Câmpia Crișurilo

Diviziune a Câmpiei Banato-Someșene

Specializarea: Geografie
Figura nr 1 – Câmpia de Vest-unități și subunități
geografice
1.Așezare geografică și limite
• Câmpia Crișurilor reprezintă o subdiviziune a Câmpiei Banato-Some șene,
situată în partea vestică a țării

• Câmpia Banato-Someșană face parte din Depresiunea Pannonică și

reprezintă circa 7% din suprafața tării fiind structurată în trei păr ți: Câmpia
Banatului, Câmpia Crișurilor și Câmpia Someșului

• Câmpia se suprapune unei regiuni de scufundare de la est către vest,

situație ce se reflectă asupra unor caracteristici generale:
– în partea estică are caracter piemontan, fiind formată din conuri aluvio-
proluviale largi, acoperite cu aluviuni, ce capătă aspetul unor glacisuri
– partea vestică în schimb este netezită, având aspectul unei câmpii joase
ce a fost suspusă fenomenelor de înmlăștinire și colmatare
 Fig. nr. 2 Aşezarea geografică a Câmpiei Crişurilor
(Sursa: Model digital de teren Shuttle Topoghrapy Mission –
 Câmpia Crișurilor

•Este situată în bazinul inferior al celor trei Crişuri (Repede, Negru, Alb) şi
reprezintă compartimentul central al Câmpiei de Vest;
•Ocupă o suprafaţă de 3.500 km2 (aprox. 21 % din suprafaţa Câmpiei de Vest şi
numai 1,46 % din suprafaţa totală a ţării).

Limitele:

Est: pentru fixarea acestei limite criteriile luate în considerare sunt:

- Ruptură de pantă între dealuri şi câmpie;
-Contactul dintre pannonian (specific dealurilor) şi formaţiunile cuaternare de
umplutură (specifice câmpiei)
- Elemente de ordin morfometric şi morfografic, de geografie fizică, caracteristicile
aşezărilor, utilizarea terenurilor;

Deci, spre est, câmpia pătrunde larg ca formă şi continuitate, astfel:

- În bazinul Cigherului (Câmpia Teuţ);
- În golful Sebişului, pe Crişul Alb până la Buteni şi Berindia;
- Pe Crişul Negru, până la Holod şi Șoimi;
- Pe Crişul Repede până la Oşorhei;
- Pe Barcău până la Marghita şi Abram;

Gr.Posea stabileşte limita estică pe curba hipsometrică de 160 m; în

depresiunile – golf avansează în est până la 180 m; aceasta vizează
trena deluvială sau o denivelare între 30 m până la 200 m.

Sud: limita este dată de partea nordică a conului fosil al Mureşului,

marcat de izohipsa de 105 – 108 m; se face trecerea de la zona
inundabilă a Crişului Alb spre Câmpia Aradului, care este cu 5-10 m mai
înaltă deasupra luncii

Nord: malul drept al Barcăului;

Vest: graniţa cu Ungaria.

2. Evoluția paleogeografică și litologia
Fundamentul Câmpiei Crișurilor a fost împărțit în mai multe sectoare care au răspuns diferit la
mișcările recente, ceea ce a dus la conturarea unor zone caracterizate printr-o subsiden ță activă
– Sectorul Câmpiei Crișului Alb

• Ridcarea cristalinului din zona Inand-Salonta a dus la delimitarea a două sectoare diferite din
punct de vedere stratigrafic, ce au evoluat diferit până în Miocen
- unul nordic care cuprinde peste cristalin depozite permiene și mezozoice ce se sub țiază spre
nord, vest și sud
- unul sudic în care fundamentul este ridicat la 1500 m în dreptul localită ții Inand, peste
acesta existând doar depozite miocene și pliocene

Formațiunile sedimentare – grosimea depozitelor variază de la 3000-4000 de m în grabene la

câteva sute de metri la cele depuse peste horsturi

•Sunt cunoscute trei etape de sedimentare a Bazinului Pannonic :

1.Miocen - sedimentare uniformă în tot bazinul

- în Tortonian și Sarmațian sunt depuse marne cu intercalații de argile cenu șii și
câte o serie grezoasă-nisipoasă
2. Pliocen - sedimentele sunt depuse transgresiv peste fundament
- sunt foarmate din argile, marne și nisipuri care apar la zi
în partea estică și pe interfluvii, în timp ce în partea vestică sunt
acoperite de depozitele cuaternare cu grosimi de 1400-3000 de metri
- lipsesc depozitele din Sarmațianul Superior și Meoțian

3. Cuaternar - depozite prezente în toată unitatea; cea mai mare

grosime o ating de la sud de Crișul Repede pâna la Crișul Alb – între
100 și 400 de metri
Pleistocenul - este reprezentat prin argile, nisipuri, pietrișuri și
bolovănișuri ce formează depozitele proluviale ale conurilor de
dejecție. Tot de acum sunt datate și unele depozite loessoide
Holoenul – este reprezentat prin depozite loessoide, depozite
aluvionare de luncă, depozite de mlaștină și chiar de un strat de turbă
în Câmpia Teuzului

- Litologia acestor depozite indică o alternanță de argile și prafuri cu

bacuri de nisipi și pietriș
- Cea mai mare grosime a acestor depozite este în arealul orașului
Salonta – 400 m

- Din punct de vedere genetic, Câmpia Crișurilor este o câmpie

acumulativă, care s-a format prin depunerea sedimentelor într-un
Elemente de neotectonică

• Falia principală este cea panonică- separă depresiunea de orogenul

Munților Apuseni

• Câmpia se suprapune peste o serie de microplăci pannonice

• Faliile carpatice au direcții diferite:nord-est-sud- vest și nord-vest-sud-est

și sunt localizate sub sedimentar

• Sistemele de grabene se găsesc pe aliniamentele Oradea-Bor ș și Chi șineu-

Criș-Socodon

• Sistemele de horsturi apar pe aliniamentele Inand-Tinca și la sud de Cri șul

Alb
3.Caracterizare geomorfologică
1. Morfografie

În Câmpia Crișurilor se evidențiază două subunită ți :

1. Câmpia Glacisurilor cuprinde: - Câmpia înaltă a glacisurilor altitudini 120 - 188 m

- Câmpia mijlocie a glacisurilor altitudini 100 - 120 m

2. Câmpia joasă sau aluvială care are o altitudine de sub 100m

 2.Morfometrie

Din punct de vedere

altitudinal se încadrează între
88 m în vest pe Crișul Alb și 140-
150 m la est de Oradea în cadrul
teraselor înalte.
   Relieful prezinta :

O treaptă înaltă, cu altitudini

peste 100 m spre dealuri, alcătuită din
glacisuri, terase, câmpii tabulare înalte
cu depozite loessoide;

O treaptă joasă, cu altitudini

sub 100 m, alcătuită din câmpii de
divagare, câmpii tabulare joase şi Figura nr. 3 Altitudinea reliefului
câmpii mlăştinoase, desecate.
(Sursa: modelul Shuttle Radar Topography Mission (SRTM),
http://www2.jpl.nasa.gov/srtm/,
modificat la un pas de grilă de 30 m)
 3. Forme și tipuri genetice de relief

Tipuri de relief :
1. Relief Major
2. Relief Mediu
3. Microrelief

1. Tipuri majore de relief – câmpii de glacis spre unitatea deluroasa

unități de tranziție corespund cu luncile înalte ale râurilor
câmpiile joase aluviale pe văile și luncile joase ale râurilor

2. Relief mediu prezent prin terase, glacisuri, piemonturi și lunci

3. Microformele de relief sunt grinduri, popine , ostroave, renii și forme de relief antropic
În Câmpia Crișurilor s-au format
două unități distincte:

 Câmpiile înalte
 Câmpia joasă aluvială

Fig. nr 4 Câmpia Crișurilor- regionare

geomorfologică
Câmpiile înalte
Formeaza o fâșie desfăsurată pe rama vestică a dealurilor, având direcția nord- sud.
Altitudinile oscilează între 100 și 185 m
Sunt fragmentate transversal de cele trei Crișuri, ceea ce a dus la formarea mai multor
subunități:
• Câmpia Barcău – Biharia
Câmpia Barcaului este un glacis care urcă de la 115-135 m în partea vestică până la 165-180m
în partea estică .
Câmpia Bihariei corespunde unui con aplatizat format de râurile Barcău și Cri șul Repede.

• Câmpia Miersigului situată între Crișul Repede și Crișul Negru este formată din glacisuri și
terase

• Câmpia Cermeiului situată între Crișul Negru și Teuz

• Câmpia Bocsogului este situată pe stânga Crișului Alb și reprezintă o câmpie de terase săpate de
acest râu

• Câmpia Tăuțului este formată din câmpuri aluviale joase, lunci și terase glacisate, glacisuri și
piemonturi
Câmpiile joase aluviale
Au altitudini sub 100m
Aspectul general este dat de suprafața orizontală, care prezintă albii părăsite,
mlașini și soluri de lăcoviște.
Interfluviile au aspectul unor câmpuri joase cu microrelief pozitiv și negativ.
Subunități :

• Câmpia Salontei situată între Crișul Repede și Crișul Negru

• Câmpia Crișului Alb este formată din mai multe lunci înalte străpunse de lunci
joase.

• Câmpia Crișului Negru apare ca un culoar între câmpiile înalte Miersig și

Cernei
Bibliogrfie
1. Grecu F., 2010, Geografia Câmpiilor României, Editura Universitară, Bucure ști

2. Măhara Gh.,1977, Câmpia Crișurilor-studiu fizico-geografic, în vol. Câmpia

Crișurilor.Crișul Repede.Țara Beiu șului, Cercetări în geografia României, Editura Știin țifică
și Enciclopedică, București

3. Posea Gr., 1997, Câmpia de Vest a României ( Câmpia Banato-Cri șană), Editura Funda ției
România de Mâine, București
4.http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/img/Cp.de_Vest_jpeg.jpg&imgrefurl
=http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_de_Vest.php&h=2761&w=2395&s
z=686&tbnid=DOxHWbovrIJcGM:&tbnh=90&tbnw=78&prev=/search%3Fq%3Dharta
%2Bcampia%2Bde%2Bvest%26tbm%3Disch%26tbo
%3Du&zoom=1&q=harta+campia+de+vest&usg=__c_AZ4JNxNbv0WBIuIYInBcnB0n
8=&docid=gFSbWWHgKclSJM&hl=ro&sa=X&ei=SWM3UcSjI4WM4ASy0oGoBQ&v
ed=0CDkQ9QEwBQ&dur=310