Dunărea

Dunarea izvorăşte din Muntii Padurea Neagra din Germania, şi se formează la

Donaueschingen (678 m), din unirea a doi afluenţi de dimensiuni reduse - Brege şi
Brigach – ce îşi au izvoarele sub Vârful Kandel .Bazinul hidrografic cu o suprafaţă de
817.000 km2, ocupă 8% din suprafaţa Europei, extindându-se pe teritoriul a zece ţări -
Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, România, Moldova, Croaţia,
Bulgaria şi Ucraina şi trece prin patru capitale - Viena, Bratislava, Budapesta şi
Belgrad.
Este cel mai important fluviu european, sub aspectul complexităţii, străbate
Europa Centrală şi de Est şi se varsă în Marea Neagră printr-o deltă (Delta Dunării)
Este al doilea fluviu ca lungime şi debit al Europei, după Volgaşi al doilea fluviu ca
trafic de mărfuri, după Rhin.
Dunărea asigură legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului prin
intermediul Canalului Dunăre- Marea Neagră, iar în vest prin intermediul unui sistem
de canale, Main- Rhin.
Dunarea reprezintă alături de Carpati şi Marea Neagră, una din componentele
majore ale cadrului natural, faţă de care definim aşezarea Romaniei pe continent.

Bazinul hidrografic al Dunării

 Având o lungime de 2860 km Dunarea se desfasoara pe teritoriul Romaniei
intre Bazias si Sulina pe o lungime de 1075 km realizand granita cu : Serbia, Bulgaria,
Republica Moldova si Ucraina. Ea strabate ţara noastra numai între Calaraşi şi Galaţi.

Cursul Dunării se împarte în 3 sectoare:

-cursul superior- de la izvoare până la Bratislava
- cursul mijlociu- de la Bratislava la Baziaş
- cursul inferior- de la Baziaş până la vărsare

În cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeşte afluenţi năvalnici,

bogaţi în debite din Alpi: Isarul, Innul şi Ennsul pe dreapta, iar pe stânga Morava,
Valiul şi Hronul.
În cursul mijlociu, străbătând Câmpia Panonică, Dunărea primeşte unii din
cei mai mari afluenţi ai săi: Drava, Sava, Morava (sârbească), pe dreapta şi Tisa, pe
stânga.
În cursul inferior afluenţii cei mai important sunt : Jiu, Olt,Argeş,Ialomita,
Siret şi Prut. Dunărea adună aproape toate râurile de pe teritoriul ţării noastre (cu
exceptia unor mici râuri dobrogene) făcând ca reţeaua hidrografică sa fie unitară.
Mai mult de o treime din suprafaţa bazinului hidrografic si aproape o doime din
lungimea cursului navigabil se gasesc pe teritoriul Romaniei.
Dunărea intră prin defileul Portile de Fier şi se varsă in Marea Neagra printr-o deltă.
Dunarea depune anual 67 milioane de tone de aluviuni in Marea Neagră, fiind
principala arteră de comunicaţie şi sursa energetică datorită hidrocentralelor de
la Porţile de Fier I şi II. Debitul mediu multianual este de 6500mc/s . Este
furnizor de apa pentru cele mai însemnate sisteme de irigaţie din Câmpia
Română şi Dobrogea. Este traversată de 5 soşele şi de 2 căi ferate.

În cursul inferior se disting 4 sectoare :

1. Sectorul Baziaş-Porţile de Fier (până aproape de Drobeta Turnu Severin),
denumit şi sectorul “defileului”, deoarece Dunărea a tăiat M-ţii Banatului şi
munţii din Serbia şi Muntenegru, formând cel mai lung defileu din Europa pe
144 km. Acest sector este o asociere de bazinete depresionare, săpate acolo
unde roca a fost mai moale şi “clisuri”, unde roca a fost mai dură.
2. Sectorul Porţile de Fier-Călăraşi (sectorul “luncii”), unde fluviul scăpat de
strânsoarea munţilor îşi domoleşte cursul, albia se lăţeşte (800 m lăţimea
medie), formându-şi o luncă largă pe malul românesc.
3. Sectorul Călăraşi-Brăila, denumit şi sectorul “bălţilor”, deoarece Dunărea
se desparte şi formează Balta Ialomiţei, între braţul Borcea şi Dunărea Veche,
iar mai apoi Balta Brăilei între Dunărea Nouă şi Dunărea Veche. Lunca are
lăţime maximă de până la 20 - 25 km. Terenurile cu mlaştini, bălţi, gârle,
canale prin desecări şi îndiguiri au devenit câmpuri fertile cultivate cu cereale
şi plante tehnice. De aceea, Balta Brăilei a devenit “Insula Mare a Brăilei”.
 4. Sectorul Dunării maritime, între Brăila şi Sulina. Pe acest sector, Dunărea
are adâncimea de până la 12 m şi lăţimea albiei mai mare de 1 km. Dunărea
ocoleşte Podişul Dobrogei de Nord, iar de la Pătlăgeanca se bifurcă în 2 braţe:
Chilia (60% din debit) şi Tulcea (40% din debit). În aval de Tulcea, braţul
Tulcea se bifurcă în braţele Sulina (18,8% din debit) şi Sf. Gheorghe (21,2%),
acesta fiind cel mai meandrat.
Cel mai nou pământ românesc, Delta Dunării s-a format prin închiderea unui
fost golf al Mării Negre de cordoane de litorale şi transformarea sa în liman şi mai
apoi în deltă în holocen. Delta Dunării este situată în România şi Ucraina, având o
suprafaţă totală de 4 178 km2 din care: 82% - 3 446 km2 în România şi 18% - 732 km2
în Ucraina.
În 1990 ,Delta Dunării a fost declarată Rezervaţie a Biosferei.Pe teritoriul ei sunt 18
parcuri natural, dintre care : Parcul Natural Letea, Parcul Natural Caraiman , Parcul
Natural Sărăturile,

Peste 5.200 de specii de flora si fauna sunt adapostite de Delta Dunarii. Cu toate
acestea, fluviul si vietuitoarele acestuia au suferit pierderi considerabile, mai ales in
ultimul secol.
Alaturi de importanta ei de cale navigabila, Dunarea constituie habitatul pentru
un mare numar de specii si animale. Bazinul hidrografic al Dunarii contine cele mai
mari zone umede ale Europei. Aici se afla cele mai întinse zone de stuf din lume, se
gasesc numeroase paduri, dune de nisip, toate populate cu plante si animale, cu sute de
specii de pasari, ce constituie mare parte din cele existente pe Planeta. Delta Dunarii
constituie de asemenea o mare zona piscicola cu peste 45 de specii de pesti.
Fluviul Dunarea constituie totodata o mostenire culturala unica. În bazinul
hidrografic al Dunarii locuiesc 13 natiuni apartinând a patru grupuri lingvistice: slav,
germanic, ungrofinic si neolatin. O asemenea mixtura etnica nu mai exista nicaieri în
Europa.