Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Strategia Industriei Miniere 2012 2035 PDF
Strategia Industriei Miniere 2012 2035 PDF
Factorii implicati:
- mediul de afaceri;
- autorităţile responsabile ale statului ( MECMA, ANRM, ARDDZI, etc.);
- învăţământul şi educaţia;
- institutele de cercetare-dezvoltare-inovare;
- organizaţiile profesionale, sindicale, asociaţii patronale,ONG-uri,etc..
1. Definirea scopului
Gestionarea eficientă şi utilizarea durabilă a resurselor minerale pentru a asigura
aprovizionarea pe termen lung cu materii prime la nivel naţional, creând în acelaşi timp
condiţiile prealabile pentru dezvoltarea economică într-un mediu global cu oportunităţi pentru
activităţi generatoare de afaceri internaţionale.
1.1. Prezenta strategie abordează în sinteză:
- promovarea cresterii si prosperitatii interne;
- solutii pentru provocarile lantului global de resurse minerale;
- consolidarea politicilor privind resursele minerale;
- securizarea furnizării de materii prime, prioritar din producţia internă;
- reducerea impactului asupra mediului al sectorului de resurse minerale şi creşterea
productivităţii sale;
- consolidarea capacităţilor de Cercetare-Dezvoltare-Inovare şi a expertizei în
domeniu.
Substantele minerale utile analizate in prezenta strategie sunt:
Potential de descoperire in
Metal / mineral Existente in Romania
Romania
Antimoniu Nu Potential mic
Beriliu Da Potential mic
Cobalt Nu Potential mic
Fluorina Nu Potential mic
Galiu Nu Potential mic
Germaniu Nu Potential mic
Grafit Da Potential mic
Indiu Nu Potential mic
Magneziu Da Potential mic
Niobiu Da Poetntial mic
PGMs (metale din grupul Nu Potential mic
platinei)
Pamanturi rare Nu Potential mic
Tantal Da Potential mic
Tungsten (wolfram) Da Potential mic
1.2.2. Contextul european privind materiile prime energetice (carbune, uraniu, ape
geotermale)
In anul 2010 in Uniunea Europeana au fost extrase aproape 140 de milioane de tone de
huila si aproape 400 milioane de tone de lignit. Extragerea acestei cantitati de carbune si
producerea de energie cu ajutorul ei, a angajat mai mult de 255.000 de oameni. Avantajele
carbunelui sunt printre altele securitatea aprovizionarii si preturile favorabile, in raport cu
sursele de energie concurente. Cand resursele indigene pot fi exploatate, utilizarea carbunelui
adauga valoare de-a lungul intregului lant de aprovizionare cu energie electrica.Acest lucru
conduce la rezultate pozitive in termeni de performanta economica si ocupare a fortei de
munca.
In documentele Uniunii Europene insa carbunele este doar un component al unui
portofoliu energetic diversificat, care contribuie la securitatea aprovizionarii. In conditiile
dezvoltarii CCS (captarea si stocarea carbonului) si a altor tehnologii emergente de
valorificare curata , carbunele poate juca un rol important intr-o aprovizionare sigura si
sustenabila in viitor.
Prin foaia de parcurs 2050, document programatic prin care Uniunea Europeana isi
asuma politicile de decarbonizare (reducerea cu 90% a emisiilor pana in anul 2050, fata de
anul 1990), este favorizata insa trecerea la alte tipuri de combustibili fosili si incurajate noile
tehnologii:
-gaze natural,ca solutie de tranzitie pe termen scurt;
-regenerabile, pe termen lung;
-impune cresterea eficientei energetice;
-impune dezvoltarea si implementarea de noi tehnologii “curate” de utilizare a
carbunelui.
Documentele programatice europene tind sa acorde importanta unilaterala ingrijorari-
lor legate de emisiile de gaze cu efect de sera, neglijand celelalte avantaje ale carbunelui, con-
ditionand mereu mentinerea acestuia care sursa importanta de succesul implementarii tehnolo-
giilor curate (stocare CO2,reducere emisii SOx si NOx), la costuri rezonabile.
In ceea ce priveste rolul pe termen lung al carbunelui, majoritatea expertilor indepen-
denti considera ca energia bazata pe carbune asigura securitatea aprovizionarii, este
disponibila si sustenabila, fiind clar un motor al cresterii economice.
Viitorul carbunelei in Europa depinde insa de sucesul Programului EU 20/20/20 si de
rivalitatea acestuia cu gazul natural, in mixtul energetic. Gazul natural este amenintat insa de
instabilitaea preturilor, de incertitudinea cresterii rezervelor si de exploatarea resurselor
neconventionale. In scenariile Agentiei Internationale pentru Energie, consumul de carbune in
UE 27 se va reduce anual cu 2,5%, pana in anul 2035, ceea ce reflecta politicile ambitioase
ale Uniunii privind reducerea emisiilor. Ponderea carbunelui in mixul energetic al UE va
scadea de la 16%-in anul 2009, la doar 8%-in anul 2035. Toate proiectiile si toate scenariile
depind major insa de energia nucleara care se va mentine la nivelul actual, va fi doar marginal
redusa sau va creste.
Cu toate aceste proiectii, se apreciaza ca mixul energetic al U.E. se va baza in
continuare foarte mult pe combustibilii fosili, inclusiv pe carbune, iar pentru tarile din Europa
Centrala si de Est, carbunele va fi pilonul principal in securitatea energetica chiar pana in anul
2035. Societatile europene se pot baza pe huila si lignit in mixul lor energetic timp de decenii
de acum inainte datorita resurselor lor foarte mari. Productia interna de carbune demonstreaza
cele mai bune practici la nivel mondial pentru exploatare, protectia mediului si siguranta
locului de munca. Securitatea aprovizionarii cu combustibil fosil si accesul la resurse trebuie
prin urmare sa ramana o prioritate pentru viitoarele politicile de energie din uniune.
Noile capacitati de generare de energie (amenajate pentru captarea si stocarea
carbonului) ajuta la realizarea obiectivelor de protectie a climei si de securitate a
aprovizionarii.
De asemenea noile tehnologii emergente de valorificare a zacamintelor de carbune
(gazeificarea subterana, metanul din stratele de cărbune-CBM, CMM, AMM, etc.) pot
schimba ponderea carbunelui in mixul energetic.
Referitor la resursele geotermale, UE a elaborat două documente: Blue Book on
Geothermal Resources, 1997-2010 şi White Paper Energy for the future renewable sources of
energy. Luând notă că în Europa ponderea energiei geotermale este redusă comparativ cu
celelalte tipuri de energie din surse regenerabile, se stabilesc totuşi liniile directoare pentru
strategiile ţărilor membre privind:
- stimularea investiţiilor în domeniu;
- extinderea şi îmbunătăţirea programelor europene de cercetare;
- promovarea prin pârghii financiare a utilizatorilor acestei surse de energie.
2. EVALUAREA SITUATIEI ACTUALE DIN ROMANIA, (analiza SWOT pe
substante minerale utile)
Puncte slabe:
Oportunităţi:
recunoaştere internaţională a calităţii apelor minerale din Romania (unele branduri au
o notorietate multiseculară);
sprijin din partea comunităţilor locale, îndeosebi în acele localităţi care sunt
dependente de această activitate;
atractivitate pentru investitori;
trendul continuu crescator al cererii de ape minerale;
creşterea continuă a cererii de ape minerale la export;
Ameninţări:
inexistenţa unui organism naţional de control care prin activitatea sa asigure calitatea
surselor de apă minerală naturală;
concurenta apelor minerale din import si a apei de consum imbuteliata:
Puncte slabe:
- Conditii de extractie dificile;
- Genereaza poluarea accentuata a apei si solurilor;
- Continut redus de substanta utila a zacamintelor, improprii exploatarii la capacitati
mici;
- Tehnologii si echipamente uzate fizic si moral , grad de mecanizare a exploatării
scăzut,
minele necesita reproiectarea sistemelor de deschidere si pregatire, adaptarea la utilaje
performante;
-Lipsa industriei post-extragere (industria metalurgica (pirometalurgica) si-a restrans
sau, sistat activitatea);
-In prezent nu exista mine cu utilitati in functiune (statii de ventilatie, retele de
alimentare, statii de pompare ape de mina);
Oportunităţi:
- Piata minereurilor neferoase inregistreaza un trend crescator;
- Reluarea activităţii miniere cu consecinţe pozitive asupra comunităţilor din zonele
traditional monoindustriale;
- Menţinerea unei infrastructuri pentru exploatarea minereurilor polimetalice, adecvata
atat din perspectiva tehnologiilor moderne de exploatare- prelucrare cat si a masurilor
de protectie a mediului;
Ameninţări:
- Abandonarea unor rezerve exploatate initial in mine de mare adancime;
- Abundenta si diversitatea ofertei pe plan mondial;
- Aparitia pe piata a unor materiale sintetice care inlocuiesc produsele traditionale;
- Cresterea gradului de reciclare si substituire.
Ameninţări:
- constrângeri bugetare care nu permit alocarea resurselor bugetare la nivelul solicitat, în
vederea urgentării finalizării obiectivelor de investiţii şi implicit a neasigurării stocului de
concentrate tehnice de uraniu care pe de-o parte ar proteja România în faţa unor oscilaţii
mari a indicatorului de preţ de uraniu pe piaţa SPOT şi ar conferi o siguranţă în
alimentarea reactoarelor în funcţiune, capacitatea de producţie putând fi redusă sau mărită
în funcţie de oscilaţia preţului uraniului de pe piaţă;
- lipsa finanţare pentru investiţiile pe mediu (datorită lipsei de finanţare, lucrările privind
realizarea unor staţii modernizate de decontaminare a apei de mină nu au fost începute);
9. BIBLIOGRAFIE
Comisia Comunităţilor Europene - Comunicare a Comisiei Către Parlamentul
European şi Consiliu privind Materiile Prime – Satisfacerea necesităţilor noastre esenţiale
pentru asigurarea creşterii economice şi locurilor de muncă în Europa, {SEC(2008) 2741},
COM(2008) 699 final, Bruxelles, 4.11.2008
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2008:0699:FIN:ro:PDF
Támas HAMOR, Statement on behalf of the European Union and its 27 Member
States , Intergovernmental preparatory meeting of the 19th Commission on Sustainable
Development, Mining Session, CSD 19 IPM Draft statement on Mining (New York, 2 March
2011)
http://www.un.org/esa/dsd/resources/res_pdfs/csd-19-ipm/2march/PM/eu.pdf