şi astfel s-au stabilit obiective pe termen mediu şi lung pentru rezolvarea
problemelor existente.
La nivelul comunei au fost identificate numeroase probleme care sunt în inter-

condiţionalitate şi legătură directă. Astfel, datorită acestor aspecte, precum şi a
resurselor necesare realizării şi implementării de proiecte, a fost necesară o
prioritizare a acestora, propunându-se obiective realizabile atât la nivel de
infrastructură fizică cât şi la nivel de resurse umane.
În cadrul planului de acţiuni o deosebită importanţă a fost acordată măsurilor de

informare şi conştientizare a cetăţenilor, legate de drepturile şi responsabilităţile
acestora în calitate de cetăţeni europeni.

2.2. Identificarea sursei de finanţare pentru realizarea proiectului
În Capitolul 5. “Prioritizarea obiectivelor şi măsurilor” din cadrul Strategiei de

dezvoltare locală au fost sistematizate: problemele, obiectivele pe termen mediu
şi lung, planul de acţiuni (incluzând acţiunea, sursa de finanţare si termenul de
realizare propus).
Această sistematizare a fost realizată în scopul vizualizării directe a ceea ce

trebuie făcut in scopul rezolvării problemelor identificate şi prioritizate.
Astfel, pentru a putea lucra în mod eficient şi eficace cu această unealtă se va

acţiona în felul următor:
1. se va identifica domeniul de intervenţie in cadrul Strategiei de dezvoltare

locală;
2. în coloana cu Planul de acţiuni (Surse de finanţare – se menţionează:

fondul de finanţare adecvat, şi la Referinţe se fac trimiteri în prezentul
Ghid – Anexa “Sinteza surselor de finanţare
3. în urma acestei informări şi identificări, se poate analiza capacitatea

autorităţii publice locale de a accesa sursa de finanţare şi de a implementa
proiectul propus sau se pot lua decizii referitoare la oportunitatea
dezvoltării unei colaborări cu o entitate privată (firmă specializată, ONG,
etc.).
2.3. Principii care trebuie respectate pentru un proiect de succes
Principiile de bază care trebuiesc respectate pentru a putea implementa un proiect

sunt:
¾ Identificarea şi evaluarea oportunităţilor oferite de piaţă
¾ Generarea opţiunilor de intervenţie
¾ Evaluarea viabilităţii diverselor opţiuni şi a plusvalorii pe care acestea o
generează
¾ Evaluarea potenţialului proiectului de a determina schimbări benefice şi
durabile
¾ Încadrarea proiectului în politicile locale, regionale, naţionale şi ale UE

¾ Verificarea conformităţii proiectului cu regulile şi regulamentele naţionale şi

cele ale UE
¾ Evaluarea potenţialului de creare a parteneriatului
¾ Negocierea înţelegerilor parteneriale şi pentru asigurarea cofinanţării
proiectului
¾ Estimarea cât mai corectă a resurselor şi a perioadei de timp necesare
dezvoltării proiectului (cercetarea, formarea parteneriatului, conceperea,
consultarea, chestiunile de conformitate, procesul de aplicare).
2.4. Necesitatea dezvoltării unui proiect care se bazează pe o strategie durabilă
Strategiile autorităţilor publice vor juca un rol proeminent în accesarea finanţărilor

disponibile, calitatea acestora având implicaţii directe asupra proiectelor
prioritare:
9 Demonstrarea faptului că proiectul este încadrat/ identificat în strategia locală;
9 Răspunsul cu privire la temele orizontale (dezvoltarea durabilă, egalitatea de
şanse şi societatea informaţională), chestiuni centrale pentru procesul de
selecţie şi evaluare a proiectelor;
9 Este important să vă familiarizaţi cu documentele de programare şi să
verificaţi dacă ideea de proiect răspunde obiectivelor acestora;
9 Avem adesea idei de proiecte care merită a fi finanţate, dar care nu
corespund prin obiective şi conţinut nici unui document de programare;
9 Programele care beneficiază de finanţare europeană se realizată în mod
corespunzător pentru elaborarea strategiei;
9 Este important să vă familiarizaţi cu documentele de programare şi să
verificaţi dacă ideea de proiect răspunde obiectivelor acestora;
9 Avem adesea idei de proiecte care merită a fi finanţate, dar care nu
corespund prin obiective şi conţinut nici unui document de programare;
Programele care beneficiază de finanţare europeană se adresează unor domenii
bine determinate, proiectele propuse putând obţine aprobare doar dacă se
încadrează în aceste domenii.

Capitolul III. Principiile Fondurilor Structurale si de Coeziune

Economică şi socială
Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere şi competitive zone din
lume, atât din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare economică, cât şi al
potenţialului de dezvoltare. Cu toate acestea, disparităţile privind prosperitatea şi
productivitatea dintre statele membre şi regiunile acestora reprezintă o slăbiciune
structurală majoră.
Coeziunea economică şi socială reprezintă unul din obiectivele prioritare ale

Uniunii Europene, alături de la Piaţa Unică şi Uniunea Economică şi Monetară
(tratatul de la Maastricht).
Politica de coeziune economică şi socială cuprinde toate acţiunile Uniunii

Europene care vizează realizarea dezvoltării economice armonioase şi
echilibrate a acesteia, în special prin promovarea reducerii disparităţilor de
dezvoltare între diferitele regiuni/state ale Uniunii Europene, a egalităţii şanselor
şi a dezvoltării durabile.
Extinderea Uniunii Europene la 27 de membrii, începând cu anul 2007, reprezintă

o provocare fără precedent pentru competitivitatea şi coeziunea internă a Uniunii
Europene
În acest context, pentru perioada de programare 2007-2013, politica de coeziune

este considerată principalul instrument prin care se va realiza modernizarea
economiei Uniunii Europene.
Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene pentru perioada

2007-2013 are 3 mari obiective:
A. Convergenţa este un obiectiv finanţat cu 80% din bugetul destinat fondurilor

structurale si de coeziune, care vizează regiunile din statele membre ale
Uniunii Europene care au un PIB/locuitor mai mic decât 75% din media
comunitara si regiunile care intra sub aşa numitul "efect statistic";
B. Competitivitatea regionala si ocuparea forţei de munca este al doilea obiectiv,

finanţat cu 15% din bugetul destinat fondurilor structurale si de coeziune, care
vizează regiunile care nu sunt eligibile in cadrul obiectivului de convergenta;
8

C. Cooperarea teritoriala europeana este obiectivul finanţat cu doar 5% din

bugetul destinat fondurilor structurale si de coeziune se refera la cooperarea
transnaţionala, cooperarea transfrontalieră si cea interregionala.
Uniunea Europeana acţionează prin Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune si

alte instrumente financiare, pentru sprijinirea atingerii acestor obiective generale,
pentru eliminarea disparităţilor economice si sociale intre regiuni, in scopul
realizării coeziunii economice si sociale.
Pentru programarea 2007-2013 exista trei Instrumente Financiare cunoscute ca

Fonduri structurale respectiv:
Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR)
Fondul Social European (FSE)
Fondul de Coeziune (FC)
si doua Acţiuni Complementare, respectiv:
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR)
Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Aceasta separare pe politici specifice a Fondurilor cu acţiune structurală pentru
perioada 2007 – 2013 a rezultat ca urmare a reformei Politicii de Coeziune
necesara în condiţiile extinderii fără precedent a Uniunii Europene. În plus, pentru
simplificare şi pentru a susţine reforma Politicii Agricole Comune şi a Politicii
Comune de Pescuit efectuată în 2002/2003, fondurile pentru agricultură şi
pescuit au fost transferate către politicile aferente, nemaifiind încadrate în
Fondurile Structurale, dar funcţionând pe aceeaşi tipologie.
Fonduri Structurale nu constituie o sursa unica de finanţare in cadrul bugetul
Uniunii, ci fiecare fond acoperă zona sa tematica specifica. Ele finanţează
programe de dezvoltare regionala multianuale trasate împreuna de regiuni, State
Membre si Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga
Uniune Europeana.
Instrumentele de tip structural sunt o formă de finanţare nerambursabilă dar
funcţionează pe principiul cofinanţării. Proiectele sunt cofinanţate în special din
fonduri publice ale Statului Membru, dar pot fi atrase şi fonduri private.
9

Principiile de intervenţie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune
1. Principiul complementarităţii, coerenţei, coordonării si conformităţii
− Fondurile Structurale intervin împreuna cu masurile naţionale
− Comisia si statele membre asigura coerenta intervenţiilor Fondurilor

Structurale cu masurile, politicile si priorităţile Comunităţii si
complementaritatea cu celelalte instrumente financiare comunitare.
− Comisia si stele membre asigura coordonarea dintre intervenţiile din

fonduri Structurale, FEADER, FEP, intervenţia BEI si celelalte
instrumente financiare existente.
− Operaţiunile finanţate din Fonduri sunt în conformitate cu dispoziţiile

Tratatului si din actele adoptate în temeiul acestuia.
2. Principiul programării multianuale: obiectivele Fondurilor Structurale sunt

urmărite în cadrul unei programări multianuale efectuate în mai multe
etape, care include identificarea priorităţilor, finanţarea si sistemele de
gestiune si control.
3. Principiul parteneriatului: obiectivele Fondurilor structurale trebuie realizate
printr-o strânsa consultare între Comisie si Statele Membre, împreuna cu
autorităţi si organisme numite de Statele Membre (autorităţile regionale si
locale; partenerii economici si sociali; orice alt organism adecvat care
reprezintă societatea civila). Parteneriatul include elaborarea,
implementarea, monitorizarea si evaluarea programelor operaţionale.
4. Nivelul teritorial al aplicării: implementarea programelor operaţionale este
responsabilitatea statelor membre la nivelul teritorial adecvat, în
conformitate cu sistemul instituţional propriu fiecărui stat membru.
5. Gestiunea împărţită: Bugetul Uniunii Europene alocat Fondurilor
Structurale este executat în cadrul gestiunii împărţite între statele membre
si Comisie
6. Principiul adiţionalităţii: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli
structurale publice echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programelor
Operaţionale includ atât fonduri UE cât si fonduri naţionale
10

7. Egalitatea între bărbaţi si femei si nediscriminarea: Statele membre si

Comisia asigura promovarea egalităţii între bărbaţi si femei si integrarea
principiului de egalitate de şanse în fiecare dintre diferitele etape ale
aplicării Fondurilor.
8. Dezvoltarea durabila: obiectivele Fondurilor sunt urmărite în cadrul

dezvoltării durabile si a promovării, de către Comunitate, a obiectivului de
protejare si îmbunătăţire a mediului înconjurător.
Eligibilitatea cheltuielilor
Următoarele cheltuieli nu sunt eligibile in cadrul Fondurilor structurale:
a. Dobânzile debitoare;
b. Achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10% din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii in cauza. În cazuri excepţionale si justificate in mod
corespunzător, autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare
pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului;
c. Dezmembrarea centralelor nucleare;
d. Taxa pe valoarea adăugata recuperabila.
Cheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au
aderat la Uniunea Europeana la 1 mai 2004 sau după aceasta data si in
următoarele condiţii:
(a) Cheltuielile sunt programate in cadrul unei operaţiuni integrate de dezvoltare

urbana sau al unei axe prioritare pentru zonele afectate sau ameninţate de o
deteriorare fizica si de excluderea sociala;
(b) Alocaţia financiara atribuita cheltuielilor pentru locuinţe se ridica cel mult la
3% din contribuţia FEDER la programele operaţionale in cauza sau la 2% din
contribuţia totala FEDER;
(c) Cheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau Imobilele aparţinând

autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ care sunt destinate
familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale.
11

Capitolul IV. Descrierea generală a surselor de finanţare şi a

fondurilor disponibile implementării Strategiei de Dezvoltare Locală
4.1. Fondul European de Dezvoltare Regional
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a

consolida coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană prin diminuarea
dezechilibrelor regionale. Pe scurt, FEDR finanţează:
ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în

vederea creării de locuri de muncă durabile;
infrastructuri legate, în special, de cercetare şi inovare, telecomunicaţii,

mediu, energie şi transporturi;
instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare

regională etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să
favorizeze cooperarea între oraşe şi regiuni;
măsuri de asistenţă tehnică.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate interveni în sprijinul a

trei noi obiective de politică regională:
1. Convergenta
2. Competitivitate regionala si ocuparea forţei de munca
3. Cooperare teritoriala europeana

Obiectivul “Convergenta”:
Pentru obiectivul "convergenta", FEDER îşi concentrează intervenţia asupra
susţinerii dezvoltării economice durabile integrate la nivel regional si local si a
ocupării forţei de munca, mobilizând si consolidând capacitatea endogena prin
intermediul unor programe operaţionale care urmăresc modernizarea si
diversificarea structurilor economice si crearea si salvgardarea locurilor de
munca durabile. Aceasta se realizează, in special, prin intermediul următoarelor
priorităţi, iar combinarea exacta a masurilor care trebuie puse in aplicare depinde
de particularităţile fiecărui membru:
12

cercetarea si dezvoltarea tehnologica (CDT), inovaţia si spiritul de

întreprindere, societatea informaţionala, inclusiv elaborarea unei
infrastructuri de comunicaţii electrice, de conţinut local, de servicii si
aplicaţii,
îmbunătăţirea accesului sigur la serviciile publice on-line si dezvoltarea lor;

ajutor si servicii pentru IMM-uri în scopul adoptării si utilizării eficiente a
tehnologiilor informaţiei si ale comunicaţiei (TIC) sau exploatarea de idei
noi;
mediul, inclusiv investiţiile legate de aprovizionarea cu apa, precum si de

gestionarea deşeurilor si a apei; tratarea apelor uzate si calitatea aerului;
prevenirea si controlul deşertificării precum si combaterea acestui
fenomen; prevenirea si controlul integrat al poluării; ajutoarele care
urmăresc sa atenueze efectele schimbărilor climatice; reabilitarea mediului
fizic, inclusiv locuri si terenuri contaminate si necultivate; promovarea
biodiversităţii si protecţia naturii, inclusiv investiţii pentru siturile Natura
2000;
turismul, inclusiv promovarea resurselor naturale ca potenţial pentru

dezvoltarea turismului durabil; protecţia si valorificarea patrimoniului
natural în sprijinul dezvoltării socio-economice;
ajutorul care urmăreşte îmbunătăţirea ofertei de servicii turistice prin

intermediul a noi servicii cu o valoare adăugata mai considerabila si
facilitarea trecerii la noi modele de turism mai durabile;
investiţiile culturale, inclusiv protecţia, promovarea si păstrarea

patrimoniului cultural; dezvoltarea de infrastructuri culturale în sprijinul
dezvoltării socio-economice,
investiţiile în transporturi si cele legate de energie,
investiţiile în favoarea educaţiei, în special a formarii profesionale, care

contribuie la creşterea calităţii vieţii;
investiţiile în infrastructurile sanitare si sociale care contribuie la

dezvoltarea regionala
13

Obiectivul “Competitivitatea regionala şi ocuparea forţei de munca”
In conformitate cu obiectivul de competitivitate regionala si de ocupare a forţei de

munca, FEDER îşi concentrează intervenţia, in cadrul strategiilor de dezvoltare
durabila, promovând ocuparea forţei de munca, in special având in vedere
următoarele trei priorităţi:
1. inovaţia si economia cunoaşterii, în special prin crearea si consolidarea

unor economii regionale eficiente ale inovaţiei si a unor relaţii generalizate
între sectoarele privat si public, universităţile si centrele tehnologice, ţinând
seama de necesităţile locale
2. mediul si prevenirea riscurilor
3. accesul la serviciile de transport si de telecomunicaţii de interes economic

general
In afara de aceasta, deoarece sunt programe operaţionale cofinanţate de FEDER

in regiunile care au dreptul la finanţarea specifica si tranzitorie prevăzuta la
articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, statele membre si
Comisia pot decide extinderea sprijinului pentru priorităţile prevăzute la articolul 4
din prezentul regulament.
Obiectivul “Cooperarea teritoriala europeana”
In conformitate cu obiectivul de cooperare teritoriala europeana, FEDER îşi

focalizează asistenta asupra următoarelor priorităţi:
1. dezvoltarea de activităţi economice, sociale si de mediu transfrontaliere

prin intermediul strategiilor comune în favoarea dezvoltării teritoriale
durabile
2. instituirea si dezvoltarea cooperării transnaţionale, inclusiv a cooperării

bilaterale între regiunile maritime prin intermediul finanţării de reţele si de
acţiuni propice dezvoltării teritoriale integrate
3. consolidarea eficientei politicii regionale
14

4.2. Fondul European Social
Reglementat prin Regulamentul nr.1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene si

al Parlamentului European sprijină acţiunile statelor membre în sensul priorităţilor
enumerate în continuare:
o creşterea capacităţii de adaptare a lucrătorilor, a întreprinderilor si

şefilor de întreprinderi, în scopul de a îmbunătăţi anticiparea si
gestionarea pozitiva a schimburilor economice,
o îmbunătăţirea accesului la un loc de munca si inserţia durabila pe piaţa

muncii a persoanelor în căutarea unui loc de munca si a persoanelor
inactive, prevenirea şomajului, în special şomajul de lunga durata si
şomajul în rândul tinerilor, încurajarea îmbătrânirii active, prelungirea
vieţii active si creşterea participării pe piaţa muncii.
o intensificarea asimilării sociale a persoanelor defavorizate în vederea

integrării lor durabile pe piaţa locurilor de munca si combaterea tuturor
formelor de discriminare pe piaţa muncii;
o consolidarea capitalului uman, promovarea parteneriatelor, pactelor si

iniţiativelor prin intermediul sistemului de reţea dintre părţile beneficiare
în cauza, precum partenerii sociali si organizaţiile neguvernamentale,
la nivel naţional, regional, local si transnaţional, în scopul realizării unei
mobilizări în favoarea reformelor din domeniul ocupării forţei de munca.
15

4.3. Fondul de Coeziune
Scopul acestui Fond este acela al intensificării coeziunii economice si sociale in

cadrul Comunităţii, in perspectiva promovării unei dezvoltări durabile.
Fondul intervine pentru acţiuni din domeniile enumerate in continuare,

respectând un echilibru corect si ţinând seama de necesităţile de investiţie si de
infrastructura specifice fiecărui stat membru beneficiar:
1. Reţelele transeuropene de transport, in special proiectele prioritare de

interes comun enumerate in Decizia nr. 1692/96/CE;
2. Mediul face parte din priorităţile politicii comunitare de protecţie a mediului,

astfel cum au fost definite in programul de politica si de acţiune din domeniul
mediului. În acest context, Fondul poate sa intervină, de asemenea, in domenii
legate de dezvoltarea durabila care prezintă avantaje clare pentru mediu, precum
eficacitatea energetica si energiile regenerabile, iar in ceea ce priveşte
transportul care nu are legătura cu reţelele transeuropene, transportul feroviar,
transportul pe caile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport
intermodal si interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim si aerian,
transporturile urbane specifice si transporturile publice;
3. Echilibrul corect al asistentei se defineşte prin parteneriat intre statele

membre si Comisie.
Prin intermediul acestui fond pot fi finanţate si proiectele majore, prin proiect
major înţelegându-se proiectul care include un ansamblu de lucrări, activităţi sau
servicii destinate sa îndeplinească o funcţie indivizibila cu caracter economic sau
tehnic clar, care urmăreşte obiective identificate clar si al cărui cost total
depăşeşte 25 milioane EUR pentru mediul înconjurător si 50 milioane EUR
pentru alte domenii.
In cazul unor astfel de iniţiative, Statul Membru sau Autoritatea de Management

furnizează Comisiei următoarele informaţii privind proiectele majore:
• Informaţii privind organismul care va fi responsabil pentru aplicare;
• Informaţii privind natura investiţiilor si descrierea lor, precum si pachetul
16

financiar si localizarea sa;
• Rezultatele studiilor de fezabilitate;
• Un calendar de execuţie si, in cazul in care perioada de aplicare a
operaţiunii in cauza ar trebui sa fie mai lunga decât perioada de programare,

transele pentru care se cere o cofinanţare comunitara pe perioada de
programare 2007-2013;
• O analiza costuri-beneficii care conţine o analiza a riscurilor, precum si
impactul previzibil asupra sectorului in cauza si asupra situaţiei socio-

economice a statului membru si/sau a regiunii si, daca este posibil, după
caz, a altor regiuni din Comunitate;
• O analiza a impactului de mediu;
• Justificarea participării publice;
• Planul de finanţare care conţine suma totala a resurselor financiare
prevăzute si suma prevăzuta pentru contribuţia din Fonduri, a BEI, a FEI si

din orice alta sursa de finanţare comunitara, inclusiv planul indicativ anual al
contribuţiei financiare din FEDER sau din Fondul de Coeziune pentru
proiectul respectiv.
Comisia evaluează proiectul major, consultându-se, după caz, cu experţi externi,

inclusiv cu BEI, verificând coerenta acestuia cu priorităţile programului
operaţional, contribuţia la realizarea obiectivelor acestor priorităţi si coerenta cu
celelalte politici comunitare si adopta o decizie in termen de cel mult trei luni de la
prezentarea unui proiect major de către statul membru sau autoritatea de
gestiune.
17

4.4. Politica Agricola Comuna
Pentru a atinge obiectivele politicii agricole comune definite de tratat si pentru a

finanţa diversele masuri care intra sub incidenţa sa, inclusiv dezvoltarea rurala, s-
au instituit următoarele fonduri:
(a) Fondul European de Garantare Agricola (FEGA)
(b) Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR).
(c) Fondul European pentru Pescuit (FEP)
4.4.1. Fondul European de Garantare Agricola (FEGA);
FEGA finanţează in contextul gestionarii comune intre statele membre si

Comunitate următoarele cheltuieli care vor fi efectuate conform legislaţiei
comunitare:
o Restituiri la export pentru produsele agricole către tarile terţe;
o Masurile de intervenţie pentru reglarea pieţelor agricole;
o Plăţile directe către fermieri in conformitate cu politica agricola comuna;
o Contribuţia financiara a Comunităţii la masurile de informare si promovare

a produselor agricole pe piaţa interna a Comunităţii si in tarile terţe.
FEGA finanţează următoarele cheltuieli in mod centralizat si in conformitate cu

legislaţia comunitara:
Contribuţia financiara a Comunităţii la masuri veterinare specifice, masuri
de inspecţie veterinara, masuri de inspecţie pentru alimente si hrana
animalelor, eradicarea bolilor la animale, programe de control (masuri
veterinare) si masuri fitosanitare;
Promovarea produselor agricole fie direct de către Comisie, fie prin
intermediul organizaţiilor internaţionale;
Masuri luate in conformitate cu legislaţia comunitara pentru a asigura
conservarea, caracterizarea, colectarea si utilizarea resurselor genetice in
agricultura;
Înfiinţarea si susţinerea sistemelor informatice de contabilitate pentru
agricultura;
18

Sistemele de supraveghere agricola, inclusiv anchetele privind structura

exploataţiilor agricole;
Cheltuielile referitoare la piaţa produselor pescăreşti.
4.4.2. Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR)
FEADR va finanţa contribuţia financiara comunitara necesara programelor de

dezvoltare rurala derulate in conformitate cu legislaţia comunitara privind
sprijinirea dezvoltării rurale prin intermediul FEADR. Mai exact, FEADR contribuie
la promovarea unei dezvoltări rurale durabile in întreaga Comunitate, venind in
completarea politicilor de piaţa si de susţinere a veniturilor aplicate in cadrul
politicii agricole comune, al politicii de coeziune si al politicii comune in domeniul
pescuitului.
Sprijinul in favoarea dezvoltării rurale contribuie la realizarea următoarelor

obiective:
o Ameliorarea competitivităţii agriculturii si silviculturii prin sprijinirea

restructurării, dezvoltării si inovaţiei;
o Ameliorarea mediului si a spaţiului rural, prin sprijinirea gestionarii

terenurilor;
o Ameliorarea calităţii vieţii in mediul rural si promovarea diversificării

activităţilor economice.
19

Principiile majore de alocare a fondurilor pentru agricultura sunt următoarele,

conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 1698/2005:
Complementaritate, coerenţa si conformitate
FEADR intervine in completarea acţiunilor naţionale, regionale si locale care

contribuie la realizarea priorităţilor Comunităţii. Comisia si statele membre
asigura coerenta ajutorului FEADR si al statelor membre cu acţiunile, politicile si
priorităţile Comunităţii. in special, ajutorul acordat in cadrul FEADR trebuie sa fie
compatibil cu obiectivele de coeziune economica si sociala si cu cele ale
Instrumentului de sprijin comunitar in domeniul pescuitului.
Coerenta este asigurata de orientările strategice ale Comunităţii, de planurile

strategice naţionale, de programele de dezvoltare rurala si de raportul Comisiei.
In conformitate cu competentele respective ale acestora, Comisia si statele

membre asigura coordonarea dintre ajutorul din diverse fonduri, din Instrumentul
de sprijin comunitar in domeniul pescuitului si intervenţiile Băncii Europene de
Investiţii (denumita in continuare "BEI") si ale altor instrumente financiare
comunitare.
De asemenea, se asigura coerenta cu masurile finanţate de Fondul european

agricol de garantare. Nici un ajutor nu poate fi acordat in temeiul prezentului
regulament regimurilor care pot beneficia de masuri de sprijin instituite in cadrul
organizării comune a pieţelor.
Statele membre asigura conformitatea operaţiunilor finanţate de FEADR cu

dispoziţiile tratatului si ale actelor adoptate in temeiul acestuia.
Parteneriat
Ajutorul FEADR este pus in aplicare in cadrul unei strânse colaborări (denumita
in continuare "parteneriat") dintre Comisie si statul membru in cauza, precum si
cu autorităţile si organismele desemnate de acest stat membru in sensul
normelor naţionale si al practicilor in vigoare, inclusiv:
o Autorităţile regionale si locale competente si alte autorităţi publice

competente;
20

o Partenerii economici si sociali;
o Orice alt organism adecvat care reprezintă societatea civila,

organizaţii neguvernamentale, inclusiv de protecţie a mediului,
precum si organisme responsabile cu promovarea egalităţii intre
bărbaţi si femei.
Statul membru desemnează partenerii cei mai reprezentativi la nivel naţional,

regional si local si din domeniul economic, social, ecologic sau din alte domenii
(denumiţi in continuare "parteneri").
Acesta creează condiţiile necesare pentru o participare larga si eficienta a tuturor

organismelor adecvate, in conformitate cu normele si practicile naţionale si luând
in considerare necesitatea de a promova egalitatea intre bărbaţi si femei, precum
si dezvoltarea durabila prin integrarea cerinţelor de protecţie si de ameliorare a
mediului.
Parteneriatul se desfăşoară cu deplina respectare a competentelor instituţionale,

juridice si financiare respective ale fiecărei categorii de parteneri si are ca obiect
elaborarea si monitorizarea planului strategic naţional, precum si întocmirea,
punerea in aplicare, monitorizarea si evaluarea programelor de dezvoltare rurala.
Statele membre asociază fiecare dintre partenerii in cauza diverselor faze ale
programării, ţinând seama in mod adecvat de termenul stabilit pentru fiecare
etapa.
Subsidiaritate
Statele membre sunt responsabile cu punerea in aplicare a programelor de

dezvoltare rurala la nivelul teritorial adecvat, conform sistemului instituţional
specific fiecărui stat membru, in conformitate cu prezentul regulament.
Egalitate intre bărbaţi si femei si nediscriminare
Statele membre si Comisia asigura, in diversele faze ale punerii in aplicare a

programelor, promovarea egalităţii intre bărbaţi si femei si prevenirea oricărei
forme de discriminare pe baza de sex, rasa, origine etnica, religie sau convingeri,
handicap, vârsta sau orientare sexuala. Sunt incluse fazele de concepţie, de
punere in aplicare, de monitorizare si de evaluare.
21

Atingerea obiectivelor menţionate mai sus va fi realizata prin implementarea

diferitelor axe, prin "axa" înţelegând un grup coerent de masuri cu obiective
specifice care rezulta direct din punerea in aplicare a acestora.
În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada de

programare 2007-2009 vor fi finanţate următoarele măsuri:
Axa 1 “Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”:
Măsura 111 - Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe
Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri
Măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole
Măsura 122 - Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii
Măsura 123 - Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
Măsura 125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de

dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii
Măsura 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
Măsura 142 - Înfiinţarea grupurilor de producători
Măsura 143 – Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru

agricultori.
22

Axa 2 ”Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”
Măsura 211 - Sprijin pentru zona montană defavorizată
Măsura 212 - Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană
Măsura 214 - Plăţi de agro-mediu
Măsura 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole
Axa 3 ”Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”
Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi
Măsura 313 - Încurajarea activităţilor turistice
Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de

bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii
rurale
Axa LEADER
4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală:
o 411. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
o 412. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
o 413.Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale
4.21 Implementarea proiectelor de cooperare
4.31 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de

competenţe şi animarea teritoriului
o 431-1. Construcţie parteneriate public-private
o 431-2. Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de

competenţe şi animarea teritoriului
4.4.3. Fondul European pentru Pescuit (FEP)
Fondul European pentru Pescuit (FEP) defineşte cadrul sprijinului comunitar

pentru dezvoltarea durabila a sectorului pescuitului, a zonelor de pescuit si a
pescuitului in apele interioare.
23

Obiective:
Asistenta in cadrul FEP urmăreşte:
1. Sprijinirea politicii comune in domeniul pescuitului pentru a asigura

exploatarea resurselor acvatice vii si pentru a sprijini acvacultura, in
vederea asigurării durabilităţii din punct de vedere economic, de mediu si
social;
2. Promovarea unui echilibru durabil intre resurse si capacitatea de pescuit a

flotei comunitare de pescuit;
3. Promovarea dezvoltării durabile a pescuitului in apele interioare;
4. Consolidarea competitivităţii structurilor de exploatare si dezvoltarea unor

întreprinderi viabile din punct de vedere economic in sectorul pescuitului;
5. Favorizarea protecţiei si valorificării mediului si resurselor naturale, atunci

când sunt legate de sectorul pescuitului;
6. Încurajarea dezvoltării durabile si a îmbunătăţirii calităţii vieţii in zone cu

activităţi in sectorul pescuitului;
7. Promovarea egalităţii intre bărbaţi si femei in dezvoltarea sectorului

pescuitului si zonelor de pescuit.
Principiile asistentei:
Complementaritate, consecvenţa si conformitate
FEP furnizează asistenţă complementara acţiunilor naţionale, regionale si locale,

integrând in acestea priorităţile Comunităţii. Comisia si statele membre asigura
consecventa asistentei FEP cu politicile, priorităţile si activităţile Comunităţii si
complementaritatea cu alte instrumente financiare ale Comunităţii. Coerenta si
complementaritatea sunt indicate in special in programul operaţional.
Operaţiunile finanţate de FEP sunt conforme cu dispoziţiile tratatului si ale actelor

adoptate in temeiul acestuia.
24

In conformitate cu respectivele responsabilităţi ale acestora, Comisia si statele

membre asigura coordonarea intre asistenta FEP si Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), instituit prin Regulamentul (CE) nr.
1290/2005 al Consiliului, Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR),
Fondul Social European (FSE), Fondul de coeziune si alte instrumente financiare
comunitare.
Operaţiunile finanţate de către FEP nu măresc efortul de pescuit.
Ajutorul de stat
Articolele 87, 88 si 89 din tratat se aplica ajutorului acordat de către statele

membre întreprinderilor din sectorul pescuitului si nu se aplica in cazul
contribuţiilor financiare ale statelor membre pentru operaţiunile cofinanţate de
FEP si prevăzute in cadrul unui program operaţional.
Parteneriat
Obiectivele FEP sunt urmărite in cadrul unei cooperări strânse (denumita in

continuare "parteneriat") intre Comisie si statul membru. Statele membre
organizează, in conformitate cu normele si practicile naţionale curente, un
parteneriat cu autorităţile si organismele pe care le desemnează, precum:
o Autorităţile regionale, locale sau alte autorităţi publice competente;
o Partenerii economici si sociali;
o Orice alt organism corespunzător.
Statele membre realizează o implicare larga si eficienta a tuturor organismelor

corespunzătoare, in conformitate cu normele si practicile naţionale, luând in
considerare necesitatea de a promova egalitatea intre bărbaţi si femei, precum si
dezvoltarea durabila prin integrarea protecţiei si ameliorării mediului.
Parteneriatul vizează pregătirea, punerea in aplicare, monitorizarea si evaluarea

programului operaţional. Statele membre implica toţi partenerii corespunzători in
diferitele etape ale programării, in termenul prevăzut pentru fiecare etapa.
Fiecare stat membru organizează o consultare privind planul strategic naţional, in

conformitate cu modalităţile pe care le considera cele mai adecvate.
25

Proporţionalitate
Punerea in aplicare a unui program operaţional este in responsabilitatea statului

membru. Aceasta responsabilitate se exercita la nivelul teritorial corespunzător.
Mijloacele utilizate de către Comisie si statele membre pot varia in funcţie de
valoarea totala a cheltuielilor publice alocate programului operaţional. Aceasta
variaţie se aplica in special mijloacelor utilizate pentru evaluarea, controlul si
participarea Comisiei la comitetul de monitorizare.
Gestiune partajata
Bugetul comunitar alocat FEP se executa in cadrul gestiunii partajate intre statele
membre si Comisie. Comisia îşi exercita competenta de execuţie a bugetului
general al Uniunii Europene in următoarele moduri:
o Comisia verifica existenta si buna funcţionare a sistemelor de

management si control din statele membre;
o Comisia întrerupe termenul de plata sau suspenda o parte sau toate plăţile
in conformitate cu articolele 88 si 89, in caz de insuficienta a sistemelor
naţionale de management si control, si aplica orice alta corecţie financiara
necesara, in conformitate cu procedurile descrise la articolele 98 si 99;
o Comisia verifica rambursarea prefinanţării si efectuează automat

dezangajări bugetare in conformitate cu articolul 81 alineatul (2) si
articolele 90-94. Asistentei de la FEP i se aplica dispoziţiile titlului II din
partea a doua a Regulamentului (CE, Euratom) nr.1605/2002.
Egalitatea intre bărbaţi si femei
Statele membre si Comisia asigura promovarea egalităţii intre bărbaţi si femei,

precum si a integrării principiului egalităţii şanselor, in cursul diverselor etape ale
punerii in aplicare a FEP, inclusiv elaborarea, punerea in aplicare, monitorizarea
si evaluarea. Statele membre asigura promovarea operaţiunilor de creştere a
rolului
Axa 1 : Adaptarea flotei de pescuit comunitare
Măsura 1.1 : Ajutor public pentru încetarea temporară a activităţilor de

pescuit (casare sau schimbarea destinaţiei)
26

Măsura 1.3 : Investiţii la bordul navelor de pescuit şi selectivitate
Măsura 1.4 : Pescuitul de coastă la scară mică
Măsura 1.5 : Compensaţii socio – economice pentru gestionarea flotei
Axa 2: Acvacultură, pescuit în ape interioare, procesare şi marketingul produselor

provenite din pescuit şi acvacultură
Măsura 2.1. Dezvoltarea durabila a acvaculturii
Măsura 2.2. Acva-mediu
Măsura 2.3 Pescuitul in apele interioare
Măsura 2.4. Sănătate publica
Măsura 2.5. Sănătate animala
Măsura 2.6 Industrializarea si comercializarea peştelui
Axa 3 Măsuri de interes colectiv
Măsura 3.1 : Acţiuni colective
Măsura 3.2 Protecţia si dezvoltarea florei si faunei acvatice
Măsura 3.3 Porturi de pescuit, puncte de debarcare si adăposturi
Măsura 3.4 Diversificarea produselor si campanii de promovare
Măsura 3.5 Proiecte pilot
Axa 4 Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit
Măsura 4.1. Selectarea Grupurilor Locale
o Sub-măsura 4.1.1 Sprijin pentru elaborarea strategiilor locale

integrate
o Sub-masura 4.1.2 Sprijin pentru implementarea strategiilor locale

integrate
Măsura 4.2 Sprijinirea acţiunilor de cooperare inter-regionala
Axa 5 Asistenta tehnica
27

Capitolul V. Documente programatice de nivel naţional 2007 -2013
5.1. Planul Naţional de Dezvoltare (PND)
Planul Naţional de Dezvoltare (PND) al României, reprezintă documentul de

planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat într-un larg
parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în
conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
PND este instrumentul fundamental prin care România va încerca sa recupereze

cat mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea
Europeana.
Elaborarea unui astfel de document este necesară pentru stabilirea direcţiilor de

alocare a fondurilor publice, atât din surse interne (buget de stat, bugete locale,
etc.) cât şi externe (fonduri structurale şi de coeziune, Fondul European pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit, etc.), cu
scopul explicit de a diminua decalajele de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană
şi a disparităţilor de dezvoltare interne.
PND 2007 – 2013 a constituit cadrul negocierii cu reprezentanţii Comisiei

Europene a priorităţilor şi obiectivelor strategice de dezvoltare a României, care
vor primi finanţare din fondurile comunitare în perioada 2007 – 2013, conform
domeniilor de intervenţie stabilite la nivelul Uniunii Europene.
Trebuie de asemenea precizat faptul că PND 2007 – 2103 reprezintă documentul

pe baza căruia au fost elaborate Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007 –
2013 (document strategic care defineşte utilizarea fondurilor structurale şi de
coeziune în România în perioada 2007- 2013) şi Programele Operaţionale
(instrumentele prin care se implementează Cadrul Strategic Naţional de
Referinţă).
28

Obiectivul global al PND 2007 – 2013 este reducerea cât mai rapidă a
disparităţile de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale
Uniunii Europene. Ţinta o constituie atingerea unui nivel al PIB/locuitor de 41%
din media UE în anul 2013.
Obiectivul global al PND, ce vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-

economică faţă de Uniunea Europeană, se sprijină pe trei obiective specifice:
a) Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
b) Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;
c) Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman

autohton
Pentru îndeplinirea obiectivului global şi a celor specifice pentru perioada 2007-

2013 au fost formulate şase priorităţi naţionale de dezvoltare:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei

bazate pe cunoaştere;
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii

sociale şi întărirea capacităţii administrative;
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul

agricol;
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării
PND 2007-2013 încearcă să reflecte cât mai fidel priorităţile stringente de

dezvoltare ale României la nivel naţional, regional şi local şi propune susţinerea
acestora prin investiţii publice concentrate, alocate pe bază de programe şi
proiecte. Implementarea strategiei de dezvoltare prin utilizarea eficientă a
fondurilor prevăzute, atât interne, cât şi externe, va conduce, la orizontul anului
2013, la o Românie competitivă, dinamică şi prosperă, integrată cu succes în
Uniunea Europeană şi aflată pe un trend de dezvoltare rapidă şi durabilă.
29

Programarea financiara a PND 2007-2013 urmăreşte sa realizeze un tablou

general al resurselor financiare alocate in perioada de referinţa pentru susţinerea
investiţiilor pentru dezvoltare in domeniile de intervenţie care fac obiectul
priorităţilor naţionale de dezvoltare din Strategia PND 2007- 2013, cat si
distribuţia acestora pe cele sase priorităţi naţionale de dezvoltare.
Programarea resurselor financiare destinate realizării priorităţilor PND reflecta

dublul rol al PND:
instrument de planificare multianuala a finanţării priorităţilor naţionale

sectoriale si regionale de dezvoltare din fonduri naţionale (bugetul de stat,
bugete locale, împrumuturi), pe de o parte;
instrument de fundamentare a asistentei financiare nerambursabile

acordate României de către UE in cadrul politicii de coeziune si in cadrul
politicii agricole comune (componenta de dezvoltare rurala), pe de alta
parte.
Programarea financiara indicativa a PND 2007-2013 a condus la o suma totala

de cca. 58,7 miliarde Euro, repartizata astfel pe cele 6 priorităţi naţionale de
dezvoltare ale PND.
30

5.2.Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR)
Conform noului acquis privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare

Stat Membru elaborează un Cadru Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), ca
document de referinţă pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune.
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă nu este un instrument de management al

fondurilor structurale şi de coeziune, fiind doar un document strategic prin care se
stabilesc priorităţile de intervenţie ale acestor fonduri (implementarea fondurilor
structurale şi de coeziune realizându-se prin intermediul Programelor
Operaţionale).
La baza elaborării CSNR stă Planul Naţional de Dezvoltare, instrument

fundamental pentru stabilirea modului în care vor fi utilizate fondurile naţionale,
europene şi de altă natură, de care România va dispune în perioada 2007–2013.
CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în Planul

Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi priorităţile la nivel european - Orientările
Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 şi Liniile Directoare
Integrate ale UE pentru Creştere Economică şi Locuri de Muncă 2005-2008.
Ca diferenţă majoră între PND şi CSNR, este de menţionat că, din punct de
vedere al finanţării, CSNR este susţinut exclusiv din Fondurile Structurale şi de
Coeziune şi cofinanţarea naţională aferentă, în timp ce PND include şi alte
finanţări (programe de investiţii naţionale şi locale, credite externe, fonduri
europene pentru dezvoltare rurală şi pescuit, etc.). De asemenea, în ceea ce
priveşte conţinutul strategic, CSNR nu tratează aspectele de dezvoltare rurală şi
pescuit aferente Priorităţii 5 a Planului Naţional de Dezvoltare, acestea fiind
susţinute prin Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală.
Viziunea CSNR o este crearea unei Românii competitive, dinamice şi prospere.
31

Obiectivul global al CSNR îl reprezintă reducerea disparităţilor de dezvoltare

economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin
generarea unei creşteri suplimentare de 15% - 20% a PIB până în anul 2015.
Pentru atingerea acestui obiectiv au fost trasate următoarele priorităţi:
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene
2. Creşterea pe termen lung a economiei româneşti;
3. Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman din

România;
4. Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente
5. Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate
CSNR se implementează prin Programele Operaţionale din cadrul Obiectivelor

“Convergenţă” şi “Cooperare Teritorială Europeană”.
Este extrem de important de subliniat legătura între CSNR şi Programele
Operaţionale (PO). În cadrul pachetului care se negociază cu Comisia
Europeană, CSNR reprezintă strategia globală de utilizare a Fondurilor
Structurale şi de Coeziune, iar diversele Programe Operaţionale reprezintă
instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale CSNR. Pentru
realizarea obiectivului general CSNR şi a priorităţilor tematice, Uniunea
Europeană va aloca României în perioada 2007- 2013 o sumă totală de 19,668
miliarde Euro din care 12,661 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului
„Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar
0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”
(inclusiv transferurile la Instrumentul pentru Asistenţă de Pre-aderare - IPA şi
Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat - ENPI).
32

Capitolul VI. Programe Operaţionale
Cadrul Strategic Naţional de Referinţa descrie strategia care sprijină Programele

Operaţionale, care vor fi co-finanţate de Fondul European pentru Dezvoltare
Regionala, Fondul European Social si Fondul de Coeziune.
În perioada 2007 – 2013, România va beneficia de aproximativ 32 miliarde Euro

din fondurile Uniunii Europene, care vor finanţa domenii diverse, aşa cum se
regăsesc în Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013: agricultură şi dezvoltare
rurală , dezvoltare regională, resurse umane, infrastructură de transport şi de
mediu, competitivitate economică, cooperare teritorială.
Din cele 32 de miliarde Euro, 19,667 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale
şi de Coeziune, iar diferenţa o reprezintă fonduri destinate sectorului agricol şi
dezvoltării rurale. Aceste fonduri sunt destinate finanţării unor activităţi detaliate
în cadrul a şapte Programe Operaţionale.
Programele operaţionale (PO) sunt documente prezentate de un stat membru si

adoptate de către Comisia Europeană, care definesc o strategie de dezvoltare în
conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi, pentru a cărui realizare se face
apel la un Fond Structural şi/sau la Fondul de Coeziune.
Programele Operaţionale sunt documente strategice de management al

fondurilor, care detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector în parte şi
pentru promovarea dezvoltării regionale.
Pentru fiecare Program Operaţional a fost elaborat de către Autorităţile de

Management câte un Document Cadru de Implementare, care detaliază
respectivul Program Operaţional în vederea implementării.
Alături de cele cinci Programe Operaţionale Sectoriale, Programul Operaţional

Regional şi Programul de Asistenţă Tehnică, România elaborează o serie de
programe operaţionale pentru zonele de graniţă. În acest context, se elaborează
câte un program operaţional de cooperare transfrontalieră pentru graniţele
interne ale Uniunii Europene: România-Ungaria, România-Bulgaria, dar şi pentru
graniţele externe: România-Ucraina, România-Moldova şi România-Serbia.
33

Lista Programelor Operaţionale elaborate de România, CSNR, instituţiile care au

primit atribuţii de management al Programelor Operaţionale conform HG
nr.497/2004, modificata si completata de HG nr. 1179/2004 si HG nr. 128/2006:
Program
Operaţional (PO) si Autoritatea de Management a
Organism Intermediar (OI) Fond
ponderile in FS si Programului Operaţional (PO)
FC
Obiectivul „Convergenta”
1. PO Transport Ministerul Transporturilor - FEDR+FC
23,8%
2. PO Mediu Ministerul Mediului si Dezvoltării Agenţiile Regionale Pentru Protecţia FEDR+FC
Durabile
23,5% Mediului
Agenţiile de Dezvoltare Regional
3. PO Regional Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor FEDR
(POR) Publice si Locuinţelor
19,4%
- Agenţia Naţionala pentru Ocuparea
4. PO Dezvoltarea Ministerul Muncii, Familiei si Forţei de Munca FSE
Resurselor Umane Egalităţii de Şanse - Ministerul Educaţiei si Cercetării
18,1% (Departamentul Educaţie)
- 8 Organisme Intermediare Regionale,
coordonate de MMSSF
- Agenţia Naţionala pentru întreprinderi
5. PO Creşterea Ministerul Economiei si Finanţelor Mici si Mijlocii si Cooperaţie FEDR
Competitivităţii - Ministerul Educaţiei si Cercetării
Economice (Departamentul Cercetare)
13,3% - Ministerul Comunicaţiilor si Tehnologiei
Informaţiilor
- Ministerul Economiei si Comerţului
(Direcţia Generala Politica Energetica)
- Autoritatea Naţionala pentru Turism
6. PO Dezvoltarea Ministerul Internelor si Reformei - FSE
Capacităţii Administrative
Adm. 1,1%
7. PO Asistenta Ministerul Economiei si Finanţelor - FEDR
Tehnica 0,9%
Autoritatea de Management (AM) este responsabilă de implementarea în

întregime a Programului Operaţional.
Organismele Intermediare (OI) – instituţii publice (de regulă) cărora le pot fi
atribuite unele responsabilităţi privind implementarea curentă şi relaţiile cu
Beneficiarii.
Beneficiarii (BF) – entităţi care aplică pentru finanţare şi implementează proiecte
individuale sau scheme de granturi cofinanţate de PO. Beneficiarii contractează
lucrări şi servicii pentru implementarea proiectelor. Beneficiarii pot fi organizaţii
guvernamentale sau neguvernamentale sau parteneri din sectorul privat în
funcţie de specificitatea măsurilor PO.
34

Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate României este de

19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile
Structurale in cadrul obiectivului „Convergenta”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate
prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului „Cooperare
Teritoriala Europeana”.
Alocarea indicativa a fondurilor UE pe Priorităţile tematice ale CSNR:
1. Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde UE ~ 60%
2. Îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung a economiei romaneşti ~15%
3. Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman ~20%
4. Consolidarea unei capacităţi Administrative Eficiente ~ 5%
Autorităţile administraţiei publice locale vor fi eligibile să depună proiecte –
singure sau în parteneriat - în cadrul tuturor Programelor Operaţionale, cu
excepţia celui de Transport şi a celui de Asistenţă Tehnică. În cazul în care
Programul Operaţional şi/sau Ghidul Solicitantului prevede administraţiile publice
ca beneficiari eligibili pentru o anumită axă prioritară / domeniu major de
intervenţie, atunci orice administraţie publică va putea solicita finanţare în cadrul
acestor axe / domenii majore de intervenţie. Una dintre cele mai importante
obligaţii de eligibilitate pentru autoritatea publică locală rămâne aceea de a
asigura capacitatea tehnică şi financiară (asigurarea cofinanţării) necesară
implementării proiectului.
Criteriile care trebuie îndeplinite de proiectul pentru care se solicită finanţare vor
fi definite în Ghidul Solicitantului pentru fiecare Program Operaţional / axă
prioritară/ domeniu major de intervenţie în parte. Proiectul trebuie să răspundă
obiectivelor definite prin Programul Operaţional şi să fie coerent cu strategia de
dezvoltare locală şi regională. Pe lângă relevanţa la nivel regional şi local,
solicitantul va trebui să demonstreze sustenabilitatea proiectului, atât din punct
de vedere financiar, cât şi instituţional, dar şi posibilitatea de a asigura
implementarea eficientă a acestuia. Nu în ultimul rând, orice proiect va trebui să
demonstreze impactul economic la nivel local şi/sau regional.
În general, conform regulamentelor cadru de implementare pentru fondurile
structurale şi de coeziune, următoarele cheltuieli nu sunt eligibile: achiziţiile de
terenuri a căror valoare depăşeşte 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile
pentru respectivul proiect, TVA-ul recuperabil, etc
35

6.1. Programul Operaţional Sectorial- Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CCE)
Cadrul Strategic Naţional de Referinţa descrie strategia de sprijinire a

Programelor Operaţionale, care vor fi co-finanţate de Fondul European pentru
Dezvoltare Regionala, Fondul European Social si Fondul de Coeziune.
Programul operaţional sectorial “Creşterea competitivităţii economice” reprezintă

principalul instrument pentru realizarea primei priorităţi tematice a Planului
Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013: Creşterea competitivităţii economice si
dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere.
Obiectivul general al POS CCE este creşterea productivităţii întreprinderilor

romaneşti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul
UE. Ţinta este o creştere medie anuala a productivităţii de cca. 5,5 % pana in
2015. Aceasta va permite României sa atingă un nivel de aproximativ 55% din
media UE.
Obiective specifice:
1. Consolidarea si dezvoltarea in acord cu principiile dezvoltării durabile a sectorului
productive. Elementul cheie al acestui obiectiv specific este sprijinirea
modernizării si inovării întreprinderilor existente si crearea unora noi, in special
IMM-uri in sectoarele productive si al serviciilor pentru afaceri.
2. Valorificarea si calificarea echipamentelor de producţie lărgirea bazei de

producţie, inovarea proceselor de producţie si a echipamentelor si sprijinirea
adoptării standardelor internaţionale conduc la creşterea gamei de produse. De
asemenea, creşterea ofertei de consultanta specializata si sprijinul
internaţionalizării contribuie la procesul de creştere a cotei de piaţă.
3. Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor. Elementul cheie al

acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil dezvoltării
antreprenoriatului prin reducerea constrângerilor in domeniile de eşec ale pieţei -
acces la finanţare, instrumente financiare, accesul la infrastructurile si serviciile
de afaceri - pentru crearea de noi întreprinderi si pentru dezvoltarea celor
existente. Realizarea acestor doua obiective poate fi cuantificata prin "creşterea
contribuţiei IMM la PIB" cu 20% in 2015.
36

4. Creşterea capacităţii C&D si stimularea cooperării intre instituţii de CDI si sectorul

productiv. Elementele cheie ale acestui obiectiv specific constau in finanţarea
proiectelor de CD, care va genera rezultate aplicabile direct in economie,
modernizarea si dezvoltarea capacităţii si infrastructurii CDI, creşterea calităţii si
diversificarea ofertei de servicii inovative si stimularea cererii de inovare din
partea sectorului productiv. Realizarea acestui obiectiv va contribui la creşterea
valorii cheltuielilor totale de CD (GERD) pana la 3% din PIB in 2015.
5. Valorificarea potenţialului TIC si aplicarea acestuia in sectorul public si cel privat.

Elementele cheie sunt exploatarea resurselor umane calificate si de know-how si
îmbunătăţirea infrastructurii in special in zonele de eşec ale pieţei. Scopul este
acela de promovare a introducerii inovării in sectorul productiv, in procesele
administrative, in viata cotidiana si de dezvoltarea a pieţei pentru o noua
generaţie de produse si servicii. Ţinta este de creştere a penetrării serviciilor de
Internet de la 52% in 2003 la 70% in 2015.
6. Creşterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic.

Elementele cheie sunt: reducerea intensităţii energetice prin implementarea in
sectorul energetic a unor tehnologii noi cu randament ridicat, creşterea eficientei
energetice pe tot ciclul si creşterea ponderii energiei din surse regenerabile. Se
va acorda de asemenea un sprijin important si implementării de tehnologii pentru
reducerea emisiilor produse de marile instalaţii energetice. Scopul urmărit este
de a contribui la obiectivele naţionale: reducerea intensităţii energetice primare
cu 40 % pana in anul 2015, comparativ cu 2001, creşterea energiei obţinute din
resurse regenerabile pana la 33% din consumul naţional brut de energie pana in
2010 si reducerea emisiilor de noxe din sectorul energetic, conform Programului
naţional de reducere a bioxidului de sulf, oxidului de azot si prafului in instalaţiile
mari de ardere.
Axe prioritare:
Axa Prioritara 1: Un sistem de producţie inovativ şi Ecoeficient – Domenii majore de

intervenţie:
Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a

întreprinderilor, în special a IMM
37

Accesul IMM la finanţare

Dezvoltarea durabila a antreprenoriatului – operaţiuni
o Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor (SSA) de interes naţional şi

internaţional:
o Sprijin pentru integrarea întreprinderilor in lanţurile de furnizori sau clustere
Axa Prioritara 2: Creşterea competitivităţii economice cercetarea, dezvoltarea si

inovarea pentru competitivitate - Domenii majore de intervenţie:
Cercetarea în parteneriat între universităţi/institute de cercetare şi
întreprinderi în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie
Investiţii in infrastructura de CDI si dezvoltarea capacităţii administrative;
Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare si inovare.
Axa Prioritara 3: Tehnologia informaţiilor si comunicaţiilor pentru sectoarele privat si

public- Domenii de intervenţie:
Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei;
Dezvoltarea si creşterea eficienţei serviciilor publice electronice moderne;
Dezvoltarea e-economiei.
Axa Prioritara 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul

combaterii schimbărilor climatice - Domenii de intervenţie:
Energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi
dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al
mediului);
Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea
energiei verzi;
Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii
furnizării energiei .
Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica - Domenii de intervenţie:

Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul
POS CCE;
Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI.
Contribuţia FEDR la POS CCE este de 2,240 milioane euro, reprezentând

aproximativ 63,57% din bugetul total.
38

Condiţii generale de eligibilitate ale solicitanţilor

Proiectul propus prin Cererea de finanţare poate fi considerat eligibil în cadrul
POS CCE, adică poate fi co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare
Regională (FEDR) şi de la bugetul de stat, dacă îndeplineşte următoarele criterii:
- Activităţile nu au fost finanţate în ultimii 3 ani sau nu sunt finanţate în prezent,
parţial sau în totalitate din alte surse publice.
- Proiectul respectă reglementările naţionale şi comunitare privind egalitatea de
şanse, dezvoltarea durabilă, achiziţiile publice, ajutorul de stat şi informarea şi
publicitatea
Proiectului trebuie finalizat în cel mult 1 an de la data semnării contractului de
finanţare.
39

6.2. Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS MEDIU)
Obiectivul global al Programului Operaţional Sectorial de Mediu (POSM) constă

în îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu,
vizând respectarea acquis-ului comunitar de mediu, prin: îmbunătăţirea accesului
la utilităţile publice şi sprijinirea condiţiilor de dezvoltare economică; protecţia
mediului pentru dezvoltare durabilă; îmbunătăţirea structurilor de management
pentru serviciile de mediu.
POSM dispune, pentru perioada 2007-2013, de o alocare financiară de

aproximativ 4,51 miliarde de euro fonduri europene, la care se adaugă
cofinanţarea naţională. Alocarea totală pentru POSM 2007 - 2013 (incluzând
cofinanţarea naţională) este de 5,61 miliarde Euro.
Obiectivele specifice ale POSM sunt:
Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată,

prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea
zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente
pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin

îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone
poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015
Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor

climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate
localităţi până în 2015
Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin

sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea
reţelei Natura 2000
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra

populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile
zone până în 2015.
40

Axe Prioritare:
Axa prioritara 1 – Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata -

Domenii de intervenţie- Domenii de intervenţie:
Extinderea/modernizarea infrastructurii de apa/apa uzata.
Axa prioritara 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor si

reabilitarea siturilor contaminate
- Domenii de intervenţie:
Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor;
Extinderea infrastructurii de management al deşeurilor;
Reabilitarea siturilor contaminate.
Axa prioritara 3 – Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare in zonele prioritare

selectate
Reabilitarea sistemelor municipale de încălzire.
Axa prioritara 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia

naturii
Întărirea infrastructurii instituţiilor responsabile de protecţia naturii pentru
crearea si implementarea planurilor de management;
Pregătirea si elaborarea planurilor de management pentru ariile protejate,
inclusiv sistemul de monitorizare;
Reconstrucţia ecologica a zonelor cuprinse in reţeaua Natura 2000.
Axa prioritara 5 – Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale
in zonele cele mai expuse la risc
Protecţia împotriva inundaţiilor;
Combaterea eroziunii costiere.
41

Axa prioritara 6 – Asistenta Tehnica
Sprijin pentru management-ul si evaluarea POS Mediu;
Sprijin pentru informare si publicitate.
Bugetul total al POS Mediu pentru perioada de programare 2007-2013 este de

aproximativ 4,900 miliarde Euro.
Alocarea financiara pentru POS Mediu reprezintă 18,5% din totalul fondurilor
alocate României pentru perioada 2007 – 2013, adică 3,960 miliarde Euro.
Sursele comunitare sunt asigurate din Fondul de Coeziune (2,877 miliarde Euro)
si Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (1,083 miliarde Euro). La
acestea se adăuga o contribuţie naţionala de aproximativ 943,51 milioane Euro.
42

6.3. Programul Operaţional Regional (POR)
Programul Operaţional Regional se adresează celor 8 Regiuni de Dezvoltare ale

României:
- Regiunea 1: Nord-Est
- Regiunea 2: Sud-Est
- Regiunea 3: Sud
- Regiunea 4: Sud-Vest
- Regiunea 5: Vest
- Regiunea 6: Nord-Vest
- Regiunea 7: Centru
- Regiunea 8: Bucureşti – Ilfov.
Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de Programele

Sectoriale, sunt:
Puternica dimensiune teritorial-regionala, prin care sunt ţintite, in principal,

Regiunile ramase in urma si zonele mai slab dezvoltate din Regiunile
întrucâtva mai prospere, urmărind revigorarea dezvoltării acestor areale si
contracararea posibilelor efecte negative ale implementării celorlalte
Programe Sectoriale, care pot conduce la adâncirea disparităţilor intre
Regiuni si zone de dezvoltare;
Domeniile de intervenţie sunt in cea mai mare măsura, domenii publice,

care se afla in responsabilitatea autorităţilor locale si sunt complementare
domeniilor de intervenţie ale Programelor Sectoriale;
Contribuie la realizarea coeziunii teritoriale a tarii, din punct de vedere

economic si social, utilizând o alocare diferenţiata a fondurilor pe Regiuni
si zone de dezvoltare;
Conţine o importanta componenta de dezvoltare locala, justificata de

dezvoltarea mozaicală a ţării;
Conţine axe prioritare de dezvoltare tematice, comune tuturor regiunilor

tarii, reprezentând intr-un fel numitorul comun de dezvoltare al tuturor
regiunilor.
43

Obiectivul general este sprijinirea si promovarea unei dezvoltări economice si

sociale echilibrate a tuturor Regiunilor României, prin îmbunătăţirea condiţiilor
infrastructurale si ale mediului de afaceri care determina creşterea economica, cu
prioritate a Regiunilor mai slab dezvoltate.
Obiective specifice:
1. Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, printr-o abordare

policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a Regiunilor.
2. Îmbunătăţirea accesibilităţii în regiuni şi în special a accesibilităţii

centrelor urbane şi a legăturilor lor cu arealele înconjurătoare.
3. Creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor.
4. Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri.
5. Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.
Implementarea acestui program va conduce, în ultimă instanţă, la diminuarea

disparităţilor interregionale precum şi a disparităţilor în interiorul regiunilor, între
mediul urban şi rural, între centrele urbane şi arealele adiacente, iar în cadrul
oraşelor, între zonele atractive pentru investitori şi cele neatractive, printr-o mai
bună utilizare a sinergiilor regionale.
Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor ţării se va realiza printr-o abordare

integrată, bazată pe o combinare a investiţiilor publice în infrastructura locală,
politici active de stimulare a activităţilor de afaceri şi sprijinirea valorificării
resurselor locale.
Axe Prioritare:
Axa prioritara 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere -

Domenii de intervenţie:
Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv

transportul urban
Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri
Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor multifamiliale şi

sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale
44

Axa prioritara 2 Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport - Domenii de

intervenţie:
Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane –

inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură.
Axa prioritara 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale - Domenii de intervenţie:
Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;
Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii

serviciilor sociale
Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru

intervenţii în situaţii de urgenţă
Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educaţionale

preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională
continuă
Axa prioritara 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local- Domenii de

intervenţie:
Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă

regională şi locală (vezi Fişă 4);
Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi

activităţi (vezi Fisa 5)
Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor
Axa prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului - Domenii de intervenţie:
Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum şi

crearea/modernizarea infrastructurilor conexe (vezi Fisa 6);
Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru

valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice (vezi
Fisa 7);
Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul

creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică.
45

Axa prioritara 6: Asistenta tehnica - Domenii de intervenţie:
Sprijinirea implementării, managementului si evaluării POR;
Sprijinirea activităţilor de publicitate si informare privind POR.
Finanţarea POR se realizează din: FEDR - 3,560 milioane euro; fonduri publice
naţionale - 596,82 milioane euro si fonduri private - 31,41 milioane de euro.
Cofinanţarea publica naţionala va fi de 628,24 milioane euro, acoperind 14,25%

din cheltuiala publica totala a POR. Aceasta va fi asigurata din Bugetul de Stat
(515,57 milioane euro), precum si din surse locale (81,25 milioane euro), la care
se mai adăuga cofinanţarea privata, care acoperă restul de 0,75% (31,41
milioane euro).
Implementarea POR va conduce, în ultimă instanţă, la diminuarea disparităţilor

interregionale, precum şi a disparităţilor din interiorul regiunilor, între mediul
urban şi rural, între centrele urbane şi arealele adiacente, iar în cadrul oraşelor,
între zonele atractive pentru investitori şi cele neatractive, printr-o mai bună
utilizare a sinergiilor regionale.
46

6.4. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA)
Necesitatea existentei unui PO DCA rezida in următoarele:
Eficienta serviciilor publice duce la o productivitate crescuta in economie,

de exemplu prin proceduri mai rapide, servicii îmbunătăţite pentru clienţi,
valoarea banilor utilizaţi etc;
Instituţiile administraţiei publice care functioneaza bine sunt o precondiţie

pentru formularea si implementarea eficienta a politicilor, pentru a
promova dezvoltarea socio-economica si a contribui la creşterea
economica si crearea de locuri de munca;
Capacitatea instituţionala si administrativa eficienta este factorul cheie

pentru buna guvernare – un element esenţial al Strategiei Lisabona.
Obiectiv general este acela de a contribui la realizarea obiectivelor naţionale si

ale Uniunii Europene de a obţine progresul in dezvoltarea socio-economica
potrivit obiectivelor de coeziune si convergenta.
Obiectiv specific este acela de a contribui la îmbunătăţirea durabila a

administraţiei publice romaneşti. Obiectivul specific va fi măsurat prin comparaţia
performantelor sectoriale ale serviciilor publice din România cu alte noi state
membre si cu statele membre UE in general.
Axe Prioritare:
Axa prioritara 1: Întărirea intervenţiilor de politici publice in administraţia centrala

Activităţi de management al reformelor;
Capacitatea de formulare a politicilor publice, inclusiv a strategiilor
intersectoriale si a planurilor instituţionale strategice;
Implementarea reformei funcţiei publice;
Implementarea monitorizării si evaluării programelor.
47

Axa prioritara 2: Dezvoltarea capacităţii de îmbunătăţire a performantei serviciilor in

administraţia locala
Activităţi de management al reformelor;
Întărirea capacităţii de management strategic si de planificare a acţiunilor;
Raţionalizarea furnizării serviciilor locale si întărirea managementului
resurselor umane;
Implementarea monitorizării si evaluării performantei in administraţia locala.
Axa prioritara 3: Asistenta tehnica pentru sprijinirea implementării PO
Sprijinirea managementului general al PO DCA, inclusiv pregătirea

următorului exerciţiu de programare;
Sprijinirea strategiei de comunicare a PO DCA.
Planul financiar al PO DCA a fost elaborat in baza unei alocări de aproximativ 1%

din finanţarea totala a FSE si a unei co-finanţări naţionale de 15%. Pana in
prezent, nu au fost identificate finanţări private sau din alte surse.
Autorităţile publice locale vor contribui cu 2% la co-finanţarea naţionala din

propriile lor bugete locale, iar bugetul naţional va acoperi restul de 98%.
Estimările curente sunt ca, in ceea ce priveşte contribuţia UE, aceasta va fi in jur
de 185 de milioane de euro. Daca se ia in considerare cofinantarea României,
atunci, suma totala minima pentru PO DCA este de 217,65 milioane de euro.
48

6.5. Programul Operaţional Sectorial de Transport (POST)
Obiectivul global al Programului Operaţional Sectorial de Transport (POST) îl

reprezintă promovarea în România a unui sistem de transport durabil, care să
permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi
bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel
naţional, în cadrul Europei, între şi în cadrul regiunilor României. Investiţiile
vizează îmbunătăţirea reţelelor de transport rutier, feroviar, aerian, fluvial şi
maritim, acordând prioritate proiectelor aflate în reţeaua TEN-T, dar şi
îmbunătăţirea gradului de conectare a reţelelor naţionale şi regionale la TEN-T.
POST dispune, pentru perioada 2007-2013, de o alocare financiară de
cofinanţarea naţională. Alocarea totală pentru POST 2007 - 2013 (incluzând
Obiectivele specifice ale POST sunt:

Promovarea circulaţiei internaţionale şi de tranzit a persoanelor şi
bunurilor în România prin asigurarea de conexiuni pentru portul
Constanţa, precum şi creşterea tranzitului dinspre UE către sud, prim
modernizarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor de
protecţie a mediului.
Promovarea circulaţiei eficiente a persoanelor şi bunurilor între
regiunile României şi transferul acestora din interiorul ţării către axele
prioritare prin modernizarea reţelelor naţionale TEN-T pe principiile
dezvoltării durabile.
Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat în ceea ce
priveşte toate modurile de transport, prin încurajarea dezvoltării
sectorului feroviar, naval şi intermodal.
Sprijinirea dezvoltării transportului durabil prin minimizarea efectelor

adverse ale transportului asupra mediului şi îmbunătăţirea siguranţei
traficului şi a sănătăţii umane.
49

Axele prioritare:
Axa prioritară 1 - Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare ale Reţelei Trans -

Europene de Transport (axe prioritare TEN-T) în scopul dezvoltării unui sistem durabil
de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE.
Axa prioritară 2 - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în

afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de
transport.
Axa prioritară 3 - Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei

mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor.
Axa prioritară 4 - Asistenţă tehnică.
50

6.6. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Reduselor Umane (POSDRU)
Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane (POS DRU) îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea
competitivităţii, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa
muncii şi asigurarea participării crescute la o piaţă de muncă modernă, flexibilă şi
inclusivă pentru 1.650.000 persoane (aproximativ 18% din totalul populaţiei
ocupate în 2006).
POS DRU dispune, pentru perioada 2007-2013, de o alocare financiară de

cofinanţarea naţională. Alocarea totală pe POS DRU 2007 - 2013 (incluzând
Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:

Promovarea educaţiei iniţiale şi continue de calitate, a formării, inclusiv
educaţiei superioare şi cercetării.
Promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi productivităţii
muncii.
Facilitarea inserţiei tinerilor pe piaţa muncii.
Dezvoltarea unei pieţe de muncă modernă, flexibilă şi inclusivă, cu
accent pe adaptabilitatea forţei de muncă şi a întreprinderilor.
Promovarea reinserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv
din zonele rurale.
Îmbunătăţirea serviciului public de ocupare, prin promovarea egalităţii
de şanse şi combaterea excluziunii sociale.
Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa
muncii.
51

Axele prioritare:
Axa prioritară 1 - Educaţia si formarea profesională în sprijinul creşterii economice si

dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
Următoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului general:

Îmbunătăţirea sistemului de asigurare a calităţii în învăţământul
preuniversitar si formarea profesională iniţială, prin susţinerea unităţilor de
învăţământ în vederea îmbunătăţirii managementului si a capacităţii de
furnizare a calificărilor relevante pentru piaţa muncii;
Îmbunătăţirea sistemului de asigurare a calităţii în învăţământul superior,
prin susţinerea universităţilor în vederea îmbunătăţirii managementului si a
capacităţii de furnizare a calificărilor relevante;
Îmbunătăţirea calificărilor profesorilor, formatorilor si a altor categorii de
personal din educaţie si formare, prin sprijinul acordat pentru formarea
iniţială si continuă a acestora;
Asigurarea calităţii în FPC, prin sprijinirea furnizorilor de FPC în vederea
dezvoltării sistemului de asigurare si management al calităţii;
Sprijinirea obţinerii de cunoştinţe si competenţe mai bune de către tinerii
cercetători prin studii doctorale si postdoctorale
Principalele grupuri ţintă pentru această axă prioritară sunt: personalul de
conducere, îndrumare si control din sistemul MECT; manageri ai unităţilor de
învăţământ preuniversitar si din universităţi, inspectori, decidenţi, alte categorii de
personal implicat în activităţi de management al sistemului de educaţie si formare
profesională iniţială, elevi si studenţi, în special din comunităţile sărace si rurale,
roma si persoane cu dizabilităţi; profesori si personal didactic, etc.;
Operaţiuni orientative:
¾ dezvoltarea si implementarea de instrumente si mecanisme de îmbunătăţire a
învăţământului preuniversitar, inclusiv acţiuni inovative si transnaţionale,
sprijin pentru furnizorii de educaţie si pentru dezvoltarea personalului;
¾ sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de orientare si consiliere în scopul
creşterii performanţelor şcolare si a ratelor de tranziţie către nivele superioare
de educaţie;
¾ sprijin pentru dezvoltarea si diversificarea ofertelor educaţionale si de formare
52

profesională iniţială;
¾ sprijin pentru inovare si pentru dezvoltarea instrumentelor si mecanismelor
pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie si formare profesională iniţială
pentru toţi;
¾ sprijin pentru dezvoltarea educaţiei antreprenoriale si a cetăţeniei active.
Axa prioritară 2 - Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
Obiectivul principal al acestei axe prioritare îl constituie facilitarea accesului la

educaţie, creşterea ocupabilităţii si a nivelului de educaţie si formare profesională
al resurselor umane printr-o abordare de tip „pe tot parcursul vieţii”, în contextul
societăţii bazate pe cunoaştere.
Obiectivele specifice ale acestei axe prioritare sunt:

o mai bună tranziţie de la scoală la viaţa activă;
îmbunătăţirea participării la programe de educaţie de tip „a doua şansă” si
prevenirea
părăsirii timpurii a scolii, în special a grupurilor vulnerabile;
întărirea capacităţii întreprinderilor de a sprijini creşterea nivelului de
calificare a angajaţilor;
creşterea gradului de calificare a angajaţilor
Principalele grupuri ţintă abordate în cadrul acestei axe prioritare sunt: elevi,
studenţi, angajaţi la primul loc de muncă, ucenici; personal din întreprinderi,
desemnat a fi mentor pentru angajaţii aflaţi la primul loc de muncă, tutori pentru
stagiile de pregătire practică a elevilor, studenţi si angajaţi, maiştri de ucenicie;
elevi din zonele rurale, din comunităţile sărace, de etnie roma, precum si cei care
au un nivel scăzut de performanţă şcolară; persoane care au părăsit de timpuriu
şcoala si familiile lor; angajaţi, în special cei cu un nivel scăzut de calificare sau
cei necalificaţi.
Operaţiuni orientative
¾ Sprijinirea programelor de învăţare la locul de muncă pentru elevi si studenţi;
¾ Sprijinirea iniţiativelor de parteneriat între scoli, universităţi si întreprinderi;
¾ Dezvoltarea si furnizarea serviciilor de orientare, consiliere si îndrumare în
sprijinul tranziţiei de la scoală la viaţa activă;
53

¾ Monitorizarea inserţiei tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii;

¾ Sprijinirea si dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie
si prevenirea părăsirii timpurii a scolii;
¾ Dezvoltarea de programe integrate pentru creşterea accesului si participării în
învăţământul primar si secundar pentru persoanele aparţinând grupurilor
vulnerabile, inclusiv sprijin financiar pentru familiile acestora;
¾ Implementarea programelor de tip „şcoala după scoală”, educaţie remedială si
învăţare asistată;
¾ Reintegrarea în educaţie a celor care au părăsit timpuriu şcoala (inclusiv
programe de educaţie de „a doua şansă”);
¾ Furnizarea serviciilor integrate de orientare si consiliere pentru persoanele
expuse riscului de părăsire timpurie a scolii
¾ Furnizare de cursuri de calificare si recalificare a angajaţilor;
¾ Sprijinirea angajaţilor pentru validarea cunoştinţelor dobândite anterior;
¾ Sprijinirea furnizorilor de FPC pentru dezvoltarea si diversificarea ofertelor de
FPC;
¾ Sprijinirea angajatorilor pentru a încuraja participarea la FPC a angajaţilor,
inclusiv prin stimulente;
¾ Sprijinirea campaniilor de conştientizare si informare precum si a serviciilor de
consiliere în carieră;
¾ Sprijinirea activităţilor inovative privind accesul si participarea la FPC si
dobândirea de noi competenţe.
Axa prioritară 3 - Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

Obiectivul general al acestei axe prioritare este: promovarea culturii
antreprenoriale, flexibilităţii si adaptabilităţii prin sprijinirea forţei de muncă si a
întreprinderilor competente, pregătite si adaptabile.

dezvoltarea antreprenoriatului, prin sprijinirea indivizilor pentru iniţierea
afacerilor;
îmbunătăţirea nivelului de calificare al specialiştilor din managementul si
organizarea muncii;
creşterea nivelului de specializare a angajaţilor, prin actualizarea si
îmbunătăţirea calificărilor;
creşterea nivelului de participare a partenerilor sociali si a ONG-urilor în
furnizarea de servicii comunităţii.
54

Principalele grupuri ţintă avute în vedere în cadrul acestei Axe prioritare, sunt:
întreprinderile publice si private, angajaţii; personalul managerial din întreprinderi,
în mod special din IMM-uri, antreprenorii; partenerii sociali si asociaţiile si
organizaţiile societăţii civile.
Operaţiuni orientative:
¾ creşterea conştientizării si promovarea atitudinii pozitive faţă de cultura
antreprenorială;
¾ implementarea de programe si servicii inovative pentru încurajarea
antreprenoriatului si dezvoltarea culturii antreprenoriale;
¾ promovarea si sprijinirea formării profesionale a personalului din domeniul
managementului sănătăţii si a personalului medical;
¾ promovarea formării profesionale în domeniul noilor tehnologii, inclusiv TIC,
protecţiei mediului si controlului poluării;
¾ promovarea schimburilor de experienţă trans-naţionale în ceea ce priveşte
creşterea adaptabilităţii;
¾ asistenţă si sprijin pentru elaborarea planurilor de acţiune pentru încurajarea
si dezvoltarea parteneriatelor;
¾ identificarea si implementarea modalităţilor de creştere a interesului
angajatorilor si al altor actori relevanţi pentru creşterea investiţiilor în resursele
umane si creşterea responsabilităţii sociale a întreprinderilor;
¾ dezvoltarea capacităţii interne a partenerilor sociali de a promova dezvoltarea
resurselor umane, cu accent pe standarde si certificare;
¾ consolidarea capacităţii ONG-urilor de cooperare cu autorităţile publice
centrale si locale, în vederea promovării iniţiativelor comune pentru incluziune
socială, inclusiv dezvoltarea serviciilor de voluntariat si caritate;
¾ îmbunătăţirea capacităţii de sprijinire a iniţiativelor de dezvoltare a
responsabilităţii civice, prin participarea la dezbateri publice si facilitarea
accesului la informaţii publice;
¾ dezvoltarea iniţiativelor de încurajare a reţelelor la nivel naţional si al UE;
¾ dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru ONG-uri si pentru iniţiativele care
promovează ocuparea si incluziunea socială, inclusiv pentru partenerii sociali
activi pe piaţa muncii;
55

Axa prioritară 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

Obiectivul general al acestei axe prioritare este: creşterea calităţii, eficienţei si
transparenţei serviciilor de ocupare furnizate de Serviciul Public de Ocupare
(ANOFM).
creşterea nivelului de servicii de tip „self service” promovate de agenţiile
de ocupare;
creşterea calităţii managementului în Serviciul Public de Ocupare (SPO);
îmbunătăţirea competenţelor angajaţilor SPO pentru furnizarea serviciilor
către clienţi;
creşterea furnizării măsurilor active de ocupare, în special a programelor
de formare profesională pentru şomeri.
Axa prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: facilitarea integrării pe piaţa

muncii a şomerilor tineri si a şomerilor de lungă durată, atragerea si menţinerea
unui număr mai mare de persoane pe piaţa muncii, inclusiv în zonele rurale si
sprijinirea ocupării formale.
Obiectivele specifice care vor contribui la realizarea obiectivului general:

creşterea participării şomerilor de lungă durată la programe integrate de
măsuri active de ocupare;
creşterea participării la programe integrate de ocupare a persoanelor din
agricultura de subzistenţă;
îmbunătăţirea ocupării participanţilor din zonele rurale în programe
integrate de ocupare
Principalele grupuri ţintă pentru această axă prioritară sunt: şomerii tineri si şomerii
de lungă durată; şomerii peste 45 de ani, persoanele inactive si descurajate
persoanele din mediul rural ocupate în agricultura de subzistenţă.
56

Operaţiuni orientative
¾ sprijinirea tuturor activităţilor privind măsurile active de ocupare:
¾ elaborarea si implementarea de planuri de acţiune individualizate, furnizarea
de asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă, servicii de orientare si
formare pentru şomeri tineri si şomeri de lungă durată, lucrători vârstnici,
persoane aflate în căutarea unui loc de muncă revenite pe piaţa muncii după
o perioadă de absenţă;
¾ dezvoltarea si implementarea unor măsuri si acţiuni trans-naţionale pentru
promovarea mobilităţii ocupaţionale si geografice; măsuri pentru o mai bună
corelare între aptitudinile individuale, educaţie si potenţialul de muncă si
oportunităţile de pe piaţa muncii (echilibru si diagnoza muncii);
¾ elaborarea si implementarea metodelor inovative pentru promovarea ocupării
în rândul şomerilor tineri si de lungă durată;
¾ dezvoltarea programelor integrate pentru formare, ocupare si alte măsuri de
sprijin pentru populaţia din zonele rurale, care urmăresc reducerea agriculturii
de subzistenţă;
¾ măsuri pentru promovarea mobilităţii ocupaţionale si geografice a forţei de
muncă din mediul rural, pentru a beneficia de toate oportunităţile de ocupare
existente si pentru creşterea coeziunii regionale;
¾ măsuri pentru îmbunătăţirea mediului înconjurător în zonele rurale si a stării
de sănătate a populaţiei din mediul rural, cu scopul de a-i creste motivaţia,
disponibilitatea si oportunităţile de participare pe piaţa muncii;
¾ sprijin pentru membrii de familie aflaţi în îngrijire, servicii de asistenţă si alte
activităţi asociate pentru a permite indivizilor să participe pe piaţa muncii;
¾ promovarea programelor care sprijină si încurajează demararea afacerilor în
activităţi non-agricole.
57

Axa prioritară 6 - Promovarea incluziunii sociale

Obiectivul principal al acestei axe prioritare este: facilitarea accesului pe piaţa
muncii a grupurilor vulnerabile si promovarea unei societăţi inclusive si coezive în
scopul asigurării bunăstării tuturor cetăţenilor.
Următoarele obiective specifice vor contribui la atingerea obiectivului general:
promovarea si sprijinul creării de noi locuri de muncă în structurile
economiei sociale;
creşterea nivelului de calificare pentru persoanele aparţinând grupurilor
vulnerabile;
îmbunătăţirea nivelului de competenţe al specialiştilor din domeniul
incluziunii sociale
Grupurile ţintă pentru această axă prioritară au fost identificate în Memorandumul

Comun privind Incluziunea Socială (JIM): populaţia rromă; persoanele cu dizabilităţi;
tinerii care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului; femeile; familiile cu mai
mult de 2 copii; familiile monoparentale; copiii în situaţii de risc; infractorii si foştii
delincvenţi; persoanele dependente de droguri si alcool; persoanele fără adăpost;
victimele violenţei domestice; persoanele infectate cu HIV/SIDA; persoanele afectate de
boli profesionale; refugiaţii, azilanţii.
Operaţiunile finanţate din FSE pentru promovarea economiei sociale vor sprijini
entităţi precum ONG-urile, cooperativele sociale, asociaţiile de ajutor reciproc,
alte organizaţii de caritate si de voluntariat, ca instrumente flexibile si sustenabile
de asistenţă a comunităţilor în atingerea propriilor obiective, precum:
¾ stimularea creării de locuri de muncă si dezvoltarea aptitudinilor;
¾ consolidarea capacităţii comunitare pentru sprijinul social;
¾ sprijinirea creşterii economice si revitalizarea vecinătăţii;
¾ protecţia mediului;
¾ mobilizarea grupurilor dezavantajate
¾ dezvoltarea mecanismelor si instrumentelor necesare pentru implementarea
integrală a conceptului de economie socială;
¾ promovarea capacităţii de a ocupa un loc de muncă si adaptabilităţii
persoanelor slab calificate, persoanelor cu dizabilităţi si persoanelor supuse
riscului de excluziune socială, în entităţile economiei sociale;
58

¾ sprijinirea parteneriatelor între toţi actorii relevanţi implicaţi, din comunitate

(sindicate, instituţii publice, asociaţii patronale, lucrători, sectorul non-
guvernamental, întreprinderi, mediul de afaceri si alte asociaţii etc.);
¾ acţiuni de sensibilizare, promovare a serviciilor de consiliere si informare si
schimbul de experienţă în domeniul economiei sociale;
¾ dezvoltarea instrumentelor si metodelor adecvate pentru furnizarea serviciilor
sociale; furnizarea, dezvoltarea si crearea serviciilor flexibile si alternative
pentru îngrijirea copiilor si/sau a altor membri ai familiei aflaţi în îngrijire pe
parcursul zilei;
¾ dezvoltarea programelor de formare pentru specialiştii implicaţi în sistemul
serviciilor sociale (lucrători sociali, asistenţi personali, asistente comunitare,
mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenţi maternali, îngrijitori, personal
din instituţii rezidenţiale).
¾ dezvoltarea programelor specifice, inclusiv stimulente pentru angajatori,
pentru (re)integrarea pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile, în special a
populaţiei rome, persoanelor cu dizabilităţi si tinerilor peste 18 ani care au
părăsit sistemul de stat de protecţie a copilului;
¾ programe de formare pentru dezvoltarea competenţelor si calificărilor de bază
pentru grupurile vulnerabile;
¾ măsuri de acompaniere în vederea identificării si menţinerii unui loc de muncă
(sprijin pentru membrii de familie aflaţi în îngrijire, servicii de asistenţă si alte
activităţi asociate care permit individului să participe pe piaţa muncii);
¾ sprijin special pentru dezvoltarea unor noi locuri de muncă protejate în
întreprinderi
¾ programe de calificare si recalificare pentru creşterea abilităţilor si calificărilor
femeilor;
¾ programe specifice adresate femeilor interesate de dezvoltarea carierei,
inclusiv sprijin pentru iniţierea unei afaceri;
¾ campanii de sensibilizare si schimb de bune practici în scoli si întreprinderi
pentru combaterea stereotipurilor de gen, inclusiv campanii pentru femei, în
special pentru femeile din zonele rurale si pentru cele care aparţin grupurilor
cu nevoi speciale;
¾ programe de sprijin concentrate pe eliminarea stereotipilor de gen din
59

societate, în special prin mass-media;

¾ furnizarea de sprijin si campanii de conştientizare privind promovarea culturii
sănătăţii, combaterea traficului de fiinţe umane, a violenţei domestice etc.
¾ sprijinirea iniţiativelor transnaţionale si a parteneriatelor la nivel european,
urmărindu-se dezvoltarea resurselor umane si crearea unei pieţe a muncii
inclusive;
¾ dezvoltarea programelor comune pentru promovarea ocupării;
¾ dezvoltarea unor metode noi pentru combaterea discriminării si a inegalităţilor
pe piaţa muncii;
¾ înfiinţarea parteneriatelor pentru schimbul de experienţă în ceea ce priveşte
adaptarea formării profesionale la noile tehnologii;
¾ promovarea transferului de expertiză privind incluziunea si ocuparea
şomerilor de lungă durată;
¾ schimburi transnaţionale de experienţă si bune practici, pentru Autoritatea de
Management si Organismele Intermediare;
¾ dezvoltarea studiilor transnaţionale comparative.
Axa prioritară 7 - Asistenţă Tehnică

Obiectivul general: acordarea de sprijin pentru procesul de implementare a POS
DRU si utilizarea eficientă a sprijinului financiar al Comunităţii si a cofinanţării
naţionale, prin:
performanţă si calificare corespunzătoare la nivelul AM si al OI;
utilizarea strategică a evaluării;
coerenţa între acţiuni, asigurarea compatibilităţii proiectelor cu politicile
UE;
promovarea obiectivelor si operaţiunilor POS DRU
60

6.7. Programului Operaţional de Asistenţă Tehnică (PO AT)
Obiectivul global al Programului Operaţional de Asistenţă Tehnică (PO AT) este

asigurarea sprijinului pentru coordonare şi implementarea eficientă şi
transparentă, precum şi pentru absorbţia Instrumentelor Structurale în România.
PO AT dispune, pentru perioada 2007-2013, de o alocare financiară de

aproximativ 170 milioane de euro fonduri europene, la care se adaugă
cofinanţarea naţională. Alocarea totală pentru PO AT 2007 - 2013 (incluzând
cofinanţarea naţională) este de 212 milioane Euro.
Obiectivele specifice ale PO AT sunt:
Asigurarea sprijinului şi a instrumentelor necesare pentru coordonarea şi

implementarea Fondurilor Structurale, în procesele de programare,
monitorizare, management financiar, control şi audit intern şi pregătirea
pentru următoarea perioadă de programare a Instrumentelor Structurale
Implementarea coordonată a planului de acţiune a ANCIS pentru

comunicare: diseminarea şi promovarea informaţiei privind Fondurile
Structurale conform Strategiei Naţionale de Comunicare privind
Instrumentele Structurale.
Axele prioritare:
Axa prioritară 1 – Sprijin pentru implementarea Instrumentelor Structurale şi

coordonarea programelor
Axa prioritară 2 – Dezvoltarea şi sprijinul funcţionării SMIS
Axa prioritară 3 – Diseminarea informaţiilor privind Instrumentele Structurale şi

promovarea acestora
61

62

Capitolul VII. Sinteza surselor de finanţare
63

GHIDUL FONDURILOR SI SURSELOR DE FINANŢARE Anexa 7.1. Sinteza surselor de finanţare
Programul Operaţional Regional
Procent din
Domeniul de Solicitanţi Valoarea valoarea
Axa prioritară Obiectiv(e)
intervenţie Tipuri de acţiuni/operaţiuni eligibile eligibili grantului totală a
costurilor
eligibile
APL în
Reabilitarea, modernizarea,
3.2. Reabilitarea / parteneriat cu
dezvoltarea şi echiparea clădirilor în 700.000-
Crearea premiselor modernizarea/ furnizorii de
care funcţionează centre sociale 3.500.000 Lei
necesare pentru echiparea servicii sociale
multifunctionale; (cca.200.000- 98%
asigurarea infrastructurii de drept public
Reabilitarea, modernizarea şi 1.000.000 euro)
populaţiei cu serviciilor sociale. sau privat
echiparea clădirilor în care
servicii esenţiale, acreditaţi în
funcţionează centre rezidenţiale.
contribuind astfel la condiţiile legii.
atingerea 3.3. Îmbunătăţirea
10.000.000-
Axa prioritară obiectivului dotării cu Îmbunătăţirea dotării cu vehicule şi Asociaţii de
50.000.000 Lei
3. european al echipamente a echipamente a bazelor operaţionale Dezvoltare
(cca 3.000.000– 98%
Îmbunătăţirea coeziunii bazelor operaţionale regionale şi judeţene pentru Intercomunitar
15.000.000
infrastructurii economice şi pentru intervenţii în intervenţii în situaţii de urgenţă. ă
Euro)
sociale sociale, prin situaţii de urgenţă
îmbunătăţirea 3.4. Reabilitarea
infrastructurii /modernizarea/ Reabilitarea/modernizarea/echiparea
serviciilor de dezvoltarea infrastructurii şcolare din
500.000–
sănătate, educaţie, infrastructurii învăţământul obligatoriu şi a
67.000.000 Lei
sociale, şi pentru educaţionale infrastructurii campusurilor
APL (cca.150.000– 98%
siguranţă publică preuniversitare, universitare;
20.000.000
în situaţii de universitare şi a Crearea şi dezvoltarea campusurilor
Euro)
urgenţă. infrastructurii pentru pentru învăţământul profesional şi
formare profesională tehnic (CIPT).
continuă
63
Procent din
costurilor
eligibile
Înfiinţarea şi
dezvoltarea 4.1. Dezvoltarea 40%
1.700.000–
structurilor de structurilor de Regiunea de
Crearea şi/ sau extinderea diferitelor 85.000.000 Lei
afaceri de sprijinire a afacerilor dezvoltare 8
tipuri de structuri regionale/locale de APL (cca.500.000 –
importanţă locală şi de importanţă 50%
sprijinire a afacerilor. 25.000.000
Axa prioritară regională, regională şi locală. celelalte
Euro)
4. Sprijinirea reabilitarea siturilor regiuni
dezvoltării industriale şi
mediului de sprijinirea
afaceri iniţiativelor
regional şi 98% pentru
antreprenoriale
local 4.2. Reabilitarea 1.700.000 – activităţi de
locale şi regionale, •Reabilitarea siturilor industriale
siturilor industriale 85.000.000 Lei depoluare
pentru a facilita poluate şi neutilizate şi pregătirea
poluate şi neutilizate APL (cca.500.000 – 50% pentru
crearea de noi pentru noi activităţi.
şi pregătirea pentru 25.000.000 activităţi de
locuri de muncă şi
noi activităţi Euro) investiţii
creşterea
iniţiale
economică
durabilă.
Valorificarea şi Restaurarea, protecţia şi
promovarea conservarea obiectivelor turistice
5.1. Restaurarea şi
durabilă a care fac parte din patrimoniul cultural
Axa prioritară valorificarea durabilă
patrimoniului universal, precum şi modernizarea 1.700.000 –
5. a patrimoniului
cultural şi a infrastructurii conexe; 85.000.000 Lei
Dezvoltarea cultural, precum şi APL
resurselor naturale Restaurarea, protecţia şi (cca.500.000 – 98%
durabilă şi crearea/modernizarea
cu potenţial turistic, conservarea patrimoniului cultural 25.000.000
promovarea infrastructurilor
precum şi naţional cu important potenţial Euro)
turismului conexe
îmbunătăţirea turistic şi modernizarea infrastructurii
calităţii conexe, în vederea introducerii în
infrastructurii circuitul turistic
turistice de cazare 5.2. Crearea, Dezvoltarea turismului bazat pe APL 700.000 – 98%
64
Procent din
costurilor
eligibile
şi agrement, în dezvoltarea, resurse turistice naturale; 85.000.000 Lei
vederea creşterii modernizarea Valorificarea potenţialului oferit de (cca 200.000 –
atractivităţii infrastructurii de turismul montan; 25.000.000
regiunilor, turism pentru Dezvoltarea turismului balnear Euro)
dezvoltării valorificarea Modernizarea/extinderea structurilor
economiilor locale resurselor naturale şi de cazare şi a utilităţilor conexe
şi creării de noi creşterii calităţii Crearea/modernizarea /extinderea
locuri de muncă. serviciilor turistice. infrastructurii turistice de agrement şi
a utilităţilor conexe
65
Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”

Procent din
Domeniul de valoarea
Axa prioritară Obiectiv(e) Solicitanţi eligibili Valoarea grantului
intervenţie Tipuri de acţiuni/operaţiuni eligibile totală a
costurilor
eligibile
o Consolidarea şi APL 98%
Dezvoltarea structurilor de sprijin al
dezvoltarea Parteneriate
afacerilor (SSA) de interes naţional 80.000.000 lei
Axa 1 - Un sectorului intre APL si 50%
1.3 Dezvoltarea si internaţional
sistem productiv întreprinderi
antreprenoriat
inovativ o Crearea unui
ului
de producţie mediu de afaceri Sprijin pentru integrarea
APL
favorabil pentru întreprinderilor în lanţurilor de 10.000.000 lei 98%
dezvoltarea furnizori sau clusterelor
întreprinderilor
Axa 3 - o Sprijinirea Sprijin pentru realizarea reţelelor
Tehnologia competitivităţii broadband si a punctelor de acces 6.400.000 lei
informaţiei şi economice şi 3.1 Susţinerea public la Internet in banda larga (cca.2.000.000 98%
APL precum si
comunicaţiilor promovarea utilizării (PAPI) în zonele de eşec ale pieţei euro)
forme asociative
pentru interacţiunilor tehnologiei defavorizate din punct de vedere
ale acestor (ADI)
sectoarele dintre sectorul informaţiei ala accesului
privat şi public şi Susţinerea conectării unităţilor
640.000 lei (cca.
public întreprinderi/cetăţe şcolare la internet prin conexiuni 98%
200.000 euro)
ni prin broadband
valorificarea 3.2 Dezvoltarea şi Susţinerea implementării de soluţii APL precum si
potenţialului TIC şi 4.800.000 lei
creşterea de e-guvernare şi asigurarea forme asociative 98%
a aplicaţiilor sale (cca. 1.500.000
eficientei a conexiunii la broadband, acolo unde ale acestor (ADI)
euro)
serviciilor publice este necesar
electronice Implementarea de sisteme TIC în 1.600.000 lei
moderne scopul creşterii interoperabilităţii (cca. 500.000
sistemelor informatice euro)
Susţinerea implementării de aplicaţii 4.800.000 lei
de E-Learning (cca. 1.500.000
euro)
66
Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”

Procent din
Domeniul de valoarea
Axa prioritară Obiectiv(e) Solicitanţi eligibili Valoarea grantului
intervenţie Tipuri de acţiuni/operaţiuni eligibile totală a
costurilor
eligibile
Susţinerea implementării de soluţii
4.800.000 lei
de e-sănătate şi asigurarea
(cca. 1.500.000
conexiunii la broadband, acolo unde
euro)
este necesar
Sprijinirea investiţiilor in
o Reducerea
Axa 4 - modernizarea si realizarea de noi
intensităţii energiei
Creşterea capacităţi de producere a energiei
primare în scopul
eficienţei Valorificarea electrice si termice, prin
atingerii ţintei min.840.000 lei
energetice şi a resurselor valorificarea resurselor energetice
naţionale (d e40% (cca.250.000
securităţii regenerabile de regenerabile: a biomasei, a
până în anul 2015, APL euro) –max. 98%
furnizării în energie pentru resurselor hidroenergetice (in unităţi
comparativ cu 2001) 33.700.000 (cca.
contextul producerea cu putere instalata mai mica sau
şi reducerea 1.000.000 euro)
combaterii energiei verzi egala 10MW), solare, eoliene, a
gradului de poluare
schimbărilor biocombustibilului, a res.
a sectorului
climatice geotermale si a altor resurse
energetic
regenerabile de energie
67
Programul Operaţional Sectorial de Mediu

Procent din
Solicitanţi Valoarea valoarea
Axa prioritară Obiectiv(e) Domeniul de intervenţie Tipuri de acţiuni/operaţiuni
eligibili grantului totală a
eligibile
costurilor
eligibile
Construcţia/modernizarea
surselor de apă în vederea
potabilizării;
Asigurarea
Construcţia/reabilitarea
serviciilor de apă şi
staţiilor de tratare a apei
canalizare, la tarife
potabile
accesibile
Extinderea/reabilitarea
Asigurarea calităţii
reţelelor de distribuţie a apei
corespunzătoare a
potabile şi a sistemelor de
apei potabile în
canalizare
toate aglomerările 98%
Axa prioritară umane; Cheltuielile
staţiilor de epurare a apelor
1 “Extinderea Îmbunătăţirea neeligibile vor
uzate;
şi calităţii cursurilor 1.1 Extinderea/modernizarea Buget total fi acoperite de
modernizarea de apă sistemelor de apă/apă ADI 3.266.508.4 beneficiari sau
facilităţilor de epurare a
sistemelor de Îmbunătăţirea uzată 23 Euro de către
nămolurilor;
apă şi apă gradului de bugetul de stat
Contorizare, echipament de
uzată” gospodărire a conform OUG
laborator, echipamente de
nămolurilor nr 29/2007.
detectare a pierderilor, etc.
provenite de la
Asistenţă tehnică pentru
staţiile de epurare
pregătirea proiectelor
a apelor uzate
(inclusiv dosarele de licitaţie),
Crearea de
management şi publicitate
structuri inovatoare
(inclusiv conştientizarea
şi eficiente de
publicului), îmbunătăţirea
management al
guvernării instituţionale
apei
68
Programul Operaţional Sectorial de Mediu

Procent din
Axa prioritară Obiectiv(e) Domeniul de intervenţie Tipuri de acţiuni/operaţiuni
eligibile
costurilor
eligibile
Creşterea gradului Reabilitarea şi ecologizarea 98%
de acoperire a terenurilor prin utilizarea Cheltuielile
Dezvoltarea sistemelor
populatiei care măsurilor adecvate pentru neeligibile vor
integrate de management Buget total
beneficiază de categorii specifice de situri fi acoperite de
al deşeurilor şi extinderea APL 991,051,090
colectarea contaminate; beneficiari sau
infrastructurii de euro
deşeurilor Asistenţă tehnică pentru de către
management al deşeurilor
municipale, şi de pregătirea de proiecte, studii bugetul de stat
serviciile de de opţiune, management şi conform OUG
Axa Prioritară management de supervizare şi publicitate. nr 29/2007.
2“Dezvoltarea calitate
sistemelor de corespunzătoare şi
management la tarife
integrat al acceptabile;
deşeurilor şi Reducerea reabilitarea şi ecologizarea 98%
reabilitarea cantităţii de deşeuri terenurilor prin utilizarea Cheltuielile
siturilor depozitate; măsurilor adecvate pentru Buget total neeligibile vor
istorice Creşterea cantităţii categorii specifice de situri 176.727.759 fi acoperite de
Reabilitarea zonelor APL
contaminate de deşeuri reciclate contaminate; euro (din beneficiari sau
poluate istoric
şi valorificate asistenţă tehnică pentru 2009) de către
Înfiinţarea unor pregătirea de proiecte, studii bugetul de stat
structuri eficiente de opţiune, management şi conform OUG
de management al supervizare şi publicitate. nr 29/2007.
deşeurilor
Reducerea
numărului de situri
contaminate istoric.
69
Programul Naţional de Dezvoltare Rurala

Procent din
Valoarea
valoarea
Axa prioritară Masura Obiective Tipuri de acţiuni/operaţiuni Solicitanţi eligibili proiectului/
totală a
eligibile Valoare grant
costurilor
eligibile
Sprijinirea aplicării
Proprietari/deţinători
Gospodărirea programelor de refacere a
de pădure sau
raţională a pădurii pădurilor slab productive.
Măsura 122 asociaţiile acestora,
şi asigurarea Sprijinea înlocuirii
Îmbunătăţirea comune, oraşe,
continuităţii şi arboretelor de răşinoase din 1.000.000 50%
valorii municipii deţinătoare
biodiversităţii afara arealului cu speciile euro
economice a depădure sau
ecosistemelor corespunzătoare staţiunilor
pădurii asociaţiile constituite
forestiere. forestiere.
de acestea.
Sprijinirea investiţiilor în
echipamente de recoltare.
Ameliorarea Îmbunătăţirea accesibilităţii 1.000.000
accesului la la exploataţiile agricole şi euro/proiect
exploataţiile forestiere; 1.500.000
Axa 1. Creşterea
agricole şi Reducerea fărâmiţării euro/proiect 100% pentru
competitivităţii
forestiere; excesive a terenurilor ptr drumurile investiţiile de
sectoarelor
Măsura 125 Sprijinirea agricole; forestiere şi utilitate
agricol si
“Îmbunătăţirea şi activităţilor Construirea şi lucrările de publică care
forestier
dezvoltarea economice şi a modernizarea drumurilor de corectare a deservesc
infrastructurii activităţilor exploataţie care să asigure torenţilor comunitatea;
legate de productive, prin accesul nerestricţionat la situate în
dezvoltarea şi dezvoltarea unei exploataţiile agricole fondul agricol
adaptarea infrastructuri rezultate în urma acţiunii de şi forestier
agriculturii şi minimale; comasare a parcelelor de
silviculturii” Ameliorarea teren agricol;
• 50% din
infrastructurii Facilitarea accesului la
totalul
agricole şi surse de energie şi 750.000
cheltuielilor
forestiere în extinderea sistemelor de euro/proiect.
eligibile pentru
conformitate cu irigaţii, drenaj, combaterea
investiţiile de
standardele eroziunii solului şi protecţia
utiliate privată.
comunitare; împotriva excesului de apă
70

Procent din
Valoarea
valoarea
totală a
costurilor
eligibile
Ameliorarea şi umiditate în vederea
calităţii mediului şi îmbunătăţirii condiţiilor de
diminuarea producţie;
surselor de poluare Lucrări de corectarea
torenţilor situate în fondul
agricol şi forestier.
Construirea, modernizarea
şi dotarea centrelor de
informare, promovare,
prezentare şi vizitare
turistică, etc.
Crearea şi
Dezvoltarea de sisteme
menţinerea
electronice de rezervare
locurilor de muncă
pentru structurile de primire
prin activităţi de
turistice;
turism, în special
Amenajarea de marcaje
Axa 3 Calitatea pentru tineri şi
Măsura 313 turistice, refugii turistice 17
vieţii în zonele femei;
Încurajarea de interes public etc.
rurale şi Crearea, CL si ADI
activităţilor Investiţii legate de 300.000 euro 100%
diversificarea îmbunătăţirea şi
turistice refacerea în scop turistic a
economiei rurale diversificarea
vechilor trasee de cale
infrastructurii şi
ferata cu ecartament îngust,
serviciilor turistice;
a amenajărilor
Creşterea
complementare acestora
numărului de turişti
(ex: construcţii, plan înclinat
şi durata vizitelor.
etc.),
Recondiţionarea
echipamentelor şi utilajelor;
Investiţii legate de
înfiinţarea şi amenajarea de
trasee tematice (ex: “drumul
71

Procent din
Valoarea
valoarea
totală a
costurilor
eligibile
vinului”, „al olăritului”,
„cioplitorilor în lemn” etc.).
Îmbunătăţirea 1.000.000 100% proiecte
infrastructurii fizice Euro/proiect exclusiv
de bază în spaţiul CL infrastructura publice
Măsura 322
rural; 2.500.000 negeneratoare
Renovarea,
Îmbunătăţirea Crearea şi modernizarea Euro/proiect de profit
dezvoltarea
accesului la servicii infrastructurii fizice de bază; integrat
Axa 3 Calitatea satelor,
de bază pentru Crearea şi dezvoltarea
vieţii în zonele îmbunătăţirea
populaţia rurală; serviciilor de bază pentru
rurale şi serviciilor de
Creşterea populaţia rurală;
diversificarea bază pentru 3.000.000
numărului de sate Protejarea patrimoniului
economiei rurale economia şi Euro/proiect 70%
renovate; cultural şi natural de interes
populaţia rurală infrastructura proiecte
Creşterea local ADI
şi punerea în 6.000.000 generatoare
numărului de
valoare a Euro/proiect de profit
obiective de
moştenirii rurale integrat
patrimoniu din
spaţiul rural
sprijinite.
72
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Procent din
Domeniul de Solicitanţi Valoarea
Axa prioritară Obiectiv(e) valoarea totală
intervenţie Tipuri de acţiuni/operaţiuni eligibile eligibili grantului
a costurilor
eligibile
Sprijinirea programelor de învăţare la
locul de muncă pentru elevi si studenţi;
Sprijinirea iniţiativelor de parteneriat
între scoli,universităţi si întreprinderi; APL
Dezvoltarea si furnizarea serviciilor de precum si
orientare, consiliere si îndrumare în forme 50.000 – 100%
Tranziţia de la
sprijinul tranziţiei de la scoală la viaţa asociative 500.000 euro
scoală la viaţa activă
activă; ale acestor
Monitorizarea inserţiei tinerilor absolvenţi (ADI)
pe piaţa muncii;
Facilitarea accesului la Dezvoltarea acţiunilor inovative în
educaţie, creşterea vederea îmbunătăţirii tranziţiei de la
Axa prioritară
ocupabilităţii si a scoală la viaţa activă.
2 - Corelarea
nivelului de educaţie si Promovarea unor servicii integrate si
învăţării pe tot
formare profesională al soluţii alternative pentru învăţământul
parcursul
resurselor umane printr- preşcolar;
vieţii cu piaţa
o abordare de tip „pe tot Implementarea programelor de tip
muncii
parcursul vieţii”, în „şcoala după scoală”, educaţie remedială
contextul societăţii si învăţare asistată; APL
bazate pe cunoaştere. Reintegrarea în educaţie a celor care au precum si
Prevenirea si părăsit timpuriu şcoala (inclusiv programe forme 50.000 – 100%
corectarea părăsirii de educaţie de „a doua şansă”); asociative 500.000 euro
timpurii a scolii Furnizarea serviciilor integrate de ale acestor
orientare si consiliere pentru persoanele (ADI)
expuse riscului de părăsire timpurie a
scolii
73

Procent din
a costurilor
eligibile
Furnizare de cursuri de calificare si
recalificare a angajaţilor;
Acordare de sprijin si stimulente
angajaţilor în vederea participării la FPC;
Sprijinirea angajaţilor pentru validarea
cunoştinţelor dobândite anterior;
Facilitarea accesului la
Sprijinirea furnizorilor de FPC pentru
educaţie, creşterea
Axa prioritară dezvoltarea si diversificarea ofertelor de APL
ocupabilităţii si a
2 - Corelarea FPC precum si
nivelului de educaţie si Acces si participare 100%
învăţării pe tot Acordare de facilităţi pentru indivizii forme 50.000 –
formare profesională al la formare
parcursul „greu de motivat” (adulţii necalificaţi sau asociative 500.000 euro
resurselor umane printr- profesională
vieţii cu piaţa cu un nivel scăzut de calificare); ale acestor
o abordare de tip „pe tot continuă
muncii Sprijinirea angajatorilor pentru a încuraja (ADI)
parcursul vieţii”, în
participarea la FPC a angajaţilor, inclusiv
contextul societăţii
prin stimulente;
bazate pe cunoaştere.
Sprijinirea campaniilor de conştientizare
si informare precum si a serviciilor de
consiliere în carieră;
Sprijinirea activităţilor inovative privind
accesul si participarea la FPC si
dobândirea de noi competenţe.
74

Procent din
a costurilor
eligibile
Dezvoltarea programelor integrate

pentru formare, ocupare si alte măsuri de
sprijin pentru populaţia din zonele rurale,
care urmăresc reducerea agriculturii de
subzistenţă;
Măsuri pentru promovarea mobilităţii
Facilitarea integrării pe ocupaţionale si geografice a forţei de
piaţa muncii a muncă din mediul rural, pentru a beneficia
Promovarea de toate oportunităţile de ocupare
şomerilor tineri si a
Axa Prioritară sustenabilităţii pe existente si pentru creşterea coeziunii APL
şomerilor de lungă
5:- termen lung a regionale; precum si
durată, atragerea si
Promovarea zonelor rurale în Măsuri pentru îmbunătăţirea mediului forme
menţinerea unui număr Minim 15.000
măsurilor ceea ce priveşte înconjurător în zonele rurale si a stării de asociative 100%
mai mare de euro
active de dezvoltarea sănătate a populaţiei din mediul rural, cu ale acestor
persoane pe piaţa
ocupare resurselor umane scopul de a-i creste motivaţia, (ADI)
muncii, inclusiv în
si ocuparea forţei disponibilitatea si oportunităţile de
zonele rurale si
de muncă. participare pe piaţa muncii;
sprijinirea ocupării
formale Sprijin pentru membrii de familie
aflaţi în îngrijire, servicii de asistenţă si
alte activităţi asociate pentru a permite
indivizilor să participe pe piaţa muncii;
Promovarea programelor care
sprijină si încurajează demararea
afacerilor în activităţi non-agricole.
75

Procent din
a costurilor
eligibile
Obiectivul general
Facilitarea integrării pe
piaţa muncii a şomerilor
tineri si a şomerilor de
lungă durată, atragerea Promovarea capacităţii de a ocupa un
si menţinerea unui loc de muncă si adaptabilităţii persoanelor
număr mai mare de slab calificate, persoanelor cu dizabilităţi
persoane pe piaţa si persoanelor supuse riscului de
muncii, inclusiv în excluziune socială, în entităţile economiei
zonele rurale si sociale;
sprijinirea ocupării Sprijinirea parteneriatelor între toţi actorii
formale relevanţi implicaţi, din comunitate
APL
(sindicate, instituţii publice, asociaţii
precum si
Axa Prioritară Obiectivele specifice patronale, lucrători, sectorul non-
forme
6: Promovarea 9 promovarea si Dezvoltarea guvernamental, întreprinderi, mediul de Minim 15.000
asociative 100%
incluziunii sprijinul creării de noi economiei sociale afaceri si alte asociaţii etc.) euro
ale acestor
sociale locuri de muncă în Acţiuni de sensibilizare, promovare a
(ADI)
structurile economiei serviciilor de consiliere si informare si
sociale; schimbul de experienţă în domeniul
9 creşterea nivelului de economiei sociale;
calificare pentru Dezvoltarea instrumentelor si metodelor
persoanele adecvate pentru furnizarea serviciilor
aparţinând grupurilor sociale; furnizarea, dezvoltarea si crearea
vulnerabile; serviciilor flexibile si alternative pentru
9 îmbunătăţirea îngrijirea copiilor si/sau a altor membri ai
nivelului de familiei aflaţi în îngrijire pe parcursul zilei;
competenţe al
specialiştilor din
domeniul incluziunii
sociale.
76

Procent din
a costurilor
eligibile
Programe de calificare si recalificare

pentru cresterea abilităţilor si calificărilor
Obiectivele specifice
femeilor;
9 promovarea si
Programe specifice adresate femeilor
sprijinul creării de noi
interesate de dezvoltarea carierei, inclusiv
locuri de muncă în
sprijin pentru iniţierea unei afaceri;
structurile economiei
Campanii de sensibilizare si schimb de
sociale; APL
bune practici în scoli si întreprinderi
9 creşterea nivelului de precum si
Axa Prioritară pentru combaterea stereotipurilor de gen,
calificare pentru Promovarea forme
6: Promovarea inclusiv campanii pentru femei, în special 50.000 –
persoanele egalităţii de şanse asociative 98%
incluziunii pentru femeile din zonele rurale si pentru 500.000euro
aparţinând grupurilor pe piaţa muncii ale acestor
sociale cele care aparţin grupurilor cu nevoi
vulnerabile (ADI)
speciale;
9 ;îmbunătăţirea
Programe de sprijin concentrate pe
nivelului de
eliminarea stereotipurilor de gen din
competenţe al
societate, în special prin mass-media;
specialiştilor din
Furnizarea de sprijin si campanii de
domeniul incluziunii
conştientizare privind promovarea culturii
sociale.
sănătăţii, combaterea traficului de fiinţe
umane, a violenţei domestice etc.
77

Procent din
a costurilor
eligibile
Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale si a

Obiectivele specifice parteneriatelor la nivel european,
9 promovarea si urmărindu-se dezvoltarea resurselor
sprijinul creării de noi umane si crearea unei pieţe a muncii
locuri de muncă în inclusive;
structurile economiei Dezvoltarea programelor comune pentru
sociale; promovarea ocupării;
9 creşterea nivelului de Dezvoltarea unor metode noi pentru
Axa Prioritară Iniţiative
calificare pentru combaterea discriminării si a inegalităţilor
6: Promovarea transnaţionale 50.000 –
persoanele pe piaţa muncii; APL 98%
incluziunii pentru o piaţă 500.000euro
aparţinând grupurilor Înfiinţarea parteneriatelor pentru
sociale inclusivă a muncii
vulnerabile; schimbul de experienţă în ceea ce
9 îmbunătăţirea priveşte adaptarea formării profesionale la
nivelului de noile tehnologii;
competenţe al Promovarea transferului de expertiză
specialiştilor din privind incluziunea si ocuparea şomerilor
domeniul incluziunii de lungă durată;
sociale. Dezvoltarea studiilor transnaţionale
comparative.
78
Programe de finanţare de la Bugetul de Stat

Procent
din
Program Obiective Tipuri de acţiuni/operaţiuni eligibile
costurilor
eligibile
Programului
naţional de creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi
îmbunătăţire a din localităţi şi apropierea mărimii
calităţii mediului acestora, pe cap de locuitor, de Buget total
prin realizarea îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii
standardele europene prin dezvoltarea 2007
de spaţii verzi în vieţii în localităţi APL 100%
şi modernizarea spaţiilor verzi din 60.000.000
localităţi localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, lei
Ministerul scuaruri şi aliniamente plantate ori
Mediului si reabilitarea celor existente.
Dezvoltării Rurale
valoarea
dezvoltarea si modernizarea spaţiului rural
construcţia/ extinderea/modernizarea minima
romanesc, format din satele componente ale
de poduri, podeţe sau punţi pietonale; eligibila
comunelor, satele aparţinând oraşelor si
Programul de construcţia/ extinderea/modernizarea 40.000
municipiilor si zonele periurbane, prin legarea
dezvoltare a de platforme pentru deşeuri; RON,
zonelor unde se aplica Programul la reţeaua de
infrastructurii in construcţia/ extinderea/modernizarea APL valoarea 100%
drumuri publice comunale, judeţene si naţionale
spaţiul rural de sisteme de canalizare a apei si/sau maxima
prin poduri, podeţe si punţi pietonale, platforme
2006-2009 staţii de tratare a apelor uzate; eligibila
pentru deşeuri, precum si prin dezvoltarea unor
construcţia/ extinderea/modernizarea 4.000.000
sisteme de alimentare cu apa potabila, de
de sisteme de alimentare cu apa. RON
canalizare si epurare.
Programul de creşterea nivelului de educaţie, de socializare Construcţia de baze sportive in spaţiul
dezvoltare a si a stării de sănătate a tuturor cetăţenilor (copii, rural;
infrastructurii tineri, adulţi, vârstnici si persoane cu handicap) Extinderea/modernizarea/
unor baze prin practicarea exerciţiilor fizice si sportului in reamenajarea bazelor sportive 525.000
APL 100%
sportive din cadrul activităţilor de educaţie fizica si sport; existente. RON
spatiul rural revigorarea activităţilor sportive si in special a
Cancelaria jocului de fotbal;
Primului Ministru dezvoltarea activităţilor sportive in mediul rural
79
Programe de finanţare de la Bugetul de Stat

Procent
din
Program Obiective Tipuri de acţiuni/operaţiuni eligibile
costurilor
eligibile
in corelaţie cu programele naţionale de
dezvoltare rurala.
Programul
Prioritar
a) reabilitarea si modernizarea
Naţional pentru
aşezămintelor culturale
proiectarea şi
b) dotarea aşezămintelor culturale
construirea de
creşterea accesului populaţiei din mediul rural
sedii pentru
la informaţie, educaţie, cultură şi coeziune Obiectivele specifice
aşezăminte
socială, construirea de noi aşezăminte culturale - întărirea rolului aşezămintelor culturale
culturale de
de tip cămin cultural/casă de cultură în si posibilitatea ca acestea sa devină 2.800 euro
drept public, în
localităţile unde nu există astfel de instituţii se centre APL - 100.000 80%
localităţile unde
va face luând în considerare potenţialul comunitare de acces la informaţie si euro
nu există
comunităţii de a susţine pe termen lung atât cultura
asemenea
funcţionarea şi destinaţia clădirii cât şi derularea întărirea coeziunii sociale,
instituţii, din
unor activităţi specifice. diversificarea ofertei culturale si
mediul rural şi
creşterea gradului de acces
mic urban
si de participare a comunităţilor rurale
Ministerul
si mic urbane la viata culturala.
Culturii şi Cultelor
2007-2010
80

Facaeni PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facaeni PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI FĂCĂENI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE 2007-

Colectivul de specialişti care au realizat prezenta lucrare:

Dumitru Chiriac Coordonator

Oana Maria Ganea Sociolog

Sorin Tiţă Călin Sociolog

Dragomir Damian Consultant dezvoltare rurală

Alexandra Bucur Economist

Nicoleta Chiriac Economist

S.C. Global Business Management – G.B.M. S.R.L. 2

S.C. Global Business Management – G.B.M. S.R.L. 3

2.8.12. Posibilitatea de a face cumpărăturile în comună ................................................... 60

S.C. Global Business Management – G.B.M. S.R.L. 4

Definiţia termenilor utilizaţi

A.P.D.R.P Agenţia pentru Plaţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

S.C. Global Business Management – G.B.M. S.R.L. 5

Capitolul 1. – Dezvoltare Locală Durabilă

1.1. Noţiuni introductive

Strategia de dezvoltare durabila – instrument pentru atingerea obiectivelor pe

Totodată, în vederea contribuţiei la realizarea priorităţilor Comunităţii, în special, a

Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea

Unităţile administrativ teritoriale (oraşe, comune şi sate) au devenit elemente

Având în vedere integrarea României în structurile Uniunii Europene, este imperios

S.C. Global Business Management – G.B.M. S.R.L. 6

consistente pentru ca efortul investiţional în domeniu sa îşi atingă eficienta scontată

Planul Local de Acţiune (PLA) - ca instrument de planificare şi implementare –

Planul Local de Acţiune (PLA) şi proiectele concrete vor trebui să soluţioneze

Termenul de realizare a planului local de acţiune trebuie să corespundă termenului

Curentele strategice se considera a fi bazate pe trei mari grupe de factori:

1. schimbări sociale şi politice;

S.C. Global Business Management – G.B.M. S.R.L. 7

Principiile şi obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă

4. Sa determine eficientizarea managementului.

Strategia de dezvoltare locala este atât un proces de planificare, cât şi un produs

S.C. Global Business Management – G.B.M. S.R.L. 8

Realizarea strategiei de dezvoltare locala are la baza răspunsurile a 4 întrebări

1. Unde ne situam în acest moment?

2. Unde ne-ar plăcea sa ajungem?

3. Ce probleme trebuie sa ridicam şi cum ajungem la acel nivel?

4. Cum trebuie sa acţionăm pentru a atinge acel nivel?

Depistarea răspunsurilor necesare necesită parcurgerea etapelor prezentate mai

S.C. Global Business Management – G.B.M. S.R.L. 9

Realizarea unei strategii durabile

Totodată, prin Strategie se realizează şi evaluarea situaţiilor actuale şi a potenţialului

În primul rând trebuie conştientizat Consiliul Local precum şi comunitatea locală de

Filozofia trebuie să cuprindă aspiraţiile de viitor ale comunităţii în ceea ce priveşte

Deoarece filozofia constituie fundamentul celorlalte activităţi specifice Strategia de

Atât stabilirea unei filosofii, cât şi identificarea problemelor şi cauzelor, formularea

S.C. Global Business Management – G.B.M. S.R.L. 10

problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente în regiunea în

Pentru început sunt necesari următorii paşi:

stabilirea unei filosofii;

identificarea problemelor şi cauzelor;

stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de acţiune;

După efectuarea acestor paşi, urmează:

crearea programelor prin care vor fi atacate ţintele

concretizarea Planului de Acţiune

implementarea şi monitorizarea evaluare şi feedback

Prin implementarea Strategiei Locale se urmăreşte integrarea problemelor de

Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locala Durabila a comunei Făcăeni sunt:

realizarea unui progres social care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui

creşterea şi stabilizarea economică;

protecţia efectivă a mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.