Trasarea fundaţiilor şi lucrări pentru montarea cofrajelor

În practica construcţiilor industriale şi civile tipurile de fundaţii mai des

folosite sunt :
• fundaţiile continue, pentru cele mai multe dintre constucţiile civile,
• fundaţiile ,,pahar” şi bloc, pentru montajul stâlpilor prefabricaţi (din beton
armat, respectiv metalici) la halele industriale, şi
• fundaţiile speciale (blocuri masive tip platformă, piloţi, etc.) pentru montajele de
utilaje, instalaţii şi maşini.
Trasarea fundaţiilor continue se realizează pornind de la axele construcţiei
marcate pe pe împrejmuiri (fig.1): de o parte şi de alta a cuielor care marcahează
axele se aplică cu ruleta segmentele ce alcătuiesc lăţimea lf a fundaţiei, iar capetele
se marchează tot cu cuie.

Fig. 1 Trasarea fundaţiilor continue

La intersecţia sârmelor întinse între cuiele de marcaj se obţin punctele care definesc
conturul fundaţiei. Prin proiectarea acestora la sol cu ajutorul firelor cu plumb se va
obţine conturul fundaţiei care poate fi materializat cu ţăruşi din lemn, sau, de
preferat, cu scânduri aliniate şi fixate de sol pe ţăruşi din lemn, acest procedeu
oferind posibilitatea săpării fundaţiilor cu margini drepte.
Groapa (şanţurile) de fundaţie (sau părţi din aceasta) se consideră terminată dacă
abaterile constatate la verificarea lăţimii şi adâncimii, nu depăşesc abaterile admise
în proiect. Abaterile admise se stabilesc pe baza condiţiilor tehnice ale construcţiei
şi de regulă nu depăşesc ± 3-5cm.
 Fig. 2 Controlul executării trasării fundaţiilor
1-teuri; 2-sârme întinse între laturile împrejmuirii; 3-fir cu plumb; 4- punct materializat la
intersecţia sârmelor; 5-punct trasat în fundaţie

Săpătura în groapa de fundaţie se opreşte cu circa 10-20cm mai sus decât

cota proiectată a tălpii fundaţiei, diferenţa urmând a fi evacuată în timpul
compactării şi nivelării pământului. Controlul în timpul săpăturii se face cu ajutorul
teurilor cu coadă lungă (dimensionate după necesităţile proprii lucrării în cauză),
care trebuie să ajungă pe aceeaşi linie de vizare cu marginea superioară a
scândurilor împrejmuirii (fig.2); Controlul final al cotei proiectate din groapa de
fundaţie, după amenajarea fundului,se face prin nivelment geometric. Pentru
adâncimi mici ale gropii (până la 1,5-2,0m) se folosesc mire de nivelment de 3 sau
4m lungime, iar la adâncimi mari se plantează pe fundul gropii unul sau două
repere de nivelment, pe care se transmite cota proiectată, fie pe o pantă de acces în
fundaţie, iar dacă există numai pereţi verticali, sau mult înclinaţi, cota se transmite
prin nivelment geometric combinat (vezi transmiterea cotei în groapa de fundaţie).
După executarea gropilor pentru fundaţiile turnate monolit se procedează la
executarea cofrajului, în interiorul căruia se montează armăturile şi se toarnă
betonul.

• Trasarea fundaţiilor pentru stâlpi

Fundaţiile pentru stâlpii prefabricaţi din beton armat şi metalici sunt fundaţii
proprii fiecărui stâlp (izolate, de tip ,,pahar”, respectiv bloc-fig.3).

De precizia cu care sunt trasate pe teren şi executate depinde calitatea lucrărilor

ulterioare de montare a stâlpilor şi a celorlalte elemente prefabricate ale construcţiei
(grinzi, panouri, etc).
Fig. 3 a-fundaţie pentru stâlpi metalici; b-fundaţie ,,pahar’’ pentru stâlpi din beton armat
Erorile în executarea fundaţiilor pot influenţa negativ şi uneori iremediabil
stabilitatea construcţiei.
Trasarea se face faţă de axele principale, longitudinale şi transversale (marcate pe
împrejmuiri şi prin perechi de borne fig.4).

Fig. 4 Trasarea fundaţiilor pentru stâlpi

Trasarea gropilor de fundaţie se face cu ajutorul unor împrejmuiri mici, poziţionate

şi executate faţă de axele şirurilor de stâlpi (fig.5), pe ele transmiţându-se axele
longitudinale şi transversale ale fundaţiilor, de pe împrejmuirea principală(fig.4);
faţă de aceste marcaje de axe (fig.5 - axele 3-3 şi D-D) se aplică pe împrejmuirea
mică (cu precizia la milimetru) distanţele din proiect până la marginile gropii de
fundaţie şi contururile fundaţiei.
Punctele cu acelaşi număr de pe laturile opuse ale împrejmuirii mici (fig.5)
se unesc prin sârme subţiri, iar intersecţiile acestora se proiectează la sol cu fire cu
plumb, obţinându-se contururile gropii şi ale diferitelor părţi ale fundaţiei, care se
marchează cu ţăruşi.
Trasarea pe înălţime se face în raport cu reperele de nivelment de execuţie
din şantier.
 Fig. 5 Trasarea în detaliu a fundaţiei izolate pentru stâlpi
a-plan; b-secţiune.

Trasarea zidurilor

Fig. 6 Trasarea zidurilor

După executarea fundaţiilor continue urmează realizarea zidăriei; pentru aceasta, pe

capre sau împrejmuiri se aplică, faţă de marcajul axei fundaţiei, elementele
corespunzătoare axelor zidului; se întind sârme între punctele rezultate iar
intersecţiile se proiectează cu fire cu plumb rezultând astfel direcţiile de executare a
zidului (fig.6).
 Trasarea şi montarea stâlpilor prefabricaţi

Executarea lucrarilor pregatitoare :

- numerotarea stâlpilor conform axelor de montaj ;

- trasarea pe stâlpi a unor repere axiale – rizuri ( figura 3.3 ) la baza 8
pentru montajul in plan si la partea superioara 8’ pentru verticalizarea
stâlpului , precum si un riz orizontal 9 la baza pentru determinarea cotei
de montaj , fata de care se montează pe stâlpi restul elementelor ;
- plantarea la nivelul cotei proiectate a fundaţiilor , reperilor topografici pe
care se transpun cu teodolitul axele longitudinale si transversale ale
fundaţiilor fiecărui stâlp 8’’ .
Initial se realizează fundaţiile stâlpilor efectuându–se verificarea
poziţionării în plan a fiecărei fundaţii cu teodolitul fata de axele principale ale
constructiei .
Abaterea maxima admisa a axelor fundaţiei fata de poziţia lor proiectata
este de ± 5 mm . Verificarea montajului fundaţiilor in înălţime se face prin
nivelment geometric , iar abaterea maxima admisa a suprafeţelor de sprijin fata de
cotele din proiect este de ± 3 mm .
Sub stâlpi de beton armat se utilizează fundaţi de tip pahar , iar sub stâlpi
metalici in fundaţiile de beton se montează in prealabil placi metalice de sprijin ,
prin care trec buloanele de ancoraj pentru prinderea stâlpului .
După montajul fundaţiilor se întocmeşte schema de execuţie in plan si in
înălţime cu dimensiunile reale obtinute din măsurători ( ridicare de executie ) ,
inclusiv paralelismul peretilor paharului cu axele longitudinale si transversale ale
fundaţiei .
Apoi urmeaza betonarea fundaţiei .
Montajul stâlpilor de beton armat comporta urmatoarele :

- se aduce fundul paharului la cota proiectatea prin turnarea stratului de

egalizare ;
- se introduce stâlpul in pahar si se manevreaza pana se obtine coincidenta
rizurilor 8 – 8’’ , dupa care se fiseaza cu ajutorul penelor ;
- se determina cota reperului 9 si ale fetelor consolelor stâlpului ;
- se verticalizeaza stâlpul ( linia 8 – 8’’ ) cu firul cu plumb cu nivele
independente lungimi 1,5....2 m , sau prin plonjarea lunetei teodolitului cel
putin prin doua directi perpendiculare ;
- se verifica montajul stâlpului in plan si in verticala , apoi se betoneaza prin
turnarea de mortar de ciment intre stâlp si pahar .
 Figura 3.3.Montajul stâlpilor ce sustin calea de rulare a macaralei podului
rulant

A – stâlp prefabricat din BA ; B – stâlp metalic ; 1 – fundaţie tip pahar ; 2 –

repere topografice ; 3 – stâlpul de BA , (respectiv metalic ) ; 3’ – papucul ( sabotul
) stâlpului metalic ; 4 – paharul stâlpului de BA ; 5 – consola ; 6 – grinda cai de
rulare ; 7 – sina cai de rulare ; 8 , 8’ – rizuri axiale verticale ; 8’’ – rizuri axiale
marcate pe repere topografice , reprezetand axele fundaţiei ; 9 – riz orizontal ; 10 –
buloane de ancorare ; 11 – placa de sprijin a stâlpului metalic ; 12 – strat de
egalizare .

La montajul stâlpilor metalici , fiecare stâlp se aseaza in fundaţia pregatita

astfel ca buloanele de ancoraj sa intre in orificiile sabotului 3’ iar reperele 8 sa
corespunda cu 8’’ . In înălţime prin nivelment geometric se traseaza placile de
sprijin la cota proiectata 9, abaterea admisa fiind de ± 2 – 3 mm . Concomitent se
determina cota reperului 9 , fata de care se traseaza înălţimea h’ pentru grinda caii
de rulare . Montajul pe verticala se face la fel ca la stâlpul de beton armat .

LUCRĂRI TOPOGRAFICE LA MONTAREA ŞI VERIFICAREA

CĂILOR DE PODURILOR RULANTE
Lucrari topografice la montajul cailor de rulare
Montajul cailor de rulare se face in doua etape : montajul grinzilor si
montajul cailor de montare ,ultimul necesitand precizia cea mai ridicata .

Figura 3.4.Schema dispuneri stâlpilor cu console si axelor cailor de rulare I

– II si III – IV ; 1 – stâlp ; 2 – consola .

O sectiune transversala printr – o hala de productie prevazuta cu un pod

rulant apare ca in figura 3.5.
 Figura 3.5.Hala de productie cu pod rulant

Buna fuctionare a unui pod rulant depinde in special de satisfacerea

urmatoarelor conditii :
- liniaritatea sinelor ;
- paralelismul dintre sine ;
- nivelul uniform al parti superioare a celor doua sine .

Montajul grinzilor de rulare se executa dupa trasarea pe ambele fete a unor

rizuri in axa grinzii . Montajul grinzilor si sinelor de rulare se poate executa cu
sarme intinse deasupra axei grinzi ( figura 3.6 ) pe care se deplaseaza fire cu plumb
; pentru corectarea pozitiei in plan si in înălţime se folosesc riglete orizontale in
divizate mm si mire verticale .
 Montajul si respectiv verificarea pozitionarii in plan si in înălţime a sinelor
de rulare se pot efectua cu aceleasi mijloace ca la montajul grinzilor de rulare .

Figura 3.6.Schema montajului grinzilor si sinelor cailor de rulare

Procedeul de montaj in plan trebui adaptat tipului de sina si modului de

sprijinire a sinei pe grinda ( prin intermediul unei placi metalice sau direct pe
grinda ) .
Pentru transmiterea pe consola a axelor si cotelor ( necesare pentru
montarea grinzilor ) se procedeaza astfel :
- se proiecteaza un patrulater de referinta 1,2,3,4 ( figura 3.7 ) cu laturila 1
– 2 si 3 – 4 riguros paralele si in acelasi timp paralele cu axele stâlpilor
deja marcate ;
- dupa determinarea completa a patrulaterului cu un teodolit instalat intr –
un capat al aliniamentului care vizeaza o tinta de vizare centrata in
celelalt capat , se realizeaza un plan de referinta optic , fata de care se
poate trasa axa sinei prin transmiterea pe verticala ;
 - prin control se masoara distantele dintre planul vertical de referinta si
muchia anterioara a stâlpului precum si distantele dintre axa sinei si
partea anterioara a stâlpului ;
In acest fel se se deplaseaza axele cai de rulare pe consolele stâlpilor ai
deschiderii , sau aceste axe se fixeaza pe placute ( sau scoabe ) incastrate pe pereti
frontali ai cladiri , mai sus cu cca. 0,5 m de ciuperca sinei de rulare . Cu ajutorul
sarmelor intinse intre rizurile de pe consolele stâlpilor extremi se marcheaza axele
cailor de rulare pe consolele fiecarui stâlp .

Figura 3.7.Pozitionarea sinelor podului rulant

Transmiterea cotelor se face prin nivelment geometric combinat cu măsurători de
distante .
Atat dupa fixarea sinelor cat si intrarea in exploatare sunt obligatorii
măsurători de verificare repetata la intervale de timp prestabilite .
 3.5 Verificarea cailor de rulare

In lucrarile de trasare - montare si de verificare a pozitionarii trebuie

respectate in general urmatoarele limite de erori :
- ecartamentul : m d ≤ ± 3 mm ( la deschideri mai mari de 35 m , m d ≤ ± 8
mm ) ;
- liniaritatea sinelor : m 1 ≤ ± 1 – 2 mm ;
- paralelismul sinelor : m p ≤ ± 2 – 3 mm ;
- determinarea cotelor parti superioare s sinelor : m ∆H ≤ ± 2 mm ;
- abaterile punctelor sinei de rulare fata de aliniament nu vor depasi ± 15
mm ;
- eroarea maxima admisa a distantei dintre axele sinelor de rulare este ± 5
mm , iar deplasarea axei sinei fata de grinzile cai de rulare este de
maximum ± 15 mm ;
- diferenta cotelor sinelor de rulare in acelasi profil transversal este de
maximum ± 10 mm pe consolele stâlpilor si de ± 15 mm in deschidere ,
iar intre stâlpi vecini este de 1 / 1500 din distanta intre stâlpi , insa de
maximum 10 mm .
Prin utilizarea permanenta sinele sufera deplasari care cand ajung la valori
limita duc la suspendarea functionari podului . Pentru evitarea intreruperii
fuctionarii podurilor rulante se efectueaza periodic măsurători laborioase avand la
baza principiul aliniamentului geometric pentru determinarea abaterilor in plan de
la pozitia proiectata , pentru obtinerea deplasarilor verticale se utilizeaza metoda
nivelmentului geometric .
In figura 3.8 este prezentata o varianta de masurare a abaterilor sinelor cai
de rulare in plan . La înălţime se fixeaza aliniamentele A 1 -A n si B 1 -B n , paralele
intre ele si la distante intre sine de cel mult 0,5 – 1 m .
 Deasupra punctelor A 1 si B 1 se instaleaza teodolite de precizie , punctele
finale A n si B n fiind semnalizate cu marci de vizare . Fata de aliniamentele astfel
materializate se masoara pe niste echere gradate de 1 – 1,5 m tinute orizontal ,
abaterile a i si b i .
Distantele intre punctele A 1 B 1 si A n B n si ecartamentul se masoara cu o
ruleta milimetrica etalonata , utilizand dinamometrul si aplicand corectiile de
etalonare .

Figura 3.8.Organizarea măsurătorilor la aliniamentul cai de rulare

Pentru determinarea deplasarilor verticale se utilizeaza , plecand de la un

punct de cota cunoscuta, nivelmentul geometric de mijloc . Cu o nivela de precizie
si mire de invar se fac drumuiri de nivelment geometric care include toate punctele
carora s –au determinat si abaterile in plan orizontal .
Pentru corectarea pozitiei axelor sinelor cailor de rulare , se determina axele
optime ale cailor de rulare , se determina pentru “ n “ puncte valorile
(x 1 ,y 1 ),….,(x n ,y n ) pornind de la ecuatia dreptei :
 y = ax + b

Abaterile punctelor fata de axa optima :

ax 1 + b - y 1 = v 1

Punand conditia de minim :

n
[vv] = ∑ (ax + b − y )
i i
2
= min
i =1

Adica derivatele partiale in raport cu a si b sa fie nule :

∂[vv] n
= ∑ xi (axi + b − yi ) = 0
∂a i =1

∂[vv] n

∂b
= ∑ (ax + b − y ) = 0
i =1
i i

Se obtine sistemul normal :

[ xx ] a + [ x ] b – [ xy ] = 0

[x]a+nb–[y]=0

Se calculeaza apoi abaterile pentru fiecare sina .

Rezolvarile fiind independente pentru fiecare sina , pentru ca intre axele
optime sa se obtina si ecartamentul proiectat , aceste axe se pot deplasa in mod
corespunzator .
Spre deosebire de lucrarile topografice in timpul executiei podului rulant ,
in timpul măsurătorilor de verificare , conditiile de masurare sunt grele : iluminarea
slaba , vibratii , turbulenta aerului sunt factori care influenteaza precizia de
masurare .
De asemenea, conditile de acces la calea podului sunt foarte grele : lipsa
locurilor pentru instalarea aparaturi geodezice , pericolul permanent datorat
cablurilor electrice , înălţimea sinelor fata de platforma halei ,cerintele de protectie
si impiedicarea cursivitati lucrarilor .
 Toate aceste conditii motiveaza parasirea metodelor clasice de masurare si
utilizarea unor sisteme de măsurători noi .
La montajul si controlul cailor de rulare ale podurilor rulante se desprind
urmatoarele concluzii :
- introducerea corecta a proceselor de masurare ca parte integranta in
procesul general al tehnologiilor de executie a utilajului tehnologic
presupune alegerea de aparate si tehnologii corespunzatoare ;
- utilizarea instrumentului de masurare geodezic trebuie facuta cu
discernamant , prin luarea unor masuri de prevedere adecvate , putandu
– se atinge precizi de ordinul a ± 10−1 mm ;
- in domeni speciale de mare actualitate , cum ar fi echipamentele de
cercetare in fizica , unde trebuie respectate precizi de 10−2 − 10−1 mm in
plan si in înălţime , posibilitatile de masurare geodezica sunt depasite ,
fiind necesar introducerea unor mijloace de masurare electice pentru
automatizarea proceselor de masurare sau a inregistrari datelor ,
utilizarea unor instrumente de masurare din fizica sau din constructia de
masini , sau crearea unor instrumente speciale . Cu foarte bune rezultate
pot fi utilizate lunetele de aliniament si lunetele autocolimatoare ;
- in cazul cand este necesar determinarea micilor deplasari ale
subansamblelor echipamentelor tehnologice care functioneaza in medii
umede , procedeele de masurare electrice au o utilizare limitata fiind
necesara introducerea de noi mijloace de masurare ;
- pentru echipamente de mare complexitate , tehnologiile de masurare
care se vor utiliza depind de urmatori factori :
- conditiile de masurare existente ;
- mijloace de masurare pe care le avem la dispozitie ;
- cerintele de precizie prevazute in standarde si in proiecte .
- in cazul măsurătorilor de control la caile de rulare ale podurilor macara ,
conditiile de masurare , conditiile de acces la calea podului precum si
cerintele de protectie impun folosirea unor noi sisteme de masurare , iar
calculul corectiilor care trebuie adusa cailor de rulare trebuie sa se faca
luand in considerare toate conditiile necesare functionari podului .