Grinea Irina

Seria A, Grupa 2

TEMA BIOETICA

Partea 1:

In iulie 1973, Dax Cowart a fost victima unui accident in urma caruia a suferit arsuri
grave, afectandu-i peste 65-68% din suprafata pielii. In urma accidentului, acesta si-a pierdut
ambele maini, urechile si ambii ochi. Cazul Cowart a devenit extrem de celebru in domeniul
eticii medicale, problemele etice ridicate fiind eforturile facute de medici pentru a-l tine in viata
impotriva vointei sale.

Dax Cowart sustine ca a fost tratat timp de 10 luni in spital impotriva vointei sale, desi si-
a exprimat dorinta de a muri, medicii nefiind de acord cu decizia sa. Pe parcursul spitalizarii i-au
fost interzise orice mijloace de comunicare cu exteriorul prin care ar fi putut apela la asistenta
juridica in vederea anularii tratamentului. A avut mai multe tentative de sinucidere, toate
anihilate de catre medicii sai.

A fost supus unor tratamente medicale pe care le-a asemanat drept „a fi jupuit de viu”,
medicii administrandu-i o cantitate limitata de calmante (riscurile lor nefiind intelese la
momentul respectiv). Dupa ce o mare parte din ranile sale s-au vindecat, a fost eliberat din
spital. Dupa externare, ramas desfigurat in urma accidentului, Dax Cowart a incercat sa se
sinucida de doua ori.

Partea 2:

1. - sinuciderea asistata medical poate fi o alegerare rationala facuta de catre pacient in

conditiile in care, in urma unui accident, calitatea vietii sale este foarte redusa;
- in cazul de fata, desi pacientul si-a revenit, medicii nu au luat in considerare dorintele
pacientului, luand decizii in numele lui, desi acesta se afla in deplinatatea facultatilor mintale
(lipsa consimtamantului informat al pacientului);
- medicii trebuie sa ii diminueze pacientului suferinta (in cazul de fata, Dax Cowart a fost
supus unor chinuri insuportabile in urma tratamentului);
- de asemenea, medicii nu au luat in considerare sansele de supravietuire ale pacientului care
in cazul unui esec ar fi dus la distrugerea increderii intre pacient-medic;
- privarea comunicarii cu exteriorul reprezinta o problema grava in acest caz, deoarece
pacientului i s-au incalcat drepturile;

2. - dilema medicului: sa respecte juramantul lui Hippocrate sau sa respecte dorinta

pacientului?;

- sinuciderea asistata medical este, din punct de vedere moral, corecta sau nu?;
3. In acest caz, Dax Cowart a fost privat de luarea unei decizii in ceea ce priveste propria-i viata.
Acesta nu a fost informat de catre medici cu privire la tratamentul pe care il urmeaza, a fost
tratat impotriva vointei sale, neputand sa comunice cu exteriorul. In incapacitatea de a-si putea
asuma responsabilitatea deciziilor, principiul autonomiei a fost incalcat.

Principiul „beneficiului” (a face bine) presupune totalitatea actiunilor medicului in

beneficiul pacientului. In ansamblu, prin actiunile lor medicii au respectat juramantul lui
Hippocrate, tratandu-l pe Dax Cowart, impotriva vointei sale, desi privind din perspectiva
pacientului, faptul ca acesta va ramane desfigurat, cu simtul vazului si al auzului pierdute, cu
calitatea vietii diminuata, nu reprezinta salvarea vietii sale. Pacientul considera ca va duce o
viata chinuita, neputand sa mai ajunga la performantele dinaintea accidentului.

Principiul „non-vatamarii” presupune a nu crea in mod intentionat un prejudiciu prin

acte omisive, reprezinta angajamentul luat de catre medicii pentru protejarea pacientilor si
asigurarea unui tratament eficient care sa le fie benefic. Din punct de vedere moral, doctorii
domnului Dax Coward au respectat acest principiu, incercand sa ii salveze viata cu orice pret.
Din perspectiva pacientului insa, acesta ar putea spune ca i s-a facut o defavoare, fiind incalcate
drepturile sale de a avea o opinie si de a-si lua singur deciziile privind primirea ingrijilor medicale
in conditiile in care dupa perioada de reabilitare, gradul afectiunilor suferite in urma incidentelui
i-ar diminua considerabil traiul de viata si i-ar limita toate posibilitatile.

Pe de o parte, principiul „dreptatii” a fost respectat, deoarece pacientului i s-a oferit

accesul la serviciile de sanatate, dreptul de a beneficia de ingrijire medicala in functie de
specificul bolii. Pe de alta parte, acest principiu a fost incalcat, din cauza ca doctorii nu au
respectat cerintele pacientului, in ciuda faptului ca acesta era constient.

4. Analiza etica sustine faptul ca modalitatea de atingere a unui scop (deontologia) e mai
importanta uneori decat ceea ce se obtine (utilitarism). Etic si moral, doctorii si-au facut datoria,
au facut tot posibilul sa vindece pacientul fara a lua in calcul consecintele (in acest caz incalcarea
drepturilor omului prin privarea comunicarii cu exteriorul in vedere opririi tratamentului sau
lipsa consimtamantului informat). Din punct de vedere al utilitarismului, actiunea morala cea
mai buna primeaza. Astfel, desi medicii i-au salvat viata, neanalizand consecintele rezultate in
urma acestui act, au dus la afectarea vietii pacientului. Utilitarismul presupune examinarea
consecintelor oricarui act, decizia de a-l trata sau nu pe Dax Coward depinzand de acestea.

In opinia mea, ar fi trebuit ca medicii sa il consulte, sa isi faca o ideea generala despre
motivele pentru care acesta isi doreste sinucidere asistata medical si sa incerce sa il convinga ca
exista si alte solutii prin care poate fi abordata aceasta problema si ca inca se mai poate trai
dupa un asemenea accident. Luarea unei decizii o sa influenteze rationamentul etic, precum si
actiunile ce urmeaza. Chiar daca sinuciderea asistata medical este o procedura incorecta, mult
mai important in cazul utilitarismului este corectitudinea morala si maximizarea starii de bine.