Hojbotă Andreea

Oprea Ioana Cătălina

Roșca Teodor
Rusu Alexandra

Alergii alimentare
 CUPRINS

1. Introducere
2. Mecanism fiziopatologic
3. Etiopatogenie
4. Factori de risc în alergii
5. Manifestări clinice
6. Investigații necesare pentru diagnostic
7. Tratament
8. Profilaxie

PAGE 1
I.Introducere

Alergia alimentara este un raspuns anormal la un aliment, mediat de

sistemul imun. In mod obisnuit, sistemul imun contribuie la mentinerea
sanatatii prin apararea organismului impotriva atacului daunator al
bacteriilor si virusilor.

In cazul unei alergii alimentare, sistemul imun identifica anumite alimente

ca fiind daunatoare si produce o reactie alergica in momentul ingestiei lor.
Alergiile alimentare se intalnesc mai frecvent la copii decat la adulti. Un
procent cuprins intre 6% si 8% in cazul copiilor, dar doar 2% in cazul
adultilor, au astfel de alergii. Alergiile alimentare apar in special la
persoanele cu teren atopic, ceea ce inseamna ca au o tendinta mostenita
de a dezvolta reactii alergice.

II.Mecanism fiziopatologic

PAGE 2
 Cand un aliment care genereaza o reactie alergica este ingerat pentru
prima data, sistemul imun nu recunoaste substanta respectiva si o
considera straina (alergen). Organismul reactioneaza prin formarea de
anticorpi specifici impotriva alimentului respectiv. In momentul in care acel
aliment este din nou consumat, anticorpii ataca alergenul, eliberand
histamina si alte substante chimice care provoaca simptomele unei reactii
alergice.

Simptomele se dezvolta adesea in cateva minute, desi este posibil ca ele

sa nu fie evidente timp de o ora sau chiar mai mult. In unele cazuri, pot
trece zile pana la aparitia simptomelor. In general, reactia este cu cat mai
severa cu cat debuteaza mai devreme. Simptomele pot debuta cu o
senzatie de furnicatura si tumefactie la nivelul gurii si limbii. Cand alergenul
alimentar ajunge la nivel gastric si intestinal pot aparea simptome precum
crampe, greata, voma si diaree. Pot aparea manifestari la nivelul oricarui

PAGE 3
organ in momentul in care alergenul este absorbit la nivel intestinal si trece
in sange.

In reactiile moderate, organismul reactioneaza cu urticarie si prurit,

wheezing, congestie nazala, si posibil, ameteala sau senzatie de lesin.
Majoritatea simptomelor unei reactii alergice moderate cedeaza in cateva
ore, odata ce medicatia antihistaminica este administrata sau alergenul
alimentar este indepartat din organism. Totusi, o eruptie a pielii (dermatita
atopica) poate persista cateva saptamani. In reactiile severe, in organism se
elibereaza cantitati mari de histamina si alte substante chimice care
declanseaza reactia anafilactica, reactie ce poate fi fatala. Aceasta se poate
intampla in cateva minute sau intr-o ora. Simptomele anafilaxiei cedeaza de
obicei rapid la administarea de epinefrina si antihistaminice. Epinefrina,
administrata injectabil, opreste eliminarea substantelor ce produc reactia
severa si amelioreaza simptomele.

III.Etiopatogenie

Alergiile alimentare apar atunci cand sistemul imun reactioneaza anormal

la substantele continute in alimentele ingerate, producand o reactie
alergica. Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copiii mici decat la
adulti. Aceasta poate fi din cauza ca sistemul imun si aparatul digestiv al
copiilor nu sunt complet dezvoltate. Ouale, laptele, arahidele, graul, soia si
pestele sunt cauzele majoritatii reactiilor alergice la copii. Unii sugari sunt
atat de sensibili la aceste alimente incat daca acestea sunt consumate de
catre mama, alaptarea produce sugarului o reactie alergica. Majoritatea
copiilor se vindeca de alergiile la lapte, grau, oua si soia intre varsta de 3 si
5 ani. Copiii, rareori, se vindeca de alergia la arahide sau peste.

Arahidele, nucile si migdalele, pestele si crustaceele produc majoritatea

reactiilor alergice la adolescenti si adulti. In cazul in care o persoana este
extrem de sensibila la o anumita mancare, ea poate dezvolta o reactie
alergica prin simpla prezenta a alimentului respectiv in jurul persoanei.
Calatoriile cu avionul alaturi de pasageri care consuma arahide sau
mancatul la un restaurant cu specific de fructe de mare poate produce

PAGE 4
simptomele. Cu cat este un aliment mai comun, cu atat mai mare este
probabilitatea ca oamenii sa fie alergici la el. De exemplu, alergia la orez se
intalneste in Japonia, iar cea la cod, in Scandinavia. Pe masura ce
disponibilitatea alimentelor din diferite zone ale lumii a crescut, numarul
reactiilor alergice la fructe exotice, cum ar fi kiwi si papaya si la seminte,
precum susan si mac, a crescut.Din cauza faptului ca arahidele sunt
prezente in atat de multe preparate, alergia la arahide a crescut in Statele
Unite in ultimele doua decade si reprezinta acum o cauza majora de reactii
alimentare alergice severe. Alergia la arahide dureaza, de obicei, toata viata
si tinde sa se agraveze cu trecerea timpului.

Boala celiaca este provocata de alergia la o proteina (gluten) continuta in

grau si alte cereale.

De retinut!

PAGE 5
 In unele cazuri rare, simptomele unei reactii alergice severe,
amenintatoare de viata (anafilaxia) pot aparea dupa exercitiul fizic intens.
Aceasta se numeste anafilaxia indusa de efort. La unele persoane, anafilaxia
poate aparea numai dupa ingerarea anumitor alimente la care ele sunt
alergice.

Ea poate produce prurit (mancarime), senzatie de lesin sau ameteala,

urticarie, respiratie dificila si alte simptome severe. Mancarea respectiva nu
declanseaza reactia alergica in lipsa efortului si, alternativ, efortul nu
produce anafilaxia, decat daca persoana a ingerat inainte alimentul
respectiv.

Sulfitii, care sunt aditivi alimentari, provoaca dificultati de respiratie la

persoanele care sufera de astm bronsic. Printre altele, sulfitii sunt prezenti
in unele tipuri de vin, fructe uscate si bauturi carbogazoase.

IV. Factori de risc

Riscul de a dezvolta o alergie alimentara este mai mare in cazul in care

• Exista in familie cazuri de alergie. Alergiile alimentare sunt intalnite cel

mai frecvent in cazul personelor care au un teren atopic, adica au o
tendinta mostenita de a face astm bronsic, diverse reactii alergice si
dermatita atopica. Daca ambii parinti fac alergii, probabilitatea ca si copilul
sa faca alergii este de 75%.

• Exista afectiuni alergice asociate, cum ar fi dermatita atopica sau astmul

bronsic.

• Pacientul este tanar. Nou-nascutii si copiii dezvolta mai multe alergii

alimentare decat adultii.

• Pacientul are o afectiune care faciliteaza absorbtia alergenului de la nivel

gastric si intestinal si trecerea sa in sange. Printre aceste afectiuni se
numara bolile gastrointestinale, malnutritia, prematuritatea si bolile care
afecteaza sistemul imun.

PAGE 6
Riscul de a dezvolta o reactie alergica amenintatoare de viata este mai
mare in cazul in care:

- pacientul sufera de astm;

- simptomele datorate alergiei se declanseaza la cateva minute dupa

ingerarea alimentului.

In cazul in care o persoana sau copil sau are o alergie alimentara severa, ea
ar trebui sa poarte in permanenta o trusa de prim ajutor in cazul aparitiei
alergiei si sa stie cum sa o foloseasca.

Persoana respectiva ar trebui sa poarte permanent o bratara de evidenta a

bolii. Pregatirea in vederea tratarii prompte si corespunzatoare a unei
reactii alergice severe scade riscul de exitus.

V.Manifestări clinice

PAGE 7
 Simptomatologia alergiilor alimentare poate afecta multe parti ale
corpului, inclusiv:

Aparatul digestiv. Printre simptome se numara crampele, greata, voma,

diareea, prurit (mancarimi) la nivelul gurii si gatului si rectoragii (sangerari
rectale, rare la adulti). Aceste simptome apar mai frecvent la copii decat la
adulti.

Pielea. Simptomele sunt urticarie, tumefactie, prurit, roseata si dermatita

atopica. Reactiile cutanate sunt mai frecvente la copii.

Aparatul respirator. Simptomatologia include: tuse; wheezing (suierat ce

se aude in expir si care are drept cauza obstructia cailor respiratorii,
indeosebi a bronhiilor); mancarimi la nivelul nasului si secretii nazale
abundente si consistente; stranut si dificultati de respiratie. Copiii au de
obicei aceleasi simptome ca si adultii. Simptomatologia alergiei la lapte sau
soia la copii poate include eczeme, secretii nazale abundente si wheezing.
Totusi, cateodata, singurele simptome sunt plansul puternic (datorita
colicii), voma, prezenta sangelui in materiile fecale, diareea, constipatia si
retardul de crestere.

Severitatea simptomelor variaza de la moderata la amenintatoare de

viata si poate aparea intr-un interval cuprins de la cateva minute la zile de
la ingestia unui aliment.

Cea mai severa reactie este anafilaxia, care afecteaza multe sisteme ale
organismului si poate duce la exitus (deces). Anafilaxia apare de obicei in
cateva minute sau intr-o ora de la ingestie si poate reaparea la o ora sau
doua mai tarziu. Cauzele frecvente ala anafilaxiei sunt arahidele, nucile si
fructele de mare; la copii, arahidele declanseaza reactia anafilactica mai
frecvent decat alte alimente. Aspirina, efortul si alcoolul pot creste riscul de
declansare a reactiei anafilactice. Simptomele pot fi si mai severe daca
persoana respectiva mai are si alt tip de alergie, cum ar fi alergia la polenuri
sau la mucegai. Fumatul, stresul si frigul pot agrava simptomele.

VI. Investigații necesare pentru diagnosticul alergiei

PAGE 8
 Pentru a stabili diagnosticul de alergie alimentara, doctorul va incepe cu
afectuarea anamnezei si a examenului fizic. Doctorul va pune pacientului
intrebari detaliate in legatura cu simptomele si cat de repede apar dupa
ingestia alimentului incriminat. Este important ca medicul sa descopere
daca pacientul prezinta alergie sau intoleranta la un anumit aliment.

Acesta poate solicita pacientului sa tina evidenta tuturor alimentelor

consumate si eventualelor reactii. Doctorul poate sa sugereze pacientului
sa incerce o dieta din care sa elimine eventualele alimente suspecte, o dieta
pentru detectarea alergiei alimentare orale sau ambele. Intr-o dieta de
eliminare, se evita consumul grupelor alimentare incriminate pentru
producerea reactiilor alergice sau a anumitor alimente considerate
suspecte pe baza istoricului medical si a altor teste.

Daca simptomele nu apar atunci cand se elimina din dieta alimentul

respectiv, atunci acesta este suspect. Daca simptomele reapar la ingerarea
alimentului, atunci se confirma faptul ca alimentul respectiv este cauza
alergiei. Dieta dureaza de obicei intre 10 si 14 zile. Intr-o dieta pentru
detectarea alergiei alimentare orale se consuma cantitati crescande atat de
alimente suspecte, cat si de alimente care nu sunt suspecte, in timp ce
pacientul este tinut sub observatie. Doctorul monitorizeaza o eventuala
reactie alergica si momentul aparitiei ei. Daca apar reactii alergice numai la
alimentele suspectate si nu si la altele, atunci diagnosticul este confirmat.
Acest test este, de obicei, cea mai buna metoda pentru a detecta daca o
anumita alergie alimentara exista cu adevarat. Se pot face, de asemenea,
teste pentru identificarea alergiilor. Acestea sunt:

PAGE 9
- Intradermoreactii Lichidul ce contine alergenul respectiv este introdus la
nivelul dermului. Daca pielea reactioneaza cu aparitia unei tumefactii
pruriginoase, inseamna ca exista alergie la alergenul respectiv.

-Intradermoreactiile sunt rapide, simple si relativ sigure, dar rezultatele pot

fi fals pozitive, ceea ce inseamna ca nu exista alergie la alergenul respectiv,
chiar daca rezultatele sunt pozitive. In cazul in care pacientul este extrem
de alergic, intradermoreactiile nu pot fi efectuate.

- Testul pentru detectarea imunoglobulinelor E. Se recolteaza dintr-o vena o

mostra de sange si se testeaza pentru existenta imunoglobulinelor E
(anumiti anticorpi), care se produc ca raspuns la diferite alergene.

Acest test se poate efectua in locul sau asociat cu intradermoreactia. El

este mai scump, rezultatele sunt gata in cel putin o saptamana si poate, de
asemenea, da rezultate fals pozitive.

Alte teste pentru detectarea alergiilor alimentare care nu sunt utile sau a
caror eficienta nu a fost dovedita sunt:

- detectarea anticorpului IgG4;

- teste de provocare/neutralizare;

- citotoxicitate;

- chineziologie aplicata.

VII.Tratament
Tratamentul optim pentru alergiile alimentare este evitarea alimentelor
care stau la baza producerii alergiei respective. Cand acest lucru nu este
posibil, se pot incerca medicamente, precum antihistaminicele, in cazul
alergiilor usoare, si medicamente continute in trusa de prim-ajutor pentru
alergii, in cazul reactiilor severe.

Este importanta acordarea unei atentii speciale copiilor care dezvolta

alergii alimentare. Un copil care face alergii alimentare severe poate

PAGE 10
dezvolta o reactie anafilactica amenintatoare de viata, chiar la cantitati
infime de alergen. Copilul ar trebui sa poarte in permanenta o bratara de
evidenta a bolii si o trusa de prim-ajutor in cazul alergiilor severe.

Copiii pot avea simptome usoare in primele minute dupa ingerarea

alergenului, dar pot dezvolta simptome severe in 10 pana la 60 de minute.
Ei ar trebui sa fie tinuti sub observatie in spital cel putin 4 ore dupa aparitia
unei reactii alergice.

Tratament initial Tratamentul initial al unei alergii alimentare consta in

identificarea alimentului care produce alergia si deprinderea unui mod de
abordare, atat a reactiilor alergice usoare, cat si a celor severe.

Cel mai eficient tratament al alergiilor alimentare este evitarea

consumului alimentului respectiv, sub orice forma ar fi el. Pacientul ar
trebui sa-si anunte familia, prietenii si colegii de serviciu ca are o alergie
alimentara si sa-i roage sa-l ajute sa evite alimentul respectiv. Ambalajele
tuturor alimentelor trebuie citite si celelalte denumiri ale alergenelor
alimentare trebuie invatate. De exemplu, laptele poate fi intalnit si sub
denumirea de "cazeinat", ouale ca "albumina", graul ca "gluten" si
arahidele ca proteine vegetale hidrolizate. In cazul in care sugarul are
alergie la lapte sau soia, doctorul poate sugera shimbarea formulei lactate
sau alaptarea ca unica metoda de hranire. Formule special preparate sunt
disponibile pentru sugari alergici la lapte si soia.

In cazul in care parintele sau copilul sau sufera de alergii usoare,

antihistaminicele eliberate fara prescriptie medicala pot tine simptomele
sub control. Se poate apela la medicamente antihistaminice eliberate pe
baza prescriptiei medicale, in conditiile in care cele eliberate fara
prescriptie nu sunt eficiente sau daca produc efecte secundare neplacute,
cum ar fi somnolenta. Daca reactia alergica este severa, tratamentul initial
poate fi administrat la camera de garda sau de catre personal medical de
urgenta. Pacientului i se va administra o injectie cu epinefrina pentru a
impiedica eliberarea suplimentara de histamina si pentru a relaxa muschii
respiratori.

PAGE 11
 Dupa aceea, pacientului i se va recomanda o trusa de prim-ajutor in cazul
alergiilor severe, care contine o seringa si cantitatea de epinefrina necesara
efectuarii unei injectii si tablete de antihistaminice. Medicul sau farmacistul
vor invata pacientul cum sa-si faca singur o injectie. Pacientul va trebui sa
poarte intotdeauna trusa de prim-ajutor cu el. Bratara de evidenta a bolii
sau orice alta bijuterie care listeaza alergiile alimentare ar trebui purtata.
Astfel de dispozitive de alerta medicala pot fi comandate la majoritatea
farmaciilor sau pe internet.

Truse de prim-ajutor ce contin doze adecvate pentru copii sunt disponibile.

Copiii care au risc crescut de a face reactii alergice severe ar trebui sa aiba
truse atat la scoala sau la gradinita, cat si acasa. Parintele trebuie sa se
asigure ca directorul scolii, profesorii si prietenii copilului sunt informati in
legatura cu alergia pe care acesta o are.

Tratament de intretinere Tratamentul in desfasurare presupune

continuarea evitarii alimentelor care produc alergii si luarea in considerare
a oricaror alimente noi care pot provoca simptomele.

Persoana in cauza trebuie sa informeze continuu persoanele cu care vine

in contact in mod regulat. Pacientul trebuie sa citeasca ambalajele
alimentelor si sa fie constient de faptul ca uneori alergenele alimentare au
alte denumiri pe diferitele ambalaje. Pacientul trebuie sa se adreseze
doctorului in vederea alegerii medicatiei optime pentru alergia sa. El
trebuie sa se asigure ca dispune intotdeauna de medicamentele necesare.
In cazul alergiilor alimentare severe, pacientul trebuie sa poarte
intotdeauna o bratara de evidenta a bolii. In cazul in care doctorul
recomanda o trusa de prim-ajutor pentru alergii, ea trebuie purtata
permanent. Trusa contine o seringa, impreuna cu cantitatea necesara de
epinefrina si tablete de antihistaminice. Data expirarii medicamentelor
trebuie verificata, iar ele trebuie inlocuite la nevoie. Injectia cu epinefrina
trebuie facuta de indata ce persoana respectiva sau copilul suspecteaza un
aliment ingerat sau simte ca o reactie alergica este pe cale sa se declanseze,
apoi trebuie administrate antihistaminicele.

PAGE 12
 Din cauza faptului ca simptomele pot reaparea chiar dupa efectuarea
injectiei, pacientul trebuie sa mearga la camera de garda ori de cate ori face
o reactie alergica, chiar daca se simte mai bine. El trebuie tinut sub
observatie cel putin 4 ore dupa aparitia reactiei.

Tratament in cazul agravarii simptomelor :In cazul in care simptomele

alergiei se agraveaza, trebuie contactat medicul. Poate fi nevoie de o trusa
de prim-ajutor sau de medicatie noua.

Pacientul trebuie sa explice familiei, prietenilor si celor cu care vine in

contact in mod regulat, faptul ca simptomele s-au agravat si ca este
important ca ei sa stie cum sa procedeze in momentul in care are loc o
reactie severa.

Alimentele incriminate trebuie evitate in continuare si pacientul trebuie

sa ia in considerare orice alimente noi care produc simptome.

Tratament ambulator (la domiciliu): Cunoasterea alimentelor care produc

alergii alimentare si evitarea acestor alimente reprezinta cea mai buna
metoda de prevenire a reactiilor alergice.

Din nefericire, alergenele alimentare sunt adesea "ascunse" in diverse

sosuri, inghetate, produse preparate prin coacere si altele. Ambalajele
alimentelor ar trebui citite cu atentie de catre persoanele care fac alergii.

Trebuie avute in vedere celelalte denumiri ale alergenelor alimentare,

cum ar fi "cazeinat" pentru lapte sau "albumina" pentru oua. Multe
persoane au impresia ca daca pe un ambalaj scrie ca nu contine lapte, chiar
asa si este. Acest lucru nu este absolut adevarat. Mancatul in oras poate fi
periculos pentru persoanele care au alergii alimentare severe. Iata cateva
sfaturi utile:

- persoana in cauza ar trebui sa-si aduca de acasa substituenti alimentari

nedaunatori; de exemplu, lapte de soia pentru a fi consumat cu cereale;

- trebuie avuta in vedere posibilitatea contaminarii incrucisate; de exemplu,

o cupa de inghetata care a fost folosita pentru servirea unei inghetate cu

PAGE 13
arahide poate fi apoi folosita pentru servirea inghetatei de vanilie pe care
tocmai o cumpara persoana respectiva;

- ospatarii ar trebui informati in legatura cu posibilitatea declansarii unei

reactii alergice severe; persoana in cauza ar trebui sa-i interogheze atent in
legatura cu ingredientele; daca acestia nu sunt siguri, el trebuie sa solicite
contactarea personalului de la bucatarie;

- dispozitivele de alerta medicala care detecteaza prezenta alimentelor

alergizante trebuie purtate in permanenta.

In cazul calatoriilor in alta tara, cuvintele ce desemneaza alimentele

alergizante respective ar trebui invatate pentru ca persoana in cauza sa
poata intreba de ele la restaurant sau sa le poata citi pe ambalaje.

Persoana respectiva ar trebui sa contacteze anticipat companiile aeriene,

organizatorii excursiilor si personalul restaurantelor pantru informarea lor
in legatura cu alergia alimentara si solicitarea unor mese sigure. Ori de cate
ori este posibil, persoana respectiva ar trebui sa-si prepare singura
mancarea. Planurile de calatorie ar trebui discutate cu medicul.

Alegerea medicatiei :

Printre medicamentele folosite pentru tratamentul reactiilor alergice

severe se numara:

- epinefrina: se administreaza injectabil; actioneaza rapid in stoparea

eliberarii suplimentare de histamina si relaxarea muschilor respiratorii;

PAGE 14
- antihistaminicele: antihistaminicele blocheaza actiunea histaminei in
timpul unei reactii alergice si reduc severitatea simptomelor ca pruritul si
stranutul;

- corticosteroizii: aceste medicamente ajuta la reducerea inflamatiei.

Tratament medicamentos

Medicamentele utilizate pentru ameliorarea simptomelor alergiilor

alimentare usoare sunt:

- antihistaminicele si corticosteroizii pentru tratamentul urticariei,

simptomelor gastrointestinale sau stranutului si secretiilor nazale
abundente;

- bronhodilatatoarele pentru simptomele din cadrul astmului;

bronhodilatatoarele destind caile aeriene pulmonare, facilitand astfel
respiratia.

De retinut! Medicamentele care trateaza simptomele alergiilor

alimentare pot avea efecte secundare. Tipic, ele sunt folosite pe perioade
scurte si sunt intrerupte odata cu disparitia simptomelor.

Metoda optima de evitare a aparitiei simptomelor este evitarea

alimentelor la care persoana respectiva are alergie. Toate ambalajele
alimentare trebuie citite si trebuie avut in vedere faptul ca uneori
alergenele sunt intalnite sub alte denumiri pe ambalaje.

Nu exista niciun medicament care sa poata fi luat inainte de consumarea

unui anumit aliment si care sa previna in mod sigur declansarea reactiei
alergice la alimentul respectiv.

Injectiile alergizante (terapia de desensibilizare) pentru alergiile

alimentare sunt considerate experimentale si nu sunt recomandate.

PAGE 15
 Un mic studiu recent al unui medicament pentru tratamentul alergiei la
arahide a dat rezultate promitatoare. Medicamentul, numit medicament
anti-imunoglobuline E, se leaga specific de imunoglobulinele E (o clasa de
anticorpi) eliberate in timpul desfasurarii reactiei alergice la arahide. Un alt
studiu mai amplu se afla inca in desfasurare in scopul dovedirii sigurantei si
eficacitatii lui la persoanele alergice la arahide.

Alte tratamente

Printre noile optiuni de tratament al alergiilor alimentare se numara:

- injectarea de anticorpi anti-imunoglobulina E; acesti anticorpi sunt

capabili sa reduca reactiile alergice;

- imunoterapia (injectii alergizante sau terapia de desensibilizare), care

ajuta organismul sa devina mai putin sensibil la substantele la care este
alergic;

- vaccinarea cu o substanta genetica specifica unui anumit alergen

alimentar;

- folosirea de substante care modifica modul in care sistemul imun

reactioneaza la un anumit alergen (imunomodulatori);

- terapiile experimentale cum ar fi neutralizarea, ingerarea unor forme

diluate ale alergenului alimentar pentru a "neutraliza" reactiile alergice si
cromolynul, un medicament folosit numai pentru tratamentul rinitei
alergice, nu si-au dovedit eficienta.

PAGE 16
VIII.Profilaxie
Alergiile alimentare apar adesea la persoanele care au o istorie familiala
(mai multe cazuri ale unei boli respective in randul membrilor aceleiasi
familii) de astm bronsic, dermatita atopica, alergii la polen, mucegai sau
alte substante. Aceste persoane au un teren atopic, adica au o tendinta
mostenita de a dezvolta reactii alergice. Alergiile nu pot fi prevenite in cazul
acestor persoane.

Academiile internationale de Alergie recomanda ca toti sugarii, in special

cei care au o istorie familiala de alergii, sa fie alaptati in primul an de viata
sau chiar mai mult.

In cazul in care sugarul face parte dintr-o categorie cu risc crescut de

dezvoltare a reactiilor alergice si mama nu poate alapta, trebuie incercata o
formula hidrolizata de lapte. Proteina lactata din formulele hidrolizate este
modificata in scopul prevenirii alergiilor.

Alte recomandari pentru sugarii cu risc crescut sunt urmatoarele:

Mamele care alapteaza ar trebui sa elimine din dieta arahidele, migdalele

si alunele si ar trebui sa reflecteze asupra eliminarii din dieta a oualor,
laptelui de vaca si pestelui. Alimentele solide nu trebuie introduse in dieta
sugarilor cu risc crescut pana la varsta de 6 luni. Produsele lactate trebuie
evitate pana la un an, ouale pana la 2 ani, iar arahidele, nucile si pestele
pana la 3 ani. Aceste masuri pot contribui la reducerea riscului aparitiei
alergiilor alimentare. Femeile insarcinate nu trebuie sa excluda alimentele
respective din dieta, cu exceptia arahidelor. Avand in vedere faptul ca
fumul de tigara creste sensibilitatea de aparitie a unei reactii alergice, este
importanta existenta unui microclimat lipsit de fum. Aproximativ 85%
dintre copii se vindeca in timp de alergia la lapte, grau, oua si soia, intre
varsta de 3 si 5 ani. Ei nu se vindeca de obicei de alergia la arahide, nuci si
migdale, peste si crustacee.

IX.Știați că…?

PAGE 17
Alergiile pot fi confundate cu intoleranta alimentara.

Alergii Intoleranta alimentara

-se pot trata cu medicamente -nu se pot trata
-reactia organismului fata de o -incapacitatea corpului de a
proteina continuta de acel aliment accepta un aliment
-alergia poate fi mostenita si de -intolorenta la lactoza poate fi
obicei apare dupa al doilea contact mostenita
cu alergenul

Bibliografie:
 http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/alergiile-alimentare_830
 https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/alergiile-alimentare-la-copii-
si-adulti
 http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alergii/alergie-sau-intoleranta-
alimentara-cum-le-recunosti-si-ce-e-de-facut-1433289

PAGE 18
 Patrick Holoford, James Braly- Alergii alimentare-prevenire, depistare,
tartare
 https://www.csid.ro/health/sanatate/alergii-alimentare-3-lucruri-pe-care-
trebuie-sa-le-stii-17361303

PAGE 19