Sunteți pe pagina 1din 51

ÎNTRODUCERE

Prin instalaţie electrică se înţelege orice instalaţie destinată folosirii energiei


electrice în scopuri industriale sau casnice (forţă, iluminat etc.).
Dacă toate elementele componente se montează în interiorul clădirilor, atunci
instalaţia se numeşte instalaţie electrică interioară. În funcţie de destinaţie, deosebim
instalaţii electrice interioare care servesc numai pentru iluminat, instalaţii care sunt
destinate alimentării receptoarelor (instalaţii de forţă) şi instalaţii pentru ambele
destinaţii.
În diversitatea cazurilor concrete, care pot fi luate în considerare, comun este
faptul că orice instalaţie electrică presupune o serie de echipamente electrice,
precum şi interconexiunile dintre acestea, realizate prin diferite tipuri de
conductoare electrice.
Prin echipament electric se înţelege, în general, orice dispozitiv întrebuinţat
pentru producerea, transformarea, distribuţia, transportul sau utilizarea energiei
electrice. Această ultimă destinaţie, reprezentând scopul final al întregului proces
de producere, transport şi distribuţie, defineşte o categorie distinctă de
echipamente, denumite receptoare. Receptoarele electrice sunt dispozitive care
transformă energia electrică în altă formă de energie utilă.
Receptoarele electrice se împart în:
- receptoare de iluminat, cuprinzând corpurile de iluminat prevăzute cu surse
electrice de lumină;
- receptoare de forţă, care pot fi electromecanice (motoare electrice,
electromagneţi, electroventile), electrotermice (cuptoare electrice, agregate de
sudură) sau electrochimice (băi de electroliză).
Tipul receptoarelor electrice are o influenţă majoră asupra alcătuirii întregii
instalaţii din care acestea fac parte, determinând atât tipul şi caracteristicile
restului echipamentelor şi conductele electrice, cât şi tehnologia de execuţie.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 7
În majoritatea cazurilor, receptoarele electrice nu sunt elemente izolate, ele
fiind grupate pe utilaje cu destinaţii tehnologice bine determinate. Ansamblul
utilajelor şi receptoarelor izolate care necesită alimentare cu energie electrică şi
concură la realizarea procesului de producţie dintr-o hală sau întreprindere, face
parte din echipamentul tehnologic al acestora.
Când se fac referiri la anumite instalaţii concrete, prin echipamentul electric al
acestora se înţelege totalitatea maşinilor, aparatelor, dispozitivelor şi receptoarelor
electrice ataşate instalaţiei respective (sau utilajului respectiv). În această
accepţiune, esenţial este faptul că suma de aparate, maşini sau alte dispozitive care
intră în compunerea echipamentului, reprezintă un tot unitar, cu o funcţionalitate
bine determinată.
În practică, noţiunile de instalaţie şi echipament sunt strâns corelate. Astfel, un
dispozitiv considerat ca echipament al unei instalaţii, poate avea el însuşi o
instalaţie electrică proprie şi un echipament destul de complex şi divers.
Instalaţiile elctrice se clasifică după diferite criterii, ca: rolul funcţional, poziţia
în raport cu procesul energetic, locul de amplasare, nivelul tensiunii, frecvenţa şi
modul de protecţie.

a. După rolul funcţional, instalaţiile electrice pot fi:


- de producere a energiei electrice, aferente diferitelor tipuri de centrale
electrice sau unor grupuri electrogene;
- de transport a energiei electrice, incluzând linii electrice (racord, distribuitor,
coloană şi circuit);
- de distribuţie a energiei electrice - staţii electrice, posturi de transformare şi
tablouri de distribuţie;
- de utilizare a energiei electrice, care la rândul lor se diferenţiază în raport cu
tipul receptoarelor, în instalaţii de forţă şi instalaţii de iluminat;
- auxiliare, din care fac parte instalaţiile cu funcţie de menţinere a calităţii
energiei electrice (reducerea efectului deformant, compensarea regimului

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 8
dezechilibrat, reglajul tensiunii), de asigurare a unei distribuţii economice a
acesteia (compensarea puterii reactive), pentru protecţia personalului împotriva
electrocutărilor (legarea la pământ, legarea la nul etc.), pentru protecţia clădirilor
şi a bunurilor (instalaţiile de paratrăsnet, de avertizare de incendiu), precum şi
instalaţiile de telecomunicaţii.

b. După poziţia ocupată în raport cu procesul energetic la care concură se


deosebesc:
- instalaţii de curenţi tari, care cuprind elementele primare implicate în
procesul de producere, transport, distribuţie şi utilizare a energiei electrice;
- instalaţii de curenţi slabi, care deşi nu sunt înseriate în circuitul fluxului
energetic principal, concură la realizarea în condiţii corespunzătoare a proceselor
energetice. Din această categorie fac parte instalaţiile de automatizare, măsură şi
control (AMC), de avertizare de incendii, de telecomunicaţii etc.
În mod asemănător, instalaţiile complexe se compun din circuite primare sau
de forţă şi circuite secundare sau de comandă, cele două părţi diferenţiindu-se
funcţional ca şi instalaţiile de curenţi tari, respectiv slabi.

c. În raport cu locul de amplasare, se deosebesc următoarele categorii de


instalaţii:
- pe utilaj, un caz deosebit reprezentându-l amplasarea pe vehicule;
- în interiorul clădirilor, în diferite categorii de încăperi;
- în exterior, în diferite condiţii de mediu.

d. După nivelul tensiunii, instalaţiile se clasifică în:


- instalaţii de joasă tensiune (JT), a căror tensiune de lucru este sub 1 kV;
- instalaţii de medie tensiune (MT), cu tensiuni de lucru în intervalul 1...20 kV;
- instalaţii de înaltă tensiune (IT), cu tensiuni de lucru între 35...110 kV;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 9
- instalaţii de foarte înaltă tensiune, funcţionând la tensiuni mai mari sau egale
cu 220 kV.
În practică, domeniile de valori corespunzătoare acestor divizări diferă, în
raport cu apartenenţa instalaţiei la o categorie funcţională sau alta. Referindu-se la
nivelul tensiunii, normativele în vigoare diferenţiază instalaţiile în instalaţii sub
1000 V (joasă tensiune) şi peste 1000 V (înaltă tensiune).

e. După frecvenţa tensiunii, se deosebesc instalaţii:


- de curent continuu;
- de curent alternativ. La rândul lor, acestea pot fi, în raport cu valoarea
frecvenţei: de frecvenţă joasă (0,1...50 Hz), industrială (50 Hz), medie
(100...10000 Hz), sau de înaltă frecvenţă (peste 10000 Hz).

f. Din punct de vedere al modului de protecţie, instalaţiile pot fi:


- de tip deschis, faţă de care persoanele sunt protejate numai împotriva
atingerilor accidentale a părţilor aflate sub tensiune;
- de tip închis, la care elementele componente sunt protejate contra atingerilor,
pătrunderii corpurilor străine peste 1 mm, a picăturilor de apă şi a deteriorărilor
mecanice;
- de tip capsulat, la care elementele componente sunt protejate contra
atingerilor, pătrunderii corpurilor străine de orice dimensiuni, a stropilor de apă
din toate direcţiile şi contra deteriorărilor mecanice.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 10
1.CARACTERISTICA BLOCULUI LOCATIV ŞI A
APARTAMENTELOR
Blocul locativ este situat în sectorul Botanica al orașului Chișinău pe strada
Grenoble 32 și face parte din categoria complexelor locative de lux.Clădirea are 6
etaje care include 42 de apartamente ,inclusiv o parcare auto.
După continuitatea în AEE face parte din categoria II de receptoare iar
alimentarea cu AEE se va realiza printr-o linie electrică în cablu , pentru
alimentarea cu energie electrică a cladirii se va construi și un PT propriu,care se
va alege cu rezervă în vederea construirii pe viitor a unui bloc locativ nou.Pentru a
ridica fiabilitatea am instalat un cablu de rezervă 0,4 kV care se va alimenta de la
PT 12.
Distanța de la SPC pînă la postul de transformare este de 5 km.
Consumatorii din apartamente vor fi: instalația de iluminat,frigiderul,mașina de
spălat ,cuptorul cu microunde,ventilatorul ,calculatorul etc.Pentru a spori siguranța
consumatorii electrici au fost împarțiți în cinci grupe:prize bucătărie,prize
salon,mașina de spălat,ventilatorul și instalația de iluminat.Putera instalată
apartamentului este de 10,3 kw.În bloc vor fi instalate 2 ascensoare cu puterea
instalată de 6 kw.
La realizarea proiectului la efectuarea calculelor și alegerea aparatelor sa ținut
cont în special de eficiența energetică,de aceea petru o economisire cît mai
eficientă a energiei electrice se vor utiliza senzori de mișcare,becuri de tip led și
aparataj electrocasnic cu un consum de energie electrică redusă.Pentru ca gradul de
fiabilitate sa fie mai ridicat s-a procurat echipament atît de protecție cît și de
comutație de calitate superioară.Pe teritoriu se va construi și o centrală termică
autonomă pentru a asigura cu energie termica clădirea.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 11
2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE A
INSATALAȚIEI DE ILUMINAT
Dimensionarea presupune determinarea fluxului necesar unei instalații de iluminat
astfel ca aceasta să realizeze un anumit nivel de iluminare pe planul util. Cele mai
utilizate metode sunt metoda factorului de utilizare și metoda densității de putere.La
calculul iluminatului în blocul locativ am utilizat metoda factorului de utilizare.

 Metoda factorului de utilizare.Fluxul necesar 𝛷𝑛𝑒𝑐 [𝑙𝑚] unei instalații de


iluminat se determină cu relația:

𝐸𝑚 ∙𝑆𝑑
𝛷𝑛𝑒𝑐 = 𝑢∙∆
unde:

𝐸𝑚 este iluminarea medie ce trebuie realizată pe planul util, [𝑙𝑥];


𝑆𝑑 - aria planului util, [𝑚2 ];
u -factorul de utilizare a instalației de iluminat;

∆ - factorul de depreciere.

Pentru o încapere a cărui destinație și geometrie se cunosc , 𝐸𝑚 , ∆ ș𝑖 𝑆𝑑 se


pot afla cu ușurință.
Pentru valorile lui u, se folosesc tabele din care acesta se determină în funcție
de următorele caracteristici fotometrice și geometrice:
-tipul corpului de iluminat,care hotărăște tabelul din care se determină valoarea
factorului de utilizare;

-coeficientul de reflexie 𝜌𝑝 și 𝜌𝑡 ,care depind de zugraveala pareților și a


tavanului:

-geometria încăperii care este apreciata prin indicele local 𝑖 .Acesta se


calculează cu relația :

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 12
𝐿∙𝑙
𝑖=
ℎ(𝐿 + 𝑙)
unde:

L- este lungimea încăperii, 𝑚 ;

l- lățimea încăperii, 𝑚;

h- distanța de la planul corpului de iluminat pînă la planul util, 𝑚.


Pentru a dimensiona o instalație de iluminat prin metoda factorului de utilizare
este necesar să se treacă prin următorele etape:
- se alege nivelul de iluminare necesar pe planul util și înălțimea acestuia
față de pardoseala ℎ𝑢 ;
- se stabilesc coeficienții de reflecție pentru pereți și tavan ;
- se alege tipul corpului de iluminat și înălțimea de amplasare față de tavan.
Corpurile de iluminat vor trebui amplasate astfel ,încît distanta de la corp la
pardoseală să fie mai mare de 2,5 m(fac excepție numai corpurole de iluminat din
locuințe și corpurile fixate pe pereți;
- se determină valoarea factorului de utilizare u ,utilizînd datele din
cataloagele corpurilor de iluminat;
- se afla fluxul luminos necesar;
- se determină numărul N de corpuri ce trebuie să compună instalația dacă se
alege lampa cu care se echpeaza corpul (se alege 𝛷𝑙 – fluxul luminos al
lampii alese):

𝛷𝑛𝑒𝑐
𝑁= 𝑛∙𝛷𝑙

unde:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 13
n- nr.de lampi cu care se echipează corpul de iluminat iar N – nr. de corpuri
care se alege pentru a forma instalația.
Se poate proceda și invers, determinînd fluxul lămpii (deci puterea lămpii) ce
trebuie montată într-unul din corpuri ,cu relația:
𝛷𝑛𝑒𝑐
𝛷𝑙 = 𝑛∙𝑁
Calculul instalației de iluminat pentru sectorul 2 al parcării auto prin metoda
factorului de utilizare
Iluminarea medie admisa Emed=150 [lx] ,[1,tab.4.5,pag.110]
Dimensiunile incaperii:
L=18,3 [m];
l=9[m];
H=3,5[m];

- calculul suprafaței încăperii

𝑆𝑑 = 𝐿 ∙ 𝑙 = 18,3 ∙ 9 = 164,7[𝑚2 ]

- Inalțimea de atîrnare hs pentru corpuri de iluminat fluorescente:hs=0.15[m];

- Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară


iluminarea

ℎ = 𝐻 − ℎ𝑢 − ℎ𝑠 = 3,5 − 0 − 0,15 = 3,35[𝑚]


unde:

H- înălțimea totală a încăperii, 𝑚 ;

ℎ𝑠- este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan, 𝑚;


ℎ𝑢 -este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală, 𝑚.
-Indicele incaperii se calculeaza cu relatia:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 14
𝐿∙𝑙 164,7
𝑖= = = 1,8
ℎ(𝐿 + 𝑙) 3,35(18,3 + 9)
coeficient de reflexie pentru tavan ρt=0.3 [1,tab.5.1,pag.126]
coeficient de reflexie pentru pereti ρp=0.1 [1,tab.5.1,pag.126]
factorul de utilizare u=0,38[1,tab.5.18,pag.143]
factorul de depreciere ∆ =1,5[2,tab.5.24,pag.362]

- Calculul fluxului necesar 𝛷𝑛𝑒𝑐 [𝑙𝑚]

𝐸𝑚 ∙ 𝑆𝑑 150 ∙ 164,7
𝛷𝑛𝑒𝑐 = = = 36118[𝑙𝑚]
𝑢∙∆ 0,38 ∙ 1,8
pentru corpul de iluminat ales ЛСП 3902А-2-36 avem 𝑃𝑐 =2*36 [𝑤],
𝛷𝑙 = 3600[𝑙𝑚], 𝑃𝑐 -puterea corpului de iluminat
- numarul de corpuri de iluminat necesare

𝛷𝑛𝑒𝑐 36118
𝑁= = = 5,1
𝑛∙𝛷𝑙 2∙3600

- numarul de corpuri de iluminat alese 𝑁=6

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 15
Calculul fotometric al instalației de iluminat se realizează analogic şi
rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 3.1.
Tabelul 2.1 Date iniţiale

Nr. pe 𝐸𝑚 𝐿 𝑙 H ℎ𝑠 ℎ𝑢 ρt ρp ∆ u
plan [m] [m] [m] [m] [m]
[lx]
Sect.2 150 18,3 9 3,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,38
parcarea
auto
Bucatarie 200 3,8 6,5 3 0,1 0,8 0,7 0,5 1,5 0,35
Salon 200 5,7 6,4 3 0,1 0,8 0,7 0,5 1,5 0,32
Baie 200 2,3 2,9 3 0,1 0 0,7 0,5 1,5 0,39
Veceu 200 1,6 1,3 3 0,3 0 0,7 0,5 1,5 0,27
Antreu 200 5,8 4,3 3 0,1 0 0,7 0,5 1,5 0,31

Casa scării 200 15,7 2,7 3 0,1 0 0,7 0,5 1,5 0,38

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 16
Tabelul 2.2 Rezultatele calculului fotometric al instalației de iluminat

Nr.pe 𝑆𝑑 ℎ 𝑖 Tip n 𝛷𝑙 𝑁
𝛷𝑛𝑒𝑐
plan [m] corp de
[𝑚2 ] [lm]
[lm]
iluminat
Sect.2 164,7 3,35 1,03 36118 ЛСП 2 3600 6
parcarea 3902А-2-
auto 36
Bucatarie 24,7 3,3 0,6 7854 ЛПО 3 2800 2
3019-3-45
Salon 36,48 2,1 0,82 8112 HL 12 300 4
676L-12-
3
Baie 6,67 2,9 0,34 2413 НПП 2 1350 1
2602А-2-
25
Veceu 2,08 2,9 0,15 414 ПО 3041 1 450 1
-1-9
Antreu 24,94 2,9 0,45 7911 HL 12 300 3
676L-12-
3
Casa scării 42,39 2,9 0,42 8175 ЛСП 2 1120 4
3092А-2-
18

[3,Produse]

Deci rezultă că

𝑝𝑖𝑙.𝑡𝑜𝑡 = 33250 [𝑤]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 17
3.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE PENTRU
CIRCUITUL DE FORȚĂ
Dimensionarea circuitului de forță și prize constă în determinarea tipului secțiunii
cablului .Pentru realizarea acestui calcul am utilizat metoda coeficientului de cerere.
Etapele de dimensionare a cablurilor :
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului.
Pentru reteua trifazată
𝑘𝑐 ∙𝑃𝑖
𝐼𝑐 =
√3∙𝑈𝑛 ∙𝑐𝑜𝑠𝜑

unde:

𝑘𝑐 -coeficientul de cerere =0,7 [4,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]


𝑐𝑜𝑠𝜑 -factorul de putere =0,9 [ 4. p.22,tab.1.10.]

Pentru rețeua monofazată

𝑘𝑐 ∙ 𝑃𝑖
𝐼𝑐 =
𝑈𝑛 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜑
Exemplu de calcul pentru rețeaua trifazată
0,5∙228
𝐼𝑐 = =183 [A]
√3∙0,4∙0,9
Exemplu de calcul pentru rețeaua monofazată

0,7∙10,3
𝐼𝑐 = = 36,4 [A]
0,22∙0,9

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 18
Tabel 3.1.Puterea instalată apartament
Denumirea grupei 𝑃𝑖 [kw]
Gr.1-prize bucătărie 4
Gr.2-mașina de spăltat 2,2
Gr.3-prize dormitor,salon 2
Gr.4-ventilator 1,5
Gr.5-iluminatul 0,6
10,3

Tabel 3.2.Parcarea auto


Denumirea grupei 𝑃𝑖 [kw]
Gr.3-prize 10
Gr.5-Iluminat 4
14

Tabel 3.2.Casa scării


Denumirea grupei 𝑃𝑖 [kw]
Gr.5-Iluminat 0,2

Remarcă:Alimentarea blocului se va realiza prin 2 linii, 𝑃𝑖.𝑡𝑜𝑡 = 456 [𝑘𝑤]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 19
Tabel 3.5.Rezultatele calculului circuitului de forță și de iluminat
Sarcina Tipul şi
Ic Fst. Iadm
Tronsonul tranzitată secţ.
[A] [mm2] [A]
[kw] cablului
PT- Dulap 228 183 150 AAШВ 230
PPD1/secț.1 4x150
PT- Dulap 228 183 150 AAШВ 230
PPD1/secț.2 4x150
Dulap 221 169 150 AВВГ 230
PPD1/secț.1- 4x150
Dulap PPD2
Dulap 73,7 61 35 AВВГ 95
PPD2-Dulap 4x35
ШЭ et.1
Dulap 73,7 61 35 AВВГ 95
PPD2-Dulap 4x35
ШЭ et.2
Dulap 73,7 61 35 AВВГ 95
PPD2-Dulap 4x35
ШЭ et.3
Dulap ШЭ- 10,3 36,4 10 ВВГ 45
Dulap ЩРB 3x10
Dulap ЩРB 4 14,1 2,5 ВВГ 20
-Gr.1 3x2,5
Dulap ЩРB 2,2 7,7 2,5 ВВГ 20
-Gr.2 3x2,5

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 20
Dulap ЩРB 2 7 2,5 ВВГ 20
-Gr.3 3x2,5
Dulap ЩРB 1,5 5,3 1,5 ВВГ 14
-Gr.4 3x1,5
Dulap ЩРB 0,6 2,1 1,5 ВВГ 14
-Gr.5 3x1,5
Dulap 14 41,7 10 ВВГ 45
PPD1/secț.1- 3x10
Dulap ЩРB
subsol
[5,p.369,tab.П.1-9;6,p.369]

𝑃𝑓𝑜𝑟ț.𝑡𝑜𝑡 = 422,7 [𝑘𝑤

𝑝𝑖𝑙.𝑡𝑜𝑡 = 33,3 [𝑘𝑤]

𝑃𝑖.𝑡𝑜𝑡 = 456 [𝑘𝑤

𝑘𝑐 -coeficientul de cerere =0,7

𝑐𝑜𝑠𝜑 -factorul de putere =0,9

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 21
4.DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE

Elaborarea schemei staţiei şi alegerea transformatorului

SISTEM

ID- 10 kV

TR

ID-0,4 kV

Fig.3 - Schema principială (redusă) a staţiei

Transformatoarele din postul de transformare se aleg după următoarea expresie:


𝑃𝑖𝑛𝑠𝑡
𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡 ≥ 𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐. =
𝑐𝑜𝑠𝜑
Se dă:
𝑃𝑖𝑛𝑠𝑡 = 456𝑘𝑤
ÎT/MT=10/0,4 kv
Categoria-II
456
𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐. = = 507 (𝑘𝑉𝐴)
0,9

Datele transformatoarului
Tipul Un , kV pierderile, kW
Usc% Isc%
ÎT MT m.g. s.c.
ТM - 630/10 10,5 0,4 2,2 12,2 8 1,4

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 22
[7, pag.615, tab.П2.5]

𝑆 507
𝐾î = 𝑆 𝑖𝑛𝑠𝑡 = 630 = 0,8
𝑛𝑜𝑚.𝑡

Curentul transformatorului la tensiune de 0,4 kV:

𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡 630
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 910(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 0,4

La 10 kV:

𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡 630
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 36(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 10

4.1 Dimensionarea cablului de alimentare 10 kv

LEA-10kV:Alimentarea se va realiza printr-o linie electrică în cablu


I max  36 A.
Dupa curentul admisibil putem alege conductorul AAШВ 3x50 𝑚𝑚2 . ,unde
𝐼𝑎𝑑𝑚. = 105 𝐴
Cablu de rezervă 0,4 kV - AAШВ 4x150 𝑚𝑚2 .

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 23
5. CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT
Curenţii de scurtcircuit produc în instalaţiile electrice următoarele efecte:
- termice, care conduc la încălzirea puternică a conductelor, a contactelor şi a
altor părţi conductoare ale aparatelor, a înfăşurărilor transformatoarelor şi prin
aceasta la distrugerea izolaţiei, la arderea şi eventual sudarea contactelor aparatelor
de comutaţie;
- dinamice (mecanice), datorate efectului electrodinamic al curenţilor, care duc
la îndoirea barelor, deteriorarea aparatelor, bobinelor etc.
Pentru verificarea conductelor şi echipamentelor electrice la solicitările
curenţilor de scurtcircuit, este necesar sa se determine curentul de scurtcircuit de şoc
iş care produce efectul dinamic maxim şi curentul de scurtcircuit supratanzitoriu
Ip.0 pentru verificarea capacităţii de rupere a întreruptoarelor şi stabilităţii termice a
aparatelor electrice.
Pentru dimensionarea/verificarea echipamentelor electrice este necesar
calculul curenţilor de scurtcircuit în regimul de funcţionare care conduce la solicitări
maxime – scurtcircuit trifazat metalic (prin impedanţă nulă)
Pentru cazul proiectelor de staţii electrice, de regulă, curenţii se calculează pe
barele instalaţiilor electrice, în oricare alte puncte (pe linii electrice etc.) curenţii de
scurtcircuit rezultă mai mici decât cei calculaţi pe bare.
La calculul curenţilor de scurtcircuit poate fi aplicată una din cele două metode
cunoscute: metoda unităţilor relative sau metoda unităţilor absolute. Deoarece
schema iniţială cuprinde mai multe niveluri de tensiune, ceea ce implică dificultăţi
pentru determinarea curenţilor de scurtcircuit, metoda unităţilor relative înlătură
problema diverselor trepte de tensiune ale unei scheme, prin introducerea schemei
echivalente de calcul.
Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat se face în următoarea ordine:
- elaborarea schemei de calcul;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 24
- elaborarea schemei echivalente şi calculul reactanţelor în unităţi relative;
- reducerea schemei echivalente în raport cu punctul de scurtcircuit;
- determinarea valorilor curenţilor de scurtcircuit:
I p .0 (sau I " ) - valoarea eficace a componentei periodice a curentului total de

scurtcircuit la momentul de timp  = 0 (sau curentul supratranzitoriu de s.c.) – pentru


determinarea curentului de şoc, curentului aperiodic de s.c. şi verificarea stabilităţii
termice a echipamentului electric):
E ''
 la aplicarea metodei unităţilor relative: I p.0   Ib ,
x rez

i ş - curentul de şoc (cea mai mare valoare a curentului de scurtcircuit care apare

la momentul t = 0,01 s) – pentru verificarea stabilităţii dinamice:

i ş  2  I p.0  k ş ,

unde kş este coeficientul de şoc care depinde de constanta de timp Ta:


0 , 01

kş  1  e Ta
.

Valorile Ta şi kş pot fi determinate din [7, pag.150, tab.3.8]

Pe schema de calcul se indică parametri nominali a tuturor elementelor


schemei. Pentru simplificarea calculelor la fiecare treaptă de tensiune se indică
tensiunea medie pătratică în kV.
Pentru dimensionarea echipamentului 10 kV se calculă curentul de scurtcircuit
trifazat în punctul К1, pentru dimensionarea echipamentului 0,4 kV se calculă
curentul de scurtcircuit trifazat în punctul К2.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în schema echivalentă se aleg două
mărimi de bază: puterea de bază Sb = 100 MVA şi tensiunea de bază.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 25
Ss= 600 MVA

ID- 10 kV n=2 ;l = 5 km ;Xo=0,4 ? / km

Snom= 630kVA
TR
Usc= 8 %

ID-0,4 kV

Es= 1

K1
2 3
Um.n=10,5 kV
K2
4
Um.n= 0,42 kV

K1

Sb = 100 MVA

Sb 100
Ib = = = 5,5(kA)
√3 ∙ Ub 1,73 ∙ 10,5

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 26
K2

Sb U 100 0,4
Ib = ∙ U2 = 1,73∙0,42 ∙ 10 =5,505 (kA)
√3∙Ub 1

100
Xsist = X1 = XTR = = 0,17
600
Sb 100
XLEA = X2 = X3 = x0 ∙ L ∙ 2 = 0,4 ∙ 5 ∙ 10,52 = 1,8
Um.n
Usc ∙ Sb 8 ∙ 100
XTR = X4 = = = 12,7
100 ∙ Snom.t 100 ∙ 0,63

Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:

Es

X rez1
K1

X2 1,8
Xrez1 = X1 + = 0,17 + = 1,07
2 2
Es 1
Ip.0 = ∙ Ib = ∙ 5,5 = 5,1[kA]
Xrez1 1,07
iș = √2 ∙ 𝐾ș ∙ Ip.o = 1,41 ∙ 1,608 ∙ 5,1 = 11,5[𝑘𝐴]

Pentru K2
X2
Xrez2 = X1 + + X4 = 1,07 + 12,7 = 13,77
2
Es 1
Ip.0 = ∙ Ib = ∙ 5,505 = 1,53[kA]
Xrez2 13,77
iș = √2 ∙ 𝐾ș ∙ Ip.o = 1,41 ∙ 1,8 ∙ 1,53 = 3,8[𝑘𝐴]
Rezultatele calculului curenţilor de sc
Punctul de sc Ip.o, kA iş, kA
Barele 10 kV 5,1 11,5
Barele 0,4 kV 1,53 3,8

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 27
6.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR
ELECTRICE

Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;
- Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.

La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator


industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :

- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom


- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.

La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 28
6.1.Alegerea aparatelor electrice din cadrul PT

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.

𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡 630
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 36(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 10
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑑𝑒𝑐 + 𝑇𝑎 ) = 5,12 ∙ (0,3 + 0,02) = 8,3[𝑘𝐴2 ∙ 𝑠]

Ip.0 = 5,1[kA]
iș = 11,5[𝑘𝐴]

Tabelul 6.1.1. Separator


Tipul: РЛНД-10-200 У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 36 [A]; Imax= 36 [A] Inom= 200 [A]
iş = 11,5 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 8,3 [𝑘𝐴2 ∙s] I2term.  tterm.= 300 [𝑘𝐴2 ∙s]
[ 7,p.627,tab п.4 ]

Tabela 6.1.2. Siguranţa fuzibilă


Tipul: ПКТ 102-10-160-20Y3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 36 [A]; Imax= 36 [A] Inom= 160 [A]
Ip.0=5,1 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[4, pag.255, tab.5.4]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 29
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.

𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡 630
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 910(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 0,4
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑑𝑒𝑐 + 𝑇𝑎 ) = 1,532 ∙ (0,3 + 0,02) = 0,74[𝑘𝐴2 ∙ 𝑠]

Ip.0 = 1,53[kA]
iș = 3,8[𝑘𝐴]

Tabela 6.1.4. Întrerupător automat

Tipul: ВА88-3P- 1000 А


Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,4 [kV]
Il= 910 [A] Imax= 910 [A] Inom= 1000 [A]
Ip.o= 1,53 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[3,produse]

Tabelul 6.1.5. Transformatorul de curent

Tipul: ТШ-066
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,66 [kV]
Il= 910 [A] Imax= 910 [A] Inom1= 1000, Inom2= 5 [A]
iş =
3,8 [kA] ilim.din.= 15 [kA]
Bsc= 0,74 [𝑘𝐴2 ∙s] I2term  tterm.= 80 [𝑘𝐴2 ∙s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 9,catalog ]
𝑆𝑎𝑝.
𝑟2 = 𝑟𝑎𝑝. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = +𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = 0,6 + 2,3 + 0,1 = 3[Ω]
𝐼2 2
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑑𝑒𝑐 + 𝑇𝑎 ) = 7,3 ∙ (0,3 + 0,02) = 17[𝑘𝐴2 ∗ 𝑠]
2

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 30
6.2.Alegerea aparatelor electrice de protectie si comutatie din cadrul tablourilor
de distribuție
Dulapul de distribuție principal

𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 366(𝐴)
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑑𝑒𝑐 + 𝑇𝑎 ) = 1,532 ∙ (0,3 + 0,02) = 0,74[𝑘𝐴2 ∙ 𝑠]

Ip.0 = 1,53[kA]
iș = 3,8[𝑘𝐴]

Tabela 6.2.1. Întrerupător automat 1.

Tipul: ВА88-3P- 400 А


Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,4 [kV]
Il= 366[A] Imax= 366 [A] Inom= 400 [A]
Ip.o= 1,53 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[3,produse]

Tabela 6.2.2. Întrerupător automat 2.

Tipul: ВА88-3P- 250 А


Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,4 [kV]
Il= 169[A] Imax= 169 [A] Inom= 250 [A]
Ip.o= 1,53 [kA] Inom.rup.= 35 [kA]
[3,produse]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 31
Tabela 6.2.3. Siguranţa fuzibilă
Tipul: ППН 41-0,4-400A
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,4 [kV]
Il= 366[A] Imax= 366 [A] Inom= 400A [A]
Ip.0=1,53 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[3,produse]

Tabelul 6.2.4. Întrerupător -separator


Tipul: CSSD- 3P-400А
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,4 [kV]
Il= 366[A] Imax= 366 [A] Inom= 400 [A]
iş = 3,8 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 0,74 [𝑘𝐴2 ∙s] I2term.  tterm.= 100 [𝑘𝐴2 ∙s]
[10,catalog]
Dulapul de distribuție de etaj

Tabela 6.2.5. Întrerupător automat


Tipul: ВА47- 3P-63 А-C
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,4 [kV]
Il=61 [A] Inom= 63 [A]
Ip.o= 1,53 [kA] Inom.rup.= 10 [kA]
[3,produse]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 32
Dulapul de distribuție de apartament

Tabela 6.2.6. Întrerupător automat

Tipul: ВА47- 2P-40 А-C


Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 200 [V]
Il= 36,4 [A] Inom= 40 [A]
[3,produse]

Tabela 6.2.7. Întrerupător automat diferențial (УЗО) Gr.2-5

Tipul: ВД1-63 - 2P-16 А-30m A


Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 7,7 [A] Inom= 16 [A] Inom.dif.= 30 [mA]
[3,produse]

Tabela 6.2.8. Întrerupător automat diferențial (УЗО) Gr.1

Tipul: ВД1-63 - 2P-25 А-30m A


Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 14 [A] Inom= 25 [A] Inom.dif.= 30 [mA]
[3,produse]

unde: Inom.dif.-curentul nominal–diferențial de rupere


6.3.Alegerea aparatelor electrice de racord în rețea

Denumirea aparatului Tipul Inom [A]


Priză PC-10-3-ГБ 16
Întrerupător unitar BCk-10-1-ГБ 10
Întrerupător dublu BCk-10-2-ГБ 10
Întrerupător cap-scară ВСп10-1- ГБ 10
[3,produse]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 33
6.4.Alegerea aparatelor pentru măsurarea energiei electrice
Tabela 7.4.1.Contor trifazat de energie activă
Tipul: СЭА3- 5-55А
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 380 [V] Unom= 380 [V]
Il= 5 [A] Inom= 5 [A] Imax.= 55 [A]
[11,catalog]

Tabela 6.4.2.Contor monfazat de energie activa


Tipul: XLE12
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 36,4 [A] Inom= 40 [A]
[12,catalog]

6.5.Alegerea tablourilor de distribuție

Denumirea tabloului Tipul Inom [A]


Dulap de distributie ГРЩ-400 400
principal 1
Dulap de distributie ГРЩ-250 250
principal 2
Dulap de distributie de etaj ЩЭ-3-1-36-УХЛ3 50

Dulap de distributie de ЩРB-Пм-9 63


apartament
[13,produse]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 34
7.EFICIENȚA ENERGETICĂ-CASA INTELIGENTĂ
Casa inteligentă nu mai este demult un concept nou, pe care îl poți vedea doar
în filme. Este o soluție pragmatică, prezentă deja în mii de case în toată lumea, iar
industria echipamentelor de automatizări este mai mult decat pregatită să îți realizeze
orice dorință legată de controlul asupra casei tale. Daca funcționalitatea instalațiilor
dintr-o casă este controlată prin scenarii predefinite sau dacă toate subsistemele
(control iluminat, control temperaturi, alarmare la incendiu si efracție etc.) sunt
integrate într-un singur sistem și pot fi controlate printr-o interfață grafică facilă și
comodă proprietarului sau dacă, sunt anticipate anumite nevoi ale ocupanților casei și
sunt rezolvate automat , putem spune că avem o casa inteligentă.
O soluție completă de automatizare a unei case inteligente presupune cîteva
sisteme principale interconectate.
Exemple de scenarii
În general, posibilitățile pe care ți le oferă o casă inteligentă (comenzile proprietarului
casei și raspunsul sistemului la respectiva cerere) pot fi grupate în ceea ce numim
scenarii. Un asemenea scenariu se poate desfășura dupa cum urmeazaă, cu precizarea
ca fiecare pas și efectele lui pot fi scalate și modificate în funcție de cerințele
personale ale fiecărui proprietar: ajuns acasă seara, dupa o ieșire în oraș, rezidentul
activează de pe telefon o singură comandă care vă deschide porțile curții și ușile
garajului, va activa sistemul de iluminat și va porni încalzirea casei la un nivel stabilit
anterior. În continuare, sistemul audio va porni la un nivel de confort, jaluzelele casei
coboară și iluminarea se face diferit pe zone, dupa un design prestabilit (ca exemplu
concret, puterea de iluminare a aplicelor de perete poate fi scazută la 70 de procente,
pe cand luminile terasei și cele din bucatărie pot fi activate la maxim).
Un alt scenariu poate fi cel în care proprietarul poate permite unui instalator sau unui
gradinar accesul la perimetrele prestabilite (terasa, garaj, grădina), prin simpla
trimitere a unui cod către sistemul de securitate și acces de pe telefonul mobil.
În alt caz un simplu buton din aplicația de control a sistemului, care poate fi denumit
"Vizionare film", va activa sistemul Home Cinema, va diminua lumina ambientală în

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 35
camera unde se vizionează filmul și va cobori automat jaluzelele de la fereastră.
Toate acestea sunt exemple simple, în care tehnologia funcționează aproape invizibil
pentru a asigura confortul maxim al proprietarilor.
Beneficii
Gradul de automatizare a unei case, respectiv beneficiile pe care le oferă, depind doar
de voința proprietarilor și de gradul de confort în utilizare dorit. Ceea ce nu diferă, în
oricare din aceste cazuri, este ușurința cu care rezidenții unei case automatizate vor
controla permanent sistemul inteligent, fie că o vor face de pe canapeaua din
sufragerie sau de la mii de kilometrii distanță. În plus, o întreagă suită de operații de
rutină care, fac parte acum din viața proprietarului unei case și solicită nedorit atenția
acestuia (reglaj incalzire, activare-dezactivare sisteme de securitate, coborîre-ridicare
jaluzele, etc.) toate acestea pot deveni simple suite de operațiuni pre-programate și
personalizate, invizibil și confortabil. Odată instalată o asemenea soluție, nivelul de
confort și personalizare în locuirea unei case va crește la un nivel care anterior părea
de neconceput. Pe lînga toate acestea, faptul ca instalarea soluțiilor de automatizare
determină lună de lună economii semnificative la costul de întreținere a casei nu vine
decat sa completeze fericit ansamblul de beneficii ale automatizarii.
Fiecare din sistemele principale prezentate au rolul lor bine definit în funcționalitatea
casei.

Cum poate fi economisită energia electrică în locuințe?

Mecanismul consumului eficient de energie electrică este foarte simplu, este


suficient să urmați următoarele sfaturi:

Iluminați eficient locuința!

Iluminatul într-o locuință poate reprezenta o reducere cu 20 % pe an din valoarea


facturii la energia electrică dacă se realizează prin renunțarea utilizării becurilor
convenționale (cu filament) și ținând cont de câteva reguli practice de consum în
iluminatul interior:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 36
 Iluminați doar încăperile și locurile din încăperi unde vă desfășurați activitatea !
 Utilizați lumina naturală cât mai mult posibil și nu lăsați lumina aprinsă când nu
aveți nevoie de ea !
 Alegeți să aveți mai multe surse de lumină de mai mică putere, plasate în mai
multe locuri, pe care să le puteți folosi pentru iluminat decât să aveți o singură
sursă de putere mare !

Folositi becurilor economice!

Tipuri de becuri:

Becurile cu incandescență (becurile conventionale cu filament)

 au o eficacitate luminoasă între 8-15 lm/W și o durată de utilizare de 1000 de ore


(aprox 166 zile);
 95% din energia electrică se pierde sub formă de căldură și doar 5 procente
ajung să fie tranformate în lumină; consumă multă energie electrică (aprox
100kWh anual -un bec de 100 W).

Becuri economice:

Becurile fluorescente

 eficiență superioară: au o eficacitate luminoasă mai mare, între 50-60 lm/W și o


durată de utilizare de 8 000-15 000 de ore (aprox 3-4 ani)
 consum redus de energie: au o rată mare de economisire a energiei (un consum
mai mic cu aproximativ 75% decât al becurilor incandescente)

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 37
Becurile cu halogen

 eficiență: au o eficacitate luminoasă între 10-30 lm/W și o durată de utilizare de 2


ori mai mare decât a celor cu incandescență;
 consum redus de energie: furnizează lumina echivalentă unui bec incandescent,
dar folosind cu 25 - 50% mai puțină energie electrică
Becurile LED (folosesc diode emițătoare de lumină)

 produc o lumină mult mai puternică și mai apropiată de conceptul de lumină


albă ideală.
 eficiență superioară: au o eficacitate luminoasă de aprox. 700 de lm/W și o
durată de viață de pană la 50 000 ore (aprox 22-23 ani)
 consum redus de energie: de 10-15 ori mai mic decat cel al unui bec
incadescent.
Alegeți aparatura de uz casnic cu un consum eficient de energie !

Produsele electrice de uz casnic precum frigiderele, uscătoarele, instalațiile de


aer condiționat, mașinile de spălat, cuptoarele electrice și becurile sunt etichetate de
producători astfel încat consumatorii să evalueze eficiența energetică și consumul
anual de energie al acestora.Utilizarea aparatelor electrocasnice cu o eficiență mai
mare contribuie la diminuarea consumului de energie electrică în locuințe. Clasa de
eficiență energetică este definită pentru fiecare produs în parte pe o scală de la A +
(eficiență energetică mare) până la G (cea mai redusă eficiență energetică) dar și
printr-o scală de culori: verde pentru “mai eficient”, iar roșu pentru “mai puțin
eficient”.

Nu lăsați aparatele electronice și electrocasnice în stand-by !

 Electronicele și electrocasnicele consumă energie chiar și atunci când sunt în


stand-by, iar consumul acestora în stand-by ajunge să însumeze 8 -10% din

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 38
consumul total de electricitate din locuințe pe parcursul unui an. Ledul aprins
înseamnă că televizorul sau computerul continuă să consume energie electrică.
Același lucru este valabil și în cazul încărcătoarelor de telefoane mobile sau
acumulatorilor lăsați în priză după finalizarea perioadei de încărcare.
 Când aparatele electronice și electrocasnice nu sunt utilizate o perioadă medie sau
lungă de timp, se recomandă să fie scoase din priză.
Utilizati senzori de mișcare !

Senzorii de mișcare sunt o componentă tehnică care poate determina calitatea sau
mai degrabă cantitatea măsurată a proprietăților fizice și chimice cum ar fi:
temperatura, radiațiile termice, umiditatea, presiune, sunetul și luminozitatea. Aceste
măsuri sunt convertite în semnale electrice. Primii senzori funcționali au fost utilizați
în industria armamentului.

În prezent senzorii de mișcare sunt utilizați frecvent și pot fi montați de la ușile


de la supermarket până la magazinul din benzinării. Senzorii de mișcare fac viața mai
ușoară persoanelor care nu pot deschide o ușa de asemenea senzorii de mișcare
asigură securitatea casei prin detectarea mișcării și aprinderea luminii de exemplu.
Un senzor de mișcare electronic sau un detector care conține un senzor de mișcare,
transformă mișcare în semnal electronic atunci când este detectată mișcarea. Acest
lucru este posibil atunci când în câmpul vizual al senzorului intervine mișcare.
Senzorii de mișcare electronici pot fi conectați la sistemele de alarma. Aceste alarme
sunt utilizate pentru a alerta proprietarul că în interiorul sau exteriorul casei a fost
detectata mișcare. În unele cazuri alarmele pe bază de senzori pot fi setate ca în mod
automat să apeleze la o firma de securitate. În prezent pentru controlul instalatiilor de
iluminare se utilizeaza doua tipuri de senzori. Acești senzori pentru controlul
inteligent al luminilor din locuinta sunt:

- senzor de mișcare radar (de înaltă frecvență)


- senzor de mișcare infraroșu pasiv (PIR)

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 39
Avantajele utilizarii senzorilor de mișcare
Lămpile cu senzor de mișcare aprind lumina în mod automat dacă detectează o
mișcare și o sting apoi, când mișcarea nu mai e detectată.

În consecință, ai câteva avantaje simple:

 Confortul: nu mai este nevoie să cauți întrerupătoare pe întuneric, lampa se va


aprinde ori de câte ori sesizează mișcare în raza de acțiune; foarte important la
intrarea în casă, pe holuri și căi de acces;
 Economia: nu ai cum să uiți lampa aprinsă, becul se va stinge automat când
senzorul nu mai sesizează mișcare;
 Siguranța: aprinderea luminii automat la orice mișcare poate reprezenta atât o
descurajare pentru posibili infractori cât și o completare excelentă a sistemelor
video de securitate instalate (vizibilitate mai bună).
Desigur, există și posibile dezavantaje:

 Lampa cu senzor se poate aprinde nedorit, ori pe timpul zilei ori când trece un
câine sau un animal mic prin raza de detecție; alegerea unei lămpi cu senzor de
lumină încorporat, alături de montarea și reglarea corectă a lămpii sunt
elemente-cheie pentru a evita astfel de situații;
 Datorită specificului de funcționare a lămpilor cu senzor de mișcare (aprindere /
stingere succesivă), aceastea utilizează în majoritatea situațiilor cu becuri clasice
(incandescente) sau cu becuri economice speciale, care rezistă la un astfel de
regim de funcționare. Dacă vă preocupă economia, puteți lua oricând în
considerare variantele de iluminare cu senzor cu becuri LED;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 40
Sistemul de automatizare pe BUS
Tehnologia BUS se bazează pe utilizarea de dispozitive conectate între ele cu ajutorul
unui cablu de 2 conductor (BUS), pentru care să conțină informații și alimentarea cu
energie electrică de joasă tensiune (27 Vdc).
Datorită corespunzătoarei interfețe, sistemele BUS MyHome pot fi ușor integrate cu
sisteme de autobuz, cu diferite protocoale de comunicație, cum ar fi standardul
Konnex și Dali, etc și a extins utilizarea dispozitivelor de control ZigBee de radio.
În instalaţiile electrice convenţionale, controlul funcţiilor este adesea realizat prin
intermediul cablurilor de alimentare. Aceasta înseamnă că fiecare funcţie necesită
propriul cablu. Varianta inteligentă este realizată prin instalarea unui cablu de “BUS”,
la acesta conectandu-se toate componentele sistemului.
Informaţia necesară pentru realizarea diferitelor funcţii (comandă, reglare,
supraveghere, şi semnalizare) ajunge la componentele din reţea sub formă digitală, ca
o telegramă de date. Fiecare componentă recepţionează această telegramă, dar
reacţionează numai aceea căreia îi este adresată.
În pofida multiplelor funcţiuni pe care le îndeplineşte, sistemul pe BUS rămâne
economic şi are o structură constructivă simplă.

Zigbee
Tehnologia ZigBee (cunoscută de asemenea cu numele IEEE 802.15.4), este o
tehnologie asemănătoare cu Bluetooth, dar mult mai simplă, cu o rată de transfer mai
joasă şi care îşi petrece marea majoritate a timpului într-o stare de „aţipire” rezultand
un consum extreme de scazut pentru componente .Tehnologia ZigBee este Open
Source fiind promovată de către companiile Philips, Motorola, Honeywell, Invensys
şi Mitsubishi Electric, companii care au înfiinţat în octombrie 2002 ZigBee Alliance.
Numele de ZigBee vine de la principiul ZigBee, dansul în zig-zag al albinelor prin
care acestea comunică restului coloniei de albine locul, distanţa şi direcţia surselor de
alimente. Tehnologia ZigBee, utilizează gama de frecvenţă 868 MHz cu 1 canal in

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 41
Europa, si 2.4 GHz 16 canale in USA, permitand obţinera unor debite de date ce pot
atinge 250 Kbps pe o distanţă de maximum 100 m.

Z-wave
Z-Wave este un protocol de comunicații wireless, dezvoltat de firma daneză Zen-Sys,
achiziționată ulterior de către compania Sigma Designs. Z-Wave este un protocol de
transmisie fără fir, generaţia nouă, care permite controlul turor aparatelor
electrocasnice din locuinţă cu ajutorul unei telecomenzi.
Z-Wave este o tehnologie de rețea MESH, unde fiecare dispozitiv din rețea poate
trimite sau primi comenzi. Dispozitivele pot de asemenea să controleze și să
monitorizeze funcționarea anumitor module, informand constant unitatea centrală
asupra statusului lor. În Europa este folosită banda de 868 MHz, care are 1% limitare
a frecvenței de lucru, în timp ce o unitate z-wave transmite în numai 0,1% din timp,
ceea ce duce la o diminuare substanțială a energiei consumate și a radiațiilor
electromagnetice emise. Raza de acțiune a unei unitați este de 30 de metri în cîmp
deschis, iar în interior aceasta se reduce depinzînd foarte mult de materialele de
construcție. Dar avantajul z-wave vine din faptul că fiecare nod din rețea poate
retransmite comenzile sau stările “vecinilor” săi. Protocolul Z-Wave este susținut de
peste 160 de producători din toată lumea, dar nu este un protocol Open Source, chiar
dacă unii producători încearcă să atragă această comunitate prin diferite proiecte.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 42
Tehnologia Bus

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 43
Tehnologia Z-Wave

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 44
8.CALCULUL ECONOMIC

8.1.Determinarea costului echipamentului


Tabel 9.1.Costul echipamentului
Denumirea Tipul Unitatea Cantitatea Prețul unei Suma,lei
echipamentului de masură unități ,lei

Transformator TM- buc. 1 75000 75000


630/10
Descarcator PBO-3-Y1 buc. 3 500 1500
Separator РЛНД-10- buc. 1 3500 3500
200 У1
Întrerupător ВА88-3P- buc. 1 6000 6000
automat 1000 А
Transformator ТШ-066 buc. 3 650 1950
de curent
Întrerupător ВА88-3P- buc. 1 4000 4000
automat 400 А
Întrerupător ВА88-3P- buc. 2 3000 6000
automat 250 А
Siguranta ППН 41- buc. 3 250 750
fuzibila 0,4-400A
Întrerupător - CSSD- 3P- buc. 1 2300 2300
separator 400А
Întrerupător ВА47- 3P- buc. 6 70 420
automat 63 А-C
Întrerupător ВА47- 2P- buc. 42 40 1680
automat 40 А-C
Întrerupător ВД1-63 - buc. 42 22 924
automat 2P-25 А-
diferențial 30m A
Întrerupător ВД1-63 - buc. 168 180 30240
automat 2P-16 А-
diferențial 30m A
Dulap de ЩРB-Пм- buc. 43 107 4601
distributie de 9
apartament
buc.

Dulap de ЩЭ-3-1 6 4000 24000


distributie de 36 УХЛ3
etaj

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 45
Dulap de ГРЩ-250 buc. 2 4500 9000
distributie
peincipal
Dulap de ГРЩ-400 buc. 1 5000 5000
distributie
peincipal
Priza PC-10-3- buc. 500 12 6000
ГБ
Intrerupator BCk-10-1- buc. 200 13 2600
unitar ГБ
Intrerupator BCk-10-2- buc. 400 16 6400
dublu ГБ
Contor XLE12 buc. 43 360 15480
monofazat
Contor trifazat СЭА3- 5- buc. 1 1150 1150
55А
Total 217300

8.1.1.Calculul cheltuielilor de transport


Cheltuielile suportate de întreprindere pentru transportul echipamentului din
strainatate se calculeaza în marime de 8 % din marimea investiției :
217300 ∙ 8
𝐶𝐻.𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝 = = 17384, 𝑙𝑒𝑖
100
8.1.2.Calculul cheltuielilor de montare
Calculam mărimea cheltuielilor de montare (CHmontare ) ,în marime de 10% din costul
echipamentului:
217300 ∙ 10
𝐶𝐻.𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 = = 21730, 𝑙𝑒𝑖
100
8.1.3Determinăm mărimea investiției totale
Determinăm mărimea investiției totale (It. ) –utilizînd următoarea relație:
𝐼𝑡. = 𝐼 + 𝐶𝐻.𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 +𝐶𝐻.𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝 = 217300 + 21730 + 17384 = 256414, 𝑙𝑒𝑖

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 46
8.2.Calculăm cheltuielile directe
Reprezintă totalitatea cheltuielilor suportate de întreprindere pentru procurarea
materiei prime ,cheltuieli pentru energia electrică utilizata ca forță motrică sau pentru
iluminat ,material auxiliare.

Denumirea Tipul Unitatea Cantitatea Prețul Suma,lei


materialelor de unei
masură unități,
lei
I.Cheltuieli
materiale
,inclusiv:
Coductor AC -70 m 15000 13 195000
Cablu AAШв m 150 250 37500
4x150
Cablu ABBГ m 120 163 19560
4x150
Cablu AВВГ m 420 66 27720
4x35
Cablu BBГ m 600 50 30000
3x10
Cablu BBГ m 16000 13 208000
3x2,5
Cablu BBГ m 5500 8 44000
3x1,5
II.Cheltuieli 0
pentru energie
electric,inclusiv
III.Amortizare 32216
Total 548996

Pentru a determina amortizarea este nevoie de următoarele date:


- Valoarea mijloacelor fixe utilizate (I)
- Termenul de funcționare prevăzut în pașaportul documentului (Tr.funcțional )
𝐼
𝐴=
𝑇𝑟.𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 47
217300
𝐴= = 32216, 𝑙𝑒𝑖
6
8.3. Retribuția muncii
Se include cheltuielile pentru pentru salarii de baza ,salarii
suplimentare,primele,respectiv contribuțiile pentru asigurări sociale.
Tabel 9.3.1.Calculul salariului de bază
Nr.de Funcția Nr.de Manopera, Tariful Salariul Salariul
ord. executată persoane ore-om mediu,lei/oră tarifar,lei de
baza,lei
1 Inginer 1 176 50 8800 8800
2 Montor 4 176 30 5280 21120
Total 5 - - - 29920

Tabel 8.3.2.Calculul cheltuielilor pentru retribuția muncii


Nr. Funcția Salariul Salariul Salariul Salariul Salariul CAS
ord executată tarifar, premial, lunar, Suplim., total,lei
lei lei lei lei
(10%) (10%) (37,5%)
1 Inginer 8800 880 9680 968 10648 3939
2 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
3 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
4 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
5 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
Total 36203 13395

8.3.3.Calculul cheltuielilor de regie


Constituie 65% din cheltuielile pentru retribuirea muncii :
65
𝐶ℎ𝑟𝑒𝑔𝑖𝑒 = (36203 + 13395) ∙ = 32238,7 , 𝑙𝑒𝑖
100

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 48
8.4.Preț de cost
𝑃𝑟.𝑐𝑜𝑠𝑡 = 𝐶ℎ.𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑒 + 𝐶ℎ.𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖 + 𝐶ℎ.𝐶𝐴𝑆 + 𝐶ℎ𝑟𝑒𝑔𝑖𝑒 =
= 548996 + 36203 + 13395 + 32238 = 630832, lei
8.5.TVA(20%)
TVA(20%) = 𝑃𝑟.𝑐𝑜𝑠𝑡 ∙ 0,2 = 630832 ∙ 0,2 = 126166, lei
8.6.Costul total cu TVA(20%)
𝐶ℎ.𝑡𝑜𝑡.𝑇𝑉𝐴 = 𝑃𝑟.𝑐𝑜𝑠𝑡 + TVA(20%) = 630832 + 126166 = 756998, lei
8.7.Costul proiectului
𝐶ℎ.𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡 = 𝐶ℎ.𝑡𝑜𝑡.𝑇𝑉𝐴 + 𝐼𝑡. = 756998 + 256414 = 1013412, lei

Tabel 8.8.Costul total al proiectului


Nr.ord. Denumirea articolului Suma,lei
1 Cheltuieli directe 548996
2 Cheltuieli pentru salarii 36203
3 Contributii la asigurările sociale (37,5%) 13395
4 Cheltuieli de regie (65%) 32238
5 Preț de cost 630832
6 TVA (20%) 126166
7 Costul total cu TVA 756998
8 Cheltuieli pentru echipament 256414
9 Costul proiectului 1013412

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 49
9.SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

Accidente datorate curentului electric


Dacă între două puncte ale corpului omenesc se aplică o diferenţă de potenţial, prin
corp trece un curent electric. Această trecere este însoţită de fenomene ale căror
efecte se manifestă prin şocuri electrice, electrocutări şi arsuri.
Electrocutările
Electrocutările reprezintă acţiunea curentului electric asupra sistemului nervos şi
muscular şi pot avea următoarele efecte:
• contracţia muşchilor;
• oprirea respiraţiei ;
• fibrilaţia inimii ;
• pierderea temporară a auzului şi vocii ;
• pierderea cunoştinţei ;
Electrocutările se produc prin:
 atingeri directe, adică atingerea elementelor conductoare ale unei instalaţii
electrice aflate sub tensiune.
 atingeri indirecte, reprezintă atingerea unui element conductor care in mod
normal nu este sub tensiune dar care in mod accidental poate fi pus sub
tensiune.
Tensiunea la care este supus omul în cazul atingerii indirecte se numeşte tensiune de
atingere Ua.
Tensiunea de pas, Upas, este tensiunea la care este supus omul la atingerea a două
puncte de pe sol sau pardoseală (considerate la 0,8m) aflate la potenţiale diferite.
Tensiunea de pas poate să apară în apropierea unor prize de pământ de exploatare sau
de protecţie, prin care trece curentul de exploatare, sau în apropierea unui conductor
aflat sub tensiune şi căzut la pământ.
Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere directă un rol important îl au
normele de protecţia muncii, pe baza cărora omul este instruit:
 să nu atingă echipamentele aflate sub tensiune

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 50
 să folosească echipamentul de lucru şi de protecţie
 să organizeze punctul de lucru astfel încât să nu existe pericolul de
electrocutare

Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere indirectă, se folosesc


diferite instalaţii de protecţie care să acţioneze imediat în caz de defect, limitând
tensiunile de atingere la valori reduse admise de norme şi să deconecteze în timp
echipamentul afectat.
Factorii care determină gravitatea electrocutărilor:
 valoarea curentului prin corpul omenesc;
 calea de închidere a curentului;
 durata acţiunii curentului;
 starea fizică a omului;
 frecvenţa curentului;
 atenţia omului în timpul atingerii.
Un alt factor deosebit de important care determină gravitatea electrocutărilor este
rezistenţa electrică a corpului omenesc în momentul atingerii. Valoarea şi caracterul
rezistenţei electrice a corpului omenesc depind de: ţesutul muscular, aparatul
circulator, organele interne, de sistemul nervos cât şi de procesele biofizice şi
biochimice foarte complicate care au loc în corpul omenesc.
Factorii de care depinde rezistenţa corpului omenesc sunt:
 tensiunea la care este supus corpul
 locul de pe corp cu care omul a atins elementul sub tensiune
 suprafaţa de contact
 umiditatea mediului
 temperatura mediului înconjurător
 durata de acţiune a curentului

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 51
Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor

În timpul exploatării maşinilor electrice, pe lângă pericolul electrocutării


curentul electric poate provoca incendii, datorită încălzirii aparatajului electric în
timpul funcţionării, în timpul scurtcircuitului sau suprasarcinilor. Arsurile electrice
produse prin deranjamentele părţii electrice pot provoca arsuri personalului sau pot
determina aprinderea prafului aglomerat sau a amestecului gazelor din atmosfera
încăperii.
Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scânteilor şi a
supraîncălzirii, trebuie luate următoarele măsuri:
- La regimul de funcţionare în plină sarcină, părţile motorului electric nu
trebuie să se încălzească până la o temperatură periculoasă (lagărele nu trebuie să
depăşească temperatura de 80ºC).
- Părţile din clădiri şi părţile din utilaje care sunt expuse acţiunii arcului
electric trebuie să fie neinflamabile.
- Siguranţele, întrerupătoarele şi alte aparate asemănătoare, care în timpul
exploatării pot provoca întreruperea curentului electric, trebuie acoperite cu carcase.
- Părţile reostatelor şi ale celorlalte aparate care se încălzesc în timpul
funcţionării trebuie montate pe socluri izolate termic.
- Utilajul care lucrează în medii de praf sau gaze trebuie să fie acţionat cu
motoare electrice antiexplozive, iar instalaţiile şi aparatajul să fie în execuţie
antiexplozivă.
- Pentru a se putea interveni cu eficacitate în caz de incendiu, se recomandă ca
lângă maşinile-unelte (sau în secţii) să fie amplasate extinctoare cu CO2. Folosirea
apei este interzisă la stingerea incendiilor în instalaţiile electrice, deoarece prezintă
pericol de electrocutare şi determină şi extinderea defecţiunii.

Cerințe generale de protecția muncii pentru electromontori

1. În calitate de electromontor la repararea şi întreţinerea utilajului electric se admit


muncitori calificaţi în acest domeniu, avînd vîrsta de peste 18 ani, care au trecut

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 52
controlul medical, au însuşit instructajul întroductiv general şi la locul de muncă
în domeniul protecţiei muncii, precum şi instrucţiunile de prevenire şi combatere
a incendiilor şi la acordarea primului ajutor medical.
2. Verificarea cunoaşterii normelor, regulilor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii
şi de exploatare a instalaţiilor electrice, de către electromontori se efectuază o dată
în 12 luni, cu confirmarea grupei la securitatea electrică (de la I la V).
Electromontorii care au dat dovadă de cunoştinţe nesatisfăcătoare vor fi
reexaminaţi în termen de cel mult 30 zile. Pînă la reexaminarea următoare ei nu
nu sînt admişi la executarea funcţiilor sale.
3. La locul său de muncă se vor îndeplini cu stricteţe şi corectitudine instrucţiunile şi
regulile de protecţie a muncii, cerinţele securităţii tehnice şi a normelor igienico-
sanitare.
4. La locurile de muncă şi pe teritoriul întreprinderii se interzice fumatul,
întrebuinţarea băuturilor alcoolice şi a drogurilor.
5. Se va executa numai acel lucru care corespunde profesiunii date, precum şi
indicaţiile şefului secţiei de producţie (maistrului-şef, maistrului de schimb,
şefului de brigadă) şi inginerului la reparaţia utilajului.
6. Electromontorul la repararea şi întreţinerea utilajului electric este obligat:
1) să studieze, să însuşească practic şi să respecte cerinţele de securitate a muncii,
de igienă a muncii şi de securitate antiincendiară, prevăzute de actele
normative respective de protecţie a muncii;
2) să execute corect instrucţiunile de exploatare inofensivă a utilajului electric şi a
dispozitivelor utilizate în procesul lucrului;
3) să respecte şi să îndeplinească regulile de disciplină a muncii şi de comportare
pe teritoriul înreprinderii;
4) să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, încît să nu expună
pericolului persoana proprie şi pe cei din jur;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 53
5) să muncească în echipament de muncă şi să utilizeze mijloace de protecţie
individuală şi colectivă, prevăzute de procesul de muncă, de regulile şi
instrucţiunile de protecţie a muncii;
6) să înştiinţeze la timp reprzentanţii adminisrtraţiei despre toate cazurile de
încălcare a actelor normative de protecţie a muncii, care periclitează viaţa sau
sănătatea angajaţilor, precum şi despre avariile şi accidentele care s-au produs.
7. La acest loc de muncă pot acţiona următorii factori periculoşi şi nocivi:
1) acţiunea curentului electric;
2) căderi de la înălţime;
3) mecanisme de acţionare;
4) unelte manuale nereglamentate.
8. Conform normelor stabilite, electromontorului la repararea şi întreţinerea
utilajului electric, i se livrează:
1) costum din bumbac;
2) bocanci din piele;
3) mănuşi dielectrice (de serviciu);
4) ochelari de protecţie (de serviciu).
9. Electricianului i se interzice:
1) a utiliza în procesul muncii scule şi dispozitive auxiliare defectate sau
nereglamentate;
2) a utiliza în procesul muncii mijloace de protejare defectate sau cu termenul de
verificare expirat;
3) a folosi la locurile de muncă surse de foc deschis;
4) a exexuta careva lucrări în scopuri personale;
5) a lăsa deschise sau neîncuiate uşile panourilor electrice;
6) a lăsa deschise firele electrice, aflate sub tensiune.
10. Pentru încălcarea actelor normative şi legislative de protecţie a muncii, angajaţii
poartă răspundere disciplinară, materială, penală în modul stabilit de lege.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 54
Primul ajutor in caz de electrocutare

În cazul în care electrocutatul este în contact cu părțile aflate sub tensiune, se vor lua
următoarele măsuri:

-în primul rand trebuie efectuată scoaterea electocutatului de sub tensiune;

-persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune nu trebuie să se expună


pericolului, ținand seama și de faptul că umiditatea face ca pericolul de electrocutare
sa fie și mai mare;

-persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune trebuie sa întrerupă


imediat tensiunea,daca aparatul de întrupere sau dispozitivul de acționare este in
apropiere;

-daca nu există nici una din posibilitățile de mai sus, atunci persoana care
scoate electrocutatul de sub tensiune se izoleaza față de părțile aflate sub tensiune
( folosind manuși electroizolante, prăjini electroizolante, platformă sau covor
electroizolant) și îndepartează de electrocutat conductoarele aflate sub tensiune,
avand griă de nu a ajunge în contact direct sau prin intermediul altor elemente cu
părțile aflate sub tensiune.

- se execută respirație artificială atata timp cît este necesar;

- se anunță cel mai apropiat punct sanitar;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 55
CONCLUZII
În acest proiect am dimensionat rețeua de alimentare cu energie electrică a
blocului locativ cu 6 etaje din strada Grenoble 32 .În calitate de date inițiale am avut
tensiunea de alimentare ,puterea electrică instalată într-un apartament în valoare de
10,3 kw și suprafața apartamentelor ,inclusiv distanța de la sursa de alimentare pînă la
PT.Din cauza puterii insatalate mari și a blocurilor din vecinătate care se construiesc
soluția a fost instalarea unui PT 10/0,4 și alimentarea printr-o linie electrică în cablu
AAШв 3x50.
Am calculat instalația de iluminat prin metoda coeficientului de utilizare.Astfel
am ales tipurile de corpuri de iluminat de modele ЛСП,ЛПО ,HL și respectiv am
determinat puterea instalată de iluminat totală a blocului.Am determinat puterea
instalată pentru consumatorii de forță: frigidere,ventilatoare,cuptoare cu microunde
și 2 ascensoare cu putera instalată de 6 kw.
Alimentarea blocului se va face în felul următor :din cadrul PT prin 2 cabluri
de tip AAШв 4x150 se va alimenta dulapul general ГРЩ-400 a întregului bloc
instalat în subsol după care print-un cablu ABBГ 4x150 se alimenteaza dulapul de
distribuție ГРЩ-250 din casa scării .După care de la dulapul de distribuție ГРЩ-
250 prevăzut cu întrerupător automat trifazat ВА88-3P- 250 А se alimentează
tablourile de etaj de tip ЩЭ-3-1 36 УХЛ3 prevăzut cu contoare monofazate CX1000-
3 și întrerupător automat trifazat
ВА47- 3P-63- А-C , respectiv de la tabloul de etaj se alimentează tabloul de
apartament ЩРB-Пм-9 care conține un întrerupător automat de tip
ВА47- 2P-40- А-C ,4 întreupătoare diferențiale de tip ВД1-63 - 2P-16 А-30m A și un
întrupător diferențial de tip ВД1-63 - 2P-25 А-30m A.Cablul de alimentare de la
tabloul de etaj la tabloul de apartament sa ales de tipul BBГ 3x10.Pentru circuitul
de prize în apartament sa ales cablu de tip BBГ3x2,5 iar pentru instalația de iluminat
BBГ3x1,5.Proiectul dat a fost efectuat în conformitate cu cerințele NAIE ,și va avea
un grad de siguranță înalt.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 56
BIBLIOGRAFIE
1. Г.M.K.Спрвочная книга для проектирования электрического
освещенияю.Ленинград, 1976.
2. D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3. www.Iek.md
4. Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем
электроснабжения. Томск.2005.
5. В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
6. V.Gavril ,L.Ionescu.Instalatii electrice.Bucuresti “M.A.S.T”,2007.
7. Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
8. Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.
9. www.zapadpribor.com
10.www.elprom-st.ru
11.www.signalrp.ru
12.sagemcom.ru
13.www.esnab.su

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data


PROIECT DE DIPLOMĂ 57